rff''

CL istrati

DEPARTA REA
CADAVRELOR

1.

www.digibuc.ro

PACULTATEA DE MEDECINA DIN BIICURESCI

Ao.

3:3MS1,1R,M

DEPART AREA CADAVERELOR

STUDIt DE HYGIENA. PUBLICA

THESA
PENTRU DOCTORAT IN MEDECINA
PRESENTATA.

1 strsTINTIA LA 20, IUNIE 1877

O

et t. many
NASCUT LA ROMAN 5 SEPTEMBRE 1850
Doctore in medecing 1 chirurgie. Vechid intern al apitalelor civile. Membru fundator

i preedinte la socleatil studentilor in medicing,

ford ajutor-preparator al laboratoriul de hewn, din Donee. Medic la ambulant&
CruceI 11o8te.
I.

--=.
.
igin:=0.33
711.

-111,

11111J111111

A1011

\'

1,..1!Verr,
on E.:. nal

milumagtrzl,

AN._ Mollimmi.,1;

17111111111111111111111111MIN .

111411.AI

"HI
IS

1111101fir41'6

III HI

11

itIllilloilimilli,11$111111{1111111111

11111

11

INII

Iii

11

11

111111111111

1111 11111 111111111

Templul pentru Crematiune din Milano.

BUCURESCI
TYPOGRAPHIA AL. A. GRECESCU, PIATA TEATRULUI, No. 4

1877

www.digibuc.ro

it

FACULTATEA de MEDICINA DIN BUCURESCI

POLST.7

Decan : Doctor Cf.

1D. D. PROFESSORI

Anatomia DescriptivA .
Physiologia
Chimia
Anatomia Pathologic& .
Pathologia Medicale .
Pathologia Chirurgicile
Pathologia Generale .
Medicina Legale
Hygiena
.

D-nu Dr. G. Polysu

Sergii (euplinitor)

Davila
Severin

Alexianu

Protici

Theodori
Athanasovici

a
*

Felix
Z. Petrescu

Turnescu

Therapeutics. i materia medicale *

Medicina operat6re
a
Obstretica theoretic& . . .
*
Clinica Medicale
a
Clinica Chirurgicale
*
Clinica Obstetricale
Dermatologia .
/

Capp
/ Marcovici

Clinica Ophthalmologic&

....
.

Capp

Marcovicl
Turnescu

Vliidgfcu ( suplinitor)

SCOALA DE PHARMACTE

Phyieica Medicale

D-nu Dr. Bacaloglu

Zoologia MedicalA

Pharmacologia
Botanica . . .
Chimia OrganicA

Mdceseu
Mdlddrescu
Grecescu

Pdlcanu

EsaminatoriT Thesel
Preedinte D-uu Dr. Felix
).
Protia
2.

Membrii I

,
,

) A. Mareovici

, C. Davila
) Cana

Facultatea conelderg opinfunile eepuee in aced op, ca propril ale autoruluY

II nu are a exprima Wolf aprobatiune Mc! improbatiune.

www.digibuc.ro

PARINTILOR MEI
fericirea acestel quo

FAMILIEI

DAMIJI,E

iubfre

avaramLeu

Ell

ainceritate

www.digibuc.ro

*-fot 1)rottoti ni latuitaiiti dt Vtditina din Votnipti

recunoscintli

aSEBOLVI &DMZ ULM

Proiesore de Hygienli la Facultatea de Medicinit din Bucuresci, Medic sef
al Oapitalet Membru consiliului medical superior
etc. ete.

Multumindn-vd din inimA pentru ajulorul ce

'mi-atT dat cu ocaziunea acesteT These, ve rog

se credep di bunele lectinni ce am priimit de

la D-v., nu vor reminea neproductive. Acesta
este saidsfacerea profesorulul, oll tin a v'o da.

www.digibuc.ro

lOomnittui g}ottor

$attnuici

Profeaore de Clinjc Medicald la Facultatea de Medicinii din Bucurescl,

Membru consiliulul Medical superior etc. etc., ilef al serviclulut
Olinico Medical din Oo ltea.
Intregkacestil, carte nu ar pu tea coupe tot Nina
'nd dial si este datdre a v4 spune.
Ve multumesc de bunele lectiunT oe 'mf-ati dat
si aunt sigur cA suntetT convinsT de respectuld
ce Julius mea

}I

iubirea ce ye port.

vamun SOMA &T. COM

Profesore la Facultatea de Medecini, eful serviciulul de Obstetricii.
Presedintele serviciulul sanitar etc. etc.

Recunoftintei i !tinsel.

www.digibuc.ro

RDEGUILIN ItetTS2 (Mak RAI/04

eavaler al legiunet de onore. Profesorela non Rates de Medicina. Inspector
general al serviciuluT sanitar militar. Ephor al Spitalelor civile, etc. etc.
Oa unul ce 'ml-am Vicut studiele in tra mea,
tin de o sacra datorie, a arata inbirea l veneratiunea ce o am pentru D-vostrg inflintatorul se&
lel Nationale de Medicina, gratie aria un corp
medical Roman, demn l lucrativ, tinde a se respandi in ter*
Oa persnil particular* nu am cuvinte pentrn
a v6 Brats cu acesta ocaMune rota ales, cat viS
datoresc kd cat ye reman l aunt recunoscator.

www.digibuc.ro

ODEDOLVI De4TCY2 A. tERPA1171

Doctore in chimie. lileful Laboratorulul de Chimie al EphorieT epitalelor civile
fli Minister. de instructiune etc. etc.

Void Odra tot d'a-una in suvenirea mea pliicutele momente cfind lucram sub directlunea
D-vdstre.

Lida adoea orT in Med Icing tint explIc maT

curnd iii real clar unele date relative la Chinn%
este gratie esplicatlunilor ce 'mT-atT.dat tot d'a-

una on o bungtate rarg.

V multdmesc din inimd !

www.digibuc.ro

*Ontltitor lIttIllini iti *Oti4Iiiii #indentifor in Iffei lititia

Buntep unit! gi actirt oontinuatl; aet-fel ne i oni
mecum iubires mutunli I. suceesul, devenindn
utin qi Patrid !

0 strevngere de wind anticalii .

www.digibuc.ro

INTRODUCTIUNE
Chestiunea departarei cadaverelor, este una din cele mai

importante, atat din punctul de vedere hygienic, ciit i

moral i economic.

Controlul i indicatiunile omului de sciinta, nicaert nu

pot fi mai uor ascultate i nu trebue a fi mat severe de
cdt relative la departarea resturilor organice, ce resulta
prin aglomeratiunea, prin insue esistenta nstra.
Cadaverele humane i animate, diferitele imondicil, re-

dicate conform cu datele sciinta, fac focarele de viata

mat putin accesibile, influentelor morbifere.

Contrarul, ca resultat, il vom aprecia prin tabelele de

mortalitate comparata, a centrelor populate i impure.
Importanta subiectului m'a facut al alege pentru acsta
scriere.

Am tintit, a proba, mai dnteia relele ce resulta prin

natura chiar a obiectelor acestuf studia ; am cautat, in
urma, a vedea ce a facut omul in diferite timpurt, pentru a inlatura aceste rele.
Am aretat asemenea, reul ce se produce prin nzijlOcele
grefite CE s'a intrebuintat ; i ca resultat, sustin ultima
inovatiune, sciintifica i hygienica, morala i economica,
carele sunt convins, cu deplin convins, ca este cea mai
perfecta din tote aceste sisteme.

Acesta este Crematiunea Cadaverelor.

.Prin foc, hygiena, va trebui se faca a disparea nu numai cadaverele de ori-ce natura, der ori-ce imunditate
capabila a fermenta i a aduce ca consecinta, relele fer-

www.digibuc.ro

mentatiunet putride ; void incepe cu ctite-va chestiunt relative la cadavere, i void da putrefactiunet, extensiunea
cuvenitd.

Subiectul este de cea mat mare utilitate pentru nor.

Cred cd dupe puterile mele 'mf am facut datoria.
Reeompensa, Ira fi ilia, eiind resturile mele, purl-

Beate prin Crematiune, nu Tor fi Mate a infeeta

pe cel vii !
Sunt pte unit, writ vor obiecta c ar fi fost mat bine
ca szthiectul acestet scriert se fia pur de pathologie.
Acesta obiectiune ast primio numat ccind s'ar avea in
vedere, vre-o malatie mat particulard la not.
Cariera medicinit inse, i activitatea omulut cu bunavointd, nu se finesce cu thesa inaugurald.
Stilul facil i adese ort inbrdcat cu multe forme, pentru a acoperi squeletul arid i sciintific al these' de fatti,
erad, necesare pentru cd am avut in vedere, nu numat a
fare o diserta tie sciintifica, care se fia pe jumctate eititd,
de ctitt-va medict. Am Mutat se folosesc i societatit.
Datoria hygienet chiar, este acesta.
Ce ,ar folosi sciintif i te'rit c al fi scris asupra cu-

tdrut element anatomic, and thesa nu va e0 din text ?

ce resultat ar fi pentru tra nstrd, unde nu putem
face medicind numal pentru not ; cad cercul nostru e
mic ; i unde avem o datorie si mcd mare, a lumina i
societatea.

Acesta va trebui se cad, in vedere mare parte din colegit met.

0A44:
AVM

6urn1R

9Pacumht*A.

www.digibuc.ro

Planul general al templulul de eremaVune din Milano.

Scara metria, 1/200

%\

A. Furnalul pentru gaz.

B. Vasul-tubul-condensator.
C. Gasometrul.
D. Compresorul.
E. Regulatorul compresorului.
P. Cdminul.
I. Distribuitorul aerului f igazului

G. Apattatul crematoria.
H. Sala de ceremonie.
L. Mural imeungiuirdtor al cimitir.

2 M. Partea externd a templului-

parapet fi colime.
m. Port4a p. servidul aparatelor.
xy, Assul longitud. al cimitirului.

www.digibuc.ro

Tntre om i cadavere exist5, acstX

diferintl, c acolo unde omul incegt0 de a fi, acolo incepe cadaverul;

gmomentul morteI este d6r limitea
gcare le sepal% ; acest moment imprigmA corpuhli human un caracter Mgt
g de lovitor, at este rar a nu'l cunsce,
gb, priori.
Cadavre. Alph. .Dever-

Dictionnaire de m6decine et de
clairurgie pratiques. Tome quatrieme.
1830. Paris.
gie.

Ce este tin cadaver

Gratie datelor precise ce ne

presintii importanta sciintn a geologiei, strebntaud cu imaginatitmea nstrn inulte miliOne de secoll in urmii, vedem c indatn ce temperatura la supra-facia planetel pe care
locuim scnluse in un mod simtitor, indatil ce aerul i apa

se purificarn in de ajuns, indatn ce conditiuul allele absolut necesarie vietel se presintarn, viata, materia brutn
sub forme i proprietliti noun se stabili la supra-facia acestel planete, prin mil de forme, prin mil de specil, plante i animak, care de la acest depnrtat punct de plecare
urma o lege, pe care
i pene astn-dl nu facurn de cat
nu o cumIscem nicl in causa sa, nici in qualitntile el intrausecI, nici in fine, in tinta ce are in vedere in uefi-

www.digibuc.ro

fi

nitul cgtre care trecem, der care se pole Ore cum defini
prin cuvin tele : desvoltare, perfectionare, progres !

Ast-fel din acele inferi6re specil primitive plante i auimale, unele microscopice i altele petrOse i diforme,
ast5-4I avem luxuriauta flora ce se presintii cu variate
aspecte dupe latitudinea la care cresce, i acele frumOse
i inteligente specii de animale ce sunt respaudite pe supra-facia globului, pene' la Gm, acea modern'a i aprOpe
perfect fiini, pe care Natura intr'un efort al ei, el pose

ca capt, ca ultim punct al creatiunel, la supra-facia acestei planete.

Der pentru a ajunge aice, de la o estremitate la alta,
Cate serii de organisme, cate sume necalculabile de finte, at1 incetat treptat a esiste ? .
Este o lege fatale', in Naturii, cg, tot ce vietuesce, nu
pOte beneficia de acestil proprietate ;

de cat pentru un

timp limitat, i dupe care acestil qualitate, fortii, se retrage, &gel no putem admite disparitiunea ei, er elementele corpului trebuescil a reintra in conditiunile acelea,
de la care fuseser4 luate peutru un timp provisoriil.
i cum ar putea fi alt-fel ? Ori-ce corp pusil in conditiune a esercita o actiune Ore-care prin essercitiul chiar
al acestui act, va trebui se incete al mai produce ! TJsura, destructiunea se impune tot atat de bine i cu aceleai consecinte fiintelor biologice precum i fiintelor mecauice !

In mecanicg tot ce functione4ii, mai lent i mai ne expus,

durep mai mult. Pe scara bioiogic, vedem acela lucru. Animalele care sunt destinate a nu duce o viat
activg, cu perderi marl, cum este destinat a fi omul, cat
nu beneficiazi ele mai mult de cat noi de viatil ?
Plantele i elle adeveresc acest
Intre 6meni chiar, nu activitatea mare seceril mai nnilte
victime ? !

www.digibuc.ro

Resulth, der, ci atat plantele eat i animalele incete4rt

dupe un termen mai mult sert mai putin lung, de functionare, de viatg,, de esisten0, a se mai bucura de aceste

propriet5,ti. Atunci ele se numesc plante, animale, nevietuitere, mrte !

Cadaverul
cadaver, de la cadere, a crtdea
corpul
organisat frail viaVi, se 'Ate aplica tot atilt de bine i
la plante ca i la auimale.
Acest termeu ense este reservat mai mult pentru animale i in special pentru corpurile humane mOrte !
Cadaverele auimalelor se numesc cu alte numiri. La Doi
pertil indiferent numirea de : hoit, sterv, mortrtciune. La
France41 : Charogne.
Ap, der, numim cadaver, ori-ce corp human, sal ani-

mal in care viata a incetat a se mai mrintine i manifesta.

Acest moment al trecerei de la viat5, la rnrte, de la

synthesil la desagregatiune este subit in ultimo, mT fas'e,

i se pte preci4a nu insrt tot d'a-una cu uprinO, der

gratie sciintei actuale, cu multri securantI, peutru a fi
feriti de a mai comite inc'e fir premeditatiune acele grogave crime de inhumatiune a perainelor cu mOrte aparenfa.

Descriptiunea acestor semne nu este obiectul lucrgrii

de fatil, politia sanitarrt le impune verificatorului de decese, luand inc5, i atunci precautiuni prin Ore-care temporisare obligWrie la deprirtarea cadaverelor humane.
In evul mejiii cilnd ethymologia cuvintelor se facea nu
dupe' radicalele lor grece, latine, sanscrite, ski arabe etc.,
der dupe fantasiii, se 4icea c cuventul cadaver, nu este
alt ceva de cat concentratiunea frasei : Caro dato vermibus.

Fie care ori cilt de putin observator ar fi. nu pte ensse

a se indoi de veracitatea faptului esprimat prin

www.digibuc.ro

acesfe,

frase. Acest lucru va fi tratat mai in estenso in decursnl acestei scrieri.

Remene ense se se scie dce sciinta, morala i civilisatiunea de aste-4i, vor lesa se se pall continua ince yeracitatea : Caro data vermibus, see dece era 13011g, de renascere a sciintei ce se ocupe despre cadavere, va inaugura idea : Caro data vestalis.
Numirile de hoit sell
Clasificatiunea cadaverelor.
sterv ne-avnd nic o ratiune a fi absolut iutrebuintate
pentru, animalele mOrte, vom usa de cuventul cadaver,
adeogendui inse adiectivul, uman sell animal, dupe necesitate. Cadaverele in genere pot i trebuesc clasificate
din dome puncte de vedere
1). Dupe specia anintalulut.
2). Dupe natura causei ce a produs mrtea NY.
Aceste clasificatiune pare la prima vedere a nu avea

mai nici o importaute, vom vedea indate inse ce este

tma din cele mai rationale.
Aceste clasificatiune nu
1. Dupe specia animalulut.
se face numai pentru a satisface cerintelor clasificatiunei
Zoologice, see peutru plecerea acelora ce face din specia
nestre, Regnul human ; on vanitatea ne dicte acesta.
Se face distinctiunea iutre cadavere, din cause ce politia sanitare prevede i trebue a prevede. in moduri diferite depertarea see lutrebuintarea acestor cadavere. Nu este

acelai lucru a gesi pe ulite cadaverul unui om see al

unui cal.
Nu vorbim de superioritatea unuia asupra celui l'alt.
Pie de i cadaverele fere distinctiune trebuesc imediat

redicate, cu tOte aceste celor humane trebue iu caquri anume precisate prin lege a li se constata positiunea, atitudinea etc. etc. a li se face autopbia pentru a vedea dece
nu avem a face cti vre o howncidere, sinucidere see cu
efectul vie unel epidemil.

www.digibuc.ro

Pentru acest lucru sunt detaliate modurile de procedare, atilt pentru agentii politienesci cat i pentru medicil
legitT.

Aseminea trebue sh- se cunsca' pentru cadaverele animale, specia acestor animale, pentru a evita contactul direct iu timpul re,dice,rei, sciind ce caii, Chinn' etc. sunt
adesea supuT la malatii forte seriOse carele se pot comunica

direct i mortal omului 1).

Vom avea probe evidente iu capitolul urmAtor : Proprietilile cadaveruluT.
Este sciut aste-41 cat ree 'a
filcut uniT, netinnd serna de specia cadaverulut ce era
obligati a departa.

2. Dupe natura causd ce a produs mrtea lui.

Nu

numai pentru a satisface statistica medicalg trebue a cunOsce esact i a divide cadaverele fie humane, fie animale
dupe causa mortei lore. Ca'cT luhnd de esemplu cadaverele umaue vedem ca in casuri de medicinii legalsa trehie ca cadaverele se fie supuse la cercetari minutiOse i
adesea dificile peutru a coustata causa mortet and &NO'
s'ar constata ca este victima vre uneT malatii eminaminte
contagiOse, a se evita contactul cu el, pentru ca alte persene fie direct prin contact, see respiraud aerul inarcat
cu coutagii, fie indirect prin iusectele ce se pot pune pe
el, obiectele intrebuintate etc. se nu contracte a cela morb.
Nu indivi4i, nu orae, der popre marl', ail suferit a-

desea de lipsa de precautiuni din aceste cause. Le vom

studia in detalie la locul bor.

0 Vell, Regulamentul pentru politia veterinarit aprobat prin

decret domneec No. 1060 din Mai 1874.

www.digibuc.ro

Tote animalele, cu esceptiunea celor

car1 se nutrese cu mortAciuni, fug din

vecinatatea cadaverilor.
Dr. Felix, -an. publicii, pag. 312,1870.
c

Moise face din contactul cadavere-

lor u eausa, de impuritate,Nombres,

pentru a asecura mai

Chapit. XIX

bine separatiunea lor de cel vii. Codul

Loi de Manou,
sacrat al Hincluilor
impune rudeV-e livre, distique 59,
lor apropriate sai sapindas dece dile de
impuritate pentru un mort . . .
Michel Livy, Hygiene, Tome second,
pag. 562, Paris 1862.
g Cand un Lapon m6re, ori-care ar fi
natura maladiel care '1-a terminat 4ilele, fie-care parasesce bordeiul unde
este cadaverul, in Incredintarea c remane Inc& ce-va din sufletul defunctului care urm6c a. on-ce fiinta, micsibila.
Peste cate-va dile ei yin de impodobese

corpul .

Voyage au Cap-Nord, par la Suede.

Ia Finlande et la Laponie ; par Joseph
Acerbi, 1803, Paris, Tome troisieme,
pag. 235-245.

Proprietatile cadaverului.

Child forta care gratie

synthesei, unise la un5 loc i pentru o actiune comunii,

athtea combinatiuni cart constitue impreun5 corpul nostru, chnd acea fortg incete45 de a se nianifesta, atuncI
fie-care din ele cautil a se desvolta in consecin0. Uncle
caufa a se desvolta in detrimentul alteia. Esisteeuta mul-

www.digibuc.ro

tora chiar din ele, e posibile, se desvolte sed dispare dupe

conditiunile physico-chemice brute i nu vitale ale cornbinatiunilor organo-anorganice. Adesea la aceste lupte se
adaoge, gratie agentului morbific sefi atmosferic, corpus-

cule, germeni nuoi de viate, cari gesindq in cadavere, elemente proprii pentru desvoltarea lor, , substante
de care adesea pentru
anim ale , humiditatea, aerul
i caloricule ; lupta pentru esisunele nu e necesitate
tenth' se declare i, putera afirma &A sute de specii se
desvolte i pier pne la putrefacerea complecte a cadaverului; NI fie-care ore, pentru aceste lumi microscopice
i acestea nu
sunt secole. Tte tind inse mai adesea
prin viata
a
se
pierde,
a'i
face
slant probate alt-fel
lor imposibile viata viitrelor generatiuni, a se stinge, a
se reduce pe ele i. prin dnsele cadeverul la adeveratele
Der din momentul cand acste lupte
elemente chimice.
oxydatiune, fermentatiune putride, putrefactie, descomincepe, i One la momentul child elementele
positiune
pure, inofensive reintre in sinul naturei, multirue de fiinte
animale i vegetale, multime de combinatiuni anorganice,
ce iat nascere, ail o influente, o actiune, eminaminte deletere asupra organismului viii.
Modul dupe care aceste transformeri se urme45, de i
cam acelai, varia dupe mediul in care se afla cadaverul. Vom ceuta a'l detalia dupe cat se pte aste-41 in
capitolul relativ la : Putrefactiunea cadaverilor. Acum tin
numai a constata ce gratie metamorfosei acestia la care
e supus cadaverul, el are proprieteti nuoi.
Nu este fere pericol pentru senetatea nOstre presenta
chiar de putine durate a cadaverului intr'o case locuite.
Din primele momeute i peng cand el este inhumat
se observe,
procedeul cel mai frequent de depktare
intre el i atmosfere schimburi de gaze, organisme, diferite particule organice, funeste fiintelor vii. A cestea in-

www.digibuc.ro

cute4 a o afirma cel putin chiar din

momentele de agonie, i prte' numirea de miasme putride
pentru a fi deosebite de miasmele propriti vise ce se procep a se face

due de om, atat in stare normale cet mai ales in stare

pathologice.

Aceste producte ce cadaverul arunce in atmosfere se

pot divide in doue clase :
1). Acele produse de tote cadaverile fiirrt distinctiune ;
2). Acele produse de miele numai din ele pe lenge
cele mai de sus.

1. Primele produete pot fl

A). Neorgauisate ;
B). Organisate.

A). Neorganisate

Aceste se impart in done grupe :

a). Anorganice : Acidul carbornic, oxyd de carbon, vapori de ap?l, hydrogen phosphorat,
sulf-hydrat de amoniac, arnoniac, hydrogen sulfurat, carbouat de amoniac,

azot, hydrogen, hydrogen carbonatdupe Jules Le ,

phosphure de stiff
fort
i in fine gmle phosphorate
1.6'5 cunoscute

b). Organice :

phosphine ?

Acid acetic, acetat de amoniac, acid

acrylic, acid butyric, amoniac combinat cu diferite acide grase.

B). Organisate
a). Vegetale

b). Animale ;

Diverse mycrophite : Palmele, euglenae, vorticelles, protococus.

Diverse microzoere : Zooglea , Monas
crepusculum , Bacterium tremo , Vi-

www.digibuc.ro

brio tremulous, lineola, subtilis, rugula, prolifer, baccillus, etc.

La aceste putern a adauge i particule mic animale putrefiate, carele

sunt ridicate gratie degaPrei gazelor
de mai sus.
Nu ins4 din primele momeute se degala' aceste corpuri
in atmosferli, din care anume am omis cate-va ; trebue
chte-va Vile ca putrefactiunea sg, se stabilsa in un mod
serios pentru acsta. Dee' consider5on durata ederei Cadaverului in atmosferli Ong la 40-50 ore, atunci vom
vedea c numai in conditiuni cu totul esceptionale aceste
producte vor trece peste 4-5 din grupa A. a ; i ate-va
din B. b.
Aceste din urinri sunt insq malt mai pernicise. Mare parte din aceste producte afi o actiune
funestii asupra economiei.
Emanatiunile cadaverice diluate vate'n25, sIngtatea ma putin,
concentrate ele exercit5, o actiune toxic5 deletersa.
Dr Felix, Hygiena public5,, pag. 112.
c Vaidy, citat de Desgenettes, spune c5, la 1796, aprpe de NOremberg , 15menii InsArcina0 cate-va

i1e dup6 o 13515,1ie a ingropa

mortii, se imbolnfivir5, de friguri grave.

Michel Levy, Traite d'hygibne, tome second, pag. 451, 1862.
c Tot ast-fel;Prosper Alpin, atribue nascerea pestel la putrefactiunea corpurilor organice sub influents, caldurel i umidithtel.
De la Peste, A. B. Clot-bey, 1840, pag. 197.

Ambroise Pare spune ( Cartea X, cap. 13) a un mare

numer de cadavere fiind aruncate iutr'un put adnc se rgsphudi o vapre aa de fetidg, a in Normandia mai multe
mil de innen1 muria ca loviti de pesVi.
Massaria carele trilia in al XVI sec. i care descrie
malatia ce domnea in Venetia i Vicentiu ; Mercurialis
contimpuranul st1 i alti medicY, atribuiail aceste calamitgti : s la cause de epidemie i infectie.

www.digibuc.ro

10

Diemerbroeck, care studia pesta de la Nimegue de la

1635-1637 spune : c 6 pesta avea causa sa in atmosfer5 i. principalminte intr'o substant5 forte maEgn5 infusat5 in aer prin mania divin5.
Chicoyneau admite in escelentul s'e5 uvraj asupra pestei alteratiunea atmosferei prin miasme. T6te aceste probz5 One' la evidenci manifestatiunile morbide, in urma
alteratiunei atmosferei de care miasmele putride. Ele vor
fi studiate din acest punct de vedere in capitolul relativ
la efectele putrefactiunei in aerul liber.
Se scie c5 cephalalgiele intense de earl adesea sufer
acei earl sta5 pe lngil cadavere i. earl sunt atribuite

in general la tristeta in urma unel pierderi simtitOre,

adesea nu sunt de cat efectul respiratiunel unei atmosfere ce incepe deja a se resimti de presenta cadaverelor.
Acest fapt se intmpl5 mai adesea studentilor in medicin5, in primele 4ile a lucriirei lor in sala de autopsie.
Gazele de mai sus se pot inc5 produce ori-cand p5rti
organisate s5 materii fecale sunt 15sate &A putrezescg,
s5 lie supuse fermantatiei putride.
.

Descompositiunei, putrefactiunei, cadeverelor microscoarticulatele, cadaverelor anipice sett de animale mici,

male, humane, etc. se atribue causa a o sumil de maladii

infectiOse i contagiOse, care se ve'd sub forma epidemic5
se5 endemic5.

Sunt ins5 miff earl (Mei nu nee absolut, contest5

ins5 One la un punct 6re-care actiunea deleter5 a emanatiunilor putride ').
1) cSe signal& cu drept cuvant buna stare a celor ce curatt canalele, latrinele, servitoril amphiteatrelor, etc. In 1814, (111136 ba,-

talia de la Paris, 4000 cal jupuitl de piele, au stat cinci-spre4i1e pe camp, subt o temperaturt mi41ocie de plus 150 C. ; aceia
earl ati fost insarcinati de a'l reuni spre a'I arde, nu a5 fost de
loo incomodatI. Se adaoga la aceste fapte i altele cari ail 0

www.digibuc.ro

11

Prin obicinuintg, omul ajunge a suporta dose colosale

de substante toxice, dovadrt sunt intre altii arsenicophagii. Dr Ore just ar fi a spune noi. publicului, c5, aceste
substante sunt inocive? ! Emanatiunile cadaverice in pusignificare purd, individuald.; aceea a lui Antoine Dubois, ridicncl cadavere in timpul noptei din cimitire pentru aprovisionarea

amphiteatrului seil, avnd subt patul sai, piese anatomice in maceratiune ; acela a cdtor-va naturalign disechnd animale man intr'un local r65 ventilat al Museului.
Waren gi P. Duchdtel nu ad tinut compt de conditiele urmittore :

1. Nu este de ajais ca agentul toxic, ad fie rdsphndit in naturf:, ci trebue ca organismul sd, fie apt a primi impresiunea sea ;

2. Obicinuinta p6th neutralisa mai mult Bei mai putin cornplectU. proprietdtile diferitelor emanatiunl. Studentil in medicind, se aclimatisOda, in salele de disectiuni, tabdcariT gi md,tdra-

ril in atelierile lor, etc. ;

3. Porta constitutiunei i regimul ajutd, acestel resistente gi o
face sd dureze ; in general, curdtitorii de canale gi private sunt
Omen: rebugti ; aceste profesiuni depArtOld pe individii slabi ; venitul salariului Mr le permite o alimentatiune suficientd. ;
4. Conditiunea cea mai esentiall este luciarea la aer liber
sell int'o atrnospherd aprpe deschisd ; tOte profesiunile can* s'aU
ales in favOrea inocuitAtil odOrelor putride, se esersOdd la aer liber, sOU in locale ventilate. eine pOte sustine cd se pOte respira

fard, pericol intr'o grOpd, intr'o hasna, etc. ? Inchidep lucrittoril

de piel crude, talcari, in mephitismul atelierelor Mr ! Noi nu
pretindem cd, aruncate in atmosphera quartierelor nOstre, emanatiunile putride nu esercitOdd un efect rOil facOtor asupra populatiunei! ;

5. LucrAtoril cu profesiuni mepbitice, au intro altele repaosul

lor, diva kr de plimbare ; in care timp ei se depdrtOdd de locul
infectiunel ; Widen, sdpdtori, nu locuesc gi n6ptea in cimitir, In
atelier. DOca causele morbifice ale cdror actiuni Bunt mereii intrerupte, nu au tot efectul lor, atunc: se va limita la turburdai
trec6tOre, la nigte atingeri superficiale, can nu se mai re'noesc.
Continuitatea sOu o gedere mai indelungatd sub actiunea acestor
cause va produce desastre. , k
Michel Levy, TraitO d'hygiene, tome second, Paris, 1862.

www.digibuc.ro

12

trefactiune, pentru pulmonil ce respire, aerul infectat cu

ele, pentru tubul digestiy ce-1 primesce prin deglutitiune,
pentru inyeliul cutanos cand esecute schimbul sed de
gaze, nu sunt de cat o substante toxice, streine cu totul
conditiunilor normale ale economiel.
Ca in tote i acilea sunt esceptiuni, rar inse, pentru
unil earl pot infrunta conditiunile normale fere a fi pedepsiti. 0 imunitate cescigate de unii, dupe cum al tii
infrang temperaturele sce(jute, ostenla, lipsa de substante
alimentare, dupe cum in fine medicil capete acea proprietate de a deveni refractari miasmelor morbifere ce
respire.

Observati in o sale de disectiune. Pe child personalul

ordinar carele de i treind in aceste atmosfere infectate
se bucure de o senetate perfecte ; incepetorul in medicine,,
la inceputul studiilor sle, e victime mai tot-d'a-una dyar-

rheelor, earl adesea pot lua un mers destul de gray.

Cati, din aceste cause, nu finesc prin a renunta la acste
cariere ?

Aa dr, nu basati pe esceptiunl, nu pe esemple isolate, va trebui se" organisem i se se redact* principiele po1iiel nestre sanitare ! Ar fi o crim e. a face astfel i acei ce nesocotesc aceste date veridice, pletesc
adesea acesta fOrte scump.

2. Acele produse numal de uncle din ele, pe 16110

cele commie tutulor.
Sunt acele miasine, perticele organice particulare, organisme animale microscopice nu ince bine cunoscute, cu
deseverire subtile i care se fac cunoscute mai adesea
numal prin epidemiile sed endemiile ce aduc sed intretin.

Ele aunt causa i agentul unor malati, aste-4i bine cunoscute i a o actiune speciale ca purtetOre i propagatore al diferitilor morbi contagioi, i nu sunt proprii

www.digibuc.ro

13

de cat numai, cadeverelor ce a sucombat unor malatii

infecticise seri infecto-coutagiose. Ele A ca caracter prin-

cipal i particular, a se inocula in corpul altor fiinte vii

i a determiva aceleai fenomene pe care le-ati presintat
individul pe care Pail facut se dispara.
AGeste miasme sunt mult mai pericuhise ca primele,
la carele sunt supra ajutate i care inpreuna fac adesea
ca teri vaste se' sufere din causa kr.

Ele se presinta cu mai multa sel mai putina securanta in malatiile urme'tre, pe care din acesta' causa Re-

quin le inparte in 3 grupe 1).

1. Roseola
2. Scarlatina
3. Suetta
4. Variola
5. Febra typhoida
6. Typhosul
7. Pesta
8. Febra galbena

12. Crupul adeve'rat

13. Tussa convulsive',
14. Dysenteria epidemicri
15. Cholera
16. Putreiliciunea de spital
17. Turba
18. Farcinul

19. Morvarapciuga9. Mughetulaphtele- 20. Pustula maligna

10. Angina gangrensa

11. Dyphterita

21. Dartre
22. Syphilisul

Esemplele peutru a proba contagiositatea prin cadavere

abunda. Vom cita sume de fapte de a carora veracitate

uu se va putea indoi nimeni.
Regain. (Clasificatiunea lui).
a) Evidaminte contagise : Scabies, Variola, Vaccina, turba, Syphilisul, Roseola, Scarlatina, Tinia favosa, Tusea convulsiva. Typhosul, Pustula maligna, Carbunele epizotic, Morva ;
1

b) Sour contagase : Pesta, Febra galbea, Dysenteria epidemica, Febra typhoicla. Suetta, Crupul adevi.5rat, Angina gangrensa aphtele.
c) Probabil contagise : Cholera, Dartrele, Phtisia pulmunarrt.

www.digibuc.ro

14

Pesta a inceput prin ulita Escale, una din cele mai

murdare, i care nu este locuitli de cat de populatiunea
sermana ; ea nu a inceput a ataca ulitele principale, de
cdt cand cadaverele, forte numerse pentru a fi ingropate
in fie care litta, fura depuse in ulite sea parasite in case).
Erafi, pe o piata aprpe 2000, carele *earl acolo de mai
bine de ciuci-deci de dile ').
Un corp via al caruia sange e infectat de un germene
pestilential, il aruncii afara din corpul seri, cu materiile
transpiratiunei sele, prin o micare machinala internO,
ceia ce face forte primejdiosa presenta acestor corpuri,
Vella la Ore care distanta. Acsta miycare machinala interna continua in parte inca dupe mrte, cel putin atdt
cdt cadaverul are ore care caldura. .. 2).
ED-I Dr. Geudron, care ail observat rnai multe epidemii de febra typhoidii in satele din prejurul oraplui Chateau-du-Loir au constatat ci acesta maladie se comuniea'
dupe cat observa el, de la un loc la altul, de la un individ la alt individ, din casa iu casri sell din ora la ora,
i tot-dO-una prin mijlocul comuuicatiunelor directe seri
iudirecte cu bolnavi.
Acest distins observator se silesce intre altele a proba
eh : cEpidemia este efectulti i nu cauda contagiuneis. 3).
Dchi prin contagiuue, dice D. Tallot, nu vroim a in
telege de cat singurile bole transmisibile prin coutactul
direct a individului sanatos cu individul bolnav, seti en
hainele ce el a purtat, sell cu alte objecte de care se

servise, ar fi prematur inca, dupe faptele cunoscute de a

1) Deidier. pests, din vara anului 1719. Cilai de Clot-bey, Peste.
Paris, 1840.
2) .Pestalozzi. Avis de purifications contre la Peste.
Citat de
Clot-bey.

3) ITevre typhoide. Dictionnaire de dictionnaire de Medicine.

Par le Dr. Fabre, tome huitime, pag. 675. Paris 1841.

www.digibuc.ro

15

pune Dysenteria in numerul lor ; der deca prin contagiune se indica' acele care se propagh prin ajutorul evacuatiunilor morbide produse de chtre corpul bolnav, si
miasmele stl efluviele care se produc, atunci, nu mai remane nict o indoialh). (Archivele generale de Medicine.)
torn. XXIX. pag 494 1).
Ea se iutinde inteun mod epidemic in urma chldurelor celor marl ale verei, i &and inundatiunele &amplelor fac ca fhnul se fie muced si de qualitate prOste, inchrcat cu insecte in putrefactie, din care cause resulth
pentru animalele ce se nutresc cu dnsul febre insotite de
inflamatiuni gangrenOse care le I'M.' s piare forte curhnd.

Nu nuinai cel mai mic contact cu pertile gangrense see

cu hurnorile animalelor merte In acest mod, de nascere
pustulei maligne, derh chiar pieile si peril lor se incarce de acest principle contagios, i'l retin atht de tare
in cat nid prin procedeurile de fabricatiune cand se preparh peile peutru intrebninteri domestice, si child peri all
fost intrebuintati ca stofe ; nici circonstantet de a fi fost
lung timp conservate si chiar mai multi ant de i1e, nu
li se distruge si nuli se scOte fuuesta lor proprietate de a
transmite contagiunea 2).
D. Depaul, intern la Maternitate asistase o femeie in
ora care nhscu si avu lehusia in conditiuni forte bane
av'end ocasiune de a o mai visita, peutru acelase lucru
der in o epoch cand o epidemie se afla in vigOre la Maternitate,

i tome dupe ce facuse o autopsie in acest

spital, el vailu indata pe nenorocita sa bolnava , presenhind tote symtomele febrapuerper ale in urma careia muri3).
Resulte deci ch tote profesiu:Ale care ne expun la contactul anirnalelor si a peilor lor duph mOrte, c locuirea
I) Dysenterie, pag. 374. Dr. Fabre. Tome troisibme.
2) Boyer. Malad. chin t. 11. p. 51. Pustule mall gne.
9 Puerprale. Dr. Fabre. tome sixieme. pag. 541.

www.digibuc.ro

16

alp/toe de grajdiuri sell de locurile care serv5 a clespuia

animalele, trebue a fi considerate ca cause ocasiunale...
S'ad acusat diverse specii de raute dintre cele ce vietuesc
ling5 animale s5 se hr5nesc din cadaverele lor, de a
transporta departe virusul pe care 1'a5 supt...
Aparatul bucglu al dipterilor i in special al hipobosculuf calulu, pte perfectamiute servi de mijloc de transport a Lind virus de la bestie la ona, 1).
eTyphosul o data format, se propaga, prin contaguine. Fie care
bolnav devine un mic focar de infectiune destul de energic pentru a comunica malatia la indivi4ii sanfito1 care se apropie de el.*
Cite par Valleix.
Roche et Sanson.
c Dullos, a citat un cm} de morva, acute. la IA femeia carele
nu fusese thci o data in contact cu cail, Ili care era ocupatd a regula cemzele carele se tundeaii n abatorii).
Cite par Valleix.
Tome cinquime. pag. 922.
cCausa principala a febrelor, pare a resida in o specie de intoxicatiune particulare, : febrele intermitente, febra galbena, febra

remitenta, biliessa, a terilor calde, a pentru cause, evident efluviile

vegetale i paludeane ; Variola, Rugeola, Scarlatina vase sub influe)* ntiasmelor sat virosurilor anintale; sea, totul pare a conveni
pentru a stabili ca febra typhoida, typhosul, pesta, etc., recunosc
pentru cause influentele toxice al acestui de al douilea ordin*.
Quide du Mdecin practicien, par. F. L. Valleix. Pag. 2. Tome
premiere. 1866. Paris.
4S'aii observat accidente dysenterice, typhoidale sea analage a
celor cu infectiunea purulenta, in urma expositiune1 prolungate,

in un kc putin aerat, emanatiunilor fiintelor putrefiate, a caror

marte a fost causata prin vre-o una din maladiile numite putride
de aft% medicii vechi, i nu feat ratiune din 6re-care punt de
vederep.

Nysten. putrefaction.

Suut ins5 uni curio1. in tiint5, ca i in alte specia-

lit50 carii nu vor se inteleag5, ca cadaverul 'Rite se fie

o cau45 ocasional5 a desvolthrii unei malatif contagidse.

I) Quide du Medecin praticien, par F. L. Valleix. Tome cinquieme pag. 237.

www.digibuc.ro

17

El all creat chiar frasa: Mo'rte bestia, mort este veninul.

El cred ce indate dupe stingerea fenomenului vitale ar
inceta a mai fi nociv din punctul de vedere al contagiositeti ; ce prin insei mrtea sea s'ar. ucide i elementul
morbifer.

Esemplele citate mai sus, adunate in numer suficient

i la care voi adeoga i pe cele nrmetOre, vor proba pane
la evidente cat este fere de temeid aceste ideie. Cum putern

nol astedi a mai admite ce cadaverul nu duce cu

sine agentul morbific ne-alterat cand vedem ce ori-ce corp

brut 'Ate se' fie, un agent de transmisibilitate?

Pestalozzi sustine acste idea, el dice intre altele vorbind despre peste : (cand micarea machinale interne este
oprite ceia ce se probede prin receala cadaverului, nimic nu

mai ese din poril sel, tote *tile mobile sunt in repaus,
fermentul chiar al pester, este ingropat in cadaver, din
acest moment cadaverul nu mai pOte face cel mai mic
red tot aa dupe cum, nu pote se inspire frice ninignuid>
Savaresi, Desgenettes, i mai multi medici din Oriinte
sustin acela lucru basanduse de sicur, intru cat atinge
pesta, pe adajiul : (Mort la bete, mort le venin).
(Inteo lucrare comunicate Academiel in anul 1872, m'am
sfortat de a proba ce surviventa principiurilor contagiOse
corpurilor, in care ele ad germinat este un fapt ce nu se
mai p6te nega. Mirth,' bestia, mort nu este veninul. Sunt
multe esemple care ad dovedit acsta atat in medicina
umane cat i in medicina veterinare) 1).
Tot astfel ci distinsul hygienist frauces Michel Levy

in tratatul sga de hygiene tomul al II, pag. 462, dice :

Indoiala acilea nu se mai incape i renahne un fapt demonstrat de care trebue sg tie seme hygiena publice, adicg:
surviventa ace pot dice astfel, a principiurilor contagiose
1) A. Joltrain, Journal d'hygine No. 41, 10 Avril, 1877.
2

www.digibuc.ro

18

corpilor in care ele art luat nascere printr'o elaboratiune

specific5 ; ast-fel in eat veritatea medicalg lipsete prover-

bului : Mort la bete, mort le venin.D

Esemplele abundg i inc5 unele ne surprind prin persistenta, priu forta vita1 5 a coutajiului dupg un timp aclesea indelungat, despre a cgruia duratil dupe mOrtea individului nu o tim nici cu aproximatiune.
Mareplul Saint-Arnaud, mort de Cholerg in Crimea, fu
dus la spitalul de la Therapia lgugg Constautiuopoli de-

stinat pentru marina frame* pentru a i se face autopsia. Omul insgrcinat cu acestg indatorire muri imediat
dupe esecutarea sea de o cholera' fulgergtore.
cDoul gropai exhumtind cadaverul, unui om mort de
variolg de 10 aiii, c5pgtarg, acest5 b(515 care lug la deuii
un caracter de malignitate. Ozanam. Epidemies tom. 1.

pag. 65.
Pentru a proba pene la evidentg intru &a teoria acelora cu : Mort la bete, mort le veninD, e falsg i lipsitg de veritate, funestg in acela timpti vom vedea in ultimele fapte probe evideute cri uu numai cadaverul, care
are mai multg, ratiune de a putea pgstra contagiul, der
substante varri puse in contact cu bolnavul sell mortul pot

al 'Astra i indefinit, i eti, uu inteleg pentru ce nu cadaverul der orl-ce substant5 solidg fgrg distiuctiune afarg
de cele caustice, antiseptice, nu ar putea s5 se bucure de acest privilegiti !
Ast-fel contagioniscii admit pentru pestA ca substante
conturuace : litua, bumbacul, iuul, praful, cgnepa, penele,
perul, peril', lia.rtia i in fine tote tes5,turile formate din
substante auimale 1 vegetale, i aceste substaute in starea lor brutil ; panea rece i cald5 ; florile ver4i seti
uscate, artificiale; safranul, carthamul, fructele cu inveliti,
pulpese, uscate; migdalele, fisticurile, curmalele i tOte varietittile de grame.

www.digibuc.ro

19

Asemenea i corpurile grase, uleile, etc.; cu tote ce unii sustin ce aceste sunt refractare.
Der chiar lemnele i metalele pot fi numite contumace.
Monedele chiar pte fi contumace. Richter, Schrand, Fodere,

sustin acest lucru. Roch, spune ce in pesta de la Rachsa

,yi (le la Ostrova, epidemia s'a incins dupe esirea nistor
obiecte, un pumnal turc, monede, ascunse sub coperipl
easel din timpul altei epidemii mult inainte.
Cine nu scie ce la nol in titupul epidemid de cluing,
de cholere, piesele se primeati i se dedeati intr'un vas
plin cu otet ').
I) ,Germenul pestei fiind depus asupra corpurilor subsceptibili
de al retitle, 'ice Puquet, Memoires sur les fievres pestil. du Levant. pag. 96. El p6te se remade inert mai mult timp, i a se
reproduce cu aceia1 vig6re . . .3. Clot-bey.
Sunt o multime de fapte care adeveresc acstri ideid. Adesea
suntem surprini de durata cat principiii contagios pilstr64S proprietItile s6le.
Ned, admitem acele animalcule ale lui Kircher i Languis ski
miasme organisme, atunci am putea i trebue A admitem mOrtea
lor aparentS, resuscitarea lor Cand sunt din nod puse in conditiuni
bune in tocmal ca i la curiosul fenomen al resuscitriril Tardigradelor, Rotiferilor, etc.
Ast-fel : Alexandre Benoit, raport60 cd. 0, saltea de pae, care
retinea pesta de mai multi ani, ad comunicat'o imediat indatl
servitorilor care ad venit a o scutura.
Forestus, raport646 un exempin de principid contagios, conservat mult timp intr'o pIn g.d. de pAiajen.
Cbenot, istorisesce cii un zidar, av'end un buboid pestifer in supera tie, aii v6rht in zidurile casei s61e o cSrpd, imbibatti cu puroi6, astupand cu un dop de lemn deschizatura practicabi. Un an
dupd acsta, inpins prin o vans i funestit curiositate, el scOte
chrpa i muri intr'un scurt spatiii de timp. Familia sea intr6grt
se" stinse succesiv cu tote semnele pestei.
Trincavella, ne spume cd, la Capo d'Istria germeni pestelintiall

staturd, ascunii doudieci ani in fringhiele care ad servit la scoborirea cadaverelor ; cd,, in intervalul acestui timp, aceste cOrde

www.digibuc.ro

R6u1 ce cadaverele pot produce.

Faptele citate
in capitolul precedent ne fort45 a avea in vedere doue
specii de efecte, doue propriet41 diferite, particulare cadaverelor lesate in aerul atmosferic.
a). Primul comun tutulor cadaverelor, prin faptul di
indat'a ce viata incetep, putrafactiunea incepe, i. cu densa tote relele ce am probat in capitolul respectiv.
b). Prin acea cg malatia de care a suferit ante-morte,
rUmase gramadite in un colt, cum se sc6se la aer comunicar'a pesta
servitorilor gi indata, la mai bine de (lece mil persne.
Ingrasius, istorisesce un fapt analog, Inca. mai extraordinar.

Acdsta este istoria unui sacristan, care a secs niece fringhil de

dinapoiul-unui cufar care nu veluse lumina de aprOpe doue-4.ec1 ani.

El contracta, pesta gi cinci-cleci de mil' de persne au murit.

Stakelschmit, spune A dupe pesta din Podolia de la 1797, un

Evreil, care vrasse hainele see in pm'ent in timpul celor din

um& 4ile a acelui an, scotandule patru luni dupe aceia, respandi
din noil maladia in oragul Szawograd.
Theodorne de Mayerne, citp, faptul unui uvrier care ail resus-

citat pesta in acest crag, scotand afara niece sdrente vechi din
darkmaturile unel case.
Asseminea urmatrele :

cS'ail comunicat societatii medicale ottomane ca mai multi infirmieri atagati la o magasie care ail fost stabilitil la Constantinopoli, intr'un spital isolat, situat pe o Inaltime, care aA fost fitcut inaintea invasiunei typhusului ; au fost atingi de epidemie fiind
di. ail due niece objecte apartinand unui spital unde domina malatia.
Se citla intre altele, un infirmier auxiliar, care, nu nuonal cri, nu ail facut nici urt-data serviciii spitalului, 6ns6 chiar nu

www.digibuc.ro

21

deca a fost o ma1ati5. coutagies5, a c'ernia germeni se

Ostrcla de cadavere ; lucru necontestat a, cilnd i alte

corpuri organice se5 neorganice se bucur5 de aceleai

propriefiti.
Ambele aceste clod marl' efecte, ce au o puternicA actiune asupra fiintelor vii, a5 fost ades combnute, tot d'a-

una ense f5r5 sucses, de la tribung, din cabinetnl unde

nasc visurile in gAndirea despre materie, departe nse de
chmpul realiteti.
Faptele vorbesc pentru nocuitatea cadaverelor.
Ori-cine der va putea lesne intelege c ori di de departe
ar fi de noi idea de a fugi de cadavere, trebue gnse a face
ca contactul cu ele se fie de o durat5 cat se va putea mai
mica' pentru a ne sustrage actiunei lor deleterii.
Ast-fel pentru cadaverele victime ale unei malatii nead pus piciorul ca visitator apr6pe o lun d. i sucombk numai putin de un typhus cu form& grav6,1).
La Marssillia gi la Toulon doi inflrmieri atagati la magasia efectelor care provinea de la Tiphicil desbarcati din Orient, contractard ac6stg, malatie. Trait6 d'hygiene. Michael Levy, 1867, pag. 458.
Tome second.
cEpizootia de la 1770, in Holanda, fu importatrt, prin comerciul

vitelor gi peilor pr6spete, ce acest regat fAcea atunci cu Ungaria

gi Dalmatia.
Cea de la 1774 in Francia ad trecut din Holanda in Finlandia,
Picardia gi Artois : tot in acest timp ea ad fost importatit spre
mia46-4i, in Francia prin peile infectate din Zelanda Holandezh,
Ion Poppescu, 1869. Typhus contagios sai Pestis-Bovinee. pag. 17.
eContagiuld fix se afl4, tot d'a-una unit cu fluidele corpuldi, cu
carnea, pielea, cOrnele, unghiele, materiele fecale, asternutul, aseminea i cu t6te objectele, cu care animalul morbos, ad fost in
contactd, cu hainele ingrijitorilor, precum gi a veterinarilor etc.
cea mai micil quantitate de contagid este capabil a provoca morba.
... din experient6, s'6 scie cd, din excrementele unui animal atins de Typhosul contagios in timpul iernei, gi care excremente
fiind inghetate, la desghetogarea lor primrt-vOra ski infectat dintrInsele animalele sIntOse. Idem pag. 20.
1) Etude sur le typhus. Thee. de Doot. en Med. par Nichita Andriteano, 1868.

www.digibuc.ro

22

coutagiOse, bine euse constatate vom ceuta a nu fi tocmai riguroi, totu1 politia sanitare va trebui se oblige
pestrarea lor, pentru timpul fixat de lege, in o camere

eat se va putea mai vaste cu o ventelatiune suficiente

pentru a face ca aerul confinat se fie cat se pOte mai
putin influentat de gazele i de emanatiunele putride ale
cadaverului.

Peutru clasa sermane, pentru acele familii care in general nu dispun cel putin de doue odei, vor trebui infiintate case mortuale uncle va trebui dus cadaverul.
Coutactul cu cadaverele victime ale unei malatil contagiOse, va trebui cu deosebire evitat crici pe lenge reul
produs in genere de cadavere ele mai pestreg i imprumute atmospherei gerruenii unor afectiuni adesea mortale.

Politia sanitare va trebui si prevade constatarea deceselor acestor cadavere cat mai curand, pentru a grebi de-

pertarea lor, ca ast-fel, se nu lesem aceste focare morbifice in mijlocul unei societeti care in calluri de epidemil' mai ales, nu astept e. de cat ocasiuuea pentru ca densele se se desvolte4e mai mult.
Cadaverele auimale nu vor trebui pestrate sub niel uu
cuvent, ele vor trebui imediat redicate, intrebuintate, sail
depertate prin mijlOcele ce se vor crede mai practice; se
vor lua ense tote precautiuuele mai ales pentru acele animale care sufer de afecitiuni grave i capabile de a fi
transmise i omului.

Din acestea vedem cat sunt de ne conforme en datele

actuale ale sciintei, acele scene ades scuclate in care vedem
cadaverul inbretopt, atins cu mainele i obrajii, mucat
adesea !

A semenea nu scim intru cat ar trebui s ne revoltem

contra sistemei de a duce ince desvelite cadaverele pe ulite ; aduce, ca s
ic ast-fel in triumf; a asemena, germe-

www.digibuc.ro

23

ni endemiilor sab epidemiilor ; aduce ast-fel mOrtea intre

cei gnetoi.
Adesea figuri hydse fruct ale afectiunelor grave din
care vedem substaute liquide i gazse isvorhud pe gurg, i
nas, primblate din un orgolid nesculjat pe ulite.
Chnd scim ce rea influent5, are vederea cadaverului pentru ori i ciue, i mai ales in ce privesce contagiul ; ce
influenVi trisfg ati mai ales cadaverele hidOse asupra femeilor i copiilor ; ciind scim cilte malatii pot s5, ia na-

tere printedi cau0 morea, printed), perversiune a functionilril sistemului nervos, nu'mi pot explica pompa adesea i ruinkre familiilor ce se face eelor morti ; nu'ini
pot explica cum menil nu se gandesc a fiui cu aeeste
scene durerOse, care nu pot avea nici un scop.
Ganditi-ve la locuitorii unei strade care este destinatg
a fi canalul de eductinne al mortilor din urbele mai insemnate !
Ganditi-vg asemenea la acea clas)i de proletari creata

prin sistemul de inhumatiune i prin obiceiurile actuale,

meni adesea Mil de rang a crlror caractere sunt ingsprite in scOla mortilor, capabile adesea a despoia mortii
diu mormiute dupe cum sal vNut uumenise exemple ;
mai toti betivi, pentru a auta curagiul indiferentei necesar meseriel lorti ; i care ca ultimll calitate mai all pe
aceia de a fi distribuitoril gratuiti a causelor morbifice
imprumutate de la cadaverele ce sunt nevoiti a insoti.
UN, previsiuue tristll, dr necesarg, s'aplicii la inhumatiuni.
e
Trebue a asecura acest serviciii, de a aseunde ochilor

mulpma, aparatul prea repetat, de a preveni inhumatiunile precipitate i acumulatiunea cadaverelor priu creatiunea salelor mortuale, de a veghea la salubritatea cimitirelor etc.3.

Michel Levy. Tome second pag. 489.

Aseminea nu putem trece cu vederea, obiceiul alt-fel

www.digibuc.ro

24

bun al scgIdatului cadaverelor, der prin care dupe ce se

infect0 o quantitate de apg, prin suspendarea in ea a
diferitelor particule, gata a fermenta, se aruncA la suprafacia pemntului. Ar trebui mai ales in casuri de epidemii a lua mesuri ca aceste ape s'e' fie desinfectate inainte de a fi aruncate.

www.digibuc.ro

PUTREFACTIUNEA CADA VERELOR

Imediat cand viata incetezt a conduce 0 a supraveghia
esecutarea regulatel function'Ori a diferitelor aparate ce
constitue organismul nostru (iuervatiunea, respiratiea, circulatia, secretia, excretia, contractilitatea, etc.) cadaverul
presint'a Ore -1 care schimbIri care '1 fac se difere de un

corp vit. Ast-fel intr'o periodt de aprpe 48 ore de la

data mortil presinta urragtrele semne :
I. Caldura normalt a corpului s'a perdut putin chte
putin Ong And cadaverul ptstrezt numai aldura mediuhi ambiante.
.
II. Volumul corpului prin acea1 caust diminut.
III. Ponderea sea asemenea scade.
VI. Tote licuidele i solidele din economie aunt supuse
domeniului gravifitil ; de aci resultt scoborhrea lor in partile declive ale cadaverului.
V. Flaciditatea cadaverului care luase natere cn mOrtea

d'a ke unei inttriri mai mult set mai putin mare numitt
rigiditatea cadaverului.

VI. Acstt rigiditate dispare pentru a face loc unei

moleciuni care va cresce cu cat putrefaetia va inainta
mai mult.
VII. 0 path, brunt pe schlerotiei 0 coloratia albastrt,
pe *tile abdominale, care sunt semnele certe ale putrefactiunei incepute.

www.digibuc.ro

26

Acestea probeIN ea elementele constitutive ale cadave-

relor asociate pentru o causg care a incetat, se grithesc

a se disocia unindu-se intre ele pentru a forma diferiti
compui care la randul lor ii vor pregali mediat sed
imediat o viata, noua.
Dcsa prin stingerea vietii omul inceteei a mai fi, prin
actul acesta cadaverul inceteza a mai 'Astra forma ce a
avut'o la inceputul faselor in care a intrat.
Putrefactiunea der este actul acela in virtutea caruia
tote elementele corpului tind a trece de la compuii cornpleci in altii din ce in ce mai simpli pen'e child pot

ajuni in starea de elemente, a reintra in sinul naturei.

Aceste fase de decadentA din puuctul de vedere al synthesel varia dupa diferite imprejurki care pot se influenteze acest act ;
din puntul de vedere curat chimic putrefactia nu este de cat distrugerea priu oxidatiune a
cadaverului.
Acest'a Oxidatiune insa este resultatul unor mail de

actiuni forte complicate i. nu inee bine cunoscute, care

pot a se defini prin (licerea de fermentatiune, varietate
mai ades putridsa.
Acestil Oxidatiune, Fermentatiune, Putrefactiune, este

resultatul dupa cat se scie astg4i, a unei actiuni catalytice, precum Inca mai clar, mai bine demonstrat intru
cat privesce presenta unor mid mycrophyte i mai ales
mycrozoere, ultime flinte pe scara zoologia care serva ca
un agent condensator de oxygen i reformator prin oxydatiune a tessuturelor cadaverice pe care trgesc, se inmultesc i pier 1).

1) (Productele descompositiunel putride, resulth dee1 din absortiunea oxygenului atmosferic i din reactiunea diverselor el emente

constitutive ale corpilor).A. Bequerel, Trait d'Hygiene p. 350.

www.digibuc.ro

27

Pentru c partea acesta a scrierel de fath e una din cele

mai importante, tin a reproduce aici atht cht ne trebue

pentru intelegerea faptelor ce urmhrim, chte-va date din
importantul : Dictionnaire de Chimie pure et appliquee,
par Ad. Wurtz 1870. Tome premier deuxieme parteie.
Art, fermentations, scris de unul din eel mai disting
chimiti D-1 P. Sbotzenberger. Asemenea Art. Putrefaction
1876 Tome II deuxieme partie,datorit distinsului chimist
D-1 A. Gautier.
Ce trebue a intelege prin
cStarea actuala a chestiunet

fermentatinne? -DA fermentatiune este uh reactiune chimaterch fermentesmich in care un compus organic
cibil
se modifich in un sens determivat sub influenta
unui alt compus organic fermentul
care nu contribue
cu uimic din substanta sea proprie la productele reactiunel,
acestea find unicamente formate pe socotla materiel fer-

ResuIt c o quantitate relativameute

forte mich de ferment pOte opera transformatiunea unei
quantitilti considerabile din hnthiul corp.
Natura, specia fermentatiunel depinde : 10 de natura

mentescibile.

corpului carele fermentil (glycosh, sachar de trestie, alcool,

acid lactic, salicin5, amidon, etc.); 20 de natura reactiunei
i de productele ce result5 (fermentatiune alcoolic5, gom-

mOssh, lactia, etc.); 30 de specia fermentulut

Natura fermentului i reactiunea prodush sunt generalminte conjugate intre ele ca i focarele unel oglin4i ;
atare ferment, atare reactiune. Bazindu-ne pe lucrhrile
D-1 Pasteur noi putem divide fermentatiunile in doug
clase bine distincte dup5 specia fermentului.
In ore care casuri, in fine (fermentatiunea alcoolich,
acetic5, gommss5, lactich, butyrich, uric5, putrid5, etc.),
fermentul este nu numai organic, ddr orgauisat. El trebue
a fi considerat ca u fiint5 vietuitOre animalh (in4estrat5,
de michri), seih vegetal5, i indeplinirei functiunilord lord

www.digibuc.ro

28

physiologice trebue a atribui modificatiunea inevitabilit ce

face se intampine corpul ce fermenfa. Ast-fel drojdia de

bere ar fi uN fiintg vietuitre, un vegetal de o ordine

inferiOrrt care nu se nasce i nu se desvolta de cat in
liquidele sacharate, i care desvoltandu-se aduce fatalmente desdoirea sacharului in alcool, acid succinic, glycerida i acid carbonic. Na putem numi fenomenele de
acest gener fermentatiuni adeverate cu fermenti organisati.

Altrt data, din contra, noi vedem un corp ast-fel cum

e arnidonul modificandu-se, schimbandu-se, spre esemplu:

in dextria, pe urmh in glycosg in un liquid carele nu

presint4 la microscop nici o urma de substanta organic:4 :

causa determinanta este un principiI azotat solubil agisand in mid mase i numal prin singura sea. presintil.
NoT ggsim analgele reactiunilor acestui ordin in actiunea Ore cgror producte minerale, asupra corpilor organici. Ast-fel diastaza orzuld incoltit (ferment) pte se
fig inlocuitg prin acidul sulfuric diluat cu apa ajutat
de concursul caldurei. Diastaza ea insai nu indeplinesce
bine actiunea sea de cat la o temperatura r4licatg (+70)
Not vom designa fermentatiunile acestui ordin sub numele de fale fermentatiuni sell de fermentatiuni en fermenu solubili neorganisati.
Fermentatiunile cu fermenti organisati sunt decl reactiuni chimice a caror conditiuni aunt legate la phenornenele Inca' aa de re% definite i aa de putin cunoscute
care se petrec in fiintele vil organisate. Gaud se va cunsce
mecanismul intim al synthesei compuilor organici in
plante sel destructiunea lor progresivg, in animale, se va
putea probabil intelege cum drojdia alcoolia desdoesce sa-

charul in alcool i in acid carbonic. Pentru moment nei

nu putem de cat a constata simultaneitatea constantg
a done' phenomene: alteratiunea unuT compus organic i

www.digibuc.ro

29

desvelirea unui organism special ; naturalmente noi considerdm unul ea consequenta imediatd a celui-l-alt.
Cat pentru fermentatiunile fahe set cu fermenti solubill fiind-cd le putem produce, cea mai mare parte cel putin
prin influenta corpilor minerali, a cdror actiune inlocuesce

pe acea a fermentilor, ele par mal simple i mai abordabile la analysd. Ast-fel noi scim cd ori-ce transformatiune chimicd set permanentd a ver-unui corp este lusotin de absorbtiune i de degajament de callurd ; substantele care, prin simpla lor presintd, smdnd a determina o
actiune chimica fdrd a interveni prin elementele lor, pot
deci a fl considerate ca cause determinante a schimbdrilor
de a fi, adecd absorbitiunI seri degajamente de caloric.
In resonul acestei simplicitdci relative, noi vom vorbi mai
antait de fermentatiunile cu fermentl solubili.
Ca i pentru cele-l-alte, noi vom esamina : 10 materia
care fermentd ; 20 reactiuuea chimicd provocatd i indeplinitd ; 30 fermentul.
Din punctul de vedere chemic, fermentii solnbili nu se
deosebesc bine de cat prin actinuea specificd ce sunt Capabill a esercita asupra cutdror set cutdror grupe de corpurl. Cat pentru restul proprietiltilor lor, ele sunt cam
aprepe aceleat
Aeeste sunt corpuri azotate i oxygenate, apropriinduse de materiile albuminoide, der en tote aceste distinete
de aceste. Ast-fel, elle nu contin sulf i nu se colord in
galben prin acidul nitric. Ele sunt remarcabile prin facilitatea cu care sunt scOse din solutiunile lor prin precipitatiI amorphe formate in sinul licuOreI. A st-fel, ajuValid la o solutiune de diastasd acid phosphoric i neutralisand prin apil de calce, floconil de phosphat de calce
duct en el totalitatea materiel active.

www.digibuc.ro

80

Ete fermentatiunile din aceste clase tratate in capitolul sus citat :

1). Transformatiunea amidonului in dextrin i a dextrinului in sachar ;
2). Interversiunea sacharulul de trestrie ;
3). Desdoirea glycosidelor sub influeuta fermentilor solubilI ;

4). Fermentatiunea panereatice ;

proteice.

5).

Fermentapunile adeverate sal fermentatiunY cu ferEle constitue, dupe' cum am spus

meng organisag.
mai sus, o clash cu totul speciale de phenomene chimice
cari semene legate la functiunile physiologice a organismelor sub iufluenta cerora se produc.
Reactiuuile pe
cari le vom descri, esceptand cu tote aceste acetificatiunea alcooluluT, n'ati putut inc fi operate in un mod net
farri concursul acestor organisme.
.Ast-fel, transformatiunea glycosel in alcool, in acid lactic, in acid butyric,
in gomm i manite, sunt phenomene complexe a ceror
couditiunI nu all fost ince, realisate in afare de viate.D
Se descrie

1. Fermentatiune alcoolica
aD-1 Pasteur, este prea absolut in vederile selle; el admite ca un fapt irefutabil cI descompositiunea sacharului
este legath; intimameute la desvelirea i la fonctionerile
physiologice a .drojdielor, in altI termeni, cii fermentatiunea alcoolice este consequenta vieteT globulului insui,
ce acesta nu luerep in virtutea materiilor proteice ce
contine, dupe cujn ar face ori-ce alte substance azotate,
der priu el insui, c'e nu este un accident intempletor al
fermentatiung, der ce el este causa reale.

www.digibuc.ro

31

Despre fermentul alcolic i despre conditiuni1e activitAtel sle :

Descompositiunea ala de remarcabilg, a sacharului e

provocatg prin o substant r. insohibilg care se depune in
drojdiile berei fermentate. Dupe' cum observase deja Leuweuhoeck in 1680, acstg, drojdie se compuue de forte
midi globule sferice i ovoide. Globulele sunt susceptibile
de a se reproduce prin burjouament-inmugurire ; ei

sunt formati de Liu inveli i din un continut liquid.

2. Fermentatiunea aceticet

Metodul poros este inlosuit in acest cap prin vegetale

particulare (Mycoderme) a cgror germeni adu1 de care
aer se desvelesc sub forma de pelicule lucii sri sbarcite
la suprafata tutor liquidelor fermentate; se numesc flancuib.

3. Fermentapiunea amonaicaki

Fermentul organisat descoperit de A. Muller i studiat

de M. Pasteur ; el este constituit, prin siraguri de globule forte semiingtOre cu acele ale drojdielor, der cu mult
mai mid. Diametrul lor este aprpe im m m, 5.
Fermentatiunea butyricg. i natura sa ati fost descoperite de M. Pasteur. a El este constituit prin midi baghete
cylindrice rotumlite la estremitgtile lor, de ordinar drepte,

isolate seri unite in lanturi de 2, 3 sOu 4 articole. Lgrgimea lor medig este de 2m m m i lungimea lor varie de
la 2 la 20m m m. Aceste organisme progresqg luneAnd.
In timpul acestei miceiri corpul lor este rigid sell internpin g. ure ondulatiuni. Ei se rotesc, se leggng sal fac
sg tremure estremitgtile lor ; adesea ori ei suut induoiti.
Aceste fiinte singulare se reproduc prin fissiparitate. Fermentul butyric este deci un iufusoriii din generul vibrion. z.

4. Fermentatiunea succinicei.
5. Fermentatiunea mucica.

www.digibuc.ro

32

6. Fermentatiunea alcoolictt.
7. Fermentatiunea lacticd.
8. Fermentatiunea viscstt.
Precum i specia de fermentatiune ce ne importg mai
mult, anume: 9. Fermentatiunea putrida, Putrefactiunea.

Am tinut insg a da pe scurt un resumat din importautele lucrgri relativ la cele-l-alte fermentatiuni, Mgt
pentru a satisfase partea pur theoretica, de fond, ca astfel cu conoscinte mai vaste
faptele in sine fiind acesg putem intelege mai bine, cgpitolul ce vom
lea1

trata acum gi in urmg. Fermentatiunea putridg, implicg adese-ori in cadrul s gi mare parte din varietgtile
fermentatiunilor de mai sus. Acest lucru se intelege
cu inlesnire &and ne vom gaudi putin c elementele necesare lor se afig in cadavere.
Inca, ag putea farg temg adrtoga, ea, cu cat reactiuuile,
phasele, phenomenele ce se petrec sunt mai variate, mai
i mult incg necunoscute
in vastul labonumer6se
ratorig al naturei pe lengg fragetele nstre epruvete ?
Crici nol adesea suntem fortati a descompune faptele, a le
isola, a face fermentatiunile in conditiuni absolut restrAnse i speciale, pentru a le studia i aprecia ; pe dad
in sinul Naturei, intre moleculele inmuiate ale unui cadever ug mare parte din ele 1ucr645,, se influent60 .0
data ? i decg ochiul observatorului 1 al esperimentato-

rului nu a putut sh'i dea incg bine serna dupe gat&

timp de aceste lucruri, este numai din causa ca ele se
presintg in un mod complex, in corporatiuni ea sg 4ic
ast-fel, ar nu ea individualitati.
Acesta este marele obstacol. Dr pentru acel ce a descoperit i studig monadele i varietatea mare a celor-l-alte infusorii, pentru acel
ce a inceput a descifra cu succes secretele naturei, nu
este chestiune de neposibilitate, der resultatul este redus
i timp.
la doui factorl : pacien

www.digibuc.ro

33

cActiunile chimice succesive carele desdoese i distrag

materiile proteiee supuse putrefactiunei au fost5 putin
studiate.

Din aer, oxygenul este absorbit i inlocuit prin nu velum mai equale de acid carbonic ; acest fenomen este corelativ aparitiunei, in liquidele care sca1d5 materia putric15, de micl organisme '(bacterii, vibrione) in quantitate nenumeratil. Generatitmile lor succesive i diversele
lor specil se succedrt pene la destructiunea aprOpe complect5 a materiel putrescibile. In acela timp se degajil
azot, in quantitate notabil5, hydrogen carbonat i phosphorat (acest de pe urm5 negat de mai multi autori), hydrogen pur, hydrogen sulfurat (der nu in primele momente ale putrefactiunel), amoniac pur seri combinat cu acid
carbonic, cu acid sulfhydric seu cu acide grasse.
Dupe Jules Lefort, s'ar produce in acela timp phosphure de sulf, (Mr atestrt asertiuue lie pare hasardatil.
Extrema fetiditate a productelor putride este in parte clatorit5 corpilor precedenti, der cu deosebire la gazuri de
natur5 1.55 cunoscute (phosphine ?), i de sigur la o transportare a particulelor solide gata a se descompune. Nu
se scie inc5 netnic secur asupra naturel miasmehr de edOre infect5.

In liquidul alcalin putrefiat se gilsesce adese ori, in Orecare moment, diverse acide, (formic, acetic, butyric, valeric, caprilic, lactic, cel mai adesea ori in starea de seruri
amouiacale), leucin5 i tyrosinii.
In cAte-va casuri preclude speciale interesante a5 fost inc5 signalate. D-1 Wurtz
ail observat cit putreclind, fibrina produce o materie presintnd tote reactiuuile albumiftei ordintIre, precum i acid
butyric in quantitate notabilil (Ann. de Chim. et de Phys.,
(3),

t. XI).

Azotul este elirninat de substantile ce putre4esc parte

a

www.digibuc.ro

34

in starea de libertate, parte in starea de amoniac, parte

in starea de alcalii organice complexe ; in aer, o parte
este oxydat i transformata in acid nitric i in nitrat de

amoniac sell de calce. Este uor de a dernonstra presenta baselor organice azotate in productele putride.
Mite fermentatiunile degajh eidurIi. Putrefactiunea,
cu deosebire acea care se face in aer cu degajare de acid
carbonic, nu scapii acestel legi. Se vede adesea mase de
materit vegetale hinnide incdhjindu-se pne la gradul de
a lira foc. S'a observat adesea c substantele in stare de
putrefactiune sunt phosphorescente la inceput. Se internp14 &ate uii-dati in amphitheatrele de auatomie ci ore-

care Orti de cadaver devin uor luminOse ; aceste luciri

se resparidesc putin ale putin in diverse directi1

i se

comunicN prin contact maselor vecine. Se scie de aseminea c phosphorescenta ai fost adesea observatil asupra
pescilor seti lernnelor ce putre4esc. Acest fenornen este
incg reit explicat ; se pte fi datorit frirri Indoialii presentel* de fiinte microscopice analoge acelor carele produc
phosphorescenta rnrei. Fratii Cooper ail observat &CI pilrtele phosphorescente ale cadaverului conservail rna multe 4i1e acstg proprietate in hydrogen, oxygen, azot,
oxyd de carbon ; ci ele o perdearl in hydrogenur sulfurat i slribea in accidul carboniedi.
,

Dupe cercetilrile D-lui Pasteur, combustiunea lentil i

putrefactiunea materiilor organice sustrase vietei sunt egalmente provocate priu nascerea de infnsoril (Pasteur, cornpt.
rend. 1863. Juin) carii trilesc pe conta principiului azo-

tat a aruia alteratiune o determinii.

Aceste varietritI de mycrozoere i de mycrophite, precorn i phasele descoperirel lor, vor fi studiate pe larg
in capitolul urinritor, relativ la conditiunile putrefactiung.

www.digibuc.ro

CONDITIIINILE PUTREFACTITJNEI
Pehtru ca o fermentatiune se incepe i se persiste, am
verlut ce este absolut necesitate de unele conditiuni indisfermenpensabile. Tot ast-fel i pentru Putrefactiune
sunt conditiuni in afare de care DU
tatiune putride
este posibile.
A ceste cdnditiuni absolut necesare, sunt :
1. Oxygenul.
2. Umiditatea.

3. 0 temperatura mat radicata, 15, 35.

4. Fermentul.
1. Oxygenul. Lesne putem intelege ca raportul ce exist a. intre principalele elemente chimice
C. H. Az. S.
Pb. etc.
i intre oxygen, ast-fel dupe cum se afle in
combinatiunele quaternale care constituesc corpurile mistre este ast-fel in cat e cu totul nesuficient pentru a permite acestor elemente a trece in starea liquide see gazse.
i fiind-ce fermentatiunea ca resultat nu este alta de
cat ue oxydatiune a acestor elernente, intelegem uvor ea
oxygenul este absolut necesar acestuI act.
Cadaverul nu este mort de cat nurnai raportandune la viata 1117 personale, cadaverul ense este o fume
de fiinte care treesc, este uu focar imens de viata i ac-

www.digibuc.ro

36

thine, este o lume a parte 0 ea ast-fel . pentru a exista

imensele specii de diferite individualitgti mycrozoologice
mycrophite are absoluta necesitate de aceste elemente de viatg, necesare fiintelor biologice ; ca ast-fel der cu

cat oxygenul va fi mai mult, cu cat reinoirea sea va fi

mai continua', cu atat actul de facig se va esecuta mai re-

gulat 0 mai prompt, permitand o mai mare desvoltare

acelor organisme care activeg putrefactiunea.
Pentru a resolve de o manierg certg, acstg cestiune
s'a fgcut multe esperiente, multe cereethri, resultatul a
fost afirmativ i s'a probat absoluta necesitate a oxygenului in acest act.
(In ce ca4 o materie animalg pete se putrOescii ? Aerul,
seq mai bine oxygenul seti, este el indispensabil pentru
ca fermentatiunea putridg se incepg i se persiste ? Materiele care putre4esc in aer absorb oxygen i degaja acid
carbonic. Acestg oxydatiune i acestg departare de a cid
carbonic aunt necesare ? i).
Hildebrandt (citat de Berzelius, t. VII. p. 697) i de
Saussure a observat cg, in gazul hydrogen, materiile animale sii vegetale pot se putre4escg i se degajg acid carbonic, der cg acstg destructiune molecalarg nu se produce de cat asupra unei mininai quantitgti de snbstantg.
Ea linceelesce iudatg i incete4g.
Dupe I. Lemaire, ging, muiatii ski* carnea pusa in balone inchise, pline cu aer, incerca un inceput de putrefactiune, der nu se continug. (Compt. rend., t. CVII, p. 958).
D. Pasteur, a filed eunoseut ci liquidele forte putresci-

bile, cum este nrina, sangele, priimite direct in balene

1) Pe aceste date se bas60, procedeul Appert, el inchide hermetic substantele organice; putinul oxygen ce remane, este absorAst-fel
bit gi inlocuit prin un eguale volum de acid carbonic.
se conservil, f6rte indelungat Ma a se altera, carnea, fructele, etc.

www.digibuc.ro

37

umplute cu aer ce a fost ma intitl calcinat prin tuburl

de plating incdblite la rogd, putea a se conserva fgrg a
incerca putrefactia i nal a absorbi oxygen in cantitate
Acest gaz nu este deci agentul necesar (? )
notabild.
sed chiar determinant al putrefactiei. Der, in contactul
aerului, destructiunea materiel putrescibile se activg ; ea
fixqg cu rapiditate atunel oxygen, degajg acid carbonic,
pe c'and azotul sed este in parte alungat, gi parte transformat in Amoniac sed in Nitru. Ast-fel materia putrescibilg
se distruge i scade in pondere cu repecliciune. Se pte
considera oxygenul ca apt a activa fermentatiunea putrii a'i permite se urmgrescg fasele sele succesive, dr nu
a o provoca1).,
d

Am tinut se reproduc acest pasagid, de gi putin cam con-

tradictorid, pentru marele veracilall ce contine in el. i

aci am ocasiunea a observa cele 4ise relativ la modul nostru de analysd a faptelor chemico biologice.
Autorul se silesce a stabili dll oxygenul nu e provocatorul fermentatiunel der e necesar. Lucrul este clar. Indatg
ce provocatorul acestul' act sunt infusoril ell ad necesitate
de oxygen pentru a respira. El se nutresc cu substantele

proteice (lea nu gi cu cele ternare le asimilp, le ard

elimine4d ; acesta este putrefactia. Dar oxygenul pte
direct face Ore-care fermentatiune formhnd prin un grad
de oxydatiune fermentul liquid, organic, dOr ne organisat,
dupe cum am vNut in primele categoril a fermentatiunelor.
cand substante organice, auimale sed vegetale, pure
self amestecate cu alte substante, gi humide, sunt in contact cu aerul, ele absorb oxygenul gi aruncg acidul carbonic, din acest moment ele ad devenit corpuri catalytice
sd ferment. Acest ferment influente45, indatg asupra pgrtilor contigue in acelag timp cu aerul ; din acest moment
ei

1) Art. Putrefaction. Wurtz. Diction. par A. Gautier.

www.digibuc.ro

38

fenomenele fermentatiund se grisesc modificate prin actiunea oxygenulul, carele intervine directamente in tta durata phenomenuld, i este cea-ce se numesce putrefactie.
EVA ce scapg, autorul din vedere. i 1101 scim c putre-

factia cadaverelor este nu fapt complicat care pe land,

fermentatia prin organisme, varietate putridri trebue dei in
proportiuni mai mid s admitem i putrefactia ne animalisatri, cu ferment 1iquiT prin actiunea catalyticg, de

present'a cu alte cnvinte.tEste un amestec de douse ordine de phenomene efectuandu-se simultane5 in acela cas.
Putrefaction, .Nysten.,,

cMateriele proteice cele mai . lterabile in starea humid6, nu mai putreclesc

cand a fest uscate. lin 6re care grad de
humiditate, sd mai bine de imbibitiune
prin apli, a materielor proteice, este una
din conditiunile fermentatiunei lorl).)
Wurtz. Diet. putref. A. Gautier I.

2. Humiditatea.
Este cunoscut din priucipiele elementare de chimie c intre alte conditiuni relative la cornbinatiunea corpurilor este i humiditatea, solutinnea lor.
Fermentatinnea nefiind de cat un act chimic de desconabinatiuni i combinatiunl ele nu se vor putea esecuta, de
cat atund cand gratie unifi liquid elementele vor putea
fi puse in contact intr'o stare, (lea nu de divisibilitate
eel putin de inmuiere mai mare, conditiune aprOpe sine
qua non ; i care in chimie este consacratri prin vechiul
l) Pe acest system sunt basate conservele animale i vegetale :
Fructe, legume, pastramk usertturi, la care se mai adaogl gi actiunea stantelor antiseptici. Nota autorului.

www.digibuc.ro

39

adaggio : corpora non agund nisi soluta.

Humiditatea
mai are inch un rol important, ca relaxant, desasociant, a
elementelor hystologice care constitue corpul. Este cunoscut rhsi ch, atht pxygenul aerului insotit de vaporii
de aph cat si acel ce resulth din descompunerea vapori-

lor de aph', are o actiune mai mare, din punctul de vedere al actiunelor chimice. Lipsa de humiditate este atat
simtith in actul putrefactiunel in cat cadavere care de
almintrelea intrunese cele-l-alte conditiuni se usuch, se
mumifia4h, duph cum sunt exemple, in localithtile uncle ca-

daverele sunt puse intr'un teren uscat, carele ca o spongie abseirbe ultimele particule umede evaporate din cadaver.

Din contra hi Cimitirele situate pe un teren humed

seti cadaverele chlute pe ast-fel de locuri se distrug cu mai
multh inlesnire.
3. Temperatura mai radicata.
Ternperatura este
si dansa un factor indispensabil al putrefactiunei ; vom

vedea, intru cat pte influenta.

Pe child o temperaturh jsh sub 00 pte conserva intact oil ce substanth organich pe atht o temperaturh rhdicath activezii pane la cel mai mare grad acest fenomen;
temperatura radicath de tot, ajutath numai de un singur
factor, Oxygenul, pte distruge in un mod perfect oil ce
substanth de naturh organich; acest lucru cel mai rational si mai perfect va fi tratat in extenso in capitulul relativ la crematiune. Atunci se sureccith propriethtile si affinitiltile intru atat in cat nu mai e necesitate de nici o
fermentatiuue pentra oxydatie, ea se face de sine si prompt.

Temperatura jcish se opune prin dou'a cauze la putrefactiunea substantelor organice.

1. Prin aceia ch face imposibilh actiunea humidithtil,

Mead adese ori ca apa sh trech in stare solidit.

2. Prin inghetarea, distrugerea seh paralysarea orga-

www.digibuc.ro

40

nismelor mycroscopice de nature, animale i vegetale in

cat face imposibile putrefactiunea inleturend principalul
el agent, principiul putrefactiunel putride.
Gratie acestor done cawle in industrie se pot cu succes
conserva substautele alimentare de nature' animal, timpurl iudelungate; Frigorificulun vass5 destinat aducerei
cernei intre America i Europa p6te se aliment* piata
Parisului 1 a Londrel cu carne prspete din Brasilia i
tot acestei dispositiuni geologii datorese plecutele ocaziuni
de a vedea, in nordul Siberiei cete-va din cele mai frumOse eehantiline din graudisa Faune a epocel quaternare I).

lntre 6 , 7 C. descompositiunea 'nitride incepe; ea se continue cu rapiditate pene la 20, 50 C.

i merge scljend de la 60 70; la o temperature,

ceva mai inalte incetecle,' a mai esiste, din cause ce mycrozoerele se5 mycrophitele incep a peri prin sicitate i
cuagulatiunea principielor albuminoide ce le constitue.
4. Fermentit Gratie activitetil i geniului observator
al D-lui Pasteur, fermentatiunea a intrat in adeveratele

Astg-4I diferg ince, dupe cum am ve'clut,

ei fase.
interpretatiunea ce se face acestui act. Presenta in aer
a germenilor de animalculi se5 plante mucedineie este tin
fapt demonstrat. Aceste inoculate cadaverelor- sunt fermentul, causa cea mai active a esecutiunei sele.
cEl a reuit
vorbind de lucrerile ml Pasteur
se
descopere in atmosfere germenil acestor organisme, germeni care inOte in ea in o stare mumifiate i care ce4end
in un me4i5 favorabil, ca spre esemplu in infusiunile organice, se desvolt in organisme perfecte. Din acest mod de a
1) Pallas, descoperi intre ghetarii Siberiei corpur Intregi de
Mamuti a clror came se concervase Para, nici o urnA, de putrefactiune dupe mil de secole.

www.digibuc.ro

41

cunoscuth de totli 1).

Agentit carif provcd putrefacpiunea. Libieg, aplichnd

vedea a eit theoriagerm theory

fermentapunilor putride, ideile sele asupra fermentatiunilor in general, admitea c'i moleculele complecse ale materielor albuminoide sunt intr'o stare nestabilii de combinatiune; &I, child ele stilt expuse aerului, alteratiunea pe
care acesta le-o face se incerce provech la dnsele uli primh

descompositiune, urmath de o sdruncinare molecularli, a

chruia resultat este transformarea unei nuoi portiuni de
materie albuminoide iu compui mafi stabill. Aceste sdruncinare transmitnduse incetul cu incetul determinh destructiunea intregei masse in producte maY simple, i pte cher
a se comunica la corpuri maY stabili prin ei insug, cum
este sacharul, i al provoca fermentatiunea, aprpe cum
se intimplh peutru azot, corp necombustibile directamente,
der care se oxydli in parte chud aprindem in Eudiometru
un amestec de aer cu hydrogen. Oxygenul este deci pentru
Libieg, ca i pentru Berzelius i pentru Gay-Lussac, agentul escitator necesariii inceputului oil chrel' fermentatiuni
sal putrefactiuni, i uestabilitatea proprie materielor albuminoide de indath ce alteratiunea lor a inceput, esplich.
destructiunea lor succesivh.
Oxygeuul dupe cum am ve4ut maY sus, nu va putea
da natere fermentatiunei ; chnd ail fost incill4it One la
roil ; sell filtratti prin bumbacq, uu o pte provoca.
Cu atht mai mult, acesth pretinsh, instabilitate a materiilor albuminese, acesth tendintii de a produce combinatiuni mai simple child ail fost o date puse la actiunea
oxygenului, este astiqf nimic mai putin de cat bine demonstrath. Se ne aducem aminte ch D. Pasteur, conserve
aprpe indifinit sangele in balOnele sele cu aer filtrat,
Asupra Methodei Antiseptice de tratament in chirurgie de
Dr. N. I. Russel. 1877. Pitesci.
1

www.digibuc.ro

42

crt conservele de came Appert, bine preparate pdstreVd,

gustul lor i compositia lor primitivd in timp de flece aui
i mai bine.
Redi, a remarcat de mult timp c ajunge de a acoperi
i

un gaz fin cu surfacia unei Infusiuni incd caldd peutru

ca ea se nu ptd, putrefia mai thrVid, sd cel putin pentru ca modul ei de alteratiune se fie complect modificatd,
prin acest mijloc atat de simplu, de care Redi dicecd : (inpedicd ouele insectelor a ajunge pene la ea). Condu1 de
acstd observatiune prin experientele 1u Schwam care demonstrp c aerul incillVit este improprid a face sd ferment* mustul, de a putrefia infusiunile, Schrder i Dusch,
observard, in 1850 i 1854, cd mustul de bere, bulionul,
carnea recentd, fiartd, se conservd, chiar vara puse in ba-

lone unde nu se lasd a trece de cat aerul filtrat prin

bunabac. Laptele, din contra i carnea fiird addogare de

apd, s'ad putrefiat la experientele bor. Din acste observatiuni contraVicdt6re aceti autori nu ail putut trage
conclusiune. (Schrder Vice, trebue a privi aceste substaute
active (putrefiante) formate de germi organisati mycroscopici semdnati prin aer ? Sed mai bine este o substantd
chimicd incd necunoscutd? Se ignorVd.)
u. Pharm., t. LXXXIX, p. 332).

(Ann. der Chem.

A se vedea starea chestiu-

nei in acestd epocd, Ann. le Poggend, t. XLI, p. 184.

A se vedea asemenea nota, Ann. de Chent. et de Phys., (2)
t. LXIV. p. 17, relative la esperientele lui Schultze, ca
i observatiunele analoge ale lui Ure, Journ. fur prakt.
Chem., t. XIX. p. 186, i acele a lui Helmottz, ibid., t.
XXX. p. 429.
Ast-fel era starea chestiunei child, in 1862 D-nul Pasteur demonstr cu liquidele cele mai putrescibile, cum este
laptele, bulionul, se conservd iudefinit in balOne inchise
in timpul ebulitiunei; neapdrat aceste liquide se se tiurt
cat-va timp la o temperaturd de 1000 sett putiu mai sus.

www.digibuc.ro

43

A tuna vedem c

aceste materii eminamente alterabile

pot fi conservate in vase desehise, seri in acele iu care
le-am fiert, si unde aerul 'Dote intra i esi dupe voe, cu
o singurii conditiune c ghtul subtiat al balonulul se formec)e zigzacuri unghiulOse i se fie putin humide; aseminea eh' Angele, urina pe care le facem a trece din corpurile animalelor in reservorie pline cu aer prealabil inciIlit, pe urmh' 'Twit, se conserv h. aprOpe indefinit ; find

cri de die ori este o putrefactitme sOd o fermentatiune

se desvolVA in liquidul alterabil mycrozoarie si mycro-

phite, a eiror activitate si proliferatiune sunt In raport

cu activitatea fermentatiunel; ca. acesti germi, adusi de
aer,

pot fi opriti asupra unui tampon de bumbac, sed

mai bine de praf de bumbac, sed asupra lamelor de

sachlir crystalisate in fiiT, lame, care redisolvate unele in Ether, altele in a0, permite a separa germenii,
ai examina, i al insemna ; in fine mergend mai departe,

Pasteur ail anuntat cg fie care fermentatiune particularg

cunoscutri One' acuma, este corelativil cu desvoltarea unui
ferment seri germen specific aeestei fermentatiuni. (Ann.
de chimie. et de Phys., (

),

t. LXIV, p. 5 i urnarttorelel.

Esaminhnd in sfiirsit phenomenele care se petrecd in

sinul aceluia liquid care se putrificA (Compt. rend. de l'Acad

des Sc., t LVI p. 738). D. Pasteur si eu dumnealui alti ohservatori, all recunoscut, ell la inceput se vede aperend
nisce infusoril minuseuli. &and sub formrt de puncte forte
inglobulate intr'o materie semi mucilaginosri, (zoogleal

child sub forma de puuctuatiuni libere care cutreerh totil

liquidul (Monas crepusculum, Bacteriums terroo). Aceste mici

fiinte privedri, repede liquidul de oxygend. In acela timp pe

surfaciil se formectil un strat subtire, de mucedinee, de

mucori, si de bacterii, tote forte avide de oxygen. Acest

strat opresce cu tutu] s011 aprOpe cu tutu], ajungerea gazului in fundulti liquidului. Plechnd de la acest moment

www.digibuc.ro

44

acesta devine sediul a doug actiuni forte distincte, Vibrionii a-6 succedat la Zoog lea, la palmele, i punctuatiunelor

din interiorul liquiduluT putrescibil.

Ele par dupri lucrgrile recente (Beschamp, Compt,rend., 1870,
1871, 1872 1 0. Grimm. Archiv. fr microsk. Anat. 1872, t VIII,

pag. 514.) a nu fi de cht o stare de transformatiune superiOrii a punctuatiilor primitive. In interiorul liquidului,
acesti vibrioni schimb in profitul lor materiale albuminOse, care, se asimilsi in produg ma putini complecti, in
celulos insolubirg i in gaze putride, pe chtrt vreme pe
surfaciii, mucedineile i bacteriele 'combureg forte mult
produii acestei dedublh'ri 1 opresce trecerea oxigenului
in actiuue, mai cu sem:1 cand acest gaz este iu quantifgti
notabile, distruge activitatea mycrozoerilor de la fund.
De aci acest dubln fenomen aretat aa de adesea-ori, in
putrefactiuni, a reductiunelor i oxidatiunelor simultauie.
De aci nasce i explicatiunea, child oxygenul nu este format in quantitriti iudestulgtOre, putrefactiunea pOte et
incep:1, ins5, nu se continue. D. Pasteur a ghndit c actiunea vibrionilor trebue s4 se petreei ferit5, de aer, care
nu este necesar de cat la intretinerea viete mucedineilor
i bacteriilor de pe surfaci:i. Insq D. J. Lemaire (Compt.
rend., t. LVII, p. 958 :21 t. LIX. p. 696) a observat c un aeces

moderat de aer este necesar ca putrefactiunea se urme4e

i sN. se cpmplecte4e. Acdsta se face in douse phase : in
cea din OA (poriodul foetid vedem cg se desvoltg. Ong
la vre-o trei-cleci specii de infusorli, dintre care mai principale, descrise de Ehrenberg, sunt : Vibrio tremulans,
lincola, subtilis, rugula, prolifer, baccillus In a doua phasii
(perioda epuratiunel) ceste fiinte miel sunt distruse i inlocuite, prin materiT ver4I, decri putrefactiuuea are loc,

la obscuritate. Acestea sunt mai cu senfa Eugleuce, Vorticelles, Protococus, etc. Insrl, acilea &ell' care acces de

aer este necesar. D. J. Lemaire, a observat asemenea ur-

www.digibuc.ro

45

m'alOrele, dech liquidul a fost mai inaiute neutru, alcaliu

sell acid, se produce fermeuti i fermentatiuni diferite. In
cele d'huth,ie doue casuri, ea este cuprinse de vibrioni ;
in cele diu urm prin mycoderme, cum se forme4e pentru fructele sacharate. Ajunge ch,te-va milieme de un acid
erell care i de o slabe proportiune de acid carbonic
pentru a impedica desvoltarea infusorilor. Dupe D. Davaine,

se pOte, dupe loc, desvolta diferite mycrophite. Putre4iciunele substantelor vegetale i a fructelor acide se datoresce la Penieilium glaucum.
Alti fermerti umplu fructele sacharate, moi, compacte,
i speciele lor se succed? en cet local se modifice. Astfel dar vedem c pe beba de strugure, a cerei pelite se
deschide, se produce mai tnti un burete cenuifi, Polyactis , i in interval de dou sell trei ile diferite
specil apar de culori roii, negre, verg ( Penicilium, Trichoterium, Mucors ), cari tote excite i utiliscle fermentatiunea putridh a pulpel.
D. Davaine a numerat mai multe miline de vibrioui

i un mai mare numer inch de granulatiuni intr'o guth

de snge putrefiat. Elill asemenea a observat ce (Ike se
diludhi cu ape see cu serum aceste piceturh de se nge
ea dilutiunea sll ajungh la un bilioniem, o phrticice din
acest liquid, ajunge pentru a produce accidente putride
in shngele animalului in care il injectem.
Ast-fel iu general, produii putrefactiunei el singuri
se opun la desvoltarea acestor vibrioni ; de aci acesth singurll iusemnare, cii tOte substantele earl absorbh gazele
putride, active proliferatiunea lor, i prin consequente
destructiunea materiel organice. Cerbunele de exemplu i
mncedineele de pe suprafacih, ajute mai repede la disparitiunea materiel putrescibile. Dupe D. Jules Lefort (Acad.
de med. de Paris, seance de 24 Fevr. 1874), phosphatele

www.digibuc.ro

46

i alcaline sunt indispensabile la desvoltarea fermentilor, hind c e fortde mult proliferatiunea.

Diferiti vibrioni pot trili in snge i in diverse humori
a organismului i a da nascere alteratiunilor lot.
0 gute de singe repede putrefiate, injectate unui animal produce in general la el accidente de septicimie qi

terOse

sangele acestui animal devine mai virulent ca acelui d'hutaiti subject. Coze i Feltz, Davaine, Chantreuil, Begmann, afirme c at1 recunoscut presenta vibrionilor in
sangele animalelor septicemice. (Bull. Acad. rued. 17 Septembre 1872, 8 Oct. 1872 i Deutsch. Zeitsch fur Chir., t. I. p. 4).

Chauveau, Chantreuil, Hater, ati observat ce leucocytele sangelui infectat, ae fost umplute cu granulatiuni
anormale, de aceia i pte se gesesc in numer indefinit
iu lichidele putride. Accidentele atat de grave ale pyohemiel see resorbtiunei purulente pare a fi datoritil la o
putrefactiune a sangelui, luand nascere din cause analoge.
In 1871 Liechlinghausen, Klebs. Waldeyer, ail constatat
asupra cadaverelor pyohemici desvoltandu-se vibrionide i
Klebs uu hesitese a dice ce septicemia este datorite in troductiunel i proliferatiunei in &Inge a Mycrosporon
septicum.

(P. Vogt Centralblatt, 1872, p. 690).

Yibrionilputrefacpunet sunt et de natura vegetala sti

animala? Dup e Davaine Bull. Acad. med., (2 , t. XI, p. 742),

aceti mid organismi par a represinta starea intermediru inferiiii, a buretilor mai redicati. El le compare cu
confervele denudate a chlorophylei. Maniera lor de a se
comporta cu reactivele, le aproprie mai mult cc vegetalele de cat cc mycrozoariele. Acidele, sulfuric, chlorhydric
le disolve ; acidul acetic lucrede mai antai asupra cavi-

tetei lor, pe urme face a dispare corpul lor Intreg. Iodul

le colorede in brun, granulatiunile globulelor albe septicemice resistii la actiunea amoniacului i potaset
a Trebue ajutat ince cii ferberea la 1000 nu distruge

www.digibuc.ro

47

dupe D. Davaine nicT virusul septicemiei, hid fermentul

putrefactiunei sangelui. In fine, vibrionii trgiesc gi se nutresc,

i aerul in mici quantiteti

le este necesarirt (be-

maire, Grunn).12.

Pe langg, cele patru cause cardinale, necesare putrefac-

tiunei ea !Jae se mai fig ajutatg i de urmgtOrele conditiuni, in a face mult mai celerg, actiunea sea.

1. Am ar6tat ce rol mare yid temperatura ;

putrefactia pte are loc intre 670 C.

cg

Cu cat der temperatura va fi mai redicatg, mai des

sustinute intre 30, 40,-+ 45 C. cu atat dnsa va fi
mai activ.
2. Starea eleetrica. Descompositiunea materiilor organice se esecutrt mai curand pe timpurile furtuu6se.
Noi scim catrt influentrt are electricitatea din aer asupra combinatiunilor i reactiunilor ce se esecutg atat in
peturile gaOse ale atmosferei cat i la suprafata pgmentului.

Oxygeuul din aer trece sub influenta trgsnetului, a

schuteiei electrice, in starea de Ozon. Acest corp descoperit i descris de Schambeim, chimist Elvetian, are pro-

prietgti mult mai active ca oxigenul. El pare a fi oxygenul condensat, activat in qualitgtile sale. Afinitatea lui
face ca oxidatiunile se fig activate. Ele merg pene a produce vapori nitroT i acid nitric, Nitrate de Amoniac,
ce se ggsesc iu apele pluviali.
i oxidatiunea, fermentaSe iutelege ea' densul activ
tiunea putridg a cadaverelor.
Un lucru curios i care tin a'l nota frirg, a avea aerul
a me contra4ice, este cg dupg cat am aretat mai ales in
capitolul relativ la fermentul putrefactiunei, se tinde ast54i
1) A. Gautier, Putrefaction, Diet. de Chimie, Wurtz. Tome second, deuxieme partie.

www.digibuc.ro

48

malt a inlatura proprietafile active, directe ale oxygenului. Cum atund putrefactiunea cresce sub influenta Ozo-

i mai ales child 1ueririle D-lni Pasteur tind

a demonstra chiar, ca vibrionii caril jail parte forte
sunt nu numai indiferenti, pentru
activil in acest act
oxigen der chiara ca dnsul le ar face rgil, cel putin in
nului ?

quantitate mare.
Eva ce m'a facut a repeta des cuvntul de oxydatiune,
a admite chiar, o parte din fermeutatiunea putricla pe
organisata.
fermentul
conta oxigenului, far'a materia,
3. Natura mediului, in carele este pus cadaverul.
Ast-fel vom vedea ca putrefactiuuea cea mai activa are
loc in aerul atmosferic i cu cat el va fi mai mobil.
Al doilea, cadaverele lasate in apa, uncle oxygenul solut
disolatiunea, grabesc acelasi hie/n.1.

In urma vine inhumatiunea ingroparea . Aid accesul oxigenului, al infusoriilor, mycrephitelor aduse de
aer fiind mai dificil, cadaverul cere un timp mult mai
indelungat pentru putrefactiune.
T6te aceste vor fi stud late in extenso, in unul din capitolile urma6re.
4. Humiditatea, in dos'6, moderata accelerep forte mult
putrefactiunea. In quantitate mare o pune pe scara a 2-a.
5. Sexul. Desi restransil acesta influentil, totusi se vede
ca. cadaverile sexului feminin, se descompun in un mod
mai repede i mai complect. Contrariul se vede ea tine

la volumul mai mare si la starea de dureta, de tonicitate mai caracterisata a tessuturilor. A cC.sta s'ar verifica
ei prin urniatOrea observatiune.

6. Cadaverele indivhplor ea fibre itnoi sa;i humide,

lymphaticii, incerca mai curand si mai bine putrefactiunea.
Cadaverelc slabe i uscate ail o tendinta la mumificatiune. Cele grase i carnOse all tendinta a se transforma in o substanta grasOs a. particulara, numita Adi-

www.digibuc.ro

49

pocir, care este o saponificatiune a lor. Vom vorbi despre dnsa in capitolul inhumatiunilor.
7. Putrefactiunea
accelerata, tine adese-ori i de cau.
sa mortil individului. A st-fel acei morti de Typhus, de
Suet0, eel asphixiati cu protoxyd de carbon, eel trisnitT, ae

tot d'a-una o tendinVi mult mai mare la putrefactiune.

Putrefactiunea ca ori-ce aetiune, mai ales chemice, tre-

hue se OA cel putin trel perikle bine dkstincte

ince-

putul, esecutarea, finitul. Aceste, mai ales sub influeuta

fermentilor orgauici i organisati, trebue a urma ast-fel.
Eti cred c) ar trebui ast-fel divise :
Primul moment chnd aerul fie prin elementul se5 activ
oxygenul
fie prin germenil ce coutine, incepe Inrarea, se inocule4e i fasa 'auteia se esecute.
Al 2-lea comd elementele biologice inoculate se desvolt.
Al 3-lea chnd ele se metamorfose, progrescle.
c Inteurai asemenea liquidti in putrefactiune,
se observe schimberi suecesive de culre si de odre precum i in formele corpului organismelor mycroscopice
vetninde ; liquidul ia la incept o colre roiatic k. de
came, care dispare putin chte putin, i dupe desagregatinnea fibrelor musculare, ttrt masa iea in cele din urme, o
eonsistentrt semi-liquidrt de o culre cenusie uniform4.
La ineeput odrea ordinarrt a c'Arnei putrede se schimbe.

in trei septemhni intr'o odre mai fetide, care la rndul seri, nu dureP mult, i cedep, locul. odrei de brany:4 ; numai Ia finPle intregului proces vine momentul in
care liquidul numai are de loe odre. Deja din a doua
di se vede in liquid midi bacterium, din care bacterium
termo. jc5, rolul principal (dere nu uuic). In aeela1
timp in care se face schimbexile cualitrttilnr phisice ale
liquiului, descrise mai sus, bacterium termo ineepe si
disparil, la finele, septemlinel a doua, indivi4ii sei devin
mai mici i in locul lor apare o alte specie predomi4

www.digibuc.ro

50

nantg, bacterium punctum (Kugel bacterie, Mycrosporon septieum a lul Blebs).

Der aceste elemeute nu predoming

nici ele mult. Intre a 4-a i a 6-a septemnii apar organisme filiforme mar i forte mobile cunoscute sub numele de baccilus, i care furnicri prin liquid 1).
Al 4-lea cnd ele regresclii ; chnd in fine priu faptul
esistentei lor, ai flcut imposibilil nascerea altor generatiuni. Atunci putrefactia este un act consumat.
Cu tOte acestea, fiind c pe calea esperimeutatiunei
sfi de observatiuue, Inert nu s'a urmat in deajuns aeest
fapt, de ordivar putrefactia materiilor organice se imparte in uringtOrele patru periOde

Anteia perida, nu este insemnatil de cat prin tendinta spre descompunere ; au se manifestii de At o odre
particularg.

A doua, este aceia a putrefactiunel iucepute ; tessutnrile incep a se lumina i odOrea respitudita e infectri.
A treia, este putrefactiunea inaintatil ; tessuturile sunt
transformate ill putrilage brunatre, se degajri miasme foetide, amoniacale.
A patra, este descompositiunea finit5, ; odrea este stabil, ori-ce formg organicii a dispNrut, tessuturile sunt
trausforrnate in o hunUi animalil bruu-negril.
Aceste fase, symptomatice ca se (lie ast-fel imperfeete

din punctul de vedere al reactiung intime, trebue adniise,

nefiiud altele pentru a iudeplini acest goltL
Se spilr5,m cit ill curnd vom avea expose diferitele

pbenomene ale putrefactiel mai precis. diferitele generaii de fiinte biologice endo-cadaverice, mai bine cunoseute
din punctul de vedere al sneeesinnel tor cel putin.

I) Dr N. I. Rtsel. Asupra Methodei autiseptice, pag. 17, 1877.

www.digibuc.ro

Materia este eterria, ea nu face de

schimba forma.*

eat a'i

Rosmassler.

Putrefactiunea din punetul de vedere philosophieo-

Se crede in general, cand until dintre Doi

dispare, c. corpul sea putre4ind, se perde, cil omul sea
natural.

iiinta nOstra iubita se nimicesce. Acesta idea a fost o

dogma chiar sciintifica inainte. Asta-di insa se scie positi v e materia fiind eterna, nimic Du se pcite perde, i
prin urmare nici elementele carele compun corpul nostru.
c Materia este immortaili, nedestructibilg; Did un graunte de pulbere, ori-cat de mic ar fi el, nu pcite a se

perde in Univers, nici no se pte ajuta. s

Corpul, forma, se perd, er elemeutele loT nu.
a Corpul in forma sa individualg este fara indoialg muritor, der nu in elementele sele 1 ).
Elementele persisthnd, fiintele ce se succed pot a le lua
din nuoil din sinul naturd ; acele ce astil-41 asimilate,
unite pin synthesg, functione4, vietuesc, sub imperiul
vital al vietel nestre individuale, eine scie decg nu suet
elementele altor animale, sea a altor (imeni din epoce
mult maT departate ? Ele en fac de cat a schimba de
domiciliti pentru a indeplini marele act al vietei in scara

0 Vecli :Force de matiere, par le Dr Louis Mailer, Paris, 1872,

Articolul : Tmmortalit de la matiere.

quatrierne ddition.

www.digibuc.ro

t2

biologica, despre a earuia finit i seop nu ne putem da

sema.
c Panea care o mancam, aerul pe care il respirtim ne
dati sub o alta forma substanta corpurilor strebunilor
nostri de cate-va mil de ani '). )
No i animalele ce locuiesc planeta nu facem la suprafata el de cat acea ce fac generatiile de infusoril in
o picatura de apse, ; ceia ce am vgdut c fac animalculele
a caror lume este cadaverul turd animal!

-Uncle esista mrtea confirmata, este i viata incepanda.

In biologie , serele apunandii i cel nascand se intalnesca
adesea, deca nu absolut tot-d'a-una.
c Mrtea i nascerea, deperditiunea
i reinvierea, iki
daa peste tot mauli intr'o inlantuire fara finit 2). )

Aceste veritati, all fost cunoscute din cea mai mare

anticitate. Ast-fel Empedocle, philosoph ce a vietuit la
450 ani inainte de I. Christos, dice : c Acel ce li: inchipuescil dll 'Ate sll nasca ceva ce n'a esistat mai inainte, nu sunt de at copil sell 6meni cu vederi scurte. )
Bernard Telesius (1508), Sebastian Frank (1528) sustin acela1 lucru.
Giordano, reformator, arsil de via la Roma in anul
1600, de acei ce se scandalisa asa-41 de crematiunea cadaverelor dice : Cea ce a fost semanta devine erba, pe
urea spic, pane, sue branitor, sange, sperm, embrion,
om, cadaver ; pe urma Walla sea alt corp solid, i astfel inainte. Este der in tote fiintele ceva ce se schimba
i care cu tote aceste remane identic. Acesta este intru

atat adeverat, in cat niznic afara de materie, nu pare a

fi constant, etern i demn de numele de priacipiii. Ea
singura, contine t6te formele i tOte (limensiunile ; i
1) Force et matiere.
2) Idem.

www.digibuc.ro

53

aceste forme nefinite in varietiltile lor, il apartin ca proprie ; ele de loc nu'l vie de la o tintg superiril seti exEa singurg le pregkesce si le nasce din
teririi siesi.
A dice de un lucru a more, va sit 41 61 ea,
sinul s'a
trece la o existenth nouL MOrtea nu este de eht o descomposipune care, in timpul chiar cdnd se produce, da
nascere und combinatiunl de o alta specie. )
Acest pasagi5 care face onre omenirei si seiintei, a
fast sanctionat cu imfama ardere de vie a geninlui ce

'1-a produs !S4 ne mai mir'am ei sciintele nu sunt iliaintate ; a buna stare a omuluI lasg atht de dorit ; ell,
societhtile sunt departe de a fi cum trebue, chnd vedem
a Galileii sciintei si al omenirel ; toti erail Ong mai ierl
arsi si astg-di sunt ades incarcerati ? !

www.digibuc.ro

DIV IZIUNEA PUTREFACTIUNEI CA DA VERELOR,

POATE SE FIE DEVIZATA IN DOUE MARI CATEGORII

MAI ALES INTRU CAT PRIVESCE CORPURILE HUMANE

1. Putrefactiunea naturalu.

schimbata prin intervenirea nstra.

Prima se Fite divide in mai multe grupe :
a. In aer liber, la supra-fati-i peruentului. Singura naturalg pentru om.

2.

b. In apd.
1

c. In pement.
Tote aceste trel variet41, depind 0 pot varia dupe latitudinea la care se vor afla 0 de aIte conditiuni ale Geografiel physice.

Pentru grupul b. i de compositiunea chemieri a apei.

Secunda. Din naturarg pentru Ore care specil animale
ce vietuesc in galerii suteraue, este Anse' eeva artificial
pentru cadaverele umane, destinate a putrecji la supra-fatri.

Inhumaliunea. Ea 'Kite fi divisatg in 2 gruppe, dupe

cum corpul este inhumat singur sbi invent, acoperit, inResultatul inhumatiunei vachis in diferite obiecte.
riacjil :

1). Dupe profunditatea la (are se face.

www.digibuc.ro

55

2). Dupe compositia terenuu i natura sa physicri.

3). Dupe latitudine, conditiunile fiind aceleai.
Ii afarri de aceste done' moduri de deprirtare a cadaverelor in general i a celor human e in specie, trebue a
mai ac.roga, trei importante systeme, dintre carele unul
face partea principalg a acestei scrieri.
Acestea sunt :
1. Distrugerea cadaverelor prin consumatiune.
2. Inbalsamarea si mumificarea cadaverelor.
3. Crematiunea cadaverelor.
Aceste vor fi tratate, prima : Ca apendice la putrefactiunea cadaverelor in aer.
Secunda ca apendice la inhumatiune i a treia, ca partea cea mai principa1 :1 a acestei scrieri, va forma ultimul capitol.
Se tratiim acum atht cht ne permite cadrul acestei
scrieri, despre aceste diverse systeme de a depiirta cadaverele.

Vom vedea carele este mai pernicios ; prin care se infilturil mai multe incoveniente i iu fine, care meritA, priu

intrunirea mai multor qualit41, aprobarea Omenilor de

sciinfa".

www.digibuc.ro

DEPARTAREA CADA VEREL OR

- PIITREFACTIUNEA NATURALA

a). Putrefaetiunea In aerul fiber. Dcri cu

inuigi-

naiunea mostA mergem mil de secoll in urmg, atunci

cand omenirea in peri6da el de copilgrie, era resphudife,'
la supra-fata acestel planete, 16cea primel sel pal ; decq,
pentru mai mulg, veracitate luiim datele geologiel relative la epocele ternare i mai ales guaternare, in care scheletele humane s'ad ghsit cu prisosintrt ; vedem, csa, Conenil primitivi, ca i primitivele pop6re de astHi, lrissad
cadaverele la voia Intmplrel, acolo unde moribundul respira pentru ultinia &rt.
El nu diferail intro nimic de
animale. Acest lucru din cause sllbltleisi, adesea din nes-

(Junta* sett rea voin, mai ales in ce privese cadaverele

humane, se mai practicrt i astil-(ii in unele localitgti seri in

unele circumstante esceptiouale, tot ast-fel. Nu vorbim de

cadaverele anitnale ; ele adesea fac honorurile multor orae marl i chiar Bucuresciul nu este inert cu totul ferit
de acest progres.

Acest mod de deprtrtare, pare a fi conform cu datele

systemului Naturel, de ore-ce prin expunerea la aer (NV
daverul putre4esce mai curctud. Pe urmrt, stint o multinie de insecte, paseri, i animale carnivore, destinate a se

nutri cu cadavere. Ele par a fi purificatorul attnosferel.

Nu pOte ensg acest mijloc s fie permis astil-41 child time-

nil s'a imultit in un mod surprinptor, cInd mud micl

particule de Oment DU mai sunt libere.

www.digibuc.ro

57

Zimmerman, relatclh acest mod de dephrtare ce se Art

in us la unele popre ce locuesc partea nordich a Americei septemtrionale.

Modul cum aceti Indieni dispun de mortiT lor, este

demn inch, de a fi remarcat. E separh capul de corp ;

i dupe ce le invelesc i until i altul in blhnuri, inchid capul intl.' ors cutie i corpul in o ladh lunghreth.
La fie-care din estremithtile Pidei in care corpul este con-

tinut, se ghsesce uu par gros de qece picire

carele este verht oblicamente in phment, ast-fel c estremitritile acestor pari se 'mese, i se legh unul de altul
cu o specie de frhughie. La douh picire aprOpe de verful acestor douh buchti de lemue, se pune in curme4i
uh, alth mich bucath forte artistic luerath, legath de fie-

care din pari: pe acesta este push eutia in care se ail

capul i care se fix h. forte bine. Acesth cutie e adesea,
ornath de un dublu i tripin rend de midi scoiculite, i chte

uh-dath de dintl carii sunt incrustati in lemn, en multh artrt. Ea este vhpsith cu diverse culori, der pariT suut
adesea albi. Dixon, ad gilsit uu alt cap tot ast-fel la intrarea Norfolk-ului.
Termenul medid al termometrulul Reaumur, la intra-

rea Norfolk-ula, a fost, in timpul lung lui Iunid 1787

de.-1-70) 1).

Alte triburl expuu cadaverele pe coline Waite si pe

turnuri, unde putreclind, infect4 atmosfera ; sri servg, de
nutriment paserilor carnivore, care de secoli suut insiircinate en acest oficiti.
In Australia, se espuu i a(11 cadaverele pe arbori seri pe

paturl formate de crengi aseclate pe patru pari infipti

in Omeut.
I) Collection abr6gee des voyages anciens et modernes autour du
monde rklige par Mr. Baucarel. tome dixime. Paris 1809. pag. 250.

www.digibuc.ro

58

Ace la lucru se vede astli-cli in centrul Africei.

hat i asfa-cri. nu perte cine-va criletori prin aceste

campii fare' a nu fi intristat din suflet, la vederea nenumeratelor sate i orliele reduse in ruine i ose de Omeni
impratiate in tote p?irti le.
Cea mai mare parte din
popOre sunt canibale i bucuria lor este a se nutri cu
came humana. Copii i betranii morti sett vii erati aban-

donati in deerte i adesea se vedeati Orinti denaturati

care ingropati copii i pe cei infirmi ince; in viatV).
Se intampl'a adesea se' se repete aceste triste vedenii
in urma resbelelor, mai ales in Asia.
Suut cate-va sute de ani (lea nu mai putin, de &and
i in Europa campurile de luptli se I asaii acoperite de
cadavere, pang &and paserile i ferMe selbatice se ocupati
cu destrugerea kr, concurand cu putrefactiunea care axlesea se esecuta in tta splendOrea ei. Oasele uumai, mai
remaneaA albe in urma sangPlui. Avem i noi o vale alba

pentru a ne reaminti aceste triste tablouri. Cine nu scie

spectacolele oferite de Tepe-Vociii
lucru forte obicinuit
pe atunci, in na6. la Turd i astil-Ili
de a face pliduri de
tepe in care corpurile sbuciumandu-se i murind, erail Fasate

a se putrefia, in cat infectaii atmosfera la o distantii enorm'a!

Se vedem cum se produce acstil putrefactiune.

Putrefactiunea in aerul liber este aprope aceai ce am

avut'o in vedere child am tratat diferitele chestiuni relative la densa. Couditiunile productiunei ei i a activiirei
ei suut tot aceleai.
Tratand despre putrefactiune, am ve'4ut epte semne
principale care india cu certitudine existenta cadaveruma i inceputul putrefactiunei.
Putrefactiunea stabilita'
a doua periOa dupa clasi1). A. Vulliet. Geographie physique.

www.digibuc.ro

59

ficatiunea urmate de mine, incepe eu securante din 4iva

a 6-12.
Coloratiunea verde care se intinsese asupra abdomenuha. incepeud de la ombilic, incetul cu incetul tinde a
acoperi tag, suprafata corpului. Ea se pronunte Anteie pe
abdomen, de aci pe plicele inguinale, pe piept, fosele axilare si poplitee. pe get, fate si pe lenge deschiderea gu-

rel. One la marginele maseterului, luend un punct de

coloratiune mai intensil sub pleopa inferiOre. De aci incetul cu incetul acopere tot corpul, trecend la membrele
superiOre si apoi la cele inferiOre. De-odate cu acesta incepe si rarnohltiunea tessuturilor.
Volumul cadaverului care scquse putin in primele momeute dupe mOrte, incepe a cresce, pea cend pOte a fi
adeogat cu cel putin 1 In tessutul celular sub cutanat
se observe un emphysem generalisat, care distinde tegumentele si pith lua proportiuni destul de marl, datorite
infiltratiunel gazOse, care a luat nascere prin actul de
putrefactiune.

Cavitetile organelor marl mai' ales, sunt distinse prin

aceiasI cause. In intestine gazele ia o desvoltare forte
mare, ele distind forte mult abdomenul si din aceste cause
substantele liquide din stomah sunt aruncate pe gure si
nas. Gazele desvoltate in cavitatea thoracelui comprimil
cordul si vasele mari, care fiind comprimate si de organele marl% fac ea sangele se refluecle la suprafata corpului.

De aci pe cadaverele tumefiate se vede destul de bine directiunea venelor, din causa culOrei sengelui injectat in

ele. In acelal timp plea rosii se forme pe mucOsa intestinali-i si o parte din serum sengelui transude in caviI atea abdominaDi si peritoneale.
Gazele produse in cavitatea craniene, atund &And substanta cerebrului e ramolite si recluse la starea und migme
fluide, saniose, produc, din causse ce peretii cutiei osOse

www.digibuc.ro

60

nu sunt extensibill, o compritnare asupra cavithtilor

orbitare in urma cdrora, ochil suut aruncati in afard,
bonibAnd in mijlocul unor tumori vinete, carele dad figurei un aspect infioriltor.
In acest Limp tote organismele descrise de D-1 Pasteur
progres
i imperiul stabilit de ele este in gradul cel
mai mare de progres i bund stare !
hied din primele momente, muscele i alte insecte depun ougle lor in cavitritile nasale, bucale, dupe cum
am observat f6rte des in shlile de autopsie in conductul urecheY externe, pe pleope etc. A ceste ourt indatd se
desvolt i mil' de vernif i larve carele furnic in acest
vast focar de putrefactiune i care nu pot fi veclute de
cat cu desgust. Ei par hordele unul tribd barbar, earele
duce devastatiunea i miseria. Cadaverele presiutg un aspect inspdimantdtor.
Pelea in urma refluentel sangelui devin de o coloratiune de la brun deschis pnd la brun intens. Ea incepe
priu abdomen i urmep mersul indicat pentru cele-l-alte.
Din aceag causrt se riidicg mari bicT cu tin liquid seros
colorat in roiu i care cu incetul immultindu-se, epidermul
se despOid cu desdverire. Un liquid murdar i infect curge

din tOte cavitdtile prin deschiderile naturale, in care vermil i larvele se scald cu plkere.
In fine gazele interne luand o fortd de expansiune
mare, i nefiind de cat peretele abdomenului maT fragil,
el crapd, o odOre infectri se inprescie in atmosfeid, compusil din gaze i emanitiuni patride. Intestinele bombezrt,
pene child se perd gazele ce activase ocnul in care tote
parasitele animale IT disputrt terenul. Suprafata corpului
este acoperitil cu diferite, mucellimea descrisd in unul
din capitolele precedinti. Tessuturile se inmOie din ce in
ce ; consumatiune se continuq, i *tile mol incep a disprirea. Oasele maT represiutd urma acelui corp pe care

www.digibuc.ro

61

adesea aderd inch' pdrul. El este acoperit de remditele

solide ale putrefactiung, care sunt de o culre phmentosii

i care continut a se oxyda cu incetul. Aerul i plOia
din preund en etldura se cered a le da ud culre albt,
lustruitd. Fenomenele cele-l-alte ea veutul, prafuld, plan-

tele care crese, se intreed in a coutribui ca el se fit incetul cu incetul acoperit, se reintre in sinul ptmentului.
0 mare parte din liquidele corpului sunt absorbite de
pdmentul pe care Tacea cadaverul. El este la ate-va centimetre infiltrat de substante organice.
In putrefactiunea in aer, nh parte din azot se transforma' in acid nitric. Se grisesed in fine, nitrate in rezidd,

lucru cu attt mai surprimjetor, ed in acela timp se degajil i hydrogen, i et este reductiune, a unel psarti a
serurilor a etror acide sunt avute in oxygen. Ast-fel sulfatele sunt transformate in sulfnre. Noi vom vedea sit
se petrece, in fine, in liquidele ce pntre4esc done' sera de
fenomene. La suprafacia lor se produce oxydatiune ripede
sub influenta mucedineelor care le acopere ; in profun4imea lor, din contra, este o reduetiune, i o reductiune
attt de puternicrt. cii s'a semnalat in ctte-va casuri pend
i eryrtale de sulf.
Residuul putrefactiung in aer este o materie humoidt,
de o masst putin considerabild, avuth in seruff terOse i
amoniacale, iu grtsime, adesea in putrefactie.A. Gautier.
Diet. de chimie par Wurtz. Tome second, deuxieme partie
1876. Putrefaction.

Putrefactiunea in aernl fiber varia4i1 dupd latidudinea

la care se aft cadaverul. Ast-fel la equator i in onele

calde, putrefaetiunea in aernl fiber se urmelt en multt

facilitate, der en et avanstm spre poluri temperatura

mentintudnsse adesea sub zero, cadaverele pot se durge
timpurt fOrte indelnngite fliri a se putre4i
Ast-fel la 1772 eorpul unui Rhinoceros din epoca plio-

www.digibuc.ro

It
ene, s'a &it In gheturile nordice ale Siberiei, aprOpe
nealterat ; conjunctivele chiar intacte, dupe' o durate de
mai multe mii secole.La 1770 Pallas a gesit aprOpe de
gura fluviului Lena, aceiai regiune, in mijlocul ghetarilor, gigauticul corp al unui Matmuth, care 'Astra inch
cernurile pe elli, de P. apartiuea epocei quaternare. Ciue

nu Fite spera, ce grape acestei dispositiuni, se va regesi o data corpul lui Franclin i tovareplor sei, perduti la polule norde, dece ati pututii scepa voracitAtii
frelorti ce locuiesc acele regiuni.

Rifle de autopsie, easele mortuale i sale de

preparatiuni pentru piesele destinate museelor.
Aste-di mai pot putredi
gradul inti
cadaverele

in aerul atmosferic, in conditiuni inse escepponale. De

aceea tin a spline aicea cete-va cuvinte relative la selile
de autopsie, selile destivate preparatiunilor de piese anatomice etc. Me limited la cadaverele humane. Adesea in
selile de autopsie, suntem fortati a tine 2-3 septemeni
cadaverele. larna consecintele nu sunt aa, mail; nu este
inse tot ast-fel i vara. Adesea multe cadavere, pene la
chte-va 4ecimi pot fi puse la un loe. ele sunt in genere
deschise prin cerceterile ce li se fax. see eel putin dividate pentru studiele anatmnice. Aerul acestor sell, este
plin de emanatiuni putride i gaze cadaverice.
S'a luat mesuri pentru ca acest aer se fie cal se p6te
de ventilat, der emanatiunile nu tree in orae ?
Aseminea s'a luat preeautiunea mai bune de a desiufecta acea atmosfere en tot felul de supstante antiseptice.
lu sala de autopsie din spitalul Colta, atmosfera este
necontenit inc:ireate en acid pheenic. Systemul DU e reit
Sunt, dece nu me inel, duoi ani de cend onor. Ephorie a
Spit. Civile, luase decidiunea ca tote cadaverele se' fie in-

jectate en petrol liquid.

www.digibuc.ro

63

Astfel se putead 'Astra mult timp cadaverele pentru

disectiuue.

Acest mijloc este datorit D-lui Dr. Davila, carele ii

propune pentru victimele resbelului. D-sa ar dori ca se
fie sanitari destinati cii aceste injectiuni pe cmpul de
luptd, pentru a opri putrefactia inainte de a fi ingropate corpurile. Idea e din cele mai norocite.
Real ce pot produce cadaverele ce putreqesc in

Cousequentele putrefactiunei in aerul liber se potti lesne intelege. Atmosphera ludnd inapoi
germenii ce'l imprumutase gazele infecte, ce duc cu ele
particule animate putride, devine un agent puternic de
aerul atm osferic.

bfild i contagil. eine null aduce aminte dupe resbelul

de la 1870-71 &and toti cereail grabnica ingropare a

nenumeratelor victime, ale pasiunilor i orgoliului human?
Tiphosul! tiphosul! era cuventul de ordine ! Aceste tipete
erad justificate, clici se scia cdt pOte costa pe populatiunea
nu nurnal circumvecind cdmpului de putrefactie der in genere a unei
! Tote relele descrise in capitolul relativ la proprietdtile cadaverului se presenta aice.

Relativ la sUIIe de antopsie tinil insd a mai adeoga

D-nul euerard, in o esceleutli thesd de concurs, ocuphuduse despre relele produse prin cadavere, dice ca conclusiune : cEmanatiunile materielor animale carele putre4escil, pOte nu sunt streine poductiunei 6re cdror forme
ce.

de febrd typhoidd.s.

Am spus'o i o mai repetdm, c cher micul focar al

unei sdli de autopsie nu remdue adesea frail efect cher i
asupra acelor ce suut deprin1 a o frequenta.
eephalalgii, verseturi, colice, dyarrhel adesea foetide i
une-ori uric: dysentheril, sunt observate la mare parte
din studentii Iii Medicind. Am esperienta Facutil eu insui
persona mea. eine din studentil ce ail locuit la Colta
camerile destinate internilor i externilor, situate d'asupra

www.digibuc.ro

64

autopsiel nu scie

pot cita numerse essemple prin care

A probe4 One la evident5

cg,,mai ales vara suferil de mei-

dentele descrise mai sus; i ea anwmia era sepat a. pe fetele lor. Chti-va dintre &I', parvenitiT Doctori sti tree'and
la alte spitale, at' scryat de dyarrheele etc. i anaemia ee-i
perdea.

Pentru acesta trebue a cguta ca aceste camere se

fie

spatirise, regulat desinfectate, isolate i incoujurate cu ar-

bori pentru a putea fi ventilate feri a aduce rele populatiung vecine; i absolut a nu permite loeuire in ele ski
in apropierea lor.

CO incetati din viata, in timpnl ca.

latoriei pe mare se arunca, obienuit 1,11
apa, leganduse de cosciug O.. ptrit sa

un alt obiect gra' pentru ea A cap la

fundul mlirei. i acest mod este mai
salabru de cat inmormentareas.Dr. I.
Felix. Tractat de hygiena publicA. pag.
313. Bucuresci 1870.

a). Putrefactiunea In apit.

Putrefactiunea mase-

lor animate ski vegetate, avute in materii. proteice, a

nascere, cnd ea are loc sub aprt, la acele41 producte
ca i putrefactiunea in aerul humid. LiquOrea se umple
de infusoril, surfata sa se acopere de mucegaiuri, ,i fenomenele de desdoire i de oxydatinni succesive a produselor secundare operate prin mycrophite, aduc cu repe(liciune destructiunea complect 5. a rnassei intrPgix, 1).
Acesta este mersul putrefactiunei din punctul de ye-

Art. Putrefaction. Dictionnaire de (lliimie par.

1) A. Gautier.
Ad. Wurtz. Tome second, deuxieme partie. Paris 1876.

www.digibuc.ro

65

Voin vedea prin urdere intim al reactiunelor chimice.

metorul pasagit. transformatiuuile ce intimpine, putrefactiunea cadaverului din punctul de vedere al aspectului si
faselor formel sele.
In timpul celor trel 4i1e, alteratiunele suut aprOpe
nule.

De la a treia spre a patra, rigiditatea cadaverict; epidermul mainelor iucepe a se albi.

A cestru coloratiune, mai intaiii forte putin insemnate.
iucepe priu eminentele thenare i hypothenare i laturile
degetelor ; mainele at atunci o colOre alba' cenusie.
De la a patra spre a opta 4iut. epidermul paling mainelor este forte alb; tote ptrtile ail Inc culOre naturalt

hist sunt forte subtiri.

De la a opta la doue-spre-decea. epidermul fetei dorsale a mainei incepe a se albi ; flacciditatea tutulor phrtilor ; fata inmuiosatt. presentand o culre livid diferita de a pelei restului corpului ; culOrea albt pe fata
plantart a piciorului.
Ciltre, a cinci-spre-decea cli : epidermul mainelor i a
picerilor e cu totul albt, (afart de fata dorsalt a picerilor) : acel al palmei mainilor incepe a se sbarci ; facia
putin umflatt, rosie pe unele lpcuri ; culOre verdue la partea midlocie a sternului ; tessetura celulart subcutanatt
a peptului se colort in rosiu.
Dupe ut lunt, facia devine rosiu brunt, pleopele i budele verdic o placii roiu brunt inconjuratt de o culOre
verdue, la partea anteriril a peptului ; epidermul manelor si picerilor forte alb, sbarcit ca priu cataplasme Emoliente ; ptrul, peril si unghiele inert forte adherente; tessetura celulart deja forte rosie in ptrtile strebttute de putrefactiune ; pulmoni forte emphisematosi.
Dupe clout luni de intermediii, epidermul mainelor si
al picerilor in mare parte redicat i desptrtit de derm ;
0

www.digibuc.ro

66

unghiele in parte adherente, in parte despertite, inse tinenduse tot-d'a-una de Epiderme, ast-fel c mhna seamene a fi invelite inteuu fel de menuiil; perul i peril,
putin adherenti, fata in general brune forte tumefiate ;
busele forte voluminOse, forte depertate, lesend arcadele
dentare descoperite i gura forte deschise. ColOrea brune
a regiund sternale mult- mai intinse; coloratiunea verde

a pextilor Paterale a peptului see prelungit spre umeri

pe marginele abdomenului, i se reunete, in acest diu
urine mod, la o coloratiune verilue desvoltate mai anthill
i

isolat la subtiori. La partea mijlocie a abdomenului, la

brat i la antebrate, la cOpse i la gainbe pelea este ince
in starea sea naturale. La get i la pept, tessutul cellular superficial i profund este roiu brun, i infiltrat de
un liquid roietic. La acaste epoch' cadaverele sunt apt-6pe tot-d'auna acoperite de un vas cu moleculele fOrte
fine, ca se putem (lice tamisat traversand vemintele ;
vinele stint aprOpe complect
;
arteriele i pericardul
roiatice. Inima fiasce i nu contine sange. Peretil interni

al cavitetilor drepte presinte o coloratiune care formge

contrastil cu culrea cavitritilor stengi. Inversul are locil
atunci, dace, in cavitetile stengi sangele a Lost continut
in aboudentie in momentul mortal. Membranele mucOsei
gastrice i intestivale sunt roietici, i tote organele &nose, precum i t6te vasele, sunt iutinse prin gaze.
La done luni i juinetate. Epidermul i unghiele meinelor este complect detaat, la pieiOre Epidermul este detaat

inse unghiele stint ince aderente. Tot restul corpului se

art ca in perioda precedente en eseeptiuue de progrecail
coloratiunei verde care a coprilis i membrele.
Intre altele, la fernel tessetnra celulare subcutanate continend mai multri gresime, este eonvertite in ceare, cadaverelor la bucile obraclulni, la sprincene, la menton la
partea superi6re a getului ; fOrte superficial la niamele

www.digibuc.ro

67

i la partea anterira a epselor, mai profund la subtiori.

La trel luni i jumetate, destructiunea unei parti a
pelei capului, a pleopelor, a nasului; saponifieatiunea partiala a fetei, a partel superiOre a gatului i a subtiOrelor;
erosiunea i destruetiunea pelei pe diversele parti ale
corpului ; epidermul mainilor i al picirelor este de tot
carlut, unghiele eu totul deslipite. Tessetura eelulara nu
mai are culorea roie din epoca precedenta ; este mai
consistentil. firOsii, i se lasa a se deslipi ea nisee fila-

mente, la gat i la cOpse ; pulmonii nu ocupa de cat o

parte a eavitatii peptului ; anima este ea i in perioda
precedenta.

La patru luni i jumetate, deslipirea i destrugerea

aprOpe totala a pelei capului ; ealota ossa e denudat,
incepe a deveni friabila ; saponificatia aprOpe totala a
grasimei fecei, gatului, subtiorilor i a piirtel anteriOre
a crierelui ; starea pelei aprOpe in general opalina 1).2
Trecand acsta epoca phenomenele caracteristice a peridelor urmatOre nu mai pot fi urmate. Corpul se ramolesee i se perde neincetat squeletul remane in curand
gol, gratie i animalelor carnivore.
Aceste resultate ad fost obtinute de D-1 Devergie in
timpul unei ierni frigurose, D-lui insa tina,nd cont de
caldura verel pentru latidunea de la 40-500; i ajutat
de alte date, resuma ast-fel durata putrefactiunei :
Vara 5-8 ore de edere in apft respund la 3-5 4i1e de iarni
ore produc acelaiii efect ea
4-8 ,
qile echiva10 cu
15
2
, 10-12 lile
,
1 lun5, sdil 6 septa/rani.

24
4

Prin consequenta asemenea, in sesnele intermediare,

adiea tOmna i prima-vara putrefactiunea nu va fi niei

iute ea vara ilia aa inceta ea iarna ;

trebue a lua

1) Traitd de Mdecine legale, par Briandt et Chaudet.

www.digibuc.ro

68 '

meaia intre aceste sezOne ; i in tote casurile, nu va fi

trebuintri, mereil a le repeta, forte marl naratiuni potii

resulta de la natura locului in care submersiunea s'a facut,
de la anotimpul, de la temperatura i de la constitutiunea
athmosferica, dupg etate, sex, starea sgbetgtii individulul

inecat. Acest mod de putrefactiuue este natural pentru

fiintele ce locuesc intr'un mediii apos i pentru acelea ce
din intamplare pot crldea in eL
El a fost utilisat inch' din anticitate ca mijloc de depgrtare a cadaverelor.
Ast-fel pe malurile Gauge lul se osbervg adesea locuitori ce duel cadaverele lor i le aruucA in apg ; peste
citte-va aile ele tuniefihndu-se prin infiltratiunea gazsii,
sunt aruncate la suprafath., putreaese eu o lesnire mare,
infect5. atmosfera i adesea cholera nu are altg origing.
Se aduc bolnavil moribunal pentru a fi cufundatl

in unde se pentru a fi uni cu moeirla fitly iului pacificator ; pe urm5, cadaverul este aruncat in ap5,, pe suprafaci'g, de plutesce peue child este devorat de un crocodil,

sg crt aruncat pe termuri de curent, el este ca o praca

oferit'a vulturilor i acalilor.

Aceste

cadavere plutitre

oferri un spectacol forte comuu pP fluviile Bengalulta.

Gangele este privit ca sacru de eitre Hindul 1))) .
Funeraliile indienilor de pe malurile Orenocului din
America de sud, varii mult dupri credintele lor religiOse,
ea tOte acestea grisim acest mod de deprirtare la urmiltrele

triburi.
Indienil Saliqg Ceremonia intrunesce pe toti, dupe trel
4ile de betie i joe in jurul cadaverraul variat inpodobit :
Tot convoiul se duce la riii, in care se aruncrt mortul
eu tot CP21 apartine hil.
La Guaraunos. oDe indatrt ce un Indian Guaramius este
I) A. Vulliet. Geographie physique. pag. 182 3. vol. 1.

www.digibuc.ro

so

mort, camaraclil sl jail cadaverul, ii arunce in Orenoc.,

legat cu o cOrdg pe care o MO de un arbore. A doua
se scOte cadaverul care nu este de c6,t un squelet tare
alb si biue curetat; pentru c pescil ae mncat tOte carnea.
Se desfac Osele si se pun in un mod artistic intr'un panier, care se tine suspendat de coperisul easel 1). )
Dupe cum sunt carnivore de diferite specii insexcinate cu destrugerea cadaverelor de pe suprafata prtmntulul, tot ast-fel si in ape, sunt varietilti infinite,
insiircinate de nature cu aceasi misiune. De la pescii ca
Tonul, in a cerora stomah s'a gesit cadavere intregi de
mateloti etc. i, Requinul cu formidabilul sell arsenal
de 600 dinti puternici, ce locuesc apele Oceanului i One'
la somnii i crustaceii din beltile nstre, toti sunt mai

mult seri mai putin insercinati cu destructiunea corpilor

mortY.

Aruncarea cadaverelor in ape profunde dupe ce se va lua

prenutiuni de a ata.rna de el urt pondere pentru a opri

esirea sa la suprafate este din cele mai bygienice pentru
IocaIittiIe ce sunt in contact cu meal see ocenurt E departe de a putea fi opuse, insrt crematiunet Este forte
practic pentru acel ce sucombe in timpul cilltoriiIor pe ape.

Nu este tot ast-fel pentru cadaverele aruncate in ape

mid unde jumetate stall in ape i jumetate in contact
cu aetrul. Multe maladii epidemice, recunosc ca cause aceste putrefactiune. Nu e necesitate de cadavere marl, chiar
cadavere infime insrt numerOse, produc aceste efecte grave.
Finesc prin a reproduce urmlitorul pasagiti forte veridic :

Venturile se incarce de emanatiuni putride carY se

exhalil din substantele animale i vegetale, pe earl aceste, cilldurg le descompune in apele Ilisate prin retragerea
1) Voyage h. la partie orientale de la Terre Ferme, dans l'Amerigue meridionale 1801 par M. F. Depons Tome pr6mier.Paris 1806.

www.digibuc.ro

70

apelor Nilului. Iatd care este causa principald a malatiilor pestilentiale. v (Le baron Larrey, Campagne d'Egypte, p. 330).

Putrefactiunea in sinul apel, pte sd varid gi dnsa

dupd urmdtrele circumstante :
Cu cat ud apa,' este mai putin salind, cu cat asemine

dnsa va fi mai putin profundd gi cu cat ea va fi mai

stabilii, putrefactiunea se va efectua mai bine.
Concentratiunea apelor, prin diferite sdruri, mai ales
prin chlorurul de sodid, de potasid, de calcid gi prin celelalte sulfate, carbonate, etc. pte a'i pune impedicare eel

putin din punctul de vedere al duratei. Multi sustin ed

ocenurile gi mdrile ar fi cele mai grozave focare de malatil infectiOse deed Natura nu ar fi prevut cu quantioti marl% mai ales de chlorure de sodid, sd fie solvate
in stun! lor ; ele contin o substantd gelatinsd gi visaisd
de naturd organicd, carele pare a fi o substantd solvatd,
a pdrtilor animale mOrte sed escretate. Acesta se confirmd

gi priu acea cd indatd ce aceste ape sunt diluate, adicd,

indatd ce ele perd concentratiunea necesard, devin fiirte
pernicise ; acesta se observd atunci cand apele mdrei se
revarsd in mldscinele mai pucin sdrate de pe fermuri
sed atunci, child riuri marl se relagune, dune, etc. ;
varsd in sinul ocenurilor. Locul de contact al apei lor
este tot-d'a-una pernicios sdnetdtei.
Deed apele sunt selenitOse, adicii cand sulfatele gi car-

bonatele de calce, tinute in semi-soktiune prin acidul

carbonic sant in dos5 mare, atunci cadaverele pot
ca
fi acoperite cu aceste deposite, gi ast-fel
orl-ce object
corpul lor 'Ate fi conservat mult timp.
Tot ast-fel se intmpld mai ales cu sele, aruncate in
apele ce tin in solutiune quantitriti mici de acid silicic
apele Dundrei, Spree, Geyzerurile. cate-va surse minerale, lacul Neagh in Irlanda, etc.,
aceste substante
atom en atom pot sd inlocuiased atomele calcarOse ale 6s-

www.digibuc.ro

71

selor, in cat ele s5 se conserve cu forma lor indefinit ;

gratie acestei dispositiuni avem marl Orti din fossile.
Durata putrefactiunel in ap5, pe 1eng5 circumstantele
de mai sus, 'Dote s variede i de latitudinea la care se aflh'
situatil acea ap5. Cu cat se va apropia de Equator, putrefactia va fi mai vie, co cat se va apropria de Poluri,

ea va intardia sed va fi cu totul impedicat5.

plele all fost citate mai sus.

Esem-

Distrngerea cadaverelor prin consumatiune

utilisarea in indnstrie. Am cliutat a ariita in

c.)
si

un mod succint in capitolul de mai sus C rt este in systemul Naturei, prin existenta cadaverofagelor, ca ele sh
disparil ast-fel. Fie cadaverul in aer, fie in ap5 sed pdment, in fie-care din aceste elemente, cadaverul are necontenit amatori carii cu o voracitate nespus5, se ins5rcined5 cu disparitiunea lor.
Se pare cii omul primitiv 'i-a gent o norm5 din acesta. Ast-fel multe din poprele antice ;i chiar dintre cele
ce esistd ast5-di, unele ad drept norm5 acest midloc de
dep5rtare a cadaverelor.
4cCafrii, canT locuesc aceste pa'rti sunt forte crudi.Ei
ad neomenosul obiceid de a expune pirintii kr bolnavi,

in Orstii sed morti pentru a fi devorati de dare fiarele

sebatice.

c
Populatinnea de
ras5 Mongola este indolentil i fOrte superstitiOs5. Infanticidul este mult in usul kr, cu deosebire intru cat
privesce fetele.
Se dice c5 ei frig mortii lor i arunc5

bucgtile cainilor sed vulturilor ; persOnele earl nu ad lgsat

www.digibuc.ro

72

banii necesari pentru a plai pe ingrcinatil cu acestil

operatiune, sunt aruncate in ap5, sepultura find considerat5 ca o desomire. E suut idolatri, adoratori at 4eu1117 Boudha ; Lamos, seri preotil lor, form45 o a treia
parte a populatiunei 1).z.
Tot ast-fel i locuitorii din Caniceatca dedea5 cianilor

ea nutriment mortil lor, ceea ce se imputa in antichitate

Partilor gi Bactrienilor.
Der omul tine tot-d'a-una a proba afinitatea sa cu animalele. In adever, eine dintre d-vstr5 n'a cetit, cuprins
de orre, c5 in antichitate unele popere devorati pe semenil lor. Captivil, betranil era5 sugrumati, pentru
a'1' sciipa de povra anilor, i devorati filr5 mull ! Decg
vg infiorati la acest5 ideie, ce yeti cliee cnd Schweinfurth constat5, acelaci lucru la Niams-Niams, in centrul
Africei actuale !
c Bordeele Niams-Niams-ilor a5 tot-d'a-una la intrarea
lor niece pan i arbori earl servesc pentru a suspenda
trofeele venatulul se5 ale resbelului. Stabilit pe term,rile riului Diamvonvis, colectiunea mea osteologic5 se
m5ri considerabil, gratie acelui obicei5.
Era5 acolo oscire de antilope de spete diferite, capete de mistreti,
maimute mid, babacuini, chimpazei, la care se adriogatI
craniuri de cimeni, unele in intregul lor, altele numal
fragmente : tote aceste atarna5 de ramuri ea presentele
pe arborele de cr5ciun.
In fine, prob5 ne-echivoc5 de
antropofagie, se vedea aprope de bordee, iutre resturile
buc5tgrid, ose de om ce purta5 semnele eviclente ale to-

porului, i de arboril vecini erail prinse mlnl i picire

pe jumetate putre4ite earl respandea5 o odere revolt5.tore 2).

11 A. Vulliet, Gograph. physique.

2) Dr G. Schweinfurth, alltoria. in centrul Africei, '1'. I. p. 468.

www.digibuc.ro

73

c El se g5tesc cu ostentatiune, de salbe facute din dintil victimelor lor, i amestecil la tropheele lor de ven5tore, craniurile nenorocitilor pe cari 'i-ad mancat. La
densil grNsimea de om este de un usil general. Se pre-

tinde c5, imbat5 pe eel ce mrinkna mai mult5

c In tirnp de resbel el naskaihnc5 victimele de ori-ce
verst5, der mai ales pe betrkni, earl din causa slithiciunel lor suut o pradh mai 1esnicis5 ; si in ori-ce timp
chnd un individ more p5r5sit, f5r 5. rude earl s5 se opuie,
el e mkncat in districtnl chiar unde a trNit. In fine tOte
cadaverele earl, la noi, ar fi destinate scalpelului anatomistului, a5 acolo acest trist finit 1).
D

Nu numai natiunea Niams se bucurA de acest5 dietincti une.

Ast-fel Mombuttusii i Fansil, vecini cu Niams-Niamsii, practia acelasi5 lucru.

Ast-fel la Mombuttusi, voind a face o colectiune de craniuri, tri ce observA :

Era usor de a se convinge c rem5site1e ce mi se

presinta5 era5 fierte si rase cu Ull cutit; cite-va eraii

2)
scse din mkncare chiar, &Ad eral karc5 humide
Cadaverele fac chiar la el un obiect de negot, de
schimb.

Marturi oculari afirmaril cii, la Fani, mortil constituie obiecte de schimb, i c desgrop5 chiar cadaverele
pentru a le mkuca 3). 2,
Nisce Bongosi, morti de osten1 5 in urma ea<4

ravanelor lor, all fost desgropati pentru a servi la alimentatiune de c5tre Niams-Niamsi 4).
I) Schweinfarth, Tome second, pag. 50.
2) Idem.
C
31
pag. 17.
Al

16.

www.digibuc.ro

74

Hann, in o .scriere a sea asupra vegetalienilor, pune

intre popOrele eminamente carnivore pe Buchsmeni i Esacetia nu crutil nicI chiar pe copiii lor.
El satisfecend voracitatea lor, fac in acest mod crud

chimoi ;

i barbar sit dispare cadaverele ce le ati.

Se trafAm acestg chestiune i din punctul de vedere al
cadaverelor animale i pe urin'a vom vedea reul ce resultg din acestg practicg infectil i imoralg.
Dece, nu ne e permis noue a intrebuinta cadaverele humane, nu putem face tot ast-fel i cu eadaverele animale1).

Nu vor putea fi ferite ormele chiar cele marl de uretul

efect a presentei cadaverelor animale in putrefactie de
cat atunci ca.nd ele vor putea fi usitate pentru o lucrare
Ore-care, cand adece, nu vor putea fi aruncate, crescandu-le o valOre Ore-care comercialA.

Ast-fel se face in oraele marl, uncle pne' i apele din

canale acum sunt utilisate pentru ingrgarea grdinriebr de legume.

Ast-fel la abatoriul municipal de la Aubervilliers sifuat Ia o leghe i jumetate de Paris i St. Denis, se petree 6-8000 cal, i 15-18,000 chilli' i pisici. Carnea
neputrefiat'A este trimis pentru menagerii seti grgclina de Aclimatatie.
Sangele, perul, pelea, Osele aunt
imediat usitate in diferitele ramuri respective. Carnea se
fierbe i exprim'a' pentru a scOte substantele grase, pe urme se transformg prin ardere in pudret. Intestinele chiar

se usiteP peutru a produce vermi (Asticots) ce se usite

1) S'a propus i utilisarea cadaverelor umane ca material pentru productiune de gaz de iluminat. D4 Dujardin dupe cum vom
vedea 'a propus ca cu gazele lui se se era, cadaverul ; La un
congres al cismarilor din Helvetia s'a adus cisme %cute din pele
de om.

www.digibuc.ro

75

in priuderea pescilor, nutrirea paserilor etc., de alt-minerea un procedefi forte nehygienic.

S'a propus chiar ingraarea paserilor, porcilor etc. cu
aceste carnuel. Resultatul nu e multumitor ; se ne multumim dch aceste substante le am putea intrebuinta cel
putin In ingraarea pdmntulul.
Nutrirea cu carne putredite d loc la o multime de
malatil, ruai ales cnd carnea vine de la un animal mort
de o malatie virulentrt. Exemplele abunde1).
S'a sustinut de nuil c aceste arnuri nu pot face nici
tin reit.
Chiar paserile ce sunt hrilnite cu aceste carnurif aii un
gust nepfacut.
1) gLucrul comuu in Orieut, uncle proprietaril de turme

fat pastramg (un soi de carne sratri i uscafa la aer

der care se strica numal de cat) in tOte tOmnele, pe timpurl epidernice see nu ; el tae, ser6de i usucii fr disthictiune boil atacati de epizotie. Am vedut vandendu-se
in orap carnea animalelor care aveati caxbunele epizotic ;
der macelarif care avusesera temeritatea de a comite aceste crime furri ccl Intiti victime ; el murirq de pesta ce
le-ad comunicat'o contactul cu aceste animale, i nenorocita care nrinanca, aceste, came incerc'a de sigur aceia1
srtg. De asernenea vend'atoriI de pre, toptangil, pun de
pescuesc prima-vera o mare cautitate de uq-data ; pescele este desbarcat i aruncat pe mal, ghemuitl unul asupra altuia ; fie-care barcsa maresce ridicatura ; se coutinua in fie-care 4i i pescarii ccl sereda de cat numai
atuncl and timpul opresce pescuitul eel de pe urmii
este cel mal bun der child ajung de desupt pescele este
iii putrefactie. Cu tote aceste se ser
i se vinde si
acesta pretantindeue., (Details preservateurs et Hygieiliques relatifs au Miserere ou Cholera Morbus etc., par
le Dr. Tavernier Alcibiade) Buctiresci 1831, publicat in
romanesce i francesa.

www.digibuc.ro

76

d). Inhumatiunea

ingroparea mortilor.

Fa-

sele prin care treed cadaverele inhumate sunt in tocmai

acelor ce incerce, cadaverele putinelor specii animale Ce
locuesc in peturile pemautului.
Distrugerea lor este mult mai lente de cat a acelor

lesate in aerul liber sd in undele apei.

Causa am vedut'o ce vine din sustractiunea mai mult
sti mai putin complecte, a cadaverului de aerul atmosferic, care scim ce are duble proprietate de a provoca 6i
intretine fermentatiunea putride prin oxygenul sed i prin

germenil de nature variate ce port in siuul sed.

Inhumatiunea cadaverelor a fost primul mod serios i
putin mai higienic, (pentru cercuri mid de poptilatiune)
care a inlocuit tote cele-l'alte sisteme, fere a eselude nici
chiar arderea cadaverelor, find c conditiunile in care se
facea sd se face i asap' la Indieni, Cana lieni i o parte
de EschimoA nu sunt tocmai cele indicate de higiene i
economie.

Marea majoritate a popOrelor inhume cadaverele lor.

Sacrele morminte din Siam, cele incercate de flori din
Japonia, vechile i nouele morminte Chin* i Persiene,
cele grisite la indigenii din Africa i America, constate
acest fapt.
Legile ateniane obligati pe or ce trecetor a arunca terang pe cadaverele descoperite. Moise face o impuritate
din contactul cu cadaverele, pentru a grebi inhumatiunea.
Mahomet ordone ca profunditatea gropilor se fie cat ineltimea unui om cu mainile in sus
2 ra- 20
i cadaverge imediat ingropate.
Inhumatiunea a luat o desvoltare mare child lemnele
en care se ardeaq mortil iucepuse se se reresce i chnd
s'a intins intre Omeni i notiunea unel viete eterne !

www.digibuc.ro

77

Inca din timpii prechistorici ornul a cautat a ingropa

cadaverele semenilor sal atat diu causa relelor ce produce
prin putrefaetiunea sa in aerul liber, cat i din causa
aspectului urat ce presinta corpurile ce incerca acesta putrefactiuue.
Tote mormintele megalithice individuale sti in care se
gasesc mai nil-lite schelete, probe4 acsta. Astfel Archeo-

logia are o multime de date precise relative la inhunfarile prehistorice. El aveaa' usul de a face gropi marl

in care Farad mai multe cadaver* apoi le inchidead

pentru tot d'auna. 0 petra, mare care forma ua acestor
cavouri autiee, servea de inchidere provisoria.

Inainte de inhumatiune, sed odata cu densa in unele

locuitorii prehistorici, ducead in grote cadaverele bor. Ast-fel mai tote grotele principale, prin gimetria cu care Osele se presintri, probeila acest usd.
1876
se descoperi in Alsacia
Astfel de curand
lnga Cravanche, &i pescera forte importanta prin rnarimea el i prin preciOsele obiecte ce contine din epocele
prehistorice. Eta' ce glisesc in darea de sema ce face despre densa D-nul Charles Grad 1) :
cPrin ce intamplari, grotele de la Cravanche, ag fost
inchise din timpnl ocupatiunei lor de ciltra om ? Nimic
nu ne permite de a respunde acestor chestiuni de o manier4' precisli. In ultimU timpt cavernele par a fi servit
pentru ingropare. Oasele umane abunda. Scheletele eraa
intinse pe ikmeint cii capul pupin radicat. S'ati cules cincispre-4ece craniuri, i s'a depus la Museul diu Belfort.... ,
Acela lucru se vede i in grotele din cele-l'alte continente.

Ceia ce este demn de observat sunt faptele urmatOre

ell cher poprele lacustre prehistorice, departe de a aruuca
1) La Nature. par Gaston Tissandier. No. 202. Avril 1877.

www.digibuc.ro

78

in apit cadaverele lor, le inhumati cu multd ingrijire.

Eti ce dice D-nul Maxirne Hlne in articolul sed : Les
rites funeraires des peuples lacustres : 1)
gin periOda de piatra, cadaverul este ingropat in positiunea eddndiri; incineratiunea dominii in perioda de
bronz ; in vrdsta de fier, se adopta obiceiul urmat incii
i

astelp, mortal este culcat in mormnt. Era cu totul

natural de a asimila obiceiurile colouielor lacustre celorl'alte popOre contimpurane lor i a atribui astfel fie-cdria
din peril:So:We ce au traversat locuitoriT lacurilor Sviteriene, riturile generale care le erad propril. NicT o descoperire insd nu veni se confirme acstd presupunere, ori
cht de plausibild ar fi.
tIn Ianuarie trecut, nisce lucrdtori ocupati a sepa fundatiunile uneT case inteuna din viele situate in facia palafitelor laculul Nenchdtel, iutre Auveruier i Colombier,

la o depratare de term de 50 metri, gdsird la o profunditate de 2 metri, o mare piatrii. Acstd piatrd care iuchidea un mormnt se sustinea pe altele ce formai priretiT.
Dolmenul ud-datd golit, presenta aspectul unel
camere sepulcrale de im. Net- addneime, im 60c t. luugime
1 lm. 73ct. ldrgime, axul mormntului e perpendicular aceluT al laculuI, i baza sa apasd pe un aternut de prun.di, la Om. 60ct. aprpe, asupra nivelului actual al apelor.
. . . Se pte evalua la cincl-spre-dece numerul squeletelor a cdror urme s'a glisit. Oasele trunchiului i alle
membrelor sunt de preferentd puse la partea mediand, pe

child craniurile stall mai mult pe Idturi sell in unghiuff.

S'a observat aseminea c craniurile erad mai numerse
spre nord . .
Din punctul de vedere chimic, rirmedil aprpe aceleag
fase ca i cele descrise mal sus.
1) La Nature. par Gaston Tissandier. No. 146. Mars 1877.

www.digibuc.ro

1-

Z-a xitojia

5-a PERIODA

4-a -YERTODA

6-a 1".61-Cluali

Cadaverul se acopere de o materie cu un as-

Partile mol nu consistii de cat din res-

pect grasos, galben rogietic SOU brun, sOti de o

turi filamentOse care mention numal Osele

mucositate lipicksa sdii de un inveli uscat, analog coajel de brand], uscati. se gasegte adesea o patura dn mucegaiuri.

in raportul lor.
.

Unghiele se mole.
Unghiele cad sOU se ramolese.
Orl-ee urma a epidermulni a disparut.
Epidermul se mdie gi se deslipesce, li unele
Pelea galbue, acoperita de granulatil asi- Pielea se much, se subtiaza, se face Pelea e galbue subtiata, uscata in loSubtierea pelei ajunse la un aga punt
parf e ind6ie gi se invartOga. Adesea se for- pOse, formate de phosphate calcare, ea e des- galbena deschis, galban portocalit sail curile unde mai esista inet, afara de ca }las% membranit, dispare in cele din
mza vesicule implute de o seriositate ver4ue. lipita in unele punte unde formoza buzunare. brun acoperit de mucegaiii gi di& un su- dinapoiii unde ea comers% mai multa urma.
Pie lea ia culdrea rosata, apol verolue, alba- Ea conserva grosimea sa dr se rupe ugor.
umiditate i unde e strabatuta in multe
net analog celui de carton.
strie sa galbena murdara, conservand Lisa
punte de vermi.
resistenta tesutului sea.
4

Tate partile mol, ale fetei se scufunda ; huPartile moi a fruntei, nasului pleopelor, bunidiea ochiului ia o culdre cenugie.
zelor aunt subtiate gi mai uscate.
Toracele conserva aspectul ed.

COstele incep a se separa de cartilagele lor ;

Partile mol ale fetei stint distruse.

C6stele perd carnea. Sternul gi carti-

sternul e deprimat gi se apropie de celOna lagele sOle mint desfacute de cOste. Spa-

vertebrala.
Vele intercostale aunt gale.
Abdomenul destine verde, sail galben mar- Paretii abdominali cufundati mint tare aproParetii abdominali, plicati pe coldna
brat de verde, sail culdrea ruginei.
pia,ti de colOna vertebrala, gi dispugl a se sub- vertebrala, lads o escavatie profunda
tia gi a se usca.
intre apendicea xifoicla gi pubis.
Membrele iaii aceleagi culon ca gi abdomeMembrele se deformosa mai mult sOU mai Membrele sunt in mare parte desponul ; partile membrelor superidre, sprijinite pe putin.
iate de partile lor mol, lasand cake otorace sail pe abdomen, conserv mai mult timp
data aspectul lemnului putred.
cultrea lor.
Muschil se ramolesc, perd intensitatea kr,
Muschii iaU o culare mai malt sail
Mugchil orbitelor se saponified, une-ori se
sad iad o culOre verde ca a paretilor abdo- inverzesc. Humeetati de un liquid sero-sangui- mai pia-tin bruna gi nogra gi se reducil
minali.
la un prea mic volum. 'ate oda% sunt
nolent semana in unele punte cu o piftie.
Tesutul celular pare a se usca inainte ; deTesutul celular subeutanat se saponifica la in parte saponifiat-i.
vine din ce in ce mai umed pe partile trun- sujetil gragi taiat are un un aspect care dechiului; gi in 1.artile cele mai declive este um- pinde de un inceput de desica tie gi de acea et
:

plut de un liquid meat, la suprafata caruia vacuolele see mai inainte distinse prin gaze
se zaresc bule oleitse.

mint gOle.
Aponevrosele i tendonii jail o colare albas-

true. Cartilagele i ligamentele se ingalbinesc

gi se moae.
Crierul incepe a perde culrea grist gi a se
Crierul miegurdsa volumul, se m6ie pe din Crierul micgorat in volum pre un asramoli.
afara gi ia o culOre griza verzue.
pect de pament galben.
Plamanii devin emphysematogl i umplu Plamanil cufundati gi miclurati, in volum
Plomanil all parenta a duod memtoracele.
sunt de culOre ardoasata i se nip ugor.
brane lipite in lungul o1Oni vertebr, le.
Cordul se ramolesce. Suprafata sa interna
Cordul este maI turtit gi mai subtire.
Situatia singura '1 face a se recundsce.
are o culOre negrie cu atat mai inchisa cu cat
cavitatile sale contin mai vault sange.
Paretii vaselor sunt mai mint sat mai putin
rogi sau bruni mai cu. soma la interior.
Limba, pharyngele, aesophagul se ramolesee Diafragmul se conserva mai mult timp.
Diafragmul e uscat, maslinit, in parte
gi ia inauntru o culdre veque.
distrus in partile sale musculOse.
Dupe' genul morii, stomachul conserva cuStomacul ramolit intr'un mod considerabil
Stomachul numai e de cat un eilin16rea sa naturala, sail se colordza in rosa sail este gris albiil presarat de pete albastrue.
dru gaurit de o cavitate.
rogq, uniform sau variat; une ori presinta pete
brune-ver41, arduasate, i esutul saii se ramolesce. Volumul 500 'Ate fi dublat de gazele
Intestinele incOrna succesiv aceleagI
Intestinele se reduc Ia un mic velum gi aunt
putride saii din contra nitel diminuat. De a- lipite unele de altele. Supra-fata lor libera in- alteratil gi se distrug Ca i stomachul.
semenea i intestinele, gi mai cu shaft ileul , cepe a se usca.

Oasele capului se desarticulOsa i se

Oasele capului mint mai Ole, cea mai
mica migeare imprimata capului ajunge acopera, de 0, magma din pamant gi de
par, carele ridicata fiind, vedem culOrea
pentru al desface de trunehill.
lor cenugia deschisa, patata ici i colo
Sternum separat de cOste e in pept de piaci brune inchise.
BOO in abdomen, lasand in partea ante- Cogul toracelui e distrus, castele aunt
ridra o larga. deschisatura,
detagate gi cazute unele peste altele
Rdmagitele partilor abdominali ail
Abdomenul nu mai e de cat o matecolarea cenugie, maslinie sell negrie, ti- rie nOgra i umeda, avend luciul abanonand Inca de cele din urma cOste, de sului, aderenta 6selor rachisului i avand
pubis gi de partea posteriOra a crestelor abia grosimea unui deget.

Acesta e restul tuturor partilor moi.

ilia ce.

Musehil, ligamentele , tenclOnele, se

Muschil stint transformatl in mase all
coldre brune, negrii sal in foi membra- subtiasa atat de mult, ca finesc prin a
nOse grisatre 5011 galbene brunil in care disparea.

fibrele nu se mai pot deosebi.

Tesutul celular este saponifiat in locurele uncle contine geasime, alte ori e

orl distins ori uscat.

Ligamentele mai in intregime

parut.

dis-

Oasele membrelor sunt Ole, separate

gi deslipite unele de altele.

Creierul redus la a 10-a, sO0 \ 12-a

Crierul e unul din organele earnia '1

din vol. 84 nu mai e de cat o masa remane mai mult timp urmele.
ce Banana cu un pament argilos.
Itemagitele de plamani all disparut
Plamanil nu se mai cunose de cat dugs
locul ce ocupa.

Stomacul nu mai e de cat o masa,

foiletata, uscata.

ca gi a ficatulul i splinei.

Stomacul nu mai e de cat o materie

'Agra umeda avand luciul de abanos,
confundat en restul celor-l-alte viseere.

duodenum gi jejunum, Conserv& mai mult timp

starea lor naturala.

Epiploonir iaii o euldre grist sail rosata.
Ficatul i splina se ramolese 1 se inegrese,
saO devin verIui.

Ficatul presinta la supra-fata sa granulatil

Vessica are acelagi a spect nasipOse de phosphat de calce.

ca al intestinelor. Organele gi neratiunel sunt
Splina e redusa la IA mignia nOgra.
ramolite, ddr conserva Inca forma lor.

Ficatul e redus in o masa, tortita de

2 cent. de grosime, brun-negru, ugor

useat care se separa in foi, intro care

se afla o materie bituminOsa.

Corpii cavern* se cufunda; scrotum la in- Scrotum e uscat; penisul e turtit gi

Nu se gasesce in locul scrotului gi al
Organele genitale sunt reduse la o
ceput distins prin gaze se usuca.
sdmana, en o piele de tiparil
testiculelor de cat o materie male, bru- masa foiOsa i negrie, pe care se gasesc
Testiculele salute in volum all o cu- nie, umeda i cate-va lambrouri mem- peril, ddr fitrit nici un indice de sea.
16re vandal.
bran Ose, viscOse i negrii.

www.digibuc.ro

fl-aP S J21.11LMAJCIL

ol nu consistrt de cat din restse care mentin numai Eisele

lor.

lbue subtiata., uscata in lc-

Subtierea pelei ajunse la un aa punt

mai esista Inca, afar& de crt acasta, membrana dispare in cele din
fie ea conserva ma'i inulta urmrt.
unde e strabatuta in multe

E1144

restrmi.
7
Oasele capului se desarticulasa i se
moului
sunt mai gale, cea mai
imprimata capului ajunge acopera de nit' magma din pd,mnt i de
pgr, carele ridicata fiind, vedem cularea
esface de trunChid.
lor cenuia deschisk patatrt, ici i colo
separat de caste e in pept de placi brune inchise.
men, Wand in partea ante- Coul toracelui e distrus, castele sunt
detaate i Amite unele peste altele
Art, deschisaturd,
Abdomenul nu mai e de cat o matebrite partilor abdominali ad
rie /Agra i umedd avand luciul abanoape, maslinie sed negrie,
Ade cele din urma caste, de sulul, aderenta aselor rachisului i avand
nuipartea posteriara a crestelor abia grosimea unui deget.
Acesta e restul tuturor partilor moi.
tort

cub

Muschii, ligamentele , tendanele, se

sau unt transformati in mase ad
mire, negrii sad in foi membra- subOasa atat de mult, c finese prin a
rje oil galbene brunil in care disparea.
Vine mai pot deosebi.

chielular este saponifiat in lophr contine grasime, alte ori e

oe ,ori uscat.
le mai in intreginie ad dis0

ranxedus la a 10-a, sari \ 12-a

Oasele membrelor sunt gale, separate

i. deslipite unele de altele.

Crierul e unul din orgetnele caruia '1

u, nu mai e de cat o masa remane mai mult timp urmele.

Pni un pamant argilos.
Remrtitele de plamani ad disparut
toranu se mai cnnose de cat dupa,
ca i a ficatului i splinel.

Ciprt.

are
cavi

roi
1},

lord DP mai e de cat o mast

rodcata.

brur

Stornacul nu mai e de cat o materie

nOgr5, umeda avand luciul de abanos,
confundat cu restul celor-l-alte viscere.

lesc(

putr
sena
duoc

stari
Ei
Ft
saji

ca
rain

sesce in locul scrotului i al

Organele genitale sunt reduse la o
de cat o materie male, bru- mast foi6s1 i negrie, pe care se gasesc
i chte-va lambrouri mem- peril, dar rafa nici un indice de sex.

_case i negrii.

www.digibuc.ro

19

Dupe phenomenele ce am vgdut c'a presintit cadaverul

in primele 2-3 4ile ale putrefactiuuei sele, find inhumat, urmedrt o perdere necontenia a substantelor moi,
i dupe un Limp mai indelungat i a substantelor solide.
D-1 Devergie i Orfila, dupe numer6se exhumatiuni, aq
putut conclude resultatul observatiunilor lor in urm'etorul tabloil, care indic5 dcq nu i durata fie-cgrel peri6de, dr cel putin multe particularifati. In urm'A tot cor-

pul trece in o parte formatii din restnri organice, amestecate cu pemantul in care se perde, iu cat cu drept envent putem dice ca Shakspeare (Hamlet).
cPuternicul Cesar mort gi schimbat in argil,
Ar putea se astupe o crXpIturtt, pentru a opri ventul ;
I 4 Anditi-ve A muritorul carele face se tremure lumea,
136te se astupe gaura unui did pentru a opri rigorile iernel.*

Durata putrefactiunei variadii f6rte mult, atat dup

profundimea la care este iugropat cadaverul, cat mai ales
din uatura fisico-chimica a terenului, de latitudiuea la
care se affa dansul i de mai multe alte circumstante pe
care le vom examina intr'un mod general.
Intelegem tare bine ca, latitudinea influintdli intr'un
mod direct. Durata putrefactiunei sub influinta callurilor
tropicale va varia malt de durata putrefactiunei in zonele climatelor toride i mult va difera de acea a climatelor reel* i glaciate; ast-fel vedem ca. couditiunele de te-

reu, profunditate etc. find acelea la Cairo, Algeria, Indiile de Sud, Mexico, Brasilia, Ocnia etc., dupe observatiunele acute, la o latitudine de 300 Nord seti Sud, va

trebui trei aui ca cadaverul s'a fie redus la *tile sele

oss6se 1).

1) In regiunile ense unde cilldura va fi estrema, unde humiditatea va lipsi gi unde gi un sol calcaros va servi de inhumatiune
adesea cadaverele se mumifica, se usuck, gi putrefactia este Inlocuita.

www.digibuc.ro

80

Cinci One la Opte anT vor trebui pentru latitudinea

de la +40+50, cum este d. e. situate tera nstre. 0
durate aprpe indoite, va fi necesare pentru acele situate
intre +60 i +700 latitudine ; intre +70 i +900 cadaverile se vor putea pestra indefinit dupe cum am citat, cu alte
ocasiune in capiturile precedente mai multe exernple.
Durata putrefactiunei depiude forte mult i de Natura solului ; cu cat structura terenului va fi mai compacte
i uniforme cu atat putrefactiunea va fi mai intarcliatil
din causa dificultetel circulatinnei aerului atmosferic.
Dcg cadaverul va fi imormentat sub o peture grse
de argil prin care va comunica cu greutate cu aerul atmosferic, va fi necesar un termen dublu set' triplu pentru a fi descompus, lncru ce se intmplii in cimitirile de
la Pisa.
Din contra petripl. nesipul, solul amestecat cu multe
corpuri capabile de al face mai spongios; putrefactiuuea
prin posibilitatea introductiunei aerului atmosferic se va
face intr'un mod mai repede.
In t6te casurile, scheletul persiste mai mult desagre-

gatiunei de call piirtile moi, i nu este rar a gesi

6se

dupe secole, acolo uncle a fost an cadavru1)!

Acest fapt
se intemple mai ales atunci cend fosfatele, carbonatele
oi alte seruri din Ose sunt inlocuite. prin substitutiuue,

cn acid silicic se silicate metalice fere ca osul se Ora

forma sea.
Gratie acestui mecanism chimie, gesim acelle resturi
animale s vegetale, numite fosile, care ne arate formele
primelor plaute seri animale care ail vietuit pe supra-facia
pe'mentului acum cate-va miliOne de secole.

I) La Pompeia i Hercnlanum s'a gasit Ose ce contineati inch

grisime.

www.digibuc.ro

81

Profunditatea la care se vor inhuma eadaverile contribuie inteun mod direct asupra duratei putrefactiunei. Cadaverele inhumate la suprafata terenului putre4esc cu o
repOiciune prodigisii i vom vedea in urmA ca" cu cat
putrefactiunea este mai activg, eu atel atmosfera in

schimbul ei de gaze cu cadaverul este mai mult infectatg, de emauatiuni putride. Pentru acesta Ancsa din anti-

citate s'a prevellut intr'n mod obligator profumjimea la

care trebuiesc inhumate cadaverile. La noi aancimea trebuie sh" fie minimil de un metru i jumetate. Mahometanii prin Coranul lor sunt obligati a ingropa mortii lor
la doui metri de profun4ime. Acstii dispositiune se exp1ic pun localitatea ce ocupail densii in timpul formilrei acestei legi.
Umiditatea terenului va influenta i densa inteun mod
evident. Apa duce cu siue aer i elemente organisate.
Sunt uuele tereue, cum este lutul i huma negrii, earl
Iudati ce perd o parte din apa lor, 's1 micsore4 volnmul

ast-fel se produc crg.pAturi marl* in substanta lor,

earl fac ca in multe din eimitire cadaverul s comunice

direct cu aerul atmosferic.
Solul calcaros i uscat face adesea ori at'at prin combinatiuni cat i prin lipsa elementelor de putrefactiune
ca cadaverul sq pgstre(le apr6pe forma sea ; ca prile
sle semi-solide s devie taxi i spougise si ast-fel ssa,
Ostre4e auCA dupe o durath destul de mare adesea-ori,
uuele din caracterele lor proprii.
c Ast-fel la 1840,
cand se exhumatii corpurile cet?itenilor morti la 1830,
pentru a fi trausportate sub columna de la Bastilia, se
observaril tote gradele de descompositiuue, de la disecatiunea complectii pene la perfecta conservatiune a indivicjilor earl erati auert recuuoscuti. h (Putraaction, A. Gautier, Diet. Wurtz.)

Adesea ori sub influenta unor cause despre earl nu ne

ti

www.digibuc.ro

82

putem da 'Mich' bine sma ; adesea atribui61 unui sol suprasaturat ou substante organice, prin urmare incapabile
de a absorbi liquidele i gazele produse prin fermentatiunea putredli, se produce o alteratiune particularil a cadaverului cunoscutil sub numele de degenerescentil colloid
sti degenerescentil grasit A cesta consistil inteo inmuiere
particularri a masselor musculare, a trecerei lor printr'o
schimbare chimic in substante amoniacale i grasse, cum
sunt oleatele, butiratele, margaratele, stearatele, etc. de
glyceriuil sg de amoniac. Adesea glycerina este eliminatil din combinatiune printr'o basii mai forte, cum este
calcea, soda, etc., de unde i denumirea de saponificatinne
a cadaverilor.
Desgropand cadavere adesea s'a observat c massele
musculare sunt adesea inlocuite priu o substant 5. comparabiI cu seul. Fourcroy ii da,"du numele de adipocire.

Chevreuil a gilsit acestrt substan0 compus5, mai principalminte din un amestec de margarate i putin cleat de
amoniac s de calce. Ea contine intre altele un acid liber ( probabil acidul lactic ). Phosphate i carbonate de
cake i o substantri antat5, uedeterminatil. (Chevreuil,
Ann. de Chim. , 1815. tom. XCV, p. 5.

c Este dificil de a admite ci blocurile de adepocire mai

att de voluminOse ca i massele musculare pe earl le
inlocuesce, ar proveni din saponificatimwa prin amoniacul format in timpul putrefactiei, prin grtssimile conti-

nute iii muschi iii timpul mortei. Noi am spus mai sns
c5

materiile grasse se derivii, din materiile albumiuoide

earl se desdoesc in organism, seri prin destructiunea pu&WI De se produc mai ales child oxigenul aerului un
pritrunde de cht forte dificil la materia care se descompune.

0 experientq recent a Domnului rhanveau pine afarit de

iuidoiali ac4stil transformatinne. Operatiunea Jis histour -

www.digibuc.ro

83

nage, (La nol operatiunea facutft asupra berbecilor, prtri, numele

de bAtaie, intoraturil. N. Aut. i in care se distrugii prin tor-

siune vassele hrrinitre ale testiculului, are de resultat a

modifica acest organ inliiuntrul Ung tunice resistente si
in afarrt de contactul aerului.
Acest eminent phisiologist a observat c dupe' acestq observatiune materia albuminoidil a testiculului se transformrt mai in intregul
set' in griissime fiirq ca SA' fie nici o degajare de gaze
putride.) (Compt. rendu de l'Acad. des Sc. t. LX XVI, pag. 1092).
Wurtz.

Durata putrefactiunei mai depinde i de modul cum

este inhumat cadaverul.
Cadaverile inhumate despoiete, seri dupse ce a5 e4ut

mai mult timp iu aerul atmosferic, vor putre4i mai curend ca cadaverile invaluite in substaute grsse i complexe seri inchise Ill cosciuguri mai mult se5 mai putiu
impermeabile. In acest cas cadaverul se va putea con-

serva forte mult intocmai ea

conservele fricute dupii

procedeul D-lui Appert.

Asemenea natura malatiei de care a suferit in viat'i

influent41 i aici ea i la cele-lalte putrefactiuni pusse
in alte conditil.

www.digibuc.ro

e). Despre eimitire

Inhumatiunea nu se esecutg, la tote popOrele in ace1a1

mod ; exemplele ce le punem mai jos aratri intr'un mod

de i succint diferitele particularitriti mai mult sei1 mai
putin importante aflate in us la diverse popcire 1). Ne
I)

a. t and un Lapon m6re, orl care ar fi natura malatii care

iatI terminat i1e1e sae, fie-care ese din bordeiul unde se afla Cadaverul, cu inerederea cd maf remetne incei ceva din svfletul defunc-

tului care pte tot s'e fie pericolos. Cu t6te acestea, peste cate-va
iIe ei revin pentru a impodobi corpul gi ai face cele din urma
datorii; DOca defunctul a fost recomandabil prin actinnile s6le,
'1 invelese intr'o bum% de panza, din cea mai fina,
inconj6ra
capul gi corpul lui eu o banda de aceiagi substanta; deca el nu
lasa dupe' sine nicl n moscenire de o valOre mai mare, atunci
'1 invaluesce inteo bucata de pane'a, numita Woldemar. Acesta
este usagiul in privinta celor care urmga religia chrestina.

Sicriul este de ordinar facutii din un trunchiii de le= pe care

11 gaurese cu rebdare, cand norocul nu le ofera nicl o escavatiune

naturala . Aceia care locuesc pe muntii ingbetati, cum in Norvegia i imprejurul Capului-Nord, unde nu cregte nici un arbore,
fac intrebuintare de o sanie, Akia, in Ice de sieria.
Alta date., inainte ea acegti Omeni s imbratigeze Christianismul,

gi chiar mult timp dupe aceia, el aveaU obieeiul de a ingropa

mortil, in eel mai apropiat loc care se parea proprice, insa de ordinar in padurI, ceia ce fact gi astrgi Inca caruhl el sunt depkrtap de vre-o biserica ; nu numai c intore sania, care serva de
sicri defunctuhu, ddr il mai acopere cu verdeta gi ramuri de
arbori, pentru a conserva corpul cat se pte mai Inuit timp prOspat, i a impedica ca animalele salbatece. sal inbucatOseit cand
'I gasesc; cand se intampla in calea lor vre-o grota in muntl, el
depun mortul i intrarea gi-o astupii, cu pietre. Voyage au CapNord, par la Suede, la Finlande et la Laponie par Joseph Acerbi.
1803. Paris. tome troisibme. pag.235-245
b. Funeraliile Indienilor din Terre-Ferme. -s- Opiniunea comuna

www.digibuc.ro

85

vom cerca a areta pe scurt i datele generale relative la

comentarie.

ln anticitate, dupe cum am velut mai sus cadaverile

se inhume] fiii-care in parte sa in acele mormiute megalithice, in grote, carele par a fi inceputul inhumatiunelor
condensate, origiva cimitirelor actuale. Ast-fel vedem ea' la
Evrei, Abraham cumplir h. de la Ephrom caverna din campul Machpela pentru a inmormnta corpul Sara precum
ii pe dnsul i succesoril lor.
La Romani precum i la Evrei pe 1ng crematiunea
mortilor ingroparea era de un usagid ordinar. Ace141

lucru se observa i la Dad.

tuturor Indienilor din Terre-Ferme, era cA. sufletul, dal% din
corp, nu putea a se sustine f6ra, a &Inca. Ei plkngeat mult in
timpul funeraliilor, i cntail faptele defunctului. Se ingrepil Cadaverul in casei cu d'ale m'anArei ; s se usua la foe, gi se suspend4. D6c1 defunctul era din o claa superi6r4 celei comune, se

Mobil aniversala prin reuniunea tuturor amicilor, subt stricta

obligatiune ca fie care se aduca mancarea sa. Ceremonia, sti mai
bine urgia, se fficea nOptea Se desgrpd cadaverul, dca, el era
ingropat. i t6t5, n6ptea se trecea cantnd, band gi urlAncl*.
Funrailles des Indiens de la Terre-Ferme. pag. 286. par F. Depons. Tome premier. Paris 1806.
cPersienii ingrOp6, mortii lor cu aceleagi ceremonii ce se practia gi la cele-l'alte popre musulmane, . . . . in fine se spalk corpul gi se depune in un sicri6 ; se duce la cimitirfi, carele este tot
d'auna sitnat afar din oral.
Voyage du Bengal k Chyraz. pag.
97 par William Franklin. 1787-8. Voyage traduits des differentee langues oryentales et Europ6enes. Tom second 1799. Hamburg et Brunswick.
d. Nimic mai barber de cat ceremoniele urmate la m6rtea regebui Dahome4ilor,.
cImediat i se sapA, o grprt destul de mare in care se pune
gi cele mai bune lucruri ale s6le. Aseminea se ingr6pk cu el 24
din femeile sle de vil dupe ce Ii s'a strivit gambele cu m4ciuci
de lemne. Se pune i capetele celor opt 6meni insitrcinati a sOpa
grOpa, 6r corpurile lor i animalele f6ste in serviciul regelui, dupe

www.digibuc.ro

86

La Roma se practicad inhumatiunele in mormiute des-

tinate a primi mai multe corpurl earl din causa infectiunei lor purtad numele de puticuli i ast-fel vedem pe
timpul miff August din causa infectiunel oragului prin
aceste grope transformoxdu-se terenul diu mahalaua Escbiliei, in grklini magnifice. Din aceste cause legea Decemvirilor oprea de a arde sd a ingropa vre un cadaver
inlNuntrul oragului. Un edict al lui Adrian dispune ca
terenul in care este ingropat vre un cadaver sr; se confisce. Aceste done' dispositiuni ad fost riguros observate
de eke') imperatori pne la finele irnperiului.
Din aceste cause mormintele trebuind a se face afarq
din ora i nefiind specificate, populatiunea gi mai ales
eel* avuti avead de normr; a ingropa cadaverile Panel c5,ile
marl de comunicatie ; ast-fel t6te yule earl ducead la
ce a fost ucise se anima pe camp, ea se serve flarelor selbaVoyage a la dote do Clain 6e, pag. 123, par P. Labarthe.

tice.

Paris. 1803.
e. La Aroaca,s cEl ingropa mortii cu mare pompa ; armele stint

ingropate cu el.'
Iso164.a, ins& corpul de pamant cu frump de banan. Zidese d'asupra mormantul i astupa, in fi,-care 4i crepaturele produse de
uscaciune ca se impedece furnicele de a parande la defunct.
La Caraibi. gCadaverul e pus intr'un hamac i suspendat in
casa sea; se lasa, acolo ca intr'un pat de parada, u revolutiune
de lima., Femeile s61e in tot acest timp fa c cate una sentinela.
Cea cu care are copil este ingropata ca el. Peste un an se exlmma
i 6sele se pun in un paner la straina easel rucleniel mai apropiate. Voyage a la partie orientale de la Terre-Ferme, dans
l'Arnrique m6ridionaIe. 1801-4. PariR 1806, par F. Depons. Tome

premier, pag. 292-95.

f.

Aprpe nu este Inca mort suferindul, i el parasesc i distrug

casa. Sicriul este Omit din un arbore gaunos, sal se serva de an

pulaha, sdui sanie, in care pane tot ce defunctal avea mai scamp,
ca areal i segetile, lancea, 1 ii ingrOpa adesea in padarl, s6a in
scorburile stancelor. Se stropesce local nu rachiii. Voyage au
Nord de l'Amerique septemtrionelle. pag. 304,

www.digibuc.ro

87

Roma erail semniate in laturile lor cu morminte infrumusetate cu monumente artistice penii la o distantg de
15-16 mile departe de Roma. Trebuia o permisiune din
partea Senatului pentru a se face o inhumatiune in orase.
AcelasI mum observilm la Ierusalim si la orasele puncipale diu Iudea uncle inhumatiunea era obligatorie afaril
din oras.

Ceacrops ana de la fundatiunea Athena

luil acestil

dispositiune i Solou, marele legislator, admise i facu

obligatorie acestil dispositiune.
kuteiele coucilil crescine i sindele earl' ail avut loc

mai in urmg, mgutineag aceste dispositiuni la Roma, dr

cu cat christiauismul progresa i numerul credinciosilor
devenea mal mare, el vroiaii ca probg a credintel lor
iugropa corpurile lengg, locurile saute.
Odatg cu inceperea acestel erre, airticul usil de a in-..
gropa mortii in casg, reincepu sub altg formil. Imprejurimele bisericelor deveneail locul de putrefactiune a cadaverilor i egoismu i vanitatea filcea ca ele sa' pgtrundg,
in solul chiar propriii bisericei i ast-fel sg infect* localul destinat celel mai sacre datoril. Acest usI s'a propagat One' in 4ile1e nOstre si cu rusine trebuie a o
spuue a in Londra se practic i astg-41 inhumatiunea
inlguntrul orasulul si in cavourile de pe leugg biserici
despre a aror triste efecte vom vorbi indatg.
La 1765 o ordonantg regall i o dispositiune a parlamentulul din Paris prescriail inteun mod obligatoriil
ingroparea afarg din oras.
In Orient se observg, adesea orT inhumatiunele ca
in evul medig. Turcii practicg, o gaurg la capul fie-cNrui
morment pentru a se degaja gazele putrefactiuneT. ET nu
esecutg nici dictiunea Coranului, ingropand mortii la suprafata pilmentului. La nol in anul 1863. distinsul doctor A nastasie Fetu, cgruia literatura nOstrg natioualg ii

www.digibuc.ro

88

datoresce multe lucrari importante, fiiud deputat in Camera legiuitre, iu proiectul de organisare a politiel saDitare, propune a se opri inhumatiuDele In l'auntrul oraelor i a bisericilor. Legea acesta se admise i fu sanetionatsa la 18 Martiti 1864 ).
Nu putetu a ne ocupa prea detailat despre cimetire,
vom face numai o mica' dare de semh' asupra conditiunelor
absolut necesare pentru ca uu cimitir si ofere cat mai
multe garantiT in contra relelor ce pte s produa, ocupaudu-De in acelag timp i despre mormintele ordinare
i crypte (cavouri, morminte zidite, boltite).
Suitt dispositiunl ale politiel sauitare cari preyed intem' mod obligatoriii, mai ales de and s'a constatat

nocuitatea lor, modul dupe care trebue a se fach' gropile i regulile ce trebuiesc observate la instalatiunea i
constructiunea cimitirelor. Regulamentul nostru pentru

inmormntliff din anul 1804, prevede a fie care grpg

srt aibrt o lungime de doui metri, lragimea de 80 centimetri 1 o adaucime de 1 metro i 50 cent.
Aseminea gropile a fie dep`artate unele de altele de 40

centimetri in liituri i de la 50-60 ceutimetri de la cap i

picire. Niel un mort Du pte fi desgropat de cat dupe 7 anl
de (jile impliniti, de la ingroparea sea.
Terenurile sunt concedate in diferite moduli ; ast-fel snot
acele date timporale pe on termen de la 7-10 anT cel mult,
al 2-lea locurile date pe termen de 30 an'i cel mult i al 3-lea
locurile date pe perpetuitate.
Cryptele sunt nite gropi marl sepate in pgment, adesea
ori zidite seU boltite, cu seri fIrri resuflnor1 pentru a permite
intrarea aerului i eirea gazelor formate priu putrefactiune.
1) Ve41 proectul de organisare a politiei sanitare In Romania
de D-nu Dr. Anastasie Fat]. Asemenea legea pentru inmormenarl din 18 Madill 1864.

www.digibuc.ro

89

linele din ele sunt lucrate cu imulta, ingrijire i se pAstrecla

coscingile de familie, din earl unele contin cadaverele im-

balsamate. Altele din contra sunt nite gropi infecte, cu o

deschidere larga prin care sunt aruncate cadaverile noi.
Acest mod de inmormentare se observa mai ales la Cairo
de care colonitii gred, asemenea in Corsica la .Ajaccio.
Criptele produc tOte gaze fetide ; varietatea acestor din
nrma 6114, este de o infectiune rad.
La Bolouia cimitirul se compuue din o zidire de cririimida cu o multime de arcade in grosimea caruia stint
fricute cavitati inauntrul drora se inchide aprOpe hermetic cosciugile. Aceste cadavere incerea o mid, putrefactiune i se form60 o atmosfed particulara care intanlie
descompositiunea cadaverelor, convertindu'l in mumie uscata. In spatiul aflat coprius in acest plitrat de muri
este grOpa comuna pentru col sermanl. In cimitirul de la
Neapoli esista o grOpg comuna cu 366 locuri cari se acopere cu o singura piatra ce se deschide de mai multe ori

pe 4; ; cadaverul ingropat se acopere cu var. La finitul

anului eadaverul ingropat cu un an mai inainte i care
este putre4it, se scOte i se arunca, in grOpa comuna, in
locul lui puindu-se un altul.
Cestinuile numerOse ce replan Audi a se expune, relative la cimitire, ca conclitinue absolut necesarg pentru a
preveni relele produse priu inbumatiune, le vom studia
o data en acestea pentru a adta ast-fel causa care a facut ea ele sii fie ilnpuse, precum i deca dnsele pot sa
opresca, aceste rele.

www.digibuc.ro

90

f). Bele le produse prin inhumatiune.

Putrefactiuuea cadaverelor inhumate am studiat'o in
capitolul respectiv. Am vNut ci cadaverile inhumate dad
uascere la nisce corpi gazogi, Iiquii i solidT. Acegtia pot
trece in atmosferii prin gazele ce se degajh' din grpb,' sad
din cimitir, sad trec in shnul p;imntului prin imbibitiune i apele meteorice carT gratie gravitatiunei tind care
prirtile inferire ale terenurilor acestora, le disolvri sa le
duc cu elle iu suspensiune. Si observgm mai inthid relele produse priu prima categoriq.
Durata putretactiunei depinde dupe cum am velut de
metodul inhumatiuneY, de temperaturii gi de possibilitatea
de a petrunde aerul png la cadaver, pentru a'l oxida gi
distruge, gratig p'eturei mai mult sed mai putin permeabilri ce se afl'i d'asupra lui. In inhumatiunile ordinare,
aerul atmosteric petrunde der pene la cadaver. In virtu-

tea ns4 aceliae permeabilit41 se stabilesce un curent

contrarid, de la cadaver spre atmosfer5, i numaY ast-fel
se esplich' infectarea aerului, prin gazele produse prin descompositiunea putria, prin organismele microscopiee,
plante sed animale, inch unele nu bine studiate, gi care
dimpreunrk cu mid pkticele cadaverice, sunt aruncate in
aer, prin curentul ascensional. Profesorul Selrui din Mantua, a descoperit in aerul din cimitiriT un corpuscul organic, Septa-pneuma, care produce intr'o solutiune de
glycosh, fenomenele fermentatiund putride, &And nascere
la bacterii asemenea cu acelea produse prin fermentatiunea butirich. Injecthud sub pielea unui porumb chte-va
pieNturi din acest'A solutiuue, el succomb a treia 4i cu
s imptomele Ling infectiuni typhice. Acest corpuscul precum gi diferite : alge, vibrioni microscopid gi mid parcele organice rridicate in atmosfeei prin curentul ce se

www.digibuc.ro

91

stabileste de la cadaver spre aer, produc nenum6rate bole

contagise ca : cholera, febrele tiphoide, tiphosul, difterita,

disenteria, pesta etc., i despre care am vorbit mai sus

si asupra ciirora vom reveni inclath". Ar putea multi a ne

intreba cum putem demonstra pCne la evidentit trecerea

N'avem de
productelor solide i licide in atmosferP
cat a le reaminti cil gazele degajandu-se de la cadavere pot
sr,

se satureze cu substante liquide, diutre care jail nascere.

Aceste liquide in stare de vapori due cu dnsele corpurl solide adesea infinit de mici in atmosferg. N'avem de
cat a ne aduce aminte d'o reactinne din chimie forte dernonstrativg si care pte fl invocatil cu drept cuvnt pen-

till a demonstra faptul ce am emmtat mai sus.

Cand se prepar4 in laboratoriq trifosfurul de hydrogen
pur, se vede cN. el este cu totul neinfiamabil. Indatli Ansa ce

dnsul nu este curat si este amestecat cu bifosfurul de

hydrogen
corpti liquid
se observI c imediat gratie
acestuia deviue inflamabil ; acsta probca pea la evidentli ell in degajarea gazelor ele pot duce cu densele substan-

te liquide. Faptul 6use' se observil chiar si in citnitire datorit acelorasi reactiuni in momentele cand phosphorul din
corpul nostru (mai ales din masa cerebralg) trece in corabinatiunele de mai sus.
Flacraile aceste sunt cunoscute de poporul nostru ; adesea dab nascere la o multime de dictiuni superstitiOse ; poetil chiar le &AV).
Aceste flacVi midi sunt identice cu acelea numite feu
follet de atre francesi. Ei bine, cleca' numai gazele ar
1)

i din terana'mi d'o s resaie

Albastre flaelri sub pasul tea
i volvora-vor ea o vApaie
Sa. nu te speri)! . . e amorul rnea!

Albina Pindu1u, Iunia 1869. Flactra mormentului)

Gr, H. Grandea.

www.digibuc.ro

92

trece de la cadavru in atmosfer5, cum am explica acest

foc spontane5 prin trifosfurul de hidrogen care este neinflamabild ? ! Acest gaz ense, grati5 curentului ascensional, duce corpuri liquide, ca bifosforul5 caruia'i datorim
aceste flaciiri. Et5 cum tree in atmosfer5, nu numai gazele, der prin ele liquidele i parte din solide ca organismele i miasmele de care am vorbit !
Chiar prin propriet5tile organo-leptice ale aerului ce se

degaj5 in cimetire lesne se pole constata presenta emanatiunelor putride. Elle abund5 mai ales in timpul c51durilor marl mei urm 45. unui timp ploios. Umiditatea
i c5Adura fac putrefactiunea mai activ5 i trecerea rniasmelor putride in atmosfer5, mai 1esnicis5.
Domnul Pellieux chimist dinstins care a lucrat mult

pentru analisarea gazelor ce se degaj5 in morminte, cavouri i la suprafata cimitirului, presentndui-se ocasiunea, ver5 o luminare apring intr'un cavoil de se metri
profun4ime la o aclncitne de 1m. 50m. i care era deschis

de 24 ore; el observh c5 flac5ra lu'ii mai inte,i5 o coloraliune roie (pote datorit5 acidului cyanhydric) i in urLund o portiune din atmosfera acestui
m5 se stinse.
cavo5 el gAsi o forte cantitate de acid carbonic care era

cu atht mai mult, cu cat aerul luat era dinteurt paurrt

mai profunc15. El a gasit asemenea in cavouri la rartile
supericire cantit5ti marl de carbonat i sulphydrat de amoniac.

La supra-facia cimetirelor se esesce asemenea acid

carbonic, oxid de carbon, hydrogen carbon at, hydrogen

phosphorat, sulphydrat de amouiac, etc. a eirora cantitate depinde de natura solului, de acumulatiunea cadaverelor etc. i acest5 degajare durec15 cel putin 15 luni de
la ingroparea fie-c5rui cadaver. Din acestii caus5 Romanil numeati puticuli grOpele comune de iumormentare.
Acest5 chestiune ense capetg, verificarea sea in practi-

www.digibuc.ro

98

Adesea Omenil insarcinati en ingroparea eadaverelor

pe cmpurile de luptd ad caclut victime acestor zniasme.
Diferite epidemil s'ad nascut cAnd cadaverele erail ingropate la supra-fata pamentulul i ele n'ad incetatil de cat
atunci Cand aceste corpurl ad fost arse sal acoperite
ca.

printr'un strat gros de var.

Ast-fel Vaidy spune ca in 1779 meuil insarcinati a
ingropa cadaverile de lenga Nuremberg in urma und bittalii fura cuprinl de febre grave. La 1709 De Lassone
spune ea o epidemie de febre maligue se n'ascuse inteun
stabilirnent de calugerite din causa unui mare nunadr de
vaci carl eraii ingropate alaturea la o mica adearcime.
Epidemia inceta indata ce se arunca Tar i pament- peste
aceste niorminte.
Quesnoy citeVa d'asemenea un fapt care presinta Ore
care importauta. Exists ( vorbind de armata din Crimea)
un cort iu care in tot timpul ernei toti eel earl

venead a'l locui, eraii pe rend cuprinl de typhus. S'ad

facut sapaturl in terenul pe care era situat acest cort i
se gasi la o mica profunVime cadaverul milli soldat
angles 1). )
Acela1 fapt se petrecu in circumstantele urmatre,

tot in Armata din Crimea :

In Februarid 1855, ambulanta divisiunel I-a de pe
lenga corpul I, fu copriusa de o violenta invasiune de
typhus : trel media' sucombara in putiue Vile diutre 6
ce erad ; doni altl fura greii bolnavi precum i generalul
de divisie Bouat, campat in apropiere. Cadaverile red ingropate in aproprierea ambulantg, erad causa acestui red
signalat de o ancheta. Ambulanta fu mutata i typhosul
couteni 2). A

1) Etudes sur le typhus, p. 29, par Nichita Andrietiana, 1868.

2 ) Michel Levy, Trait d'hyglne, pag. 453.

www.digibuc.ro

94

c Emanatiunile, earl iese din gropile mortuare, diu cimitire, din aphiteatrele de anatomie, ae flat nascere accidentelor celor mai grave, fie indivi4i1or, fie populatinnilor intregi 1).

Adesea oei in timpul exhumarei cadaverelor see and

persOne insiircinate cu serviciul cimitirelor sunt fortate a
se cobori in cavourl respirand aerul infect ce se degala
din causa putrefactiunel, s'ae internplat nenorociel aa de
marl, earl Cate o data ne surprind prin ravagiele ce fae.
Profesorul H. Tompson (Londra), care in anul 1874 publica o importanta scriere asupra crematiunel, citecla casuit' de mrte surveuite la ciochl earl se scoborisera internll cavoe din biserica St. Botolph-Aldgat.
In Italia se cite4i1 done fapte ideutice. Anqueta parlamentara compusil din eel mai renumiti medici-hygienisti
din Londra (Chadwick, Milroy, Lewis, Sutherland ) constatara in modul cel mai evident funestele efeete ale ingroparilor ce se practicii la Loudra in launtrul oraplui
i al bisericilor. El estimeg aproximativ cautitatea gazurilor putride ce se respandene in atmosfera Londrel pentru anul 1849 la 2,572,580 picire cubice engle4e, pentru o mortalitate anuala de 52,000 morti. Asta-4I numerul mortilor este de 80,000 la Londra 2)
Tot Tompson mai citecja dupe rap:II-tele doctorului Bowie, starea deplorabilli ce presentail sub raportul emananatiunilor putride interiorul curtilor i al mai multor
biserici din Londra. Odrea respiuggtere i neplilcutq care
se eespandea diu aceste locuri in imprejurimi, facu ca

aceste Iocalitiil sa snfere intr'un mod spairniintator de

choler4'.
P. .11. Nysten, Dict. de medecine, art. putride.
2) ve4i : La Cremation en France et it retranger, par le Dr.
P. de Pietra-Santa. -- Annales dlygiene publique. Juillet, 1874.
1)

www.digibuc.ro

95

La nol D-uu Dr. Felix, a ar'etat prin statistiei mortalitatea cea mare din familiile domiciliate in intrul cimitirelor, expuiud

ca'

multe casuri de anginA dyphteria

le-a observat in timpul epidemiel trecute la copiii personalului locuind in cimitire.

In 1773 Aprile 20, se AO la intrarea bisericei St.

Saturnin din Saulieu o gr(50 pentru a depune o femeie
mrta de o febrN. putridg. Cioclii descoperirg sicriul unui
individ ingropat la 3 MaA precedent. Iu momeutul clind
denil scoborail corpul mortel, cosciugul de mai sus se
deschise i o odre infectii se resp'andi subit earl' ob1ig pe
asistenti de a fugi. Din 120 copii de amAndoug sexele
cari se gUeail peutru authia comuniune, 114 cilduril greii
bolnavi precum i preotul, vicarul, cioclii i mai bine de 70
alte perscine, intre earl 18 murir5. : in acest nurner se
socotesce 2 eclisiastici earl* periril Lei antait. (Navier) 5)..
Galien, admite ca i Hypocrat, o causii generaI5, epidemica, i proclaniii, influenta adurelor, starea putriciet a
atmosferei, ocadionath prin descompositiunea substantelor
organice

D-nii Dr. Pariset, Lagasquie, Guilhou et Lefevre observatoril succesivici al pestei de la inceputul acestui
secol in Orient, sustin influenta vgthingtre a miasmelor

putride ce se produc din causa inhutuatiunet

D-1 Dr. Pariset vorbind de pesta' dice : en in Egipet ca
pretutindeni se incepuse ingroparea corpurilor, i cil odatii
stabilit acest obiceiii, ail trebuit pentru a'l piiniisi, re-care
mare nenorocire, ore-care mare necesitate physicii ; ciicT

l) Al. Aequerest. Trait d'hygiene, pag. 254 Paris 187.

2) ve4i: Epist. Gal. de Febr. diff., lib. I, Cap. IV L.Des Aires,
des cams par Hypoerat. trad. Coray, 2 Vol. 18, 0 Paris.

www.digibuc.ro

96

in ori-ce lucru, necesiti.itile de acest soils preced i fac

se nasca" necesitbitlle morale 1).

2,

Originele febrel. galbene, A fost explicate adesea prin

infectiunea emanatiunelor cadaverice.
Ast-fel, Le Fort vorbind de spre aldursi, dice : (ea favorisii
actiunea rgil fAciitre a miasmelor putride, carele se rh"-

dicii din locurile ne sgAtse in timpul cgldurei, stint absorbite prin pele, prin respiratiune 2).)
Causele cholereT, A fost atribuite adesea i cu multii
dreptate la actiunea emanatiunilor5 putride 3).
1) Mmoire sur les causes de la peste, par M. Pariset, pag. 10.
cite par Clot-bey. 90.
2) Mmoire sur la fivre jaune par I. Le Fort, pag. 26, Paris, 1809.

3) cDe aci nol incheem c indemiele nationale nu sunt de cat

niece focare deosebite acoperite prin cenua, gata tot-d'aunaa
se aprinde la cea antaiii suflare contagi6s 4 ; ca, aceste diferite
focare aunt, termurile marii, mlatinile, cimitirele, marele campuri
de b&tae, substantele organice in putrefactie, inchisorile, necuratenia orsolor Iii a locuitorilor ; marele numdr de spitale unite

intr'un loc strimpt ; in general, t6te localitalile unde corpurile

noistre se descompun in aerul 866 sub un strat subtire de pament ;

asf-fel dupe cum este la lap ; in t6te oraele ambelor principate

i principalminte la Bucuresci, unde aunt 270 de cimitire in ora,
adica, cate biserici sunt, i unde morti sunt ingropati abea la un
sfert din adancimea la care trebuiail.
cAcestl capital& cu o mortalitate comun& intre 250 1 300 morti

pe lima, cari sunt atate focare de infectiune ; afar& de tabactirii,

m64alarii, macelaril, cainil, pisicile i alte animale domestice care

sunt lasate m6rte se putreysc& in ulite sa in gun6ele statatore

de prin mahalale ; necurlteniele adunate de mult timp sub ulitele podite ; micul riti care trece i in care se arunc& t6te materiile fecale i acesta apa f&ra. a 6 clarificatil, eery& a face paine
i alte alimente ; o mare mlatina care infectep, centrul tuturor
locuintelor, afar& de o mare cantitate de morti cari aunt imormentati in mase la o miert adancime, cu toSte ca. pentrn acestia
din causa numdrului lor cel mare, se putea intrebuinta varul nesting, prin ajutorul Arnie, descompuindu-se cadaverele s'ar cu-

www.digibuc.ro

917

Unii desconsiderati ins5 aceste adeveruri. Ast-fel ClotBey 1) care cited5 o multime de fapte contrare ideiei sle
in interesantul seil studth asupra pestd, desconsiderii gravele efecte ale miasmelor cadaverice. Argumentuld se5
eel mai tare este c5 pesta nu s'a declarat la Paris in
timpul exhumatiunilor filcute la cimitirul des Innocents.
Me mir cum tocmai D-sea uit5, c aceemi caus pte
da nascere la diferite epidemii, dupe latitudinea la care
se atTa. Decii Parisul u'a avut la 1776 pesta, ins5 nu are
de ani alte epidemii forte rele ? Deco, miasmele oat avut
destuhi putere pentru a produce pesta la o latitudine de

48 grade, nu mill cum D-sa nu vede posibilitatea intre

-4- 10,
-1- 80, unde e situat Egiptul ?
i cu cel mai mare resou D-1 L. Deslandes dice, vorbind de emanatiunile putride : .zele caused5 malatil aa de
diferite; desvelesc pesta in Egypet, Febra galben5 in A utile, cholera in Indii, febrele pernicise in Italia, aicea
scorbutul, dincolo dysenteria, etc.) 2).
1)-1 Dr. Labat, combate ideiele D-lui Pariset, probdil
et, nu se aplica iu un mod general imbillsemarea in Egypt
i finesce prin a sustine inocuitatea inhumatiunei. Multi
altii intre caril D-nii Duvigneau .1 Burdin sustin acela
lucru.
reti in acelm timp aerul atmosferic ; din care cams/ cholera va
ucide la sosirea sea, cu tote ajut6rele nenorocitilor locuitori al
acestui orap. (Cholera-morbus par Tavernier Alcipiade pag. 12
i 13 BucurescI 1851).

Nu se p6te o descriere mai complecta. a Bucuresciulul; multe

din aceste rele pegieth. Inca ; altele gratie 6menilor nostril de
sciintg, i in special inteligentelor consilii 1 marel activititti a D-Iu1
Doctor Felix ; aacrificiilor brineacI ce 'a impus capitala. relele a

sc6.4ut mult. Dar cht nu este Inca de dorit ?

Dictionnaire de MOdecine. Tome septime. Emanations. Paris.
1831.

') De la peste 1840, A. B. Clot-Bey. Paris.

www.digibuc.ro

98

D-1 Burdin, sfortandu-se, pentru a demonstra originea

neinfectiOs1 a pester merge p"eue a nu mal crede in relele
cadaverelor. Etli un pasagiii al D-sele, vorbiud de desgropririle diu cimitirul des Innocents L.. cric4sCri nouil specie de

mumificatie nu era cunoscuta atunci de cat de cioclii

emir o derigea, 4icand e. corpul s'a scMmbat i grasime
changes en'gras 1). D-1 Pariset pte a'.1 aduce aminte
ca i mine cI guvernul de atunci cuteTa a ordoua srt se
rNdice tote Oise le, tote resturile de adipocire, i aprpe
20,000 cadavere cu sicriurile lor, far a ca bla sa'f fie incomodatil, in timpul de trei anT cat dur a. acesta operaOrme,.

Curios, forte curios, pentru un orn de sciinta, aceste

!
D-lui nu ne spune pentru ce guvernul a fost nevoit a stremuta din ora cimitiriul; uitN, chiar ngli ce
s'a intamplat atunci.
La 1776 se presentara multe casuri langa chuitirul
des Innocents situat in centrul Parisului, de difusiune a
ider

I) eln cimitirile unde s'a inhumat multe cadavere, p6mentulti

infiltrandu-se cu substantele ce resultrt din putrefactiune, ajunge
la un punt de saturatiune, citind el nu mai p6te primi elemente
; atunci cadaverele nu se pot descompune .1 ele
nuoi in senul
stall ani intregi, p'astriindu'il forma, transformate numai Intr'un
scipun eadaverie gras de eadavere resultat in mare parte a
combinatiunei substantelor grase cu sarurile calcare. Une-ori, sub
influenta cAldurel, ele perd numal apa lor i ne presintil la exhumatiune acele corpurl care dupe 7 ani nu stint Ina putre4ite
i care se vedeail expuse nu de mult in tera n6stea prin cimitirile din sate i orae, ca toll treatori cu un : Ertd'i Dime, se'i
deslege de pacatele ce i-se imputa0 i pentru care se 4icea cit
nu pot putre4i! Der eine sunt culpabili in acest cas ? Cine face
desperarea familiilor din car, apartinea6 aceste cadavere, (Mat nu
societatea care pAcittuesce prin acst ri. sistemrt barbarrt de hilmmatiune ?

C. Istrati. Conferinta publicrt din 25 Martin 1870 relativ Ia

erematiunea cadaverelor.

www.digibuc.ro

99

gazelor putride in pivnitele i locuintele vecine in cat

se intamplarii o multhne de accidente. Pentru a purifica
oraul s'a scos din sinul se% mil de schelete i 20,000
cadavere, care, din causa saturatiunei acelui cimitir, nu
puteati se putre4esch. Acst4 operatiune a durat trel ani.
Tote acele restur all fost ingropate, afaril diu Paris.
In
tot timpul acesta, orarl a fost victima unel epidemif de febre

maligne, de 0 se luasera tote precaupunile necesare.

Esernplele abund ?i. pentru a proba influenta perniciOsli
a exhalatiunelor care se degajh din materia animala mrth'

alterath' prin fermentatiunea putridii ; diarrheI, dysenteriI, febre maligne, ati atins un mare numgr de persOne,
child s'a facut exhumatiunea cadaverelor ingropate in
cimitirul des Innocents 1).
Faptuld transfusiuneI gazelor cadaverice in etajele de
jos i mal ales iu pivuite, se intamplil child cadaverul
este inhumat in apropiere, sed cand solul cimitiriuluT fiind
acoperit cu petrsA sell ghiath, opresce degajarea lor in sus.
i

La nol s'a inthmplat acest lucru in Bucurescl la PitarMoiu.

Acelal lucra se produce child cimitirile nefiind respectate, se permite prea curend ridicarea de constructiuni in
sinul bor. Zidurile acestor case prin pierderile cau4ate de
evaporatiune la partea lor superirri, servesc ca nisce aspiratorT al materielor liquide ce se afia in aceste terene.
Camerrile de jos vor fi nisce adevgrate morminte pentru
acei ce le vor locui, cad miasmele din ziduri vor infecta
aerul coprins in intrul lor.
Pentru latitudinea te'reI nOstre, infectiunea produsa prin
pntrefactia cadaverelor este cu atat mai mare, cilci temperatura unel parti a anului scoborandu-se sub zero,
putrefactnnea nu are loc, in cat miasmele prodnse prin
1) Michel Levy. Tr. d'hygibne, pag. 351. Tome Second. Paris 1861.

www.digibuc.ro

too

cele 50,000 cadavere, luate ca termen medi5 peutru Bucuresci 1), nu sunt produse in tot timpul anului ca astfel sa fie mai diluate. Din Decembre i pang in Marte,
pamntul primesce in el suma de cadavere care nu putre4esc, ca i cele ce se aflati inhumate, de cat in restul
celor-l-alte ese luni, child temperatura find forte ridicatO,

ele fermenta intr'un mod puteruic. Ast-fel vedem ci cele

50,000 cadavere sunt descumpuse numai in restul celorl-alte se luni ale anului, ceea ce indic c noi suferim
atunci efectul ce s'ar produce in alte parti prin ingroparea a 100,000 cadavere. Eta pentr u ce o-data cu ferbintelile verel, adesea boa grele se manifesta in Bucuresci ca i in alte ()rap marl, cari se vor fi afland in
ace1ea1 conditiuni.

Pentru a putea judeca cat trebue se fie de funeste cimitirile, aceste reservorii care contin adesea sume spaimentatre de resturi humane, se vedem datele positive ce

avem relativl la ele. La 1860, Londra contiuea in siuul

el 48,600 tone resturi umane. La Paris, numai cimitirile :

Pare-Lachaise, Mout-Martre i Mout-Parnasse aa primit

spitimantatrea cantitate de 1,943,920 morti de la fondarea lor. i (Meg acestO suing ne pare in adever colosala,
I) Numiirul cadaverelor dupe anil urmatorl stint :
1870
1871
1872
1873
1874
1875
1876

7648
704
7154
8552
5884
5590
5043
96.914

6,702 media anuallt, care inmultitil cu minima anilor

ce trebue unui cadaver ca s putreopsc la noi, (14 anual numerul
cadaverelor ce putre4esc 6,702+7 46,914.

46,914 :

www.digibuc.ro

101

scim ce Bucuresciul este situat eel putin pe

130 cimitire,

cari A prink One mai ierY multiml de cadavere in sinul tor i dintre earl* numai 13 functionecle asta-g, ceei
cele-l-aalte sunt situate in mi41ocu1 oraplui. Atmosfera
Bucurescilor este necontenit alterate, printre multe alte
cause de 50,000 corpuif in descompositiune').
Parisul este incongiurat de 300,000 cadavere in descompositiune2).

Se tie mai mirAm acum de ce domnesc diferite epidemiT intr'un mod endemic, de ce mortalitatea este atht de
superitire in ()rap ?
Reul produs prin inhumatinne nu se merginesce acilea.
Germenil morbiferl cari A produs mOrtea individultil
survetuesc mortiT individului i se conserve
dupe cmn
am probat in capitolul respectiv adese-ori anY indelungati pentru a produce &and trec iarhii in atmosfere tristele consecinte simile causelor care le-A produs.
Urmetrele citatiuni vor proba acesta :
a Cioclul de la Chelwood, in comitatul Sommerset deschise la 30 Septembre 1852 mormntul unui om mort de
variola i ingropat de 30 de ani ; sicriul care il continea,
era de stejar i bine conservat ; lucretorul strepunse inveliul prin Brletul sett ; imediat se ridice in aer, o pul) Pentru decedatil de religiune ortodox& eery& actualmente 3
cimitire comunale (erban-Vodl, S-ta 'holt& gi S-ta Vinerea nourt)
gi patru bisericI particulare afiate in conditiunile permise de
lege, (S-tu Dumitru nal, dupe goseaua Colentina, Tarok Isvorul,
king& Cigmea gi St. Nicolae afar& de bariera Iancului) ; pentru
eterodoxI esist4 6 cimitire.
2) (D6ca cremaVunea mortilor va fi adoptatk higiena publica va
Ast-fel spre
face un progres imens, mai ales in oragele marl !

esemplu Parisul este constantamente incongiurat printr'un cerc

de trel sute mil* cadavre in descompositiune.* L'illustration, 31 Ianuarifi 1874.

www.digibuc.ro

102

tore ast-fel cum uu mai simtise el 'rid un-datn. Printre

numeroii asistenti 14 furn atini de varioln in cate-va
Vile, malatia se intiuse indatn in tan partea locului
41:rn damn, care sucombase de varioln fu inhumat n. in-

tea bisericn. Monumentul care i se ridia, nu putu fi

terminat de cat la finele anuld de dolin ; pentru al me(ja ati trebuit sn, se ridice piatra care acoperea sicriul ;
acesta era de plumb, si aeVat numaY la un picior de profunditate de la supra-fata solului ; el fu stricat in timpul acestor lucrnif i imediat o vapOre fiticln ei din awntru care Men en. unul din lucrritori zidari se mOrn pe loc ;
mai mune persOne perdurn cunoscinta i architectul Lory
care era present i cnrnia II datorirn detaliile acestui eveniment &Alia bolnav de variola) (Guerard, These de Concours )
Cite par A. liequerel.

Ozanam spune cn, doll ciocli disgropand cadaverul unta

om mort de 10 anY de Vile in urma varioliT, el' cnVurn

bolnavi de acestn maladie care lun la danii nu Ore care
b(*rad de magliniditate.

Adesea off dupn cum am vnVut in unul din capitulile

precedente se pOte intarnpla cn din causa terenuld, cadaverul se comunice cu atmosphera direct prin criipnturi
marl ce se fac deasupra sa i atunci resultn inconveniente fOrte grave. Mai iuthiti putrefactiunea activndu-se
productele sale tree.' intr'un mod mai concentrat in aerul
atmosferic i al 2-lea a chiar diferite insecte etc., pot
scoborandu-se in aceste gropY i amectandu-ce de substante

putride in urmn, se le inlocuele fiintelor pe care se pun.

Ast-fel domnul Pariset vorbind despre defectele mormintelor din Egypt Vice : miliOne de muce pntrund pentru a suge 4ma cadaverilor, i o depun in urmn pe obiectele esteriOre, pe alimente, pe vminte ; pentrn a o ino-

cula pe fata manele i *tile pelei care sunt descoperi-

www.digibuc.ro

103

te. S'ait veclut carbunele, s'ail vecjut pesta succedind acestnT gener de inoculatiune.s. Cite par Clot-Bey.

Eta' der demonstrat prin aceste fapte cat este de periculcIse sistema actuala de departarea cadaverilor din pun-

tul de vedere al miasmelor morbifid i a emanatiunilor

putride ce arunca in atmosfera.
Se vedem acum ce resultate ne d acest sistem deca
ne raportam la acileaT productiuni cadaverice child ele
reman in straturele pilmentului i child pot fi luate de
apele meteorice ce se strecura priu aceste straturi peutru

a forma diferitele sorginfi care serve' in urma pentru

bauturii.

Se' vedem acum care mai sunt relele produse prin inhumatiune, ca,c1' tin a vi le areta cat se pOte maT amenuntat, filcand ast-fel s reiasa de sine superioritatea crematiunfi cadaverelor.
Tuehipuii-v c. ati taiat printeun plan perpendicular

un cimitir5 ore care i de preferinta cimitirul unde este

situata Casa de depunen i Consemnatiunl, cel de la biserica Ic (ma, seri cel de la Marcuta. Veti vedea ast-fel
ca, plecand de la partea superiera, intMnim o petura
de pament negra vegetal, o alta de nisip argilos i, in
fine, o a treia de argil, prin care apa meteorica va patrunde cu dificultate. Cadavrele se afla in patura prima
sea i a dona. In momeutul cand plOia cade la suprafata acestor cirnitire, apa se infiltra, gratie imbibitiunei,
prin aceste strate i prin urmare i prin cadavere, One
ee va ajunge la stratul argilos uncle va stagna, seri va
forma un mic curs suterau, un isvor in apropiere,
&di o mica inclinatiune a acestu'i strat IT va permite acesta. Este tare natural ca acesta ape' meteoricii, aprOpe
distilata, va solva o mare parte din substantele cadaverice, i va tara tot ua-data intr'un mod mecanic diferite
particule putride. In acest mod, vedeci cum isvOrele sunt

www.digibuc.ro

104

infectate i cum cimitirile nu lase nici atmosferei, Did

solului, nicT apelor subteraue, de ea substante forte perniciOse senetetii nOstre

A Ate ape, care pOte e fie adesea or destul de limpede, va coutine intr'nsa o quantitate mai mare de chlorun, nitratY, sgrun anzoniacale, unite de matera organice,
stelute de grgsime, sulfidrate, (care tT da5 atunci o odOre fetide), diferite corpuscule organice de natura animald
sg vegetakt, butirat de cake, urme de glicerin care VI
art un gust bun, pentru care apa va fi ceutate en aviditate.
Un essemplu revoltetor avem cu putul de la IcOna, carele
find inchis, gesindu-se in atarY conditiunl, este aste-di
resat din nuoti la dispositiunea popolatiund vecine, care
a protestat intr'un mod energic in contra aceleY mesurt
Cu aceeag aviditate este ceutate apa dinteun isvor ce
se afle pe malul stang al &lei, lenge podul ce de in
strada Izvorul i care isvor este seturat en elementele
cimitirului pe subt care curge. D-1 Dr. Felix, in raportul seA general pe 75, dice, relativ la apele Bucurescilor :
Platoul Colentind este acea parte a oraplui uude prin

separe de putuif se mai pOte gesi ape de beut in abundepth' i este de temut, c i acele reservOre suteraue de
ape vor fi alterate prin presenta cimitirului p'articular St.
Dumitru (oseaua Colentinel), red care nu'l putem initura in momentul de fate.x,

S'ad observat de mai multe ori efecte triste din causa

acestuT inconvenient. Ast-fel, cate-va animale, victime a

pestei bovine, se ingropase Huge Dresda i dupe un an,

apa until put de aleturea, avea un gust i o odOre fetide ;

ea continea 2gr" la un litru nume, de butirat de calce.

Oraul Chalons ill timpul ocupatiunii prusiane, prim ind
in sinul cimitirulul, cadaverele soldatilor, ce muriaA de tiphus, dupe chte-va septemeni, apele oraiului coutinea5
inteun mod anormal chlorur de calce. Dr. Ayr, citede o

www.digibuc.ro

105

sprtim'entdt6re epidemie, produsd prin infectarea sorginte-

lor de la 2 cimitire. De curnd s'a constatat in Anglia

o epidemie de tiphus, din causa unui veuptor de lapte,
care, pentru a satisface marea sa clienteld, dilua laptele
cu apa ce provenea dintr'un putd aleturi cu un cimitir.
Am avut ocasiune de maI multe ori a face analyse
quantative sub directiunea D-lui Dr. Bernath i am observat ad,esea quantitrIti notabile de materiT organice atat
de proveniutd cada vericd cat i din diferite substante organice de care pdtura pe care este zidit Bucuresciul, este
cu prisosinth infiltratd ; chiar in 4ile1e din urmd, am avnt ocalliune a face reactiunele relative la substantele

organice, asupra apei din isvorul ce alimente0 ospiciul

Mdrcuta.

0 quantitate forte mare de substante organice se afirmard, lucru care coincidd en datele ce le am *nal de
la mare parte din personalul de acolo i care consistd in
acea cd acestil apg de i limpede, fdrd od6re i necoloratii, in momentul eirei sele ; dupe o edere de chte-va
ore, capetd un gust neplricut i o od6re nesuferitd.
Cum ar putea fi alt-fel cand cimitirul de 16110 acest
ospicid in care se ingrOpg cadaverele ce vin din spitalele
Ephoriei, se afld situat in depdrtare de clod sute metri
cel malt de sorginte find i pus in directiunea sea.
Regret ed timpul i circumstantele la care trebue sd
ludm parte, m'ad oprit a aduce date positive intru cat
privesce acest subiect la capitala u6strd, dupe cum prupusesem cand 'mi-am ales acest subject. Imediat hug ce
timpul imi va permite, void cduta dupe puterile mele, a
indeplini acest gol.
Iatd in ce mod consumdm, prin apa uuor puturi, cadaverele celor dispdrufi i ne mai mirdin apol de antropofagi ! Iatd partea cea mai poeticd hf care ajunge sistemul actual de inhumatiune, la care mai putet'l adrtoga

www.digibuc.ro

106

insectele, vermii, Orecil i sobolanii, crtrora le dam iu

fie-cere 4i eu bratele desehise obiectele celor mai scumpe

afectiuni. Iatii cum ne achitiim de una din datoriile cele

mai sacre care predecesoril nostri ! !
Am tinut a descrie principalele fase prin care trece
corpul uman prin metOda inhumatiund, ea sa puteti vedea cat este de superior sistemul de crematiune, care a
esistat chiar acum cate-va secole la cretini, i carele
perfeetionat asth-cli, conform en cerintele bygienice, tinde

a reintra din nofi in usii.

S'a cautat, de acel ce sustin cu ori-ce pret inhurmgiunea i cull combat fara, nici o reservii crematiunea eadaverelor i s'a propus diferite mijlOce, unele destul de
salutarie i gratie chrora relele produse prin inliumatiune
sunt mai putine ; altele adesea nu numai curiOse der excentrice i imposibile.
Ast-fel la instalatiunea cimitirelor se prevede intr'un

mod obligatoriii mai multe punete destul de importante

pe cad le vorn esamina intr'un mod succint, chiar in
acest capitol.
S'a propus ca cimitirele sh fie situate in afara, de 13 a-

riera oraplui, eel putin cu una sail metri departare ; ea

terenul sa fie cat se pOte mai uscat, ferit de inundatiuni,
tin nivel mai ridicat i de naturh calcarOsa ; o dep?Irtare
fixri obligatorie intre mormiute, incoujurarea cimitirului
cu ziduri inalte, precum i plantarea lui eu arbori ; oprirea de a se shpa puturi 866 a se usa de sorgintele situate in apropriere mai mult de 100 metri ; tote acestea
ea mijhice preventive, convinctiunea find catigatA, despre relele produse prin inhumatie.
Se scie ca, miasmele o data produse, oscilatiunile atmosferei le duce la o distanta adesea departata de cimitire, neinpedecandu-le nici plantatiele ilia zidurile nOstre.

www.digibuc.ro

107

Acelai

lucru se intempla i eu sorgintele suterane in-

fectate.

Pe urmil prin sistemUl de inhumatiune nu suutem noi

Ore pu1 in positiune a respira aerul confinat al chnitirelor ?

Ca ultim sfort ei ail propus cosciuge facute din metaluri, din lemne dure ea stejarul, etc. in care cadaverul
bine inchis (intocmai ca in systemul Appert !) s se conserve indefinit.

Nu stir' atuncea deca nu ar fi mai practic inbgAsamarea cadaverelor, &lcT aprOpe am fi mai siguri despre opri-

rea cadaverului de a putre4i.

Der Ore putem noi impune acest sistem costisitor publicului ?

i n'am face noi monumente cari s. acopere

supratacia pilmantului in un secol, practieand acest system intr'un mod obligator ?!

Tata ce 4icOm relativ la acestil cestiune in Revista
Contimporana, din 1-ifi. Iuniti 1876 '} :

t Partisanii inhumatiunei voind a combate ancg crematiunea cadaverelor, care pea astHi este metodul cel
mai hygienic i mai practic, nu pot ansse a mecuruisce
relele inhumatiunei actuale.

Ca ultim sfort al lor giisesc un punct de sciipare in

intrebuintarea coseiugelor ce se fabricg acum din noh', din
eiment.

Cosciugele acestea nu fac de cat a intailia, a face mai

lunga durata putrefactiunei cadaveruki, ast-fel in cat in

loc ca un cadavru s'a se distrue in 7-9 ani, are s

fie

distrus pang la 15 ant Acest lucru pe lengg scumpetea

cosciugelor de stejar, nu impiedica ensii relele produse
prin inhumatiune.
Inhumatinnea va fi tot atat de perniciOsg.

1) Cate-va cuvinte relative la crematiune. C. Istrati.

www.digibuc.ro

108

Inchipuiti-ve un ora ca BucuresciT care are o medie

de 5000 morti pe an, admitnd c acestor cadavere le
trebuie opt alai ca s putre4esei, el va prirni in acest
timp o infectiune egalg cu acea a 40,000 corpurl in putrefactiune.

Deca Anse aceste 5,000 cadavere vor fi tote inhumate

in cosciuge de ciment sed stejar i admitand 15 aui pen-

tru ca ele s putreescg, oraul in acest tinip va suferi

o infectiune egalg cu aceia a 75,000 cadavere in putrefactiune.
Care este diferinta ?

Ea conseg, numai in diferinta cifrei anuale de 40,000

pane' la 75,000, acestg diferintg kg nu va exista din

punctul de vedere al infectiunii.
In casul antaiti vom avea 40,000 cadavere, dintre care
fie-care va produce o infectiune equale Cu X.
In casul al douilea vom avea 75,000 cadavere, uncle in
realitatea fie-care din ele flu va mai produce o infectiune
ecuale cu x, der cu o jum'etate a valorei sele.
Aparenta ne-ar inela, ns, efectele produse prin
40,000 x, sunt ecuale cu efectele produse prin 75,000 x12.
Se aman 'a. der numai timpul necesar putrefactiuneY fiecNrui corp in parte, der nu se inlkurN de loc media de
infectiune produss4 asupra aeruluT i a apelor subterane !

fremane der constatat intr'un mod positiv ebi inhumatiunea cadaverilor departe de a inlatura relele produse
prin putrefactiunea in sine, nu face de cat a'T inmulti
chiar aceste rele din causa concentratiund cadaverilor Ia
un loc ; din causa diferitelor cWi de infectiune ce '1 sunt
la dispositie. Dec h. sunt partisan al crematiunei nu merg
ense peng acolo a inlatura cu deseverire inhumatiunea,
i acesta din urmiaOrea causri : Inhumatiunea nu produce

relele descrise mai sus de cat numal atund cand cimitirele sunt vaste , cand num'erul cadaverelor ce se

www.digibuc.ro

109

presinth' este numeros ; c'and iu fine cimitirele nu sunt

construite conform en datele hygienice. Conditiunile aces-

tea stint mai tot-d'a-una apanagiul ceutrurilor mari de

populatiune.

Pentru o omun micli, pe lng c crematiunea nu

pte sg .fie adesea obligatg,, din causa costului mare, der

nu ar fi chiar indicatg, cnd mult doue trei, pgne la

doug-4eci cadavere se presineg in timpul anului.
Ea va fi ens indicat, chiar i pentru aceste locuri in
timpul epidemiilor, gratie mai ales aparatelor mo-

derne de crematiune, ambulante i de un cost redus cu

totul.
Resultii dr, c aerul i apa fiind infectate, miasma
morbifere, desvolthndu-se, diferite malatii tiphice, pestilentiale pot s'a' ia nascere.
Resultg eucri, c aceti germeni conservndu-se pot sil
dea nascere la nenorocirile despre earl am vorbit mai sus.

g). Despre inbMsarnarea cadaverelor

Nu pot trece la studiul crematiunei farh a nu da eate-va detalii relative la inbills5marea cadaverilor, at'at din
causri c acest mijloc de depgrtare a cadaverilor humane
a existat din cea mai inaltg. antichitate, i c ast-41 se
practia, dei pe o scarg forte mic5; i, din caus'a c s'a5
opus crematiunel acest sistem, adesea facnd din el, o armii puternicii peutru a se mai sustinea inhumatiunea.
IniAlsilmarea (balsamatio, Eiubalsamirung), cuvnt derivat de la numele de balsam, este procedeul acela, gratie
c'arnia, cadaverile humane sell auimale pot pristra timpuri
indeln ngate forma lor, prin oprirea descompositiuuei putride, care de alt-feliti nu crutrt nicl o substantri orga-

www.digibuc.ro

110

S'a mai dat nurrnnic5, dup5 cum am ve'clut mai sus.

rea de mumificatiune pentru c corpurile inbr1s5mate in
anticitate prt5 numele de mumii.
Am ve4ut cii pentru ca fermentatiunea putrid5 se se desvolte i mriutine, trebuie ate-va elemente absolut necesare la

acesta. Resultil dr, ciii ori de ate ori vom putea complecta actiunea unuia st a mai multora din aceti agenti, putrefactiunea va fi inl5turat5, i cadaverul va p5s-

tra un timp mai mult s5 mai putin lung forma i

substanta din care este compus.

Dcil vom auta in anticitate originea acestui mod de

dep5rtare a cadaverilor vom vedea cri adesea se perde in
intunericul timpurilor autehistorici.
Faptul ense constatat ast5-4I cu certitudine e c5 inbils5marea se practic5 mai esclusivamente de popOrele ce
locuia5 zona toridA.

Multi atribue (am v5clut mai sus opiuiunea Dr. Pariset), i cu drept cuvent inceputul acestei practice atmici

and reul produs prin putrefactiunea cadaverilor sub influinta unei temperaturi aa de rridicate, a fost constatat.

Intre popOrele anticit5tei acela care a usat mai mult

de acest mijloc sunt Egypteuii, Mii le de mumii ce se g5sesc astri-41 in grpele i catacombele acestei teri o prob
intr'un mod evident. Ea s'a practicat pea in al
VI-lea secol al erg crescine.
Multimea mumiilor este estraordinari, cu atht mai
Tote templele
mult a se imb5lslimaii i animalele.
catacombele, grotele colosale ale acestei teri sunt pline
cu muniii.
Grota de la Samoun, care e compus5 din o seriii de

sale ce nu pot fl percurse in timp de cinci ore, aprirea

lui Pariset ca tin imens museil de Istoriii Natural 5 a yechiulni Egipt ;

miliOne de pesceri sepulerale sant

www.digibuc.ro

95-

111

pate pe cOstele dublei catene de deluri eari se intind de

la piramidele Gizech 0 de la Mocatan, dincolo de Philae. La Theba, erpii, maimutele, crocodilii, ijac cu miile abiturea cu regii ; la Touneh-el-Gebel, picirele cafenei Libice, se intinde un ora subterau, ale cliruia ulite
sapate en dalta, sunt semenate pe delrituri cu mii de maimute, 0 in camerile laterale suut enorme vase de pamat ars, inchise cu ipsos, 0 in care suut ingropate mii
de paseri Ibis 0 oull de This. Un arab, arethnd de pe
verful piramidei celei marl D-rului Pariset intinsa campie care plea de la picirele acestui monument i se desfiiera pe o supra-fatii de aprpe 50 leghe pgtrate, 'i-a
4is : ,Tottil este o mumie.x.
Imensitatea acestor catacombe 1)robe0 c1 in Egiptil imbalssemarea era de un ust
universal pentru tot regnul anima19.
Afaril de Egipteni, Guanii, vechii locuitori ai insulelor
Canariene, par a fi avut inbalsamarea de un usti general.
Humbold spuue c ei Imbilsma cadaverele i le depuneatI intre stancele muntilor, unde se ggsesc mumifiati
i aeclati intr'o ordine perfectii.

Astii-41 pe leugri Iub1smrile ce se fac in Europa se

mai practicii in insulele Marquise 0 pte ineg in cele
Filipino, acest procedeil. Se spalil corpul, se imbalsiime-

eu Storax, cu Mengioy i alte gume odoriferante cari

se grisesc in munti, se invalesce In urmli in mai multe
seri mai putiue stofe dupe calitatea kr. Alta data ei ungear' i Imhi1simat corpurile efilor lor cu licori aromatice, en aloes i cu bois d'aigle,, indesati in guril suc de
Belle cat puteati mai mult. Ingroparea celor seraci se
fh"cea intr'o greopli siipatil in propria lor casa.
Mormentul celor bogati era o lada fileuta dintr'o sinI)

Michel Levy Tmit d'hygiene, pag. 566.

www.digibuc.ro

112

gura bucatil de lemn precios, i inchisa ast-felia in cat

aerul nu putea s intre1).x.

In acest timp, se ocupaa a radica un templu in care
mortul trebuia pus imediat dupe indeplinirea ceremonielor religise. A csta era un soia de spaquratre redicata pe patru stalpi i sustinand uu coperid destinat a
al:16ra corpul contra injurielor tirnpului.
(Gaud mortul, mai iutai inbelsamat, fu pus d'asupra,
parintiI sei....2),
Inbalsamarea, dupa cum am ve4ut, este consequenta
opriref putrefactiunei ; acsta fiind resultatul lipsel. conditiunelor absolut necesare pentru a se produce. Am va4ut Ca caldura, desicatiunea corpurilor, previne putrefactiunea ;
ast-fel rnenii i animalele mrte in deerturi
ariletre sub pldia de nasip fin i incal4it, se usuca Ong
a perde doug treimi din pondera lor primitiva i pe urma se conserva fara a incerca nicT o alteratiuue. cEsistenta mumiilor in nasipuri este adeverita printr'o multime de calatori i totl acei ce s'afi ocupat despre inbalsamare ati facnt mentiune. Gannal hist. des embaum.
pag. 553).
Excesul de frig, am vaqout ca produce acela lucru.

Unele terenuri, mai' ales de aluvium, nasipse i friabile, pastrp in general dupa cum am va4ut mai sus corpurile in stare de mumificatie ca ultima fas a. a degenerescentel grase. Se observa acest fapt pe lamga Paris.
Rainssant la 1778 observa acest lucru In criptele bisericei cismarilor de la Tuluza.
1) Voyage du tour du monde, traduit de Pltalian, de Gemelli
Carisi par M. L. N. Tome einquieme. De illes philippines. Paris. MDCCXXVIT pag. 151.

2) Voyage dans les celles Marquises, pag. 51. in voyages autour

du monde: tome deuxierne. Paris 1843
3) Enbautnement, Dictionnaire des Diet. de Medeeine par le Dr.
Fabre. Paris 1840.

www.digibuc.ro

113

Piattoli spune, cg vizit'and acest loc, a recunoscut cg pgr-

tile rnoi alle cadaverului erail trausformate intr'un tesut

uscat, spongios i friabil1).
Adeve'rata inbalsgmare este bazatg pe proprietNtile ce

ail unele substante de a distruge germenii putrefactiunei, facand substantele organisate, refractare organisatiunei lor.
0 nenumgrata multime de substante art fost intrebuintate.

Le vom implirti, dupii cum ele ail fost aplicate la supra-fata corpuld seri voxite in cavitgtile sle.

In autichitate erail mai multe substante reputate ca

possedand proprietatea de a mumifica cadaverele.
Etiopienil earl posedat, gratie flordi lor particulare, can-

tariff enorme de gomg, 4isg arabicg, *trail cadaverele

lor iubglsgmate, prin inmuiarea lor inteo masil topitg de
acestg substantg. A st-fel se conservg i uncle insecte antediluviane in resina pinilor pe care trgiail.
Mierea, se bucurrt dupe Pliniu, de aceea1 proprietate.
Statius spune eg corpul lui Alexandru eel mare se conserva ast-fel.
Cera, se intrebuiuta child lipsea mierea. Agesilas, dupe'
Emilius Probus, fu acoperit cu ceril topitg pentru a putea fi dus la Sparta. Dupe' Cicerone, Peri'l aveag acelmi
obiceitl.

Cei vechi iucg se serveart de un said de saramurg a

egret'. compositie nu ne este eunoscutg. Coelis Rodiginus

spune, cil in titnpul poutificatului liii Sixt al IV, se ggsi

in via Appia corpul ung fete, avthrd ttg frurnusetea figura sale, un pgr blond aurirt, inodat cu bande de asemenea auriT; se conservase intr'o saramurg, in care era
I) Embaumement, Dietionnaire des Diet. de Mdecine par le Dr.
Fabre. Paris. 1840.
8

www.digibuc.ro

114

cufundata cu totul. S'a creclut di este corpul Tulleolli,

fata lui Cicerone. Valateron, pretinde ca printr'o preparatie de sare necunoscuta, corpul unei alte femei identic.
se gasi intr'un mausolea, aprOpe de Albana, pe timpul
Papei Alexandru al VI. Acest papa ordona a se arunca
secret corpul in Tibru pentru a impedica superstitia poporului, care alerga din tote partile, fiind-ca corpul era
Inca' tare frumos, de i era depus de 13 secoli. x. (Gannal.
Cite : Embaumement, diet. des diet. de med. par Fabre, t. ITI).

Aceste substante, dupe cat se vede, impedica putrefac-

tia prin stratul mai mult sad mai putin impermeabil ce

se depune la suprafata corpului, gall de ultimul la
care se mai adaoga, pe langri imersiune, i actiuuea antiputrida a sarurilor in general i a chlorurei de sodium
in special. La acesta putem adaoga Inca actiunea apelor
incrustante despre care am vorbit mai sus. D. Dr. Blatin
scrisese academiei de sciinte de la Paris, a v propune
a incerca mumificatia cu apele de acesta natura de la Saint
Alyre i Clermond Ferrand.
Mai multe substante recunoscute astadi ca eminarnente
antiseptice aA fost intrebuintate, aplicate la esterior, cu
6re-care succes.
Ast-fel mercurul, ciluta s6 fie aplicat la suprafata corpului, in al XIV i al XV secol. Carol VII, mort la 1461,
se

conservase prin acest metod pea la 1793 child se

deschise mormentul sad de la Saint Denis.

Calcea vie i sulfatul de calce se intrebuintaii in ace-

145 mod.
Oleiul de therebentina constituia procedeul lui Swammerdam. El consista : a pune corpul iutr'un vas de Staniu,
pe razaturi de lemue, lasand se picure therebentina de la
o inaltime 6re-care asupra corpului. Ea se infiltrza in
corp i lichidele corpului tree in razatura de lemu. In

acelai timp oleiul catiga o densitate din ce in ce mai

www.digibuc.ro

115

considerabilN,

i corpul se infaresce ast-fel a in urrun,

pOte fi scos i se nu incerce nici o alteratiune din partea

aerului. ) 1)
Procedeul cere mutt timp, Gaimal n'a obtinut ace1a1
resultat.

Tot pe actiuuea therebentinei

care in aceste conditiuni se oxid6z5, i dil nascere la producte autiseptice
i a alcoolului, amestecate, se baszA procedeul lui Bogros,

prin care se pretiude cil corpul pilstrei 6re-care fiecsibilitate.

Procedeul lui John Davy, fratele marelui chimist, este

basat pe actiunea coagulantil i antisepticil a acidului
sulfos. Corpurile putrezesc cu timpul. Ace 145 lucru putem
Vice i de sulfatul de fer intrebuintat de D. Braconnot,

care mal are desavantagiul de a colora in negru suprafata cadaverului prin sulfurul de fer ce se formel, gratie gazului hydrogen sulfurat, ce se degage din cadaverd.
Aceste diverse procedeuri d'impreunsi cu acel al D-lui
Tauffliebbasat pe actiunea bichlorului de Stauiu s'a
intrebuintat mai mult pentru conservarea pieselor airatomice.

Conservatiunea cadaverelor, prin ageutl antiseptici, aplicati la interior cht i la esterior.

Din t6te imbillsenigrile, adevgrata operatinne numitil
mumificare, i care ne surprinde prin puterea sa conservatrice este aceea aplicatg la Egypteni.
Gratie NI Herodot (lib. II, p. 85-86) posedilm urmiitOrele date :

a Mai anteid, imbilleimuitoril scot, cu un fer indouit,

creierul prin nsari ; i-'l scot parte prin acestil manieri,

parte prin diferite substante ce introduc in cap. In fine,

el fac o thetufg, intr'o lature cu o piatrg de Ethiopia,
1) Diet. de md.Fabre.

www.digibuc.ro

116

ascutit5 ; ei scot, prin acestg deschidere, viscerile ; el le

spali i le pun in vin de palmier ; el le mai amestecri cu
substante aromatice sf5r5mate ; dupe' acesta e umplu
pantecile cu myrrha pur5, sdrobit5, cuiOre i alte parfumuri i ii coss5,. Dupe ce ai fAcut aceste lucruri, ei

'15 acoper5 cu natrum, In timp de 70

acestui termen, ei spa', mortul; invelesc corpul cu fiii de panz5 de in uns5, cu gum5, de
sar 5.

corpu1 5 gi.

de cjile ; la finitul

care se serv5, Egyptenii in loc de del ; familia ia corpul

in fine, il inchide cu cheia intr'un toc de lemn en forma
umanN, i ii rzim5 de zidul apartamentului destinat a
contine acest soid de 1541.
Celor mai
li se introduce in burt5, prin ajutorulti clistirelor5, o licre untOs5 extrasii din cedru,

f5r5 se se scOtii ceva. Se tine corpul in sare ca mai sus.

La termen se (15, drumul licOrei din burn', care este aa
de tare ca' disolv5 me'runtaele.
Celor de tot skaci, li se fAcea numai o injectie priu
anus, en o licOre numitti surmaia, se tinea corpul in sare
ca 'mai sus i se da familia.
S'ati constatat cri Egyptenii mai intrebuinta5 o multime de reziue in acest scop cum este Aloesul, Storax,
etc. precum i un fel de smith:, care nu este de cat aplicatiunea de departe a acidului foenic.
Prin acest sistem Egyptenii nu f5cea5 alt de cat a
clita en cadaverul sg fie isolat de influenta aerului atmospheric.

Multiplicitatea baudelor cti care se infriqurati, grosimea

rezinelor ee se puneati d'asupra, probez5, acesta. E aveati
inert avantagiul teinperaturei ridicate i. aprpe coustantil
(20 grade), a camerilor mortuale ; lipsa de humiditate contribuia mult la p5strarea ler. Mai multe specii de mu-

mii, lice D. Delens, care se conservati forte bine in catacombele lor, se alterk5 indatrt ce stint espuse aerului

www.digibuc.ro

117

humid, sail transportate in alte regiuni, ceea ce se intemple in muzeele nstre, la mai tote acelea aduse pentru
studiti sail curiositate.))

Aceste mumii nu presinte avantagiul cadaverelor inbilsimate dupe systemul nod ; cilci de i corpurile se pot
piistra aprpe indefinit, totui detaliele de figure i de
corp se perd prin acest sistem.
La finele acestui capitol voie areta imposibilitatea acestui system ; pentru moment constatem e unele cel putin din mumii pot se putredesce, puse fiiud in conditiunile cerute, i ca ast-fel, se' presinte tote consequentele
rele ale acestui act.
Un fapt forte curios este acela raportat de D. Estienne,
care tinde a proba supra-vietuirea germinilor pestilentiali,
imbilsemerei.

c La Livourne, dice el, sunt mai multi ani, se desbrece o momie de tOte Inv1iurile sele. Ferle fusere,
luate i pesta atinse pe acel insercinat cu acestg operatiune." (Cit6 par Clot-Bey.)

Vechii locuitori ai insulelor Canariene se apropriaii prin

procedeul lor de Egypteni.

dupe' ce umpleaii diversele

caviteti cu pulvere aromatice, se ungea tot corpul cu o

pomade compusse ; se usca corpul la sore dupe' acesta,
sett inteun cuptor. A 15 i se cosea in pele de capre,
se incingea cu curele i se ducea in catacombe.) Prooddd
des Guanches. Dr. Fabre.

Bils la 1660 intrebuinta alcoolul in care punea, piper,

sare, cOje de stejar, etc., injectat in cavitetile corpului i
care era tinut 30 de 4i1e in acestil bae.
Clauder fecea o solutie din cenur (potase,), chlorure de
amonium i amoniac, care se injecta in cavitetile corpului, inmuindu'l i la exterior. Dupe 15 dise se punea intr'o bae de alun, la urine se usca la aer see inteun cuptor.
Dintre imbilslmrile vechl, acea care consei ve. mai

www.digibuc.ro

118

bine figura, este datorith' locuitorilor din Zenlanda Noud.

Capetele acestor mumii conserv intr'un mod perfect cele

mai mid trdsuri. Pentru acesta, 0 din causa frumosului

lor tatuagid se vind ca objecte de curiositate.
Procedeul D-lui Boudet, carele era insdrcinat sub imperid a inbdlsdma senatorii cari mureall, se compunea din
urmdtrele substante :

a). 0 pulvere compusd din tanin, sare uscatd, chind,

scortiOre 0 alte substante astrigente 0 aromatice ; asphalt de India, benzoes, etc. ; totul amestecat 0 redus in
pulvere find este stropit cu oleiuri esentiale ; taninul

forma jumdtate din pondere 0 sarea un sfert;

b). Alcool saturat de camphor ;
c). Otet eamphorat cu alcool camphorat ;
d). Efn vernis ce se compunea din balsam de Peru 0
de copahu, styrax liquid, ulei de muscat, de Levant i de
Thym

etc. ;

e). Alcool saturat cu Bichlorur de mercur, se deschidead cavitdtile ca la ori-ce autopsie i se fdcea adanci
incensiuni in diferitele organe ; se spdlail cu multii apd
0 in urmd de repetite ori cu solutiunele mai sus citate.
Liquidul fiind depdrtat, cavitdtile erad umplute 0 corpul
presdrat cu pulberea de mai sus. Vernisul se aplicd la
urnid.

Cu tOtd ingrijirea ce se pune in a opri influenta aerului., imbalsdmarea nu durqd mult.

Bichlorurul de mercur in solutiune alcoolice se bucurli
de o mare propietate antisepticd. Intre alti experimentatori, D. Chaussier, tine cadaverul aprOpe douse luni intr'o
solutiune de mercur, dupe' ce mai Aditeiti cavitdtile 0 organele ad fost spdlate cu acemi solutiune.
Cu precautiunile luate mai ales de D-nii Larrey, Ribes 0 Boudet, de a tampona cavitdtile nasale, de a pune

www.digibuc.ro

119

ochi artificiali, de a meutine diferitele ph'rti prin plasture

engli4esc, s'ad obtinut Oregi-cari avantagie.
D. Pelletan propusese urmAtorul proceded : a se suite

viscerile, a se cOse cu ingrijire tegumentele i inerea

cadaverului intr'o disolutiune de sub-carbonat de Boa',
dupe' ce s'ad umplut gi cavithtile ; spMarea in urmd cu
apd curat i o noud baie aluminOsd. Se usucd in aer
sad intr'un furnal, gi se acopere cu un vernis ore-care.1)
Chimistul Berzelius, bashndu-se pe proprietdtile positive
ale bichlorului de mercur i mai ales ale acidului Pyrolignos (demonstrat ca eminamente antiseptic de cdtre
Monge), propuse injectiunea in arterie cu acestd substantd
ca cel mai eficace mijloc de imbdlsemare.

La Viena, in amphiteatrul de anatomie, se %curd numerOse experiente cu acest acid, &and un resultat forte
satisfdator.
Nu mult dupe' acesta, injectiunea iu vase, cu liquide
antiseptice, a inceput se' dea resultate forte bune. Tranchina, Dr. la Neapoli, fAcu cunoscut la 1835 resultatul
indelungatelor sele experiente, earl' consistad in a injecta
prin ajutorul unei siringi in carotita st'angd, un liquid
compus din 2 livre de arsenic colorat cu putin minium
sad cinabar, solvate in 20 litre apd de fonthnd sad mai
bine in alcool.
Acest mi4loc este adesea periculos. D-nta Dr. Poirson
a declarat academiei de medicine', cd el gi duoi colegi ai
sel ad suferit mult, fiind nevoiti a inbdlsdma dupel acestd,
sistemd, un cadaver. D. Gannal spune c corpul era acoperit
de mugte mOrte ce cddead otrdvite prin hydrogen arseniat.

Pentru acesta el propuse intrebuintarea mid solutiuni

compusd din 1 kil. still. Alumind pentru 500 gramme
1) Ve4i pentru tote aceste detaliuri importantul articol EmbaumementDict. des Diet. de MO. par Fabre.

www.digibuc.ro

120

ap5, solutil inofensivii i care a dat resultate forte bune.

In fine D. Falconi i profesorul de anatomie i chirurgie de
la Genua, recomandar5 intrebuintarea sulfatului de zinc.

In anul 1834, D-nii Boniface 0 Capron presentaril academiei de sciint5 din Paris, pe reng5 mai multe piese,
un cadavru intreg, perfect conservat prin ajutorul ling
substante orgauice, ce nu voiril a spune, acest proceded

Om, cel mai bun.

Nu de mult 'Anse, o substant5 de cea mail mare important5, luat5 din regnul vegetal fosil, a dat cele mai
bune resultate, i asap', atat in mediciva propri5 4isn,
cat i in cestiunea care ne ocup5, a devenit de us general.
Acesta este phenolue (acid. phoenic).

Mulmit5, distinsului uostru chimist D. Dr. Bernath,

care a fost bun a'ini spune modul urmat de domuia sea
in numersele imb5,1silm:iri ce a practicat cu un succesti
strillucit ; et5 care este intrebuintarea modern5 :

Mai antgil se furl spill5turi prin anus i gur5, cu ajutorul unei siringi, cu urm5t6rea solutiune, cel putin
de done' ori, pentru a desinfecta i a suite o mare parte
de materiile fecal4 peutru a cauterisa mucOsa intestinalii.
Solutia se compune din chlorur de zinc 250 g., ap5 800 g.
Se inject5 in acelaii mod liquarea hi Javell (hypochlorit
de soditi) pentru a neutralisa gazele iuterne. Se spal5, de
asemenea i partea lui exteriOr5.
Adevgrata mumificatiune se poduce prin injectiunea in
femoral5. i in o carotit5 a solutiunei urniatre : 1850 gr.
Acid phoeuic. Kerosin, Photogen se5 benzin, 4000 gr. ;
dec5 acestea lipsesc se pOte iutrebuinta alcoolul absolut,
in raportul urmiitor : Acid carbolic, 2 '/2 kilograme, Al-

cool, 6 kilograme. La finitul operatiung se va adiioga,

Camphor 80 gr. la 180 gr. Acid carbolic solvat in 1000
gr. Kerosing.

www.digibuc.ro

121

A ceste substante pot fi colorate prin fuxin, carmin, etc.,

pentru a se vedea mai bine fasele gi gradul injectiund.

Cand inbalsiimarea trebue sit durelle mai mult (cea ce
este callul ordinar) atunci se scot organele de prin Cavitdci ; acesta se presOrd bine cu praf de Gyps gi se
umplu eu edrbune vegetal in pulvere stropit cu o sulutiune forte de Acid phoenic.
Corpul se pune intr'un cosciug cdptugit cu plumb sed
zinc lipit gi inchis hermetic.
Cadaverul gede in cosciug pe un strat de ipsos stropit
cu acid phoenic gi inldturat cu rotogle de bumbac humectate en aceia substantd. El se acopere cu un vernis
compus din gumi resind de Damar, disolvatd in clef de
Terebenthind.
Mai multe culorY i ingrediente sunt intrebuintate pen-

tru a dispune ca facia se fie eat se pOte mai naturald.

Se intrebuinteld cu acela succes Acidul salicylic, gi
Acidul thymolic, dar care este forte scump.
De curand s'ad propus gi s'ari fdcut experimente la
Paris gi s'ad obtinut resultate multdmitOre prin injectiunele de chloral. S'ad obtinut conservarea nealteratd mai
mult timp a animalelor injectate eu acestd substantd.
Objectiunea cea mai seriOsd inblisdmdrilor este scumpetea mare gi timpul cerut pentru acesta. Deed sunt familiT carele din diferite re4One tin a conserva mortri lor
adesea forte scump, suutem departe de a putea cere acelagi
lueru de la a eel' fdrri mijlOce; adesea, avnd numaY absolut necesarul pentru a se mdntine in viatd.
Ea este chiar inposibil : e singurul mijloc din tOte cele
relative la depitrtarea cadaverilor care ad fost mai putin
usatti.

cConsideratd in seria seculilor, practica inbaliamdrilor

(prin mumificatiune) trebuia se previe ca un fapt escep-

www.digibuc.ro

122

tional circumscris, i special civilisatiuneT Egyptene 1).

Dea'a astil-d1 se face cu drept cuvnt proces cimitirelor
pentru locul care '1 ocupii, cu cat mai vartos trebue a ne
pronunta contra imbrilsamarilor, care pe lengil a cere
localuri i terenurY vaste, peutru a fi conservate, are
un inconveniente din cele mai mail, ciicsi am sustrage prin
materiele corpulul nostru, naturei, o quantitate imensil
de substante, necesarii sigur, functionsarei sele i existen.tesi nOstre.

Dcg panrautul, gratie putrefactiunei nu devine un cimitir universal ; gracie ense imbAlsamarei, un secol ar fi

de ajuns pentru ea aceste corpuri s'a nu mai' aiba loc la

suprafcia sa.
Doctorul A. Latour, dice : a dca' umanitatea ar fi adop-

tat de trei mil de alai obiceiurile Egyptenilor, de a imbalsama cadaverele, este aprOpe sigur cg. mortii ar fi in-

locuit asta.-di pe vii i ca nu ar exista cel mai mic colt

de pamant, ca el s'A nu fie ocupat de o momie.

1) La Cr6mation en Prance et a l'Etranger, par le Dr.

de Pietra-Santa. Annale d'Hygine.

www.digibuc.ro

P.

CREMATIUNEA CADAVERELOR
Arderea mortilor
Eltam convins ch nol Ftomhnii, ea i

fra til nostril din Francia i Italia, ea

i cele-l-alte pop6re civilisate, suntem

preocupati de progresele sciintei i, astfel fiind, dorim i nol ea, ori de c&teori ocasiunea s'ar presinta, sii. ne tinem

in curentul marelor inovatiuni eq earl

sciinta gratificti, societatea umana spre
binele i fericirea el.4
.

e Cimitirele sunt locaul mortilor ce

secerii pe cei vil i numai ast-fel ail devenit locuri de or6re i de desgust, fitcndu-ne ast-fel, a evita intalnirea moral& cu amicii, phrintil i rudele nstre,

la caril am tinut atht !

Prin crematiune, vom inlAtura t6te su-

perstitiile relative la fantome ; t6te visurile produse prin flama fosfurelui de

hidrogen ; i In loc de acele cimitiril
imunde, vom avea acOst et. cenue pe care

o putem pristra in vase eft se pOte de

poetice prin forma lor, tot-d'a-una alh,toll cu noi, in sinul familielor, alh,turi
cu candela ce vu arde la icOne I
Ast-fel vom 6 tot-d'a-una impreunk
i aceste resturi ce ne aunt scumpe nu
vor mai fi spaima copiilor 1 .
a Revista Contemporanlv 1 Maih 1876.
Crematiunea cadaverelor.
Conf. publich, tinut6 la 25 Mart. 1877.

C. Istrati.

Scopul principal al acestei sgieri este, dupe' cum orieine se pte incredinta, a face ca s'a, se propage cat mai
mult systernul crernatiunel, aretand cat de mult densuleste

superior celor admise pea astap.

www.digibuc.ro

124

Cu cat omul cult cautg a'i da mai bine sale de relele produse prin inhumatiune, crematiunea mortilor devine
neevitabilg, devine absolut necesarg.
Cu' cat omul moral care'f respectg fiintele iubite ce
dispar din concertul yield umane, caut4 a le sustrage

profanatiunei, chiar decg densul nu ar lua in consideratiune cerintele hygienei, totu-i nu mai pOte suferi fasele murdare prin mei trece omul inhumat, i aderg cu
plgcere la crematiune.

11

Cu cat in fine fanatismul ideilor mici religise, e mai

mic, cu atat se vede mai clar, cg prin crematiune se distruge numai corpul, fgrg, a altera intru nimic dogmele i
cerintele religiunei.
Crematiunea in present este o noug faclg luminOsg,
este un Ianus cu mai multe fete, tote plgcute, fliCi una
crunt i re'sboinicg, i care pe rind se presinth' unora
prin sciintg, altora prin sentimente i la altii prin estetick ci poesie, pentru ail face mai multi aderenti !

Ea este discutatA in sinul familiilor tot ap de mult

ca i in cercurile sciintifice, in consiliile comunale ca i
in congresele de hygieug.
V44end fasele in care dense a intrat, i haina plricutg
ce a investmntat, crematiunea benevolg, rationalg, sciintific i moralg, are cea mai mare perspectivg de a se intinde in spiritul societgtei moderne.
Acesta' inteligent i hygienicg me'sur a. se practica pe
o scarg fOrte intinsg in antichitate i imediat cand omul
preistoric pgiasi armele de silex pentru a intrebuiuta armele de brow-A, cand cu alte cuvinte omul nen un pas
mai mult spre civilisare, el prgsi de atunci ancg, systemul de inhumatiune al tpocei de pOtrI, pentru a imbrgtoca arderea mortilor 1).
1) Ve4i : Les rites funraires des peuples lacustre s, in La Nature,
par Maxime Hlene, No. 146, Mars, 1877,

www.digibuc.ro

125

Arderea cadaverelor a esistat aprOpe la tete poperele

anticbitAii : la Evra, Etrusci, Daci, Grecl i Romani ;
as-Egg se mai practica acesth' procedere In anele pgrtl
ale India', la Canadieni i la o parte de Eschimoi.
Evreil admiser In timpil ultimi al istoria lor, crematiunea, intr'un mod general. Saul, prophetul Eremia,
spun eg, era o onere acesta i ca atare se aplica regilor
i eroilor cgduti pe cempul de luptN. Joram, un rege al

lor, nu fu ars, ca o pedepsg ce i se infligea.

Artemisia, femeia regelui Cariei, Mausol, arse resturile

sotului seri, bend o parte intr'un pahar cu vin, erg restul '1 puse inteun morment zidit, de uncle pert5 i num ele WT.

Homer, Tucidide, Sofocle, Apolodor i altl istoria arat5

acest usil la Heleni. Eroil Patrocle i Hector ail fost ar1
i cenua kr pb'stratA in urne de aur 1).
Romanii, dupe' cum probedt1 mare parte din scrierile
lor politice i istorice, imprumutase acest obiceiti de la
poperele autice ale Italia, Etrusci.
Acelad lucru se confirm i prin recentele descoperiri
de la Herculanum i Pompeia. La Milan, Sacchi afirmsa
existenta crematiund la popOrele antice ale acelui oraei
prin resturile esite in locul destinat pentru acesta, i
care se afla in o mare grgdinii din orat.
Pompeii], ucis in Egypet, este ars i cenua sa trimesa
sotiei sele in Italia.

Patricii, o sumrt de imperati, fug, ari la mOrtea kr;

Sulla lasN, o dispositiune testamentarli pentru a i se arde
corpul.

Dintre poperele antice ale Europa Etruscii i Dacii

ardeati cadaverile kr.
Domnul Cesar Boliac dice : a Am gilsit i cate-va Ole
1)

Ve41: Arderea mortilor de Dr. Ath. Econom. 1876, BueureseI,

www.digibuc.ro

126

cu cenue, intre care doug intregi, proba ch. k,i. Dacii ardee cadaverile 1).,

AO dori ca urnele lor se ne inspire !

Modul cum se facea la aceste popre are gravul inconvenient, a ar4Andu-se cadaverul in aer liber, mare parte
din productele gazse se due in atmosfera inainte, ca flacarile sa le fi descompus cu totul, in ultimile elemente
inofensive ; al douilea gray inconvenient este scumpetea
operatiunii, din causa marel cantitati de lemne cerute.
Acesta obiectiune este seriOsa mai ales in Europa, unde
padurile se reduc din ce in ce mai mult. Unii 'Anse' a
esagerat mult acgsta obiectiune, 4icend ea (Mee tote cadaverele ar fi fost arse numai de la Socrat incce, am fi
murit de mult prin frig.
Crematiunea cum se practica astacli inlatura ori-ce inconvenient.

Pentru a avea &use' mai 'Antal o idea de modul cum

se esecuta astg41 la Indieui arderea cadaverelor, ail urmatOrea descriere, datorita Dr. Pini, carele a avut ocasiunea a o observa in persOna la cadaverul unui prin-

cipe Indian se sucomba in timpul calgtoriei sae in Italia, unde a i fost ars (Florenta).
(La me4u1 noptil, fu adusa remaita mortuale a A. S.
principele indian Rajah de Kellapore.
Focarul cousista
din lemne suprapuse, avnd 1,50 in. pgtrat, fixat i reti-

nut de pamnt prin Opte bare de 8 m. lungime. Alte

lemne erail adunate aleturi pe pament.
Dupe' Ore-cari
ceremonii religiOse, focarul fu preserat cu camphor i
arome, i pe urma se puse la partea superira corpul,
uns peste tot cu uaftalina pura, (figura era ascunsa prili
o masce de materii unctuase i membrele acoperite de
1) veo raportul elitre ministerul eu1telor, Monitorul No. 224,
anul 1869.

www.digibuc.ro

127

materii reinse, de fa de betel, de parfume, i prin

pulbere de lemn de Sandal.)
Se acoperi atund corpul

cu alte bucilti de lemue, alternAmd cu materil inflamabile, i pe urmd cea mai de aprpe rudd a principelul
dete foc.Cu tote cd flacdra fu alimentatd prin un vent
impetuos, cadaverul fu consumat abia la 7 ore dimineta
i la 10 ore focul fiind aprpe stins, nu mai rgmdsese
pe loc de cat o movilii de cenue.Preotul indian culese
una mica cuantitate din cenua focarului i restul fu
aruncat i dus de vent in directia fluviului Arno ').,
Scumpetea lemnelor i mai ales inceputul erel crescine
puse capet crematiung cadaverelor. 2).
Cu acestd ocasiune putem a ne aduce aminte i de
combustiunea spontaned a corpurilor humane. 3) S'a observat adesea, cg cimeni in deplind sguetate, adesea Anse'

beti, sd de profesiune, intr'uu moment, gratie numai

unuT chibrit, sed flameT de la lampti, se aprind i ard
Alcoolul in vapori i productele sle inflamabile ce se afld in sange i le expird, dad primul
element flacdrel. Alcoolul din organism i grdsimea particularli a acestor Omenl, dad elementul principal focului.
cu dese'verire.

1) Annales d'Hygine publique, Julliet 1874. La cr6mation en

France et a 1'6tranger par le Dr. P. de Pietra Santa.
2) tOmul, prin natura sa, egoist gi intreprimptor, condus mai
tot-d'a-una de speranta, incepu a sustrage flactirilor cadaverele
semenilor 861, preocupat de ideia reinvieril. Omul prefera a se
da prada vermilor, preferit a infecta pe urmalii lui, numai i

numal fiind a e /ultra de speranta a in momentul reinvieril

ciojanelele lui A fie conservate, ascunse la un loc, de uncle la sufla-

rea divink s6 se ridice, sd reinvieze! Dar dad, va fi ala, nu scim

6re noi a a doua inviere, nu va lli,sa la top calea spre Paradis!*
Crem. cad. C. Tstrati, 25 Martie 76. Conf. publia.
3) Veli: Combustion humaine spontande. Diet. de MOd. et de
Chirurgie par 30 MOdecins, time cinquibme, 1830, Paris. Asemenea: Debay, L'hystoire Naturell de l'homme et de la femme,

www.digibuc.ro

128

Et a. un esemplu. Denim. Boiseau, octogenara, nebnd

de mult timp de cat alcool, kirsch i alte liquori forti,

se ae4ase sera in fotoliul sail ; serva sa, dusd cu un
comision, ve'4u pe stdpana sa in flacari. De indata ea
tipd, chemd ajutor ! Mai multe persOne sosesc, una din
ele voesce a stinge flacdra cu mhuile, der flacdra se lipesce de maul ca i cum le-ar fi virit in alcool. Se aduce
apd ; se aruncd multa asupra corpului aprins, der departe
de a se stiuge, flacarile se aprind mai tare ! In fine, cu
tote sfortdrile asistentilor, flacdra nu se stiuse, de cat
dupa carbonisatiunea eomplectd a pdrtilor grase. Squeletul inegrit, remase intreg pe fotolid, care era putin parlit
de foc. Cand se atinse squeletul, manile, capul i pici-

rele se deslipird. Cite par .Debay.

In combustiunea spontaued, cenua este humectata de
grdsime, resturile foetide i lin film negru, infect i lipicios se depune pe lucrurile din imprejurime.
Cestiunea crematiunei a iuceput se fiii discutatd din
nod indatd ce s'a coustatat prin fapte relele produse prin
inhumatiune. i ast-fel, deed inhumatiunea a inlocuit i
inlocuesce alte sisteme mai necorecte, deed ea pete fi in-

trebuintatd incd (der esecutata intern] mod mai igienic)

la comunele ce ail o populatiune mica, nu pte hied se
mai esiste in oraple mail, i crematiunea uu face astri4i, in couditiunile acestea, de cat de a o iulocui, satisfacand cerintelor igienice, dupe cum in antichitate inhumatinnea a iuldturat cele-l-alte sisteme mai viciOse.
Reinvierea acestei metode este datorita, ca i emanieiparea
omului, marel revolutiuni francese. Ast-fel cam pe la inceputul acestui secol, anul al 5-lea Republicii, D-I Le-

grand d'Assy, intr'un memorid important asupra sepulcrelor nationale, declaril categoric necesitatea de a arde
cadaverele, iu loc de a le inhuma. La 25 Brumar acelmi
an, acesta cestiune deviue atat de interesanta in cat se

www.digibuc.ro

129

face obiectul depunerei unui raport din partea comisiunei

numitd adhoc de consilitil celor cina sute. In urmd, In-

stitutul Franciel stimulat de curentul public a destinat

un premid de 1500 fr. aceluia care va presenta un studid
sciintifie mai complet asupra cestiunei.
Patru 4eci memoriuri se trimit la acest concurs ;
t6te admit crematiunea ; toti cer insd ca mdsura se nu
fid obligatorie. Sciinta pirotechniei fiind insd la iuceputul

el, toti sunt preocupati de cheltuelile marl ce va cere

acstd operatiune, ce trebuia sd se facd intr'un mod identic
cu aceia ce s'a fdcut cu ocasiunea arderei principelui indiau de Chelapore.
Intelegeti tare bine, cd de i publicul fiances, afard de
catolicil puri, era simpatic acestei reforme, de i era convins de relele produse prin inhumatiune, totug nepresentandu-se un sistem mai paretic, nu s'a ars nici un cadaver.

In timpul mai din urmri, un mare genid, poetul Lord

Byron, anticipdnd asupra progreselor pirotecl3niei, institui

un mare cuptor de tucitt, la

1822, in care arse remditele amiculni sed, filosoful engles Shelley, care se inecase
in golful de Livorno.
Acstd ided a rdmas, ea se 4ic ast-fel, in starea latentd
pud la anul 1856, and profesorul Hermann Richter din
Lipsca a redesceptat ateutiunea publicului, dAud la lumina'

planul unul aparat in care cadaverul trebuia se fid ars

printr'un cureut de gaz lumingtor, amestecat cu aer atmosferic. Acestd scriere n'a avut succes mare, cdci in
patria sea publicul nu era incd, destul de luminat in acstd
priviutd ; i nici in streindtate, cdei planului se'd se imputad mai multe defecte pirotechn ice.
La inceputul anului 1857, profesoruld Colleti din Italia
publicd o importantd scriere : Sulla cremarione dei Cadaveri. El se resumd ast-fel
Omul trebue se dispard r uu se putretlescd ; el nu
9

www.digibuc.ro

180

trebue sit se transforme intr'o adundtur d. de putre4iciuni,

sorgintea esalatiunelor imunde i nocive ; 'lid intr'o mumie inforind, amestec de smlrt, resine i parfume. Omul

trebue se devind o m'and de cell* ci nimic mai mult !P

In acelai an, D-nu Caffe scria in Francia :
t Dc'a se va substitui crematiunea west vechid, uobil
i demn proceded al conservatiu nil' semenilor sei, desgustd-

trei i primejdiOsei metode a putrefactiund prin inhumare, este forte sigur cd cultul familid i. al mortilor ar
casciga in moralitate tot atat ea i igiena.... Crematiunea
este un sistem funerar care reunesce de o data tote conditiunile cerute de morald i religiune, de igiend i economid domesticd.

Ldsand poporului posibilitatea

de a

eonserva cenuca mortilor intr'un columbarid i-se va da

stremo1 i. o genealogie. 2.

Dr. Rudler, propunea tot atund

(1857),

amicului sed

Dr. Caffe, urmdtorul lucru :

(Puneti corpul intr'o cornutd de fer i destilati'l IAA

la perfecta sea redueere in cenud ; gazele proveuite din
acstd distilatiune vor putea servi pentru iluminare, dupd
ce. ele vor trece prin cate-va aparate puternice de purificatiune.

Acstri metodd de i. forte importantd din puuctul de

vedere economic, did cadaverul ar arde in parte priu chiar ,
gazele produse de el, se incaturri asta-7, cdcI ia actului

o mare parte din poesia sea.

In urmd, D-niT Bonneau, Lapayrere, Dechaubre ci Latour ad tratat prin scrieri acestil chestiuue in Franta. La
1866-67, D-nii Girand i Dujar dinad fd. ut acelaci lucru in Italia ; i la 1869 acesta cestiune pusd, in numele sIndtAti'i publice i a civilisatiumi, dinaintea congresului international de la Florenta, a fost primitd cu votul unauilu al Adundrii.
Der de ud-datd cu anul 1870, resbelul frauco-prusian

www.digibuc.ro

.131

este inceput i Crupul eu Mitraliosa fac mil de victime

intre victimile regalitetil ! Mortii formze pe campurfie
de lupte movile colosale ; numerul lor cresce intr'un mod

i ap, de iute, in cat nici putina terina ce

li se arunca la inceput nu mai era timp pentru a le fi
sprtimentetor

aruncate. Reul se manifeste prin tifosul ce incepuse in

armata germane.. Toff erae preocupati de aceste mii de
cadavere, earele chiar bine ascunse in 0:mat, nu garan tart imposibilitatea unei epidemii grozave. Arderea cadave-

relor se presinte iii dorinta tuturor i Belgia insercinze o comisiune conduse de doi medici distini : Trouet
i Creteur. Der imeusul numer al cadaverelor, starea
in care se afiae, inleture idea de cornute sed furnal. Ele
furrt inlocuite priu pecura din cerbuni fosill, care se turne in abundente peste mormintele deschise. Se incingea,
(lice Creteur, un foc teribil cu o imense columne de fum
negru cerbonos, funinginos, fere a esala cea mai mica
od6re. Ast-fel in 50-60 minute, cele mai marl morminte erart desinfectate prin reducerea cadaverelor iu cenue, ; chiar piiretii mormintelor i pemntul de prin prejur erad atat de uscate prin intensitatea caloricului, in
cat nu presintae cea mai mica odOre fetida 1).
Aste-41 cand soldatii uotri, vor da partea lor de cadavere, cand aceste fiinte sunt sacrificate pentru cea mai

nobila ideie, nu ar trebui, se ne ingrijim, ca ele se nu

fie profanate de putrefactia i miseria vermilor i ricelor? ! Onor. ministru de resbel, va trebui se scie, ca
deca este o datorie a hreni soldatul in viate, este i datoria de a ingriji de el dupe mrte.
Deca nu voim ca cenua luptetorilor pentru independinta patriei se formeze basa monumentului commemorativ, ce se va redica iii centrul capitalei ; s le aplicam
1) Dr. Z. Petrescu. Therapia 1874.

www.digibuc.ro

132

eel putin systemul lui Creteur i Trouet pentru ai sustrage imundiciului !

Italia este tra unde crematiunea cadaverelor a fost

mai mult discutatil i mai favorabil primita inch' de la
inceput, i unde astil-4i este admise in mod oficial. Congresul de la Roma din 1871, a emis dorinta ca prin kite
mijlcele posibile se se caute a obtine inteun mod legal,
in interesul legilor igienei, ca crematiunea cadavereler, se
substituisca sistema de inhumare. Peutru a vulgarisa acstg ideie s'a tinut discursuri publiee la Florenta, Neapole, Genua, Venetia i Milano.
Scrieri importante datorite multor Omeni de sciinte ei
intre care void cita ca mai insemnati pe D-nii Dr. Po lli,
Rotta, Giacchi, Brunetti, Amati, Merreti, Pini, Castiglioni,
Flavio Velerani, Ayl, Fimasi, Auelli, Musati, Zino, Peyrani, Del' Aqua i Biondelli, ad recut atenta opiniunea
publica asupra acestei cliestiuni, in cdt in luna Aprilie
1873, in timpul redactiunii Noului-Cod-Sanitar pentru

regatul Italiei, Maggioraui a parvenit a se admite la

art. 185 :
Faeunatea pentru familii de a adopta procedeul crematiunii, dupe o autorisatiune prealabile a consiliului superior de senetate.)
In fine, pentru a face se se admite de catre Camera
deputatilor, acesta dispositiune Iegiolutivl, D-nii Bonno
si Amatti avura fericita idea de a convoca la Milan conferinte publice ca ast-fel persOnele interesate se'i pita
da mai bine sema de ac4sta afacere. 500 per:4511e, apartinend la tote clasele societetii, luara parte la aceste conferinte care ad adinis in unauimitate ca : <Parlamentul
Italian in apropiata sea disculiune a nouluf cod sanitar,
deja aprobat de catre Senat, se admita la Art. 185 Ca
facultativ cremaliunea cadaverelor sub privegherea consilielor comunale.

www.digibuc.ro

138

In acest timp in Germania, Kuchnemeister scriea un

important articol i Reclam la Lipsca fecea diferite esperimente. Dr. Porn') fecea inthiele sale esperiente la gazometrul din Milan, in cornute pe carY tindea se le modifice ast-fel ca gazele produse prin calcinatiunea cadsverelor se fie i ele descompuse inainte de a trece in aerul atmosferic. Profesorul Gorrini la 1872 Septembre, in
laboratorul se' diu Lodi a fkut, fate eu distinse persne
sciintifice, esperimente forte importante prin resultatul

lor, ced permitea4 destrugerea cadaverulul in timp de

20 minute ! Acest precede" chimie este tinut secret. NoT

scim ense ce prin chlor, prin acid chlorhidric, chlorat de

potase, prin acid sulfuric, acid azotic se pOte descompun e elementele corpulni nostru, hien] intrebuintat mai ales in cerceterile fecute relativ la medicina legal?! !
POte ce i procedeul liff Gorrini este basat tot pe substante oxidante.
La 1873 se presenfe cestiunea crematiuniI intr'un mod
oficial dinaintea tutulor acelor popOre care aq luat parte

la expositiunea universale, ce a avut loc la Viena.

Doctorul Brunetti din Padua espuse aparatele cu mei
densul se servise in scopul crematiunit Kate descrierea
ce o gesim in Revista sciinfificet francese diu 1874.
eFurnalul este construit in cer?imiTi refractare, avend
figura until paralelogram ; el este inpstrat pe peretil Bei
de 10 deschiderY cari ati de scop de a micora sa de
a adeogi dupe vointe, cantitatea de aer ce se afle in libere
circulatiuue, i prin urmare inteusitatea focului ; la partea
sa superiOre este Apt un sghiab destinat a priimi un mare cerc de fer (sostegnio) pe care yin a se abate nesce oblOne lucrate de tuciti, formo,nd o bolte numith riverbere
aceste capace pot fi deschise set' inchise prin mijlocul
1) Se servea de aniinale. Cainia ce se =ideal prin oral.

www.digibuc.ro

134

unor regulatori, ast-fel in ca sa permitt a repercuta flactrile i a concentra caloricul ; o plata' metalict subtire
(supporta) servg de a primi cadaverul care este legat prin

fire grOse de fer. Dimensiunile sele suut calculate astfel ca st lase aerului circulatiunea libert cand &Ansa este
introdueg in furnal.
Operatiunea coprinde trei periOde apriuderea cadaverului ; combustiunea sa spontanert, incineratia ptrtilor
moi i calcinatiunea riselor.
Intetiul period: o jumetate ort, dupe ce s'a dat foc lemnelor puse in furnal, incepe infiamatiunea cadaverului, se

degaje in acest timp o cantitate considerabilt, de gaz, i

in acest moment este indispeusabil de a manevra obb5nele de fer.
Al doilea period: Conbustiunea, dice el, spoutaue t. a
cadeverului, care se produce atund, impresionezt, spiritul
i ne face g&uditori. Dct lemnele at fost dispuse convenabil doue ore aunt de ajuns spre a obtine o carbonisatiune complett.
Al treilea period : Dupe ce s'a deschis eapacele se adung prin ajutorul unui vatrait1 mas'a carbonisate pe placa ce o tine i se last din noil capacele, dupe ce s'a reinoit pentru ultima r combustibilul.
Prin midlocul acestor aparate cu cheltuiala de la 70-89
kilograme de lemne se obtinea iu 2 egsurY o crernatiune
complett a Ortilor moi i calcinatiunea perfectt, a &elm..
Dupe ce se rtcete aparatul, Osele i cenua shut culese i depuse in urna funerar4'.
Ultima esperientg e profesorului Brunetti a fost ft,cu-

tt asupra unui. om de 50 ani, mort in urma unei bronchite cronice. Greutatea cadaverului era 51 kilograme ;
dupe operatiune era redusri 770 grame, adicg aprOpe vo-

lumul und carp grse formatul in 8.

Doctorul Terusi i inginerul Betti at substituit cocul

www.digibuc.ro

135

lemnulni i dispositiunea aparatuld sgg e in modul acesta :

Cadaverul este inchis intr'o cutie metalica cu trd deschided ; una pentru introducerea cadaverului, una pentru a servi de co, i alta prin care se introduce o quantitate suficienta' de aer atmosferic. El arde ast-fel fgrg a
fi atlas de flacgrile focului, i are avantagiul asupra apa-

ratului lui Brunetti cg nu se pierd nid cele mai mid

quantitgti ale corpului, can' in casul antai5 erad aruncate pe co prin curentul puternic ce se stabiles de la foe
i cadaver la atmosferg.

D. Dr. Dujardin a modificat incg acest aparat in modul uringtor : corpul este introdus intr'un cilindru de fer
en doug deschided, una destinatg a primi cadaverul i
care in urmg este inchisg hermetic ; cea-l-altg menitg a
da drum gazelor produse prin calcinatiuuea cadaverului.
Nisce tevl ducg aceste gaze la partea inferiOrg a aparatuluI uncle dnsele sunt distruse prin fiacgrile focula.

Dr. Clericetti se serva de gazul de luminat care posede o putere comburantg forte energicg, amestecat mai
ales cu aer atmosferic ; el cautg a inlgtura cat se pOte
procedeul industrial de a se arde cadaverele priu ele insg-T, 4icend cu drept cuvent : Inteo Vet de traditiunl
artistice i religiOse ca Italia, trebue a conserva operatiunfi tote formele de ceremonie, tote aparentele unei pompe religise. Aceste cuvinte cred cg ar trebui sg fie luate
in consideratiune tot atat de mult i de acd ce vor cguta
a introduce acest system in tgra nstrg.
Dupg espositiunea din Viena, acestg chestiune s'a intins in Austria, Rusia, Elvetia, Anglia, etc.
In Anglia, marele chirurg Thomson, in Martig 1874 a
inceput a profesa acesta ideig ; a scris o carte importantg
pentru popor, &and nascere und societiiti la care iad
parte personagiele cele mai 'nalte ale Anglid, dame din

www.digibuc.ro

136

aristocrata ci membri a clerulul. In Svitera, doctorul

Vegmann-Hercolaui este Anteiul promoutor ci unul din

eel mai aprigi lupt.tor a acestel reforme; gratie luI,

s'a fundat deja doug asociatiuni in Arrau ci Zfirich i
d'impreun4 cu Gau 11, pgstorul Lang, profesorul Waith ci
Ktinchel, s'aA tinut conferinte publice la care participat
peste 2000 de persOne.
In Franta i Belgia se discuth' acest 5. chestiuue ci Dr.

Prosper de Pietra Santa a publicat in 1873 un articlu

important in , Uniunea medicale , care acum este trecut
i in analele de hygienn i crtruia 'I imprumut o mare
parte din scrierea mea.
Franta, ocupatg de marile sele chestiuni nationale i
sociale, a ciiror solutiune corectg, face sii fie admirath' in
fie-care i, a re'mas in urmri in privinta crematiunel cadaverelor, de qi acestii. nobilh i salutarg idei4 era concepufg la finele secolulul trecut de densa.
La Paris esistil o societate sub preedentia lui Vidor
Hugo care se ocupA cu acestA chestiune.
Consiliul municipal al oraului Paris a luat initiativa
in acest sens ci s'a adresat consiliuluI de hygieng i de
salubritate, pentru al lumina asupra acestel cestiunl.
La 4 Martiii prefectul de politie interpelat de d-nu Cadet in sinul consiliului municipal, a dat cetire raportuluI primit la 25 Februari4 din partea unel comisiunI de
hygiensi ci salubritate.
4C Acestq comisiune este de idei c intrebuintandu-se
focare cu gaz, ca cele in usil in metarulgie, corpurile pot
fi curend i cu deseverire consurnate, fiirrt othire nicY fum,

i fa'zi ca s resulte vre-o primejdie pentru salubritatea

publiel.
Ea a semnalat inconvenientele crematiund in
casul unde politia ar avea si recaute urmele unel otrii.viri. Este stabilit csa' otrgvurile organice, arsenicul, phosphorul ci bichlorurul de mercur, ar disprirea complect

www.digibuc.ro

137

prin incineratiune. at pentru siirurile de cupru Ili de

plumb ele s'ar reglisi in cenuei. Deed erematiunea ar fi
adoptatg, legea care ar regula usul, va trebui s5 prescrie autopsia cadaverelor. In tot casul erematiunea va
trebui sli fie facultativil i. neobligatore 1).

De curend D-nu Dr. Gannal a adresat consiliului municipal din Paris, un memorid relativ acestui subiect.
c Representautul cel mai eunoscut al imblilsgmarei,
adie5 systemul conservator prin excelent5 se arat5 favorabil ineineratiunei i p1eded5 causa sa cu aldur5 2). 3.
Acest5 important5 luerare pe care timpul nu'ini-a permis
a'mi-o procura, este de cea mai mare important5. El pune
ea principid cii crematiunea s5 fie facultativ5, lucru de
cea mai mare importantil i. care trebue admis de toti.
Punctele care le trated5 sunt cele urm5tere : I-iii, eari
sunt corpurile ce le vom arde; al II-lea, prin ce midloe le
vom arde ; al III-lea, ce vom face en cenna kr i. al

IV-lea cum trebue a procede ea criminalii s'a' nu g5sesc5

in crematiune o garantie de impunitate.
Aceste puncte fiind resultatul dorintelor mele asupra
crematiunei, pe cari voiam a le expuue in a dona con-

ferint5 a mea din 1876, pe care a trebuit in urm5 s5 o

ceded d-lui Dr. Economu, le void expune ca conclusiune
ale acestui capitol.
In Belgia, Academia regale de medicinil a primit o
comunicatiune important5 din partea D-lui Kuborn, care
propune crematiunea ca singurul midloc practic i eficaee
in contra cadaverelor de pesta boving. Conclusiunile sele

sunt cli inhumatiunea nu satisface de kc cerintelor hygienice, i al II-lea c5 numai prin inhumatiune vom puI) Gazette Ilebdomadaire, 10, Martiii 1876, No. 10.
'2) L'incinration des cadavres. La Croix rouge. Mars 1877, Bruxelles.

www.digibuc.ro

138

tea indeplini acele cerinti. S'a construit chiar furnale

ambulante pe ape i pe uscat pentru acest lucru. Ast-fel
crematiunea va catiga mult atat din causa comoditiltei
cat i a eftineeitei procedeului ').
ln Germania, aceste cestiune, gratie lui Kchuemeister, Steimann i Reclam, a luat o desvoltare mare. Dr
Rec lam publice in * Monitorul sciintific ) din 1874, o
importante scriere din care estragem urmetOrele:
4 In numele hygienei publice, sciinta modernii voesce
a reinvia anticul obiceiti al crematiunei mortilor
Ea voesce a impedica ca mortii s devie un ree pentru
cei vii ; cu alte cuvinte a face ca mortil sri devie un ree
pentru eel vii ; a face ca solul, aerul i apele suterane
sri se conserve pe cat va fi posibil, ferite de germiT pestilentiali.
c Inhumatiunea i crematiunea nu difere in fond.
4 Inteamndoue casurile atomele corpilor se combine
cc oxigenul aerului; inteamandoue casurile, productele
finali de descompositie aunt acidul carbonic, apa i cenuia.

La firesda, gratie lui Steiman i inginerului Siemens,

dupe mai multe experiente cu aer incit, s'a obtinut
permisiunea de a se face un templu pentru crematiune,
in care s'ad ars in 1874 cadaverul unei persOne care esprimase din vidte aceste dorinte.
Se aerie din Berlin ziarulul Echoul Parlamentulul care
apara la Bruxelles :
e Societatea de crematiune Urna, din Dresda, a adresat o convocatiune la tote societatile de ace* spete din
Europa, prin earl le invite a trimite delegati la congresul ce'l va tinea la Dresda in i1e1e viitOre de 6 i 7
1) Journal d'hygine, 1877, No. 27, 41, 42, 43. Paris.

www.digibuc.ro

139

Innid. Va avea kc o gedintd publich gi o alta secretii.

Se vor face i experienle.

Se pare cd in Holanda ideia crematiuna are mai multi

pdrtinitori. 0 societate care are sediul sat la Haga ar
numdra 1300 membri. In Germania, se gdsesc asemenea
societliti la Berlin, la Dresda, la Hamburg, la Bremen,
Breslad, Leipzig gi Gotha. Se asceptd delegati Olandezi,
Germani, Italiani, Austriaci gi Elvetiani.
Tra preoti sunt discigati pentru acestd reformd : Lang
din Zurich, Schost din Hamburg 0 .Paix, de la Milan. In
Germania, reforma posede trei organe oficiale : Comespondenla pentru propagatiunea CrematiuneY, apare la Walburg ; Sanetatea, redactatd la Leipzig de profesorul Reclam, inveutatorul procedeului de incineratie a corpurilor,

i Amicul medical al familielor, publicat la Dresda. Se

va propune la congres fundarea unei societriti prin actiuni care se va insdrcina a procura aparatele necesarie.
Reforma inceputd merge cu pagi repe41 ; snntem siguri

cd toti acei delegati carii ad luat parte la interesantele

lucrdri ce ad avut loc la Dresda, vor inmulti activitatea lor, intorgi in cercurile de unde ad plecat. Tot de o
(lath', actele publichndu-se, se vor putea convinge gi pe

acei ce pea acum sunt neutri, gi ne vor servi gd nod

pentru scopul ce ne-am propus.

Der ceea ce este in adever curios, deca se va adeveri,

e cil tocmai in Prusia, acestd parte a Germania ce voesee chiar deca nu e posibil alt-fel, prin Krupp, a fi conducetrea ideilor mary i mai ales ale destinelor naliunilor diverse, din Europa, densa care a aruncat clericalilor
niftnuga, nu voesce nu numai a intelege acestd reformii,
der chiar nu admite nici propagarea baselor a.
Autoriatile din Prusia sunt fOrte ostile idea crematiuna cadaverelor. 0 asociatiune formatd in Berlin pentru a
propaga acestd sistemd de distrugere a cadaverilor, voind

www.digibuc.ro

140

a organisa o colectg publicg pentru construirea until' cuptor de crematiune la Gotha, a fost opritg de politiN. Ministrul de interne nui voiesce sg inggcluie uici o incercare

care ar avea de scop a esplica avantagiele acestei systeme.

Procedeul D-lui Siemens, fabricant de sticle din Dresda,

se compune dintr'un aparat care consistg din Oa par0

principale : generatorul s4.d furnalul ce se umple cu combustibil, lemne sd kok i care produce oxid de carbon i
hidrocarburi, ca parte principalg, cart sub formg de gaze
tree intr'o a 2-a camerg cubicg, uncle arclend in presenta

aerului atmosferic ce este adus aci pe o altii deschidere

produc o temperaturg de peste una mie grade, capabilg
de a topi metalele ; acest aer inciqit ast-fel cu tan ecces
de oxigen din atmosferg este dus in camera 3-a numith
calefactorul i in care este pus cadaverul spre crematiune.
In Austria acestg chestiune a fricut sg se nascg diferite
asociatiuni, i sg se producg in public o multime de testamente in mei se citea dorinta arderil subscriptorilor

dupg mOrte. La 6 Februarie 1874 consiliul comunal al

Vienii a adoptat in unanhnitate propositiunea uraigtre :
tRelativ la coustructiunile ce trebuesc rridicate in noul
cimitir central al oraiului , administratia superirg vs,
lua rasurile necesare pentru ca in acel mai scurt timp
posibil crematiunea facultctivg sg se pOtg. efectua.x. Ug
damg lasg o suing de banY destinatg la construirea unui
furnal gigantic unde ordong prin testament ca s6 fig ars4
La New-York, esistg un templu destinat crematiunii
dupe' sistemul lui Reclam i Siemens.
La 1874 Dr. Opdyke din Filadelfia a ars cadaverul fiului
s4d, intr'nn furnal ad-hoc.

La Gallows-Hill, langg Washington s'a instalat un

furnal pentru arderea cadaverelor. El este coustruit din
elirrimidg, cu o invelitOre de fier, are trei cArniu cif i done

www.digibuc.ro

141

camere ; in sala primird se afla un catafalc gi cate-va

scaune pentru 'Aril:10 qi amicil mortului ; furnalul are
o luugime de 8 picire 0 se va incaldi cu cok.

Cenua va fi primita in urne mid call vor fi apdate

in rafturi cu geamuri in sala de primire. Fie-care urna
va purta o eticheta, o fotografie 0 inscriptiunile sea epitaful ce vol vth se figurede acolo. Arderea se va face
gratis la Gallows-Hill.
In Milan esiste un templul pentru crematiune situat in
campo-santo, in fiiutat dupa ultima vointa a cavalerului
Albert Keller de Kelleler, de origine Sviterian, mare industrial stabilit la Milan i care l'a fault donatiune
oraiuld. Costa 70,000 fr. El a fost gait Vardia, in tOmna
trecuta, abia, dupe' planul constructorului intregului cimitir, al architectulul Carlo Maciachini, care adopta sistemele de incineratiune ale WI Polli i Clericetti. Keller,
dice in testamentul sea din auul 1873 : Convins de scopul filantropic al incinerapiunif, voiesc ca dupe' mrte remaiple mele mortuale set fie arse."

Eta o dare de sma asupra templului din Milan 0 asupra ceremonialului arderei cadaveruluit lui Keller, care a
avut loc auul acesta, lima Februarie, dupe o corespon-

denta a 4iarului Illustrirte Leipziger Zeitung :

Prima incineratie in Italia. Inaintea portilor despre Nord-Vest ale Milanului la o egala departare de
prta Tenaglia i pOrta Comaciva (Garibaldi), se afia uoul
Campo-Santo, care prin positiunea sa magnifica, prin edificiele sele incongiratre, portici, galerii, hale, crypte, prin
oraul sea, impuue strrtinului aa numitul cimitir monu-

mental, o uecropola, ce din deOrtare deja suprinde prin

distiuse edificil de marinura vergata, executate in stil
lombard. Trecnd prin lungile intriiri en bogate infrumusetiiri statuare i ornameutale, 0 mergend spre centrul spatiului imens, care este aristocraticul apartament

www.digibuc.ro

142

artistic, en pedurea sa de columne, busturi, sarcophage

pomp6se, medaliOne ; pe ambele pgrti: cu monumente ce
se construe in frum6se ordine prin gangnrile eimitirulni
in multe forme de templu, ajungem ast-fel la osarifi, ce
se re,dieg in form'a de biseriert pe o scar'6, libere, i iu
dosul acestuia, spre lungimea liiiieT centrului, prin cle-

partamentul cempului de morti, la un tetnplu simplu,

cenotaf, ce se legil en zidul imprejmuirei agruluit sant.
Acesta este templul de crematiune infiintat dupe ultima
vointe a Cavalerului Albert Keller de Kellerer i deruit
oraplui Milan, precum se vede chiar din inscriptiunea
de pe architravul de d'asupra columnelor.

In anul trecut, tezzirt spre tomtit, a fost terminatil

clitdirea acestei case de incineratie cu cele ce se afle, necesaril gazometrului, dupe' planul constructorului introgulul cimitir, architectul Carlo Maciacchini din Milan, 0
la 22 Ianuari5 a. c., doui anY impliniti de la m6rtea
numitultii donator mgrinimos, a fost inaugurat i datii
destinatiunel lul, prin incineratia mortuarelor reragite
imbelsemate ce s'a fried cu mare pompg.

a stare a fost vointa patriotului elvetiau ne spline o

-alte inscriptiune din capela construite, in cimitir in apartamentul protestant 0 in care repauseze, scum cenua
defunctultif.

(Convins de scopul filantrop al incineratiel, voese ca

dupe' mOrte, remeitele mele mortuare se* fie arse. Testa-

mentul din 1 Dec. 1873. Keller apartine prin originea

sea unei veal familii din Zurich, cu acest nume, care la
1711 a fost in'Altate; la rangul de Cavaler imperial i la
nobilitate de imperatul Joseph. Betremul escelinte, a etruT memorie va fi tot-d'a-una inriltate la Milano, Villanoveta i Mandello, pentru statuarea stabilimeutelor sel

pentru marile lui intreprinderi in industria

eand era in vitii, precum i pentru numer6sele institute

www.digibuc.ro

143

de comune bine-faceri ce a lhsat sd ce deja le-a fried

in viOta ; consequent find el a cautat in ultimii ani ai
vietei de a descbide drumul executarii vointel sele, punndu-se in corespondinta cu literatil i practicii in privinta celei mai bune met6de de incineratie i a dorit a
inliitura pentru tot-d'a-una dificultatile legale prin interveniri pe la Senat, Camera deputatilor i pe la autorithtile sanitare. Cu tote astea a trebnit inch' mult timp One s'a putut indeplini acsta destinatiune testamentara.
A fost necesarid a se face imense preparative, multe incereari cu sistemul de incineratie al lui Polli-Clericetti,
i tot gat de intinse corespondente i discutiuni cn autoritatile, One' ce s'a terminat i probat aparatul i One
cnd s'a dat aprobatiunea ministerialit Costul construetiunii se urea' de la 60 One la 70,000 lei pout
La 22 Ianuarid a. c. a duoa cli a anului de la mOrtea
10' Keller, a fost decisa, pentru consideratiuni d'a face
epoch cu acstrt prima incineratie ; cimitirul monumental

din Milan de pe la pranz a fost inehis pentru public i

tOte inmormntarile sistate, pentru ca acea incineratie s5
se facil intr'uu mod solemn inaintea mini cere mare de

invitati. Cadaverul, care in tot intervalul a fost pus intr'un cavod provisorid, din apartarnentul protestant, atu ad
a fost scos, fiind nestricat, iu urma mid imbalsemari

reuite, i pus intr'un cosciug, insotit de preotii protestanti i motenitori, a fost dus la templul de incineratie.
Dinaiutea acestui templu s'a flea loc de edere pentru
numerosul public i a curhtit gangurile de zhpada i umezla prin care nu se putea trece. Cosciugul invalit en
un postav negru, pus pe un piedestal cu r6te, s'aduse in
spatiul deshcis din templu, in mijlocul caruia se ails a,.aratul de incineratie, cu 300 focuri de gaz.
kparatul consista dinteuu sarcofag roman-antic, in
forma de uruh de aprOpe 2 in. inaltime, construit din

www.digibuc.ro

144

piatr netedg. Capetul ostic nu este inchis masiv, ci cu

zg.vor de metal, care se impinge in sus i deschide par-

tea de sus a sarcofagului ce 'apare ca un coptor imbrgcat cu o manta de fer cu duce grgtare, incungiurat peste tot cu tuburl de gaz.

17.1225522Z714111b607AeZirlafill/L

1,4,1911,161191.2,4MWMOraWSIOFirnminr,

a). Becurile cu gaz.

b) . tJa pe unde se introduce cadaverul.

c). Gratarul pe care se a644. d). Coul. e). Regulatorul.

Piedestalul mentionat cu cosciugul, la care partea de

la cap este inchise cu irn capac ce se ia CS, se TOk,621
de sarcofag 1 s'aduce cadaverul in cat ste numal pe in
gretar iii egale,' ingltime cu deschiptrea. Acsta Be de-

schide. Postavul se redice ceva peste partea de dinainte,

www.digibuc.ro

145

capacul cosciugului deschirjendu-se printr'o invgrtiturg a

griltarului cu tot ce se aflii pe el, cadaverul invglit in
phnzg, fgrg sgomot i fgrg se' p6til vedea eel din pregiur
cea ce se petrece, se impinge de odatg in spatiul cuptorului.
Flacgrile s'aprind prin conductele subterane, se pune
lacgtul sarcofagului, se depgrtezg piedestalul cu cosciugul
gol i s'ascptg, procesul incineratiei, pentru care se cere
timp de 1112 ore. In mijlocul incuietorii de metal, printr'o
deschidere cu sticlri grOsg, se permite celor presentl a urmgri pe rand pas cu pas progresele incineratia. Fumul
qi productele volatile calcinate prin incineratie se condnc

in aer prin un conduct subteran i prin gazele din gazornetru, ce este situat ceva cam isolat de templu.

In acel timp preotul protestant tinu un necrolog in

limba fraucesg, care expuse in sens plin de spirit liberal
principiul incineratiei din punctul de vedere bisericescil,
consacrgnd repausatuld. ultimile cuvinte peutru iuitiativa
sa, ce are sii facg epocg in viitor. Asemenea vorbi architectul-inginer Clericetti ca reustarator technic al aparatului inventat de chimistul profesorul Giovanni Polli, i
incg alti duoi.
Dupe' ce se terming inciueratia, sarcofagul pe din afaril
se simtea de tot rece i nu producea niel un miros, se inchise bine i se sigilg ; dupg aceea se incheig un proces
verbal care se subsemng. In cele done 4ile urmgtre se
luarg in priimire cenua i productele calcinOse call nu
chntgreaA 3 kgr. intree, pe child cadaverul imbglsgmat
era de 60 kgr. i. aceste remgite se puserg spre conservare intr'o urng de marmorg destinatg d'o-cam-datg pentru acesta. Ast-fel prima incineratie in Italia a reuit in
ori-ce i mai cu smii in privinta esteticg. 3.
Dr. Philos.
Carl Whistling.
Milano, 24 Febr. 1876
10

www.digibuc.ro

146

S'aU consumat 43 metri cubici de gaz, cari equivalezt

unei cheltueli de la 11-18 franci, atunci chnd s'ar face
rig crematiune pe fit-care i ). Resturnhnd cilindrul,
scheletul, care ptstrase inct forma sa anatomict, s'a redus
nu big cu totul in pulbere, dupt cum se putea crede,
der in uisce mici fragmente cart semenat forte mult scorielor de vulcan, sell mai bine petei ponce.

Ptrti le asu-

pra ctrora focul a avut o actiune mai slabil sunt incheieturele Oselor tibia cu femurele ; dini nil fost mai toti
gtsiti ; in fine cate-va bucttele de maxilt. Craniul s'a
redus in pulbere. Este curios de a observe, c urnele funerare, gtsite la Pompei, presinth acela-si fenomen, prolog
e strilbunii nostrii, Romanii, ftei a fi cunoscut
gazul, a ctruia flactrt intocmal ca aceea a suflttorului

evident

(chalumeau) cu care se serv't in atelierele de juvaeruri si

aurgrii, ajungeati totusi a aide cadaverele cu tot atata
perfectiuue ca si nol 2).

Nimeni ast4i nu mai p6te contesta Italiel, meritul se5

de a fi castigat in atht de curnd timp un loc din cele

mai importante pe terhmul nu numai economic si politic,

etc., dar, ceea ce este nu mai putin gred si pentru care

at Valet imense sacrificii, i pe terhmul sciintific. Nu este
specialitate care srt nu aibt representauti demni in acestt
veche si pont Italie
!

In privinta crernatiunel ense, Italia, putem cu dreptul

(lice et, a liisat cu mult pe cele-l-alte pop6re mai in urmt !

Se scie crt acestt natiuue a fost prima a resolve in un

mod practic problemul destructiunii corpurilor prin cre0 societate pentru crematiunea mortilor,
matiune !
a fost organisatil acum doui ani la Milan. Ett principa-

1) Gazette Hebdomadaire, 4 Fvrier 1876 No. 5.

2) Gazette Hebdomadaire, 11 Fdvrier 1876 No. G.

www.digibuc.ro

147

lele resolutiuni cari ad fost adoptate in prima sea edintd generale :

1. Publicatiunea unui buletin ca organ al Societdtei.

2. 0 cerere consiliului municipal peutru ca un regulament sa fie stabilit, care se, hotdrascil regulele ce vor
trebui urinate in fie-care cas child se va efectua vre-o
crematiuue.

3. Fixarea unui premid de 250 lei noi spre a se addoga celui de 864 1. n. destinati de Institutul Lombard
in favOrea celui mai bun proceded de crematiune ce se
va presenta acestui Institut pene la 28 Februarid 1877.
Numeral societiltilor, care este deja cousiderabil, merge
crescend in fie-care 4i. Numal din Bologna, comitetul a
primit 62 adesiuni 1).
Ad eit de sub presd de curud in limba italiand i
francesrt, actele relative la crematiunea cadaverului lui Keller. Acestd brourd care coutine i planul templului, etc.,

etc., este intitulatd : Atti de la Cremazione di Alberto

Keller, ) ea descrie pe larg tote fasele acestei chestiuni.

S'a clis cd crematiunea cadaverelor este contrard religiunei ! V'al intreba insd cum s'a inpecat christianismul
chiar de la iuceputul sed cu crematiunea ?.... i meritul

sed cel mai mare este cd n'a acut din cadaver, un cult
superstitios.
Christianismul, in acestd privintd nu se preocupd de

alt ce-va, de cat de a protege corpurile nOstre dupe mrte,

de ori-ce profaudri, de ori-ce dispensiuni sacrilege. Numai

prin crematiune vom putea indeplini aceste cerinti religise i morale ! Numai priu crematiune cimitirele nu
vor mai fi transformate in piete, i ulite, in timpul cdror
operatiuni Osele sunt aruncate in tote pdrtile ! 2).
1) Gazette Hebdomadaire, 31 Mars, 1876, No. 13.
2) Trimitend s6 ia pemnt pentru flon din sepAturile fAcute pen-

tru casele creditului funciar, am etsit mai multe 6se.P6m6ntul

www.digibuc.ro

148

Abate le Baccelatti profesor de dreptul canonic la Uni-

versitatea din Pavia, s'a pronuntat in public ast-fel :

cIncineratiunea sefi crematiunea cadaverelor, ast-fel dupe

cum ea este prudent intelesg de proLsorul Polli gi colegil

sgi, nu constituie o opiniuue, care Fi'ar putea Vice eretia ;

teologil cei mai rigorigti ar putea singuri a o copsidera

eel mult ca temerarg).
La conferintele publice tinute in 1874 la Zurich, unde
asistad mai mult de 2,000 persOne, Preotul Lang, sustinu tesa :
<ca. religiunea nu are dreptul a se amesteca in acesta
afacere ! cg ideile resurectiunei reman aceleagi. Prin vo-

inta diving, qice el, cenuga pOte tot atat de bine a se

transforma intr'un nofi corp, ea gi pulberea midi schelet
devorat de vermi.} !
Cred csA clerul ortodox roman, din care n'a egit nici o
datl hidra jesuitismului, nici tirania inchisitiunii, care ail

fost tot-d'auna in capul chestiunelor vitale ale Orel, va

fi gi de asta* datg la iugltimea sa gi sunt sigur cg va
conveni gi densul a considera ca 0 pastorul Lang, cg. :
urna este un simbol mutt mai poetic de cat mormntul
gi mausoleulD.

Religiunea inainte de tote trebue se fig o poeViii !

S'a obiectat asemenea crematiunei scumpetea operatini0.
Dr astriVi vedem c'g dupe procedeul lui Celericetti gi al

lui Gorrini, cheltula sea se sue maximum la 6-7 fraud.

Dupe procedeul lui Brunetti gi Thomson, ea est6; Oredusg* la o sumri de tot minimil.
c
P . '10
La noi din causa eftiniitglii petroleului, opexatiunea ar

costa cel mult 2-3 fraud.

d'acolo dus In curtea poetuldi nostru, D-1 S. D-lu'l a putut observa

cum femeile care culeg din gA,rlii (See, le aduna din curie, pentru
a le duce la . . . fabrica de negru animal !
c e contrast !

www.digibuc.ro

149

Obiectiunile aduse de frenologiti 0 antropologiti nu

mi-se par de loc seriOse. Astii41 putem prin musee, prin
descrieri, fotografii, desene, gipsuri, a pgstra tot ce ne interese4 g .

Obiectiunea cea mai serisrt ar fi acea flicutg de medicii

legiti. 0 datg corpul ars, multe elemente toxice aunt

perdute i ast-fel am putea incuragia crimele. Der n'avem

de cat a coustata intr'un mod serios mortile ; a nu mai

laza otrava in manele bgcanilor, a scOte din comert chibrit.,rile cu fosfor cristalin, pentru a remedia acest red.
S'a aprobat mai ales in Svitera urmiitOrea mesurrt : cadaverele suspecte sg se conserve 8 (Pie supt apg, pen4
cand justitia se va putea pronunta.
Se pot conserva stomachurile i alte pgrti indefinit in
vase cu alcool etc. 0 ast-fel crimele vor fi inleturate. Obi-,
ectiuuile insg, pe care noi putem a le numi din sentiment
nu pot sg, aibA loc de cat la persOnele ce nu cunosc fasele prin care trece cadaverul inhumat. Alt-fel nu inteleg
de ce n'am preferi crematiuuea i cenua ce resultg, unui
mormnt nu tot-d'auna respectat ; acestg cenug in care
vom pates cultiva o tiers pe care mirosind-o, vom imbrh'tia incg o data. pe acelea ce am iubit.
Trebue a constata cu o vie pgrere de fa, in tera nOstrg,
,c 0 cestiunea crematiunii se agitil de la 1857, cri s'a
scris forte putin. Am avut i avem atatea jurnale de medicing i sciince in a cgrora colOne nu vedem, cu regret,
dis 'utatg, acstl
b'. i,..,1 nostru.

chestiune, pentru a putea anima i pu-

D-1 Dr. Felix, distinsul profesor, in doue articole ale

sale, unul relativ la Espositinnea din Viena 1), 0 altul

relativ numal la crematiune a cautat a indeplini acestg

lipsg simtitg.
i) wRevista sciintificit* 1874 gi cColumna lui Traian, No. 2 din
anul 1874.

www.digibuc.ro

150

Acestii ideie pane acum la ucif nu are in public adversari. Remaue ca cu timpul s vedem dece vom fi i

noi pug in positiune a profita de beneficiile sciiutei.

S'a mai scris pea acum mai multe articole prin cliare.
Tote se grabesc a tinea in curent publicul Roman cu
cele ce se petree in aceste privinte in streinetate. c Revista sciintifice, a atins mai de multe orY, de i forte pe
scurt, acest punct. Presa medicate nse nu a 4is nirnic.
Revista contimporane e a publicat deja o conferinte tinute la 28 Martid i care a fost celduros primite de public. La aceste conferinte mai multe dame, media, oficieri, etc., etc., cereaA liste pentru a se inscrie 1). Sunt conTins ch la noi nu va fi nimenT contra acestei inovatif.

In acelag an, la 24 ale lung Maib, D-nu Dr. Economu Ath. a tinut prima sea conferinte asupra arderei cadaverelor ; s'a tractat mai mutt aceste chestiune diu punctul
de vedere istoric. A doua sea conferinte fu destinate pertel
technice.

La noT crematiunea cadaverilor ar avea avantajul de a

costa mutt maT eftin ; cantitatea mare de petrol brut ce

se afle mai in tete Iocalithile, gazul ce se pole prepara

din el Ili care coste forte putin an face ca arderea unuT
cadaver sit fie recluse la o aurae de tot minime. Gazul
in aceste conditiuni preparat printr'un aparat inventat de
D-nu Faugardy, se5 Parody care costa maximul, 2-3000
de francY, ar fi lesne intrebuintat i cc mare succes.
Ar trebui ca presa l i ca OmeniT de sciinte se se silescii
ca o datorie a lor a tinea publicul in curent cu aceste
cestiune i a face ca clerul, guvernul i ca Romanii
in general, se se convinge de utilitatea acestei sisteme gi
se caute a o intrebuinta acolo unde este reclamate maT
urgent.
1) Conf. publicA 25 Marte, 1876. Despre crematiunea cadaverelor.

C. /strati.

www.digibuc.ro

151

Pentru moment nu cerem crematinnea de cat pentru

centrurile mari de populatiune. In dorinta mea de a o
vedea cat mai mult aplicata am facnt planuri de furnale

mici cart sa fie stabilite in drpta bisericilor de la tera,

pe cand usina va forma aripa stanga servind tot ud-data
gazul produs a ilumina scOla, biserica, casa autoritatilor
locale etc. Le void expune cu alta ocasiune sciind ca va

trebui inca mult timp pentru ca ele sd pta

fi

puse in

practicd.

Finesc der prin a sustine cu certitudine a cel mai bun

sistem de departare a cadaverilor este crematiunea lor.
Trebue ca emenii de sciinta i initiativa particulard se
demonstreze i se cera guvernului acesta innovatiune.
Crematiunea va fi voluntara.
Se va aplica anse' obligator asupra cadaverilor pentru
care societatea nu cere nici un control i cart n'ad resat
o alta dorinta.
Nu scid cat ar trebui se facd atentd pe onorabila Eforig, a spitalelor civile asupra acestei importaute cestiuni
ca dnsa care tot d'auna a fost in capul marilor idei ale
renascerei nestre din puutul de vedere medical kii sciintific, sd ia i de asta-data initiativa pentru a preseuta, celor ce doresc acesta, mijlocul de a'l pune in practica; ea,
se dea exemplul celor-l-alte institutiuni de acesta naturd.
Cenua mortilor se va piistra o suma re-care de ani,
mai ales da, vom avea i noi fericirea de a vedea riidicandu-se vre-un templu ca acel propus de comisiunea
insarcinata cu acestd lucrare in congresul crematuritilor
de la Dresda 1).
Din acesta cenugt, la un tenni!' fixat (pentru acea asupra careia nu se va ivi nici o reclama); se va semana la
fie-care (jece ani in diferite localitati a le campiilor nes-

1) veil, Illustrirte Zeitung 15 Iulie 1876, No. 1724.

www.digibuc.ro

152

Ire tinndusse un servici4 divin. Particularii vor putea-o

conserva in vase, urne, etc. Vor putea cultiva in ea flori
ea dupe cum imi propun a presenta in curnd corpului
medical, se vor putea face din cenuiii 0 o resing Orecare, bustul insugi a repausatului. Ce voim mai mull ? Res-

turile mistre ast-fel, vor fi conservate 0 tratate cu sfintenig, nu ca acelea-a ce se aflA in cimitirile piirNsite 846
date construcound.
Sunt convins c'5 crematiunea introdus 5. in tera thistril
va fi proba cea mai evidentrt, a moralitiltei poporului Ro-

ulna' 0 a gradului inaintat de culturil la care am ajuns.

Nu pot crede di poporul nobil cell-a dat cele mai liberale institutiuni din Europa se' null afirme i cu acestit
ocasiune inaltele sele dispositiun't peutru a'i a propia tot

ce este apt al duce spre uu viitor fericit.

1877, knit 14.

Velut. Bunt de imprimat.

Prefedintele thesef: Dr. I. Felix.

Am rept.
Rectorele : Dr. I. Zalomith.

www.digibuc.ro

'

,,
,

'

www.digibuc.ro