4

REUNERAREA

POPORULUI ROMIN
DE

Dr. V. BABE

EXTRAS DIN «CONVORBIRI IATERARE»

BUCURE*TI
Stabilimontul graft I. V. SOCECt Strada Berzii, No. 59
1901_

www.dacoromanica.ro
CFI
 REGENERAREA

POPORULUI ROMIN
R. P. R.
reil Porn i Ciplhlel
MOW, opt I

Dr. V. BABE4

EXTRAS DIN eCONVORBIRI LITERARE,

BUCURETI
Stabilimentul grade I. V. SOCECt, Strada Berzil, No. 59
1901

www.dacoromanica.ro
 REGENERARyk POPORULUI ROMIN1).

Conditiunile degenerAril §i regenerdrii popo-

rului. Orice organism trece, in desvoltarea sa, prin di-
ferite faze, are o fazd de crestere, o fazd stationard $1 o
fazd de declin. imprejurdri exterioare sat"' inerente desvoltárii
organismului modified .energia de manifestatiune $1
durata acestor diferite stadii. Astfel stun popor, a
cdrui origind ne dà garantiile unei desvoltdri armonice $i
progresive, va avea chiar prin origina sa o vitalitate ,$1 o
inisiune mai importantd decit alte popoare, intocmai cum
un orn din pdrinti voinici va putea sä compteze pe o des-
voltare mai bund, mai armonied, pe o resistentd mai mare $i
pe o viatä mai lungii decit descendentul unei familii dege-
nerate. Presupun cd neamul rominesc s'a ndscut din pdrinti
vorniei, anume din popoare primitive, nestricate $1
purtindgermenul unei desvoltdri progresive si al
uneimari resistente, fiind fecondate aceste popoare
de elementul roman, cu calitatile marl' civilisa-
toare $i expaRsive, inerente cetátenilor romani.
Ar trebui deci cd prin aceastd fericitä unire sändtatea
si resistenta popoarelor indigene sd se gäseasca unite cu Ca-
litäile civilisatoare i progresive ale Romani lor. Nu trebue
ifisd sd uitdm cd $i popoarele primitive, pe lingd calitäti su-
perioare, aü i insusiri, mai cu seamd instinctive, pr ej u d iti I
invIncibile, superstitii $i un fanatism orb local
1) Conferinca. tinutii la Ateneul Romin in 26 Noemvrie two.

www.dacoromanica.ro
4 Dr. V. Babe

cari se opun progresului, pe cind Romanii lul

Traian $iai lui Aurelian purtind deja germenul de-
generarii, aü putut transmrt:e poporului romin
caractere degenerative: lacomie, spirit de in-
trigi, pasiuni desordonate de lux $i de risipä
in orgii, mai cu seama insa acel egoism funest
care nu prive$te viitorul $i care pentru interese
strict personale $i momentane desconsiderl si
sacrifica binele public.
Ce pricepem deci prinregenerarea natiunei
romine? Acest termen implica neaparat o degene-
r ar e an terio ard saa cel putin un inceput de degenerare.
in adevar, nu putem'nega cà populatiunea romina arata
semne neindoioase de degenerare. Degenerarea straturilor supe-
rioare avind aceea$i origind ca $i aceea a strabunilor no$tri ro-
mani $i manifestindu-se ca $i aceasta mai cu seamä prin lipsa de
patriotism $i printr'un egoism funest, la care se mai adauga
acea form a. modernd de degenerare consistind intr'un scep-
ticism, a$ zice un cinism asupra tutulor notiunilor sfinte, uma-
nitare si nationale. in fine suferim de pacatele popoarelor
earl' s'ad ridicat prea repede $i card nu cunosc lupta dura.
pentru existenta.
Precunt popoarele primitive venind in contact cu civi-
lizatiunea moderna nu primesc dela aceasta civilizatiune de-
cit calitäti dezastroase $1 degenerative: alcoolismul, boalele,
nervozitatea si pasiunile desordonate, astfel $i tinerii din stra-
turile noastre superioare, aa cistigat in strainatate mai mult ex-
crescentele civilizatiunei, revenind de multe ori stricati, ener-
vati, cinici, inzestrati numai cu oarecari calitati exterioare pen-
tru a ajunge in tar a. la o situatiunein stat, 'unde, in loc de
a conlacra pentru ridicarea neamului, -profità de ea pentru
interesele lor personale $i in detrimentul binelui public. Pu-
tinele exceptiuni nu fac decit sa confirme aceasta regula.
Speranta mea este cã natiunea romina este Inca ti-
nára, e adevarat ca a trait timp de multe secole, dar inteo
stare latenta, ca o crisalida care numai de putin timp

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea poporului rornin. 5

a esit din invelisul protector al unei stAri inofensive si de

putinA importantl. Numai de citeva decenii natiunea ro-
ming se manifestd ca a natiune civilizatA in concertul si in
concurenta natiunilor -mari europene, dind piept cu toate
incercArile si influentele strdine si incordindu-si toate pute-
rile pentru a se impune strAindtAtii. Nu mA indoesc deci cA
sintem o natiune tindrd, si stim cd tocmai organismele
tinere, chiar cind incep sA degenereze, se mai pot
regenera. Cu toate cA degenerarea natiunilor se arat5, mai
mult prin manifestatiuni ale vietei morale si intelectuale, to-
tusi origina si basa acestei degenerAri a neamului
este fisicA, saKt mai binezis: existA un cerc vicios in-
tre degenerarea fisicA si cea moralA. Pentru a incerca
regenerarea natiunei, ar trebui rupt acest cerc vicios in
punctul unde degenerarea morall determind pe cea
fisicA. Trebue o mare sfortare moralA pentru a opri de-
odatl instinctele i viciurile mostenite, precum i cele dobin-
dite, trebue ca straturile superioare sA se desfacI
pentru un moment de acest egoism despretui-
tor pentru viitorul neamului si pentru sAndtatea
stratului regenerator al natiunei, care este repre-
zentat prin tdranul romin. Trebue -sA ne oprim prin
o sfortare morald, cAci am inceput Ono!, stratele inteligente,
sA cddem, prin degenerarea morald, intr'o profundd degenerare
fisicA, care se va rAsbuna teribil sub forma degenerArii des-
cendentilor nostri.
Pe cit este de usor de a caracterisa in trAsuri generale
inceputul degenerArii natiunei si cele ce sint de facut pentru
a ne regenera, pe atit este de greu sA analisdm mai de
aproape causele acesteidegenerAri si,mijloacele de
intrebuintat pentru aC.ne regenera.
Legea sanitarà i medicul romlniBaza rege-
nerarii npastre trebue sA fie legea sanitarA c pentru a arAta
insA deoadenta noastrA sA-mi fie permis a vA comunica un fapt
. .
caractensttc. Legea noastrA sanitarl este una din cele
mai prudente, cu toate cl in multeprivinte ea are nevoe de mo-
2

www.dacoromanica.ro
6 Dr. V. Babq

dificArr, fiind alcAtuitä intr'un spirit prea ingust de biurocratism

si permitind intereselor politice si personale o prea mare in-
fluenta asupra personalului sanitar, in detrimentul scopului
suprem al garantdrii sAnAtAtif ceatenilor rominT. Din aceastd
cauzA guvernul a instituit o comisiune de medici din eel maT
distinsT, cad ati alcAtuit un prole et de lege s an i t ar
corespunzind in totul cerintelor locale $i generale. Acest pro-
Tect insA a fost din non modificat de ca.tre ni$ te me di el' ti-
n erT, earl n'aveati de fel scopul de a asigura asanarea $i
regenerarea %Aril si carT nu facean decit prin modifi c A-
rile aduse acestur proiect sl mAreascA lefurile me-
dicilor, sA facA iluzorin orice control al medicilor
carT nu-si indeplinesc datoria i sa stearga din prob ele co n -
cursurilor pentru ocuparea posturilor celor mai
insemnate probele $tiintifice cele mai importante.
Cred cA prin acest exemplu cigar am arAtat unde e buba,
pentru ce, cu toate sacrificiile bAnestI, nu reu$im sl ridicAm
tam la nivelul tArilor strAine din punctul de vedere al sAn5.-
-MOT publice. Sint sigur cä nimeni nu s'a gindit de a intro-
duce spre exemplu o retea telegrafica san un drum de fer in-
tr'o tarA dind sume marl pentru acest scop, dar fArA nicT un
control care sA stabileascA dacd persoanele insArci-
nate cu aceste servicii isT pricep m e s eri a si dacä ser-
viciile sint bine conduse; aide] baniT cheltuitT ar fi aruncatT
pe fereastrA.
Prin aceasta nu vrean sl zic cä medicii rominT n'ar fi bine
pregatiff. Din contra, medicul romin, prin inteligenta
sa I nnäscutã, prtn calitatile intelectuale superioare ce
caracteriseazA natiunea rominA, este, in tez a generalA, chlar
superior medieilor strainT. Dar medicul de obiceiii
nu vrea sl priceaplcl medicina si administratiunea
sanitarA cuigienasi medicina prey entiva sint lucrurf
d eos e bite, precum niciguvernele nu pricep ca, fatA cu specialisa-
rea doctrinelor medicale, nu este permis a se pune in fruntea ad-
ministratiunilor sanitare persoane cari nu sint anume pregatite.
pentru aceasta, cad nu este per-mi:s ca medicul s A -$T facA

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea poporului romin 7

educatiuneasa sanitara in costulsanatatif si vietii

unuT popor intreg. MediciirominT totTsintbuni
soldati, dar cu conditunea ca conducatorif'sd fie
luminatisi specialisati in stiintelesanitare. Fie_
care pas al unuT conducator neorientat este o
gresala desastroasa.
Cind apoi medicifsanitarT, \rad cA intentiunile lor, din
causa nepriceperiT organelor superioare, ramin fard folos, eT se
descuragiazd, incep a se indoi de itnportanta cercetarilor mo-
derne i de rezukatele stiintifice obtinute cu atitea sacrificiT
si. se pun pe o cale ratacitä de demagogie medicaid, eau-
tind numaTinteresul lor personal, marirea lefeT si micsorarea
controlului. VinovatI pentru aceasta stare de lu-
crurT sint aceT din g uvernanii tarn cari, seep-
ticT din cauza ignorantii lor in ale stiinte-
lor sanitare i preocupati de interesul lor po-
litic si personal, aleg ca cQnducatorT aT admi-
nistratiu.nel sanitare persoane 'cu totul straine
de stiintele sanitare, carT- sintinsainstrumente
docile pentru scopurile lor si cari nici prin
convingere stiintifica, nici prin energie, nici prin
prea mare patriotism nu turbura scopurile po-
litice sad financiare ale guvernuluf. insa nu-mi fac
ilusiuni. Nu cred ca ar exista in tara un medic care,
in conditiunile in earl se gaseste astazi serviciul
s a ni tar si data fiindindiferenta si scepticismul cercurilor inalte
fata de sanatatea publica, ar putea sä remedieze in mod ra-
dical aceasta stare de lucruri.
Daca in anticitate sanatatea publica era maT bine
ingrijita decit astAzI, daca s'aa creat institutluni sanitare
la popoarele cele maT mad si cele mai civiisatoare care facsi
astazi admiratiunea lumei, aceste creatiuni s'aU facut de
insusi poporul, de guvernantiT zileT, insufletitT insa de
adevaratul patriotism. Pana cind guvernantil nu
vor fi patrunsi si la noT de adevaratulpatriotism,
care consista in lupta pentru regenerarea na-

www.dacoromanica.ro
8 Dr. V. Babe;

tiunei, nici un functionar sanitar nu va putea

o b tin e nimic. Pand atunci, banii destinati pentru sandtatea
publica vor fi intrebuintati in mod gre$it, intocmai cum
se intrebuinteaza gre$it banii pentru invatamintul medical.
invàtamintul medical din punctul de vedere
al sanatatii publice. in adevär, invatdmintul medical
sanitar ca prima conditiune de instructiune a
personalului sanitar ar trebui cel putin sa fie la
adapostul intereselor politice. Vedem insä din contra
cã nu acele laboratorii si institute Sint mai bine dotate car! daü
ma! mare folos, ci acele car! aü in capul lor un fost mini-
stru, o persoand marcanta politica, o ruda de ministru, sail
o persoanä care totodata ocupd o inalta functiune admini-
strativa, functiune care-I impiedecä chiar de a lucra in acest
institut. Asa guvernele, in loc de ail zice ca un profesor
care se ocupa de politica nu este un bun profesor, nu poate
O. fie un adevarat savant, arata din contra cd ele pornesc
dela ideea, ca un profesor numal atunci este un adevarat
savant, cind face $i politica si mai cu seama cind a fost
ei ministru sail un inalt functionar administrativ. Tot astfel
procedeaza guvernele $i la alegerea profesorilor: ele nu consi-
derd cä o facultate slaba va produce medic! si personal so-
nitar slab ; astfel, cu toate ca. se $tie cà. facultatea de medicina
dela Ia$1, din cauza nivelului ci tiintific, este poate facul-
tatea cea mai insuficienta dine lume, totu$1, de frica unor
nepriceputi, nu o desfiinteazd, cu toate ca pericliteaza, prin
medicii räü pregatiti in sciintele sanitare cum.sint eel cari es
din aceasta facultate, viitorul neamului rominesc. Sa nu creaza
deci unil patriot! moldoveni, indu$I in eroare de afirmatiuni
sipublicatiuni inexacte, ca mentinerea acestei facultati ar fi
un fapt patriotic; 'Ana ce nu vom avea profesori cel putin
de valoarea celor mai bun! din Bucure$ti, aceasta facultate
va fi o risipa $i un pericol national.
Din contra, facultatea de medicina din Bucure$ti, cu
toate inconvenientele aratate, tot41, gratie unor guvernantl
luminati, a putut sa ajunga la o inaltime=oarecare, astfel incit

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea poporulul rornin 9

studentul poate aid sá capete cunostinte solide medicale $i

sanitare, maT bine chTar decit in strAinAtate, unde 8tudentul
romin usor se stria., unde este maT cu greil admis in laborato_
riile $tiintifice $i unde examenele de doctorat sint mai uware
decit la noT, mai cu seamã pentru straini. In adevär,medicil
rominT carl Tati acut studiile in strainAtate sint, in tesA
generala, mai slabi, mai virtos in stiintele sanitare, decit
ceT carT ati invätat la Bucuresti. Ar trebui decT guvernele,
in interesul sciintelor sanitare, sA impiedece pe tineriTrominT
de a invata medicina in strAindtate, incurajind, bine inteles, per-
fectionarea studiilor in stain Atate duplterminarea celor din tara.
Starea de astAzT a lucrurilor compromite nu-
numai bund starea sanitarA 'a Vara, nu numaT creditul stiintii in
tarA, dar, cum vedem din actuala crizA financiarA, ea com-
promite chiar temelillestatului.A.sadar, intiTa con-
ditiune pentru regenerarea natiuneT romine tre-
bue sä fie respectul adevArateT$tiinte de cAtrA
guvernantii ãrii, independenta serviciuluT sa
nitar de influence politice i apreciarea justA a
acelor persoane cari vor fi chematT sA conducl
serviciile sanitare ale %äril. Toate acestea nu
vor cauza cheltuelf nouT, din contra, guvernul
va dispune de sume insemnate pentru asa-
narea publicA, sume carT astAzT se cheltuesc in
zadar.
Situatiunea tarn in raport cu alte taxi. Void
arata, in cornparatiune cualte state civilizate, a in adevar ne
gAsim intr'o stare de inferioritate in ceea ce pri_
veste mortalitatea generala $1 sporulpopulati-
uneT, cu toate cä natalitatea la noi este una din cele ma
marl din Europa. Sintem favorizatT fata de restul
EuropeTprin independentanoastrA,printeunrege
intelept si prevAzAtor, prin lipsa de institutiuni
carT ar impiedeca progresul, prin mica den-
sitate a locuitorilor si prin lipsa miseriel aglo-
meratiunilor in dustria le? a$a a in tara noastra nu existA

www.dacoromanica.ro
10 Dr. V. Babq

lupta interioarA pentru piinea de toate zilele, nu existA acele

boale ale aglomeratiunilor cari submineazd populatiunea marilor
centre civilizate.Avem dar toate conditiunile pentru a
ne desvolta mai bine decit oricealtA tard din Eu-
ropa. Vom vedea insä cum cu toate acestea sintem putin
resistenti si devenim u$or prada boalelor. Generatiunea tinärd,
copiii abia nascuti, mor pe o scarä inspliminatoare, si b o a-
lele poporale cari se pot considera ca stigma-
tele unei rele administratiuni sanitare $i a unei
sari de negligentA nepermise in ingrijirea binelui public sint
la noi foarte frequente $i ne pun pe o treaptd in-
ferioard printre celelalte state civilizate. Dacd in
acela$ timp compardm banii cheltuiti de stat $i de administrati-
unile judetene $i comunale pentru combaterea boalelor,
constatdm cd Rominia cheltue$te pentru acest scop mar
mult decit celelalte state . Aceste fapte atit de contra-
dictorii trebuesc sA. ne nelini$teascA in modul cel mai gray,
caci ele par a ardta cd degenerarea poporului romin e ceva
fatal $i nu se poate impiedeca prin nimic. Si totu$T deplina
mea convingere este cA ar fi foarte usor a indrepta aceastA
stare disperata de lucruri, cAci ea este cauzatA, cum am a-
rAtat, mai cu seamA de lipsa de cuno$tinte, de orientare $i
de considerare a $flintelor sanitare, guvernele fiind induse in e-
roare asupra acestor stiinte din partea unor ambitio$1 carT, pen-
tru a ajunge, ascund inaintea lor faptul cA existd o snit:it A
prop rie care singurd poate regenera un popor $i
care nu este medicina, ci $tiinta sanitard.
Citeva date statistice. SA-mi fie permis a aduce
citeva date pentru a ardta cA inteadeydr populatiunea ro-
rninA. nu se spore$te in aceeag mAsurA ca populatiunea altor
%UT civilizate din Europa, cd mortalitatea $i mai cu seaml
morbiditatea este in tara noastrA mai mare decit in
alte tall $i mult mai mare decit la strdinii cari locuesc in'
Rominia. Aceste inconveniente nu sint indestul de compensate
nici mdcar prin natalitatea cea mare de care ne bucupAni.
Sint fail indoealA %Ad unde populatiunea creste ma

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea poporulni rorain 11

incet ca la noi, dar unde mortalitatea i morbiditatea sint

de asemenea rnici.
TocmaT in aceste Arr populatiunea e de o forta, de o
energie, de o sanatate extraOrdinara. As t fel in Suedia 0 in
Norvegia natalitatea este mica, dar si mortali-
tatea e foarte mica, de 16-17 la mie, si acestei mor-
talitati mid II corespunde o morbiditate foarte mica.
Suedia cu peste 5.000.000 locuitori are numai
130.000 de nWeri pe an, pe cind Rominiaare247.000,
adica aproape de doul ori atit, dar p e cind in Ro min ia
mor 170.000 pe an, in Suedia mor numai jurnatate
adec A 80.00o.
Mai cu seama copiil mici pana la un an mor in
alte VxT civilizate 100/0, pe cind in Rominia mor aproape 30%.
Seafirma ca acolo unde natalitatea este mare
si m or talitat ea este mar e, tocmai din cauza mortalitatiT
mariacopiilor mici. insa aceasta afirmare nu este cu
totul exacta, de oarece orasele b e 1 gi e ne ati spre exemplu
o natalitate mai mica si o mortalitate de copii mai mare decit
orasele suedeze. Putem zice ca., de obiceiii, cu cit un or a4
sail o tara e mai civilizata, cu atit mortalitatea
c op ii lor mi ci e mai mica. Astfel de exemplu in Suedia
introducindu-se in anii din urma regulamente sanitare severe
pentru ingrijirea copiilor mid, pe cind in anii anteriorT, pina
la 1885, mortalitatea copiilor mid era aproape de 130/0, in
epoca dela 1884 pang la 1898 mortalitatea a cazut la 100/0.
in Rominia insa mortalitatea copiilor midi in aceeasi
prima perioada era de 19.700/0, pe cind in perioada a doua
in loc sa scada, s'a mai ridicat, ceea ce aratd in mod evi-
dent CA, cu toate progresele tiintel, nu s'ail luat mdsuri
in consecinta. pentru a se opri aceasta mare mortalitate.
Si mai bine se vede acest lucru, daca. comparam acWi
ant anteriorT cu 1895, in care mortalitatea copiilor a devenit
de 31 0/0, adica mai mare decit in orice Ora din Europa,
si aceasta atit in comunele rurale cit i in cele urbane. Din
aceasta cauza i mortalitatea generala in Rominia este mai

www.dacoromanica.ro
12 Dr. V. Bab

mare decit in celelalte tari, adicl de 30.06%; numai in Rusia

si in Uhgaria mortalitatea e ceva mai mare, pe cind in Bul-
garia si Serbia ea este aproape jumAtate cit la noi.
Mai pronuntatä decit in alti ani e degenerarea sail maibine
zis stagnareaceea cepentru unpopor este iden-
tic cu deg en er ar eain anil din urma, adecl 1898 99,
asupra cárora nu posed date complecte, dar din studiul rapoar-
telor D-lor medic! primari de judete am putut constata o mor-
talitate maritä, care insä in parte se compenseazI prin inmultirea
nasterilor. Astfel in judetul Vlasca mortalitatea era cu 1.60o
morti mai mare decit in anul trecut, cind mortalitatea era
deja destul de mare. E adevärat a si natalitatea cres-
cuse, dar nu in aceeasi másurA.
Ca in toate Wile, degenerarea e mar pronuntatã la orase
decit la tarA. In adevär natalitatea copiilor mici din comu-
nele rurale este ceva mai mica decit in orasele mid, asemenea
si mortalitatea nu trece de 200/0, pe cind in orase aceastä mor-
talitate este in totdeauna peste 20 24%, i e de remarcat
ca aceastA mortalitate in ultimul timp a crescut.
Mortalitatea generala e la no! mai mare la tail decit
la orase; in genere mortalitatea e mai mare decit in toate
Wile Europe!, cu exceptiunea Rusiei. Astfel cA din aceastd
cauzA viata oamenilor in genere e mai scurtO decit in celelalte
tail civilizate ale Europe!.
Pe cind in tarile civilizate tAranul trAeste in termen
mediil vre-o 50 de ani, media vietli taranului la no! abia trece
de 30 de ani, si fiindcá existä un raport intim intre mortalitate
si morbiditate, putem afirma cl taranul romin e cu mult
mai bolnav decit tdranul din toate Wile civilizate. C e ea
ce scapa Inca poporul nostru de pierzare, e natali-
tat ea mar e. In momentul insl cind aceste nasteri vor dimi-
nua sail cind mortalitatea copiilor va creste, degenerarea
rasel va deveni manifestä.
De o camdatá insä aceastä degenerare se aratI in mod
manifest in comu n el e urban e ale tare!. ate cunoscut
cApopulatiunea oraselor se recruteazI din popu-

www.dacoromanica.ro
 Regencrarea poporului roman 13

l a t i un ea rur all care improspateaza populatiunea ora$elor.

Astfel sistemul centralizärii va produce un spor repede al
populatiunei. A$a spre exemplu B uda-P es t a, care inainte cu
30 de an! avea ceva mai multi locuitori decit Bucurestii, are
astazi aproape de 3 or! atitia locuitori. in adevar Ungaria,
cu mortalitatea copillor raid relativ mai mica, a putut sä se
desvolte astfel, incit sporul populatiunei rurale sä mearga
impreuna cu o imigratiune puternica si cu cresterea popula-
tiunei oraselor mar!. La n oi insa, din cauza industriei putin
desvoltate si din cauza mortalitatii mar! atit la orase cit si
latara,populatiuneaora$elor crestefoarte incet sail
descre$te chiar. Astfel orasele din Oltenia sint in evi-
dentä descre$tere sat' degenerare. Asemenea $i B u cur e s tii -
c resc in mod insensibil si cu mult mai putin de-
cit chiar judetul Ilfov.
S'ar putea zice cä aceste date n'aii decit o valoare
relativa, cä poate imprejurarile tarii, lipsa de industrie nu
permit o desvoltare mai repede. N'avem limä decit s a corn -
paramaceastastare tristã cu datele culese asupra
natalitatif $i mortalitätii strainilor din tara, pen-
tru a ne convinge. Natalitatea Ovreilor e ceva mai
mare de cit a Rominil or, mai cu seamä in ora$e, si acest
lucru devine $1 mai manifest din causä el mortalitatea copiilor
mid e cu mule mai mica la Ovrei, astfel cd, in teza generala,
Ovreii car! mai cu seama in orase, in raport cu numa-
rul lor, ar trebui sá alba. o crestere de 800 copii,
aii o crestere de apr oape 8000, cifrà ce fall indoeald
se explica nu. numal prin fertilitatea rasei, dar si prin faptul
ca statistica Ovreilor din orase este gre$ita. in tot cazul trebue
admis, el acolo unde populatia creste la orase,aceasta se dato-
reste Ovreilor. Putem afirma chiar el in orasele mail popula-
tiunea romina descreste si cea ovreeasca creste. Astfel spre
ex. la Iasi in anul trecut populatiunea ovreeasca a crescut
cu 800 sufiete iar cea romina a scazut cu 80. Cresterea
totall a orasului in to an! era de 1 L000 Ovrei, pe cind
populaOunca romina scazuse.

www.dacoromanica.ro
14 Dr. V. Babes

Ar trebui ca copiii midi la Ovre sä moar5.

pe o scard mare sail tot atit de mare, dacà mortali-
tatea copiilor mid i mortalitatea in genere ar de-
pinde numai de cantitatea nasterilor.
Aci vedem insätocmai contrariul, adicA Ovreii
fiind a doudzecea parte a locuitorilor Rominiei,
ar trebui sä aibä i a doudzecea parte din morti.
In realitate insá. aü numai un numArmic demorti,
adicã din loco de indivizi morti sint 92°,0 Romini
si numai 31/2 00 OvreL
Cu alte cuvinte, Ovreii se inmultesc cel putin de 3
orT atita cit Rominii. Rominii avind o mortalitate de peste 30
la mie, mai mult adicä decit aproape toate tdrile din Europa,
pe cind Ovreii din Rominia aü o mortalitate deabia de 20
la mie, astfel incit dacä ei ar rdminea top' in tard, dupl
legea innaultirei progresive ar inlocui fo art e curind rasa
romi
Se pricepe deci cä din timp in timp Ovreiicari nu-si pot
gasi ocupatiuni in raport cu inznultirea lor si cu felul lor de
vieatd, se hotardsc sã emigreze.
Inmultirea Ovreilor, adecA excesul nasterilor la Ovrei
intrece cu atita in orase cifra excesului de nastere al Ro-
minilor, incit Ovreii sporesc aid ma mult decit de 20 oil
cit Rominii.
In anul 1895 ortodocsii inmultit la orase cu 4.408 suflete.
» » ovreii . 2 2 2 3.887 2
in anul 1896 ortodocsii 2 a 2.520 .
a a >> ovreii A0 X. 3.367
. 1897 ortodocsii )' 3,857
IP ovreii . . a 2 2 4.120

Dacd deci Rominii aratä in totalitate un spor de 12

13 0/0 pe an, adecä atit cit alte tari, la noi acest spor nu
probeaza atit inmultirea elementului romin, cit mai mult a
sträinilor.
Un indiciii cg. Rominii stail ra'il in privinta vitaliatif

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea poporulai romin 15

este si resultatul recrutdrilor care din an in an devine mai

defavorabil. Pe cind in anil 1890-92 ati fost improprii 5.60/o, in
aniT 93-96 improprii eraii 7°M, Tar in anul 97 8.3°/o. Dar
chiar dacA aceste din urmä cifre nu ar fi probante, chiar
dacA la lard elementul romin s'ar inmulti in mod normal,
totusi rAmine faptul cA locuitorii oraselor sint lnlocuiT cu
sträini, astfel incit peste putin orasele vor fi locuite de sträini,
Rominii find redusi la Ord. Cum insä inteligenta, bogAtia,
puterea statului sint distribuite intre locuitorii oraselor, Ro-
minul adea tAranul este condamnat sä devind fatalminte
sclavul Ovreilor, i precum astAzi este tributar proprietarului
si arendasului, milne va fi exploatat de Ovreil din orase.
Vedem acum cA tocmai Rominii adicA populatiu-
nea sail rasa domin antA si care ar avea cel mai mare interes
sd se inmulteascd, tara fiind una din cele mai rar populate din Eu-
ropa, descresc in orase si se inmultesc prea putin la tarA,
pe cind o altd rasA mai putin favorizata, straina, ame-
nintáprin inmultireasanationalitatearominA.Acest
faptnearatA de o parte, ceconditiuni extraordinar de
favorabilepresintasolulrominescpentru iumultirea
populatiuneisidealta,citepAcate trebuesAseficomis
din partea acelor cari artrebui sAgaranteze prosperi-
tatea si progresul populatiunef, pentruca tocmai
populatiunea dominatoare sl degenereze, pe cind
cea straina sä se inmulteasca intr'un mod ingriji-
tor. Elementul romin din Rominia, dacA mortalitatea
s'ar tine in limitele in care se gaseste in Wile civilizate,
cu marea sa natalitate, daca s'ar putea pune cel putin
in aceleasi conditiuni igienice in care trle:sc 0-
vreiT din Rominia, ar trebui sA de a roadele cele mai
imbucurAtoare. In aceste conditiuni populatiunea Ro-
minief in 2 0 ani s'ar indoi si in raport cu mortalitatea
mai micA, ar scAdea i morbiditatea care submineazA inteli-
genta, sdnAtatea i vitalitatea neamuluf intreg. Numai in
aceste conditiunis'arputeasAnegindim la adevArata
independenta de strainatate, emancipindu-ne de

www.dacoromanica.ro
16 Dr. V, Babe

invasiunea ovreeascA, ungureascA i bulgAreasca.

NumaT atunci am putea deveni expansivi si s'ar
putea realiza visul rominismului.
Mijloace pentru combaterea mortalitatil prea
marl la Rom Ini in ora§e. SA vedem ce mijloace ar
trebui intrebuintate pentru acest scop. Ele vor fi diferite
pentru diferitele regiunT ale Orli. in ce priveste orasele,
vom cAuta sl comparAm conditiunile de viata ale Ovreilor
cu ale Rominilor.
Cred cä bunAstarea sanitarA a Ovreilor e resultatul maT
multor imprejurari. Ovren, cu toatä lipsa de ajutor din partea
statulul, sint mai culti decit Rominif, tiü sä scrie si sä
citeasca, pe cind tAranul nostru stä pe treapta cea mai ..
rioará a analfabetilor din Europa civilizatd.
.Guvernele tarn cheltuesc milioane pentru un numAr
cu mult prea mare de soon .secundare si superioare si carl vor
creia in curind un proletariat hitelectual din cele maT pericu-
loase, si nesocotesc in acelas timp in mod nepermis instruc-
tiunea taranuluT.
Afard de aceasta Ovren gasesc in regulele lor reli-
gioase mdsurT Utile pentru a-si ingriji sAngtatea, pe end tA-
ranul nu este de fel orientat, ci este din contra indus in
eroare prin o multime de prejuditiT dAundtoare.
Religia dna" contribue la starea rea sanitarA a taranului.
Astfel se imbolnAvesc copiii la botez, unde Tarna sint
desbracatT si bagati in apa prea rece; la grijit sint expusl sä
fie infectati, intrebuintindu-se de preot aceeasT lingura care a ser-
vit si pentru alti copiT bolnavi de boale infectioase; dui:4 moartea
copilului, hainele infectate sint distribuite la altI copiT carT sA in-
fecteaza ; la mortI infectiosi, se gramadeste lumea cu copii
infectindu-se. Ceea ce este insA maT desastros in obiceiurile
religioase ale tAranului romin, este postul cel lung si rigu-
ros care-1 sabeste 5i-1 imbolnAveste si care, aplicindu-se
clilar la copiT mid si la bolnavT, agraveaza boalele si produce
moartea copiilor mid.
Este decT necesar ca guvernele sä insiste pe lingä inaltul

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea poporului romln 17

cler pentru a se remedia prin sfaturi si publicatiuni in biserici

aceste sari ddundtoare.
Aceea ce explicA insA mai mult decit orice altA im-
prejurare diferinta mare intre mortalitatea la Ovrei $i la cres-
tini, este neincrederea Rominului in medic si increderea sa
in desastroasa medicind popularA, pe cind Ovreul la mice
boalA cheaml imediat pe medic $i-1 ascultd.
Din aceastl cauzA, lupta in contra moaselor empirice si
in contra medicine empirice a poporului romin va fi unul
din mijloacele cele mai bune pentru regenerarea natiunei.
Dar ce trebue de fAcut la tarl, unde medicul este rar si
unde mizeria e atit de mare? Aid trebue o altA tacticA, tre-
bue mijloace mai radicale, mai generale.
Indreptarea starii sanitare a fdranului romin.
Tocmelile i invoielile. --inainte de toatear trebui
ca temelia sAnatAtii si prosperitatii taranului
s A.fie fu n da t A. Cu toate legile care garanteazA propri-
etatea tAranulur, existä in aceastä legislatiune atitea lipsuri,
incit tAranul este tributar proprietarului $i arendasuluf
si de multe or exploatat mar cu seaml de cel din
urmä in mod neomeno s. In adevAr, legile pentru ga-
rantarea täranului sint foarte defectuoase, cad legea dela
1864 nu era atit alcAtuitä pentru imbunatatirea stArii t1ra-
nului, ci, precum zice D-1 D. Sturdza, tcea era dominatA de
frica, ca nu cumva sA lipseasca bratele cultivatorilor mari. In
genere, legile noastre nu aU avut in privire täranimea, si ad-
ministratiunea noastrA s'a exercitat in contra tArdnimei,.
Toate asa numitele imbunätätiri ale legilor din 1872, 82 si 92
nu sint decit iii defavoarea tAranului, astfel ea astAzi in-
voielile agricole sint atit de aspre, incit sArmanul %Aran e
despoarat de tot timpul, de toate economiile si de Oat&
averea so.
Adaogindu-se la aceasta i dArile cAtre stat i diferite
administratiuni din ce in ce crescinde, starea economica a
tAranului e disperatA $i devine din ce in ce mai intolerabilA.
in acela5i timp incep a se propaga i boalele une civiliza-

www.dacoromanica.ro
18 Dr. V. Bab

tiuni mai rafinate, boalele mizeriei industriale, mai ales tu-

berculoza, asa cl in aceastA särmand tará boalele epocelor
barbare $i acele ale mizeriei profunde a popula-
tiunei rurale se combinA cu aceleale unei civili-
zatiunr inaintate. Nimic $i nimic nu ne autorizAsA presu-
punem el aceastA stare de lucruri are sä se amelioreze de
sine, din contra, toate ne fax sl credem cA sistemul adminis-
trativ de astAzi va indspri $i mai rad aceastà tristA stare de
lucruri.
Cred insd cA dacä am ajunge la o inmulth-e mai mare $i
la o sdnAtate mai bura a Viranului, dinsul va $ti singur sA-$1
amelioreze soarta cea grea creatA de guvernanti putin pa-
satori pentru binele public, cáci regenerarea sanitarA a
taranului va regenera $1 inteligenta noastrà si
va introduce in straturile domnitoare un avint
sdnAtos $i un interes pentru cauza täranului.
Regenerarea täranului renuntind la mijloacele
statului. Nu void face, cum se obicinueste la
noi, adicd sa vorbesc de evolutiunea naturald
sad sä amin chestiunea ad calendas graecas $i
sal declar cá nu putem face nimic pänä cind sta-
rea economicd a täranului nu va fi amelioratà, ci
void cAuta sl indic mijloace de naturd a fi aplicate chiar as..
tazi $1 prin care de sigur se vaputeaameliora aceastA stare.
Dupd pArerea mea, astäzi nu pu tem spera nimic de-
la straturile superioare profund degenerate $1
atit de mult angajate partidelor lor politice,
familiilor si prietenilor lor, earl ar trebui sä ia
initiativa pentru ameliorarea soartei tAranilor.
Nu cerem din partea parlamentului, a guverrmlui $i a admi-
nistratiunei decit putinA bunAvointA,putin simt de
sacrificid si putinA apreciare justä, pentru a se
aplica niste mäsuri, carinu cer sacrificii bAnesti.
SA renuntAm deci la sacrificiile $i la mijloacele statului,
care nici odatA nu se decide sä ridice starea tAranului.
SA reducem pretentiunile noastre cAtre stat la un mi-

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea poporului romin 19

nimum, cerind din parte I numai putiná bundvointa, putiná

ascultare a oamenilor de stiinta si distribuirea mijloacelor
existente de administratiune nu dupa favoruri, nu dupa
consideratii politice, ci dupä trebuintele reale ale %aril%
Scopul principal al acestei conferinte este anutne
sä arat, cä numal aceste mijloace si numai acest
grad de patriotism se cere din partea guvernelor,
astfel inch daca guvernele, fata cu alarma data cu aceastä
ocaziune, nu se vor crede indemnate de a schimba scarea
trista de astazi, nu vor avea nici o scuza pentruca sa-si ascunza
lipsa de patriotism, lipsa de sentiment rominesc.
Am semnalat la inceputul acestei conferinte mai multe din
mijloacele necesare pentru a ajunge la regenerarea natiu-
nei. Daca guvernul nu poate sã acorde serviciu-
lui sanitar mai multi bani, cel putin sa.-T acorde
o mai mare libertate, o mai mare autoritate, cad
pentru a scapa natiunea, intiful pas trebue sa. fie o ingrijire
deosebita in potriva unul pericol care la noi e mai mare de-
cit in orice aka. arA si care numai prin ingrijirea statului
poate fi inconjurat.
Conducerea serviciului sanitar. in conditiu-
nile de astazi nu cred cA s'ar gasi om competent
pentru a conduce rasboiul sfint in contra peirei
neam ului; se vor gasi insa ori cind ambitiosl neposedind
stiinta sanitara gata sa conduca serviciul sanitar in con-
ditiunile in cari se gaseste astazi acest servicia.
Atari persoane insa nu vor face deck greseli earl
fatalmente vor deveni desastroase pentru natiunea intreaga.
Daca conducatorul serviciului sanitar crede ca. de as-
tali ping. miine poate deveni apt pentru acest post, neascul-
tind chiar de oamenii competenti, el va deveni un desastru
pentru taxa, caci intocmai ca i. cind am pune un om necom-
petent masinist la o masina complicata si periculoasa, la India
miscare el va Attica masina saa va produce explosiune.
N'ar fi oare tot asa de periculos daca de exemplu
acei earl stilt in fruntea serviciilor sanitare s'ar conduce dupa

www.dacoromanica.ro
20 Dr. V. Babes

an un ciuri i reclame din jurnale pentru a decide asupra

destinelor land natiuni intregi? N'ar fi oare dezastros the&
cineva ar impune tarir desinfectiunea numai cu f or m o 1, cind
stiinta i legislatiunea modernA an condamnat acest fel de desin-
fectiune admitind formolul numal pentru desinfectarea pare-
plor i tavanelor cu totul netede, conditiuni cad' nu sint rea-
lizate nicAeri in locuintele täranilor ? Nu e permis ca cineva
sa recomande intre aparatele cu formol un model scump si
defectuos, cad astfel metoda desinfectiunilor, care a inceput
deja sA dea rezultate incurajAtoare, va degenera la o forma-
litate scumpl si ineficace. Persoanele cari vor fi cApAtat con-
victiuni stiintifice asupra importantei desinfectiunii vor sti la
ce se expune populatiunea prin o astfel de lipsd de cunostinta.
N'ar fi oare periculos dacl cineva ar deprecia rezulta-
tele admirabile cistigate in timpul din urma in combaterea
m alari e 1, recomandind dupl spusele unui Oran ca e destul
sa se unga cineva cu sea pentru a nu capata malaria, cu
toate clincercArile stiintifice ale lui Koch si Celli su grasimi ati
dat resultate negative ? N'ar fi oare periculos ca un conduca-
tor al serviciuluT sanitar sä afirme d. ex. cA p elagr a nu e
altceva decit alcoolizm ? Prin astfel de greseli am pierde mice
armA, mice mijloc sigur in combaterea boalelor celor mal im-
portante ale populatiunei.
N'ar fi periculos dacA un cap sanitar ar intrebuinta
sistemul de as cund er e, afirmind ca starea sanitarA este
perfectA sail cä spre ex. portul Suli n a ar fi un model de
igiena, pe cind de fapt acest port se gaseste in conditiunile
cele mai neigienice, constituind astfel un pericol eminent nu
numal pentru Rominia, dar pentru toata Europa, caci prin
acest port sintem amenintati de invaziunea epidemiilor celor
mai teribile ?
Still bine cA top eel mai competenti carora Ii s'ar oferi
conducerea luptei sanitare, ar refuza, cad nu convine unul
om de valoare sa ocupe un post bine platit si cu o imensa
responsabilitate insä cu minile legate. Ca u n u I mare c A-
pitan in timp de r a zb o iü, trebue inainte de toate sa

www.dacoromanica.ro
 Regenerarca poporului romin 21

se dea acestel persoane mina libera, incredere, autoritate,

caci numai astfel va putea organiza serviciul sanitar in mod
absolut si numal in vederea intereselor sanitare. Conduca-
torul sanatatii pablice trebue sa albä o astfel de situatie
incit O. nu fie supus fluctuatiunilor politice, O. fie indepen-
dent de orice minister si sa aibl dreptul sa asiste la consi-
liul de ministri, impunind prin cunostintele sale speciale si
avind cuvint inaintea parlamentelor. Nu ma indoesc ca, fatä
cu pericolul cel mare, o atare persoana distinsa si indepen-
denta, recunoscutä si ascultata de toti, nu va 2ngreuia intru
nimic budgetul statului. Dacä parlatnentele nu se vor de-
cide a da conducatorului serviciului sanitar putere ministe-
riala sub mice titlu, aceasta va insemna a sacrifica fericirea
si viitorul poporalui intreg in depling cunostinta de canza,
va insemna ca cei dela putere mar curind admit sa. ne pra-
padim decit O. se acorde puterea necesara conducatorului
serviciului sanitar. Mai bine O. piara tara decit sarenuntam
a face politica cu serviciul sanitar.
Organizarea serviciului sanitar. A doua con-
este ca consiliul sanitar sä nu
ditiune care o cerem
fie o simpla masina de inregistrare, sä nu fie ea
astazi un corp consultativ, ale cart"! deciziuni O. fie ingro.
pate prin dosarele directiunil generale. Acest consilia ar tre-
bui sã alba un vot decisiv in ceea ce priveste combaterea
boalelor si disciplina corpuluT medical.
A treia conditiune este crearea until personal
sani tar astfel incit nu orice medic de azipana mine O. poata
fi decretat inalt functionar al serviciului sanitar. Ar trebui
odata pentru totdeauna sä intre in convingerea guvernelor
cä stiintele sanitare ati devenit mal importante
si mai grea de invatat deeit orice stiinta natu-
ra la si cä persoanele destinate pentru aceste servicii trebuesc
sa fie obligate a trece printr'o seoala speciala._Ca atare scoalä
se ofera institutul noti de bacteriologic fara nicT
o cheltueala. Astfel prima si cea mai grea eondiOune,
adica crearea unei armate bine organizate pentru a combate
3

www.dacoromanica.ro
22 Dr. V. Babq

boalele i mortalitatea i pentru a garanta o ridicare, o re-

generare repede a natiunii, s'ar putea obtine fAr A nicT
un sacrificiii bAnesc.
Fondurile sanitare, raportul medicului sani-
tar cu administratiunea. Nu afirm cl pentru aceasta
nu va fi nevoe de oarecari cheltueli. C onsiderind insa
cã fondurile destinate pentru sdnAtatea publi-
cului sint risipite i distribuite fArä cunos-
tintl de cauz A 0 de multe ori pentru consideratiunT cu
totul strAine scopuluT suprem, sint convins cA concentrarea
tuturor acestor fondurT intr'o minA energicl, cinstit5. §1 con-
dusá de spiritul tiinteI sanitare, va face ca aceastA sumä
s5. dea roade inzecite. DacA toate fondurile maxi ale spita-
lelor, dacä toate donatiunile, toate fondurile pentru epidemiT
0 epizootif precum §i budgetul statuluT pentru acest scop
s'ar cheltui numai pentru regenerarea sanitarl a OHL sint
convins cá aceste fonduri ar ajunge. N'avem decit sä its-
foim rapoartele anuale ale medicilor de judete
i de orae, pentru a vedea cari sint desideratele, cerin-
tele necesare locale pentru ajungerea acestuT scop. Am avut
distinsa onoare de a fi delegat din partea consi-
liuluf sanitar in timp de maT multi anT sä studiez
ac este rapo arte i am vAzut in ele multA bundvointa,
multa pricepere, insd tot atita neputintl, fatä cu or ganele
nepricepute §i efemere ale administratiunil. $i ceea
ce este mai gray, este cd nu din lipsa de mijloace mad, dar
dintr'un spirit ingust de partid, de persecutie, de ingimfare,
de certe, de etichete §i de ierarhie administrativd, adminis-
tratiunile impiedecd realizarea celor maT importante mäsuri.
De cite off insu0 medicul nu este persecutat de autoritAtT, dacA
importuneazI prin fortA de caracter, prin energie, cerind in-
lAturarea relelor sanitare. Fata cu aceste inconv eni -
ente, numaT independenta administratiunii in-
tregf po ate sA ne scape.
Dacd, precum am vAzut, un medic fArA cu-
no§tinte sanitare devine un pericol pentru tarl,

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea poporuhii romin 23

cu cit mai putin competent trebue sa fie orice

ministru care nu este medic. fnsa numai o persoana
profund convinsa de tiinta. sanitara 0 de importanta ei va
pricepe ca. nu exista nicio considerat.iune personala, politica
sag diplomatica, pentru care arfi permis sa se sacrifice inte-
resele sanitare ale Orli.
Este deci neaparat trebuincios ca serviciul sanitar sä de-
vie independent de ministerig, farä el aceasta sa ceara sacri-
ficir banesti i aducind foloase imense.
Un atare ministru sag secretar de stat sail comisar sa-
nitar extraordinar,cu un consilig sanitar 0 un consilig me-
dical, cu initiativa 0 cu executiune proprie, cu un control
sever 0 continua asupra tuturor organelor sanitare, singurprin
o" putere extraordinara legala va putea sä impunä 0 admi-
nistratiunei politice.
Declararea boalelor, agentii sanitary si medi-
dna populara. tiinta. moderna 0 maicuseama
bacteriologia a gäsit in timpul din urma arme pu-
ternice in contra celor mai multe boale. Daca or-
ganele sanitare vor fi in stare sa aplice in mod constiincios
toate aceste mijloace, neapärat ca mortalitatea i morbidi-
tatea vor scadea de o data. Pentru executareamijloa-
celor insa, serviciul sanitar are nevoe deconcur-
sul devotat al tuturor medicilor.
Pentru a combate aceste boale, ele trebuesc sa fie cu-
noscute, qi trebue sa ne intrebam daca medicul are dreptul
de a declara serviciului sanitar cazurile de boale infecti-
oase care ameninta familia, vecinii qi comuna intreaga. fn
ultimul congres de igiena dela Paris s'a stabilit
din nog aceasta necesitate, i s'a aprobatprincipiul, ca
dacä un individ nu are dreptul slomoare pe vecinul sag pe
familia sa cu toporul, tot asa de putin are dreptul sä o ne-
noroceasca prin aceste boale. insa multi medici practici nu-
mai atunci se vor decide a denunta toate boalele infectioase
prevazute de lege, cind i familia va avea aceastä datorie
0 cind conducerea acestui servicig va fi intr'o mina pu-

www.dacoromanica.ro
24 Dr, V. Babet

ternica $i_indepeudenta.. tr comunele rurale ar tEe,

bui creatä o institutiune noua, propusa de comisiunea pen-
tru alcatuirea until prorect de lege sanitark care nu va eere
prea marl cheltuell si care este ceruta de unanimitatea me-
dicilor de judete: crearea nnor agenti sanitari in fie.
care co muna. mai mare este conclitiunea indispensabild
pentru executarea másurilor sanitare. Acest agent sanitar,
om ioteligent din localitate, mai bine un fost s ergen t
sani tar , fiind instruit anutne de catra medicul de judet, va de-
clara immediat medicului de plasã orice cas de boald infec-
tioasa, va controla, dupgi indicatiunile luT, ingrijirea bol-
navului si igiena satuluf si va insista mereü asupra amelio-
rarilor necesare. Acest agent va avea in vedere pe copiii micl,
pe copiil de scoald, pe copiii vaccinati, morbiditatea sit mortali-
tatea copiilor.
Un al doilea agent sanitar de cea mai mare important&
trebue sä fie m o a sa, care in timpul cel mai scurt po-
sibil trebue s inlocueasca babele saü moasele empirice, ca-
rora in mare parte li se datoreste marea mortalitate a co_
piilor mid, adica tocmai degenerarea natiunei.
Existä o simpatie foarte rAU plasata fata de
ceca ce se numeste m edi ci n a p op u lard, in care intra mo-
situl empiric si ingrijirea copiilor mici. insa consiliul sanitar
si medicii tiü ce devastarl, ce nenorociri se produc zilnic prin
aceste femei. Avem acum, gratie initiativei D-rulul Felix, o
scoall pentru moase rurale; aceste moase bine instruite
asupra facerel, asupra antisepsiel si ingrijirel noil-nascutilor,
vor aduce foloase imense, dar numal atunci cind nu se vor
mai tolera moas el e empiric e. i pentru aceasta trebue
o mina tare, cu mult mai forte decit a unul director
general.
Numal in unele judete, precum in judetul Museel,
satele aU moase cu diploma, si de o data, intr'un singur an,
mortalitatea copiilor micl a scazut in mod extraordinar.
Caritatea publica gi concentrarea serviciulul
sanitar. Serviciul sanitar va trebui sA supraveghleze

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea pupurnIui romin 25

nstitutiunile de binefacere, cad avdrea acestor institutiuni

e;te avere publica si nu este permis ca aceste mijloace sA
fi t risipite sat*/ O. fie cheltuite in. mod nerational.
Nu va fi permis ca societati materne spre exemplu sA
facA instalatiuni saü clAdiri costisitoare si sa cheltueascA banif
pe tot felul de lucruri si de personal inutil.
Atari institutiuni de lux vor fi mai mult dlunA-
toare decit binefAcAtoare, pentru cA eleexploateazd caritatea
publica pentru ajutorarea unui numar prea mic de indivizi, pe
cind cu aceiasi bani s'ar putea pästra pentru natiune un numAr
cel putin inzecit de copil sAraci earl astAzi pier. Aceste
institutiuni mai sint dAunAtoare si din causl cA acolo copiii
mid se gramadesc asa incit, isbucnind o boall infectioasA,
aceste fiinte fragede, earl trebue inainte de toate ferite de
infectiuni, cad victime acestor boale.
Acesta este unul din relele societAtii noastre O. se
intrebuinteazA rAti caritatea publicA $1 sumele
destinate pentru ameliorarea sAnAtAtil publice.
Dacl spre exemplu in locul societAtilor de binefacere,
earl costAmult $i daii putin folos, s'ar da mijloace in contra
tuberculoz el creindu-se sanatoril, prin aceasta s'ar obtine
foloase inzecite pentru societate $1 pentru pdporul romin.
Este trist a vedea cum tAranul si cetAteanul romin. se
prApadesc de boald, Cum natiunea degenereazA, pe cind
milioanefe produse de fondurile Eforiilor $1 epi-
tropillor spitalice$tf 'se cheltuesc in mare parte
pentru clutarea strAinitor. E frumos $1 nobil fArl in-
'doeall sA ajuti $1 pe strain, dar nu atuncl chid prin aceastA
generozitate se compromite viitorul natiunel romine. Nu este
indolos cA spitalele sint un tucru util; dar ingrijirea excesivA
pehtru crearea spitalelor nu trebue sA ne facA sA neglijam alte
frebuinte si mai impOrtante. Astfel la noi in lard, cu tot nu-
mdrul celmare de spitale,nu avem unde sA ingrijim pe
tubercuioli sadipe reconvalescenti, tad uncle sA
lsollm pe eel amenintati de boale infectioae. 0

www.dacoromanica.ro
26 Dr. V. Babe

mina inteligenta si forte va trebui sa fie autorizath de a

dispune astfel de fondurile publice, in cit fiecare tre-
buinta 0 fie desvoltata in raport cu celelalte tre-
buintf. Astfel conducAtorul serviciului.sanitar va gasi im-
mediat mijloace sa creeze asile pentru tuberculosT
si pentru ceT amenintati de aceastA boala, fiind aceste in-
unicul mijloc de a combate cu succes
stitutiuni
aceasta boall teribila a civilizatiunei. In asa im-
prejurarT, nu va fi permis a se face deosebire intre ci-
vil si militar, cad boalele nu fac aceasta deosebire. Va
trebui ca directiunea sanAtatiT publice sa fie in-
tocmita pentru civili si militarT, cacT.nu e permis
ca armata sl devie focarulinfectiunilor la om si
la caT si ca din armatä sa se raspindeasca infec-
tiunile la populatiunea civill saü viceversa. .

Boalele copiilor mid. Tinta cea mai importantA

pentru regenerareapoporului romin va trebui sa fie ingrijirea
copiilor
De ce mor copill midi la noT in tail? Mor de
slabiciune provocata de sanatatatea proasta a parintilor,
de neglijenta, de lips1 de ingrijire i mai cuseamd de hra.-
fire nepotrivitä. SA nu se creaza cä dact mor mult1
copiT, ceT rAmasi sint maT rezistentr; din contra, dacä mor
mult1 copiT, ceT care tannin vor suferi de boale, carT desi
nu le cauzeaza moartea, totusi le submineaza sanatatea si
le micsoreazA vitalitatea. Va trebui. toata energia unei directiunT
luminate pentru a introduce prin medicT, agenti sanitarf,
moase, preoti si invatatorT, nu numaT instructiunr
despre ingrijirea copiilor, nu numaT un control asupra
acestei ingrijirT, cii oarecari ajutoare pentru mama si
copil, pentru ca mama sA-sT poata hrani copilul cu laptele
WI, saü cu lapte de vacA flert, diluat i indulcit in
mod potrivit.
Boalele infectioase ale copiilor. Conducatorul
serviciului sanitar vatrebui sä tie ca pentru toate boa-
lele nu ajunge un singur cuvint de scapare, o sin-

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea poporului romtn 27

gurä fraza pentru a caracteriza combaterea lor, $i ca fie-

care boald cere un studin aparte $i aprofundat; clef tocmai
boalele cele mai devastatoare sint specifice, adicA ail in-
dividualitatea lor, de care trebue sä tinem seama in fiecare
moment.
SA ne intrebam ce pericol presinta diferitele boale si
pentru care anume boalà trebue sa sacrificAm cea mai mare
energie i cele mai multe mijloace. Fara. indoeald boalele
de copii ne vor interesa in prima linie, $i am indicat deja
ce este de facut pentru a impTedeca moartea copiilor pina la
un an; dar $i dela 1-5 ani mor foarte multi copii, a$a ca
dela na$tere panA la virsta de 5 ani mor aproape jumatate
din cei nascutf. in aceasta a doua perioada bintue mai cu
deosebire boalele.infectioase: pojarul, scarlatina, difte-
ria, variola, tusea convulsiva. Pot O. afirm cä variola
este mAsuratoarea cu care se poate judeca energia unei ad-
ministratiuni sanitare. Dacã la noT se mai ivesc epidemii de
variola, pe rind in Germania abia se mai cunoa$te aceastA
boala, asta inseamna ca administratiunea noastra sanitara
n'are destulA putere spre a face ca toti copiii sA fie vac-
cinati.
$i mai evidentA este insuficienta administra-
tiunei in combaterea difteriei. Nu sint zece ani de cind
aii murit de difterie totT copiii dii numeroase localitati
in Moldova. in raportul D-rului Felix pe anul 1892 se
aratA cä in anii 1891 $i 1892 ati murit de angina difterica
in anul intial din 1962 bolnavi 1128, Tar in anul al doilea
din 2593 bolnavi 1077. S'ail luat masuri extraordinare de
isolare si de desinfectiune, dat fArl efect. Numai dupä ce
s'a descoperit serul antidifteric, pe baza principillor e$ite
din Institutul nostru de bacteriologie, mortalitatea de difterie
a scAzut in comunele rurale dela .8o0/0 la vr'o 13010. Feri-
citi sint mai cu seamd aceia car! in prima zi de boala se
acireseaza unui medic $i primesc acest ser tamaduitor, cad
coplif cari se injecteazA in intiTa zi de boala
scap A "aproape tot!, a$a el mortalitatea e deabla de 0/0.

www.dacoromanica.ro
28 Dr. V. Babe

Dacä insA se asteaptA mai mult decit 4 zile,

injectiunile de ser vor fi de multe orl fdra efect,
si mortalitatea va fi de vr'o 400/o. Este deciabsolut
necesar ca serviciul sanitar sA gAseasca fiecare caz de dif-
terie el-liar in prima sari a doua zi a ivireT sale. Negli-
jenta saU neputinta organizatiunei noastre sanitare se vede
mai mult decit pentru orice altA boalA tocmai in negA-
sirea cazurilor de difterie. Este curios cä la tall
copiii sint inoculati mai de timpuriii decit la Bu cures ti,
astfel incit mortalitatea a scdzut acolo la mai putin decit
13010 pe cind in Bucuresti mortalitatea este aproape
de 20% i sint aici atitia copil cari mor fdrA sA primeascA
injectiuni de ser, incit statistica din Bucuresti aratl mai
multi morti de difterie decit bolnavi cunoscuti.
Aceasta dovedeste el in malialalele Bucurestilorlocuitoriisint
mai ignoranti si mai lipsiti de ingrijire decit in orice parte
din lume, desi comuna cheltuieste sume insemnate pentru
aici este deci de cea
medici si sdnAtatea publicA. i
mai mare utilitate intervenirea unei autoritAti
superioare cu o putere extraordinara. care sal dic-
teze pentru ce scopuri anume trebuesc intrebuin-
tate mijloacele orasului destinate sanAtAtii pu-
blice.
in privinta pojarului si scarlatinei, stiinta nu este
incA in mdsurA de a indica mijloace sigure de combatere SI
trebue sl ne multumim cu oarecarT mdsuri preventive si
cu ingrijirea bunA a bolnavilor, concentrind mijloacele noastre
in vederea altor boale, pentru cad cunoastem mAsuri stiin-
tifice si sigure de combatere.
Una din ingrijirile cele mai importante ale serviciului
sanitar ar trebui sA fie ca copiii sA. nu se imbolnAveascA de
boalele de carT suferA diferiti membri aT familieT, anume de
tub erculoza, cAci cei mai multi cop devin tuberculosi in
familie. Pentru aceasta este neaparat trebuincios ca medicii
sA declare tuberculoza acolo unde ea poate deveni un
pericol pentru familie, si in acest cas sA se isoleze tubercu.

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea poylorulul romin 29

losul, sI se desinfecteze casa, saü sa se scoata copiii ame-

nintat1 din sinul familiet. Toate aceste se pot executa cu
putine spese dar cu multA energie.
coala ar trebui sI fie deasemenea supraveghiata de
serviciul sanitar, 0 nu de ministeriul instructiunil publice,
care n'are nici destulA competinta, nici destule mijloace de
control.
Un mare inconvenient existA in ceea ce priveste in vA-
tAmintul igieneT in scoale, din causä cA noua lege
a instructiunii publice nu prevede ca acer cart
instruesc pe copii asupra igieneT sA priceapa eT
singurT igiena, din contra legea a nesocotit cererea
ca cursul de igiena. sä fie predat de medic!, desi
era evident cl numai mediciT sint in stare sA
predea in mod practic, stiintific si convingAtor
igiena modernA.
Sifilisul, malaria si pelagra. Boalele cele maT
importante de combAtut, in afarl de boalele infantile, sint
acele earl produc o degenerare a descendentilor, in
prima linie sifilisul, malaria si pelagra. Despre cea
dintiiii imI permit O. amintesc numaT atita, cl ea va putea sA
submineze vitalitatea poporuluT nostru numaT atit timp cit ea
va fi privitA ca boall secretA sirusinoasA.Dinmomentul
in care ea va fiprivitA ca orice altA boall, despre care decla-
ratiunea se va face la timp, ea va dispArea i va inceta a fi
epidemica, amenintind neamul intreg.
Malaria este poate cea maT rAspinditA din
boalele carT bintue Vara noastrd. in anul 1896 s'aci
constatat 150.000, in anul 1897 2 5 o . o o 0 de malarid ;
existA insA cu mult mai multi fi trebue sA considerAm cA
aceastA boall predispune la tot fel de alte boale si slAbeste
in mod considerabil organismul i pe descendent!. in timpul
din urmA s'aii gAsit mijloace de a combate aceastA boall,
si acestea nu constati numal in stirpirea bAltilor, ceea ce
nu se poate cere dela guvern si dela administratiile pu-
blice, cAcT e prea costisitor lucru, 0 am arAtat deja cA de-

www.dacoromanica.ro
30 Dr. V. Babq

generarea inteligentiT noastre consta tocmaT in aceea ca nu

facem nimic, nu cheltuim nimic, oficit de marT ar fi foloa-
sele pentru viitor, dacä nu avem foloase personale immediate,
precum sintem gata a vinde totul, numaT sa ne aduca un
folos fie cit de mic, dar la moment. Pe cind stramosil nostri R o-
manT in deplina lor vitalitate ati zidit conducte monu-
mentale si marete, ail facut canalizatiunT imense,
institutiunT sanitare superbe cu cele maTmarisacri-
ficiT si de car! numaT nepotiT lor aü putut sa pro-
fite, statul si proprietarul romin nu se decid a
seca baltile, cu tot avantagiul pe care 1-ar aduce inteun
viitor nu prea departat; se decid insa cu cea maT mare
usurinta sa tale o padure, fdra a se gindi la reimpadurire
si fara a avea in vedere desavantagiile pe cad le prezinta
aceasta procedare pentru sändtatea generala i pentru eco-
nomia tariT.
Din norocire insa malaria se poate combate
prin alte mijloace, descoperite in urma consta-
taxi! ca tintariT propagaaceastaboalasicaparasitul
malariei are nevoe de un timp oarecare de desvoltare.Pe baza
acestor cunostinte si numaT pe baza lor sintem in stare
sa prevenim si sa vindecam malaria cu chinina.
Un conducator priceput al serviciuluT sanitar din tara in
urma acestor cunostinte va putea, dacã e constiincios, sa corn-
bata malaria, cu totT tintariT si cu toate baltoagele din tara.
Insa cu toata insistenta mea, nimeni Inca nu s'a
decis a aplica aceasta. metodd cu rigurozitatea trebu-
incioasa, din contra se da chinina ca si maT ina-
inte, fdrasistem, in mod insuficient si fara folos.
Una din boalele cele maT nelinistitoare pentru noi este
pelagra, boala mizerief, boala care da de gol tot
egoismul claselor domnitoare. In adevar pe cind in
Italia, Franta i chiar in Spania aceasta boala se micsoreaza
din an in an, la no! ea creste in aceeasT mAsura.
Inainte cu citIva an! ere." 10.000 de pelagrosT, apof
20.000, astAzT avem peste 40.000. Am aratat prin experien-

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea popurului romln 31

tele mele cd pelagra este produsd de porumb stricat la oa-

menT degenerati saa sldbiti. Pe cind porumbul bun se
exporteazd, proprietarul $1 mai cu seamd arenda-
$121 din regiunile pelagroase dá tdranului ro-
min porumbul pe care 1-a refuzat Englezul chiar
pentru nutretul porcilor sAT. Acesti proprietari $i
arenda$T, in egoizmul lor de degenergi, nu Tail in consideratiune
cabratul tdranului de care aa nevoe pentru munca cimpului
devine incapabil de mined, cind sAtenii devinpelagro$1 prin
acest procedea neuman. Proprietarul mai departe nu lasd ca
tdranul sail ingrijascd cimpul la Limp, asa el el il seamAn A
tirz la , cind porumbul nu mai are timp sd se coacd. Sfaturile
si exemplele bane date pe mo$iile Coroanei $i ale Academiei,
care in anii din urmd face contracte anume cu arenda$1T garan-
tind ingrijirea tdranului de cdtre dinsiT, mi vor servi pentru
indreptarea lucruluT, cdci nu se vor gdsi alti proprietari call
sA se invoeascd sd Ta maT putind arendd, obligind pe arenda$I
sd fie umani cu tdranii.
Pentru combaterea acestei boale nu trebuesc
banT, trebueste o mind de fer care sd pedepseascd
fArdmildpeaceia carivind sail oferdporumbulstri-
cat ca hrand tdranului muncitor. Trebue$te mind
energica spre a garanta tdranuluf timpul necesar
pentru a semAna $i a culege porumbul la timp.
Unicul sacrificia al statului ar trebui sA fie ca
cel putin primAvara, atunci cind boala revine, sa.
o previe printr'o alimentatiune bund saa printr'o
colonizare a pelagro$ilor; tdranul pelagros sd fie scos
din mediul sda, sd fie dus in asile, mAndstiri, cazarme, pe
proprietAtile statuluT, si sd 11 se dea instructiT tot-odatd des-
pre cele trebuincioase pentru a nu se imbolndvi din noa.
Boalele de nutritiune vicioask alcoolismul.
Si la oamenii adulti ca $1 la copii, boalele infec-
tioase ale intestinelor sint la no/ in tard cele
maT rAspindite si cele mai grave, ceea ce indica in mod
evident cd cele mai multeboale provin din mizerie, din alimen-

www.dacoromanica.ro
32 Dr. V. Ba.be

tatiune proasta. rn adevIr nu existA natiune ivili

zata care sA se nutreascA a$a de prost ca Romi-
n ul. Afard de mamilliga, el se nutre$te cuverdeturi car! nu
sint de fel hrAnitoare, cu legume Intl, cu ceapA, urzici $i thi
putin peste sArat; pe linga asta mai bea apA infectA. Din acea !
sta cauza febra tifoldA $1 disenteria sint la ordinea zilei. Pentru
a preveni aceste boale, in starea in care se gase$te astAzi
serviciul sanitar, este putin de fAcut, cdci apa bu nA e sc um-
pa, mai vittos dadA ni-o procnram prin ingineri.TA-
ranul ramin este atit de neindreptAtit, atit de sa.--
rac incit nu face de fel economii $i nu este in sta-
re sA cheltueascA pentru mincare atit cit chel-
tue$te tAranul in ori c e altA tarA civilizatA. FAcind
socoteala, Rominul cheltu*e jumAtate din cit chekue$te Ora-
nul german- $i francez, cheltue$te mai putin decit Irlandezul,
mai putin decit croitoresele din Londra car! servA ca
tipuri de insuficientA alirnentard. NicAiri in Europa, cu excep-
tiunea unor tinuturi din Rusia, starea tAranului nu este atit de
trista, inch Cu toate cl consumA alimentele cele mai eftine,
totu$i aproape in totl -anii el nu-$T poate procura niei macar
aceastA hranA mizerabill ; foametea $1 necesitatea distribuitel
porumbului de cgtre guvern se repetA pe fiecare an.
ii starea de astAzi a degenerarei egoiste a claselor 8u-
perioare, nil avem nicI o sperantA sA ameliorAm soarta sAtea-
nului pornind de sus, n'avem decit o mica nAdejde, adicA
aceea cA tAranul, fArd ajutorul problematic al statului, prin ri-
dicarea nivelului sAil sanitar $i moral, va cApdta puterea de
a se impune statului.
SA mai vorbim de alcoolisrd ca cauzA a degenerArii
taranului? Nu suferA indoealA cA acest vièiü e'foarte.rAspin-
dit in multe judete, $i este mar' mult consecinta deck cauza
disperarit mizeriei si degenerArif taramilui. El nu este un
Vida inrAdAcinat al poporului romin. Acolo u ride starea
materiaIA a taranului se indrepteazA, alcoolismul
scade dela sine. Pe mAsura in card sAnAtatea taranulur se
ridicA $rin care simtul pentru proprietate cre$te, scade

www.dacoromanica.ro
 Regcnerarea poporuluT romin 33

alcoolismul, saü cel putin nu poate sä alba acele urmdri de-

sastroase asupra organismulur pe care le are la oamenir slA-
bitr de mizerie. Altfel alcoolismul este unicul inconvenient
in contra cdrura statul intervine, bucuros mai cu seamd cind
in acelas timp poate sá creeze contributiunr nor si sA
ci$tige banf pentru interesele straturilor superi-
oare.
Resumat. Sd-mr fie permis a resu ma acum ideile ex-
puse pand aci si bazate pe studiT aprofundate $i pe metode apro-
bate de stiintele sanitare si de cal mat geniali oameni de stat.
Intira datorie a statulur este sdgaranteze fe-
ricirea cetatenilor, sAndtatea fiind temelia feri-
cirer.
Este un semn de degenerare a claselor su-
perioare dacA acestea nu gAsesc mijlocul de a ga-
ranta cel putin intr'atita sdndtatea publicd, incit
populatiunea indigend, din care ar trebui sd se
regenereze natiunea, sá nu descreascd $i sd. nu su-
fere de toate boalele mizerier.
Cauza principald pentru care guvernele noa-
stre nu gdsesc acest mijloc este preocuparea lor de
interesele personale de partid $i depreciarea $tiin-
telor sanitare; guvernelesintinduse in eroare asu-
pra importanter acestor stiinte5i nu admit ca con-
ducdtorT in lupta pentru sdndtate oamenT anume
pregatitr $icompetentr, dindu-le mind liberdsi in-
fluenta necesard.
Degenerarea tdranulur romin e cauzatA, prin
lipsa de garantare a proprietdtir si muncer tA-
ranulta, de boalele de care suferd si care duc la
mizerie. Aceastä degenerare se poate documenta
cu date statistice in raport cu starea sanitard
bund a locuitorilor din tarile vecine.
Datele statistice, carT la aparentAaratd o sta-
re destul de bund a populatiuner, in realitate nu
dovedesc decit prosperitatea $1 inmultirea strai-

www.dacoromanica.ro
34 Dr. V. Babe

nilor $i scaderea populatiunei romine, maT ales a

celei dela ora$e.
Regenerarea poporuluT trebue inceputa prin
ridicarea stäriT sanitare a taranuluT romin, care
se poate efectua färä sa se recurga la sacrificii
bane$tT,dar cerindu-se imperios statului conducl-
torT inzestratT cu independenta si putere maT mare
$1 cu dreptul de a dispune de toate mijloacele de-
stinate sanatatiT publice $i medicineT. ET sa fie
anume pregatitT in practica $i $tiinta sanitard,lu-
minatT $i insufletitT de Tubirea patrieisi de focul sa-
cru al adevarateT $tiinti, capabilf de a inspira a-
ceste sentimente personalului sanitar, care la
rindul sag sa fi trecubprin $colT sanitare. Condu-
catoriT trebue sa albá dreptul de a expune nece-
sitätile zilel inaintea consiliului de mini$tri $i
inaintea Camerilor.
Termin raspunzind indoelilor care se vorpresinta poate
inaintea spirituluT D-voastra, ascultind criticele mele aspre
si propunerile mele radicale.
Veti admite cä sint multe rele de indreptat, yeti' in-
treba insa claca nu exagerez si daca mijloacele recomandate
de mine sint tocmaT cele maT potrivite.
La aceasta pot O. rdspund, punind in cumpana trecu-
tul meg, lucrarile mele sanitare, increderea i consideratiunea
de care ma bucur in sferele speciale din strainatate, increde-
rea oamenilor de bine $i a tineretuluf medical din taxa in
$tiinta pe care o profesez.
Daca n'a$ avea convingerea sfinta in $tiinta noasträ,
de ce m'a$i expune la persecutiunT i du$maniT prin aceste
destdinuiri? Nu pot avea alt interes decit acela al $tiinteT si
al patrieT mele, nu fac nici politica, n'am nicT rude sag alte
persoane ale caror interese in-ar calauzi in aceastä pornire,
am fost insa chemat prin increderea taril inteun post inde-
pendent $i plin de raspundere, pe care nu-1 voiCi parasi nici
odata pentru un alt post sanitar.

www.dacoromanica.ro
 Regenerarea poporultfi romin 35

Sint chemat in acest post nu ca sl mA inchid in la-

boratorul mei, ci sA colaborez in mod activ la ridicarea sAna.-
tAtii publice, 0 sint obligat sa del alarma, farA fricA 0 flrA
consideratiunT de persoane, in momentul cind din sferele
inalte ale §tiinteT privind conditiunile prosperitAtIr natiunei
observ semnele unei degenerari progresive a poporuluI ro-
min 0 care nu se va putea opri decit prin mijloacele tiin-
tel sanitare.

R. P. n.
UMW Per*, I OA lel
BIblIce.. _
221.. I

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro