HORIA TECULESCU

V. ONITI LT
UN EDUCATOR
DESCHIZATOR DE SUFLETE
$1 ZIDITOR DE IDEALURI

VIATA SI OPERA
CU UN CUVANT INTRODUCTIV
de

I. BRATU
Directorul Deneral al lnvätamantului Secundar

*1 UN A DAUS
CUVANTARILE $1 STUDIILE

BUCUPESTI
EDITURA CASEI SCOALELOR SI A CULTURII POPORULUI
1 9 3 7

www.digibuc.ro
Stramosului Ieromonah Gherasim,
care a indemnat la carte pe tatdl
meu si a ddruit bisericii pdmdntul
in care odihnesc osemintele lui
Andrei Muresanu 0, Virgil Onitiu.

www.digibuc.ro
 Cine se va indemna la fapte
bune, de nu se vor läuda
oamenii harnici in lume ?
M. COSTIlsi

www.digibuc.ro
 HORIA TECULESCU

V. 0 NI T I U
UN EDUCATOR
DESCHIZATOR DE SUFLETE
*0 ZIDITOR DE IDEALURI

VIATA SI OPERA
CU UN CUVANT INTRODUCTIV
de

I. BIZATU
Dlrectorul General al Invalimántului Secundar

* 1 II NI A 6, S
CUVANTARILE SI STUDIILE

1937
EDITURA CASEI $COALELOR
BUCURE$TI

www.digibuc.ro
tor loc de prefatii

www.digibuc.ro
 Curviint infrojuctiv

Inteo conferintei tinutei la Cercul prof esorilor se-

cundari din Bucuresti, menitei sei infeitilFeze viata
activitatea regretatului Andreiu Beirseanu, unul din
cei, mai de seamei dintre prof esorii cari au muncit
la Foalele ortodoxe ale Brcqovului, am citat cuvin-
tele prin care D-1 N. lorga, marele &sal/ i ndru-
ineitor al neamului, a inteles sei caracterizeze opera
indeplinitei de profesorimea ardelean4 :
«Arclealul a avut astfel de profesori ;Inc& vieata
lor poate figura pe paginile acelui Plutarch national
care ne lipselste
Prin virtutile /or de muncei, abnegatie i sacrificiu
s'a tinut neamul mai mutt, deccit prin toate luptele
politice i revolutiile," chiar i deceit prin admirabila
organizare bisericeascei i nimitoarea putere de re-
zistenta a teireinimei».
Lipsa unui asemenea Plutarch 'national, care sti ne
infeitiseze personaliteitile de seamei ale Foalei romel-
ngti de pretutindeni, o resimtim ia fiecare zi, dar
mai ales asteizi, etind scoala noastrei secundarei se get-
sqte /a o retscruce in mersul ei evolutiv.
Dacei am fi avut acest Plutarch al .,scoalei romd-
negi, nu am mai fi alergat dupei tipare streiine, ci
drumul nostru ar fi fost Limurit de lumina traditiei
kisatei noutt moqtenire de ateitia vrednici profesori,

VII

www.digibuc.ro
cari gi-au inchinat catedrei toatei munca, tot sufletul
toatei inima lor, pentru a da neamului beirbati des-
toinici gi tärii ceteiteni de omenie.
Colegii, cari au ascultat canferinta amintitei mai
sus, au steiruit sei ham initiativa publicarii de bio-
grafi i Monografii din trecutul gcoalei românegti,
de pe urma oeirora sei poatei fi intocmit acel Plutarch
national al 37.ofesorimii române, care sci ne fie in-
drentar în munca noastrerc.
D-1 t. oimescu, Administratorul Casei $coalelor,
care este In acelag timp unul dintre pedagogii nwtri
de seamei, a inteles rtnsemnatatea unor asemenea pu-
blicatii gi a imbreitigat cm ceilduros entuziasm ideea,
obligeindu-se ca, in marginile ingeiduite de bugetele
sleite ale Casei $coalelor, sec, inlesneascei publicarea
unor biografii care sei infeitigeze luinii de asteizi pe
profesorii merituogi cari au ilustrat gcoala romec-
neascei. In acest scop m'a rugat sei indemn pe colegii
meinuitori ai condeiului sei porneascei la muncei, set
cerceteze i sà scrie viata activitatea personalitei-
tilor de seamei ale .,scoalei românegti, prezentând lu-
era-rile lor Casei $coalelor.
Volumul de fatá constitue primul reispuns la che-
marea ce s'a feicut. El este un 'prinos de recunagtinta
aclus de harnicul director al liceului din Sigh4oara
memoriei bunului seiu profesor Virgil Onitiu.
Cine a fost ç1 ce a gtiut sá cleideascei Virgil Onitiu
in isufletul elevilor seii, se desprinde in mod luminos
din paginile ce urateazei. Din partea mea doresc nu-
mai sec subliniez coincidenta cá publicatiile nienite
sec ne dea galeria pedagogilor rometni :bleep cu un

www.digibuc.ro
&Ise& al acelui Brasov care, in nazuinta spre cul-
turd gi o soartd tnai bun& a, poporului nostru, a Cn-
feles sa aprinda prima faclie chemata sa aducei lu-
mina meingaietoare in vieata obiditei a iobagului tran-
silvanean fi care mai teirziu a stiut sa aduca jertfa
nobild de a ridica acele seoli secundare earl, peitruin-
se de duhul $ i traditia scoalei intemeiatd de apostolul
dela Avrig, au dat neamului ateltia beirbati vrednici.
coala lui Asachi in Moldova si a lui Lazar in
Muntenia au fost rezultatul unui nationalism constient
si creator. Meritul lor este acela de a fi dat invdtet-
mintului romeinesc organizarea cerutei de nevoile noa-
stre,potrivind-o cu cerintele sufletului romeinese si cu
conditiile noastre de viati. Inimasi invateicei au conti-
nuat $ i, au iintarit .opera incéputei, tinmultind, an ou
an, numdrul a.,sealmintebor culturale conduse in spi-
ritul celor doi apostoli. Scoala romeineasca pornise
spre o inflorire imbucureitoare, indreptatind nadej-
dile ce se bazau Pe rodnicia muncii ei. Meat ed la
reforma din 1848 Isi apoi la cea din 1864 s'a pareisit
cu. atata upringi traditia scoalei lui Lazar si Asachi,
pentru a imita tipare streine ce nu ni se potriveau.
?coda Brasovului $i-a deschis portile tocmai in e-
poca cand traditia scoalei lui Gh. Lazdr Encepea sa
fie parasite& lntemeierea ei se face sub lumina in-
drumeitoare a scoalei dela Sf. Sava, iar primul ei car-
muitor, impreuna cu tovarasii sai de muncei, au fost
oameni earl au muncit $ i s'au format in slujba scoa-
lelor creiate in spiritul apostolului dela Avrig. Cu-
prinsul paginilor volumului de fata justified $ i intd-
reste credinta ed traditia scolarei ereiata de scoalele
din Bucuresti $ i din Iasi, abandonata cfsa de cureind,

IX

www.digibuc.ro
 si-a getsit aapost cald slujitori credincio0 in a-
ceastet qcoalet a Brcqovului, in care au provetduit slovd
si suflet romeinek pro fesori ca G. Munteanu D. Al-
inclqianu, I. Meptei, V. Glodariu, Andrei Beirseanu
V. Onitiu.
Desigur cet structura formalet a liceului brffovean
nu putea sa fie deceit cea preveizutd de Entwurful aus-
triac i de legile ce iî urmarei, dar duhul ce o stapeinea
era pan-romeinismul creator de energii nationale, iar
munca ce se desfet4ura intre zidurile ei era ootrività
nevoilor í conditiilor reale ale vietii neamului nos-
tru. Caracterul religios-moral con8tiinta vie natio-
nalet constituiau idealul educativ al qcoalei din Bra-
datoritcl muncii pusei In slujba acestui ideal
a putut da pleiada de beirbati vrednici, cari, la locul
unde i-au asezat rosturile vietii, au mumit 8i au lup-
tat pentru izbeinda visului de veacuri al neamului
nostru.
Ceind neamul intregit cerea o coalä adaptatet: la
noile conditii de viatel potrivitei rosturilor unei
Rometnii mari $ iputernice, Andreiu Betrseanu a atras
in 1921 atentia Ministrului Instructiunii asupra tra-
ditiei ce o relprezentau fcoalele rometne.gi din Ardeal,
sustinetnd cá ar fi bine ca la alcettuirea ref ormei Inv&
tolmeintului, ce se pletnuia, set nu se piardet din vedere
ceeace va fi socotit ca bun qi folositor in aceastei tra-
ditie verificatei de ateitia ani de grea luptei pentru
existenta unui neam care voia petstreze limba
credinta lui streimoseascei. In ritmul accelerat al
vigii noastre de stat din acele zile, cuvintele inte-
leptului profesor au fost repede uitate, spre paguba
cred a roalei romeinayti.

www.digibuc.ro
 Astazi, inveitämäntul din Romania intregitd "i0 are
organizarea creiata, prin legile arganice ale dif erite-
low grade 0" feluri de instructie. Dar legile sunt nu-
mai cadre, cari, oricelt de pretioase ar fi, nu dau ade-
vdrata valoare a unei institutii. Acestd valoare o re-
prezintd scopul educativ, programele, metoda de exe-
cutare si de disciplinare, cu un cuvânt viata mun-
ca ce se desfdpara intre zidurile roalei. Discutiile
ce continua 0 astazi astbpra lor ne dovedesc cd nu s'a
ajuns Met la o cristalizare deslivânyitod in aceasta
privint& rnfatirrea traditici unei scoli de o va/oare
inaltd, cum. este roala veche a Brapvului, poate
ne foloseasca in aceste frdmântdri de idei, ardtându-
ne drumul ce trebuie sd-1 urmam.
Am convingerea cd volumul de fatet va fi folo-
sitor .slujba.silor coalei, fiindcd in paginile ce ur-
meazd vor gäsi margiiritare de gändire româneascd,
pretioase indrumari pedagogice 0, mai ales, mult su-
flet gi simtire româneasca.
. Se cuvine, deci, sd fim recuno.scatori atât autorului,
care a ostenit in desgroparea luerdrilor de pedagogie
practicd 0 in zugrdvirea'personalitatii lui Virgil Oni-
tiu, cat Casei Scoabelor, care a feicut posibild publi
carea acestui volum.

I. BRATU

XI

www.digibuc.ro
 in zina aznintirilor
Cuvinte rostite la mormântul lui V. Onitiu, in 24
Iunie 1934, dupä 20 ani dela terminarea liceului

Indemnurile mari ne vin, adeseori, din marginea

mormintelor. Adâncul lor inaltätor trezeste in noi
fiorii eternitätii. Aici viaIa isi pune problema cea
mai râscolitoare, a rostului ei. Roiesc amintirile din
negura trecutului, iar de sub lespezi strAbat tainice
soapte.
Sufletul nostru se'nvestmântd in haing de särb- -
toare.
0 sárbâtoare seninä, in cimitir... No#unile par a
fi apropiate cu prea multâ indräsnealä.
Si totusi, inlAturând melancolia clipei, pästrâm se-
ninätatea unei pioase reculegeri, in amintirea celor
cari au fost indrumâtorii tinerelii noastre.
*
* *
Te vgd pe tine, cârmaci intelept al scoalei lui
aguna, pásind demn, judecând cu cumpât si rostind

www.digibuc.ro
gray i rgspicat indemnuri intelepte pentru viatg.
Pedepsind cu iertarea, sau indreptând cu mustrarea,
intelegänd svgpgierile adolescentei noastre, rgspân-
dind incredere 0 optimism, pgstrând un zämbet mân-
tuitor i pentru cel mai descurajat elev. Pentru câtä
dibgcie ai argtat in directionarea tineretii noastre,
pentru atâta iubire cu care te-ai apropiat de noi,
slgvitg sg-ti fie amintirea dascgle intelept. V. Onitiu,
prea curând te-am coborlt in mormânt, dar nu vom
inmormânta iubirea fatg de tine niciodatä.
Te vgd i pe tine, dirigintele nostru, T. L. Blaga,
care sub privirea asprä ascundeai o inimg a§a de
bung, invgtându-ne plgcerea certitudinei, prin bu-
curia rezolvgrii corecte a problemei, care ne crispa
fata un timp, pentru a ne dilata privirea in clipa
ajungerii la rezultatul precis. Te vgd explicând Fi-
zica i intercalând notiuni de dinamica socialg, arg-
tându-ne, cg nu coeficientul imprejurärilor, nici nu -
mele moOenit sau averea, ci numai vrednicia perso-
nald este elementul determinant in viatg. Slgvità
sg-ti fie amintirea tie, iscusit cercetAtor al adevgru-
lui, care, arätând limitele cunoa§terii, n'ai luat nu-
mele Domnului in deert.
tie, iubitul meu inainta§, care m'ai invgtat dra-
gostea de carte, mg'nchin cu adâncg recuno0intg,
astäzi. Tie, Al. Bogdan, cgruia tineretea noastrg ne-
astâmpgratà nu i-a ggsit cusur i, din iscoditoare do-
rintg, i-a zis : Cristos". Tie, care m'ai invgtat plg-
2

www.digibuc.ro
cerea de-a gândi limpede, dragostea de limba romá-
neascd i, uneori, exercitiul subtil al ironiei. Slävitâ
sa-ti fie amintirea dascàle luminat, care m'ai Inv6-
tat sä, preumblu condeiul pe hârtie i sA doresc o
altà lume" pe astä" lume de noroi", lumea seninä
a artei,

Dormiti in pace indrumgori ai cgrbirilor tineretii

noastre, noi vom veghea la implinirea idealurilor pe
care le-ati sadit In sufletul nostru. Vom nizui, prin
truda de fiecare zi, sA vä'mplinim gândurile i sa
Ern vrednici de voi. Nu v'am uitat ! nopti de in-
somnie am simtit adieri din adolescenta noastrà in-
friguratà, trgità sub privirea voastrà Inteleggtoare.
Nu v'am uitat, i n'o sá và uitânt niciodatä.

Sunt 20 de ani de când ne-am despàrtit de zidu-

Tile liceului, nu si de sufletul profesorilor, de cari
am rämas legati statornic. Prin colturile scoalei mai
stgrue amintirea visurilor de luminA, toarse In vârsta
când porneam sä cucerim viata, cu avântul spre
ideal. Iar ca o neclintitä dovadä a tfäiniciei gându-
rilor sämânate in sufletul nostru este tabloul de ele-
gantä morald i esteticä pe care-1 prezentäm : Cu
toate mutilärile vietii, n'am cunoscut descurajatoa-
rele capitulAri.
coala de unde am pornit ne-a impus, ca o lege

www.digibuc.ro
supremä, indeplinirea datoriei, pentru impäcarea
constiintei noastre, fapt care nu este numai psiho-
logic, ci si forma cea mai nobilà a implinirii obliga-
tiunilor fatà de neam. Ea ne-a invätat acest patrio-
tism mut, al faptelor.
Dar, pe lângä aceasta, ne-a al-Mat grija fatä de ur-
masi i stima fata de cei cari au fost. Ne-a invätat
sä asezäm cruci pe morminte i sà sädim idealuri in
sufletul celor de maine. A fost o scoalà a sinceritätii,
care tindea la crearea acelei consträngeri interne, a
poruncii constiintei ; inlocuind vergeaua elasticá cu
argumentul luminos. Ea a trezit in noi sentimentul
raspunderii i bucuriile inegalabile ale muncii.

Vom asterne pe hârtie amintirile noastre, in legä-

turd cu scoala care ne-a format, läsând generatiei
viitoare povestea clipelor trdite in tineretea noasträ,.
in preajma acestor trei icoane de luming : Oniiiu
Blaga si Bogdan. Dascäli sfinti pentru noi, vorn
merge pe urmele voastre, muncind mereu, cu dorul
de lumind i, la räscrucile vietii, chipul vostru ne va
räsäri ca o amintire I-nviorätoare, arätându-ne calea
cea dreaptä.
Un tainic jurämânt facem astgzi cu totii, iar, in-
trucât stau pe pgmântul inaintasilor mei, däruit bi-
sericii de un strämos al meu, cälugär cu spinarea
plecatá numai la rugäciuni, glasul meu e cu atät
4

www.digibuc.ro
mai vibrant si privirea mea cu atât mai transfigu-
ratä de emotie.
Vom semäna pe mormântul vostru, dascAli lumi-
nátori ai cdrárilor tineretii noastre, floarea neveste-
jità a recunostintei i, läsând märità, urmasilor nos-
tri, zestrea de gândire ce ne-ati dat-o, vom lega cli-
pele vietii voastre trecätoare de eternitatea vietii
românesti.
Asa sä ne-ajute Dumnezeu !

Horia Teculescu

www.digibuc.ro
Virgil Oniliu (1864-1915)

www.digibuc.ro
Vialta 0[ opera

www.digibuc.ro
 Brasovul, cu cingatoarea lui de
coline, acoperite cu grAdini de pomi
cu páduri, este una dintre cele
mai frumoase vederi... 'Mtn) vale
strAmtoratA intre dealuri, care spre
nord se deschide si se pierde in sesul
mános al BArsei, iar spre miazbizi se
strâmteazA treptat, pânâce o inghit
culmile stâncoase ale muntilor.
V. ONI'TTLT

Mai rar asezare omeneasca unde Dumnezeu s'a" fi

risipit atâta frumusete i unde sufletul sà fi nizuit
mai aprins la egalarea ei prin vrednicie !
Brasovul, capitala esteticA a Tärii românesti, este,
in acelas timp, i locul unde s'a främântat mai multi
truda in sbuciumul nostru spre mai bine. Pare cà na-
tura si-ar pretinde räsplata darului pe care l-a fd-
fácut, iar oamenii se'ndeamnA, prin faptele lor, sä
nu rsämâng mai prejos.
Da aici, poate, freamátul vârtejului de viatä, care a
svâcnit din vremuri strävechi in acest loc, la rgspân-

1I

www.digibuc.ro
tia cea mare a neamului nostru, la fäscrucea dramu-
rilor unde se'ntalneau, in cantec de frunz6 prins din
vemicie, ciobanul moldvean, cu cel muntean i cu
cel ardelean. Adevärat plaiu mioritic" (L. Blaga), pe
care ne-am räbojit cele mai vechi i mai adanci urme
de viatd romaneascä. Si, sä nu uitdm, cä pe aci, prin
apropiere, ne sugereazä Co§buc sä credem cA s'a'n-
ciripat cea mai frumoasd creatiune a poporului nos-
tru, Miorita fünd oità 13AI-sang", i tot Co§buc,
oprindu-se adesea la Bra§ov, i-a admirat frumuse-
tea, prinzand in versuri farmecul peisajului de Pe
Tampa" :

Un 'nor ivit de cätr'Apus

Se urcd'n sus
Plutind .incet spre Miazà-noapte,
Iar umbra lui prin väi cAzand
Acum Intunecd pe rand
Livezi, grádini i grane coapte.
Vád drumuri albe'n zdri senine,
La margini munti, mai jos colMe
Si, ca pe-o paned zugrávit,
Oraw'n vale-adanc sub mine.
E pace'n cer i pe pärnant ;
Abia nestätätorul vant
Venit de peste munti, de-aiurea,
Tot spune ce din veci a spus
Si panä'n väi, de-aci de sus,
Se sbate'ncet doinind pädurea.

12

www.digibuc.ro
 Ace las munte, frumos ca un decor de teatru, a
smuls din sufletul poetului poporan un cumplit
blestem :

De-ar fi tráznit Dumnezeu

Muntele dela Braseu,
Talpa leagánului meu,
Cum m'o leganat de räiu ;
Sä nu se legene nime
Om nenorocit ca mine.
Mäicutä al meu noroc
L-ai pus cu lemne pe foc
dedesupt ai pus paie
SA arz6 cu bobotaie.

Poate se va limpezi problema, i urmele Getilor se

vor 16muri in dacicul Berzava, asezat sub muntii
Carpilor. Bezobis, Berzana, Berzovia, dela rkläcina
getic'à : (ber(e)z, ceeace'nseamnd pätat cu alb, ideea
dela care pleac'd numele mesteacänului si al berzei,
in 1. albanezil si in cea românä. (V. Pârvan, Getica,
pag. 245). De aci, bbinuim noi, prin metatez6 : brez,
breaz, desi prof. N. Dräganu sustine cA ne-a venit
din numele slavon de persoanâ : Brasa, Bras, care
poate fi la temelia slavului Brasev(o) i Brasov(o).
(Românii in veac. IXXIV, pag. 568). Tot urme
stravechi sunt Tâmpa i Barsa. Deci, avem in acest
colt de pâmânt unul dintre cele mai importante fe-

13

www.digibuc.ro
nomene de viatg romaneascä. N. Drgganu (Din ve-
chea noastrg toponomie, In Dacoromania I, pag. 109)
aratg cá sunt munti, sate 0 paraie cu numele Tampa,
care a insemnat munte rapos, prgpgstios, povarniq.
e semnificativ, cg aproape toate tampele sunt
langg un pas ; stramtoarea taiatg a muntelui sau a
tampei" s'a intrebuintat ca trecgtoare. Dar nu poate
avea nimic comun cu : tamp, tampit, v. bulgar :
tampu, nici cu ungurescul tompa, avand acelaq in-
teles i origine. In limba albanezg are un inteles
rudit cuvantul : timp, timbi, unde a pgtruns din su-
dul Italiei, fiind de origine preromang, poate chiar
messafica ori sabing, cgci se mai aude In multe dia-
lecte italiene. A cast cuvant preroman ar fi dat tam-
pa" romaneascä; din nume comun: dela, cling, coastg
stancoasg, ajungand nume propriu. Nu e lgmurit
dac'a venit deadreptul din lating sau a trecut prin
albanezg. Dar nu este exclusg o leggturg intre pre-
romanul : timpa, thesalicul : tempi 0 tracicul : tem-
pura. Astfel, cuvantul tracic ar fi dat na0ere Tam-
pei romane0i, cu felul de rostire i scriere al Gre-
cilor. Cuvantul tracic, In forma popularg : tamp., a
putut pgtrunde in graiul local din sudul Italiei, prin
legaturile stranse cu Peninsula Balcanicg. Poate
numele cronicarului Radu Tempea, zice Drgganu,
trebue citit : Tampea.
Privitor la etimologia lui Drgganu, O. Densu0anu

14

www.digibuc.ro
 Bra§ovul

www.digibuc.ro
este de parere cá istoria denumirii Tampa ramâne
obscura (Grai i suflet I, pag. 160), iar G. Weigand
n'o admite, afirmând ea' este natural din bulgarul
top: tocit, grosolan. (Ap. Dacoromania IV, pag. 1398).
C. Diculescu crede cA Tampa este un element stra-
vechiu si in tot cazul anterior inrâuririi slave, un
element grecesc. Numele se reduce semantic la ape-
lativul doric : tympha, magura, munte din care is-
voreste râul. (Dacia romanä In lumina inscriptiuni-
lor, pag. 105).
Dupä G. Kisch, Tampa vine din grecescul: tempi.
I. Iordan crede ear fi de origine tracica : tapai, ta-
bae, contaminatd cu forma : m, ca in româneasca :
timpa, timba. Exclude originea 'albaneza din: timp=
istâncä. A. Sacerdoteanu crede ca nu se poate admite
o origine slavA sau greceasca si nu poate fi deck o
forma preromana localä. (Românii in evul mediu,
pag. 220).
Privitor la originea cuvântului : Bârsa, N. Draganu
afirma câ este tot un cuvânt strâvechiu românesc,
cu particularitati proprii limbii românesti. (Dacoro-
mania I, pag. 135). Cuvântul maghiar i säsesc de-
rivä din cel românesc. Chiar dac'am presupune un
prototip dacic (Tomaschek): berz, breza (päräul mes-
tecenilor), acesta a fost apropiat de etimologia popu-
lara la slavul : bräzu, iute. i, fiincica numele väilor
preced ca numire asezarea, raul a dat numele tinu-

2 17

www.digibuc.ro
tului. Bârsa mai este nume coniun : lopäticg perpen-
dicularà care imbinà grindeiul cu plazul si'n care e
int5rità partea dinainte a cucurei (cormanei). In vre-
mile vechi, spune Dräganu, bârsa plugului putea s5
fie de obiceiu din mesteacän, astfel, am putea sä ad-
mitem ca prototip al acestuia o formA traco-dacicä
a vechiului indic : bhurjas. Râul Bârsa isvora lângd
niste mesteceni sau frasini, sau cursul ori forma al-
viei semäna cu o bârs6 de plug. E mai probabilä in-
tâia eventualitate i, in acest caz, Tara Bârsei insem-
neazâ tinutul vàii mesteacAnului sau frasinului, Tara
Mesteacânului. (Vezi I. Iordan, analogia : molid (ar-
borele), cu sufixul topic ova", Molidova, lar cu sin-
coparea lui i" Moldova; in judetul Neamtu, de unde
curge Moldova este un pgrgias : Molidul). .

Regretatul V. Bogrea credea c'a putut veni dela

latinul medieval : bersa, dar atunci in româneste ar
fi trebuit s'avem : bearsä, barsä. S'ar mai putea apro-
pia de albanezul : bez (oaie) i ne-am putea gândi
la o : Vale a oii. Etimologia lui Tomaschek e sin-
gura acceptabill
Despärtit etimologiceste de Bârzava (afluent al
Timisului, in Banat), prin mijlocirea formei inter-
mediare Bârsa, el se reduce, dui:A C. Diculescu (o. c.
pag. 107) la grecescul : brysisìsvor, un nume de pa-
rgu, ca i Isvorul. Mai putin probabilä socoteste eti-
mologia lui Tomaschek, .iar bârsa" plugului o crede
de altä origine.

18

www.digibuc.ro
 S. Puscariu (Dacoromani III, pag. 818), recenzând
o carte a lui N. Iokl, care afirmg pentru prima oarä
originea albaneza : bârtä (bârsa), nu -crede cà vorba
albanez5. (verts) sä vinä din latinescul : vertia, ver-
tere. Cgci, dacA nu admite aceasta, la noi ar fi dat :
giartä, sau biartg. S'ar putea ca verbul nostru : là-
bàrta sä fie vorba disimilatä din rabarta, cu sensul
primitiv de a sfärâma ca bârta plugului".
O. Densusianu (Grai i suflet I, pag. 142) pentru :
bârta plugului propune etimologia slavä : brdce,
lardco, un derivat din berd, cu sensul, de vârf. Forma
originarä a cuvântului este bârtä, iar bârsä nu este
dealt o alterare a celei dintâiu. De altcum, lu Den-
susianu i se pare foarte hazardatä etimologia lui Drä-
ganu i cu totul artificialà incercarea de identificare
.(cu Bârsa (care e de provenientä slavä, Insemnând
tinut despädurit ; brâsno, smuige), iar pentru Wei-,
gand (recens. Dacoromania IV, pag. 1398) apropie-
rea Intre Bârsa si Ursa plugului este sigur gresitä ;
tot el socoteste Brasovul intemeiat de Slavi (pag.
1337). A. Sacerdoteanu (o. c. pag. 212) crede Bârsa
mai degraba traco-illiricä7
G. Giuglea (Dacoromania III, pag. 771) vede posi-
bilitatea leggturii numelor Brasov si Bârsa cu agri-
cultura. Sä se compare : goticul barizeins (din orz);
v. bulgarul brasino ; serbo-croatul brasno (Ming);
dinteo bazä indoeuropeanä : bharos, bhars - Mon

19

www.digibuc.ro
(dupg Walde). Tara Barsei ar fi astfel un nume strg-
vechiu ce ar fi insemnat : Tara orzului, cu un ecou
mai târziu in limba slavg : Brasov, târgul cerealelor.
(Tinem s'amintim, cg centrul BrasOvului se chiamg
azi : Piata grâului).
De mare importantg sunt pentru noi aceste ecoun
sirgvechi de suflet românesc pästrate in limbd. Ele
fac dovada drepturilor noastre de stgpânire asupra
acestui pämânt, pe care 1-am stgpânit statornic din
cele mai vechi timpuri.

Asezat in drumul comercial spre orient si'n veci-

ngtatea celor cloud principate, Brasovur a ajuns In
grabg la o bung stare economicd, urmatg de-o inten-
sificare a vietii, de-un dinamism strabgator, care a
prilejuit cea dintâi inflorire a sufletului romänesc,
punându-se aci temelia culturii noastre, prin opera
lui Coresi.
Rgscolirea arhivelor Brasovului, de cgtrd I. Bog-
dan (Documente privitoare la relatiile Tgrii Romä-
nesti cu Brasovul) si de d. N. Iorga (Brasovul i Ro-
mânii) a fost desgroparea unei adevdrate comon de
documente, can au ajutat la lgmurirea trecutului
nostru si au luminat atâtea taine din istoria neamu-
lui. Ruinele cetAtii de odinioarg ne soptesc atâtea
nume de voivozi români, unii venind cu sabia'n
mâng, iar altii furisändu-se In amarg pribegie.

20

www.digibuc.ro
 Tampa

www.digibuc.ro
 Despre legdturile Brasovului cu Principatele ro-
mane in arhiva orasului gäsim pretioase märturii, in-
cepând cu acel privilegiu de comert al lui Vlaicu
Vodã, din 20 Ian. 1368, pe-a cärui pecete de lemn
se desluseste titlul : Ladislaus Dei gracia vaivode
transalpinus, banus de Zeurinio, dux de Fogrus" (C.
C. Giurescu, Istoria Românilor, pag. 395). Apoi nri-
sovul de aliantá a lui Mircea cu Sigismund dat in
Brasov, in a doua duminecá a pareasimei din anul
Domnului 1395". (G. Sincai, Cronica, anul 1395).
La 25 August 1413 Mircea incheie un tratat co
mercial cu Brasovul, in legäturà cu vama de pe dru-
mul Brasovului pânä la Bräila (C. C. Giurescu, o. c.
pag. 467), iar Alexandru cel Bun a acordat Bravo-
venilor un privilegiu, care ni s'a pástrat numai in
doua confirmäri ulterioare, din 26 Mai 1435 i 25
August 1458. (C. C. Giurescu, o. c. pag. 507).
O scrisoare a Brasovenilor atre Stefan cel Mare
(din 26 Apr. 1479; Par'ca ai fost ales si trimes
de DumneZeu pentru cârmuirea i apärarea Ardea-
lului"), un valoros document dela Mihai Viteazul,
urmele luptelor lui Radu Serban si ale caselor lui
Brâncoveanu, iatä atâtea dovezi &á viata româneascä
din acest oras a anticipat intregirea neamului, dela
1918.
Toti cronicarii nostri amintesc Brasovul, care, prin
situatia lui geograficä, era in centrur vietii româ-
23

www.digibuc.ro
ne§ti. Astf el, Gr. Ureche (Letopisetul, pag. 44) spune
despre Stefan cel Mare cd 1-a prins pe Radu Vod5
§i i-au ajutat §i Bra§ovenii tdind pre Turci" (1481).
In aceea§ cronicd ni se spune (pag. 96, an. 1528), ca
Petru Rare§ a trimis pe Vornicul Grozav sä treac5
pe drumul Bra§ovului" impotriva Secuilor, pe cari
i-a Invins din sus de Bra§ov". _

M. Costin (Kogdlniceanu, Letopisete I, pag. 360)

ne spune, cd Ghica Vocld (1658) impreund cu Hanul
prin Tara munteneascd au intrat in tara Bra§eului.
Acolo au ie§it §i strajd den Bra§eu §i i-au lovit TA-
tarii färd veste, cât pang in Bra§eu abia de au scd-
pat cineva dintr'acea straje... Oastea Ghicdi Vocld au
luat atunci in tam Bra§eului, ce se chiamd Bârsia,
trii pdlänci, den care bietii oameni, inchi§i toti, in
robia Tátarilor au mers". Costin a luat parte la ex-
peditie (Pre unde am intrat in tam Ardealului, prin
mijlocul muntilor"), cuno§tea dar bine imprejurdrile,
a§a cd nu poate fi o gre§ald de transcriere (N. Drä-
ganu) Bârsia=Tara Bra§eului, ci este mai probabil
cd cele cloud nume au aceea§ rAcidcind, ceeace s'ar
verifica prin afirmatia lui R. Tempea: Bra§ovul s'a
numit pe numele apei ce-i zice Bra§ovia".
N. Costin (Letopisete I, pag. 433) poveste§te, in le-
&turd cu soartea aventurierului Despot: Dui:A aceea
au fugit de aicea prin tara munteneasca §i au trecut
in Ardeal, in tra§eu... alegându-§i loc de odihnä câ-

24

www.digibuc.ro
täva vreme. Apoi, au fugit den Braseu noaptea, slo-
bozit peste zid de un prietin din cetatea Braseului".
* *

0 clipä de vis ne transpune in vremea de atunci...

In Casa Sfatului din Brasov erau adunati fruntasii
sasilor. Jude le Brasovului ii chemase sä le infati-
seze doi strdini, veniti din Tárile românesti. Unul
fugise de prigonirea lui Mircea Ciobanul, altul de
teama lui Läpusneanu, care'ncercase sä-1 omoare cu
otrava.
Erau doi eärturari pribegi. Cel inalt si gârbov,
care sta adâncit pe gânduri, era Coresi ; iar celälalt
Despot, tank, frumos si cu privirea agerg, vorbia
aprins de locurile pe unde a petrecut. Pârgarii Bra-
sovului il priviau cu multá luare aminte si cu bá-
nuialä, când le vorbia de Roma, de curtea lui Carol
al V-lea, de Melanchton, de Wittemberga, de Dane-
marca, Svedia, Prusia si Polonia, de originea fami-
li ei sale care mergea, in inchipuirea lui, pänä la eroii
lui Omer si trecea prin Hercule, pänà la Iupiter.
Si de ce crezi, Maria Ta, jude al Brasovului,
ea' Valahii nu vor sä primeascd invätäturile lui Lu-
ther ? intrebd Despot.
Eu cred cä invätäturile vremilor noi, in limba
lor, vor fi primite, spuse Coresi.
Sa'ncercäm mai intâiu a le da cgrti romänbsti,
incheie judele Brasovului.

25

www.digibuc.ro
 Firea potolità a lui Coresi plku Savior, iar fatá
de indräsneala celuilalt arätarà neincredere. Despot
se simtia mâhnit, vàzând ca avânturile lui inaripate
au ggsit suflete de plumb, cd oamenii avtia nu pot
intelege planurile sale mari, de-a räspândi invatatu-
rile Reformatiunii in Tári le românevti.
Iar Coresi se tocmi cu Savii vi ramase la Bravov.
*
* *
Ion Neculce (Letopisetul, pag. 92), povestind in-
toarcerea dela asediul Vienei (1683), spune c'6. oastea
Moldovei a trecut prin Alba Iulia, de aci spre Bra-
vov vi, ajungând la Cod lea, unii boieri ziceau sà"
treaca dela Bravov in Tara munteneasck Dar a fost
primit sfatul lui M. Costin vi pe acel sf at au purces
vi au ievit pe Oituz".
Apoi, (pag. 130) amintevte despre retragerea gene-
ralului Heiser din Bucurevti (1689) : Iarä Nemtii,
daca au inteles eh' vin 'Mari, s'au ridicat cu doamna
lui erban Vodà vi cu toti din Bucurevti vi au trecut
muntii la Bravov". Vaduva lui erban Cantacuzino
a rdmas la Bravov de frica lui Brâncoveanu, cu fica
sa Casandra cea frumoask care s'a logodit aci cu D.
Cantemir. Neculce ne spune (pag. 180) cà mai târ-
ziu Antioh Vodá (Cantemir) atunce tot inteacea
iarn'a (1698) trimis-au pe Vasile Purice Vornicul des-
pre doamna, cu taink in Tara ungureasck la doamna
lui erban Vodk de au dat doamna pre fica-sa dom-
26

www.digibuc.ro
 Brapvul in anul 1847

www.digibuc.ro
nita Casandra, de au adus-o, sä o ia frate-säu Dumi-
trasco beizadea, cà era logodità cu dânsul". Acest
fapt era si cu stirea gheneralului de Brasov, dar
nu-i era cu voia Brâncoveanului sá o ia Dumitrascu
beizadea". Se stie ch. Brâncoveanu avea mai multe
case la Brasov. Cea din strada Ecaterinei am putut-o
identifica, desi a fost refäcutd.
Si D. Cantemir pomeneste acest tinut (Hronicul,
pag. 69): Iarä cea muntoas6 a Dachiei parte au fost
purcegänd dela apa Oltului intre muntii cari la cesti
mai proaspeti grecesti istorici se chiamA Brasovenii".
Dar nu numai intämplator si ráslet treceau boierii
pribegi la Brasov, ci si in grup, pentru mai multá
vreme.
Neculce ne spune (o. c. pag. 141), câ' munteni
pribegi la Brasov" au stat dela venirea la tron a lui
Serban Cantacuzino (1678) pand la 1693, deci timp
de 6 ani.
Astfel, oastea româneascä cunostea bine potecile,
strabdtute de veacuri, la 1916, când a stropit cu sânge
pentru ultima oarg orasul, strângându-1 Intr'un brat'
de crud uitate.
Meritá amintire faptul c'd aici a alergat IenAchità
Väcärescu (la 1781) pe urma fiilor lui Vodà Ipsilante,
cari au fugit de acasä Inteo noapte siliti fiind de
rfivna vederii si de cäldura vârstei, ca sd vazá si
tärile Europei". De aici isi aduceau cärturarii nostri
29

www.digibuc.ro
gazetele cu noutäti, cari, evident, uneori, contineau
brwave" 0 tot de aci porneau, in lung convoi, cà-
rutele cu marfä de brawvenie" in läzi bra§ove-
ne$i". Braqovul este oraqul in care, la 1824, Const.
Radovici din Goleqti gasia bund orânduiala a §coa-
lelor, negotul in mare lucrare" i pe toti copiii aler-
gänd spre c4tigarea luminii". Refugiatii dela 1821
cei dela 1848 contribuira foarte mult la strângerea
legaturior intre Brawl/ i Principate. Cei dela 1821
intemeiara aci o societate secreta (1822), in frunte.
ell N. Vacarescu, Gr. Baleanu, C. Golescu 0 I. Cam-
pineanu. La 1827 planurile dela Brapv se continua
in Societatea literara", la Bucure0i, cerand coala
nationala, teatru, gazete in limba româna, etc. (Eliade
Radulescu, Echilibru I, pag. 135).
Tot prin Brapv pribegi, in vara anului 1828,
hind o vreme psalt la biserica Sf. Nicolae, cel care
in cartile sale se cite§te Anton Pann".
I. Lupa§ afirma (Cronicari i istorici români din
Transilvania, pag. 9), ca inceputurile istoriografiei
ardelene§ti in limba româna le gäsim la Brapv, unde
este 0 cea mai veche coala româneasca (amintita la
1495) de pe tot cuprinsul teritoriului stramo§esc, cla-
dita cu ajutorul bänesc al lui Neagoe Basarab.
(Amintim, in treacät, ca cea mai veche cladire din
Brapv este biserica Bartolmeu, zidita la 1224; dupa
N. Orghidan: Tara Bfirsei, pag. 29).

30

www.digibuc.ro
 Cronica protopopului Vasile, dela biserica Sf. Ni-
rolae, cuprinde insemnäri cronologice dela 1392 pâra
la 1633. (Nu ni s'a pästrat deat traducerea ei in
limba germanä). Intre altele se aminte§te de a§eza-
rea Bulgarilor in Bra§ov (1392), de preotul Neagoslav
adus la Bra§ov de Mihai Viteazul, de emulatia intre
Bra§oveni §i Sibieni, care sä aibâ preoti mai lumi-
nati. duserâ la ei pe preotul Bratu din Bra
§ov, care s'a gezat in Rä§inari, la sfar§itul sec. XV-
lea. E un strâmo§ al lui O. Goga).
Manuscrisul cronicei a fost folosit de R. Tempea,
iar un alt manuscris dela Bra§ov a fost publicat de
N. Iorga (Insemnäri de cronicä ale clericilor din
Scheii Bra§ovului ; Buletinul corn. ist. 1933), care-1
socote§te de autor pe D. Eustatievici, directorul §coa-
. lelor ortodoxe. E interesantä notita privitoare la Mi-
hai Viteazul, care ar fi intrebat pe Sa§ii din Bra§ov,
de ce nu pun cruci pe biserici, dacA sunt cre§tini ?
A§a le-au poruncit de au pus cruci pe la bis&ici,
precum se vgd §i la vremile de acum".
Istoria bisericii Scheilor Bra§ovului" (ms. dela.
Radu Ternpea, m. 1742, publ. de St. Stinghe, 1899)
este dovada tinei serii de fapte de-o noblete rarä,
sávar§ite de voivozii rornâni pentru biserica din ora-
§ul de sub poalele Târnpei ce-i zic Bra§ovul pe nu-
mele apei ce-i zic Bra§ovia". Cu ajutorul lui Neagoe
Basarab, biserica de lernn dela 1495 a fost ziditä din

31

www.digibuc.ro
piaträ, iar la 1583 Petru Cercel a ridicat tinda 0 a
infrumusetat-o. La 1599 protopopul Mihai 0 judele
Bra§ovului au fAcut pace 0 legAturr cu Mihai Vi-
teazul, care a trecut muntele 0 a aprins satele", iar
la 1604 au primit cu mare cinste" pe Radu Serban.
Preotii acestei biserici mergeau in Tara munte-
neascä" pentru sfintire, panA la 1724, când gine-
rariul cel mare din Sibiu" a trimes porunca urm4-
toare: Popii roniâne§ti din Bra§ov sA nu mai pome-
neascA pe nici Un vlädicA din tara Turcului, nici sà
mai asculte de ei". E vrednicä de amintit lupta pe
care au purtat-o preotii din Tara Bärsei 0 cei din
Bra§ov pentru pAstrarea ortodoxiei. S. Dragomir (Is-
toria desrobirii religioase I, pag. 112) ne spune cA la
1701 preotii din Bra§ov se duc la Bucure§ti, decla-
rând in scris, cA vreau sA atArne in cele suf1ete0i"
de mitropolitul Teodosie. La 5 Mai 1723, ei declarA
cu glas mare" CA sunt fiii adevärati ai bisericii rä-
säritului, de care sfântd credintä nici sabia, nici
focul, nidi inchisoarea, nici sArAcia, nici nevoia, nici
foamea, nici goana, nici moartea sä nu tte poatA des-
pArti".
Câtä demnitate in atitudinea lui Radu Tempea,
care a fost alungat din scaunul de protopop pentru
afirmarea ortodoxiei 0 a fost arestat pentrucä in-
drAsni sA declare cA nu va pleca capul la poalele
Sa0lor". Yezi 0 G. Ciuhandu: Bra§ovul cetatea or-
32

www.digibuc.ro
 .

TesiTAIIL14 IDS E6 ciiiSZT6f

044)iwk. 4,3fiAEAE ati141

tipcqi '6X 4sXruhtiátr
étspADDEE aMEI ikaTf2 "ig&beftlif: 111E,V1'0

CIATEAE ISi411.1 KELpHwU TETrO'-

W1-1:4lYiboi4pha, 4CTCUJ1.. KlPt4i1,1,
.trtip..114T8pA C14),..E ni5ni4ritti MiAVELPq,

kA1Ce7t ct1L1E pbahlfiiH

itpfiptitiff it Zia rpifsiiSyk
11414116 ãAï KlTpAitopfitiTuai 41 K4116
114 itc(01:11'dNEV4.Eii/f1

tquE
11*111 cÑ1TE Ktri\LIEAtct

144'1 .41
'
getiAleiVise ei)tfia cTrift
atm sIpYran I6L itcpck,
Trftfiltri òpE 111111V,friti (5i1E '6111-itill
ösipe nc5i mapopa LUC ;41 WIT
,CTt Grit
iigttiVA HelETaAL C711.1i? 21:,t ACA Ili'
AVACK/fo 111/111Z ÑC1 ?amtkoZAXii xdus
l:f.iartcHcpt cypficAmt ,i;i4en
irarTplrogiye o Airetlit
.:-piacALivIenSTE AZ 3figc
..-ò4.89cbottutiT; rtAII:::111árfirililf.;111 3f1kt
gZ.11V0 ioie

Paginä din Tetraevanghelul lui Coresi ((561)

www.digibuc.ro
todoxiei românesti). Urmasul lui, protopopul Eusta-
ti e Vasilievici ajunge, in lunga lui pribegie, pentru a
a duna ajutorul necesar la repararea bisericii Sf. Ni-
colae, 'And la curtea Tarinei Elisabeta. E de admirat
truda lui de trei luni (1744) prin Petersburg, pentru
mântuirea bisericii strämosesti. La 12 Aprilie 1730
cronicarul inseamna: S'a isprâvit" aici Ancuta, fica
lui Rrâncoveanu, sotia lui N. Ruset, velvornic; iar la
11731 dania lui Grigore Ghica al Moldovei cu cre-
dinta tuturor boiarilor", intre cari i Ion Niculcea,
velvornic. Sunt insirati apoi toti voivozii Moldovei
cari au ajutat biserica : Aron Vodá (1595), Gheorghe
tefan (1655), Constantin Nicolae (1733), Ion Nicolae
(1744), Const. Cehan Racovitä (1751), Scarlat Grig.
Ghica (1757), Ion Callimachi (1760), Grig. Al. Ghica
(1766), Const. D. Moruzi (1779), si AleX.Mavrocordat
(1783); aläturi de voivozii Munteniei: Antonie Voclà
(1669), Serban Cantacuzino (1679), Mihai Racovitä
(1731), Grig. Ghica (1748), Const. Cehan (1753), Alex.
Ipsilante (1775) si G. .Caragea (1813).
Iatd fapta mare a voivozilor români pentru Ardeal,
un dar neintrerupt pentru bisericd i, prin ea, dupà
cum vom vedea, pentru scoalà.
Traditia coresiang s'a pAstrat neintreruptá, ca o
statornicd nAzuintä spre lumind i spre afirmare ro-
mâneascä, ca o luptä aprigä impotriva intuneari-
cului de cuvinte neintelese intealte limbi". (Coresi,

35

www.digibuc.ro
 Psaltirea, 1570). Din fraza lui Coresi se desprinde
limpede idealul : cultura nationalä.
In slujba acestui ideal a stat Coresi, impreunä cu
colaboratorii säi : Popa lane i Popa Mihai, dela bi-
serica din Schei. Din teascurile dela Brasov a räsä-
rit intâia carte tipärità in limba româneascA (Tetra-
evangheliul dela 1561), pe lângä editia a doua (la
1559) a acelui Catehism dela Sibiu (1544), pe care
nu-1 avem. Seria de tipärituri coresiene formeazä
intâia afirmare de culturà romäneascä. Si tot aci
trebue s'amintim, cà in Apostolul dela 1563 Coresi
zice in loc de Romani noi Rumâni suntem"; fapt
comentat de G. Giuglea (Biserica ortodox6 românä,
1935). Este deci prima legáturä intre ideia de Roman
Român, cu aproape 100 de ani inainte de Ureche,
care si-a scris cronica intre 1642-1647, exclamând
cu cu adâncä mândrie : Dela Râm ne tragem".
Sa fie numai o intâmplare utilizarea lui Rumäni"?
Dar Coresi i colaboratorii lui, preotii din Brasov,
au putut avea idee despre Romani, cari in textele
vechi se numesc statornic : Râmleni. Deci n'ar putea
fi mci o confuzie. Astfel, prima idee despre romani-
tatea noastrá trebue socotitä de aci inainte venind
dela Brasov, prin cartea lui Coresi.
Este cunoscut faptul, ea' limba noastrá literará s'a
format din subdialectul muntean utiizat de Coresi
limba vorbità in tinutul Brasovului, folositä de co-

36

www.digibuc.ro
laboratorii lui. Acesta e duhul stilistic al locului,
zice L. Blaga (Spatiul mioritic, pag. 62), in räsärit
limbile literare nascându-se din graiurile poporane.
Remarcäm interesantele contributiuni, privitoare la
limba, ale celui mai original ganditor roman de as-
tazi.
Partea graiului brasovenesc la formarea limbii li-
terare creste prin sublinierea lui Hasdeu (Cattle
poporane, pag. 77), in legatura cu Codicele sturzan
al preotului Grigorie din Mahaciu. Acest codice cu-
prinde inca un codice, mai vechiu, scris de un preot
pe la 1550, se pare ca din Brasov (unele pagini poarta
marca fabricei din Bra,ov, coroana). Apoi, spre deo-
sebire de Codicele gregorian, care se distinge prin-
tr'o nuantä dialecticä foarte pronuntata, cel ante-
gregorian (scris de preotul dela Brasov), din toate
monumentele literare române panä acum cunoscute,
poate fi considerat cu tot dreptul ca textul nostru
cel mai vechiu in limba tipica.
Tot in legatura cu problema de mai sus, amintim
cä cea dintâi scrisoare in limba româneasca, vie, fi-
easca i cursiva, este adresata unui brasovean, la
1521 : Inteleptului i cinstitului si de Dumneezu da-
ruitului jupânului Hands Begner din Brasov, multä
sanätate dela Neacsul din Campulung". Numai dupa
aceasta adresare (scrisä in slavoneste) urmeaza tex-
tul românesc : dau stire domnieitale za (pentru) lu-

37

www.digibuc.ro
crul Turcilor (e vorba de pregâtirea expeditiei care
va aduce dezastrul dela Mohacs, 1526)... sà stiti dom-
nia ta cà are fried mare si Bâsärab, de acel lotru de
Mohamet beg, mai vArtos de domniele voastre. I pac
(si iar) spui domnieitale ca mai marele miu, de ce-am
inteles i eu. Eu spui domnieitale; iard domniia ta
esti intelept i aceste cuvinte sA tii domniia ta la
tine, sä. nu stie omini multi. Si domniele voastre sà
và pAziti cum stiti mai bine. Si. Dumnezeu te bu-
cure. Amin". Stirea, grozavg pentru jupânul dela
Brasov, a rdmas pentru noi o bunä vestire a graiului
de sárbätoare.
Munca lui Coresi a creat un indemn, astfel cà in-
fdptuirile de culturà se Inläntuesc, fapta Mud, doar,
adevârata sämântä a vesniciei.
Pe lânga cronica lui Tempea (m. 1742) si Psaltirea
in versuri a lui T. Corbea, tot la Brasov apare, la
20 F'ebr..1733 Calindar acum intai românesc", de
dascalul Petru Soanul. latâ, orasul lui Coresi
calendarul, cartea cea mai rgspânditä, pe vre-
muri, in popor.
Traditia de culturä se intäreste i, astfel, Brasovui
anticipeazd din nou. Aici. s'a scris intâia gramaticä
roinâneascä, la 7 Sept. 1757, de Dimitrie Eustatie, din
indeinnul lui Const. Mavrocordat : Gramatica româ-
neascA... acum intâiu izvoditä, methodos prea folosi-
tor i prea trebuincios, intärit cu pilde prea folosi-

www.digibuc.ro
Biserica SI. Nicolae din Brasov

www.digibuc.ro
toare, asezat cu orânduialá dreaptd". Opera acestui
cArturar, care stia slavoneste, elineste, latineste si care
sträbätuse largul lumii (Chiev, Moscova), a rämas in
manuscris, dar a fost urmatà de o serie de gramatici
tipärite de Brasoveni. (La 1797 Radu Tempea pu-
blica la Sibiu : Gramatica româneascä; la 1821 A.
Clemens : Gram. rom. pentru Germani; la 1838 Dim.
Leca, invätätor : Gram. rom. i nemteasck la 1846
A. lszer Walaschische Sprachlehre ; la 1860 apare
gramatica lui G. Munteanu, directorul liceului; la
1870 a lui N. I. Mihelteanu, preot in Brasov, tip. la
Sibiu; la 1881 a lui N. Piltia si la 1914 a lui N. Bog-
dan).
Pe lânga intâia scoald romäneasck intâia carte,
intaiul calendar si întâia gramaticd, spre complec-
tarea fortelor creatoare de culturk tot Brasovul avea
sä dea i cea dintAi gazetä româneascä in Ardeal
Foaia Duminecii", redactatà de I. Barac (dasc61
normal in Brasov") la 1836, cu cheltuiala lui R. Or-
ghidan. Ca o continuare a ei, la 1838 G. Baritiu re-
dacteazg ,,Foaia literarä", care devine Foaie pentru
minte, inimä i literaturä", dela 2 Iulie 1838. Meri-
tul mare al ei este näzuinta de a face cunoscut la
Romänii din impärätia Austriei scolile i in cercdrile
ce fac Romanii din cele cloud provincii vecine, in li-
teratura româneasc5". (Dui:A N. Iorga, Istoria presei

41

www.digibuc.ro
române, pag. 65). La 12 Martie 1838 Baritiu redac-
teazä Gazeta Transilvania", care mai apare i as-
täzi.
G. Baritiu, venind la Brasov (1834) ca instructor
al fillor lui I. Jippa, si-a dat seama cä acest oras bo-
gat ar putea sustine niste scoale mai inalte. In acest
scop, scrie un memoriu Disertatie despre cu
o precuvântare Cgtrà doritorii de culturä", in care
Se aratä convins despre acel neclätit adevär, cä sin-
gura, buna si temeinica crestere ce se dä in
este in stare de a vindeca toate ranele, de a revärsa
mult bine si indestulare. Aci stätui i privii catrA
Brasov. Dumnezeule bune Atâtia bärbati cu duh
de nationalitate cu puterile unite, ce n'ar
face ? Nu niste scoli, ci mi se pare cä Tâmpa o ar
putea muta din locul säu, ca la unii mai curând sA
le räsarä soarele In veacul acesta singurà cetatea
aceasta ar fi in patria noastrà intru o stare... cu vre-
mea pentru toatbi natia destoinicA a scoate un isvor
de stiintd".
Iatä-1 pe Baritiu trezind mândria Brasovenilor, la
care a observat neastämpárat dor de lurninare".-
Apelul lui incheie profetic : Monument sd ridicäm,
lui Dumnezeu prea placut... scoli, coli, bärbati bra-
soveni !" (A. BArseanu, Istoria scoalelor din Brasov,
pag. 25).
Protopopul Popasu, orn luminat i indemânatec, a

42

www.digibuc.ro
aruncat ideea infiintarii unui gimnaziu, iar episco-
pul Moga a fäcut demersul la guvern, in 1837. Dar
planul a fost zädärnicit. Protopopul cel fard de po-
pas nu se rasa infränt de'mprejuräri i, unind pe
Românii din Schei cu cei din Cetate, cumparà pen-
tru scoald un loc sortit sa fie citimir; sa faca, astfel,
din el grading pentru vii, nu pentru morti". Valul
de'nsufletire spori energia Brasovenilor si la 1844,
pe langa' scoala primara, hotärasc sa infiinteze un
gimnaziu, care se si deschide, la 1850, in 6 odäi din
Sirul Spitalului Nr. 10. Al doilea elev inscris a fost
Titu Maiorescu, care, plecänd, in Sept. 1851, la
viena, scrie colegilor sal : La revedere in Romania
unita". Amintim acest f apt ca' o dovada a atmosferei
de panromânism care a stapânit tot timpul acest li-
ceu.
La'ncheierea anului scolar, Maiorescu a tinut o
cuvântare, dupace a primit ca premiu : Magazin
istoric pentru Dacia". De altcum, Maiorescu a trecut
mai des prin Brasov, mama lui fiind sora protopopu-
lui Popasu, iar la 1873, ca deputat, facu sä se vo-
teze o sporire a subventiei scoalelor de aci. In In-
semnari zilnice" ne spune c'a trecut prin Brasov la
1857, 1858, 1879, 1880 i, dacà amintirea Il slujeste
cu credinta pe cel care semneazä aceste rânduri,
prin primävara anului 1914. Admirând peisagiul fru-
mos de pe Tampa, la 1879 Maiorescu noteazâ in car-
netul sau (pag. 107):. Scriu pe culmea Tâmpei".
43

www.digibuc.ro
 Cu stäruinta Brasovenilor, cu härnicia satelor
din jur, apoi chiar a elevior, cari adunau pietrele
te temelie, i cu ajutorul mântuitor al Moldoveni-
lor, la 17 Sept. 1854 se inaugurà minunata clàdire
de azi, in prezenta luminatului arhiereu Saguna, care
spunea : Ca o coroara a Intregei trebi scolare din
Ardeal punem gimnaziul din Brasov, de legea noas-
trà ortodoxä. Astfel ajutà Dumnezeu unde este cu-
get bun si unde puterile se stiu intrebuinta cu In-
telepciune'Y
Astfel s'a ajuns la marele templu de culturá, din
care au roit mereu rânduri de elite sociale", pregä-
titoare, prin luminarea poporului, a vremurilor de
azi. Mai mult ca orice asezämânt, ne spune d. O.
Goga. acest liceu a ridicat fluidul permanent al nä-
zuintelor nóastre moderne. Paralel cu Blajul, care
ne-a invätat cultul trecutului, aci s'a hränit speranta
pentru ziva de mâne. In chiliile de pe Târnave se
visau splendorile Romane, sub Tâmpa Brasovului
nalpitau fiorii renasterii românesti.
Liceul acesta a fost sufletul Brasovului i deasu-
pra lui a fluturat mereu flamura lui Bälcescu.
Cälátorul de astäzi este mai adânc impresionat de
farmecul ruinelor si de bogatia arhivelor, de Braso-
vul de odinioara. Dar Brasovul nostru este orasul
voivozilor pribegi, al carturarilor luminati pästrätori
ai traditiei coresiene, (dovadä revista Tara Barsei"
a prof. A. Banciu) al naturii care'nfloreste mereu, al

44

www.digibuc.ro
minunatului port maestos ; cel mai vechiu centru de
vieatâ româneascä, Brasovul romänesc, care a cres-
Fut continuu, ale cärui ziduri de suflet nu se vor
darama niciodatä si a cdrui arhiva vie, eternii juni".
nu va mucezi in veci.... Brasovul luminâ de carte
poezie a naturii, Brasovul viitorului, Brasovul cel
deapururi.
El a trezit i admiratia lui Eminescu. Intr'o scri-
soare câtrâ I. Negruzzi (Viena, 6 Febr. 1871; I. E.
Toroutiu I, pag. 316), constatând inferioritatea Ar-
delenilor in ceeace priveste creatiunile de artä, Emi-
nescu reliefeazä superioritatea sentimentului lor de
nationalitate, mai intens, i exclama : ArAtati-mi la
noi un oras patriotic ca Brasovul 1" Iar Caragiale,
cu prilejul unei anchete (1892), a râspuns cà ora-
sul in care ar dori sä trâiascâ este Brasovul.
Spre sfârsitul veacului trecut, Brasovul nostru-si
astepta omul care s'adune energiile si sä dea avant
scoalei.

45

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 11

SA nu uitäm un lucru, care trebue

sa intre odatä In constiinta tuturor,
cfi valoarea noasttä intelectualä si
moralä este o valoare relativd ; ea
creste sau scade In raport direct cu
binele social pe care suntem in stare
sag facem. Deaceea, un singur apos-
tol adevArat este In stare sa sgudue
din temelii orase, popoare si 1.i,
chemându-le la viatà noug".
V. O.

Reghinul, ora.wl trudei lui P. Maior, este a§ezat

pe marginea Murgului, la ie§irea din strämtoarea
Cälimanilor. E o veche a§ezare romand, Regio, cu
aproape 10.000 de locuitori : Romani, Saqi §i. Ma-
ghiari, un .centru comercial, cu o piatd care pare sa
fie cea mai mare din tail.
Aici s'a nascut V. Onitiu, in 21 Febr. 1864, dupa
cum reiese din matricula botezatilor parohiei Idicel
(sat länga Reghin, cu 1649 locuitori ; ortodocOi din
Reghin apartinând pe atunci acestei comune bise-

4 49

www.digibuc.ro
ricesti). Tatäl sdu se cherna Alexandru, iar mama
sa, Terezia, näscutä Catanä. Nasi i-au fost: Georgiu
Marinovits i sotia sa Catalina, näscutä Leica, iar
preot Iosif Brancovan. Tatäl lui Onitiu se chema in
familie Alexe si a fost judecator la Reghin, apoi la
Caransebes, de unde a fost mufat la Seghedin (1875),
pentru atitudinea lui nationald dernn6; era pedeapsa
care se da pe atunci .unui bun Român. A avut cinci
copii: Virgil, Victor, Valeriu, Maria si Aneta. Era
fiul lui loan Onitiu, advocat in Sibiu, câsätorit cu
Maria Trandafil, iar sotia lui, fica lui loan R. Ca.-
tarià (comerciant in Reghin) si a Clarei Ines. Virgil
s'a cAsâtorit cu Victpria Braniste, n. 22 Ian. 1877, in
Sighisoara, rn. 1 Noem. 1926, fica lui Moise Bra-
niste, primpretor, i .a Mariei Vlad.
Despre originea farniliei, vkluva bâtrânä a unui
fost judeator din Reghin ne informeazà, cà nu era
de acolo i cá numai constrânsi de irnprejuräri au
stat pärintii lui Oniiu, putin timp, in Reghin. De
altà parte, inginerul Florin Onitiu, fiul drectorului,
ne spune c'd familia lor e de origine din Macedonia,
dupä cum rezultd dintr'un document dela 1740 si era
asezatä in Sebes (längä Alba Iulia), unde 1i se zicea
Greci, iar câtiva descendenti mai trgesc i astäzi.
Este, dar, limpede c'aici trebue sá cäutarn origi-
nea familiei, mai ales ea' la Alba Iulia l-a apucat
copiläria mea (1900) pe comerciantul Victor Onitiu

50

www.digibuc.ro
 (mutat la Sibiu, a murit la 1916 in lagärul interna-
,ktilor. dela Sopron). Din Sebes a plecat bunicul lui
Onitiu la Sibiu, iar tatäl säu, de aci la Reghin. Ori-
ginea macedoneazá a .familiei o mai dovedeste
faptul cá nasul säu a fost Georgiu Marinovits, fiul
lui loan Marinovits, bänuim noi, negustor grec
ctitor al bisericii din Reghin, näscut in orasul Mega,
Tarnova, in tara turceasca (1758), cásätorit in Re-
ghin (1793) i räposat in anul 1842 ; dUpà cum stä
scris pe piatra dela mormânt. (I. Simionescú, Popa-
suri, pag. 97). Este probabil cà numele familiei a
fost Oniciu, care prin ortoepierea maghiarà a ajuns
Onitiu (c--=t), iar in urniä a fost scris cum s'a pro-
nuntat. Originea macedoneanä apare, astfel, si mai
evident; M.I.6 a mai aminti insusirile acestui neam
sbätätor i sträbätätor, cari s'au oglindit asa de bine
in vigoarea ì in dibäcia iscusitului dasck1 de la
Bra§ov.
Tänärul Virgilie a'nvätat scoala primarà la Re-
ghin i Caransebes, iar liceul la Seghedin. Desi a
invätat in scoli sträine, a crescut inteo atmosferä
familiará de accentuat nationalism, care i-a indrep-
tat pasii spre teologia din Sibiu (1882). Aici a avut
mai intai prilej de afirmare, la societatea de lecturä,
al cärei presedinte a fost. In revista Musa" gäsim
lucrAri literare, versuri i prozä, apoi un studiu scris
in spirit maiorescian : Nationalismul in literatura",

51

www.digibuc.ro
care ne anuntd pe dascälul cu gändire disciplinatk
cu pronuntat spirit critic si cu'ndräsneala de-a'n-
frunta prejuditiile.
Terminând teologia, In lipsa urfei burse libere,
inträ in redactia Telegrafului roman". In gazetärie
scrisul lui castigä elasticitate, iar condeiul sprinte-
nealk Nu-i cunoastem munca anonimk numai ceea-
ce a semnat. Astfel, in Nr. 69 si 70 din 1885 publicä
o dare de seamä asupra activitätii societätii literare
a studentilor dela tdologie, pe anul 1884/85, iar in
Nr. 112 si 113 conferinta cetitá la Tälmácel (1 Noem.
1885), cu prilejul adunärii Asociatiunii. (Minte,
minte, natie româneascd"): Preocupárile lui se preci-
zeazä in jurul ideii nationale si a 'nfäptuirilor cul-
turale, cärora le va inchina toatá truda 'ncordatä
a unei vieti, fäcänd din ea o adeväratä cärare de
luminä spre un ideal statornic.
La 1886 isi continud studiile la Universitatea din
Viena, unde se impune prin vrednicie si ajunge pre-
sedinte ql societatii România Junä", apoi trece la
Budapesta, spre a-si termina studiile. Sunt anii de
limpezire a aPtitudinilor, de studiu intens in bibilo-
teed si de'nviorare prin muzick in orasul plin de
farmecul .cântocului senin (Viena).
La 1890 ajunge profesor (de L. românà si de La-
tind) la liceul din Brasov, iar fa 18 August 1894
director. De-acum incepe fapta cea mare, ca indru-

52

www.digibuc.ro
mator al scoalei, ca educator al tinerimii, ca organi-
zator al societätii, ca scriitor si istoric literar, pand
cand glasul plin de farmec va amuti si privirea se-
nind se va stinge. (21 Oct. 1915).
Sfarsitul lui a fost neasteptat. V. Braniste, cum-
natul sau, care a fost de fata, spunea astf el trista
intamplare : Erau in locuinta din strada Ecaterinii.
Onitiu terminase de povestit o anectodd plind de
spirit, de care raserä cu lacrimi, si da sa'nceapa una
noua, cand, deodatä s'a präbusit, fära sä mai poata
rosti un cuvânt.

53

www.digibuc.ro
 *-
itat. /
- 4
sts.

.sor,t
ert 01.
. me)
4'1 *1 is. 77
01. 16'1,4
vir
awf
41 01 Ity
Ons .
tea.
a3s, IF

it"4, alt. 15 k
4-4*.
oat

{qP IP
iCi la
.tWe. 09'
a-
4., 4;
11,,L

-
4SifokiP
44. t
4/0o ttu?t,14
www.digibuc.ro
1LS. bi> *VT. A
 III

Noi vrem s'a ne afirmAm ca na-

tiune deosebità, cu toate particula-
ritatile noastre distinctive, pe cari
tocmai voim sä le cultivam 0 s'a le
desvAlta'm la cel mai înalt grad de
perfectiune, convin§i fiind ca' pro-
gresul general omenesc se vonstitue
tocmai din suma de muned natio-
nalä ce o säv'aresc toate natiunile
pentru intarirea si in5ltarea lor pro-
prie. Deaceea doctrina nationalistä
ne indrumä la munc6 nepregetatd
pentru cultura nationalr.
V. 0.

Liceul din Brasov avea o traditie la venirea lui

Onitiu.
In fruntea lui a stat pânä la 1869 G. Munteanu,
fost profesor la seminarul din Buzdu si Minnie..
TraducAtorul lui Goethe (Werther) a fost un orn cu
orizonturi largi de gândire, care a deschis scoalei
luminoase perspective de propäsire. La punerea pie-
trei fundamentale a gimnaziului (17 Sept. 1850) ros-

57

www.digibuc.ro
tise cuvinte cari aveau sà 1%1-nand ca o directiva de
viatä : Dacä batrânii nostri, intemeietorii atâtoi
manastiri sfinte, ar fi ridicat, dupä exemplul altor
popoare, mäcar numai o universitate, cerul nostru
ar fi mai senin". El a cârmuit scoala pana la 187&
trudindu-se pentru limpezirea .zarilor, a creat o tra-
ditie sängtoasä, care tinea seama de toate rezulta-
tele prielnice ale progresului si a redactat primele
anuare scolare, cu parte literara, nu numai cu sta-
tistici seci. N'avem cleat A treia programa a girn-
naziului micu romanu", pe anul 1861/62. (Cea dintâi
a trebuit sä fie, deci, pe anal 1859/60). Facem acea-
stä precizare, deoarece un titlu de glorie al liceului
din_ Brasov au fost anuarele, redactate cu atäta grije.
In al treilea anuar (din 40 de pagini, 30 cuprind
partea literara) gäsim studiile : Idei initiative des-
pre epigrafia romana", de Mesotä i Purismulu
in limb'a romana", de G. Munteanu. In curentul
vremii de atunci, G. Munteanu este preocupat de
probleme de limbd. In acest studiu apara latinitatea
limbi noastre, aratand cu care limbi secumnatiesce"
ataca vehement pe cei cari ne socotesc Slavi, Ger-
mani sau o amestecatura lipsitä de coloare". Limba,
zice el, ne-o iubim ca viata i mantuirea sufletelor
noastre" i numai ca Romani putem inainta In cul-
tura i raspunde destinarii ce ne-a oränduit Dum-
nezeu". Iata" elemente de trainica traditie, cari au

58

www.digibuc.ro
rämas i deviza vremii de azi, asezate la temella
scoalei dela Brasov. Si, pentru a vedea indrumarea
sänatoasa pe care o dä limbii, amintim cà este im-
potriva puristilor radicali, cari cred barbarism de
purificat" orice vorbd româneasca ce nu se and in
.dictionarele latine. Precizarea lui e vrednicä de
retinut, pentru istoria limbii, fiind facuta..Mainte de
Maibrescu : Mi se pare ca" acest punct de vedere e
fals". Incheie cu dorinta de-a vedea publicat un dic-
tionar singurul mijloc ce poate resfränge cu suc-
ces pe pumnatorii romanitatii limbii i prin urmare
ai nationalitatii noastre".
In anuarul din 1863 64, directorul cu vederi adânci
limpezi fixeaza scopul gimnaziului : sa fornieze
un caracter cultivat i nobil", ale carui rädacini
sunt religiunea i constiinta nationala". Apoi, in
anuarul din 1864 65 publica : Studiul limbii ma-
terne in gimnaziu".
Cu un astfel de initiator, scoala dela Brasov era
pe drumul cel bun.
La 1869 in fruntea liceului ajunge prof. I. Mesotä,
care continua cu vrednicie traditia. In anuarul din
1870 71 se publica studiul prof. I. Popea : InväTä-
mântul limbii materne", iar in cel din 1876 77, Me-
sota scrie despre marele arhiereu Saguna i despre
-Cresterea nationala", afirmând ca educatia natio-
nalä este este scopul principal al instructiunii ade-

5g

www.digibuc.ro
 Iar pentru a vedea -orizontul sufletesc larg
luminos al acestui dascAl, amintim ca, studiind
aceastd problemd, priveste starea socialä a' Roma-
tuturor Românilor". Sun-Lehi, dar, in linia coresianä
si sub flamura lui Bdlcescu, in orasul care a fost
mai intâi sträbätut de Rdsunetul" lui A. Murei
Sanu, cântat de G. Ucenescu, pe melodia unui cân-
tec al lui A. Pan, cu reminiscente din muzica popo-
rand i bisericeascd.
Anuarul continud sd oglindeascd främântärile su-
fletesti ale dascdlilor strAdalnici. Astfel t. Iosif (di-
rector la 1878), tatdl poetului, studiazd Referintele
intre scoald i familie" (in anuarul din 1877/78)
publicä Ochire cronologicd" asupra trecutului scoa-
lelor din Brasov (in anuarul din 1878/79). Pentru
ce trebue sà invätäm noi carte ?" este problema ce
-pune conrectorul" Dr. N. Pop (in anuarul din
1879/80). accentuând importanta scoalei : Nu existd
act in viata unui popor, care sä involve atâta ga-
ranta de progres ca intemeierea unei scoale".
RetrAgându-se dela directie t. losif (1889), ur-
meazd, pand la 1894, prof. L Ilasievici, iar la 18 Au-
gust 1894 conducerea scoalelor a fost incredintatá
lui V. Onitiu.
Cu venirea lui Onitiu ritmul de viatä se intensi-
ficä, zestrea generatiilor trecute, traditia sändtoasä
este sporitä. Tândrul harnic a'nteles cà unui direc-

60

www.digibuc.ro
Intrunirea bacalanreanlor din seria S. Puscanti i a celor din seria O. Cioga

www.digibuc.ro
tor i se eex in nasura mai mare calitätile unui pro-
fesor, cA numai munca i cunostintele pot sä-i dea
autoritatea i prestigiul, nu ordinul de numire. De-
aceea, devotat invätämântului, cu energie i cu tact
a pornit la lucru, stimulând pe elevi la implinirea
datoriei i indemând pe profesori sä le serveascä de
model. Anuarele-si märesc cuprmsul i apar mai in-
grijite. Constatând säräcia literaturii noastre didac-
tice (in prefata anuarului Pe 1894195), ca bärbat de
scoalá zice el chemat a lucra in aceste insti-.
tute de invätämânt atät de importante,.nu se poate
sá nu resimti acest gol i sä* cerci a-1 implini in in-
teresul eresterii odorului celdi mai scump, ce ti-a
incredintat neamul, al tinerimii scolare. De aci ideea
-conferintelor pedagogice, cari au contribuit a lumina
multe probleme din haosul de datorinte ale prof e-
sorului i au desvoltat un interes tot mai viu intre
membrii corpului didactic, pentru clarificarea ches-
tiunilor de scoalä. Iatä, dar, prima lui grije la ve-
nirea in fruntea scoalelor : limpezirea problemelor
pedagogice, fixarea principfflor directve", prin
discutii cari vor fi publicate in anuarul scoa-
prin aceasta, zice el, nivelul scoalelor noastre
secundare se va inalta in mod simtitor". Devotat ca-
rierii, pasionat de munca lui, omul de vocatie este
preocupat dela'ntâiul pas de ridicarea nivelului in-
vätämântului la scoala ce i s'a incredintat, el nu
63

www.digibuc.ro
poate sä rämäng indiferent ca un profesionist, nici
nu se poate mângaia cu aparente superficiale ca
un diletant. El stie unde -bate inima scoalei, simte
de unde trebue pornitä inoirea i, ca sä'ndemne pe
ceilalti profesori, porneste insusi la muncä. ROdul
acestor nkuinte sunt cele douà volume de Confe-
rinte pedagogice", cari pot fi i azi utilizate.
Intre aceste studii publicá (vezi i anuarul din
1897/98): Proiect de modificare a programei orelor
de lectii la 5coale1e medii din Brasov". Directiunea
liceului ceruse aprobarea unui plus de ore (de L.
românãj, jar ministerul maghiar n'a aprobat, ur-
mând ca scoala s moclifice programa. E un aspect
al luptelor pentru apararea caracterului national al
scoalei.
Urmeazä Plan de invätämänt pentru limba ro-
rnânä". (Conf. ped. I, pag. 181-198). Este de remar-
cat, in legäturä" cu materiakil de cl. VIII, conceptia
lui asupra istoriei literaturii. El conditiona predarea
de urmatoarele : 1) Färä a studia teorille privitoare
la trecutul poporului roman, nu se va putea trata
istoria literaturii. (Sä nu uitäm ea in liceu, pe atunci,
nu se inväta Istoria Românilor). 2) Apoi, se va aráta
desvoltarea limbii i starea socialá i culturald a
poporului nostru. 3) Profesorul va da un tablou fi-
del al timpului, l aspiratiunilor i imprejufärilor
64

www.digibuc.ro
politioe contemporane. 4) Biografia va trebui sá fac5
loc aprecierii estetice i cultural istorice.
Mai intins este studiul despre (vezi anuarul 1894!
95): Tratamentul exceptional ca mijloc aspru de
disciplinare". Se fac cateva precizäri de valoare :
Intre pedeapsa cu inchisoare, care nu mai e sufi-
cientä pentru indreptarea unor scolari i indepär-
tarea din scoalä este un gol in scara mijloacelor de
disciplinare directa. Efectul moral al mäsurii disci-
plinare nu se produce nefiind o congruentä intre
fapta comisä i pedeapsà". Trecerea intre aceste pe-
depse ar face,o: tratamentul exceptional, adicA tinuta
asprä i necrutätoare fatà de elevul care s'a fäcut
nevrednic de iubirea, sprijinul i consideratiunea
educatorilor säi". Acesta va fi lipsit de orice favor
sau concesiune, i se va pretinde o exactitate mai
mare la rAspunsuri i i se va aplica o clasificare mai
riguroasä. In aplicare, se accentueazd necesitatea
bunului tact al profesorilor" i grija cg" orice pe-
deapsd trebue sä fie individualä, iar semnele de in-
dreptare sà" fie sesizate. Acest tratament nu va fi
nicicand brutal sau injurios, &dd. s'ar nimici orice
germene de bine din iMma aceluia, pe care nu-i
permis sà uitAm cg vrem sà-1 indreptäm". Iatä &AAA
grije in aprecierea sufletului celor rätdciti ! Adev51-
rat dascgl dupä chipul i asemánarea lui Cristos.
5 65

www.digibuc.ro
Dupä cum ne spune, sugestia este primitá elela H.
Spencer, rezultând din principiul pedagogic al cori-
secventelor naturale", adecà de-a lipsi pe elev, drept
pedeapsä, de bunurile pe cari le-a nesocotit, pentru
ca acum, neavându-le, sä'nteleagg cu regrete si du-
rere puterea lor binefäcgoare. Urmärind inläntui-
rea acestor idei, observâm ingeniozitatea dascAlului
care pätrunde adânc In suflete i care gâseste admi-
rabile mijloace de'ndreptare. Aici vedem noi pe ma-
rele pedagog, care nu numai indrumä pasii tineri-
mii, ci, mai ales, indrepteazä pe cei porniti pe cärgri
gresite. Sà nu uitAm c munca educativA este, une-
vri, mai mult negativ6; mai mult plivim, cleat s5.-
dim.
In aceeas linie de gândire este scris i studiul des-
pre Memorizare", in cadrul instructiunii din limba
românä (Anuar 1895/96). In introducere se reliefeazA
deosebirea Intre pedagogia evului mediu i pedago-
gia nouâ. Prima are ca mijloc de cäpetenie al me-
todicei sale memorizarea, pâgubitoare intelectului
funestä In consecintele sale. Era, astfel, o stiintá
de carte, care, desfAcându-se de realitate, ajunge
la cele mai bizare concluzii. Evul nou In pedago-
gie se caracterizeazâ prin faptul Ca' pune pondul
principal pe desvoltarea judecAtii scolarilor i pe
Intelegerea materialului real de cunostinte.
Spiritul medieval mai dâinueste In scoalâ, ca un
66

www.digibuc.ro
M ormântul lui A. Mure*anu

www.digibuc.ro
anahronism, spune cu'ndräsnealii dascalul, constient
de realitatea didacticA a vremiii. Dar, di.ri aplicarea
principiilor moderne s'au näScut noi neajunsuri, ob-
servä el, cu multá dreptate. Intre altele, neglij area
memorizArii, care íi are rostul ei i in cadrul peda-
gogiei moderne. Este o lege psihologicd in procesul
de generalizare a adevärurilor nouä, aceea: c'd primii
aderenti duc la extrem ideea nouä, de care sunt in-
sufletiti, si cad astfel in greseli tot asa de mari ca
inantasii cu ideea veche, pe cari II combat. Dupd
aceste juste constatäri, aratä avantagiile memorizdrii
ationale si prezintd, pe clase, seria poeziilor potri-
ite pentru memorizare.
Inseiländ subtile teorii pedagogigce, Onitiu n'a
pierdut din vedere cerintele realitätii i, spirit pre-
viAzdtor, a päsit la'nfäptuiri vrednice de amintit. Ast-
fel, renuntând la o parte din venitul säu (rezultat
din scrierea certificatelor), intemeiazd Fondul Co-
resi", la 29 Mai 1896, pentru publicarea manualelor
scolare i pentru ajutorarea prof esorilor cari fac
excursiuni stientifice, cu scopul de-a 'Malta nivelul
invdtamântului. Fixând ca devizA cuvintele inainte-
mergdtorului Coresi, din Psaltirea" dela 1577 : Sä
cetiti si bine sä socotiti, cà yeti vedea e
cu adevär".

69

www.digibuc.ro
 iat6-1 coborind si mai jos pe tárâmul realitätii_
La 18 Noem. 1893 intemeiazä masa elevilor" harnici
0 säraci, iar la 23 Oct. 1911 ajune piatra de temelie
la localul internatului, considerând acea zi ca o sär-
bätoare a dragostei sfinte 0 curate cätre ce aven .

mai scurnp, cäträ tinerimea scolarä".

70

www.digibuc.ro
 IV
$coala, de fapt, creste o multime
de spirite pasive, cari primesc re-
zultatele muncii altora din gura
profesorului, färä ca ei înii sà fi
fost activi. Astfel de oameni nu de-
vin nicicând puteri productive in
lun-ie, ci ajung niste spirite recep-
tive, cari nici in sfera specialitatii
lor nu vor sdvârsi munca de-a con-
trola rezultatele de stiintä ale al-
tora, ci le vor primi totdeauna färà
critica.
V. O.

De0 Onitiu a fost un pedagog practic, aplicând

teoriile, prin arta educatiei, a aVut totu0 rägazul
sä fixeze i in scris câteva principii, cele mai multe
räspândindu-le prin strälucitele cuvântäri dela'n-
cheierea minor colari.
Pe lângd contributia personalá, in indrumarile
lui educative ggsim sugestii i idei sträine. Acestea
le adulmecAm foarte greu, pe deoparte fiindcä f er-
mentul sträin s'a pierdut in främântarea de gân-
dire proprie, iar pe de altä parte se vede c'avea
repulsia citatelor. Dac'am fi avut la dispozitie bi-
71

www.digibuc.ro
blioteca lui, situatia ne-ar fi fost tiuratd, cdci, ca
orice intelectual, a avut desigur câteva eärti de cd-
pätâi", cari ne-ar fi adus lämuririle necesare.
In tot ce a scris nu citcazd decât de douä ori pe
H. Spencer (intr'un studiu i inteun discurs)
aminte§te tangential (inteo schitä) pe I. Fr. Her-
bart. Prin aceste mici crepäturi putem strdbate mai
adânc cu privirea. Studiind la Viena dupà 45 de
ani dela moartea lui Herbart (1886), spiritul marelui
pedagog §i al §coalei lui (P. Barth §i W. Rein) era
hied dominant, iar in seminarul din Sibiu treptele
formale" §i-au prelungit incd multd vreme forma-
lismul". Anticipärile principiilor co.alei active s'au
furisat, probabil, din gândirea lui G. Kerschenstei-
tier, care pe la 1895 îi incepuse la München räs-
pândirea vederilor deschizAtoare de noi perspec-
tive. (A. Messer, Pedagogik der Gegenwart, pag.
107). La curent cu literatura pedagogicä a vremii,
el vorbete de necesitatea cre§terii spiritelor active
in Foald, dovadd ea' adierea primäväraticd strabä-
tuse pând la Bra§ov, unde a'ntâlnit un &seal in-
teleator, cu pronuntatà repulsie fatä de mucegaiul
pedagogiei vechi §i al ruginei didactice. El vorbe§te
deschis despre balastul subtilitätilor §tientifice" de
cari sufär unele manuale §colare, de ex. sintaxele
latine, indeosebi cele scrise de Germani, dupä
cari ne cam orientärn i noi in §coalä". (Recensia

72

www.digibuc.ro
Mormântul lui V. Onitiu

www.digibuc.ro
Sintaxei latine, de V. Goldis, in anuarul din 1895/
96). Iatä märturisitä filiatia de gândire; fapt stiut
cä'n Ardeal influenta culturii germane era puter-
nicA.
Dar in anii de dáscälie ai lui Oniiu, dupg cum ne
precizeaz i credinciosul säu tovaräs de munca pro.f
Ax. Banciu, filosofia lui H. Spencer exercitá o co-
vârsitoare influentä. Nu e de mirare cä ea se re-
simte in clirectionarea gändirii lui Onitiu, iar prin-
cipiile pedagogice ale lui Spencer sunt chiar citate
utilizate cu folos.
Ideea propäsirii, indispensabilà unui educator,
aduce increderea in viatà i, deci, optimismul. Orice
fortà activä produce mai mult deck o singura schim-
bare, orice cauzä produce mai mult cleat un sin-
gur efect", zice Spencer. (Progresul, pag. 52). Acea-
'kg multiplicare de rezultate este adevarata pentru
toate fenorrienele universului, iar progresul o nece-
sitate binefäcätoare. Animalul a ajuns orn, instinc-
tul a devenit inteligentä, iar rädäcinile trebue sä
ducä la inflorire. Speranta cä räul i imoralitatea
trebue sá piarä, credinta in desävärsirea omului,
care va fi ornul definitiv", iatä scântei din gändi-
rea lui Spencer cari au aprins sufletul dornic de
muncä al tândrului profesor. Cine porneste la luptä
cu aceastä credintä, nu se poate sä n'ajungä la bi-
ruintä. i Onitiu invinge valurile intunearecului"

75

www.digibuc.ro
de care vorbia Coresi, razim in credeul
lui Spencer : Natura omului trebue sa se prefaca
in mai bine, cleat este ea cum... trebue sa se sta-
bileasca forme mai superioare de civilizatie", dar
educatia i instructia, in chipul in care exista acum,
nu numai ea' nu formeazä desvoltarea gândirii auto-
nome, dar ucid i aceasta inclinare naturald". Auto-
biografie, pag. 143). De aci nevoia unei reforme, ale
carei principii sunt cuprinse in volumul Despre
educatie", desigur cartea de cdpatai si de sanatoasa
indrumare a lui Onitiu.
Insirarea catorva idei resumative din celebra opera
a lui Spencer ne va arata masura in care ele au
sträbätut in gandirea pedagogului roman.
Valoarea societatii atarnä de caracterul cetateni-
lor, dar acesta este inraurit de educatie, de aci in-
semnatatea ei, de aci spiritul de prevedere si de
statornicie, ridicarea normelor eticei mai presus de
toate. Procesul cresterii e poate cel mai complex din
cate sunt in naturä. In acest scop, trebue s'avem
§tiinta pe care trebue sa se bizue arta educatiei. Sà
ne dam seama, ca e in firea lucrurilor ca la toate
flintele, pläcerea, ce insoteste functiunile trebuin-
cioase, sa slujeasca de imbold la indeplinirea lor,
iar eficácitatea invatamântului va fi proportionalä
cu pläcerea cu care va lucra scolarul. Deaceea, se va
trezi curiozitatea elevului, se va desvolta puterea
76

www.digibuc.ro
de observatie, increderea in Puterile proprii, cari
lior duce la bucuria isbanzii i vor face studiul pld-
cut. Oamenii cari au dobandit §tiinta in conditii fi-
reti, la vreme potrivitä, i cari i§i amintesc de fap-
tele aduse de ea ca interesante in ele insele i ca
prilejul unui larg Or de isbanzi pline de farmec,
vor urma a se instrui toatd viata. Astfel, plAcerea
va fi pretul muncii, iar profesorul un prieten iubit
de §colari, dacd purtarea lui va fi pururea in raport
cu principiile. Trebue sà ne dam, insd, seama §i de
faptul cd educatia nu inseamnd numai a cre§te pe
cei buni, ci mai ales a indrepta pe cei rdtäciti, de
aci sistemul disciplinii prin reactiunile fireti, ideea
despre legátura intre cauzä i efect, idee pe care am
gäsit-o desvoltatä de Onitiu in Tratamentul excep-
tional".
Dar, pentru a se vedea cà pedagogul roman n'a
fost cu totul tributar ganditorului englez, amintim
taptul cà, fall de utilitarismul acestuiar a rämas un
idealist §i n'a primit ideea inlocuirii studiilor clasice
cu §tiintele naturale, rdmanand un mare admirator
al culturii greco-romane.
Dintre studiile pedagogice ale lui Onitiu cel mai
cuprinzdtor este privitor la Ocupatiunea particu-
lard a elevilor". Acesta oglinde§te mai fidel calità-
tile lui de educator, dibäcia de-a strdbate in sufle-
tul sbuciumat al adolescentului, de-a-i cunoa0e
77

www.digibuc.ro
toate tainele lui, dela pulsul precipitat pang la ra-
tacirile bizare ale imaginatiei aprinse si, mai pre-
sus de toate, senina 'ntelegere a tuturor svgpgerilor
tinereti.i... si nemarginita ei iubire, mir dumnezesc
ce strgluceste'n stropii de sudoare, suprema decora-
-tie a dascglilor adevgrati.
Studiul porneste dela constatarea, ea' timpul ce-1
petrec elevii in scoalä este abia a patra parte a ce-
lui petrecut in afará de ea, care poate sg zgdgrni-
ceasca succesele educative ale invatamântului. De
.aci datorinta neaparata a profesorilor sa" stie, ce fac
elevii in timpul liber ? Si, deoarece o supraveghere
directä si. continua a scolarilor ar fi, pe deoparte,
o sarcing prea grea, iar, pe de alta parte, ar avea
o influentg stricacioasa asupra cresterii de caraciere
indepedente si stapâne pe sine, ceeace se cere dela
coalä, urmeazg, ca profesorii trebue sg aduca, prin
dispozitiuni potrivite, pe scolari acolo, ca viata si.
_

tcupatiunea lor particularg sa fie de naturg a spri-

jini sliccesul educativ al invatámântului, nu a-1 zg-
clarnici. In acest scop, profesorii vor sta in raport
cu pgrintii si, pe ran& aceasta, se vor ingriji de
ccupatiunea spirituald corespunzgtoare a elevului in
afarg de scoalg, ca el si singur sa munceascg bucu-
ros, caci pläcerea de-a munci este mama morali-
tatii, o nota esentialg a caracterelor ferme.
Scgzánd orele de cursuri (5), timpul pentru masa

78

www.digibuc.ro
Casa in care a locuit V. Oniliu (Brasov, str. Caterinei 29)
www.digibuc.ro
(2), recreatia (3), somn (8) 0 preparatia lectiilor (4),
mai rämân douä ore libere pe zi, plus Durninecile si
särbätorile. Experienta ne aratä CA scolarii nostri
dispund e prea mult timp liber 0, astfel, sunt ex-
pusi la tentatiile imorale ale trândäviei. Trebue sä
ne ingrijim ca acest limp sä fie utilizat cum cer
interesele educatiunii.
Scopul acesta se poate ajunge prin avizarea la o
ocupatiune spiritualä liberä, folositoare si pläcutä,
care este : lectura particularä. Parerea mea, zice
Onitiu, este cA aceastä lecturg, ca cel mai bun mij-
loc de crestere in viata particularä a scolarilor, tre-
bue sä formeze obiectul deosebitei noastre ingrijiri.
Munca'n scoalä are caracterul de ceva impus, de
ceva care trebue sd se facá asa cum cere profesorul.
Elevul, obicinuit cu mâna de fier a disciplinei sco-
lare, pe lângg marile ei avantagii, este expus si la
primejdia de a-0 pierde toatà independenta perso-
nalà, toatá libera dispunere asupra pensului säu de
muncá psihicä. Primejdia e cu deosebire in cursul
superior si se manifestä gray la universitate, când
elevul harnic de odinioarà ajunge un pierde-varä,
un orn Meg pläcerea de-a munci, un balast al socie-
a ätii.
Vor fi diverse cauzele acestui surpinzätor de du-
reros fenomen, dar unul dintre motivele cele mai
insernnate este sistemul invechit al invätämântului

6 81

www.digibuc.ro
nostru, care nu face nimic pentru a obi§nui pe §co-
lari la muncä spiritualä liberà. Dei nimic mai fi-
resc, decât tendinta aceasta dupà libertatea de a
dispune asuprä-i netärmurit, dupg independenta
vointii, in inima omului tânär. Tendinta aceasta
este un indemn firesc, care in netgrmurita sa ma-
nifestare ar fi sigur foarte primejdios, pe care insä
a-I extirpa cu totul este o incercare nebunä O. de-
zestruoasd. Sistemul de cre§tere obi§nuit la Ger-
mani, i dupà modelul lor la noi, mi se pare a nu
tinea seama de exigentele psihicului la §colarii de
15-18 ani. Ei sunt supuqi aceluia0 sistem, ca i co-
legii lor din cursul inferior, mäcar cd firea lor este
atât de disparatä, ceeace'nseamnä, cä natura lor este
siluitä, cä sunt opriti in desvoltarea lor fireascg in
loc de-a fi mânati inainte. Invätämântul potrivit
firii lor ar trebui sä deving treptat tot mai liber,
ca universitatea sä le parä o naturalä continuare a
studiilor liceale, iar nu un minunat eldorado de ne
mai gustatä libertate, fatä de silnicia sclavajului
spiritual dela §coalele medii. Nu o libertate färá
margini, nu asta ar asana 11111, dar o fireascä gra-
datiune in sistemul invätämântului inspre libertate,
gradatiune care sä meargä pas cu aplecarea spre in-
dependenta inäscutá tânärului din cursul superior.
Un mijloc puternic in aceastä directie este regu-
larea lecturii particulare. Prin aceea cä i se dà voie

82

www.digibuc.ro
elevului inteun cadru potrivit a lucra liber, a-si
agonisi cunostinte mai largi, muncind dup5 un pro-
gram propriu, scoala tine seama de aplecarea lui fi-
reasa la indepedentä si-1 creste inteun caracter in-
dependent. CAci elevul, dispunánd de libertatea de
a-si alege lectura, se va obicinui a-si validita inde-
penden'ça in actiunile sale si ca larbat. Ajuns la
Universitate, el a fácut deja scoalà in muna libea,
si libertatea academia nu numai a nu-1 va apàci,
ci ii va da un teren si mai larg pentru validitarea
indemnului sdu spre independentä. Iar in viatä va
fi un caracter, care va sti aprecia binefacerile li-
bertàtii si va sti infrunta pe cei cari o cala in pi-
cioare.
Un alt moment educativ ce-1 are lectura este cà
prin ea se cultiva In Mima scolarului dragostea de
muna, impulsul de-a cerceta si a se osteni mult,
pentru a ajunge la rezultatele cautate. Abia cinci
la sutà dintre prof esori au dilacia de a desvolta in
scolari dragostea de-a munci.
Lectura liberd e chematä a contribui si aci la in-
dreptarea efectelor invätämântului. Ea-1 va obicinui
pe scolar a munci pentru a ajunge la rezultate. Sco-
larul va urnari cu atentiune seria de gândiri din-
tr'un volum, pentru sustinerea poate a unei singure
teze. 5coala poate II dä numai teza, lectura 11 sileste
insusi pâng a ajunge la tea. 5i atá plácere ii va
83

www.digibuc.ro
 face acum rezultatul agonisit, cum va §ti el sä apre-
cieze acum munca, ce 1-a condus la rezultat. Spiri-
tul lui devine scrutdtor §i critic, el insu§i vrea sá
cerce, sd caute, sd se convingd despre adevärul unei
chestiuni. Iar aceasta este §8oa1a spiritului activ,
care-i chemat a contribui la indltarea generald a
omenirii. Având a face lectura, .§colarul i§i va im-
párti timpul, i§i va regula el insu§i viata, pentruca
poatd implini chemarea. Iar o deprindere in
aceastd directie are drept urmare aceea§ regulari-
tate i in viata lui ca bärbat. Si, este evident, acea-
sta este o putere enormd, care-1 va retine dela o
consumare imorald a timpului.

Tinem s'amintim un f apt, care face mare cinste

educatorului dela Bra§ov. Dupd 32 de ani dela apa-
ritia acestui studiu, pedagogii din toate Odle lumii,
intruniti in congresul din Hamburg (23 Iu lie 1936),
cliscutä problema organizdrii timpului liber §i a re-
creatiei. Miezul argumentärlor este identic cu pre-
cizdrile lui V. Onitiu : Libertatea neindrumatd este
o primej die, dar, deoarece ordinele §i obligatiile din
timpul lucrului omoard personalitatea, ea trebue sd
reapard in recreatie, individul sä gândeascd din nou,
sà simtd din nou, sä nu i se dea lucrul de-a gata.

84

www.digibuc.ro
In stânga :1Scoala prirnani din Reghin. In dreapta : Casa in care sa 'nIscut V. Oniiiu
(Ca lea Mihai Viteazul 89)
www.digibuc.ro
 V

Lasati-ne sä Ind ltäm privirea se-

ninà a tinerin-iii la splendoarea poe-
ticä a poporului elin, la virtutea
clasicä a cetäteanului roman, läsa
ti-ne purtäm gândul avântat
la märetia trecutului si la speran-
tele viitorului, läsati-ne -sa le intä-
rim inima prin puterea credintei In
Dumnezeu, läsati-ne ddm tine-
rimii merindea idealismului, pen-
truca in goana dupä avere a vietil
moderne s'a nu devinä o starpitura
egoistä, ci un muncitor inteligent
nobil, stäpan, iar nu rob al banu-
lui".
V. O.

Neuitate vor ramânea zilele de'ncheierea anului

§colar la liceul din Bra§ov ! Discursul rostit atunci
de cârmuitorul coalelor avea un farmec deosebit.
Figura lui decorativä apärea la tribuná cu o maes-
tate rarâ, iar vorba se revärsa caldà, convingâtoare
plinâ de vraje. In fiecare frazg vibra un suflet
mare 0 palpita o credintà neclätinatà. Cuvântul In-
87

www.digibuc.ro
cepea rar, se pregätea atmosfera pentru problema
de lämurit, urca inteo argumentare de-o disciplina
logicä cristalind, culmina in incandescenta unui sen-
timent si se frângea coborind in concluzii defini-
tive.
Grija de-a varia problemele, oroarea de repetitii
repulsia fatä de locuri comune, de banalitäti, 11
fäcea sä fie totdeauna original si patrunzAtor.
discursurile cu expresii din ib lie, cu re-
miniscente din popor i cu simbolicul povestilor
noastre, pe cari le interpreta cu mäestrie, directo-
rul dela Br4sov a rdmas mai ales In aceastà ipostazA
in amintirea elevilor sAi.
Exercitiul oratoric si 1-a fäcut din tinerete. Ni-
mic soväitor i nici o stângdcie in prima lui päsire,
ca teolog la Sibiu : Cuvânt la Sf. Andrei" (Musa,
1884/85 Nr. 2). El prezintä o limpede inatisare a
faptelor marelui arhiereu Saguna, luptätor pentru
a ridica vaza bisericii i natiunii române", care nu
avea nici un drept In aceastä tard, decât poate acela
de-a suferi si de-a fi numai prigonitä". Lupta pen-
.
tru drepturile neamului domina constiinta tânärului
teolog si'n cuvântul lui vibra o firâmä din sufletul
lui G. Lazär, care, din acelas loe, cu 70 de ani mai
inainte arata prigonitilor iobagi cá au si drepturi,
pe lânga datorii, fapt care le-a fäcut sà ia poteca
pribegiei peste Carpati.

88

www.digibuc.ro
 Rdsfoind anuarele liceului din Brasov, discursu-
rile directorului me stau märturie despre vrednicia
omului care a fost la culmea chemärii.
In anuarul din 1899, cuvântul rostit la 'nmormân-
tarea prof. V. Glodariu este o dovadd cA stia sd'n-
cunjure banalul, vorbind despre profesorul a cärui
icoanä avea sä rämänä o seninä amintire, un viu
Indemn la lupta pentru luminä", pentrucd si-a pus
comoara sufletului in folosul obstei".
In anuarul din 1901 gäsim discursul rosti,t in pre-
ziva serbgrii jubileului de 50 ani dela'ntemeierea
a cestui templu de luminä". Preamärind truda Ina-
intasilor, aratà cd lumina nu a putut birui intune-
recul pând cänd toti Romänii din Brasov i jur nu
si-au intins mând fräteased in aceastä luptä. Din
fapta lor räsare indemnul pentru cei de azi. Imp-
tätori ai luminei, dati-vd mäna i, umär la umär
muncind, isgoniti duhul nestiintei si al intunericu-
lui !" Dar unirea fräteascä i-a dus la biruintá pe
intemeietori numai prin insufletirea pentru ideal.
Acesti pereti, spune Onitiu, ne spun zilnic : Culti-
vati idealurile, luptati pentru ideile nobile ; cel ce
urmäreste färä preget i färd soväire un ideal, tre-
bue sä invingd. i, pentru ca lupta voasträ pe pà-
mânt sä nu fie zadarnicg, credeti, credeti fn Dum-
nezeu !
*coala noastra, spune Onitiu in discursul tinut- cu

89

www.digibuc.ro
prilejul jubileului, s'a nascut din entuziasmul idea-
list al unei generatii cu inimä fierbinte pentru in-
teresele mari ob§te0i, iar elevii noOri se disting
prin sarguinta de fier, inima caldá, cuget curat
prin inteligenta fireascä a Românului". Traditia,
zestrea de glorie acestei §coale, se manifesta prin
insufletirea pentru ideal, in sentimentul comun al
§coalei cu poporul i cu biserica, in zelul nepregetat
de munca pentru lumina, in abnegatiune, jertfa
ferma credintä in Dumnezeu". Un astfel de trecut,
incheie el, nu poate fi decât inceputul unui mân-
dru viitor.
Urmarind anuarele, caci in ele se oglindesc fra-
mântärile unei coale, iata-1 pe Onitiu cuvântând la
inmormântarea inteleptului profesor I. Popea, íàs-
pândind o mângâiere senina. Iar la'ncheierea anului
*cola" 1901 (anuarul din 1903), dupace se rasboie§te
discret cu armuirea vitregä a statului de atunci
(Deviza §coalei fiind cre§terea religioasà i cultura
nationala. din aceastä tabld sfânta de legi nimenea
nu va putea ceda nici o iota"), raspunde raspicat
cu energie presiunilor guvernului, afirmând, cà
ademenirile, amenintärile, primejdiile chiar de vor
crete nu pot sa ne clinteasca din calea noastra ;
din contra, ne vor face mai tari, mai vigilenti i mai
rezistenti". Nazuinta §coalei trebue sa fie spre pro-
gres, nota esentiala a institutiunilor de cultura bine

90

www.digibuc.ro
 /
_

( ,e/.. A. , LtA:),

e..;;;;/
et,
.`

1".1.-7p.... /46 -
, . . 47.
;tt.
..... ) - 14.

0 scrisoare a lui V. Onitiu, atre d. Q. Tulbure

www.digibuc.ro
asezate si bine conduse, iar progresul este nelimitat
etern, ca i vremea. Pasii uriai, zice el, cu earl
inainteaza omenirea, pe toate terenele, au deschis
or' izonturi nouä i pentru viata scolark Deaceea, fo-
loseste prilejul de-a lämuri : problemele scoalei mo-
derne.
Cu ce arme va inzestra ea pe viitorul membru al
societAii ? Sunt scoli speciale cari au menirea de-a
pune arma luptei econornice in mâna viitorilor ce-
täteni. Problerna scoalelor de culturd generalä este
de a creste tânära generatie si a o inzestra cu acele
calitäti, cari s'o fac5 cu putintä, pe deoparte, de-a
continua lupta culturald a veacurilor (problema is-
toricA), jar pe de altá parte, a-si implini rolul ce-i
va veni In lupta vieii moderne (problema actual).
Problema istoricá va cere dela scoalä sä sädeascä
idealismul in inima fragedä a elevilor, iar problema
actualä va cere ca scoala sä deprindä pe elevi la
iubirea muncii serioase, fiMd consideratà azi munca
drept primul isvor al avutiei individuale i natio-
nale. Asadar, avant idealist si dragoste de munck
iatä ce au sä duck in goana vietii moderne, elevii
din scoalele noastre. Dar spiritul utilitarist modern
vede in scoalä un mijloc pentru a ajunge la blidul
cu linte al vietii", munca scolard devine o vânä-
toare dupä un certificat", care nu e considerat ca un
document despre gradul de cunostinte si de noblete

93

www.digibuc.ro
etica a tân5rului, despre gradul de capabilitate de-a
participa la munca obsteascd a lumli culte, ci o hâr-
tie de valoare, la care sd poti tàia o viatä intreag4".
Spiritul utilitarist modern are o influentä dezas-
truoasa asupra scoalei, cáci pArintii nu mai cautä
§coala unde tinerii se'ndeletnicesc cu munc6 seri-
oasà, care nu se rnulturneste cu aparente de culturd
care face o severd selectiune intre cei capabili de
a fi continuatorii luptei culturale a omenirii
:-tre cei nechemati pentru o astfel de problernA,
-scoala in care scopul suprem sä fie inobilarea ini-
mii, imboggirea mintii, înarmarea pentru lupta
yietii cu forte intelectuale si morale.
Nu am fi la indltimea chem4rii noastre ca scoalä,
-zice Onitiu, dacd nu ne-am ridica glasul cu toatá
energia impotriva acestor excrescente periculoase
;ale spiritului modern. Ele aratá evident, ea' spiritul
materialist duce la absurd si nu poate fi soarele
conduator al vietii culturale a omenirii. Precum
idealisrnul absolut, care nu tine seama de conditille
materiale ale realitAtii, nu poate fi farul vietii po-
poarelor. Ca lea de mijloc este si ra'mâne i aci ca-
lea de aur. Scoalele noastre sunt chemate, In acest
timp al materialismului, sä tiná cu mânä tare stea-
gul candid al idealismului, fárá de care nu este
avânt, nu este fericire adeváratá pe pAmânt.
Era un orn al realitgtilor, cu toatá dragostea lui
'94

www.digibuc.ro
de ideal. Ii da seama nu numai de inteleapta in-
drumare a scoalei, ci si de necesitätile materiale.
(Se cere, dar, aer i lumind mai multà in clase, mai
putin .praf, iar lipsa unui internat este o rang des-
chisd a scoalei noastre).
Apoi, constatd el, cu multà dreptate : Cu cât vom
usura profesorului sarcinile grele ale grijilor de
existentd, cu atât sufletul lui va primi linistea si
seninul indispensabil, färd de care munca lui de
crestere, in scoalä, nicicând nu va produce roadele
dorite. Un suflet ingândurat, comprimat de povara
greutätilor de existentd, o fire noroasä i -descura-
jatä nu contribue la educatia tinerimii. Sufletul pro-
f esorului trebue sd fie ca un far aprins de luminä
yie i clarä, inima lui plinä de o caldä vgpaie, care
ft" ridice i sä înale pe elevi. Fiind conditiile de trai
asigurate, se vor indemna mai multi pentru aceastä
carierà i, astfel se va putea face selectia celor mai
`sdistinsi. Iatà omul cu spirit de prevedere i cu
Adeváratà constiintä profesionalà, care se gândea ca,
Deste 50 de ani, urmasii sä nu se rusineze la vederea
generatiei de epigoni, dupä epoca mare a entuziasti-
lor
In discursul tinut la incheerea anului scolar
1902/3 (anuar 1904) pune problema recunostintei,
En prezenta celor cari au terminat liceul cu 10
ani inainte i, in mijlocul muncii, si-au adus aminte
95

www.digibuc.ro
de poezia senind a anilor de scoalä", intoarcerea lor
este un moment inältätor de nobilá recunostintä".
Vointa nestrAmutatä de a rdspläti cu bine binele, de
Rare ne-am impArtasit" este virtutea recunostintei,
care isvoreste dintr'un sentiment de stimd i iubire
devotatà. Din recunostintä derivä o serie de virtuti:
iubirea de pärinti, de educatorii nostri, iubirea de
neam, etc. In urma recunostintei rämäne in suflet
o mângaiere dulce, o multämire seninä".
La'ncheierea anului scolar 1904/5 (anuar 1906)
pune interesanta problema : Schimburi de scolari
din pullet de vedere pedagogic. Sprijinindu-se pe
constatarea lui Spencer (Despre educatie), cA lurnea
se desintereseazg de chestiunea care ar trebui s'o
preocupe mai mult : cresterea copiilor, eà se'ngri-
jeste de superiorizarea raselor de vite, dar nu si de
educatia copiilor, cea mai grea misiune de pärnânt;
foloseste prilejul de-a destepta interesul pärintilor
pentru problemele de educatie.
Arta cresterii copiilor, zice Oniiu. n'ar fi la ni-
velul vremii daca nu s'ar intemeia pe intuitiunea
directa a vietii si a naturii. Acesta e idealul (lucea-
far conduator, pe care vecinic sä-1 avem in ve-
dere) pe care nizuim sä-1 realizAm, mkar in parte,
prin excursiile scolare. Ele trebue sä fie un mijloc
obstesc de'nvätaturä, nu un privilegiu al celor bo-
gati, cäci serviciul ce-1 aduc educatiunii este imens.

96

www.digibuc.ro
Scrbarca clevilor la Poiana (1911)

www.digibuc.ro
Pentru a Invinge imprejurgrile grele, schimbul de
copii intre parintii de aceea§ situatie socialg, din
diferite orase, ar fi puntea de aur peste bolta acea-
sta a sgräciei". Acest fapt, indeosebi pentru Romani,
continua el, ar contribui la cunoasterea reciprocg si
la unificarea limbii literare. Pe Ian& aceasta, ar
putea avea pentru noi un rost deosebit, cgci nu tre-
bue sg neglijäin nici una din caile cari duc la tinta
dorita de noi toti.
Inzestrat cu un optimism Viguros, orn al realitg-
strecoarg, cu discretie, idealul neamului si
roaga pe pgrinti sg lapede prejuditiile si sfiala in-
rigscuta fatg de tot ce e nou", invingând piedecile,
cad. fgra greutgti nu s'a putut realiza nici o ches-
tune mare. Greutatile sunt pentru ca sg le invin-
gern si nu pentru ca sá ne inspaimante. Vointa tare
stgruinta fat-a rggaz invinge orice greutate".
Constiinta de dascgl 11 indeamna sa pung mereu
noi probleme, nu sa vânture pleava de banalitati.
Astfel, la'ncheierea anului scolar 1905/6 (anuar 1908)
limpezeste chestiunea orientgrii profesionale, alege-
rea unei cariere, strivind cloud prejuditii primejdi-
oase pentru Roman. Da câteva indrurngri sangtoase,
tinute privazul practicitätii". Intre altele, suge-

99

www.digibuc.ro
reazg pärintilor sä'ndrepteze pe copiii mai putin do-
tati spre meserii, iar aceia dintre absolventii nostri,.
zice el, cari sunt mai talentati, mai muncitori si mai
cu dragosie de neam sä intre la teologie, ca sä se-
facg lumingtorii cu crucea'n frunte ai iubitului nos-
tru popor.
Sunt atâtea prejudeati, atâtea päreri gresite räs -
pândite între elevi i pgrinti, In ceeace priveste
scoala, zice el la'ncheierea anului scolar 1906/7
(anaur 1908), Incat am sentimentul cá nu ratacese
pe cgeäri gresite, dacà stäruesc si de astadatà In
combaterea bor. Se spulberà pärerea rätäcità, cä
unele obiecte de Invälgmânt sunt de prisos, dau ne-
folositoare, precizându-se rostul liceului ca scoalä
de culturá generalä, idealul educatiei fiind : Culti-
varea armonicà a elementelor vietii materiale si ale
-vietii intelectuale. Si, desi stärue asupra utilitàtii
tuturor materiilor de'nvätämânt (matematica i f
losofia disciplineazá gândirea i o Inzestreazä cu_
puterea covârsitoare a claritätii logice"), se aratá
mare admirator al culturii clasice, care dà societätt
pe cei idealist si entuziasti, generosi i desintere7
sati : Cine nu a patruns In vraja culturii antice,
va intelege noima i rostul culturii de azi, nu poate
sá aibg sentimentul istoric al evolutiei noastre cul-
turale... va fi lipsit de insufletirea pentru ideal si cii
orizontul ingust.

100

www.digibuc.ro
 La'ncheierea anului scolar 1909/10 (anuar 1914),
prezenta seriilor de bacalaureati din 1895 (Sextil
Puscariu, I. Scurtu) si 1900 (Oct. Goga, I. Lupas, L
IVIinea, T. L. Blaga), rosteste unul dintre cele mai
frumoase discursuri, de neuitat pentru cei cari 1-au
auzit i, in culminatiile de farmec verbal, i-am väzut
privirea tintitä asupra Cântäretului pätimirii noa-
stre, in care a vázut, fdra pe voinicul din
poveste, intors la batrânul Impárat cu ulciorul de
apá vie, din isvorul tineretii fArá bâtrânete. Nicio-
data' n'am inteles mai bine rostul de primenire a
societätii, prin generatiile tinere, i necesitatea tai-
Mcei legaturi intfe ele.
Drum* rnunciti pe câile grele ale vietii, zicea
el, aici gäsii un scurt popas de reCreatie, de rein-
linerire si de reinviorare, iar scoala-si stránge pu-
teri nouà din dragostea i recunostinta voastrâ.
cum vä vád aici reveniti din depârtäri necunoscute,
gandul meu sboarä in lumea minunatd a basmelor
noastre, aceastä poezie plinä de vrajd, acest vis in-
cremenit al sufletului poporului rornânesc, in care
intelesuri adânci se invälesc in haina povestii cea
tesutd din fire de razd, cu alesâturi de pietre neste-
mate, scapArate din lumina boltilor ceresti. Batrâ-
nul impgrat si-a trimes fiii pe celälalt táräm, in lu-
mea tainelor, in viatá, ca aducä un ulcior de
apá vie din isvorul tineretii färä bâtrânete. Multe
101

www.digibuc.ro
rânduri de voinici nu s'au mai intors, niciodatä
Tärâmul celdlalt i-a mistuit, fiindcä 'au uitat, in
goana kr, de sfaturile intelepte ale bâtrânului im-
parat au cAzut in cursa ispitelor fárä samä ; aba-
tändu-se unii de pe drumul cel bun, au rätacit pe
cai rele §i s'au präbu§it in präpästii; altii, scarbiti
de atâta treapäd... 0.-au pierdut credinta i s'au a§e-
zat la margini de drum, fermecati de grAmezile de
aur i de argint presärate in cale de aleanul neim-
pacat al scânteii cere§ti din sufletul omului. Dupg
ani de zile se'ntorc... e sarbätoare mare. Din multi
chemati, putini au fost ale0. ! Alaiul sose§te, un voi-
nic descalecd §rntinde bätrânului impArat un ulcior
cu apá vie din isvorul tineretii fárä bâtrânete.
minunea se savâx§e§te. Impäratiil a intinerit, iar
stolurile de dumani, ce-i pândeau impärätia, se
risipesc in vânt. Binecuvântati sà fiji, incheie el,
drumai tari in credintä i nobili prin iubire, cari
nu v'ati pierdut pe cärgrile incâlcite i ispititoare
ale vietii, binecuvântati sA fiti pentru tineretea
puterea ce ne-o aduceti, binecuvântati sA fiti, pen-
truck biruind vremelnicia omeneascä, ne-ati intärit
credinta in vecinicia acestui läca§ românesc de cul-
tura.! Fiti pilde vii celorlalte stoluri de voinici ai
culturei române0i, pe cari Ii -trimitem an de an in
largul lumii, ca, vazându-va pe voi, sä nu piardâ
credinta §i nAdejdea i sA lumineze cgrArile vietii

102

www.digibuc.ro
unui neam vechiu, pacinic, cinstit si cuminte, care
i-a crescut cu mult amar si din multà saracie, toc-
mai ca sä aibä dela ei : lumina din lumina' !
In discursul rostit la incheierea anului scolar
1911/12 (anuar 1914) arata rostul internatului sco-
lar, adapost sanatos, de curätenie idealä si de or-
dine exemplar* care sä inlesneasca lupta pentru
carte si biruinta asupra ispitelor multe ce tin calea-
unui tank.. Splendida clädire era ridicatä, initiato-
rul isi vedea visul realizat, prof etia dela punerea
pietrei fundamentale s'a'mplinit : in salele lumi-
noase si senine, acum misuna un roi vesel, harnic
si sanätos de fii ai neamului nostru.
Adevarat suflet de conducator, schimband cu'n-
demanare culmile de gandire cu adancurile reali:
tätii, Wag din nou indrumandu-si prin elevi nea-
mul : valoarea noastra, zice el la'ncheierea anului
scolar 1912/13 (anuar 1914), se socoteste dupa bo-
gatia de lunaina ce stim s'o räspandim in jurul nos-
tru din invatdturile agonisite nu dupä másura in
care suntem dobä de carte". E atata intunerec in
poporul nostru, incat chiar si lumina slabutá a unui
licuriciu intelectual poate sa contribue la risipirea
lui. IDeaceea, fiecare tanär, In satul lui, va putea sä
lumineze senin si. frumos"; deschizandu-si sufletul
va raspandi in jurul lui lumina, deprinzandu-se de
acum cu chemarea impusá fiecarui Roman cu carte:

103

www.digibuc.ro
de-a contribui, din toate puterile sale, la luminarea
inaltarea neamului sAu.
PropAsirea vremii ii punea noi i noi probleme.
latA-1, la incheierea anului scolar 1913/14 (anuar
1915), lAmurind atitudinea scoalei fa:VA de miscarea
sportivA. Igiena a luat in stApAnire pedagogia zile-
lor noastre, deci, zice el, sA urmárim valoarea igie-
nicd a sportului ca factor de educatie a tinerimii.
Astf el, se aratA mai intai avantagiile : Sportul pro-
duce in orn o plAcere seninA, o mArire a energiei de
un echilibru sAngtos intre fortele sufletesti
trupesti, o inviorare sufleteascd, o potentare a
constiintei de sine, a simtului de onoare i demni-
tate... desvoltà sentimentul social si simtul de dis-
cipling. Apoi, combate sporturile cari cer incor-
däri prea mari, acrobatismul, etc. Constatä supe-
rioritatea calAtoriei pe jos, privitA de medici i pe-
dagogi ca sportul cel mai sAngtos, mai potrivit pen-
tru tinerimea scolarä, mai fortificator trupeste
mai inseninAtor de suflet. SA sprijinim, dar, misca-
rea sportivä, dar in cadrele igienice-pedagogice, pre-
venind relele.
Ultimul discurs al lui Onitiu a fost tinut la ince-
putul anului scolar 1915/16 (anuar 1916). A avut,
poate, un presentiment cA nu va ajunge sd-1 tinä
la'ncheierea anului, cum îi era obiceiul. Acest dis-
curs este un imn inchinat muncii i increderii in
104

www.digibuc.ro
viatg. In preajma mortii, marele apologist al faptei,
-a cgrui viatg a fost a adevgratä luptg pentru dove-
clirea bucuriilor muncii (Hendrik de Man : Der
Kampf um die Arbeitsfreude, 19.27), i§i spune ulti-
mul cuvant. Ca impgratul din poveste, zice el, su-
fletul meu cu un ochiu zarnbete, iar cu celälalt
plange. Sunt vesel cand mg gandesc la ravna voas-
trä mare pentru lumina de carte §i pentru indrep-
tarea moravurilor, insg mä'ntristeazg pustiul ce s'a
lgsat peste casele i capetele celor mai multi. Dar
-oricat de mare sg fie jalea cè ne-a ngpgstuit, nu
trebue sg ne lgsgm striviti de ea. Noi cautg sà fim
mai tari decal ea. Tgria aceasta s'o cgutgm, inainte
de toate, in povetele legii cre§tine, iar apoi in
muncg. Profetic sung ultimul lui apel &are tinerime:
Indemnati-vg unii pe altii la stäruinta i la munch'.
Faceti §coala asemeni comitei de albine, al cgrui
zumzet de muncg neclintita sä inveseleascg auzul
tuturor oamenilor de bine i sä alunge duhurile chi-
nuitoare ale lacrimilor din jurul vostru. Läpadati
de pe vot haina uratä a lenei... vg indemn, dragii
iarg i iarg sA cglcati in picioare arpele veni-
nos al trandgviei, vg indemn sg vA ridicati inimile
la Dumnezeu, rugandu-1 sa vg intgreascä in gandul
bun ce s'a sglg§luit in sufletul vostru i sa vA ajute
ca pang la sfar§it sa nu pierdeti drumul drept pe
care azi porniti.
105

www.digibuc.ro
 VI
Individualitatea noastra nationald
este rezultatul veacurilor de dureri
si de lupte. Cum vorn desvolta-o noi,
cum o vorn aduce la cel mai Irian
grad de perfectiune, dacd In sufle-
tul nostru se va furisa indiferen-
tismul fatä de trecutul neamului ?
Várà cunoasterea acestui trecut, tre-
bue neapgrat sà intre pe cäi gre-
site cultivarea individualitätii noas-
tre nationale; cultura noastrà natio-
nald".
V. O.

Cred cá, in imprejurãri prielnice, Onitiu ar fi pu-

tut ajunge un valoros cercetätor al literaturii. Din
paginile cari ne-au rämas, se poate observa ca avea
preggire in aceastà directie, avea spiritul critic ne-
cesar, metoda de muncA, precizia §tientifica i cul-
tul trecutului, care-i da pasiunea pentru cercetgri.
Dar, realitatea româneascA il chema in altd parte ;
tragedia maioresciang, de renuntare la sborul mai
inalt de gândire, se repeta. El a trebuit sä intre in
praful clasei i in birocratismul ucigiitor de inspi-

107

www.digibuc.ro
ratie i stanjenitor al pasiunei de cercetäri, dupä-
cum insusi ne va spune in cateva pagini pretioase
din manuscrisele sale nepublicate.
Notitele din istoria scoalelor (anuar 1896), stu-
diul despre originea i istoria limbii ro-
mane" (manual de cl. IV licealà, Brasov, 1894), cer-
cetärile despre literatura poporanä (Straturi in poe-
zia noastrà poporanä) publicate in revista Vatra
(1894), studiile din volumul Din cele trecute vremj"
(1912), manuscrisul de Istoria literaturii romane"
(1909) si cateva incercári publicate, ne sunt märtu-
ria sträduintelor lui in aceastä directie.
Ca si in celelalte manuale scolare, in cel de Limba
To/nand (cl. IV), dui:A propria märturisire, nizueste
sà facq materia interesantä i accesibilä intelectu-
lui unor scolari", dà cunostinte reale si cat de pu-
tine teoril nesigure, notiuni elementare, nu un sis-
tern stientific. Scris limpede i sobru, studiul in-
deamnä la pästrarea dragostei de limbä i, prin ea,
de neam : Limba dacd o schimbi cu alta, sau o
pierde un popor, se sterge el insusi dintre popoare,
sau se schirnba cu desävarsire".
Din tineretea lui ne-a rämas luminosul studiu :
Nationalismul in literatura romang", publicat in
revista scrisä de 'liana Musa" (Nr. 7, 1884/5) a teo-
logilor dela Sibiu. Desvoltarea literaturii, scrie el,
este determinatà de irnprejuräri istorice i sociale.
108

www.digibuc.ro
Deasemenea, ideile dominante ale veacului sträbat
in literaturd. Veacul al XIX-lea hind era nationa-
lismului, literatura stä sub influenta directä a prin-
cipiului national, care impune ideea nationalä in in-
treagd vieata intelectualä a popoarelor, in literaturä,
in artä, in culturà. Dupá aceste consideratii imparte
literatura noasträ din veacul XIX in : Era nationa-
lismului unilateral, sau fals (pând la aparitia Con-
vorbirilor literare, 1867) si in era nationalismului
adevärat, dela ivirea directiei noi in cultura româ-
neascä, in frunte cu Titu Maiorescu. Apoi, sunt 16-
murite principiile lui Maiorescu, .ale cArui Critice"
sunt citate si ale cgrui directive sunt prezentate ca
stilvatoare pentru literatura i cultura noasträ. Apro-
pierea de limba poporului, cunoasterea complexului
de insusiri i aplecári comune unei natiuni, a carac-
terului national, pärerea cà poporul este osia vie-
tii noastre nationale", ia.tà in ce culmineazä princi-
piul nationalismului adevärat i orienteazd litera-
tura pe calea cea dreaptä. CAci, in vârtejul popoa-
relor vecine, incheie el, numai principiul national,
bine inteles i aplicat, ne poate asigura un rol mai
insemnat.
Straturi In poezia noasträ poporanä" (douä con-
ferinte) formeazd contributia cea mai interesantà a
lui Onitiu la cercetärile noastre literare, incercarea
de-a da o clasificare cronologicg a literaturii popo-

109

www.digibuc.ro
rane. D-1 G. Adamescu (Istoria literaturii, pag. 19)
reliefeaza valoarea acestei clasificAri Desigur cä
in punctul de vedere cronologic, propus de V. Oni-
tiu, este o mare parte de adevär".
In introducére constatà, cä pästratorul trainic al
rasei este poporul, numai el a rämas din toate sgu-
duirile vremurilor", pe când pe ceilalti uraganul
vremurilor i-a suflat ca pe ni§te fulgi de päpädie
i-a îngropat In marea uitärii". De aci importanta stu-
diilor de folclor, cáci poporul este inteadevär de-
pozitarul sacru a tot ce are o natiune, este arhiva
vie a istoriei sale hterare. Constatând ca in trecut
creatiunea poeticä a poporului a fost mai bogatà,
autorul urmäre0e straturile istorice ale epicei po-
porane. Deosebe§te patru epoci, patru straturi isto-
rice : al pAgânismului, al cre0inismului, al eroilor
patrioti 0 al haiducilor.
Din primul ciclu face parte : Soarele i luna",
din colectia G. D. Teodrescu. Analizând fondul aces-
tei creatiuni i fäcând etimologia cuvântului San-
Fiana (sfânta Diana; de0 Voltaire a zis cA etimo-
logia este o qtiintä In care vocalele nu au nici o
InsernnAtate, iar consonantele 0 mai puting), da-
teazä originea ei din epoca de credintä pAgâng ro-
manä (sec. II-IV). Dar, In aceastä poezie, pe lâng51
elementele pur pägâne, sunt i creOine0i (pägânis-
mul prime§te un väl creqtinesc), cari sunt din stra
110

www.digibuc.ro
tul al doilea (sec. IV, V si VI). Mai ales colindele
oglihdesc aceastä epocg de luptg (intre paganism si
crestinism, d. ex. Colindul Arhanghelilor, din Co-
lectia Teodorescu. Din epoca a treia avem baladele :
Mihu Copilul, Grue Grozovanul i Toma Alimos
(sec. XIV-XVI), jar din epoca a patra : Codreanu
(sec. XVII si XVIII), deosebit i esteticeste i isto-
riceste de celelalte timpuri.
Tot in aceasta cercetare literard se mai face o
pr:ecizare de valoare, privitor la rgspandirea poeziei
poporane. Oameni alesi cu daruri deosebite, cu tem-
perament poetic mai fin si cu o memorie mai bung,
reproduc o poezie auzita, nu cu deosebiri de fond,
dar de formg, pentrucg au intorsgturilë Mr de vorbe,
de fraze, de imagini. 0 reproduce, dar, cel cu dar
deosebit de versificare, care poate improviza sute
de versuri pe o temg datg. La adunarea nationalg
din vara anului 1883, la Sibiu, ne povesteste Onitiu
c'a fost un taran bgtrân, inalt, cu fruntea frurnos
boltitg, cu ochii veseli i plini de viatg, care a rostit
cloud toasturi, improvizate cu o usurintg uimitoare,
din câteva sute de versuri. Versul curgea: nesecat
din inima lui. Un astfel de orn nu-si va bate capul
cu Invgtarea verbalg a poeziilor epice, auzite dela
altii, ci-si va insemna cuprinsul, poate i nurnele
persoanelor, pgrtile mai caracteristice, iar forma i-o
va da el in momentul când o rosteste, si de ate
111

www.digibuc.ro
ori o va rosti-oi o va spune altfel. De aci prmine-
multimea variantelor, iar schhnbarea formei este-
una din notele caracteristice in poezia poporanA.
O istorie a literaturii, pe acele vremuri, trebuia
sà suplineascd i lipsa studiului de istorie nationalk
care nu se putea face. Deaceea, Incercarea lui Oni-
tiu de-a scrie Istoria literaturii române" (litogra-
tiatà de elevii : E. Teposu si S. Borzea), nu ne va
mira daca tine mai mult seama de trecutul nostru
politic si cultural. Istoria literaturii o concepe ca 'o
stiintä care prezintá, in ordine cronologic6 si in mod
sincronistic, tabloul cel mare al desvoltgrii litera-
turii unui popor. Ea nu va indica numai firul des-
voltärii literare, ci va trebui sà clarifice cauzele
schimbàrilor, deci va nizui sä dea un tablou clar is-
tonic, care sá serveascg drept fond deslusitor al di-
feritelor faze literare. Criteriul Impärtirii In epoce
hind marile schimbári In existenta noasträ etnic6,.
el deosebeste: Epoca substratului roman (-700; ter-
menul substrat este, evident, o reminiscentà din Has-
deu), epoca stratului slay (700-1560), epoca diferi-
telor influente strAine (1560-1821) si epoca litera-
turii nationale, când apar creatiunile iesite dip ca-
racterul specific al neamului românesc. TJrmeaz5
consideratiuni istorice i filologice (pag. 6-28), apoi
trn capitol despre poezia poporan4 (pag. 28-46).
Epoca a doua (pag. 46-107) cuprinde evolutia noas-

112

www.digibuc.ro
1.rä culturalä. Este de remarcat faptul cá influenta
slavonä n'o considerä dezastruoasä, ea a ridicat ni-
velul nostru cultural. In epoca a treia (pag. 107-192)
sunt prezentate, sumar, literatura bisericeascä i cea
poporanä, cronicarii i scriitorii scoalei ardelene.
Epoca a patra (pag. 192-290) este o scurtá expunere
a literaturii, pang la Goga i Sadoveanu, insistand
mai mult asupra lui Alexandri, accentuând impor-
tanta Junimii" i arätând culminatia poeziei prin
Eminescu, care a adunat in poezie farmecul limbii
tuturor Românilor". Evident, sunt multe lacune.
Lipsesc scriitorii de valoare (Bälcescu, Russo, Odo-
bescu), in schimb gäsim altii mai putin importanti
(Aron, Batac). E de remarcat faptul c'a reliefat va-
loarea Tiganiadei" lui B. Deleanu, pe care a si
editat-o, la 1900.

8 113

www.digibuc.ro
 VII
Pentru cine nu cunoaste §i nu
iubeste trec'utul, rämän pe veci In-
chise si mute mormintele noastre
sfinte. Pentru acestia, eroii nostri nu
ies din mormintele lor uitate, ca sä
ne dea puteri noug In lupta cum-
ulità ce trebue sd purtäm pentru
flinta noasträ. Acestia vor fi soväi-
tori In luptä, neavänd la spatele lor
puterea formidabild a vitejilor morti
de prin veacuri, cari se luptä si azi
§i totdeauna algurea de ceiace-i iu-
besc si nu-i dau uitärii".
V. O.

Cârmuitorul Intelept al scoalei lui *aguna n'a'nte-

les sä-si frAmânte sufletul numai intre zidurile scoa-
lei, ci a ie0t in largul vietii românesti, fiind un fac-
tor Insemnat in viata Ardealului, un indrumätor so-
cial. Sträduintele lui pe acest teren, de r5spandire
a culturii, l-au ridicat ca presedinte al sectiei lite-
rare a Astrei, ca vice-presedinte al SocietAii pentru
fond de teatru si ca membru corespondent al Aca-
demiei Române. Astf el, el nu a ridicat numai nivelul

115

www.digibuc.ro
scoalei, ci si al vietii culturale românesti din Ardeal.
In-CA prin seriile de elevi cari terminau liceul, du-
cand fiecare ate o parte din sufletul lui, apoi prin
bogata actiivitate extrascolarä, desvoltatg la socie-
tgtile amintite, in literaturä i gazetgrie, i prin in-
drumgrile date pgrintilor, cu prilejuri festive.
La adunarea Societgtii pentru fond de teatru,
tinutg la Oravita, in 28 Aug. 1908, in discursul
rostit aduce o asprg criticg societglii românesti, ana-
lizând vita sufleteascg a Românilor din Ardeal
constatând rgtkiri cari au format si obiectivul cri-
ticei maioresciene.
Treziti la constiinta de sine, zice el, si lämuriti
asupra grozavei inapoieri a neamului fata de inain-
tarea culturald a apusului, puinii nostri conducg-
tori de pe vremuri cdci multimea îi continua
somnul au fost luati de vârtejul unui neastâm-
pgr, a unui impuls ngvalnic de a face sg dispard
prdpastia uriase, prin initiative si stgruinte entu-
ziaste. Neastämpärul lor impulsiv, fireste si cam
pripit, -a initiat multe miscgri frumoase i ingltg-
toare, care deschideau perspective strglucite in vii-
tor pentru fantazia lor invgpgiatg, pentru speran-
tele lor .neingrádite. Fhnd insä isvorite din insu-
fletire fdrg destulä cumpgnire, fgrg de frâtil reali-
tätii, ele au rgmas in mare parte si pentru multà
vreme dorinte desarte.

116

www.digibuc.ro
 Incetul cu incetul, insä, väpaia insufletirii initiale
incepe a .se potoli, judecata cumpänitä incepe sà in-
tre in actiune i impreunä cu ea : umbra ei nedes-
pärtitä, scepticismul. NAdejdile de ieri se destrarnä
ca fulgii de noH la lumina soarelui i roiul nemul-
tumirilor cre0e. Putinii conducätori cári mai päs-
treazà inca ceva din cäldura potolità a inceputului,
rämân izolati... dar n'au ie0t biruitori scepticii, ci au
Camas i mai departe la cârmä cei cu nädejde. Ast-
fel crizele s'au trecut 0, in urma lor, s'a produs o
mare schimbare in viata acestor societäti. Visätorii
10 coboarg privirile dela stele la pämânt. Aceastä
cale a ajuns tipicä la noi, constatà el indurerat, dar
vom isbandi rnuncind cu incredere in viitor, cu stä-
ruintä i indelungä rAbdare.
La adunarea aceleia0 societäti, tinutä la Bra§ov,
in 18 Nov. 1912, da o splendidä lectie de idealism,
arätând poezia mângäetoare a faptei sociale : Tu
idealism eti care ne inalti dela pamânt spre sfe-
rele mai inalte, de unde perspectiva este mai largä
0 de unde nu se mai zäresc toate hârtoapele i mu-
§uroaiele realitätii.
Tot o asprá criticá a societätii române§ti, cu in-
fierarea intelectualului trädätor al interesului ob-
.Ttesc i a prostiei care stä'n fruntea relelor dela noi,
cuprinde i cuvântarea dela incheierea anului co-
lar 1910/11 (anuar 1914). Intelectualii, afirmä el,

117

www.digibuc.ro
sunt chemati sa fie conducatorii destinelor unui
popor, iar fizionomia lor sufleteasca se formeaza in
§coalele secundare, de§i pregatirea lor se comple-
teaza in invatarnantul superior. De aci insemnata-
tea §coalei secundare, caci cum va fi temelia, pe
care ele o dureaza in sufletul tinerimii, a§a va fi
edificiul intelectual §i moral al conducatorilor de
mane ai vietii popoarelor. Dar este viata intelectua
lului de azi la un nivel ideal ? Muncesc ei pentru
propa§irea societatilor culturale ? Dimpotriva, ei
sunt cu desinteres pentru cultura, sfa§iati de cer-
turi, lacomi de imbogatire rapidA i jupuitori ai co-
nationalilor. Cauza acestor rele este egoismul, ne-
ghina din holda intelectualilor no§tri. Deaceea coala
familia trebue sa. starpeascä buruiana egoismului
din sufletele noastre. Sa cultivam spiritul de prieti-
nie, de jertfä a individului in fata ob#ei semenilor,
sa urmärim cu interes cald viata culturala §.1 sociala
a neamului nostru intreg, sA sprijinim i sa dam
contributia noastra de muncd pe terenul desvoltdrii
olpte§ti, caci pilda vie este cel mai puternic factor
de educatie. Numai astfel tinerii, deprimi in §coala
altruismului, pot schimba cu timpul societatea in-
telectualilor
Spre aceea0 pseudo-intelectuali, teal:Mori i indo-
lenti; se'ndrepteaza i vehementele apostrofe din
prefata volumului de studii privitoare la limba

118

www.digibuc.ro
literatura rioastrg : Din cele trecute vremi", publi-
cate o parte in foiletonul ziarului Românur, sub
pseudonimul V. Gilu. De astadatá problema este
adâncità §i'n aflarea cauzelor dezertgrii intelectua-
lilor, nu se multume§te cu invocarea egoismului, ci
stdrue asupra lipsei de culturá nationalg, care nu
le creazd o con§tiintä socialg, O. de aci indiferenta
fatg de framântgrile ob§te§ti ale neamului, fapt care
treze§te cumplita revoltd a dascglului dela Brwv.
aceastà explozie, evident, sinceritatea e desd-
vâx*tg i piing de cruzime.
De multg vreme, zice el, mg' supgrd un gând, is-
vorit din observatii i experiente de ani indelungati.
Cei mai culti dintre intelectualii români nu cunosc
trecutul nostru literar §i cultural. Crescuti, in covâr-
§itoarea lor majoritate, la coli straine, ei ies in
lupta vietii cu o culturd farg de nici o temelie is-
toricd româneascg, adecd färä de rdddcini in trecu-
tul neamului. Astfel, cum ar putea ajuta la reali-
zarea idealului colectiv : indrumarea spre un viitor
mai bun al neamului românesc ? In lupta aprigg
neegald pentru afirmarea noastrd culturalg, unii
§oväesc pierd credinta i multi simt o tginuitg
sfialg, ca n4te fii ai unui neam de-a doua mâng.
Cauza de cgpetenie s'o cgutbin in lipsa con§tiintei
istorice i a mândriei, cari numai din cunoa§terea
trecutului nostru cultural riot sg isvorascg. Aceastä

119

www.digibuc.ro
lipsd rupe continuitatea i unitatea stäruintelor
noastre pentru cultura românä. Iar cultura neamu-
lui nu este o plantä de sezon, care sä nased dirt sd-
mántä nou5, deodatá cu prirnilvara, ca sd piard la
toamnd. Cultura de azi e o pärticicä din complexul
eel mare al culturii noastre. Ea este ca un stejar
puternic cu räddnicinile in trecut, cu trunchiul in
prezent i cu coroana in viitor. Continuitatea i uni-
tatea culturii, contopirea trecutului cu prezentul in
evolutia culturald i intemeierea acestei evolutiuni
pe piatra unghiulard a trecutului, sunt conditiunile
sine qua non ale culturii unui nearn. Iar intealt loe
(Clipe de repaus, pag. 32) accentueazä i necesita-
tea cunoasterii literaturii contemporane, ca temelie
a unitätii limbii, literaturii i culturii noastre".
Dându-si searna de necesitatea de popularizare a
stiintei trecutului nostru cultural si literar, scrie
cartea amintitä mai sus, ca, prin ea, sd stimuleze
pe intelectualii nostri rdtáciti la cunoasterea frd-
mântärilor de gândire i simtire ale strdmosilor
astfel, ineälzindu-se de sufletul lor mare, s'ajungd
la convingerea nobild a compensatiei sociale, revär-
sand asupra neamului mai rnultd strddanie decât i-a
dat el, impdrtdsindu-1 cu lumind de carte.
V. Onitiu n'a fost un orn politic, n'a vorbit la'n-
truniri, nu s'a agitat la rdspäntii, n'a fost intre na-
tionalistii de sdrbdtoare dornici de eternitate i de

120

www.digibuc.ro
statui visätori", cum zice Eminescu, -ci un creclin-
cios slujitor de zi de lucru al neamului. El, care
era pätruns de farmecul infäptuirilor, de ajutorul
real dat neamului, avea nroare de retorii festivi,
cari, terminand fraza declamatorie a dragostei de
neam, incepeau jupuirea nemiloasá a conationalilor
prin interminabile procese. Este bine cunoscut lu-
mii din Ardeal acest nationalist festiv, care socotea
cd-si usureazä constiinta gläsuind" la'ntruniri
contribuind cu sume reduse la colectele pentru aju-
torarea propäsirii poporului, de pe spinarea cäruia
smulgea sapte piei".
Comprimand adanca revoltä, bunul Roman prin-
dea uneori prilejul s'arate pacatele conationalilor,
indemne la'ntoarcerea pe calea cea dreaptd, sä
le sugereze idealuri salvatoare. Era in firea lui o
fanaticd dragoste de neam, o dorintd apriga" de afir-
mare romaneascä, care uneori fdcea eruptie in cu-
vinte de foc, cum s'a'ntamplat la 'ncheierea anului
scolar 1903/4, inteunul din cele mai strälucite dis-
cursuri, adevärat studiu despre Pedagogia natio-
nalä", care nu a fost tipärit si din cauza cdruia a
fost tras la rdspundere de ministerul maghiar (1904).
Rar in istoria vietii sufletesti a Romanilor din Ar-
deal o asa de pätrunzgoare prof esiune de credintd,
un cuvant asa de räspicat i demn, o spovedanie asa
de sincerk rezultatä dintr'o adancd intuitie a reali-

121

www.digibuc.ro
tätii. Aici nu mai vorbia profesorul, ci un dascAl al
neamului, care'ncerca schimbarea la fatá a sufletu-
lui românesc.
Pedagogia, zicea el, este o §tiirità (a cre§terii), in-
trucât ne prezintä inteun intreg sistematic, rezul-
tatul teoretic al experientelor pedagogice. Dar, in
acela§ timp, este §i o artä, care constä in aplicarea
teoriilor. In pedagogie §tiinta face foarte mult, dar
arta face totul. Dacá arta cre§terii trebue sd por-
neased dela observarea individualitätii, ea e datoare
sd tind seama, in munca educatiunii, de tipul spe-
cific national, care este intrupat in firea fiecgrui
elev. Fiind pedagogia practicd o art.& este numai fi-
resc dacä i se impune a fi nationald, este numai fi-
resc dacä noi Românii ridicam postulatul unei pe-
dagogii nationale române. Cäci toate artele .1§i au
tipul lor national §i fiecare popor considerä drept
culme a stäruintelor sale, in artà, tinta de-a-i im-
prima acesteia stampila specificä a individualitatii
sale etnice, adecd a-i da : un caracter national ori-
ginal.
Primul postulat al pedagogiei române este cu-
noa§terea complexului de insu§iri fizice, psihice §i
morale, cari constitue tipul poporului românesc.
E greu de fixat acest tip, fiindcä obiectul observa-
tiunilor este identic cu subiectul observator. Strái-
nii ? Ce-i arde pe sträini de o judecatä obiectivá
122

www.digibuc.ro
asupra noasträ ? i in cele mai multe cazuri ei ne
judeca fals, sau fiindca nu ne iubesc, sau fiindcá ne
cunosc prea putin". Devi rámâne o problemd fixarea
definitivä a tipului fiintei Românului, asupra unor
insuviri obvtevti s'a ajuns la vederi identice : Cra-
niul, scheletul, muvchii, nervii, organele vietii fi-
zice la Român sunt pline de vigoare i ofer cea mai
sigurä bazä pentru mintea sändtoasd ce-1 impodo-
bevte. Inzestrat cu un trup viguros, Românul este
cel mai rezistent i cel mai inteligent din fire din-
tre toate popoarele cari locuesc cu el, poate, cel mai
putin instruit. El observä exact, pricepe uvor, ju-
d ecä limpede i corect, e curnpänit i preväzdtor.
Defectele principale ale Românului sunt in mora-
lul lui, rezultat al unor factori seculari de suferinte,
de nedreptätiri, persecutii, umiliri i ingenunchieri.
El e timid vi neincrezätor, rezervat in deosebi fatä
de sträini i chiar nesincer, deoarece a fost totdea-
una strivit, neindreptätit i huiduit, el, care vi-a fä-
cut sinteza experientelor seculare in vorba din VA-
trâni : dreptatea umbld cu capul spart i capul ple-
cat sabia nu-1 taie, el a trebuit sá deving timid, ne-
increzätor in altii, prea putin convtient de dreptu-
rile sale i, deci, umil.
Pedagogia româneascä, sistematicä i rationalä,
avtept, zice el, sä curete sufletul Românului de bu-
ruiana relelor deprinderi morale, ce le-a contractat

123

www.digibuc.ro
in secaii de urgie i pe cari le-a pastrat zilele
mai senine de azi. Pe langä exemplul viu al educa-
torului, care va trebui sa se creasca mai intaiu pe
sine intru personalitate energica, constie de sine si
de drepturile sale, ar trebui sa se tina seama Inca
de urmatoarele : Pedagogia romaneasca sà rupa cu
sistemul intimidàrii, caci ucide orice emancipare su-
,fleteasca, orice intärire a constiintei de sine in odras-
lele tinere ale neamului nostru, atat de sfioase. Tre-
bue accentuat mai ales la noi acest fapt, caci, sub
presiunea mediului, care in tara noastra are ca prin-
ripiu de viatä intimidarea, intimidarea la noi este
un sistem atat in scoala, cat si in viata publicä. Este
o deprindere mostenita i impusä de mediul care ne
irnpresoarä. $i mai este un moment psihologic care
dificulteaza paräsirea sistemului de intimidare in pe-
dagogia romaneasca. Energia noastra vrand sa se
afirme, mediul vietii publice in care traim, in cele
mai multe cazuri, nu ne lasa sa ne afirmam. Dar ea
trebue sa se manifeste cumva i, astfel, se intampld
ca aceasta energie inabusita se descarca, cu toatä
furia, acolo unde nu'nfalneste aproape nici o rezis-
tenta, adica in scoala si in familie, fata de copii, pe
cari avem datorinta a-i- creste.
Al doilea postulat al pedagogiei romanesti va tre-
bui sa" fie cultul cel mai intens al iubirii de adevär si.
lupta cea mai apriga contra minciunii. Si aci, ca in
124

www.digibuc.ro
 toate, persoana educatorului trebue sä fie modelul
viu al elevilor. Pentru a desbära pe elevi de reaua
deprindere a minciunii, pedagogul nu va cunoa§te
iertare. Altfel, ei nu vor ajunge in viatA la puterea
morald a bArbatilor de caracter : sà poarte cu dem-
itate i fàrä nici o wvdire urmärile faptelor proprii.
SA däm prilej ca energia, contiinta de sine §i de
drepturile sale, cari in germeni pläpanzi se af
sufletul copiior, sä aibä teren de a se manifesta §i
afirma, este al /treilea postulat. Spre acest scop, o
(ale indirectd 'este tratarea umand §i dreaptä, apoi
grija educatorului de a nu-§i impune vointa ca
procesul gAndurilor sale elevului, ci sä urmäreascä,
cu räbdare, formarea acestora din partea elevilor.
0 cale directä ar fi conducerea rationalà a gimnas-
ticei.
Lupta de exterminare a vrajbei, cu baza ei psiho-
logicd ura i invidia, ar fi al patrulea postulat i o
foarte grea problemä, mai ales cä vrajbä vedem pre-
tutindeni, chiár i intre dascAlii aceleia§i §coale. De-
aceea, ad., In prima linie se cere ca sà ne educdm
pe noi înine, noi cei mari. PAnA cAnd nu se vor in-
dulci raporturile .dintre noi, in viata publicä i in
cea particularä, qcoala nu va putea sA facä aproape
nimic in acest punct.

125

www.digibuc.ro
 VIII

$i cum privesc la pacea aceasta

sfântá, la armonia aceasta nobirá de
colori line §i sgomote inábu§ite, su-
fletul mi se umple de aceea§ pace,
de aceea§ armonie. Gándurile mi se
disting de fondul senin al sufletului
tot a§a de clar ca varfurile de brazi
pe albastrul sträveziu al cerului.
Dar colorile de vis se sparacesc.
Roiul de idealuri dispare cu ince-
tul. Rämân numai eu cu duio§ia. Ea
mä alintä, ea mä manggie, ea este
poezia cea mai inaltá a vietii mele".
V. 0.

T. Maiorescu, In studiul despre V. Vlad-Delama-

jrina (Critice III, pag. 171), dupäce constatä cä tine-
ximea romanä din Ardeal se 1nfdt4egzä deodatd cu
deplina aptitudine de a simti §i de a intrupa fru-
mosul In formele literare", aminte§te pe I. Popo-
Nici-Bänäteanu, apoi, aläturi de Co§buc, pe V. Oni-
:tiu : Nu pot fi trecute cu vederea nici alte Incer-
\cdri novelistice, d. ex. cele din urmä ale lui V. Oni-

127

www.digibuc.ro
 tiu din Brasov". Deasemenea, E. Chendi (Familia,
Mai, 1897) II apreciaz6 pe Onitiu ca prozator cu ale
värui nuvele putem sä ne mândrim". Iar d. N. Iorga
il introduce in Istoria literaturii contemporare (voL
pag. 77): Din vechea generatie, in acest timp
Onit tipäreste la Brasov, sub pseudonimul de Sor-
covä", volumul Clipe de repaus".
Despre volumul De toate" a mai scris Il. Chendi
(Zece ani de miscare literarä in Transilvania), S.
Puscariu (Gazeta Tfansilvaniei, 1898) si D. Evol-
ceanu (Convorbiri Literare, 1898). D. I. Breazu (Li-
teratura Tribunei, 1936) crede ea' tot V. O. s'a as-
cuns sub pseudonimul Ile Borg, in foiletoanele zia-
rului Tribuna.
Cele dintâi incercAri literare ale lui Onitiu sunt
din tinerete. Ape le primävcrii îi revarsä prisosul de
simtire, si'ncep ciripirile sentimentale. Desi bänuim.
cä inspiratia i-a fost mai bogatà, in revista teologi-
lor dela Sibiu (Musa, Nr. 9, 1884/5) gäsirn o singurd
poezie semnatä V. Onitiu, intitulatä Când vâjâe
väntul", in care observam o adiere eminescianä, desi_
ritmul e cosbucian :

Când vâjäe vântul prin rami de stejar,

Bätrâna pädure de vuet räsunä
S'a gerne se pare, ca iMma bunä
In piept, de-al durerii vesnic pojar.

128

www.digibuc.ro
 II
Când vântul s'opre§te de-a bate prin rami,
Când vuetul, gemetul, toate inceatg,
Galbene frunze se väd a§ezate
Sub paltini uscati de ger 0. de ani.
III
Ast crivät iernatic is crunte dureH,
Iar codrul ce genie sunt zilele mele ;
Aproape e timpul când §a'ste §'acele
Vor trece cu mine, ca frunze de ger.
In aceea§ revistä (Nr. 3, 4 0 5, 1882) gäsim §i.
prima lui incercare in prozd, o nuveletä" : 0 intrigl
eu bun sfâr§it, evident, cu toate stângdciile incepdto-
E vorba despre profesorul Dr. Laurentiu Par-
lea, de care elevii säi tremurau când Ii auziau pa§ii
greoi ca 0. de apropierea unei furtuni grele". Inain-
tat in vârstä, melancolic i posomorit, cu inevitabila
deformare profesionalä, Parlea i§i compune o cu-
vântare pentru cererea in cäsätorie astfel: Cäsä-
toria e un moray vechiu, care mai cu seamä la Elini
0 Romani se serba cu mare pompà".
Schitele i nuvelele i le-a adunat in douä volume:
De toate (1897) 0 Clipe de repaus (1901).
Sunt pagini de umor i duio§ie, aspecte din viata
dela tarä, reminiscente din clipele de repaus ale ti-
neretii (vezi : Clipe de lini§te, de Vlahutä), poves-

129

www.digibuc.ro
tiri, in genul lui Slavici. Astfel, mgruntele frgmân-
tdri ale fruntasilor unui sat, In vederea aranjgrii
unei serate literarg-muzicalg-declamatoricr (0 se-
ratg In Sunturug). E satul lui Slavici i felul lui de-a
scrie : Si deoarece crivgtul bate des prin sat si do-
potele dela bisericg se trag In fieeare .zi de câteva
cri, dispozitia muzicalg s'a furisat In sufletul Sun-
turungenilor ca din senin". Mai bine conturat e
profilul invgtgtorului I. Berilescu, gata la orice cu
refrenul asa zice Herbart ! La seratg, evident, el 1.0
Incepe discursul mânecând din principiul pedagogic
al lui Herbart : desvoltarea armonicr.
Amgrgciunea unui tangr care-vi vede risipit visul
de iubire o ggsim In nuvela : Färg nume". Naratiu-
pea e stângace, iar descrierile urmeazg fidel cliseele
romantismului : Luna vibreazd lin prin frunzis. So-
potul pgrgului..." TJneori isbuteste sg prindg'n far-
mec de frazg noug natura Amurgul... la marginea
orizontului se mai vedea o rang trandafirie... Serpi
rosii de foc alunecg prin vgzduh".
In Epistula ad Corobetium" satirizeazg apucgtu-
rile gazetarilor cari exagereazà orice calitate a Ro-
mânului : Inainte de toate, deci, trebue sg ai ne-
strgmutat convingere, cg. Românul e näscut poet, ar-
tist 0 savant, scurt cg el este perfectia creatiunii...
suntem Eli lui Traian, sânge din sângele lui i carne
din carnea lui". Ironia lui Caragiale este evidentg :
130

www.digibuc.ro
2,rnisiunea noastra civilizatoare in orient.., s'a consta-
tat in viata popoarelor, cà ranele lor se vindeca de
sine, daca le ignoram".
Praf i cenuse" este o nuvela romantica, cu ine-
vitabilele suspendari -dramatice de viatä. Bine prins
-ne pare batranul Gelinescu, care : multurnit de f e-
ricirea generala, sedea cate o dupa amiaza intreaga
in umbra verandei, cu ciubucul in gura i cu Tri-
-buna" in mâna, pang ce adiat de boarea lina a zilei
obosit de cetit adormea in fotoliul sau". Privitor
la constiinta de rasa a Atdelenilor gasim o pretioasa
observare : Abia exista vr'o tara, unde sa se puna
atata fond pe sentimentele de rasa ale oamenilor,
ca la noi in Ardeal. Daca intrebi pe' cineva ce orn e
cutare, primul räspuns este, ca-i bun nationalist",
un präpadit".
Tempi passati" cuprinde amintiri din tinerete, cu
-broderie de reflexii schopenhauriene: Lurriea-i dupa
cum e omul. Omul îi poartä lumea in sufletul sau".
Interesanta si vie ne pare figura Notarului
Scurtu", care, trecut pe la teologie, s'a facut &seal
apoi notar. Para a Intelege rostul vrernurilor noi
pentru nearn, are incredere neclintita in viitor : Ro-
manului nu-i stricà cleat trasnetul lui Dumnezeu
asta numai daca-1 nimereste oblu'n cap... cand n'a
niai ramanea cleat un singur orn pe lume, acela tre-

131

www.digibuc.ro
bue sä fie Roman, dar nu de cei invAtati, ci natie,
care nu §tie face reforme, numai mgmáliga s'i copii.
Amintiri din viata de student" cuprind frag-
menie auto-biografice, petreceri naive, cari uneori
alunecA in obscenitati, dominate de spiritele studen-
tilor Intarziati si de stângáciile incepâtorilor, cari
cred cá la Viena e ca'n satul lor, la Mag, unde dacä
stränuti in capul de dincoace al satului, iti räspunde
jitarul, din celälalt capát : S5.-ti fie de bine domni-
sorule !"
Dintre schitele umoristice, mai isbutitä ne pare
Linda Raia". Scrisä la 1899, are motivul asemänätor
cu cel din Invingâtorul lui Napoleon" a lui Pâträs-
canu, cu deosebirea cá aCi chinul cumplit nu-i pen-
tru reamintirea unui nume, ci pentru a afla, cine a
fost Linda Raia ? Numele ficei celui din urmä rege
maur al Grenadei, din poezia lui Alexandri, alungá
tot seninul con§tiintei, dominând tiranic si scormo-
nind intregul suflet : Mä cuprinse o neliniste gro-
zavd. Imi era teamä sd rämând singur acasä. C5ci,
indatä ce se fAcea tâcere in jur, apáreau in auzul
meu cadentele ritmice ale cuvântului Linda Raia.
$i cugetul främântat inzadar cautá sä-i afle prove-
nienta. Creerii mi se obosiau, tâmplele imi purtau
poveri mari, si autocratia cuvântului tainic era deja
aproape de tirania unei idei fixe".
Dinteo carte din anul 1899" este o satird adre-
132

www.digibuc.ro
satd unor autori juvenili" de poeme in prozd, pe
cari le admirä si le adunä profesorul dela universi-
tatea din Burdujeni Dr. Tranquill Bourean, care face
vaste cercetdri stientifice, utilizând i contributia
unui savant dela Universitatea din Poplaca.
Arnintiri
. din tinerete, povestite cu mult umor, cu-
prind schitele Vodä Dospitu" i Un cdtel i un bal".
Firul faptelor e tors cu dibacie, cu o cdldurd asemä-
indtoare paginilor lui Crean& Fugeam de carte ca
satana de lumina zilei. Se luase de gânduri pärintii
cu mine. Nu era zi ldsatd dé Dumnezeu sd nu fac
vre-o bldstämdtie. i mai in toatd säptämâna veneam
când cu capul spart acasd, când cu altd rand in vre-o
parte a trupului. Caci eram un bätäus... La scoald
främâneam de reguld repetent i dacd nu erau lacrd-
mile mamii i rugdmintile tatii pe la domnii profe-
sori, la cari aranjau bietii pdrinti an de an câte 2-3
pelerinaje, apoi nu stiu zdu eu, dacd nu m'as fi
imortalizat in vre-o clasá a gimnaziului inferior".
Aspecte ale vietii din Ardeal, cu prilejul adundrii
Societatii pentru fond de teatru roman la Simleu
(Mister William Sorcovd), insotite de-o grandeloc-
venta ametitoare si de ridicarea unor märunte in-
tâmpldri la'ndltimea unor evenimente covArsitoare
(banchetul dela Simleu inseamnd o epocd noted in
constelatiunea politicd a Europei"), sunt prinse cu
iscusintd i inatisate cu subtilitatea ironiei lui Ca-

133

www.digibuc.ro
ragiale. La aceste festivitati culturale insufletirea
idealistica" a oaspetilor s'a manifestat printeun
imens apetit", pe care cei din Simleu nu I-au uitat
multa vreme, iar 'activitatea literarà a culminat la
.ceva specific romanesc : toastul. E vrednica de reti-
nut definitia acestei notiuni : toastul este un scurt
discurs ocazional, care nu se poate rosti cleat nu-
mai intre urmatoarele neaparate conditiuni : a) tre-
bue sà fii la masa inconjurat de mancari i beuturi,
b) trebue sa ai pabarul plin, c) trebue sa fli numai
pe jumatate mancat, adeca la mijlocul mesii, d) tre-
bue ca toti sa te asculte i e) sà strige cat Ii ia gura
traiasca !". Obiectul toastului poate fi luat din orice
parte a regnului animalic, din istorie, din traditie,
din prezent, din viitor, scurt, in punctul acesta, toas-
;tul la Romani este genul literar cel mai liberal.
0 seara de cunostinta fára toaste, la Romani este
ceva imposibil... Si se pune un pond deosebit pe acest
pbicei national in partile locului. Un domn a toastat.
despre baccili, altul a analizat eruptiunile vulcanice,
unul a inchinat pentru Anteu i Hercul, i asa mai
departe.
La 'Mile din Noroioasa" este nuvela umoristia
cea mai cunoscuta. Dar nu insirarea peripetiilòr in-
teo statiune balnearä primitiva este mai de pret, el
prezentarea atmosferei din famile in preajma ple-
earn i descrierile pline de farmec. Sunt cateva ran-

134

www.digibuc.ro
duri cari ne documenteaza o 'ndemânare de adevdrat
prozator : Trenul ropotea. ritmic §i. nepäsätor, iar
cäldura ne dogorea in progresiune geometricd. Stâl-
pii de telegraf treceau in rând, unul ate unul, pe la
ferestre si páreau ni§te paznici grdbiti, cari in trea-
cdt aruncau priviri pline de curiozitate in cupeul
nostru, qesul ce ne imprejmuia se mi§ca qi el ca o
mare pânzd mobild, iar cáldura ctogorea pe suprafata
lui si pdrea o materie find de jumdtate fluidd, de
jumdtate aeriformd, care ondula §i vibm ridicân-
du-se de pe pdmitnt in válurele lichide §i transpa-
rente, cum se ridicd pärticelele de zahär pornite a
se topi de pe fundul unui pahar cu apä".
Noua §i interesantd ni se pare povestirea intâm-
pldrii din Opidul säsesc Hoanchichul-mare din comi-
tatul Târnavei-mari", in nuvela : Räsbunarea lui
Sänducu. Sandu, insurat dupä o burläcie indelun-
cr
t:,, atá , cu greu suportá tutela sotiei, care §i-a aliat paz-
nicii (Sa§i) de noapte ai comunei pentru a afla pre-
cis ora când se'ntoarce acasd barbatul. Dar Sandu-§i
rdsbund cumplit pe ace§tia. Ispitindu-i cu bäuturá,
ii duce'n miez de noapte in satul vecin, unde, tre-
izndu-se, incep sä sune din corn ora 12. Säcuii din
sat, socotind cd-§i bat joc de ei, le traserd o sfântd
de bätaie §i, legându-i cot la cot, ii duserä dimineata
in Hoanchichul-mare. Aici i-a mai asteptat amenda
primarului qi inchisoarea, pentru párásirea serviciu-

135

www.digibuc.ro
lui. Intâlnind pe paznici, sub mustata lui Sänducu
juca un zâmbet indrAcit".
Proza literarA a lui Onitiu cuprinde multe pagini
smulse din realitate. Fidel dupá naturä", noteazA el
aläturi de titlul unei nuvele, iar intealta precizeazä
cd cele povestite aci s'au petrecut". Era conceptia
esteticä a vremii sale, ca o reactiune împotriva ro-
mantismului, credinta ea arta trebue sä porneascA
dintr'o realitate. De aci abundenta de note biogra-
fice in scrisul sgu, de fapte cari n'au fost distantate
pAnd In aparenta obiectivä, cari, desi s'au IntAmplat,
n'au cAstigat, numai din acest motiv, farmecul adânc
al artei, care sA le facä oricând posibile de retráire.
Dar, In ceeace scrisul lui a pierdut ca artA, a cast-
gat ca document al vremii, pentru una dintre cele
mai interesante prefaceri sufletesti a Romnâilor din
Ardeal.
Se stie cä, In partea a doua a veacului al XIX-lea,
Ardealul a fost bântuit de-un val puternic de ma-
ghiarizare. Sufletele de stâncä au rezistat, eu träini-
cia Carpatilor In fata furtunilor, dar au fost si des-
tule suflete-frunze vânturate de intAiul viscol. PA-
durea cea mare a neamului romänesc avea i uscä-
turi...
AceastA fazA a sbuciumului din Ardeal ne-o In-
fätiseazá, in parte, proza lui Onitiu i scrisul lui
136

www.digibuc.ro
Goga. E cunoscut Sträinul" intors inteo Dumineca'n
sat, care plange inchinandu-se la crucea din deal si :

Spune ea nu-i päcat mai mare

Deck sa-ti lapezi legea ta.
E, cu adevärat, instrainatul de neam, trädätorul
sangelui, Dr. Ieronim Blezu, Romanul renegat, care
s'alege deputat guvernamental cu ajutorul altui tea-
dator tipic Domnul notar" Traian Väleanu, din
Lunca.
E Nita Sfredel din nuvela lui Onitiu Un om al si
tuatiei". El isi trage originea dinteo familie lipsita
de traclitii etice", exploatand acest fapt. Bursier de
pretutindeni, lingusitor fata de profesori, ajungand
doctor In drepturi, intrerupe relatiile chiar cu pd-
rintii. Cu mare trecere in fata Ungurilor, ajunge
stäpanul absolut al vietii publice din orasul sau na-
tal". Sprijinit de guvernul din Pesta, se va alege
deputat, sau va ajunge fispan. Urgisit din partea Ro-
manilor, Nita Sfredel merge'nainte, caci in viata nu
stiinta ne trebue, ci diploma, care-ti da dreptul de-a
stoarce bani din toate stancile, caci banul are sa fie
in viatä Domnul si Dumnezeul tau, afard de care
pe alt Dumnezeu nu vei cunoaste".
Dar, in afará de sovaelnici $ i dezertori, se mai ga-
sesc Romani de inima, cari nu-si uita niciodatä de
neam..Iatä-i pe cei doi studenti, din nuvela Un
137

www.digibuc.ro
signal de foe", veseli c'au intâlnit In prâpästenia
Asta de ora§ unguresc un slujba§ care sa indrâsneascä
a vorbi române§te". E Toader CAciulä din Hundru-
bechiu de pe Hârtibaciu (jud. Târnava-Mare), care,
refuzând sä-§i schimbe numele pe ungurie", e scos
dela politie §i incredintat cu paza foi§orului de foc.
La el se mutà cei doi studenti, urcänd 237 de trepte,
dui:4 ce-§i incarcd in buzunarele pardesielor toatd
averea mobild §i imobilä". Izolati in iraltimea turnu-
lui, liberi de toti creditorii, le zâmbea perspectiva
terminärii studiilor. Dar, pe nea§teptate, lucrurile
au luat o and intorsâtura. Ministrul de interne so-
sia in ora.§.
Hai sá le amgrim §i noi odatä bucuria, cum ne
amdrAsc ei zi de zi sufletul, îi zisera cei doi stu-
denti, trAgand signalul de alarmd. La auzul alarmei,
träsurile o luaan goara nebunä spre foi§or, se pro-
duse o'nvälmil§alä oarbâ, iar ministrul, indignat, a
plecat din ora§. In urma acestui f apt, reactiunea im-
potriva autoritâtii de stat a fost aspru pedepsitä. Bie-
tul Caciulä §i-a pierdut postul, iar cei doi studenti
au fost eliminati din toate universtgtile OHL Ne-am
luat inteo zi tus-trei calabalâcul in spate §i am ple-
cat din ora§ul afurisit, ca sá ne cäutdm alte plaiuri"...
In drum, evident, spre Ardeal, nenea Toader îi
scoase pipa §i zise, zâmbind : Paguba ca paguba,
da-mi pldcu cum mearse !" PlAcerea estetica, spune

138

www.digibuc.ro
autorul de'ncheiere, i-a mai rämas bietului Roman,
dar noi vedem in vorbele acestuia tot optimismul ra-
sei, care, isgonitä pe drumuri, infrunta toate greutd-
tile vietii, cu'n zambet superior de isbanda.
Iatà sufletele aprige, nesovaitoare, elementele de
träinicie ale neamului. Romani dintr'o bucata, pe cari
nu-i descurajeaza nici o vijelie.
Dar procesul sufletesc al acestei epoci in Ardeal e
si mai complicat. Sunt suflete de Romani cari, desi
alunecate o clipg, îi revin, printr'o admirabila con-
vertire la neam. Sunt constiinte adormite, pentru
desteptarea carora trebuie sa bubue ttinurile la Gri-
vita...
Dupa cum vedem, proza lui literara dovedeste
unele calitati de observator al vietii, dar stilul e prea
didactic, incarcat cu reminiscente din Bib lie, de pro-
verbe latinesti si germane, de expresii din popor
din cronicari (pag. 108 : La multe de ale lui m'am
prilegit insumi"; vezi Letopisetul lui M. Costin, cap.
XVI : in cari mai la toate ne-am prilejit singuri").
Expresiile din popor pot inviora scrisul prin plasti-
citatea lor, dar unele cuvinte regionale (sod, foale,
pacienta, bumbuscä, a spesa, durere, mä tine) i cele
latinesti in deosebi ne transpun in vorbirea zilnica,
prozaica". Nota didactica i-a stanjenit inspiratia, sau
n'a avut indemanarea de-a scormoni mai adanc in
suflete. 0 singura datá a reusit sg scoata un accent
139

www.digibuc.ro
mai puternic de viatd, in nuvela : Sármanul Fe-
kete Joska", o vagä anticipare a Pádurii spânzura-
%Roe, de L. Rebreanu. Este deosebit de impresio-
nantá moartea, in atacul dela Grivita, unui fiu de
preot din Bihor, trezit la constiinta nationald de rás-
boiul României pentru neatârnare.
Stim tinerete Onitiu scrisese nuvela Asaltul
Grivitei". Este, probabil, o'ncercare mai veche asu-
pra aceluias subiect. Eroul nuvelei s'a náscut intr'un
sat din fundul Bihorului, In familia unui preot ro-
mân. Dar preoteasa ffind corciturr (unguroaich
dupd mama), satul In majoritate unguresc, stäpâni-
rea ungureasck in jur tot orizontul unguresc, in casa
preotului se vorbia ungureste. Terminând la oras
cele patru clase de liceu, copilul preotului uitase de
jumátate limba româneascä. Dupd moartea tatälui
sdu, intrá scriitor la notarul din sat, apoi diurnist la
comitat In Oradea, in sfarsit functionar la judecáto-
ria din Kecskemét, in inima maghiarimii. Aminti-
rea originii românesti se stinse In el.
In toamna anului 1875 guvernul incepe vânätoa-
rea dupá functionarii români, mutându-i in Ungaria.
Astfel ajunge la Kecskemét transferat" judecátorul
Nicolae Burza dela Sibiu, care nu stia ungureste.
Fiul preotului din Bihor, Fekete Joska, ajutorul lui
In cancelarie, incepu sä-1 indrägeascá, cucerit de
amabilitatea cestuia. Si, ne spune autorul, in acelas

140

www.digibuc.ro
timp niste accente uitate, curioase, streine incepurä
a se ridica in internul sau, fatai in mod sporadic si
timid, si in urma tot mai des si mai pronuntat. Era
glasul constiintei românesti, care se trezia... Consta-
tând durerea sefului sat', aruncat printre straini nu-
mai fiindcä era Roman, in sufletul lui Fekete se
trezi revolta impotriva acestei nedreptati : Romanii
nu-s oameni ca alpi, nu-s i ei cetäteni ai acestui
stat ? Dar clipa de lumina, in constiinta, e 'ntune-
catä in graba de oportunism : Prosti sunt ca nu se
lapäda"... de neam... 0 noua licarire de lu-
mina : Dar daca omul a crescut numai intre Ro-
mani, daca parintii i fratii sai sunt s'ar
putea sä nu tie la neamul säu"... Intre astf el de gan-
duri, ne spune autorul, se framanta sufletul fecio-
rului de popa românesc i, cu cat saptamanile
lunile treceau, cu atât mai mult se desmortia con-
stiinta romaneasca latentä din el. L-a impresionat
mai ales frumusetea limbii românesti, umplandu-i
sufletul de fericire. Par'ca a scapat de o povará grea
ce-1 apasa neincetat". Incepu sa-i para bine cd e
el Roman si'ntr'una din zile 11 saluta pe seful sàu
romaneste, marturisindu-si originea. Acum se insu-
fletea de oHce manifestatie româneasca, dar era si
mai departe Ungur. Anul 1877 11 surprinse in acea-
sta bifurcatie a constiintei". Palmuind pe un Un-
gur care batjocorea pe Romani dedublarea persona-

141

www.digibuc.ro
litgtii sale a Incetat... cu palma asta a starpit din su-
fletul sgu pe acel al doilea orn, care s'a format in el
prin cre§tere".
Acum era inteadevgr Roman cu con0iintg natio-
nalg. Din ziva aceea 11 cuprinse o urg neagrg" fatg
de ce-1 iricunjura §i'n acela§ timp un dor nesfar§it
dupg lumea româneascg".
Prin Iulie 1877 dispgru diri Kecskemét. Pe drumul
dela Predeal, inaintând nergbdgtor, zgri la granitg
Intaiul dorobant... Fekete stgtu câteva momente
nemi§cat. Ochii lui ie§iti din orbite rgmaserg tintg
la dorobant, pgrea cg i se curmg rgsuflarea. Deodatà
doug lacrgmi de extaziatg fericire ta§nirg din ochii
säi 0... 10 lug pglgra de pe cap, se plecg 0 sgrutg
pgmântul liber al neamului românesc, cu atata ar-
doare 0 cu atâta intimitate, ca un copil ce-§i reve-
dea mama dupg ani indelungati de rgtgcire".
La 30 August, in asaltul dela Grivita, cgzu 0 vo-
luntarul ardelean Iosif Negru, care, in scrisoarea CA-
tea judecgtorul Burza, ii multumia cg l-a adus la
calea cea dreaptg... sg poatg lupta pentru binele na-
tiunii române§ti... 0 sg moard pentru libertatea Ro-
mânilor".

142

www.digibuc.ro
 IX
E atât de greu a te desface de
câtusele timpului in care träesti.
pentruca sä te transporti in viata
apusá a altor vremi, cu alti oameni,
cu alte idei si, indeosebi, cu alte
mijloace de luptà. Iatd de ce este
de datorinta noasträ, inIre cari au
trait fruntasli, evolutiunii noastre
culturale, sa le fixAm imaginea asa
cum ni s'a imprimat in suflet, pen-
truca sä ramânä spre luare in searna
de urmasii nostri. Iar eu cred, cd
un drept la recunostinta noastrà
merità numai omul care din avutul
sàu sufletesc a dat obstei mai mult
decât a retinut pentru sine; si vred-
nicia de orn atarna dela acest ra-
port".
V. O.

Indemnat de o datorie de pietate i veneratie ca-

tre marll Inainta0., cari au lucrat in pdmântul sa-
cru al culturii române§ti", contient de puterea de
sugestie educativá a mintilor luminate, a inimilor
aprinse i a caracterelor ferme, V. Onitiu a conturat
portretul câtorva personalitati didactice.

143

www.digibuc.ro
 Indrumätorul care a deschis cäräri de luminä ti-
nerelor generatii n'a uitat sä se Inchine umbrelor
mari din trecut, dându-si bine seama cà traditia vie
este un ferment statornic pentru propäsire, iar echi-
librul intre generatii nu se poate pästra decât prin
sädirea de idealuri in sufletul celor tineri si de crud
pe mormintele celor cari au fost.
Cinstirea inaintemergätorilor säi la directia liceu-
lui din Brasov : G. Munteanu i I. Mesotk o face la
sfärsitul Notitelor din istoria scoalelor noastre me-
dii" (Anuarul lic. 1895/96), dovezi despre inceputu-
rile pline de greutäti ale inaintasilor ne aduce in le-
gäturá cu povestirea vietii profesorului D. Almä-
sianu (Anuarul lic. 1896/97), lângä sicriul vrednicu-
lui dascAl V. Glodariu, face apologia unei vieti träite
in slujba idealului (Anuar. lic. 1898/99), apoi fixeazA
icoana strälucitului educator al caracterelor morale"
I. Popea (Anuarul lic. 1902/3).
Dupg o scurtà schità biograficd a lui G. Mun-
teanu (n. Vingard, jud. Alba, Febr. 1812 ; fiu de in-
vätätor, urmeazä scoala in Alba Iulia i terminA
cursurile de filosofie i Drept la Cluj ; la 1834 trece
in Muntenia, ca. prefect de studii la Sf. Sava din
Bucuresti, iar la 1836 Episcopul Chesarie Il chiamä
ca profesor la Seminarul din Buzäu; dupg 8 ani este
trimis de mitropolitul Neofit sà organizeze si semi -
narul din Râmnic si la 1849 se intoarce in Ardeal,

144

www.digibuc.ro
fiind profesor si director la Brasov panä la moartea
sa, 17 Dec. 1869), ni se da tabloul operelor scrise, in-
tre cari meritä s'amintim traducerile din Tacitus, Ho-
ratius i Goethe (Suferintele junelui Werther), apoi
diverse manuale scolare, un Dictionar german-ro-
man, in colaborare cu G: Baritiu, Meditatii religiose
si mai multe studii, privitoare la bisericä i coalá,
in revista Vestitorul bisericesc (1839-40). Pentru
activitatea lui literard a fost numit membru al Aca-
demiei romane de stiinte din Bucursti (1867).
Precizandu-i-se portretul moral, G. Munteanu ne
este infátisat ca un dascal cu bogatä culturá, price-
put organizator, insufletit pentru cariera lui, desi
nu-i deschide perspective linistitoare pentru bätra-
nete, cdci, cum zice in autobiografie, däscália i ave-
rea sunt douä concepte opuse. Dar ce-i aduce in-
grata dreatorie de invätätor" ? Multumirea sufle-
teascd, rdspunde el, acea multumire ce o simte in
constiinta sa tot bärbatul care face tot ce poate, in
sfera activitätii sale, pentru progresul i binele fra-
%nor sdi de un sange si de o religie, acea mangäiere
ce trebue sä o aibd, cá sämanta doctrinei i moralei
sale n'a cäzut toatd pe pämant sterp, avand dincoace
dincolo de Carpati numerosi discipoli, dintre cari
unii se bucurd de rerrume bun intre Romani.
Sunt aläturate i trásäturile de caracter insemnate
de St. Iosif : discretia, purtarea demná, acurateta im-

10 145

www.digibuc.ro
preunatä cu tact fin ; ca pédagog, atitudinea de tata.'
iubitor. Tinta i aipiratinniIe sale erau deja forma
din tinerii Romani, incredintati condlicerii sale, ca-
ractere tari ca stancile fatà cu vitregiile la care sun-
tem noi Romanii expusi ; a sadi in inimile céle fra-
gede aIe junimii modestia virginalá, reverinta att.:A
cele sfinte, respect din convinctiune catra legi si mai
mari ; amor i devotament pentru tot ce-i bun si fru-
mos, nobil i adevarat; In fine, ferindu-o de caile
alunecoase ale vitiului i decadentei morale, se ne-
voia a destepta i nutri in inimile kr mandrie na-
tionala, conditie de viata pentru orice popor liber.
Intaiul carmaci al liceului din Brasov ne apare,
astfel, ca un dascal bine inzestrat, cu un ideal edu-
cativ lamurit, éntuziasmat pentru cariéra i pasio-
nat de rascolirea mandriei romanesti in sufletul ti-
nerimii. Dascal erou" cum l-a numit regretatul In-
vatat G. Bogdan-Duick socotind pe A. Barseanu
V. Onitiu drept cei doi mai din urma eroi ai scoa-
lei" din Brasov.
Si demnul urmas va pasi pe urmele vrednicului
Inaintemerkátor, ducand mai departe straduinfele lui
cinstindu-i numele cum se cuvine.

Pentru reinoirea imaginei nobile a clistinsului

barbat de scoalä" I. Mesota, foloseste insemnarile tui
I Popea, prietinul din copilarie al acestuia.

14 6

www.digibuc.ro
 Al doilea director al liceulut din Brasov (1869
1878) s'a näscut in Dârste, la 1837' Tafäl säu, cura-
torul bisericii, Il Clete la scoala din sat, apoi in Tur-
ches si la Brasov, unde, la 1850, in clasa intlia de
liceu, a aVut de Co leg pe T. Maiorescu. Dupä terrni-
n area celor patru clase, îi continuä studiile la liceul
lutheran. Inväpäiatul prietin al propäsirii nationale
al tinerilor zeloi, protopopul I. Popasu (mai târziu
episcop al Caransebesului) II trimise sä-si continue
studiile la Viena (1858), unde timp de doi ani ascultä
cursurile de filosofie, iar in anul 1861 luä doctoratul
In filosofie la Bonn si veni ca profesor la Brasov.
Devotat cu totul chernärii sale, la curent cu tot
ce se publica in specialitatea sa, precis si expeditiv,
stia sä." reprezinte cu demnitate corpul profesoral
cuvintele ce le .rostia la diverse ocaziuni erau dare,
adânc gândite i pline de sâmbure.. Prevenitor cu
legii, inseninând atmosfera de muncA, le sugera aces-
tora credinta Ca' au cea mai frurnoasä chernare".
Autoritatea lui se impunea nesilit. stimulând zelul
colegilor säi pentru prop4irea scoalei, iar prin ar-
monia creatä in jurul sàu recrea i inspira.
Pe acest orn de mare ispravg Il iubiau si.-1 pre-
luiau toti, iar mitropolitul aguna 11 numia rnärgä-
ritarul cel scump, vrednic sd fie pus in coroana
corpului profesoral dela liceul sgu".
Dela el ne-au rämas urmätoarele scrieH :

147, s

www.digibuc.ro
 1. Idei initiative despre epigrafia romanä (Anuar,
1862).
2. Cum se formeazd caracterul? In Organul peda-
gogic al lui I. Popescu.
3. Dach i räsboaiele lui Traian in Dacia (Anuar,
1863).
4. Expunerea cAtorva fenomene sufletesti (Anuar,
1866).
5. Discurs la inaugurarea catedrei de limba fràn-
cezä (Convorbiri Literare).
6. Scoalele reale in paralelä cu liceul (Anuar,
1873).
7. Manual de istorie universalä, dupd W. Pütz
vol. I,Iai, 1867; vol. II, Iasi, 1869; vol. Ill continuat
de A. Barseanu, Bucuresti, 1880).
8. Femeia i emanciparea ei (Albina Carpatilor,
1877).
9. In ce constä adevärata culturä a spiritului
care e nobleta inimii? (Albina Carpatilor).
10. Cresterea nationalà (Anuar, 1877).
In manuscris :
1. Logica i Psihologia, dupg Lindner.
2. Traduceri din Homer, Sofocle, Plato, Horatius
Tacitus.
3. Istoria comertului universal in sec. XIX, trad.
4. Cum trebue tratat studiul limbii materne in
liceu?

148

www.digibuc.ro
 5. Invätämantul istoric, dupa raportui oficial al
expozitiei universale din Viena (1873).
6. Despre institutele romane de crestere si in-
structiune din Brasov.

David Almäsianu s'a nascut in Alma, la 23 Apri-

lie 1807, ca fiu al viceprotopopului loan, din comi-
tatul de odinioara al Cetatii de Balta.
A'nceput sa'nvete carte dela tatal sau, apoi a stu-
diat la Targul Mures si Cluj, unde a terminat filo-
sofia i dreptul, ajungand la 1830 advocat langa ju-
decatoria comitatensä a Cetätii de Ba Ha.
Om prea bun din fire, s'a convins cà nu este rids-
cut pentru a munci ca advocat. Inzestrat cu o rara
dragoste catra tinerime, Mima lui Il atrage catra
scoala. Dar la 1838 nu prea era teren pentru astfel
de aplecari in Ardeal, caci, iri afara de cursul teo-
logic de-o jumatate de an (Sibiu), alte scoale, unde
s'ar fi putut aplica un orn cu pregatirea lui, nu exi-
stau.
Astfel, ochii au trebuit sà i se indrepte asupra
Tarii romanesti, unde o vie actiune culturald se por-
nise i Eliade Radulescu cauta profesori pentru
scoala romaneascä. Asa ne explicam expatrierea de
buna voie a lui Almäsianu, care ocupa in Muntenia
o catedrä de profesor pang la 1848, cand, in urma re-

149

www.digibuc.ro
volutiei, Inchizandu-se scoalele, se intoarce in Ar-
deal.
Dupd 1849 este numit vice-capitan In districtul
Fagarasului, iar la 1851 îi reia cariera profesoralk
in Muntenia.
In toamna anului 1852, in drum spre Tara roma-
neaseä se opri pentru eateva zile la Brasov. Intal-
nind pe I. Popasu, acesta-1 indupleca sa ramana aci,.
ca profesor.
Astfel D. Alma0anu raspandi timp de 32 de ani
lumina culturii româné§ti, devenind tipul veritabiT
al dascalului roman din Ardeal, in cele doua note
fundamentale: un candid idealism i, indispensabi-
lu-i frate gemen, punga goalá. Acesti doi prieteni
i-au ramas credinciosi pang la moarte: idealismul
saracia.
Sunt interesante acele vremuri prin care a trecut
scoala noastra in primii 20 de ani ai existentei sale
de admirat acei martiri ai culturii romane cari
si-au cheltuit stolul de idealuri pentru neamul lor,
tärindu-si saräcia de pe o zi pe alta, cu o socratica
pace in sufletul lor.
Se stie, ca guvernul nu a permis deschiderea gim-
naziului, decat dupäce intemeietorii lui, fruntasii.ro-
mani din Brasov, au garantat, prin subscriptii obli-
gatoare pe 10 ani, suma de bani necesara pentru
sustinerea scoalei i in deosebi pentru salariile pro-

150

www.digibuc.ro
fesorilor. Suma aceasta se'ntelege ca se .afla pe hâr-
tie si casierul eforiei avea datorinta ca, mergând din
cash' in casä, sa colecteze ajutoarele necesare. Deoa-
rece, tusk fundatorii_ erau mai mult comercianti,
nu puteau la momentul cerut a da banii promisi, ci
mai amânau pe casier cu vorba, mai plätiau o parte
din sumä. Se intâmpla, aproape regulat, cá profe-
sorii nu primiau la'nceputul lunii nici un ban din
salar. De cele mai multe ori platile durau luna in-
treaga, primind mai intaiu cel cu familia mai nu-
meroasa. Nu arareori se'ntâmpla ca profesorii sa-si
capete salariul in rate, iar cand situatia devénia in-
suportabila, avansa casierul din banii säi bietilor
dascali necajiti.
A cunoaste aceste imprejurari inseamna
,
a cu-
noaste marimea inaintasilor nostri. Iata pentruce s'a
trudit Almasianu, condus numai de insufletirea pen-
tru cauza culturala a neamului.
Ispitit de farmecul rimei, a seris o oda catra T.
Maiorescu, eu prilejul alegerii de rector al univer-
sitatii din Bucuresti, alta la cununia printului Fer-
dinand cu principesa Maria, apoi la instalarea de
episcop a lui Popea amintim acum, Inca una,
in cinstea lui V. Onitiu).
Ne impresioneaza soartea acestui &seal pribeag,
trecând Carpatii pe poteca lui G. Lazar, i pove-
stirea lui V. Onitiu ne face sa ne dam seama de
atmosfera panromâneasca dela acest Iiceu, caci pro-

151

www.digibuc.ro
fesorul pgrintilor nostri, Tata Almgsianu" a venit
de peste Carpati cu sufletul plin de amintiri româ-
nesti i cu inima infgsuratg in tricolor.

Daca ne pAtrundem de povestea faptelor Târng-

veanului pentru care Carpatil erau numai un decor
al naturii si nu o granitg, cu atât mai mult ne in-
cântg i ne câstigg increderea in valoarea energiei
morale românesti viata insufletitului luptgtor pen-
tru luming care a fost V. Glodariu, strgbgtând
muntii pâng'n Macedonia, pentru a intemeia la Bi-
tolia intâiul gimnaziu românesc. Simtim in acesti
dascgli temeinice dovezi de rasg trainicg. Pasul lor
tresdria pe urmele de mii de ani ale strgmosilor cio-
bani si nu cunostéa zgbavg, iar sufletul li se inaripa,
in truda spre 1umnà, ori unde bgtea o inimg de
Roman.
Näscut la 4 Martie, 1832, in Ludos (jud. Sibiu).
Tatgl sgu, tgran mai rgsgrit, II duce la scoala grg-
nicereascg din Orlat (1843), apoi la Sibiu (1846),
unde terming liceul la 1858. Mare le mecenat
11 ajutd sg meargd la Viena, Pentru a se face
profesor, un gând care I-a fermecat in anii de stu-
diu i I-a incglzit pang la bgtrânete. Doctor in filo-
sofie, la 1863 e profesor de fizicg i matenzaticg la
liceul din Brasov, unde a slujit cu devotament 31

152

www.digibuc.ro
de ani. La 1881 a intemeiat gimnaziul din Macedo-
nia. A murit la 16 Ianuarie, 1899.
Lângä sicriul acestui vrednic dascal, in viata di-
ruia destinul unei vocatii ne apare lämurit, V. Oni-
tiu, de0 cople§it de emotie, stie sä evite obimuitele
banalitäti, desprinzând intelesul inalt al vietii unui
orn, care 4-a pus comoara sufletului in folosul ob-
$tei".
In marginea rnormântului, cât de cântärit e fie-
care gând §i tât cumpät este la vorbd. Nu e aceasta
nota de distinctie a unui vertabil intelectual, discret
$i in dumere, pästrându-§i inältirnea moralà tot-

deauna?
Dar, s'auzim aceastä frurnoasä cin8tire...
Cä lätor, care 0-a implinit portia sa de muncä ,,i
suferintä, de sperante §i desiluzii, in viata vrerriel-
nicg a acestei lumi, el pleacä spre eterna lumink
din care o scânteie desprinsä a fost sufletul lui §i
spre care astäzi, curat, se intoarce.
0 clipd te rnai oprim, in pragul eternitätii, suflet
cAlätor, pentru ca icoaha ta bunä §i blândà sd ni se
intipAreascA in inimd, ca o seninä amintire, ca un
viu indemn la lupta pentru luming, ce ai sávar§it.
$i, deoarece ochiul pämânteanului nu poate cu-
prinde cu vederea nemärginirea sufletului ie§it din
cätuwle sale vremelnice, voi cerca sä evoc imagi-
nea vietii §i activitätii acestui bdtran dascal §i, in

153

www.digibuc.ro
cest cadru, imaginea sufletului sOu insetat de lu-
mind i dornic de ideal.
0 scânteie diving era in sufletul acestui vrednic
profesor. Cu gândul indltat peste nimicniciile vietii,
era
,
intre noi pOrea, totus, cä nu este intre noi.
Sufletul lui pgrea cg nu si-a pierdut nici o clipä
constiinta originii sale eterne, a-tat de strain pgrea
de lumea aceasta i atât de ades Il purta pe plaiu-
rile vesnice ale idealurilor. N'a cgutat adevgrata fe-
ricire in podoabele lumii pämântesti, ci in linnea
idealg a stiintei, a studiului necurmat si a proble-
melor mari i nobile. Un dor riesecat, o sete nestinsä
dupg luming, iota' una dintre insusirile de cgpetenie
ale sufletului sgu, care era o lume de carte, o co-
moarg de cunostinte, pe cari i le. sporea statornic
prin continud lecturg.
Un suflet astfel constituit era dela inceput croit
spre idealism i, oarecum, predestinat pentru ca-
riera de dascäl.
0 problemg idealä era pentru el mai presus de
orice consideratie practicg. Astfel, spre pildg, la
1881, dupä un serviciu de 18 ani la scoalele noastre,
renuntg la postul sAu i pleacg in Macedonia, pen-
truca sA aprindg prima fäclie a culturii românesti
la fratii de acolo, sA inaugureze primul gimnaziu ro-
mân al Macedoniei, in Bitolia. Nici ruggmintile pr1e-
tinilor, nici lacrimile familiei sale, nici sfaturile bi-

154

www.digibuc.ro
nevoitorilor sai nu pot sä-1 retina. El pleaca farä
teama in tarà sträina i plina de primejdii, fàrà nici
o consideratie la piedecile multe ce avea sa irwinga,.
condus ,numai de splendoarea idealului ce zu-
gravit in suflet, ferm convins cà entuziasmul ne-
marginit al sufletului säu idealist ajunge sä-i asi-
gure oHce isbända.
Abnegatiunea in cultul curat al idealurilor a fost
si va rämânea in veci obiectul admiratiunii i vene7
ratiunii oamenilor. Iar daca fericirea pamânteasca
oamenlor se cumpaneste dui:4 multumirea intern&
a fiecaruia, in deosebi dupa multumirea cu soartea
care I-a ajuns, cu cariera in care a intrat, apoi vete-
ranul nostru coleg a fost unul dintre cei mai feri-
citi oameni. Nu odata 1-am auzit zicând. cá ar dory
sa mai fie odata tânar, numai pentruca sa se facä
iaras dascal. Aceasta era singura chemare care co-
respundea pe deplin idealismului sau. Cele mai fe-
ricite ore ale vietii le-a petreCut intre peretii scoa-
lei, in fata elevilor.
Icoana lui ni se va intipäri in inimä, ca o seninä
amintire, ca un viu indemn la lupta pentru lumina..

Condus de gandul ca curatenia moravurilor i in-

sufletirea pentru idealuri fac un popor, fie si mai
155

www.digibuc.ro
mic, trainic i puternic, I. Popea a publicat (Bra-
sov, 1899, 388 pag.) o minunatä cplectie de exemple
si sentinte: Caractere Morale". In acest titlu a pre-.
cizat idealul lui pedagogic, care este si tinta scoalei
din timpul nostru.
Acest prof esor, care fäcuse studii la Lipsca, nu
era sträin de ideile pedagogiei moderne. Iatà-1, lup-
tând Impotriva sistemelor invechite, condamnând
teoriile abstracte, cu definitiuni i reguli lipsite de
orice fortä convingätoare". Intelegând tinerimea
mai áles, iubind-o, el vrea insufle sentimente
nobile i entuziasm pentru caracterele strälucite,
prin prezentarea oamenilor alei, împodobiti cu cele
mai alese virtuti. Dar nu prin caracterizarea lor, nici
prin tratarea ca stiintä a învätäturii morale, ci ca
viatà, prin intâmplári istorisite din viata lor. A in-
strui prin exemple, iatä principiul lui. De .altcum,
exemplul este socotit de toti pedagogii ca cel mai
convingAtor mijloc de educatie, ca o instructie vie".
Prin exemplu se Invatà mai bine virtutea (Wyss) si
mai scurt e drumul prin exemple, decât prin In-
vätäturi (Quintilian).
N'averi cleat sá voiti, spune el tinerimii, dar sä
voiti energic; sà aveti o tärie de suflet cum au avut
bärbatii pe cari vi-i aduc ca modele, i atunci fiti

156

www.digibuc.ro
siguri cg yeti fi ce doriti sg fiti, pentrucg vointa este
puterea pe care Dumnezeu a sgdit-o in sufletul no-
stru, pentru de-a birui toate greutgtile vietii, orica
de mari ar fi.
Fiu de preot, I. Popea s'a ndscut in Satulung, la
2 Iu lie, 1839. Dupg scoala din sat, face cursurile in-
ferioare la gimnaziul din Brasov (1852-56) si ter-
ming la liceul lutheran. La 1862 absolvg institutul
teologic din Sibiu, urmând doi ani la Lipsca teologia
si filosofia, uncle fu trimis de inteleptul arhiereu
Saguna. Apoi, timp de 35 de ani, a desvoltat o fru-
moasg activitate profesoralä la liceul din Brasov.
V. Onitiu ne aratg mediul prielnic in care s'a for-
mat I. Popea, atmosfera de insufletire generala care
era la Brasov, inrâurirea covârsitoare a profesorilor
sgi plini de mândria inaltei lor vocatiuni, cu glasul
invgpgiat de dragostea de neam. Firea sa blanda si
contemplativg 1-a fgcut sà urmeze studiile teologice,
iar Indemnul lui Saguna 1-a fgcut sä imbrgtiseze
cariera profesoralg, fhnd profesor de limba romana.
Era deosebit de stgruitor pentru a inväta pe elevi
sa scrie corect si sä vorbeascg frumos româneste.
Cum se poate, zicea Neica MIA detin faptul dela
G. Bogdan Duicg si dela tatäl meu ca un tânär
român sd fie Roman si tank., si sä nu stie scrie co-
rect româneste? Caracterul religios-moral si con-

157

www.digibuc.ro
stiirita vie nationalk iatä idealul sdu pedagogic, WA
tinta la care a.indreptat zilnic ochii i inimile miilor-
säi de elevi. i cine I-a cunoscut stie prea bine in
ce inalt grad a intrunit in persoana sa acest ideal,
un fapt care ne explica adrairatiunea i iubirea tu-
turor elevilor
Dornic de bine, gata la orice actiune nobilä, in-
sufletit pentru orice cauzä ideala, activitatea lui I.
Popea nu s'a putut margini intre cei patru pereti ai
clasei. El avea un capital spiritual mult mai boga,
pe care tinea sà-1 cheltuiascä tot pentru binele ob-
stesc. Astfel, Il vedem desfäsurând o activitate rod-
'lied in sinoadele arhidiecezane, ca deputat sinodal,
Il vedem ca prezident al reuniunii invätatorilor din
protopopiatul Brasovului, muncind neobosit la ridi-
carea nivelului invätämântului primar, Il vedem ca
redactor al revistei Scoala i Familia", urmarind
acel tel al luminäril neamului. Dupä 35 de ani de
munck trece la pensie, dar ramâne nedespärtit de
scoala iubitá. i cu inima duioasä ne aducem amin-
te, cum venia foarte des la scoalk ca sä asiste la
prelegeri sä discute cu iubitii säi colegi. 0 seni-
nätate binefäcätoare se'ntindea totdeauna in jurul
lui i dragostea lui nemärginitä pentru cariera däs-
cAleasck Vioiciunea lui i bucuria ce-o avea pentru
progresul tinerilor 'exercitau o insufletire incuraja-
toare i inaltätoare asupra spiritelor noastre, de

158

www.digibuc.ro
multe ori obosite de munca zilei, adesea desgustate
ile deceptiile vietii.
0 astf el de viatä, a-U.1a bogatie de fapte O. o aa
kle nobilä luptä pentru cele mai inane idealuri, este
o glorie vecinica pentru cel care a trait-o, o aureola
pe care o duce cu sine in eternitate.

159

www.digibuc.ro
 X

Datu-ne-a Dumnezeu nouä oame-

nilor un leac care tämädueste, intä-
reste i ne ridicà biruitori peste ne-
cazuri i nenorociri. Leacul acesta
este munca. Cel ce munceste nu are
vreme sä se gändeascd la nenoroci-
rile cari l-au ajuns, cel ce munceste
are mânggiere In munca lui,1 Cad
munca Intäreste trupul i sufletul,
invioreaza iMma omului. Omul har-
nic e senin ca soarele i birueste
toate necazurile".
V. 0.
Pentru cine va incerca sà reconstruiascä viata su-
fleteascä a Românilor din Ardeal in veacul al XIX,
usor va surprinde nota dominanta a främântärilor:
graba cea mare a celor mai târziu desteptati de-a
fi alaturi de celelalte neamuri, zorul cumplit de-a
nu fi mai prejos decât alii. Dealtcum, acest feno-
men e general românesc. El räsare din mândria stri-
vita' a celor cari comparau starea lor actualä cu str5.-
lucita origine romanä i cu propasirea popoarelor

www.digibuc.ro
vecine. E ceva din sbuciumul nervos al feciorului
de imparat din poveste, care s'apropie cu neastam-
par de locul ce i-a fost uzurpat.
Simbolul acestor nazuinte ramäne tot Coresi, care
cu veacuri inainte (1577) spusese: Dacä vazui
mai toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu in lim-
ba (lor), numai noi Rumânii n'avam"...
Iata, dar, indemnul statornic la munca in toate
ramurile culturii. Din aceastä aprinsä dorinta de-a
nu mai fi depasiti de altii au räsarit visurile mari
ale precursorilor i realizarile cu putinta. Avram
Iancu sugera, in testamentul sat', intemeierea unei
academii de drept, I. Vulcan s'a sbatut 40 de ani
pentru intemeierea unui teatru, I. Mihu lasat
averea pentru sprijinirea presei, E. Gojdu pentru
cresterea tinerimii universitare, prin stäruinta iui
Saguna, Cipariu i Baritiu s'a intemeiat Asociatiu-
nea, prin darul lui I. Hodos biblioteca ei i, mai tar-
ziu, muzeul.
Din râvna aceasta, de-a fi aläturi de neamurile
conlocuitoare, s'a stârnit in sufletul lui I. Vulcan
gândul intemeierii unei Societati pentru fond de
teatru roman". A fost un adevärat destelenitor, un
precursor al unitatii" i, poate. cea mai reprezen-
tativa figura culturald din jumatatea a doua a vea-
cului trecut", in Ardeal, cum l-a numit O. Goga.
(Precursori, pag. 24). El a intemeiat revista Fami-
162

www.digibuc.ro
lia" (Bpesta, 1865), el a schimbat numele colabora-
torului säu EminoVici in Eminescu (25 Febr. 1866)
si tot el a condus, .ca presedinte, Societatea pentru
fond de teatru (1870), scriind si mai multe piese..
Admirator al lui I. Vulcan, vicepresedinte l aces-.
tei societäti a fost V. On4iu.
Activitatea lui desvoltatä pe acest teren a rämas
aproape necunoscutä, desi societatea a publicat peste
10 anuare, apoi Revista teatralä" (red. H. P. Pe-
trescu) si a adunat 1/2 milion coroane, ceeace ar face
azi cam 20 de milioane.
In anuarele socetätii gäsim dovezi despre contri-
butia lui V. Oniiu. Un cercetator literar, care va
aduna materialul necesar pentru o istorie a teatru-
lui in Ardeal (ideea neuitatului G. Bogdan-Duicd),
nu va uita sà-1 aseze acolo unde i(a'nältat truda lui
in aceastä ramurä a culturii.
Iatä dovezile:
1. Raportul general al comitetului (Brasov, 24 Iu-
nie, 19G1), semnat de V. Onitiu, vice-presedinte
V. Goldis, secretar.
2. Raportul comitetului pentrii convocarea adu-
närii generale (Brasov, 22 Iunie, 1901). Acelea,i sem-
näturi.
3. Raportul comitetului in adunarea generalä (Bra-
sov, 30 August, 1902), semnat de V. Onitiu v. pr. si
T. Blaga, secretar.

153

www.digibuc.ro
 4. Raportul comitetului in vederea 'infiintari tea-
truIuf national roinân. Aceleasi semnaturi.
5. Tata Mosu", schitä, citita' in adunarea gene-
ralä dela Sebes (28 August, 1903).
6. Planul de actiune pentru, infiintarea teatrului
roman (Brasov, 1903). Aceleasi semnäturi.
7. Raportul general (Brasov, 25 August, 1904). A-
celea# semnaturi.
8. Raport catra adunarea generala (Brad, 28-29
august, 1904). De retinut: In toamna anului 1903. Z-
Barsan a fost trimis la Viena si Berlin, iar G. Stoica
la Bucuresti, pentru a studia arta dramatica. S'a
intemeiat o biblioteca de 133 volume, din lucrari
dramatice originale si traduceri.
9. Raport catra adunarea generalä (Sibiu, 21-22
August, 1905). Precizäri vrednice de remarcat: Aug..
Bena a fost trimis la Niena si Berlin, pentru a stu-
dia utilizarea fonografului, in vederea imprimarii
ariilor populare. Comitetul a cumpärat manuscrisul
operei Crai Nou" de C. Porumbescu, cu dreptul de
reprezentare, pentru 500 coroane, dela sora compo-
zitorului, M. L. Ratiu.
10. Cuvânt, la adunarea generala dela Lipova (28
August, 1906).
11. Discurs de deschidere, la adunarea dela Co-
halm, in care se face pomenirea lui I. Vulcan (Anuar
1906/7).
12. Raport, la aceeas adunare. Aceleasi semnaturi.

164

www.digibuc.ro
De retinut: Bursierii societätii: A. Bänut si N. MIA,
la Bucuresti, I. Crisan la Viena. S'a premiat piesa
teatralà Nicolae Vulpe", de. R.. Munteanu, cu .30
coroane, iar 300 coroane s'au dat pentru piesele 0
.sedintä comunalä",. comedie In 3 acte de G. Stoica,
Dragoste. cu toane",. pastoralä in versuri de Goe-
the, tradusä de St. O. Iosif S'au mai premiat: Nu
CAuta prin buzunare", comedie inteun act, si Când
pisica nu-i acasä", piesä pentra copii, de M. Po-
pescu.
13. Discurs de deschidere, la adunarea gerieialä
deld Oravita (15 "August, 1908).
14. -Raportul comitetului, pentru aceeas adunare.
.15. Raportul Comitetului la adunarea generalä de-
la Blaj (.30 August, 1911). Se aminteste turneul d.
A. Bänut prin tinuturile periferice ale Ardealului,
impreung cu I. Crisan si A. Voileanu. Bursièrii so-
cietätii: I. Crisan si $t. IVIärcus la academia de mu-
zicä din Viena. S'au dat ajutoare lui: L Raria (la
acad: de muzicä din Viena, 1300 cor.) si M. Dima
(la conserva¡orul din- Bucuresti,, 500 cw.). Pentru
patru Piese localizate, s'au dat lui I. Schiopul 150
cot. i lui I. Stanca 50 cor. Lui T. Brediceanu, pen-
tru tipärirea lucrArii La sezätoare", 600 col...* lui
I. Vidu, pentru tipárirea -lucrdrilor .muzicale, 500
COT.

15. Planui àe activitate (Brasoi31:1 Innie, 1911).

165

www.digibuc.ro
 Probabil cä'n aceste anuare se mai gäsesc pagini
scrise de V. Onitiu, dar nesemnate.
Nu cad in raza atentiei noastre acum rapoartele
oficiale, cari cuprind pretioase precizäri, ci cuvan-
tdrile fhaute cu prilejul adunärilor generale, rosti-
te cu acelas avant cald ca i cele dela'ncheerea
anilor scolari, trecute prin aceeasi sità deasd a spi-
ritului critic, cu sclipiri de imagini i argumentare
limpede, convingkoare.
Discursul rostit la adunarea din Oravita (15 Au-
gust, 1908) cuprinde o adancä analizä a atmosferei
in care s'a ivit ideeia intemeierii unei societäti pen-
tru teatru, urmärirea drumului sträbätut i Ca/It'd-
rirea posibilitätilor de infäptuire in viitor. Vom ob-
serva sbuciumul unui suflet care se inaltá cu o aripd
spre cerul instelat i cu alta se sbate in noroi.
Societatea zice V. Onitiu s'a näscut sub im-
pulsul aceluias neastâmpär de gräbita inaintare, care
se aratà in lupta pentru existentä a tuturor institu-
tiunilor noastre de culturà in veacul al XIX-lea.
Treziti la constiinta de sine si lámuriti asupra in-
tarzierii neamului fatä cu inaintarea culturalá a apu-
sului, conaucätorii nostri, luati de vartejul unui ne-
astampär, au cäutat prin initiative si stäruinte en-
tuziaste sä reipare tot ceeace pierduse in somnul cel
de moarte".
Este inältätor acest avant de renastere, care a ini-

166

www.digibuc.ro
Oat multe miscäri frumoase si a deschis perspecti-
ve strälucite. Insä väpaia însufleirii iniiale incepe
a se potoli i judecata cumpánitä inträ in actiune.
Putinii conducätori cari pástreazä incä ceva din cál-
dura potoliat a inceputului rämân izolai i ajung
sä se vadä fatä 'n f aá eu o tabärä de nemultumiti.
*i a fost o norocire adeväratà pentru institutille
noastre culturale ck in stagnarea prodUsk nu au
iesit in definitiv biruitori scepticii, ceeace ar fi in-
semnat moartea lor, ci au rámas intotdeauna i mal
departe la carmá cei cu nädejde. Astfel crizele s'au
trecut i in urma lor s'a produs o mare schimbare
in viata internä a acestor societati. Visätorii s'au
mai lásat de visuri i incepurá sä judece. Ei îi co-
board privirile dela stele la pämânt, scruteazA te-
renul intelenit pe care au sä-1 parcurgk se'ndru-
meazá spre o muncä mai putin luminoasä, dar mai
cu folos: spre munca practicá de pioneri. In locul
flamurèi cu devize de aur, care le filfaia in mâni
pâng ieri, ei apucA sapa i ciocanul, in locul focu-
rilor de artificiu, ei iau felinarul in mânk ca sä
dureze pas de pas drumul inaintärii contenite, dar
sigure. Si, clack in munca aceasta asprà i grea de
destelenire a ogorului, nu vor pierde cu totul din
sufletele lor sämânta de insufletire, ce s'a samánat
din belsugul insufletirii inaintasilor, dacä se vor fe-
reca cu platosa indelungatei rAbdari si nu se vor dig-
Una in credinta tare' cá munca lor, deux mai tärziu,

167

www.digibuc.ro
 isi va avea rod.ul
,
ei, atunci, impreunánd astfel tre-
cutul cu prezentul, vor aduce servicii reale pentru
cultura neamului lor.
Dupg aceastä paging de critica dreaptd, V. Onitiu
urmäreste evolutia Societgtii pentru fond de tea-
tru", pentruca, stiind pang unde s'a ajuns, sà lä-
mureascd mijloacele de luptä ce se impun in acest
stadiu al propasirii.
Infiintatg la 1870, din initiativa lui I. Vulcan, in-
teo valvataie de insufletire, castigg in cel mai scurt
timp inimile tuturor. Un teatru national, un edifi-
ciu mandru, cu o sceng largá pe 'care -sd se repre-
zinte drame i comedii cu motive din istoria si din
prezentul neamului, pe care 86 ni se infgtiseze jocu-
rile noastre nationale, de unde sä se inalte farme-
cul duios al muzicei românesti.
Ce vis frumos!
Societatea se constitue. Cei mai buni ai nostri iau
parte la injghebarea ei. Primele adungri generale
sunt adevgrate sgrbatori de insufletire. Contribu-
.
tiile bahesti curg din toate pártile. In diferitele cen-
,
tre culturale se aranjeaza petreceri, teatru si con-
certe, cari trimit toate veniturile lor pehtru fondul
nou infiintat, din Care sa se dureze templul Tha-
liei române.
.

Cine sg se fi cugetat in acel avant furiunos de in-

sufletire, sau, dacg s'ar fi gândit veunul, cine i-ar

168

www.digibuc.ro
 fi luat in searra glasul pierdut in sgomotul asurzi-
tor al nädejdilor? Cine ar, fi judecat banalitäti ca
.acestea: unde sä inältäm acest templu? Cat va costa
inältarea lui? Ce capital s'ar cere pentru rnontárea
administrarea, pentru injghebarea i sustinerea
,

unei trupe corespunzätoare? De unde vom gäsi pu-

blicul care sá susting acel teatru, mäcar in cate o
stagiune de 8 luni?.
Nimeni nu s'a gandit la toate acestea.
Insufletirea, alimentatà prin. neinfranatul initia-
.

tor al societätii, s'a tinut cu o. progresivä potolire

timp de 12717 ani. Iar and valurile. entuziasmului
rând pe rand s'au asezat i oamenii au inceput sä-si
dea seama mai calm asupra mijloacelor i scopului
urmgrit, rezultatul a fost o räcire generalä si o in-
strdinare de societate. Incepurd a se ridica glasuri
In contra indreptätirii de-a fi a acestei societäti,
care, se zicea, deplaseazk un capital insernnat din
avutia noastrá nationälä pentru un scop himeric,
sau cel putin, prea indepärtat, dacä nu chiar ne-
realizabil. i, apoi, gate näcazuri. i necesitäti cul-
turale .cu mult mai arzdtoare avem ,nqi, se zicea,
pentru care ar fi a binecuvântare clack s'ar putea
folosi din capitalul, aclun,at de aceastä ,societate färd
rost. Erau unii cari declarau pe.fatà c'ar ,fi mai bine
dac5 s'ar desfiinta i averea. ei sá treacá la Asocia-
tiune.. ,

169

www.digibuc.ro
 In aceastä strâmtoáre, cu scop de-a salva socie-
tatea noastrà i de-a-i justifica rostul, s'a ridicat
mai intâiu glasul acelora cari au urmärit cu dra-
goste avântul ei de pänä atunci i s'a cerut o noud
formulare a scopului ei. Am multumirea de-a fi fost
unul dintre cei din-Cal., care, Inteun articol de ziar,
pe la 1887, am atras atentia societätii asupra ace-
stui moment de-a fi sau a nu fi pentru ea, stäruind
sä lase chestia edificiului teatral pentru alte vre-
muri i deocarndatà sä stärue pentru realizarea tea-
trului viu, pentru miez, nu pentru gäoace, pentru
trupuL insufletit,_ nu pentru haina externä.
Icleea a prins rädäcini in public, dar factorfi con-
ducäl-ori nu se puteau imprieteni cu ea. Tabdra ne-
multumitilor crestea i viata societätii era amenin-
tatä. Singurele lickiri de viatä ale ei: adunärile ge-
nerale, inceteazä. Criza ajunsese la culme.
In aceastä situatie precarà, pärintele societätii, I.
Vulcan, o mutä la Brasov si cu aceasta incepe o
nouä erà in viata societätii. Aceasta ar fi perioda
in care conducerea societätii nu se baricadeazA rigid
intre literele moarte ale conceptelor traditionale, ci,
tinând seama de pärerile celor de bine din publicul
nostru mare si de dorintele juste ce s'au ivit, a pä-
rásit murii chinezesti ai zidirii teatrului i, dupg
câtiva ani de tranzite, la 1903, anul unei epoci noi in
viala societ4ii, s'au putut incepe lucrárile pregáti-

170

www.digibuc.ro
toare pentru infiintarea viitorului teatru românesc.
Un teatru deocamdatä nelegat de un loc anumit si
propriu pribeag, ca i felul de trai al neamurilor cari
incep a se infiripa, cu un cult al artei nu sub bolti
arcuite pe columne incremenite de marmorä, ci, ca
sä zic asa, sub cerul liber.
Cu anul 1903 abia am luat in mânä sapa i cio-
canul, ca sä durärn calea pentru viitorul teatru ro-
mânesc.
Ce am fäcut, pänä acum, in epoca aceasta din
urmä ? Nu avem repertoriu pentru teatru, nu avem
a ctori, ni se pierd cantecele nationale, ni s'a strigat.
Am publicat, deci, premii pentru piese originale po-
trivite, am fäcut traducen i localizäri de piese din
alte limbi si am injghebat o bibliotecä teatralä. Am
dat burse i ajutoare pentru tineri cu aptitudini
pentru teatru i ne mândrim cá cu sprijinul nostru
s'a fäcut Z. Bärsan ceeace este si cu ajutorul nos-
tru va fi A. Banut ceeace dorim. Am premiat prima
colectie de melodii originale de muzicá poporalá ro-
mâneascA, fäcându-i cu putintä lui T. Brediceanu
publicarea ei, i ne-am ingrijit sä se continue co-
lectarea melodiilor 'In mod sistematic, prin fonogra-
ful intocmit pentru astfel de colectii folclorice.
pe lâng5 acestea, am Incurajat miscarea teatrului
diletantilor, näzuind sä angajäm toate centrek pe-
riferice la conlucrarea pentru scopurile urrnfirite de
171

www.digibuc.ro
societatea noastrA. Prin angajarea unui director ar-
tistic, cu pregAtire specialA in ale teatrului, cu dra-
goste" de muncA i cunbscdtor al relatiilor dela noi,
sperAm reinvia treptat, in tot mai multe centre
romänesti, interesul pentru teatru, organizând tea-
trul nostru de diletanti. Astf el socotim a ne creste
publicul pentru teatrul care va sA vinA, când vre-
mea se va implini.
Vor trece ani de zile i, dacd vom munci cu in-
credere in viitor, atunci vom pregAti terenul pentru
etapa proximA, care va fi un teatru ambulant, cu o
trupd de artist de profesie.
PAriä atunci, sA nu se astepte dela noi surprin-
deri, sA nu ni se ceard fAlfairi de steaguri ca devize
noud, nici intreprinderi riscate puse in luminatie
bengalicA. Mai cu seamd cA astfel de productii re-
clamA de obiceiu bani multi, iar noi tinem sA nu
cheltuim avutul nostru, ci, folosind cu mAsurg .ve-
nitele oastre, -sä sporim an cu an frumosul capital
adunat, din care se va infiinta odatA teatrul na-
tional.

La adunarea generald a Societätii pentru fond de

teatru, tinutd la Rupea (Cohalm), in discurstil de
-

deschidere face pornenirea presedintelui I. Vulcan,

mort de curând, la 27 August, 1907.

www.digibuc.ro
 agrânul 'cärturar (n. Holod, Bihor, 1841), care a
redactat timp de 41 de ani revista Familia", care
a simtit Ranele natiunii" (roman, Bpesta, 1876, 3
vol.), a fost in tinerete (1866) ispitit de farmecul
ritmului, presimtind vremurile de acum :

Cáci suntem de voi departe,

Frati de dincol' de Carpati,
InsA'n or4icare parte
Va iubim ca ni§te frati.
iubirea cea fräteasc5
Noi nutrim un vis sublim;
Nu-i putere sb." ne-opreascA
Ce in inimà simtim.

Visul neimplinit" de mai târziu al lui O. Goga

1-a främântat o viatà"ntreaga in suflet. Deaceea, I.
Vulcan publicá creatiunile poetice din largul cu-
prinsului românesc, incepând cu primele versuri ale
lui Eminescu i sfär§ind cu cântecele de räsvratire
ale lui O. Goga, dedicA versuri lui Alexandri §i. pânä
la bätrânete fäscole§te colaboratori de pretutindeni.
Meritä amintire frumoas6 scrisoarea adresatà lui N.
Iorga (I. E. Toroutiu, vol. VII, pag. 342), prin care-i
cere colaborarea, multumindu-i pentru ceeace a tri-
mes sd fie publicat in numärul jubiliar a1 Familiei:
Vd rog faceti-mi onoarea §.1 scrieti-mi din când
in când câte ceva pentru Familia... Colaborarea dv.

173

www.digibuc.ro
mi-ar da un sprijin puternic pentru afirmarea stea-
gului cultural, pe care cu foarte mari greutäti 11
sustiu aici, la marginea semántiei române. Fac apel
la sentimentul national, al_ dv. i vä rog sä nu-mi
refuzati cererea".
Figura aceasta de pasionat eárturar, care si-a träit
viata In slujba unui ideal statornic si a luptat aproa-
pe o jumdtate de veac pentru inaltarea neamului
românesc prin cultura, a trezit o sincerà admiratie
in sufletul lui V. Onitiu :
I. Vulcan a luminat cardrile celor cari s'au In-
cumetat sä intre, pe dibuite, in tärâmul imburuienit
si incâlcit al scrisului dela noi, a altoit in iMmi iubi-
rea cartii românesti si a graiului strämosesc. Par'cä-1
väd cänd venia la Brasov, sä prezideze sedintele so-
cietätii. Vorbind, figura lui inaltä pärea cä se inaltä
si Mai mult in acele clipe solemne, ochii lui strálu-
ceau de focul ce-i sträbgtea sufletul i un val de en-
tuziasm venia din inimä i misca inimile.
0 fi de bund seamä si via impresie ce ne-a läsat-o
In suflet toväräsia de muncä, idealismul lui nesecat,
nddejdile lui mari in viitorul .neamului, bucuria lui
fatd de miscarea literarà mai nouä, care a trecut In
värtej peste munca lui de odinioard pe acelas tärirn,
dar socotesc c6 tocmai aceasta mä indreptäleste sä
ridic glasul meu intru pästrarea dreaptd i curatä
a amintirii sale.

174

www.digibuc.ro
 acum, sA observAm, din nou, spiritul critic al
lui V. Onitiu, care-1 fácea sa fie drept ehiar cu
mortii si frâna avântul admirativ, explicabil prin
cäldura clipei :
I. Vulcan n'a fost un geniu, nu a fost un soare,
care sä lumineze pAnA in intunerecul zilelor trecute
si a celor viitoare. Sufletul lui a fast o luminä blän-
dä, care a luminat ani indelungati viata culturald a
Ardealului. E de admirat geniul, care din bogatia
sufleteascd fdra de hotar aruncd seminte vii din cari
incoltesc .roade minunate din veac in veac. Uimiti
ne inchinâm spiritului säu generator, din neam in
neam, mdcar cd el ne-a dat poate numai fArAme din
neinchipuita lui avutie.
In fata acestor uriasi ai gAndirii omenesti se ri-
dicA altii, mai mici, dar tot asa de indispensabili
pentru inaintarea omenirii. Acestia sunt vrednicii
fruntasi, grAdinarii cari muncesc din zori pang'n
seark ca sämânta, aruncatä de geniul care trece ca
un fulger, sâ incolteascA si. sA rodeascä.
Eu mä inchin cu veneratie inaintea acestor frun-
tasi ai muncii intelectuale, cäci prea des lAudAm
dulceata roadelor i binecuvântdm pe cel ce a adus
sämânta, uitând pe vrednicii grâclinari, färd de-a
cAror muncä n'am avea niciodatä parte de roadele
alese. Ei ne-au dat din talentul lor mai mult decât
175

www.digibuc.ro
au pastrat pentru sine. Pentru aceasta vrednicie a
lor, merita recuncqtinta 'masted.
I. Vulcan a facut parte dintre ace§ti frunta§i. In
lumina veacurilor ce vin imaginea lui poate sa pa-
leased', dar ea va trebui sä ramina vie in inima ace-
lora pentru cari a muncit. Dintre contemporani, cei
cu inima curata sunt datori sä judece cu dreptate
pe cei cari s'au dus, caci nu vor putea urma§ii avea
o cumpanire mai intemeiata, ffind aa de greu sa
te desfaci din catu*ele vremii in care teae§ti. Oare
putem suprima un zambet ironic, sau macar de
blanda compätimire, pentru entuziasmul lui Eliade:
Scrieti, bàieti,, scrieti ?" i care dintre criticii lite-
rari de azi nu-vi fac haz de acel public naiv de odi-
nioara erau chiar parintii ra4tri care putea sà
admire legendele istorice seci i nepoetice" ale lui
Eolintineanu, sa le eante in toate cele patru un-
ghiuri i sä-1 särbatoreasca pe autorul lor ca pe un
mare poet al neamului ? i cati din ace§ti critici se-
veri simt ca este un sacrilegiu a rade de lacrimile
de insufletire ale parintilor no§tri.
Iatä de ce este datorinta noastra, intre cari au
trait frunta§ii trecatori ai evolutiunii noastre cul-
turale, sa le Exam imaginea a§a cum ni s'a impri-
mat in suflet, pentruca sa rämana spre luare in sea-
mä de urmai.

176

www.digibuc.ro
 In aceste reflexii, dupä cum vedem, V. Onitiu in-
cearcg sà rästoarne convingerea statornicità, ca nu-
mai diStanta de timp face posibiläs dreapta apreciere
valorilor, deci, nu: cOntemporanii, 'ci urmasii pot
sä-0 dea seama bine despre vrednicia oamenildr,
pasiunile fiind potoltie, curnpgna gândirii e mai pre-..
cisä, iar perspectiva istoricd permite opinia cu ade-
vdrat temeinicä i definitivá.-
Sunt amintite, apoi, inceputurile literare ale lui
I. Vulcan (colaborator la revista Aurora omânr,
Bpesta, 1863-65); cari, dupä primele afirmäri, Il
due la intemeierea Familiei". Se arata insemnata-
tea acestei fanfare a românismului", care a adunat
pe scriitorU români de pretutindeni. Dar idealul lui
de-o viatà intreagä a f ost : teatrul national, pentru
'care a sells piese dramatice, pentru realizarea cäruia
a intemeiat societatea al cArei presedinte a fost si
pentru care s'a sbätut cu fanatism de apostol, spgr-
gând ghiata ilepäsärii i a scepticismului.
Romänismul" era deviza generatiei de entuziasti
din care a fäcut parte I. Vulcan. 0 vorbd mándra,
aprinsd, care-i cdläuzia in toatä viata lor plinä de
emotii de insufletire. FL% da seama de irate-
lesul larg al adestei devize, -färd a-i aprofunda toate
arcanele (aprofundarea este mama deceptiei i pen-
tru deceptii *nu -era loc In sufletul lor), deviza acea-
sta se cristaliza in vointa tare de-a afirma dreptu-

: 12 177

www.digibuc.ro
rile limbii romänesti In viata culturalä a Romani-
lor", zice, de'ncheiere, V. Onitiu.
La adunarea generalä a Societatii pentru fond de
teatru, tinutä la Sebes, in 28 August 1903, V. Oni-
tiu citeste schita Tata-mosu".
S'ar pärea cà putem gäsi in ea oarecari reminis-
cente biografice. Probabil cà Onitiu cunostea arbo-
rele genealogic si stia ea' Vatra familiei, de origine
macedoneaná, este la Sebes, dupdcum am lämurit
noi, la'nceputul acestui studiu, s'atunci a tinut sá ci-
teascd tocmai acolo aceste pagini, cari par a cuprinde
amintiri din viata familiarä. Evident, scriitorul are
libertatea sä brodeze pe realitate, sau sä creeze ceva
artificial, dar verosimil. Cáldura dogoritoare a sin-
ceritätii ne face sä surprindem uneori intâmplärile
träite. Se pare cä e cazul schitei de fata.
Cine a fost de fapt Tata-mosu ? Nu si-a purtat
cumva pasii prin Sebesul in care nepotul Ii poves-
teste viata ? In mice caz, dupà deslusirile primite,
n'a putut fi cu adevárat vr'un moS al scriitorului, ci
mai curând vre-un strämos.
Dar nu aceste consideratii ne fac sd ne oprim asu-
pra schitei, ci valoarea ei literarà i, mai ales, no-
tale biografice i portretul minunat al acestui mos
atât de simpatic.
Dela'nceput scriitorul ne márturiseste c'ar povesti
clipe träite: Cutreer cu gândul cärärile din trecut
178

www.digibuc.ro
ale vietii mele". Cu duiosie se gandeste la primii ani
ai copiläriei si la cele mai vechi amintiri. Imi pare
ciudat, zice autorul, cum de-mi lipseste irnaginea
pärintilor, câtä vreme icoana blfinda a lui Tata-
mosu mi s'a fixat in chip trainic : Un bätrân sdra-
Van, rumen la fatä, cu barba cárunt i cu ochi zâm-
, bitori, de-o bunätate färd seamän. Era protopop. Ti-

nea la bisericA si la cele sfinte nu din obisnuintä, ci

din adáncg i curatá evlavie. Veniau oameni de pe
patru hotare cu jalbe näcazuri la el. La tOti le da
cáte un sf at bun si nemângäiat nu pleca nimeni dela
casa lui. Avea putere mânggierea lui Tata-mosu de
vindeca de boll näpraznice pe cel ce se atingea de el.
De câte ori nu se scula bätrânul in toiul noptii, îi
lua toiagul in mänä i molitvelnicul subsuoarä si
pleca la cutare bolnav. Mergea bucuros, ca omul
(-are stie cA are sä facä un bine.
Asa era Tata-mosu, omul lui Dumnezeu. El m'a
Invätat Tatál nostru i Credeul, cu el mergeam
sâmbáta la vecernie i cu el mä intorceam dumi-
neca dela sfänta liturghie. Tot cu ajutorul lui am
invins primele greutäti aIe alfabetului si el m'a in-
vätat cântärile bisericesti i glasurile".
Se descrie traiul imbelsugat i patriarhal dela
Casa Mosului, puzderia de oaspeti cari petreceau cu
läutarii ce'ncepeau totdeauna cu Desteaptá-te Ro-
179

www.digibuc.ro
mane", aler-- gätura Bunicii pentru pregatirea mesii
1.14..;

si. yeselia, care inviora inimile.

.Pe0 nepotul , ..era' abia in clasa II-a primark Tata-:
-. .- .,
m9su ii povestea despre stapânitorii de lume cari
au fost Romanii, despre Romulus si Remus. $i de
incheiere Ii atragea luare arninte, ca i noi sunfem
Romani, ca ne tragem din acel neam f apt de
rare trebue sä fim mândri, Hind asta o nemesie mai
mare deck toate pieile de cane nemtesti, cari s'au
isvodit cu sute i sute de ani dupä noi".
$i când imi graia asa, fata lui stralucia de o
vapaie calda ce-i inviora ochii i toata faptura, de
par'ea nu stiu cum ma furnica i pe mine când ma
uitam la el".
Drept dovadd despre originea noastrk Tata-mosu
Ii ai-dta nepotului asemänarea intre vorbele româ-
nesti i cele latinesti". Slabiciunea lui era filologia,
fiindca era arma cu care se purta lupta pentru di-
plöina "-de noblete a descendentei noastre romane".
Un Roman bun" trebuia sa faca filologie latinista
purk, o notiune, aproape identical pe atunci eu na-
tionalismul. Deaceea era asa de intransigent in
acest punct Tata-mosu, eare-1 citia pe Cipariu cu
pasiune i crea bucurie oaspetilor prin demonstra-
rea' originii_latine a unui cuvânt ce 'Area nelati-
. .

nese.
-Sunt 1,nsirate cateva, etimologii-. originale: rasme-

.18,0

www.digibuc.ro
rita, dela res-miitae, fiindCa est" o tieaba care nu
mai au miiitia se Poate potòli; brarizay déla prári-
deus, Ce se mahârica l rânz;"bOt;"bot-oi-og, botä, de
la" POtare, a bea; 'rnämälida, dela ' marna legata,
cea legata dé Mama; zmeu, dela 'ex Méus, aclecä :
nu-i de-al meu, räu, dusman; carlig; dela "carni-leg,
de cari Iegi carhea.
cei de azi; 'incheie autorul; radérn -de ele.
E râsul tiinti supra ne§tüntéi! .0, da! 'DaCI un
secol nu ar delice"
. ,
ce 'al:0.i au Dar Uncle mai
pui stiinta noasträ e seacä rece, ca nu are su-
.
. .

flet.
Dupa aceste 'adieri eminesciane (Moftua ést
Epigonii), invoca ajutorul celor cari au fOst:. 0, 11;1-
trâni fericiti, de ce nu VA' pogoriti peste noi, Ca sa
ne dati caldura, credinta, idealuri? Veniti sä" ne des-
robiti inimile de sub tirania ghetoasä a mintii. Vrem
sA traim senirii i veseli, vrem. s'a .nensufletim pen-
.
,

tru idealuri mari.... Veniti, veniti de ni dati !

Tata-mosu doarme de mult somnul cél de veci.
Morrnântul lui e colo sus, Pe 'deal, lânga siânta bi-
sericA. i de câte bri mi se arnare§te sufletul de se-
cul zilelor de azi, rnerg la mormântul lui. Tata-mo-
sule ! pormi in pace !

Cu prilejul ,adundrii generale a Sociétätii pentru

.

fond de teatru, tinuta la Lipova, in 28 August, 1906,

'181

www.digibuc.ro
V. Onitiu rosteste un asa zis toast, care'n realitate
este o splendida 1ecie, cu reflexii originate i inte-
resante. Inca o dovadä despre .inältimea lui de inte-
lectual, care stie sá spuna ceva ae pre; si in cele
mai primejdioase ocazii de banalizare, cáci nu se
bate mai cuplit apa in pitia si nu' se vanturä mai
cu sträsnicie pleava ca'n astfel de situatii. Dar um
dibaciu cantaret stie sä scoata melodii noi i din
acest pian hodorogit, care este toastul, la care nul-
mai tot a treia sau a patra coarda Mai vibreaza.
Intr'un cenusiu oräsel de pe marginea Muresuluip
iata ce problema ademenitoare indrdsneste sä atace:
insemnatatea culturii-estetice. Si, suntem datori s'a-
mintim ca despre cele ce urmeaza s'a vorbit la 28
August, 1906. (0. Densusianu a aratat necesitatea
educatiei estetice in scoald la 1908, Viata Nouä, an.
IV, Nr. 7; iar Societatea pentru cultura artistica in
Koala se interneiazd la 18 Febr. 1912).
La'nceputul cuvantarii, V. Onitiu se mai räfueste
odata cu cei indiferenti pentru acearsta societate,
spunand raspicat adevarul : Ori cat suntem de opti-
misti in aprecierea sprijinului pe care publicul nos-
tru Il dä Societätii pentru crearea unui fond de tea-
tru roman, in nizuintele ei idealistice, totusi nu tre,
bue sä negam faptul ea' acest sprijin nu este general,
nu este totdeauna sincer i voluntar. Barbatii distinsi
ai neamului stau reci laoparte sau il impun rezerve-

132

www.digibuc.ro
fatá de aspiratille noastre i, dacá-i intrebi de cauzá,
ei ti-o spun verde, cá Societatea noastrá a afi§at o
utopie pe flamura sa. Iar ei nu se pot incälzi pentrú
utopii. i pärerea aceasta nú este izolatá sau spora-
died, ea este destul )cle genera% i eu cred ea" chiar
intre .dv. §i, mai mult, intre amicii i cunoscutii dv.,
cari nu sunt prezenti, se aria multi cari judec.5
astfel.
Dupá aceastá dureroasá constatare, oratorul se in-,
treabá care este scopul Societätii, i ráspunde : Din
complexuI cel mare al problemelor culturale, ce se
impun in educatia unui popor, complex care nu poate
sá incapä in cadrele unei singure societäti, problema
culturii estetice §i-a ales-a Societatea noasträ. A des-
volta sensul i gustul pentru frumosul artistic, a da
având creatiunilor de artâ qi a ridica cultura esteticá
a neamului românesc, latä scopul nostru.
Ei, bine, inseamná asta cä umbläin dupá utopii ?
CA pierdem vremea cu lucrári nerealizabile i, deci,
Mira' nici un folos ? Este o utopie cultura este-
ticá a popoarelor ? Drept räspuns la aceastá între-
hare, V. Onitiu face o paralelá intre Romani §.1 Greci,
arátând cá nebiruitii i vigurc*i Romani, cari stápä-
neau lumea, au recunoscut cà ei, biruitorii, au ajuns
sá fie robiti de un popor mic i slab: de Greci, cari,
de altfel, státeau sub robia politicá a armelor ro-
mane.
1183

www.digibuc.ro
.
prin.ce au biruit Grecii mititei slabi pe cum-
plioi Romani ?
umai prin puterea superioarà a .inaltei culturi
artistice, a gustului pentru frumos, a neintrecutelor
creatiuni ,de artd. Jar. Romanii s'au inältat ca factor
de culturd europeanä in mod treptat i paralel cu
rAspandirea intre ei a culturii estetice grecesti, i .au
ajuns in acest punct apogeul, când si-au asimilat mai
mult mai cu temei cultura artisticâ a Grecilor.
Dupg acest exemplu.edificator, oratorul ironizeazá
pe cei materialisti, cari taxeazá, totul in cifre, pe
când profitul moral nu se poate socoti in, bani. In
aceste vremuri, stäpânite de spiritul utilitarismului,
tot ce nu aduce profit material se pare utopie. i ca
sä-i dezarmeze i pe cei cuprinsi de astf el de spirit,
povesteste urmätoarele : ,

Acum trei ani s'a tinut un congres, international de

esteticA la Bruxelles, la .care au participat eruditi
artisti -din toate târile culte. Aci s'a discutat, intre
altele, problema importantei culturii artistice,
auziti minune, congresul a indräsnit a pune i ches-
tunea aceasta : de ce insemnatate este pentru o na-
tiune cultura esteticä. Iar congresul a rdspuns, in
unanimitate, Ca' cultura esteticä este unul dintre fac-
torii cei mai de cápetenie pentru avântul economic
al poporului.
Din belsugul motivelor invocate pentru sprijinirea

184

www.digibuc.ro
acestei teie, ainintesc dovezile aduse eta date statis-
tie, cari arátiu CuM toatá Europa cultá gerne incá
sub robia econorniea a Frantei; plátind cu sute . de
milioane pe an .productele gustului estetic superior
al Francezilor. Surit aceleasi- producte pe cari le con-
fectioneazá Germania, este acela§ material,, dar
creatia francezä le intrece in frumusete, in finete, cu
un cuvânt, este mai de gust decât Acestea. Plusul de
gust estetic se poate. precis calcula in bani.
Iatä, dar, ca, prin lupta noasträ pentru cultura
esteticá a neamului romänesc, noi lucrärn in acelas
timp la ridicarea i intärirea economicá a acestui
neam. Cu acestea, cred, am dezarmat, pe
nostri cei mai aprigi.
De'ncheiere, aratá &A in Lipova este o traditie cul-
turalä., Dovadá cei 30 de abonati la revista. lui Z.
Carcalechi Blblioteca rornâneascä" (Buda, 1821).

.*

Luptänd pentru propásirea teatrului romänest; V.

Onitiu a simtit sárácia literaturii dramatice potrivitg
poporului. Din aceastä impreiurare a 'rásárit 'piesa
friteun act : fn sat la Tâtiguesti. (1912), pentru tea-
truf aelä taiä.
Färá valoare literará' deosebitd, aceastá operä a
räspandit prin satele Ardealului numele lui V. Oni-

185

www.digibuc.ro
tiu, cäci ea s'a jucat de multe ori, trezind i astäzi
incZi piäcerea täranilor, cu prilejul serbärilor.
Din ea se desprinde repulsi a impotriva neputin-
ciosilor cari se vaità mereu, impotriva Ovreilor la-
comi, simpatia fatä de täranii cu initiativa, cari in-
vatä meseriile, increderea neclintitä in scoala mán-
tuitoare de neam i in dascälii cari schimbä vremu-
rile.
Suntem inteun sat de pe Mures (Tânguesti), cu
oameni neajutorati, coplesiti de necazuri i cu su-
fletul amortit. Tot optimismul viguros al autorului
e concentrat in fiinta mäsarului Gutan, druia i-e
scarbä de väicäreala bäbeasd a Românului... in 7
tari n'am auzit atâta väicdrealä, tânguire i ofuri ca
la noi intr'un singur sat".
Cu un astfel de Oran, care nu-i sänätos dacà nu
se boceste, exploatat de negustorul evreu, unde-i
omul care sä ne mântuiasd din prostie, se'ntreabA
Gutan ?
In pâcla trândavä a satului, ca o adiere primava -
rated in care freamätä toate nädejdile neamului,
s'aude un cântec de mars. Sunt colarii, cu invatä-
torul Gavrilä.
Gutan Ii priveste iluminat: Dumnezeu sa-1 aibd
in paza sa pe invätatorul Gavrild. Drept a avut tata,
fie iertat, dascälìi schimba vremurile. Asta-i unul

186

www.digibuc.ro
dintre ái cari vor schimba vremurile i la noi ! Tot
nu suntem noi un neam ursit sA se inece In lacrimile
sale.. 0 sä vinA, trebue sä vinA alte vremuri, cu alti
oameni. Doamne, Doamne, cu un ceas mai curând".
Intreg satul vue§te de cântecul sunt
vestitorii zorilor unui neam indreptat spre mäntuire
de datcdlii cari schimbd vremurile.
Nu 0-a trAit Onitiu aceastâ frurnoasd credintà ?

187

www.digibuc.ro
 XI

Nurnai- la univërsitate, apoi te

rog sa rnuncesti. Stai de carte
nu te lua dupa rnuttirnea neglijen-
tilor de acolo. Fard rnunca serioasd
nu se poate alege nirnenea orn se-
rios si de valoare. Iar un profesor
nurnai daca are aceste calitati me-
rita a ocupa o catedrd".
V. O.

Corespondenta unui orn cu relief social este tot-

deauna un isvor de documentare. Fie cd este numai
un pretext pentru a pune probleme sau a räscoli
amintiri, i atunci scrisoarea este un gen literar, fie
cä a servit numai Ca un mijloc de comunicare a unui
f apt intim. In genul dintâi avem scrisorile lui Ghica
trimise lui Alexandri, scrisorile lui Bálcescu cgträ
Ghica, corespondenta intre Caragiale i Vlahutá,
scrisorile lui Alexandri cgtrà Maiorescu, etc. In ge-
nul scrisorilor particulare- Cu valoare literarà "avem
scrisorile lui Caragiale cdträ Zarifopol, ale lui Zam-
firescu cdtrd Maiorescu i extraordinar de imPor-
.

189

www.digibuc.ro
tanta arhivä de suflet románesc, färá de care nu se
va mai putea scrie mmic privitor la literatura noas-
trä moderna: Studii i docurriente literare, de I. E.
Toroutiu. Cele cinci volume cari cuprind corespon-
denta membrilor Junimii 0 vol. VII cu paginile co-
laboratorilor Sämänätorului, apoi cele cari sunt In
curs de tipärire, oglindesc frárnântärile suflete§ti ale
cArturarilor români in ultimii 50 de ani. Intre pagi-
nile acestei colectii gäsim i câteva scrisori ale lui
V. Onitiu.
Invätatul director dela Bra§ov sträbätuse adânc In
con§tiinta româneascä i avea legaturi strânse cu
frunta0i vietii literare. Aceste 23 de scrisori pe cari
le comentäm, de naturd particularä, au totu0 o in-
semnätate culturalk oglindind Imprejuräri, amin-
tind intâmpldri i desvelind fapte cari pot contri-
`bui la conturarea mai precisd a portretului educa-
torului dela Bra§ov.
Publicarea lor lumineazA aspiratiile i sbuciumul
vieii unui om superior. Iar, dac'am* avea colectia
completd, ea ar contribui la limpezirea unei epoci,
aducând, suntem siguri, desluOri i informatii de
mare valoare.
Dar, sä urmärim corespondenta.
Iatä, In ordinea cronologicd, Intaia scrisoare, cäträ
lacob Negruzzi (Studii i documente literare, vol. II,
pag. 361):

190

www.digibuc.ro
 Brasov, 17 Ian. 1895.
Mu lt stimate Domnule,
In zilele din urmä ale lunei Decemvrie am expe-
diat de-aici 2 cArti. didactice (Carte de cetire p. cl.
III g. si Limba românä) la concursul de 1500 lei
publicat de Academia româná. Dintr'o scrisoare pri-
mità ieri dela Academia rom. aflu, cá pachetul cu
cärtile mele nu pot fi considerate la concurs. Ar fi,
d-le Negruzzi, prea nedrept, ca pentru necorectitä-
-tile serviciului postal, care nu a transmis sau inmâ-
nat la timp cärtile, sä fiu exclus dela concurs.
VA rog deci sä b;nevoiti a schimba dispozitille
luate fat& de cartea mea in acel sens, ca sä o ad-
miteti la concurs, drept semn de incurajare a muncii
grele ce o sävärsim noi cesti de dincoace, in scoald,
pentru cultura unitarä a Romani lor.
Al mult stimat. d-voasträ devotat.

Nu cunoastem räspunsul lui I. Negruzzi, de-

oarece nu ni s'a pästrat corespondenta lui V. Oni-
-tiu, sau mucezeste päräsità prin vre-un pod, si nu
stim nici dacá a primit premiul Academiei.
Dar scrisoarea ne desveleste câteva fapte vrednice
de retinut.
Atitudinea unui orn hotärit, care-si cautä cu stä-
ruintä dreptatea, constient de rnisiunea lui de dascäl

191

www.digibuc.ro
si de sensul räsplätirii muncii ca un indemn la o
nouä munck cu un ideal precis: cultura unitarä a
Romani lor.
Sä retinem sfärsitul 'acestei El'' este do-
vada' limpede a .n6Alintelor de-o, viatä ale lui V.
Ohitiu, )ccostiinta c5," -peste frânturile unui neam,
cultura singurli poate- realiza acele legäturi ce nu
ser vdd nu se pot- Impiedeca.. Era, astf el; în zona
de- gândire a lui N. lorga, care a raspAndit acest
crez, contribuind la .fäurirea constiintei unitare
românesti. Dupä patru veacuri, ecoul nazuintelor
lui Coresi rasbate in scrisul pedagogului luminat
dela Brasov.
A doua scrisoare este adresatá lui G. Tulbure

Brasov, 10 August, 1899.

Iubite Tulbure,
In caz cä in Septemvrie te inscrii la filosofie
ai de cuget, dupa terminarea studiilor universitare,
sa te aplici la gimnaziul nostru ca profesor, te sfä-
tuesc iei ca studiu principal limba latinä cu
orice grupare, asa de exemplu: latinä i româng sau
latind i elinä. Eu ti-as recornanda grupa prima (la-
ting i romänä), iar pe längg asta sä nu negliji a 'te
ocupa cât de c'ât i cu elina, ca latinist i asa ai
continuá i neapäratä trebuintä de ea. De grupa de
studii ,ce arn indicat va fi de bung seamä mare ne--

192

www.digibuc.ro
voie la noi tocmai pe timpul când o sd termini stu-
dine liniversitare. Nurnai la universitate apoi te rog
sä muncesti ! Stai de carte 0 nu e lua dupá mul-
timea neglijentilor de acolo. Färd muncd serioasa,
nu se poate alege nimeni orn serios 0 de valoare.
Iar un profesor numai dacä are aceste 'calitäti me-
ritá a ocupa -o catedrá. P4tept sä-mi räspunzi. Al
d-tale.

Aceluiasi, o altä scrisoare (Brasov, 19 August,

1899):
Am primit scrisoarea d-tale. Gräbesc a-ti räs-
punde. Dacá te-ai decis a te inscrie la teologie
dupa teologie mai ai de cugetat a face studii supe-
rioare, apoi te rog i te satuesc sä nu faci studii de
filosofie cu gândul de-a deveni prof esor gimnazial,
ci mergi la teologia superioard, cAci, prin intrerupe-
rea pe trei ani a studiilor gimnaziale, uiti atât de
mult din câte ai stiut, Meat devine o greutate asa
de enormä sí te specializezi bine in vre-un obiect,
incât cei mai multi (99P/o) nu mai fac nici o ispravä,
sau, dacá i fac examenele prof esorale, rämân me-
diocritäti. D-ta vei fi stiind care dintre colegii d-tale
merge la filosofie acum, la Pesta. Dacá e unul din-
tre oamenii de nädej de, atrage-i atentia la ce ti-am
atras-o eu : sä-si ia dela inceput ca studii de specia-
Mate latina i româna (si pe de läturi i elina)

13 193

www.digibuc.ro
peste patru ani de bund searng va putea intra ca
profesor la noi.
Dar te rog sà nu-mi satuesti pe vre-o Vandals& ci
pe un orn, cum am zis, de nklejde, care sd contri-
bue, la timpul säu, la ridicarea rnvelului acestor
scoale, iar nu la devalv area lui. Regret mult ca nu
esti d-ta acela. Din cand in ciind imi mat poti scrie,
stiu cum vä merge la scoalele superioare.
Ce putem ceti prmtre rândurile acestor scrisori ?
Spiritul de prevedere al conducatorului care-si pre-
gäteste colaboratori vrednici, indemnul la muncä
statornicd pentru a merita" ocuparea unei catedre,
oroarea de rnediocritaTile didactice i dragostea pen-
tru oamenii de nädejde", pentru elementele de va-
loare, cari sä ridice nivelul invätàmântului la scoala
pe care o conducea.
Corespondenta cu N. Iorga cuprinde 5 scrisori
(Studii i documente literare, vol. VII, pag. 329):

Brasov, 2 Mai, 1906.

Stimate Domnule Iorga,

Cu posta de azi ti-arn trimis numerele din urrna
(21 si 22) din revista Dreptatea" din Brasov, in
care vei avea ocazia sä vezi ca" directia acestei re-
viste a sistat in mod principial i definitiv
mice ceartá i personalitati in coloanele ei, dedicate

194

www.digibuc.ro
numai cauzelor de interes ob0esc. Am tinut cà sunt
dator a te informa pe d-ta de acest fapt imbucurá-
tor. Devotat.

Brawv, 11 Iunie, 1906.

Stimate Domnule Iorga,
Aici vä trimit materialul de intrebuintat pentru
,,Neamul Românesc". Raportul publicat in Dreptatea
este in céa mai mare parte scris de mine 0 vi-1 pun
cu totul la dispozitie. Devotat.

Brawv, 29 Dec. 1906.

Stimate Domnule Iorga,

Rog a-mi sista trimiterea revistei Floarea Daru-
rilor", cAci imi vine mai lesnè sä o iau cu numärul
decât cu abonamentul.
Sper cä la libräria Mure0anu de aci se va gäsi
In depozit.
Dumnezeu sä vá ajute in munca serioasä ce-o
desvoltati pentru neamul românesc !
La anul i Ia multi ani ! Cu distinsä stimä.

Brabov, 29 Ianuarie, '1907.

Stimate Domnule Iorga,

Vä t.rimit douä notite pentru Neamul Rom". Uti-
lizati-1e dupä plac. Rog trimiteti-mi Nr. 74 din
195

www.digibuc.ro
Neam. Rom», care mi s'a pierdut din colectie.
Dumnezeu' sä vá ajute in munca neobosita pentru
neam. Cu clistinsd sting.

1908 (Brasov).
Stimate Dommile Iorga,
HristoS a- !

Róg dati loc in Neamul Românes.c notitei alàtu-

rate: Cu stimà deosebità.
Reiese din aceste scrisori dev'otamentul lui V. Oni-
tiu fatà de N. Iorga i cinstirea dreaptd a muncii
acestuia. Nu stiu despre ce polemic6 poate fi vorba
in legâturä cu revista Dreptatea.
Colaborarea lui V. Onitiu la Neamul Românesc
este pentru -noi o surprizà, negAsind nici o urmä
despre acest fapt, o interferenta a uhdelor trudei
pentru acelas ideal, deoparte si de alta a Carpati-
bor. Explicarea ne-o da" notita dela pag. 478 a volu-
mului, care cuprinde 'scrisorile: Articolele din ziarul
Neamul Românese" scrise de Transilvâneni sau de
Bucovineni apareau in mod obisnuit sub pseudonim
sau sub anonimat, de teama persecutillor austro-ma-
ghiare.
Mi se pare de interes i corespondenta lui V. Oni-
tiu cu G. Precup, profesor la Blaj :

196

www.digibuc.ro
 Brasov, 13 Iu lie, 1908..

Stimáte' Doirmil le Precup,

eh vie satisfactluhe chitez prhnirea sumei de fl.
106,50, luând vesel la cunostintä reznitatul frurnos
al scurtei D-tale activitáti ca bárbat de incredere al
comitetului societ. p. fond de teatru in Blaj.
Flind acum ferii, comitetul nu se poate intruni
pang in Septemvrie a. c., dar membrii cei noi vor fi
anuntati in adunarea din Sáliste i declarati tot
acolo membri, putând sä participe cu toate dreptu-
rile. Nu vii la adunare? Va fi foarte interesant, cred
eu. Comitetul se intalneste la Teius (garä), pe la
orele 1-2 la amiazi, Sâmbätä.
O româneascä salutare dela al d-tale devotat.

Brasov, 1 Aprilie, 1902.

Stimate Domnule Precup,
La masa studentilor nu avem incá un regulament
special. Eu peste tot nu sunt prieten al regulamen-
telor. Regulamentele, dacd e proastá conducereas nu
dreg si nu indrepteaza nimic, dar dacä sunt la loc
conducAtorii institutiilor, atunci regulamentele sunt
de "prisos (Urmeazá amánunte privitoare la adminis-
trarea mesei elevilor).
Si la noi vine la inspectie specialä la scoalä in ást

197

www.digibuc.ro
an, pentr.0 prima oark Dr. Szamosy Iános din Cluj,
pentru a urmäri Invatamântul din filologia clasick
Ce-or fi vrând, nu stiu ! Ore speciale de joc, pe
langa gimnastick nu am introdus. Le facem In ca-
drul gimnasticei.
Salutari cordiale dela al d-tale sincer.

Brasov, 2 Dec. 1902.

Iubite D-le Precup,
Vei fi citit, ca. Kuncz Elek este numit comisar (In
locul lui Elischer) la scoalele noastre din Brasov si,
ca atare, vine la noi pentru prima oara. Te rog, pe
cafe confidentialk sa binevoiesti a ma informa pe
scurt, de ce se preocupa el mai mult in vizitatiunile
sale ? Pe ce pune pond deosebit, care i-i calul de
bätaie, cum s'ar zice româneste, ca sa fiu orientat
inainte.
Asteptând räspunsul d-tale, prin care ma vei de-
obliga foarte mult, semnez al d-tale sincer amic.

Brasov, 31 Mai, 1905.

Iubite d-le Precup,
Te rog sa-mi faci placerea a-mi comunica date
exacte si autentice asupra celor petrecute la Buda-
pesta cu echipa gimnasticä a studentior D-voastrk
care au participat la concursul regnicolar de gimna-
stica in anul de fata.

198

www.digibuc.ro
 Cunoasterea exactá a celor petrecute imi este de
neapâratà trebuintâ in lupta ce-o port pentru a feri
scoalele noastre de pätanii analoage, luptä in care
am adversari interni i externi deopotrivä de tari.
MuItumesc inainte, devolat.

Brasov, 7 Noemvrie 1907.

Iubite D-le Precup,
MultAmesc pentru cäldurosul interes ce-1 areti
Societâtii p. fond de teatru i mie. Eu nici nu re-
flectez, nici nu primesc onoarea de prezident al So-
cetAtii. Am si declarat asta categoric. Sper cä vom
gási pang inteun an o persoanä pitrivitd.
Dorindu-ti sänàtate, rAinân stimdtor amic.

Aceste scrisori ne desvelesc schimbul de idei in-

tre doi profesori alesi. La moartea lui V. Onitiu, G.
Precup îi ardta veneratia numindu-1 stegarul pro-
fesorimii din Ardear, iar in viatá au avut aspiratii
identice.
Au colaborat la Societatea pentru fond de teatru,
au fost preocupati de grija elevilor säraci, de aci in-
formatiile privitoare la masa elevilor, i erau ingri-
jorati de soarta scoalelor pe cari le ameninta vi-
zita comisarului guvernului maghiar. (Amintirea
cumplitului comisar E. Kuncz ne stârneste un zâm-
bet. Teribilul inspector era un biet mosneag ane-
miat, care adormia pe scaun asistând la ore si pro-

199

www.digibuc.ro
babil nu intelegea nimic din ce toraiau elevli spe-
riati cari rdspundeau, cu demnitate, numai in lim-
ba româneascA, dacd, din intâmplare, movneagul pu-
nea vre-o intrebare in limba maghiarä).
Ne impresioneazá plàcut precierea valorii perso-
nale a cârmuitorului i repulsia fatá de regulamen-
tele amortite. Nu vtim ce sa' intâmplat la Bpesta
cu elevii din Blaj. Bánuim; insa, c'au suferit vre-o
manifestatie ostilà, sau vre-un act de nedreptätire.
In orice caz, grija lui V. Onitiu ne aratá pe omul
prevázátor, care vrea sá invete din intâmplárile al-
tora. Mai ales cá in lupta pentru apárarea vcoale-
lor, dupä cum märturisevte, are i duvmani interni.
Asupra acestui fapt ne vom lárnuri mai bine din-
tr'o scrisoare care urmeazá, adresatä lui D. Lepádat.

Brasov, 15 Febr. 1901.

Iubite amice,
Dupä potolirea furtunii ce-a trecut peste mine,
abia acum ajung sä-ti scriu câteva vire.
Iti multumesc i tie vi celorlalti frati Sälivteni,
cari cu atâta dragoste vi-au adus aminte de mine in
zilele când ura i patima nebunä credea cà e lesne
a sugruma adevárul vi dreptatea, dacd ai milioa-
nele... la spate. ,
Din lupta purtat5 am ievit invingátor, complet in-
vhigátor, dar nu mä amágesc nici .un moment, cä nu

200

www.digibuc.ro
dreptatea cauzei mele, nu adevárul curat ca lumina
soarelui "au invins ci ntimai curat groaza mi-
tropolitului de opinia publica româneasca, latä
pârghia secreiä care m'a scos invingátor.
De nu era forta cumplitä a opiniei publice, pe care
nefericitul de V... iadarnic cerca a o seduce si per-
verti, cu toatá sfânta dreptate, rámâneam cu gâtul
sucit de Eforie i delegatiuni; nu-si rhisca consisto-
riul nici degetul pentru o cauzä idealà, pentru care
actualul mitropolit nici un sens nu are. Astfel, dar,
nu-mi fac nici o iluzie despre valoarea realá a in-
vingerii mele; valoare realä nu inseamná cá de-acum
scoala va merge pe sinele puse de mine, ea inseamnä
numai atât: cá... s'au Convins cu groazá ca existä
puteri chiar in lumea aceasta pe cari nu le poti
omori cu forta brutä a banilor, cá in ochii lumii
mari românesti calicul i sáracul" director V. Oni-
tiu numárä mai mult decát tot..., cu toate milioa-
nele lui i cu toatá haita lui cu tot. Acesta e cästi-
gul real: este o staVilá in calea celei mai temerate
nesocotinte a unor oameni al cáror Dumnezeu e ba-
nul. Atât i nimic mai mult !
Eu sunt insä Ì cu atâta foarte multumit. Cáci nu
má asteptasem mai la nimic dela stápânirea din
Sibiu.
Spovedania aceasta tristá este un document de
inaltá nobletà moralá Sunt fapte asuPra cárora am
201

www.digibuc.ro
 ezitat sä stäruim in biografie. Ele lämuresc un .ca-
pitol din frumoasele lupte de odinioark al afirmärii
vietii române§ti in Ardeal, cäci atacul piezi§ al du§-
;manilor dinläuntru se da tocmai pentru atitudinea
dârzä de Român neao§ a directorului dela Bra§ov
in fata du§manilor externi. Evident, se mai strecura
aci i veninul du§mäniei personale.
Dar omul drept a biruit furtuna.
A biruit nu numai pentruc'a fost de partea lui
adevärul curat ca lumina soarelui", puterea mo-
ralä care nu poate fi omoritd, dar fiindcä autorita-
tea bisericeascA s'a temut de-o reactiune a con§tiin-
tei române§ti. De aceastä ru§ine a tinut seama, ne-
primind demisia directorului V. Onitiu.
A povesti, pc larg, faptele cari au dus la conflict,
ar insemna sä räscolim räni vechi.
Rämâne frumoasä atitudinea directorului care
pleacä, nevrând sä sanctioneze ni§te elevi cari §i-au
adus aminfe de A. Murä0anu, impodobindu-i mor-
mântul cu flori i legând ca o frânghie de gâtul
statuei de pe Tâmpa tricolorul românesc. Pästräm.
.:u cinste amintirea demnului räspuns pe care I-a
dat autoritätii de stat celei biserice§ti, cä nu poate
mic§ora numärul 'orelor de limba românä inteo
§coald româneascä, care, in treacät fie pomenit, tre-
zia chiar admiratia adversarilor. Nu mi-e ru§ine
s'o spun, declara la 1914, in politehnica din Buda-

202

www.digibuc.ro
pesta, profesorul çle matematici. Kürschák, uimit de
raspunsurile unui student român, azi inginer pe la
Turda, cà liceul din Brawv este cel mai bun din
Ungaria.
latà atitudinea paradoxalá, prin munca lui, direc-
torial dela Brawv trezia stima du0nanului i dus-
mania unor conationali rataciti.
Dar pe mormântul lui, alâturi de-al lui A. Mure-
anu, va râsári In fiecare primävard floarea cea mai
med. : recuno0inta.

Deosebit de bogatá i interesantä este corespon-

denta lui V. Onitiu cu V. Stanciu, astázi profesor
la Universitatea din Cluj. Ea ne intäre§te convinge-
rea cá devotamentul pentru invátämânt i pasiunea
lui V. Onitiu pentru 0iintä se 'mpleteau inteo ade-
väratä i rarä vocatie. Departe de jocul superficial
al diletantului, de implinirea chinuitoare a obliga-
tiei caracteristicä profesionistului, ne räsare profilul
daseálului adevárat, al cärui suflet vezi cum inflo-
re0e de bucurie in implinirea datoriei. Simti cum
tresare la farmecul propriei dep4iri, incântat de noi

In prima scrisoare (26 Noem. 1913), multumind

pentru ajutorul dat la redactarea manualelor de L.
româná, aratá necesitatea selectionärii materialului

203

www.digibuc.ro
de lecturd stientifick, potrivit vârstei. Intr'a doua
(29 Ian. 1914), îi aratà bu.curia de-a gäsi in elevul
de odinioarä un colaborator devotat pentru man-
gdierea sufletului Meu".
In scrisoarea a treia felicitä pe fostul säu elev
pentru paginile de stiintä popularizatä din dome-
niul vast si tainic al stiintelor naturii", prin ca.ri
face un serviciu culturii românesti".
Urmeazd, intea patra scrisoare, precizarea inten-
-tiei de-a introduce in manualele de L. românä na-
ratiuni din viata animalelor si a plantelor in ra-
port cu omul, prezentate in formä povestitoare, nu
descriptivä, cäci descrierea e prea grea pentru sco-
lari de 10-12 ani si nu e interesantä; câtä vreme
descrierea cuprinsä in cadrele unor naratiuni simple
usoare, de plimbäri in pädure, pe apä, in câmp,
de vânätoare, de pescuire, etc. mi se pare usoark
pläcutd i interesantä". Apoi, sugereazä colaborato-
rului säu sä urmeze, ca model, cärtile Kinderaugen
in der Natur", ale editurii H. Gesenius din Halle.
Scriind din nou elevului säu iubit, Ii aratà intentia
de-a introduce in artile sale materialul de stiinte
-naturale inteo anumitä ordine i dupä un anumit
sistem, ca sä nu fie in carte märuntisuri disparate
färä legätura, ci ceva inchiegat i rotunzit". Si
acum urmeazA o märturisire deosebit de pretioasà:
Dar eu trebue sä tiu cont, intru câtva, de glasul pro-
-
204

www.digibuc.ro
fesornor nostri, cari, neintelegand rostul i inten-
tiile cgrtii mele, 1ml exceptioneazd piesele prea lungi,
indeosebi pe i,Harap Alb", pe care de altfel nu 1-asi
scoate, din carte, nici sg stiu ea ar mai carti o surd
de insi impotriva ei. Oamenli acestia nu vor sà inte-
leagg, cg lectura In claseIe inferioare nu se face' nu-
mai pentru de-a ucide prisosul de vreme rgmas din
intamplare neintrebuintat dela lectiile gramaticale
de suffet uciggtoare; ei nu friteleg cg lectura roma-
neasca in clasg are un scop mgret, al sgu propriu:
de-a face pe elev sg indrggosteascg scrisul neamu-
lui, de-a-1 creste atat in sens etic cat i estetic, de-a-1
deprinde sà munceascg i singur, cetind pentru corn-
pletarea i irnbóggtirea cunostintelor sale.
A sasea scrisoare cuprinde larnuriri privitor la ti-
pgrirea manualelor, iar a saptea stirea, cg un grup
de prof esori din Brasov intentioneazg publicarea
unei biblioteci de popularizare a stiintei.
-*

Cea mai de pret dintre scrisorile pe cari am reusit

sg le adun este adresata invatatului profesor I. Lu-
pa., unul dintre cei mai de searng elevi ai lui V.
Onitiu. Ea cuprinde arngraciunea unui orn intrat in
anul mortii (Brasov, 29 Martie, 1915) si ar pgrea des-
curajator s'o publicgrn, deed nu star desprinde din-
tre randurile ei toatä ngzuinta unui mare Roman
205

www.digibuc.ro
de-a schimba fata sufletului românesc, adunându-i
apele risipite In albia dreptei curgeri §i, astfel, in-
direct, Indemnul statornic de-a-i urma truda pentru
mai binele neamului, cea mai nobilA forma a Incor-
dArii energiei umane.
DAm aceastä scrisoare In intregime:

DragA D-le Lupa§ !

Scuzà-mä ea' nu ti-am rAspuns Indatä la scrisoarea

D-tale din 7 1. c. Dar, pe lâng5 ocupatiile colare,
destule, nu o prea duc bine cu sAnAtatea, a§a cA,
de§i n'oiu fì având mai multA treabA decât altAdatA,
mi se pare ca". trebue sA muncesc mai mult §i mai
greu ca nelinioarä §i, la tot cazul: mA simt abAtut
obosit. In astfel de circumstante trupe§ti i ufle-
test, vei intelege cA nu m'am zorit cu räspunsul
mai ales vei intelege cä nu mA preocupA prea mult
frAmântArile mici ale acelui Sibiu, care nu mai este
al lui Saguna, care de mult nu mA mai atrage, nu
mA intereseazA, §i de care mA simt eu desávat*re
Instrdinat i depdrtat. Nu zic mai mult; de§i ar tre-
bui sä zic, dAcA ar fi A-ti spun tot ce gandesc. Atät
numai: cA nici nu am mai candidat de astädatA pen-
tru deputätia sinodalA, i am fost ales fArA tirea
mea i fdrA voia mea ! Pentruce nu am candidat ?

206

www.digibuc.ro
0 fi i sAnAtatea mea subredA cauza, dar cauza
principalä este si rAmâne: horror
Miche intrigi i scurmärile subterarle pentru am-
bitii proaste i interese de ordin material, atmosfera
muceggioasä a liliecilor din Sibiu si tot ce le apar-
tine si Ii priveste atât irni sunt de indepärtate, in-
finit de indepärtate, incât par'cä le-am si uitat, ca
pe o poveste veche i uritä... Scurt iubite D-le
Lupas imi dau seama cä nu o fi bine. asa: dar
pe mine chestiunife märunte ale Sibiului nu mA in-
tereseazá de fel. Indreptati lucrurile Dv.,eu stiu
am incercat, nu odatA, zadarnic, marea cu degetul !...
CA, intre astfel de imprejurdri, e aproape sigur
cd nu voiu participa nici de astAdatä la sinod este
dela sine inteles... Zici sà intervin la deputatii de
aci: sä nu ia inainte angajarnente pentru nirneni in
vederea alegerilor in Consistor... Nic. Bogdan, 'ori
intervin, ori nu, e orn independent si nu poate fi
inhämaf la carul liliecilor. E de prisos sA intervin
la el. Vlaicu ?... Nu ne cunoastern... SulicA ?... Are
alte deprinderi nu ne potrivim... Saftu ?... Nu mai
stie al cui e... El se invräjbeste, ca sä aibä titulus
de-a face mâne pace, si se impacd, pentruca sá
aibd un nou titulus pentru vrajba de mâne... i apoi:
de mine el nu depinde, deci cred cA nu face s5.-I
molestez cu rugäri i sfaturi... altii din gremiu" sunt
mai indicati pentru de a-1 capacita.

207

www.digibuc.ro
 Ergo ?... Te rog, nu te supära .pe mine. Eu Sibiul
nu mai vreau sà-I indreptez...- Muncesc cât biet .voiu
mai putea, aci, la scoala mea, i cu elevii mei... si
încolo ma bucur daca -VA Vád pe Dv. in muncä pe
orice teren doresc din tot sufletul succes In
toate !
Al D-tale sincer stimátor i amic.

208

www.digibuc.ro
 XII

In mijlocul preocupärilor zilnice,

trebue sä ne gäsim ceasuri de li-
niste, in cari sä stäm de vorbä cu
sfintii si martirii nostri de prin
veacuri, sä le cunoastem faptele si
sd ne insufletim de jertfele lor, färä
de cari nu s'ar fi ales din noi ceea-
ce suntem azi".
V. 0.

Räscolind totul, am constatat cä dela tata, fie ier-

tat, n'a ramas nici un manuscris", mi se scria in 27
l ulie 1935. Mi-a fost cu neputintä sä cred acest lu-
cru, deaceea am stäruit mereu in cdutarea lor, cáci
un burghez nu moare fdrä testament, dar nici un
intelectual färä manuscrise. f iatä cä stäruinta mea
a dus la rezultat, aflându-se o serie de manuscrise,
lintre cari cele mai multe continând
. pretioase pa-
gmi inedite.
Intâiul manuscris (8 pagini) cuprinde reflexiile
unui cititor" in legaturd cu aparitia ziarului Dra-
pelul", la Lugoj. Deceptionat de forma intâiului nu-

14 209

www.digibuc.ro
mär, constatä distanta mare intre vis i realitate. In
legäturä cu acest fapt, aminteste doug intâmpläri
cum si-a inchipuit Viena, si cum era in realitate ;
apoi, cum era in realitate fiinta care i-a räspuns, la
un anunt de edsätorie, cä este de 18 ani, foarte fru-
moasa, drägälase, casnied i solidä".
Un plocon de examen" (5 pagini) este o amintire
din
4.-
viata scolarä. Pe vremuri, in preajma examene-
lor, curgeau plocoanele pentru prof esori. Ca sä-si
salte odrasla peste examenul de bacalaureat, Moise
Gârdan, negustor de porci, trimite unui profesor trei
exemplare. Reusind bäiatul la examen, negustorul
.siret isbuteste sä scoatd din ograda profesorului cei
trei porci, multumindu-i pentru gäzduirea de câteva
zile, spre uimirea profesorului rämas de pagubd
de batjocurä.
Pildele lui Solomon" (9 pag.). sunt o serie de spi-
rituald observatii ale unui profesor de muzied (G.
Dima), _in cursul unei repetitii de cor, cu un prolog
de 18 i un epilog de 7 versuri.
Un portret: Petru. Trued" (4 pag.). Autorul mär-
turiseste ea' vrea sä dea icoana psihied a Românilor
pe timpul conferintei nationale dela Sibiu (1893). La
adunare, cel mai insufletit este P. Trued din Câm-
peni, care'ntr'un discurs infläcdrat indeamnä po-
porul sà gläsuiased prin fapte" i sä lupte pânä la
ultim-a picaturá de sänge pentru desrobirea natiunii".
Chemat la jurämânt, poporul se aratá rezervat fatä

210

www.digibuc.ro
 initiativa lui prea indräsneatä. Doar trei tineri
universitari. din Romania strigará : Juräm ! Decep-
tionat, Trucá se coboará dela tribunä. Schita ne ilu-
streazA fluctuatiunile psihologice" ale Ardealului,
de la torentul insufletirii (1893), la apatia plinä de
deceptii" din 1894 i 1895.
Tragedia unui orn" (schità, neterminata, 3 pag.)
este povestea tristà a unui tanàr bolnav, a cärui
viatá e o agonie continuA".
Din Plan pentru editarea unei biblioteci literare"
(4 pag.) se vede cä era ispitit de gândul editärii cla-
sicilor nostri cu adnotarea cuvintelor mai grele
la noi neuzitate".
Terminologia sträveche latinä a limbii române"
(4 pag.) cuprinde note, poate, in vederea unei lucrari
mai mari.
Patru lucräri model de L. roman& pentru cl. IV
licealä (12 pag.). Se stie, cA Onitiu cerea profesori-
lor sä facä lucräri de model, pentru a aräta elevilor
cum ar fi trebuit ei sá lucreze subiectul dat.
Manuscrisul eel mai extins (89 pag.): Program de
invätämânt pentru Limba si literatura româng in
institutele pedagogice gr. ort.", cu data de 16 Au--
gust, 1914, este scris la rugarea metropoliei din Si-
biu si a rämas nepublicat. Proiectul este lucrat am5.-
nuntit, cu sentimentul räspunderii omului care-si dà
seama c pregäteste pe viitorii luminätori ai poporu-
lui. Pe langä instructiunile necesare, lämureste sco-

211

www.digibuc.ro
pul studierii limbii §i. literaturii române i dà meto-
dica trebuincioasä. Acest studiu, zice el nu este un in-
vgtgmânt de forme i de scheme, ci un isvor, cel mai
propriu isvor, de culturg adevaratà pentru noi. El
se va intemeia pe intuitia literard", adecg lectura
din autorii no§tri cei mai de seamd". Trebue sá ri-
dicgm la un grad cat se poate de Irian nivelul cultu-
ral al viitorilor invgtgtori §i sa le dgm cuno§tinte
precise qi organic (logic) legate. Invgtgtorul viitor
trebue sg qtie §i. mult i bine". Cun*intele i le va
agonisi prin lecturi, prin indrägirea cgrtii române§ti.
Rezultatul anilor de qcoald trebue sg fie indemnul
fgrg de astâmpar dupg cuno§tinte noug, prin muncä
neincetat indoitd".
Umorul poporului roman" (3 pag.). E un studiu
fragmentar, care nu §tim dac'a fost terminat, devi
promite cg va reveni in cele urmgtoare mai pe-
larg" asupra umorului din striggturi. In introducere
arata originea cuvântulvi. umor", care'n limba la-
ting insemna lichid"; ra pgrerea, cà trupul omu-
lui are nevoie de o cantitate de lichid, pentru a con-
ditiona sängtatea i buna dispozitie. Definitia nu
are rigoare Umor inseamng o voie bung,
care cautd in viatä momente ridicole, se manifestà
prin râs senin i produce râs vesel in altii". Omul
cu umor este totdeauna optimist. Mar rar un popor,.
zice el, in firea cgruia sg fie umorul o notg atât de
esentialg, ca poporul roman; un moment fericit ace-

212

www.digibuc.ro
sta, cAci el inseamnä ch. Românul are idealul nizuin-
-telor omenesti, are mens sana in corpore sano".
TJmorul nu päräseste pe Român nici in momentele
de'ncercare i se manifestä chiar i in noptile de pri-
veghere a mortilor".
Cele mai insemnate pagini manuscrise cuprind o
scrisoare neterminata, färä titlu, in 11 pagini. In
.mijlocul secetei literare, prietinul (probabil V. Bra-
niste) 11 indeamnd sä scrie in foiletonul Patriei",
care apärea in Bucovina, 1897, in legäturä cu päre-
rile unui Domn Elp" (päcat c'a murit Bogdan Duicá,
singurul care m'ar fi putut lämuri, cine este acest
Elp.), baciul critic dela stâna literarr a Dreptätii"
din Timisoara. Acesta afirma ea' miscämântul lite-
rar" a incetat in Ardeal, de când nu mai scrie V.
Ranta Buticescu. Sunt cunoscute mirozeniile lite-
rare" ale acestui scriitor, despre care Onitiu, Inzes-
trat cu spirit critic si trecut prin scoala lui Maio-
rescu, spune: Eroii lui sunt spectri färà sânge... f an-
lasme anemice, imposibili ca psihologie", cari vor-
besc in tirade retorice.
Dar opiniunile emise de admiratorul lui Buti-
cescu sunt numai un pretext, pentru a limpezi o
problemä care se vedea cä-I främânta neprielnicia
mediului românesc pentru scriitor. Sunt admirabile
pagini, de dureroasä spovedanie, cari ne desváluesc
un suflet de artist coplesit de imprejurgri nefavora-
213

www.digibuc.ro
bile si o constiintä literarä foarte adâncä. De ce nu
mai scrie ?
Trecut-au, zice el, acele vremuri neuitate, când.
tot sufletul mi se revärsa in scrisul meu... tre-
cut-a poezia sufletului Vanär care da seva scrisu-
lui meu. Pricinile pentru cari nu mai scriu, i acele
imprejurAri in cari odinioará scriam, sunt tipice
pentru intreaga miscare literarg dela noi. Eu i toti
cei de seama mea scriam 'And când eram maf tineri,
pând când viata nu ne incärcase cu sarcinile grele
de muncä profesionalg. Azi suntem legati cu totii de
cancelarie, de catedrá, de daraveri incurcate, de ru-
brici, de cifre, de forme. Iar in aceste ateliere, in
cari inteä avântul poetic al junelui talent literar,
aerul e greu i nklufos, lumina e gälbue i vesteji-
toare. Din aceste localuri, cu mirosul lor mucegäios
de acte, cu praful lor vecinic, nu existä poezie. Muza
fuge de aici. Elli place la lumink la aer, la verde._
Apoi, aratä o altä lature a tragicului din sufletul
unui scriitor : Nu putem trdi dupä munca noastrà
literarä. Publicul cititor ne lipseste. Toatd literatura
noasträ este o creatiune de distractie, produsg de oa-
meni tineri, cari mai au rägaz. Forta bärbätiei, pri-
ceperea profundá a problemelor vietii, seriozitatea,.
latd ce ne lipseste in creatiunile literare. Efemeride,
lecturä de canapea e tot ce se produce. Pang cänd
creatiunea literarä nu va deveni si la noi o profe-
214

www.digibuc.ro
sie, dupä care sA poti trAi, orice având literar mai
puternie este exclus.
La'ncheierea acestor admirabile pagini isi aratA
admiratia fatA de scriitorii dela Convorbiri Lite-
rare", cari au pus mai presus de ameteala entuzias-
mului national adevArul 0 cultul lui.
'apoi, de ce n'am aminti 0 acest fapt, I-a muscat
si pe el sarpele calomniei, si, pe lânga munca de bi-
rou, care 1-a'mpiedecat sA scrie, a mai risipit multä
energie in lupta impotriva räutätii oamenilor, a cer-
cului strâmt" in care träia. Aceste amArAciuni au
strAbAtut in schita : Moravuri. contimporane". Am
voit, spune el, sA lupt cu sobolii pismei 0 ai urei...
Oamenii de bine m'au lAsat sA md bälAbänesc eu
singur cu haita ce submineazA ordinea vietii sociale
la Români. Ponegritu-m'au prin ziare, defdimatu-
m'au, calomniatu-m'au. Dar nu e dreptate in lumea
asta ? Nu sunt merite, nu sunt jertfe cari sA te cu-
scuteascä de o asa soarte ?
Revolta lui ne aminteste cuvintele lui T. Maio-
rescu: Nimeni nu iese nepätat din lupta vietii.

215

www.digibuc.ro
 Fiori de fericire ma cuprind
In zare väd dragoste de popoare in-
fràite, libertatea sf Arita' a popoare-
lor, libertate egala pentru toti ! Tre-
cutul i viitorul mi se deschid deo-
potriva: acum träesc in Roma, acum
mà vad stapan pe muntii liberi
,române0i".
V. O.

Trebue cunoscut mai de aproape omul" ale cä-

rui visuri se'mpletesc in cadenta Cântärii Roma-
niei", prevestind limpede vremurile de azi.
L-am avut in cl. IV ca profesor de L. românä.
ParcA-1 \Tad §'acum... pg§ind demn, judecând cu
cumpäl i rostind gray i räspicat indemnuri inte-
lepte pentru viatg. Pedep§ind cu iertarea, sau in-
dreptând cu mustrarea, intelegând sväpäierile ado-
lescentei noastre, räspândind incredere §i. optimism,
pastrând un zâmbet mântuitor i pentru cel mai
descurajat elev. S'apropia de noi cu atâta dibAcie
psihologicä, cu o revärsare de iubire seninä, care ne

217

www.digibuc.ro
deschidea sufletele. Nu opera cu natiuni nesigure
sau necunoscute, stäruia asupra fiecärei chestiuni
cu räbdare, nu inainta cu materialul pând nu se con-
vingea cä fiecare elev a'ateles totul, deslu0t. Imi
rdsunä §'acum in urechi tonul lui senterrtios : Cine
nu §tie scrie corect, nu va trece clasa; cine n'a cetit
pe Slavici, sä n'a§tepte nota de trecere !
Spirit pätrunzator, cuno§tea pânä'n adâncurt con-
§tiinta umaná 0 o'nfäti§a plastic, cum aratà insem-
narea pdstratä din discursul, nepublicat, dela'ncepe-
rea anului §colar 1912/13: Sufletul e ca pämântul.
Prime0e in el 0 säniântä bunä 0. sgmântä rea. Si,
precum 0 in pämântul care rode0e de toate, se spo-
resc mai tare buruienile, a§a 0 iti sufletul nostru pd-
trund 0 prind rädäcini mai repede relele 0 ispitele.
Dar, precum taranul lucreazá toatä viata pentru ca
sd nu sporeascd 0 deci sà stârpeascä buruiana, ap.
0 noi trebue sä ne trudim pentru stârpirea ispitelor
0 relelor.
Aceea0 intelegere clarà a sufletului omenesc, cu
1umin4urile 0 umbrele lui, reiese din paginile scrise
in amintirea prof. V. Micula (mort in räsbolu), cari
cuprind ultimele sale rânduri gternute pe hârtie :
Fiinta noasträ, a celor multi, a tuturor aproape, este
un amestec bizar de insuOri suflete0i, unele mai
frumoase 0 mai bune, altele mai putin frutnoase 0
mai rele; elementele sunt acelegi la toti, e acelg
218

www.digibuc.ro
aluat sufletesc, numai proportia amestecului e altar
la unii mai multä fáinä albd, la altii mai multá tä-
rât'ä.
Ceeace-i crea prestigiul era farmecul vorbei, pri-
virea senind, umorul inviorátor, simpatia care radia
din toatä fiinta lui, cäldura inimii, iar ceeace-i inalta
autoritatea era cultura lui, puterea de-a ceti in su-
flete, härnicia lui, energia darza i accentuatul sen-
timent al räspunderii. La moartea lUi, d. N. Iorga
i-a fixat portretul in liniile fundamentale (Oameni
cari au fost, vol. II, pag. 180): Om cu nesfârsità
iubire pentru scoala sa, spirit limpede i vointd ho-
täritä, el a adus nepretuite servicii invätämântului
românesc in Ardeal. A compus cárti de scoalä in
pirit modern si a scris i opere literare, inteo limbä
frumoasá".
A fost o personalitate complexä: profesor, orator,
istoric literar, scriitor, animator al .societätii, factor
de conducere cu spirit de organizare cu putere de
initiativä, adânc i expeditiv in acelas timp ,care pu-
nea probleme si.da solutii, V. Onitiu a fost, mai pre-
sus de toate, dascdlul intelept, educatorul iscusit,
dupg chipul i asemänarea lui G. Lazär. Nu'nzadar
afirma G. Bogdan-Duicd (in conferinta dela 28 Iu-
nie, 1925), 61 ideea infiintärii gimnaziului din Bra-
sov a fost ideea unui coleg al lui Lazär (episcopul
Moga); deci fapta lui Lazär a creat indemn, iar du-
hul lui a plutit i peste aceastä scoalä.
219

www.digibuc.ro
 Ramanem cu convingerea neclintita, cà träinicia
§coalei dela Bra§ov este asiguratä, jertfa de ternelie
este sufletul lui V. Onitiu. In el s'a intrupat tipul
social ourat: dascalul (E. Spranger, Lebensformen,
pag. 202), omul care nu trae§te nemijlocit, prin sine
insu§i, ci prin alii i a carui faptà e temelle este
iubirea, fara de care educatia nu este posibila.
(Spranger, o. c. pag. 378). Dascalul, ca forma de
viata, intrupeaza iubirea activä, pedagogica, indis-
pensabilä pentru räspandirea culturii in noile gene-
ratii, ceeace numim educatie. Si omul de stat §i pre-
dicatorul §i artistul poate fi socotit intre educatori,
dar pasiunea pedagogica la ei n'a devenit viata in
viata lor". (Spranger, o. .c. pag. 378). El a realizat
idealul vietii, legea fundamentala a ratiunii pure
practice, precizat de Kant in paragraful 7 al cele-
brei Critica ratiunii practice": Lucreaza astfel in
cat maxima vointei tale sa poata oricand sluji in
acela§ timp §.1 de principiu al unei legiuiri univer-
sale".
Viata lui Onitiu a fost o viata sfanta de dascal,
o lupta nobila pentru un ideal, o fapta senina de iu-
bire pentru neam.

220

www.digibuc.ro
 XIV

Nimic nu Ina lta sufletul omului

ca savarirea unei fapte bune. Cel
mai mic §i mai trecätor bine, ce-1
savar§im pentru altul, ne inaltd su-
nete§te i ne ridica peste nivelul oa-
menilor de rand. 0 fapta mare de
dragoste este ca soarele, care Incal-
ze#e pe tosi deopotriva".
V. O.

Vorbind despre prof. D. Almgseanu, Onitiu pre-

cizeaza tipul dascälului din Ardeal (anuar 1897), ca-
racterizat prin idealism si sdrAcie; martir al culturii
românesti. care-si cheltueste stolul de idealuri",
pentru neam. Aceasta e linia dreapta a vietii lui
Onitiu, devotamentul fatä de neam prin Implinirea
datoriei fata de scoald. Implinirea datoriei, problemä
care se strecoarä mai In toate discursurile lui. N'am
sà uit niciodatà profunda impresie pe care a pro-
dus-o asupra-mi, sublinierea ei, Inteun discurs, ne-
publicat, prin povestirea unei intampläri din viata
lui Shakleton. Exploratorul polului nordic ne mai
221

www.digibuc.ro
al/and vre-o nädejde, pierdut in imensitatea de zä-
padd i ghiatä, asezä inteun loc, pentru cazul c'ar
pieri, ultimul sAu cuvânt... i acest testament cu-
prhIdea numai o povatä, eked copiii lui:
datoria. Implinirea datoriei e legea supremä a
constiintei si forma cea mai nobilà a indeplinirii
,obligatiunilor fatâ de neam.
timpul, in care a muncit Onitiu, Il astepta.
Spre sfârsitul veacului trecut, luptele politice In
Ardeal ajunserä la obosealä. Pasivitatea descuraja-
toare, desiluzia Memorandului, aduserd o temperare
a agitatiunilor politice. In schimb s'a intensificat
miscarea culturalä cu caracter national i organiza-
rea economicA, puterea de viatä a neamului nepu-
tând fi opritä in revârsarea ei.
E vremea de prosperare a bâncii Albina" (si se
va face odatä dreptate factorului hotAritor al vietii
economice care a fost P. Cosma), de avânt a liceelor
din Ardeal, cänd la orizont apare LuceafArul", iar
soarele pentru toti Románii räsare la Bucuresti. Cu
credinta in puterea salvatoare a culturii, in fruntea
miscärii culturale apare chipul senin al dascâlului
vrednic dela Brasov, stegarul profesorimii române
din Ardeal, cum 1-a numit prof. G. Precup dela Blaj.
Vederile lui sunt asemangoare cu ale d-lui N. Iorga,
pe care-1 aminteste cu admiratie de mai multe ori,
ele au format credeul generatiei din preajma in-

222

www.digibuc.ro
tregirii neamului : Trebuia realizatä mai intii uni-
tatea culturalä, legätura sufleteasca care sä clued la
intregirea neamului.
Nelmpiedecat de prejuditii regionaliste strâmte,
Onitiu s'a aruncat in valul cel mare al sufletului ro-
mânesc, care a dus la ziva cea mare dela 1 Dec.
1918. Astfel a luptat, prin culturä, pentru desrobi-
rea neamului, de care se simtea nedespärtit din co-
piläriá'n care vAzuse traiul chinuit al plutasilor, pe
Muresul care tocmai la Reghin iese din strâmtoarea
muntilor saltä'n largul libertàtii câmpiei.
Credinta lui in propäsirea neamului a rdsärit din
optimismul lui vigui os, rezultat din Biblie, din fol-
clor i din Cronicari, care 1-au ajutat sd'mpace idei
adverse inteo conceptid unitard de viatà. Traditiona-
list, care primeste bucuros inovatiile sänätoase :
Scoala nu trebue sä inchidá usile in fata miscdrilor
noi, dar, dacä e vorba sä se facä räsädirea cu succes
a acestor idei la noi, trebuesc studiate cu temeinicie.
Intr'alt loc condamnä teama de noutati" a Roma-
nului. Deci nu'ncremenea in traditia.moartä, dar nici
nu era pentru realizärile pripite. Primia propäsirea,
,controlatá de elementul moderator al traditiei, cum
precizeazd M. Eminescu.
Apoi, hied un fapt care 1-a impins spre cârma so-
cietätii: indemânarea de-a cobori din seninul idea-
iului in praful realitätii. Intr'o fericitä armonie, s'a

223

www.digibuc.ro
impletit in sufletul lui idealismul dacic cu spiritul
realist al Romanilor. Astfel de'nsuqiri sunt proprii
oamenilor predestinati creatiunilor cari rámân.
Iar, dacd asfäzi, in plin6 Inflorire culturalä, suntem
datori sà ne cinstim precursorii, sä ne-amintim mereu
c'a fost odatá un daseäl luminat, care, din adâncul
realitAIii, s'a'ngltat pe culmi de suflet românesc, cu
ochii indreptati spre ideal.
i vulturii 4i iau avântul sborului de pe stânci,
pentru a se inAlta in albastru, cu ochii tintà spre
soare.

224

www.digibuc.ro
 Scrierile luti V. 011)1[1'11x

1. Gacitura numerica, No. 4 al Nouei Bibl. Romane,

Brasov, 1882:
2. Netero, dupa C. Oppel, Nr. 6 al N. B. R., 1882.
3. Quo usque tandem, Telegraful Roman, 10 August
1882.
4. Gaciturd, in Nr. 8 al N. B. R., 1882.
5. Gacitura epigraficä, Nr. 10 al N. B. R. 1882.
6. Dinaintea Grivitei, nuveld istorica, N. B. R.
7. 0 intriga cu bun sfârsit, nuveleta, N. B. R. 1883.
8. Colectiune de poezii poporane din satul Amnas,
N. B. R. 1883.
9. 0 zi din viala regilor vechiului Egipet, N. B. R.
1883.
10. 0 corespondenta din Lipova, Telegraful R. 11
At1gust 1883.
11. 0 gluma, nuvela, Familia, August 1883.
12. Ursita mea, nuvela, Familia, Sept. 1883.-
13. 0 corespondenta din Poplaca, Telegraful Rom.,
Oct. 1883.

15 225

www.digibuc.ro
14. Deian, nuvela, Familia, Martie 1884.
15. 0 corespondenta, Telegraful Roman, 12 August
1884.
16. In feriile Pastilor, amintiri de calatorie, Telegr
Rom., 18 Oct. 1884.
17. Colaborare la revista Musa, Sibiu, 1883-85.
18. Redactarea revistei Roza fara. ghimpi, Budapesta,
1888.
19. 101 istorioare morale, trad. din 1. germ., de Un
prietin al copiilor, Brasov, 1891.
20. Plan de'nvätämant pentru L. romand, Brasov,
1893.
21. Straturi In poezia poporana, Vatra, Bucuresti,
1893.
22. Carte de cetire, cl. I-IV, Brasov 1893.
23. Elemente de filologie, Brasov 1894.
24. De toate, schite si nuvele, Brasov 1897.
25. Tiganiada lui B. Deleanu, revizuitä i retipäritä,
Brasov 1900.
26. Conferinte pedagogice I, Brasov 1897.
27. Conferinte pedagogice II, Brasov 1900.
28. Din cele trecute vremi, studii literare, Arad,
1912.
29. Iistoria literaturii, litografiatä, Brasov 1909.
30. Poezia epica a lui V. Alexandri, Transilvania,
Sibiu 1900.
31. In sat la Tänguesti, teatru.
32. Pentru ochii limli, teatru, dupa Labiche.

226

www.digibuc.ro
33. Articole, in ziarul Tribuna, Arad.
34. Articole, in ziarul Românul, Arad.
35. Articole, in Drapelul, Lugoj.
36. Articole, in Gazeta Transilvaniei,*Brasov.
37. Recensii, in Revista Teatralä, Brasov.
38. Anuarul liceului din Brasov, 1895.
39. 11 11 11
1896.
40. 71 It 11 1897.
41. 27 7f 1898.
42. 77 17 1899.
43. ,, 1900.
44. )1 1* 7/ 1901.
45.4 )1 )1 11 1) 1902.
46. 11 11 )3 1903.
47. PP 57 11
1904.
48. 11 11. 11 ,, 1905.
49. 1P 11 17 1906.
50. ,, 77 11 71' 1907.
51. 11 11 11 11
1908.
52. YP 11 77 1909.
53. 77 7. 77 1910.
54. )1 11
f, 11 1911..
55. ,. 11
, 11
1912.
56. 11 11 , 71
1913.
57. ,, !, 11 )1 1914.
58. 11 71 :7 71
1915.
.59. Pildele lui Solomon, portret, ms. 1908.

227

www.digibuc.ro
60. Un plocon de examen, 'Schità, ms.
61. Tragedia unui orn, 'schitä,' ins. 1896.
62. Primul nurnär al Drapelului, ms.
63. Petru Truck schitk ms.
64. Scrisoare, fgra adresk rns.
65. Insemnare despre articolele scrise In 1882-84,
MS.
66. Plan pentru editarea unei biblioteci, ms.
67. Pedagogia nationalk discrus, 1904, rns.
68. Umorul poporului român, 1892, ms.
69. Patru lucrgri tip, la . L. românk ms.
70. Note privitoare la originea lirnbii române, rns.
71.. Greseli de limbk MS.
72. Program de invätàmânt pentru L. rom., 1914, gts..

228

www.digibuc.ro
SI tielii si Cuvânit 6.ri

www.digibuc.ro
Trataimentul exceptional ca mijloc
asprut de disciplinare
(Anuarul liceului, 1894/95)

Ca o prefatä a conferintelor pedagogice, V. Onitiu

scrie urmâtoarele rânduri vrednice de actualizare:
Literatura noasträ pedagogicä, in ramul special al
cresterii i instructiunii din scoalele medii sau se-
cundare, este atât de särack incät opinia celor mai
multi, cari cred cd ea nici nu existà, nu este de loc
riscatä.
Ca bärbat de scoalä, chemat a lucra in aceste in-
stitute de invätämänt atât de importante, nu se
poate sä nu resimti acest gol i sä cerci a-1 implini,
in interesul cresterii odorului celui mai scump ce
incredintat neamul românesc, a tinerimei sco-
lare.
Acestea au fost consideratiunile cari au indemnat
corpul profesoral dela scoalelei medii din Brasov
de-a tinea din timp in timp conferinte pedagogice, in
cari sä se discute asupra câte unei chestiuni pedago-

231

www.digibuc.ro
gice impuse de raporturile deosebite ale invâtàmân-
tului secundar.
Ca lea urmatg era: se insárcina câte unul din mem-
brii corpului profesoral, fie din proprie initiativä, fie
la rugarea directunii, sa prezinte un raport asupra
unei chestiuni., Raportul acesta se' prezenta inteo
conferintà convocatA anumit,spre acest scop, se dis-
cuta de intreg corpul profesoral s'i, ca rezultat, con-
ferinta vota sau in form6 de tese sau de concluse
formale principiile directive, sau dispozitiunile nor-
mative, cari au rezultat din studierea si discutia che-
stiunii.
Aceste rapoarte si discutiuni principiale, ilustrate
cu experienta bogatd a pedagogilor practici, au con-
tribuit a lumina multe probleme din haosul de da-
torinte ale profesorului scoalelor medii si au desvol-
tat un inters tot mai viu intre membrii corpului di-
dactic pentru clarificarea chestiunilor de scoalä. Ast-
f el, incät influenta lor binefäcatoare asupra mersu-
lui invätämântului si a disciplinei scolare nu se
poate nega.
Am socotit, deci, cä nu voiu putea intrebuinta mai
bine aceste pagini ale programei noastre scolare, de-
cât dacâ le voiu destina pentru perpetuarea lucrärii
conferintelor noastre pedagogice, cu gândul de-a
urma tot asa si in viitor. Astfel vom avea cu timpul
o micä colectiune de studii si opinii pedagogice asu-

232

www.digibuc.ro
pra multor chestiuni de interes pentru profesorii
scoalelor noastre.
Cä e putin ceeace am fäcut i cä tot putin va fi
ce vom mai face In viitor, este evident. Dar dacä
incercarea noasträ va indemna i pe aii colegi dela
alte institute a. urma tot pe aceastä cale si a ne im-
pärtási cu finea anului scolar rezultatul muncii lor
de peste an in aceastä directie, atunci in scurt timp
golul literaturii noastre pedagogice se va implini, iar
ceeace este de importantä nivelul scoalelor
noastre secundare se va inälta in mod simtitor.

In scara mijloacelor de disciplinare directä, adecä

a pedepselor, a trebuit SA' se simtä de repetate ori un
mare gol: lipsa de tranzitiune dela pedepsele cele
mai aspre de inchisoare i pânä la pedeapsa de con-
silium abeundi", forma cea mai domoalá a indepär-
tárii unui scolar din institut.
De repetate ori a trebuit sá se constate, cá pe-
deapsa cu inchisoare nu mai e suficientä pentru in-
dreptare unor anumiti scolari; iar consilium abe-
undi" ar fi incä o pedeapsà cu mult prea asprä pen-
tru transgresiunile fäcute. Intr'astfel de imprejuräri,
nefiind o congruentà intre fapta comisä i pedeapsä,
trebula sá lipseascá efect;il moral al pedepsei
se stirbeasca disciplina scolarä.

233

www.digibuc.ro
 Golul amintit s'ar putea suplini prin introducerea
tratamentului exceptional" ca mijloc aspru de pe-
deapsd", ce ar forma transitia intre pedepsele obi-
cinuite in §coalä i intre consilium abeundi".
Sub tratament exceptional se intelege o tinutä
exceptional de asprd i necrutaloare, in §i afarä de
§coalà, fatd cu facela care, pe baza unei intelegeri co-
mune a profesorilor, s'a fácut nevrednic de iubirea,
sprijinul i consideratiunea educatorilor
Se va manifesta acest tratament exceptional cu
toate ocaziunile: in §coalä la rdspunsuri, pretinzân-.
du-se o exactitate mai mare i aplicându-se o clasi-
ficare mai riguroasä cleat la alti colegi, denegân-
du-se orice blândete sau intimitate a tonului in con-
versatia cu el, lipsindu-se de oHce favor sau conce-
siune, la care ar apela i pe care colegii lui o ar
primi. Iar afarä de §coalâ restrângându-i-se liber-
tatea la minimul posibil i dacä se poate supunân-
du-se i la o isolare intre colegii säi de §coalá.
Astfel inteles tratamentul exceptional, i aplicat
in mod uniform de cdtre toti profesorii institutului,
este de cea mai mare importantä pedagogick fiindcA
se stabilete o congruentá intre pedeapsd i faptd,
care, la alte pedepse, in prea putine cazuri se poate
ajunge.
Principiul pedagogic pe care se bazeazá tratamen-
tul exceptional este acela al consecventelor natu-

234

www.digibuc.ro
rale" (Herbert Spencer), adecâ principiul de-a lipsi,
rept pedeapsà, pe elev tocmai de acele bunuri pe
cari el in nesocotinta i rautatea sa le-a desconside-
rat si le-a cAlcai in picioare. Scolarul supus trata-
mentului exceptional a luat in Wale de joc iubirea
ingrijirea, bungtatea i indulgenta, favorurile
prevenirea educatorilor sai, drept consecintä natu-
rald acestea i se detrag, pentruca, dacä nu le-a stiut
aprecia mai inainte, pe când le avea, acum, neavân-
du-le, sä inteleagä insusi eu regrete i durere pute-
rea lor binefäcätoare. In chipul acesta tratamentul
exceptional aplicat cu tact, uniform si serios in noud
cazuri din zece va fi neapârat de efect nioralizator,
iar dacA inteun caz nu-si va ajunge scopul, faptul
acesta va fi cea mai sigurg notä pentru un elev, cá
acela nu se mai poate indrepta, ca e copt a fi îide-
pàrtat din intitut.
Drept normä de procedurà diSciplinarä, pentru vii-
tor, se prezintä urmátoarele teze principiale :
1. Ca pedeapsä asprd se primeste fatä de scolarii
mai gray vinovati in cAlcarea disciplinei scolare: tra-
tamentul exceptional, care se manifestá in tinuta
asprá i necrutätoare in i afarä de scoalà a prof e-
sorului fatâ cu elevul.
2. Tratamentul exceptional se decreteazd pentru
acei scolari la cari alte mijloace, mai domoale, nu
235

www.digibuc.ro
au ajutat, dar cari nu au facut lucruri pentru cari sá
.
fie indepärtati din institut.
3. Tratamentul exceptional, ca dispozitie discipli-
nara, stä In ordinea pedepselor nemijlocit inaintea
consiliului abeimdi.
4. Tratamentul exceptional se decreteaza de catre
conferinta profesorala si are -sa fie exercitat de toti
profesorii institutului, In deosebi de .catre cei ocu-
pari In clasele respective,
5. Ca orice pedeapsd, i ateasta trebuind sa fie in-
dividuala i efectul ei depinzand dela bunul tact al
profesorilor, se recomanda ca gradatiunea asprimei
sa aiba drept norma semnele de eventualä indrep-
tare din partea scolarului; cu cat acestea se vor ivi
mai clar, cu atat. se va Induici tratamentul i, la de-
plinä indreptare, va deveni identic cu tratamentul
observat fata cu ceilalti scolari.
6. Se intelege cà tratamentul exceptional nu va
putea fi nici cand brutal sau injurios, prin ce s'ar
nimici orice germen de bine din inima aceluia, pe
care nu-i permis a se uita cà vrem in-
dreptam.

236

www.digibuc.ro
 Memorizarea
(In cadrul Limbii romane)

Una dintre deosebirile esentiale intre pedagogia

evului mediu i pedagogia nouà este, ca pe cand cea
dintai se multumia a pretinde dela scolari cunostinte
formale, pedagogia noua cere in randul prim cunos-
tinte in fond: intelegere i judecata dela scolari.
Din orclinea aceasta de idei a rezultat, cà pedago-
gia evului mediu privia memorizarea ca mijlocul de
capetenie al metodicei sale. Totul se invatat de rost;
daca intelegea scolarul sau nu, aceea ce cetia, era
o chestiune irelevantä. Vorba era, ca el sa stie re-
cita ca apa", cum se zicea, canturi intregi din Ver-
gilius, din Ovidius si din alti autori, clasici sau me-
dievali. Aceastä procedurä era pe cat de pagubitciare
intelectului, pe atat de funestä in consecintele sale
asupra vietii spirituale a omenimii. Toate capetele
luminate ale Europei pe acele timpuri erau fornia-
Este. Toata stiinta era o stiintä de carte, care, des-

237

www.digibuc.ro
fácându-se de realitate, ajungea la cele mai bizare
eoncluziuni. Studiul de' predilectie al timpului era
Logica, dar nu ca o stiintá realä cu bazà In Psiholo,
gie, ci ca o colectie minunatà de sabloane de gân-
dire, pe cari oricum le-ai fi aplicat in scrutdrile
stientifice nu te puteau conduce la descoperirea nici
unui adevär nou. i logica se memoriza, iar dacd là-
cea pedagogul ceva de-a usura nu intelegerea ci
memorizarea ei compunea formule mnemotehnice,
prin cari incarca numai zadarnic memoria
bor. In sfârst, orice ram de stiintä: retorica, grama-
tica, muzica, se cultiva numai i numai in pärtile
ei formale, invätându-se toate de rost. Retorica nu
era o stiintä formatá din studierea de discursuri cla-
sice, ci o stiintà a cärtii de retorick a sti gramaticä
nu Insemna a avea cunostintä despre structura, fi-
rea i legile limbii, ci a sti ce este cartea numità
gramaticä si a recita cuprinsul ei. Vorba de mai sus:
se fdcea numai stiintä de carte", pentrucd se ne-
glija judecata si se cultiva exclusiv memoria.
Caracteristica evului nou in pedagogie este tocmai
de-a fi pus in contrast cu evul mediu pondul
principal pe desvoltarea judecatii scolarilor i pe in-
telegerea materialului real de cunostinte.
Pedagogia modernä nu cere dela scolari sä cu-
noascä cartea de retoricd, ea .cere ca rolarul sá in-
teleaga discursurile alese, atât in fond, cat i in
238

www.digibuc.ro
foing, sd le stie aprecia in intregul, kr, sa guste pia-
cerea esteticä la auzirea sau cetirea kr. Azi nu ce-
rem dela scolar ca sa cunoascä cartea de logicä, ci ca
el sd stie gandi logic si sá tie controla -corectitatea
gandirii altora, primind sau respingand judecatile
kr, dupäcum le stie judeca, dacä sunt corecte sau
gresite. Gramatica nu se invatd pentruca scolarul sä
exceleze in recitarea temelor nesfarsite ale cäitii de
gramatica, ci pentruca sA cunoascä fiinta, firea, le-
gHe limbii.
Cu toate acestea, atat de inrädäcinatä pedeoparte,
iar pe de altä parte atat de comodd pentru pedago-
gul practic este metoda medievalk trick si in scoala
modernä avem sA ne plangem de fapiul cä daseälii
uitä cä scolarii nu au sä. invete cartea", ce li se dà
In mar* ci materialul real, cu care se ocupä cartea.
Voiu ilustra asertiunea mea cu o pildd scoasd din
viata noasträ scolarg.
Intre obiectele de invätdmant ale liceului este si
Stilistica. Aceastajudecand dupà manualete de sti-
dupä cärtile de cetire, menite a-i servi cu
exemple se propune in cele mai multe scoale toc-
mai in spiritul medieval.
Pe cat de usor este in teorie a stabili pozitia
chemarea Stilisticei in scoalà, pe atat de greu pare a
fi a executa ceeace rezultá din rationamentul teo-
retic.

239

www.digibuc.ro
 Cáci, dac'd ne ddm seama despre acest obiect de
Invätämânt, trebue sä fim cu iofii de aCord, c5 Sti-
listica rn. poate fi un scop al instructiunii, ci numai
un mijloc de un alt sco-p Mai inalt. Cu alte cuvinte:
Stilistica nu se propune ca scolarii sä stie tot balas-
tul de subtilitäti pedante, cari compuh, ci ea se
propune pentruca scolarii sd se stie folosi de limba
lor maternä corect i frurnos in sqris si in graiu viu
pedeoparte, iar pe de altà parte ca sä poatä intelege,'
aprecia i gusta productele literare de valoare ale
scriitorilor nostri mai buni. Astf el, dar, pedagogia
modernd priveste in Stilisticà un mijloc, iar nu un
scop in sine, un mijloc, care dacä nu serveste sco-
pului pierdut menirea i nu are loc in
cadrul instructiunii liceale.
Care ar fi, deci, metodica Stilisticei in sens mo-
dem ?
1. Trebue sä desvoltdm sensul scolarilor pentru
desvoltarea i intelegerea calitäTilor formale ale ope-
relor literare de valoare. Spre acest scop,Arebue sä
le oferim o lecturd bogatà, frumoasà, neciungäritä,
pe care s'o cetim de dragul ei nu de dragul Sti-
listicei i pe care, voind s'o aprofundäm, sà o ana-
lizArn, ajungând .astf el la notiunile de stilisticd ca la
niste mijloace ce ne inlesnesc intelegerea i apre-
cierea lecturii.
2. Cu cât vom ceti mai mult si mai cu interes, cu

240

www.digibuc.ro
 atât ni se va da mai des prilej de-a cunoaste mij-
loacele cu cari scriitorii ne impärtAsesc ideile lor
clar si frumos, deci cu atât mai multd stilisticd vom
invata din lectura bor.
3. Manualul de stilisticä va fi, deci, la urmd
dupâ o indelungatä si amänuntità lecturà o sin-
tezd sistematicd a cunostintelor noastre practice ago-
nisite mai inainte, si va râmânea un mijloc de-a ago-
nisi deoparte intelegerea inteligentà a pieselor lite-
rare si de altà parte productiunea noastrá literarä
proprie.
Cu toate acestea, chiar autorii nostri de stilisticä
si cdrti de lecturâ, in practicá pierd din ochi punctul
de vedere atât de clar in teorie. Ei scriu manuale
cu amänunte stientifice, cari nu se razimä pe modul
viu al lecturii, ci in cari lectura apare subordonatâ
stilisticei, intruckt e folosità spre ilustrarea cu pilde
a diferitelor asertiuni stilistice. Mai clar, aceste cdrti
sunt intocmite astf el cä ai sä inveti regulele din ele
si pe urm6 ti se dau exemple din lecturä, ca sä le
intelegi. AdecA stilistica devine scop, iar lectura mij-
loc pentru a o intelege. i ea asa este, ne-o dove-
desc cdrtile de lecturd si crestomatiile diferite, cari
sunt compuse ca o colectie de exemple pentru sti-
listica, iar nu un magazin de valoare literark che-
mat a ne desfata, a ne cultiva si inälta.

16 241

www.digibuc.ro
 Un singur exemplu.
Stilistica sistematicd face distinctiunea stientificd
intre naratiune i descriptiune, definind cu multd
preciziune deosebirea mare care existä intre aceste
douà categorii literare. Autorul cärtii de lecturä e
adus inteo situatie dificilá in fata faptului ea, in
literaturd, naratiunea i descriptiunea ne apar de
obiceiu amestecate in aceeasi piesd de lecturd. Atät,
cd in unele prevaleazd descriptiunea, in altele nara-
tiunea. Pi ese pur descriptive sau pur narative nu-i
chip sd gäseascd. Ei, dar categoriile atät de distincte
in stilistica-scop cer pilde de lecturd. Si astf el intrd
in cdrtile de cetire fragmentul", aceastä palmd in
obrazul pedagogiei moderne. Cartea de cetire se
populeazd cu färâme färd cap i far% coadd, pe can
nu le ceteste nimeni, decât de sild, in cari nu afli ni-
mic ce sd te atragä, sà te cultive, sd te inalte. 0 carte
de cetire compusd din fragmente este un apenclice
de exemple pentru stilisticd i ca atare un anacro-
nism pedagogic: evul mediu redivivus !
Având manuale lucrate in spirit medi.eval, nu e
nici o mirare dacd pedagogul practic e expus, pas de
pas, la primejdia de-a proceda in scoald nu in spi-
ritul timpului de azi.
Am relevat acest exemplu pentru a ardta at de

242

www.digibuc.ro
1nrAdAcinate sunt traditiunile false in practica pe-
dagogick acolo, unde, in teorie, toti suntem inte-
lesi.
Dar exemplul ne mai invedereazä ceva: aceea, cä
adevArurile nouk in general recunoscute, in prac-
tea' ori nu se realiezazd, ori se intrupeazä unilate-
ral si fals.

Dacä adevärat este ck in practick scoala n'a rea-

lizat tried principiile pedagogice ale timpului de azi,
tot asa de adevArat este ck prin realizarea lor, s'au
näscut noi neajunsuri, cari n'au existat inainte, ne-
junsuri cari sunt a se atribui tocmai celor mai in-
focati adepti ai noilor adeväruri.
Este o lege psihologicä in procesul de generalizare
a adevärurilor noud, aceea: cá primii aderenti ai
ideii noi duc la extrem ideea nouä, de care sunt in-
sufletiti, si cad astfel in greseli tot asa de mari ca
si inaintasii cu idee veche, pe cari E. combat. Asa
s'a intämplat si pe terenul generalizärii noilor ade-
vAruri pedagogice.
Contrastul cel mai de cäpetenie intre pedagogia
veche si nouà este cel indicat la inceputul acestei
conferinte: mai inainte se memorizau toate, azi vreau
sg fie intelese toate.

243

www.digibuc.ro
 Dacä era deci vorba a afirma ideia nouä fatä. cu
,cea veche, pedagogii practici, tocmai cei mai info-
cati aderenti ai ideii noi, pe lângä cà i-au dat toatä
silinta a desvolta judecata in §colari, din preocupa-
tiunea naturalà in contra ideilor vechi, au inceput
sá neglijeze memorizarea, care §i. ea i§i are insem-
nátatea sa. Este un f el de oroare fatá de acea de-
prindere, care a pricinuit in trecut atâta rdu ome-
nirii. Ea se poate explica, ce-i drept, dar nu jus-

Memorizarea i§i are insä locul säu qi in cadrul

pedagogiei moderne.
Felul spirituale moderne este de naturá a
lscurta memoria oamenilor. Am cetit undeva cà unui
rege barbar din antichitate explicându-i-se pentru
kima oarà arta scrierii §i importanta ei, el, ce-i
drept, a rämas uimit de ea, dar n'a ezitat sä o res-
ping51, zicând, ea* oamenii prin scriere au sä devinä
uituci, cáci ceeace pânä acum ei §i-au insemnat iii
memorie, in viitor o sa-§i insemne cu litere pe-
scoarta de hârtie, care le va substitui memoria pier-
dutd.
e mult adevär in aceastä naivä märturisire. De-
prinderea de-a ne insemna pe hârtie tot ce nu voim
ssá uitärn §i. câte notite de aceste nu avem cu totii

244

www.digibuc.ro
 e de naturd a Igsa memoria in pdráginire; ga,
incat risc a afirma cà, in genere, memoria e cu
mult mai desvoltatá la analfabeti, decat la cärturari.
Fiind de altà parte tendinta pedagogiei Moderne
stärui asupra desvoltdrii judeeatii scolarilor, me-
moria eSte in practicd marginità si in acest chip in
§coalà, i astfel ni se impune cultivarea ei.
Un mijloc puternic spre acest scop este memo-
rizarea. Prin ea deprindem scolarul a tinea in
minte", cum se zice, materialul Invälat i a-1 repro-
;duce intocmai dupAcum 1-a primit. i chiar aceastä
Sixare i reproducere intocmai a unor cunostinte
'anterioare constitue memoria.
Pe lângd intArirea memoriei, memorizarea mai are
alt avantaj foarte pretios.
Ea este un mijloc puternic de-a deprinde pe sco-
lari sä se foloseascA de graiul viu in mod precis,
fluent si usor.
Este o board generalà a scolarilor din invätämân-
tul secundar, cA scolarii nu au facultatea de-a vorbi
.cu usurintä despre un subiect cunoscut lor. Propo-
zitiunile le formeazä fals sau eliptic, stilul lor, in
graiul viu, este foarte defectuos, ei se impiedecd
psor in vorbg.
Intre numeroasele mijloace chemate a InlAtura

245

www.digibuc.ro
aceastA scädere este memorizarea. Prin reproduce-
..
rea fluentA, cu voce inaltA, cu dictiune clarA a ma-
terialului memorizat, §colarul capätä sigurantä in
vorbire, sens pentru corectitatea frazelor, cul-aj
prezentä de spirit in fata unui auditoriu.
In legAturä strânsä cu aceasta stA exercitarea in
declamatiune, intelegandu-se prin. ea arta de-a re-
reproduce piese literare gAndite i simtite de poeti,
inteo dictiune aleasä, o interpretare corectä §i. In
mod natural.
Astfel declamatiunea este un rnijloc puternic de
educatiune, cAci ea pretinde ca §colarul sä se apro-
fundeze in creatiunea poeticä, deci in gAndirile
simtirile alese ale unui geniu poetic, altfel interpre-
tarea nu ar fi corectä, ea D. face a fi cu bAgare de
searnA la modul cum prin graiul .omenesc de toate
zilele se reoglindesc pasiunle, lini§tea, enefgia, feri-
cirea, reflexiunea, etc. altcum nu va putea declama
in mod natural, ea H. va sili a aprecia frumusetea
si eleganta graiului, care D. prezintä limba maternA
cu tot farmecul ei de sunete melodioase, altfel nu
va putea declama cu o dictiune aleasà.
Toate aceste momente sunt de naturA a nobilitA
mintea i inima qcolarului, deci cre#e" in in-
telesul pedagogic al cuvântului.

246

www.digibuc.ro
 Dar memorizarea, presupunând ca un material
ales 'îi poate fi totdeauna obiectul, Il va inzestra pe
scolar cu un tezaur bogat de material literar de
valoare, care-i va forma un capital de cunostinte fru-
moase pana la batranete. Iar un astfel de tezaur,
pastrat in magazinele memoriei, are mare influenta
educativa asupra scolarului si a omului, fiind compus
.din adevaruri mari, cugetari de genii si cuprins in
perfecte forme estetice.
Obectele de invatamânt in cari memorizarea are
cel mai bogat teren Stint limbile i in deosebi limba
materna.
Inainte de toate îi va indrepta atentiunea asupra
materialului pe care-I va impune scolarilor sa-1 me-
morizeze. Spre acest scop se potrivesc mai bine texte
versificate. Texte in proza nu sunt a se memoriza
decat din autori latini i elini.
Ratiunea pentru care se recomandá ca material de
memorizat versuri este ea aci se impune mai mult o
reproducere verbala. In proza se pot face mai usor
schimbari in text, la reproducere, i astf el scolarul
se indeamna la o memorizare superficiala, care nu-i
asigura trainicia in memorie a textelor invatate. De
altä parte melodia i armonia versurilor inlesnesc
fixarea in memorie a textelor i, In fine, limbajul
247

www.digibuc.ro
poetilor este mai concis, mai plin de continut, decät
al prozatorilor, astfel c colarii, îx putine cuvinte
relativ, îi apropie mult material intelectual.
Tot la alegerea materialului de memorizat vom fi
cu bagare de seamà ca, acesta, sà fie din productele
liter-a-re cele mai de valoare din punct de vedere pe-
dagogic.
Spiritul timpului modern se va manifesta i la me-
morizare, in principiul &A nu se va memoriza dead
ce va fi inteles pe deplin. Astfel, orice poezie, in-
nainte de-a se irivgta de rost", se va ceti, comenta
analiza din toate punctele de vedere, cki numai
asa memorizarea va cotribui la imbogAtirea intelec-
tuald a scolarilor.
In sfârsit, profesorul va tinea seamd de etatea
capacitatea scolarilor sài, ferindu-se a nu-i incgrca
cu prea mult material. Principiul va fi : nu mult
deodatà, ci Cate putin, in rdstimpuri potrivite.

Spre inlesnirea profesorior, am socotit ea' nu va fi

un lucru de prisos daca voi compune un registru al
materialului de memorizat.
Registrul acesta va fi un canon", care va contine
minimul materialului de memorizat, impus fiecArei
248

www.digibuc.ro
clase, astfel cA profesorul unei clase superioare sä fie
totdeauna orientat ce trebue sä §tie colarii sAi de
rost", §colarii sä aibd un material bogat de literaturä
in memoria bor.

In resumat:
Memorizarea pieselor poetice alese se considera
ca un mijloc insemnat de educatiune, cu deosebire
la instructiunea din limba matern6.
2. Memorizarea va avea de obiect numai piese deja
analizate i deplin intelese de §colari.
3. Memorizarea, sau mai bine reproducerea piese-
lor memorizate, se va folosi pentru a introduce pe
§colari in arta declamatiunii.
4. Materialul din Limba românà impus a fi me-
morizat in liceu se cuprinde in urmätorul canon :

Soarele i luna, col. V. Alecsandri.

Toma Alimo§, col. V. Alecsandri.
mgrgarite, V. Alecsandri.

Movila lui Burcel, col. V. Alecsandri.

El-Zorab, G. Co§buc.
MAngstirea Arge§ului, col. V. Alecsandri.
Armingenii, G. Co§buc.

249

www.digibuc.ro
 Penq Curcanul, V. Alecsandri.
Muma lui Stefan cel Mare, D. Bolintineanu.
Groza,
_
V. Alecsandri.
Hodjá Murad pap, V. Alecsandri.
Inelul §i näframa, col. V. Alecsandri.

Grui-Sânger, V. Alecsandri.
Dan Cäpitan de Plaiu, V. Alecsandri.
Nunta Zamfirei, G. Co§buc.

Cl. V
Miorita, col. V. Alecsandri.
Lunca din Mirce§ti, V. Alecsandri.
Pohod na Sibir, V. Alecsandri.
Mihnea §i. baba, D. Bolintineanu.
Toporul §i pädurea, Gr. Alexadrescu.

Cl. VI
Cântecul gintei latine, V. Alecsandri.
Egipetul, M. Erninescu.
Venetia, M. Eminescu.
Mai am un singur dor, M. Eminescu.
Mama, G. Co§buc.
Lui Eminescu, Al. Vlahutá.
Epigrama I, S. Boclnärescu.

250

www.digibuc.ro
 Cl. VII i VIII
In clasele acestea va rämânea la buna chibzuialä
a profesorului a alege, din materialul de lecturä ce
Insote0e instructiunea teoreticâ, piese demne de-a
fi memorizate, urmând principiul, a nu lua in fie§te-
care an §colar acela§' material, ci a distribui mate-
rialul de memorizat a§a ca, intr'un ciclu de 4-5 ani,
sa se memorizeze tot ce e mai ales 0 mai potrivit.

251

www.digibuc.ro
Chestiunea ocupatiumai particulare
a ,calarilor
(Anuarul liceului, 1894/95)

Este un lucru asupra caruia nu poate sa incapa

disculie, cà coalela medii, fiind institute de educa-
tiune, problema lor nu si-o pot rezolva daca îi mar-
ginesc activitatea numai intre cadrele scoalei, a in-
structiunei in orele de invatämant si a tinutei mo-
ale a scolarilor and ei stau sub paza directa a pro-
fesorilor.
Timpul ce-1 petrec scolarii in scoalä este abia a
patra parte a timpului pe care-1 petrec afara de ea.
lar aceastá petrecere afara de scoala poate sa zadar-
niceasca toate succesele educative ale invätamântu-
lui, dacä nu se supune si ea unei reguli. De ad do-
rinta neaparata pentru corpul didactic a fi preocupat
serios de aceea ce fac scolarii in timpul liber. $i
deoarece o supraveghere directa i continua afará de
scoala asupra tuturor scolarilor e pe de o parte o
253

www.digibuc.ro
sarciná enormä pentru corpul didactic, la care nu
s'ar putea supune, i -deoarece aceastä supraveghere,
chiar exercitatä fiind, ar avea influentä stricäcioasá
asupra cre§terii de caractere independente i stä-
pane pe sine, ceeace cu drept cuvânt se cere dela
§coalä, urmeazd cä §coala trebue sä aducA prin dis-
pozitiuni potrivite pe §colari acolo, ca viata i ocu-
patiunile lor private sä fie de naturá a sprijini suc-
cesul educativ al invätämântului §colar, nu a-1 zá-
därnici.
Lucrul acesta se poate ajunge pe douä cäi, cari nu
se exclud, ci pe cari trebue a le urma paralel.
Una este, cä corpul didactic trebue sä stee rn ra-
port cu pärintii sau ingrijitorii scolarilor, cari, in-
telegând intentia nobilä a educatorilor, sä poarte
a ceea§ supraveghere directä afarä de §coald asupra
scolarilor, pe care o poartá profesorii in §coalä.
Mg märginesc a aminti numai aci aceastä ches-
tiune de atâta importantd, färä de-a intra mai de
-aproape in aprecierea ei.
Calea cealaltá este, cä corpul didactic are sd se
ingrijeasca de ocupatiunea spiritualä corespunzà-
toare a scolarului afarä de §coalà, ca el 0 singur
sä munceascä bucuros, cäci pläcerea de-a munci
este mama moralitätii. o notá esentialá a caractere-
lor ferme.

254

www.digibuc.ro
 Elevii scoalelor medii sunt. ocupati peste zi in
sward in termeni de mijloc cu câte 5-6 ore. In
restul de 18-19 ore ale zilei ei nu stau sub directa
supraveghere a profesorului. Prima chestiune care
trebue s'o clarificdm, deci, ar fi sä ne intrebärn, in
c e chip acest timp liber se intrebuinteazä de scolari
si in ce chip trebue A. fie intrebuintat ?
Dacd lubim 18-19 ore libere pe zi, din acestea 7
ore pentru scolarii mai mari si 8 pentru cei mai
mici, e normalul ce se poate pune pentru recrea-
tiunea prin somn a puterilor psihice i fizice. Rd-
m ân 11 ore. Din aceste 11 ore, luând maximum
douà ore pentru dejun, prânz s,i cinä, impreunä cu
repausul de digestie, scolarul mai dispune de 9 ore
libere, i dacä scddem incA si din acestea 1 orà pen-
tru imbräcare, spälare i calea la scoald, vor mai
prisosi 8 ore, timp disponibil pe fiecare zi. Pentru
preparatiunea la lectii de pe o zi pe alta, putem
pune cel mult 3-4 ore, din prisosul de 5-4 ore,
luând 3-2 ore pentru distractie (jocuri, patinat,
plimbat, scäldare), ne rämân incd cel putin 1 ora,
normal 2 ore libere pe zi. Acest timp de 2 ore pe
zi este acela pentru a cdrui folositoare i pläcutd
ocupare trebue corpul didactic in deosebi sä ingri-
jeascä, presupunând, cà controlul restului de timp
se face prin ingrijitorii casnici ai scolarilor i prin
examinarea zilnicä a lor in scoalä.
255

www.digibuc.ro
 Dacg aruncâm o privire asupra programei normale
de viatg a scolarilor nostri, ea se prezintà in thipul
urmàtor:

1. Viata vegetalä sí Somn PM') Varla Distr. flzlni

recreatia fizica: 7-8 2 1 3-2 =13-14 ore
Lectll in Propa- Ocup. spirit.
§coaln ratio Item
2. Viata psihicd 5-6 3-4 1-2 =11-10 ore
CA de o ingreunare psihicA peste ingsura a scola-
rilor nu poate sá fie vorba, rezultà din imprejura-
rea, câ in acest conspect timpul ocupatiunii psihice
e dat in cifre maximale, iar cel al vietii fizice ve-
getale in cifre minime i câ nu sunt considerate
cele 2 dupä amiezi libere pe sâtptämánä, nici Du-
minecile i särbâtorile. i inteadevâr, experienta de
toate zilele ne aratà, c'à scolarii nostri dispun de
fapt de prea mult timp liber, pe care neavând cu
ce-1 ocupa, sunt expusi la tentatiunile imorale ale
trânddviei si ale unei vieti pnlin promitAtoare pen-
tru viitorii bárbati.
Astfel, dar, ni se impune necesitatea de-a ingriji,
ca scolarii sâ folose_scä plusul lor de timp liber asa,
cum interesele educatiunii o cer, de sine inteles,
f Arà neglijarea exigentelor fizice.
Eu cred, cà scopul acesta se poate ajunge prin
avizarea la o ocupatiune spiritualä liberà, folositoare
pllicutd totodatà. Iar o astfel de ocupatiune se

256

www.digibuc.ro
oferà in lectura particularg corespunzätoare. Päre-
rea mea este, cä lectura particulard, ca cel mai bun
mijloc de crestere in viata privatä a scolarilor, tre-
bue sä formeze obiectul debsebitei nostre ingrijiri.
Dupä ce am arätat cà fiziceste lucrul e cu putintä,
rämâne 86 analizgm marea importantd educativä a
acestei chestiuni.
Dacä ne cugetam asupra felului cum scoala anga-
jeaz4 la muncä psihicä pe scolari, trebue sä märtu-
risim, ea' aceastä muncg este de naturá dependen
Ea are caracterul de ceva impus, de ceva ce trebue
a se face anume asa cum o cere profesorul, in ter-
menul dat de profesor, in mäsura impusä de el. Ele-
vul, obinuit cu mâna de fer a disciplinei scolare, pe
lângä marile ei avantagii, este expus i la primejdia
de a-si perde toatá independenta personalä, toatà
libera dispunere asupra pensului ski de munc6 psi-
hicá. Iar aceasta devine primej die cu deosebire in
clasele superioare si se manifestä gray dupä termi-
narea liceului, la intrarea in cursurile universitare,
cu libertatea lor academic6" netärmurità. Cine nu
cunoaste serii de absolventi distinsi la liceu cari,
ajungând la universitate, s'au präpädit cu desävär-
sire. Liceanul diligent de odinioará a devenit la uni-
versitate un pierde-vará, iar in viata practicä un orn
stricat, färä pläcere de-a munci, cu o via-VA neregu-
latä un balast al societätii.

17 257

www.digibuc.ro
 Vor fi diverse, cauzele acestui surprinzätor- de du-
reros fenomen, dar imi pare cá nu .mä insel, dacg
din acel complex de motive relevez, ca pe unul din-
tre cele mai insemnate, sistemul invechit al invätä-
mântului nostru, care nu face nimic intru a obi-
cinui pe scolari la muncä spirituald si independentd.
Devi nimic mai firesc, deck tendinta aceasta dupa
libertatea de-a dispune asupra-si netärmurit, dupd
independenta vointii, in Mima omului tânär, in
deosebi in varsta scolarilor din cursurile superioare.
Tendinta aceasta este un bold firesc, care in netär-
murita sa manifestare ar fi sigur foarte primejdios,
pe care insä a-1 extirpa cu totul este o incercare ne-
bunä si dezastruoasä in consecinte.
Peste tot, metodul de crestere obisnuit la Ger-
mani, vi dupà modelul lui la noi, mi se pare a nu
tine cont in sistemul instructiunii publice de exi-
gentele pshicului la scolarii de 15-18 ani. Ei sunt
supusi aceluias sistem ca si colegii lor de 9-14 ani
din cursurile inferioare, mAcar ed firea lor este atät
de disparatä, ceeace inseamnd, cd natura lor este si-
luitd, ca sunt opriti in desvoltarea lor fireascA, In
loc de-a fi mânati inainte. Invätämântul potrivit
firii lor ar trebui sä devinä, treptat, tot mai liber, ca
universitatea sä le pard o naturalä continuare a stu-
diilor gimnaziale, iar nu un minunat eldorado de
ne mai gustatd libertate, fatä cu silnicia sclavajului

258

www.digibuc.ro
spiritual dela scoalele medii. Nu o libertate färd
margini, nu asta ar sana rAul, dar o fireascä gi:ada-
tiune in sistemul invàtâmântului in spre libertate,
gradatiune care sà" meargd'n pas cu aplecarea spre-
independentä inäscutä tânärului din cursurile supe-
rioare ale scoalelor medii. Dar astfel de modificäri
nu se pot face decAt de legislativa statului i, de
bung samg, dupg multe i serioase cumpeniri. Nouri
nu ne rämâne decal, in cadrul sistemului actual, ob-
servând defectele lui, sd tindem pe toate cäile posi-
bile pentrilca sä le facem mai putin pägubitoare.
un mijloc puternic in aceastä directie este re-
gularea lecturii particulare a scolarilor.
Prin aceea, ca i se a.' voie scolarului inteun cadru
potrivit a lucra liber, agonisi cunostinte mai
largi, muncind dupà un program propriu, scoala tine
seamä de aplicarea lui fireased creste intru ca-
racier independent.
CAci scolarul, dispunând de libertatea de a-si
alege, intre marginile destul de largi ce i se vor in-
dica, lectura, se va obicinui a-si validita indepen -
denta in actiunile sale si ca bärbat in mod salutar.
Ajuns la universitate, el a fAcut deja scoalà in mun-
cirea liberd i libertatea academicá nu numai cA
nu-1 va zápdci, ci îi va da un teren si mai larg pen-
tru validitatea boldului sdu spre independentä. Tar
In viata practicd va fi un caracter care va sti apre-

259

www.digibuc.ro
cia binefacerile libertätii §i va §ti infrunta pe aceia
cari o calcá in picioare, sau fac abuz de ea.

Un alt moment educativ, nu mai putin important,

ce-1 are lectura particulard a scolarilor este, eh' prin
ea se cultivä in inima scolarului dragostea de mulled,
impulsul de-a cerceta §i a se osteni mult, pentru a
ajunge la rezultatele cartate.
Natura invätämântului scolar este astfel, c4 nu-
mai o mânä pedagogicA indemanatic5 poate sä des-
volte in §colari dragostea de-a munci. Eu socotesc,
ca abia 511/4 dintre profesori au o astfel de dibácie
pedagogicá. $coala de fapt creste o multime de spi-
rite pasive, cari primesc rezultatele muncii altora
din gura profesorului, färd ca ei înii sá fi fost
activi, pentru de-a cunoaste osteneala ce reclamä
acele rezultate de cunostinte. Astf el de oameni .nu
devin nici când puteri productive in lume, ci ajung
niste spirite receptive, cari nici in sfera specialitätii
lor nu vor sävársi munca de-a controla rezultatele
de §tiintd ale altora, ci le vor primi totdeauna färä
criticä, fard control.
Lectura liberä e chematä a contribui §i ad de-a
indrepta defectele invätämântului §colar. Ea-1 va
obicinui pe scolar a munci pentru de-a ajunge la re-
zultate. *colarul va urmäri cu atentiune o serie de
260

www.digibuc.ro
gAndiri depuse inteun volum pentru sustinerea
poate a unei singure teze. Scoala poate Ii dà numai
teza, lectura II sileste a munci însui pAng a ajunge
la tezA. i cAtä plAcere îi va face acum rezultatul
agonisit, cum va sti el aprecia acum munca ce 1-a
condus la rezultat. Spiritul lui devine scrutAtor
critic, el insusi vrea sA cerce, sä caute sd se convingA
despre .adevArul unei chestiuni. Iar aceasta este
scoala spiritului activ, care este chemat a contribui
la inaintarea generalä a omenimii.

Ocupatiunea cu lectura potrività contribue mai

departe si la obicinuirea cu o viatä regulatä, in
care rezideaza totdeauna moralitatea.
Scolarul însui, prin faptul &A are inteun rästimp
Mai mare sä facä un anumit pens de lecturd part-
cularA, e tinut a se cugeta, cum sA-si impartä tim-
pur, pentru ca aceasta sä fie cu putintd. Ii va re-
gula deci el insusi viata, pentru ca sd-si poatà im-
plini chemarea. Iar o deprindere in aceastä directie
are drept consecintd aceeas regularitate i in viala
lui ca bärbat. CA aceasta este o putere enormA, care-1
retine dela o consumare imorard a timpului, este
evident.

261

www.digibuc.ro
 Pentru de-a se putea realiza insä ocuparea. rezo-
.

nabilä a scolarilor, prin potrivita lectura particulara,

se cere si ref orma sistemului nostru de biblioteca.
Biblioteca scolarilor nostri contine material atat de
cliferit in acelas cadru, incat scolarii nu pot urma
o lecturä concentrata, nici chiar din cauza 'ca, de
cele mai multe ori, cartile neaparate nu le stau la
dispozitie, fiind in mana altora. De aceea chestiunea
ocupatiunii private sta in stransä legaturd cu decen-
tralizarea bibliotecii pentru scolari, despartindu-se
cartile in biblioteci de clasa, unde lectura sa fie
ade_vata varstei i studiilor clasei, iar cartile prin-
cipole, a caror lectura se impune mai imperios, sä
se gaseasca in cat de multe exemplare. Principiul va
fi : consideram cartile dupa valoarea lor educativi
instructiva, nu dupä varietatea i numarul lor,
vom preferi deci putine carti bune, in multe exein-
plare, deck prea multe carti, in eke un exemplar.

Aceste consideratiuni sunt de natura de-a ne da

inviatiune asupra modului cum trebue sa realizám
chestiunea ocupatiunii cu lectura particularä a sco-
larilor.
Iatä ckeva teze in privinta aceasta:
1. Pe langa o lectura minimalá, impusa tuturor
scolarilor din clasa, sa se dea scolarilor libertate ab-

262

www.digibuc.ro
solutà in alegerea lecturei particular.e, intre margi-
nile bibliotecii de clasà.
2. Prof esorii s4 nu exerciteze un control sever
asupra ocupatiunii particulare, ci s4 dee numai o
binevoitoare atentiune, suplimând-o la o prieteneascA
cercetare, intrand in discuii, conversatiuni din timp
in timp cu sco1arii2asupra materialului cetit. Peste
tot, profesorul sä se mdrgineascä a da sfaturi, nu a
dispune, a incuraja la munca de bun:4 voie, nu a
sili la munc4 de poruncealä. Astfel se va naste o
nobilä emulatiune, intre cei alesi mai intfii, care va
atrage cu incetul i pe scolarii mai lenesi, ridicân-
du-i prin gustarea roadelor libertàtli .de muncl
3. colarii s4 aib4 un caet, in care sà insemne când
ce au cetit, in care s4 faca escerpte, mici sau
notite scurte, sà-si noteze eventualele observatiuni,
impresii, precum i partiile cari ar cere a fi deslu -
site mai de aproape. Toate acestea pentru sine, nu in
vederea reviziunii profesorale.
4. La ocaziuni potrivite, mai ales la repetitiunile
obicinuite, profesorul de limba româna se va in-
forma despre lectura particular% a scolarilor i va
discuta materialul cetit, luand despre aceasta act
si in ziarul de clasá.
5. Pentru de-a face peste tot cu putintä potrivita
lecturä particular% a scolarilor se institue biblioteci

263

www.digibuc.ro
de clasä, cari se vor pune sub controlul profesoru-
lui diriginte í ingrijirea unuia dintre scolarii cei
mai buni ai clasei.
6. Intocmirea bibliotecilor de clasd, precum
aprovizionarea lor cu eärti, se va face din incasgrile
taxelor pentru bibliotecâ, ce se plätesc la inscriere.

Un conspect aproximativ al cdrtilor romänestl

pentru bibliotecile celor 4 clase superioare ale h-
ceului. fäcut mare parte pe baza i in vederea câr-
tilor ce avem în biblioteca scolarä, am compus in
cele urmätoare.
Observ, cä s'a reflectat aci aproape exclusiv la
complectarea invätämântului limbii române prin
lecturd particularä i incava si la lectura de dis-
tractiune. Opurile pentru celelalte studii se vor pu-
tea consemna ulterior.

Clasa VIII licealä

M. Gaster: Crestomatia romänä
Al. Lambrior: Carte de cetire
I. Bogdan: Vechile cronici moldovenesti pânti la
Ureche
B. P. Hasdeu: Cuvinte din bâtrâni
B. P. Hasdeu: Magnum etymologicum
I. Negruzzi: Convorbiri literare

264

www.digibuc.ro
 I. E. Rädulescu: Opere
D. Olanescu: V. Alecsandri
Gherea: Critice
Ar. DensuOanu: Istoria literaturii române
V. A. Urechie: Miron Costin
A. D. Xenopol: Istoria Românilor
T. Maiorescu: Critice
V. Onitiu: Limba românä
T. Cipariu: Principia
V. Alecsandri: Opere complete
M. Eminescu: Poezii
C. Negruzzi: Opere complete
D. Bolintineanu: Cpere complete
G. D. Teodorescu: Poezii poporale
V. Alecsandri: Poezii poporale
E. Hodo: Poezii poporale
Jarnik-Bârseanu: Poezii poporale
P. Ispirescu: Opere
I. Crean& Novele
Gaster: Literatura poporalä romana
M. Kogälniceanu: Cronicile Românilor
0 mica colectie de carti poporale
A. D. Xenopol: Teoria lui Rössler
I. Bogdan: Importanta studiilor slave pentru Ro-
mäni
G. Adamescu: Istoria literaturii române
265

www.digibuc.ro
 V. A. Urechie: Schite din istoria limbei 0 litera-
turei române
G. Baritiu: Istoria Transilvaniei
A. Vlahutà: Poezii 0 Novele
B. St. Delavrancea: Opere
N. Popea: Viata lui Saguna
I. Slavici: Saguna
I. Ghica: Scriitori 0 Amintiri
D. Olänescu: Horatiu (trad.)
G. Sincai: Cronica Românilor
Ar. Densu0anu: Cercetäri literare
G. Co§buc: Balade 0 Idile
Revista Vatra"
G. Misail: C. Negri
L. Säineanu: Basmele române
Il. Papiu: Viata, operile 0 ideile lui G. Sincai
I. Gherea: Stiintä 0 literaturä
Dr. Olariu: Introducere in cärtile testamentului
vechiu 0 nou
S. Mândrescu: Doina, conferintä
L. Saineanu: Istoria filologiei române
I. Bianu: Despre cultura 0 literatura româng in
sec. XIX
N. Ionescu: Despre impärätia româno-bulgarä
I. Sbiera. Voci asupra vietii 0 insemnätätii lui
Aron Pumnul
G. B. Duicd: Petru Major

266

www.digibuc.ro
 L. 'äineanu: Ielele
D. Tichindeal: Fabule
Const. Conachi: Poezii
L. $5ineanu: Semasiologia romang
Gaster: Apocrifele in literaturá romana
A. Tr. Laurian: Tentamen criticum
C. Boliac: Colectie de poezii
I. Vdcarescu: Colectie de poezii
G. Alexandrescu: Meditatii, elegii, etc.
A. Pann: Opere
I. Maiorescu: Itinerariu in Istria
S. Bodnärescu: Scrieri
G. Ionescu: Elerrentul pitoresc in cronicele rom_
Clasa VII liceald
Toate piesele dramatice ale lui Shakespeare,.
Schiller si Molière, cari se aflä traduse in roma
neste
V. Alecsandri: Teatru, Despot VocIA, Ovidiu, Fan
tana Blanduziei
I. L. Caragiale: Teatru
I. L. Caragiale: Näpasta
Iul. Rosca: Fata dela Cozia. Läpusneanul
G. Bengescu: Pigmalion
0 colectie de Convorbiri literare"
A. D. Xenopol: Discursul la aniverstarea dela
Putna
267

www.digibuc.ro
 Discursuri academice
B. P. Ha§deu: Rasvan i Vidra, poemä dramaticä
C. Negruzzi: Teatru
C. Djuvara: Superstitiuni la Romani
I. Ghica: Scrisori i Amintiri
N. Filimon: Ciocoii vechi i noi
A. D. Xenopol: Brazi i putrigai (roman)
B. Jenkova-Jarnik: Bunica (roman)
D. Zamfirescu: Novele
Racine: Phaedra
Corneille: Horatiu
G. Bengescu: Radu III cel frumos (drama)
V. G. Mortun: Stefan Hudici (drama)
El. Sevastos: Nunta la Romani
S. Fl. Marian: Inmormantarea la Romani
Al. Vlahutä: Din goana vietii
B. St. Delavrancea: Intre vis i viata
Kotzebue: Schite din Moldova
Kotezbue Lascar Viorescu
I. Gherea: Stiintà i literaturä
I. Gherea: Critice
Joan Gura de aur: Omilii
Z. Boiu: Cuvantari funebrale

268

www.digibuc.ro
 Clasa VI liceald

I. Eliad: Crucea de argint (roman)

Ebers: Homo sum (roman)
I. C. Fundescu: Basme, Oratii i PAcAlituri
S. Fl. Madan: Traditiuni poporalé roMane
I. Hintescu: Proverbele Romanilor
N. Bälcescu: Cantarea Romaniei
Ar. Densu§ianu: Negriada
Gr. Alexandrescu: Meditatii, elegii, etc.
N. Gane: Novele
I. Slavici: Novele
I. Gherea: Critice
T. Maiorescu: Critice
G. Co§buc: Balade i idile
D. Bolintineanu' Poezii
V. Alecsandri: Poezii poporale
Dante: Divina comedie (traducere)
N. Filimon: Ciocoii vechi i noi
Almanahurile soc. Romania Junä"
M. Pompiliu: Balade poporane romane
E. Hodo§: Poezii poporale
P. Ispirescu: Basme
I. Paul: Nu-i nimic (novelä)
Cervantes: Don Quijote
Carmen Sy lva: Durch die Iahrhunderte
I. Slavici: Pädureanca

269

www.digibuc.ro
 V. Alecsandri: .Prozä, poezii lirice i epice
I. Negruzzi: Copii de pe naturä
M. Eminescu: Poezii
P. Dulfu: Päcalä

Clasa V licealä

D. Bolintineanu: Viata lui V. Tepe i Mircea cel

Baran
N. Gane: Novele
I. Slavici: Novele din popor
T. Väcarescu: Luptele Romanilor in 1877/8
St. Georgescu: Amintiri din luptele din 1877/8
I. Nenitescu: Pui de lei
I. Crean& Opere
A. Odobescu: Doamna Chiajna i Mihnea Voda cel
ráu
V. Alecsandri: Poezii poporale
P. Ispirescu: Basme
I. Ghica: Scrisori
P. Poenariu: G. Lazar si scoala romanä
V. Alecsandri: Poezii
G. Cosbuc: Balade i idile
S. Fl. Marian: Ornitologia poporala romana
N. Popea: Saguna
O. Jäger: Istoria Ftomanilor
Stanley: Intunecimile Africei

270

www.digibuc.ro
Jephson si Stanley: Emin Pasa
T. Speranta: Anecdote poporale
I. Ghica: Omul si pamantul
Almanahurile soc. Romania Junä"
C. Negruzzi: Pacatele tineretelor
A. Pann: Povestea vorbii
Gr. Alexandrescu: Poezii

271

www.digibuc.ro
 Jar serbgtrile de SO de ani dela
intemeierea liceuluti

Locul unde stdm noi azi era acum 50 de ani pd-

rdginit. Duhul intunerecului era stdpân preste el.
Dar a sosit spiritul luminii, el s'a incuibat in gândul
si in inima Românilor fruntasi din Brasov cu
puterea razelor sale vii, senine i calde, a alungat
acel duh negru, ridicând, drept semn etern al trium-
fului sdu, acest sanctuar, acest templu al luminii.
Edificiul nostru este simbol acelei invingeri strälu-
cite pe care spiritul eternei lumini 1-a raportat asu-
pra duhului negru al intunerecului si al nestiintei.
Dar invingerea aceasta a costat o luptd, o luptd
crâncenä cumplitä, cAci intunerecul nestiintei este
un dusman inversunat i indärätnic, care e in con-
tinua luptd cu lumina, de când s'a fdcut lumea. Lupta
glorioasd purtatd in acest loc contra negrului dus-
man este pentru noi plind de invdtdturi alese. Lu-
mina nu a putut birui intunerecul pânä când toti
18 273

www.digibuc.ro
Românii din Brasov i jur nu si-au intins mâna fed-
-teased in aceastä lupta. Luptätori ai luminii, dati-va
mana si, ulnar la umar muncind, isgoniti duhul ne-
stiintei si al intunerecului ! Iata povata ce ne-o dä
istoria scoalei noastre.
Cercand mai departe trecutul, ne vom convinge,
ca unirea frateasca numai asaf i-a dus la invingere
pe fericitii intemeietori ai acestor coale, având toti
inima calda, insufletire pentru ideal. Gândul lor era
un gând inalt, nobil: gândul intemeierii unei scoale
românesti, cu lumina cäreia sa imprästie bezna ne-
stiintei din Romani. Acest gand inalt, acest ideal k
era vesnic inaintea ochilor si de dragul lui aducPau
oHce jertfa. Acesti pareti ne spun zilnic. Cultivati
idealurile, luptati pentru ideile nobile; cel ce urma-
reste fara preget i fàrà ovaire un ideal, trebue sä
invinga !
Dar nici insufletirea idealistica, nici mana fra-
teased de ajutor nu ar fi durat acest palat, daca
marii intemeietori ai scoalelor noastre nu ar fi avut
un talisman magic, singurul care asigura biruinta
cauzei bune, adeca: o ferma i profunda credintä in
Parintele luminilor, in Dumnezeu. coala mama vä
zice prin rostul meu: Inzestrati-vd sufletul cu acea-
sta piaträ a intelepciunii, caci fära de aceasta nimic
nu yeti putea ispravi !
dar, lumina si luptati Íärà ovaire contra

274

www.digibuc.ro
intunerecutui, dultivati idealurile' i .intindeti mâna
frateasca cu ttii Pentru realizarea bor. i, pentruca
lupta voastra pe pamânt sa nu fie zadarnica, credeti,
.credeti in Dimmezeu !

0 protundä emotiune cuprinde sufletul meu in

aceste momente de sarbatoare. Multimea ilustra a
distinsilor oaspeti, vestmântul de verdeatä al bdtra.-
nelor ziduri, acordurile solemne ale muzicei f esti-
vale, solemnitatea intiparita in fetele tuturor, bucu-
-ria cea fara seaman a sufletelor noastre, un trecut
mândru de 50 de ani, gloria atâtor ilu§tri ai nea-
mului nostru, al caror nume räsare azi stralucind
din negura vremurilor apuse, i tu, un biet muri-
tor, unde vei gäsi cuvântul cel adevarat, care sa
tälmaceasca i sa preamareasca atâta särbätoare
un astfel de trecut ?
Caci e mare sarbatoarea noastra i p1M de glorie
trecutul ce-1 preamárim.
Nu cunosc exemplu in istoria noasträ culturala, ca
o institutiune sà fi fost in acel grad creatiunea
fructul muncii i sudorii naiei, ca liceul nos-
tru. Nu fundatiunea unui mecenat, nu dania atorva
entuzia§ti a inaltat acest palat al §tiintei, ci contri-
buirile bane§ti, ajutoarele materiale i conlucrarea
275

www.digibuc.ro
tuturor Românilor din Brasov i jur 1-au ingltat, ca
pe un templu comun, sacrat prin jertfa tuturor.
Fiecare cArämidk din aceste ziduri ne reaminteste
ate un suflet, care a jertfit pentru inaltarea bor.
Deaceea institutul acesta a fost si este cel mai
scump avut al Românilor din Brasov, el a fost
este lumina ochilor bor. De câte ori nori negri 1-au
amenintat din vre-o parte, fiori de ghiatk cuprin-
deau sufletul tuturor Românilor din Brasov, si tea-
ma pentru soartea scoalei alunga din planul prim
orice alte griji i preocupatiuni. Tot asa, de câte ori
aceste scoale au avut o zi festivá, bucuria lor a fost
bucuria obsteascä a Românilor din acest colt de tara.
Insk numele i insemnktatea scoalelor a trecut de-
parte peste marginile acestui colt de tara, ele au
ajuns a fi proprietatea neamului intreg românesc,
care cu inimk caldd le urmAreste in calea lor de pro-
pksir e.
Iatä de ce este mare särbätoarea noasträ.
Ea este mare, pentruck insemneazd eternizarea
primei etape de 50 de ani in munca desinteresatä
plink de jertfe, sdvarsitä aci pentru ridicarea nea-
mului nostru ! Ea este mare, pentruck in succesele
in gloria acestor 50 de ani trecuti noi vedem ga-
rantia sutelor viitoare de ani.

276

www.digibuc.ro
 Liceul nostru s'a ndscut din entuziasmul idealist
al unei generatii cu inimd fierbinte pentru intere-
sele mari obstesti. Insufletirea ideald a adunat Cara-
mizile acestui paIat, väpaia inimelor desinteresate
le-a durat in ziduri puternice, iar gändul inältat al
intemeietorilor a rämas plutind ca un spirit etern
deasupra scoalelor, designându-le pe veci calea sin-
gur mântuitoare: Litteris et virtuti !
In anul 1850 îi dau mána fräteascä cele douä pa-
rohii: Sf. Adormire din cetatea Brasovului i SL Ni-
colae din Scheiu, pentruca idealul pe care-1 aveau
Românii, i pe care singurateci i despärtiti nu-1 pu-
teau realiza, sä.-1 pund in fiintd, umär ,la umär, mânä
in mând, inteun gänd i inteun suflet.
Vointa i gandul comun al celor douä parohii se
pecetluesc in legAmântul scris i iscdlit de reprezen-
tantii ambelor parohii, proprietare a noilor scoale
centrale, in ziva de 1 Septemvrie, 1851.
dacg imi intetesc privirea cäutând a strabate
prin vremuri pând la acel timp de muncd desinte-
resatd, insufletire idealä i frateascä unire, din um-
bra vremurilor trecute imi räsare inaintea ochilor
figura nobilä a inväpdiatului Popasu. Il vdd cum
alerga fdrä preget, plin de puterea sufletului ski
entuziast, indemnând la jertiä pe credinciosi pentru
idealul ce a rdsdrit in gandul lui iubitor de neam:
imi pare cd-i aud glasul räsunând in toate unghiu-

277

www.digibuc.ro
rile Brasovului: SA' zidim Ierusalimul românesc !"
Glasul lui popasu nu fu glasul celui ce, strigg in.
püstie.
Era in ztua de 14 Septemyrie anului 1851, când
o grupg de entuziasti Romani din societatea cea mai
bung apucará in mâng sapa i, sub conducerea bà-
tranului Vasile Lacea, .cu conlucrarea .unei cete de-
fruntasi, intre cari nemuritorul George Baritiu,
au säpat prima brazdä in Groaveri, pentru asezarea
fundamentului acestor scoale.
Trei zile in urmä, in 17 Septemvrie 1851, marele
Andrei. Saguna pune piatra fundamentalg a edifi-
ciului. Mille de credinciosi varsä lacrimi de bucurie
ascultând cuvintele inspirate de duh siânt ale ado-
ratului Arhiereu, care zicea: Directorul i prole-
sOrii... sg creascä i sà invete pe elevii gimnaziului
nostru in duhul sfintei intelepciuni, in duhul cre-
dintei... in duhul nädejdii si al dragostei crestinesti".
Glasul sfintit inträ in temeliile zidurilor si de a-
tunci pâng azi neincetat 11 auzim, neincetat Il ur-
mgm.
Temelii astfel säpate i astfel sfintite nu sunt me-
nite a se surpa !
mândru se inaltà in perspectiva istoria
a acestor scoale figura nemuritorului nostru arhie-
reu Saguna.
Pas de pas, 11 vedem cum urmgreste miscarea no-

278

www.digibuc.ro
mânilor din Brasov, cum ii indeamnä cu cuvinté
cu fapte vii, cum Ii insufleteste cu binecuvântatea
sa arhiereasca, cum U. cerceteazá tot mai ades, cum
se bucurá aláturea cu ei.
In Ianuarie 1856 gimnaziul mic de 4 clase îi ca-
OVA dreptul de publicitate. Publicarea actului prea-
inalt se face, la ordinul lui aguna, in toate biseri-
cile române din Brasov si in toate se rosteste deodatá
predica de câte un profesor, cáci $aguna voia ca cre-
dinciosii sá inteleagá rostul acelui act important si
astfel sá generalizeze bucuria, ce cuprinsese inima
lui caldd de arhiereu român.
Aláturea de acesti doi giganti spirituali, a nemu-
ritorilor Ioan Popasu i Andreiu aguna, se inro-
leazsd o ceatá mare de nobili, entuziasti i distinsi
luptátori, cari prin jertfele lor bänesti pun temelii
sigure scoalelor. I. Iuga, D. Ototoiu, V. Lacea, G.
Ioan, B. Popp, I. Pantasi, N. Máciucá, N. Teclu, R.
si Ch. Qrghidan, iatä numele celor mai distinsi din
aceastä mândrá pleiadd, cari au jertfit pentru idea-
lul falnic al visurior lor, pentru scoala ce-si ser-
beazá azi semicentenarul.
In toiul unei astfel de insufletiri, care a nâscut
atâtea modele de adeväratä virtute, gimnaziul mic
de 4 clase incepe a se completa. Iar la anul 1866 ma-
rele Andrei are fericirea de a conduce in persond
279

www.digibuc.ro
primuf examen de maturitate al gimnaziului mare
cu 8 clase.
Intemeietorii nobili i sustindtorii desinteresati
zelosi ai scoalei si-au vAzut visul cu ochii. Luptätorii
idealiti si-au realizat idealul 0 de acum rämân ve-
ghiând ca o sentineld romanâ pentruca tezaurul su-
fletelor lor : scoala aceasta sà propäseascä, feritä
fiind prin bratul lor protector de primejdii i nä-
paste.
Intre astfel de imprejuräri, nu este deck firesc
dack cercetând mai departe i ceilalti factori ai
scoalei : corpul profesoral i elevii, ne vom convinge,
cà duhul propagat de inaltul cap al bisericei si al
scoalei, Andrei $aguna, intrà in cugetul i in Mima
profesorilor si a elevilor, devenind sAmânta cea
bunk care a adus roade atât de Irnbelsugate.
Corpul prof esoral dela inceput se constitue din
oamenii cei mai vrednici si mai cu carte ai timpului,
cari cu tot focul dragostei de neam propagá lumina
in fiii de Romäni veniti la scoala cea nouk Nurnai
un orn care stie ce va sà zica scoala poate sä apre-
cieze munca titanick s'ävärsità mai cu seamg in pri-
mul pdtrar de secol la scoalele noastre, de care pro-
fesori.
Dar indolenta i descurajarea erau cuvinte necu-
noscute in lexiconul acelei fericite generalii, care a
pus temelia scoalelor noastre.

280

www.digibuc.ro
 Profesorii ocupati cu 25-30. de Dre pe sdptämand
gäsesc timp pentru a scrie i publica manuale. Ast-
fel G. Munteanu publicá un manual de geografie, o
carte de cetire romaneasca in 2 tomuri, gramatica
limbii romane in 2 pärti, gramatica limbii latine in
2 volume 0 o editiune cu adnotatiuni romane§ti a
lui Horatiu. Nicefor publicd o -crestomatie i o gra-
maticá germanä. Exemplul lor '11 urmeazd altii, ca:
Barac, Ionas, Tacit, Stefan Iosif, Dr. loan Meson 0
Dr. Nic. Popu. Iar ceilalti profesori, in lipsa de mij-
loace materiale 0 de editori, 10 compun manuale in
manuscript.
Este acela§ spirit, acela§ avant, acelas cult idea-
listic in membrii corpului profesoral, ca in marii in-
temeietori i munificientii sustingtori ai §coalelor.
Iar scolarii ?
Ei dela inceput se disting prin caracteristica rä-
masä pand azi traditionald la aceste scoale: prin sar-
guintd de fier, inimd caldä, cuget curat i prin inte-
ligenta fireascá proprie Romanului. Toti inspectorii
romani i strdini ai acestor scoale, incepand cu C.
Schuller, din anul 1855 0 'Dana' azi, au remarcat cu
mirare faptul acesta. Si a fost mana providentei di-
vine, care a fäcut ca cei dintai trei scolari din prima
clasä, in anul infintärii gimnaziului nostru (1850), sä
fe tocmai: loan Mesotä, Titu Maiorescu i Nicolae

281

www.digibuc.ro
St.rAvoiu, exemple do luminA, pe cari in veci sá le
urmeze elevii acestor §coale.
Iatä factorii cari formeazA traditia scumpa a §coa-
lelor noastre, incepând dela cel mai Irian cap guver-
nator al §coalelor: Saguna, pâna la elevii qcoalei, cari
la un loc formeazâ ceeace se nume0e spiritul unei
§coale, spirit, care, acum, dupä 50 de ani, prin tra-
ditiune, s'a perpetuat i planeazA neincetat asupra
urma0loi.
Acest spirit se manifestä: in insufletirea pentru
ideale, in sentimentul comun al §coalei cu poporul.
cu biserica din care s'a nascut, in zelul nepregetat.
de muncä pentru lurninä, in abnegatiune, jertfd
fermä credintâ. in Dumnezeu. Aceste insu0ri for-
meazâ spiritul traditional al §coalelor noastre, pe
care a-1 intelege, a-1 cunoa§te 0 a-1 accentua este
tocmai cu prilejul acestui jubileu de interes 0 de
importantà.
In acest spirit nobil i inalt, care pätrunde toate
fibrele acestui focular de cultur5, in aceastä tradi-
tiune sacra mo0enità dela marii no0ri inainta0, In
aceastà zestre de glorie, ce a primit prezentul dela
falnicul nostru trecut, in aceastä comoará duhovni-
ceased, vedem noi chez4ia viitorului coalelor noa-
stre. Un astfel de trecut nu poate fi cleat inceputul
unui mândru viitor !
Sufletul nostru se umple de bucurie i inältare,
282

www.digibuc.ro
pentruca In urma noasträ avem un trecut falnic,.
iar In fata noasträ se desfa§oara auriu un viitor md-
ret, care se va afirma inteun chip nediscutabil.
Paruns de maretia momentului acestuia, de gra-
tia Proniei divine, care m'a invrednicit sa ajung a-
ceasta frumoasá zi de särbätoare, devotat imi ridic
glasul catre Dumnezeu zicánd
Doamne ! TU care e§ti stapan al vremurior nemä-
surate, Tu care cu intelepciunea Ta färd seamán
ocarmuie§ti destinele robilor Tài pe pämänt, Tu, care
dreptilor dreapta räsplata dai In cereasca Ta impa-
ratie, Tu, care cu sfânta Ta dreaptd ai ocrotit pana
azi institutul acesta ridicat intru raspändirea lumi-
nei, care dela Tine purcede, Tu, care intelepti calauzi
muncitori i-ai dat in rästimp de 50 de ani; Doam-
ne ! nu-ti intoarce fata Ta sfânta dela noi, ci ocar-
muie0e 0 mai departe destinele acestor §coale cu
sfânta i preacinstita dreapta Ta, deschide Doamne
portile veciniciei pentru viitorul acestor §coale, iar
pe dreptii cari au binemeritat pentru ele impärtä-
§e0e-i Doamne cu cereasca Ta imparatie, capete-
niilor de azi i celor viitori ai §coalei daruie§te-le in-
telepciune, putere i duh din Preasfânt Duhul Tau,
pentruca in ceasul cänd ne vei chema, dela locul
unde ne-ai a§ezat, sufletul i:iostru credincios in li-
ni§te i cu pace sa se inalte la eterna lumina, Oiind,
Ca id ealul, pentru care am muncit pe pämânt: acest
tempi u de cultura, va preamari in veacuri prin strä-
lucir ea sa vie Preasfânt Numele Tau !
Amin !

233

www.digibuc.ro
 Ca inclaeierea anulini 4collar
1900/901

Acum un an gandul nostru se inälta sá priveascä

mai ales trecutul frumos. (Se serbaserá 50 de ani
rlela intemeierea liceului).
Sufletul meu resimte i azi solemnitatea acelei
zile neuitate, clar i viu simt azi respnanta sentimen-
telor calde i marete, cari m'au tinut in fiori de-
insufletire atunci, clar i viu se perincra pe filele
aducerii arninte ideile ingltdtoare cari circulau ca o
sevä de viatà nouä in sufletele noastre.
Era atmosfera solemnä a gloriei unei munci tita-
nice de 50 de ani, erau sentimentele calde i mgrete
ale insufletirii nationale pentru o rodnicA activitate-
culturalà-româneascA de 50 de ani, erau ideile inál-
tätoare, cari, la contemplarea trecutului, ne scoteau
din preocupárile zilnice, ridicändu-ne in sferele ete-
rice ale idealelor eterne.
Astäzi gândul nostru se tidied la viitorul necunos

286.

www.digibuc.ro
-cut. i, dacd acum un an in ziva solemnä a jubileu-
lui vedeam garantia viitorului nostru in maretia tre-
cutului, astäzi trebue sá ne gândim serios i intensiv
la cäile i mijloacele prin care sá contribuim a ni-1
asigura. Ziva de Sân-Petru a anului trecut a fost
pentru noi o zi de 'Malta' poezie, iar cea de azi, prin
care sfârsim primul an si primul pas spre viitorul
necunoscut, este ziva problemelor reale si practice,
pe cari trebue sä ni le Exam i sd le urmdm, pen-
truca in mod demn sä completäm, in noul period,
ceeace s'a ridicat in primul semicentenar.
Cum sunt aceste probleme reale si practice ?
Cadrele mari in care trebue sä se desvolte scoa-
lele noastre sunt create, parte in legi de stat, parte
in legile noastre bisericesti, parte prin traditiunea
istoricd a scoalelor. Problema aceasta generala
fundamentalä cred Ca' a putea s'o definesc mai pe
scurt in urmdtoarele cuvinte, cari cuprind deviza de
via-Và a scoalelor noastre: a da tinerilor in cadrul le-
gilor existente o crestere religioaa-morald i o cul-
turd national-romäneascä, asa, ca ei sá devind fii f o-
lositori i devotati neamului românesc i bisericii
noastre nationale.
Aceastä problemä a scoalelor noastre este legalà
traditionalà, si nu se poate stirbi de nimeni, in
nici o imprejurare. E afât de profundä i obsteascä
convingerea tuturor factorilor nostri scolari in acest

28.6

www.digibuc.ro
 incat sunt convins; cä din aceastä tabla sated
de legi a coalelor nimeni nu va putea ceda nici o

tiu prea bine vorbesc din practica alor 11 ani

de scoald aci cat de anevoloasà este lupta pentru
aceasta deviza, stiu prea bine, ate obstacole grave
primejdioase i se opun, cate ademeniri i amenin-
pri cearca a ne clinti din mersul nostru barbatesc
constient pe calea noastra clar si bine definità, mai
mult, stiu cà toate aceste greutati, obstacole, pri-
mejdii; ademeniri i amenintari au sa se potenteze
tiled in viitor, dar toate acestea nu pot sa ne in-
spaimante, nu pot sa ne clinteascä din calea noas-
tra". Din contra, ne vor face mai tari, mai vigilenti
mai rezistenti.
In acest cadru mare si fundamental miscandu-se
viata §coalelor noastre, proxima problema vitalä a
lor trebue sä fie tendinta insistenta spre progres pe
toate terenele. In viata institutiunilor mari cultura te
existä numai 2 alternative: inainte, sau, inapoi ! Caci
starea pe loc este regres.
Progresul, dar, ca notd eseatialä a institutiunilor
de cultura bine asezate si bine conduse, este indis-
pensabil atat ca scop, cat i ca consecinta. El se
compune din reforme, inovatiuni, adaugiri in toate
ramurile vietii scolare, atat de ordin intelectual
moral,. cat si de ordin material. 0 ventilatie build

287

www.digibuc.ro
In localul unei case, o poding noug, care nu produce
praf, o tablg noug, tot atâtea inovatiuni, desi de or-
din pur material, ele au totusi in consecintg mari
efecte de cresteie si contribue la aceea ce am numit
progresul continuu al scoalelor.
Progresul acesta este nelirnitat, infinit si etern, ca
si vremea. Pasii uriasi cu cari inainteaza omenirea,
pe toate terenele, au deschis orizonturi noi si pentru
viata scolarg, si. zi de zi aceastg inaintare impune ne-
cesitgti, imbungtgtiri si corecturi noi in viata sco-
larg. A nu tinea seama de aceastg inaintare, care
zace in spiritul timpului, inseamng a da inapoi, in-
seamng a repgsi dela acel Irian nivel pang la care,
de fapt, s'au avantat scoalele noastre.
Dar progresul acesta cu bani scumpi se tine. Pro-
gresul acesta este un moloh, care cu cat este mai
mare, cu atat inghite mai multe parale. ProgresuI
acesta este un rezultat obtinut, care stg aproape tot-
deauna in raport direct cu banii cheltuiti, presupu-
nand totdeauna CA toate Imbunätätirile sunt fäcute cu
cap, cu cumpgt si cu bungehibzuialg.
Vorbä sg fie ! mi-ar putea reflecta cineva --
adecg d. ex. ameliorarea salariilor va imbungtäti si.
prestatiunile profesorior in scoald? Adicg acestia se
schimbg si se fac mai buni, dacg primesc salarii mai
mari ?!
La aceastä obectiune rgspund: Cu cat ii vom usura

288

www.digibuc.ro
profesorului sarcinile grele ale grijilor de existenta,
cu a-tat sufletul lui va reprimi linistea i seninul in-
dispensabil, fail de care munca lui de crestere In
scoula nici cand nu va produce roadele dorite. Un
suflet ingandurat, comprimat de povara greutätilor
de existentä, o fire moroasä i descurajatä nu con-
tyibue la educatia tinerimii, sufletul profesorului
trebue sä fie un far aprins de lumina vie si clarä,
inima lui plina de o calda vapaie, care sa ridice
pe elevi. Dar nu numai atat ! Cu cat con-
ditiile de trai ale corpului didactic vor fi mai asigu-
rate, cu atat numárul acelora cari se vor dedica
acestei frumoase cariere i grele va creste i, cres-
cand acest numär, cu a-tat mai lesne scoala va sti
alege din mai multi pe cei mai buni i mai distinsi,
in loc sa umble a culege ce gases-Le. Iata, dar,
progresul in alimentarea cu puteri noi a corpului di-
dactic, tot cu bani scumpi se tine, tot jerfe materiale
reclamá.
Daca asa este in privinta vietii pur intelectuale a
scoalei, atunci este evident cä in celelalte tot asa
este. 0 tabla noug, o podina bung, un aparat instruc-
tiv de fizica, bänci igienice, curatenia mai mare in
scoala, etc., toate acestea nici nu se pot imagina MI%
jertfe materiale.
Astfel, dar, am ajuns la o noul conclitie pentru
viata prosperá a vcoalelor noastre, la o noua nece-
1,9
89

www.digibuc.ro
sitate, care de câte ori o pomenesti, produce resen-
timent sau cel putin indispozitiune in cercul acelora
cari luptg cu dificultätile mari ale intrebgrii : de
unde sg mai ludm parale ?
Oricât de neplgcut sä parg la auz, insg, imi tin
de datorintg a preveni pe conducgtorii destinelor ma-
teriale ale scoalei, cg jertfele materiale in noul se-
micenteniu al scoalelor nu numai Ca' nu e permis sg
scadä, dar in mod inevitabil trebue sg creascg. Noi,
cari avem in mâng conducerea spiritualg a scoalelor,
ne punem toatg ngdejdea i increderea in intelep-
ciunea, in strädania i in spiritul de jertfg al pro
prietarilor scoalelor noastre, cari vor sti cguta i vor
sti afla acele noi resurse de venit, din care sg ali-
menteze cu noi jertfe materiale propäsirea scoa-
lelor.
Trecând dela generalitäti la chestiuni speciale,
mg voiu mgrgini a scoate in relief numai o singurä
problemg, care este totodatä cea mai mare si mai
importantg, pe care in timpa posibil cel mai scurt
trebue s'o realizgm. Problema aceasta e rezervatà sg
fie gloria principalá a semicentenarului nostru al
doilea: problema înfiinárii unui mare internat.
Lipsa acestui internat este si azi o rang deschisg
a scoalelor noastre. Cine cunoaste relatiunile de
traiu, cine cunoaste cuartirele i modul de ingrijire
al scolarilor nostri in ele, cine cunoaste atmosfera
290

www.digibuc.ro
putin morala si mai putin intelectuala in care petrec
jumatate din scolarii nostri, cine cunoaste mizeria
de hrana, lipsa de aer si de lumina, in care scolarii
nostri îi agonisesc panea de toate zilele a stiintei
totodatá germenii boalelor fizice si morale, acela va
simti, impreunä cu mine, ca" o problema mai mare
si mai mareata decal crearea internatului, scoalele
noastre nu au de realizat.
Oh, daca prin graiul meu mi-ar fi dat sä misc gân-
diil i inima mai marilor scoalelor noastre, pentruca
punand la o parte toate micile mizerii de care viata
noastra pamanteasca legata este, sä-si puna aceasta
problema in primul lor plan de munca i, impre-ana
cu toti factorii interni i amicii numerosi externi ai
scoalelor, s'o realizeze cat mai "curand. $i nu este
problema aceasta asa de anevoloasa, cum ni se pare.
Noi avem la scoald douà fundatiuni speciale pen-
tru internate: Fundatiunea Cristurianu i Fundatiu-
nea Ionciovici, afará de aceea mai avem fondurile
mesei studentilor, .avem capitalul de binefacere pe
care 1-a administrat neuitatul Diamandi Manole,
care este azi in administratia Eforiei scolare, avem
un act de danie dela erezii fericitului Constantin de
Steriu. Eu cred cal s'ar putea gasi usor o cheie prin
care s'ar putea utiliza toate aceste fonduri i funda-
tiuni, de circa 120-130 mii de coroane, pentru pu-
aerea in fiinta a internatului dorit.
291

www.digibuc.ro
 Iar dacä am face un apel la inima munificentd a
natiunii române 0 a mecenatilor ei, sunt convins,
r.tâ am mai scoate in cel mai scurt timp Inca 10.000
de coroane. Celelalte ar veni dela sine.
Dar gândul dornic m'a räpit prea departe. Inten-
tia mea era sd indic numai programul i problemele
de muncd ce trebue sà aibä in vedere coaleIe noa-
stre, pentruca sä-0 asigure un viitor mândru, pen-
truca urma0i no§tri, cari vor serba peste 49 de ani,
al doilea semicentenar al Foalelor, sä nu se ru0neze
la vederea generatiei de epigoni, ce a urmat dupd
epoca mare a entuzia0ilor infiintätori i creatori ai
coalelor din prima epoca. i dacä toti factorii coa-
lelor noastre vor fi de acord cu acest program de
muncd, cu aceasta directivg, cu aceste probleme ce
am indicat, i dacA ne vom intinde fräte§te mâna in
lupta pentru realizarea lor, atunci izbânda ne va fi
asiguratä, atunci nu avem sa fim ingrijati de viito-
rul mare 0 mândru al acestor

292

www.digibuc.ro
 La incLeierea anidui colar
1901/902

Rar ni se dd un prilej asa de frumos qa s'a" adân-

cim impreund problemele scoalei moderne.
Iar dacâ urmgrim evolutiunea istoricä a popoare-
lor cari au fost intemeietoarele si purtätoarele civi-
lizatiunei moderne si dacA cercetám natura fazelor
diverse prin care aceastä evolutiune a trecut, ni se
impune frapanta asemänare dintre viata omenimii,
ce se desfäsurá in decurs de mii de ani, si viata
omului singuratic, care se petrece in câteva scurte
decenii.
Precum omul, in scurta sa viatä pArnâneascá, trece
prin o serie fixd de stadii care in genere sunt ace
leasi la toti, asemenea si omenimea trece prin stadii
ale vietii care corespund celor de mai inainte intru
toate: atât in ordinea cum se urmeazá una pe alta,
cat si in caracterul lor specific, prin care se disting
intreolaltä. Precum individul isi are epoca sa de co-

293

www.digibuc.ro
pilgrie, de junete, de maturitate bgrbgteascd si de
senilitate, tot astfel i0 au popoarele copilgria, ju-
neta, virilitatea i senilitatea lor, 0 tot astfel trece
§i omenimea intreagg prin aceste
A trecut, de mii de ani, timpul când preocupatia
exclusivg a oamenilor era viata fizicg vegetativg,
traiul animalic de pe o zi pe alta, cum este traiul
copilului in faqe; dar a trecut i timpul când pe
lângg aceastg viatg s'au manifestat primele preocu-
patiuni psihice-intelectuale, cari, ca i la copil, erau
stgpânite de exagergrile fantaziei, a trecut pentru
omenimea cultg i tirnpul luptelor aventuroase
sángeroase, cari erau efluxul puterii juvenile 0 al
dorului dupg gloria tgsboaielor, dupg laurii vitejiei;
intrat-a omenimea in anii maturitgtii bärbgteti,
dupg care va urma, de bung seamg, lini§tea i debi-
litatea senilg.
Avântul juvenil i dornic de gloria armelor azi
nu mai este cunoscut la popoarele culte, rgsboaiele
nu sunt azi prilejuri cgutate pentru bravuri
ci rele de care se feresc popoarele culte at pot
pe care le fac numai nevoiti de o extremg nece-
sitate.
A dispgrut azi poezia spiendidg care imbrgcase in
zale de aur viata anticilor Elini, a dispgrut avântul
rgsboinic i cuceritor de lumi al Romanilor, s'a stins
fudulia insetatg dupg sânge a cavalerilor medievali,

294

www.digibuc.ro
 unde mai g5se§ti azi piloti temerari cari, manati
de dorul vag dupb." aventuri, au deschis cai noi in
largul temut i necunoscut al märilor ?
Locul visurilor poetice, al zornetului de arme i l
dorului dupd aventuri, l-a ocupat munca asidua §i.
nepregetatd, i drept rezultat al muncii: râvna dupg
avere i bunästare.
Lupta aventuroasd a armelor cedat azi locul
luptei necrunte, care se chiamä concurentà, 0 care
vrea sa asigure o bungstare economicd fiecArui
popor.
Astf el, signatura timpului in care träim este: ma-
terialistà; iar cà idealismul nu este o buruiang pe
care s'o gAsesti pe toate potecile vietii moderne, este
un lucru de sine inteles.

Care este deci problema §coalei moderhe? Cum §i

Intrucat va tinea ea seamä de stadiul actual de des-
voltare al omenimii culte? Cu ce arme are sä in-
zestreze ea pe viitorul membru al vietii? Cari sunt
relele de cari Il va feri ?
coalele se impart in douä grupuri mari: in §coale
de culturà generalä 0 in §coale speciale. coalele
primare, scoalele ciyile, §coalele reale 0 liceale sunt
institute de culturá generalä, iar §coalele de comert,

295

www.digibuc.ro
academifle de drept, scoalele de agronomie, de sil-
viculturä, de industrie, etc. sunt scoale speciale.
Problema acestor scoale speciale este in deosebi
de a pune arma luptei economice moderne in mâna
viitorilor cetäteni, iar problema scoalelor de culturd
general:A este de a creste tânära generatie si a o in-
zestra cu toate acele caliati generale omenesti, cari
sA-i facä cu putinta, pe deoparte, de a continua lupta
culturalä a veacurilor problema istoricä iar pe
de altä parte de a-si implini rolul ce-i va veni in
lupta vietii moderne problema actualà.
Problema istoricä va cere dela scoalä sä sadeascä
idealismul in inima fragedA a elevilor, iar problema
actualä va cere ca scoala sa deprindà pe elevi la
iubirea muncii serioase, fiind azi munca consideratä
ca primul isvor al avutiei individuale si nationale.
Asadarg: avânt idealistic si. dragoste de muncä,
iatä ce au sä ducd in goana vietii moderne elevii din
scoalele noastre.
i, oare, nu intâmpind greutAti scoala intru im-
plinirea acestei misiuni a ei ?
Voi arAta, din capul locului, cum spiritul utilitar
modern pune piedecg scoalei intru realizarea pro-
blemelor sale. Acest spirit mercantil modern a pro-
dus o goanA nebund dupa avere, care se considerA
ca singurul isvor de tämäduire pentru toate nevoile
omenesti. Acest spirit vede in scoalA numai un mi j-

296

www.digibuc.ro
loc formal, inevitabil pentru a ajunge la blidul cu
hnte al vietii. coala, in ochii multimii preocupate
de problema vietii ticnite a bunei stäri materiale, are
un rost numai intruck iti serveste cli certificate,
cari te indreptdtesc in viatä la un blid mai märicel
sau mai mititel de linte. Munca scolarà, in acest ra-
port de idei, devine o vânätoare dupà un certificat
scolar mai bun. Nu nobilitatea inimii, ca scop su-
prem, nu imbogätirea mintii, nu intelegerea pro-
fundä a trecutului si, pe aceastä bazä, a probleme-
lor mari de culturd ale prezentului este azi tinta pe
care o urmäresc cei mai multi scolari si cei mai multi
-parinti ce-si dau bgetii la scoald, ci agonisirea unui
titlu de drept la blidul cu linte al vietii.
Certificatul scolar nu se considerd azi ca un do-
-cument dat in scris despre gradul de cunostinte si
de noblete eticä a tândrului scolar, despre gradul de
capabilitate de-a participa la munca obsteascä a lu-
mii culte, ci el se cautà ca o hârtie de valoare, ca
-un Kris fonciar, ca o mare coalà de cupoane, la care
sbi poti täia o viatä intreagä. De aceea multi dintre
-pärinti, când stau sà-si trimitä copiii la scoalà, nu
se intreabä, cum ar fi firesc, care este scoala unde
se indeletnicesc scolarii cu muned serioasä, care este
scoala care nu se multumeste cu aparente de cul-
turä si stiintd, care este scoala care face o severä
selectiune intre tinerii capabili de-a fi continuatorii
297

www.digibuc.ro
luptei culturale a omenimei i intre cei nechemati
pentru o astfel de problemä.
Cei mai multi pdrinti se intreabä cu totul altfel
când vor sà" aleagd §coala la care-vi dau bgetii, ei se
intreabä: unde-i mai uwr, unde poti ajunge mai
lesne la certificatul dorit? dau copiii acolo. Mai
mult ! Cum inainteazá fiii lor in studii 0 cum se
poartä ? Asta-i o chestie care de obicei numai in ul-
timele sOptämâni ale anului §colar Ii preocupá. Dar
nici acuni nu de dragul mintii i inimii odraslelor
kr, ci... pentru certificat...
Si in vremea asta, când nu mai e nimic de in-
dreptat la fiii kr, se porne0e o goand, 0 in scris
0 in grai viu, ruggri, lacrimi, prornisiuni, influentdri
asupra profesorilor... Pentru a indupleca pe profe-
sori sA pácátuiascá in contra con§tiintei kr i sà-i
dea bäiatului neglijent un portret mincinos, un cer-
tificat care sá spunä cum nu este el.
Si, in ultima analizO, vor fi având i incâtva drept
ace§ti párinti cu vederi inguste, &Aci la blidul cu
linte nu te intreabA nimeni de calificatia internä, ci
numai de certificat. Ai certificat, ai tot ; mintea-ti
vine la urmä, de sine, dacg vei fi având trebuintá
de ea.
Spiritul acesta utilitar al timpului se manifestä
in dispretul fata cu §tiintele humanioare, in goana
pornitá contra culturii clasice i in pretentiunea ca

298

www.digibuc.ro
in scoald sä se invete numai lucruri practice, de care
bäiatul va avea un profit direct in viatä. Poetica,
estetica, Homer, Virgil, Cicero, etc. sunt un balast
in ochii acestui spirit modern. Iar scolarii înii, in-
telegând valoarea cea enorma a acelei butäti de hâr -
tie timbratà, ce se chiamä certificat, väzând cä ago-
nisirea ei este idealul la care viseazá pärintii lor, nu
toti dar in mare parte invat5, nu ca sá tie,
nu ca sä se nobiliteze, nu ca sd se Inarmeze pentru
lupta vietii, cu forte intelectuale si morale, ci pen-
tru agonisi acel tezaur de certificat. Acest soiu
de scolari se preparà numai când cred cä o sä fie
examinati i, de ate ori s'au preparat mai bine
dintr'un studiu si nu au fost examinati de profesor,
stau sä-si smulgà perii de näcaz, cg au invätat in-
zadar" cäci toatä truda ce si-au dat nu-si va läsa
urma doritä in certificat.
Am putea sá urmäin mai departe eu aceste exem-
ple, cari toate dovedesc influenta dezastruoasä a spi-
ritului modern rdu inteles.
Nu am fi la inaltimea chemärii noastre, ca scoal5,
dacä nu ne-am ridica glasul cu toatä energia in
contra acestor escrescente periculoase ale spiritului
modern. Ele aratá la evidentà, cum spiritul mate-
rialistic, unilateral, duce la absurd si nu poate fi
soarele conducätor al vietii culturale a omenimii.
Intocmai cum idealismul absolut, care nu tine

299

www.digibuc.ro
seamd de conditiile materiale ale realitatii, nu poate
fi mai mult .farul vieii popoarelor culte de azi. Ca-
lea de mijloc este si rämâne cea de aur.
Läsati in sarcina scoalelor speciale de-a le da ti-
nerilor In mâng armele luptei pentru asigurarea
unei bune stäri economice, iar scoalele de culturd
generald inalte privirea seninä a tineri-
mii la splendoarea poeticä a poporului artist elin, la
virtutea clasicä a cetäteanului roman, läsati-le sä
poarte gândul avântat la mdretia trecutului i la
sperantele viitoruluI, sä intdreascä inima
prin puterea credintei in Dumneezu, läsati-le sä dea
tânärului merindea idealismului, Pentruca, in goana
dupä avere a vietii moderne, sä nu devinä o stârpi-
turä egoistä, care sä facd avere, ci un muncitor in-
teligent i nobil, stdpân i poruncitor, iar nu slugA
si rob al banului.
In munca aceasta, care nu este contrarà spiritului
timpului, ci care, in mod necesar, ni se impune, toc-
mai pentruca acest spirit al timpului sd nu se f alsi-
fice i sd nu devieze, noi, scoala, trebue sä avem
tot sprijinul pärintilor. Pärintii sá inteleagä corect
rostul timpului i sä nu ingreuneze problema scoalei
prin o falsä propagandä a unor dogme mincinoase,
derivate In mod abuziv din spiritul timpurilor noi
coalele noastre sunt chemate ca, in acest timp al
materialismului, sä tina cu mânä tare steagul can-
300

www.digibuc.ro
did al idealismului, fdr5. de care nu este avânt, nu
este fericire adeväratâ pe pämânt.
Am speranta, ca toll elevii cari au petrecut intre
aceste ziduri si se indepârteazä de noi, vor duce in
sufletul lor drept merinde duhovniceascä pentru
viatä: dragostea de munca si avântul idealist.

301

www.digibuc.ro
 1.41 iricheierea anitahai *colgir
1902/903

Mare este numdrul virtutilor al cdror complex al-

cdtuesc caracterul moral al omului: aceastd tinta su-
premä a oricdrei invdtdturi in scoald.
i dacd virtutile nu ar fi dela naturd strans le-
gate intreolaltd, asa de strdns, incdt omul care este
impodobit cu unele virtuti cardinale in acelaq timp
trebue sä ailad si pe celelalte, ar trebui sd pierdem
nadejdea de a ni le putea veodatd insusi.
De astädatd voiu releva o virtute care este strans
legatd de o serie intreagä de virtuti alese, fdrd de
care nu poate sd existe. Virtutea aceasta este: Re-
cunostinta.
Ea isvoreste dintr'un sentiment de stimd si iubire
devotatd fatd de cei dela cari fiinta noastrd s'a im-
pdrtdsit veodatd cu un bine. Acest sentiment isi
ajunge punctul de culminatiune cand se afirmä ca
o vointä tare, pentru a räspläti cu bine, binele. i

303

www.digibuc.ro
dacä vointa aceasta rämâne nestrAmutatä In viata
noasträ Intreagk atunci ea este o virtute aleasä
virtutea recunostintii.
Cine nu-si aduce aminte de farmecul viu al bas-
melor noastre, cari In graiul lor simplu i naiv ne
povestesc despre recunostinta unor animale fatá de
voinicul ce le-a fäcut vr'un bine ? Cine nu-si aduce
aminte cu multumire sufleteascg de pestele násdrä-
van, a cärui viatä o crutase voinicul din poveste, iar
pestele, la timp de mare cumpänd pentru voinic, Ii
gäseste i ii aduce din apele märii iapa vräjitä a ba-
bei blästämate, ce i se dase lui in pazä, salvându-i
astfel viata ? Cine a uitat istoria soarecelui care, din
recunostintk a scäpat leul din cursd, rozänd funiile
in cari se prinsese ?
Recunostinta, pe care o admiräin si la animale, ne
apare la oameni, fiinte superioare, Inteo forniä mai
inaltá si In chipuri mai variate.
Recunostinta, ca virtute omeneasck este mama
unei serii Intregi de virtuti.
Viata, bunästarea, sängtatea, cultura, pozitiunea
noastrá socialk succesele noastre ideale materiale,
In sfärsit tot ce suntem i ce avem noi, avem sä mul-
tumim de f apt la o serie Intreagä de factori cari au
conlucrat i au ajutat ca noi sa fim Impartäsiti de tot
acel bine ce ni-1 ofera ziva de azi.
Cu cat este cineva mai cult, cu cat mai profund

304

www.digibuc.ro
 tie pâtrunde gândul lui problemele ratiunii 0, in
fine, cu cat mai independent este modul säu de a
judeca, cu atAt ochii mintii sale va recunoaste un
numAr mai mare de factori, cari au conlucrat la
realizarea acelei bunestäri de care, el, azi, ca indi-
vid, se bucurA. Din aceastä recunoastere a mintii sale
insA se va naste, in mod involuntar, o serie nesfâr-
ità de sentimente vii de recunostintä in inima lui,
fatà cu intreaga multime de factori amintiti. Si ace-
ste sentimente constitue de fapt o serie mare de tot
atâtea virtuti alese, suprema podoabd a sufletului
omenesc.
Omul òu adevârat cult, pe lângA sentimentul de
recunostintä fatA de pArmtii säi trupesti, primii
cei mai evidenti binefkAtori ai fiesteckuia dintre
noi, asadar, pe lângA iubirea i cinstea pArintilor, nu
va uita niciodatá de binefacerile culturii, pe care
le-a primit in scoalä dela dascAlii sAi, acesti pkinti
spirituali, el va fi, deci, in toatä viata lui, recunos-
cAtor fatä de acestia.
Omul cu adevärat cult nu va uita ea' scoalele, in
cari a crescut, s'au inältat din sudoarea i dragostea
neamului mare, a natiunii din care face parte, cA
ele lucreazA pe pämântul scump i strAmosesc al
patriei, care ne hrâneste i ne ocroteste, cA binef a-
cerile pkii le gustA multumitä stäpAnirii intelepte a
monarhului, a pkintelui tärii, i iatA Ca' sufletul lui
20
305

www.digibuc.ro
s'a impodobit cu o nouä sèrie de virtuti mari si no-
bile: iubirea de neam, iubirea de lard i loaialitatea
de cetätean.
De cate ori sufletul omului 'cult va sta uimit i pä-
truns de märetia naturii, de balsamul invietor al
aerului limpede, de rácoarea recreatoare a apei de
isvor, de parfumul proaspät al codrului inverzit, de
cäldura razei senine de soare, de atatea ori gan-
dul lui se va Inälta, ca un profund sentiment de re-
cunostintd, cdtre marele duh creator al intregii ma"-
cätre Creatorul lumilor: Dumnezeu ! Iatä o
noud virtute isvoritä din recunostintä : frica lui
Dumneezu, cea mai aleasá virtute a sufletului ere-
stin.
Iubirea de pärinti, iubirea fatä de educatorii nos-
tri spirituali, iubirea de neam, si de patrie, loiali-
talea cetäteneasca i frica lui Dumnezeu, iatä o serie
intreagä de virtuti cardinale, de podoabe ale sufle-
tului, cari toate din acelas loc isvoräsc, adecá din
sentimentul de recunostintä.
Patrundà-se inimile yoastre fragede de aceste ade-
väruri, inzestrati-vä sufletele cu virtutea recunostin-
tei cäträ toti binefäcätorii vostri i o mangäiere dulce
se va incuiba in inimile voastre, o multämire seninä,
dusmanä oricärui egoism, imbogáti-se-va sufletul vo-
stru cu o seamä mare de virtuti nobile, cari Vá vor
inälta i distinge totdeauna intre oameni.

306

www.digibuc.ro
 Am vorbit azi despre virtutea recunostintei, Bind-
cd ea se manifestä chiar aci, Intr'un act solemn si
mare : prezenta celor cari au terminat studüle acum
zece ani, pioneri constii i neatârnati In ogorul vietii
publice a neamului românesc, cari si-au adus aminte
de poezia seninä a anilor de scoalä.
Bine ati venit voi inimi pline de nobilà recunos-
tintä. Prezenta voastrà aci va rämânea o vie pilduire
pentru inimile fragede ale tinerimii scolare, iar pen-
tru noi un moment de româneasc6 bucurie, cati In-
trupat-ai prin venirea voastra, in chip viu, acea
strämoseascA virtute a neamului nostru care se ex-
prima in cuvintele: Românul tine minte t, cuvinte
inspäimântätoare pentru cei cari ne-au fäcut räu,
dar nesfârsit de mângáioase pentru cei ce ne-au fa--
cut vr'un bine. Ati tinut minte, cà scoalei acesteia
aveti multdmiti in prima linie pentru aceea ce
azi sunteti, ati tinut minte de iubirea cu care ea v'a
ocrotit i crescut, ati tinut minte de invätäturile ge-
neroase i românesti ce ea v'a sädit in inimi, ati ti-
nut minte de pärintii vostri sufletesti, de dascAlii de
oclinioarä, i ati'venit sä sigilati aceasta aducere a-
minte româneascA, isvoritä din inimi recunoscaoare,
prin actul prezentei voastre.

307

www.digibuc.ro
 La incheiereit airtihai aollar
1903/904

Ziva incheierii anului scolar este unul dintre ra-

rele prilejuri in care ne este dat nouä, scoalei, a sta
putin de vorbä cu pärintii, amicii i protectorii sco .
larilor nostri si a sämäna cäteva säminte de idel,
cari trebue sà prindä rädacini la noi, daca este, ca
scoala i societatea mare sä meargd mând in mând
sä se ajutoreze reciproc.
Pe elevi îi avem 10 luni dearândul, pe d-voaSt1:4,
stimati pärinti i amici protectori ai elevilor nostri,
vá avem abi odatd sau de dotee' ori pe an in fata
noasträ. lath* de ce in deosebi cätrà d-voasträ mà
adresez de astä data', voind cu d-voastra impreunA
sä clarific o chestiune mare si frumoasä.
Pedagogia, adicA stiinta cresterii copiilor si a ti-
nerilor intru oameni", in intelesul cel mai inalt si
mai nobil al .cuvântului, este de bund seamá o
stiintd. Ea este o stiintä, intruck ne prezintä inteun

309

www.digibuc.ro
intreg sistematic rezultatul teoretic al experienteior
pedagogice ale veacurilor. Dar, In acelas timp, ea
este i o arta, care se arata la punerea In ptactica
a teoriilor stientifice-pedagogice. Este acelas raport
Intre pedagogia-stinta i pedagogia-arta, ca i intre
stiinta retorica si arta oratorica, ca i intre stiinta
poetica i creatiunea de arta a poeziei, ca i intre
teoria picturii 0 arta picturii. Toata teoria pedago-
gick adica toata stiinta pedagogiei in sine, nu ne-ar
fi de nici un folos, daca In aplicarea ei, in realiza-
rea ei, adeca in cresterea tinerimii, nu am fi artist.
Stiinta este baza, este isvorul din care scoatem apa
limpede a cunostintelor pedagogice, iar practica este
arta, este edificiul ce cladim pe baza data, este mes-
tesugul, cu care folosim apa cea limpede spre adapa-
rea cu masura, rost i la timp, a odraslelor ce
avem sa crestem.
De aci se vede, cà in pedagogie stiinta face foarte
mult, dar ca arta face totul.
Arta aceasta a cresterii 10 are greutatea sa prin-
cipala In Imprejurarea, cà obiectul educatiunei, oa-
menii viitori, nu stint papusi la fel, ci sunt indivi-
dualitati, cari, desi se aseamana intre olalta, totusi
se i deosebesc, dupd etate, sex, temperament, vi-
goare fizica, capacitate intelectuala, crestere de a-
casd, aplecari nascute, deprinderi insusite, etc., for-
mând tot atâtea unitati, cari reclama proceduri pe-
dagogice individuale.

310

www.digibuc.ro
 Daca asa este la indivizii singurateci, asa trebue
sa fie socotesc eu si la individualitatile colec-
tive sau etnice, adeca la popoarele diferite, conside-
rate ca unitäti individuale. Caci adevarat este, Ca'
oameni suntem cu totii, dupa chipul i asemanarea
lui Dumnezeu, dar cu toate acestea ne i deosebirn
intre olaltä, dupä rassa i dupa nationalitate, in
sute i sute de individualitati etnice, in tot atatea
tipuri speciale. i cata deosebire nu este intre tipul
germam, spre pilda, i intre tipul unui popor ca-
nibal din Africa centrala.
Cum arta pedagogica trebue sa fie individuala in
genere un lucru peste orice indoiala urm. eaza,
dela sine, cà ea trebue sä fie si nationalä, adeca sa
tina searna in munca educatiunii, de tipul specific
national, care este intrupat in firea fiecarui elev.
Fiind pedagogia practica o artä, este numai firesc,
daca i se impune a fi nationala; este deci numai fi-
resc, daca noi Romanii ridicam postulatul unei pe-
dagogii nationale romane.
Caci toate artele îi au tipul lor national, dupa
popoarele prin cari ele s'au creiat, i, iarài, fiecare
popor considerä drept culme a staruintèlor sale, in
arta, tinta de-a imprima acesteia stampila specifica
a individualitätii sale etnice, adeca a-i da : un ca-
radter national propriu i original. Iar ca acest ca-
racter specific si propriu, prin care popoarele se
deosebesc inteolalta, exista, asta o stie toata lurnea,

311

www.digibuc.ro
o stia i acel Bulgar din secolul al XIII-lea, care,
dând o descriere zoomorficd a popoarelor invecinate,
a zis: Bulgarul e bou, Grecul e vulpe, Sârbul lup,
Ungurul panterä i Rornânul pisicä.
Pe at de justificat este a se vorbi de o pedagogie
nationald in genere i in special de o pedagogie na-
tionald româneased, pe atât de adevärat este, cà a-
ceastd chestiune la noi nu este ilia: clarificatd in-
deajuns.
S'a vorbit la noi mult si bine despre o educa-
tiune nationald", in acel inteles, cà se fixa drept
problemä a cresterii iubirea de neam, de limbd, de
traditiuni nationale, pe scurt, cultivarea unei vii
constiinte nationale. Acest postulat rärnâne vecinic
nestirbit, iar indreptátirea lui este de o evidentd
axiomaticä. Dar aceasta este numai o parte din no-
tiunea pedagogiei nationale; despre o altd parte a
neglijatd pând acum, voiu sd vorbesc de astä data'.
0 individualitate etnieä, un popor, formând un
tip aparte si bine distins de al altor popoare, se corn -
pune dintr:o serie de insusiri fizice, psihice si mo-
rale, inteun anumit grad de amalgam, intocmai ca
fiinta specified a unui individ singuratec, a unui
singur orn.
Colectivitatea aceasta tipied fiind obiectul mun-
cii educative a pedagogului practic, el se aflä in
312

www.digibuc.ro
aceeasi situatie ca i fatä cu complexul sufletesc
individual al unui singur elev.
Urmeazä, deci, ca dacä e sd-si exercite educatia
puterea sa nivelatoare i nobiitatoare asupra obiec-
tului de educat, pedagogul trebue sä cunoascá .2at
se poate de bine acel complex de insusiri fizice, psi-
hice si morale, cari constitue fünta acelui obiect. In
cazul nostru, deci, primul postulat al pedagogiei na-
tionale romane este: trebue sä cunoastem complexul
de insusiri fizice, psihice si morale, cari constitue ti-
pul poporului romanese in genere, a celui dela noi
in special.
Iatd prima greutate, pe care, analizand-o mai de-
aproape, ne vom convinge, cä Inca nu am trecut eu
pedagogia noastrd nationalä peste prima si cea mai
elementará premisä a ei.
Tipul fizic, psihic si moral al poporului roman.
Este el fixat? Suntem noi cu totii de acord asupra
acestui tip? S'au fäcui incercári de a-1 fixa. Dar in-
cercárile s'au fäcut sau unilateral, sau eronat, fapt
e cá nu suntem azi de comun acord hied asupra
acestui tip.
Si e un lucru din cale. afarä anevoios sa fixám
aQest tip, catd vreme obiectul observatiunilor este
identic cu subiectul observator. Avem sá ne carac-
terizArn calm si obiectiv noi pe noi: este cazul cel
mai greu de observatiune dintre toate cate cunoas-

313

www.digibuc.ro
tern In §tfinta. Preocupatii chiar incon§tiente, afec-
tiunea indscuta, ambitia nationala, etc. etc. ne intu-
need vederea i, astfel, se creeazä o ping intreagä
de pretinse tipuri ale poporului romanesc, cari au
rasarit toate din judecäti mai mult sau mai putin
preocupate.
Strainii ?! Ce-i arde pe sträini de o judecata obiec-
tiva asupra noastra? i in cele mai multe cazuri ei
ne judecä fals, sau fiindca nu ne iubesc, sau fiindca
ne cunosc prea putin.
Cu un cuvant, este hied o problemä a viitorului
fixarea definitivá a tipului fiintei Romanului, fart'
de care pedagogia nationalà este lipsita de chiar
primul ei pullet de manecare.
Cu toate acestea, asupra unor insu§iri ob§te§ti ale
neamului nostru, am ajuns cat de cat a avea vederi
identice. Dintre însuirile acestea, bune i rele, imi
iau voia a retinea cateva §i, dacä voiu stärui ceva
mai nerezervat asupra celor rele, este nu ca-mi iu-
besc nearnul mai putin cleat aceia cari vor sa ig-
noreze relele noastre mo#enite, ci cà doresc, ca ele,
cu o zi mai curand, sa se indulceasca, sa se corec-
teze prin munca mare a pedagogiei nationale.
Romanul se caracteriezaza, prin aceea ce zice La-
tinul: mens sana in corpore sano, minte sanatoasà"
In trup sänätos. Craniul, mu§chii, scheletul, nervii
organele vieÇil fizice In general la Roman sunt
314

www.digibuc.ro
pline de vigoare i ofer cea mai sigurä bazg pentru
mintea sanatoasa ce-1 impodobeste. Inzestrat astf el
cu un trup viguros, Românul este cel mai rezistent
cel mai inteligent dela fire dintre toate popoarele
cari locuesc cu el 0 pe Ian& el; s'à fiu bine Inte les:
nu cel mai instruit, nu, el, bietul, e cel mai putin
instruit poate, dar repet: este cel mai inteligent dela
fire. El observd exact, pricepe usor i subit, judecä
clar i corect, e cumpAnit i prevazAtor. Iat'd un te-
ren bogat pentru pedagogia nationalg, iatà o munc6
relativ usoark pentruca are de-aface cu un element
intelectual atât de fecund pentru invätAturà.
Defectele principale ale Românului sunt in mo-
ralul lui, acest product al unor factori seculari de
suferinte, de nedreptatiri, persecutii, umiliri i In-
genuncheri.
El e timid 0 neIncrezdtor, i indeosebi fata cu
strainii nu-si face scrupul de-a fi rezervat
chiar nesincer. Oh, si cum ar putea fi altf el ? El
care a fost totdeauna cel mic i cel strivit, cel ne-
Indreptätit i cel huiduit, el, care si-a fácut sinteza
experientelor seculare In vorba din bUrâni, cii
dreptatea umblä cu capul spart" i capul plecat
sabia nu-1 taie", el a trebuit s'à devin6 timid, nein-
crezator In altii, prea putin constiu de drepturile
sale. i, deci, umil.
Tot trecutul, cu impilärile sale seculare, ne ex-
315

www.digibuc.ro
plied., de ce Romanul nostru este invidios si certaret,
de ce Arrajba, aceastä vorbä importatd dela Slavi, a
ajuns sd exprime o notiune azi specific rornaneased.
Insusirile näscute nu se prea pot schimba prir
crestere, dar insusirile contrase, deprinderile agoni-
site se pot modifica prin o educatiune rationalg. Iatä
dece, nu md tern ed o pedagogie cat de neromâ-
neascä va ruina vreodatä inteligenta fireascd a Ro-
manului si iatá dece sper si astept, dela o pedago-
gie romaneased nationalá, ca, printr'o lucrare siste-
maticä si rationalä, sä curete sufletul Romanului cat
de cat de buruiana relelor dePrinderi morale, ce le-a
contractat in secolii de urgie si pe cari le-a pästrat,
drept tristä suvenire, si in zilele mai senine de azi.
Care va fi deci problema specified a pedagogiei
nationale rot/lane ?
Cu Cat inteligenta fireased a Romanului D. inles-
neste pedagogului roman munca de invätämant, cu
atat mai greu i se impune lui sarcina ca, pentru
starpir ea relelor deprinderi morale, contractate
dupd vremuri, sä lucreze dupä un plan bine chib-
zuit, sistematic intocmit si artistic executat.
E clar, eà acest plan sistematic nu se poate in-
tocmi decat dupdce ne vom fi fixat definitiv tipul
Romanului nostru, cu toate calitätile si toate defec-
tele lui.
Dar, si panä atunci, pedagogul roman, si sub pe-

316

www.digibuc.ro
dagogii romani inteleg i pe parintii cu adevarat in-
teligenti, va trebui sä lucreze din rasputeri i cu tact
ca scaderile morale tipice ale neamului nostru, re-
levate mai sus si In deobste recunoscute, sd se co -
recteze prin educatie.
Pe langd leacul universal al pedagogiei moderne,
leac indispensabil si de efect in toate cazurile mai
grave de educatie, care este: exemplul viu al edu-
catorului, care va trebui sa se creasca intai pe sine
intru o personalitate energica, resolutä, constie de
sine si de drepturile sale, neinfricosata i iubitoare
de adevar, zic, pe langä acest leac universal, indis-
pensabil, socotesc, ca ar trebui sa se tind in deosebi
seamd Inca de urmatoarele lucruri:
Pedagogul roman trebue sa rupä odatä i pentru
totdeauna cu sistemul intimidarii. Odraslele tinere
ale neamului nostru In genere sunt atat de mo-
deste, sfioase i chiar timide, hick un sistem de
intimidare la noi se prezinta ca brutalitate si in
acelas timp ucide orice emancipare sufleteasca, orice
intarire a constiintei de sine, lucruri, mai cu seama
la noi, indispensabile.
Postulatul acesta nu se poate accentua indeajung
la noi. Caci, pe cat de firesc este el, pe atat de putin_
se observa in practica familiilor si a scoalelor noas-
tre. Cauza este indoita. Intai, cá stärn cu totii, pa-
rinti i dascali, sub presiunea mediului In care mare

31?

www.digibuc.ro
parte am crescut i ne-am desvoltat. Iar mediul a-
cesta in tara noastra are cO principiu de yiatä in-
timidarea; intimidarea la noi este sistem, atat In
scoala cat i in viola publica. Nimic mai firesc, deci,
daca facem i noi la noi acasa si la noi in scoala,
cum vedem CO' se face pretutindeni in jurul nostru
0 cum s'a fäcut i cu noi la timpul säu. Este o de-
prindere pedagogica mostenita i impusa de mediul
ce ne impresoara. Una. i mai este un moment psi-
hologic, care dificulteaza paräsirea sistemului de
intimidare in pedagogia romaneascä. Mu lta, putina,
cat o fi, dar avem i noi, dascalii i pärintii, o doza
de energie, de putere, de vointd, care vrea sa se
afirme: mediul vietii publice in care traim, in cele
mai multe cazuri, nu ne lasä sa ne afirmarn aceastä
energie. Dar, ea trebue sa se manifeste undeva,
cumva, i, astfel, se intamplä, in cele mai multe ca-
zuri, cà aceasta energie inabusitä se descarca, cu
toata furia sa elementara, acolo unde nu i se ofera
aproape nici o rezistentä, adeca in scoala 0 in fa-
milie: fata cu copiii, pe cari avem datorinta a-i cre-
ste. Iata de ce ziceam, ea pe cat de firesc este pos-
tulatul; ca sistemul intimidarii sa se elimineze din
casa i coala romana, pe atat de anevoios se poate
pune in practica.
Al doilea postulat al pedagogiei speciale romane
va trebui sà fie cultul cel mai intens al iubirii de

318

www.digibuc.ro
adevär i lupta cea mai apriga contra minciunii i a
$i aici, ca in toate, e de sine inteles, ch.
persoana educatorului trebue sä fie modelul viu al
elevilor. tin tatá sau un dascál mincinos zadarnig
incearcä a creste copii cari sä imbeascd adevárul.
Pedagogul român sä facä pe copilul mincinos sá
simtà rácealá, insträinarea sa indignatà de imorali-
tatea ce rezidä in minciung i, in acelas timp, sä cu-
prindä cu razele calde ale simpatiei, dragostei
protectiunei sale pgrintesti pe copilul iubitor de a-
devär, sau pe cale de-a se desbara de deprinderea
rea a minciunii. $i in aceastä privintä se reclamä
iaräsi multd precautiune. Copiii se servesc de min-
ciunä, de obiceiu, când au comis o faptá vinovatá,
de ale cärei consecinte neplâcute speed astfel sä
scape. Pe cât de gresit ar fi, ca pedagogul sà ia min-
ciuna drept bani buni i elevului succeadd, ast-
fel, prin minciund, de-a scäpa de pedeapsä, pe atät
de primejdios ar putea sä fie dacä, prin o aparentä
imediatä märturisire de adevär, elevul ar ajunge
la acelas rezultat, adecä dacg educatorul, acum,
drept recompensä fiindcà a spus adevárul, i-ar ierta
pedeapsa.
0 astfel de procedare ar putea sä aibà drept ur-
mare ca elevul mai rafinat sà spund, când e strâm-
torat, câte un adevái relativ sau aparent, nu din iu-
bire de adevsär, ci din calcul, de a scäpa astfel mai
319

www.digibuc.ro
usor si mai cu cinste de consecintele faptelor sale
rele. In arnbele cazuri scopul dorit nu s'ar ajunge.
Caci, in cazul prim, elevul are sä devina mincinos,
deoarece vede cä, unde nu mai e altd scäpare, min-
ckma tot II mai poate scäpa; iar in cazul al doilea
nu va ajunge in viatd niciodtä la acea putere moralà,
ce o admiräfn la bärbatii de caracter, adecä : sà
poarte cu demnitate i färä nici o sovAire consecin-
tele faptelor proprii. Deci, pedepsirea fiptei vino-
vate se impune in ambele cazuri. Deosebirea va fi
numai in grad, in modul de executare i in atitudi-
nea educatorului, -cari toate nu se pot fixa, ci depind
dela gradul 'And la care a ajuns el sä fie artist in
pedagogia practicä.
Un al treilea postulat al pedagogiei noastre na-
tionale va fi: sä däm prilej ca energia, constiinta de
sine si de drepturile sale, cari in germeni pläpanzi
se aflä in sufletul copilului, sä aiba teren de a se
manifesta i afirma.
0 cale indirectä spre acest scop este tratarea uma-
nä i dreaptä, i rezerva educatorului, de a nu-si im-
pune vointa sa i procesul gândurilor sale elevului,
ci sä urmäreascA cu räbdare formarea i manifesta-
rea acestora din partea elevilor.
0 cale directà mi se pare cä este a se cäuta in
conducerea rationalà a gimnasticei si a jocurilor gim-
nastice, iar in clasele superioare ale liceului in in-

320

www.digibuc.ro
troducerea scrimei. Gimnastica mAreste i agereste
fortele fizice, iar un corp viguros, cu =FMf elas-
tici, miscari sprintene i usoare, este conditia fizica
a energiei psihice, a constiintei de sine. Jocurile gim-
nastice, cu regulele lor precise si inviolabile, impun
jucAtorilor datorinte si le dau anumite drepturi, da-
torinte cari nu le pot neglija, drepturi cari nu se
pot cálca, dacä e ca jocul sà aiba un rost. Ele, deci,
pe lângd Ca' ageresc fiziceste, in acelas timp cultivg
sentimentul de datorintd si afirmA constiinta de
drept in sufletul tinerimii. Bine alese si rational
conduse, jocurile gimnastice sunt un factor nepre-
suit de educatie, oferind un larg teren de manifes-
tare a energiei, a coiwtiintei de sine, a sentimentu-
lui de datorintà si a constiintei de drept din sufletul
tinerimii.
In fine, fixez, ca al patrulea postulat al pedago-
giei nationaIe; lupta de exterminare ce are s'o poarte
ea Contra vrajbei, a certelor räutAcioase dintre copiii
tiostri si in contra bazei lor psihologice, invidia
nesatiul. Una dintre cele mai grele probleme ! Nu
pentrucA nu ar exista procedeuri i remedii peda-
gogice in contra acestui räu, dar pentrucä räul ace-
sta, la noi, este atät de lätit, incat of era zilnic pilde
vii copiilor, pilde cari irnpiedicd orice actiune pe-
dagogicä.
VrajbA e in presà, vrajbd e in viata bisericeascA,
21 321

www.digibuc.ro
vrajbd e intre vecini, vrajbd e prea de multe ori in
cask intre membrii familiei; dar, ce sd mai zici, dacd
vrajba se incuibd §i intre dascdlii aceleeasi coale,
un lucru care, la noi, nu se numärä intre raritäti.
Deaceea, aci, in prima linie, se cere sä ne edu-
cdm noi insine, noi cei mari. Pând când nu se vor
indulci raporturile dintre noi, In viata publicd si
privatk scoala nu va putea sd facd aproape nimic
in acest punct.

322

www.digibuc.ro
 Ca incheierea anulaii colimir
1904/905

Herbet Spencer in studiul sAu despre educatiune

stäruieste asupra unui fapt, care, daca in lurnea
cultá englezA este general, cu atat mai obstesc este
la noi: faptul, ea' nu e chestiune care sä intereseze
mai putin pe oamenii culti de azi, desi ar trebui
sA-i preocupe mai mult, ca cea a educatiunii sau
cresterii copiilor. Dacal un orn, ce pretinde a fi cult,
si-a cumparat un cal, isi ia un cane de vanat, el
isi aboneazA indatA o revista de specialitate, infra
intr'o reuniune speciala, care se ocupà cu imbund-
tatirea rassei cailor, sau cu dresura cainilor. Insä,
cati din pArintii cari fac parte din stratul cult s'au
f Acut membri la vre-o societate pedagogica, sau au
abonat vre-o revista specialA pentru cresterea co-
piilor, sa-si poatA indeplini cea mai grea misiune a
lor pe pArniant: cresterea copiilor lor intru oameni
adeväraVi? Mai mult. Cei atat de preocupati de dre-,

323

www.digibuc.ro
sura cânilor, dacä se intâlnesc Intre olaltä, discutd
ceasuri intregi despre metodele kr de dresurk des-
pre observatiile fäcute in timpul dresurii i asupra
succeselor dobandite; i discutia aceasta e vie, e
plinä de interes i foarte instructivä pentru scopul
urmärit de ei. Ei bine, cine a auzit de pärinti, cari
sä caute a se intâlni pentruca sà discute chestii de
educatie, sä aprecieze cliversele metode de pedagogie
s4-0 dea seama de succesele raportate pe terenul
cresterii propriilor copii? Oh, acestia sunt de o ex-
ceptionalá raritate !
lard de ce tin sá folosesc rarele ocaziuni când, in
calitatea mea de dascAl, pot sd stau de vorbg cu pà-
pentruca sd'ncerc a le destepta interesul cänd
pentru una, când pentru alta din imperiul vast al
pedagogiei.
Intreaga noastrà culturá de azi se intemeiazá pe
intuitiuni, adecá pe observarea directä a tuturor lu-
crurilor ce ne impresoard.
Arta cresterii copillor, pedagogia, nu ar fi la ni-
velul timpurilor de azi, dacd nu s'ar intemeia si ea
pe intuitiune, adecä pe observarea directâ a tot ce
copilul trebue sä invete. Este un lucru indiscutabil,
cà numai acela side cu adevärat cum este elefantul,
care l-a väzut cu ochii, i nu acela care a invätat
din carte despre elefant, fárá a-1 fi väzut veodatd.
Imaginea datä de vorba scrisä'n carte este o ima-
324

www.digibuc.ro
gine atât de spà1dcitä i, in cele mai multe cazuri,
produce imagini atât de diverse si false chiar in
fantazia cetitorului, incât aceste imagini nu sea-
m änä cu obiectul viu al realitAtii. Ma se explicA
faptul câ, de obiceiu, rAmânem uimiti de diferenta
ce este intre realitatea välzutà de noi i intre ima-
ginea inainte formatä prin cetire.
A vedea cu ochii tot ce trebue sà invätäm
stim este ins5 o imposibi1itate4i trebue sá ne mul-
tumim cu ilustratiuni, fotografii, tablouri reproduse
dupà naturg, cari inlocuiesc destul de puternic in-
tuitiunea directA.
Dar eá aceastd invdtäturä dupà clisee tipärite nu
este identicä cu intuitiunea directä, o va intelege
oricine. C1ieu1 aduce mari foloase si face de-o sutd
de ori mai mult ca descrierea prin vorbe din carte,
dar cä nu ajunge la acel ideal de perfectiune, ca
intuitiunea directd, este mai pre sus de orice in-
doialà. Mi-aduc aminte, cà in scoalä invätasem des-
pre märetia turnului Sf. Stefan din Viena, am vazut
chiar ilustratiuni numeroase, i totusi mi-am format
o ideie atât de falsä i exageratä despre el, incAt,
când 1-am väzUt in realitate, nu voiam sá cred eä
acela era. Mi s'a pärut, in realitate, cu mult mai mic
mai neinsemnat cleat cum imi formasem ideea
despre el.
dealul rAmâne deci numai i numai intuitiunea
directá a tot ce trebue sä invätärn i sä stim.

325

www.digibuc.ro
 Idealul acesta este, insa, ca si toate idealurile: el
nu se poate ajunge. Caci nu este cu putinta ca sa
vedem la fata locului tot ce trebue sa stim, Dar, ea
si celelate idealuri, si acesta are sa fie un luceafar
conducator, pe care vecinic sa-1 avem in vedere.
Aplicand la cazul nostru special, ce vom face ?
Vom cauta sa afläm toate cäile si mijloacele pentru
a vedea cu ochii cat numai se poate de múlte din
lucrurile cari vor forma cunostintele noastre. Asa-
dar nu toate, dar cat se poate de multe.
Acest postulat modern pedagogic a facut sa se in-
troduca in vremurile mai noi tot cu mai multä in-
sistenta excursiunile si cälatoriile scolare. Prin ele
scoatem pe tinerii nostri elevi dintre cei patru pe-
reti ai scoalei si din haosul de litere tipärite al
manualelor scolare. Prin ele ii facem sa" cunoasca
regiunea locului lor natal, tinuturile invecinate, alte
sate, alte orase, alti oameni, alte formatiuni geogra-
lice, alte monumente istorice, etc., iar mai departe:
alte tari, alte legi, alte obiceiuri, alta viata, alte
limbi.
Serviciul adus educatiunii prin excursiuni este
imens si nu se poate inlocui prin nici un alt mijloc.
Dar ocupatiunea scolara lag prea putin timp..pen-
tru excursiuni, iar acestea costa parale. Punctul din
urmä constitue, mai cu seama la noi Romanii, un
popor särac, o piedeca foarte mare. Caci excursiu-

326

www.digibuc.ro
nile scolare nu pot sä fie un privilegiu al celor bo-
gati, ci trebue sá fie un mijloc obstesc de invAta-
turà pentru toll si, in rândul prim, pentru cei ce
au mai putine mijloace, deci mai putin putinta de-a
se cultiva prin intuitiunea directä.
Intre astfel de imprejurgri nu ar rämänea alta,
decát a apela iarà si iarä la ddrnicia nesecatá a pu-
blicului nostru românesc, in cerc mai restrâns: a
pArintilor elevilor, si a creia astf el isvoarele cele mai
indispensabile pentru promovarea invätdmântului in-
tuitiv, prin excursiuni si cälätorii scolare.
Marturisesc, cá in atâtea rânduri am apelat la mu-
nificenta publicului nostru si atâtea parale i-am
stors pentru diferite scopuri umanitare, ideale si ro-
mânesti, incât mi-am pus intrebarea, dacg nu s'ar
gOsi Marl de acest mijloc si vr'o altá cale, pe care
cu mai putine jertfe materiale s'ar putea atinge re-
zultate insemnate pe terenul cunoasterii prin intui-
tie directa a lumii in care trAim si care ne'mpre-
soará ? Intrebarea aceasta mi-am pus-o in combi-
natie cu alta, care mi s'a impus rând pe rând in
practica vietii scolare: cu ce mijloace am putea in-
lesni scolarilor nostri insusirea mai perfectä, de-
prinderea mai cu succes a limbilor moderne, ce se
propun in scoalä in raport cu munca si osteneala
depusg nu cu destul rezultat practic ? In deosebi
in lim. ba germank cu toatà munca insistentá ce se

327

www.digibuc.ro
pune, nu ptuern ajunge sä deprindem pe scolari la
vorbit. In limba maghiarà rezultatele ajunse sunt
mai insemnate, dar multi Pärinti preferä
mite copiii pe vr'un an doi i la scoale maghiare,
ca sä invete mai bine aceasta limbA. Cu franceza
stdm cam tot asa ca i cu limba germaná.
Räspunsul la intrebarea aceasta era, fireste,
mijlocul cel mai bun este a trimite pe elev in locuri
unde se vorbeste exclusiv limba pe care vrea
insuseascä. In privinta aceasta am avut mai anii
trecuti exemple clasice, cu câtiva elevi slovaci, cari
nu au stiut nimic româneste când au venit la noi,
dupg 2-3 luni vorbiau i scriau bine româneste.
Dar necazul nostru din fire, adecä säräcia Roms-
nului dela noi, formeazá i aci aceeas stavilà. Abia
8-100/0 dintre pdrinti pot sä-si permitä luxul de
trimite copiii in orice oras la scoalä, ceilalti
sunt legati de locul cel mai apropiat, fiind acesta
imPreunat cu mai putine cheltueli pentru ei.
Cäutam in gândul meu puntea de aur peste balta
aceasta a sdrAciei spre scopul urmärit.
Si atunci mi-am adus aminte de practica Sva-
bilor din Banat, de-acum vre-o 30 de ani, pe când
eram eu elev in cla:sele inferioare la liceul din Se-
ghedin. Aci nu se vorbia deck ungureste. Iar in
comitatele vecine Torontal si Timis locuesc Svabi
in comune mai compacte, unde mai cu seamä pe
328

www.digibuc.ro
atunci nu se auzia altä limbá deck cea nemteascä.
Dar a-tat Maghiarii din Seghedin, cat si *vabii din
Banat simtiau trebuinta de-a cunoaste ambele limbi
ce se vorbiau pe cele douä tarmuri ale Tisei. Astfel
s'a fost introdus din timpuri vechi la ei obiceiul de
trimite copiii in schimb, sau pe timpul vacan-
telor de vara, sau pe cate un an doi de scoala.
Copilul de Svab, din Periam sau Chichinda, venia
la Seghedin intro' familie maghiarä, din care in
aceeas zi pleca un copil maghiar de aceeas etate
la Periam sau Chichinda, la parintii acelui copil de
Svab care venise in Seghedin. Copilul nu ingreuna
bugetul farniliei, cad pentru familie era indiferent
cine mar-la/Ica la masa: fiul propriu al familiei, sau
baiatul adus In schimb. Asa invkase lumea inte-
lectuala din Seghedin nemteste pe atunci, iar *vabii
din Banat ungureste. Azi s'au schimbat relatiile.
Seghedinenii nu mai vreau sa invete nemteste, iar
Svabii si-au facut un internat mare in Seghedin,
pentruca sa-si insuseascä perfect limba maghiara.
Iata podul de aur ce am cautat !
Sehimbul de copii intre parintii de aceeas situa-
tie sociald din diferite orase, de diferite limbi, poate
chiar din diferite tari i, cu timpul, de ce nu si din
diferite continente.
Schimbul acesta de copii are toate avantagile cäu-
tate i, in prima linie, oferä o deslegare a chestiunii
financiare.

329

www.digibuc.ro
 Cunoasterea directä a lumii externe indepärtate
atât de greu accesibile pentru elevul särac devine,
prin sistemul schimbului de copii, o posibilitate
usoard. Acest schimb ar aduce incalculabile foloase
de cunostinte intuitive. Inchipuiti-vä cä prin schimb;
inteun rästimp de 8 ani de zile, folosind spre acest
scop vr'o 4-6 saptämâni din vacantele de 'varä
cele 10 zile ale vacantei de Pasti, am putea face ca
sä cunoascä copiii nostri tot Ardealul, atät din punct
de vedere geografic, cat i etnografic, din intuitiune
diredä, fäcând schimb odatä cu un scolar din Bis-
trita, sau Targul Murds, din Hateg sau Orästie,
altadatà cu unul de pe la Cluj, sau Sibiu, de la
Abrud sau dela Brad, etc. etc.
Dar schimbul s'ar putea intocmi dupä un anurnit
plan; odatà schimbul s'ar face in vederea însuirii
in graiu a unei limbi din tar* altädatà el se va pu-
tea face din consideratiuni igienice de schimbare de
aer si de mod de viata, intre un elev dela ses
unul din munti spre pildä, iaräs altä datà schimbul
s'ar putea face cu scop de-a lárgi cunostintele ele-
vului pe un teren anumit, pe care cu timpul ar voi
a se specializa.
Schimbul acesta la elevii mai mari s'ar putea ex-
tinde peste hotarele tärii i ar fi menit sä deschidä
cäi noi i trainice de infrätire intre popoare, a pre-

330

www.digibuc.ro
gat astf el sosirea epocei de aur: a pgcii universale,
atat de mult dorite i atat de Indepgrtate.
Indeosebi pentru noi Rornanii, schimbul acesta
ar putea contribui mai mult deck orice alt mijloc
la cunoasterea noasträ reciproca si la dorita unifi-
care a limbii noastre literare.
Ei dar asta-i teorie, vor zice multi dintre D-v.
Si e lungg calea dela teorie pang la realitatea prac-
ticg. Cum o sg injghebezi In mare acest lucru? Cum
sg aflgm pe acei pgrinti din locuri Indepgrtate, cari
ar voi sg intre in schimb cu noi ? Ce garantii ni s'ar
of eri pentru soliditatea moralg a lor ? De unde am
daca conditiile familiare sunt omogene intre pa-
rintii copiilor trimii in schimb, etc. etc. Iatg greu-
tati enorme, yeti zice, cari Impiedicg realizarea ideii.
Raspund foarte scurt la aceste obiectiuni vechi
vecinic noi ! Färg greutgti nu s'a putut realiza Inca
nici o chestiune mare. Greutatile sunt pentruca sg
le Invingem, nu pentruca sg ne inspäimante i sä ne
facg calea intoarsg.
Vointa tare si stgruinta färg rggaz invinge orice
greutate !
Nu Incape indoialg, cg ideea lansatg aci nu se
poate realiza prin indivizi rgsleti i läsati de capul
tor. Pentru realizarea ei ar trebui sä se Infiinteze o
societatea specialk sau cel putin un birou central
special, care sä-si aibä sucursalele sale In toate ora-

331

www.digibuc.ro
sele din partea noasträ, deocamdatä in deosebi in
pktile Ardelene, Bbinkene, Arddene i Bihorene.
Acest birou ar face propaganda ideii prin presd
prin apeluri speciale, el ar primi anuntarile pàrin-
tilor, cari ar dori sä intre in schimb cu altii, tot el
si-ar lua toate informatiile speciale despre conditiile
locale prin sucursale, mijlocind astfel schimbul in-
tre doritori, in conformitate cu intentiunile- urmd-
rite si conditiunile cerute i oferite.
In situatia noasträ de azi incercarea realizarii aces-
tui plan, dupd cum socotesc eu, nu s'ar putea nimä-
nui incredinta mai bine, deck Asociatiunii pentru
literatura i cultura poporului roman. Actiunea e de
naturá pur culturalä, asadar intrd in cadrul cel mai
strans al chemärii ei. Iar organizkia actualä a Aso-
ciatiunii, cu biroul ei central in Sibiu si cu despär-
tdmintele sale extinse pe tot teritoriul luat in ve-
dere ca bazä prima de operkiune, oferä cea mai
mare inlesnire pentru executarea cu succes a aces-
tui plan.
Dar acestea sunt chestii de viitor si de amänunt,
pentru a cdror realizare va trebui sà lucrärn la tim-
pul sdu. Am voit numai sä atrag atentiunea pärin-
tilor romani asupra acestui lesnicios, practic i foarte
folositor mod de-a inavuti prin intuitiune directd cu-
nostintele iubitilor Mr copii i sd-i rog ea, läpádänd
prejuditiile i sfiala indscutd faä cu tot ce e nou, in

332

www.digibuc.ro
.caz ca ne-ar succede sä injghebam aceasta actiune,
sa o imbrätiseze cu caldurä i sa se anunte in numar
cat de mare din locuri cat de diverse si de indepar-
tate la schimbul proiectat.
Va fi aceasta o reducere a distantelor ce ne des
part, si ca atare un pas de progres facut in spiritul
timpului de azi. Caci aceasta e problema timpurilor
moderne: reducerea distantelor in spatiu i in timp,
adeca apropierea tot mai mare, tot mai lesnicioasg a
tuturor elementelor ce constitue petecul de lume in
care träim.
Apoi, in zilele grele ce strabatem tocmai pe tere-
nul invätamantului romanesc, calea indicata aci
poate sa aiba un rost deosebit, pe care nu pot sä-1
analizez aci mai cu deamanuntul, ci zic: nu suntem
noi nici asa de tari i nici asa de mari, ca sà ne
putem permite luxul de a neglija nici cele mai ne-
insemnate cai, dad acelea duc la tinta dorita de noi
toti.

333

www.digibuc.ro
 La inciaeierea an-adui *colar
1905/906

In ziva de azi ma cuget la bucuria curata a nu-

merosilor pärinti, cari s'au intrunit aci, pentruca sä
ia la cunostintä raportul scoalei despre sporul mul-
tumitor dupa un an de munca scolara a fiilor lor
iubiti.
Bucuria aceasta curata a parintilor, binecuvantati
de D-zeu cu fii harnici, cinstiti i ascultätori, se re-
peta an de an si este cea mai Inaltd multumire su-
fleteasca pentru ei.
Dar post equitem sedet atra cura".
Cu cat bucuria se repeta, cu cat anii petrecuti la
scoalele noastre se inmultesc, cu a-tat ea incepe sá
se amestece cu o grije mare, care creste din an in
an. Este grija pentru viitor, grija zilei de mane,
care urmeaza dupa sävarsivea studiilor in scoalele
medii.
Elevul din invätámantul secundar, chiar dacä
335

www.digibuc.ro
dat exarnenul de maturitate, incä nu este nimic, el
nu e gata pentru a intra in lupta vietii, el nu e pre-
gâtit a-si crea indatà o existentä potrivitä. El este
un rAsad tinar, pe care, scotându-1 din solul unde a
a crescut pan6 acum, trebue s6-1 treci intealt sol,
tot provizor, ca s5 creaseä i s'6 se intäreascä pentru
viata i abia dupâ un nou soroc o sä-1 vezi asezat la
locul sdu in grâclina vieii, aducând roadele sale
Ce o sä m6 fac cu bâiatul ?
Iat6 marea intrebare ce si-o pun pärintii, de obi-
ceiu in momentele din urrná.
0 intrebare mare, grea i foarte delicatä. Consi-
deratiuni fârä searnâ: la fizicul, psihicul, la moralul,
la aplec6rile elevului, la situatia material6 a pârin-
tilor, la timpul i cheltuelile impreunate cu diver-
sele ramuri de studii superioare, la rentabilitatea
actual& a diferitelor cariere, etc. etc., trebue tinute
In vedere, dacä e s6 nu se facA un pas pripit i deci
dezastruos in consecvente. Iatä de ce este asa de
greu a da cuiva un sfat hotärit la aceastä intrebare.
Deaceea nici nu pot eu intra in cazuri speciale.
Ci voiu sä rämân in generalitâti, din cari p6rintii
inteligenti, luând in combinatiune situatia lor par-
ticulark vor putea trage singuri concluziile.
Mä intreb, inainte de toate, care este practica cea
mai lâtitä azi la p6rintil scolarilor nostri. i la rAs-
punsul ce-1 voi da, nu mä voiu intemeia pe datele
336

www.digibuc.ro
foarte gresite, ce ni se dau de elevii nostri absol-
venti, cari in privinta carierii lor viitoare ne
comunicä dorintele lor, nu faptul carierei alese. Ca
aproape 50°/o din aceste dorinte nu se implinesc,
este notoric. Mä voiu intemeia deCi pe experientele
mele, pe fapte in deobste cunoscute si in afard de
orice discutie.
Pand bine de curând, se puteau distinge la noi 4
rästimpuri in cari se impunea pärirrtilor intrebarea
de mai sus.
Primul era, când din lipsd de calitäli suficiente
intelectuale fiul era nevoit a iesi din liceu inainte
de ce ar fi putut termina mäcar cele 4 clase in fe-
rioare.
In acest caz pärintii dacd erau econorni dela
sate sau cercau la Sibiu sä-1 dea la pedagogie, ca
sä facä din el invätätorl sau, daa aceasta nu suc-
cedea, Il tineau acasd la coarnele plugului. Iar
oräseni II dädeau ucenic la vre-o meserie, sau
inteo prävälie.
Rästimpul al doilea era la absolvirea clasei a 1V-a.
Cei din randul acesta mergeau in mare rnajoritate
la pedagogie, iar câtiva in scoala militara.
Al treilea era la absolvirea clasei a VI-a. Dintre
acestia se recrutau mai cu searna studentii dela teo-
logia din Sibiu si cei dela farmacie, cari treceau de
obiceiu in Romania.
22 337

www.digibuc.ro
 In sfarsit, randul ultim se constituia din absol-
ventii celor 8 clase, dintre cari 1/4 parte rnergeau la
teologie, 1/4 parte se aplica la administratia cornu-
nalä, iar restul se impärtia la studii superioare uni-
versita re.
Asa fusese la noi pana nu demult.
Azi situatia s'a agravat. Conditiile de primire tat
la pedagogie cat si la teologie s'au inäsprit. Cad azi
la pedagogie nu te mai Prirneste dacä nu ai ter-
minat cl. IV-a liceala, iar la teologie un elev cu 6
clase nu mai are ce cäuta. Clericii nostri sung azi
toti absolventi de 8 clase ì maturizanti.
Din aceasta icoana reiese, cred, destul de clar, cat
de strarnt i cat de unilateral este terenul pe care
se misca aproape totalitatea pärintilor, cand e vorba
de a alege cariera fiilor.
Sa luäm rand pe rand cele 4 cazuri, in cari se
impune parintilor chestiunea de a alege o cariera
pentru f iii lor.
1. Pentru baetii cari nu sunt capabili sä laca
cursul complet al primelor 4 clase de scoale medii,
azi nu exista alte alternative deck, sau sa ramana
acasa la coarnele plugului, sau sa intre ca ucenici
la un mestesug, in cazuri mai rare la negot.
2. Ce sä faca elevul care a termillat 4 clase gim-
naziale sau reale, dacä, fie in lipsa de capacitate, fie

338

www.digibuc.ro
In lipsA de mijloace, nu-si mai poate continua stti-
diile de .scoale medii ?
Si aci trebue sà combatem pärerea gresità a tu-
turor pärintilor, cari nu se Indurä sà-si dea fiul lor
absolvent de 4 clase liceale, dar incapabil pentru
studii superioare, la vr'o meserie ca ucenic. Li se
pare copilul prea invätat i prea mare pentru a-1
face ucenic. 0 mare dtkire aceasta, de care tre-
bue sä ne sdpärn.
Tinärul e de.14-16 ani este fiziceste In etatea cea
mai potrivitä pentru a intra In, greutgtile muncii
unui mestesug i, astfel, este asigurat contra con-
secventelor de board, la cari sunt expusi viitorii
nostri meseriasi, cari sunt crescuti In mare parte din
ucenici: copii debili, nevrastnici si räu tratati. Chiar
tratamentul proverbial de mester al ucenicilor de
meserii s'ar Imbuna dela sine, dad. majoritatea s'ar
constitui din tineri de 14-17 ani, cu oarecare con-
stiintá de sine, dedt din copii inconstienti i timizi,
In varsta de 12-15 ani.
Este timpul suprem sosit, ca sA ne ingrijim a
creste un strat de meseriasi, care sä corespuna
unor cerinte mai inalte. Cum va putea meseriasul
crescut din Wdeti nevdstnici i cu cunostinte ele-
mentare de. cateva clase primare,, rar de dte 1-2
elase gimnaziale, sustine concurenta, ce creste zilnic
pe terenul productiunei manuale, fatä cu meseriasii

339

www.digibuc.ro
strdini mai culti §i mai bine Inzestrati? De azi Ir-
colo meseria§ul, care tine sd se ridice i sd ajungd
la un rost in societate, trebue sd aibä a cel minim
de culturd generalä, care se ca§tigd in primele 4
clase ale qcoalelor medii. Viitorul apropiat o sá
arate, cá marea májoritate a meseria§ilor no§tri, cari
se vor recruta qi de aci inainte din elemente cu o
pregAtire culturald insuficientä, va fi condamnatd
la rost de carpaciu qi de coda§. Energia luminatd
prevdzdtoare a pdrintilor va trebui in acest punct
sä covar§eascd aversiunea nesocotitd i alurele co
piilor, cari aspird la domnie" indatAce au fäcut, u
chiu cu vai, 4 clase liceale.
Tot aci trebue sä le atrag atentia pdrintilor cu-
minti asupra coalelor speciale de meserii, in care
se cere nu atata carte, cat mai multd indemanare
stdruintä qi din care ies straturile superioare ale
clasei muncitoare. Sunt §coale industriale de lucrdri
in lemn i in metal, apoi §coalele tehnice inferioare
de m4ni, in cari Romanii no§tri sunt adevdrati
corbi albi, i in cari tinerii in 2-3 ani se calificd
pentru meserii superioare, cdutate i foarte bine
plätite.
Va aduc un singur exemplu. Cunosc atatea tipo-
grafii romanesti in tara, numai aci in Bra§ov avem
2, i trebue sd constat cu regret, ea' Inca nu am vd-
zut nicairi la noi un singur tipograf ma§imst roman.

340

www.digibuc.ro
Toti masinistii din tipografli sunt strgini. Mácar cg
un masinist bun se plateste cu 140-180 de coroane
pe lung. Câti conducgtori tehnici de rnasini Avem
noi in numeroasele fabrici din tara noasträ ? Cäti
confectionatori de mobile artistice? .Câti maiestri de
lucruil mai fine executate in fier i tinichea ? Iatg
teren nou i larg de muncd aleasg i rentabilg, in
care Indemânarea i inteligenta se tin la un Mc, si
pe,care e pgcat sg-1 lgsgm exclusiv in mäni streint:.
Trecem la seria a doua a celor cu 4 clase ispfg-
vite, cari aratá destuld capacitate pentru studii teo-
retice, dar pe care pgrintii nu sunt in stare sg-i ting
Inca vr'o 8-10 alai la studii.
Acestora le stau la noi trei cariere deschise. ca-
riera de invátátor, cariera comerciald superioarg si
cariera militarg. In 3-4 ani ei pot sg-si mântuiascä
studiile speciale. Firea tinerilor, aplecgrile Mr si
situatia materialg a pgrintilor vor determina alege-
rea uneia dintre acele 3 cariere. In deosebi tin sá
accentuez, ca pgrintii sg nu neglijeze cariera mili-
targ, in care. mai inainte vreme intrau relativ mai
multi tineri români decât astdzi si in care e bine sg
fim in mod demn reprezentati, prin cât de multi
ofiteri de nationalitate romäng.
3. Ajung la categoria a 3-a: la tined' cari vor sä
párgseascä liceul dupäce au terminat clasa VI-a.
Lucrul acesta azi nu mai prea are rost. Când nici
341

www.digibuc.ro
la teologie, nici la farmacie, nici la administratie nu
se mai admit tine. ri cu 6 clase, ci se cere cualifica-
ia completk categoria aceasta trebue sá disparä.
Pärintii trebue sä hotárascá cariera yiitoare a fiilor
lor deja -pe treapa precedentk la ispräyirea clasei
a IV-a.
4. Astf el, ajurigem la cei de pe urmá: la absol-
yentii liceului complet.
E evident, eft' pentru acestia stau deschise carie-
rele intelectuale, dintre cari am dori sä nu se uite
de pärinti: cualificatia usoarä i pentru noi de mare
folos a notarilor comunali, deci cariera administra-
tiyk precum i cariera militará superioark Cei ce
intrá la drept i la medicinä, e bine sä stie, ca se
pot usor i bine aplica ca iuriti i ca medici i in
armatk dacá imprejurárile nu li se par destul de
favorabile. Si dacä pot sä-mi exprim o dorintä, zic,
ea' aceia dintre absolyentii nostri cari sunt mai ta-
lentati. mai cu inimk mai muncitori si mai cu dra-
goste de neam sá intre la teologie, ca sä se facä
luminätorii cu crucea in frunte ai iubitului nostru
popor.

342

www.digibuc.ro
 Lai inclkeierea an-lulu; colair
1906/901

Mi-am f Acut obiceiu ca la incheierea festivA a

anului scolar sä tratez câte o chestiune didacticâ,
pe care o cred de InsemnAtate atât pentru tinerimea
scolarâ, cât i pentru pârintii acesteia. Sunt atâtea
prejuditii, atâtea pâreri gresite rAspAndite Intre elevi
pArinti, in ceeace priveste scoala, educatia, Invâ-
tämântul, etc., Inc At am simtAmântul cA nu rätâcesc
pe cArAri gresite, dacâ stAruesc si de astà datA pe
calea apucatä.
MA voiu margini la o singurg chestiune: la apre-
cierea obiectelor de Invätämânt, dupA rostul ce-1 au
sau nu-1 au, pentru unul sau pentru altul dintre
scolari.
Eu vreau sA mä fac popä, zice unul, ce-mi tre-
bue mie geometria, fizica i istoria naturalA ? Eu
mä fac notar comunal, zice celälalt, de ce folos imi
este latina i elina ? Eu voiu urma comertul, zice

343

www.digibuc.ro
al treilea, ce-mi trebue mie limbile clasice i isto-
ria ?... i asa mai departe. Unuia i se pare de prisos
unul dintre obiectele de invätämânt, altuia altul. Si,
mânecând dela aceastä clasificare a obiectelor de in-
vätärnänt din scoalele medii, se cred indreptätiti a
neglija sau pe unele sau pe altele, ba mai mult
chiar, a pretinde, ca i profesorii sä facá acelas lucru
si s treacd cu vederea neglijenta lor.
Aceastä apreciere utilitarà a obiectelor de invätd-
m Ant, insä, nu se obisnuieste numai intre scolari, ci
indeobste si intre pärinti. Chiar intre pärintii cu cul-
turä de carte se aude foarte des lamentatia, CA se
face muncä de prisos in scoalele medii cu o seamä
mare de obiecte, de care cei mai multi elevi nu vor
mai avea nici un folos in viatä si din care, in cel
mai scurt timp, au sd uite tot ce au invätat.
Nu mai insist deci asupra faptului, ci constat nu-
mai, cä este foarte latit atât intre scolari, câi i in
tre pärinti. Si, fiind bazat pe päreri cu desävärsire
gresite, trebue combAtut i publicul mare trebue
deslusit.
In cloud puncte gresesc mai cu seamä aceia cari
clasifica din punct de vedere utilitar obiectele de in-
vätämânt din scoalele medii: a) ei pierd din vedere
caracterul sau felul scoalelor medii; b) In accentua-
rea punctului de vedere utilitar, uitä cu totul punc-
tul de vedere moral.

344

www.digibuc.ro
 Sä analizäm pe rând aceste rätkiri de temelie.
Scoalele medii, dupd felul lor, nu sunt scodle
practice si speciale, cu alte cuvinte: nu pregdtesc pe
nimeni pentru o carierä anumitä; ele nu-sunt scoale
nici pentru notari comunali, nici pentru comer-
cianti, nici pentru medici, nici pentru advocati, nici
pentru profesori i nici pentru preoti. Toate aceste
cariere îi au scoalele i cursurile lor speciale, pe
cari trebue sä le invete cineva anumit numai dupdce
a mântuit invätätura in scoalele medii. Scoalele
medii sunt up tip de scoale generale si mai mult teo-
retice. In scoalele medii ne agonisim o culturä ge-
neralä i multilaterald, care e menitä sä fie temelia
tare si sigurd a orictirei invätäturi practice i spe-
ciale in viitor, deci a oricdrei cariere de viatä. In
scoalele mediii nu zidim case nici cu un etaj, nici cu
cloud, nici poinpoase, nici mai modeste ci punem
temelia, puternic cimentatä, pentru orice cash' sau
palat, ce ar voi cineva sä clädeascä in urmd. Si
fiindcä cei mai multi scolari abia dupä absolvirea
lor ajung sd stie la ce carierd se pot aplica, asadar
numai mai târziu stiu ce casd au sd-si zideascä pe
temelia pusd, deaceea scoalele medii preferd sà aseze
o temelie mai largd si mai tare, decât una prea
subredd. Pentrucd aceasta sá poatd suporta orice
clädire, fie ea cât de pompoasd. Si, in sfârsit, omul
care stie cä nu va zidi deck o cdsutá modestä in
345

www.digibuc.ro
viata practic5, acela n-ici nu va sta 8 ani de zile, in
aceste §coale pentru ridica o temelie prea vastä,
ci se va multumi cu temelia mai micä §i mai mo-
destä ce i se of erä in 4 sau In 6 clase.
Temelia intelectuald i moralk cultura generalà,
pe care o dau §coalele medii, fäcând oricui cu pu-
tintä a urma la orice §coalà practicä i a se cuali-
fica pentru orice astf el de carierk este un rezultat
al invätämântului colectiv din toate obiectele de in-
vätämänt ce se propun in liceu. Precum temelia
tare a unui edificiu märet se compune dinteun a-
mestec proportionat de piaträ, cärämidä, pietri§, ci-
ment, etc, i nu poate fi lipsitä de nici una dintre
aceste elemente constitutive ale solidiatii sale, tot
a§a este §i cu cultura generald ce se dà in liceu, ea
nu poate fi lipsità de piatra cunoa§terii imbu i li-
teraturii nationale, de cärämida invätämântului cla-
sic i istoric, de pietri§ul cunoa§terii limbilor culte
streine, de nisipul cum*intelor naturii, de cimentul
matematicei, de varul educatiunii trupe§ti i de apa
ce patrunde in toate i peste toate: invätämântul
religiunii.
Indeosebi limbile clasice îi au vrä§ma§ii cei mai
inver§unati intre multimea de elevi, cari cred CA nu
vor avea nici un toles practic in viatà din aceste
studii.
Trebue sà fim intele§i asupra unui lucru. Invätä-

346

www.digibuc.ro
tura limbilor clasice in gimnaziu nu este un scop
dela sine. Cunoasterea acestor limbi este numai un
mijloc : cel mai puternic, cel mai sigur si mai ne-
inseldtor mijloc de-a -cunodste direct epoca cea mai
mare si mai strälucitä de culturd omeneascd, epoca
clasicd a culturii antice, elino-romane. Iar cunoaste-
rea acestei strälucite epoce de culturk cunoasterea
ei directd din chiar operele ei de artd i de litera-
turd pästrate pând azi, constitue o parte foarte in-
semnatá din cultura generald a päturii noastre inte-
telectuale. Cine nu a pätruns in vraja culturii antice
prin farmecul cunostintii limbilor clasice, acela nu
va intelege noima i rostul culturii noastre de azi,
acela nu va Intelege noima i rostul luptelor cul-
turale de azi, nici legátura ce este intre ziva de ieri
intre cea de mâine; acela, cum s'ar zice, nu poate
sd aibd sentimentul istoric al evolutiunii noastre
culturale, care intreagd se intemeiazd pe cultura
anticd elino-romand si din ea isvoreste. Un astfel
de individ avem destui in via-VA va fi o
continud pacoste in viata publick lipsit de insufle-
tire pentru ideal, de pricepere pentru trecut, va
pune zilnic bete in roatele progresului cu ori-
zontul ingust al vederilor sale, la urma urmelor va
fi deaturat i cdlcat ca un netrebnic.
entuziasii, generosii i dezinteresatii in cauzele pu-
blice ies de obiceiu din rândul celor cu culturd

347

www.digibuc.ro
sica iard0, materiali0ii reactionari, arivi§tii de
i,
obiceiu ies din randul celor ce nu au avut ocazia
sä intre cu sufletul lor in vraja vremurilor antice.
Nu ma pot extinde asupra acestei chestiuni, dar
o cercetare mai departe ne-ar convinge, cä un
lipsit de cunc4tintele fundamentale din oricare 0-
biect de invätämant propus in liceu nu ne prezintd
o intelectualitate completa 0 in scurt timp se va
manifesta ca o cantitate neglijabila in Inunca inte-
lectuala a unui popor.
Resumez, deci: in §coalele medii toate obiectele
de invatamant sunt de insemndtate egala pentru
c4tigarea unei culturi generale ; lipsa oricärui o-
biect insemneazd un gol in cultura generala. Orice
clasificare a obiectelor de invätämant din punct de
vedere utilitar este o gre§alà bazata pe necunoWe-
rea tipului §colar al liceului i pe confurldarea lui
cu §coalele practice speciale, din cari liceul nu face
parte.
A, doua grepla mare pe care 6 comit cei cari im-
part obiectele de invätämant in folositok re 0 nefo-
lositoare este faptul Ca' se uita partea morala a lu-
crului.
Pentru acetia este util in viatä numai ce se poate
traduce indatä in folos material, in avere, in bani.
Limba germanä e folositoare, pentruca fara de cu-
noavterea ei nu ar putea ajunge la un anumit cas-
343

www.digibuc.ro
tig, ce-l.are numai din faptul cá stie nemteste. Arit-
metica elementarä e de folos, cäci färä de ea poate
sä-1 tragá usor pe sfoarà oricine in afacerea de bani.
Cunoasterea limbii maghiare Ii crutä multe chel-
tuefi, pe care altul, care nu o stie, trebue sä le faca
in schimbul nestiintei sale.
Ei, dar \data noasträ e dublk precum i fiinta
noastrá dubld este. Noi trgim 2 vieti, o viatà fizicä
materialä ì una intelectualá-moralk ca unii ce avem
trup i avem suflet. Si numai un ignorant si päcdtos
poate stärui in mod exclusiv pentru interesele mate-
riale ale vietii sale, neghjând cu totul pe cele inte-
lectuale-morale.
Armonica cultivare a elementelor vietii noastre
fizice-materiale si ale vietii noastre intelectuale-mo-
rale este si poate fi singura cale spre fericire in lu-
mea pämânteascä. A dispretui deci acele obiecte de
invdt4mânt care tind indeosebi la desvoltarea vietii
noastre intelectuale-morale, inseamnd a ne dejosi,
inseamnà a nu intelege interesele noastre de viatà.
Iatä, dar, ea' este o párere cât se poate de gresitä,
pe care trebue s'o combatem cii toatä tária unei con-
vingeri luminate, pärerea acelora cari clasificând
obiectele de invätämânt din scoalele medii le im-
part in folositoare i nefolositoare, i pretind dela
prof esori a le da o importantä relativk iar pe sco-

www.digibuc.ro
lan Ii indeamng a nu le cultiva cu 'acelas interes
cu aceeas stäruintä.
Invätati, dar, cu toatä silinta deopotrivá toate
obiectele de inväTämánt ale scoalei, cAci toate vä
sunt de cel mai mare folos. Istoria naturalà, fizica
geografia, fäcându-vd sa cunoasteti tovafäsii de
viata ai pämântului nostru i ai universului, vä um-
plu sufletul cu admiratiunea naturii, din al cgrei in-
finit vd face sd intelegeti cà suntem i noi un mic
atom. Religiunea và inaltá sufletul la creatorul lu-
mii j la Mântuitorul sufletelor noastre mult ispi-
tite, limbile vii vá deschid tot atâtea drumuri pen-
tru imbogátirea mintii i inimii i vá dau un razim
puternic pentru lupta de existentá in mijlocul nea-
murilor de alte limbi ale tAril 0 ale continentului
nostru, limbile clasice, istoria i limba matern5 vá
inaltá spre sferele sublime ale idealului i sädesc
in sufletul vostru fraged sentimente nobile 0 gene-
roase, cum sunt spre pildä jertfa de sine, iubirea de
neam i de patrie, matematica i propedeutica filo-
soficá vá disciplineazá gândirea i o inzestreaz5 cu
puterea covârsitoare a claritätii logice, indicându-vd
chipul cum trebue sa cäutati i cum puteti sà aflati
adevärul. Cântärile vä inveselesc i vä insemneazA
sufletul abat dela cärArile murdare ale vietii or-
dinarej. in fine igiena. i gimnastica §unt chemate a

350

www.digibuc.ro
Intári casa sufletul vostru, a vä asigura un trup vi-
guros, sänätos, rnlädios i indernânatic, fárà de care
viata noasträ este numai un chin.
Cine va urma acestor povete, acel Mens sana in
corpore sano", oriunde Il vor fi aruncând vijeliiie
ursitei, ori in ce carierä va intra, fi-va un orn la lo-
cul säu, fericitor al familiei i al neamului.

351

www.digibuc.ro
 La incheierea analui ocolair
1909/910

Sárbdtoarea noastrá de azi nu e ca celelalte. Ea

se distinge prin prezenta unor iubiti oaspeti, veniti
din cele patru unghiuri ale neamului. Ei nu sunt
nid scolari, cari sd-si astepte cu neräbdare certifi-
catele lor anuale, si nu sunt nici pdrintii scolarilor.
Dar D-v. stiti bine cine sunt, sunt iubitii nostri fii
sufletesti de pe vremuri, sunt copiii acestei Alma
mater". Plecat-au dela aceastd vatrd pärinteascd,
unii de 10, altii de 15 ani, i iatd-i revenind astdzi,
de peste tari si mdri, la sdnul drag al mamei lor, so-
cotind sä princld puteri noi pentru lupta sbuciumatd
a vietii i adaug eu pentruca sd reverse puteri
noi in inima iubitei lor mame.
Drum* munciti pe Cane grele ale vietii, unde
puteau sd gäseascd un scurt popas de recreatie, de
reintinerire si de reinvigorare, mai desfdtat si mai
drag decdt la sanul mamei lor ? Precum Anteu din

23 353

www.digibuc.ro
pove$tile make prindea puteri noi in lupta cumplità
via nebiruitul Hercul, de câteori atingea mácar pe o
tlipd pAmântul, mama lui, tot astfel i voi ati venit
sd va adgpati la isvorul nesecat de puteri vii, ce is-
voräsc pentru ne$te fii iubitori din sânul de mamd.
Dar, dacá voi lupte grele .ati luptat $i ati venit
acum sá prindeti puteri noi pentru luptele vietii,
cari vg a$teaptá de aci inainte, luptatu-s'a, dragii
mei, de când du$i ati fost voi, i coala noasted : o
luptá grea i istovitoare ! i precum you'd vá tre-
buesc puteri noi in luptele vietii, puteri pe cari ati
venit s6 le inoiti aci, tot a$a i coala mamá are ne-
voie de puteri noi pentru greaua ei chemare, pu-
teri, pe cari le strânge din dragostea i recuno$tinta
voastrá, din inimile voastre, pe cari le-ati adus azi
prinos ei.
Si cum vä vád reveniti azi din departári necu-
noscute, gândul meu sboarä in lumea minunatá a
basmelor noastre, aceastä poezie pliná de vrajá, acest
vis incremenit al sufletului poporului românesc, in
care intelesuri adânci se invelesc in haina pove$tii
cea tesutä din fire de raze, cu alesáturi de pietre
nestimate, scApárate din luminile boltii cere$ti.
Si-1 václ pe batrânul impgrat din pove$tile strà-
bune cum $ade, uitat de moarte, in jetul ski de
aur: Barba in pämânt i-ajunge i genele la piept".
El îi aduná fiii in jurul scaunului domnesc. Sunt
354

www.digibuc.ro
multi si voinici ! Si-i trimite in lumea tainelor i mi-
nunilor nestiute in basme i se zice acelei :

tärâmul celälalt, noi i-am zice azi: viata ca

aducá un ulcior de apâ vie din isvorul tineretii fárd
bâtrânete, colea din grAdina zânelor, dincolo de mar-
ginea alor sapte lumi, fie?are cu câte sapte impä-
ratii, din cale...
Si se duc voinicii... Se duc ca vântul i ca gândul,
pe cai hrdniti cu jeratec i deprinsi a spinteca väz-
duhul in
Ei pleacA rânduri... rânduri... altii j iar altii...
Bâtrânul impärat este in asteptare.
Trec zile, trec luni, trec ani !
Multe rânduri de voinici nu mai vin niciodatä !
Tärämul celdlalt i-a mistuit, fiindcä au uitat in
goana lor de sfaturile intelepte ale bâtränului im-
pärat si au cAzut in cursa ispitelor fàrà seamA; abä-
tându-se unii de pe drumul cel bun, au rätdcit pe
cài rele i s'au prabusit in prdpastii, altii, scârbiti
de-atâta treapAd dupä niste isvoare de apä, cari poate
cá nici nu or fi Bind, si-au pierdut credinta i s'au
asezat la margini de drum, fermecati de grämezile
de aur si de argint pregrate In cale de aleanul ne-
impacat al scânteii ceresti din sufletul omului.
Din multi chemati, putini au fost alesi! Dar, in
sfârsit, dupg ani indelungati de asteptare... iatà-i cà
se apropie ! Vestea sosirii se imprästie ca razele de
355.

www.digibuc.ro
luminà: pretutindeni ! BAtrânul impärat zâmbincl
îi deschide .pleoapele plumbuite de piroteala var.-
stii... Särbätoare mare ! Flori si frunzá verde se as-
.
terne pe drumuri..: Alaiul soseste... voinicul desca-
licA... Bdtrânul se ridicá din 'scaunul sdu, binecu-
vântä pe cel mult asteptat 0.4 sdruta cu drag pe
amândoi obrajii arsi de soare si de vijelii... atunci
voinicul ii intinde ulcior de piaträ cu apä vie din
isvorul tineretii färä bätrânete, pe care 1-a adus cu
moartea pe moarte cälcând... i irnpgratul bea din
ulcior... Minune ! Bätrânul e intinerit ! Stolurile de
dusmani, adunati din tot häul, pândind la prada im-
pärätiei, când va fi sá inchidà ochii bätrânul impä-
rat, se risipese in vânt, uimiti i Ingroziti de minu-
nea ce-au väzut aievea !
Pând aci povestea.
Acest institut de invätämânt mi se pare azi ca im-
pdratul din poveste. E bdtrân, stdpâneste doar de
chiar 60 de ani, si, Doamne, grele s'au mai fäcut
vremurile din, uring ! An de an el trimite stoluri, sto-
luri de voinici cdläri pe eau.' de järatic ai invätäturii,
ai iubirii de neam si de lege... Ii trirnite in häul ne-
sfârsit al vietii, tärâmul celdlalt. Si multi, ah, prea
multi, dusi sunt pentru totdeauna ! Bdtrânul pierde
multi fii prin präpesteniile neinchipuite ale tärâmu-
lui celuilalt ! Fiecare fiu pierdut sapa ate o brazda
356

www.digibuc.ro
de durere si de värstä in fata lui scoate ate un
fir alb in plete...
Dar azi bAtrânul impärat iar a'ntinerit... L'ati in-
tinerit voi, dragi voinici, cari nu v'ati pierdut pe
cdrärile incâlcite i ispititoare ale vietii, ci bung
luptä ati luptat i v'ati inapoiat mândri, bruitori
oteliti, aducându-ne ulciorul plin de apa vie a tine-
retii färä bätrânete.
Binecuvântati sä fiti drumasi tari in credintA
nobili prin iubire, binecuvântati sa fiti pentru tine-
retea i puterea ce ni-o aduceti. Binecuvântati sä
pentruck biruind vremelnicia omeneasck
intárit credintä in vecinicia 'acestui ipstitut romá-
nesc de culturà ! Fiti pilde vii celorlalte stoluri de
voinici ai culturii românesti, pe cari îi trimitem an
de an in largul lumii, ca, väzându-vd pe voi, sä nu
piardà credinta i nddejdea i sä lumineze cärärile
vietil unui neam vechiu, pacinic, cinstit i cuminte,
care i-a crescut cu mult amar si din multä särdcie,
tocmai ca sä ailog dela ei: luminá din luminä

357

www.digibuc.ro
 La inclaelierea arnalui coLar
1910/911

In scoalele secundare îi clädeste temelia de cul-

turd clasa intelectualilor, adecä clasa celor chemati
sä fie conducätorii destinelor unui popor. Pregätirea
lor completä pentru lupta vietii o primesc intelec-
tualii numai dupAce mai trec i cursurile invätämän-
tului superior, dar fizionomia lor sufleteascä iese f or-
matd gata din scoalele secundare.
aci este insemnätatea scoalelor secundare. Cum
va fi temelia, pe care ele o dureazä in sufletele tme-
rimii, asa va fi i edificiul intelectual si moral al
conducAtorilor de mâne.
De aci urmeazä, cä cei ce dirijeazä mersul scoa-
lelor secundare trebue sà urmäreascä cu pricepere
cu luare aminte felul de a fi i de a munci al con-
ducAtorilor intelectuali. Si, când viata ub licâ ar
scoate la ivealà note generale supärätoare in felul
de a fi si de a se valora al clasei intelectuale, diri-
359

www.digibuc.ro
guitorii scoalelor medii sä-si punä intrebarea: Oare
nu noi, scoalele, cari le-am pus temelia culturii lor
de minte i de inimä, purtäm viha? In tot cazul treL
bue sä ne intrebäm: .0are nu ne este cu putintä ca
sä facem corecturile indispensabile pentru viitor?
Adecä sä facem tot ce ne stä in putintá ca sä se
curme relele ce se aratà in viata intelectualilor de
azi. Ne vom da seama, desigur, cà vom avea sä in-
tâmpinärn dificultäti: de o putere elernentarä, cum
sunt: insusirile etnice rntoenite, traditia, mediul so-
cial, spiritul timpului i tot felul de imprejuräri ex-
terne, pe cari noi nu le putem schimba, dar aceste
imprejuräri ne vor fi tot atâtea Indemnuri, ca sä stä-
ruim la o indreptare posibilà a relelor generale, cari
bantue in lumea intelectualilor. Cad stäruinta i pri-
ceperea pot sä biruiascä multe dificultäti, tari sunt
la aparentä de neinvins.
Sä ne punem deci intrebarea: Oare felul de a fi
si de a munci al intelectualilor nostri de azi este la
un nivel ideal? Nu lasä acest nimic de dorit?
Este, deci, indicat sà dormim in pace, ca felul celor
de azi sä se continue si in generatiile cari vor veni
de aci inainte? Bineinteles, aci nu poate sä fie vorba
de rele i defecte izolate, locale sau regionale,_ ci de
_

rele i defecte, cari prezintä un caracter* general.

Nu cred cà ne putem plânge de un belsug supä-
rätor de reuniuni i societäti culturale. Dinpotrivä,

360

www.digibuc.ro
 in rapott cu alte neamuri, avem atât de putine, hick
putern sâ ne plângem de adeväratá säräcie. Dar pe
cele putine câte le avem, le sprijinim cel putin din
toate puterile noastre? Intelectualii nostri, muncesc
ei din puteri i pretutindeni pentru prosperarea lor?
Uit.ati-vä la reuniunile noastre de cântäri din Brasov
si Sibiu. Ele sunt unele din cele mai vechi, cu Ufl
trecut mai ilustru, si se aflä in douâ centre. dintre
cele mai insemnate in privinta numärului de inte-
lectuali români. Si cum merg aceste reuniuni? Ve-
geteazä? Nu. E terminul prea eufemistic. Ele sunt In
plinâ letargie. Luati pe intelectualii nostri, cari sunt
membri ai Asociatiunii i ai Societätii pentru fond
de .teatru româm. Intâi vä rog sà-i numgrati i, du-
pace i-ati numgrat, vá rog s6 Intrebati, câti din acest
numdr si muncesc pentru inaintarea acestor socie-
.
Veti constata un numdr inspäimântätor de mic:
1 la 100.
Aruncati-vä privirea i In altá parte. Uitati-vá la
.-
intelectualii .nostri, cari nu tegese din lefuri fixe.
Nu vá bate la ochi intre numeroasele efemente
cinstite si vrednice de toatä lauda zic, nu vä bate
la ochi Triultimea celor .ce lácomese sà se'mboga-
teasca rapid, ell muncä minimalà i färä tiici un
scrupul ? Nu-i vedeti cum incep, cu nimic, pentruca
in câtiva ani sä facd averi, cari se socotesc in zeci
de mili i nu vedeti in tirma lor siroaiele de lacrimi
värsate din ochii acelora pe cari i-au stors färä
361

www.digibuc.ro
milä? Ei se'nchina unui singur idol: vitelului de aur!
Si in cultul acestuia 1i consuma tot timpul, toata
*Uinta, toatä munca. In munca de cultura obsteasca
care nu aduce parale ei nu sunt de vazut.
In lunile trecute, din intâmplare am fäcut cuno-
stinta cu un compatriot de-al nostru de alt neam,
care cunostea din experienta binisor toate neamurile
din patria noasträ i indeosebi clasa de intelectuali,
cu cari in urma oficiului säu are contact zilnic. Din
vorbä in vorba e1 mi-a fäcut urmatoarea declara-
tie: D-le, -sa -nu te superi, eu cunosc toate neamu-
rile din tara asta, sunt uscaturi i la unii si al altii,
dar atatia indivizi f Ara de inima ca intre intelec-
tualii D-voastra Romani, nu sunt la altii. Celelalte
neamuri îi crutä instinctiv pe semenii lor, dar Ro-
rnânul onoare exceptiunilor nu stie de ier-
tare fatä cu Românul ce i-a incäput in ghiarä. Ii ia
fara pic de milä i cea din urmä picatura de sari-
ge...". 0 fi exager.at, n'o fi exagerat, dar este sem-
nificativ ca un despre a cärui bunavointa, in-
tr'un caz concret cu un Roman sugrumat de un in-
telectual Roman, am avut ocazia sa mA conving di-
rect, zie, e semnificativ, cà un strain ce pareri si-a
format despre o parte insemn.atä a intelectualilor
nostri in asemänare cu intelectualii de al te neamuri
din patria noastra.

362

www.digibuc.ro
 Aruncati-VA privirea, in sfârsit, la raporturile de
viatä socialà, cari bântue intre intelectualii nostri.
Sfâsieri si certe, urä si dusmanii in cele mai multe
centre de-ale noastre. Vorba, CA &CA' se intâlnesc
doi Români din acelas loc, ei 'se aseazä la trei mese,
este azi un cliseu in graiul nostru de toate Eilele.
Nu e nimic de zis, unde o divizare a societätii in-
telectualilor nostri inseamnA o selectiune, o izolare
a celor buni de cei räi, dar in cele mai multe ca-
zuri nu este asa. Intelectualii nostri nu incap intre
olaltd si. sänätate. Toti ne tinem cä suntem cu
stea'n frunte si de aci invidia si ura dintre noi.
Mäsura se poate exagera in plus sau in minus,
dar rämâne adevärat, cä de relele indicate mai sus
sufere de fapt societatea intelectualilor nostri si. c5.
acele rele nu sunt de naturd localä si sporadicA.
i cauza acestor rele ? Ea, cred cA s'ar putea re-
zuma inteo singurä pricinä, mama tuturor relelor
indicate: egoismul.
Egoismul ne tine calea intovärgOrii in reuniuni si
societati, egoismul nu ne dA rägaz si ne taie intere-
sul la munca gratuitä pentru cultura obsteascä a
neamului, egoismul ne face lacomi pânä la caniba-
lism sufletesc si, in fine, egoismul este tatal acelui
orgoliu si al acelei lipse de disciplinä si de stimA
pentru munca si valoarea altora, care conduce. la
certe si sfasiAri. Egoismul, iatä neghina din holda

363

www.digibuc.ro
intelectualilor i familia trebue ea'
Scoala
meargA mând in mânä in lupta de exterminare a
acestui räu! Cdci una fdrd de cealaltd nu poate face
mult.
Stimatilor pärinti i iubitilor colegi profesori, da-
ti-vd mAna, ca impreund sA combatem acest rdu
.curnplit, ce roade la rädAcina viitorului nostru. Das-
pArinti sd prindem un gAnd tare in sufletul
nostru, ca sà starpim intru cât se poate buruiana
egoismului din sufletele noastre. SA _fim in sfarsit
odatA crestini, crestini adevdrati, nu prin vorbe, ci
prin fapte. Pi lda noastrd vie, a pdrintllor si a dascA-
lilor, este cel mai puternic.factor de educatie. Sd ur-
mdrim deci cu interes viu i cald rniscarea culturald,
economicA i sociald a neamului nostru intreg, sä
participAm înine cu obolul nostru material, moral,
intelectual i sd ne &Am contributia noastrA de mun-
cd pe toate aceste terene ale desvoltárii obstesti,
cari constitue scoala altruismului. Fiii i elevii nostri
ne vor vedea, ne vor simti, cáci ochii lor sunt ageri
simtul lor e foarte delicat. j pilda noastrA vie le
va lumina mintea i inima, i iubirea pentru altii va
prinde rdddcini in inimile lor fragede pentruca sä
creased si sd se 'ntdreascA, iar la rândtil lor, când
vqr fi bärbati, sA nu mai poatA fi smulsd de alte
pilde urite, ce vor.intAmpina in valea vietii. SA cul-
tivdm in scoald i in casd spiritul de prietenie

364 -

www.digibuc.ro
colegialitate In tinerimea noasträ, spiritul de jertfä
a individului In fata obstei semenilor säi i senti-
mentul de nobilä disciplinä, care consista in dato-
rinta de-a munci acolo unde esti pus, o muncä färd
invidie i fdrä urà fatä cu altii in alte situatii, adecà
in alte posturi de muncä. Numai tinerii deprinsi de
acasä si din scoalä de-a iubi pe altii, de-a jertfi
pentru altii, de-a munci impreunä cu altii si de-a
se disciplina pe sine in vederea unor scopuri supe-
ri oare obstesti, pot schimba cu timpul societatea in-
telectualilor nostri. Sä clued din casä si din scoalit
cat de mult cu sine din merindele altruiste, nu-i
nici un päcat, viata cu imperativele ei categorice va
qti sä echilibreze in ei interesul altruistic cu cel
primitiv egoistic sklit in noi toti. Inca nu am vdzut
pe nimeni in viatà präpädindu-se de prea multà dra-
goste pentru binele altora, dar jertfele secerate de
nepäsarea i ura egoistilor le intâlnim In toate san-
turile de pe drumul vietii. i sa nu uitärn un lucru,
care trebue sä intre odatä in constiinta tuturor, ea'
valoarea noasträ intelectualä í moralá nu este o va-
loare absolutá, cä ea singurá, in sine, nu numärd ni-
mic. Valoarea noasträ intelectualà i morald este
relativä, ea creste sau scade In raport direct cu bi-
nele social pe care suntem in stare sd-1 producem.
Vorba unui mare bärbat: progresul popoarelor nu
depinde de numärul mare si de gradul inalt de in-
telectualitate al conducátorilor sài, ci de calitatea
365

www.digibuc.ro
 Mr de-a sti face ca obstea sä profite cat de mult din
capitalul Mr intelectual. Deaceea un singur apostol
adevärat este in stare sä sgudue din temelii orase,
popoare si täri, chemându-le la viatä nouä. Iar 100
de intelectuali culti, dar egoisti, nu pot urni nici o
petricicä din cale.... Doamne si câti apostoli ne-ar
trebui nouà ! i cum nu-i avem, Doamne !
Betia si analfabetismul, sälbätäcia moravurior si
primitivismul economic, sfäsierea intre frati si pros-
tia in cel mai larg irrteles, toate aceste rele, impá-
mântenite la noi, ridieg o cumplità acuz5 In capul
nostru al intelectualilor.
ca aceastä acuzä vie sä nu devind un blästem
pe noi, trebue sä ne deprindem fiii de mici, ca sä nu
cadá in pkatele pärintilor Mr ! Calea am indicat-o:
sä-i invätäm a iubi pe semenii Mr, a munci impreung
cu ei si a jertfi pentru binele obstesc, si in stäruinta
aceasta sä le fim noi insine pildä vie.

366

www.digibuc.ro
 La incheiereka anultai coIar
1911/912

0 deosebitä bucurie-mi stäpâneste inima mea,

când ca director al acestei scoa1e pentru a 18-a
oarä urc aceastä tribunä, ca sä rostesc cuvântul meu
de incheierea anului scolar cäträ elevii, atrá pà-
rintii lor i catrà prietenii i binevoitorii scoalelor
noastre.
Bucuria aceasta deosebitd, pe lângä nota generalá
de bucurie, care caracterizeazA totdeauna aceastä
zi de recoltä a unui an de muncá sco1ard, isvoreste
de astädatä din 2 momente ce-mi InvioreazA gândul
inima.
Primul moment este o pläcutä i fericità reve-
dere dupá o lungA desptrtire de 15 ani.
0 grupä dintre cei mai vrednici i mai Insufle-
titi fii ai scoalelor noastre, cari In vara anului 1897
au sburat din acest cuib cald al inväläturii spre
orizonturile necunoscute ale luptei pentru viatá, iatä

367

www.digibuc.ro
ed. a revenit azi aducand prinosul säu de iubire
de pietate cdtrá scoala-marnä, care-i invatase sä
sboare.
In gandul meu Ii reväd imberbi, cu ochii scan-
teietori de neastampärul pläpandei lor tinerete, se-
zand pe bäncile scoalei noastre i sorbind invätä-
tura ce le:o dam cu toatä tcäldura infiTlei mele ti-
nere de atunci. i rriA'nduio'sei cand Ii reväd azi aci
bärbati, gravi i asezati, i cand mà vad stand iaräsi
in fata lox pe mine, dascälul lor tanàr de odinioarà,
grgindu-le acum cu glasul potolit al omului pornit
pe povarnisul de incaruntire al varstei. Dar clipa fu-
gall a duiosiei trece, fäcand iaräsi loc bucuriei deo-
sebite a revederii, care in cazul de fatà insem-
neaz4 o solemnd márturisire a reciprocei vrednicii.
C'Aci vrednicia lor le-a dat curajul sd se infätiseze azi
inaintea fostilor lor daseäli, iar vrednicia noasträ, a
dascälilor de odinioard, i-a stimulat sä facg acest act
de recunostintä.
Fixez acest moment, cáci el ne dd putere i avant
si este un isvor de mare multumire sufleteasc6 pen-
tru noi toti.
VA salut, deci, cu toatá dragostea inimii mele, iu-
biti elevi de odinioarg, i vä multumesc pentru forti-
ficarea sufleteasc5 ce ne-ati fäcut noug, celor ce am
muncit la cresterea voasträ. Rämaneti si in viitor cu
credintä tare 0 cu iubire mare pe calea largä
368

www.digibuc.ro
dreaptä a neamului, din care ati esit, care v'a crescut
si care vä reclama jertfd de muncä i devotament.

acum sä-mi dati voie sä tree la al doilea mo-

ment de mare bucurie ce mä stäpâneste in ziva fe-
stivd de azi.
Cu ziva de azi incheiem o epocA in viata scoale-
lor noastre, pentruca cu anul scolar viitor sä ince-
pem o epocä nouä, mai frumoasá i mai bogatà in
roade. Dupä o inaintare continuä In vreme de 62 de
ani, pe o cale anevoioasä, plind de asperitätile tere-
nului incä prea putin bätucit, iatá-ne ajunsi la un
cap de drum nou, cu mestesug trasat, cu ingrijire te-
meluit i cu pricepere nivelat. Precum un turist,
care, obosit de o cale trudnicg i lunga, a räzbit in
sfarsit paná la capätul ei si se aflä acum in fata 'unei
cäräri noi, drepte, largi i bätute, I cu desfätare um-
pliindu-si pieptul din plinul limpede al aerului de
munte, îi uscä sudoarea fruntii sale si inviorat
usurat porneste vesel i cu noi puteri pe cärarea ce
i s'a pregdtit, tot astf el ne simtim astäzi, noi, caläuzii
acestor scoale.
Zeci de ani atri urcat i ne-am incurcat pe cärd-
rile grele ale trecutului, dar azi iatä-ne la larg. De
zeci de ani pärinti i profesori cu o inimd am simtit
neajunsurile trupesti i in consecventá de multe

24 369

www.digibuc.ro
ori qi sufleteqti cu cari se luptau fili noqtri, co-
larii acestor institute, pentrucä nu aveau un adäpost
potrivit, sänätos, ingrijit, care sä le inlesneascä lupta
pentru carte 0 biruinta asupra ispitelor multe ce in
calea unui tânär. De zeci de ani ne-am sbätut cu
dorinta deprtà in suflet dupä un internat mare, mo-
dern, aid:tuft in cele mai igienice i peciagogice con-
ditii, care sä ne inlesneasca munca qcolarà i sä ne
garanteze träinicia rezultatelor acestei munci.
In sfär0t, iatà ck din därnicia unor nobili 0 gene-
royi mecenati, din inima caldk prin stäruinta de fier
§i munca fárá preget a reprezentantilor actuali ai
proprietarilor §coalelor noastre, s'a inältat internatul
dorit! i, cu ajutorul lui Dumnezeu, la toamnä va
intra intre zidurile lui sufletul vietii, se vor deschi-
de portile lui pentru cei dornici de luminii si de
muncá rodnic6 i ingrijità.
Tin s'arät, astázi, principille fundamentale cari
ne-au condus la infAptuirea i organizarea noului
nostru internat, menit sá fie o noted vaträ de culturá
româneascä In patria noastrk
In partitiunea arhitectonicA a edificiului impozant,
tinut in stil românesc, am stäruit sä facem o sepa-
ratiune completä intre localurile cu diferite destina-
tiuni ale internatului. In edificiul internatului, care
are un subsol, un parter i un etaj 0 se compune
astfel din 3 pärti principale, fiecare din aceste 3
370

www.digibuc.ro
pärti principale îi are destinatiunea sa proprie. Sub-
solul este destinat pentru alimentare, aci sunt salele
de mâncare i bucãtäria, cu depozitele i apartamen-
tele sale auxiliare; parterul inalt este destinat pen-
tru petrecerea i munca scolarä de peste zi a elevi-
lor, aci sunt $alele de studiu; iar etajul este rezervat
exclusiv pentru odihna de noapte, acì sunt dormi-
toarele i garderoba elevilor.
Prin aceastä separatiune a localitätilor indeplinim
un postulat igienic, intrucât numai in chipul
acesta putem avea o curätenie ideald i o ordine
exemplarä in toate pärtile edificiului, al doilea: ti-
nem seamä de postulatul pedagogic al usoarei supra-
vegheri, avänd asa zicând totdeauna la un loc si sub
ochii nostri pe toti elevii.
Tot consideratiunile igienice ne-au fácut sä aye-
zäm edificiul internatului cu 8 metri mai inläuntru
de linia sträzii, ferindu-1 astfel de sgomot si de pig
dându-i totodatá si din partea aceasta aer curat
din grädinita ce se va intocmi pe locul dinaintea fa-
tadei, care are o arie de 225 m. p. Grädina mare,
care formeazä curtea internatului, completeazA con-
ditiile igienice. Iar cänd, in zile ploioase, scolarii nu
vor putea iei la miscare in curte, ne-am ingrijit de
un loc de plimbare in chiar edificiul internatului, in
care coridoarele sunt astf el construite, Inca consti-
tue adeváratä promenadä, lama incälzite, având câte
11 feresti foarte mari i astf el luminá completä.
371

www.digibuc.ro
 Si acum, VA invit ca sà petrecem cu totii o zi in
internatul nostru, asa cum vor fi sd petreacä fiii no-
§tri, in cadrul regulamentului intern stabilit.
E o dimineatä frumoasd de Septemvrie. Soarele nu
a räsbit inc6 peste culmile Tâmpei. La 5 0 jum. sig-
nalul electric suna desteptarea in toate dormitoarele.
Bdetii se scoalä 0 inträ in salele de spälat lipite de
dormitoare, unde, la 60 de lavoare fixe, având fie-
care robinetul säu separat dela conductul de apä, se
spalä si se imbracá.
La ora 6 sunt gata cu totii si paräsesc dormitoa-
rele, sub conducerea d-lor profesori ai internatului,
cari au dormit si ei in odäile lor, lipite de dormitoa-
rele elevilor 0 in directä legäturd cu acestea. De-
a cum, pânä la culcare, elevii nu mai au ce sd caute
in etajul edificiului. Toti se coboarà in parter 0 in-
trä in salele de studiu, i§i scot cärtile si-§i fac repe-
titia lectiior. La 6 si 3/4 sunt la dejun. Toti scolarii
isi iau cärtile 0 se coboara in subsol, unde, in salele
de mâncare,. li_se serveste dejunul. In 10 minute sunt
gata cu totii si pleacä la scoalä, pentru ca la ora 7
sä fie fiecare in clasa sa. De-acum inträ in activitate
personalul de serviciu, care mäturg, curatä si aeri-
seazä toate oclAile din edificiu.
La 12 si 1/4 se ia pränz1.11, in salele de mâncare
din subsol, impreung cu scolarii beneficianti ai mesei
studentilor. Masa se incepe 0 se sfar§e§te cu o rugä-

372

www.digibuc.ro
ciune; se servesc 3 ränduri de bucate, pregâtite in
cele mai igienice conditiuni.
Nefiind cursuri dung prânz la scoalä, deck cate
1 mult 2 ore, de cântdri, de gimnasticä sau alt obiect
extraordinar, scolarii afarä de aceste ore dis-
pun acum liber de timpul lor pâná la ora 5 p. m.
In timpul acesta ei se plimbä, .sau se joacâ in grd-
ding, unii fac lecturà de distractie i pe uring parti-
cipà in grupe la jocurile gimnastice comune, ce se
aranjeazá dupä un program anumit, sub conducerea
d-lor profesori, in grädina internatului. La ora 4 ele-
vii iau o micä gustare, ca la ora 10 inainte de amiazi.
La ora 5 Ii vedem pe toti elevii adunati In salele
de studiu din parter. Aci Ii asteaptä d-nii profesori,
cari îi ocupa rnesele lor, asezate In fruntea fiecärei
sale de studiu. E tâcere generald. Toti scolarii îi fac
lectiile pentru mane, iar profesorul ajutä i indru-
meazá pe scolari.
La ora 7 se sfârseste silentiul. Urmeazá o re-
creatie de 15 minute pe coridorul spatios. La 7 si
1/4 se ia cina. Dupä cinâ, vre-o 20 de minute, este
-lards o mic5 recreatie de digestie pe coridorul cel
mare din parter. La ora 8 se intra in salele de stu-
diu i pânâ la 9 este iaräsi silentiu, preparatie pentru
mâne. La ora 9 se, aude signalul de stingere. colarii
îi grijesc cärtile si se duc la culcare.
373

www.digibuc.ro
 lnainte de culcare toti elevii se In 0rá militàreste
in dormitoare 0, sub conducerea profesorilor, exe-
cutà exercitii gimnastice libere, combinate dupä un
anumit program igienic. Durata acestor exercitii este
de 5-10 minute. Dupä aceasta, morfeu 10 intinde
aripele sale asupra Intregului internat.
De-acum, cu Dumnezeu, ina:inte!

374
www.digibuc.ro
 La intheierea aIulIuj tcollar
1912/913

In ziva aceasta solemnä, cand incheiem iaraq un

act de munca §colara, gandurile noastre se asea-
!nand cu cele ale unui calätor, care ostenind a urcat
panta anevoioasä a unui munte i, ajuns pe culme,
se opreqte obosit, dar multumit i triumfätor. El
masura cu ochii calea ce a facut i cumpane§te cu
gandul munca ce a sävär0t. Dar gändurile lui nu se
opresc aci. De la o vreme el 4i indreaptä privirile
In partea cealaltk la drumul ce-1 aqteaptä deacum
iarä0 cumpane§te cu gandul munca i stäruintele
viitoare ce i se cer.
SA' ne dam dar seama cu totii de agoniseala unui
an qcolar i pe urma de chipul cum ar trebui sa chi.
vernisim de aci inainte roadele acestei muncL
Voi sunteti multi, unii mai mari, altii mai mici,
unii mai sarguincio0, altii mai läsatori, unii mai in-
teligenti, altii mai putin talentati, dar oricate i ori-

375
www.digibuc.ro
cât de mari sa fie deosebirile, socotesc, cä nu este
nici unuj dintre voi, care, dându-si seama, sd nu
simtä, eft' un an de scoald nu a trecut färá nici o
urmg peste ogorul sufletului sgu. Nu poate sä fie
nici unul intre voi, care sd nu aibd constiinta, cd
are azi cunostinte mai multe ì mai bine intemeiate,
cd vede cu ochii sdi sufletesti azi mai departe, cu..
prinzând orizonturi mai largi, cá tie deosebi mai
limpede binele de rdu i cd are in suflet mai multe
Indemnuri spre bine, deckt a avut cu un an mai
inainte. Din multe inivdtaturi i Indemnuri ale anu-
lui scolar a trebuit .sd se aleagg fiecare cu ceva: unul
si-o fi imbogdtit sufletul cu câteva figuri mgrete din
istorie, altul cu câteva bucdti alese din scrisul mi-
nunat al poetilor neamului nostru; i sunt multi in-
tre voi cari nu s'au multumit numai cu atâta, ci au
linut sg-si asigure acele comori poetice invätându-le
de rost i reproducându-le cu glas särbdtoresc spre
bUcuria lor i a altora; altii langsi intelegând ce co-
mori suf1eteti sunt depuse in cgrtile bune, si-au
injghebat o micä bibliotecd; lards altii se vor fi ales
cu niste reguli i deprinderi igienice spre binele lor
trupesc; altii au invdtat o seamä de cântece vesele
voinicest i s'au deprins sd cânte si la strand in
sfânta biseried spre mângdierea sufleteascd a lor
a celor ce-i ascultd. Câti nu vor fi intre voi, cari au
indrägit pläcerile excursiunilor, cu tot farmecul lor

376

www.digibuc.ro
variat i inviio§ätor ? Cati sunt, iari, cari poate
tocmai la aceste excursiuni atat de placute au In-
teles insemnätatea economica a bänisorilor strânsi
pastrati, färä de cari nu ar fi putut participa la
placerire excursiunilor ? $i in fine vá intreb: poate
sa fie vr'unul intre voi, care, filial ii, in credinta In
Dumnezeu, sä nu se fi ales in Mima sa macar cu un
singur indemn sure fapte bune, macar cu o singurä
repulsiune fatä cu pornirile de urä, de invidie, de
clevetire si de tot felul de rautäti, cari sunt in mod
fatal legate de 'pram ce constitue o parte din noi?
Nu si nu !

Un ,astfel de neom, care nu ar fi profitat chiar

nimic din toate acele isvoare de daruri ce s'au re-
värsat asupra lui in vreme de un an, nu poate sá
fie intre voi.
Asta-i privirea de pe culme ce am aruncat la ca-
lea si munca savarsita, i ne bucura cohstatarea, cä
azi sufletul nostru este mai bogat, de cum fusese
cu un an mai inainte.
Urmeazä acum sA ne intoarcem privirile spre ca-
lea ce ne asteaptä i sä ne dam seama, ce avem sa
facem cu roadele recoltate.
$i iatä, färá multä vorba., mä intreb: pentru cine
ati muncit si ostenit voi un an intreg ? Cine va
trage folosul din roadele muncii voastre ? Peste tot
al cui este si al cui trebue sa fie kofitul intelec-
tual 0 moral, mare sau mic, cu care v'ati ales ?
371

www.digibuc.ro
 Ei bine, al cui sä fie, irni yeti räspunde, bine
inteles: al acelui care 0 l-a agonisit prin muncä, prin
sârguintä, prin rábdare, prin inteligentä, cu chel-
tuieli, cu privatiuni i ap mai departe.
Ap este, i totu nu este ap.
Vai de acela care agonise§te numai i numai pen-
tru sine 0 nu se gândete 0 la altii, cari nu au avut
putinta sà-0 agoniseascd avutii ca 0 el. Unul ca
acesta este un sgârcit i un egoist de cea mai uritá
seamá. Sufletul unui neam de felul acesta este ca
felinarul tâlharilor, care lumineazd numai pe un
petec de loc, numai tâlharului, care pleacá sä fure
avutul- altuia.
Omul, care meritá numele de orn, nu va pune
niciodatà lumina sufletului sail sub obroc", cum
se zice in Sfânta Scripturä. Acesta nu va tinea lu-
mina sufletului säu inchisl inteun felinar tâlhä-
resc, ca numai el sä aibg profitul päcätos i ru0nos
dela ddra de lurninä ce numai lui îi lurnineazá, spre
folosul säu criminal 0 spre räul i paguba altora.
El va face ca lumina sufletului säu sä lurnineze nu
numai cararile cinstite ale vietii sale, ci toate cd-
rärile tuturor celor lipsiti de lumina'. i ace§tia
Doamne multi sunt se vor aduna cu drag in jurul
luminat al ornului intre oameni, #iind cä unde lu-
mineazä lumina lui acolo nici ei nu vor mai orbeca

378
www.digibuc.ro
0 nu vor mai rataci, ci-§i vor gäsi rostul lor In lu-
mea aceasta.
La dreptul vorbind, valoarea noastra a celor cu
lumina de carte, nu se socote§te dupa mäsura in
care suntem doba de carte'', cum zice Romanul,
adeca nu se mäsurä dupa galetele de Invatatura ce
am incarcat In hambarele sufletului nostru, ci dupä
bogatia de lumina ce §tim sa raspandim in jurul
nostru din invatäturile agonisite, dupa bogatia de
bine ce pot sa profite altii dela noi. Un orn foarte
invatat, din a carui invalatura nu profitä nimeni ni-
mic, nu se deosebe§te de nimic de un orn cu desa-
var0re prost i neinvatat. Aceea§ besna de intune-
rec Il impresoara i pe unul i pe altul..
Urmeaza de-aci ca' noi toti, cari ne-am invred-
nicit de mai multä lumina sufleteasca, de mai multa
nobletä de inima decal altii, fárá privire la cantita-
tea averior noastre suflete§ti, avem sa impartä§im
altora cat se poate de mult din ele, cu atat mai
mult, cu cat mai saraci sunt cei din jurul nostru..,
Daca este a§a, i a§a este, apoi rar loc mai priin-
cios 0 mai potrivit pentru cel ce vrea sa cheltuiasca
lumina i pe seama celor ce nu au destulä din acea-
sta avutie, cleat la neamul nostru. Caci la noi pu-
inii de carte 0 de inima sunt aproape co-
ple§tti de multimea celor lipsiti de bindacerile cul-
turii. Putine sunt locurile i popoarele In Europa
379

www.digibuc.ro
unde sá intâmpine atâta intunerec pe cel ce doreste
sà rgspândeascg luming, ca là noi. De unde urmeázá,
cg putine sunt locurile i popoarele din Europa unde
cel ce doreste sä lumineze in jurul säu sg poatä
ajunge asa de usor un luceafgr strglucitor in in-
tunerecul ce-1 impresoarg, ca si la noi.. La neamu-
rile culte din apus, unde poporul e luminat, trebue
sá arunce cineva lumini orbitoare din duhul sgu su-
perior, dacg e sg-1 bage in seamg lumea ca De unul
dintre lumingtorii multimii, la noi ajunge lumina
slgbutg chiar si a unui licuriciu intelectual, pentru
ca zarea ei palidg sä se vadá i sg contribue la risi -
pirea intunerecului.
tocmai pentru aceasta e de mirat, câti sunt de
putini la noi oamenii culti, cari tin sg lurnineze in
intunerecul ce-i inghite. Câtg vreme la noi orice
stelutg intelectualä poate sg parg luceafär strgluci-
tor, orice luceafär un soare, trebue sg te miri, cä
mai sunt atâtia oameni de culturä cari îi inchid
lumina mintii in feliDarul de tâlhar al intereselor lor
egoiste.
Voi, dragi scolari, sg nu fiti ca acestia ! Lumina
mintii i cultura inimii ce o duceti ca voi de aci sg
nu o tineti sub obroc, ci dati-i drumul liber sá lu-
mineze senin i frumos in jurul vostru, spre bucu-
ria i folosul celór osänditi la intunerec i spre mul-
Igmirea voastrg sufleteascg !

380

www.digibuc.ro
 Cei mai multi dintre voi sunt bäieti de säteni. Cu
catä dragoste 1 cu cat dor nu vä asteaptä acasä sa-
tul vostru natal. Vä rog ca ajunsi acasä sä nu vä in-
chideti inteo seriozitate gravä; care nu vi se sade,
ci sä vä desfaceti comorile voastre sufletesti spre
lumina si bucuria tuturor oamenilor ! Iatá sfatul
meu.
Prilej gäsiti in fiecare duminecd i särbdtoare. In
cercul mai restrâns al familiei i Intre rudenii la
inceput, in fata oriOcui mai tärziu.
Deaceea vä zic: mergând acasä sä nu lipsiti in nici
o duminecd i särbätoare dela Sf. bisericä; participati
acolo in mod activ la Sf. slujbk rostind rugAciunile
dela Sf. liturgbie sau care aveti glas de cântä-
ret cântând la stranä rdspunsurile liturgice. Ce
multumire sufleteascä pentru voi, ce bucurie pentru
pärintii vostri, ce mângdiere pentru toti sätenii, cari
vor umplea biserica, pentruca sä vä audä. In orele
libere ale zilelor de duminecá si de sárbätori des-
chideti-vä bibliotecuta voastrd, sau, dacA nu o aveti,
deschideti-vä cärtile de cetire scolare, i cetiti din
ele celor ce vor sà vä asculte bucäti alese i fru-
moase, scrise pe intelesul i gustul poporului, iar
cari stiti reproduce färä carte poezii românesti fru-
moase, rostiti-le cu glas inalt, cu pricepere i pe
inteles, fie in casa pärinteascA sau in casa unei ru-
denii, fie in grädinä, fie in curtea bisericii, fie ori-
381

www.digibuc.ro
unde va fi mai bine si mai potrivit ! Spuneti-le ce-
lor de acasA ce reguli de igienä ati invätat, vorbiti-le
despre flagelul alcoolului. Indemnati-i pe oameni sa
aboneze reviste bune i ieftine pentru popor, din cari
voi sA le cetiti mai intAi, ca sä le cunoased ei i sA
le indrAgreascA, inveseliti-i cari aveti darul unui
glas frumos cu cAntäri frumoase romAnesti i voi-
nicest, invAtate la scoalà. Povestiti-le lucruri fru-
moage din. istoria lumii, a patriei si a neamului, spu-
neti-le din cunostintele voastre geografice: cum sunt
alte popoare, cum este in alte tari, ce e mai bun
la altii, ce nu e bun la noi. Cu un cuvAnt, dragii
mei, deschideti-vä sufletele, rAspAnditi in jurul vos-
tru lumina multà-putinA cAtA o aveti, spre multu-
mirea voastrA i spre binele i fericirea celor ce vA
iubesc.
In propovAduirea aceasta de luming, pe care tre- .

bue sA o facem cu totii, fiecare in felul säu i dupA

putinta sa, propovAduire cu care trebue sA ne de-
prindem din tinerete, vA rog sà tineti seamA mai cu
dinadinsul de trei lucruri :
1. SA nu VA imbulziti cu rost i färä rost, la vre-
me nepotrivitg, la loc nepotrivit i färä chibzuialA.
2. SA nu vreti sà luminati pe altii in treburi in
cari nu aveti nici voi. luminA indeajuns.
3. SA fiti modesti j cuviinciasi in munca voastrá.

382

www.digibuc.ro
 Cu alte cuvinte sä fiti cu mare bägare de seana
ea :
1, SA' nu luati la goanä pe oameni cu ddscalituri
continue; ei sä vä caute, ei sä voiascá sä vá asculte;
nu voi sd vä imbulziti; atunci sä le dati din prisosul
sufletului vostru, cänd ei au si rágaz si voie sä pri-
meascá; care va sä zicä: sä nu le fiti oamenilor spre
greutate, ci spre bucurie si multumire.
2. Cel ce nu stie sd cânte, sd nu se prezinte cu
cântári, cel ce nu are graiul limpede, sá nu reciteze
poezii, cel ce nu stie istorie, sä nu vorbeascä despre
lucruri istorice si asa mai departe. Scopul vostru sä
fie totdeauna: mai bine mai putin si cu rost, dead
prea mult si färä rost.
3. In fine, sA nu uitati de virtutea cea mai fru-
moasä a unui scolar, sä fiti modesti si cuviinciosi;
sä nu vä închipuiti ea' sunteti grozavi cu putina
voastrá stiintä; arätati totdeauna stima si respectul
cdträ toti oamenii de bine de-acasä, cari, dac6 nu
vor fi având prea multd carte, au insä inima lor
bung', au sufletul lor curat, au cinstea agonisitá prin
munca si varstäl si au ceeace voi nu aveti
experienta vietii, câstigatà cu multä trudä si cu
multe suferinte. Iar acestea sunt valori cari trebue
sä impuná unui tânár bine crescut cel mai profund
respect, cea mai sincerä stimä si modestia cuviin-
cioas6 !

383

www.digibuc.ro
 Iatä và zic dar, you'd, celor ce vä indepärtati pe
la vetrele caselor voastre, nu vä puneti invatätura
cultura inimii sub obroc, ci räspanditi, cu
modestie i cu dragoste, cu másurd si la prilejuri
potrivite, lumina* In jurul vostru ! Vä deprindeti Inca'
de acum pentru chemarea impusä fiecarui Roman
de carte: de-a contribui din toate puterile sale pen-
triA, luminarea poporului, cdci, luminand poporul
nostru, ne înältám neamul i contribuim la inalta-
rea

384

www.digibuc.ro
 La incheierea arnalimi icctlar
1913/914

Am impresia, cá problemele in jurul cresterii ti-

nerimii au inceput in anii din unnä sä preocupe
opinia publicg inteo mäsurä ceva mai mare ca pânä
acum. Faptul acesta trebue sä ne bucure, nu numai
.pe noi bärbatii de scoalä, ci pe tosi oamenii de bine.
Cáci, ce avem noi mai scump si mai drag in lume
decal pe copiii nostri ?
A ne interesa de buna lor crestere trupeascg, su-
fleteascá i moralá este datorinta noasträ cea mai
elementará, cea mai insemnata, cea mai frumoasä
cea mai plácutd.
Acest interes mai viu al publicului pentru creste-
rea tinerimii mä indeamnä sà discut aci o problemd
actualk care pare a fi iesit deodatá in primul plan
de preocupatiune, anume: miscarea sportivä in ra-
port cu tinerimea noastrá scolarä.
Leagänul sporturilor este Anglia. Dela Englezi a

25 385

www.digibuc.ro
importat Europa intreagd sporturile, imprumutand
tot dela ei 0 numele bor.
Sporturile sunt indeletniciri lipsite de scppuri uti-
litare-practice, cari pe lângA nota distractivä au 0
un rost fizico-igienic.
Astf el, sporturile in general angajeazd la o armo-
nicä 0 pläcutA cooperare sufletul 0 trupul, produ-
când omului o placere seninä, o mArire a energiei
de viatä, un echilibru sängtos intre fortele sufle-
testi si trupesti, o inviorare sufleteascA, o poten-
tare a constiintei de sine, a simtului de onoare 0
de demnitate 0 mai cu searnA o fortificare fizicA; ele
ne fac corpul usor, elastic si. supus la orice poruncA
ce-i vine dela suflet. Pe lângA aceste pretioase fo-
loase, cele mai multe sporturi contribue la desvolta-
rea sentimentului social, a simtului de discipling in
impreunä lucrarea socialà. Un tânAr agerit prin
sporturi stie sA comande, dar stie si sA se supunä;
läsat singur, avizat la puterile proprii in situatii
grele, el nu-si pierde capul asa de usor, ca unul
lipsit de educatia sportivA, iar in tovArAsie cu altii
el nu sparge legAturile sociale, ci le strange 0 le
incheagA.
la-Ca dar cA scoala si casa pArinteascä nu pot sä-i
inchidA uslle in fata miscArii sportive, ale carei va-
luri abia acum au ajuns pand la noii ci, dimpotrivA,
trebue sA dea cea mai mare atentiune acestei mis-
386

www.digibuc.ro
cari.i s'o utilizeze cu chibzuinta pentru completa-
rea i desavarsirea cresterii tinerimii.
Interesul pentru sporturi a crescut in toata Eu-
ropa In raport direct cu intelegerea tot mai adanca
a rostului igienei in cresterea tinerimii. Igiena pe-
dagogica este azi un ram special de stiinta si nu este
chestiune pedagogica In zilele noastre a carei lamu-
rire sa nu se intemeieze in prima linie pe legile
igienei. Astfel nu e de loc exageratä vorba, ca igiena
a luat In stäpanire pedagogia zilelOr noastre.
De aceea i sporturile intrucat e vorba de tineri-
mea scolara trebue sa le judecam mai intai din
punct de vedere igienic i in urma din celelalte
puncte de vedere, sufletesti i morale.
Vom enunta deci, dela inceput, ca principiu, ea
trebue sa inlesnim in prima linie raspandirea ace-
lor sporturi, In sanul tinerimei noastre scolare, cari
reprezintä o valoare igienica mai mare pentru des-
voltarea lor.
Si, data fiind valoarea igienica a unui anumit
sport, II vom aprecia In urma i din punctul de ve-
dere al profitului sufletesc si moral pentru tineri-
mea scolara, i numai dupa aceea-i vom stabili lo-
cul ce i se cuvine intre factorii de educatie.
Sporturile cele mai potrivite sunt acele cari:
a) nu istovesc organismului fraged i delicat al
tânärului in desvoltare, ci
387

www.digibuc.ro
 b) II intäresc, Il desvoltä, il fac mai resistent
mai elastic,
c) cari se cultivä in pEn aer i plin5
d) cari admit o participare numeroasá i coope-
rativä a tinerilor, ceeace iar60 numai a§a se poate,
dac4
a) nu sunt impreunate cu multà cheltuiaa o
conditie insemnatà in relatiile de avere a pärin-

f) in fine, toate sporturile cari au rost pentru

tinerimea §colarà trebue sä fie ferite de tendinta
de-a desvolta prestatiuni individuale bravuroase":
championat"-ul i recordurile" ar trebui sà lip-
seasc5." din dictionarul sporturilor §colare, cki aces-
tea impun *colarilor incord6ri corporale enorme,.
strickioase i zadarnice. Zadarnice, pentrucd din
100 de elevi 97 nu vor ajunge nici campioni i nici
nu vor bate recorduri, fiind astf el expu0 sd se des-
guste i sà" se lase de orice sport. Nu trebue sà
uitam, c4 §colarii nu trebue sá facá sport pentru
sport, ci fac sport pentruca sä-i completeze cre§te-
rea trupeascA, sufleteasca i moralg. Prin urmare
sportul §colar nu poate fi privilegiul celor putini in-
zestrati dela naturg cu mu§chi jnai tari i cu abili-
tate mai deosebitä, ci un mijloc de cre0ere pentru
toti.
Din aceste puncte de vedere tiebue sà apreciem
388

www.digibuc.ro
ciiferitele sporturi, când e vorba sd le stabilim va-
loarea lor pedagogic6 pentru tinerimea noasträ, ros-
tul lor
Intemeiati pe aceste premise, nu vom recomanda
pentru tinerimea §colarg:
1) Aruncarea de greutäti, fiindcä este impreunatä
cu incordäri fizice direct stricäcio4se corpului tank;
fiindcä este un sport individual, care nu admite
participarea cooperativä a masselor de elevi i fiind-
cA desvoltà direct acrobatismul, microbul cel mai
räu al sporturilor §colare.
2) Bicicleta, ca sport, este pentru partea cea mai
mare a colarilor mai tineri prea istovitoare; prin
atitudinea ingârjobatà a corpului la pedalat se al-
tereazd functiunea normalä a inimei O. a plämâni-
lor; afard de acestea, bicicleta este un sport prea
,costisitor i nesocial.
3) Scrima, trânta, boxul, ca sporturi sunt legate
prea mult de localuri inchise, nu sunt de naturd
.cooperativa, au o notä mult-putin brutal:A i direct
cultivä virtuozitatea" individualä, potrivindu-se
deci numai pentru ativa" in anumite conditii fi -
zice, iar nu pentru multimea §colarilor, deci, nu pot
fi considerate ca sporturi generale pentru tinerimea
§colarä.
Dar, cari dintre sporturi se recomandá mai ales
pentru tinerimea §colarà ?

389

www.digibuc.ro
 Toti barbatii de scoalä, medici i pedagogi, sunt
de acord, Ca' dintre toate sporturile raspandite azi
la natiunile culte, cel mai sánatos, mai potrivit pen-
tru tinerimea scolara, mai fortificator trupeste
mai inseninator de suflet este: calátoria facutä pe
jos, carandu-si fiecare scolar lucrurile de neaparata
trebuinta la drum, cu indispensabila ranitá de tu-
rist in spinare.
Cltcriile in forma aceasta Inca nu s'au ráspan-
dit pe la noi. In Anglia, in Germania si In Austria
ele sunt foarte ratite i fac adevarata placere a tine-
rimii scolare.
Ele se deosebesc de ceeace numim noi de obiceiu
excursiuni scolare", prm aceea ea se fac aproape
exclusiv pe jos, nu se fac in vederea unui scop deo-
sebit, nici sportiv, nici stientific, nu au deci nici o
tinta fixa, ramanand pribegitul", das Wandern,
scopul propriu al escursiunii. colarii, dupa impre-
jurdri, sunt tinuti sä doarma in liber, sub corturi
facute de ei (eventual in case täranesti, In suri, in
fan, etc.) si sa-si pregateasca ei înii mancarea la
focul tot de ei facut, cu lemne de ei adunate. Cu un
cuvant, elevii sunt scosi pentru 2-3 zile, chiar pen-
tru 6-8 zile, din mediul de viata oraseneasca i sunt
transportati inteun mediu de viata nomada., in mij-
locul naturii.
Farmecul naturii, nota romantica a acestui trai
nomad, bogätia de impresii in aerul curat, pe \rant

390

www.digibuc.ro
O pe soare, variatia pläcutä a locurilor, a drumuri-
lor 0 a regiunilor, otelirea mu§chilor 0 a nervilor,
agerirea tuturor simturilor, pe lângä imbogdtirea cu-
no§tintelor topo-geo- §i etnografice §i pe lângd cul-
tivarea camaraderiei cu toate virtutile ei sociale :
desvoltarea spiritului de disciplinä 0 a simtului
practic, precum 0 reducerea exigentelor la un mi-
nimum necesar, admitând o participare numeroasä
§i. färä multd cheltuialä, iatä o serie de factori
igienici, morali, intelectuali, sociali 0. practici, pe
cari nu-i oferà pentru tinerimea §colara nici un
alt sport in bel§ugul acesta.
Amintesc 0 constatárile fäcute de prof. Röder,
care a conduss mai multe excursiuni §colare de acest
fel, §i a controlat efectul lor asupra §colarilor. Röder
a constatat cd toti elevii, dupd o excursiune de 6
zile, au crescut in greutate 0. inregistreazA chiar
cloud exemple aproape de necrezut. 0 elevä care
la plecare avea 35 kg., dupä viata normalà de 6 zile
in excursiunea §colarä a ajuns la 37 kg., iar o altà
elevä, in acela§ timp, s'a ridicat dela 33 kg., la 39
kg., adecä a crescut cu 1 kg. de fiecare zi. Hart,
Magnus, Wernes, Hans Spitzy 0 toti igieni§tii §co-
lari väd in aceste pribegiri cel mai minunat antidot
al tuberculozei.
Desvoltarea acestor pribegiri 0 organizarea lor
specificg este boiscout"-uismul englezesc, Jung
Deutschland"-ul sau Pfadfinder"-ul german, pio-
nierii" francezi 0 cerceta§ii", pe cale a se forma
O la noi Românii. Organizarea acestora, functiona-

391

www.digibuc.ro
rea lor practicä ar trebui studiatä la fata locului in
strAinätate, dacá e vorba sä se facsá rásklirea lor cu
succes la noi. *i poate ea' nu peste mult timp voi
putea sä prezint un project in privinta aceasta si. sà."
gäsesc si modul de solutiune al acestei chestiuni.
Se intelege cá sportul acesta, care nu este iden-
tic cu turistica moderná, isi are rostul säu in lu-
nile calde de primávard, de toamnä si in timpul
verii.
Pentru iarná se recomandá ca cel mai sänätos
si mai plácut spor, t, chiar si pentru elevii cei *mai
slgbuti de fire, patinatul, in rândul al doilea (hind
posibilitatea de afectiune a organelor de respiratie
mai mare): säniatul pe teren inclinat.
Dintre jocurile sportive se recomanda toate acele
'jocuri de minge (football, oina, lunga, etc.), cari sunt
impreunate cu multá miscare, admit o participare
mai numeroasd si nu reclamä cheltueli speciale de
montare si de unelte costisitoare. Deacea, de ex.
jocul de tennis, de altfel foarte igienic, nu are rost
ca sport scolar la noi.
Am tinut numai sà precizez pozitia scoalei fata cu
miscarea sportivd a tinerimii noastre, miscare por-
nità de curând la noi si salutatg. cu bucurie de toti.
Apoi, am voit sä dau unele indrumári pentru toli
cari se preocupä de tinerimea scolarä, rugându-i sä
sprijineasca aceastd miscare si, intelegandu-i rostul,
sä o ting in cadrele juste igienice-pedagogice, pre-
venind relele.

392

www.digibuc.ro
 La deschiderea anului coIar
1915/916

Cum vg adunati, iubiti elevi, in ziva intâia a nou-

lui an scolar, sufletul meu se veseleste, dar in ace-
las timp se i intristeazg. Ca impgratul din poves-
tile noastre: un ochiu imi zâmbeste, iar celglalt
pl ânge.
Sunt vesel când vg vgd cg ati alergat din toate
pgrtile la acest templu de invátdturä románeascg, la
acest isvor de bung crestere crestineascg, pentruca
sg vá inzestrati cu armele stiintei si ale omeniei,
pentru vremurile când veti ajunge singuri stäpáni
peste voi. Sunt vesel, când mà gândesc la râvna
aceasta mare a voastrg pentru lumina de carte
pentru indreptarea moravurilor voastre, care v'a
adunat aci. Sunt vesel, când mà cuget la iubitii vos-
tri pärinti, cari, in zarva vremurilor cumplite ce pe-
trecem, cu drag jertfesc bani grei din putinul lor
avut, pentruca sg vg vazg pe voi mai pricopsiti de-

393

www.digibuc.ro
cat ei §i mai buni decât multimea celor rai, cari for-
fotesc pretutindeni in lume.
Dar sunt trist §i un ochiu imi plânge cänd má
gändesc la atâtia iubiti §colari de-ai no§tri, ale cáror
fete senine ne lipsesc azi aci; chemati la suprema
jertfä, mânile kr azi nu strâng cartea de ivätdturk
pe care n'au apucat s'o mântuias-cg, ci s'au încle-
tat pe arma isvoritoare de moarte. Plânge inima in
mine, când mä gândesc la golurile cumplite ce a la-
sat acest rgsboiu in §irul povgtuitorilor, al profeso-
rilor §coalelor noastre, räpinau-ne pe trei a§a de
vrednici, a§a de buni §i de distin§i sgmängtori! (Al.
Bogdan, V. Micula §i D. Nistor). Mg intristeazg pus-
tiul ce s'a lgsat peste casele i capetele celor mai
multi iubiti pgrinti, frati, surori §i neamuri de-ale
voastre. Inima mea plânge când mà gândesc la sär-
manii orfani dintre voi, cgrora rgsboiul nemios
nesfâr§t v'a räpit pe iubitul vostru tatg. Jalea mä
apasg, când gândul meu sboarg la särmanele voas-
tre mame cu gândul pierdut dupg tata, care nu mai
vine... sau la surorile, cari zadarnic a§teaptg scrisori
dela fratii du§i in luptg. MA doare grozav, când má
gandesc, cg aproape nu mai este cgsutg in tara acea-
sta, care sg nu-§i aibg mortul §i mortii sái, in lop
ne§tiut, pe tärâmuri strgine, cg aproape nu mai este
vatrg, in care jarul sg iiu stea sg se stingä de la-
crimile vgrsate de cei räma§i in jurul ei.

394

www.digibuc.ro
 Dar oricât de mare sä fie jalea ce ne-a näpustit,
noi nu avem putinta s'o curmäm, dar nici nu tre-
bue sä ne räsäm striviti i nimioiti. de ea. Noi trebue
sa fim mai tari cleat ea. Täria aceasta s'o cautAm
Inainte de toate In pildele i povetele legii noastre
crestine. SA ne aducem aminte de patimile färd samä
ale Mântuitorului, pe cari le-a suferit färä vaiete
färä desngdäjduire pentru mântuirea noasträ. Sä ne
gändim la pgcatele noastre, pentru cari Cel ce toate
le stie ne pedepseste, punându-ne toatà nädejdea
dreptatea i milostivirea Lui, ca tot El sä facä sfâr-
sit suferintelor i sà ne usuce lacrimile.
Dar, pe lângä mânggierea ce ne-o poate da legea
noasträ crestinä in aceste zile de cumpänä, datu-
ne-a Dumnezeu nouä oamenilor incä un lead bun
impotriva durerilor si a desnadejdii, un leac care
tämäduieste, intäreste i ne ridìcà biruitori peste
näcazuri í nenorociri. Leacul acesta este munca.
Cel ce munceste nu are vreme sä se gändeaseä la
nenorocirile cari 1-au ajuns, cel ce munceste aflä
mânggiere munca lui; cäci munca intgreste tru-
pul i sufletul i invioreaz4 inima omului. Cine nu
stie cä omul lenes e uricios, nesuferit i räufäcios?
Iar omul harnic e senin ca soarele, vesel, plin de
voie. Omul muncitor biruieste toate necazurile, iar
cel lenes este biruit de ele.
latä dar pentruce vä zic, dragii mei, cari ati in-
trat intre päretii acestei case sfintite prin munca
395

www.digibuc.ro
atâtor mii i mii de scolari harnici: lãpädati de pe
voi haina uritä a lenei si a trandävieil Intrati ad cu
gändul la Dumnezeu i cu hotärirea de-a munci cu
voie si din räsputeri, pentruca sä vä agonisiti lu-
mina mintii i curätenia inimii.
Indemnati-vd unii pe altii la stäruintä si la mun-
eft' ! Säriti-vä in ajutor fräteste ! Cei mari sä po-
vätuiascä pe cei mici ! Cei tari pe cei ! Cei de-
prinsi la munca de carte, pe cei hied nedeprinsi !
Faceti ca acest edificiu cu tot cuprinsul lui sä se
asemene cu-o cosnitä de albine, al cäror zumzet de
munc6 neincetatà sà siveseleascä auzul tuturor oa-
menilor de bine si sä alunge duhurile chinuitoare
din jurul nostru.
Stäruinta voasteä in munc6 npincetatä, acum mai
mult ca -orcând, trebue sä fie deosebit de mare. CAci
pe lângä datorinta mare ce o aveti pentru mângaie-
rea, intärirea i luminarea sufletelor voastre prin
muncA stäruitoare, mai aveti de astädatä inch" o da-
torintä sfântä i deosebit de mare.
Cei cari v'au dat la scoalä 0 in anti acesta de
suferinte, au ochii indreptati in douä pärti: deoparte
la locurile de. groazá de pe câmpurile de bataie, iar
de altà parte la scoala noasträ, unde v'au trimis pe
voi cu atâtea nädejdi de bine.
De pe cele câmpuri de bätaie vesti bune nu se
prea strecoarà pe la ei, numai durere i jale ! Toatà
mânggierea lor o asteaptd dela voi ! Vest bune des-

396

www.digibuc.ro
pre progresul vostru sunt leacul ce le tdmädueste
grijile i durerile celelalte ! Si vedeti, ei, bunii vo-
stri pArinti, pentru jertfa lor i pentru marea dra-
goste ce vä poartä, nu asteaptä dela voi decât stiri
bune, ca munciti cu tot sufletul, ca sunteti cu ascul-
tare fa:VA de profesorii vostri i cu frica lui Dumne-
zeu in !

Este oare intre voi unul atât de rdu i färd de su-

flet, ca sâ" lipseascä si de aceastà singurd mângâlere
pe iubitli sdi de acasa? S'ar putea sa fie mgcar
unul !titre voi care, pentru atât bine ce i se face.
räspläteascá cu supäräri i cu dureri ?
Nu, nu! Pragul acesta nu-1 poate trece un asa ne-
legiuit !
Deaceea, acum, când inauguram acest an scolar,
vá indemn, dtagii mei, iarà i iarä, sA càlcati in pi-
cioare sarpele veninos al trândäviei, vá indeinn sä
v5 ridicati inimile la Dumnezeu, rugandu-1 s5 vd in-
täreasca in gândul bun ce s'a sälgsluit in sufletul
vostru i sâ' vä ajute ca pârtá in sfârsit sä nu pier-
drumul drept pe care azi porniti.

397

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
Pag.
1. Cuvânt introductiv . VIIXI
2. In ziva amintirilor 1
.3. Brasovul . 11
4. Viaja lui V. 0. 49
5. Directorul 57
6. Educatorul 71
7. Oratorul . 87
8. Istoricul literar 107
9. Indrurnâtorul social 115
10. Literatul . . . 127
11. Cinstirea inaintasilor 143
12. 116spânditorul culturii . 161
13. Scrisorile . 189
14. Manuscrisele 209
15. Omul . 217
16. A fost odatä un clascal . . 221
17. Scrierile lui V. 0. . 225
18. Studii . 231
19. CuvântAri 273
20. Cuprinsul 399

www.digibuc.ro
;

DE ACELAS AUTOR

1, Scriitorii ca luptätori pentru unirea neamului

2. Basarabia (Sbuciumul unui veac)
3, I Anuarul liceului Principe le Nicolae" (192 pag.)
4. II I/ ', /I I/ (336 pag.)
5. III ,, If 11 If (432 pag,)
6. Pe Mur4 .i. pe Thrnave (Doine i strigaturi)
Premialä de Academia RomânS
7. Pe Tarnavä'n jos,
8. Educatia esteticA in coalà."
9. Un dascAl al dasalilor : G. Bogdan Duicä
10. Din prisosinta inimii (Cuvântári)
Pre itiatà de societatca Astra

Vor apare
1. Luptätorii pentru intregirea
2. Filosofia socialä a lui Eminescu
3. Brwvul in cuItura româncmscd
4. $coala in literatura noastrà
5. Viata i opera lui Il. Chendi
6. La räspântia cea mare a vietii
7. Viata i activitatea lui A. Barseanu
8. Sentimentul raspunderil in educatie
9. Viata i opera lui O. Goga
10. Flori de lumind (Culegere de vorbe'ntelepte)

e-Pret-tik-L-et-70.

(:j

www.digibuc.ro