Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SNTII
.
J OCROTIRILOR SOCIALE
ZECE ANI
DE POLITiC SOCIAL
IN ROMNIA
1920-1930
-EMINESCU. S. A.
www.dacoromanica.ro
ZECE ANI DE ACTIVITATE
A
MINISTERULUI MUNCH
DE I. RADUCANIT
Ministrul inuncii, sankatii
ti ocrotirilor sociale
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
5
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
c
- 4
04 S3
/11M1
_
07.6
;.1 11111
1
1
1111111011
www.dacoromanica.ro
D. CONSTANTIN ES CU
ISTORICUL ORGANIZARII
MINISTERULUI MUNCH
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL ORGANIZARII
MINISTERULUI MUNCH
DE D. CONSTANTINESCU
Inspector general
ConducItorul studiilor i statisticei muncii
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
MINISTERUL MUNCIf
/...MTNISTERUL
5;
MUNCH.
OCROTIRILOR SOCIALE' SI OCROTIRI-
1920-1922 LOR SOCIALE
D.jia contab .
personalului 51
rnatenalului
ierretartalut
D-lia
constructslor
f D-tia ad-tiva
.1
,r)
c rite!,
da t
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
- MINISTERUL MUNCH.
Sectia personalulut
5ANATATH h OCROTIRILOR SOCIALE Scotia irspectonlor
IN 1930 ere SG hi ui MINISTERUI, MUNCH. Cons de nurrun 51 tnalnehn
Norton, u
SANATATII Stele reg,str. Q-ie yl 41.141$Vel
iServtcil cerorale) SL adneid. er. Smile stud.. docum. stahshce
eubee de Mai SI OCROTIRILOR
Beleteca
SOCIALE Secaa de arhiteell.re
Seste de cordences
CASSA
.DIRECTIA Corti ORE IA C MsUii
e -el el
DIRECTIA INSTRU7111.
0. STAT1SOCA
CASSA currRALA A Consenil orrni Dar-CTIA
IDu ATTE, ed, hterOto.t. AOl
SANATATI A1.4 OCR TIR au, r (et OFI*RALA A sAvArdra A ,u ARARILON CANTAPILL
I OPLILARE ,e laniCAM
STATULUI SOCIALE
MY? TAM
Lova
are, elor
deo en.
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
D. CONSTANTINESCU
LEGISLATIA S 0 CIALA
ANTERIOARA
www.dacoromanica.ro
LEGISLATIA SOCIALA
ANTERIOARA
INFIINTARII MINISTERULUI MUNCH
DE D. CONSTANTINESCU
Inspector general
Condumitorul studiilor si statisticei muneii
www.dacoromanica.ro
28
I. Vechiul Regat
La 16 Iunie 1874 apare, cum spuneam, legea sanitard, in
baza cdreia se elaboreazd o serie de regulamente de apli-
care, intre care si regulamentul pentru industriile insalubre,
publicat in Monitorul Oficial No. 156 din 1875. Legea din
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
H. Ardealul
Provinciile romanesti de peste Carpati, eliberate de sub std-
panirea ungureascd, au venit am ,mai spus-o cu o bo-
gatd industrie mare si cu o numeroasd populatie industrial&
comerciald, mai bine organizatd si experimentatd pentrw
aprarea intereselor ei. Se .explicd astfel de ce i legislatia
rnuncii din aceastd parte a tarii era mai complecta, mdi in
curent cu vremea si mai rar in urma ei, gdsindu-si in acelas-
ip o mai bund aplicare.
r, Dintre legile aplicabile in Banat, Transilvania i celelalte-
tinuturi transcarpatine pand la Bucovina in afard de acelea
care ,au fost extinse dela Unire incoace pe care le-am ardtat
mai, susrsi trecand peste legea No. XIII din 1876, relativei
la servitoriinsemnam intaiu pe cea mai veche si anume
legea ,No. XVII din 1884.
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
acestui 'control.
Legea maghiard din 1911 s'a aplicat in Ardeal pand la
13 Aprilie 1928, cdnd a fost inlocuita cu legea pentru ocro-
tirea munch minorilor i femeilor si pentru reglementarea
duratei muncii. i pentru c suntem la capitolul interzicerei
muncii de noapte pentru femei, amintim aci i ordonanta din
24 Italie 1916 cdzutd azi in desuetudine a Ministerului
-de comert ungar, care interziced munca in brutaril intre orele
-6 seara si 6 dimineata. Aceastd interzicere se intinded asupra
tuturor persoanelor care fabricau paine sau alte articole de
brutdrie pentru vdnzare.
www.dacoromanica.ro
42
Bucovina.
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
W. Basarabia
Dach in Ardeal si Bucovina intAlnim o legislatie munci-
toreasch complect si foarte adesea mai avansat decAt
aceea din Tara Veche, in Basarabia legislatia muncii a lost
mult mai sdrach, mai confuza si mai inapoia vremii. Aceasta
se explich de altfel prin lipsa unei vieti industriale si corner-
ciale mai desvoltate, tinutul romanesc de peste Prut avand
nn caracter foarte accentuat agricol. Totusi, nici acele dis-
pozitii, cate si cum erau, din vechea legiuire ruseasch, nu
si-au gsit o aplicare serioash, poate din cauza lipsei unor
temeinice organizatii profesionale sau a desinteresului ma-
nifestat de organele oficiale dinaintea alipirii Basarabiei.
Aceste dispozitii erau cuprinse in statutul muncii indus-
triale si statutul meseriilor.
Statutul niuncii industriale din 1883, modificat in 1912,
se aplica in fabricele si intreprinderile in care erau perma-
nent ocupati mai mult de 30 lucratori, dach nu erau mo-
toare si mai mult de 20, dach se lucr cu motoare. Ordinea
lucrului, raporturile dintre patroni si lucrtori, conditiile de
angajare si de plath, durata muncii, repauzul si concedierile,
munca minorilor si femeilor etc., erau prevhzute in art.
128.-156 din acel statut.
Cu privire la protectia copiilor si femeilor, ghsim dispo-
zitiile urmdtoare : Copiii care nu au 12 ani impliniti, nu sunt
admisi la munch. Copiii (minori) in varsta de 12-15 ani
nu pot fi ocupati mai mult de 8 ore pe zi, excluzandu-se
timpul necesar pentru dejun, pranz, cina, frecventarea scoalei
si pentru repauz. Munca nu trebuie sa dureze mai mult de
4 ore succesive. Copiii mai mici de 15 ani nu pot fi ocu-
pati la munch intre orele 9 seara si 5 dimineata, precum
si in zilele de Dumineci si sarbatori. La uzinele miniere si
in mine, ferneile nu sunt primite la munca de noapte,precum
si la munca din interiorul minelor. Este interzisd admiterea
lehuzelor, inscrise la cassele de bolnavi, la munch, mai ina-
inte de trecerea a 4 sapthmani dela facere.
Supravegherea si controlul aplicarii legii se Ikea de in-
sp ectorii de fabrici ; toate neintelegerile dintre patroni si
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
I. SETLACEC
LEGISLATIA SOCIALA
POSTERIOARA
www.dacoromanica.ro
LEGISLATIA SOCIALA
PosTERIOARA
INFIINTAREI MINISTERULUI MUNCH
DE I. SETLACEC
Fost director general al muncii
www.dacoromanica.ro
58
CAP. I
Convenfiile de muncd
Prin legea din 1929 asupra contractelor de muncd, ultima
din seria legiuirilor muncitoresti din prima decadh de exis-
tenth a Ministerului Muncii, se complecteazh o mare lacuna
chiar si a legislatiei civile, care, avdnd la bazh conceptia
individualista a societatii, reglementeazh toath materia vast
a conventiilor de munch in 2 articole din codul civil napo-
leonean.
Nu este lipsit de interes de a semnald ch activitatea Mi-
nisterului Muncii incepe cu reglementarea raporturilor dintre
capital si munch (legea pentru reglementarea conflictelor
colective de munch) i sfdrseste in aceeas ordine de idei
cu conventiile de munch, complectdnd in chipul acesta ca-
drul de reglementare al raporturilor contractuale dintre cei
doi factori ai productiunii. Ramane inch a se organizd si o
procedurh lesnicioash pentru solutionarea conflictelor indi-
viduale de munch pentru cele colective exist legea din
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
TABLOUL I
4 ed
cd cts
7,4-
11'7"
g
......
7:
...E.
al a I rn-
.... rd
=
=
0. cs -4
3 "Cf cz
cs 0c.) ;-.
cd
E-1
CCI
CI) as 0 F.
03 E-(
cn
0 0 e. 0
..t4 aCI PG E- Eu 4. PC1 P:1 E-4
1925 91 153 13 I
4 261 12.603 78.095 3433 690 94.821
www.dacoromanica.ro
68
TABLOUL II
Modul incheierii
Durata de validitate a conventiilor : conventiilor :
I
I
g s-
nede-
a) ..L. ..
0 > 13
0 = -=
.- ml
g
so..
.= T 0
terminati
c/ .-r. = =
0 0 'z'
k Q0) oe-=. :2 =
. . ..
: 0
.1 z --
1.4
'-'
CO -14
CNI
)
;3.
.14
4.>
;- -2 -
'e4
7 ..41'i .-4
Ch
CN1 P4 et 0
1920 2 31 16 22 24 37 10
1921 27 69 28 1 36 52 70 39
1922 22 , 54 54 2 -- 35 35 108 24
'
www.dacoromanica.ro
69
220
200
o
MI--
11IIMIMII
11111=IMMI
IMMNIIII
MEM=
MMIIIM__-
111111=11= IIIMMI---==---
o MIMI
too
IMMINI__-_--
NM
O
20
SO
=
MN
IIIMI-=-='-
SO
90000
MEM MM.
l''.1111.11
nOrl.A. I.
MIMI=
EMIMMIIM
Sloa MI1 .1B ilIMM IIIIII.=11.11
60006 MN Mil ... MEI =NMI
76 INIIIMIll=11 IIMIllsomm
70000 IMIIIIMMINII
IMIIMII
6.000
SOM.
60000
I=
604106
.0000
*coop
20000
06000
4920 DEKEMICEEMMEMEEMIEMMICIIIM
270 MMEMEMMOMMEMMIIMEMMEMMEMMEMMEMEMMINIMMIIMM
t M co,,,,,4 MUM= 'IlmmommilmmilimmmoMMEMINIMME
,;
SO MEMMEMIV7711MOMEMOMMERMEMEMMEMEMIONE
MEMMIIMMEMIWWW.ImMOMME MEM M MEMMEMEM
76
MEMEEINO
MME7E701.
-----:::: =UM MUM=
rEEEMEINIUMEEREMEMEMM
, AIMEMEMEMMEMEMMUMMEE
,
0EMEMMMmUMMIUMMEM
1NE---esmm
11111004
WWWWIRMMEMMEMME
OIMMEMMEMMEMOIMMEMMEM
MOMMIIMMEMMEMEMMEMMEMM
70000
.2000 ftwwWrIMM.:
INIMEMMOMMEMENH
EMMIMMEMMEMMEMOMMEM
Mum MOMMIMMOMMUMMEMMEM
.0000
42700
42000
MEMEMMH
MEMMEMMIMEMM
MMEMMEMMEMEMMEMmummmm
iMMEMINIMMEMMINIMMEMM
32000 mmilimminiMEMM MEMEMMEMMEMMEMIIMEMM
20007 MMORMEMEMMIT- MH MEMIUMMEMEMOMMINIM
MUMMEMEMME INIMUMMEMMEMMMMIOMME
21000
44000 INIMEI
Mom E.
m INIMMEMMEMMEMMEMMEMEM
MIMME EMMEMME
7000
O m MMEMMINEM,Ill
0
cri
T
01 N
nNN nN
14 la I ME
www.dacoromanica.ro
70
OS O NINOOMMOIMOINIOBIOOMON NO
DSO. O NSOONSOBOOMOOONOIOMNI I 011MOONOSIONNOOMMOMONOONOINDOOOOMOOVNI
-'.-.',
S. SIOOOOSOBOOSSIONSOOONO O BOOSOMOODONONOONSOOMONOOMOOSIOSOOMOOOMI
r newsman
.;'--..-,
US MMIOMMMI , ROMOOMOOSOOMOOOSISSIOSOSSOODOBOOSIOSOI
'_,..-
Imam
-......,
IS
So
OS Vol
munmuma!
-BOOOMIO
.-,. 7. ,
-- -.--- NI es -77.:.:::..--.:-:
_.,...,..,...;
ON
-----.=--.
-, ."---;:..:.::,
1111111111OONOMOOVIMMOIIIIIMES
IONOSIONIONIMOOMOSOSOMOOMOSIO
IIMOOSOOIOOOOIROSONISS00051111
..
=c1.-
**.;?`'
mg
'."
.
a imummut: mm --OISMOOMOONOSONISOOOMOOMONO110
20
LU , 'Mill -...4 :m
--,',
: ; 1111111111118MININIMIMIMMIIIIII .,:
IS II HOOK ';; .',, -I -. ._.....;.:7 .....' 7 IMIMMMIMMISMUMISIMMI .;.
':_. '011 ' gralumuumenuousnu
O
''.--. so ---'
-,::',.. :
-
. ''.
11 ''''11101111110001111111111111111-111111
MIZZaa
'1 -..4'-
1920
1925
1922
/ AMA
riff. k -
ISM3
Willi& iF
1924
-
.06,
WIWI/ A- --
(925
A
1S26 //A
1927 , ArAotav 14006.124:1,0i
0111941...1
i928 Treaatiue diorscre
www.dacoromanica.ro
-11
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
C AP. II
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
Numarul
Numfirul conflictelor salariatilor
1
Numarul
Sindi-
Natura Partici- calizati zilelor de
panti la (din to- lucru
conflictelor wina
os
0 conflicte
-g
-....
.g
(inclusiv
.
talul
partici- pierdute
0 Total fortati)
panti-
.c1 PA lor)
t)
1920 490 149
1921 41 46
1922 20 154
- -
19
2
3 75
4 1
87
116.091
11.685
17.500
70.7391 1.702.402
8.0881
15.1741
80.592
197.988
192 11 86 7 8 112 16.841 12.6081 287.822
19 , 17 61 3 4 11.453 8.9561 208.488
Greve 1925 8 54 2 5 6 19.683 12.2901 208.501
19 17 52
1 9 7 20.338 11.9931 326.035
1927 11 23 6 8 5.535 3.3771 47.981
192: 17 32 1 6 56 10.656 6.0821 99.371
19 ' 24 51 21 28 124 30.650 18.77 389.864
1920
1921
1922
32
7
2
--
3
25
35
- 2
3
3
1.473 87
7.790 7.21
5.319 3.8801
--
108.738
Lockouturi
192
1924
1925 -- -:--
1
1
7
2
3
2
- 1
1
3
4
433
296
274
36
28
15
3.223
3.877
1.390
- ---
1926 3 3 104 104 51
1927
192
192
1
1
2
2 --
1 3
1
969
145
806 50
-
602
I
10.310
10.295
21.708
1921
1921
5
47
-
118
582 6
- 123
635
8.181
38.745
5.854
26.230 --
Conflicte
latente (ne-
1922
1923
192,
93
77
46
1027
255
221
1
13
8
24 369
22 297
1 1122 60.791
81.978
63.028
52.761
65.819
43.891
-- ,
www.dacoromanica.ro
78
II' ' II 'II
'A _=TIZT,IZ
1111-- 1 -III
TABLOUL TI
1
4 III
total al con-
5 -,4VENTI,i7; Modul de solu(ionare
4,1,
I.)
Natura ...,?.=--
.4
,T.,
conflictelor or -',.'s
^ i.;' 8 :. 1;
77:, :-...'a 0
,-. .7. ii. t ?J L. 7. 5 "2 t ., 02 = L.
Tranzactie
o ;. Q d '" 5
- r! A4:E: S Z ii' 4",..,)"1'
:.$.0 zz =,, CPp..c.,-..
'--a
.z..t.",
zu
P. =
t.T.
0.4 c' P v '`'.:::'0
,
1)
1920 753 64 98 418 118 65 , 375 22
1921 87 42 15 30 61 10 13 3
1922 180 90 67 23 162 9 6 3
1923 112 62 34 16 97 5 5 5
1924 $5 59 10 16 F4 1 _
1925 69 22 27 20 66 3
Greve 1926 85 20 44 21 76 4 5
1927 48 13 19 16 43 1 4
1928 56 11 23 22 39 3 8 6
1929 124 66 33 25 110 8 5 0-
o 1
1)
1920 . 35 4 3 3 1 2
1921 32 8 20 4 15 15 2
1922 39 10 25 4 34 1 1 3
1923 10 5 1 4 7 1 2
1924 3 2 1 3
Lockouturi 1925 4 2 2 4
1926 3 1 2 1 2
19.t7 3 2 1 3
1928 1 1 1
1929 3 -- 2 1 2 1
www.dacoromanica.ro
o
1
6E61
- t3,..
4
OLE,
L.C61 r-
9L ST
..
at:3-
Z..
NM:
....
7CST
CIST
'''''' ...
....,
C.)
II
EGO E.'.
t:3
MI
GEST
MI
11
i CBI
OLS)
i
SCE.,
www.dacoromanica.ro
BLS;
LLS;
9LE;
SLS; I
se.51 311
ELS;
CLSI
1LST
OLEO 111
SCSI
EMU,
ZLGI
9LE.T.
5CM
LB:
ELS;
111,.1,1.
LLB, "
4 P. t:
ILST e 9 SI t
i5i1111111 CIL6T
1
II I
1=' ilele d.
I
4.3
" g
I .
r. g
;#. c F;r an 01 01 PI oi CT tn
E0
CAP, III
Ocrotirea muncii
Inceputurile industrialismului modern coincid cu o tendinta
tot mai marcatd spre exploatarea fArd crutare a muncii
omeneti. Interesul economic, restrans la acela al fabricei
sau uzinei, primeazd fatd de cel social i etic. Salariatul,.
considerat ca singur4 unitate reald, este socotit pe picior
de egalitate cu patronul, fata de care are complecta liber-
tate de a stipula conditiile muncii sale. Acestei libertdti i
egalitati teoretice i ab stracte, realitatea ii opune insd o.
dependentd dintre cele mai apdsdtoare. In adevdr, realitatea.
ne prezintd cazuri de copii, a cdror munch' istovitoare incepe
in fabrici de la 10 ani i chiar niai jos, durand pand la 12 ore-
zilnic ; aceea realitate ne prezintd cazuri de femei lucrand
noaptea 10-12 ore neintrerupt, alaturi de sot i de copii,.
precum i exemplele unor barbati istoviti de munca conti-
nud de 12 ore. Asemenea exemple pun in evidentd interdepen-
denta raporturilor sociale, variind nesfarit intre limite de-
supra i subordonare i conditionand in cazuri de subor-
donare prea accentuatd, interventionismul bine afirmat al
Statului.
Statul, depdind sfera de simplu pazitor al ordinei, con-
siderat ca un organism social, nu poate asista cu indife-
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
87
CAP. IV
Asocierea profesionala.
Daca interventionismul de stat, dupa cum am vazut, are
un rol aproape covaritor in aplicarea masurilor de protectie
a muncii, el trece din ce in ce mai in umbra, cand e vorba
de alte probleme de ordin social, lasand un larg camp de
actiune initiativei particulare. Aa de ex. daca Statul su-
veran poate fixa varsta minima de admitere a copiilor in
munca industriala sau daca poate fixa deasemenea inter-
zicerea muncii de noapte a femeei, sau durata maxima a
orelor de muncd pentru lucratorii adulti, sau conditiile mi-
nime de igiend ce trebuie sa indeplineasca orice stabiliment
industrial, nu este recomandabil insa ca a cela organ sa se
amestece in stabilirea conditiilor contractului de mind, in-
dividual sau colectiv, i, in general, in stabilirea unor norme
de mama, orice forma ar imbraca acestea, care pot varia
de la regiune la regiune, de la intreprindere la intreprin-
dere, sau de la o ramurd profesionala la alta (metalurgie,
lemnarie, grafica etc.). Asemenea norme nu pot fi fixate
deck prin acordul partilor interesate. Dar pentruca asemenea
acorduri sa poata lua flint& este necesar ca partile contrac-
tante sa aiba o egala independenta i o vointa nealterata
prin orice forme de subordonare. Examinand situatia de
fapt, constatam ca intre patron i salariat, luati ambii ca
unitati independente, nu pot exista decal raporturi de su-
bordonare, ducand uneori la rezultate deplorabile. Doctrina
liberalismului clasic i-a dovedit i aci lipsa de fundament
juridic i social.
Spre a remedia aceasta stare de lucruri s'a recurs la
crearea de unitati sociale, ingloband elemente de aceea
categorie, la asociatiile pro fesionale. Ca unitati suprapuse
individului izolat, ele complecteaza capacitatea de contrac-
tare a acestuia, tinzand sa restabileascd echilibrul de forte
intre parti. Privite sub acest aspect, asociatiile profesionale
sunt de o necontestata valoare sociala i morala, caci ele
tind sa mnlature nedreptatea i sa educe totodatd massele
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
ss
era insuficienta pentru a al:ram interesele sindicatulului i ale
membrilor si, lezati prin calcarea vreunei dispozitiuni legale,
regulamentare, sau contractuale.
Ori decdte ori sindicatul apdrea ca reclamant pentru apd-
rarea unor drept, ri a vreunui membru, apdrare, care iiisa
in mod indirect avea de obiect i apararea intereselor sin-
dicale, actiunea asociatiunei era de la inceput respins.
Pentru a inlatura in dreptul nostru eventuale controverse
i discutiuni pe aceastd temd, legiuitorul din 1921, inspirdn-
clu-se din legiuirea francezd, mod ficatd in 1920, dispune
c sindicatul are dreptul sd stea in justitie chiar pentru fapte
cari de0 sunt considerate ca leziuni cauzate unor thepturi
individuale ale membrilor sdi, derivate din legi, regulamente,
conventii colective sau altfel, sunt totqi in legaturd cu exer-
citiul profesiunei i cu interesele colectivitatir membrilor.
Socotim ca aceast dispozitie este cea mai importanta din
legea sindicatelor profesionale ; ea va li in viitor singura
care va garanta buna aplicare a conventiilor colective.
Legel sindicatelor profesionale a suferit unele modificdri
mai ales de procedurd, in constituirea lor in 1924, prin legea
per soanelor juridice. In drept, regimul asociatiilor profesio-
nale este bine precizat si destul de larg conceput. In fapt
insd s'au ivit cloud piedici in desvoltarea normald a sindi-
catelor. Prima este produsul ins4i a vietei sindicale de la
noi, coloratd de dibuiri, in fixarea scopurilor, dep4ind uneori
pe acelea legale de ordin profesional, coloratd apoi Inca prea
vddit de lipsa de solidaritate a membrilor, atrai doar de mi-
rajul unor avantaje imediate i trecdtoare, care de indatd ce
au fost satisfacute, sau n'au putut fi satisfAcute, fac loc celui
mai plastic indiferentism.
Tot in aceastd ordine de idei trebuie plasatd i lipsa de
elemente pregdtite in conducerea micdrei sindicale, cu rare
exceptiuni, foarte meritorii de altfel.
A dour piedica trebuie cdutatd in lipsa de pregatire so-
ciald a unora din organele publice cu care aceste asocia-
jinni yin in contact, organe, inclinate a considera orice ma-
nifestare de asociere ca o miKare anarhicd i periculoas,
lArd nici o distinctie. Neaparat cd la aceasta contribuie in
www.dacoromanica.ro
90
1924
1927
V Orr strair.Vata
i924
1927
www.dacoromanica.ro
91
CAP, V
Organizarea muncii
Titlul de mai sus nu are nimic comun cu ceeace in mod
curent intelegem prin organizarea stiintificd a muncii. Aci e
vorba de a examina institutiile creiate prin legi pentru a
studia, rezolva sau contribui la rezolvarea diferitelor ches-
tiuni sociale ce intervin intre capital si muncd.
Consecvent delimitdrei propuse, vom examina in capitolul
de fatd: legea plasairei din 1921, legea camerelor de munca
si a consiliului superior al muncii din 1927 si legea inspec-
tiei muncii din acelas an.
Legea plasdrei. Conform conventiei internationale asupra
somajului, ratificat de noi, aveam obligatiunea de a creia
oficii publice de plasare, care sd facd serviciul cu totul
gratuit, avand indoitul scop : a) de a evita pe cat posibil
crizele de somaj prin plasarea bratelor disponibile din o re-
giune sau localitate in alta, insuficient alimentatd, b) de a
inlAtura specula nerusinoasd ce se practicd in oficiile de
plasare particulare, atat in dauna patronului, cat si a sala-
riatului.
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
I. SETLACEC
www.dacoromanica.ro
DIN ACTIVITATEA MENISTERULUI MUNCH,
IN RAPORT CCI
BIUROUL INTERNATIONAL AL MUNCH
DIN GENEVA
DE I. SETLACEC
Fost director general al muncii
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
Anglia 110111111111O111
Australia
Austria 111111111111IMIIMMIIIMEM1111111
Belgia
Bulgaria
.11M111111111011111
'=..:!-,:.,
.
.f- II
Canada
Cehoslovacia
Chili
Cuba
1111111111M1111111111111111Mil
11111
IIIIIIIIIIIIIII III IN
II
11011U111 III
Danemarea 1111111111611111111111111110
Elvetia
Estonia
IMMIIIIIIIIIIIIIIIIMMIN
0111111111M
Finlanda 111111111111111111111111
Franta :MI 11.11111
Germania
Grecia
India
IIIIIIIII
11111111111
Mill
SINN
Ir landa 151111111111E1IIIIMMIN
Italia
Japonia
IIIIIIIIIMMI
111111111111111ME111111111111111
Letonia , . III11111
Luxemburg
Norvegi a
Olanda
Polonia
Portugalia
Romnia
Spania
Suedia
Unlunea Sud AiricunS
Ungaria
Yugoslavia
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
M. ENESCU
www.dacoromanica.ro
ZECE ANI DE ACTIVITATE
IN CAMPUL ASIGURARILOR SOCIALE
DE M. ENESCU
Directorul general al asigurgrilor sociale
www.dacoromanica.ro
114
CAP. I
ISTORICUL LEGIUIRILOR
www.dacoromanica.ro
115
www.dacoromanica.ro
116
CA P. II
RAMURILE DE ASIGURARE, RISCURILE ASIGURATE
Legile de asigurare enumerate la inceputul acestei expu-
neri, au de scop sh ocroteascd pe cat este posibil, pe me-
seriaii i lucratorii industriali, in contra riscurilor obinuite
in viata lor profesionald.
Legile noastre se ocuph de urmhtoarele ramuri de asi-
gurare boala, lehuzie, accidente, invaliditate din boalh i
din batranete i moarte.
Totalul asiguratilor din tara pentru diferitele riscuri amin-
tite aci, a variat, intre anii 1919-1929, dupd cum se poate
vedea din graficul ce urmeazd :
rnia.
..
...0..
fiec
I....
.."
Soo
/l
/ .
..%%%0
we ;
'"'"-- ........ 4
300 /
i
e
www.dacoromanica.ro
117
I 0 25Iei 3 lei
Il 25 40 7
III 40 55 10
IV 55 70 15
V peste 70 18 ,.
In Ardeal, prin decretul XIX/919 al Consiliului Dirigent,
www.dacoromanica.ro
118
IV 65 85 3 99
V 85 115 4
i peste 115
$i aci este de fdcut aceea remarcd, curn cd cotizatiile
nu se percep in raport cu salariile reale ce se platesc asi-
guratilor. .
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
A) Asistenta medical.
Asiguratii sunt ingrijiti la cassele medicale, spitale, sana-
torii, dispeasare de fabrici, la medicii asiguratilor acasd i
la domiciliul bolnavilor.
Cassele medicale cu caracter de policlinici, au lost in 1929
in numar de 81, acuzand un insemnat progres fatd de trecut.
Asigurdrile sociale posedd un numr de 14 spitale pro-
prii, cu 573 de paturi.
a) Personalul medical este angajat de Cassa centrald cu
salarii variind dupd vechimea in asigurdri, dupd activitate
si localitate. Aceste salarii variau in 1920 dela 750 la 2.500
lei lunar, sporite cu o gradatie de 250/0 pentru fiecare cinci
ani de vechime. In 1929, salariile medicilor variau intre
2.000 8.000 lei.
Sumele cheltuite intre 1920 1928 cu plata personalului
www.dacoromanica.ro
121
,
30 er
I
/
10
.'
.41
"...
..
4..
II .,_4/
In Basarabia
Subchirurgi
Organizatii si pers. Total
medicale Medici med. inferior Mow pers.
In 1922 10 22 13 12 47
a 1928 29 59 33 29 121
In Ardeal
Subchirurgi
Organizatii si pers. Total
medicale Medici med. inferior Mo ase pers.
www.dacoromanica.ro
122
h1.66
7200
1
2000
..#4
-
I
I
.0*
_
//
V Re9aL
Rroleal
e./.
1600 - Ii...mAniukt
n 111
1
.
1700 .
800
1
,..----...----"'----
0211 0'21 022 023 025 025 i9zi 027 1928 02B
www.dacoromanica.ro
123
Miliocvna
65
60 I r
50
-- Aue-ovevse.
1s
s
I)
r
/ 1
30
/
/
20
.0
//
/
......,#___
/-
i
.- ....... --......--
-,=-
www.dacoromanica.ro
124
I i I
--
1
111
Bu.earaT",r-a-
. ,\ II
/
1
/
/
10 ...
----4,
..y,ef.
34 41 -40 7/
/
3
2
a
,
--.._ -......"- ,---
1930 1921 1972 1523 1934 1925 1E;26 IBZ 1928
B) Ajutoare In bani
Ajutoarele in bani se dau in caz de boald, lehuzie i
cleces.
Ajutoarele de boald se acordd in Vechiul Regat $1 Basa-
rabia, asiguratilor bolnavi, in neputintd de a munci, dacd
boala dureazd peste trei zile.
In legea de bazd din 1912, ajutoarele erau impartite in
cinci clase, dupd cotizatia ce fiecare asigurat trebuid s
plateascd, in raport cu salariul ce primed.
La I Aprilie 1920, clasele de cotizare ajunseserd la 9,
prezentand urmatoarele cote la ajutorul de boald :
Cl. I sdptamnal lei
II
III
H21
,f
91
fV
1,75 lam.
5,25
8,75
,
11
1,25 nefamilist
3,70
6,15
92
f9
VI 19 11 11 14,70
VII 29,75 20,80
VIII
11
11
11
11 42, 11
29,40
11
IX 2f JP 59,50 41,65 11
www.dacoromanica.ro
125
IV ff 224 154 ft
V 91 280 196 f
www.dacoromanica.ro
126
I 8,40 10,20 7 14 60
II 16,80 21 14 14 120
III 33,60 42 28 14 240
IV 50,40 63 28 14 360
IV 67,20 84 28 14 480
VI 84 105 28 14 600
VII 100,80 126 28 14 720
VIII 126 157,50 28 14 900
IX 151,20 189 28 14 1080
X 184,80 231 28 14 1320
www.dacoromanica.ro
127
i,
100
SO .
U. Regal .2.
a....., /
/
-so
i
/
70
:
//
SD
of
Ajutoare ka'neti
de boald i
SO
:/
/ .
lehuzie
....+....
//
...0
'30
...I
a
222
0 0 ... ./...'.
... ....----.
op
.... .../
I
,........ ..
9
1920 1921 1922 1923 192'1 1925 1926 1927 1929
'rtitioaftta
12
10
---- 13....4....0.
erzoi.ca
:
6
/
6
.Ajutoare bAneti de P
inmormfintare. 4
71(
/ .
.."
- ..........40
. ...1
te,----*----'
1.920 1921 1922 1923 1921i 1.525 1926 1927 1919
www.dacoromanica.ro
128
accidentelor
conceptiuni noua juridice, asupra raportului
dintre patron si muncitor, stabilind o despa-
gubire in folosul victimei in caz de acci-
dent sau in caz de moarte, in urma accidentelor de munch,
acordand pensiuni urmasilor.
Aceasta despagubire cade intreaga asupra patronului._
Patronul are raspunderea riscului profesional al muncitorului
din intreprinderea sa, adica a accidentelor ce pot sa se in-
tample din cauza sau cu ocazia lucrului profesional.
Notiunea aceasta de risc profesional, s'a limitat la in-
ceput asupra instalatiunilor mecanice si apoi a fost extins
de legiuitor in intreg campul muncii,
In Vechiul Regat, pana la legea asigurarilor din 1912,
muncitorii-victime ale accidentelor de munca sau urmasii
lor, puteau numai in baza prevederilor din codul civil (art_
998, 999, 1000), sa obtina reparatii pentru prejudiciile cau-
zate de accidente.
Greutatea sau chiar imposibilitatea de a se procurd do-
vezile necesare justitiei, faptul ca procesele tineau timp prea_
indelungat si cereau cheltueli mari, determinau pe acciden-
tati, sau urmasii lor, sa renunte de foarte multe ori la ju-
decata, dar nu lard a pastrd ura patronilor si societatii
intregi.
Patronii se gaseau si ei, atat prin nevoia ce au simtit de-
a-si asigurd ei insisi lucratorii, cat si prin procesele ce li
se intentau, kite() situatie nesigura, susceptibila a se inrau-
tati prin simpla evoluare a jurisprudentei.
De aceea si la noi, ca si in alte tad, s'a introdus o lege
de asigurare, care realizeaza o intelegere intre ambele
interese.
Aceasta lege, pe deoparte, plecand dela notiunea de ris
profesional, pune in sarcina patronului toate accidentele de
munca, independent de orice chestiune de yin& iar pe de-
alta parte, fixeaza in mod conventional despagubirea cu-
venita de pe urma accidentelor si anume la mai putin de
cat valoarea totala a pagubei.
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
Op.
Iwo. 0. ftacca,i
72
.....#
....0"
,0&#.
or
---e--
.
.
//
.0" ....I
logo per,__
Imo
SOO
I
0
1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 192B 19:
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
CAP. III
LORGANIZAREA ADMINISTRATWA A ASIGIJRARILOR
SOCIALE
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
Cassa medicaid
din Soseaua
Iancului
Bucuresti
Cassa medicaid
'REGINA
MARIA.
din strada
13 Septemvrie
Bucuresti
www.dacoromanica.ro
Cassa medical
din stradela
Lahovary
Bucuresti
Institutul central
de chirurgie din
strada Polizu
Bucuresti
www.dacoromanica.ro
144
CAP. IV
GESTIUNEA ASIGURARILOR SOCIALE
www.dacoromanica.ro
145
b) Asigurarea de invaliditate.
1920 1928
Venituri Lei Lei
www.dacoromanica.ro
196
1920 1928
Cheitueli Lei Lei
1. Prevenirea invaliditatii 32.329,35 17.564,488,50
2. Pensii de bdtranete . 63 846,55 5.250.306
3. Pensii de invaliditate . 28.982,78 13.488 509,05
4. Intretinerea in sanatorii 763,25 7.375.110,90
5, Cheltueli de administratie 193.375,19 8,523,602,14
Se rem arcd o insemnatd cheltuiald pentru prevenirea in-
validitatii.
Din bilanturi se constatd cum cd din 16.136.364,61 lei,
cat era fondul de rezervd al cassei de invaliditate la 31
Martie 1919, lei 14.235.175,45 erau plasati in efecte, ceeace
i-a pricinuit o pagubd -considerabila.
In 1919/20, s'a inceput plasarea i in constructii de imo-
bile. Astfel s'a cumpdrat sanatoriul Clement Popescu" din
Techirghiol, cu lei 606.722, dar a cdrui valoare a crescut,
in urma inzestrdrilor ulterioare, la lei 1.944.731,80. Pe acela
teren s'a mai construit un mare sanatoriu, care a costat
11.167.591,40 lei.
In 1922/23, s'a cumpdrat sanatoriul Regina Maria" dela
Solca (Bucovina) cu lei 4.253.333,30, a cdrui valoare s'a
mdrit prin inzestrdri la lei 5.996.000.
Sumele cheltuite de Cassa Central cu constructiile in
in fiecare din anii 1921 1928 se pot urmari in graficul
ce vine:
www.dacoromanica.ro
147
c) Asigurarea de accidente.
Cheltuelile asigurdrii de accidente din Vechiul Begat, su-
portate de Asociatia patronald au fost :
1920 1928
Lei Lei
1. Ajutoare bdneti . . . . 151.682,10 4.627.963,75
2. Ajutoare de inmormntare . 12.714, 828.750,
3. Rente 369.977,03 3.709.833,29
4. Pensii 305.108,90 2.738.060,75
5. Rdscumprdri . . . . 8.814 267.406,05
6. Asistenta medicaid . . . 178.325,80 10.017.113,08
7. Asistenta in spitale . . . 14.000.000
8 Cheltueli de ad-tie. . . . 471.389,35 14.612.641,15
Cheltuelile facute cu plata ajutoarelor, pensiilor, rentelor
i a ingrijirii medicale a accidentatilor reprezintd, pentru
perioada 1913 1925, un procent de 69,1604 din totalul
cheltuelilor, iar cheltuelile de administratie reprezintd 30,840/0.
Bilanturile Asociatiei patronale arat cd aceastd institutie
a Minas aproape in top anii debitoare fatd de Cassa Cen-
trald. Din ele se mai constatd cum cd restantele i cotiza
tiile patronilor se urtd la sume foarte importante i aceasta
datoritd i mecanismului de impunere i incasare extrem de
complicat. Asociatia Patronald 'a inceput s plaseze din dis-
ponibilul sdu in spitale i in inzestrdrile necesare. Fondul
este de lei 27.333.385,99 (1927).
Cheltuelile asigurdrii de accidente in Basarabia au fost :
1921 . 1928
Lei Lei
I. Ajutoare bdnesti . . 238
88.828
2. Alutoare de inmormlniare . . 2.500
3. Rente de invaliditate 568,40 268.781,95
4. Pensii . . . . 88.873
5. Asistenta medicaid . 57.022,80 251.656
6. Cheltueli de ad-tie . 86.817,55 74.429,93 (firli personal)
Vechiul Regat, din bilanturile asigurdrii de accidente in
Basarabia rezultd multe restante din partea patronilor, ceeace
a dat natere la datorii regulate fata de Cassa Centrald i
www.dacoromanica.ro
148
B) Ardeal
Situatia financiard a asigurdrilor sociale din Ardeal s'a
prezentat foarte neclara, datorit gestiunilor ce cassele cer-
cuale au avut, mai intdi cu Cassa regnicolard din Buda-
pesta, imediat dup rasboi, apoi cu Cassa Centrald din
Cluj si in urmd cu Cassa Centrald din Bucuresti, pAnd la
intrarea in normal (31 Martie 1922).
a) Asigurarea de boald
1922 1928
Venituri Lei Lei
1. Cotizatii . . . , 55.493.708,56 295.709,022,37
2. Cota de participare
a asig. de accidente 4.818.250,91 13.293.546,88
3. Cota directiei me-
seriilor . .
4. Diverse venituri
. .
.
-- 516.666,43
4.141.412,10
429.916,
1922 1928
Cheltueli Lei Lei
1. Medicamente, apa-
rate si accesorii me-
dicate . . . . 13.480.248,90 60.745.364,77
2. Personal medical . 6.407.716,72 52 941.716,21
3. Transp. i intretine-
rea bolnavilor in spi-
tale 6.251.253,06 9.448.261,06
4. Ajutoare bnesti de
boald si lehuzie . 18.283.407,41 100.737.589,51
5. Ajutoare de inmor-
mntare . . . . 961.261,31 10.449.217,80
6. Chirii, luminat, incal-
zit. materiale si per-
sonal administrativ, 8.709.788,71 79.855.540,67
www.dacoromanica.ro
149
b) Asigurarea de accidente
C) Bucovina
a) Asigurarea de boald
1922 1928
Venituri Lei Lei
1. Cotizatii . . 5.966.239,44 47.400.157,85
2. Diverse venituri. 322.666,20 1.080.999,26
Cheltueli
1. Ajutoare bneti . 1.086.556,41 9.954.604,80
2. Medicamente . . . 1.193.134,54 9.590.111,41
3. Salarii medicilor . 1.461.434,57 8.286.225,31
4. Cheltueli de ad-tie . 1.888.391,23 9.493.142,21
b) Asigurarea de accidente.
1922 1928
Cheltueli Lei Lei
1. Ajutoare bneti,
rente, pensii . . 94.258,67 2.293.532.
2. Cheltueli de ad-tie 327.928,38 1.621.036,81
3. Cheltueli diverse . 8 061,75 665.251,
www.dacoromanica.ro
150
1413 i 09
aUoCallitoLa.
1914 ate i
I
1925 Eft 1
161111 mon i
1913 mama i
I
1916 . ossitzzo I i
iD r
bunitaa.ai..
CA Ai.4..al.L.
I- . 0
A ,
IME
......
Jo
I,....
4
to FA,
......
..
www.dacoromanica.ro
151
50 _ ,--- =
--- --
8nsa4a4.
8210.
1
i /
/
/ li
/
0,er".'
iS
-.1
0#.11
30
// ,
50
.,- i /
A' /
.0
0
. --
,'.
.._,A1,_,I
- ,
,__.-..--
i
....-.........,...
... '-.................
www.dacoromanica.ro
152
CAP. V
MUTUALITATEA LIBERA
www.dacoromanica.ro
153
CAP. V I
REZULTATE GENERALE. PERSPECTIVE DE VHTOR
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
155
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
N. M. DEMETRESCU
POLITICA CONSTRUCTIILOR
SI REGIMUL INCHIRIERILOR
www.dacoromanica.ro
POLITICA CONSTRUCTIILOR
SI REGIMUL INCHIRIERILOR
de N. M. DEMETRESCU
Secretarul general al Min. Muncii
www.dacoromanica.ro
162
www.dacoromanica.ro
163
-
www.dacoromanica.ro
164
www.dacoromanica.ro
165
Belgia.
In 1914 .. . . . 40.059 cdsatorii .
1918 43 558
, 1919 97.084
1920 106.514
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
Clddiri C1:1M
ANII autorizate construite
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
C. STANESCU
PIATA MUNCH
www.dacoromanica.ro
PIATA MUNCH
DE C. STANESCU
Directorul general
al organizgrii al ocrotirii muncH, plasilrii
migratiunilor pi aomajului
A. Plasarea
In Romnia agricola, cu un inceput numai de industrie
mare, de dinaintea rasboiului mondial, munca considerata
ca un factor secundar in productiune nu reusise sa destepte
interesul necesar unei organizari serioase a utilizarei ei.
Exista o organizare prirnitiva, produs al timpului si al ne-
cesitMilor absolute. In agricultura, marii proprietari cultivau
domeniile lor cu lucratori din comunele pe teritoriul carora
erau aceste domenii. Cand nu erau, ii aduceau din corn inele
vecine sau, prin logofetii lor, din alte regiuni ale tarii, unde
se gaseau disponibili sau de peste frontiera (Serbia sau
Bulgaria). In industria mica si cea mare, recrutarea se Ikea
dintre lucratorii cari se prezentau la poarta atelierului, sau
fabricei, prin publicatiuni in ziare pentru lucratorii specialisti
mai greu de gasit si dintre cei cari veneau sau erau adusi
in numar destul de mare de peste frontiera.
Au existat totus unele incercari de organizare a plasarii
bratelor de munca, insa fara un rezultat multumitor.
Astfel, prin legea din 16 Iunie 1892, modificata prin legea
din 18 Februarie 1b96, curn si prin regulamentul acestei
legi, se infiinteaza un s _rviciu public de plasare a servito-
Mot.. Legea prevedea in 8 orase man l. ale tarii biurouri co-
munale, puse s b autoritatea prefectului de politie (la Bu-
curesti) sau sub autoritatea prefectilor de judete.
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
185
150
iip,,.....aa.
i, am
100
..... ..-
i //'
50
e ,
r.
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
187
ssim
No.
la 31 Dec. 1929, pe grupe profesionale.
www.dacoromanica.ro
188
B.Imigrarea
Desi Romania inainte de rdzboiul mondial era o tard de
imigrare, indicatd ca atare atat de densitatea populatiei ei,
-cat i de repedea desvoltare a vietei sale economice; dei
prin punctele de frontierd, larg deschise, soseau in tard nu-
meroi supui strini in scopul de a se stabili aici, fie tern-
porar, fie definitiv, pentru catigarea existentei, nimeni nu
.s'a gandit la o reglementare a imigrarei potrivit necesita-
4ilor i intereselor Orli. Aceea desinteresare sau acela em-
pirism cu care era tratata intreaga problemd muncitoreascd,
se aplica i aici. Dealtfel nu gasim nimic surprinzdtor in
aceasta atitudine, cad nici alte ttiri de imigrare mai avan-
sate decat a noastrd, nu se gandisera la reglementarea
imigrarei.
Legea asupra controlului strdinilor din 1915, aplicatd
-cle Ministerul de interne (Directia politiei i sigurantei ge-
nerale a Statului) se ocupa de supravegherea strdinilor, care
doresc sd ramana in Romania mai mult de opt zile, numai
-din punct de vedere al sigurantei Statului. Ea nu contine
nimic din ceeace ar insemna o politica de imigrare cu la-
Auri economice, sociale, demografice.
La intocmirea legei pentru incurajarea industriei nationale
din 14 Februarie 1912, modificatd prin decretul din 16 Sept.
1919 i prin legea din 10 Sept. 1921, legiuitorul impresionat
-de multimea bratelor de muncd de supwnie strdind ce
erau intrebuintate in industria tdrii i de tendinta patronilor
.de a importa mai degraba aceastd mand de lucru, decat de
a-i da osteneald sd o formeze dintre indigeni, pe langa
avantajele ce acorda prin lege, a pus i conditiunea ca cei
-cari vor sd beneficieze de aceste avantaje sd ail:4 cel putin
'75% din personalul intreprinderei, cetateni romani. Aceastd
.conditiune nu a insemnat mare lucru, pe deoparte fiindcd
ea nu era cerutd cu toatd strictetea, iar pe de alt parte
-acest procent fiind cerut la totalitatea lucrtorilor din intre-
prindere, nu pe specialitati, s'a ajuns a se avea in intre-
garinderi personalul calificat de supwnie strdind, iar salahorii,
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
".
%%V
1
VI VaNAI
NIWO:Mk
a
MVOS.
'
twaviowiame
le4.111.
t
muvamIXWommelm.
13.11%%M.I.
AlUWAVX10,111V9reflo.WMW4A1%%%
0,
.., et, '', G) g)
,
di.'', ',,"''. C) ..0 c..'b'....'..'s..:C C.) ,,,
e, ,.':- C',.. ,., 4-,,45, ...N. ..1 cp
' i
T .S,v$''
,3 `..*:: ro.....
1
N. ....
,t". `'
,"
Cf
.tr
,;-.
.z,
'''
..C
....
,
,
..,,,,-sJI
.4.Z.3''
,tr ,g, CTGA 0:'$.' erC A. fz, e, 'c`..' ,t' .01'. fi-,'-,.4`'N.
fi `$) .., 4. ,.C.:N.
.
'''(1: e'
-111r
1/4 ,1-,,
N: Q'
1
'.:C .b'
.N,
,,,e's,
2, 2)
,-
`b
70: itr
tr
-c.i'
www.dacoromanica.ro
192
C.Emigrarea
Fenomenul emigrarei era aproape necunoscut in Romnia
dinaintea rzboiului mondial. Chiar cuvntul emigrare"
pared ceva exotic, ce se intdlned prin ziare i alte publi-
catii, cand era vorba de tali strdine.
Cazurile sporadice ce se strecurau aproape neobservate-
n'au putut atrage atentiunea legiuitorului, ca sd se On-
deascA la reglementarea emigrdrei.
In timp ce aceasta era situatia in Vechiul Regat, in pro-
vinciile surori : Transilvania i Bucovina, emigrarea era in
plina desvoltare.
Din datele ce avem asupra emigrarei din Ungaria 1) con-
statdrn cd in intervalul de timp dela 1899-1913 au emigrat
1.390.525 persoane, din cari : 401.123, adicd 28,90/0 de limba
maternA ungard i 989.402, adicd 71,10/0 de limba materna
neungard (germani 232.591 sau 16,740 sloveni 300.432
sau 21,60/0, romni 184,512 sau 13,30/a, ruteni 54.980 sau
3,9%, croati 137.266 sau 9,90/s, sdrbi 64.180 sau 4.64 i alf
1) Publications statistiques hongroises (Nouvelle srie, volume 67).
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
194
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
196
J0000
sl000
10000
6000
40013
MR111111
Woo
--EMS =
192 6 1927 1928 1929 1926 1927 1828 1929
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
199
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
Tmigrarea strainilor i repatrierea lor intre 1 lanuarie 1926-31 Decemvrie 1929
a) Straini imigrati
Titular! de pasapoarte Insetitori
Anii I Total
B F I SO! Copii
---,
1926 3.417 864 280 410 4.971
1927 5.615 1 279 429 635 7.958
1928 5.840 1.256 231 337 7.664
1929 6.560 977 222 228 7.987 I
B F BF B 1?
Calificati
a 81
Necalificati
F 13
casnic5
mm..
F 13
1926
1927
204
289
229
333
692
1.404
335
421
2.608
4.019
758
1.214
103
213
42
65
1.513
1.680 169
97 189
407
16
80
908
2.040
- 8 1.519
818 206
357 1.140
827 179
279
218
329
I
1928
1929
Total. I
175
111
778 ]
154
107
823
841
1.010
3.941
273
224
1.263
4.734
5.229
16.700
1.132
892
3.996
268
220
804 I
87
74
as
1
I
1.730
1.325
6.248
129
54
449 1
251
105
952 111
34
31
2.083
3.562
8.583
-
16
8
I
1.791
1.579
5.707
286
211
1.060 1
1 036
904
8.801 1
163
109
730
156
107
810
I
Statele-Unite I
1
I
I
_
rTTxtra-
..
europene
europene
America
Alte liiri
de Sud
.m
Germania
17-
0
.0
Ungaria
m m m .m
- 0m
Turcia
00 Belgia
:0
bi)
"-
0
o
g '....
m G0 g
g
...e g 0
r, C. A a c:
I
1926 628 221 212 1.077 230 20 25 12 38 442 ' 455 204 50 4 -- 74 15 320 50 1
- 52
2.250
.
1927 718 428 282 1.190 197 71 121 41 75 680 655 424 81 21 99 92 508 14
1928 611 385 263 1.700 . 207 2323 63 115 az 63 754 456 , 202 90 23 16 110 42 55 8 40
1929 608 276 248 1.419 I 104 31120 43 15 59 740 381 231 75 7 17 20 24 16 2 25
Total . 2.565 I 1.310 1.005 ] 5.386 768 1 9.095 1 191 319 100 235 2.566 1.947 I.1b1i 206 28 I 73 I 505 II 173 Ass I 24 "4 , ,
www.dacoromanica.ro
b) Straini repatriati
Titulari de pasapoarte Insotitori
Ann Total
Solii coo
1926 6.397 1.364 1.013 1.339 10.113
1927 9.100 1.895 1.418 1.989 14.382
1928 7.430 2.265 1.050 1.654 12.399
1929 8.430 2.067 962 1.502 12.981
Total . . I 31.337 7.911 I 4.443 9.494 49.875
europene I
I
I
.1
ttele Unite
Tani extra-
Ite tari
aropene
Nanerica
de Sud
, '
ia a a
Albania
.-os 45.
-a
rcia
lgia aa
es
:g .-a 'F':
a fri- .61
0
o E
7...
a)
17
a
0
Un
.z. ....i
g -4 al w o
.
p., r..7 F.-7 86
1926
1927
1928
1.308
1.667
1.587
744
994
811
500
542
416
1.118
1.227
1.584
358 2.567
669 4.646
660 2.659
100
167
148
146
271
292
67
98
80
108
228
217
1.000
1.386
440
747
914
921
1.040
1.133
101
211
217
61
62
38
-
27
51
59
43
62
57
142
81
77
109
159
20
38
20
96
1929 1.440 956 602 I 491 489 3.492 165 295 75 398 712 pi 859 193 28 55 80 80 193 20
Total . 0.0021 3.305 I 4.099 5.42u 2.176 13.493 0UU 1,004 326 i 931 I 5,300 2.813 II 3.953 1=1 189 16.i II 244 I 300 I 01.I3 98 11 438
www.dacoromanica.ro
Emigrarea cetdtenilor romni i repatrierea lor In anii 1926-1929
a) Emigrarea oetatenilor romani
Titulari de pasapoarte Insotitori
Anii I Total 1
B 1
F Sotii Copii
B F B F B F B F B F B F B F B F F B F
.-.-
1926 4.599 4.5591 3.048 2.048 4.037 2.978 211 201 538 120 201 45 5.625 431 808 47 4.420 4.723 4.723
1927 758 830 1.886 964 a762 1.425 136 154 538 107 298 54 2.940 223 997 33 .2.115 769 841
1928 860 921 2.390 1.410 4.249 1.859 129 155 766 77 183 83 4.950 528 828 34 2.658 901 965
1929 1 239 1.379 1.712 1.551 4.095 2.452 182 193 671 109 234 110 4.153 527 883 51 3.337 1.287 1.441
Total 7.456 7,689, 9.11361 5.9731) 15.1931 8.7141 bob 703 2.513 913 I 916 292 1 1 i.668 1.709 3.5161 165 11 12.5301 7.680 7.970
I
Ucrainieni 1
I
.
Africa de S.
I tionalitatl
europene
Iugoslavi
os ....
Australia
_ 75 II
I Alte na-
Div. tiiri
g
Germani
Anii T,S g o ..su.i
Romani
- a g=cs
Unguri
.a. .r. ...
.-g
Turcia
:;.1
.a 70
gP g
sg
Evrei
I Turd
P. o
x
Asia
lio '-' LI E
a bp
g
E
a
,.
a 2 go
a 4 a
CD
a a 0 ra, ;4
15
o 7.1
1926
1927
1.121 2.543
1.557 3.6491
55
591
824 855 15.467
129 1.462
258
341 605
52
64
84
.
5 182 38
67 258 54
40 -
54
I
4 8 499
- 104
73
355 1.397 1348 2.631 2.863 126 2.940
113 8.850
330
530 872
36
928 2.924 2.5051 60 241
495 20 -* 22
10
1928
1929
1.801 5.87
2.069 5.514
3
2
49 2.058
160 2.158
284 801
489 1.537
Total 13,548 17.5791 I ill 1.1621 6.533 10.581 3.2011
74
56
4
3
10 140 122
20 156 207
1-77
37
45 2 10 131
8 3 460
- 68 456
655
408 3
415 1.504 1.464i 3.020 4.157 62 423
1471 - 40
564 1.597 1.346 3.666 4.188 86 456
921 17675174 741 9591 376 1.864 5.370116.086 1'4.24111 3.7131 334114.01111.55A 9,0461 903199
12
58
24(.2 2911 98 77
www.dacoromanica.ro
1)) 14 epatrierea Oetatenilor rc5mAni
Titulari de paaapoarte Insotitori
Anii Total
B F Sotii Copii
1926 662 235 153 257 1.307
1927 1.259 364 441 1.106 3.170
1928 1.819 489 557 1.303 4.168
1929 1.685 456 301 622. 3.064
Total . . . 5.425 1.544 1.452 3.288 11.709
1926 124 132 232 128 398 234 33 26 125 14 171 11 210 1 157 6 353 124 133
1927 517 576 228 146 944 621 83 55 151 16 364 16 598 5 146 14 703 513 593
1928 622 661 233 178 1.431 808 160 75 209 11 559 16 798 46 250 24 9521 630 673
1929 286 318 201 145 1.80 562 113 59 243 18 472 6 679 45 292 11 677 294 327
Total 1.549 1.687 894 5971 4.1531 2.225 389 215 728 59 1.566 49 I 2.285 150 845i o511 2.6851 1.561 1.726
Africa de S.
..
(Ai-loamy.
Ca *E' 9. ".4
.r,
Anil co Kt a)
0. en .2
.7";
." :5 Cs
aao
4.1
0 an
tan se 2, a a. an 9.
as To (a 0 112 t>
&-] 4,1 1:0 0 rti
1.5
Os E!, rs P.4 CS Os Prt Es
619 47
49;1
50
48
61
15
90 1.671
158 1.807 30
186
11
663 59
4
8
15
11
2
1
1
35
27
29
32
9
14
31
3
1
1
6
2
- 1
4
1
- 264
- 207
772
1.017
91?
160
221
295
338
24E
270
407
374
247 140
446 12
620 2
206
218
136 101
1.338
333
27
80 1.322 32 12 56
5 _ 7
36
Total 4.1811 1.1621 189 278 4491 4.461 105 711 2J' 60 7: 51,j 2 8 111 7 7 77 3.268 790 631 1.611 1.488 04 618 160 7577 132 61 56
www.dacoromanica.ro
ING. STAVRI C. CUNESCU
www.dacoromanica.ro
EDUCATIA 1 OCROTIREA MUNCH
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
209
Inualdmantul muncitorese.
E in deobte cunoscut cd de instructia i educatia mas-
selor se leagd prop4irea economica i sociald a unei
tdri. De aceea i invdtdmantul muncitoresc la noi s'a ivit
din nevoia simtitd mai ales dupd rdzboi, de a se da uce-
nicilor i EicrAtorilor o pregAtire cat mai ingrijitd, pentru
a deveni buni meseriai i cetdteni luminati. El a intrat in
preocupdrile Statului odatd cu infiintarea Ministerului Muncii
in anul 1920.
Inainte de rdzboi, ucenicii invtau meseria numai in a-
telierele patronilor, unde partea teoreticd i educatia atat
de folositoare meseriailor, erau aproape cu totul Idsate la
o parte. La inceput, ca in orice perioadd de organizare in
care initiativele i sprijinul particular trebuesc desmortite
spre a fi puse in slujba nevoilor obteVi, invdtdmantul
muncitoresc a intampinat mari greutati datorite uneori ne-
priceperei, alteori rezistentei patronilor, cari vedeau in coli
o daund adusd intereselor lor materiale. AceOia insd cu
timpul s'au convins de insemnatatea lor i le-au dat spri-
jinul lor moral i material. Aceasta este explicatia faptului
cd atatea mari intreprinderi au inteles sd organizeze i sa
intretina coli proprii de ucenici.
Pe mdsurd ce importanta acestor coli a crescut, a sporit
i numdrul lor, rdspandindu-se prin toate localitatile din
tard cu o viatd industriald mai desvoltatd. Ele au fost im-
prtite dela inceput pe categorii in : coli industriale de
ucenici, coli industriale de ucenice, coli practice comerciale,
coli speciale (constructori, arte grafice, bdrbieri-coafori,
picoli etc.) i ateliere-scoli.
Evolutia numericd a colilor muncitoreti, dela data in-
fiintrii lor (1920) pand astdzi, este urmtoarea:
In anul colar 1920-21 , . . 80 coli
anii colari 1921-24 . . . 106
1924-26 . . . 120 11
www.dacoromanica.ro
210
1920- 21
1921- 24
1924-26
1926-27
1927-28 ;40
1928-29
1929 -30
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
213
www.dacoromanica.ro
214
1"*.1
C
ri
tI
iral 1E1 0E13 I
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
216
www.dacoromanica.ro
217
I.
30 ................47..':
,- -
20
/
/ \\\
/
/ \\
10 // X
\--- ---% \
/
5
(
3
0
0. ... .0011'
1924-25 1920 1927 1928 1929
in. fivnctittine
MEMO. lot proiect de constr.
int com de annettoyaRe
ii cons6r94ix.
In ultimii doi ani, creindu-se fondul special pentru orga-
nizarea acestor institutiii, campania de constructie a cdminelor
de ucenici, a devenit in ultimul timp, din ce in ce mai in-
tensd. Afard de aceste fonduri acordate bugetar, i in ultimii
doi ani acordate din fondul cdminelor, pentru organizarea,
constructia i intretinerea cdminelor Ministerului Muncii, tre-
bue addogate sumele acordate de camerele de comert i
industrie, primrii, asociatii i intreprinderi, pentru organi-
zarea j Intretinerea cdminelor infiintate de ele.
www.dacoromanica.ro
218
www.dacoromanica.ro
219
www.dacoromanica.ro
220
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
222
IjL
Mt.
..t'if
1414
)1
, 5
www.dacoromanica.ro
223
www.dacoromanica.ro
224
www.dacoromanica.ro
COMANDOR EUGEN BOTEZ (JEAN BART)
A SISTENTA SOCIALA.
15
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
a) Directia generald ;
b) Comitetul central;
c) Delegatia permanent&
www.dacoromanica.ro
231
www.dacoromanica.ro
232
Realizri
Asistenta sociald, care in fond nu este decdt organizarea
rationald a luptei in potriva mizeriei, pleacd de la cauzele
relelor sociale si se indrumeazd pe cloud cdi :
a) Identified si clarified situatia juridica a numeroaselor
societati de binefacere, le ajutd punandu-le in situatie de
colaborare ;
Creeazd organizdri si asezdminte proprii in ramurile
de asistenta, unde initiativa privath nu puted luerd cu folos.
Activitatea Asistentei sociale s'a desfdsurat in anumite
campuri de ocrotire:
1. Protectia copiilor ;
2. Protectia infirmilor ;
3. Protectia bdtthnilor nevoiasi ;
4. Combaterea cersetoriei i vagabondajului ;
5. Combaterea boalelor sociale ;
6. Controlul societatilor de binefacere ;
7. Controlul aplicarii legei pentru apelul la caritatea publied.
1. Protectia copiilor.
www.dacoromanica.ro
233
www.dacoromanica.ro
234
www.dacoromanica.ro
235
2. Protectia infirmilor.
Protectia pe care Directia Asistentei Sociale o rid infir-
milor (orbi i surdo-muti) se indreaptd asupra adultilor 1:
minorilor de ambe sexe.
In Vechiul Regat i in Bucovina sunt organizatii mixte
institute conduse de societti de binefacere, dar intretinute-
in cea mai mare parte de Stat.
Vatra Luminoase, Amicii orbilor", Institutul de orbt
i surdo-muti din Cernduti, au fost athventionate de Asis--
tenta Sociald, precum i coalele de surdo-muti de la Foc-
ani 0 din Bucure0i, intretinute de Ministerul instructiei
publice.
Asistenta a mai organizat i un azil de orbi la Ungheni,...
jud. last
In Ardeal, am mo0enit trei aezdminte pentru orbi (Cluj,
Arad, Timioara) i cloud pentru surdo-muti (Cluj, Timioara)-.
www.dacoromanica.ro
236
www.dacoromanica.ro
237
www.dacoromanica.ro
238
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro
240
www.dacoromanica.ro
241
www.dacoromanica.ro
242
Bucuresti . . 51 37 88
V. Regat . . 49 56 105
Ardealul . . 68 168 236
Bucovina . . 51 15 66
Basarabia . 40 37 77
Total . . 259 313 572
www.dacoromanica.ro
243
CD
;-.
= Fel ul
CD+
e)
z
Z
>
c organizatiilor :4 to cz 0 -a;_,
cu 7.j.
d
Z
e..)
Pci .
Fa; 4
Pc1 gq
s.
-,4 H
o
1 Bo li socials . . . 16 34 1 1 9 61
2 Maternitati si pue-
ricultura. . . . . 106 12 3 1 4 126
3 Ocrotirea fetei si
a femeiei . . . 13 5 5 4 23 50
4 Cantine scolare . 4 6 1 1 1 13
5 Colonii de \Tara' . 23 10 33
6 Caminuri scolare. 5 13 18
7 Ocrotirea copilului
de a 2-a varst. 46 31 10 16 72 175
8 Azile si ospatarii. 11 17 11 4 13 56
9 Orbi si surdo-rnuti 4 1 5
10 Asistenta la domi-
ciliu 20 35 40 22 112 229
11 Diverse 3 1 10 4 7 25
www.dacoromanica.ro
244
;- c)
SocietAti de binefacere Totalul chel-
r- I No.
z g pe categorii tuelilor
1
2
Bo li sociale .
Maternitll si puericulturd
. ... .
8
16
35.850.563
8.639.957
3 Ocrotirea fetei si femeii . . 12 5.162.977
4
5
6
Cantine scolare
Colonii de varS .
Cdminuri s col are
. ....
. . . .
1
5
4
102 880
607.523
1.710.830
7 Ocrot. copiilor de a 2-a vArstd . 20 6.819.916
8 Azile si ospdthrii p. bdtrni . . 15 3.271.782
9 Orbi si surdo-inuti . . . 3 1.233.422
10 Asistent la domiciliu . . . 47 10.162.970
11 Diverse 3 1.781.741
Total 143 75.344.541
www.dacoromanica.ro
245
www.dacoromanica.ro
246
1926 1927
www.dacoromanica.ro
247
1925 40 597
www.dacoromanica.ro
248
1
II
0 o Rezul-
d Media
Pr. rez.
Autori- '5 &. Cheltu-
Rezul.
net
'1^ tatul eli oca-
tatea brut zionale tat net d
5..; ' bruth net
www.dacoromanica.ro
249
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
251
www.dacoromanica.ro
252
www.dacoromanica.ro
253
3. Serviciul defectivilor.
Sectia medico-pedagogicci.
Scoalele medico-pedagogice;
Ocrotirea orbilor si surdo-mutilor.
Seclia pentru ocrotirea alienatilor.
Spitale de alienati ;
Coloniile de muncd si azilele.
www.dacoromanica.ro
254
www.dacoromanica.ro
255
www.dacoromanica.ro
GR. MLADENATZ
COOPERATIA
17
www.dacoromanica.ro
COOPERATIA
DE GR. MLADENATZ
Directorul general al cooperapei
www.dacoromanica.ro
260
www.dacoromanica.ro
261
www.dacoromanica.ro
262
www.dacoromanica.ro
263
www.dacoromanica.ro
264
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
-
EMANOIL BUCIITA
www.dacoromanica.ro
ZECE ANI AI MINISTERULUI MUNCH
PENTRU MINTE SI PENTRU SUFLET
DE EIVIANOIL BUCIJIA
www.dacoromanica.ro
270
www.dacoromanica.ro
271
www.dacoromanica.ro
272
www.dacoromanica.ro
273
www.dacoromanica.ro
274
www.dacoromanica.ro
275
www.dacoromanica.ro
276
www.dacoromanica.ro
277
www.dacoromanica.ro
278
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro