N.

IORGA
.3
*

0 IMPTA LITERARA
= ARTICOLE DIN SAMANATORTA =

VOLUMUL II
(lune 1905April 1906)

VALEN1I-DE-MUNTE
Neamul Romitnese", Tipografie si. Legatorie de carti
1916

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA
* ,

0 LUPTA LITERARA
= ARTICOLE DIN ff SAMANATORUL» =

I VOLUMUL II 11
(Iulie 1905April 1906)

II

VALENII -DE -MUNTE

Neamul Romrtnesc", Tipografie si Legatorie de earn
1916

www.dacoromanica.ro
 I.

PRINCIPELE CAROL.

Cine dintre RominT nu s'a simit induiosat vazind

pe dragalasul copil regal, asa de blind si de vioia,
asa de patruns de viitorul si de chemarea sa, asa de
spontaneu, de original, de prietenos si plin de omenie,
care e prh4isorul Carol' ? Un astfel de copil poate
sa inve0 si sa foloseasca mult, chiar si cu profesoril
romini, si cu preceptorul strain pe cari s'a Intimplat
sa-1 aibti,.11 place oastea, iT place cartea, IT plat copiil
nostii, i ara noastra, noT cestia ce sintem pe acest pa-
mint. Si, fiindca ne iubeste, II iubim si noT, si fiindca
crede in nolasa cit it ajuta mintea in! de copil,
si noT credem in el. In viitorul lui gasim lams pentru
cele mai marl ideale ale noastre. Si de aceia se va
ceti cu bucurie in toata Rominimea splendida poesie,
si bunk, si blinds, si mIndra, pe care-o Inchina, lul
Carol copilul poetul cel mai mare al nostru, G. dosbuc,
in Revista noastra".
...Mai pot spera s'ajung
SA vad pe culmi izbinda vista tale?

www.dacoromanica.ro
2 0 lupta literary

se'ntreaba Cosbuc. *i care dintre noJ, tot asa de mis-

cat Innaintea celor ce le asteptam sa se intimple, cu
o evlavie care nu ingaduie cuvintele, nu se Intreaba
tot astrel ?
10 Julie 1905

www.dacoromanica.ro
 II.

IUNACII BULGARI LA BUCURE§Tl

De Sf. Petru at venit la noI In Bucure§tI nu maI

putin de 1.500 de iunacI", ceia ce Inseamna In limba
tor: voinici", din Bulgaria, membri al Societatilor de
gimnastica §i tir, care stilt a§a de raspindite §i iubite
In razboinicul principat vecin. Visitatori! s'at 1nfatisat
ca oamenT voinici, disciplinati, cuviinciosi in cel mai
innalt grad, mindri do el, de tara si de poporul lor.
Exercitiile facute In grading CimegiuluI de oaspetir
cu cam50 Infoiate §i caciulI de link, alba au placut
foarte mult.
Ni place sa §tim ca peste Dunare se afla un popor
care se respect. §i care cauta prin jertfa tuturor pu-
terilor sa se Innalte in ochil lu! §i In ochil vecinilor
Aceasta cu atit maI mult, cu cit n'avem sa cerem ni-
mic Bulgarilor gi el nu pot ajunge du§maniI nostri
dedit printr'o gresa15. pe care se arata, hotariti sä n'o
faca. Baca, ar face-o, ar isp4i-o MIA Indoiala. Cel ce
sint de alt& Were, uitA c6, in asemenea imprejurari
hotarirea atirna si dela alfceva declt de la anumite
crganisatil §i Insu§iiI, ca ea atirna de la totalitatea ci-

www.dacoromanica.ro
4 0 lupta literary

vilisatiei unlit popor. Cu toate pAcatele si lipsurile el

asupra carora privighem maT mult de un timp, si
trebuie sa privighem §i maT mult civilisatia noastra,
care e de fapt afcs de veche, merits stima tuturor ''e-
cinilor nostri. In deosebire de at4ia tinguitorl speriosT,
cari °rat maT ler!, tot eY, ce1 maT strasnicT matamorT
aT sovinismuluT, sint incredintat c avem in inimi in-
tregimea simtuluI datoriel noastre. E destul de trist
ins, ca ma! e de nevoie a se rasping° astfel de sen-
timent°. Pentru a ne hotarl sa facem gimnastica, nu
e neaparat de trebuin0 si ne speriem si sa ne de-
vetim no! insine.
10 Iulie 1905.

www.dacoromanica.ro
CONGRESUL DIDACTIC PRIMAR" SAU ADUNAREA
INVATATORILOR.

Se tine, s'a tinut, sat poate sa sa ma! tie Inc& la

Bucure§ti In privinta aceasta ma! este Indoiala
o adunare care se chiama congres" §i nu e alt ceva
decit adunarea unuT numar de invaAatorr din sate,
cari se §i numesc InvatAtorT, §i din orase, cari se bu-
curl de titlul oficial : institutor!, cu mult ma! nobil
(vezl d-ta §i cum ora§anul e ma! nobil declt teranul!)
§i cari sint bucuro§I sa li se zica profesorI, ceia ce e
§i ma! nobil.
S'ar crede ca ace§tI InvatatorI-InvatatorI §i acestl
InvAatorl-institutorT-profesorl s'at strins la sfirsitul
unul an de munca bucuroasti, de apostolat care-§I
afla In el, Insu§I multamirea, de curate, §i minds jertfa
pentru cele mal mar! interese ale unuT neam §i cele
mal sfinte scopurl ale sale, pentru a vorbi intre din§iI
frate§te despre un singur lucru : cum oare ar putea
lucra qi ma! bine, pe ce cal noun, ar ajunge ma! ra-
pede la (inta cea mare : lumina pentru tots ", lumina,
con§tiinta §i decl fericirea. Ca e ministru cutare sat

www.dacoromanica.ro
6 0 lupta literary

cutare, sail cineva care nu e cutare, ca e la cirma,

din mila draculul constituOilor, partidul X sail strinsura
Y, ce poate sa li pese asa de mult celor citeva mit
de oamenI cari sint parintiT sufletelor tinere din a-
ceatta tars? Cel mult Statul, risipitorul cel mare,
doica de bielsug, care schimba la sin totl copiil ca-
selor si al stradelor, eel mult Statul usureaza aduna-
rea invatAtorilor prin incuvih4area unuT numar de
vagoane de oarecare class. Incolo, InvAatoriT stilt sta-
pini. El n'an de ce s& se Indrepte nicl macar la revi-
soil, call, cum se stie, nu fac parte, nici supt d. Ha-
ret, nici mai alessupt d. Vladescu, din invatamint,
ci din gloata fabricanOlor de politica. proasta si flea-
toare de ran, din bandele pentru puterl si ghesefturl.
Aceasta parere despre congres" poate ti Intarita
prin amintirea foarte frumoaseT adunarT pe care ace-
iasT invatatorT si foarte multi preo1I ail .inut-o la
Bacan, in Insusirea for de conducatorT aT bancilor
populare. Acolo, in acele zile pe care no le vor uita
participanW, s'a facut cea mai buna intelegere gos-
podareasca. OamenT, tinerl si batrinT, cu iubire de Or&
si de teran, cu adeva.rata iubire de all oamenT, ail
vorbit fara ifosurT si &dud ascunse catre ace multi
ascultatorT unit! prin dorinte nobile si printr'o spor-
nica lucrare impreuna. Parc& nici n'ar fi fost paltide
politico pe acest pamint.
Acum MO, la BucurestI era alt plan si an fost alto
urmari.

In anul trecut, de cind s'ail schimbat atitea, aveam

aceast& stare a invaOmintulul:

www.dacoromanica.ro
 Congresul didactic primar 7

O seoal& rural& prefAcuta dup& nevoile poporuluT,

Imbogatita si intarith, indrumata pe cea mai bun&
cale; cea d'intaid coal Weasel dupk cum trebuie.
O &coal& primary de orase, ceva mai rea, pentru c&
domniT invatatori-institutoil aveau planuri tuna Ito si
facead politica.
O scoala secundara, spoit6 si cirpit& de mai multe
orT, cu fatada pedagogic& modernA, cu multi profesorT
tined si bun!, dar cu vechile IncaperT mucede ale e-
vuluI mediu. *i, pe ling& aceasta, cu atItia profesorT
far& astir:0par si far& sat, impartitl In staulul lacomi-
lor si in terenul de antrenare" al generosilor poli-
ticiani.
Un Invatamint profesional st agricol, care incepea
sl se Infiripeze.
Un Invat&mint normal, pentru Invatatori, foarte
bun; si
O Universitate ca val de capul eT, formalistI, ab-
stracts, farb, initiativa si far& inimy, flrA, influent&
stiintific& si far& influent& asupra societatil, framintata
de ambitii, de intrigT si de interese politice.
De sigur ca la acest Invatamint era foarte mult
de lucru. Oricine se putea astepta ca ministril ce erail
sa vie dup& d. Haret, Indreptatorul eel bun al 11100-
mintului rural si profesional, ea acestl ministri not
s & -si dea toata osteneala pentru desavirsirea celei
mai folositoare opere ce s'a Indeplinit In Romania a-
nilor din urma. i iaras1 putea sA se astepte orIsicine
ca aceasta osteneala s& fie Intrebuintata pentru a
pune maI bine la cale sau pentru a preface ramurile
de scolI care avead mai multe lipsurI si pacate_

www.dacoromanica.ro
8 0 lupta literary

Tata deel care ar fi fost programul :

SA se lase In pace §coala satelor pentru a prinde
puterT in Imprejurarile noua, In care fusese a§ezata.
SA se pastreze aceias,1 a§teptare plina de Ingrijire
pentru §colile de me§te§ugurT. SA se facA §coala ur-
ban& tocmaT ca §i cea rurala. SA se u§ureze progra-
mul liceelor §i gimnasiilor, sa se -dea un rol covIrgitor
educatier §i sa se opreasca once amestec al politiceT
§i al favoritismuluT In ele, Intarindu-se ideia unel au-
toritata sanatoase §i statornice. SA se dea o viata noua,
(nu o ViatA Noua.", cum Ii -o da guvernul de azl, care
li-a dat §i o Cu 'tura Romina,", de aceia§1 valoare)
Universitatilor.
Da, insa atuncT n'am maT fi o taxa, care va rivalisa
cu Serbia §i cu Grecia, cu Uruguayul §i Paraguayul,
cu Liberia negrilor africanT in jertfirea orT caruT interes
national fatA de nemernicele pofte ale politicianuluT
mincacios §i trufa§.
D. Vladescu, fiind conservator", nu putea sA pri-
measca mostenirea d -luI Haret, care e liberal. Cum
prin ploaia de fondurT culturale", catedre §i inspec-
torate se creasera scriitorT, InvatatiT, artistT, reviste, noT
gi nouti, a§a trebuia o qcoala noun-Pouta. Se facura
chestionare catre orT§icine, comisiunT alcatuite din orT-
§icine §i se aduna Congresul de reforma.

In el a fost un singur lucru Imbucurator. Anume

Infati§area, dorita, de uniT maT mutt, de altil prea pu-
tin, a lostului ministru Haret, care a vorbit de la ma-
rea innalOme a tuturor meritelor sale §i a avut, In
cutare moment, un nea§teptat rol de conducator. Office

www.dacoromanica.ro
 Congresul didactic primar 9

om nepgrtenitor va recunoa§te §i realitatea §i Insem-

natatea acestel afirma01 morale : a Inceput decI a veni
vremea oind cineva poate stapini §i prin alt ceva
decIt situAia sa oficialg §i interesele pe care le-ar
multgmi. D. Haret a impus principiul cg §coala satelor,
cea d'intahl datorie a Statulul, trebuie six, fie un mare
adevar §i sprijinul de cgpetenie pentru ridicarea acelei
paturI romane§t1 careia-I apaqine mai mutt decit Orl-
on! Romania.
Si, cu toate c dupe, aceasta au venit institutor! §1
invaOtori pentru a vorbi de nevoia urcarii lefilor (ma!
Incape vorba!), pare ca. marele congres" era lovit
de moarte, in scopul sate adevarat §i invaluit, prin a-
ceasta. cuvintare §i prin felul cum a fost primita.
Cad dupg. aceia, In loc sa se visiteze instituti! §i
fabric!, aparu In lumina bengala a fal§uluI entusiasm,
In ploaia de stele a artificiilor de retorica, figura, pe
atit de simpatica, pe eft de energica, a d -lu! Gr. G.
Tpcilescu. Explosia eloc.venteI sale acoperi toate zgo-
motele pamintulul. Pe cerul pustia al congresului, ra-
sari steaua mintuitoate a une! excursii : La Craiova,
la Tismana, la Severin, la banchete, la discursurl, la
mincare degeaba §i la vorba, de clacA.
Numar sa-m! fie permis a nu vedea nic! -un folds
daca, ni se demoraliseazA pang §i Invatatorit
17 Iulie 1905.

www.dacoromanica.ro
 IV.

INCURAJAREA OFICIALA A LITERATURII.

In decadenta uimitor de rapede a vietii noastre con-

stitutionale, pe care acum o primeste oricine asa cum
este, fall nici-o protestare, ca in Polonia innainte de
impartire, am vazut cu indignare numindu -se ca in-
spector! a! monumentelor istorice poet! decadent!,
creindu-se cite do! inspector! de musics ", facindu-se
dintr'o foasta profesoara, de francesa inspectoarea"
pentru aceasta limbs, inventindu-se nemal auzitul
loc de inspector de religie", decretindu-se un inspec-
torat al... artelor, cu toate dichisurile si lefile sale, a-
legindu-se inspector! a! corurilor satestl" §i aT tea-
trelor satesti" (auziti risipa §i ironie!), dindu-se unlit
biet gazetaras misiunea de a scrie viata Regelul §1
until batrin gazetar aceia de a traduce pe Kant in
romaneste..., aruncindu-se burse netrebnicilor i neche-
matilor, gazetarasilor evrei obosit! de munca intelec-
tuala" (ma rog !). Fantasi! ar zice ()rice strain
dintr'o opereta burlesca! i toate acestea in mai pu-
tin de un an ! §i, din partea celorlalte formatiuni pc-
litice, abia ici si colo, cind si cind, cite-o gluma, cite,

www.dacoromanica.ro
 Incurajarea oficiala a literaturiT 11

un articola cu litere micT, in locul marelur strigat de

indignare §i durere ce ar fi trebuit sa so ridice cind
se intrebui*aza astfel scumpul ban, scaldat in Ia-
crimi de singe, at milioanelor de sarmanT cari no tin.
Am trait sa vad Ins& §i maT mult decit atita. IerT
a batut la u§a mea un cerOetor in haine negre, care
infAi§a o lista do subscriAie, o jalba ca orlcare alta
§i, pe ling& ele, o invOire formala din partea Ministe-
riului de InstrucOe al Romaniel ca acel nenorocit, ca-
lificat de publicist roman ", sa ceara pomana supt
scutul oficial, pentru a stringe datinele teriT. tiatn ca,
s'a dat un concediu lung §i multe miT de leT unul
tinar sociolog" fora nick) cuno§tinta de istorie §i
de alto §tiintT, ca sa scrie (ma rog !) Psihologia popo-
rulta roman. Acum §i asta cu lista §i cu datinele"!
Doamne, Doamne!... i maT mult n'aT ce sa zict, ci
star, fringindu-V mimic do indignare §i de ru§ine.
24 lure 1905.

www.dacoromanica.ro
 V

PRETENVILE LITERARE ALE D-LUI

OVID DENSUSIANU.

Viata Noun ", nr. 12. Frumos tipar §1 n4te coperti!

Incolc, pe linga cite un biet baieta§, ce e mai rnic §i
mai urit in sufletul filologului de frunte care e d. 0-
vidiu Densusianu. Pacatl D. Densusianu ar dori sa se
discute serios pretentiile sale de critiC literar, poet 4i
chiar istoric cad 41 permite a-ml face observatii
istorice asupra calla mele Bucovina; imi pare rail,
dar, cu tot respectul pentru filolog, nu pot discuta
cu un Ovidiu Densusianu critic literar, poet (azi d-sa
iscale§te Ervin), chiar istoric. fiindca acesta nu
exista. °Acne apelurl desperate mi s'ar face, gi supt
o forma oricit de putin cuviincioasa, nu pot ajuta
pe inimosul mien coleg in donchi§otadele sale, luptind
cu teribila sa moara de vint care macina de dour,
on pe luna_vint. §i, poate, o parte din reputatia
morarulul.
Cad §i la noT o oarecare reprobatie atinge pe acela
care, pentru o gloriola de ambitios, 4T parase§te co-
legil. prietenil, tovara§iI de lupta §i. nemulOmit cu

www.dacoromanica.ro
 PretenOile literare ale d-luf Oviditi Densusianu 13

atita, In deplina necompetin0 II acopere de vorbe

rele §i nedrepte, In aplausele politicianilor de clpg-
tuiala 1 §i ale unor indivizT cari represinta, ce e mai
stricat printre Mizgilitorir de hIrtie. §i la noT sint
destul cari sä 1t4eleaga, ce valoare poate sg. alba o
declaraVe de razboia Impotriva acestuT principiu, a§a.,
de simplu §i de firesc,_ca orIce popor trebuie sä aib6.
literatura care-T convine maT mult, care-1 represint&
mai bine §i-1 innainteazA mai lesne. §i la noT se poate
condamna tactica de-a atribui until neinteles du§man
personal teoril fa*, de a-1 combate ca §i cum el le-ar
1 E interesant a se constata ca odinioara, cind d. Densusianu
era bunul nostru prieten, ziarul Conservatorul", in care s'ail
tipArit cele mai neauzite enormitati Impotriva noastra, cu toata
interventia repetita a d-lui G. Gr. Cantacuzino, care are cu to-
tul alte parer' despre talentul ai caracterul nostru, deci ziarul
acesta a! carul colaboratori literati sInt luatl. din drojdia tine -
rimil, a batjocorit continua al grosolan pe d-1 Densusianu. As-
tad nu s'ar scrie acolo un rind In contra d-sale. Din potriva,
d. Densusianu e foarte apteciat: dsa a fost numit In mal multe
comisiuni, pe un timp cind acestea all fost alese dui:4 motive
strict politice, d-sa a capatat o leafy pentru seminariul de limb!
romanice (ori nu e aaa ? , d-sa a fost numit, deal profesor foarte
Unar ai strain de chestiile de InvatAmInt, In comisiunea, foarte
bine platita, pentru reforma Inviltamintului superior, d-sa a fost
decorat pentru meritele sale atiintifice", dar de fapt pentru ca
scoate Viatra Noua". D-sa pi-a permis odata ca ai-all permis
altil, cite parale fac aceia, nu ma mir ai-a permis sa ma in-
fatiaeze, precum face once calomniator, ca un exploatator at
atiintil (nu s'a niiacat nimic In inima sa cind a scris aceasta ?).
Ea ma margenesc a constata cu durere aceste potrivirl Intre
tradarea vechilor prieteni ai anumite avantagil, pe care de si-
gur le merita d Densusianu cu prisosinta fail a le cauta
Irma pe aceasta care.

www.dacoromanica.ro
14 0 lupta literara

fi spus §i de a-1 batjocuri ca §i cum al fi capatat prin

ceva acest drept. i la no! este lume care sa se poata
indigna auzind ca un profesor de Universitate a vorbit
piny §i studentilor saT, un an Intreg de zile, ca d. Den-
susianu, despre poetil... decadent! aT Francie!, spre cari
ar voi sa se Indrepte talentele noastre.
Pentru un Intelept, ar fi fost de ajuns §i ce s'a ma!
spus aid despre rostul VietiT Nona"; ceia ce se spune
astazT nu va stimpara verva putin invidiabila, §i tot
ma de incomensurabila ca a orIcaruT Gavanescul, a
d-luT Densusianu, dar va larnuri pe orTqicine asupra
rostuluT acestel regretabile polemic! pornite impotriva
putinilor oamenT cum so cade §i cu un oarecare ta-
tent pe cari-T are literatura noastra. Pentru a lua de
supt ochiT studentilor i al tinerimil In genera acest
deplorabil §i continuo scandal, nu ar ajunge sa des1
pretuim poporul nostru, sa ne Inchinam celor mai
blestemate mode ale estetdlor Apusulul, cari ate cul-
minat In Oscar Wilde, osindit pentru atentat la bu-
nele moravurl, sa negam rolul Junin-fir §i al tuturor
celor ce i au urmat piny in ziva de astazl, sa preco-
nisam o literature bucure§teana §i esteta, ci ar trebui
ma! ales doua. lucrurT : Sa acordam d-luT Densusianu
Insu§irl pe care nu le are §i sa ni fuam noun, In§ine
Insu§irile pe care s'a Intimplat ca le avem §i pe care
avem con§tiinta ca le Intrebuintam cinstit §i cu do-
rinta de bine; adeca: sd schimbdm. Ceia ce, orlcit am
voi pacea cu oamenil de merit §i cu eel ma! bunT
invatatl aT poporuluT nostru, printre cari e fara In-
doiala d. Ovidiu Densusianu, nu putem.
De aicl Innainte nu maT datorim publiculul nostru

www.dacoromanica.ro
 PretenOile literare ale d-lul Ovidiu Densusianu 15

nicTo lamurire, iar d-lui Densusianu, care a uitat de

mult ce i se cade si ce nu i se cade, ce-1 prinde si
ce nu-1 prinde, nu i-o datoriam nicT pe asta. Pe calea
tagaduirilor sl otenselor nemeritate, pe calea zgomo-
tuluI pentru zgomot, nu-1 vom urma. nici pe neastep-
tatul i nedoritul adversar" de astazT, nicT pe oricare
altul ar fi ispitit de un asemenea rol.
Dreptatea ni-o va da publicul de azT, si cu mult mai
mult publicul, pe deplin luminat, de mine, care nu va
putea .sa uite aceasta parte asa de urn din activi-
tatea unuT om atit de capabil In mestesugul luT, ci va
numi un nume asa de onorabil in stiintA, un nume
care a fost si al luT Aron Densusianu, care credea in
ce credem noT, alaturea cu ale d-lor Tanoviceanu,
Gavanescul, Tocilescu, alaturea cu redactoriT inexpri-
mabill al acelor fol In care se face de Base luni cu
pietate lauda criticuluT" Ovidiu Densusianu.
24 lulie 1905.

www.dacoromanica.ro
 VI.

UN NOU ALBUM DE TESATUR1 ROMANET11.

Nu e Inca anul de chid profesorul de seminariu

Comsa din Sibiifi a dat la lumina un mare album,
foarte bine alcatuit si splendid executat, cuprinzind
mostre felurite din mestesugul de tesut si de brodat
al terancelor noastre, mal ales ale celor din aceste
part! sibiiene. Astfel se aducea la Indeplinire un vechiti
plan de tinerI entusiastI, pe care unit, ca Barcianu
n'ail trait sa-I vada ajuns o frumoasa si folositoare
realitate. Cheltuielile, foarte Insemnate, ale hicrarif au
fost purtate de reuniunea agricola, de societatea plu-
garilor ronaliA din Sibiid.
D. Comsa a adus si la BucurestI un numar de e-
xemplare. D-sa e un batrin asa de voinic si de ini-
mos, Inc It cu greil IT si potI zice batrin. Altul poate
ar fi expus exemplarele albumuluI la citeva lib-rariI
fara interes cum slut toate pentru vinzarea de
cart! romanestl, si n'ar fi izbutit de loc 0,1'1 raspin-
I Album de bred aril ci teellturt rominegn, compus §i editat de
Minerva Cosma; Sinai 1905.

www.dacoromanica.ro
 Un not album de tesaturl romfnestI 17

deasca lucrarea savirsita cu stiinta, fngrijire i dra-

goste. D-sa a facut altfel: InfAisind personal albumul
acelor persoane care Se §tia c& iubesc neamul i fn-
Oleg i altfel de arta, decft acea care poarta pecetea
eirculAiel internationale, d. Comsa a cistigat albu-
muluI, antologieT colorilor romanestl, clteva prietene.
De atuncl nu still ce s'a mal facut cu publicAia. Mi-e
flea Ins& ca fmpreuna cu d. Comp, a plecat din Bu-
curestI si interesul pentru acest stralucit prinos pe
care unul din orasele Ardealulul 1-a adus artel noastre.
*tid ca femei bogate si culte, care arunca, mil de lel
pentru desertaciunile cele maT deserte ale vieVT, mi
s'aii aratat speriate de preVil urias de selzecl de lel
pe care trebuie sa-1 dea tine voieste s& aiba la in-
dam1na aceasta vesnica, bucurie a ochilor.

Vazhad albumul din Sibihr, anume persoane §i -au

adus aminte si de ceia ce se lucrase la noT pe vre-
murI In acest sans. Prin anil 1870, cfteva doamne din
clasele bogate prinsesera iubire pentru pInzeturile, hor-
botele si scoa4ele de la tarn, pe care mersera cu rab-
dare sa le caute din casa In casa, culegind o prada
de frumuset,a de care n'au ma! vrut nicrodata sa, se
desfaca. Dupa citva timp, s'a alcatuit i o societate,
apol Inca una, pentru comanda, expunerea i viinzarea
acsetul lucru ales al satelor 8i chiar a lucrurilor obis-
nuite pe care satele pot sa le dea In ceia ce priveste
tesaturile. i astazT Furnica arata o vitrina cam stearsa
yi o firma cam uitata pe Calea VictorieT. SocietAile
se amintesc maT ales prin acele expositiT vfnzarl
pentru saracl, in care e mestera societatea bucures-

www.dacoromanica.ro
18 0 lupta literary,

teana si din care unii pleaca luind cumparaturT, iar

eel ma! multi amintirea atitor obiecte de adevarata
arty pe care ar fi dorit sa le poata cumpara.
Dar atunci, cind cu visita d -lul Comsa, am mai
vazut Insa, iesind din biblioteca romaneasca a une!
Mita lte doamne, care 1ntQlege maT bine si cauta ma!
staruitor cleat orTcine aceste cirpe", un modest al-
bum de tesaturT, tiparit in Bucuresti la Socec. Un al-
bum in color! asa de scamp, de zgircit Intrebuintate...
Pe vremurl, el a placut Regine!, care iubeste portul
nostru de la tarn. Acum insa, se faceat fagaduieli de
a se da altfel de mostre ale tesutului si brodatulur
teranimil de dincoace. Se adaugia si un simt de ri-
valitate, de mindrie regionals: d. Comsa era amenintat
cred ca tot amenintarT de astea ar dori si d-lul!
era amenintat, va sa zica, cu un mare album de din-
coace, care sa-I dovedeasca fara putinta, de tagaduire
cu cit intrece veselul rosu argesean si muscelean. al-
bastrul trist al VilciT acel negru distins care e temeiul
celor maT adevarate, mai putin Ymprumutate, Impes-
triO.te si inriurite din lucrarile sibiiene. Eii maT tra-
geam nadejde ca disputa, intrecerea de onoare nu se
va opri aicl. Puteau sa lase Sibiienii a li se intuneca
o glorie pe care o cistigasera dupa. atita punere la cale
si straluinta ? Sy, se creada dupa aceia ca nu dinsiT,
ci cutare altT RominT ar avea simtul eel mai desavirsit
pentru linil si pentru colorT ET aveau datoria sa mal
dea un album.
Dar societatea noastra bucuresteana a ramas cum
o stim: amabila, stralucitoare, primitoare, laudatoare
§i grea la japtd. Asteptam Inca albume si de afirmare

www.dacoromanica.ro
 Un nod album de tesaturi romine§ti 19

§i de lupta. Ed unul m'as feri poate sa pun sorocul

aparitiei lui. Cad totdeauna cei saraci si simpli por-
nesc mai lute §i mintuie mai usor decit ceilalti.

Daca rivalitatea n'a putut izbucni Inc& Intre Tinu-

turi, ea a ie§it la iveala Intre persoane, In Sibiid chiar.
Albumul d-lui Cornea a dat de la Inceput mult de lu-
cru societatil rom&ne§ti de acolo. FiecAruia i-a plAcut
s&-§I aduca, aminte de partea ce a avut-o el §1 ai sal
In aducerea la indeplinire a unei astfel de lucrari.
Asemenea reclamatil §i neIntelegerl slut totdeauna
cele mai onorabile, cad dovedesc qi adincul interes
pe care-1 treze§te lucrul de care e vorba. Dad, ziarele
ardelene, care In latura din ce In ce mai multafar&
de foita Rava§u1" din Cluj grijile culturale din pro-
gramul lor, dacA. aceste ziare, cu scriitorl totu§i aqa.
de buns, ad ti cut asupra albumului, multamindu-se a
reproduce ceia ce se stria, cu admiratie, lute() foaie sa-
seascf1, In convorbirile sibiiene s'a discutat Indestul
albumul, care venise pentru multi cam pe nea§teptate.
Si iata ca d-ra Minerva Cosma, fiica unuia din frun-
ta§ii vietil economice, foarte desvoltata, a Rominilor
din Sibiit, §i-a adus aminte de frumuseta mostrelor
do art& popular& pe care Insa§i le strInsese. Iq ele
erad cuprinse atitea surpyinderi plAcute §i descoperiri
scumpe, atita Ingrijire cheUuit& zi cu zi, Melt d-ra
Cosma a trebuit sa creada ca tesaturile dsale shit
cele mai frumoase, precum datoria d-lui Comp, e s&
creadA, totdeauna ca nu poate fi Intrecut de nimeni.
Astfel se ivi ideia celui de-al doilea album, pe care-1
primim astazi, executat tot la litografia sibiiana care
daduse pe eel d'intaid §i Infati§at dup& acelea§1 norms

www.dacoromanica.ro
20 0 lupta literara

, dar aid se vede §i grija, foarte femeiasca, de a

pune IntImplator §i fondul de patrate care Ingaduie
altor femel reproducerea. Coperta e maI simplg, pe
dud dincolo pagina In relief a tesatoard este ea In-
sa§T o podoaba. Numarul plan§elor e numaI de 20, §i
prin urmare pretul a putut fi scgzut la 20 de leT.
Acest pre mic are Insemnatatea lui. Precum once
Rom Inca cu stare trebuie sa aibg, Intre albumele eI
de arta §i pe al d-luT Com§a, astfel once Rora Inca ce
se ingrije§te de reputa0a el de femeie cult& e datoare
sa, poata arata visitatoruluT strain, mindrindu-se cu
aceasta, albuma§ul practic pe care, cu cheltuiala ma-
meT sale, d-na Maria Cosma, §i supt ocrotirea Asocia-
OeT, maril unirl pentru cultura a Rominilor din Ar-
deal, it daruie§te astazI !ntregulul nearn romanesc o
domni§oara din Ardeal.
*
Sa-1 cumpere bogatiT, dar ma! mult saraciT. E o
minune ce bun, ce harnic §i roditor e banul color
saracl, binecuvintat prin munca. In el zace totdeauna
putitAa de jertfa, §i to trezesti ca. in alt Tinut arde-
lean, ba chiar In cutare ora§ din Romgnia sceptics §i
egoista, se string citeva femel de inima, tot din sa-
racime, §i dal al treilea, al patrulea album. NoT` vom
fi ce vom fi, pans acuma am fost !ma un popor de
.t,eranI: poesia noastra, arta noastra, povestirea noas-
tra slut tot lucrari de Oranl. Trebue sg, le cunoa§tem
ea mg bine §i maT larg, cad toate publicatiile, °Mit
de frumoase, care s'all facut pans acum, trebuie pri-
vite numal ca un inceput §i ca o indrumare.
31 Julie 1905.

www.dacoromanica.ro
 VII.

SOCIETATEA TLIRITILOR ROMINI

Societatea turistilor roman! ", presidata de Princi-

pele Ferdinand, a fost !nth' Aata pentru placerea per-
soanelor ce iubesc calatoriile si suirile de mung. Ea
vine, de sigur, mai curind prea tirzill dealt prea de
vreme. Vacant() le noastre cunosc mai mull vilegiatura
cu baluri, serate", intrigi, flirturi si fleacurl, trata-
mentul la munte cu gazete bucurestene si spurcate
romane frantuzesti, decit excuisiile Intaritoare si In-
vatatoare grin muntil cu can natura ni-a impodobit
asa de imbielsugat Cara. In aceasta, toropeala este si
iubirea pentru linistea moliie, dar si necunostinta si
litsa de indemn. Putinele calatorii ce se facead, era1
lasate la Intimplare, fart, sa se alba o parere cum
trebuie despre drumuri, locuri, mijloacele de train si
de locomotiune.
Societatea de curind infiintata vrea sa, inlature a-
ceste lipsuri si piedeci. E in masura s'o si faca, pen-
tru ca ea cuprinde multi oameni cu situatif tnnalte
citiva foarte bunt cunoscatorT al teril (colonelul Ia-
nescu, de pita.), citiva artist! sal amatorl de arts,

www.dacoromanica.ro
22 0 lupta literary

deprin§I a recunoa§te §i reproduce, fie §i pun foto-

grafiT, punctele cele maT vrednice de interes, §i in
sfir§it pe redactorul albumuluT din acest an, prietenul
Al. Tzigara-Samurca§, care e in stare sa dea orTcfnd,
pe Saga atitea lamuriri §i sfaturl, $i acea pornire ini-
moasg fart, de care nu se fac in chip placut excursiile-
In cursul ma! multor mid calatoriT, puse la cale In
1904 §i 1905, d-sa a dovedit ca poate sa impace §i
sa calauzeasca fora nemultamirile §i ciocnirile obi§-
nuite atitia oamenT, cad, de §i fac parte din lumea
mai buns, totu§1 read totdeauna masura In pretentil
§i in cuvinte §1 nu OA s stea la locul for a§a fel
IncIt sa nu strice placerea sati chiar lini§tea vecinulul.
Cit despre albumul Insu§T, care ne-a adus la aceste
citeva cugetarT, el se Nate ceti cu interes in cea mai
mare parte. Cuprinde paginT de dd. colonel Ianescu,
§tefulescu, Flai§len, Moisil §i altiT, in care se oglinde§te
priceperea special& a fiecaruia dintre ace§t1 scriitorT,
precum §i o sincere, dorinta de a Indatori. Citeva iti-
nerare vor folosi mult §i altor drumet!. Doua poesiT
de o innalta seninatate §i de o trumuseta !impede ale
luT Iosif. Sint §i ilustratil bine executate, privitoare
una la muntii GorjuluT, a caror hart& se adauge. Lip-
se§te bibliografia. Articolul frances care se intilne§te
printre celelalte, ar fi trebuit neapii rat sa fie prefacut
In limba noastrE.

Intre colaboratoril AnuaruluT Turi§tilor" e ,Si d.

Calmuschi, profesor de geografie in Galati, care da §i
unele note folositoare cu privire la Dobrogea, cu des-
voltarT une orT prea intinse. D. Calmuschi, mare iubitor

www.dacoromanica.ro
 Societatea turistilor romIni 23

de excursiT, calatoreste In aceasta vacanta cu scolariT

saT prin Bucovina si Ardeal. Acest drum de Invatatura
s'a complicat pe urma cu primirl, cu cintarx, cu re-
presintatiT de teatru. Fireste oricine se va bucura a-
find el UnguriT din Tinutul BistriteT stiu sa ni cinte
Desteapta-te Romine" cind venim de la o granita
ca sa iesim pe alta, si ca doamnele romine din cutare
tirg au hranit pe scolarl cu felurile galas din minu-
sitele for fuse le, ca In sfIrsit elevil d-luT Calmuschi
stiff ce Inseamna o represintatie. Dar ppate ca Intre
atitea surprinderl si placerT a cesti elevl Invata maT
mult a se crede ceva decit a §ti ceva. 4i aceasta e
Tau. Ca si maT sus, n'avem destula putere pentru a
spune : cu cuvinte putine se face isprava teat mare,
de care nicT nu e nevoie sa rasune foile de pe la noT.

Deci e foarte bine ca, excursia altor scolarT, al li-

ceuluT din Constant; se desfasura prin aceleasT lo-
curl ardelene, asa incist sat stie despre dinsa numaT
cine trebuie sat stie si cine se foloseste In adevar de
dinsa.

31 lute 1905.

www.dacoromanica.ro
 VIII.

SERBARITY, DIN SIBIIO.

Asociatia pentru literatura romlna, §i cultura po-

poruluT romin" pofte§te pe Rom Ina de orTunde la ma-
rile eT serbarl de la SibiiA, care vor dura, de la 6 la
15 August. Se vor Linea la aceasta data §edi*le a-
nuale ale societatiiT se va inaugura Museul de etno-
grafie §i istorie al Romini lor ardelenT §i se va deschide
§i o expositie privitoare la intreaga viap, romaneascA
din aceste pArg. Acestea stilt liniile generale, iar a-
main ntele le vor vedea §i pretai aceia, foarte multi,
chiar §i de dincoace de muntl, cari pleaca la Sibiifl
zilele acestea pentru o adunare cum n'atl avut multe
Rominil ping, astazT.

Asociatia" e o societate mare §i veche, car va

Implini In curind cinzecl de and in ImprejurarT ce
nu se pot prevedea de acuma, dar pe care le dorim
prielnice. Ea s'a nascut din curentul neIntrerupt spre
lumina, caret a insufietit de o suta cinzed de anT
macar pe ai no§tri din Ardeal §i terile ungure§t1, din
iubirea adevArata, catre popor, caruia-1 trebuie §coli

www.dacoromanica.ro
 Serbarile din Sibihl 25.

tot mat bune §i mat romane§ti, pentru a putea sta a-

laturi cu alt! locuitorT al acelut pamInt. Ea s'a adus
la Indeplinire- Intr'o clips rara, and amintirile unor
primejdioase lupte purtate Impreuna unisera In inimI
pe credincio§il celor doua Biserici, rivale totdeauna,
din nenorocire du mane une or!, In care anume Im-
prejurari ad Impartit neamul nostru din acele part!
amenintate. De la Inceput, Asociatia" a fost §i a luT
Saguna §i a lul Sulut, §i a Blajenilor gi a Sibiienilor,
0 a Unitilor §i a Neunitilor.
Si aceasta alcatuie§te Insu§irea eT de capetenie §i
cea mat scumpa. Stim cum traie§te..Rominimea acolo,
din voia vremilor ma! mult decIt din pacatele el.
E o fericire ca macar fruntagil cleric! §i laid aT or-
todoc§ilor se pot aduna in acele soboare cu competenta
larga, pe care Saguna le-a daruit, In intelepciunea sa
§i simtul sail practic, Biserici! neunite. Acest mic par-
lament de gospodarie religioasa e, de sigur, nepretuit,
§i e pacat a nu se vede §i la Blaj, unde se aduna
pentru asemenea lucruri numaT clericil, altul ca din-
sul. Dar, In acea adunare, hotarul restrIns al confesi-
unit termure§te din toate partile. Pe cind Asociatia",
a§a cum este, lucrind Intr'un sens sell in altul, Mfg-
ti§eaza ceva mult mat mare. Unde desbina legea, u-
ne§te cartea, lumina. Pentru lumina §i pentru carte
decT, In limba lor, care nu se poate uni cu nimeni,
nicT schimba, nici preface, nici Injumatati §i imputina,
pentru aceste don& tinte mar! ale vietil In societatile
moderne alcatuite pentru desavIr§irea omuluT ca om,
RominiT de amIndoua confesiunile se simt acelagi
neam, unul qi nedespartit. Aceasta o spun, Innaintea

www.dacoromanica.ro
26 0 lupta literary

celor ratvoitorT, adunarile din fiecare an, pe care

nimeni nu le poate opri, cad In ele e vorba de acea,
viat,a a sufletelor care se misc.& liber in tot cuprinsul
lumiT civilisate.

Chiar acuma in urma, s'a aruncat, vorbindu-se de

greselile si ponoasele Asociatier, cuvintUl de Aca-
demie". Dar aceasta societate nu e o Academie, ca
acea din Bucurestl, din Pesta sail orTunde aiurea; nu
este, nu trebuie sa se treads a fi. si nu trebuie sa, a-
junga nicTodata la aceasta stare. Academie' e mai
mult sad mai putin In fapta, dar aid e vorba de teo-
rie, de doctrina un soboras de invatati de o oare-
care virsta, de o faima recunoscuta, cari se Intilnesee
adese orT pentru all impartasi descoperirile si planu-
rile, pentru a cerceta, cumpani, rasplati si Indrepta
mersul stiintil sau al literaturil unul popor intreg sail
unel party numai din el. Pentru aceasta insa, Arde-
lenil sa, n'aiba nicio grija: par. Moldovan, d. losif
Vulcan si altil vin in luna luT Mart din fiecare an la.
Academia Romina in Bucuresti, un mare asezamint
de cultura, cu temelil adinci si menire stralucita,
care, data e astazT si a cite unul domn Tocilescu,
nu va fi mini a caracudeT ambitioase peste pute-
rile ei din generatia de astazi. Acolo trebuie sa se
fats stiinta si de acolo trebuie sa piece judecata dreapta.
si indreptarea fulositoare. Asociatia" in schimb e
si adunare a poporulul pentru luminarea luT, o a-
dunare a orlcuT din acele rindurT dese, bune, har-
nice, intelegatoare ale poporuluT roman de supt acea
coroana strains. Acolo nu se cer memoriT invatate si

www.dacoromanica.ro
 Serbarile din SibiiU 27

scrierl originale, ci prinosul curat al fiecarui ban al O.-

racului, care, dad, sunk, ca §i al bogatulul, e binecu-
vinta t sa, rodeasca rnnit mai mult decit acela, fiindca.
In el zace munca pururea facatoare de minuni. Aid
nu slut tovara§i in munca §tiintii, ale§i Mini §i cu
scumpatate, ci tovara§1 cu tragere de inima pentru
Invatatura romaneasca, cule§I in snopi Imbiel§ugati
prin toate Tinuturile neamulul. A§a. e Asociatia". Dar
din aceasta tiinta a eT trebuie sa iasa simtul uneT
datoriT, Si aceasta datorie n'a fost indeplinita pang, a-
cum nic1 pe departe. E bine sa se spuie aceasta cu
prilejul stralucit de astazi, §i b spun aid, pentru ca,
de §i void fi §f erg acolo, gura mi-e Incbisa in tarn.
strains.
Poporul romanesc de peste munti vrea lumina; el nu
mai poste in imprejurarile grele de astazi fara lumina;
el va rataci necontenit, se va poticni pe toate cara-
rile, va cadea §i va peri data nu i se da lumina. Si
ce fel de lumina ? Nu aceia a ziarelor care vorbesc
politics, iar din literature, traduc Mustangerul negru",
viete de sting sag predicT care ag mai rasunat Inca.
In atitea limbi, sag cite ceva taiat din revistele bu-
cure§tene. Lui 11 trebuie o invatatura statornica, zil-
nica, una fa.cuta ca pentru el §i anume pentru el; o
pine a lul de toate zilele", prin care §i at no§tri sa
fie oamenT aT veaculuT in toata puterea cuvintului.
CuT trebuie sa i se ceara acest dar ? Nu Guvernulu!.
Nu Rominilor din alte parti. Nu cutaruf om singura-
tee. Nu preotulul ca preot §i invatatorului de sat sad
de ora§ ca invatator. Ci vistieriel tuturora, faptei tu-
turora, gospodariei tuturora, care e Asociatia".

www.dacoromanica.ro
28 0 lupta literary

Iata, domnilor, e o zi mare ca aceasta; din bani

bine economisiti v'atI invrednicit a face un frumos
palat; un mused, o expositie, lucruri neasteptate si
vrednice de admiratie si de multamita. Mai luati o
hotartre. Este foaia aceia Transilvania", care iese asa
de rar si tot deapana la socotell ca la o casa de
banca sail la o societate pe actiuni, care c15, In War
titlurile cartilor ce ati tip1rit Ardelenil si care furni-
seaza icl si colo cite ceva invatat,foaie osindita, pe
care o primesc toil si n'o ceteste nimeni. Scoateti-o
din scutecele care o fac schiloada. Dati -1 viata bung,
adevarata si folositoare. Sa iasl in fiecare saptamina
macar, s6, spuie lucrurile ce se asteaptl de toti in
graiul tuturor. Pentru socotell tine nu v6, crede?! §i
faced carti pentru atean ca Matita" Sirbilor, eari
traiesc in aceleasi Imprejurari. Nu cart! de la d-voas-
trg, ci cart! de la oricine, de stiintl usoarl, de li-
teratura, frateasc5,, acelea care ar cadea asupra sate-
lor ca 6 binefacere dunmezeiasca.
Asa o fapta ar pretui de sigur mat mult decits1
mi se ingaduie a o spunetoate banchetele cite s'ad
mai benchetuit si cite se vor benchetui de acum in-
nainte.
7 August 1905.

www.dacoromanica.ro
 IL
MANIFESTATIT CONTRA GRECILOR.

Vacantele ni -au dat In caldurl toropitoare alegerl

comunale si o adunare Impotriva Grecilor, tinuta In
Bucuresta cu multe cuvintArl, cu o singura resolutie
si cu niclun folos. Se stie c5. Indreptarea pe care o
dorim e aceasta: mull& treaba, putin zgomot. Ce is-
prava, ar putea iesi Insl din astfel de tntrunirl si pro-
clamatiI, nu vedem. Grecil ail interese asa de marl In
Macedonia, Inc It le vor urmari si dup5, declaratia in-
dignaril noastre, si el nu le pot urmari decit potrivit
cu temperamentul for 4i cu norma balcanicA, In care
asasinatul figureaza printre mijloacele Ingaduite ale
luptel pentru idealul national. Din partea noastra, orI-
clt am socoti a cinstea noastra care a se face un
traill mai bun elementulul arominesc din BB, lean!, nu
putem sä ne ascundem 111s . ca sint alte granite, ca-
tre care trebuie pironita innainte de toate atentia
noastra. Atuncl, ce? Mijloc pasnic de a face pe Grecl
jnal cumintl si de a-I Incredinta ca. Macedonia nu li
se cuvine, nu exist.. Razboit nu Ii putem face.
Geamurile nu trebuie sA Ii spargem, fiinda atuncI ar

www.dacoromanica.ro
30 0 lupta literary

fi o intrecere In salbatacii. Nu vad ce mal ramine

alta. Si iarasT nu trebuie sä uitam ca, Intro o Grecie
mare §i o Bulgarie mare, nu cea d'intaiu e cea maT
primejdioasa.
... Spartul geamurilor a Inceput insa, la Giurgiu.

7 August 1905.

www.dacoromanica.ro
 X.

SOCIETATEA DE TEATRU DIN ARDEAL.

Anuariul societatil de teatru romin" din Ardeal

apare, ca de obiceia, Intr'un foarte frumos volum. El
cuprinde clieva articole privitoare la adunarea din
urma, tinuta, la Brad, In MuntiI Apuseni, undo RominiT
ail si un gimnasiu, al saracilor pentru strati, ridicat
asa cum este cu cheltuiala satelor de prin prejur.
Printre aceste articole se Inseamna, prin frumuseta sail
folosul lor, al dluI Enea Hodos, care zugraveste cum
se Invata pe vremurI la Brad, si al d-luI P. Oprisa,
care povesteste de fapt Intemeiarea gimnasiulul la
care InsusI a avut parte. E interesanta si statistica
pieselor ce s'aa represintat, in numar imbucurator de
mare, prin deosebitele locuri unde s'a putut injgheba
o societate de amator!. Blruieste Alecsandri, cu acele
comedic usoare, care la nol par invechite, dar care
prin naivitatea for bunt; prin dorinta vadita de a
stirni un ris curat, pot sa fact Insa placerea unuI
public mai putin mestesugit si mal bun la inirfl §i
apoI, pentru motive locale care se tnteleg lesne, a, Jo..
sif Vulcan, respectabilul director al Familiel". \Tee aped

www.dacoromanica.ro
32 0 lupta literar6,

cu mirare comedioarele lui Lupescu §i ale altor actors

cari lncrat pentru nevoile -trupei for ratacitoare prin
ora§e, oraqele §i tirgurr. Sint a4a de naive, dar to tre-
ze§ti rizind, cum mi s'a Intimplat §i mie la o repro-
sintAie de asta iarna, in Brasov, unde, ce e drept
§i aca trebuie sä fie in genere era atita sirguin0
§i inOlegere §i bucurie c pot face placere, din par-
tea actorilor"... Cetind Anuariul, m'am gindit neap6.-
rat Inca o data la caracterul de trufie al literaturii
noastre: avem in teatrul nostru adinci psihologi, scrii-
tori elegang, imitators dibaci al celei mai indrAznete
literaturi straine, dar ce-ar face c4iva oamen! cum se
cade cari vreafi sä petreaca la o represintAie, dad,
n'ar fi Lupescu §i partea cea mai putin pratmita din
opera lui Alecsandri ?
7 August 1905.

www.dacoromanica.ro
 XI.

SERBARILE DIN SIBIIU.

tithe. zi.
Deschiderea serbarilor din Sibiitl s'a facut in ziva
de 5 August st. v. ou o cuviint.a, o masura, o linistita
pomp& tnnalOtoare, pe care n'o va uita nimeni dintre
aceia cari au avut- fericirea s'o vada, agezind-o- apol
in amintirea sa printre taptele adevarat istorice al
caror martor a fost.
Cladita Intr'un lot deschis gi prietenos, ling& un mic
pare, nu toomal departe de acea catedrala, despre
care gi dupe ce am vazut-o nu pot zice nimic de bine,
vecina de curte, In sfir§it, a §colil de fete, Casa Na-
Vonala, e o mare zidire trainica, ce-el tnnaltA cele trei
rindurl gospodare§te §1 cam batrine§te in marea ei ti-
nereta, fora Insusirl qi far defette In ceia ce priveqte
arta. De mai multe zile lucreaza innuntru cu fierbere
biurourile d-lui Corneliu Diaconovicf, organisatorul
Enciclopedier, organisatorul acestul palat, organisa-
torul serbarilor, omul solid, de socotell precise, care e,
se poate zice, Marta in aceasta via0, sufleteasca a
Romtnilor de dincolo care-§1 aqteapta inca Maria. Grija

www.dacoromanica.ro
34 0 lupta literara

Incvartiraxil oaspetilor o ail alt,i1; si e In adevar de

admirat cum au ajuns ace! de acolo sa, afle un locu-
sor multimii, totdeauna neorinduita, nelamurita si pre-
tentioasa, de micT functionarl, de scolar1 In vacant,a,
de cocoane si coconite si de marirT ale lumiT acesteia
pe care In pachete de cite sUpte-opt sute o arunca,
lungile trenurl de la Turnu-Ros pe peronul garil Si-
bilului. Gil despre oaspegi din aceste parg chiar, eT
cunosc obiceiurile acestor Intrunirl si de mult si-ad
luat masurile. Pe el nu-1 ve1 vedea Incurcag 1ntr'un
dialog ca acesta pe care, cu xusine si cu indignare,
1-am auzit si In ziva inaugurarii:
Da' ce, domnule, ea ce ? Da' pentru tine sint
biletele...
Pentru membri! Asociatiel si pentru invitag in
rindul Intaia.
Da' cum, da' ce, ca el sint de aign NoT sIntem
oaspeg.
Cauta,m sa, multarnim pe tog dupe putinta.
Da' cum, da' ce, ca noT am luptat. Las' ca ne maT
prinde pe no!, las' ca mai venim no!, las' ca va, ara-
tam no!...
Dulce fratie, stinta, politica din Romania si o! des-
trabalare...
*
In dimineata zile! de 5 se fac doua, slujbe biseri-
cestf, fiindca, aid stilt doua leg! si, cum a spus-o d.
Cosma In cuvIntarea sa de la banchet, numal un rit
al tututor Rominilor. Una la biserica neunitilor de ling&
primblarea din sus, cealalta la capela unita. Pe la
vre-o 9, cea d'intaid se mintuie, si lumea se grama-
deste spre Casa Nationale.

www.dacoromanica.ro
 Serbarile din Sibiid 35

Sala sedintelor, foarte Incapatoare pentru proportiile

cladiriT, e In curind plina. Pe scent, in fund se vad
ziaristiT, o gramada, dintre cari BucuresteniT mi
s'ad parut ca se deosebesc de ceilalti prin forma ae-
obisnuita a traditionalelor nasurT evreesti sad grecesti;
purtatoriT for avead in cel mal innalt grad chemarea
de a zugravi un tablod din viata national& ca acesta:
natiunea romIna" avea, In adevar, pentru eT si tot
farmecul noutatiT, cu sat far& ImpamIntenire.
In fail, comitetul: la mijlocul meseT batrinul presi-
dent ulutit, fat& find de batrIn octogenar, cu parul
alb, Innalt, des, cu mustata de cavaler, cu ochiT bun!,
albastri, supt ochelarT largi; trupul mic, slabit de
vIrsta, dar vioid Inca si nervos, flutura In redingota
neagra. E nepotul Mitropolituluf unit care a luat parte
la Infiintarea AsociatieT alaturl de marele Mitropolit
al neunitilor, Sagan° ; el InsusT a avut totdeauna o
activitate demna si corectri, vrednica de numele sail.
La dreapta si la stinga, cleric! de amlndoua legile, in
reverends cu margenile rosil si violetei mal tirzitl se
vede Intro el, pe ling& profesorul blajean Negrutid.,
figura foarte cunoscuta, Intro Rominil de aici a d-luT
Cosma, Indreptatorul vie0 economics din Sibiit si
un om de o mare influents, pe care stie s'o mentie
Pare un diplomat batrin, care a Incurcat si descurea,t
multe protocoale.
In banca d'intait a publiculuT s'at ]risat cele d'in-
taid locurl pentru stapinT: prefectul loculuT si comitele
Sasilor, veche dregatorie care traieste mal mult din
amintirl si din frumuseta sever, a costumuluT negru
cu sireturl multe si cu calpacul purtind ca la 1600

www.dacoromanica.ro
36 0 luptd literary

surguciul infoiat. Vin pe urmg scaunele Mitropolitilor.

Mitropolitul loan Metianu, de aid, capul BisericiT
neunite sad greco-orientale, vine de cu vreme de se
a§eaza. Supt calota ro§ie, o fat& trandafirie, de bdtrin
sang,tos, o barb/ mare albs, rasfiratl. E tipul de Sa-
guna, In care nu ggse§ti ins,, inviortnd aceastg liniqte
simplg, supusa gi multdmitg, ochiT aceia marl, foco§i,
de viatg, de lumina, de mindrie, de putere §i initia-
tivg. Preasfintia Sa, Escelentla Sa, e un om al plea,
Indeletnicindu-se cu gospodgria, in care e greil a-1
intrece.
Cant in zadar cu ochiT pe Mitropolitul din Blaj,
Victor Mihdlyi de Ap§a. A doua Excelentg e totu§1
aid, a venit asearg, Intro statul-major al canonicilor,
purtind haine cu gireturi ro§ii §i cruel dgruite de Im-
para,tie. L-au primit la gar& altii decit Mitropolitul
Metianue la mijloc nu §tiu ce socoteall de visite
si s'a dus aiurea decit la Mitropolitul Metianu. 0
clipg care putea sa fie mgreatg, §i innaltgtoare pentru
incurcata zi de astgzi §i pentru toate timpurile a fost
pierdutg. Nu s'a dat sarutare de pace, nu s'a facut
drumul frgtesc, nu s'a luat masa impreung, cina cea
de taint a slujba§ilor aceluia§1 Dumnezed In numele
aceluia§i popor. Nu. Vezi, pe lume sunt forme, ci am,
bitii, §i prude*, qi mgriri §i micimi. Uhul de-o parte,
altul de alta.
Si locul ocupat al unuia ca si locul got al celuilalt
nu shit nicl ele undo trebuie. Oare prin tine s'a ri-
dicat din pulbere, s'a recunoscut pe lume, s'a Impgr-
tacit din lumina invataturilor, s'a tnnaltat la acela§1
rang cu alto natil, s'a organisat In Stat neamul ro-

www.dacoromanica.ro
 Serb rile din Sibiid 37

manesc din Ardeal decit prin aceastg Bisericg, cu un

cap, ca odatg, sad cu doug, ca astge ? Se poate uita
aceasta ? Se poate credo el vechile steaguri cu crucea
ad cazut ? Se poate Incbipui printre ai noqtri o mgrire
mal depling, mal sfintitg prin trecut, mal consfintitg
prin decrete Imparateqt1 dectt a color dol ierarhl ?
Tronuri, jeturi aurite trebuiad pentru dfn iI In frunte,
deosebit de tog gi Innaintea tuturora. 4i, dud colo,
iat1-1 dupd prefect, dupd comite, lingd cine tie cine,
de dincoace sail de dincolo, care s'a putut cocota in
rangul Intgid. In asistentg, protopopY, avocag, depu-
tag chiar, prea putinT, cu mult prea pugn1 Oran!.
Unele despgrOminte shit represintate prin delegati,
altele nu. De la noi, cfgva oamenT tie inimg, cite u-
nul care vrea sd iasd, la ivealg §i profesionititil de /a
Liga, cu bgtrinul domn Gradi§teanu; din fericire, cel ce
au luptat ci inteleg sg fie rasplgtiti, cgcl altfel parg-
sesc... partidul, au ramas pe din afar,. Din fericire
iar, cel trel minictri anuntag, d. Badarld ci alg dol,
ad renuntat la calgtoria. lor.
D. 4ulutill sine cuvintarea de deschidere, din care
prinzl une orl cite o constatare tristg despre micul
numar al color, din bogatie §i inteligentg, can primesc
a face parte din Asociatie. Nu se aude, dar se as-
cultg. Cuviinta e mult superioarg celel de la no! In
asemenea imprejurgrl.
Intrerupere de vre-un ceas pentru ca inaugurarea
sg se faca tocmal la amiazg.
Chid se deschide din not qedinta, scrisoarea de ras-
puns a ImpazatuluT, care multd,me0e din inimg" pen-
tru invitare gi regrets c nu poate veni, e cetitd, on

www.dacoromanica.ro
38 0 lupta literara,

mindrie Innaintea adunariT, care exprima in fata sen-

timentele de credinta traditionala. Vine la rind o scri-
soare a d -luI Alexandru Mocioni, magnatul ungur de
neam romanesc, care nu-0 WO, obirsia, care a dat
banl multi pentru acest frumos palat (ca si pentru
acea Mitropolie pe care ar fi dorit-o frumoasa) si care
ar fi acum aice, data nu 1-ar opri boala. Scrisoarea e
primita foarte calduros. D. Vulcan de la Familia"
spune citeva cuvinte cu un glas pe care Incearca.
a-1 face vibrant. IarasT un lung discuss al presedintelui,
care nu-s1 cruta astazT nicTo osteneala. Par. Mangra,
vicariul episcopal neunit din Oradea-Mare, daunazi e-
piscop ales, dar neintarit, cu toate dovezile de cre-
dinta pe care le-a dat tronuluT, patriel" si natiunil
dominante, spune cu tarie cuvinte care tind sa arate
ca neizbinda nu i-a dat alto sentimente fata de tron,
patrie" si natia dominants.
Ceia ce a fost maT Insemnat data aceasta e de si-
gur aparitia Mitropolitu]uI Mibalyi. Figura zimbitoare,
find, incadrata de Barba scurta si de calota viorie,
innainteaza rapede spre singurul loc care i s'a putut
da. E tot vioiciunea si stiinta de lume care deosebesc
pe capul BisericiT unite. Acuma sta ling& Mitropolitul
Metianu, si mi se pare ca se privesc intre sine ca doT
calatorr bine-crescutT, unul chiar cu totul elegant, can
au facut cunostinta adinioarea in compartimentul for
de tren. Si maT departe, in trecut, vad pe Mitropolitii
Saguna si Lemenyi Intr'o frumoasa zi de Maid din anul
1848, iesind impreuna Innaintea poporulul for adunat
In teas de primejdie si aducind din aceiasi biserica o
solie dumnezeiasca. Ceva maT a,proape vad iarasT, pe Sa-

www.dacoromanica.ro
 Serbgrile din Sibiiil 39

guna §i Sulutit, lucrind fiecare cu puterile sale la inngl-

tarea clgdiril ideale pentru care s'ail potrivit acum,
supt supravegherea d-lui Diaconovicl, pietrele materiale
ale palatuluT in care stab. astazi ca pe aceia§I banca
de vagon urma§il acelor Intern eietori.
Cuvintele de la sfir§it ale d-lui Suluthl rasung clar:
Si/ visitam exposifia.

Cu Mitropolitil in frunte, lumea trece la cealaltg

clgdire, a scold de fete, unde un sir lung de odaT cu-
prind acest Muse') f &r& cheltuialg, numai din prinoase,
care se va risipi In parte mini, end fiecare TO va lua,
comoara innapol, dar care astazi e la un loo, stralu-
cind in ochiT nostri bucuro§1 §i in ochil strginilor.
Sint icoane grele cu maiastra imbrgcgminte de argint,
carts rufoase, frumoase scrisori de ming de prin tim-
purl, antimise de prin 1680 Inca, Intipgrite pe matasa,
sail pinz6, sint foarte multe fotografil si chipuri. A-
cestea deocamdatg in sectia istorica a MitropolieT
sibiiene. Yn altg sectie istorica, a mirenilor de orice
lege, se vgd alte asemenea tipariturT, scrisori, lucrurl
de arta, moaste de tot felul, expuse de despgrtimintul
ClujuluT, de societatea studenteascg a Romgnie June"
din Viena §i de atitia altil cari ail adus pang in oeasul
din urmg §i cari aduc necontenit, zi de zi. 0 a treia
expositie istorica, in alte doug odgi, e a BisericiT
unite, cu alte icoane, cgrtT, rava§e §i chipurT, !atm
care unul intunecat al Vladicgr luptgtor Inochentig
Clain, rupt §i sfgrimat ca inima lui cea mare, qi anal
cu fruntea larga, ochil adinci si mustata mica, tuns&
§i mincatg, a harnicului §i Indgratnicului Sincar. Sectia,

www.dacoromanica.ro
40 0 lupta literary

etnografica dA cea mai stralucitA, adunare de tesa-

turi, cusaturi qi podoabe care poate fermeca ochil qi
bucura inima. Bancile, folositoarea pirghie a Intregil
viett romAnegti de aice, ail o odaie anume.
PArerea tuturora e cA, s'a facut ceia ce nu se putea
agtepta.
Mitropolitil strabat pe rind Wile, unul cu pacea,
cellalt en vioiciunea lui obignuita. Unul lamuregte pe
comitele Sagilor, cellalt ortodoxul prime§te la-
murirl de la d-na CtIgma. Cind unul, cind altul trece
Innainte. Sint doi visitator! distinql, §i nu dol frag
stapinT ai case.
E o clipft cind ItqT vorbesc:
Acesta e scaunul pe care stall, zice pagnic ca-
lota roqie.
SA-tX dea Dumnezed sit star multi, vreme pe el
In pace, raspunde viohi calota viorie.
*
Seara, la 9, o a.sistentl aleasa foarte bine ofinduita
i a§ezata, se afla stfinsa In sala de teatru, undo se
vor InNiqa porturile iii danturile romane§tI de ama-
torT, diletanti, can socot aceasta ca o cinste, §1 de
citiva teranl.
De pe scena Impodobita cu 'mull romaneQtT, ca
dintr'un sat ideal, se coboara In parechT eel d'intaid
dankuitorT. Tipurile sint albe, fine, porturile originale
qi de o bog tie care to orbeqte; migearile, stApinite
cu o qtiin0 desAvir§ita, sint Intiparite de o InnaltA
elegantl. 0 doamna, d-na Triteanu, cinta un eintec de
tars, cut o a§a_ putere de vibratie, incit de la cele d'in-
taiu modulatil ale glasulul sala intreaga e uimitg : d.

www.dacoromanica.ro
 Serbarile din Sibiid 41

Sihleanu, care pretuieste asa de bine musica, fostul

nostru director al Teatrelor fagaduieste §aptesprezece
articole. 0 alta, sora d -rel Minerva Cosma, care a dat
neamulul albumul de tesaturi, se iea acum la intre-
cere in alt cintec, cu un glas de o nespusa .ginga§ie
§i caldura In notele joase. Apol pe rind joaca Bang,
teni In cizme nalte §i haine de oral, Ban6tence cu
rochil de tirg §i tulpane, orl fete din Caral-Severin,
din vechea rain turceasca a Pap! din Timisoara, cu
rochil bondoace, scurte, cu poveri de galbenl de aur,
de marl rotocoale de argint coperindu-li ca o platoqa
stnurile §i ascunzindu-li fruntea ca un vechid diadem
din Egipet. Ca zine din poienile pi durilor ocrotitoare
apar acum Sali§tencele cu valuri lungi stravezil, cu
mined albastril infoiate, cu fote negre ce flutura gi
scInteie din zale de aur ; minile albe cuprind, doua
cite dou., Intriun gingaq lanai vhl pe flacail viol cu
palariuta rotunda a .eranului din munte. i calpfaril
cu caciulile Turcanilor cari ad luptat la Plevna, se
Incoarda, se destind, se mi§ca, brusc, mindru, §i bat
pamintul cu opium In niarquri eroice.
Cine ar putea sa uite o seal% cu aceasta ?

Si acute vad ca uitam banchetul. Am ascultat toas-

turile din galerie. Ele se vor tipari. Aid vreail sa, dad
numaf impresil: D. Cosma inching pentru Imparat.
CuvIntare masurata, cetita facet, care se aude bine.
Doi profesorl urmeaza, dd. Negrutid §i Onitid, cari
lead asupra dumnealor sarcina salutarilor gi urarilor
obi§nuite.
Foarte clar §i cald, par. Ilia Miron Cristea, asesor

www.dacoromanica.ro
42 0 lupM literary

consistorial din Sibiid. Recunoa§te c in imprejurArile

de azT Rominil din Ardeal §i Ungaria nu pot da mult,
dar afirma unitatea for de con§tiinta, cu tots ceIlalt,T.
Cuvintul de Rondnime al tinerilor suna deosebit de bine.
Intins §i larg cugetat, spus cu avint, toastul profe-
sorulul Birseanu din Brasov urmare§te Asociatia" in
inceputurile sale si4 pomene§te daruitorii scri§T in
tabla de our a palatulul nod.
Din partea noastra, s'a auzit glasul d-lui Gr. §te-
fanescu, dar nu §1 cuvintele d-sale, ceia ce a fost,
cred, mai bine. Colegul Em. Antonescu a vorbit, fru-
mos, la inceput prudent, iar pe urma d. Oosma a
incheiat §irul discursurilor.
A doua zi.
§edinta a AsociatieT, consacratti, rapoartelor, propu-
nerilor si alegerilor.
Sala nu ma! e impodobitd, cu chipurile Mitropoli-
tilor: cel din Blaj a plecat, cellalt nu mai are a face
de acum cu lucrarile Asociatiel, in care at de lucru
altii. Lipsesc §i oaspetii strain!, surguciul comitelul
Sa§ilor §i fata ro§ie cu ochelaril stralucitori a prima-
rului Drotleff, litograful albumurilor noastre de .tesa-
tuft, care a- tinut ieri la banchet un foarte cuminte
toast in limba sa maternA" (nu a Statulu!) intim
prosldsirea culturii, adevarata liberatoare a nea-
murilor.
Aierul salii e mult mai putin serbd,toresc; se vad
mai multi terani. Dintre ai nostii, mai nimeni; cutare
s'a dus fiindca n'a gAsit marele rol de pomp, §i va-
nitate pe care-I a§tepta pentru sine. GazetariT au

www.dacoromanica.ro
 Serbarile din Sibiiti 43

plecat, plingindu-se ca tagma for n'a Intimpinat pa

acest pAmint neospitalier primirea ce s'ar fi cuvenit
insemnatatiT for personale §i folosulul cultural §i na-
tional pe care ma rog II aduc pretioasele for
publicatii.
DecT In aceasta lume mal casnicl_incep cuvintarile.
liaportorul e ziaristul de la Drapelul", d. Valeria
Brani§te, Una; dar vechid gazetar, care a lucrat si
In presa bucovineana §i §i-a ct§tigat reputatia nail'
scriitor politic de temperament, dace, nu a unul cu-
getator orientat In toate marile probleme pe care
zilnic trebuie sa., le atingtt maT ales un ziar de aid.
D-sa arata concentrarea treptata a culturiT romanesti
din terile Coroanel Sf. Stefan §i inseamna Si acea
concentrate a culturil romine Intregi In ultimele tim-
purl, pe care o vede numal In Academie. In amanunte
e dese on gresit, teoria ins, e buns, ca §i teoria ro-
stuluT Asociatiel. Mal departs, d-sa arata putina Incre-
dere in iubirea pentru carte a multimilor terane§tf,
care ar raspinge lumina sufletulul de la ele: aceasta
parte din discurs supara §i treze§te protestarT, spriji-
nite pe experienta (in partile bra§ovene, bibliotecile
poporane merg, diu potriva, dbstul de bine). Neastep-
tata a propunerea ce face de a se redacta din Insar-
cinarea Asociatier" dictionare romino-ungure$1 qi
romino- germane, pe temeiul ca asemenea lucrArl ar fi
de nevoie §i pentru ca Rominil de aid sa Inteleaga
atitea lucruri din cartile noastre. Iara§T protestarT in-
dreptAite. Clasele culte crescute intr'un media strain
all cel mult nevoie de un dictionar romino-german ca
al d-lul eineanu, data ar fi bun, qi chiar macar -ea, e rail.

www.dacoromanica.ro
44 0 lupta literar&

Tar teranilor li-al putea lamuri In editiile poporale

unele cuvinte,- dad, n'ar fi greutatea c& uniT dintr'o
parte hate leg ceia ce nu tnteleg eel de aiurea, si el,
maI la urma urmel, niclun carturar nu poate avea
deplina cunostinta a IntregeT VistieriT a poporulul.
Alegerea de vice-presedinte are o Insemnatate deo-
sebita. Venerabilul burin ulutii1, cu eel optzed de
an! a! sal, nu poate cheltui decit puterile slabe ale
Innaintatelor sale batrinete. Vice-presedintele era pang,
ierl d. Atanasie Marienescu, membru al Academie,
Men foarte batrin, ocupat In cel maT Innalt grad de
chestil de gramatica, In resolvirea carora urmeaza
vechl ratacirI de tinereta. E un Wen ca cea maI
mare parte din batrinil nostri; ceia ce ajunge. In le
gatur& cu o chestie de gramatica, si-a dat demisia,
care s'a primit. Numele nouluT vice-president poate s&
Insemne o Intepenire In trecut sad descbiderea por-
tilor pentru curentul eel noa de care se tricalzeste
partea sanatoasa a tinerimil.
0 comisiune de treI se alege, si In numele eT vor-
beste canonicul blajean Bunea, care doming, viata cul-
tural& a Biserici! unite. El propune ca vice-presedinte
pe d. Andre! Birseanu, un om Inca Una; iubit lul si
iubit noun, pentru poesia sufletulul sail curat si bun,
pentru cultura sa Intreaga pentru iubirea de neam
pe care Intr'o form& asa de aleasA totdcauna o ma-
nifesta profesorul brasovean. Birseanu e pentru nol
un frate de &duff si un tovaras de fapte. Nu maT
e nevoie de votare: rostirea numeluT sail ridic& aplause
nesfirsite si puternice strigate de: traiasca". Incer
carile ce face pentru a scapa de o cinste care e si

www.dacoromanica.ro
 Serb Odle din Sibiid 45

o Brea povara, rdmin zadarnice. Aplausele §i. aclama-

tiile Incep din nod. Asociatia" va avea un vice-pre-
rdinte, care va, da chiar de la Inceput lupta cu inertia,
en domnia goal, a formelor, cu minciuna fraselor
neroditoare.
...Pe cind acela41 spirit va izbindi oare §i pe alte
tarimuri, uncle e 0 mat mutt de cucerit pentru cul-
tura neamulul ?
*
Rostirea cumpOnita §i hotartta, original& §i corecta,
simpaticd, pentru sala Intreaga a noulut vice-prerdinte,
se aude dupe, -amiaza, clod d. Birseanu presideaza.
Se dd, premiu invatatorulvt bistritean Teodor Bog-
dan pentru culegerea de pove§ti din popor despre
cel mat mare Domn romOnesc", zice vorbitorul, §te-
fan-Voda cel Mare §i Stint". Dupd, prigonhile pe care
le-a adus autorulut carticica sa, e drept sa. I vie gi a-
cest ceas de rasplata.
Conferinta d-lut Sextil Purariu despre Ciparid tre-
buia s& fie cetita. ; ea a fost rostitO. De la cele d'in-
tAid frase spuse ]impede, energic, de la tale cl'intaid
InlOntuirl frumoase de judecati drepte, de comparatit
noun §i de alusit duioase, sala Intreaga, In care se
aflad totql §i atltia bOtrini, credincio§1 altor teoril §i
datint despre limbs, a fost cuceritO. Sphitul nod, drept,
Intelegator, iertator pentru greselt §i aspru pentru
pacate numat, vorbia prin acest cald glas at InvOta-
tulut tInar. Figura lut Ciparid se desfacea luminoa,sa,
ca o icoana ImbrOcatO In argintul sufletulut celui mat
curat, din sfarimaturile fire§ti ale teoriilor sale. A§a,
aplause ca acelea care izbucnird, cind incheie d. Ptc-

www.dacoromanica.ro
46 0 lupta literary

cariu se vor fi auzit numal rare or In recile §edinte

sterpe ale AsociatieT", de la banchetele careia nu se
Intorcea cineva mai cuminte de cum venise.
D. Silvestru Moldovan ceteste Indelung despre Cheile
Turzil ", un vestit fenomen geografic- din Ardeal.
*
In biserica mare §i nepotrivita a MItropolieY, cite
nnul din mu4i1 visita,torT priveste nesaturat la raiul
de sfintenie §i frumuse0, pe care 1-a zugravit supt
bolta cea mare pictorul Smigelschi, nu care a fost
daruit in generaia, noastra poporul romanesc, ce nu-1
§tie Inca §i nu-1 prquie§te fling nici pe a suta parte
din nit s'ar cuveni. *irul de figurl alegorice care incun-
jura cupola, evangheli§tiT din colWri, chipul cel urias
al Mintuitorulul privind din cheia bolOT cu ochil bunt
de iertare slut stralucite minunT ale liniilor Inv ,tats,
ale atitudinilor indraznete §i noun., ale coloril de o
vioiciune care izbucne§te ca fiacarT ro§iT, albastre,
vioril, verzi din fondul de beatitudine al mosaiculuT
de aur. Picturile HIT Smigelschi vor fi una din gloriile
neamului nostru In acest timp.
, *
Seara, teatru plin la Mo§ Ciocirlan ", oporeta, despre
care s'a vorbit ard de mult, a compositorulul bucovi-
nean Flondor. E o .tesatura u§oara de tablourl tera-
ne§t1 bucovinene din timpurile de dupa anexare, certe
la circiuma. hors, vinatorl de urs, intilnirT In margenea
pAduril. Nurnele de Mo§ Ciocirlan vine de la un bd-
trin zgircit caruia i se fur& banil. El nu dA caracterul
piesel, In care doming,, mult tnal mult dedit zgircenia
lul raspingatoare, frumuseta, tinereta, iubirea, vitejia
coterie*

www.dacoromanica.ro
 Serbari le din Sibihl 47

Musica e foarte savants, plina de avant si de pu-

tere une orT, culeasa din multe amintirT, prea, putin
simp!a, si senina, fara, caracter specific romanesc. Actul
Intahl mai ales e greil In mestesugirea la Al doilea
e prea bun pentru al treilea, care pare sters din toate
punctele de vedere dui:4 dinsul. Asa cum e, ea ar
trebui sa fie flout& cunoscuta si publiculu! din Ro-
mania prin teatrul din BucurestT.
D. Flondor dirija orchestra on multa, caldura, si
jocul, cintecul diletantilor, Intro care se observa si un
profesionist din BucurestY, a incintat si fermecat o
lume care nu era prea deprinsa cu astfel de repro-
sintatil romanestl. Rar se vede Mita iubire pentru
arta din partea eelor ce o executa. Glasul d-rel Ola-
ru era cuprinzator, al d-nel Lucia Cosma de o mare
gingasie si puritate. Lipsia In de obste caldura si pu-
terea. Amindoua se Intimpinau Insa In public nebun
de bucurie.
Ziva a treia.
AstazT tine sedinta Societatea pentru fondul de
teatru roman, adeca aceia care de multi anT de zile
strange banil unuia si altuia, maT mult aT celor fail,
de mult1 banT, cari dat ce nu pot strange, pentru ca
°data si odata o cladire de teatru romanesc statornic
sa se tnnalte in Ardeal, In acel loc care papa atund
va fi dat tale maT multe si maT bune dovezi ca In
el maT mult decIt orTunde aiurea traieste sufletul nea-
mului.
Presidentul SocietatiT e d. Iosif Vulcan, pentru lu-
crarile sale literare din tinereta, pentru cutare pies.

www.dacoromanica.ro
48 0 lupta literary,

de teatru tesuta din cintece, pentru staruinta cu

care, gi cu scriitorl gi farar scriitorr, pe drumurl bune
§i prin coclaurile ratacirilor, conduce Familia", pe
care atita lume o prime§te pentru ca s'o ceteasca
saa sa faca numaT placere batrinetelor d -lu! Iosif
Vulcan.
D. Vulcan, director de. revista, membru at Academiel
Romine, crede de datoria sa §i cu acest prilej sa por-
neasca, de la teatrul romin pentru a se fnnalta mult
mai sus, uncle zborul e mat gred pentru puterl sarace,
pe care virsta le-a imputinat §i mai mult. La Inceput
se aude in sala despre nevoia unei culturi nationale,
despre frumuseta scopului urmarit de Societatea sa,
despre bucuria ce trebuie sa aiba calcine acum cind,
in noul Palat al natiunii, se afla In sfirqit o scena
rid icata de Romini pentru scopurile literaturil dramatice
romanesti. La aceste cuvinte aproba tot! ascultatorii.
Indata Ins& d. Vulcan schimba, nota. D-sa prinde
a invinui pe scriitoriI finer! din Regat ca ar fi striclnd
§i spurcind limba. Aceqti pingaritori gonesc venerabile
cuvinte latine §i aduc in schimb uricioase vorbe slave.
Vorbitorul aduce §1 probe: vinovatii ar fi zicind slovd,
pentru literd, s'ar fi Incrincenind Innaintea cuvintului
popor, pe cind 1nchinaciunea for merge la hidul norod ;
ei ar avea nemernicia de a rosti grozaviile: a alcatui,
a prea-slavi, gospodar, care nu s'ar fi auzind nici
la Banatenii invecinati cu Sirbil, §i aqa mai departe.
Inteun acces de spirit, d. Vulcan, bate') vesel, face
chiar o propositie pe care o infati§eaza adunarit pen-
tru 'a ride de limba cea noun.
Adunarea nu ride Insa de loc, §i niclun semn de

www.dacoromanica.ro
 Serbari le din Sibiiil 49

Incuviintare nu vine macar pentru ca d. Atanasie

Marienescu tace de la batrinul cel mai ramas
in urma. Aceia0 adunare a primit Ins ierT cu a-
tita caldura pe d. Sextit Puscariu cind a spus cu
atita dreptate ca vremea mortilor a mortilor mortI,
d-le Vulcan, ca si a mortilor vii, can in cuvintari
pentru a lovi viata cu armele for mucede, rasarite
din noapte, ca vremea mortilor a trecut, ca sfinta,
marea, deplina limb& romaneasca din toate Tinuturile
stapine0e astazi, In ciuda datatorilor de sfaturl, §i
spre folosul nemargeniteT teranimi, care ni-o da ca
sa-T vorbim In ea, peste toata literatura cea noun §i
buns. Cine n'o stie, s o Invete, dar s'o cleveteas.ca nu-T
Ingaduit nicl chiar unui adev?irat scriitor, care a fost,
este §i va raminea, necum uneT marimm literare ca
pre§edintele societatii de teatru. Si, ca sa incheiem,
d. Vulcan, care vine la Bucure§t1 pentru a vota toate
curentele netrebnice, pentru a ajuta toate intrigile so-
cietatilor, pentru a rasplati toato lucrarile personali-
tatilor ca d. Ion Sirbu cu chipul carora 10 1mpodo-
be0e apoi paginile Familial", d. Vulcan nu crede
oare c& e... s& zicem: nu §tiu cum sa batjocureasca
o gura ca a d-sale acea limb& romaneasca a popo-
ruluT, plina, de vorbe din care nu ni e iertat a smulge
nimic, pia care a prea-marit-o, Cu respect §i caldura,
In cuvinte neuitate, Maria Sa Regale Carol I-ill.
Alt raspuns a primit d. Vulcan Indata. Dupa o con-
ferinta ]impede §i sirguincios alcatuita intr'o limba
bun& era vorba de Schiller a tinarului Horia
Petra-Petrescu, profesorul sibiian Ion Borcia, priete-
nul §i colaboratorul nostru, vorbe§te adunari,T despre

www.dacoromanica.ro
50 0 lupta literary

teatrul lu! Eminescu §i despre ideile luI cu privire la

teatru. §i pe Incetul, In expunerea calda si avIntata,
sincera si plina de iubire, a frumosulul tinar sfios, a-
pare Eminescu cel not, cel descoperit de curInd
aplecat cu o dragoste nemargenita, spre or!ce miscare,
spre once soapta, din ogorul culturil romanestI, calanz
11Iva-tat, Intelept si bun al neamulul Intreg, figura In
care se aduna toate puterile si din care pornesc toate
razele. i acel public ardelean caruia i s'a vorbit a-
titia an! de Eminescu cel rat, crunt demon vrajind
spre pierzare prin frumuseta lul ratfacatoare, acel
public Intelege, simte dreptatea, si pentru intaiasI data
pe aceste tarimurl sufletele tuturora se Inchina Ro-
minulul celul mare ce a fost in poetul genial.

Dupa-amiaza e libera. Fetele luminate fac visite.

CitIva asculta o conferinta economics. Scriitorul aces-
tor rinduri se Intoarce de la Muspul Bruckenthal, In
care intemeietorul a strins, In veacul al XVIII-lea,
citeva opera marl ale artel flamande, unele tablourI
francese bune si apol o mare multime de contraf4cerl
4i imitatil care abia se mat pot privi. In aceiasI casa,
expun pictoriT sasr de astazI scene ardelenestT, por-
trete, schit,e, IncercarI simbolice, dintre care cele maI
bune arata siguranta si experienta rece, iar cele maI
multe sint curat grozave.

Sara, a doua, represiutatie a lui Mq-Cioctrlan. Se

simte nevoia de a da Miercuri si a treia. Dorinta de
a vedea opereta cu costume romanesti e nemargenita.
14 August, 1905.

www.dacoromanica.ro
 Serbarile din Sibiit. 51

Ziva a patra.
A doua §eclinO, a societatiT de teatru. Asupra ra-
portuluT vorbeste un domn maT batrin cu capul ro-
tund si ochiT foarte blinzT. La inceput nu-1 prea as-
culta, dar, chid se vede ca glasul Misfit, subliniat de
gesturl masurate, spune lucruri cumintl, publicul prinde
sa urmareasca cu un adevarat interes o expunere care
trece de obiceit fail, a fi luata In seama. Vorbitorul
e avocatul Nvrila Tripon, din Bistrita, cunoscut i prin
procesul Memorandulul. El arata maT ales care e me-
nirea unul teatru In Ardeal si staruieste puternic si
cu dreptate asupra ideiT ca. arta sa cade sa fie si cu-
rata, Indreptatoare i innaltatoare pentru un public
ca acesta, care trebuie si prin acest mijloc sail for-
meze si desavirseasca un caracter.
Lista noilor membri, culesT cu harnicie, printre cel
adunatT de serbari, se ceteste In mijlocul aclamatiilor.
Ea e foarte bogata. Tot asa de bogata fusese si lista,
cetita acum citbva zile, a membrilor noT IntratT In Aso-
ciaVe, §i aclanArT puternice salutaser& numele epis-
copilor Bisericilor unite (afar,, neaparat, de domnul
acela Instrainat de la Gherla care-0 zice episcop ro-
min), carora li urma inscrierea s'a facut dupe, a
celor d'intaid numele Mitropolitulul neunit Metianu.
*
Dupa amiaza, societatea anuntase un concurs Inna-
intea publiculuT, pentru doua burse ce vrea sa dea:
bursa de tragedie si burst de comedie.
At aparut pe rind un tinar vioiu, dar foarte pre-
tentios, care a spus binisor o scent din Despot-Voda"

www.dacoromanica.ro
52 0 lupta literary

apol un altul, corect §i bgtos, care s'a Incercat cu o

poesie declamatoare, de bung, seam, a d-lui Haralamb
Leca, precum §1 cu o paging din Macbeth, spusg, rail;
apol un al treilea care a savIr§it de la Inceput gre-
§ala de a incepe... nemte§te §i a fost oprit de public
intahl (cam timid In cetatea Saqilor) §i apol de bla-
jinul comitet. Urmarg, In costum §i fara costum, citIva
studentl InhamatT la greoaiele anecdote ale d -lu! Spe-
rantig: el vreail sa li dea un haz, imitind, maT mult
sari maT putin bine, accentul romanesc al strainilor
do cari e vorba. Tingrul cu nemteasca vine cu pro-
ductii cornice propriT, cam naive. La tutT, multa bung,-
vointg §i o lncredere cinstita in talentul ce ar avea
pentru arta dramatics.
Partea neplgcutg, din acest concurs a fost ivirea pe
sceng a unui betiv care purta haina respectata a preo-
tulul romin. CeT ma! multi pareail aplecati sg asculte
pe acest concurent fara cuviintg, pe care comitetul II
ingaduise lute() clipg, de nebagare de seams. Chiar
preotil cari erail de fata In numAr mare nu se incu-
metat sa -1 opreasca. hut fac o cinste ca am cerut
etl aceasta. Ma a§teptam ca toatg, lumea sa fie de a-
ceasta parere, cad poate fi ceva maT scandalos decit
batjocurirea ve§mintului preotesc, care s'a vgzut In
cele d'intaid rindurt ale tuturor mi§carilor noastre, care
se vede §i in fruntea neamuluT, §i aceasta pe scena
Inca neinaugurata a celul d'intahl teatru romanesc,
cu prilejul unel serbarl culturale menite sa se Innalte
Innaintea strainilor §i Innaintea clericilor In§iT, inna-
intea atItor teranT, cari nu trebuie sg, se deprindg
a-gl despretui popa" ? 0 cearta aprinsa se Intete§te

www.dacoromanica.ro
 Serbari le din Sibiitl 53

Intro partenitorii si dusmana preotulul be-Vv de pe

scena. Deputatul Sb,listii, dr. Comp (doctor In medi-
cin1) face miscall violente catre preoW din faAa sa;
citiva tineri cred de cuviint& sa invoce egalitatea
tuturor profesiilor" innaintea artel, uitind ca aid ki
astad anti-clericalism e si anti-rominism si cea mai
elementary lips& de recunostin0.. Placida figura a
d-lul Vulcan planeaza asupra certelor pe care nu se
grabeste a le impaca, dupa cum nu stiuse a le pre-
veni. Odata, d-sa d& voie preotului" de pe scena sa
zica Innainte", si numai la urma face sa piece pe
nenorocitul baiat care nu inOlesese ca de la inceput
chiar datoria-I era sa fad, astfel. in sa multamesc
din toata inima, si cu sentiments de recunostinta
care nu se vor sterge, acestui public ardelean, care
dupa citeva clipe si-a uitat de gficeava pentru ca sa
aclame literatura romaneasea de astad la amintirea
numelul unuia dintre muncitoril sM cel mai devotaV,
cum se credo aid ca sint.
*
Sara, scena Teatruld romanesc s'a deschis printr'un
preludiu, cu versurl si cintarI, alcatuit intr'o forma
corect& de d. Iosif Vulcan insusi, cam n'a vrut sa lase
aceasta, osteneala si -aceast& cinste preotilor tineri,
dintre cari e de fot,& eel maI mare, avintatul cint&re
al durerii §i spera*lor neamului, Octavian Gogal Lu-
mea aplaud& inteOile bune si sentimentele frumoase
care se afia far& indoiala in acest preludiu.
A urmat represintatia Fintinil Blanduzid". Lunga
desfasurare de versurl cintatoare, printre care numai
une on scapar& cite unul cu un foc vita, poema dra-

www.dacoromanica.ro
54- 0 lupta literary

matica, lipsitg, cu totul de miscare, de fapte, de des-

voltare, a fost salvatg, prin jocul superior al d -rel Hor-
tensia Cosma si a surorii sale, d-na Lucia Cosma.
Cine le-a vi zut In 'rolurile for din acea sari, nu le va
uita. Amindoug aveai'i cea mai desgvirsitg, inderninare
pe sceng. Ca Geta si Neera, ele pgreat statui antice,
miscindu-se euritmic ca intr'un basorelief clasic. D-ra
Hortensia Cosma, pe 1Inga aceasta, las& sg, se vadg,
prin transparerqa, de cristal a ochilor sal adevgratul
sutlet al Getel, de duiosie dragglasg, poate prey_ des
zimbitoare , dacg n'ar fi aid' numai durerea usoarg
pe care o putea InfAisa In versuri talentul de elegant
al lub Alecsandri, D. Zaharia Birsan, colaborator al re-
vistel noastre si un poet Eric care ar trebui priAuit
cu mult mai sus cleat, rum se face astgzi, nu se va
supgra dacg-I vom spune ca trebuie sa pgraseascg,
numal decit atitudinele de sentimentalitate pretenti-
oasS pe care Conservatoriul si scena din Bucuresti be
impun orlcul se formeazg prin ele: miscarea necon-
tenitg a ochilor In sus, gesturile de balet, tremurarea,
misterioasa a silabelor, cglcarea tuturor normelor ves-
nice aleThaturii, triste rgmgsite ale scolii vechT fran-
ceze, care s'all. Incetatenit de mult in teatrul roma-
nesc, dar ar trebui alungate cot mai rapede, pentru
binele actorilor de talent pe cari-I are. §i aici trebuie
sg, se facg, astazl chiar, reforma cea mare a sinceri-
ritAii si modestiet fa0, de adevar si frumuseta. D-ra
Voiculescu, care a zis Balada strgmosilor" de d. Da-
vila, e o- actr4g bucuresteang, si pgcatele scolii noa-
stre s'ail vazut toate in recitarea color, citeva strofe
ale poesiel: gargarisealg, smulgere pripitg a silabelor,

www.dacoromanica.ro
 Serbarile din Sibiid 55

gimnastica ochilor, risul _fills al unel desperki de toate

zilele, atitudinea romantic& far& crutare, neingrijirea
dictiunii, stricata prin accentul frances firesc sad volt,
Invatarea neindestulatoare. Cele dou6, Sibiience a1 in-
vins in chip zdrobitor toat& fal§a §coal& a Conservap
toruluT bucuregtean, qi mie unuia mi -a parut foarte
bine. Daca se va urm& §i mai departe cu snobismul
nostru, va trebui s& se creieze o bursa, Inca o burs&
pentru ca diplomatii §i angajatit din Romania s& vie
sä studieze limba clara, eleganta sever& a miqcarilor,
jocul natural §i p1M de idealitate, atit de impersonal
Melt piesa pare a ge represinta intr'o lume superioarl
a e1, in sfir§it insugirile pe care le-ad g&sit §i cigtigat
diletantele din Sibiitl.
Ziva a cincea.
Congrepul bancilor romanegti din Ardeal §i Ungaria,
unite de citava vreme intr'o puternica qi binefaca-
toare federatie, tine gedinta ei de deschidere Innainte
de amiaza. Scaunele sint acum In parte goale. E pleat,
nu numaT pentru expunerea amanuntita pe care o
cete§te secretariul I. L&pedatu, dar mai ales pentru
frumoasa conferint& a aceluia§i. D. I. LapOdatu e fiul
poetulul din Brasov si fratele istoricului Al. Lap6datu.
Poetul a avut numai doT Meg gemeni, cari samana
la trup, fat&, innaltime, cari samana la grasime, de
nu-i pot' deosebi aproape. ET samana ins& tot ma de
bine In puterea, mo§tenit& de la destoinicul for tat&,
de a cuprinde si stapini tot subiectul, de a-1 imp&rti
bine §i expune u§or §i elegant. CAI dintre eel de fat&
gtialt oare ce este politica de discont, degpre care

www.dacoromanica.ro
56 0 lupta literary

scriitorul acestor rinduri n'avea o ideie mult mai

deplina decit a lor ? La sfirsit nu cred sä fi Minas
vre-o nedumerire ascultatorului celui mai putin pre-
gatit. Cu bucurie vad iarasi afirmarea si biruinta unuT
tinar care vine cu stiinta precisa, .iubirea de adevar
si de rinduiall, cu limba puternica, de un avant larg,
a timpurilor noastre. Aid, la band, ca si la Asociatie,
d. I. Lapodatu are, de sigur, un rol foarte folositor de
indeplinit, fie si cu jertfa intereselor sale materiale.
*
Dupa amiaza, iarasi prin Museil. Biserica neunita
are doua sale de odajdi!, odoare, antimise, chipuri,
jeturi, carti si acte. Cea din Blaj expurie, pe ling&
acte de acelasi fel, si un minunat covor cu vulturul,
lucrat in sir de Base, de catre femeY din Maramuras.
Sectia istorica e expositia de istorie a mirenilor.
Se vad scrisorT de la Romania Juna", din Viena, is-
calite: Alecsandri, Eminescu, Creanga; ba chiar ma-
nuscriptul Romaniei pitoresce" a d-lui VlahuO, ling&
alte manuscripte, ardelene. Un Intreg sir de Incaperi
e prins de expositia tesaturilor, cusaturilor si papusilor
in porturl de tara; stapineste mai mult tonul sever
al imprejurarilor sibiiene. Putina, lume se ratacestb
in amanita de tablourl si scheme a bancilor.
E interesanta si lumea care vine sa vada. Foarte
multa teranime in vesminte de serbatoare. Si e o
placere sa vezi portul 'MI cum se apropie de portul
mort, haina mladiata dupa liniile frumoase ale tru-
pului de rasa alaturindu-se de aceiasi haina intepenita
pe lemnul si cirpele papusei. Expositia e astfel indoita,
infrumusetata si facuta vie.

www.dacoromanica.ro
 Serbarile din Sibiill 57

Cele mai multe sgtence privesc abia In treacgt por-

turile din alto Tinuturl. Ele se indreapta raped° spre
dulapurile unde se InNiseazg ale lor, si acolo staff
de privesc Indelung, iar unde sint mai multe la un
loc se Incinge discuVa, pp cind degetele aratg si capul
da, clatinIndu-se, expresia tuturor sentimentelor: de
admira.tie, de nemultgmire, de desprq.
C6,4ile, fire§te, slut acelea asupra cgrora frumosiI
teranl §i albele terance se oprosc maI putin. S'a fgcut
gre§ala de a nu se rindui in destul, dupg norme u-
pare de priceput, de a nu se lgmuri prin pancarte
cu slove marl, grauntate, de a nu se preggti prin
conferinte populare aceastg parte. Astea nu be InO-
legem not", auziiu spunind lIngg mine una din cer-
cetgtoarele In catrinta ale expositiet
*
Concertul societMii bucurestene de cintgli Carmen
s'a dat intfuna din sg,lile miculul palat Unikum. Fars
ridicare de cortina se in§ira pe fondul rosu al pare-
tilor gol eel aproape doug sute de cintaretI. Unele
din doamne §i domnisoare poartg rochii albe, celelalte
sint imbricate romlneste; barbaVI sint toil In haine
de ora§. Tipurile shit cum e firesc Intr'o Capital,
prea amestecate pentru ca tabloul insu§T sg fact, pia-
cete si sg serveasca drept fond potrivit cintarilor. Figura
vioaie, cu liniile tart si ochil marl de stralucire,
amestec de entusiasm, de bucurie pentru opera su-
fleteascg, Indeplinitg, §i de ironie, a maiestrulul
Kiriac apare In frunte. De cind 1-am vazut acum
cinsprezece an!, ca tIngr de viitor" in casa poetulul
Vlahutg, fata i s'a schimbat, primind ca niste intipa-

www.dacoromanica.ro
58 0 lupta literary

rirl de lupta. Tricolorul §i harps se vad pe toate

piepturile.
Se cinta putina musics, clasica sad moderns strain&
si multe cintece romane§tI. Auditoriul prime§te pe rind
din Musicescu, din Timoteiil PopovicY, din I. Vidu §i
din compositiile maestruluT Insu§I. Ariile poporului
nostru se prelungesc In doinirl cu avintul nemargenit,
freamata ca de mi§carea frunzelor codrulul veqnic, sad
salt& In mirarl vesele de herd, Intetitd. Unele a cor-
durI picura cu o limpeziciune de cristal. Niclodata
insa o mai mare evlavie induio§ata nu s'a coborit In
suflete decit la trezirea Inceata a RasunetuluT din
Ardeal" de Vidu. Cind glasul paseril tinguitoare trebuie,
sa se desfaca din marele murmur dulce al mu4imiT
d-ra Elena Bonciu umple sala cu o cintare ma de
puternica, de sigura, de calda, !nett acest cintec de
duio§ie §i nadejde nu mai pare a porni dintr'un piept
omenesc, ci pare ca se coboara de-a dreptul din mdrile
innaAimi ale idealulul:

Munti loi ce \TA fAlitl...

AstlizI, mine, cine kitie,

De nu0 fi voi sArticie?

tiS'i, supt puterea de vrajire a cinteculu!, vorbele a-

cestea pd,trund In suflet ca o profetie Infd§uratd, in
scutecele tainel, qi, imbratiOnd toate tale ce ad lost,
toate tale ce sint astazY, sufletele raspund cintarii:
AstAzi, mine, tine §tie?..,

www.dacoromanica.ro
 Serbari le din Sibihl 59

Ziva a sasa.
Corul romanesc din Romania a mai fost prin par-
tile banaOne, undo a fost intimpinat cu o nespusl
caldura. de °amen' can supt steagurT albastre cintad
aceleasi cinturl de unire sufleteasca, de alipire la
marile mulVml bune, care ni-ad dat Intro atitea alto
darurY si aceste melodil. De acolo, din .ara lul Vidu,
sosesc soli! de arta romaneasca. A doua zi el pornesc
spre satul Saliste, lacasul celel maY depline frumuseti
romanesti In fatA trup, port, limba, moravur!, sat
mare si bogat, care seaman& mal mult cu un fel de
mica, republica a teranilor romini. Trasurile din statia
Mist° duc prin marele praf al drumulul neplouat la
sirurile de car* trainice si curate, care se string
intro muncelele acoperite cu padurl. Notaresul", d.
capitan" Hentiu pe care cine nu-1 cunoaste si nu-1
iubeste pentru firea -! de Rom In sfatos, harnip si pri-
mitor ? e chid Inteun colt, dud intealtul, voinic
ca un tinar ca un trial. din Saliste, nu ca unul
din BucurestI, cercetind, rinduind si Indreptind toate.
Cad Salistenil nu se lasa cu una cu doua. E1 fac
pregatirl marl pentru a gati fraJcilor" cintaret1 o pe-
trecere pe care sa n'o maT uite.
In scoala de linga biserica Innaltata la 1..784, as-
teapta, carul de Weill al Salistel, in frunte cu unul
dintre invatatori. Portul alb si negru se desfasura
de la un capat la altul al micil scene din sala de
serbart i, cind sala Se umple de oaspetl, cintecul
romanesc cel mic primeste cu dragoste cintecul romt-
nes° cel mare al acestora.
Asa, obositl, fiaminzi cum sint, acestia raspund

www.dacoromanica.ro
60 0 lupta literara

Fara forme, e iarasi un concert. Se chat& din ale luf

Dima, care e de fa0 ca si Tim oteT Popovicl, al Si-
biiulul, care a Inv Mat insa In Conservatoriul din IasT;
se data din ale lul Vidu. Din murmurul de glasurl
multe al Rasunetului" se desface iarasT glasul singur
glasul de putere, siguranta, ca o speran0 ce nu
vrea, sä se stinga, glasul de chemare al viitoruluT,
care prin buzele fetiteT banatene din Bucurest zice
in graiul pasariceT mice" din Ardeal, Innaintea celor
maI frumosT si mindri dintre ArdelenT:
Muntilor, ce va anti...
AstAzi, mine, cine ctie ?
Dupa masa cu ciorba, friptura si yin fara menu,
va rog, si tarb, beVe, aproape fart', zgomot In sus
spre Netedul, unul din dealurile din incunjurime, pe
lInga bisericu0 veche. Pe muche, linga izvorul rece
din care InsetaW beau cu paharele de sticla, cu cele
de metal, cu cele de hirtie, cu mina si cu gura care
prinde sivoiul, se deschide n poiana supt marele al-
bastru nesfirsit al cerurilor ocrotitoare. In fund, In
dreapta, In stInga, padure veche. Toate cararile se
pierd Indata la o cotitura rapede. Aid se face dant,
horn de dincoace" si 'fora, de dincolo", cuprinzin-
du-se. ApoT se dna : dupa, alte aril ce zboara In li-
bertate. Ardealul rasuna" iarasl. Freamatul pare ca
vine din padurea toata, si glasul de solo, margenin-
du-se de coasta muntilor hotarulul, II atinge cu pu-
terea preziceril, ca de o varga war& de vrajitor mare,
chid strigarea nadejdiT se Irma* acum de-a dreptul
spre cerurT:
AstAzi, mine, cine §tie ?...

www.dacoromanica.ro
 Serbarile din Sibiiu 61

La plecare, In front de cite patru, cu Salistence

frumoase ca zinele la bratul flacailor for sail flacailor
nostri, uimit,i, lautarir se trezesc zicind: Desteapta-te
Romine". Cine-1 poate opri aid unde sintem numal
nor? Si apor cur i-ar putea face Tau, cad nu e vorba
decit de desteptarna cea sigura, prin lumina, de unde
vin pe rind toate bunurile si toate darurile lumir?
Din cuvintarea pe care o tine un func-Vonar in nu-
mele color ce pleaca, innaintea frumoaser case a pro-
topopulur Stroie, de uncle- vin paharutele de vin ale
desplAirir, se desface acest frumos gind poetic: Data,
printr'un cataclism, Rominimea intreaga, ar pieri, ea
s'ar renaste de la sine in chip spontaneil din acest
colt de eran ".
In sir lung, nesfirsit, prin racoarea serif, supt cele
d'intaiil clipirl sfioase ale stelelor cerului nostru, pe
drumul prafos al seceter si prin miristile de aur, in
vorbe incete si glume usoare, mergem spre gara. Aid'
trenul face calatorilor surprinderea uner Intirzieri de
doua ceasurl. E cit trebuie pentru a juca, pentru a
cinta si a se imprieteni mar bine. Aid frumosul tinar
vinjos cu mustata balaie si poruncitoril ochr albastrr,
care a fost atAia aril medicul, cu si far argintl, al
Salister sale de nastere, si e acum deputatul er ales
cu drag, tine o cuvintare limpede, senina si hotarita.
InnalVind puterea infraOtoare a cinteculur, afirmind
unitatea intangibila a neamulul, ridicind In slava, pu-
terea binefacatoare a .eranulur, el asteapta cu Incre-
dere dupa ramasul-bun" de astazi un bine 4 vent"
de mine.

www.dacoromanica.ro
62 0 lupta literary,

Lungul tren plead In urale, ducind pe al no§tri de

aice, care poartd la ininad lira §i tricolorul.
Ziva a saptea.
CetirT §i confering fora Insemnatate, la Sibiid. EA
ma bucur In Sali§te de ospitalitatea pdrintelui Stroie
si ma 1ntorc In ora§ numal cu trenul de la amiazd.
,,Notaregul" poveste§te in vagon, in duo cu un major
german, vinatorr de urs, vechi §i noud, §i toate a-
devarate.
Dupe arniaza, in Ra§inarir cari cuprind la un loc lea-
gdnul episcopier romane§ti neunite, o casa de teran,
mormintul lui Andrei *aguna, marele el Mitropolit si
cuibul de fericire lini§tita a celul d'intaid poet al Ar-
dealulur, Octavian Goga, la gloria tinara a caruia am
venit In zalele mele de lupta.
*
Seara, represintatie romaneascd In sala de teatru
a °rapid. Se (IA Necinstitir, traducere din roman-
cierul italian Rovetta. Alegerea piesel e o grepla, ca
kd alegerea Fluting Blandusiel". Sint moravurT unite,
prea rare, din fericire, aid. Un barbat ce traie§te In
haul ce i-1 da vinzarea femeiT lul cd.tre uti bd.trin, care,
dupA moartea intimplatoare a bdtrinul iT aceluia, vede
sardcia venind, care pierde izvorul bielygului de rand,
atuncl, nu se poate curd ti de pata care-1 arde, se in-
cured iara§i §i fuge, lasind sufletele ascultatorilor ne-
multamite §i neimpacate. Diletantir ai1 jucat biniyr,
unall mult cu rolurile ne§tiute. ActoriT din Bucure§ti,
d. Zaharia Birsan §i. d-ra M. Voiculescu, ad avut pu-
tere, miyare, avint, in actele al doilea §i al treilea,

www.dacoromanica.ro
 Serbarile din Sibiid 63

care au mirat si atl f ,cuts piing& pe atItia oa-

men! simpl! si boiert" din stalurl, pe atitia teranl In
mijlocul lor. Dar de la Inceput pang, la sfirsit se vede
bine el domnisoara se gindia la frumoasa-I rochie
alba, iar d. Btrsan la figura interesanta, dar nu tocmaI
potrivita cu rolul cell Meuse. Aproape necontenit au
rasunat vocalele prelungite si tremurate, accentul
frantuzit, care se culeg In Conservatoriul nostru. Cine
va fi crezut apol cInd va spune actorilor bucuresteni
ca gesturile simple, ca In viata, slut o conditie nea-
parata pentru a mica pe ascultatorI ? Cine-I va In-
credinta ca lumea vine pentru a vedea rolul prin el,
iar nu pe el In rolur! ?
Ziva a @aptea @i a opta.
Ziva de Simbgtg. a fost cea d'intahl cu totul goalg.
Pang, atuncl tot ma! fusese conterintt clandestine sail
cetirl la care nu voia s mat vie nimenl. Acum si
acestea s'ag. Incheiat.
Totusl oaspetil vin necontenit pentru expositie, care
ramlne deschisa pang hull. De la nol, dupe, dd. C. C.
Anion, Vintila Bratianu, si dr. Istrati, sosesc spre
sfirsit dd. I. Bratianu, cu o Intreaga legiune de tinerl
liberal!, d. Em. Costinescu, a caruT batrineta puternica
face o mare impresie, si apoi o gramada de direc-
tor!" de reviste, de scriitorl romInt" si Dumnezeu
title mal de ce. Cei de la Inceput ati plecat mal toil.
*
Dumineca e aleasg pentru excursia cea mare, la
Saliste, a Asociatiel": Un tren special duce peste
doua sute de oamenI, cu mult mat mult de cum se

www.dacoromanica.ro
64 0 lupta literary

anuntase dar Salistenif ati hrana, bunatatu si iu-

bire pentru orTcit de multi , la ceasurile 3 dap a a-
miaza. CitIva visitatorT merg insg, cu trasurl sail cu au-
tomobilul pe la Cristian, pe la Sacel si Orlat. La 3-4,
toata lumea e In piata SalisteT, si la vederea celor
d'intaia tirasurT se desface mindra horg, de oamenT
frumosT, care, la pavilion", face, In fiecare Dumineca
si serbatoare, podoaba cea maT aleasa, a minunatulul
sat romanesc. Peste podetul de pe rid" e o mare
Ingramadire de fete care pared, zboara din marile
mined albe din fachioalele albe, negre, ce filfiie in
urma lor, de flacaT sprinteni In haine romanestI si de
altiT imbracati nemteste". In curind piata larga e o
framintare de value pe care Insa este tine sa le sta-
pineasca, un Neptun energic, care-sT strigg, cu glas
tare, pe romaneste, al sat: Quos ego,notariul Hentiu.
Ca si atom citeva zile, intaiti la scoala, la cuvintare
si la cintec, si apoT la Neted, in poiana danturilor si
la, obirsia izvorulul rece. Ospatul ospat cinstit, cu
plata vine tocmal desearg, innaintea plecariT de la
11, cu alt tree special.
Micul cor salistean pi-a facut si cu acest al doilea
prilej toata datoria; Iarasi a vorbit par. protopop
Stroie, cel maT mare pops" al SalisteT de astazi, si
care e doctor in teologie de la Iena, ceia ce n'o arata
ins a, decit acelor cari sint in masura sa-1 cunoasca
stiinta si trecutul de profesor la seminariul sibiian.
Raspunde batrinul director al Albiner, d. Cosma,
far& sg, fie insa bine auzit, cu toata luarea-aminte res-
pectoasa care urmareste toate cuvintele sale.
La Netedul s'a jucat Romans" si Hategana" si s'a

www.dacoromanica.ro
 Serbgrile din Sibita 65

jucat §i cadrilul §i va4u1. Co! ce nu jucail, incunjurau

locul dalAurilor, stand pe Innaltimile de prin prejur cu
iarba uscatg §i lunecoasa. Bucurie, de o potriva gi pe
uni! §i pe al01. Pare c o fratie bung cuprindea pe
tog. Seara, Intorsul pe cara, en copiiI fn frunte, pe
cfnd Degteaptg-te RomIne cel bun gi far& primejdie
sung In urechile color cfgva functionari de Stat §i jan-
darmilor. Se aprind focurf de artifica, se strigg, se a-
clama de aceI calguzl fh ve§minte albe, cu entusias-
mul ca raza soarelul abia rgsgrit, cazi sint copila§il
S,li§teT.
La cina intinsg pentru cele doug, trel sute de oas-
peg, pgrintele asesor Ivan, un bunic cu ochil de tIngr,
limpezl §i patrunzatori, Incepe toasturile pomenind pe
aceia dintre eel de fAl cari at venit de departe la
serbgrile culturil §i la InfrAirea suflefelor. Cine n'ar
fi aplecat sg, iea asupra sa cuvintele delicate despre
oamenii condeiulu!" §i barba#1 politic!" ? Dec! vor-
be§te intgiu d. dr. Neagoe, Ardelean mezat In Bucu-
re0, apol un domn prefect, si poetul Proca; acel care a
cintat sfir§itul neamulu! Intrio doing, aminteqte ver-
surile sale de odinioarg §i, recunoscind o gre§eala care
a fost a 1ntregii sale generAii, neindestulgtor infor-
math, §1 aplecata spre uparele osindiri romantics ce
pot Indreptati toate desertarile puterilor §i talentelor,
recunoa§te Induio§at puterea neinfrInta a neamuluf
nostril. Aclamatil puternice salutg Inchin area facutg.
de un ultim vorbitor cgtre poporul de la tarn, care a
Indreptat prin munca sa neintreruptg §i piing de jertfa
urmgrile Instraingrif statornice a boierimii §i a car-
turarilor qi care nicgieri nu e mai mult In stapl-

www.dacoromanica.ro
66 0 lupta literary

nirea insusirilor sale mintuitoare declt aid, In Saliste.

A fort o dovada de bun simt a asupra acestel
dovezT de recunostinta pentru hranitorul, sprijinitorul
si aparatorul nostru al tuturora, care a facut tot tre-
cutul si in minile caruia sty viitorul Intreg, s'atl In-
cheiat cuvintarile.
Uitam pe d. Holban de la Revista Idealists" cu
toastul sat. pentru tog scriitoril ", tinut dupa ple-
carea mea. Scriitoril ral il vor fi recunoscatorl.
Ziva a noua.
0 aparitie noua, in expositie: P. S S. Ignatie Pap,
episcop de Arad. 0 figura de calugar carunt cu li-
niile tarT, pe un trup innalt, slab, cu miscarile still-
gace. Sfirseste iute cercetarea colectiilor si merge sa,
1'3.4 In incaperile band! Albin; sfintirea scolii de
menagiu, adeca, cn voia d-luT Vulcan, regisorul li-
teraturil romine In partile CrisuluT, de gospoddrie,
pe care o deschide Reuniunea femeilor romtne de
aid, dupa ce douazed de ant a tot strins banT cu
ta]gerul.
Slujba se face innaintea cItorva doamne si damn!
din Sibiid. Mi se pare ca obisnuita calota rosie si un
omofor abia cusut cu fir aruncat usor In jurul gituluT
nu se potrivesc prea mult cu o sfestanie facuta de
un episcop, In Cara unde pentru nof cirja lul trebuie
sa fie ca un toiag de Domnie. Raspunsurile le da, cine
se Intimpla si chiar un baietas f6xa guler. TotusT e
de fats si Mitropolitul Metianu, pe care lumea nu-1
incunjura asa cum s'ar cuveni, asa cum voia, si stia
sa fie Incunjurat un §aguna.

www.dacoromanica.ro
 Serbari le din Sibiiii 67

Gtndul aceste! §coll §i osteneala pentru &Lisa shit

mai ales ale d-nel Maria Cosma. Nepoat& a Mitro-
politulu! Miron Romanul, innainta§ul celul de astazi,
sotie a until om asa de puternic §i de cuminte cum
e directorul AlbineT", d-na Cosma tine sail fac&
pretutindenl influenza simtita, §i fara Indoiala c& a-
ceast& femeie priceputa e un factor de capetenie In
viata Sibiiulul; fn expositia de acum, d-sale mai cu
seam i se datoregte partea etnografica, a lucrului
de mina. Dec! e firesc ca d-na Cosma s& vorbeasc&
dupa slujba episcopal& pentru a lamuri asupra ros-
tului ,§coliT cele! noun. A§ Intelege-o, nu atit ca tin
a§ezamint deosebit de §coala superioara case aduce
a§a de mart foloase tuturor familiilor romane§ti neu-
nite, ci In legatura cu dinsa, ca o desavir§ire pentru
viata cea adevarata a InvItamintului teoretic, a§a de
bogat, care se prime§te In ocea §coala. Poate c& la
aceasta parere vor ajunge §i conduc&toril §coliT dup&
ce, timp de citiva an!, se vor face Incercarile.
Mitropolitul raspunde. Are vorba destul de upara,
se Invirte lesne Intfun cerc de idei biserice§ti cu-
noscute §i tie s& aminteasca uncle trebuie, vrista sa
Innaintata. E de sigur prea t&rzitl acum ca s& se
aud& o cuvintare cola, §i plina de 1nnaltare pe care
ar putea-o da atttia dintre aceia, in rangurl mai mid,
cari sint de fats. Strabatem cele cIteva odaite joase,
cam Mr& lumina, In care e a§ezata cu mult& price-
pere §1 cu o Ingrijire fara gre§ §coala gospodinelor,
ling& odaia cu masa lungs unde primesc hrana In dar,
on cheltuiala Albinel", studentil romini saraci din
-toate §colile Sibiiulul.

www.dacoromanica.ro
68 0 lupta literara

Cu 'coat& ploaia care cade, eel doi arhierel §i vica-

riul sibiian Ilarion Pucariu, un scriitor din generaVa,
veche, plead, pe jos la rerdinka metropolitanail vad
trecind Incetinel cu umbrMe de-asupra palariilor
neIncunjurag de nimeni, abia schimbind Intro el cite
o vorba, de toate zilele, §i-mi pare rat pentru aceasta,
Biserica, In care ar trebui ss vedem §i astazi cea mai
adevarata §i mai hmalta a noastra mindrie. GenerAia.
noun, In fruntea careia sta aid asesorul Miron Cristeap
om cult, modern §i impunator prin nobleta chipulul
sat, are mult de lucru pentru a Invia cele ce murisera.

Sara, bal mare In salonul Case de petreceri" a.

oraplui. Multe fete frumoase, multe toalete straluci-
toare, multa bucurie In tinerime. Daca ar fi de sine
statator, acest bal ar multami §1 pe cel mai proton-
tics Bucure§tean, Parisian, ca ss nu zic Budapestan.,
Dar el vine la sfir§itul marilor serbarl ale Asociatiei,.
care se tine cu banul tuturor, §i In buns parte cu
banul saracimil. Si alaturea de ace§ti profesori, func-
tionarl de banca, militari, studentel, de aceste fiice ale
familiilor care all astazi puterea §i banul, a§ vrea ss
vad aces mare mult;ime curata, cuviincioasa, foarte
frumoasa §i foarte nobill In chip, In port §i miraff,
care a dat stralucire §i mare#e zilelor de la Sali§te
§i ni-a adus aminte pe ce temeit sanatos se sprijinl
viata hoastra, a color pe can i-a ridicat sus munca,
priceperea, mo§tenirea §1 norocul. Boierime" avem,
slava Domnuluf, destula In Romania, de la copacul
falnic carell trage radacina din cel mai vechit trecut

www.dacoromanica.ro
 Serbarile din Sibii1 69

al terii, pang, la buruiana crescuta sus prin norocul

pamintului bun in care i s'a prins saminta. 0 avem
destult, $i am scapa bucuros de o bun& parte din-
tr'Insa. S'o mal ntscocim si aid, unde acelasi curent
de via0 frAeasc& trebuie sa strabath toate stratele
uner societag natdonale pindite si prigonite ?
*
in stt insemn purtarea usuratect si Para
Scirsind,
constiint& a preset romanestr de aid si de dincolo.
La nor, serbarile de la Sibiig au mers, in coada in-
formatiilor, alaturr cu stirile despre accidente si c111-
-toriile domnilor ministri, pe cind locul de cinste era
pastrat pentru spurcarea zilnica a adversarului politic
sag pentru lamurirea Imprejurarilor din .erile galbene
§i negre, dui:4 care ni arde inima. Dincoace, Tribuna",
Libertatea", Drapelul", Gazeta de Dumineca", Foaia
poporulul ", Telegraful Romfn" cite nume pentru
nimica goa15.!, chiar si Unirea" 1, abia all binevoit
sg, publics dtava rindurr sect ci sterse, programe im,-
pestritate cu nume, off s'ar'i grabit sa, fact curte unuia
si altuia tiparindu-I prosa oficiala a cuvintarii. Tar, In-
colo, accidentele din toata lumea, fleacurile, nimicurile
si prostiile din cele cincl continente si vesnica bala-
banire cu chestia acelora cars la Pesta se cearta, cu
Suveranul pentru a nu-I lass ci nu-I ajuta sä fact,
revolutie Impotriva sa. Unul a zis aca, altul a scris
aca, un al treilea are de gind sä faca cutare lucru.
§i ce ni pass noun! Nona ni pass ceia ce s'a fAcut
1 Gazeta" din Brasov si-a dat oarecare silinta si a deschis
serbtirilor din Sibiia pagina intiiia.

www.dacoromanica.ro
70 0 lupth literal./

aid, pe ogormul samanaturil noastre culturale, unde

ni creqte roada care satura. De aceasta trebuia sA,
vorbiV,luminatorT aT neamuluT, chemag §i nechemag,
precum despre adunarea for de cultura vorbesc zi de,
zi, cald, mindru, pins, Saqil, ale caror serbarl se des-
fa§ura acum! Cad gazetaria nu e un izvor de ci§tig,.
nicT un cal de parada pe care sa to vada lumea,
nicl o platforms pentru a atinge situaVI politice, ci,
aid ma! ales, o datorie, o jertfa. Cine nu e In stare
a o face, sarse dea In Muff, §i cine poate, sg, iasa in-
nainte §i sail iea cu vitejie §i hotarire locul ce i se
cuvine. Cad far/ o premenire In ziaristica vom ra-
mtnea o gloats care n'are de unde primi sfaturi §i
n'are cum se lute lege.
* 0
Anul acesta a dat Invataturl pe care adunarea din
anul viitor trebuie sa le urmeze. Dar, ma cum
all fost, serbarile neobi§nuite din 1905 all lasat a-
mintirT de o frumuse0 trainica ce se vor adAugi la,
vistieria sufleteasca a neamuluT.
28 August 1905.

www.dacoromanica.ro
 XII.

VERSURI ALE D-REI ELENA VACARESCU.

Dloara Elena Vacarescu ni trimete un nea§teptat

volum romanesc, Impodobit cu o frumoasa, coperta,
colorata: Pe urma dragostel, idil& .eraneasca". E o
scull& pies& de teatru In prosa, cu amestec de versurL
Cartea se va deschide cu bucurie gi se va Inchide
cu triste0, de tog ace ce pretaiesc talentul acestel
scriitoare, pe care deosebite Imprejurarl au daruit-o
literaturiI francese, 4 mi§care de uimire neplacuta
va cuprinde pe ori§icine end va descoperi ca jurna-
tate din carte e cuprinsa de un studio laudator is-
calit: A. P. Vojen. Va aduceg aminte: poetul re-
comandat pentru talentul sail de Shakespeare al
Archive", confererqiarul care a strabatut Ardea-
lul Mend amintirl ne4terse, dar nu §i dorin0 de
a-1 maI auzi. Drama Insaql trebuia scrisa numal
dupa, 0 cunoa§tere deplina a traiului teranesc ade-
varat, cad nicIodata nu se poate face o opera de
frumuse0. decit dintr'un fond de adevar desavIr§it
reprodus cu o sinceritate deplina. Nol entem, e a-

www.dacoromanica.ro
72 0 lupta literary,

devarat, un pppor mic, dar un popor, §i tainele sufle-

tului nostru nu se desfa0 decit Innaintea celul care
ne iube§te cu adevarat, ne urmare§te cu cea mat
sfinta luare aminte §i prinde a vorbi despre nol a,
tuna dud se skate una in suflet cu not. D-ra Vacarescu,
careia-I recunomtem bunatatea ce a avut de a se
Tntoarce la limba noastra, putea Incepe cu acele poesit
de viata personals, de pasiune proprie pentru care e
pregatita prin tot ce a scris Oita astazi §i spre care
vadit e aplecata. Cele lalte, ca o asemenea drama, ar
fi venit la timpul lor, §i atuncT ar fi re1mas.
14 August 1905.

www.dacoromanica.ro
 XIII.

BISERICI MARAMURAENE.

In Albina", d. G. Co§buc d,, cu ilustrAiT, §tirT a-

sura cltorva biserici din partite maramuragene; In
turnul de lemn Inna It Incunjurat de mat multe alto
turnulete de podoabg, d-sa vede o Inriurire scandinava.
Articolul e, de sigur, interesant. Astfel de biserici 1110,
aq lamurirea oblrgiel for mult mai aproape. Felul de
cladire al corpulul for aminte§te bisericile muntene
cu pridvor, care nu sint mar vechl decit veacul al
XVII-lea. Numal de atuncl s'ar fi putut pAstra, chiar
gi hodorogite cum sint, astfel de Injghebarl de lemn:
biserica de stejar de la *cheia In judetal Vas laid e
din anul 1650 §i maT are totu§I zile multe. Rominil
n'a4 luat bisericile maramura§ene de la Innainta§iI
lor, cari le-ar fi avut de zid, ci le-au tacut in§il din
singurul material ce aveau. Acesta fiind Imbiel§ugat
qi neputindu -se adlugi alte podoabe, s'a strIns toat,
maretia §i frumuseta la turnur!. Intimplarea le-a flcut
sa samene cu acelea din Suedia, unde iara§I ziditoril
a1 fost si141 s, Impodobeasca, numa! din Damn.
44 August 1905.

www.dacoromanica.ro
 XIV.

BIBLIOTEC1 CIRCULANTE.

Daunazi am vorbit cu o doamna care se fntorsese

de la neapAratele WI, tot a§a de sanatoasa cum ple-
case, aded, de o sanatate desavir§ita. Era incIntata
(afar, de local, fire§te, de hran6 §. a. m. d.; vezY
plingerile TntregiI boierimi marl, din care se compun
cxclusiv ttrgovetil romtn1). Petrecuse foarte bine"
(asta, se spune totdeauna color ce n'au pleco,t din
Bucure§tI, §t41, ca mIngliere).
E ma, de rar sä petred foarte bine", !nett nu m'am
put opri s'o Intreb cum a fost petrecerea aceia. Am
aflat ca. se Meuse o societate de zece, numal zece
persoane, §i, mal departe, c5, lista trebuia 0, se In-
neap& cu o doamna desp&Aita, careia Intfo a doua
casatorie i-a Innebuuit barbatul §i care cautg, val,
In zildar! pe un al treilea pe care, dupI ImprejurArl
§i Insuqirl, sat s6.-1 nebunea,scl sau sä-I lash. Mal fu-
seserg, excursiY, orbe§te, prin locurl cu totul necunoscute,
de la care se intorcead Innapol fora sa fi vazut, Inteles,
simtit §i cf§tigat a mia parte din ce s'ar fi cuvenit. La m0.-

www.dacoromanica.ro
 Bib noted circulante 75

nastirea de linga otelul bailor chiar nu fusese: nu

still, cum s'a facut". La cutare alta, cu un mare trecut
romantic, cercetase numat o pesters, prin care mere
mult timp pe brincl", etc. 0 a treia e unul din lo-
curile sfinte ale Rominilor, pentru un anume mor-
mint; fusese, ce e dreptul, In biserica, dar nu vazuse
nimic vrednic de luare aminte.
CM fusesera prin acele locurT, In nmica societate" cu
vaduve de barbag nebunt, sad in societatea cea mare,
nu cetise nimic despre aceasta tarn a Rominilor.
i era cald! Trei-patru ceasurl n'aveal ce face;
trebuia sa stagy! Intins.
Nu cetiag ?
Raspuns elocvent, cu ochi! mart-mart.
Saptamini,luni de zile, stall astfel Rucurestenit, Ie-
senit, alV oament cu carte si cu situatit din orasele
Romaniel pe la locurt de bat, pe la manastirl vestite:
pun lumea la cale in micl societat,1", de multe orl
cu nista rosturl marl, fac calatorIT cu carul sail ca-
lk! prin unghiurl de natura sad de trecut de care
n'at nicTun habar, Innainte ca si pe urma, si ,,stall
tutus!". Din cind in cind umbla gazetele vechi, care
miroase a intrigl, a prostie, a nestiinta si a lane. 0
carte nu se vede In mina celor ma! multi; cele citeva,
si mat buns si ma! rele, pe care le tine negustorul
de jurnale" si de carV postale ilustrate se pateaza
de plot si se ingalbenesc de soare. Doar cite un roman
franOzesc cu scoa4a galbena se taste terfelit si
parfumat cu toate parfumurile printre multe unsor!,
ape si pudre.
Niclunul din aceste adapostur! de vary n'arece s'ar

www.dacoromanica.ro
76 0 lupta literary,

mai mira alto neamuri, din cele grokgane §i plicticoase,

fire§teI n'are sr biblioteca de Imprumut, cu litera-
turg. bung. la indamtna °rim!, Intfun time chid toil
au cel mai mult timp ca sg. ceteasca §i chid, in mij-
locul singuratAii frumoase §i maretel taine a Intin-
derilor marl, a 1nnaltimilor curate, sufletul se poate
deschide mai bine pentru a primi chipurile ideale §i
cintarile de armonie.
La intoarcere, fireste, slut afacerile pentru barbati,
tar pentru femel iadul de tarabohl zadarnic, de co-
lindat cu visita, haI-haT, ziulica dupa ziulicg., §i sufletul
se hrane§te singur, cu visuri rele, nemultamiri ne-
drepte, cu despret §i neintelegere pentru viata.
Astazi, cfnd se cete§te ala de putin, §i mai-numar
cartulit de iatac, care se ascund supt perina, scur-
soil ale librariilor parisiene, pe care unel femel cins-
tite ar trebui sä-I fie ru§ine sa le ceara de la librarie,
niclun librar nu mai tine, dupa oft §tM, biblioteca
de imprumut, care nu lipse§te In cel mai pacatos
colt de viata germang englesa sat francesa.

Innainte, era ceva ma! bine.

Intgia§1 data m'am cufundat cu patima, cu o bu-
curie salbateca, cu o nestinsa lacomie In raiul car-
tilor, multamita unel biblioteci circulante. Liceul din
Iasi I§I depana lectiile Jul mai mult zadarnice, prost
acute, fara drag invatate, lipsite de once legatura
cu inima noastra, cu vrista noastra, cu chemarea
ce aveam in viata; desgustatoare buchereala din fie-
care zi, pe care se cazniaft §colaril greol, pe cind cei-
rataciat cu &dui in lumea asta mare §i ne-

www.dacoromanica.ro
 BibliotecT circulante 77

cunoscutg, Librarul Emanuil Haimann Linea pe Strada

Mare o pravglie fiances& si, de oare ce se vindea
putin, deschisese si un cabinet de lectura". Dadea
acasg carti taiate, si clientilor de incredere chiar si
netgiate, dad, se indatoriaa a ceti curat printre foil e
prinse. De atuncl sufletul mien a fost acolo. Trecuill
la Universitate venerabila scoala cu profesori mai
mult farg personalitate pentru studeng cari n'aveat,
de ce sa-s1 formeze una; urmam cursurile, dgdeam
examenele, dar sufleteste tot la cartile lul Emanuil
Haimann Invatam. Am strins atunci un folos nemar-
genit, care-mT va Linea toatg viata.
Am trait vre-un an tot nespecialisat, pang mg spe-
cialislia pentru ca pe urma s& fac ce se cuvine, &rid
specialitg,ti1 ceia ce este al specialitatif, iar luT Dum-
nezeil ce este al luT Dumnezetl. Dacg m'ar Intreba
cineva ce am facut fn acel an, as spune: funainte
de toate, am cetit la Bucuresti cabinetul de lecturgA
al luT Ignaf Haimann.
i intaiasT data m'am gindit ca a putea scrie ci
efi cind m'ad Intrebat la cabinetul de lectura din IasT:
fiindca-mi place aca de mult a ceti, n'ac urea sg qi
scrip ?
Peste citiva anT nu mai era vorba de asemenea
obiceiurT romantice. Se apropia o vristg de fier, far&
curiositate sufleteasca, fara sentimentalitate, farg a-
plecare spre asemenea mijloace de a pierde vremea.
Si totusl ce bine ar face asemenea bibliotecT pentru
aceia, Inca foarte multi, poate, cari ar dori sa ceteasca
far& a putea sg, cumpere!
Sint prea multi library astazT; nu s'ar putea spe-

www.dacoromanica.ro
78 0 lupta literary

cialisa unul in asa ceva ? Anticvarif v1nd, se zice,

din ce In ce mal rani. N'ar putea vre unul din eT, mat
harnic si fndrkn4 sa, puie In miscare astfel multele
cartl, pline de frumuseta si de havatdmInt, care dorm
uitate prin rafturl ?
Iar In acele ora.le de provincie unde abia sint li-
brarl pentru ca.41 de scoala si nu se afla niciun an-
ticvar, nu si-ar indeplini astfel maT bine misiunea for
acele biblioted de liced, alcatuite din cartile felurite
ale daniilor, care zac tnchise sail se pradd, fara ru-
sine de profesorl ? La Primdzia din Bacat, de ex.,
se afla o biblioteca intreaga, nerdsfoita de cind Wa facut
donatia. i cu cit e mal frumos chid yea la gim-
nasiul Sasilor din Brasov cum o lume tntreaga de
tined i batrinT, de femeT, de fete se Ingramadeste In
zilele de Imprumut pentru a primi pe o sttpamIna
hrana sufletulul!
Oamen1 de bine, sfltu4i-vd si lucrati, In loc sa vd,
dusmanit,,T zilnic si sä cd.utatT a IA strica viata !
4 Septembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XV.

CARTE DE COALA.

Niciodatg, n'ail stat la un loc Intr'o expositie mai

multe carti de roala romane§ti decit acuma, la Sibiiil.
Le-am rgsfoit mai pe toate; am recunoscut de acelea
pe care mi-am obosit qi ed copilgria muncitg de leqii
§i de note; le-am luat in mina cum lei gerpele care
nu mai murg sad )aeteze§ti blana ursulul care nu to
mai poate dumica; am dat ins& §1 peste atitea altele
care se cufundg in timpurl cu mult mai depgrtate decit
acelea In care am invatat mult ca sa, qtit putin. La
capatul lungulul §ir statead cgrticelele Ardealului din
generaVa cea mare a veacului al XVIII-lea §i mai
ales lucrgrile WI incai pentru §colaril satelor romk-
ne§ti: abecedar, catehism, gramatica, aritmeticg.
Era foarte interesant sg urmaregti desvoltarea li-
teraturil noastre didactice. Interesant din chiar punc-
tul de vedere al qcolii de dincolo qi al qcolii de din-
coace, dar, pe algturea, interesant §i din punctul de
vedere al literaturil romaneql. Anumite epoce se des-
faceat pentru cgrtile de §coala din strabaterea car-

www.dacoromanica.ro
80 0 lupta literara

tuliilor qi carticelelor, de la tipariturile cirilice zdren-

tuite §i pingarite de vreme pang la lucrarile aprobate"
revazute", adangite", legate in cite unsprezece editil
la un loc pentru ca sa arate mai bine biruinta unuT
luptator de card pentru copii asupra celorlalti.
MO le din veacul al XVIII-lea se Intimpina numai
in Ardeal §i cite una In Bucovina. Iosif al II-lea a
deschis in State le austriace §coll pentru tots copiii
supu§ilor SAT, §i li trebuia, chiar in cele mai joase din
ele, cart' sigtematice, rationaliste, potrivite cu spiritul
eel not. Deocamdata, lipsesc Ins& termeniT, lipse§te
°rice pregatire §i orice traditie. Lipsesc modelele, cu
totul. Nu orlcine se poate incerca. lie aceia a trebuit
pentru deschiderea capitolulul cartilor de §coala In li-
teratura romaneasca un incaT.
Nol aveam dincoace card de qcoala grece§ti pentru
§colile innalte din Iasi §i Bucure§ti, a caror lumina,
aprinsa cu jertfa noastra, se vedea pang departe in
tot Rasaritul. Ace le cart! sint scrise de oameni inva-
tati qi priceputI, §i ele se pot lauda pang astazi, cu
tot formalismul lor, care era §i formalismul tntregului
invatamint enropean din epoca aceia.
Cind ins& veni §i In Principate vremea §colii roma-
ne§ti prin sosirea acelui Gheorghe Lazar, care era A
fie episcop §i care se multami a fi unicul Invatator
al unet §coll tolerate, nu se putea face o prelucrare
pe limba noastra a manualelor ,,eline§ti". Ele erad
menite pentru o treapta mult mai innalta a studiilor.
Lazar nu voi sa iea de,a, dreptul, fara munca, tiparul
cartilor din Ardeal §i Bucovina. Mal multi ant de zile,
el se cazni pentru alcatuirea unor cart' de qcoall, ele-

www.dacoromanica.ro
 Carg de gcoala 81

mentare gi neaparate, care erail 0, se publice, dar din

vina Imprejurarilor all ramas netiparite pang, astazi.
Cel mai bun dintre InvgAace i Ardeleanulu!, Ioan RA-
dulescu, ce s'a numit Eliad, dadu In sfirgit o grama,-
flea noun gi bung, apiece& gpre InOlesul tuturora,
scrisa frumos gi limpede, o adevarata binefacere,
nu numal pentru gcolari, ci un Insemnat gi frumos dar
facut culturil nAionale. Pe o vreme cind focul exage-
Axil& latiniste se potolise o clipg, carticica a fost
primita In toate partile RominimiT cu o deosebita bu-
curie gi recunogtinta. Inca odata cartea de gcoala era
cartea cea mare a unul timp.
Intro scriitoril pentru invatatura celor mid, trebuie
O. se pomeneascg, apol In acest timp un om ale carat
merite pentru scrisul romanesc agteapta Inca sä fie
puse In lumina 1: agerul gi glumetul dascal craiovean
Plegoianu, acela dintre OltenI care a scris mai bine
romanegte. Dincolo de hotar, dupg, citeva Incercari
bang4ene, nu prea izbutite gi fara nicTun spirit, ca
unele ce pomiad de-a dreptul din InrIurirea slrbeasca,
nu mai iegiail la iveall tipariturT pentru gcoala vred-
nice de a fi pomenite.
Totugi In toate partile lobuite de neamul nostru
erail multe scoff, gi gcoll Innalte. Dar Twat/tura se
facea dui:4 manualele dictate de profesorT gi copiate
mai bine sail mai rail de gcolari, cari pierdeail astfel
gi o bung. parte din zilele menite pentru studiu.
*

I D. N. Ditnescu i-a consacrat citeva studil, cel din urmit

In nAnalele Academiel" din acest an. Nota din 1915.

www.dacoromanica.ro
82 0 lupta literara

Un mare avant pentru tiparirea cartilor de gcoala

se porni In principatul muntean dupa Regulamentul
Organic gi mai ales dupl. anul 1848 §i venirea In
Domnie a lui Von., tirbei. Prin contracts strinse gi
rasplatiri insemnate, Eforia bucure§teana a qcolilor
se Ingriji ca manualele de nevoie In toate ramurile
§i pentru toate treptele sa se dea la tipar. Unil nu
se tinura de cuvint, dar aceia furl putini, In acele
timpuri mai cinstite de cum le credem; altil dadura
prelucrari slabe, acute din u§or; se gasira ins& de
aceia cari alcatuira cu munca §i iubire opere trainice:
sa ne gindim numal la dictionariul frances-romin al
lui Poenaru, Florian qi Hill, la dictionariul greco-roman
al lul Ioanid §i la frumosul dictionarid latin-romtn pe
care Incepuse a-1 tipari la Sibiili, cu o ingrijire mi-
nunata, un om ca Nicolae Bala§escu.
Deocamdata, In Moldova astfel de tiparituri fura mai
rare. Dar, chid invatamintul de acolo ajunse in mf-
nile lui Laurian, representantul unul curent cultural,
ccoala din cellalt principat capata un gir de lucrari
complementare, In fruntea carora statea Istoria Ro-
minilor a lul Laurian insu§T, iara§i o carte de §coala
care a fost un eveniment literar.
In Ardeal, Blajul mai ales, cu §colile lul unite, con-
tribui tot atunci la literatura didactic& cu ni§te carti
prea curind uitate §i de mult neatinse.
.1F

Prin Laurian Ins dincoace, prin qcoala cieariana

dincolo, aceste buns carV de §coala fura cuprinqe In
virtejul ratacirilor de ortografie §i chiar de limb& care
le faceaii grele de 1nteles. Indreptarea spre limba po-
porului §i a trecutulu!, pe care o dadu, prin anii '60,

www.dacoromanica.ro
 Cart! de scoala 83

Junimea din Iasi, fu gi aid cu adevarat binefacatoare.

Scrisa In cuvinte §i forme lesnicioase, cartea de coal
se apropi6 intru citva de mintea copilulul §i ajunse
pentru el o hrana, In loc sa fie mai departe o po-
Tara. Clericulul Zaharia Boiu, autor de multe cart!
didactice, IT revine In Ardeal meritul de a fi recu-
noscut gi urmat curentul cel nod.
Dar In curind, §i dincoace gi dincolo, cartea de
§coala decazu. Se ivira prelucratori ?Ara chemare §i
fara §tiintal cari napadira iute toate §colile on mons-
truositati caraghioase. Pentru cele de dincoace, fratil
1Tadejde, din Iasi, fur& pedepsitorii gi distrugatorii,
prin nemiloasa oritica a Contemporanului".
Criticil dadura la rindul lor, prin 1880, o noul serie
de cart!. Ele era& bine informate §i cinstite. Ar mai
fi ramas ca ele sa fie frumoase §i ca ele sa pregateasca,
pornind din fiecare specialitate, un suflet moral, o-
menos, idealist, armonios, deplin §i indraznEi copilulul.
Aceasta nu s'a flout Insa, qi am avut prin astfel de
goo!! o generatie obosita, Innacrita, strain& de orlce
bunavointa, In toga Rorpinimea.
Aceasta nu se mai poate rabda Insa. Un popor In
plink, §i puternica Innaintare simte nevoie de alti car -
turarl declt rebegitii, fricogii §i obraznicil de astazi.
§coala poate da aceasta inteligenfei, aceasta class con-
ducatoare.
ScriitorT puternicl §i marl, invatatl original! si a-
dincl, facet,I aceasta fapta mare: cu jertfa uneT partil
din timpul vostru, dag cartea cea adevarata copiilor
cari vor fi frunta§il neamulul romanesc de mine !
11 Septembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XVL

NUVELELE D-LUI AGIRBICEANU.

Volumul de nuvele pe care-1 dä d. Ioan Agirbiceanu

supt titlul De la tart" ei care e cea d'intaid editurl
a noil tipografil a Luceafdrului din Pesta, nu des-
chide numal speran0 cu privire la talentul acelut
care 1-a ecris, ci afirmg, In chip netagaduit acest ta-
lent. D. Agirbiceanu e, ar6, Indoiala, un tit:tar care-§I
aduce aminte din ce a cetit : cutare deslu§ire tainica
sad cutare chip falnic de haiduc cu sufletul Innegurat
de nedreptAtile vietil, dar nu stricat de ele, vine de la
8adoveann; Sandu-Aldea i-a Itmprumutat precisia unor
am6nunte de natura, gi de la Ciocirlan are eel maI
nofi povestitor roman desfa.§urarea fArl o anumit1
tints dramaticl a unor capitole de viata caracteris-
tica. Astfel de 1nrlurirl se Inteleg la un Una; §i e de
laudat cInd el nu porne§te de la o singura persona-
litate maI deplin lamurita gi hotarIt6, decit a Jul. Ceia
ce trebuie sä se recunoasca Ins& e frumuseta graiu-
lul, foarte concentrat §i de multe or! energic, chipul
firesc In care InfAti§eaz1 vorbirea teranilor §i poesia
de care e strabatut& natura acestul nuvelist. In deo-

www.dacoromanica.ro
 Nuvelele d -luI Agirbiceanu 85

seb1 padurea e bine inteleasa, iubitg, cu putere qi tn.

fatilata inpunator rii taint.
Se poate zice ca niciunul din tipurile d -luI Agtr-
biceanu nu e neinteresant pentru cetitorul obi§nuit
li nefolositor pentru acela care se mai bucura pe
alaturi qi de ctirile noT despre marea §1 felurita ro-
minime pe care le aduce acest volum. IcT vezi
pe bietul satean pe care-1 doboara la pamtnt lo-
viturile slujbagului strain far& raspundere, dincolo cio-
banul bogat in pove§t1 care farmeca pe copiil satulul,
mai departe pindarul tndraznet gi viclean care pa-
ze§te ma de bine, holdele incit mina la amend& gi
vitele care n'ad pascut In ogorul strain decit fiindca
tot el le-a adus acolo; apoi rasare 1'80. de Intunerec
a padurarului romin care-0 ucide domnul fiindca a
Indraznit sä vada in fata lul o simply jucarie de iu-
bire, 0 mai e baciul Wein cu bb.bura lul Wring,
popa sarac din satul cu multe nevo!, alt popa in
lupta cu tnvatatorul pentru vorbe de femel gi pe
care-1 aduce la Impacare nevoia de f}coala, nevoia de
§coala noun a satulul; vezi odrasla de vinator care-0
pune In primejdie viata de copil numai 0, vada cum
se ucide mistretul, vezi Rominul instarit care nu mai
e omul neamulul sau, ci omul banulul, §i doftorul 0-
ranesc, fara arging, al poporulul, fii plutaqii maramu-
-ra§enT momiti qi omorfti de rachiul JidanuluT, ci hoW
cu mina crunta fii inima nepingarita, atitea figuri care
lipsiati In galeria noastra national&
Pacatul eel mai mare al d-lul Agirbiceanu e stin-
gacia. Cele mai multe povestirl n'az'i In ele chiag §i null
afla singure granitele, ci on n'ajung, on intrec. In

www.dacoromanica.ro
86 0 lupta literary,

acest punct trebuie Sd fie mat asprg, critica de sine

InsuO a acestut tinar. Una singurg dintrebuvelele de
astazt ale luT n'are acest pgcat: P/utacii, §i povestea.
Induio§ata a oamenilor muntelut pradat de industria.
mare" a Evreilor, cari duc pe plutele lor, muncind
din greq, aceastg, prada, §i Sint storI la rtndul lor,
prin otrava rachiulul, de aceimi pr.dalnic!, cari ucid
astfel frumusEsta In oament ca §i In locurl, e de sigur
cea mat bine cumpgnita §i mat tntreagg, din aceasta
carte ardeleang, De la Tara", pe care o salutam cal-
duros, cu urarl pentru scriitorul el.
11 Septembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XVII.

DESPRE INNALTUL CLER AL ROMINIEI DE ASTAZI

- CU PRILEJUL UNEi CART! NOUI -

Cetirea car01 pe care de curind d. Nicolae Dobrescu

a consacrat-o istoriei Biserici! din Romania in a doua
jurnatate a veacului al XIX-lea treze§te oarecare a-
precieri, cgrora li fac loc aice, pentru a se putea sta-
bili raspunderi qi scoate, de cgtre cine s'ar intimpla
sg, alb& bunavointg Indreptgri pentru viitor.
In alts parte am flout, impreung, cu istoria lite-
rara, intru citva §i cea bisericeasca a Romtnilor din
toate parOle pang, Ia anul de prefacere 1821. Indata
dupg, acest termin, Mitropolia din Bucureqti a cg,patat
in fruntea sa pe Grigorie, pe cind de mutt timp Inca
Scaunul arhieresc al Moldovei cuprindea pe Veniamin
Costachi.
Pe atunc! Moldova era despa4itg de Tara-Romg-
nea,sca §i Ia Foc§ani trecea Inca o granip, prin trupul
neamulul nostru. Dar Biserica de dincoace de munII
nu cuno§tea, in ceia ce prive§te sufletul, aceastg, gra-
n46. Veniamin Moldoveanul, fiul de boier, §i Grigorie
Munteanul, coboritorul unuf neam umil, erall de o po-

www.dacoromanica.ro
88 0 lupta literary

triva ucenicil scolit celeT bune de cillugarie curata, de

iubire pentru InvatAtura, pe care Paisie o Intemeiase
la Neamt. Acest Paisie era un strain, un Rus, care
simtia numat pentru ortodoxia lul, pe care de la un timp
o Imbraca si In grail, In scris romanese. Pe acele
vremurl batea Insa In largul parnIntuluI yomanesc un
vInt de innoire care trezia avinturl patriotice si In
alte iniml deelt ale tinerilor. Crezul lul Petro Major
Ardeleanul se vestise pretutindenl ca o evanghelie.
Veniamin, un scriitor neobosit, se trezi Intr'o bung,
dimineata cu acest crez pe buze, si el muri cu dinsul.
Grigorie, un scriitor si el, de si mat putin harnic, suterit
pribegia, pentru cl Intimpinase eirmuirea cuceritoare-
a ugilor prin credinta sa neclintitA Intr'un viitor deo-
sebit al nostru. Amindot au 16sat dupe trecerea lor
din viata amintirea unor sfintj al chemarit lor si aL
neamulul nostru. In zilele lor, Bisorica-sT 'Astra tack
locul cel d'intglu Intro factoril can lucrau pentru In-
naintarea culturil romanestl.
i unul gi altul au Meat scoala, aceiast scoal& do
sfintenie si de 1ntelegere pentru lucrul literar si pentru
scopurile Innalte la care el poate servi. Inv6,taceT si
ascultutori de-al lor, tinerl ce crescusera, In cunostinta
virtutilor lor nscunse in mare parte lumil, au ajuns
si et episcopt Niclunul dintre dinsit n'a fost o energie,
un caracter, o fire deosebita de scriitor, dar et au
marturisit In toate faptele lor Invatatura pe care o
primisera. Sfintul episcop Chesarie al BuzAuluT a facut
din tipografia sa cea d'intaiu tipografie religioas& a
Teril-Romanestl, a fost un aspru pazitor al rInduielil
si al cuviintet in eparhia but §i un desavirsit des-

www.dacoromanica.ro
 Despre Innaltul der al Romanie! de astazI 89

pretuitor al bogatiilor ce se pot culege pe patent.

Meletie, fratele scriitorulu! Nicolae Istrati, a avut In-
susid care all fost ale sale, si pacate politico fata,
de Unirea Principatelor , care at fost ale fratelul sat.
Pe atuncI ar fi, trebuit lima oamen! neobisnuig ca
sa, poata pastra, !ntfo epoch noun,, din ce In ce ma!
rAspicat modernt, rostul nalauzitor al Bisericil. AcestI
oamen! nu s'all gasit chid era nevoie de dInsiI. Apo!
In curInd averile bisericest1 trecura In sama Statulul,
si episcopilor li cam lipsira, mijloacele pentru a In-
demna si grabi Innaintarea culturil. Cause personale
se uniad decI cu altele care se puteall schimba ma!
grad, pentru a Injosi Biserica In viata cea noun a Ro-
mIhilor de dincoace de mung.
Capeteniile cleruluI furl luate de la un timp dintre
aceia cari facusera o Invatatura sistematica. Regimul
Regulamentulu! Organic adusese prin anil 1830 Into-
meiarea unor seminaril noun, cu alto programe si alt
spirit deet binefacatoarea scoala de preotie a lul Ve-
niamin. Multamita for Incepura a se ivi cleric! cull!
aducead aminte Innainte de toate ca, erau cleric!,
ca faceaA parte din marea Ortodoxie, ca, trebuiall
sa lupte cu lin Stat doritor de Incalcare, c avead
de cercetat Intinsele domenil ale teologie pure. Aceia
dintre dInsil cari treceat In Rusia pentru desavIrsirea
studiilor emu si ma! fixati In aceasta privinta. CeI mal
bunT cleric! de pe la 1850, fratii Scriban din Moldova,
IsI cheltuira de la un timp toate silintile In lupta
pentru Vladicia canonica Impotriva nesocotintelor laice
ale Guvernulul le Cuza. Pe acel timp episcopil, ales!
ie mill cum, dupe, influence politico si banestl, supt

www.dacoromanica.ro
90 0 lupta, literara

controlul de aproape al Statulul §i chiar dupa, intri-

gile consulilor strainl un Nifon la Bucureetl, un So-
fronie In Tael nu mal infati§all nimic decit apuca,-
turile §i slabiciunile lor. Cel din urma episcop vrednic
de laud& fusese Dionisie Romano, de la Buzad, un
Ardelean din Sacele, spirit larg qi iubitor de lumina.
Romania se Intemeiase, si ea fti indata prada lup-
telor politico, Din ce In ce mal mult partidele pentru
putere pusera mina pe intreaga viata. a unei socie-
tatl care simtia Insa alto neva §i Biserica avu aceialr
soarta. Si ea fu supusa Indata, unui regim conrupator,
care o Injosi rapede i o aduse In jumatate de veac
acolo undo se afla astazi.
Odata Vladicil Incepusera ca ucenicil In calugarie
al unor vestiti invatatori. Apol el pornisera ca monahl
nol, cu pregatire de seminaria. De acum Innainte, cu
creeterea nevoilor vietil ti, nu mar putin, cu nimici-
rea desavIr§ita a manastirilor, lipsite de veniturile §i
de neatirnarea lor, viitorul episcop ill incepea cariera,
dupa, ieqirea din seminarill, ca preot. Daca §tia qi ceva
carte, era pe ling& aceasta invatator, institutor, pro-
fesor de seminarid sail de Universitate. 0 oarecare
cariera politica era de nevoie, $i de aceia eraft prefe-
rag preotil cu talent la alegerl, preotil bucure§teni 91
ieeeni, traind In mijlocul luptelor pentru putere qi stra-
batuti de dinsele. ba une orl preotil de casa a! cutaril
personalitatI hotarItoare In politica.
Episcopul Molhisedec, cu cultura superioara ruseasca,
ortodox strict faza nicio iubire deosebita pentru sco-
purile nationale ale culturil noastre, a luat o parte
Insemnata, la munca de eruditie, care a Ingaduit sa

www.dacoromanica.ro
 Despre innaltul cler al Romaniel de astazt 91

se pun/ temeliile istoriei romane§tI. Dui)/ el s'ar'i luat

gi altT episcopl scriitorl, dintre cari unit stilt Inca in
viata. Astfel de indeletniciri fac cinste und clpetenil
bisericeqti qi-1 ridica, macar din cind in cind, mal pre-
sus de nimicurile vietil noastre de astazT. Dar nici
Melhisedec el insuql n'a avut o parte hotaritoare in
literatura noastra. Caci, pentru ca s'o ail)/ un om,
un curent, o clas6, e nevoie neaparata ca in acel
om, curent sari clasa s/ se Intrupeze cel mai nog §i
mat folositor ideal al neamulul intreg.
Pe ling/ acest ideal preotimea innalt/ a noastra a
trecut pan/ astad far/ sä-1 bage in sama, §i astfel
§i-a sfarimat rolul pe care putea s/-1 aib/. Fara con-
qtiinta de fiecare clip/ a unit/til romane§tY, fArl iubi-
rea cea maI plintt de caldura §i mai adeverita prin
fapte pentru teranimea care infltiqeaza, gi sprijina a-
cea unitate, far/ cele mai marl qi minunate jertfe
pentru inv/tatura §i cartea romaneasca, clerul superior
din Cara noastra va fi ceia ce este : o tagma de func-
tionari, pretuitl foarte putin de societatea laica, cu
toata leafa mare ce li se serveqte qi formele straluci-
toare, dar zadarnice, care li se Ingaduie.
4i 43, de sigur, una din cele maf marl nevoi de astaz!
ca Biserica noastra sa Invie. Acea,sta n'o poate face
decit prin sine.
Ginditi-v/ la acest principin cel cafi, In puterea unel
leg!, putin nemerite de alminterea, vetl avea s/ ale-
geg mine-poimine un Mitropolit Primat al Regatulul
roman. Dm/ legea va Impiedeca sa ridicati pe tine
ar trebui, schimbati-o.
18 Septembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XVIII.

JUNIMEA LITERARA" DIN CERNAUTI.

Junimea Literary" din CernautY Incepe printr'un

,calduros articol fnchinat memoriel iubite a luf George
Popovici de profesorul sucevean Iancu Nistor, unul din
conducatorif revistei. Se reproduc qi uncle din poesiile
prietenului, pline de duio§ie gingaqa, de un sin4 istoric
desavir§it qi de acea ironic fa0 de viata qi oamenf
care a ferit pe George Popovicl de a rataci pe dru-
murile tinoase ale vietiT, fndrepthidu-1 in clipa trista
de daunazi catre limanul de seninatate eurata al mor-
-VI. !mole revista bucovineana, cu intentil foarte bune
de alminterea, fml pare ca face marele pleat de a
canto. originalitatea §i independenta Intr'un drum de
mijloc, unde nu afli du§mani, dar nu cigtief prietenT
l pe care nu se ajunge niciodata nicairf. In fmpre-
jurarile de astazI orfce revista care, din calcul sail
din slabiciune, §i-1 va alege, va pen in scurt timp,
far& sa fi mi§cat gi schimbat nimic. Cad aid nu e
vorba de un om sail altul, ci de cinste §i necinste, de
adevar Ili neadevar, de lumina §i de Intunerec.

www.dacoromanica.ro
 XIX.

LAMPRECHT DESPRE ROLURILE NATIONALE.

Mare le istoric german Lamprecht, affindu-se la,

Salzburg, In Austria, la deschiderea cursurilor Univer-
sitatil de acolo, a fost rugat sg le inaugureze printfo-
cuvIntare. Din ea scoatem unele parer! §i Indemnurt
care par rostite anume pentru Imprejurarile noastre..
and pe de-asupra Germaniel", spune unul din cot
maT sanatos modern! din cugetatoriT eT, qi pe de-a-
supra AustrieT privim departe, la milioanele de frag at
noatri cari traiesc dincolo de .oceane, atuncT descope-
rim cg ma! presus de unitatea politics BO, una §i
maT mare, a culturil. Dumneavoastra, domnilor profe-
soft, sinteV chemati In rindul Intuit a fi pikrtatorl da
culturg pentru poporul dumneavoastra. Numai nqiu-
nea care poate infacila mart putert morale, are un viitor...
Puterea pe care avem s'o combatem, nu poate fi
Invinsg pritar'un liberalism far/ credinta, ci prin ore-
dinta curatg In ideal, prin aceasta libertate disciplinatel...
Na! cautam adevarul : nu ajunge sa socotim adevarul
ca adevgr, dacg, nu voim sa ramInem o fiinta mi-

www.dacoromanica.ro
94 0 lupta literary

serabila (ein erbarmlieher Wicht). Cela ce se straduieste

diva adevar, trebuie sei fie viteaz... Astazr, end iubirea
de caries (Strebertunt) qi bizantinismul se rasfatg, la nor,
lmpotriva for avem o datorie de a sta de sine... Che-
marea noastra e a ni apAra comorile mostenite de la
stramosr, a le Ingriji si desvolta mar departe. Nu toate
straturile poporulur nostru pot face aceasta; Innainta-
rea nAiunilor mail stl totdeauna In mina celor putinr
numar, a conducatorilor. Dumneavoastra Ins6 domni-
lor, cari v5. mindritr ca facet! parte dintre dinsir, lu-
aV In plstrare aceste comorl si nu credefl mime!, ci
Aptuip, In libertate germana §i In adevar german."
Vor cari avetj urechi ca sä nu auziV", cum judecAl
aceste cuvinte ale until om mare din -arg, strgina, care
poate fi ded prooroc §i pentru nor?
11 Septembre 1905

www.dacoromanica.ro
 XX

0 OBRAZNICIE A BLTNILOR NO*TRI

PRIETENI STRATA

A fost vorba nu demult In doug articole dire acea-

stg, revistg despre luminatul bgrbat fiances §i me§te-
rul stilist Belessort din Paris, care, dupg ce dgduse
gata Iaponia Inteo carte de daung21, Indreptase asu-
pra noastrg, asupra mice!, umilel, salbatecei Romanil
mIncgtoare de Jidan.I care o mInInca Indurgtoarele
sale privirl de turist literar, §tiintific §i politic. Am
mgrturisit pgrerea, cu totul personall de alminterea,
cg asemenea visite ale somitgtilor veaculuI ni s'ar
putea cruta, fiindcg, afar& de o parte din boierime,
bucuroa,sa de trufa§I, no!, ce§tialaltI barbari, nu sintem
pregatiti pentru a primi pe altii declt pe semen! no§tri.
Cartea d -lu! Belessort a avut totuqI cine ceteste
Sgmangtorul" §i cine-1 crede In acest mare popor al
Roralnilor ? a avut deo! un mare succes. Once Romin
cu diplomg5 haine §i hirliall de Paris s'a grgbit s5,-0
Impodobeasca biblioteca international& cu acest produs
plin de savoare al mintil omenegti cultivate.
Compatriotilor d-lul Belessort, cari slat foarte adesea

www.dacoromanica.ro
96 0 lupt4 literary,

orl, In press qi literatura, coreligionaril parti1 aceleia din

locuitoril Romaniel cari nu vreail sa vorbeasca roma-
neqte, In numele Vechiul Testament qi al unel nobile
descendente galitiene, compatriotilor d-lul Belessort
cartea nu li-a placut de loc, cel putin In ceia ce pri-
ve§te ideile.
NoI ne simtiseram jignitl in con0iinta muncil ce
am Indeplinit-o pang astazi prin tonul ugurel gi 1u ,tor
In batjocura, foarte politicos de alminterea, In care
calatorul vorbise de trecutul nostru, de care n'avea
habar, de literatura noastra, care-I ramasese cu totul
necunoseuta, de viata noastra politica din care cunos-
scuse numal amabilitatea citorva persoane, de viata
noastra, sociall din care zarise numal un lustru in§e-
lator. E u§or de Inte les pentru tine are inima la lo-
cul el", cum zic conationalil d-luI Belessort, ca nu
putea sä ni vie la socoteala, o descriere pe atit de
pripita, pe cit de ImpodobiU In care era vorba exclu-
siv de boil, de cimpil, de Evreil §i de proprietariI de
saloane de la noI gi In care nu era un euvint despre
Munca noastra cea mal adevarata, mal cinstita §i mat
rodnica.
El bine, gi aceasta trebuia sa ni fie o stra§nica
Invatatura, In relatiile noastre, prea lesnicioase pang.
acuma, cu strainii, §i mal ales cu cel de acolo, de la d.
Belessort , el bine, critica fiances& socoate. carte&
acestul domn ca o colectie de complimente pe care
nu' le meritam, ca un buchet de reclama, pe care
Fite Dumnezeil 1-am fi dorit, 1-am fi cerut, 1-am
fi Indrumat, 1-am fi pl tit chiar. Da, din panegiricul
proprietarilor de saloane, Evreilor, cImpiilor gi boiler,

www.dacoromanica.ro
 0 obraznicie a bunilor no§tri prieteni straini 97

noT am ieqi ca un popor de oarecare insemnatate,

cultura §i omenie, ceia ce nu sintem intfadevar.
Aceasta o tie §i o spune un domn cu don& nume
In loc de pronume, Ernest-Charles, care face cronica,
adeca, a§a cum se inOlege prea adese or! pe acola, un
fel de critics flecare, cu piraturi ca sä rizT, la yes-
tita Revue Bleue pe care Rominil no§tri o ail mat bu-
curos pe masa §i o cetesc mai cu drag decit pe aceia
din bietele noastre reviste sarace ce li vrea mat mult
bine.
D. Charles acela Ernest, care, nefacind insu§I carti,
are meseria de a spurca pa ale altora, §tie toate. Dum-
nealuT, care n'a calcat In viata d-sale pe la not, care
n'a avut in mina o singura, carte In limbo, noastra,
care habar n'are de aceasta limbs, vorbe§te cu cea
mai mare incredere §i precisie despre Once ne privecte.
Asa nu i-a ramas ascuns fapttl a n'avem nicIun
sentiment national, ca patriotismul nostru nu e alta
decit ura Impotriva strainulul harnic, care vine O. tul-
bure lenea noastra, lenea Inna,scuta In acest afurisit
de neam, al carui teran lucreaza opt bun! pe an cu
spinarea rupta pe ogoare de la rasaritul pans la apu-
sul, pan6, tarziu dupa apusul soarelu!. MaT poate spune
dumnealul ell, sintem un popor Moult, adeca, sä zicem,
care ne-am tndaratnicit sa nu invatam carte in impreiu-
rarl tocmai a§a de prielnice pentrn cultura ca acelea
In care s'a lafait poporul d-sale don& miT de an!. Re-
gele nostru e un strain, nerecunokator gi nepoliticos
fats de FranO, al aril Imparat Napoleon al D1-lea,
venit dupa cel d'intaill, care a vrut sa, ne dea §i Ru-
sieT, ni-a daruit Unirea, Itt visurile lul sentimentale,

www.dacoromanica.ro
98 0 lupta literary

pentru care peste citeva ant 1-all dat jos de pe tron.

AristocrAia noastra nu mai poate de nemteste. Nol
totel murim dupg, Nemg, si sintem asa de pacatosI !n-
ett nu murim de dragoste mai curind dupa Rusi, ali-
atil Franciei, cari Rusi ar dori 0, murim de dragos-
tea vitejiel si civilisatiel lor. Ticalos popor si poporul
asta romanesc, domnule Ernest-Charles, de la sail, di
pi, cum to simg si d -ta, Revue Bleue, mai mult di pi
decit de la Paris !
§i asa yin la rind: casele Bucurestilor, care nu sint
frumoase (cd, e si veche edilitatea bucuresteana!), ma-
halalele, asemenea cu ale unul crag chines", cuib de
putoare si de calicie viermanoasa, pescariile d -luI
Antipa, care n'aduc nici pe departe ce ar aduce daca
am face o sanatoasa politica franco-rusa si am crea
pe atitia Jidani, cari nu vreail sd, fie Romini, macar
cetateni romini... §i atitea alto pacate, neexplicabile
ci care nu se pot ierta! Toate infasurate In glume, in
teorii, In cornets de anecdote poleite...
Uite atita pot sa spuie despre Romania tineril noctri
Eyre! cari stall la Paris si poate oamen! mult mai marl
decit dinsil cari ad scat in Bucuresti. Iar d. Charles-
Ernest proclama aceste adevaruri in auzul lumii. Ceva
Insusiri sa fi avind si no!, n'a auzit dumnealui. §i omul
Isi scrie senin aceastd, tritica, pe atIt de nedreapta, pe
tit de obraznica.
Dar asa ni se cade. Nu e nici cea d'intaid lovitura
de picior pe care a primim pentru guduraturile noas-
tre fata, de strain!, $i nu va fi cea din urmA. Dupa
citeva chelalaiturl vom cere lard* favoarea de a fi gi-
dilati pe burta cu virful cizmeT. i iarasl vre-un Er-

www.dacoromanica.ro
 0 obraznicie a bunilor no§tri prietenl strainT 99

nest, on Charles ne va zvirli de supt masa, dintr'o

izbitura.
Paul ce, cu oasele rupte, ne vom Inv Aa °data sa
nu maT incunjuram cu lingu§iri de clue flamind masa
nimanul. Pang se va deqtepta qi In aceasta genera0e
trufia de Valah salbateca, de care s'ati temut fa0 de
stramo§il no§tri once neam a ajuns O. ne cunoascA.
Atund nu vom mat fi amabil!, dar vom fi cuminfl.
25 Septembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXI.

NOII EPISCOPI CATOLICI DIN ROMANIA.

In timptl din urma, Biserica catolica din Romania

si-a schimbat sea Archiepiscopul din Bucurestl. si e-
piscopul din las! nu slut personalitaV care O. se vada
adese or! In via4a noastra socials, si el nu joaca nicl-
un rol In cea politica. i unul si altul se Infasura In
acea taina care place catolicismulul, chiar In locurile
si Imprejurarile In care n'are niclo nevoie de dinsa.
Lumea noastra-I crede ocupatl cu Intunecoase smo-
mill ale sufletelor si, clnd 41 aduce aminte, e numal
pentru a li arunca o cautatura de banuiala. Dectt a-
masa banuiala fara cunosthAa rostulul Inna101or pre-
lag strain! cari locuiesc In mijlocul nostru, e de sigur
mat bung, aceasta cunostinp.. Orlon de mare ar fi In-
rlurirea nivelatoare a Bisericil romane si a spiritulul
propagandist, totusl deosebirile omenest se pastreaza,
si ele shit une orl destul de marl pentru a da o pe-
cote deosebita fiecaril staptnir! pastorale.
Cea d'intaiil schimbare s'a facut la Iasi. Am cunoscut
acolo acum cinci an! pe episcopul Dominic Jaquet,
un Elvetian de limb& francesa, fost profesor la Univer-

www.dacoromanica.ro
 Noil episcopI catolici din Romania 101

sitatea catolica, bine cunoscuta, din Friburg. Om destul

de Innaintat !n vIrsta, foarte cult, cu apucaturi sfioase,
de o politica rece §i trista, acest om fin, slab, discret
n'avea de loc tniati§area unul aprig cuceritor de con§ti-
into:). Foarte primitor gi gata pentru Indatorire, mi-a
pus Indata la disposiVe arcliiva episcopieI, aruncata
In rIndul de sus al regedin01, bate() odaie pustie care
se ruina: nu e de prisos sa, spun ca n'am gasit acolo
nimic din acele grozavii romantice pe care, dupa
modelul Dramelor Parisulu! Ili al haiducilor, §tiad sa
le 'povesteasca redactoril prostug sail §arlatan1 dela
anumite gazete, cari socotiall ca, trebuie sa se maT
samene ura pe Inca o chestie. Scrisorile calugaritelor
dela Sacr6-Coeur, care in cunoscutul institut de fete,
cuprindeail floricele de stil, oftatur1 de fete batrIne qi
erad ma! la urma urmel neroz11 curate, scrise In cea
ma! frumoasa caligrafie, pe hirtie MA.
De fapt, episcopul std In casele parohiale de la bise-
rica din Strada Mare, ni§te Incaperl marunte §i sarace
ca val de capul lor, !lite° parte a ormulul care te a-
me0§te de acel miros pe care cre§tinii, In necuviinta
lor, 11 numesc putoare jidoveascg flindca, nu se poate
gasi alt termin. Personalul case! se alcatuia dintr'o
bucatareasa lemca, care se certa toata ziva cu vizi.
tiul unei trasurl din cele ma! modeste. Atita era toata,
pompa; toata taina se Incheia In cele mat buns darurl
de strugurl §i In parerea until cleric naiv qk bolnavi-
cios ca am pierdut, nefacIndu-ma, catolic, un rost a§a
de mare ca acela de cardinal. La dol pa§T era biserica
stralucitoare a Trel-Ierarhilor §i, ceva mal departe,
greoaiele turnurl ale Mitropoliel noastre cotropiall to-

www.dacoromanica.ro
102 0 lupta literara

tul cu umbra tor; episcopul Jaquet cuno§tea pe Min-

dul Mitropolit Iosif §i avea toata consideratia pentru
cucernicia venerabila a stintului batrin.
In acelaqi timp, Archiepiscopul Xaveriu de Hornstein
I§I facuse in Bucuresti cu totul alt rost. i el un Svi-
terian, dar iuncar, nu profesor, om energic, al caru/
spirit cotropitor fusese Intemnitat prea mutt& vreme
In cercul Ingust al unel parohll de sat, el urmaria
lucrml marl. Palatul pe care gi-1 eladi, e de toata fru-
museta §i vorbe§te acelul care-1 vede, de ambiVe qi
dorinta de putere. Aceste scopurl, marturisite limpede,
II stricasera toate legaturile; la palatul RegeluI cato-
lie" de care §tia sa vorbeasca foile flecarilor §i ale
celor ahtiati de putere, Monseniorul Hornstein era foarte
rail privit, mat ales de la botezul copiilor princiarl; cu
clerul nostru Innalt se stricasera lucrurile din capul
loculul. In sfir§it, ceea ce SQ ctie -ma! putin §i se poate
spune acum clad unul nu mat traie§te, tar cellalt a
plecat de la not ca sa nu se mat intoarca, ceI dot §eft
al catolicismulul In Romania traiad rail. Ca,suta din
Iasi era un adapost pentru aceia dintre clericl can e-
rail urmarit,I cu fulgere din palatul arhiepiscopal de
la Bucure§tl.
Cei dot prelatI Infatiqail de asemenea doug felurI cu
totul deosebite de a Intelege chemarea Bisericil cato-
lice la not. Pentru archiepiscop, ea trebuia 0, Inceapa
o lupta fart, crutare cu ortodoxia, razimIndu-se 1ntru
aceasta pe Puterile strain°, pe Franta, traditionala a,
paratoare In Orient a legit latine, pe Austro-Ungaria,
adeca, mar mult pe Ungaria. Trebuia sa, fie §i sa, ra-
mlie un acezamint strain, de limbo. strains, cu scopurl

www.dacoromanica.ro
 Noll episcopl catolicT din Romania 103

strains si cu mijloace tot asa de strains. Clue Incearca

asa ceva, 41 cheltuiegte silintile §i maT In zadar de-
oft cu o propaganda. Sintem In masura astaz1 sa pu-
nem la locul lul pe oricine 1ncearca a Instraina ceva
din ce stap1nim.
Monseniorul Jaquet nu era un om hotarlt, si poate
ca dose or! IT parea rail clupa linictea catedrei sale
la Friburg, uncle s'a Tutors acum. Dar era Incunjurat
si sfatuit maT ales de oameniT cari dadusera o coloare
episcopatulul Monseniorulu! Camilli, tnnainta§ul sad,
In rIndul fntfill parintele Malinowski, preot In Iasi,
nascut In tarn din parinti poloni, cari datoriat Roma-
nieT o recuno§tinta ce nu e uitata de fiul lor. Pentru
acest sere de cleric! latin!, Biserica catolica n'avea de
ce sa fie strain& si nicT cum sa fie astfel: ea avea a
face cu teranT cari, mergind la biserica for deosebita,
vorbind In Moldova §i ungure§te, iar In Muntenia O
bulgareOe, nu puteall fi crutatI, si n'avead de ce sg, fie
crutati, de o romanisare neaparata. Pe de alta parte,
In °rap ea avea credincioO de toate neamurile, cari
se puteail tnOlege numal romane§te §i aveall nevoie
de predica In limba noastra. Catolicismul putea sa aiba
un viitor numaT tiindu-se stens de o Romani° care
exista acuma, cu nevoile, interesele si idealele sale.
Acest partid voia o Biserica remind catolica §i se
gindia la o Intelegers cu Uniti1 de pests ;nuntl.
CamiliOil all fost 1ntaid InvinO; /episcopul de Iadl
a irebuit sa piece. Peste putin qi Monseniorul Jaquet
TO parasia Scaunul; atuncl a fost crisa, care s'a re-
solvat si prin moartea neprevazuta a archiepiscopuluT.
Noul Papa Piu al X-lea a facut pe episcopul Camilli,
care nu ne-a pierdut din vedere niciodata, sa se

www.dacoromanica.ro
104 0 lupta literary

intoarca Iar locul din Bucuregtr I-a dat acuma rectorulur

Colegiului grecesc sail unit al Propagandel din Roma,
Raimund Netzhammer, fost profesor §i la Eucure§tr §i
un prieten al d -luT Vladimir Ghica, trecut, cum se §tie,
la catolicism.
Curentul care tine sama de nor, ne recunoaqte qi
nu cauta, sprijin in afara, a invins in parte. El mar
are ins& multe, foarte multe de- schinibat. and semi-
nariile catolice vor fi §coll romane$1 ci clerul catolic
de la nor nu va fi alcatuit din strain!, ci numal din
Romini luati din Ardealul unit, nu ne vom face catolic!,
precum, dad, niam fi trait tot trecutul in catolicism,
nu ne-am face ortodoce!, dar or!ce om cuminte va fi
deplin impacat cu existenta in Romania a organisaril
catolice.
2 Octombre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXII

GENERATIA. CEA NOUA IN ARMATA

1N LEGATURA Cu CARTEA : nINSTRUCTIA TEORETICI A GRADELOR
INFERIOARE §I A SOLDATILOR IN ARMATA. ROWNAN,
DE al'. AL. D. STURDZA.

Pang, acum citiva an1 abia se putea spune ca, a-

yearn o scoala sateasca, adeca o scoala pentru prefa-
cerea teranilor din Romania in gospodarf luminati,
stiind ce sä fad, din pamintul §i alte inlesniri ale lor,
si In Rominf constienti de drepturile care le ail si de
felul cel mai potrivit, pentru el si pentru Ora, In care
le pot exercita. Partea cea mai mare; mai curata mai
voinica, In trup si mai cumpanita la minte din locui-
toril Regatului roman era Inlaturata, pe tacutele si in
dosul formelor de civilisatie celor mai stralucitoare, de
la binefacerile culturil.
Aceasta s'a recunoscut pe deplin numal In clipa de
indreptare, precum e firesc ca numal atuncl sa se re-
cunoasca greselile.
D. Haret va pastra totdeauna, in ciuda tuturor de-
vetitorilor sal, meritul cel mare de a fi pus cartea In
mina satelor, ceia ce face mai mult de cat o mie de
discursurl inute de cel mai gura-de-aur" politician

www.dacoromanica.ro
106 0 lupta, literary

al tlrgurilor i decit o mie de istetiml iscodite de cel

mat maiestru organisator de alegerI. Astaz! Intemeieto-
rul scolil poporane nu mat e ministru, i un coleg al
sad o, dulce colegialitate a teri! noastre! face
ce poate pentru a-I strica isprava, c Eli cum ar fi
meinia. deosebire de principin ,
vorba de d. Haret liberalul si de d. Vladescu o te-
si nu de interesele
cele mat marl ale neamulut romanesc, care nu e nici
liberal, nict conservator §i traieste pentru altceva decit
pentru parasitil sat. Putem pastra Insa nadejdea Cl
mine, supt liberal' sad supt conservator!, lucrurile vor
porni iargst pe calea for norma16, desvoltIndu-se trep-
tat si sigur, fara, vre-o alt5. revolutie personala, ca a-
cea de astazI.
Chiar atuncl Ins& cind scoala satelor va capata mule
de InvAatorl a caror lips& o martufiseste d. Haret $i
pare a o tagadui, prin suprimarea de scoff normale,
urmasul s tl, problems luminaril poporulul In Roma-
nia nu va fi pe deplin deslegatk In InvtitAmInt nu e
vorba de ce d scoala, ci de ce pastreazg §colarul, si
aceasta nu numal In vesta copilarieT, ca o -cununa
de premil, cu frunzele uscate, care se arunca mat tar-
zi ci gi mat departe, pans la batrInetil. Trebuie ca
§coala s6, indemne la cetitul pe viata, trebuie ca ea
sa trezeasca In suflet o curiositate, o nevoie de a sti,
de a afla zilnic, de a se lamuri asupra oricaror Intro-
barl interesante pentru neam.
Pentru aceasta, in alto ter! salt cureurile de repetifie.
Ca sd se dea, un exemplu, Sa,si1 din Ardeal, can lupta
Inviersunat pentru a 'Astra cit mac mult neamul for
Imputinat, menit sä se stings, potrivesc asa !nett la

www.dacoromanica.ro
 Generatia cea noun Iti armata 1Q7

maturitate fostul scolar maT are unele legaturT cu In-

vatatorul sail si se Intoarce la el de la munca pentru
all Improspata viata sufletuluT.
Astfel de cursurl nu le avem !ma. MaT tTrzit se vor
putea face, In locurile unde Invatatoril tinerT Sint si
oamenT harnid si oamnnl de inima, si unde, pe de alt
parte, nevoile traiulul nu vor fi prea storcatoare si
demoralisatoare pentru un reran deznadajduit, sezatorl
de cetire si sfatur! In lungile ceasurf, moarte pentru
munca, ale noptilor de toamna si de iarna, dud de
obiceiu sateanul nostru dormiteaza ca si ogoarele lui.
Aceasta Ins& e deocamdata numaT o dorinta pentru
viitor.
Dar, dud acela care a Invatat la scoala satuluT ce-
titul, socotitul si ce-I trebuie din cunostinta teriT, nea-
mulul si a trecutuluT lor, Tmplineste vrlsta de &ma-
zed si unul de an!, o nevoie maT tare decit mice 11
chiama pe trel an! de zile la deprinderea armelor, la
pregatirea ca ostas, pentru apararea pamintulul teril,
a cinstel si a viitorulu! eT Pe trel anl el e smuls, ma!
=it sail ma! putin deplin, de la datinele sale de trail,
de la deprinderile sale de lucru, de la vechile sale a-
pucaturi care dese orT nu se maT potrivesc cu vremea
noastra si-1 in In loc fats de alto neamurl. In acele
treizeci si sese de lunT, el e stramutat Intr'un oral,
unde lumina se raspIndeste zilnic Intro locuitoril mat
InstaritT, el locuieste o casa bine cladita, aerisitgl
strabatuta, de sokre. El mica pe drumurT pietruite si
drepte, Intro curt! Imprejmuite dupe, cuviinta. Mines.-
rea lul e ma! felurita si pregatita mal bine, zilnic i
se 1nfat,,iseaza prilejul de a sta de vorba cu oamenT

www.dacoromanica.ro
108 0 lupta literara

cari, de gi poarta galonul, nu sint decit fra01 sal de

arme, cari in ceasul primejdiel shit chemag a infrunta
acelea§I gloante pentru mindria steagului §i mintuirea
tern. In sfir§it, zi. de zi, anumite ceasurl slut Intrebu-
intate pentru a i se face §coala.
0 §coala de razboiti, care nu poate avea niciun rost
!ma, niciun folos fara trezirea la via0, a vechilor cu-
no§tin0 adormite, capatate la invAator, far& Imboga,-
.tirea §i potrivirea for pentru nevoi practice ale vietil.
In teorie, a.la este. Regimentul desavir§e§te §coala
rurala. Prin Tnvatator §i prin gradatil casarmel popo-
rul se de§teapta la lumina, in gospodarie ca §i In cu-
getare. §i, cind to uig bine, vezi ca oastea n'a dat
celul care a trecut prin ea decit oboseala, o amara-
ciune mal mare fats de aceI can ail putere asupra
14 o slabire §i mal multa, a simtulul de dreptate
§i un numar de Cleprinderl rele, care une orl nu-1
fac potrivit pentru via0 Intro aI sal de acasa,
uncle ar trebui O. fie acum un sfatuitor bun §i un in-
dreptator luminat. Aceia dintre din§il can at purtat
galonul, In loc sa se gaseasca pe urma Intro eel d'intaid
at satuluI, yin de-I stria lini§tea §i curMia, cind nu
ramin pe la o cancelarie ca ()claim! orl scriitorl, cind
nu antra In rindurile acelor corpurl la care se cer sad
folosesc cunoqtin0 militare. 0 rutin& seaca, impusa cu
sila, cu sila pumnilor, ierl, cu sila batjecurilor kii pe-
depselor legale, astazl, a mincat folosul color treI anl
de zile cari ar putea fi de o valoare nepreOita.
* * *
In 1mprejurarile de astazi, nimic nu trebuie ascuns

www.dacoromanica.ro
 GeneraVa cea noua In armata 109

si ingaduit. La lumina zilel trebuie sa se statorniceasca

toate raspunderile, ale tuturora. Oil de cite on un rad
iese la iveala, trebuie sd se puie intrebarea: cine e
vinovat ?
In acest cas, flreste c nimenea altul decit ofrtari-
mea cea veche.
In pregatirea e a stapinit Inca, acel spirit anti-cul-
tural, acel materialism greoia, acea tiranie strivitoare,
acel respect pentru forma goal& i acea lipsa de orien-
tare si ideal in lucrurile omenestl si national° care a
domnit si domneste In acea Rusie obscurants de unde
ni-am luat militia. Oarecare deprinderT boierestl si o
buns, parte de moda fluturatica parisiana a ajutat la
crearea tipuluI de oflter stralucitor, bun la balurT, bun
la parade, mester pe linga dame, a caror strategie o
cistigase printeo lung& experien0, foarte Ingrijit de o
cariera raped°, destul de amestecate pentru aceasta
in miseriile politice, iar la casarma comandant. Cog
maI mid, suboflt,eril, se luau flreste dupa. el: duld la
mahala, aspri la casarma.
E o fericire Insa ca si aid generaVa noun, generatia
cea mca noun, para,.seste camaru0 intunecoasa a ruting
ucigatoare pentru suflet si soarbe aierul inviorator
al idealelor largX. Crescut cu Ingrijire in scoll militare
din ce in ce ma! bune, deprins a ceti In afar& de spe-
cialitatea luT si invatat a privi critic toate aparenOle
inselatoare, oflOrul cel not e un frate bun al tineri-
lor cari lupta pentru adevarata Innaintare a neamulu!
acestuia. Dupa sirul de poetl al saloanelor si al iubi-
rilor usoare, dupa ciripitoril de moda luT $erbanescu
si a d -lu! Carol Scrob, un sublocotenent, d. Em. Gir-

www.dacoromanica.ro
110 0 luptg, literary

leanu, vine de se alipeqte cu cavalerism qi adevarata

iubire, prin Fat-Frumos de la Birlad, la mi§carea de
innoire a cugetariT rominegtf. Cetitorl aT revistelor
bune se intilne-sc destul printre militaril de astazi, pe
cind cellalt,1 le tineall pe masa, netaiate, caietele, pang,
astazi foarte slab redactate, ale revistelor militare,
ci acelea o forma.
In aceste ImprejurgrI, capitanul Al. Sturdza, fiul ba-
trInulul §ef liberal, s'a Tutors din Germania, undelT
deprinsese me§te§ugul de militar, Ar fi putut face ca
atItia altiT: sa, glseasca toate bune §i sa zboare carte
o lnnaintare rapede. Si pe acest ofiter ttnar 1-a prins
Insa con§tiinta nevoil de a ne preface cu totul In
toate, de a ne face ma! presus de critica In orice ra-
rnura, pentru a putea trai §i atinge, cind va bate cea-
sul, culmile tale maT Innalte ale meniriT .noastre. Cu
aceasta de sigur ca. §i-a facut multi duqmani, pe cari
bijcuros ar fi vrut OA aibg, prietenT ling dinsul. Dar
a staruit maT departe cad aceasta generatie a noas-
tra e cea d'intaid care nu se laza, nu se conrupe §i
nu se obosecte , qi astazi e Invatatorul iubit al tine
lInnalte §coli militare. De acolo porne§te cartea care
a dat prilej la aceste rIndurl, o carte de spirit not
calda pentru Ora ci neam, bung, pentru teranul supt
arms, o carte hoarItg, ci marturisitoare de adevar.
Eall va face drumul, §i ofiterimea ce se ridica as-
tazT In ImprejurarT ci ma! bune, va dovedi ce a folo-
sit dintr'Insa.
9 Octombre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXIII

SCHITELE D-LUI N. N. BELDICEANU.

D. N. N. Beldiceanu §i-a adunat In volum sch4ele

de via* a mahalaleT. Fit al poetulul moldovean N.
Beldiceanu, crescut In la*, d-sa eunoacte bine maha-
laua din acele parV. In Bucure§t1, uncle sta acum, §i-a
strins observatil maT mult sat mal putin adIneT EA e-
xacte asupra suburbiilor Capita lei", care nu samana
Ins a§a de mult, ca vorba, ca deprinderl §i chiar ca
suflet, cu suburbiile celei de-a doua Capita le", cad
In acest punct amestecul cu elementele, rat tntelese,
ale culturil non& europene" e neasamanat mg mare,
precum vechea omenie e cu mult maT mica. Prieten
al d -luT Sadoveanu gi staptnit, ca §i alg tinerT, al ca-
ror num.r va cre§te necontenit, de felul de a stria,
plin de duiocie, de taint,, de InOlegere discreta a na-
turiT, care deosebe.gte pe scriitorul Flora Ofelite", d.
N. N. Beldiceanu a fost adus ded sa amestece In vul-
garitatea subiectelor de mahala qi acea poesie intim&
care le poate scapa, dindu-li §i maT multa felurime.
Astfel s'a aleatuit un talent, care, de ci nu s'a dove-
dit Inca a fi foarte Insemnat, nu poate fi trecut en
vederea.

www.dacoromanica.ro
112 0 lupta Meru&

Deocamdata, d. Beldiceanu dä scene hazlil, Inca le-

rarl on vorbe groase §i chiar cu schimb de pumni,
cite un colt serios, migcat §1 trist din aceste suflete pe
care imitaVa lucrurilor ce stall mai presus de ele le-a
fal§ificat mai mult In forme. In aceasta privinta, tema
obi§nuitg, foarte adesea intrebuintata de altminterea,
e batrinul §i batrina, indu§manitT de zile grele cari,
Intr'o anume clip& rarl 41 aduc aminte de o depar-
tata iubire care i-a adus in iadul certelor din fiecare
ceas.
Odata tinarul scriitor a dat gi un curat tablod din
viata satolor, cu un altfel 'de bgtrtn bt.l.pinind lini§tit
intro a! sal. Pe acest teren, care nu-1 e necunoscut
d. Beldiceanu se mai poate incerca cu izbinda. Ori-
cum !ma, dupfl acest volum d'intaia care-1 face un loc
intro povestitoril de astazi, d. Beldiceanu are datoria,
de a cerceta adinc qi Intins, de a prelucra mai Inde-
lung resultatul acestor cercetari §1 de a dovedi c e
capabil de acea desvoltare a talentului ball far , de
care un scriitor tinar f§1 pierde rapede cetitorif, carora
nu li plat repetitlile.
9 Octombre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXIV.

CALENDARELE CA FACTOR CULTURAL.

Nu toatg lumea, mai ales tntr'un popor !flea, putin

innaintat in cultura sufletului, cum e al nostru, tine
carts. Odatg, cel mai sarac §i, mai Innapoiat cetitor a-
yea !mg cite o carte de rugaciuni, care-I amintia zil-
nic limbs corecta §i ortografia cea bung. Astazi !ma,
prin crap macar, nu mai este aga. Dar oricine simte
°data pe an nevoia de all cumpgra un calendar. Unii
se multamesc cu ctteva fituice calendaristice propriu-
zise, cusute impreung cu mersul trenurilor, tarifele
de po§ta §i telegraf §i multe anunciuri. Ace§t1 oa-
meni economi §i cu mintea ingustg plgtesc a§a ceva
cu ciVva gologani numai. Dar cel mai multi vread
sg, aibg, pe Rugg aceasta, pentru dtn§ii sail pentru a!
lor, §i ceva pove§t1 §i poesii; el se bucurg chid mai
afla §i unele ilustratii. Pentru aceOia slut Calendarele
mai maricele sail cele marl, pe care trebuie sa, le re-
dacteze un scriitor, oricit de mgruntel.
Odatg puneam cu dreptate un mare temeia pe a-
ceste calendare. Cu calendarele lui de la Buda, a is-
pitit Zaharia Carcalechi pe atitia cetitori din Ungaria

www.dacoromanica.ro
114 0 luptl literara,

gi din Principate, dindu-li lucruri placute de cetit la-

te° form& tipografica neobi§nuit de aleasa. Si el nu
era cel d'intliu, ci pe timpul lui, prin anii 1830, ca-
lendaristica ronaneasa Implinise mai bine de o ju-
mutate de veac de la data chid, In veacul al XVIII-lea,
Petru Soanul din Brasov Incerca,se cel d'intaid a ti-
Oh o astfel de lucrare.
Dupa Carcalechi, cel mai bun calendarist" a lost Ko-
galniceanu insuqi, care, a§a om invatat cum era, n'a
despreWit nici acest modest mijloc de luminare. Cu-
tare calendar al lui din anii patruzeci, preschimbat
apol supt titlu de Almanah", e de toata frumuseta, §i ca
materie §i ca orinduire gi ca execuVe tipografic5,. Se
dail vederf, foarte bine desemnate, in capitals Mol-
dove!, care fusese mai putin tradusa In jidove§te de
cum e astazi, se insira articole voioase qi spirituale ale
editorului Insu§i, poesil de-ale lui Alecsandri, care a-
veal pe atunci tot farmecul noutatil, qi cite altele.
Mai toata literatura tinara era represintata In calen-
dar.
Putin dupa aceia, librarul Ioanid, din Bucure§ti, In-
cepu §irul calendarelor sale, care se raspIndira foarte
mult. Calendarul literar de spetA negustoreasca ap5.-
rea astfel, §i el s'a pastrat, on necontenite Imbunat6.-
tiri, pans In zilele noastre.
Iar dincolo de mung calendarele bTa§ovene de prin
anii §aTzecl, urmind traditia lui Barit, incepura a da
o cetire felurita §i. bine alma until public tot a§s
de putin pregMit ca qi al nostru pentru literatura in-
nalta.
*

www.dacoromanica.ro
 Calendarele ca factor cultural 115

lath acum,in linil foarte generale, cum se infAiseazd,

calendaristica noastrd, de prin anil 1880 innainte.
Un timp, calendarele cu basme furl, foarte iubite, si
ele cuprind un material de povesti destul de insem-
nat. Mai totdeauna se dAdead, dupa exemplul lul Ko-
galniceanu si at batrinului Asachi, cu calendarele ie-
sene ale AlbineT", si naratiuni istorice, en tendintd,
patriotic,. Scriitorul de romane haiducestl, de un ca-
racter sensational care a zguduit mahalalele, Bucures-
teanul N. D. Popescu, incepu sd, scoatd, calendarele
pentru toga, care se impodobiail in fiecare an cu cite
un capitol de istorie romaneascg, scris pc, slead, dupd,
putinta bietulu! romancier popular", si dklead, pe
ling/ multe ilustratil, si o amanuntita cronicd, a anu-
ltit. Calendarele d-luT Popescu, cu frontispiciul for
simbolic, iese pdnd, astazi si, pentru unele strate din
public, nu stilt, de sigur, o cetire rea. De mult insd
ele nu shit cele mai cautate, precum erad de sigur
In copilaria mea, cind m Induiosam cetind In ele
patimile Brincoveanului si ale neamuluT sau nenorocit.
Ele represintd InsS si astazi un gen deosebit In lite-
ratura de calendare.
Ling& calendarul istoric trebuie pomenit cel politic.
Odata anumiO ziaristi cd,utad sa, InrIureascd, lumea si
pe aceasta cale. Raposatul Gh. -Dem. Teodorescu scria
cu o deosebitd, verve, necuviincioasd, si usuratecd, acele
calendare ale Ghimpelui care cautad. sa Injoseasca di-
nastia straind.". Un asemenea calendar, de si Mit
haz, se zice si umoristic. Multe ziare de caricaturi si
glume s'ar'i Incercat in asemenea calendare, care nu
s'aii prea trecut, precum alto ziare, serioase", intre-

www.dacoromanica.ro
116 0 lupta, literary

buintall §i pentru acest scop tipografia Ion ma, a facut

un timp Blizboiul, pe atunci o foaie foarte raspindita.
Mal mult cleat calendarele de dincoace, cele de
peste muntl urmariat; cu tot amestecul, neaparat, de
negustorie, scopuri culturale. Librarul Krafft din Sibiiil,
foarte priceput la vinzare, si-a ingrijit totdeauna qi
ilustratiile §i articolele din calendar, care iese de
citava vreme supt conducerea preotului Popovic! din
Gelmar, fost profesor seminarial. Un alt cleric, par.
Mate! Voilean, asesor consistorial, da tipografiei arhi-
diecesane din Sibiiil un calendar cu literature intea-
les. Un al treilea apare la librarul Ciurcu In Bragov
si mi s'a parut adese ori prea slab. Un al patrulea
iese in sfirsit, in conditii bunisoare, la Blaj. Fara O.
mai pomenim calendarul pentru sateni qi micutul ca-
lendar cirilic dela acelisi Krafft orl calendarele de die-
cesa din Banat.
In Bucuresti, Institutul Minerva, care a adus o ade-
varata revolutie In conditille materiale ale literaturif
romane§ti, trebuia sä se gindeasca si la un calendar
literar si national". Calendarele Minervel ", bine §i
bogat ilustrate, cu un material literar superior tuturor
celorralte, all §i luat Indata, local tntaiA printre publi-
catiile romanesti de acest fel. puma! Calendarul plu-
garilor, scos de citiva invatatori oameni de inima, a-
nnme pentru sateni, poate primi, in felul sad., aceleasi
laude.

Cu cit ne vom incredinta ma! mult de adevarul,

trist, dar netagaduit, ca sint multi oameni cari nu
cetesc declt calendarele,, vom cauta cu tofil, de la cei

www.dacoromanica.ro
 Calendarele ca factor cultural 117

mat mart scriitdri Oa, la cel mid, sg, le facem tot

mat, bune. MI binele pe care ele -1 pot aduce, e fna
foarte mare.
16 Ootombre 1905.

www.dacoromanica.ro
 xxv.
NUVELELE D-LUI 1 CIOCIRLAN. SCHITELE
D-LUI A. CIURA.

Traiul nostru" e al doilea volum al d-lul I. Ciocir-

lan, InvMatorul din Moldova care a izbutit, In scurt
timp, sa, se impuie ca unul din cel ma! bunt povesti-
torl printre eel tinerl. Cartea de 127 de paginI, pe
care a editat-o Luceafartil" din Pesta, are un cuprins
foarte amestecat, a caruia unitate o formeaza Ins& un
stil doesebit, fara, me§te§ugire In legator!, scurt, taiat,
plin de calificative potrivite qi cuvinte noun,, culese
din grain' poporulul. In cutare din aceste povestirI §i
schite afli o legends despre Stefan -cel-Mare, spusa.
destul de bine; alta e cea d'intlia Incercare a scrii-
torulul catre subiecte straine, In care eroiI shit suflete
neobi§nuite qi superioare: e vorba de dot refugiag ru§I,
lucratorl stIngaci Itntfun sat moldovenesc, §1 pe cari
un vifor de iarna-I inghiata In coliba undo s'all ada-
postit (Dour su/lete). Cele clteva paginl intitulate Schi-
.te" (mat tot volumul s'ar putea chema a§a) daa poeme
In prow. In Pe Runcu", In Rama§I acasa", In
A§teptare" qi Ispita" cete§t1 saute idile -erane§tI
carel amintesc felul de lucru al lul Alecsandri, cu

www.dacoromanica.ro
 Nuvelele d -luI I. Ciocirlan 119

toate insugirile gi defectele sale, de inflorire cam dul-

maga. i, putin maT departe, Traiul nostru", Cing"
qi De Serbatorl" itl dail In amanunte raid, zdrunci-
mate% pline de adevar ci descoperite adesea printr'o
observatie tins, cele maI negre priveli§t1 din viata te-
ranimil noastre din Romania.
Povestea cea din urma amintita e de sigur cea mai
frumoasa din volumac, i niciunul din cetitorl nu va
raminea neindulogat de infatisarea casutel de stir:tele
in care mi§una eopila iT got, ca,rora °data en vestea
Sfintulul Botez, preotul li aduce §i cite o came§uica
noul. E atita tnnaltare in aceasta mica fapta buns
spusa cu o simplioitate deplina! De aceasta istorioara
a dureril mingtiate se poate apropia i amintirea
rOrbul" cu care se incheie cartea, schiVnd chipul
unul batrin jitar fara lumina care prinde din cintecul
rfului doinele cu care-fill angina batrinetele.

Din viata satelor Moldove!, undo scriitorul Insu§1 e

unul din izbavitoril de saracie i nenorocire prin In-
vatatura impartiia copiilox gola§f $i celor invelitl, dirt
aceasta, via0, de adinca suferinta c1 de curatie a ini-
mil, d. Ciocirlan I T va culege §i mat departe materia-
lul povestirilor sale. Cu vremea el se va deprinde, lu-
crind, all strings mai mult hotarele scrisulul, all a-
lege ceia ce e in adevar caracteristic ci a cobori asu-
pra celel mai desnadajduite nenorociri acea raza, de
poesie pe care li-o refusa une or!, aca !neat oarecare
jignire a simtiril se amesteca In sufletul cetitorulul
cu compatimirea cea ma! omeneasca §i mal frateasca;
pe de alts parte, el se va feri de a preface traiul te-

www.dacoromanica.ro
120 0 lupta fiterarl,

'Mese hate° icoan& de vis albastru pe fond de our

qters, cum ail ma! facut-o §i a4ii, gi Indestul pentru
ca sä n'o mai faca §i scriitoril de astazi. Atunci ta-
lentul OA, cu totul 16murit, va avea §i InfAigarea lu!
definitiva.
*
Cella lt volum noil din editura Luceaflrului" are un
cuprins cu totul deosebit. Supt titlul de Icoane",
profesorul, tinarul profesor Alexandru Ciura din Blaj
povestegte, In crimpeie scurte, viata de § colar §i de
student a inteligentel" romAne§ti de djncolo. ince-
pind cu schita, foarte miqcatoare, a color d'intaia sim-
Vri de Instrlinare a copilulul ce a cgzut din cuibul
cald al case! In aspra discipline fara iubire a inter-
natului, d. Ciura poart& pe rind pe studentul sail la
.examene, In adunftrile cu colegil, In ratacirile dupa
locuinte ieftene §i la intIlnirile de trecatoare dragoste
neaqteptata. Tonul e foarte viii, limba e buns, §i ceia
ce formeazg o lectura. placuta, pentru ori§icine rg,-
mine gi un document folositor pentru o parte, neesen-
tia15 dar interesanta, din priveliqtile felurite ale yietii
rom5.ne§t1 de astazi.
16 Octombre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXVI

LA DES VELIREA MONUMENTITLITI LTA ALECSANDRI'.

Cind vor apArea aceste findurf, eel cItiva Iegen1 creq-

tini qi multi Evrel ie§enI vor fi avut placerea de a
vedea pe una din pietele orapluI lor chipul de mar-
mura al luI Vasile Alecsandri. Vom vedea din not4ele
ziarelor a desvelirea statuil s'a f&cut cu o pomp& deo-
sebitg Innaintea elementulul oficial al vietil romane§tI.
Regina Insa.IT a scris versurl Intrd amintirea acelul
poet, §i national, §i de Curte, care a fost la batrine-
tele sale un oaspete iubit al palatulul fie libertate §i
poesie din Sinaia. Fars a mal vorbi de alte ode, de
panegirice, dintre care unele a 1 lost mal cumpatate,
de medaliile rivale pe care le-ad batut, Intreclndu -se
In uriciune, dintre ace library al Ia§i lor cari in sä se
afirme, cu tot dreptul, la once manifest4e patriotic&
gi culturalg.
Toate aceste semne de admiratie: statuie, discursurI,
versurl, prosa, medalil evreie§t1, le-a prev&zut Alecsan-
dri In cugetarile sale asupra viitoruluI la care se pu-

1 Era vorba ca la aceastA data ea se fa' desvelirea.

www.dacoromanica.ro
122 0 lupta, literary

tea astepta. Sigur de sine Insusi, de usurinta crea-

tiei sale, de farmecul sal cuceritor, de neaparata sim-
patie pentru dinsul a color multi si color marl, el a
purtat o coroana fara spini si a stralucit farad sa su-
fere si fara sa, se mistuie. Si-a trait viata toata, i
lucrul sail de scriitor, In loc sa, i-o fi scurtat prin chi-
nurile iscodiril de ginduri si faptuiril de cuvinte, prin
straduintele grele Intro lamurirea sinatirii, i-a prelun-
git-o poate prin con0iinta stapinitoare a unei gloril
cptigate rapede §i pe care pang, la bittrinete a ,stiut
a o pastreze.
Cine a cirtit Impotriva lui? Vre-un nemernic a carui
lipsa de talent 0 de caracter lua once prat spuselor
sale. Cine 1-a tagaduit? Vre-un Una; pe care nu-1 as-
culta mai nimeni, si Inca §i acela cu cit Incunjur,
cu olta sfiala si pietate!
Si nu i s'a IntImplat macar ceia ce ae intimpla Aa-
rilor scriitori cu batrinete lungi pe care mai multe
Oruri de contimporanl II recunosc pe rind. Niel diva
zooa,rtea Jul critic& n'a cutezat a vorbi raspicat, a ta-
gadui vegnicia semizeului. Din potrivao poetul mort a
fost rasbunat foarte rapede §i de acele usoare atacuripe
pe care avuse a le suferi, fa ra. a pagubi nimic prin ele.
Pe Incetul, lumea, condusa. de scriitozi $i de criticii
de meste§ug, s'a Tutors la vechea parere de Inchinare
fara reserva Innaintea lui. El a ramas astfel §i de-a-
cum Innainte, cu toata. Intregirea culturil noastre, on
toata adlncirea sufietului nostru, cu toata, cresterea
simtului pentru adevarata limb& romaneasca, ma, cum
o vorbe§te 0 o intelege acel ce a faptuit-o: poporul;
el a ramas deci scriitorul fericit al naturii Eii al oa-

www.dacoromanica.ro
 La desvelirea monumentuluT luT Alecsandri 123

menilor de la noT, armonisatorul maestru al cintecu-

Jul popular, vrajitorul trecutulul eroic, aedul renaste-
riT noastre, al luptelor si triumfurilor din urma, Intr'un
cuvint Intruparea poetics a geniuluT national.
IIn altul, foarte nenorocit de la un capat la altul
al vietil sale, creind cu greutate, din maduva si sin-
gele sail, opere care 1 -ail Inveninat totdeauna de des-
nadejdea idealuluT nelndeplinit, un altul care n'a aflat
macar In iubirea frateasca a tovarasilor, intr'o lute leT
gere larga i deplina a publiculul mingliere pentru a-
ceasta mare §i vesnica suferinta, un altul pe care dus-
maniT nu 1-aa crutat, pe care prostil nu Iran iertat,
prietenil nu 1 -au respectat, pe care nimenT nu 1-a In-
.teles In Intregimea lul, un oarecare Eminescu,
de profesie rind pe rind actor, revisor, gazetar si ne-
bun, caruia citiva admiratori din eel guralivl i-ad In-
chinat caricatura de bolovanl Intr'o plata botosaneana
gi un bust ca acelea de pe mormintul oamenilor cu
avere la Ateneul din Bucuresti, acela a numit pe Ale-
csandri, in cea mal scurta si mal bung caracterisare:
oresnic Una'. gi ferice". Pe chid el, sarmanul, care
lauda asa de frumos, fara nicTun gind de rivalitate,
a fost burin in cugetarea sa cu mult Innainte de vreme
si, prin urmarea fireasca a unor uriase Insusirl nesta-
pinite, de el Insusl sad de mediu: vesnic neferice".
*i Warm& ajuns, cum se va jntlmpla totdeauna
orIcaruia din generatia mea, care va fi adus a vorbi
despre Alecsandri, la neaparata comparatie cu Emir
nescu. Orl cu eft simt istoric ne-am Inarma, oricit and
pretui linistea si seninatatea, oricit am duri sa nu jig-
nim parerl respectabile, nu putem da Jul Alecsandrip

www.dacoromanica.ro
121 0 luptg literary

a cgrui faptg o Intelegem §i o pretuim, inima noas-

trg, pe care Eminescu o stapine§te.
!msg. iarg§i intelegem foarte bine, §i prin urmare nu
invinuim, pe ceilalg cari iubesc pe Alecsandri In ace-
MO timp In care II recunosc meritele. Cel ce fac un
sport din iubirea pentru popor, din iubirea pentru tre-
cut, din iubirea pentru neam, din arta stints a poe-
siel, aceia nu pot cere mai mult decit ce li dg acest
bogat §i strglucit diletant care a fost Alecsandri. i,
iarg§i, exterioril prudeng, cumpatatil, masuratii, piep-
tgnaVT, gltitii, solemnil §i pompo§ii nu pot gasi In
toatg, literatura romgneasca un altul din scriitoril marl
care sg-i multameascg atit. Ca e un scriitor mare, nu
in cape vorba. Dar la el nu va jigni piclodatA §i pe
nimeni un grind adinc §i obscur, o simVre care sg
nimeascg §i sg. arunce In lathe, o comparaVe care sit
izbucneascg, un striggt care sä zguduie, un cuvint mgcar
care sg nu se poatg, auzi oricind. Acesta e un perfect
om de societate, un respectuos al tuturor formelor §i con-
ventiilor, un eminent nici prea-prea, nicl foarte-toarte".
A§a, find, §i lul i s'a consacrat ce i se cuvenia mai
mult, §i admiratoril lui, cari nu dispun de inima for
pentru literature, i-au dat ce puteail da mal stump
and s'a ridicat statuia de marmurA de la Iasi.
ToV aceia can pot face o deosebire hotgrit. Intro
insemnatatea istoricg a unul scriitor §i valoarea lul
actualg, tog aceia cari cred cl asemenea subiecte
trebuie atinse, nu cu me§te§ug de vorbe Inflorite, ci
cu o depling seriositate de suflet qi cu un %flan sin4
de raspundere, §i In zilele obifinuite §i In cele extra-
ordinare, vor iscAli aceasta pgrere.
23 Octombre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXVII

POESIILE ITA OCTAVIAN GOGA

4.cum cinscIprezece ani, dud nicl nu putea sa mal

fie vorba de o influent& a Ird Vasile Alecsaudri qi chid
aceia cari pretindeall ca slut In curentul poetic al In!
Eminescu nu Woad alta decit o sarbada, din ce In
ce mat sarbada repetitie a cIntarilor durerosulul ma-
iestru, se afla de-odata, In Romania noastrg, uncle §i
ceI mat mititel din poeteI qi poetot ajungead rgpede
la oarecare reputatie cu ajutorul, *i priceput, §i desin-
teresat, al manufactorilor de gazete, se afla deo! ca
exist& In Ardeal un om cu numele de George Co§buc,
care face poesiI WI tiparurl. Ade Ca el le facea de
mult, din o mare nevoie intima a sufletuluI sad care nu
Invatase poesie la nimenl, dar nu fusese Inca des-
coperit. Ardealul acela era pe atuncl foarte departe,
cam de zece orl eft pang la Paris. Ce se otnta acolo,
nu ajungea aicl. Si pare nu §tia tool& lumea cult& ca
In Ardeal se vorbe§te alta limbg ? Prin nu §tid ce In-
timplare, Convorbirile literare" &Aura de urma luI
Co§buc, sad el dada de urma lor. Nunta ZamfireI"
aparu, ki nunta§iI de-acolo adusera la o mare petre-

www.dacoromanica.ro
126 Poesiile lui Octavian Goga

cere a mintif pe tot publicul intelegAtor de literature.

Mai aveam un adevgrat poet, §i, ceia ce e mai In-
semnat, mai aveam o adevArata poesie.
Poetul din Ardeal a cintat de-atunci despre fru-
moase din sat, despre amurguri la tarp, despre raz-
boaie stravechi §i despre razboaie noun ale neamului
nostru, despre osta§ii de la Plevna §i despre Regele
Carol, despre sateanul romin, care -urea pgrnint", des-
pre bucuria §i datoria vietii, §i despre cite de toate.
Se yam indata c& scriitorul cel not era, din Ardeal,
dar nu at Ardealului. El aducea o mare obiectivitate
sening, un simt de vitejie innaintea vietil, accente de
veselie nepasAtoare, puterea de a Inv Ilmg§i mi§cati §i
multimi si o indrazneala, o putere, o bogatie de form&
ne mai pomenite, caci acestea Sint meritele lu!.
Mai trecu vreme, si, pentru un motiv sat pentru
altul, productia poetic& a lui Co§buc se incetini. Atunci
pe drumul rivnit de multi, dar calcat de putinf, al
poetilor, se auzi iarg§i un cintec not pe care-1 cinta
nn om din Ardeal. St. 0. Iosif Bra§oveanuf venia dupa
Co§buc din NasAud. El aducea cu sine cea mai mare
simplicitate de simVre unit& cu cea mai mare bog&-
t.ie de forma, un simt ginga§ pentru cele mai ascunse
mi§cari ale sufletului, maestria de a smulge accente
puternice din mijlocul dulcii tristeti vis&toare. Cel
de-al doilea corifeu ardelean al poesiei rom&ne§ti flcu
balade, cinturi, satire, de un subiectivistn duios §i dis-
cret.i la el se vazu Ins indat& cA, dE3 §i venia din
Ardeal, nu era nici el de acolo.
$1 el ca §i Co§buc erat §i maY mult qi ma1 putin
decIi un poet al Ardealulul. Acela trgle§te tnsa. astaz1

www.dacoromanica.ro
 0 luptg, literarg 127

§i - §I desavirqe§te din ce in ce mai mult aceasta, insu-

Ore a sa. El e Octavian Goga, care-§I trimete astgzi
In lume cel d'intaid volum de cintece 1.

Tingrul mic care s'a dezvaluit in pAing vreme ca

stapin sigur peste insugiri de poet mare, s'a ngscut In
Raginari, nu dintr'o familie de preoV de acolo, ci din
familia preoilor ra§ingreni. Rg§inarul e satul de peste
pgdurea Sibilului, un sat vechiti §i mare, un sat ade-
vgrat romanesc. El adung, In sine innalta frumuse0 a
muntelui cu binecuvintarea ogoarelor §i cu foarte mufte
trad4ii, Intiparite in biserici, zugrgveli §i manuscripte.
Oamenil de acolo slut instarit,1 ci mindri, §i tocmai
de aceia ei shut mai adinc o nenorocire a neamulut
lor, supt care iobggimea sgracg, §i smeritg, din alto
pgrt,,I se plead, fgrg murmur. De jur imprejur, in acele
val §i pe acele coaste sibiiene traie§te, in acel_ea.§1
simtiri §i cu aceleagi datine, cea mai frumoasS §i mai
nobilg teriinime a neamului romanesc. Cine s'a nas-
cut §i a copilgrit acolo, cine s'a Intors de pe depgr-
tate plaiuri in acele locuri, ca la un igvor de ming-
iere §i de Imbarbatare, acela nu poate fi in viata sa
Intreaga declt omul acelui pamint, in care slut prinse
toate radacinile suflefului sad. i, fiindca acel Tinut
e ca o icoana Inaltatl §i limpede a Ardealulul rb-
manes°, acel scriitor va fi In stare sari spuie toate
frumusetile, Opt tnOleaga toate durerile, sä-I qopteasc1
toate sperantele c1 sä trimbite pentru dinsul imnul
luptelor viitoare. Nota dotninanta. a sufletului sail va
fi aceasta.
1 Poesil, Pesta, editura revistel Luceafttrul".

www.dacoromanica.ro
128 Poesiile lul Octavian, Goga

El va fi un poet local, In cel mai fnnalt si maf adinc In-

Isles al cuvIntuluf, si va ajunge unul din poqil naVonali,
nu plectnd de la teoril sail de la sentimente generale,
ci de la nemargenita dragoste pentru casa sa, pentru
brazda sa, pentru biserica sa, pen= satul sail, pen-
tru Tinutul sad oltean i pentru .tara sa ardeleana. El,
va iubi poporul romanesc, nu din datorie, nu din con-
stiinta de carturar sat din simpatie de artist, ci din
iubirea trainica si vesnica pentru parintif de-acasa,
pentru fratil de joc, pentru vecinil bine cunoscug, pen-
tru preotul satulul, si pentru lautarul satulul, si de aid
pentru totf oamenii satulul, Tinutulul si terif sale ar-
delene.

Orlunde at1 deschide volumul lul Octavian Goga

veil gasi pretutinden1 aceasta siguranta In mice ob-
servatie si In once cuvint, aceasta precisie fn ama-
nunte, pans, la firul de izma create, ce tremura, In 'atilt
pe marginea Oltulul, panel la eel dol put de nevas-
tuica," ce se string pentru somn la caderea stint& a
serif. Si vet! gasi aceiasi margenire- si intimitate a
iubiril, aceias1 Imbraisare strinsa si calda, care prinde
cutare rfil, cutare dascal schiop si glumet, cutare Ma-
tar, pe care-1 chiama Lae Chiorul si a fost un Tigan
asupra sfirsitulul caruia se poate piing°, cutare caprar,
cutare vecin. Pang, si cind rasuna In strune de arama
un cfntec de marire pentru Voda Stefan Wenn', nu e
vorba de Moldova lul, de Suceava lul, de luptele lui
cu Turcil, de cfmpia cu Podul-Innalt si de Valea-Alba
a 116,zboienilor, ci sinAul de respect si iubire al poe-
tulul se fntoarce de la locurile de strabuna slava

www.dacoromanica.ro
 0 lupta literary, 129

ramaneasca spre cele de lungg si cumplita robie a

aceluiasT neam, uncle se fringe de neputinta de a da
fapte mintuitoare sufletul poetulul :
Maria Ta, sintem bang de nevol,
La nol In zadar ail plugul,
Cad holdelor noastre cu spicul de our
Strilinul li fura bielsugul...
*
i e ardeleneascg, caracteristic si aptat ardele-
neascg si aceasta, pornire vijelioasa in care se pare
ca tremurg, zale si sgbiT se ciocnesc de scuturl, acest
mare avint pgtimas si sglbatec pe cimpiile idealulul,
In care si un poet tinerel poate ,twinge pe dusman,
si cistiga de acele biruinte care preggtesc mintuirea
poporulul sad. Aid nu e nimic din caldura patriotic&
de acum dougzeci-treTzecl de ani care facea pe un
Alecsandri 0, faureascg In ragaz, Innaintea unor pri-
vitorT cfstigatT d'innainte, cintg,rile de mgrire ale Ro-
manieT noun. Nu, ci e revarsarea, In forme create ng-
prasnic, a unel durerT care s'a gramgdit clipg de clip&
intr'un suflet neobisnuit de simtitor la singeroasele
jignirl ale dreptatii si mindriel neamulul sad, e stri-
gatul de agonie al pieptuluT pe care-1 sfgrimg, o stina.
i, flindcg astfel este aceasta carte, nu va fi om tinar,
nu va fi suflet tit:tar in Ardeal, care sa nu se inalzeascg
de ritmurile razboinice, care sg, nu verse lacrgmile sale
cele maT buns si cele mal ascunse peste aceste versurI
ce s'ail inchegat In imam'. Once primire i se va face In
Romania, ea nu va putea sg se apropie de aceia pe care o
va intimpina In Cara pentru,durerile cgreia 6 Post scrisg.
30 Oct mbre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXVIII

UN SCRIITOR ARDELEAN : TITU CHITUL

La Chetiu, In p6.4ile nord-ostice ale Ardealulul, a

fost ingropat zilele trecute Tit Chitul, autor de romane
istorice. Cine a cetit, In toile de dincolo, discursul,
foarte mi§cator, rostit asupra mormintului In! Chitul
de advocatul Gavrila Tripon din Bistrita, a putut afla
din ce sArmana via0 chinuita de beteag farX nadejde,
.ologit §i incremenit din cea d'intAie tinere0, purtat
pe mini In via ca qi la groapa, au rasarit acele
scrieri: O fat de tarabostos" §i Steaua Orientulul ",
care, tiparite fArA supraveghere de stil §i in conditil
cu totul neprielnice, la tipografia archidiecesana cu
ortografie cipariana de la Gherla, §i In revista Fa-
milia" de acuma, au fost abia cunoscute In Ardeal, iar
aiurea, de loc. Din cite paginl ale hi! am rasfoit, am
putut vedea ca, acest stingaciu, de multe on banal
fiindca II §i lipsia experien0 vie01 §i mediul lite-
ral. ! , avea puterea de a descrie §i un netAgaduit talent
de a istorisi. Cred c6,, prin alegeri §i indreptAri, ceia ce a
rathas pe urma lui ar putea fi apropiat de public macar
acum, dupa moartea lui, Intr'o ed4ie mai omeneasca.
30 Octombre 1905.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA ITINTLA DISPARUT: FETE" DE
L D. MANOLACHE

In spiritul literaturil romane§ti se produce de cItva

timp o netaggduitg ,schimbare, ce se datore§te multor
motive, care nu se pot deslu§i Inc& pe deplin. Astfel
se intImpla ca unele cart! In care fara, Indoiall este
putere §i talent, se Inflti§eaza, ca Invechite, cu toate
cg, a trecut mama% puting vreme de la aparitia lor.
Este IntrInsele ceva care nu mat cl§tigg astazI, pe
cind cf§tiga aqa de mutt Inca In ajun, ceva care nu-t1
place, te jigne§te, te Indeparteaza de dinsele, pe cind
acelea§T Insu§irl ar fi fost cele maT gustate pentru ce-
titoril zilel de ierT.
i nu e vorba aid de un antagonism Intro doug
generatiT sad, mat bine, nu e vorba numal de dinsul. Scrii-
toril ace§tia, cari nu ti se pot lipi de suflet, slut multi
dintre (basil oamenT Inca tiner!, altil ad. murit dau-
ngzI plinT de tineretg. Ceia ce era pang maT ierl un
semn al IndrazneliT biruitoare, al noutatii care cuteaza,
e acum o pats de boalg, un stigmat de decadere.
La aceste lucrurl trebuie sg to ginde§t1 cind strg-
bag multele paginl cu litere mgrunte din care se al-
egtuie§te volumul Fete" al luT L Manolache, L D.

www.dacoromanica.ro
132 0 luptg literary,

Manolache, cum IsT zicea elt sail, cum vad ea i se pune

astazi numele, I. Manolache-Holda.
*
Autorul acestel cart! nu mai traieste. Boa la de piept
1a luat din mijlocul saraciei acum citeva luni de zile.
S'a dus in amare durerT ale sufletulul, cu constiinta
ca lasg pe al saT fart, ajutor, dupa o scurta inclestare
fart', noroc cu soarta. Iesit din scoala, a bgtut la usi
care nu i s'ail deschis, fiindcg n'a stint sg le aleagg.
Citva timp a fost corectorul Revistei Idealiste" a d -lul
Holban. Dar nu mai era In stare sa se tie de niciun
lucru; puterea, viata se stingeall Intr'insul. L-au dus

,
la tarp, cu sigutanta, pe care o avea si el, cg nici
fratia bung cu natura nu -1 poate lecui. Pe urma lul
atl rgmas nuvele risipite prin reviste cind la ,,Coti-
vorbiri literare", cind la Literature si arta", cind In-
chinate d -lut Maiorescu, dud puse supt ocrotirea d-lui
Patrascu, si ceva manuscripte. Vaduva la le adung
astazi In volumul pe care-1 tipareste Minerva".
Manolache copilarise in Birlad, Inteun oral cu mar
Mall multe intru toate asemenea cu satele. Aid ochiul
lUT patrunzator s'a deprins a cunoaste In acelasi timp
doua felurl de viat,a. cu totul deosebite : a teranimil
sarace, cu sufletul curat si cu bunele datini vechl, de
o parte, iar, der alta, a mestesugarilor ramasi In urma
'altor vremurT, oamenl cu singele amestecat, cu limba
impestritata si cu setea de cistig In vine. Mai tarzhl
a cgpatat si cunostinta traiuluT usuratec si pretentios
al functionarilor de tot felul, pe cari i-aq creat tim-
purile noastre. to stirsit, el a venit la Bucuresti ca
student, si aicl a avut innaintea sa zgomotul, risipa

www.dacoromanica.ro
Cartea unui disparut: Fete" de I. D. Manolache 133

de vorbe cinice, lipsa de orice discipline serioasa a

studenOmil din epoca luT, §i a d-lur Tocilescu. Acestea
sint elementele de ealitate care-1 stateall la tndemtna
pentru ca din ele sa-§1 tlese povestirile spre scrierea
carora 11 chema un netagaduit talent.
Astazi Ins& un scriitor nu purcede numal din e,xpe-
rienta sa, ci §i din ca4ile pe care a dorit sail s'a Intim-
plat sa le ceteasca. Cetirea tinerilor de prin anil 1890
se margenia ins& numal la literatura francesa moderns,
§i anume la acea parte, mat bogata §i mat bine cu-
noscuta, dintr'insa care desfa§ura luptele, placefile qi
suferinele unor oameni patima§1 §i nenorociti, unor
biete suflete schiloade gi slabe, menite sa piara 1nt'un
chip nevrednic. Din asemenea cetire se desfacea lara§1
neIncrederea fa0. de vials, batjocura fata, de ideale
ce pot atinge sail macar servi, §i marl avinturl dure-
roase catre acele culmi care stay dincolo de marge-
nile puterilor §i chemaril noastre.

Daca ar fi fost un om sanatos, bucuros de trupul

sail, sigur de o vials mat Indelungata, el ar fi stapt-
nit cIndva pe deplin materialul sari de experienta, §i
poate chiar pe acela de cetire, §1 ar fi dat din boga-
tia for opere armonioase, care sa-1 afirme sufletul in
forma lui definitive.
Astfel Insa, el a scris, In cuvinte frumoase, me§te-
§ugit legate fate sine, ciudate vedenil simbolice, care
to miqc5, une off, to farmeca id §i colo, dar to orbesc
mai mult §i to lase cu o impresie de nedumerire §i
amaraciune, care se poate preface In compatimire per-
sonala. Alta data a luat condeiul pentru a 1110ra po-

www.dacoromanica.ro
134 0 luptg literarg

ve§t1 de o ironie neagteptata, grea, une orl vulgarg, ca

in bucata unde ca substrat al creatiunil femeil se des-
copere, in locul coastal biblice a lul Adam, coada modern&
a Draculul. Cite o sceng a vietiI de astlzi, vgzuta §i In-
teleasa de el numal in aparente, trece apoI far& rost
§i fail sfirOt Intr'un hohot de ris, carell face rail §i
pentru subiect §1 pentru autor. In cutare poem& 'n
pros& e un sentimentalism ala de diafan, Inca el nu
se poate prinde de mintea cetitorulul.
§i totu§1 ce pOtrivite ar fi fost acum citiva an! a-
ceste vedeniI de demon! qi ingerl, acest panteism pa-
lid, aceasta satira care blastamg o societate tntreagg,
in oameni §i a§ezaminte, cuprinendu-se intrInsa once
afarg de teranimea cgreia i se plinge de mil& I

De patru on I. D. Manolache a sapat cu energie §i

siguranta In subiectul sail, un bloc mal resistant. 0-
data e vorba de o biatg flint& schiloadg, de o fetitg
coco§atg pe care o ura§te §i mama -sa, zicindu-I Mo§-
Gheban", dar pe care o iube§te, pang la moartea lul,
un tan, tot a.la de prigonit de ursitg. A doua oarg,
un teran osindit pe jumatate cu dreptate e primit la
ieOrea din ocna de un bun boier batrin §i se face cel
mat cu rivng pgzitor at averil lul. A treia oars, §i,
in ordinea tn§irg,ril, scade §i insemnatatea nuvelelor ,
un sergent amorezat de nevasta unul bgtrin arde casa
acestuia pentru a-§i rasbuna de impgrtirea 1njositoare
a fiintef iubite §i capgtg, pe neaqteptate, In locul urii
din partea el, o iubire marturisita innaintea tuturora,
pentru ca vinovatul a scos din flgcarl un copil care e al
luf. In sfir§it, Diborul", care a fost foarte mult laudatg

www.dacoromanica.ro
Cartea until disparut : Fete" de L D. -Manolache 135

cuprinde pataniile tragicomice ale unuT cojocar Writ,

care se folosia de ispravile unul dihor adevarat ca sä
se Ingra§e din gainile vecinilor.
In aceste bucatl afli §i observatie, §i stil, §i putere
dramatics. Cola ce le strica tnsa e, nu atita neputinta
de a le mIntui, eft aplicarea scriitorulul de a trasni
la capat cu un mare efect sentimental sail tragic. Fe-
tita cea urita care a trait ca o mucenica §i a simtit
ca o sfinta, ucide la sfir§it pe sora eT frumoasa. Fos-
tul ocna§ care ajunge de apara a§a de credincios a-
verva boiereasca, se Infati§eaza la urma Intr'o napras-
nica revarsare de lacrhnT. Bietul mosnegut-dihor moare
lovit In cap cu parul. i sfir§itul de la nuvela Pojar-
niciT", cu prinderea de git a iubitilor Innaintea easel
care se mistuie In flacarT, nu e cel maT firesc.
*
Astfel un curent nenorocit, o §coala fara folos mo-
ral, prietenll ratacitoare §i blastamul bold ail putut
Intuneca Insu§ir1 care n'az'i fost din cele obi§nuite. Niel
pe departe n'hin avut de la acest scriitor ce ar fi fost
in stare sa dea.
6 Novembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXIX

MARILE DISCURSURI ALE LUI M. KOGALNICEANU

D. V. M. Kogalniceanu e un fid pios al marelul sld pa-

rinte. De mar multi anT d-sa tipareqte partI din cores-
pondenta politica a lul Mihail Kogalniceanu s.aa da
editiT noun din acele opere ale aceluia,o personalitate
tot a§a de puternica In domeniul cugetarii ca gi In
al faptelor de fiecare zi, ce nu se mar puteaa gasi
lesne de un public care ar putea folosi Inca mult dela
dInsele.
Acuma, ni se daa kite° editie foarte ieftena 1
lea. pentru 150 de paginl cele doua marl discursurl
ale WI Mihail Kogalniceanu tinute In 1862 cu prilejul
desbaterif chestiel .terane§t1 In Adunarea Ron:011ie'
finite. Se §tie ca, hotarlrea, luata de Cuza-Voda §i a-
jutata apol de Kogalniceanu, de a coda teranilor cu
titlul de deplina proprietatel fie §i In schimb pentru
o despagubire, pamIntul pe care pang, atuncl el 11 lu-
crasera ca liberl neliberl, In sama altuia in parte, a
Intimpinat o opositie pe atit de Inviersunata, pe cit
de nedreapta, din partea atitor oamenT bogatl, lumi-
naVT §i puternicT, can nu eraa. In stare sa vada ma!

www.dacoromanica.ro
 Vasile M, Kogalniceanu 137

departe §i mai sus declt interesul for personal §i de

elm/. Acestel cete a privilegiatiler, stills legag Intre
sine, li vorbe§te luptatorul pentru marele ideal natio-
nal de desrobire a teranilor. De end s'aii rostit acele
discursurl, multi cuvIntatorl me§terl, multi cuvIntatori
cu gindul adInc, pe Rugg, atitia saltimbancl de vorbe
sail echilibri§t1 de ider false, ail vorbit In cuprinsul
Camerelor romane§ti. Niclunul -Insa, chiar In momen-
tele sale cele ma! fericite, n'a putut sa, Imbine, Intr'o
revarsare sincera a sufletulul sad, Insu§irile care fac
din cuvIntarile lul Kogalniceanu o culme a oratoriel
noastre: cuno§tinta deplina, de specialist, de Invatat,
a thestie, puterea unel argumentatil fara, gre§, fru-
museta limbil celeI mar fire§tr §i celel ma! fermeca-
toare §1 un avint care nu slabe§te de la un caplet pan&
la cellalt. Decit atitea lectii reel de istorie mat noun
a Rominilor, pang §i §colarilor no§tri din clasele mar
innalte li-ar folosi on mult mat mult ascultarea acestor
stralucite paginl de literature politick, pe care o a§a
de ieftena editie le pune la Indemina Drical. §i Romlni-
lor de dincolo, cari ail foarte adesea or! parerile cele
mat gre§ite cu privire la rostul teranimir In regatul
nostru §i la causele istorice ale situatieI de astazI, nu
li se poate recomanda un ma! bun mijloc de infor-
matie, care e In acela§I timp §i o lectie de limbo, o
Innavutire §i Innaltare a simtiriI fiecaruia. Poate ca
a sosit In sfir§it ceasul cind Kogalniceanu, acest mare
nedreptatit pe toate terenurile, In istorie, literatura §i
politica, (a umbrit pe mutt! prin marimea culturil §i
talentulul sad!), poate sa capete, Intro contemporaniI
sal, locul care i se cuvine.

www.dacoromanica.ro
138 0 lupta literary,

La urma se dä gi o scurta bibliografie a owe! li-

terare a lui Kogalniceanu; ea poate sg, aduca, foloase
§i altora decit cetitorilor obisnuiV.
Asupra ca4i1 in care d. Vasile M. Kogalniceanu se
ocupa de chestia teraneasca, se va vorbi mai pe urma.

6 Novembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXX.

PROPUNERILE D-LUI G. BOGDANDUICA

Revis)a generals a Inva0mIntulul", care urmeaz1

cu aceia§T Ingrijire pentru frftrebarile de pedagogie §i
cu aceia§1 iubire de §coala care se, puteail vedea §i
In cel d'intAid numar al eT , ce contrast cu publi-
cAia care se intituleaza Cu Itura Rona Inb,", cu toata
lipsa de once culturg, moral& §i social a atitora dintre
colaboratoriT d-luT Gavanescul!, a Inceput a tipari §i
studil mal Intinse, In volume deosebite.
Cel d'intaid e a cela pe care d. G. Bogdan-Duicg fl
consacrl Seminariulul pedagogic (Seminarul pedagogic
notice §i propuner! ", tip. Carol GOb1). Se §tie cä de
cipa and s'ail adaus pe lingA UniversitAile noastre,
In locul vechilor §coll normale superioare, care erau
mai mult ni§te internate pentru bursierT, seminariI",
care at de scop sa pregateasca Intr'adevar pe profe-
sorT In chip practic pentru me§te§ugul lor. StudenOT
no§tri fac incercari asupra sufletulul unor §colarl a-
du§I anume pentru din§ir Intr'un lice" mare sal maT
mic, dupe, cum stilt §i puterile §i sentimentele pentru

www.dacoromanica.ro
140 0 luptg, literal./

scoall ale viitorilor profesori si dupg, eft ingaduie fasa,

totdeauna foarte gingasa, a inceputurilor,f/r/ a mai
vorbi de personalitatea acelor cart slut chemati sl In-
drumeze pe acest! tinerT neincercag. Astfel unit all
crezut In seminaril si s'all entusiasmat chiar de ele,
tar all s'ail ar/tat mat reel fat/ de ele, sail le-ad tg,-
gaduit, mergind chiar, printr'o judecata basata pe a-
parente, pang, a le lua In batjocura.
Niel d -lul Bogdan-Duica nu-I plat aceste preparatoril
ale profesorilor in felul cum ele se InfAtiseaz1 astazi
la not. Dar aceasta judecata, a sa n'are nimic super-
ficial si subiectiv. Putinl dintre oamenii nostri de frunte
all tratat subiecte asa deosebite ca d-sa, si de sigur
cg, nimeni n'a iubit asa de mult, asa de exclusiv, cu
atita cinste si jertfa de timp si de atentie, chestia pe
care Inteun anumit timp a fost ispitit s/ o cerceteze.
Mud acela care a scris pagini asa de folositoare des-
pre istorie si istorie literar/, In toate ramurile lor,
a ajuns a se ocupa de pedagogie, el s'a ingrijit sä
cunoasca adinc intreaga bibliografie a subiectului, asa
cum aceasta se poate care de la eel mai constiincios
specialist. Urmg,rind Ong, ast/zt mersul ideilor cu pri-
vire la pregAtirea practica a profesorilor, d. Bogdan-
Duicg, a intimpinat ideia cea nou/realisata ins/ In
atltea locurt din Germaniaa seminariului care chiamg,
la dinsul, nu student! cu grip, de cursurl si examene
si can privesc exercitiul for pe terenul pedagogiel ca
o pierdere de vreme neplacuta, ca o noug, povara pe
ling/ tale multe pe care, fara nick) dreptate, le in
pe umeri In virtutea unor regulamente universitare
gresite, ci absolveng de .scoll superioare, licentiatt si

www.dacoromanica.ro
 Fropunerile d-hil Bogdan-Duica 141

doctorl, carii se pot Inchina, cu tot rAgazul, cu toatA

seninatatea §i maturitatea, experientelor de pedagogie.
D. Bogdan-Duica, e gi d-sa de pkrere, ca or!ce om cu
vederl ma! largi qi cu spiritul ma! fndraznet a, de
fapt, nu poate fi decit alegerea Intro un astfel de se-
minaritl, de §tiinO, con§tiin0 §i iubire, i Intro niclun
seminariu, ca pang In ultimele timpuri. In vederea until
ministru modern, cum In foarte multe privinl1 a fost
d. Haret, autorul acestut studiu d5 qi planul practic
al IntemeiereI qcolii pentru me§te§ugul de profesor.
Intr'o tarn undo se face Incercare cu atItea idel role
flume fiinda. slut noug, ma! §tii ?, poate sa aibb, oare-
care noroc §i aceasta ideie, §i nou62, qi bung.

6 Novembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXXL

0 NOUA. SCRIERE IN CHESTIA TERANEASCA

D. V. M. Kogalniceanu a pregatit Indelung cartea

asupra chestiunii terane§t1", pe care o infati§eaza as-
tazi, Intr'un timp cind ani de foamete §i cite o ras-
coala noun, at atras iara§i atentiunea politicianilor a-
supra teranimii §1 chid, prin reorganisarea Invatamln-
tulul satesc, prin manifestarea de munch, §i tragere de
inima a Invatatorilor §i preotilor, prin alcatuirea, attt
de spontanee la inceput, a tovara§iilor de credit §i
munca ale teranilor, s'a nascut In cla,sele conducatoare;
Intr'o parte a for macar, un interes bun §i o simpatie
calda, care se vadesc in scrierile privitoare la terani
ale unor oameni politici de insemnatatea domnilor D.
Protopopescu (Agricola) §i Spiru C. Haret D. Kogal-
niceanu-fiul e un cautator congtiincios al informatiei,
care din nenorocire nu i s'a dat de cite on 'a vrut;
e apol un spirit cumpatat §i practic, care se ginde§te
la masuri mici §i se sfie§te de solutiile marl; in sfirilit,
dad, statornice§te unele legaturi, el nu le tine mai
departe In mina §i nu le intrege§te pans la capat.
Astfel, cu aceste insu§iri §i defecte, cartea de fats, in-

www.dacoromanica.ro
 0 noun scriere In chestia teraneasca, 143

trebuin0aza tot materialul vechiil, pe Maga care se

adauga acela, foarte pretios, pe care-I dad monogra-
fiile de comune rurale, care n'ad ma! urmat (o, mi-
nunata consecvent6,0 dupa caderea d-lul Vasile Lascar,
citeva publicatil documentare §i rapoartele despre
rascoalele din 1888, pe care d. Kogalniceanu le-a avut
la Indeming, §i din care da, unele la, sfIrqitul lucraril
sale. Vechid agricultor §i unul din organisatoril Expo-
sitiel agrare, d. Kogalniceanu cunoagte Imprejurarile
de la Lard altfel cleat un simplu avocat sad un om
de teorie. Fost deputat teranesc, d-sa, care nadajduie0e
sa, mai capete voturile satenilor, lel aminte§te bine §i
de anumite datoril suflete§tI pe care i le-a lasat ma-
rele sail tats, care a Improprietarit pe teranl: astfel
simpatia sa pentru satent pentru cari se vede c'ar
don sa &ease& cuvinte ma! calde dad, ar fi un
scriitor, poate fi socotita ca adevarata. In aceste Ina-
prejurarl, d. Kogalniceanu face %aid, pe temeiul qti-
rilor autentice, critica regimulul rural de astazI: co-
vIr§irea proprietatil marl, pe care unit totu§I all cutezat
s'o tagaduiasca, exploatarea acesteI proprietatI marl
de arenda§I strain!, salbatecile tocmell agricole, pe
care teranul trebuie sa, le primeasca pentru ca n'are
destul pamint §i n'are de loc paqune, calcarea neruei-
nata §i a acestor tocmelT, slabiciunea unel adminis-
tratil care nu e nicl destul de luminata, nicl destul
de statornica, pentru a tinea piept storcatorilor §i care
adauge abusurile sale pe linga ale stapfnitorilor pa,-
mintului, greutatea cu care se cauta dreptatea §i, In
sflr§it, blastamul ne§tiintiI Intfo tail, cu patru milioane
de analfabbtl. D. Kogalniceanu nu se Incalze§te §i

www.dacoromanica.ro
144 0 lupta literarg,

cred ca raft facede cele doug, marl prefacer! imbu-

curatoare ale timpurilor din urma: §coala §i banca
Batelor. In schimb, propune urmatoarele masurT, pe
care le In§iram, Insotindu-le de indoielile noastre: 1,
facerea unul cadastru, pentru ca satenil s& las& din
Incurcatura de astazi §i sa, Ole In sfir§it la ce are
drept fiecare (dar cei mai multi n'ar avea dreptul la
mai nimic; ar fi oarecum o ancheta a boggle celor
cari qi-o Incheie In citIva gologanl); 2, alcatuirea de
islazurT comunale (sg, nu se cite ins& ca. Intreaga e-
conomie de vite ar trebui creatg, din non); 3, b des-
voltare a §colil sate§tI, in privinta careia nu se 1ntra
tnsa in amanunt6; 4, Intemeierea de gospodara model
(dupa care nu e ins& sigur ca s'ar lua satenii, fiindca,
orlcum, el ar privi pe sateanul-model ajutat de. Cir-
muire ca pe un tunctionar, un fel de agent sanitar
sati revisor de cercuri WWI,- de corurT sate§ti, de
teatre sate§ti §i cum li mai zice); 5, premierea te-
ranilor cu gospodaril ma/ buns (primarul s'ar propune
fara indoiala In rindul tritaid pe sine, §i cine ar putea
face controlul ?); 6, alcatuirea de tovara§il, ajutate de
Stat, dar deosebite de bancile populare, pentru vin-
zarea productelor (abia slut Inca prin satele noastre
oameni pentru un singur fel de tovara§ii); 7, o supra-
veghere de aproape a bancilor populare ca sg, nu cad&
In camata §i In exploatarea teranulul sarac de cel
bogat (ternere pe care am auzit-o §i de la altiT §i care
trebuie sa cuprinda adevar; cu ce elernente avem Ins&
e de tot gret sg, fad controlul), §i 9, o noug, organi-
sare a Ministeriului de Agricultura, (care nu se poate

www.dacoromanica.ro
 0 noun scriere In chestia teraneasca 145

face dna vreme nu se va taia gtt#a partidelor poli-

tics, care schimba, preschimba §i strica toate.
Se va mulOmi Ina, cineva cu acest noil decalog
de reforme §i va putea credo ca a gasit lumina cea
adevarata" ? In toata necompeten0, mea, eil a§ crede
ca aceasta nenorocita chestie teraneasca, careia nu i se
poate gasi un capat, e cu mult prea grea ca sa fie
cuprinsa Intr'o singura formula §i intr'o singura so-
lutie. Luag cartea d-lul Kogalniceanu chiar: pe o pa-
gina e vorba de teranul de la munte, cu livezi, de pruni,
pe alta de eel de la §es, care e plugar: s'ar putea
scrie altele despre teranul pescar, teranul carau§, sa-
lahor, lucrator; una e teranul muntean, lucrInd cu dijma,
alta eel moldovean, lucrind In banl; anti un fel e mo§-
neanul sal) xaze§uI, in altul Improprietaritul, care mat
pastreaza ceva, §i iara§1 in alt fel col fara pamint,
robit ogoruluT boieresc ca In vremurile iobagiel. Sint
multe lucrurT, §i felurite, §i Incurcate, §i grele de ju-
decat, care nu se §tid §i nu se pot §ti in scurta vreme.
orlon li-ar parea de rat iubitorilor de solutii grabnice,
de cari avem destub. Din punct de vedere material,
Statul ar putea vinde, dupa dorinta d-lui Kogalniceanu,
ci alte party din domeniul sail teranilor, ar putea se-
cularisa mo§iile spitalelor, pentru a le vinde satenilor,
cum propune iara§T d. Kogalniceanu. Cu mult mai mult
decit atita, ar fi dator, In eel mat scurt timp, sa faca
legT pentru a opri trecerea peste un maximum in pre-
tul arendeb ogoarelor mid §i peste un minimum in
plata munch omene§tt; el ar putea opri pe Mochi
Fischer arenda§ul de a fi rege In Regatul Jul Carol I -HI.
Dar' legile cer o administraVe, §i n'o avem ; dar ele

www.dacoromanica.ro
146 0 lupta literary

cer o con§tiinta cetateneasca, o convingere de drepturT

pe care saracii no§tri n'o all, precum n'ail priceperea
ce trebuie pentru a se descurca din conditiile noun
ale munci! cimpulu!. Ceia ce Inseamna a lucrul ce
trebuie sä se capete, cad altfel perim, e elementul
moral, simtul de datorie §i pornirea binefacatoare, care
lipsesc §i In boierimea proprietarilor §i arendmilor, Ili
In ciocoimea mare qi mica a functionarilor ; e ele-
mentul de lumina, care fipse§te teranului. Aceste lip.
surf trebuiesc Intregite, §i aceasta o poate face itumal
fcoala ; alta, §coall declt cea de astazt sail macar de-
cit cea de ierl, careia II datorim toata ticalo§ia de azi.
Cel mai mare om din Romania va fi acela care va
Intelege 0, ajute cu rostul sail politic silinVle pe care
le face astazi Intru acest stop partea cuminte §i din-
slit& a tinerimil din Romania, §i niciodata gloria Tro-
nului romanesc n'ar fi maT stralucitoare decit atuncl
chid s'ar Linea neclintit la locul sail, pans la Indepli-
nirea operei, acel om. Cad nu prin clrpell materiale,
tirIte prin dinVi interesatilor, vom ridica pe picioare
.eranimea, ci printr'o porunca sufleteasca ce-T va
Ingadui salt iea patul sail §i sa umble".
Trebuie sa se Inteleaga °data ca, aceasta chestie
e Innainte de toate o chestie cultural&
13 Novembre 1906.

www.dacoromanica.ro
 XXXII.

CREDINTE" DE IOSIF.

Un nor volum al lul Iosif a aparut, si el trece 'n

tacere. Criticii abia ail stiinta de dinsul, II strecoara
in citeva cuvinte de mareata graba. Cel, mai blind si
mai bun dintre scriitorii ce pot sa fie nu poate cis-
tiga, se vede, inimilo !rite° societate de intelectuall
hirsiti de invidie si framintati in intriga cea mai ne-
mernica si mai cutezatoare. Dacia, -1 pomeneste cutare
mititelut, aceasta n'n face decit ca sari arate micsurat
si coborit in umbra maririi noun, a lul Goga. Nu uitati
ca. Goga traleste In Ardeal, ca, el e hotarit sa nu se
stramute de acolo, ca asttel nu va putea amari pe
nimeni prin tine stie ce uriasa rasplatire oficipla a
meritelor sale, ca acest losif care a ruincat mil si mil
de lei de la acel ministru risipitor, d. Haret, ale carui
pacate fata de banul public le drege astazi cu scum-
patate colegul Vladescu. Nu uitati iara§i el pe Goga-1
zareste cineva nurnal din cind in chid la Bucuresti,
pe cind Iosif are indrazneala de a trai totdeauna aid,
suparind pe atftia prin trufia care-1 deosebestei nu
uitAl ci . poetul ardelean scrie la Luceafarul" din

www.dacoromanica.ro
148 0 lupta literary

Pesta, care nu love§te §i nu infrineaza pe nimenT, pe

chid Iosif se incumeta a se solidarisa cu acel Sama-
nator" al suduitorilor", innaintea caruia orice ade-
varat punga§ literar, once title brill don-chi ptic 41
face truce cu cutremur. A§a. find, cum se poate vorbi
de Credintele" lul Iosif altfel decit u§uratec sail in
aproprierT jignitoare, care nu vor avea macar darul de
a tulbura prietenia dintre doua bune suflete frate§t1
ca ale acestor poetl tinerl al zilel de astazi ?
i totu§1 ce frumoasa, ce minunat de senina, ce de-
savir§it de simply §i de armonioasa §i de cuceritoare
in fiecare vers, in fiecare alipire de cuvinte, in fiecare
calificativ ce se coboara u§or §i atinge totdeauna, e
aceasta carticica de maturitate lini§tita, §i sigura a
poetulul masuril O. ginga§iel ! In aceasta privinta Iosif
e pentru nol ceia ce a Lost pentru Engles! acel scriitor
ales printre eel ale§i §i fin totdeauna fara a fi vre
°data, rafinat, din care eT altfel de oamenT decit in-
teligenta romaneasca in numele careia vorbesc, firs sa
fie vre-o protestare, paraponisitii §i nevoimil de tot
felul ! , din care el decl, Englesil, all facut un poet
laureat cu venituri de innalt functionar §i un frunta§
al teril, ling, Jorzil In virtutea vechiulul for singe:
Tennyson. E acela§1 sinat ascutit pentru tot ce e taina,
pentru tot ce e duio§ie, pentru tot ce e amurg, pen-
umbra, lumini§ de lunA, freamat, §oapta in lumea lul
Dumnezeti §i in lumea oamenilor, aceia§T amintire si-
gura a lucrurilor stravezil, Invaluite, trecatoare, aceia§1
gicire a mi§carilor ascunse ale sufletulul altora, fiindca
le afla §i In con§tiinta amanuntita a sufletulul sad,

www.dacoromanica.ro
 Credinte de Iosif 149

aceia§T putintg de a se stramuta oricind, de-a dreptul

§i cu cea mai mare u§urintg, in acele lumi ale tre-
cutulul, ce a fost, §i ale legendelor, care nu pot sa
fie, uncle nu pot rgzbate §i tral decit pu#ne firT de
scriitbri; e aceia§i maiestrie In, a putea primi in sine,
ca qi. cum n'ar cunoa§te 0 n'ar intrebuinta alt limbk
acest minunat graiti de icoane noun, de apropierl
neaqteptate de armonie &la de &easel. qi totuqi a§a
de me§tegugitg.
it
Volumul e alcatuit la intimplare, in once cas nu
dupg urmarea in timp a bucatilor. Ele se pot imparti
tusk adeca ele se desfac de /a sine, in: cintece, icoane
de nature qi legende. Unitatea intro ele o statomi-
cesc acele InsuirT ale poetului pe care am voit sg, le
sch4ez mai sus,
Netndoielnic ea, Iosif e astazi singurul poet subiec-
tiv al tinerilor, singurul dintre adevaraVi poet,1 care
poate vorbi §i despre sine. Sint, In adevax, foarte fru-
moase §i acele cintgri, acele imnurl pline de avint
ale lui P. Cerna, dar, tocmai fiindcg, sint imnurl, tocmai
fiindcg, in ele sentimentul iese din hotarele sale, inneacg
duio§ia de la Inceput qi zboarg lute cgtre Inng4imile su-
blime ale teoriilor §i ipoteselor filosofice, tocmal de
aceia ele nu slut cintece". Cind, pe de altg parte, Goga
ni vorbe§te despre bucuriile §i durerile sale, qi nu ale
poporulul sail, sin4irea e prinsa §i atunc! In strgluci-
toare zale grele, §i, acolo unde fgra aceasta inima ar
fi miratg, gindul admirg. Pe cind nu se poate cinta
mai adevarat, mai u§or In desfaqurarea forme, mai

www.dacoromanica.ro
150 0 lupta literary

adinc qi maT comunicativ In fond, o iubire de acelea

care prefao that& vista, decit cum cinta Josif In pa-
ginile fnchinate fericiriT sale.
Icoanele slut culese In Carp4. Carpatil de aid sad
de dincolo ? Poetul nume§te apa Prahovel, dar aceasta
n'are tnsemngtate. E, In sch4e de lumina §i albastru
sad de aurite apusurT de scare sad de nopV tintate
cu stele, vista muntelui nostru. In aceste descrierT, in
care §i forma se mladie dup. sufletul popular, chiar
fats de cele marl qi sfinte, e aceia* nevinovatie du-
ioasg ca In pinzele maestruluT Grigorescu, e aceia§1
idealisare care nu vrea sa prindg lucrurile pe care le
desmiarda atingindu-le.
Iar legendele, baladele de zmeoaide, de fete de Domn
ce mor de jale, de voinici ce merg In luptg, de lebede
vrajite, de flacgi rob4T de farmece, par desfgcute,
nu ca ritm sail ca rims sad ca nume §i vorbe, ci ca
Tntregime a simtiriI diafane, din fragmentele epopeil
romaneqtT.

Fata de Patriarhale", fats de cintarea luT §tefan-

cel-Mare, acest volum nod are WA, Indoiala noutatea
sa. §i aceT cari ar fi bucuro§T s Insemne stIr§itul ca-
riereT literare a lul Iosif vor avea de sigur §i alte sur-
prinderT.
13 Novei;abre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXXII".

NOTE DE DRUM" ALE UNUI SCOLAR

De la Tirgu-JiiuluT ni sose§te o carte intitulatg Note

de drum", ceia ce nu inseamna mare lucru, qi purtind
ca nume de autor: Gh. C. Ionescu, clasa VIII, Liceul
Traian, T. Severin", ceia ce Inseamna ci mar putin.
Tot din foaia de titlu se vede c tingrul autor a fost
pe la Putna, prin alto locurl din Bucovinaci, pe ici qi
pe colo, in Maramuraq, Ardeal §i Banat. Acolo se mar
anunta o int5oducere de Ion Dem. Petrescu, la care
nu se va fi lgcomind nime, §i o prefa0 de G. Coebuc,
a cami dgrnicie regal,, in adevgr de poet mare, in
aceasta privintg e cunoscutg.
Dupg toate acestea, tine ar mai fi aplecat sa, des-
chid& volumacul, in care sint noub,zeci §i noun, de sort!
la suta ca sa afli declamatii nationaliste ca la con-
gresele anuale ale Ligel, amintirT slabs ale unor lec01
care nu vor fi fost nici ele tocmai bune §i mult ro-
mantism vorbgret, necopt gi rgscopt ?
Fil p6 pace, cetitorule: baie0§ul acesta a facut o
carte bung, una foarte bung, iar, pentru virsta ce are,
una minunatg. Arata 0, fie un fecior d6 teran, dupg

www.dacoromanica.ro
152 0 lupth literary

felul cum Intelege amanuntele cimpului gi ale vietil

de la tarn, precum §1 dupg frumuseta, fireascg qi
bogata, a stilulul sad, care nu e din acelea ce se
invata din compositii" sad din cinstitele gazete. Cu
banl de dar, veniti tntr'un chip pe care-I clestainuegte cu
competinta d. Ion Dem. Petrescu, cglatorul a mers la
pomenirea din Putna a lul Stefan-eel-Mare. Aiel n'a
tinut discurs (sg, fi avut atita minte corogea profesor
de Universitate de la noi 0, nu s'a imbatat §i n'a spart
capul nimanui (cum ad facut, pentru Stefan -Vedg Raz-
boinicul, unii studenti de la noT). Nu, ci Impreung cu
citiva tineri Romini din Ungaria, cu cari statuse In
corespondents §i-qi &Anse intilnire la un loc. ca acesta,
a pornit pe jos prin Tinuturile locuite de terang near
mului sail. I-a vazut pe ace§tia de acolo de la Putna
pang'n Or§ova, facind un mare ocol prin sate roma-
neqt1 qi prin ora§e strgine. Scolarul acesta trebuie sg
fi fost un harnic cetitor, cad era pe deplin preggtit
ca sg prindg qi sg lege Mtn+ ele atttea lucrurl ce-T
treceall supt ochi sad IT ajungeafi la ureche ki pe care
un altul le-ar fi uitat a doua zi sat mgcar la eel d'in-
Wu chef national. Va fi cetit ci lucruri de indrumare
bung, care s'ad prins in sufletul lui, fiindca pilot q,re
o judecatg sangteasg, gi mature..
S'a Inters acasg cu carnete de note §i a scris in
rggaz pentru un prieten, In graiul lul cel bun Ora-
nese de acasa, Impodobit cu amintiri din cart! scrise
dupg cuviintg, aceste pagini. Ele if fac cea mai mare
cinste §i vor aduce multora toles, iar oricul be va ceti,
plgcere. Cunosc §i eli acele locurl, qi descrierea ce ni
se dg, e deo exactitate qi de-o bogie vrednicg de

www.dacoromanica.ro
 Note de drum ale unui scolar 153

toata lauda. Fireste ca, tInarul scriitor find asa de

novice prin acele parg, se dad o mu4ime de lamu-
rill naive, dar nu e Mid folos sI se vad5, cum se oglin-
deste visa romAneasca de dincolo Intl.' un suflet nes-
tutor si copildresc, care poate da astfel impresi/ cu
totul noun ci neinrfurite de nimic si de nimenl.
Dupa toate acestea, sä ni dea voie d. Ion Dem. Pe-
trescu 0, spunem ca ecolarul G. C. Ionescu e un ti-
nar care nu trebuie pierdut din vedere.
18 Novembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXXIV.

BOIERIMEA, DE TARA, CARE SE DUCE

DUPA NUVELELE D-LUI GtALELNU 1. -

Culegerea de nuvele pe care d. Em. Gtrleanu, ofiterul

din Birlad care iscaleste Emilgar", o O. supt titlul
de Batrinil", ce mi se pare neindestulator Ili neon-
prinzator, e poema in prow, de o foarte aleasa si dis-
creta poesie, Inchinata sfirsitulul boierimil de mijloc a
Moldova
Vremurile moderne ail adaus, pe ling& pacatele noas-
tre cele vechT, si unul noel, foarte gred, ura de class.
Pang atunci avusem o .eranime, niste boieri si un cerc
de carturarl cari puteati trai bine alaturl, inOlegin-
du-se In multe lucrur!, iubindu-se In oarecare masura,
mai mare de cum ne inchipuim astazT, $i in stare sg
se uneasca 'n anumite imprejurari pentru a indeplini
fapte folositoare tuturora. Daca era dusmgnie intro
anumite strate ale societatil, ea nu atingea pe dom-
nul gamIntulul In puterea mostenirii, pe acela ling&
stramosii cgruia traisera, lucrind aceleasi ogoare, stra-
Mosil color cell primiail in fiecare an brazda pe tare
1 Era. GIrleanu-Emilgar, Bettrinii, BucureetI, Minerva, 1905.

www.dacoromanica.ro
155 Boierimea tle ara, care se duce

aveat .S.0 lucreze, mat mult pentru altul, ci dusmania

se Indrepta, Inteadevar puternica, impotriva clocoimil
dregatorilor nemilostivi, cari arad cu condeiul si se-
cerad cu biciul. Fats, acestor oamenT aI Climuiril des-
tepta groaza si numele for se rostia cu blastame. Cu
boieriT, cum am spus, era altfel: Oranimea recunostea
ca el, trebuie sä lie ki nu se gindia la o stare noun de
lucrur!, In care boierimea ar peri d'innaintea ochilor.
Prin acestea nu !I:Oleg sa indreptatesc, cum mi-at
putea veni acest gind ? stringerea pamintulul roma-
nesc in mina boierilor, pe al drepte sad mat putin
drepte, nici instapinirea color foarte pqinI asupra
mu4imilor color marl, pe care nu erad in stare sa le
calauz5asca spre mat innalte scopurT. Insemnam nu-
maI atita ca .erani1 nostri nu erad, cum se spune as-
tAzi, constieng de drepturile for ", ca. nu erad pregd;
titi sa, si to ceara innapoI si ca pentru viitor el n'a-
vea1 in vedere decit acea binefacere dumnezeiasca a
until boier bun", drept, omenos, milostiv, facator de
bielsug si de pace. Cu mutt mai dese oil decit cum
se credo, dadea Dumnezed acest noroc saracilor si obi-
diVor de pe brazde, asa !nett, ca in timpurile de tot
vechi, boierul era un tel de Voevod §i jude pe parain-
turtle sale. Aceasta se intimpla cu deosebire in Mol-
dova, undo Grecimea patrunsese mat pqin in rostul
de la ard undo neamurile boierestl erad mat yacht
pe locurile unde li statea Curtea si undo nu era asa
de raspindit proprietarul col mic, ahtiat dupa munca
robulul arineI.

Anil de prefacere, de pe la 1840 innainte, ad Intim,

www.dacoromanica.ro
156 0 luptg literart

chipat Insg un tip boiereso care se zugaveste §i asa

tazi in tale mai negre color' pentru a stirni desgustul
pi minia. Strabunil lul, viclenl ei amarnicl, au furat
ogorul terhnimil; ei si tot! urmasil lor, generatie dupg
generAie, all stors, ati batut §i ati schingiuit; rind pe
rind el s'ail hranit din stngele cald pe care 1-ail supt
suferintiil. Nu numai atita: ei s'at Inchinat, pretutin-
denI si in toate timpurile, numal interesulul §i banilor;
pentru aceasta aU fgcut din cea ma' scumpg cinste
cox or picioarelor celor puternici, pentru aceasta §i -ail
vindut Domn, tarh, §i ineam (lege, n'at cutezat sy zicg,
cad numal aceasta, oropsith, boierime a stint sh
ramlie, ,supt Turd, cresting).
i cum sg nu se creada aceste lucrurl end le spu-
nead insist feciorii de boierl, cu un avint In critics pe
care nu-1 avead cellalV?

Pe urma acestor judecAl, s'a fntemeiat o clash sta.-

pinitoare noun. 0 vedem astazi, o simtim cu durere,
ne Indoim supt greutatea si ne tnrosim de pacatele
ei; o clash in care boierimea scgzuta ca insemngtate
e numal unul din elemente, pe clnd oel ma' puternic
fl formeaza oamenil de ban', cari s'at scurs la no' de
pe toate meleagurile, sireV1 ei diba oil, cari a stiut sh,
intrebuinteze §i Imprejurarile §i oamenil, apoi funcp-
narimea Urania, si ace' politician! cari leaga §i des-
leaga, taie si spinzurg, sucesc si invirtesc toate, fare
nicio cunostinta adevarata §i fara niciun ideal vred-
nic. Cercetatoril trecutulul au inteles Indatg eft, de
putin folosisem cu schimbarea clasel stapinitoare; el
$i -all dat samh. cg nu mai poate invia boierimea ve-

www.dacoromanica.ro
 Boierimea de tarn. care se duce 157

che, cu rostul el politic si ca nu se mal poate da ur-

masilor el occidental! acea curatie de viata patriar-
hala, acea deplinatate de simt romanesc, acea legatura
sufleteasca fats de pamint si de oamenil lul pe care
0 avusera rbatrinil pastratorl credinciosl aI unel tra-
ditil istorice, al unel vechl mostenirI de cinste. de
mindrie, de munch. de omenie si de bun& rinduiala,
care s'a pierdut; dar pentru aceasta el n'ail tagaduit
merite istorice adevarate. El at1 cautat sa InfAiseze
celor de astazi, In locul strigoiulul boieresc cu buzele
vinete patate de singe, cu unghiile pline de terna pa-
mititulul furat, pe boierul eel adeverit prin marturiile
scrise. i prin aceasta constiinta naVonala a Intrat
din nod In stapinirea unel largl bucaV de trecut, care
fusese aruneata pe maidanul de putregaid al lucrurilor
care trebuie sa se uite.
* * *
Un scriitor, un poet, dintre eel mai tinerl, pa can
nu-I mai Impovareaza, prejudecAile si nu-I mal falsi-
flea superstiOile, Impiedicindu-I de a cauta do -a dreptul
adpvarul ce trebuie sa-I insuflateasca, deci unul din
cintaretil puternici si multI al renalteril noastre de as-
tazl, s'a Induiosat de stirsitul umil al micil boieriml
glorioase si a facut din aceasta drama fara strigate,
fara lacriml care se vad, fall, zbuciumarl oratorice si
pose desnadajduite obiectul cercetarilor sale. Sad mat
bine el si-a desteptat amintirile, cad iii orasele din
Moldova, undo a copilarit d. Girleanu, se puteab vedea
lesne, de oamenl can de cele mal multe or! nu -! In-
Olegeatl si n'aveau nicto tragere de ipitua pentru dinsii,
ace! batrinl scosl din rostul lor, izgonitI dintr'o che-

www.dacoromanica.ro
158 0 lupth literary

mare pe care strabuniT §i bunicil o lasasera, phrintilor,

gi cari, neputind lupth cu vremea, cu Inriuririle, cu o
civilisatde strain& 1ntreagh prabusita asupra for pentru
a-I strivi, se adhpostiat intr'un colt cakl de iubire bh-
trineasch, intr'un ungber de prietenie credincioasa,
!nth) singurAtate aromith de ramhsitile unel dragoste
vechi, pentru a inchide ochiI obositi de lumina crudh
a prefacerilor. Scriitorul a Tazut cu induiosare acest
sfirsit al oamenilor de rash, ascun§1 In tainita In care
erail slobozi sa-sT Hugh ranile, pe Chid atitda cari nu
slut de rash, ar fi umplut ulitile si drumurile de che-
lalaielile for ultime.
Pontru asemenea schite poate ca niment nu era
mM preghtit decit acest Unar cu sufietul sfios si gin-
gas, acest Moldovean blind, piin de evlavie fath de
trecutul teriT sale moldovenesti si de compatimire du-
ioash pentru acel pierdutT al caror singe e §i singele
shit. Cu simtire dureroa,sh de flu si cu iubire duioasa
de poet Infhtiseazh el pe batrinul boier saracit care
rataceste prin mijlocul noroculul altora, pe visatorul
neInfrInat care face planuri noul pe priporul chiar al
peiriT, pe dulcil mosnegi carill cetesc th cutI uniT In ochil
altora, pe iubitoril de copii multi si de cash plink, ca
si pe bietil pustnicf cari trebuie sa se multhmeasch
numaT cu un usor sunet de pasI copilhresti In largul
multelor odM golite de moarte.
Une onT d. Girleanu izbuteste sa deti paginT care stilt
din cele mat buns ce s'aa scris In limba noastra. Ma
gindesc la povestea prietenieI dintre dot drumet.1 de -al
nostri rhtacitl In Europa" si Intro Neamtul" gasit
In tren i pe care-1 cuceresc pe viath, prin marea for

www.dacoromanica.ro
 Boierimea de tarn, care se duce 159

bunatate vesela (Front). Apoi la acel batrin care vine

de la hard de depute, slab ca o umbra, pentru ca O.
moara In acea incapere unde sufletele innainta§ilor
sal ail parasit pa rind fncaperea Invechita a Orilla
Batrinul moare pe drum, cu porunca, pe care o qop-
te§te fiic&-sa, de a nu tulbura pe nepoti, pe bopiii can
slut de fats §i nu inteleg; §i glasul innabuqit al ma-
mei spune numai, In mijlocul risetelor nevinovate, acest
prohod, mai induio§ator cleat toate rugaciunile:
Copii, taceti, ca doarme bunicul."
Iar mai ales, oft prive§te intinderea, mi§carea, pu-
terea, Insemn bucata de la urma, in care se infati-
§eaza in adevar dramatic lupta dintre doug generatif
duqmane, lupta'n care batrina boierime §tie sa, cada
cu cinste.
Aceasta e cea d'intahl carte ce se culege pe un te-
ren literar care poate da o tntreaga bogatie de coloare
§i de simtire.
20 Novembre 1905,

www.dacoromanica.ro
 xxxv.
MOUNTENIf.
Bro§ura d-lul D. Brezulescu, avocat: Contributiuni
la studiul proprietatil In devalmg.§ie a munWor no§tri"
are Intaid o Insemnatate §tiintifica prin datele §i nu-
mele ce cuprinde In leggturg, cu stapfairea 'n comun
a multora din muntif no§tri de catre urma§if moftdui
Intaid-proprietar, mortertil. E fns., mal ales, strigatul
de alarm& (cam multe se tot and de o vreme 0 al
unuT iubitor de tail, §i de teranl fmpotriva anarhiel
sglbatece In care se Invirte viata acestel proprietaV In
devglmg§ie. Sint aqa de multi, de rgspindit,l, de saracf
§i de neluminatT mo§neniT, !nett fl fur tine vrea: chia-
buril dintre el, can iea1 cit poftesc, politicianif terani
can voteazg, pentru eft ad nevoie, arendmil de din-
colo, can se fnteleg cu chiaburif pentru a despoia pe
cumpargtorif can dad preturl de batjocurg.
Ceia ce e numal o nenorocire cfnd e vorba de morenif
Inqif, e un scandal stupid cfnd to ginde§t1 la ne-
ghioaba, la conrupta administratie, care Inchide °chil
sad n'are habar de o stare de lucrurf ce aduce prgpl-
direa pgdurilor muntelul de cgtre Jidani §i alte felurI

www.dacoromanica.ro
 Mosnenif 161

de straini, cell rid de not dupg ce ne despoaie (si

cu dreptate,, dad, sintem de ris si de despoiat). Nieto
statistic, nick) regulare de clrepturl, nicto suprave-
ghere, nicTo pedeapsa vinovataor, ca si cInd ag fi
vorba de o potcoavg ruginitg, care a cazut 411 drum,
si nu de o verigg In lantal de bunurl ale poporulut
romanese. D. Brezulescu, care e scriitorul acestor cu-
vinte frumoase, vede scaparea In& o cercetare si orin-
duire a lucrurilor din partea Statulut. N'ar fi mat bung
o rdscumparare din partea aceluiast, pare ar fi In stare
sa iea asupra-st pe o scars mare si In condital cru0,-
toare si civilisath exploatarea pgdurilor mosnenesti P
Orl macar o arendare din partea StatuluT a pgdurilor
acelora, In care s'ar pi tea intrebuinta absolvenVI scold'
noastre- de silviculturg, can alit de adesea numat sil-
vicultori nu se fac ?
20 Novembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXXVI.

ISTORIA UNDI SAT BIRLADEAN.

Par. Ioan Antonovici din Birlad ni da Inteadevar o

carte frumoasa In Istoria comunel Bogdana" (Tutova),
4utorul, el Insusi un Bogdanas", a IntrebuinIat multi
and de zile pentru a stringe cu straduinta, materialul
de documents si informa#I din viii grait care i -all
slujit pentru a-sT alatui lucrarea. E de mirare cite
carV domne§d gi zapise, incepind cu vremea lul
Alexandru-cel-Bun, all putut fi de.scoperite in aceast&
Men& aqezare de raz4T moldnveni. tiri orale s'all
cal:Mat iaraqi destule §i destul de bune. Fara sa aib&
o ficoall deosebita (de §i a urmat cursurile Facultatil
noastre de Teologie), par. Antonovici a qtiut cum 0,
Intrebuinteze izvoarele ce strinsese la un loc. In cea
d'intaid parte a operei sale, el trateaza pe rind, cu
spirit serios gi Intr'o limb& curata, once poate inte-
resa din trecutul §i presentul comunef sale, dind astfel
cea mai bun& 4i mai deplin& monografie istorica ce
avem asupra vre uneia din localitatile rurale din Ro-
mania. In dou& qiruri urmeaza apol, pe mai mult de-
eft patru sute de pagini, documentele, care merg din
veacul al XV-lea pan& In zilele noastre: ele slut bine

www.dacoromanica.ro
 Istoria unul sat Btrladean 1.63

tip ,rite, dupl norms cumin1I I cu toata Ingrijirea,

adaugindu-se chiar qi cite o not explicative.
Fireqte el Bogdana par. AntonovicT nu e locul vre
unel fapte marl sail vre unel migcarl Insemnate din
desvoltarea neamulul romanesc. Dar qi o parte qi cea-
lalta at. o Insemnatate mal mare declt a unel scrierT
cu caracter curat local. Imprejurarile, noun, §i vechT,
de la Bogdana samana, cu acelea din atitea alto lo-
curl ale t eril noastre, gi cugetatorul politic va trebui
sa, iea InvAaminte affind din aceste cercetarl cinstite
ale unuI Rd al satelor, cu iubire de Oran, ca vechile
megte§ugurl, vechiul port, vechile datine, vechea iu-
bire patriarhala intro membril aceleia§1 semintil se
duc, qi vin In locul lorlenea, betia qi aplecarea la fap-
tele unite qi la faptele rele. Cel mult s'ar putea In-
tImpina ca scaderile de odinloara trebuial sl fie mal
putine Intro oamenl maT pAinT §i ca avem §tiin0
astazi numal de o mica parte dintre ele; dar aceasta
nu Inlatura declt intru Citva dureroasa constatare bine
adevtrita. Cele maT multe dintre documente ail §i ele,
neaparat, o Insemnatate mai Intinsa, pentru viata po-
litica qi cu deosebire pentru cultura noastra. Ele slut
o intregire la culegerile, destul de putine qi destul de
slabe,In general, pe care le-am putut Injgheba pink. acum.
Se von putea gasi In ele atitea lucrurl nea.1tep-
tate, ki eli Insuml am aflat prin ostenelile parintelul
Antonovicl qtirl noun, privitoare la familia mamel mole,
cad acel tiran Ioan Arghiropol, parucic qi dragoman
rusesc, care a luat In -1810 pe Catinca fata Camina-
rulul Iordachi Miclescu, facIndull cu zestrea sotiel o
mare avere pe care a pierdut-o tot dinsul, e bunicul

www.dacoromanica.ro
164 0 lupta literary

mameT, prin fiul sau, Gheorghe, numit dupa Iordachi

Miclescu. Olimpiada, sora lu! Gheorghe, a fost maritata,
cu fiul vestituluT doctor Samurcaq. Elencu DraghicT,
so0a luT Gheorghe, a fost fata cunoscutuluT Mare-Vol',
nic moldovenesc Iordachi DraghicT, care a vrut sa dea.
o ConstituVe teril sale. Fa.clnd aceste Intregirl, n'am
niclun scop de laudare de sine, ca unul ce nu Inte-
leg a ma razima niel pe titlurile mole, cu atit maT
pAin pd parucicil §i Caminaril ale a1tora, In locul cap
rora ae fi fost bucuros sa gasesc un. biet .t,eran Qum
se cade.
0 intrebare la sfirgit: al1,1 preotT din maple noastre
n'ar putea sa faca o asa lucrare ca a cdleguluT for de
la Birlad, In loo sa string& ban! §i sail spurce yes-
mIntul In alegerile politicianilor nemernici cari sug
vista neamului ?
20 Novembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXXVII.

0 PIESA. SI UN ROMAN.

D. St. Miligileanu-Stempo anuntl pp coperta d-sale

Dona Logodne, pe care a trimes-o onorabilet redactit
a revistei literare Samangtorul", o drama a sa in
patru acte, Ultima loviturg". Pe aceia i'o cu-
nose. Dar comedia de astazt e de tot hazul, de
toata nevinovAia §i sangtatea, pe atit de vioaie
§i de plink de mi§care, pe oft de mutt Intl:drill
de cele mat frumoase sentimente §i de cele mat fo-
lositoare ideale pe care astgzi ni to putem pune in-
nainte. Am cetit-o de la un capgt la altul, am recu-
noscut un Intreg §ir de figurt care trades° §l hotgrasc
viata romaneasca de astazi: mo§ierit cot cumint,t,
can string banul §i nu se gindesc la mofturi proaste,
otiOrul de paradg botezat in frantuzeqte §i ofiterul
eel adevgrat modern, care-0 are biblioteca Olt culege
din ea invAgminte, inginerul de mine, care §tie sg fie
de folos .erit sale, politicianul care trgie§te numal din
politica §i pentru politica, In fata fratelul sail, into-
leptul gospodar; bgtrinul militar foarte militar, tingrul
funqionar de carierg, sprijinit pe politica tate, gi cele
mat 2globit §1 mat fermecgtoare din fet4ele care dal
o stralucire societAii noastre. La sfIrqit, dragostea cea

www.dacoromanica.ro
166 0 lupta literazg

bung 1 capata drepturile §i amine numaT in mofluz,

care qi acela nu tine ngcaz.
Se va representa aceastcl piesa ? Autorul mai anuntg
doug pe care le tine gata.
Romanul d-lui Edgar Th. Asian Fiica lul Radu-cel-
Frumos" (subtitlul zice Traprejurgr1 qi chipurT din
trecut", evitind cuvintul roman") porneqte din inte-
resul puternic ce s'a de§teptat In timpurile din urma
pentru trecut; el e In legaturg §1 cu serbarile din Iulie
1904 In amintirea luT Stefan -cel-Mare gi pate chiar
cu izbinda romanulul istoric gi nuveleT iStorice a§a cum
le-a scris MihaT Sadoveanu. Fiica luT Radu-cel-Fru-
mos" e o lucrare cinstitg, viind de la un om cult, care
ci-a studiat cu Ingrijire subiectul §i s'a silit pretutin-
denT sa fie exact §i In tonul timpulul In care voie0e
sa ne coboare. D. Asian scrie o limb& foarte bung gi
destul de mladioasg. Pe llugg acestea, d-sa a fost In-
teadevar Incalzit de Inchipuirea vietiT de roabg, de
dumang invinsa, de copilg impovarata de o datorie
de ura pe care a dus-o Maria-Voichita din care Stefan
a fgcut, cu voia sau fart, voia eT, sotia sa §i Doamna
Moldova Totu§T atItea Inlesnirl §i ImprejurarT priel-
nice n'all dat d-lul Asian putere de imaginatie gi
simtul poetic, Insu§irile creatoare. Cetitoril nu se prea
Indupleca Ins& a ceti povestirl Inchipuite care nu se
Impartagesc de acele darurf. Fgta lul Radu-cel-Fru-
mos" va avea (led soarta, incercariT de roman istoric
a d -lu! Radu Rosetti istoricul. A 1ntelege qi a iubi, nu
1nvrednicesc pe cineva O. gi creeze, ba pia chiar 0,
reproduca viata vie.
20 Novembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXXVIII.

NOUL ROMAN AL D-LUI SADOVEANU: FLOAREA

OFILITA ".

La tuceputul carierel sale, d. Sadoveanu a dat un

roman pe care-I scrisese In tinereta cea d'intaiu:
$oimii. Era vorba de razboinicil lul Ioan Potcoava si
de Ioan-Voda cel frumos, viteaz $i mtndru, Insust, sari
merg sg, rastoarne da pe Scaunul Moldova momtia
bfttrIncioasa si schioapg pe care o umbria steagul
Sultanulul si s1 puie In el Domn MIL. §i chipes, stOr
ignitor adevarat. De sigur o vreme plina de interes,
cu acele marl contraste !litre oamenl, cu acele trecerl
de vadurl $i alergarl de-a lungul clnapiilor de toamna
$i iarnl, cu acele ciociiirt !litre ngvalitorl si oastea de
Curte a vechiulul Voevod, cu acele stralucitoare Intrarl
de biruinta ale voinicilor In Scaunul Domniel, cu acele
neaparate jaturl Qi petrecerl ale Cazacilor apex si ro-
gozulul, acele rgtacirl dureroase ale bietel naluct su-
brede care -cl caut ad ,post de Invins si, la urma,, cu
acea prefacere fulgerAtoare care abura, iarast pe ne-
putincios In jetul de stapinire si aruncl pe Fat-fru-
mosul ager fili nobil supt securea cllaulut din Lem-

www.dacoromanica.ro
168 0 lupta literary

berg. Cine ar fi cunoscut cu de-amanuntul §i pe Petru-

Voda, §i pe Ioan domni§orul"; pe neamul unuia Ca
§i pe neamul celuilalt, razboinicil de o parte ca §i pe
cei din cealalta, pe sfetnicil Sucevei §i, neapArat, iara§t
acea teranime care pindia necontenit, de la stingerea
lui Stefan -cel -Mare Incoace, sa-1 vie un om de neam,
bun de Wboia §i de judecata, o ttrednic'd andura, din
osul cel stint, acela, avind §i puterea de descriers
invietoare a d-lui Sadoveanu, talentul sad cle a mladih,
me§te§ugul sad de a zice tainic lucrurile triste §i
vechi, acela ar fi dat o opera mare. Sadoveanu cel
de tot MAy care a scris acele pagini dupa cetiri in
cronici, In Ioan-Vodd al d-lui Ilasdeu §i in, Taras Bulba,
avea ins& limba lui minunat de limpede §i curgatoare
pe care nu e cetitor care sa nu ti-o laude, avea aproape
in intregime insu§irile sale de stil, care farmeca §i
stapinesc, a§a incit, cu toate lipsurile pe care de sigur
ca. Insu0 scriitorul le banuia de la Inceput, romanul
a avut succes.
*
Unii scriitori at din capul loculul mi§carea, puterea
de a luneca de la o situaVe la alta, de a pregati mo-
menta de lupta hotaritoare, de a-§1 trace Roil prin
Imprejurarl noun, §i deosebite, care scot la iveala una
dupa alta anumite parg din personalitatea lor. Un dar
foarte mare, de sigur. Se poate Intimpla, gi se Intimpla
chiar dose or!, ca asemenea scriitorl, cari Inteadevar
povestesc §i mina tot Innainte cite un fir din ghemul
bogat al puteriX for de invet4iune, ca ei sa n'aibit
darul de a adinci o situaVe §i sa nu fie in stare a da
acea forma stilistica, al calif rost e totufg a§a de ho-

www.dacoromanica.ro
Noul roman al -d-lui Sadoveanw Floare Ofi lita" 169

taritor. Alti scram! ins& pornesc la drum cu stilul, cu

maiestria situatiilor, care tree de-a dreptul printr'un
stil fluid din gindul creator al for in gindul primitor
al cetitorilor; pe urma, numaT, personagiile pe care el
le pot crea, prind sa, se mite iute.
Pana atuncl ,e prudent ca scriitorul din a doua ca-
tegorie sail - aleaga, imprejurari qi un fel de trail care
sa-1 fie adinc gi bine cunoscut, in care sail poata,
cobori multe amintirl si pe care za-I poata, incunjura
cu aureola gtearsa, a simtirilor sale de odinioara. Sa-
doveanu copilandruf din, ,4oimiT" nu s'a gindit la
aceasta, end s'a apucat sa, scrie acel roman istoric ";
Sadoveanu de astazT a nemerit foarte bine dud s'a
stramutat, pentru lucrul maT indelungat al unel noun
povestirT cu titlul de roman, in mijlocul unul ora§el
din susul MoldoveT, unde s'ai'l perindat de sigur multe
zile din trecutul sal insu§T.
Dintre cunostintele sale de atunci, el a scos un
fond de tabloll" foarte bogat. Alaturi cu EvreiT, carill
a§teapta Inca, zugravitorul, alaturl cu mahalagi! aproape
.eranT, pe cari scriitorul nostru i-a schitat anume, all-
tut! cu TucratoriY, strain! de peste hotare sal terani
smuleT de la brazda, carora d. Sadoveanu li-a inchinat
frumoasa $i marea povestire, micul roman care des-
chide Durer! innabu§ite", traieqte o mica, boierime
de functionar!: batrinl functionarl la pensie, cari-§1 all
casele, functienarl tinerl cari stall on chirie. Lumea
saraca IT cinstegte cu titlul de cuconl" qi, de la o
Vrista, innainte, dupa, decretul de numire in slujba, qi
punerea cununiel pe cap, eel batrinl primesc qi el pe
domnil" tinerI in rindurile tacticoase ale cuconilor".

www.dacoromanica.ro
170 0 lupta literary

Tinedi mai ales chefuiesc _me ori in odaile reservate

ale unel Mani!, unei circiume boiere§ti; altfel cel
putin pana, ieri el n'aa some deosebitoare In ca-
racter, In obiceiurile traiului, In tinta muncii lor. Tinta
e pentru tog afara de vrp-un arivist care nu e de-
acolo sa, poata sta comod intfo casuta frumu§ica,
sa, fumeze multe tigarf bune, sa, soarba cafele meter
pregatite, 0, mearga in visits, sa, primeasca visite, O.
pofteasca sara la el; sa faca politica, apriga In opo-
sitie, moale chid slut in slujba; apol nimic alta. Ve-
chill patriarcalism terauesc, datine oriental° din tim-
purl, toropeala de provincie slat elementele acestel
vieti amortite, prin care nu trece niciun vint tragic,
spircuind alburia promoroaca, caldicica. Cu o mare
maiestrie a dat Sadoveanu aceasta fire a boierimil"
tirgu§oarelor, pe care o intelege §i pentru care mai
pastreaza chiar oarecare iubire iertatoare. Cutare spune
ca de ce samana aqa de bine in romanul Floare-
Ofilita" coconul Alecu, coconul Andrie§ §i ceilalti, car
rora totu§i scriitorul a cautat sa li dea cite un trecut.
Raspunsul e (Ron fiindca ace§ti oameni samana de-
savir§it In natura.
*
In astfel de lume e gred sa affi era. D. Sadoveanu
fill-a ales o eroinet, Jloarea-Ofilita". Nepoata unui ba-
trin, crescuta on multa iubire d,e bunicul e!, fata fru-
moasa, lini§tita, supusa, cam batrincioasa, tinji-
toare, ofilita" de la Inceput. N'a cetit, n'a gindit, n'a
voit; n'are nicio parer° despre via* . decit ca. n'ar fi
rail sa fie buna". i aceasta are idealul cuconului"
bunic: a sta comod Intr'o asap, frumu§ica, pe care

www.dacoromanica.ro
Noul roman al d-lul Sadoveanu: Floare Ofi lita" 171

s'o Incalzeasca nicl prea-prea, nicl foarte-foarte virtu -

tile discrete ale unul barbat cu rinduiala. lea unul
care e frumusel, are functie, e fill de cucon" si a
ajuns la vrIsta cuconig" si cuconirii". Acesta a
fost Ins la oaste, §i e bliat alintat. Moare de urit--
fiindca n'are niclun scop In viat.asi Incepe a se Ina-
bata; o femeie lacoma II prinde In brate. Floarea
Ofilita" se revolt/ Intait, plinge, cade la pat. Apol,
Insanatosata, 41 da seama ca dupa legea de fier a
Orientulul asa trebuie 0, fie. Va trai ling, soul usor
corupt, Eli atIta. Ea va raminea cum se cade, dupg,
datina. La copil nu se Sindeste. Fratele lul si prietena
el, Olguta, cari par a se iubi, vor repeta povestea.

Orisicum aceasta opera, de frumos stil suggestiv, e

foarte aclevaratd, §i poate ca ea cuprinde In sine si o
satira discreta, a adevarulul pe care-I Infatiseaza.
20 Novembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXXIX.

IMPOTRIVA CLEVETITORILOR.
- L URA CONTRA CULTURII STRiINE-

Rare orl al datoria de a aspunde du§manilor cari

Incep declarindu-se du§mani, adeca racnind sail fu-
ri§ind cite ceva. Nicl el nu a§teapta aspuns, ci spun
pentru 041 decit pentru tine. Acegtia, publicul, o parte
din el macar, pot sg, treads. Dacg, e vorba numal de
tine, aceasta trebuie sg, to lase cu totul indiferent.
Cind !rasa aceasta credinta gregita poate atinge un
cerc mal mare, poate Infati§a intfo lumina falsg, un
curent intreg, atuncl e bine sa dal lamurirl. Lamuri-
rile acestea le dal Ins/ cu fa-ta catre public. La spate
ramin acel du§mani cari ad provocat, prin ne1nVale-
gene sat prin falsificarea voila, explic4a. Aud el?
cred el? ce pot sg, zica °I? n'ai sa til in soma. Lup-
tator nu inseamna om de cearta, §i harta pentru har0,
e altceva decit lupta pentru biruin0.
***
S'a zis de multe orl, prin fel de fel de reviste pe
care de tale maT multe orl nu le insufleteqte decit
nacazul ca OA binele facut de a4i1 sad ciuda ca, el
s'a indeplinit supt numele altora, ca aka-numitul ell-

www.dacoromanica.ro
173 Impotriva clevetitorilor

rent al Saman&toruluI" ar Insemna In. ceia ce pri-

ve§te literaturile strains ignprarea sail Inlaturarea for
de catre scriitoril earl sInt ce trebuie sa fie. Litera-
tura romaneasca in adevar ar fi datoare sä n'aiba
niclun fel de legatura, cu dInsele. i de aid Incheie-)
rea natural& (a§a de naturala 0 ca fat& de atitia cri-
tic! purtag prin toate literaturile nol am fi cel ma!
lips4I de lectura dintre oamenl.
Acuma, daca to -uiV la ace§t1 judecatorT, vet vedea
lesne 4 unul e un onorabil specialist, Inchis cu totul
In §tiinta sa, din care' §i-a facut, o temn4a care-1 stri-
vOte mintea, §i oa, In afar& de Indeletnicirile sale
§tiir4itice, el se distreaza doar ou cetirea vre und
proaste cartulil francese care tine o singura dlip&; ca
alt cavaler at Europe! literare e un biet bai*,§ de se-
mit romin care a calatorit §i el ceva i s'a Infruptat
§i el cu cine §tie ce fel de cultura de peste hotare.
i a.ga ma! departs. Pe nimenl nu-1 prinde acest rol
de cunoscator at multor forme de cultura contemp9-
rank sail clasic5.
Dar sä-11AsAm In fundul infumuraril for care nu poate
face rail nimanuia §1 sa ne Intoarcem 1a presupusa
ura pe care cercul de la aceasta revista 1-ar avea
fats de cuItura strains. Apararea e cam grea, precum
ar fi aceia pe care al Incerca-o chid to -ar Invinui un
tiriie-brit ca al vrut sa furl caciula soarelui sail scufia
lunil. Dar anumite star! de civilisAie, ma! ales de ci-
vilisa0e morals, ail unele fatalitAl carora trebuie sa
to supul.
0 literature trebuie sa afirme sufietul until popor In
forme care corespund culturi! timpuluf. Acesta e un

www.dacoromanica.ro
174 0 lupta literary

adevar pe care nimenT nu-1 poate tagadui. Debi nu

cel care scrie aceste rinduri, un istoric, un istoric lite-
rar, un om care a avut prilejul de a cunoa§te direct
deosebite civilisatiT europene, prin contactul indelun-
gat cu dinsele, nu un scriitor care a atins subiecte
foarte deosebite, luate din viata minor popoare, nu
unul care a avut prilejul de a scrie lucrarT in maT
multe din limbile Europe!, s'ar gindi sa, nege acest
adevar fundamental t 4 i banal.
Pentru a scrie decT dupa cuviinta lucrurl de o care-
care bogatie §i Innaltime, e absolut de nevoie a cu-
noa§te acea culture, a timpulul. *i nu numal a,tita, dar
nu poate cineva sail dea seama de ce este sufletul
poporuluT sat, data nu 1-a putut compara cu sufietul
celorlalte popoare; numal prin aceasta cercetare com-
parata, individualitatea sufleteasca a unul popor se
poate lamuri.
Strabatind Insa literaturile straine multe, cIt de
multe ! trebuie A al un plan ili un stop, trebuie sa
calatore§t1 cu con§tiinta qi cu economie de suflet §i
de timp pe aceste cimpil rodnice, care nu samana
una on alta. Nu to ye! opri Intr'un singur ostrov in-
flora, plin de ispite ei de farmec, ca sa to daT rob
unor puterT care to In§eala prin placer! upare. Nu
vita ca nu e§ti un drumet menit numai sa in§ire dru-
murile sat sa culeaga florile, ci un om cu socoteala,
care-§T aduna pentru viata §i-ei aduna pentru cask.
Viata NI, casa /id, acestea trebuie sa I fie totdeauna
In fundul ginduluT, iar nu raffle de straluciri fugare.
E o comparatie, dar nu numal o comparatie.
Cetegti decT, e§tT dator In cel ma! innalt grad 0,

www.dacoromanica.ro
175 Impotriva clevetitorilor

cete§ti, dar nu pentru carte, nici pentru lauds, nici

pentru pierdere de vreme, ci pentru desIvIr§irea su-
fletului tall, din care numal dupa aceasta potl Incerca
sa izvoraqt1 frutnuseta buns, frumuseta limpede, rano-
ritoare pentru oamenl. Vei Intreba astfel literaturile
clasice, vechile literaturl umane, §i sfinte, ale Medite-
rand armonioase, ale AsieT pline de credinta. Vol alege
pe urma din scrisul evulul mediu acele lucrarl In care
traiegte mai bine, In forme naive, Inchegate spontaneff,
viata tfnara a popoarelor cre§tine; ye! face astfel
drumul de la NibelungT pana la poveqtile francese. In
Rena§tere vol cauta Inca °data taina armonieT Intro
fond §i forma, frumuseta a§ezata, cuviincioasa qi plina
de masura. *i, In sfirqit, on multa prudent, to veT
apropia de acele literaturT contemporane din care nu
trebuie 0, alegl luminile putregaiurilor. §i Incarcat de
darurl to vol Intoarce acasci.

Aid nu vol preface casa pe gustul nimanul, N'o vol

face ca un chior din terile calde, ca un cort din
pustid, ca o ascunzatoare de ghiata, ca o pe§tera, ca
un templu antic, ca un castel. Casa to sa ramlie aqa
cum o cer conditiile traiulul tail, dui:4 care trebuie
0, se Indrepte fii arta. Dar pot! Indrepta elt vreT In
amanunte ci pot! adlogi podoabe cite vreT, Ina, fara
0, schimb! caracterul Insu§T al aceleT locuinte pe care
al facutro dupe datina cea buna ki trebuintele cele
adevarate.
Cu multi an! In urma am predicat publiculul no-
stru, care §i atuncl se dadea In vint dupa toate in-
sanit&tile parisiene de astazT, aceasta bun& cale de

www.dacoromanica.ro
176 0 lupta literary

folos, care Imbogate§te fAra a nimici prin imitatie. Si,

spuind acele lucruri,, nu Indreptam pe altii pe dru-
mud pe care nu le-a§ fi batut §i rasbatut Insumi.
Afar facusem. Ca ace! critic! al reel cari socot ca
ma Iniosesc puindu -mb In fata margenirea for pari-
siant §i contemporana, §i ell ma inchinasem odata
spiritului frances din clipa de astazi, §i am vazut ea
e rad. Apoi am cunoscut bogata literaturg germane,,
care pleaca In mare parte de la popor,§i mai ales acea
libera, acea find, literature, englesa, aka de Intiparita
totu§r de traditiii. de superstitii chiar. Pe Incetul apoi
clasicismul mi s'a trezit iarA§T In minte, nu ca §ablort
mort acuma, ca subiect de tame tapene, ci ca izvor
de viata. Apol, cind me§te§ugul mied de istoric m'a
coborit tot mai adinc §i ma! larg In viata poporulul
nostru, cind mi-am putut deslu§i legaturile §i carac-
terul vechi! §i adevaratei Int cultur!, cind am strabatut
Cara mea §i Tinuturile toate ale poporulul mied, atunc!
am Int.eles In sfir§it la ce trebuie se, slujeasca toate
cuceririle ce putusem face.
Prin munca de multi ani de zile, tare. alt InvAtator
dectt experienta §i gre§elile mele, am con§tiinta ta
alai ajuns. MA simt bine §i sigur unde sint, §i nu ma
mai pot schimba.
Spun ce am Incercat ed. Tot asa ar putea povesti,
cu unele schimbari, Co§buo, Iosif, Goga, cIntaretil nea-
mulul, Sadoveanu, eel ma! Imbiel§ugat din povesti-
toril de astazi, Sandu-Aldea §i toff cellatti.
N'am pornit de la feti§ismul orb pentru Romlni, n'am
Inceput cu divinisarea, din tine tie ce motive de §i-
retenie sad neintelegere, a teranulul, nu ne-am inchis

www.dacoromanica.ro
 Impotriva clevetitorilor 177

Inteo margenire, ci am recunoscut o necesitate &ease&

lnnaintea cgreia trebuie sa se piece orlcine ca Irina-
intea oricaril necesitatil a naturil: aceia de a da nea-
mulul romanesc o literaturg care sl porneasca de la
el, de la ce e may rgspicat ci may caracteristic In el
si de a da In acelasl timp literaturil universale, Yn
formele tale may bune ale el, un capitol not si original.
*
i, dace, ni-a pgrut bine cg astfel putem Indeplini
fa0 de poporul care ne tine, care ne sprijine ci ne
mInglie, o datorie de iubire, tine ne-ar putea tinea
de rail ?
Poate domnil gia mgrgenitii cari n'at nicl senti-
mentele noastre, nicl talentul nostru, nicl curatia
noastrg, nicl... Niof cultura noastrg In adevar deplina,
europeang cuminte ci rabdator elstigatg si cu folds
Intreb u ix4ata !
Putin stimabilii adversary" (ma rog!) ar putea
scheuna si urla pe alt registru al cacofoniel.
11. TERANISMUL sAmkNATonuLut .

Pacatul cg urim literaturile strgine pe care nu le

cunoastem, ca nicte oamenl far& §tiinta de carte, ca
niste boxer! (cuvintul 1-a- ci spus un fanatic, pe care
sä-1 ierte Dumnezeul Testamentulul sail, eel Vechiti!)
ce sintem, pacatul acesta nu e insa singur. Asa o
band, nemernica de ticalocitorl aY unei literaturY In-
floritoare pang mai ieri, nu s'a may vazut. Avem
Indrazneala de a Intemeia o literaturd cerdneascd. La
nol asa e datina: poe0I dna numai iubirY In catrinta,
el insist compun cu caciula In cap si cu picioarele In

www.dacoromanica.ro
178 0 luptg literary

opincl, versurile §i-le scrim pe rgboj, iar mgsura §i-o

cintg, cu fluierul ciobanesc sail cu drimba rindaelor;
orIce povestire le duce eroil la sat de-I pune Intr'o
casg invelitg cu rogoz, undo n'a cglcat niclodatg
puig de Jidan cu Invg,tgturg, neam de filfizon filflit
care a fost la §coalg ca sg invete a Indruga abstracii
neroade. i critica se face tot teraneee: nu e unul
dintre adversaril noeri care sg nu fi fost urmgrit cu
imprecatil In care evanghelia, luminarea §i alte lu-
crurl sfinte erail profanate In chipul cel mal lngro-
zitor. Nu InOlegem alta musicg decit aceia Ja care
se joacg Sirba popilor. Am pus In case icoane lipo-
vcne§tI. Sgragngtorul" acesta ar fi o adevaratg sting,
dad. am putea apata colaboraVa etorva din cfnii §i
magaril ce trebuie sg se gaseasca In preajma oame-
nilor can fac brinza pe lumea aceasta.
El bine, acesta e un scandal farg pgreche. i pentru
a-I Inlgtura Te dag mina cu dreptate sclivisiVi de ca-
tedrg cu sclivisitii de lumea mare, transcendentalil
can dag In gropI cu ace rakionalieT salbatecI cari se
chiamg totue cg, iubesc poporul, cu condiVe fireqte
s'a nu mal alba nicI lege, nici cre§tere, nicl omenie,
nicI rasa, ci sg fie pur qi simplu proletarl".

Acura, dacg am sta sg, Intrebgm pe toV domnisoriI

aceia unde all cetit el ca s'a facut la no! lege de a
nu se atinge decit subiecte tergneeT, de a nu se da
decit &did §i sentimente tergneeI, de a nu se Intro-
buinta decit limba satelor, In frumuseka, dar In sgracia
el pentru unele idel abstracte qi noVuni noun, toil
ace§tI clevetitorl de multe trepte ar fi foarte IncurcatI

www.dacoromanica.ro
 Impotriva clevetitorilor 179

sg aduca, ceva innainte, ceva scris qi tip grit, ceva ade-

vaxat §i nu Inchipuit.
Md rog, aid in aceastg revista printre multi alt.'
colaboratorl, in fruntea atitor tineri, scrid poesie: Iosif,
Cerna, Vilsan, Moldoveanu, Mindru; scrie une or! si d.
Nanu. Iosif e Ins& poet liric intim, personal; el nu face
poesia altora, deci nu a teranilor, nicl a jidanilor, nicl
a ciocoilor, nici a cocona§ilor, nici a baieta§ilor, nici
a parvenitilor, nici a boierilor din protipendadS. Vil-
san a fAcut bucat,T lirice qi unele bucgti istorice; el a
dat foarte frumoase tablouri de naturg. Cerna scrie,
cu un mare avant, poesi! In care dintr'un sentiment
puternic plead, ipotese de filosofie indrazneatg, che-
marl cgtre lumile de taina. Moldoveanu cintg iubirea
In sine. Mindru are bucati istorice. Cind a fost d. Nanu
autor de idile rurale ? Goga, minunatul cintgret al sa-
tului ardelenesc, vine de aiurea, §i el s'a intilnit nu-
mai cu no!.
Acum povestitoril no§tri. Sadoveanu tie multe, din
multe straturi sociale si din multe timpuri. El a zu-
grgvit, pe linga atitea feluri de viata, teraneascI, pri-
vita din atitea puncte, si viata din ateliere, §i viata
meqte§ugarilor midi, §i viata calicilor, §i viata maha-
lagiilor, §i viata preotilor, §i viata functionarilor, §i
viata soldatilor in pace, §i viata for In lupte, §i viata
eroilor trecutulu!. E acesta un scriitor cgruia sg-I poata
lipi pe frunte o stampilg cel d'intg,iii neghiob care se
joaca de-a critica ? Sandu-Aldea vorbe§te tot a§a, §i
despre soldati, si despre arendasi, §i despre boieril
adevgrati, §i la inceput el a schitat locuri foarte
strgine; acesta e mai molt scriitorul terii, al pamin-

www.dacoromanica.ro
180 0 lupta literarg

tulur decit al oamenilor. In cite domenii n'a ratacit

oare Musa zglobie §i rautacioasa a lul Vasile Pop ! D.
Girleanu dint& sfirgitul buns! boieriml de tetra, patriar-
hale, §i de dinsa 11 doare inima. Si acelea§T lunrurl se
pot spune despre maT toV eel ce scria in aceasta re-
vista, careia i se cautg atitea nodurl in papurA, fiindcg
n'are pacatul hotarltor de a fi prost redactatg.
*
Dar de sigur cg, s'ad tipgrit atitea versuri, atitea
pagine de prosl inchinate vie0T ergne§ti. Vom ma!
tipari, §i ni va 'Area bine de aceasta. Cad nu cred
sa fie un om cinstit §1 cult, oricit de slab cu mintea,
de alminterea, care sa nu Ti4eleagg cele ce urmeazg:
Ca literatura unuT popor cats sä se inspire intaid
de la via,O, aceluT popor, ca una ce-T e maT bine cu-
noscuta §i maT iubitg decit orIcare alta.
Ca din acel popor, din pgturile care-I alcgtuiesc, ea
trebuie sg aleaga ma! mult (ma! mult, nu exclusiv)
pe aceia care e mai insemnata, mat' caracteristica,
ma! curatg.
Cg in Romania traiesc peste 4.000.000 de .eranT
curAT fat.g, de nici un milion de org§en1 cule§T din
toate naVile, ca aceqt1 teran! au In portul, in dati-
nile, In graiul lor, in puterea §i spontaneitatea for de
culturg, ceia ce trebuie pentru a da unel opere lite-
rare coloare, energie, vioiciune, individualitate.
Ca RominiT de peste hotare shit Inca maT mult un
neam de lima-tort de ogoare.
Pe chid iata ce e cu clasele celelalte:
Boierimea a fost mult timp Instrainatg a vorbit
franOze§te, a locuit ma! mult In straingtate. Scriitoril

www.dacoromanica.ro
 Impotriva. clevetitorilor 181

noqtri, cari s'ar'i ridicat dintre satenl sat dintre func-

.kionarT, n'o cunosc cum trebuie. Vasile Pop face din
boierul Mihnea" o sperietoare. Iar un scriitor din alt
cerc, d. Petrascu, care, In Marin Gelea", o carte de
acuma, a vrut sa ne introduca In aceste cercurl ale
Olimpulul social, zugrave§te monotone chipurl schi-
boade qi vitioase care ciripesc frantuze§te gi, chiar cu
alt talent decit al d -lul Petraru, n'at valoare de arts.
Intelectuali!, aceia slut gred de infAi§at, qi for
li trebuie o actiune cum nu se aill rapede. Ce jalnic
e Gelea acela arhitectul care, cu ochil la ceasul este-
tismului, ratace§te printre pacatele unel lumi pe care
ar avea datoria s'o indrepte! Nuvela, romanul nostru
eat Inca minile puternice ce trebuie pentru a fra-
minta acest aluat!
Fun4ionarimea, politicianil... Viete chinuite, ambiVI
banale, suflete cterse, ma se Infati§eaza el pe rind,
de la d. N. Xenopol, In Brad ri putregal, la d. Duiliu
Zamfirescu ci In acest Gelea" pe care nu-1 aduc aid,
bine Intales, pentru valoarea sa. Ei au dat lul Dela-
vrancea pe scirbosul Ianca Moroit, luT Caragiale pe
Guvidi...
Mahalaua... Intfun sans, ea da caricatura pe care
a prins-o Caragiale. In altul, ea se confunda cu satul
.keranilor. Atuncl, dud e a§a, ce sa faca scriitorul ?
Poate sa urmeze pe d. Zamfirescu In slavirea vInato-
rilor romane, chip& care piere lumen la nor, sat pe
d. Petrascu sch4ind caricaturl de oamenl In viaka, de
la Delavrancea la Iepurescu, sari inseilind discu0 ne-
guroase de teoril in care nu e acasa nic! autorul ?!

www.dacoromanica.ro
182 0 lupta literary

Nu-ti trebuie cine §tie ce cuno§tintia de istorie li-

terara ca sa vezl ca iubirea pentru viata §i firea te-
ranuluT, eel ma! romin Romtn, s'a impus de la sine
atItor scrlitori venig din locur! deosebite §i traitt to
medit cu totul deosebite. Eminescu cel vinturat prin
lume, Creanga cel nemi§cat din Moldova sa, Ardelea-
nul Slavic!, om foarte cult, apoi autorul Sultanicai, si
Caragiale InsusT, In Niipasta §i In cele maT dramatics
nuvele ale lu!, Vlahuta, In cele mal zguduitoare din
schitele ce a scris, tot' ace§tia au cerut acesteT
lumI terane§ti cea mat mare putere §i cea ma! mare
ginga§ie naiva. Mat tarzid, iata Co§buc care vine, cu
toata larga lut cetire,, vine §i ramine teran din Ar-
deal. Ce at a face tot,T ace§tI scriitorT Insa cu Samar
natorul" din 1905 ? Si ce 4re a face Grigorescu, cel
mat mare ctntaret, In color! Insa, al clmpiilor noastre ?
Si ce are a face Musicescu §i Chiriac §i Vidu, cari
tnnalta, cintecul teranesc la valoarea arta moderne ?
Si pe acegtI binefacatorl aT neamulul i-am teranit not,
i-am teranit eU poate ?

Mi se pare ca, dace, a fost vre-odata o revista fara

constrIngere, fara cadre, far& leg! §i regulamente, o
revista de buna flatie modest, Intro oamenl tinerT,
bucuroqi de harnicia lor, e acest Samanator", In
curtea caruia tot! vecinil hlrbareg vreau sa-§1 arunce
laturile ca pe un maidan parasit, tocmai fiind ca-I
arde In suflet ca, gradina noastra tnflore§te. N'am In-
ceput cu cele zece poruncT ale unel revelatil; am spus
o vorba bunk, undo am putut, mi-a parut rag ca de
atitea orl a trebuit sa spun o vorba aspra: aceata a

www.dacoromanica.ro
 ImpotriVa clevetitorilor 183

fost activitatea mea aice. Tcrvarasii mid at avut In

mine Increderea pe care o trezeste totdeauna un om
luminat si un om de caracter. Pentru aceasta !Ina nu
am crezut ca as avea dreptul sä fac sarcina de pe-
dagog fats de oameni ce Sint de o sama cu mine.
Ce este In Samanatorul", este ffindca trebuie sa,
fie. Iubirea pentru Oran ca si celelalte. N'avem ne-
voie sä ne intelegem asupra ei, cad ea ni se impune
de la sine fiecaruia, ca unor oameni cu simt pentru
arts si ca unor oameni cu simt pentru dreptate. Pen-
tru aceasta Insa nu raspingem si nu Inlaturam nimic
din cercul interesului nostril. Fiecare clash, 11 are Ins&
in mdsura valorif sale artistice, a valorii sale sociale qi
nationals.
i atit.
III. ADORATIA TRECUTOLUI.

i mai facem un pacat, unul asa de mare, !twit e

In stare sa 1nlature tot talentul ce pot avea colabo-
ratoril acestel reviste, toata buns-vointa, foarte adeva-
rata si foarte calduroasa, de a sprijini si grabi o des-
voltare culturala, de la care atirna, dad. nu situatia
de bun romanist a d -luI Densusianu, sad ambitiile
neindreptatite de a conduce oameni mai cuminti decit
&I:101a atitor nalriitori de gazeta, sad interesele Jido-
vimil din mijlocul tuturor popoarelor, de la Galati
pang In Argentina, de la care, zic, atirna ceva care-si are
totusi pentru not insemnatatea cov1rsitoare: viata, bi-
ruinta, fericirea neamului din care facem parte.
Acest de-al treilea pacat, de care se Ingrozesc de o
potriva filologi cari, data ad o inimioara pentru cite

www.dacoromanica.ro
184 0 lupt6, iterara

o poesioara, nail iniml pentru viata stramo§ilor lor,

In locul careia se AnultAmesc cu o vieata", coman-
data de la Paris, foiletoniqt1 cari ati Invatat tot ceia
co qthl din foiletoane, sat. SemilsiT, Armenii qi alti sans -
patrie pentru cari e o ofensa personalg, a vorbi de in-
nainta.11 In aceasta patrie" menitg, In &dui for s6,
fie Transvaalul oricarui vintura-card qi Siberia Imp5,-
mintenitilor, e: iubirea pentru trecut.
Ca sä nu se zica pentru a treia oara: iubirea pen-
tru acest popor romanesc, a carui via actual& e
a§a de Inradacinata 1ntr'un trecut de unde §i a,stazi
iql poate suge hrana, In acela§T timp chid frunzele
de la suprafata, prind lacome cultura moderns, care
e Insa numai o conditie de viata, gi nu seva care nu-
tre§te.
Deci inchipuitele zece porunci ale Saman&torului"
ma! cuprind o margenire §i o idolatrie. Abia dad, se
poate atinge cineva din scriitorii pe cari am cruzimea
ambitioasa, vanitoask gi cum se mai zice, de a-1 Linea
in lanturile de our ale bogatiei male, ale influentel
male politico (pe la redactfile undo se tipg,resc aceste
lucruri nu slut dui chi! adevarati cari s5, se strice
de ris cind so tiparesc aceste lucruri ?), abia dad,
poate incerca s& atinga vre unul clintre ace§tI robi un
subiect de actualitate. De jur Imprejurul nostru se
zbate o viata romaneasca moderng, de boggtia §i de
Insemnatatea, de originalitatea careia to uimegti. Ce
strata sociale bine desfacute, de-asupra teranimil °sin-
dite, ce curente de idel, ce Invier§unare sincera In
sustinerea teselor cu privire la viata contemporanl !
Nu se vad oare zvircolindu-se pofte de tot felul pe

www.dacoromanica.ro
 Impotriva clevetitorilor 185

toate carb.rile noroioase, nu se and zburind vorbe

care nu duc niclun Ir 4eles cu ele, nu e marea0, aceasta
mahala politics §i intelectuala a ors elor RomanieT, In
care cella nu cant& aprin§i cerul idealuluT, ci pindesc
inro§4r de lira fiece mi§care, fiece tresarire a veci-
nuluT, care e socotit ca un du§man, oil a prietenulul pe
care ginde§ti sa-1 zugrumi ? Si not ce luare aminte
avem pentru asemenea priveli§ti ? Nicluna. Ursuji, ne
Intoarcem spre trecut: desgropam mortul, smulgem
inelele de our de pe negrele ciolane mucede, aruncam
pe umeril no§tri cite o frintura putreda din ceia ce
a fost un ve§mint domnesc §i paradam innaintea unul
public care a ajuns sa, ne creada, I
Frasa din urma, care are 1nsu§iri, e recomandata
tuturor persoanelor care ne du§manesc §i nu OA sä
sale: de la d. Densu§ianu pang, la reformatoril din
gura Prutujui. 0 pot tntrebuinta, razind de pe dinsa
ironia.
Dec! a§a sta lucrul. Aid In aceasta, revista tog fac
numai povestiri istorice, tog cinta numal poesil isto-
rice, zed de zed, sute de sute (§i nici Intr'una, dom-
nule de pe Galati, nu e vorba de Saul, de Ionatan,
de Macabel sail de rosele de pe Ierihon", pentru care
gase§te o lacrima de duio§ie consingeanul d-tale cel
luator In es §i sceptic, d. Ronetti-Roman, ci numal
de luptatoril, cirmuitoril §i domn4ele ca ni§te trim
ale unul neam noll §i prost, care crede intfun prooroc
pe care Iuda §i Israel de mult 1-ail pus pe truce). Din
partea mea, ce fac ell alta aici cleat in§ir diserta4i1
istorice despre anil de Domnie a! Voevozilor, despre
numarul ostagilor cari s'ai'l ciocnit In lupte indepar-

www.dacoromanica.ro
186 0 lupta literary

tate, iar la Cronica rare ori vezi altceva cleat un bu-

letin critic al migcaril istorice in Romania gi parOle
locuite de Romini.
Acuma Intreb pe cetitoril acestel reviste daca astfel
de parer! gi afirmAii nu slut ale unor oamenT cari vi-
seaza in amiaza mare gi sutar de Inchipuirl bolnavicioase,
care li fumega, Intunecindu-I, din ura ce arde In e?
De fapt ar fi foarte U§OT sa procedez ca In alt
articol, amintind numele gi caracteristnd pe fiecare din
acel call le poarta , de fapt, am spus, fiecare -g1 are
voia de a povesti gi de a cmnta ce-I place. i fiecare In-
trebuin0aza, aceasta voie cum socoate: unul da o po-
veste de-acasa de la dinsul, altul un basm, altul o
schita din cutare parte a vie01 romanegtI de astazi.
i poqii all strabatut, in Samanatorul", tot nesfirgitul
cimp al inspiratiei lor. Iar, daca e o revista In care
oil, istoricul (§i, firegte, atita), sä nu fi fa,cut istorie, e
Samanatorul".

Dar ne mindrim cu iubirea pe care cu totim o avem

pentru trecutul romanesc gi care s'a degteptat In chip
firesc in inima fiecaruia. E foarte bine a, din aceasta
iubire all pornit povestiri gi clntece care se vor nu-
mara printre cele mai frumoase izbinde ale scrisului
romanesc. E fara indoiala o migcare In acest sons, gi
ea se Intilnegte gi aiurea decit In revista noastra:
oamenl cari nail nimic a face on dinsa all scris is-
torie". Am suflat noT In urechea d -luI Davila ideia de
a Invia secolul al XIV-lea In Vlaicu-Voda, am indemnat
noT de-a dreptul la alcatuirea atltor romane istorice, may
mult slabe, care all legit In anil din urma, purtind iscalitura

www.dacoromanica.ro
 Impotriva clevetitorilor 187

d-lor Ra du Rosetti (nu poetul), Asian, Silvan ? Prin

not a capatat d. V. Cozmovicl hqtarirea de a scrie
un Miron. CoStin", care se va represinta, se zice ?
Nu, inteaceasta nu trebuie sgg, se vada, nici silir3 a
scriitorilor ce nu se pot impotrivi Inca inriuririlor,
nici dorin0 lingu§itoare de a placea cuiva, nicI so-
coteala §ireata a unul specialist care cauta sa iasa, la
lumina int-1641nd §i popularisind specialitatea sa (daca
a fi fost decT chimist, a§ fi indemnat la o literatura
cu caracterul chimic, in care, e drept, pang, la un oare-
care punct, s'ar fi putut amesteca gi rafinata de la
Bucurecti §i vinzatoril de chibriturt de la Galatt). Nu,
ci e un semn al vremilor, una din acele pbruncl pe
care o dal Imprejurarile, un adevarat stapin §i cu
care nu se discuta, cad' nimice§te pe neascultatort §i
nesupu§T.

Pe de o parte am ajuns pentru intaia§1 data sa, ne

siarkirn §i sa ne iubim, sa ne ingrijim §i sa ne aparam.
VezT, pang, acuma am fost ca acel copil care prime§te
once, care ride §i plinge instinctiv la atingerile lurnit
din afara, care n'o §tie nict pe ea, nict nu se §tie pe
el, care se zbate ca frunza la vint §i sung, in plins
sail In ris ca valul ciocnit de piatra. Acuma nu mat
e a§a. Printr'o urmare &ease& a desvoltaril noastre
avem con§tiin0 noastra, intreaga §i puternica. In ea
cuprindem tot ce se tine de not, dad §i trecutul. Cum
le-ar putea raspinge literatura, arta ? i a-I primi in-
seamna oare a face romantism ? §i cot ce vorbesc
de romantism nu §tia et oare a romantismul era mat
mult o mi§care de nemulOmit,T, de °stag (ca d. Den-

www.dacoromanica.ro
188 0 luptg literary,

su§iaftu), de visitor! revolutionary (ca ace! de pe Ga-

lag), de arti§tI" indiferenti fat& de moral& qi fata de
nationalitate, de mistic! §i de pociti (ca dumnealor) ?
Pe dud noT §tim trecutul, 11 luam de la cercetarile
istorice, qi nu de la tnchipuire, §i Intelegem a-1 pune
In legaturg cu presentul §i viitorul neamuluI nostru,
precum aiurea a fAcut, firs sA fie invinuit de roman-
tism, un Sienkiewicz.
Si putem zice cA, acuma tntgid avem cuno§tinta
adevgratl a trecutulu! romanesc. ()data se prindead
din el nume, date, cu care abia se putead polei roma-
ne§te, de la Bolintineanu la V. A. Urechig, chipurt de
era! aduse de-a dreptul din magazinul international
al romantismului apusean. AstAzi, multAmit& uriel
munci cinstite, al calif izvor nu e nevoie sg-1 argt
ell, avem notiunea tntregel cultur!, Intregil vieff ome-
twqti de odinioarg. Nu mat ratAcesc nume zadarnice,
purttnd pe pieptul for aerian un semn de recunoatere
In cifre, ci oament va aleargi spre no!, se tmbulzesc,
In mirgri de bucurie §i de luptg, sad se descopgr
aplecatl asupra muncil for din toate apropierile ki de-
partgrile a doug ma de an! (asta n'o spun pentru d.
DepegalatI, care socoate jidove§te cu 5508 ant trinainte
de Hristos, o vechime cu care nu ne putem masurg),
a doug mil de ant cari slut at lor, dect a! noqtri. Cum
s'ar putea ca din aceastA, mare bogAtie de our curat
care ni-a cazut, numat me§teril sg null iea partea
pentru a lucra juvaierele lor ?
Si oare pentru nAcazul neamurilor straine oplo§ite
la no!, pentru ginga§ia Instrainatilor prin ccoalg, pen-
tru urletele barbarilor §i pentru tipetele razgliatilor,

www.dacoromanica.ro
189 Impotriva clevetitorilor

ale famenilor cu pielcica suptdre vom Boni nor din

scrisul de astazi acea inspiratie larga care ni vine
din eft s'a muncit, s'a luptat si s'a suferit pe aceastg,
Carina romaneasca ? $i n'avem care dreptul sg simtim
In suflet cea mar indreptatita durere cind se- afla in
publicul nostru omen' cari stall de vorbg cu aceia
cari ne urgsc pe nor in fiinta acelor Innaintasi ai
nostri si schimba cu dfnsir argumente atunci cind ar
trebui sa li rupg hirtia si sa li-o arunce In fats?
IV. B ,SkMiNATORIIL 0 REVISTA l'EllSONALA ?

Acum doi and un scriitor strain atribuia Sgrogna-

torului", far& nicio rea-vointa de altmintrelea, un ca-
racter personal si adgugia ca revista, de si bine re-
dactatg, va patrunde mar grad tocmal pentru acest ca-
racter personal pe care 1-ar fi avind. De atunci, atitia
de la no!, acestia cu cea mar Wit& rea-vointg, si cu
cea mar ulna rea-credintg, ail strigat din gitlejuri mar
malt sail mar putin ragusite Impotriva revistel per-
sonale care ar fi Samangtorul". Si, de care ce multi
oameni sint bucurosi sa aiba o parer° gata facutg,
pentru a osindi si a despretui, pentru a injosi si cobort
In puterea et, WA, Inca un neadevgr care s'a putut
lati In oarecare mgsura Impotriva acestei reviste.
E foarte lesne sa se desrldacineze si sg, se arunce si
aceasta clevetire.
Scriitorul acela strain, singurul care constata si nu
clevetia, era deprins cu revistele din Cara- lui si din
Apus in genere. Acolo este un gust public, o consti-
inta publicg, un tribunal al publiculul care judeca ne-
contenit si de care oricine trebuie sa tie samg. Acolo

www.dacoromanica.ro
190 0 lupta literary

sint principiT de care nimenT nu se poate atinge fiindca

ele all fost gasite, aparate si Intemeiate de un lung
sir de cercetatorI si scriitorI. Acolo, chiar and litera-
tura zilel e slabs, un numar mare, un numar urias,
pentru concepOile noastre,de cart,T din toate genurile se
cetesc cu interes, cu patima, de foarte mull cetitorl.
In astfel de Imprejurarl, revista are un rol neasa-
manat mal mic decit acela pe care, spre folosul eel
mal mare al culturiI naVonale, trebuie sa-1 pastreze
la noT, astazi si Inca multi. vreme. In revista nu se
cauta indreptare, nu se cauta Indrumarea de fiecare
zi, nu Se cauta nici stop moral, nici tint, naVonala,
nici continuitate, nici caracter. Revista e o Intreprin-
dere comerciala a unuI editor, a unel societag, a unuT
scriitor care vrea sa fact, ban!; In ea se tiparesc lu-
crurl care n'au niclo legatura intiina Intre ele, care
nu se .kin neap,rat de acelasI curent, necum sa In-
cerce a hotart un mers de ide!. Vine poetul care vrea,
povestitorul care se Intimpla, cite un critic dibacill si
stralucitor, care spune rautatile bine, spiritual, si
iata caieOlul injghebat. Se mal presara ilustratii noun,
executate in condita de tehnica perfect. Si ce ma!
trebuie ? 0 anumita class de cetitorT are cell pune
pe mesiAa din salon si ce frunzari In ceasuri grele.
No! Ins/ ne zbatem Inca pentru intregina, lamu-
rirea si orientarea culturil noastre. Partea buns din
trecut, In care se cuprindeau si uncle traditil literare
scumpe si priincioase, s'a naruit odata cu formele po-
litice ale trecutulul, dintre care o buns parte macar
nu se ma! putea 'Astra. Ni-a cazut astfel casa In care
ne adapostiseram si, cit nu e gata aceasta noun la

www.dacoromanica.ro
 Impotriva clevetitorilor 191

care lucram, vinturi stricacioase bat potrivnic din

multe locurl. Fiindca din bogatia Mena, a Franciel,
din innaintata e cultura economic& ci sociala a ra-
grit o litera,tura de vorbe care mira, de vorbe care
g/dila ci prihanesc, de netrebnicil intemeiate pe zgin-
darirea color mal urite patimi saa pe gingavirl idioate,
iata unit cari tInales° ci la nol cu cuvintele, de
multe orY luate de la, maiectril Tindal& din Paris, iata
altil cari Itmbraca In chipuri 5i situatil intreaga pato-
logie sexuala. Fiindca In Rusia muncitorimea supusa
unul regim politic de tiranie uita toate pentru a se
gindi la zorile cele rociT ale fericiril pentru tog oa-
menii, pentru ca acolo imprejurarile neobicnuite In-
fratesc pe muncitor, pe tinarul din inteligenta", pe
Evreul prigonit, haide sa facem ci aid acelaci Meru,
ci Inca pe cale literara!
i, pe ling& aceasta, se adaug alto motive de_ stri-
care a mediulul literar ci cultural.

Sintem un popor mic In acel Inteles ca numai o

parte din Romini e In Romania, iar cealalta parte e
farimitata In grupari ci mai mid din punctul de ye-
dere roma,nesc, i iaracT In acel fnteles ca la lumina
conctiintel sail ridicat numal foarte putinl din mijlocul
neamulul nostru. Cultural vorbind decT, sintem un
foarte mic popor. Tog se cunosc intre sine, tog se
pindesc, se cIntaresc, tog nu !neap unul de altul. Echi-
librul european din cele mai stracnice momente de
crisa fost o gluma pe linga realisarea unul echilibru
Intro aceste personalitag umflate, amarfte 9i Innacrite
care cearca necontenit sä se !nature c1 sa-sT faca rad.

www.dacoromanica.ro
192 0 lupta literary

Istoria noastra literara e mat greil de explicat dealt

oricare alta. Ca sä fuOlegi de ce sooate d. Densusianu
ViAa Nona", insultIndu-ma numar cu numar, trebuie
se pornesti, nu de la anumite principil care ne-ar
despart,i, act la colegul mieil dusinan ele s'ail ivit
numat pe urma, ci de la o mie de consideratif per-
sonale: rivalitate de cate-dra, nemultamire cu situAia
materials, legaturf cu d. Eliade, care era sa piece fn
strainatate si avea nevoie de un suplinitor, legaturi
cu unit oamenf dintr'o anumita, grupare politics, si
iarasi tendinO, generals de a nu se p&rea 0, sta fn
nimica mai prejos dealt un altul. Cutare Maar a In-
ceput dedicindu-mt carg si frabulzindu-se la o cola-
borare, pe care, In interesul lut, om foarte capabil
aiurea decit In literature, am refusat-o: astazt el scrie
necontenit, cu ofense la adresa mea si a celor de la
aceasta. revisth, In ziarul Epoc,a", pe care I am ajutat
cu o indelungata colaborare gratuita. Un al treilea
ma acopere pe unde poate cu tot feint de clevetirt,
la care nu se fncape niclun raspuns, asa sint de co-
pilaroase, si numat fiindca i s'a pa,rut luf, colaborator
la aceasta revista, colaborator inbit sipretait si cri4at,
ca altuia i-as face un mat mare rost decft lut, pe
cind el nu intelegea iarasf, ca si tott cellalV, sa, fie
In urma nimaruia.
to poate fnchipui cineva si din nenorocire not
nu sintem dintre aceia cari ni Inchipuim numal, ci
vedem zilnic, si suferim, ce haos poate resulta din
acele pravAlirt ale tuturor curentelor straine, din acea
parasire a oricarif trad4it propril, din aceasta nebuna
exagerare a personalitAit propril, din aceasta urfta

www.dacoromanica.ro
 Impotriva clevetitorilor 193

invidie de mahalg., asemenea cu a femeilor celor rele

care n'at. alt Sind decit acela ca la vecin sa nu fie
ma! bine decit In casa si in curtea for si care pentru
aceia slut in stare sä spurce, sä strice, sa otraveascg
ci sg dea foc!
Fats de aceastg stare de lucruri publicul pang, ma!
ierI statea indiferent, nehotgrit, apatic, gasind interes
numal end doI adversarT se prindead de git ca sg se
zugrume sail se Improscat numal cu artileria pregg-
titoare a sudalmilor! i totusl nu era In joc numaT un
individ sail altul, ci interesele tale mai Innalte ale
unul popor, eacT pOpoarele traiesc astazi prin cultura lor.
Asa Bind, era o nevoie desavirsitg ca un om cu
simt pentru literatura si cu experienta In ea, ca unul
care, avind si alte ocupatil si altg chemare, sa poatg
face mat multe silintI spre nepgrtenire, ca un om care
sa fi dovedit cg puns anumite scopurt morale si na-
tionale maT presus decit interesele faimel sale si in-
teresele persoanel sale, decit chiar tale mal dureroase
jignirl ce Indurg, ca, dee, un hstfel de om sg se
amestece in valmasagul tendintelor inconciliabile si in
ciocnirea exasperate a personalitatilor. L-am dorit si
1 -am asteptat si ell aproape zece anT de zile, In cars,
consacrindu-mg numaT stiinta, m'am apropiat numai
rare orl de literature, care-mT dgduse numai suferinte
si umilirl nemeritate. i nu e asa ? ad venit scrii-
toil Innaintea talentulul cgrora mg Inchin, dar omul
acela n'a venit. Cind linen! can In 1902 vedeat! mu-
rind In minele for Sgmangtorul" mi-all oferit mie sä
iead In cea ma! depling stgpInire aceastg foaie, am

www.dacoromanica.ro
194 0 lupta literary

stat pe gindurl, i-am rugat sa mat cugete asupra

acestul plan §i n'am consimtit sa mi se fact, scrisoarea
propusa satl sa mi se Inscrie numele ca director.
Marturisesc ca nu-ml faceam ilusiI marl. Ma a§tep-
tam la du§maniile ce se in §i se vor tinea totdeauna
de principiile mete §i de caracterul miefi qi la du§ma-
niile, mat multe Inca §i mat Invierqunate, ale celor ce
nu pot vedea In ochj pe cineva care s'ar putea banui
macar ca ar fi mat harnic decit et (§i In tot trecutul
nostru ne-a ros acest cancer!), ma a§teptam §i la ne-
Intelegeil in rnicuta cash, §ubreda pe care veniam s'o
intaresc. Eram insa in acea dispositie de spirit entu-
siasta pe care o crease in mine- scrierea Istoriel
lite] aturiI secoluluI al XVIII-lea", scrierea Sateior §i
preotilor in Ardeal", a lucrarilor acelora care ma
apropiasera mat mult de ceia ce a fost mat bun §i
mat innaltator In trecutul nostru. De aceia am primit,
si nu dintr'o ambitie care mi-ar fi fost pe deplin mul-
tamita, cred, pe terenul istoric, §i nici dintr'un stop
material, cad as fi socotit ca o mi§elie sa vinez ba-
nul acela, care, cind va fi, va merge catre nevoile
mult mat marl ale unula din prieteuil sigurl ce stilt
§i azt ling, mine.
Am inteles rolul mien asemenea cu acela pe care-I
avusem pe rind In ziarele Independenta" §i Epoca"
(v. Cuvinte adevarate") §i fara niclo derivare din
activitatea §i Indreptarea nip:Lanni. Voiam sa deter-
minam un curent In legatura cu ce am mo§tenit mat
scump din trecut, cu ce avem mat scump astazl, cu ce
trebuie sa urmarim mat ales In viitor. Pentru aceasta
am scris articolul de fond pus In locul Intaitl numal

www.dacoromanica.ro
 Impotriva clevetitorilor 195

dup. asarnanarea ziarelor §i iscalit pentru a-mi insu§i

raspunderea, §i cronica, relative, nu numal la litera-
tura, ci la toata cultura noastra. In alto rubrics nu
m'am amestecat, n'am facut poesii ca d -ni! Xenopol-
Laur, Densu§ianu-Ervin sag alV onorabili savant! cu
micT pasionete, ci am fost bucuros and am vazut a
acolo a venit de la sine un grup intreg de tineri pe
can o nevoie intima a sufletului for IT facea sa se
manifesto in acala§T sans cu mine.
Acum ace§t1 tinerT sint literatura romaneasca de
astazi. Curentul toentru stabilirea carnia mi-am jprtfit
atita, timp §i am primit atitea ofense, stapIne§te In
largul scrisului romanesc. Ace§ti oamenT can se ames-
-tecad in literatura pentru jertfele §i.- pacatele for stnt
cunoscuti oricul cu NO, for cea adevttrata. Un public
cinstit §i credincios s'a trezit In Rominime, Mirarea
aceasta a avut noroc.
Ea a avut noroc. De dinsa a fost vorba, pentru
dinsa s'a dat lupta. Mate s'ail facut In interesul el.
Iar acei carT cuteaza a vorbi, luind pleat asupra su-
fletului lor, ar fi bun! sa spuie Intr'o forma asa Melt
sa-1 pat& ceti, qi nu In acel limbagiu de ofense po-
trivit pentru gazetar! §i pentru bucatarl, ar fi bun!
so, spuie dace din aceasta lupta, ed personal, ca situaVe
personals, m'am ales cu altceva dada cu du§mania
tinerilor perver§1 dupA, du§mania batrinilor stricAT §i
cu Inca un §uvoiU de injuril revarsa atre mine din
gurile spurcate, uncle este izvorul lbr nesecat ?
Asa reviste personale sa. dea Dumnezeil multe po-
porulul acestuia, care are nevoie de ele!
Numerele din 4, 11, 18 ni 25 Decembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XXXIX.

CT_TRENTUL NOU."

La GalAT a Inceput, sa apara Inca o revista menita,

sa combat& Samanatorul", socialistul Curent nda".
Ca si Viats, noun" a tl-lul Densu§ianu, ea arata lim-
peie de la cef d'intaia nr. ca intelege O. exclude,, prin
incoherent,,a §i un ton cu totul neobi§nuit, once dis-
cuVe. Pentru noT acest nr. Intaia e §i eel din urma,
§i rugam si£ fim crutag de once va urma,".
Un lucru Ins ar fi interesant de ctiut: nu crede invata-
tul mien coleg Densu§ianu, care nu ura.§t e maT putin
Samanatorul" decit cetateanul (cred ca e cetacean;
ba vad ca votbecte, Ia p. 40, de legea stramo§easca",
adeca romaneasca) Sanielevici de pe Galag (maT este
§i unul de pe Braila, care iscale§te Ibraileanu), nu crede,
va sa, zirsa ca ar putea forma cu acel cetAean un par no-
bile fratium" impotriva conrupatorilor literaturiT romine,
Impotriva negustorilor de ca4T, a conservatorilor popo-
rani§tI" §i a 4eranoilor" conservator' ? Domnul acela de
pe GalAT $i el un cum nu se poate mat fost elev al
mien se crede un barbat foarte inva4at poate anume
pentru a ispiti Ia tovara§ie pe eminentul romanist.

www.dacoromanica.ro
 Curentul not 197

Ca unul e ma de ro§u orl de verde qi altul asa de

alb pe coperta, n'are a face: tot lupta cu dracul negru.
§i Inca ceva. Q. venit ()datd la mine un domn dr.
Cazacu, Basarabean, care mi-a vorbit despre hicrurl
basarabene cu toata cuviinta ce se potrive§te cu per-
soap, §i cu situ4a mea. Acum folicula din Galati
tipare§te ni§te injuril la adresa mea supt iscalitura :
dr. Cazacu. Once asigurarl mi s'ar da, nu pot crede
ca. e una §i aceia§I persoan,.
4 Deeembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XL.

UN ROMAN DE D. VASILE POP.

D, Vasile Pop e un umorist. Dec! in romanul sail.

Domnita Viorica" despre care de alminterea a mal
fost vorba intimplator In aceastg revistg, care a publicat
partile tole mat frumoase, roman luat din via4a te-
raneascg, vor fi foarte multe vorba de haz si, nu nu-
mal atita, multe puternice tipuri caricaturale, din mij-
locul carora se desface Gheorghe Namilg, cel cu pumnul
tare. Umorpl presupune Insa totdeauna o putere de
analisa adincg si cruda si o oarecare dispos4ie sen-
timentalg, foarte adevaratg, sincerg. Amindoug aceste
insusiri le afig.m in romanul de f4g. In toate miscg-
rile multelor Mute ce se Ingramadesc si se invAlmg-
sesc in el, autorul a prins stingacia, nepotrivirea.
Intro fend sail sinAire si vorba, si le-a zugrAvit cu
foarte multg maiestrie. Totusi d. Vasile Pop nu Into-
lege sg scrie ca d. Cazaban de pilda, In nuvela ti-
paritg, 'n Voin(a Nafionala de mai dg,ungzi, cu acele
brute Orgnestl viclene si nemiloases d. Pop nu in-
.elege sg, scrie o satirg impotriva .eranimil, pe care
o compatimeste si o iubeste. Elemental sentimental

www.dacoromanica.ro
 Un roman de d. Vasile Pop 199

intervine acum, §i avem innaintea noastra scene foarte

duioase de credinta pana la moarte, de recuno§tin0
adinca, de nemargenita iubire pentru copii, dintre cari
se ive§te cite unul schitat cu deosebita ir4elegere pe
care acest scriitor o are pentru psihologia copilareasca
pe care se poate zice ca, a creat-o la not Sint umo-
ri§ti cari at imaginatie de humoriOr §i altiY cari, de-
prin§i, prin felul for (le tratare a vorbelor, a mi§ca--
rilor, cu exagerarea at1 o mare imaginatie crudd.
Aceasta se observe, la anumiV humori§ti americanY.
El ad MO, grip, sa ne fact, sa §tim ca acele grozavil
nu sint un adevar. La d. Pop nu e a§a. D-sa §i-a su-
plinit cuno§tintile despre clasa boiereasca, izvortnd din
inchipuirea sa pe odioasabestie de sot al Domniter
caruia fire§te Si da ca ajutor pe Tiganul Harap",
schingiuitor ca pe cele mai crunte vremurl ale trecu-
tulul. Un mare talent de combinAie In felul WI Edgar
Poe e cheltuit_ pentru a da un prilei de Inanifestare
acestor salbateci. De aceia§i origine e §i ciudata iu-
bita a boierului Mihnea", care prin fel de fel de con
spiratiY cearca sa fure sat sa ucida pe Domnita," §i
moare facuta piftie In fr4elesul literal al cuvintului
de catre Tiganul razbunator. 0 rascoala teraneasca
da, iara§1 putinta de a desfa§ura puternice scene co-
lorat e tare.
E acesta un roman de viap. teraneasca ? D. Pop
a cautat sa, arate ca teranimea pe care o cunoa§te
are multa bunatate primitive In forme cu totul bar-
bare §i ca, daca se pricepe cineva a rasbate pang la
izvorul bunat4I acestor suflete, e rasplatit totdeauna,
ca acea Domni0 cu ochii alba§tri care se chiama

www.dacoromanica.ro
200 0 lupta, literary

Viorica. Un scriitor realist ar fi vgzut cg formele bar-

bare slut numaT o pgrere a noastra, care se Imprgetie
la o cercetare iubitoare. Tocmat aceste forme II tre-
buiat Ins& until humorist, care are nevoie sail de
ironic) fins sail de exagergrl aspre.
Astfel trebuie sg se InOleaga aceastg carte In care
at dori si §tergt multe pagint pentru a 6astra pe acelea
care slut In adevgr frumoase fiindca slut bune, mi-
loase, omene§tT. Nu §tia dacg Brea scriitorulul nostru,
alca.tuita din elemente a§a de complete, Ingaduie, hia-
turt cu p.trunderea ei cu puterea, o armonie bine-
facatoare. Publicul II va iubi Ins& cu atit mat Inuit,
cu cit el va cauta mat mult s6, se hiving& tinzind
a tre dinsa.
4 Decembre 1905.

www.dacoromanica.ro
 XLI.
SCHITELE D-LUI ZAHARIA BIRSAN.

D. Zaharia Birsan e poet liric, si In jocul sail (le

actor, si In nuvelele, in schitele usoare, In amintirile
de copilarie si de via de bohe'me prin Bucurestl pe
care le da astazI supt titlul, jails! sentimental si liric,
de Ramuri".
In aceste icoane alburil ce tree rapede, in aceste
scene care se pierd indata In albastru sad In fu-
muriti, IntilnestI multi, Inchipuire aeriana, o adevarata
putere de a se juca usor cu lucruri stravezil, id si
colo ceva care ar sinceritate dace, ne am &tea in-
incredina prin tonul intrebuinOt de poet ca e vorba
de lucrurl care se poate sa fie. Limba e foarte volatile,
impodobita numai rare orI cu cite o icoana aruncata
In pripa sail prinsa la intImplare In tesatura el des-
tramata. E vorba de satul Bodulul, de orasul Bu-
curestilor, de locul de nastere al scriitorulul; int-fi-
nest! ciobanI si fetiO de la tare, cersitorl si cer-
sitoare, prieteni de tinere0 dame din vagon. Dar,
cu toata deosebirea for de stare, n'ajungl a-I deo-
sebi tecmal bine, cum nu prea MI deosebi nici lo-
curile. El vin tots pentru a sopti citeo- poveste de

www.dacoromanica.ro
202 0 lupta literary

romantism jalnic sad fioros, uncle e vorba de IngelarT,

de uciderT, de nebunie; dar, end to WV bine, e cam
aceia§T poveste.
Poetul n'a scormonit In sufletul ,sAil, el n'a Tasco-
lit, 'In largul lumil ce cunoa§te: nu s'a Intrebat nicT
pe sine, nicT pe a4iT; n'a sO.ruit asupra subiecte-
lor, ci a glumit numal visind, Stilul pe care-1 prindea
de obicehl in cheotorile de our ale rimer, lasat de
sine? se Impra§tie adesea in vInt. line or! IV aducT
aminte de prosa, tot a§a de trecatoare §i de palidA, a
unuT poet de alts, Insemnatate: Alecsandri.
D. Birsan are Ins& unele glume bune end vorbe§te
In numele teranilor. La poarta Bodulul" e poate cea
mar izbutita din aceste jocur! ale InchipuiriT unul vi-
sato; pe care ni-ar phrea rad dacl 1-am descuraja prin
aceste constatarl, care privesc, nu talentul sail, ci felul
cum §i-lingrije§te §i cum §i-1 Inttebuin0aza. Pegasul e
un cal caruia-I trebuie Mu §i zabale.
4 Decembre 1905,

www.dacoromanica.ro
 XLII.

CE ESTE ,SAMA.NATORUL ?

OrIcine a urmarit cu luare aminte gi nepartenire

articolele care ail precedat pe acesta, calcine a cautat
sAgI fact, o Were asupra Sondulur discOel, gi hu
asupra faptulul daca avem o tacticA mar buns decit
cruciAil cari se ridica impotriva noastra, acela tre-
buie sa se fi dneredir4at ca aceasta nu e o revista
exclusive, ca aceasta nu e o revista, de cerc restrIns,
de gagcA, sat de persoana, ca, ea nu e supusA niclunur
regim de dominaVe, de tiranie sat de exploatare, ca
ea nu apare pentru a da exemple la o anumita teorie
care sA fi fost la Inceputul lucrdrilor.
Trebuie sA, adaug ca nu e nicI o reVista inchinata
polemicel, precum slut tocmal cele, aga de puOn seri-
oase gi folositoare, care se scot, drag& Doamne, pen-
tru a ne combate, In hatirul acelel mulVmr de pati-
magi, de neinOlegatorl, cari nu !neap nicrodata de
putinul bine desinteresat, de putinul prinos de jertfa
roditoare ce se poste aduce gi In aceasta tarA, celor
mar Innalte interese ale unlit popor. Astfel de reviste
polemice, de reviste-pamflet se scot din partea unor

www.dacoromanica.ro
204 0 lupta literary

ambiltiT jignite, din partea unor invidil zacute §i ama-

rite, din partea unor rasbunarT invier§unate, care nu
se mar pot stapini §i zbucnesc Intr'o buna zi cu stri-
gatul care face sa se opreasca in loc, uimiI, trecatorii:
Vread sa.-1 omor, vreau sa-I omor ! Niclunul dintre aceT
ce se afla astazi la aceasta, bung, vatra veche a Sa-
manatoruluT n'are sa-sT rasbune pe nimenT, n'are sa
prigoneasca pe nimeni, n'are sa faca zile amare §1 zile
fripte nimanuia. Tog la un loc n'a inteles niclodata
sa tinem un public linga nol prin cite un scandal,
prin cite o bolborosire de vorbe groase sad cite o stre-
curare de insinuatil In fiecare zi; pentru a§a ceva este
de sigur, este,. din nenorocire, un public care se aduna
in jurul luptatorilor, cum s'ar aduna In jurul atletilor
de circ sad a coco§ilor duelang, pentru a insemna §i
judeca valoarea fiecariT loviturl, fiecarii muraturi a
pliscurilor ascutite; dar de acel public n'avem neVoie,
qi n'avem grija: ceie-I tine -T place §i tine poate sa-1
write §i sa-I pastreze ! Ace! cari deschid decl revista
noastra precum ar intra la alergarile" spaniole ca sa
aprecieze talentul unor matadorT, sa, faca bine a cerca
aiurea. Samanatorul", care nu e o revista de provo-
carl, nu e flier o revista de raspunsur!, §i nu e destul
ca un scriitor sa fie obraznic ca sa atraga atentia
noastra. asupra
Dar Samanatorul" n'a fost si nu poate fi o re-
vista moliie §i nehotarita, precum nu poate fi nicT o
tribuna libera, unde talentul, fie cit de adevarat, sä do,
dreptul fiecaruia de a scrie, In once directie §i cu
once stop IT place. Din fericire astazI n'avem un sin-
gur mare §i adevarat talent, care, din neintelPgerea
ideilor sad din perversitatea de suflet, sa serveasca

www.dacoromanica.ro
 Ce este Samanatorul ? 205

unor curente rele. Cel mult deplingem de, tinarul ofiter

de marina care, de dragul idealulul socialist, asterne
prosa sa, care are clestul pretuitorl, ling, impertinen-
tele mandataruluT de la Galati al Aliantel Israelite,
dar, Baca nenorocul ar vroi ca oameni bine Inzestrati
sa, mearga pe drumurl ratacite, el nu pot fi niclodata
adapastiti aid, la ospataria calatorilor cinstiti. Ci vor
gasi, de altfel, totdeauna gazde unde se tainuiesc dru-
meg de cellaRT.
Tribuna libera, care se poate aamana cu o berarie
sat cu o cafeneal undo vine si petrece orToine e in stare
a plati, aceia poate fi buna aiurea, unde literatura n'are
acea mare misiune de Indreptare si moralisare pe care
cu mindrie trebuie sa, si-o recunoasca si sa o Indepli-
neasca la not E usor a zice ca, literatura nu se ex-
prima decit pe sine, ca ea da. numal o forma fru-
moasa resultatelor observatieT, combinatiilor inchipuiril,
marturisirilor inimil, si ca prin urmate nu poate fi
vorba de moralitatea si imoralitatea, ci numal de ade-
varul, frumuseta el, pentru care singura, poate fi trash,
la raspundere. Aceasta e Inca, una din superstitiile si
prejudecatile ce au ramas din vremea romantismulul,
cind se asezase Arta pe tronul pustiil al divinitatil.
De fapt, observataile sint totdeauna din realitatea unul
suflet cu o anumita individualitate, si inimile pot fi
curate sau necurate. Cu voie sau fail voie cea maT
simply, bucata literary va oglindi un om bun sau un
om rat, un antisocial care uraste pe semenil sal, care
vrea sa li faca rat, vrea sa-T insele orT IT acopere de
despretul lu!, sail un sociabil, Dare gaseste in iubirea
de cement, In silintile spre a li fi folositor, minglierea

www.dacoromanica.ro
206 0 lupta literary

tuturor suferinteior pe care le prime§te de la unil °a-

men', §i menirea de capetenie a vietil.
Numal pe ace§tia din urma tntelegem sa-1 aducem
Innaintea cetitorilor no§tri.
Pe ace§tI cetitorT, cari shit putinI, dar al caror nu-
mar va erect° Impreuna cu raspihdirea ideilor bune,
nu ni-I Inchipuim ca ni§te inteligente raziete, ca pe
ni§te rafinatl de arts, ca pe ni§te curio§I de discutie;
nu ni-I Inchipuim ca o cash intelectuala sat socials.
In eI vedem un popor: catre el intreg ni Inchipuim
ca vorbim, i aceasta, impune declaratiilor §i scriselor
noastre o alts masura, un alt ton gi leaga de ele un
alt simt de raspundere decit acelea pe care le ad dug-,
mann no§tri.
Poporul romanesc nu 1 Intelegem ca o entitate me-
tafizica, o plasmuire a mintil abstracte, ci-1 intelegem
ca acea uria§a fiinta,, trecuta prin multe lupte, Incercarl
§i suferinte, care a smuls tuturora Insa o yam& de
frumuseta sat de amintirl Intaritoare §1 care astazI e
In stapinirea unel mo§tenirl, unul patrimoniu de tra-
ditiT, de datine, de istorie traits, care face originali-
tatea luT, decl dreptul luT la viata §i Indreptariul lul
neclintit. De la acest Ilndreptarid pornim §i potrivit cu
dinsul ne Intoarcem eatre acest popor, din care facem
parte cu singele §i cu inima noastra, §i ne Incercam
printr'o munca iubitoare de fiecare clips sa-1 Innaltam
catre culture modern& a neamurilor carora li e pas-
trata stapinirea lumil, a neamurilor con§tiente §i mmndre
care pot fi sigure ca vor trai de sine, la lumina ce
porne§te din Insa§T Eilcatuirea for sufleteasca.
In acest Inteles, §i nu In acela de predicatil tru-

www.dacoromanica.ro
 Ce este Samanatorul" 2 207

face, de sovinism ce se lnseala asupra Insusirilor po-

porulul pe care vrea sa-1 serveasca, de suficienta le-
nesa care doarme pe mindire putrede ca pe laurif
celor mai stralucite biruinte, In acest Inteles sintem
o revista nationals, care ne oferim, care am dori sa
ne putem impune neamulu! romanesc,
*
Pans acum ilustratia nu si.a avut loc in aunts
foaie saraca, si totu§1 RominiI as nevoie de o ilus-
tratie care sa, li aduca necontenit aminte cs poseda,
In popor si In trecut, o arta adevarata. Fara alegere
si fara explicarI dadea o astfel de ilustratie revista
Literatura si arta romtna", azi cu totul decazutA.
In masura mijloacelor pe ,care ni le pune la In-
demina prin abonamente In lumea bogata d-na Elisa
Marghiloman, nepoata a lu! Voda-§tirbel, rom putea
Incerca si no! de acum, in chip sistematic, prin ilus-
tratii abuse la text, aceasta punere In lumina a artel
poporuluL
Acesta este darul nostru de Anul not", i, dace,
vorbele noastre all putut afla cIndva un rasunet In
inimile acelor multi oamen1 cinstitT si de isprava pe
cari-I are acest popor, ni se va spune un la multi
an!!," care va fi pentru noI o solie de noroc, In mij-
locul atitor nacaturi si ticalosli.
146 Ianuar 1906.

www.dacoromanica.ro
 XLIII.

CE ESTE ROMANIA IN MICAREA CULTURI1

ROMANETI?

I.
A fost un timp, altfel timp de visari §i ilusii si cue
sperante foarte marl, timp clad ni simtiarn aripi de
popor mare, de- popor bogat si cu o culturA deplinl
ce bine cA s'at. dus °data acele vremurl de AAA-
cire! , a fost un timp cind fiecare din partile politico
din care se alcatuieste poporul romanesc trAia In altA
atmosfera cultural,. NoT, acestia din tarp, ", ne tineam
de pulpana fratilor din Prelate, §i din cind In cind
mai mergeam sa cerem povete de la urna fn care se
cuprindea cenusa stramosilor romans, Bucovinenil se
Impartasiat, Impreuna cu tots locuitoril din ducatul
austriac al Moldovel -de -sus, de sfinta cultura ger-
mana, din care cite o picaturA li luneca si lot pe gib
poi cind inchideati ochil de o neasamanatA fericire.
Ardelenii se Incalziaa de poesia maghiara fierbinte a
Renasteril unguresti $i, iarasT, se mal prelingeatt si el
pe buze cu ceva carte nemteasca. Fars a trial vorbi
de Rominil de peste Prut, cars, In loc sa traiascl

www.dacoromanica.ro
Ce este Romania In mi§earea culturil romane§tI? 209

Intfo cultur& straina, muceziall In marea incultura, cu

care atlta timp s'ad multamit blajinil supu§I al Ta-
ruluI.
Ba pan& §i limba era alta. Dup& scrisul smaltat cu
nedlogisme de prisos, pline de mindrie c&rturareasca,
dup& unele 1°041 care niclodata nu pot prinde la nol,
recuno§teal pe scriitorul franco-romIn. Dup& defilarea
tnceata, solemn& a stilulul sail gicial pe tovarapl saa
germano-romIn. Iar o limb& smuncita, fndrazneata, ne-
supusa legilor cugetaril noastre deosebia pe al treilea
lucrator la Innaintarea literaturil romine, pe Maghiaro-
Romfnul de peste muntl.
Pan& §i ortografia Insemna hotare. Nof ne pierdeam
In incercarl individuale, toate fa.r& viitor, Bucovinenil
ciunisall dupa Invataturile lul Pumnul, iar fratil din
Ardeal ci Ungaria se supuneat disciplinag normelor
proclamate de Cipariu.
Aceste deosebirl toate marl de nu se puteall ceti
cu oarecare rabdare, necum pretni sail admira unul pe
altul, pe un timp cind rlvniam unitatea politic& pe
care o priviam ca pe vrabia de pe gard, care a§teapta
numal s&-I pill sare pe coada, ca sa Intro In cu§c5.!
*
De un timp, aceste neajunsurl fundamentale all slabit,
liana ce astazi putem zice c& n'a mal rams aproape
nimic din ale, decit dear la oamenI Wen' can nu
mal cotes° nu la cite un tInar Intarziat.
S'a Inceput on ce era mal u§or, cu ortografia. Bu-
covineniT, ca mal putinl, all parasit eel d'intaid cercu-
rile lor. Ardelenil s'au despartit numal cu multa du-
rere de acea Invatata §i complicata ortografia pentru

www.dacoromanica.ro
 10 0 lupta literary

deprinderea careia trebuia o innalta culture Si prega-

fire Biologic& specialg. Not, ce§tia din Romania, am
ajutat din partea noastra acest proces, apropiindu -ne
la not War de unitatea ortografica. ToV visatorit eti-
mologi§ti at fost Invinst, eel cari invinsesera Yn Acade-
mia ca §i cellalt,,T. Ortografia temperate a Junimil" a
ajuns sa, fie, In cea mat mare parte, ortografia Aca-
demie! de astazt, §i ortografia fonetica a Scriitorilor §i
ziarelor, a publiculul de astazi, isi va face Intrare §i
In Academie, mine.
Curatirea limbil din deosebitele provincit de elemen-
tele straine faro rost, primite numat pentru parade
sat pentru dovada unor teorit, s'a savir§it §i ea pe
incetul. Sintaxa poporulut, a vechit noastre literaturl
se impune tot mat mult.
In stir§it a sosit acum si vremea cind se poate
cere literaturil romane§t1 sa se desvolte pe temeiul cu-
noa§terii desavilite a poporulut nostru in toate locu-
rile §i in toate timpurile §i a cercetarit, preOirit gi
intrebuintaiii cuminV a tuturor literaturilor de frunte
ale lumil, In ceia ce ele at mat trainic, mat clasic, mat
sanatos ei mat roditor. 0 Intreaga gcoala literary ti-
nara scrie in acest sens.
Avem astfel cu totit aceint literature, care e a
noastra a tuturora, invesmintata in aceia§I limb& li-
terara, acoperitg, de aceias1 ortografia. De acum in-
nainte fiecare provincie romaneasca igt va da partea
In proportia talentelor pe care i le va harazi norocul.

Afars de talente, hotarasc insa intru citva, si flu-

prejurarile. Un 1nvatamint curat romanesc, mart a§e-

www.dacoromanica.ro
Ce este Romania in miwarea culturil romane§ti ? 211

2aminte pentru §tiint,k §i litetatura, contactul cu un

public romanesc mat larg §i mai bogat, sprijinul de
multe feluri al Statului, III stir§it numarul mai mare
al locuitorilor unel provincil vor fi puternice motive
pentru ca dcel Tinut sk stapineasck pd celelalte In
ceia ce privegte cultura. Aceste condi01 se afla Ins&
mntrunite in Romania.
Ea poate inspira Rominilor de peste hotare sirnpatie
-din multe puncte de vedere, a ckror in§irare nu-§i
poate afla locul !lite° revista, literark. Din punctul de
vedere al culturil flask nu trebuie sk fie niciunul dintre
dln§ii care salt ascundk chemarea §i puterea el, care
skit inchipuie ca, ea poate fi un element despre care
sk, se vorbeasca In chip u§uratec sat cu despret.
Nimeni nu se ginde§te a impune o dictatura a
Tegatului In cultura Rominimil. Daca astazi el ale
mai mulg §i mai bunt scriitori, nimic nu Impiedeca,
de sigur, ca mine talente mar!, vre-un geniu sä se
llama In Bucovina sail In Maramura§. task, oricind, o
iubitoare atentie deosebita, plink de InOlegere §i 1e
alegere, trebuie sk, se indrepte cktre starile culturale
de aici.
Se face aceasta astazi?
Nu de toV, §i vom vedea de tine nu, §i pentru ce nu.
II.

Cei mai mulg dintre aceia cari tagaduiesc chemarea

iireasck a Romkniel pe terenul- cultural, ca gi pe toate
celelalte, se afla in dulcea" qi atit de nenorocita V)-
ripark a Bucovinei.

www.dacoromanica.ro
212 0 lupta literara

Nu e Insa un fenomen vechid. E drept ca Inca de

la anexarea la Austria a acestel provincil, legaturile
dintre dinsa §i Tinuturile ramase in Moldova Domnilor
romini at. fost destul de slabe. Boierimea s'a grabit
sail -dna. mo§iile de acolo; aceia§I oameni n'ail state
o parte din an dincoace §i alta parte dincolo. Mazilii
bucovinenl n'atl cautat pentru invatAtura copiilor for
drumul Ia§ilor, §i MoldoveniI n'atl fost ispititl mat
niclodata de bunatatea solid& a §colllor strains care
s'at deschis pe rind in aceasta parte pierduta.
Norocul a facut c bunul, patriarhalul, destul de putin
luminatul de altfel, boier Doxachi Hurmuzachi, a§a de
Romin cu toate cele doua finale grece§t1 ale sale §i
obir§ia tarigradeana, care nu era mai veche decit un
secol, sa-§1 iea pamint peste gran4a CordunuluI".
Casa lul de tarn a ajuns In curind un focar de viata
moldoveneasca. El nu s'a incuscrit cu strainiI, ci tot
cu al lul din tara. Fill i-a crescut In cele mal buns
a§ezaminte de cultura, dar au ramas in inima for Ro-
mint Hurmuzache§ti, Hurmuzachenil", cum se zice
In Bucovina, n'atl pierdut niciodata din vedere legatu-
rile ce trebuiall sa fie, nu numal cu Rominil din Prin-
cipate, cari in 1848 au aflat adapost, mingiiere iii pe-
trecere la din§il, ci cu RominiI de pretutindenl.
*
Lor li se datore§te un intreg fericit fii roditor curent
in Bucovina. Pana prin ace§ti ant ca lor, 1860-1870,
pentru literatura romaneasca Bucovina nu exista de-
cit prin teoriile de limba ale lul Aron Pumnul, un
Ardelean, venit din Ardeal, §i, mal la urma, chemat fili
el de Hurmuzachenr, Incalzit, imbracat §i a§ezat de

www.dacoromanica.ro
Ce este Romania in mi§carea culturil romane§t1 ? 213

din§ii. Prin el adie intr'un anumit moment §i vintul

nod al cintecului romanesc, §i cineva al carui nume
nu era mai romanesc decit al Hurmuzachenilor",
PetrinO, ajunge, supt vadita inriurire a lui Alecsandri
cel final., care a fost unul din oaspetil easel de la Cer-
nauca, cel d'intaid poet bucovinean. In legatura cu acti-
vitatea lui Kogalniceanu, incepe Eudoxiu Hurmuzachi
adunarea acelor materiale de istorie din care facu pe
nernte§te o istorie a neamului sad. Cind to ginde§ti
bine, de aici veni §i cea d'intaid serbare de Infratire
de la Putna.
Apol vremurile sterpe se Intoarsera. Afar& de abo-
namente la Convorbirile literare", de unele incercari
poetice de tinereta, de neaparatele card de §coala, de
bune studil istorice, cu totul razlete (ale lui D. On-
ciul §i 0-. Popovicl, tiparite In Convorbirl"), de ceva
teologie, e pace buna. in Bucovina cea cu rInduiala, §i
Invatatura. Chiar cind e vorba sä-§I aiba un redactor
cum se cade pentru foile partidului national, Buco-
vinenil se duc In Ardeal, de unde vine pentru citva
timp un Pipo§, un Bogdan-Duica, sad un Brani§te.
In Ardeal, ba.gati bine de sama, §i nu In Moldova
apropiata. Poarta de bronz dintre civilisatie" §i bar-
barie" cazuse deci iara§1.

Acum vre o tint! ant, citiva dintre Bucure§tenii mai

cunoscutl primira din Austria o foaie cu coperta tran-
dafirie, care se intitula Privitorul". Era un privitor"
ciudat, care nu vedea foarte multe lucrurl, care vedea
slab pe celelalte, §i care socotia ca pretutindenl vede
mai bine §i mat adinc &en orf§icine. Critic neim-

www.dacoromanica.ro
214 0 lupta literara

pacat, unicul redactor ?,1 caietuluT trandafirid cu apa-

ri06. neregulata h'avea nick) crutare fat de Impre-
jurarile din Romania, uncle nu fusese hicIodata. htoria
nnastra n'o cuno§tea decit prin cartea d-lul Xenopol.
In literatura §i cultura se arata Cu totul neorientat.
Si totusT venia ca sä puie la cale supt toate rapor-
turile pe Rom Ina pe pretutindenT, pe cel din Ardeal,
din Ungaria, undo iara§1 All fusese nicTodata, §i a-
caror via IT era cu totul necunoscuta.
Acest om era funcOonarul de societate de asigurare-
§i doctor .fn drept Aurel Onciul.
Peste citeva lunT el aparea In Bucure§t't pentru a.
verifica parerile sale. Autorul acestor rindur! 1-a vazut
§i el in casa sa, pe acest om care se Indoia de orTce-
afar& de sine Insu§1. Intro parerile definitive §i ascu-
tite pe care le avea despre teranul Romaniei, despre-
Statul romanesc §i despre atitea lucrurT din Romania,
nu era nicI -o parere despre cultura romaneasca, despre,
§6oala romaneasca, despre literatura romaneasca din
Romania. Fa0, de ele, d. Onciul de la Privitorul" nu
lua nick) pos4ie; ele nu i se paread ca ar avea vre-o
chemare.
Pe cind chemarea cea mai Innalta §i maT folosi-
toare era, In Romania qi peste Romania, tocmaT a cul-
turil, a §coliT, a literaturil.
Se duse innapol In Bucovina. Intrebuingnd. toate
mijloacele politico! celel mal moderns mat ameri-
cane, muinau-§1 eondeiul 4n toate cernelurile §i In toate
otravurite pentru a stIrni sentimente §i pofte de tot.
soiul, terfelind pe tine se arata gata sa-1 ajute, d. On-
ciul lucre ca agitator, cuvIntator §i ziarist cu ailta.

www.dacoromanica.ro
Ce este Romania in miscarea culturil romanesti? 215

dibacie harnica, incit astazI e, din nenorocire, staptnul

Bucovinal.
Din nenorocire, si pentru aceia ca intre armele ce
a intrebuintat a fost si aceia, incalificabila, de a
minji zi cu zi rpunca, onoarea, prestigiul Romania
supt toate raporturile, chiar supt acela, de care nimenr
n'are dreptul sa se atinga, al vietif private, pe care o
judeca, dupa povesti neghioabe de berarie. Si Romania.
culturala, literara a fost sistematic discreditata.
Vorbele d -lu! Onciul prinsera intro tinerl, intro tineril
invatatorl ma! ales. Ele as crescut desparOrea cultural&
care este intro nor si unil Bucovineni. Cind at. fost
scriitoriI acestia din Regat la serbari'le de la Putna,
nu odata ne-am sirnOt strain!. Atiitia ne priviaii cu
banuiala, ca pe unii ceam fi pornit dintr'o tara stricata,
neorinduita, neserioasa, de undo nu poate veni indrep-
tare si calauzire. Si cu alt prilej mi-a fost dat sa, fac
aceiasI dureroasa constatare, inchinindu-ma biruhAet
d-lul. Aural Onciul ca si Innaintea biruinte! lul Thugut.
Si, iata, la sfirsitul anulul trecut, un tax se apuca
sa puie la cola in revista de invAatorr Scoala" lite-
ratura de astazi a Romania Ea are dreptul, prin luptele
ce se poarta In jurul el, la luarea-aminte serioasa a
orl§icul, §i aceia can se pun in buza tunulul pentru
izbinda parerilor color butie slut vreduici, credem, de
oarecare simpatie, In Romania, dar mal ales afara
din Romania. Si §titl oe zice domnul acela de la
Scoala" ? Ca literatura noastra din Regat ar fi un
haos injurios, o troaca si pn tall de pore!. CA §i cum
s'ar zice ca este razbohl civil Intr'o tara undo zilnic

www.dacoromanica.ro
216 0 lupta, literara

agentil de siguranta. §i judecatori! prind §i pun la A.-

coare pe punga§T.
*
Este Ins& In Bucovina o foaie a tinerilor, Junimea
literara", care urmareste destul de aproape cele de
la nol.
Citeodata am gasit In ea parer! drepte. Revista, da
poesil, nuvele, schite, Intr'o limb& buna. Dar nu cred
oare ace! cari o redacteaza, ca, lucrul de capetenie ce
trebuie sa, Se faca astazI acolo in ordinea culturala e
sa lupte fatiq §i energic cu acel curent care culmi-
neaza, In articolul din §coala Romina", sa lamureasca
zilnic asupra desbaterilor de la no! §i sa restituie Ro-
maniei rostul ce i se cuvine ?
III.
Cu totul altfel decit Bucovineni! ad Inteles de la o
bucata de vreme Ronilni! din Ardeal §i Ungaria pro-
priu-zisa legaturile ce trebuie sa se pastreze neaparat
cu acel focar central al culturil romaneqtl care e Re-
gatul roman.
Sail uitat de eel mal multi timpurile cind revistele
de aid' abia patrundeau dincolo de mung §i cind cele
care aparead la Rominil de acolo nu erau cunoscute mal
de nimen! la no!, Lupta dintre curentul de la Con-
vorbirile literare" qi trecatoarele foite de literature pe
care le scoteaa la Bucureqt! desorientati! §i cel cari
avead o 1ndreptare rea, catre mode de peste multe
ter! gi catre naravuri de peste multe marl, n'a fost
nic! lnteleasa, nic! pretuita dupa cuviinta dincolo de
hotarul Carpatilor. Daca o publicatie ca Revista con-

www.dacoromanica.ro
Ce este Romania In miscarea culturil romanestI ? 217

temporana" nu era cetita acolo, nicl Convorbirile"

nu erall urmarite cu luare aminte si iubire. Mu lta
vreme s'a vazut acolo in d. Maiorescu numal un tinar
1ndraznet care, nu numal a se Incumeta sa se atinga
de unele reputatil sfinte, dar pune In primejdie insasI
flints, neamulul romanesc, saptnd la naruirea temeliilor
de principil pe care singure el se poate razima. Invi-
nuirile a ar fi fost un cosmopolit, WA nicio simtire
pentru neamul din care face parte, un schopenhaurian,
dusman al vietil !ruses!, raspindite cu dibacie de oameni
cars n'aveaa decit aceasta Insusire, n'az'i prins nicairI
mai bine decit acolo. In schimb, ce se stia la not
despre silintile pe care le facea cite un Alexandru
Roman sat cite un profesor razlet pentru a injgheba
o revista romaneasca In locurl mai putin prielnice ?
Dace In asemenea reviste nu se Linea same necontenit
de munca innoitoare a celor de aid, nicI Convorbi-
rile" sail publicatiile dusmane for nu urmariaa cu cit
de putina tragere de inima frateasca ceia ce se tipa-
ria dincolo: carts de literature, reviste, carts de scoala.
Asa find lucrurile, erall de sigur zadarnice toate
avinturile catre un viitor politic, care nu se prega-
teste prin sunete de trtmbite si ropote de toba in vint,
ci prin culture, printr'o culture cuminte intemeiata,
cu staruinta urmarita si potrivita scopurilor color mai
innalte ale vietil nationale.
*
Chiar prin anil 1880, de si se/ schimbase mult, nu
se Mouse niclun pas in adevar hotaritor pentru !lite-
legerea sufleteasca a Rominilor de pe cele doll& po-
virnisuri ale muntelul. E adevarat ca frumuseta Cu-

www.dacoromanica.ro
218 0 lupta literary

prinsa in scrierile poeOlor gi povestitorilor din cereal

Junimii" izbutise a strabate prin cea megtegugita
a pirilor gi clevetirilor. Aproape nielun om cult din
generatia care imbatrinegte astazI in Ardeal gi Ungaria
nu s'a putut Impiedeca de a ceti gi apol a ceti din
nod gi a pastra cu scumpatate In biblioteca sa pe
cite unul din ace! scriitorl din tare . OrIunde, vet
afla prin sate, la preotul at Invatatorul earunt, cite
un Volum de Gane, de Alecsandri, ma! rare orT vre
una din vechile broguri ale d-luT Maiorescu. Intrarea
Ardeleanulul Slavic! (care no se stramutase cu total
la no!) Intro tinerl, Intro cutezatorl, Intro realigt1 gi
fonetigtf, a avut gi ea, de cigar, o oarecare Inriurire
d. Slavic! a fost totdeauna pentru el Ardelean eel putin
atita cit convorbirist". Cit privegte pe marele Emi-
nescu, el a fost Intimpinat cu aspre critice, dintre care
unele s'atl gi tiparit, pentru un pesimism care n'a In-
laturat Inca, la el niclodata, cea maI larga dorinta, de
a cunoagte neamul sail In toate locurile gi in toate
timpurile gi cea ma! iubitoare Ingrijire pentru tintele
cele marl gi adevarate ale desvoltaril luT.
El a strabatut ins Intru citva, gi, cu el, cu faima
luT cam tarzie, a strabatut acela care eantase a primi
in sine maI malt sufletul maestrulul : d. A. Vlahuta.
Caragiale, Delavrancea au avut mal putin noroc, gi
numal id gi colo s'ar putea gasi ceva din ale lor. E
de mirare cum a aflat o buna primire Gherea, In ale
caruia pagin! ins& Ardelenil nu putead gasi alteeva
decit umanitarism caldut gi rationalism en tendinte
stravezil, frumoase, de cigar, dar nu In acel Inteles
pe care-1 puteat dori at nogtri de peste muntl.

www.dacoromanica.ro
Ce este Romania in miscarea culturil romanestl? 219

inteun arlume nioment, Cosbuc, pe care nol in 1-am

cunoscut Muff de pufin pentru toata munca lul literary.
de acasa, diri Ardeal, pentru toate dovezile de pueere
si bogatie ea daduse acolo, a venit intro noT, $i a,
ramas. Al lul, din Cara lul de nastere, II iubia1 prey
mutt pentru a-1 pierde din ochi indata, ce a trecuttun
hotar care-1 facea numal Inca, maT Romin. Cind $i nor
am capatat In sfitsit revelatia acestei puteri poetice,
era acum o legatura, asigurata Intro ceI din tarn" si.
eel de peste mung" in persoana iubita, a poetulul ce-
lur nod. In Bucuresti, Cosbuc s'a apropiat de d. Slavici,
si la librarul ardelean Sfetea, el as Inceput sa publice
revista Vatra", cea d'intaid care si-a gasit multi ce-
titorl dincolo". Pe acelaql time luxoasa Revista,
Noua" ramlnea aproape necunoscuta In acele party.
Mai patina, caldura all aratat Ardelenil lul Iosif,
poate pentru ca, el n'are un trecut literar ardelean. In
schimb, Goga a IntImpinat dincoace" o primire trium-
fala, cum n'a avut-o pe departe Cosbuc. In stIrsit
acuma, la, acest Inceput de veac nod, hotarul de cut-
tUra a cazut cu totul In aceasta parte. Puterea sufle-
tease& a Rominifor din Romania, cuprinsa In scrierile
lor, s'a revarsat ca nicTodata asupra Tinutului ce are
mal mult nevoie de dinsa. Putem plati astfel In ziva
de astazi o mare si veche datorie de cultura care se
urca pin& in veacul at XVIII-lea, dincolo de care iarasI,
timp de doul veacurl, Ardelenil slut datornioil nostri.
Slut foarte putinl Rominil de dincolo cari sa, cu-
noasca Romania altfel decit prin ziarele el, care na
recomanda &la, de prost si asa de fall, prin calatorll

www.dacoromanica.ro
220 0 lupta literary

de afacer!, In care nu vezl nicf In dreapta, nici In

stfnga, §i prin calatorlI de placere, In care vezl ce ti
se arata. In aceasta privinta, Ardelenif §i Ungurenil
shit In aceia§1 situatie ca §i Bucovinenil. Dese or!
auzl §i aid ironic §i vorbe aspre carell tnro§esc
obrajil, asupra Romaniei noastre, care ar fi destraba-
lata §i far& niclun fel de rinduiala. Dar, cu toate aceste
prejudecatl, Romini! din Ungaria a>Y dat o Innalta do-
vada de 1ntelegere, deschizindull inimile scrisulza
nostru.
Aceasta se vede, nu numaf prin cautarea tot mat
mare a cartilor §i revistelor noastre, ci Inca prin ceva.
Acum cItIva and a aparut In Pesta o revista de stu-
dent!, care merita doar laudele ce se Indreapta fire§te
catre scopurile pe care ea voia, sa le urmareasca. In
alte timpurl, revista ar fi trait sfios qi ar fi murit cute
ca o dragoste de copilandru. Dar spiritul, voia vremil
a hota,rft altfel. Insufletindu-se de viata cultural& ce
se alcatuise In Romania, gazduind In frumoasele el
paginl ilustrate pe fruntmil literaturif de astazl din
Begat, ea a devenit tot mat mult un simbol. Un simbol
pe care-1 desavIr§e§te colaboratia staruitoare a celor
doua mai marl puterl literare ale Romfnilor de peste
muntl: Goga, §i Agfrbiceanu.
fiinta acestul simbol e unul din lucrurile cele marl
ale zilel de astazI.
29 lanuar 1906.

www.dacoromanica.ro
 XLIV.

JUBILEUL D-LIA P. PONI.

tumineca trecuta frunta§il intelectuall at Ia§ilor si

citiva represintang at societaglor qtiingfice din Bu-
cure§t1 Intro el batrtnul secretar al Academiel Ro-
mine, d. D. A. Sturdza, se adunafl la Iasi pentru a
serbatori jubileul de profesor §i Inv ,tat al d-luI Petru
Poni. Ai fost mulg de fata, de §i unit numai cu tru-
pul; at fost Ins& foarte mulg cari ad lipsit. Oricum,
cu toate lipsurile §i stIngaciile, a fost de sigur una
din cele mat frumoase serbatorl culturale, din cele mat
limpezi fapte bune, §i, fiindca d. Poni, fostul ministru,
nu va mat fi, cum nici nu voieste O. fie, un ministru,
a fost §i una din cele mat curate multamirl pe care
le poate primi un om In vIrsta de la fostil sal §co-
lad, de la tog aceia carora li-a folosit sufleteste prin
activitatea sa, de la publicul §fiintific al ten! lor.
D. Petru Poni a fost de dour, ort, scurta vreme, mi-
nistru al Instrucgel Publice, demnitate pe care a pri-
mit-o fiindca doria sä aduca la Indeplinire un proiect
de reform, a invatamintulul. A fost ales multi, vreme
senator al Universitagl din Ia§T, Liana ce majoritatea

www.dacoromanica.ro
222 0 lupta literarg,

profesorilor aceleT Universitati at cep ,tat, $i ate 1m-

partasit prin votul for si altora, Incredintarea ca
altul II poate represinta mult mai bine. A vorbit Insa
foarte rar, si numai in chestil de InvAamint. Om po-
litic, In InOlesul de om care se lacomeste dupa, putere
* o primeste oricind si prin once mijloace, n'a fost
niciodata, cu toate ca a avut totdeauna o mare auto-
ritate In clubul liberal din Iasi.

D. Poni a scris si cart! de stiinta §i cart! pentru

§coala. Academia. Rona Ina, al carer presedinte a fost,
a tiparit un Intins studiu al sag asupra petrolulul, §i
specialistii aduc cele mar marl laude acestul studiu,
In care se aduna un Indelungat sir de cercetari de
amanunte. yScolarii din generatia mea ail avut In mina
cele dour, carg de fisica si chimie ale d-lnl Poni, si
el nu vor uita niclodata forma placuta, tiparul in-
grijit, Impartirea metodica, si bogata ilustr4e a aces-
tor manuals, cu care put,ine puteall sa se asemene,
precum el vor Linea minte tot deauna bielsugul acestor
carti, care li cadea cam greil, si scurtimea unul stil
stiintific, care nu Incarca, dar nu Impodobia si nu
usura Intelegerea unor lucrurl destul de grele. Dar de
sigur era de vina si vechiul program, care voia 0,
faca din copil niste specialist! in toate ramurile en-.
ciclopedieT, $i firea pedants, neiertatoare si necruta-
toare a multor profesorl de pe vremun, can, cereall
cu atit mar mult, cu cit el basil intelegeau mar putin.

0 alts, fats, din personalitatea d -luI Poni am cunos-

cut-o nor Insa nuinal end am Intrat In Universitate.

www.dacoromanica.ro
 Jubileul d-lul P. Poni 223

Pe atuncl erail foarte !Mini student? la Innalta scoala

din 14, puOnT student! si Inca mai plAine studente.
Nu sla pomenia pe atuncT de Impa4irea, Facultga de
litere in atitea si atitea sectil, care, alcgtuite si In-
dreptate prost, trebuiad s ajungg fi rivals si chiar
dusmane. Nu numaX ca privirea studenVilor de la
litere" se Intindea asupra tuturor ramurilor de studil
cuprinse In Facultate, dar aveam un oarecare interes
si pentru alte FacultAT. Ca niste tined simpli si foarte
aplecatl spre admiratie ce eram (unde mar sint astazl
asemenea sullete de ucenici bunT, plinT de sfiall copi-
!grease& si de cuviintg, fiascg !), cercetam adesea pe
colegil din alte Facultgg despre profesoril lor, mai ales
.despre aceia ale caror nume le cetisem fntaill cu res-
pect pe titlul c5.4ilor scrise de dlnsil. Asteptam cu
nerabdare, cu Wale de inima sa -1 vedem, si, In lbc
sa scoatem ochil cu tigara, ca studentil de astazI,
profesorilor strain! ", ni faceam o cinste sg, ne desco-
perim Innaintea lor.
Despre nimenT dintre inv*toril lor nu vorbiall ca.
de la stfinte" ca despre domnul Puni". Ciracl n'avea,
fingusitorI nu puteau sa -1 Incunjure, sireg nu puteau
sä-1 Insole la examene, limbuV nu puteaa sa-1 ui-
measca; prin niclun mijloc nimenI nu putea sa-1 clin-
tease& de la dreptatea care -! Impodobia sufletul. Mal
erati ca d. Poni profesorl cari nu lipsiab. niclodatA, de
la oara lor (puVnT erati aceia o timpurl ! cari fa-
ceau altfel), maT erati profesorl cari-sr amintiall In
fiecare clip. de Innalta lor demnitate de plImaditorl
al sufietelor 4i se opriau In chipul cel mal sever de
la gluma prea tare, de la critica necuviincioasa, de la

www.dacoromanica.ro
224 0 luptg literary

mice avInturi chiar, de la once spontaneitate origi-

nal, gre§ind, de sigur, In aceasta din urma privinta;
mal era A dascall de ace§tia cu fata sening, cu mersul
Inca, cu o Innalta, demnitate impungtoare In toate
mirgrile §i vorbele lor. Ins& o dreptate a§a de sigura,
a§a de inexorabila ca la profesorul de fisica §i chimie
nu se mal afla la altul. Cunoscutul zimbet rece fili ves-
tita exclamatie pg.catele mele" sublinia la examene
once Incercare de §iretenie ca §i once dovadg de
ne§tiinta. Cine o patia odatg pleca hotarlt sg, nu mal
incerce fg,rg o preggtire depling. Astfel se Inn& lta In
ochii studentilor §i profesorul §i materia lul §i qtiinta
Insg§I.
Invinsil de la examene vor fi avut poate ngcaz, dar
numal pe din§il. Biruitoril plecau cu siguranta cg nu
li s'a dat nimic de pomang. §i mill §i altil capatad
de la Inceputul carierel for Incredintarea cg, munca
dint& nu se poate !nig-tura, nicl Incunjura.
*
§i de sigur ca prin aceasta Insu§ire a lul mal ales
jubilarul de astazi a strins In juru-I acel public de
oamenl InvgfiatI cari4 multamiat aclamIndu-1, prin
aceastg, magistraturg a profesoratulul pe care a re-
presintat-o. Va mal trece multg vreme pgna ce o ser-
bare cultural, de recuno§tinta va putea sit piece de
la acest sentiment.
22 Ianuar 1906.

www.dacoromanica.ro
 XLV.

AMINTIRILE CAPRARULUf GHEORGHITA"

DE M. SADOVEANU.

Cel mai multi' scriitorl ad vazut, 1nteles si zugravit

oastea in marile miscall dramatice ale Incaierarilor :,
in acest chip el n'ad dat icoana factorilor cari produc
o lupta, et aceasta lupta numai, adeca momentul. Ori
ca au fost el Insif la asalturl sat la lungile for pre-
gatirl migaloase, triste, sure, or! ca. povestesc dupa,
MOT, acestl descriitori al razboaielor s'ad t.inut de
anumite Indreptare destul de vechi, ad Intrebuintat
anume formule bine cunoscute. Este o asamanare Intro
dinsil si pictorii, multi! pictori cari ad prins pe pima
scene de valmasaguri razboinice. Si la unit si la altii
se vede bine c Onta e desfacerea din cele spuie prin
cuvinte sad prin linii si color! a unul covirsitor sen-
timent de eroism, a uneT marl flacarl de jertfa, rosie
care 0, se tnnal0 pang, la cerul judecAilor si raspla-
tirilor, uncle se inseamna aceia can, din supunere
sad din convingere, ad murit pentru viata si fericirea
celorlaltil.
Alaturi de aceasta majoritate de scriitori care era

www.dacoromanica.ro
226 0 lupta literary

mai daunazI generalitatea povestitorilor de lupte,

se ivesc de o bucata de vreme altil. El au simtire
duioas& pentru fiecare suflet de om care se primej-
duie§te §i se pierde, el at Intialegere pentru clta viata
e adunat& In fiecare unitate din aceste multiml stra-
lucitoare, Imbatate de zgomot, de cintece, de pocni-
turT, de Indemnurl §i' de o veche pregatire pentru
scopul ce se atinge acum; gloria se desface Innaintea
lor, gi fiecare dintre aceia can se contopesc In fru-
museta de colorT, In freamatul mare!, In avintul in-
traripat al zguduitoareb tragedib, fiecare vorbe§te, en
glasul sail omenesc din toate zilele, adevarat, adinc,
bun §i jalnic fat& de nevol ale timpurilor de astazI
care nu se pot Inlatura. Poate ca §i felul de a se face
razboaiele In zilele noastre, fraputinarea ispravilor vi-
teje§t1 cu arma alba, rarirea framintarilor uria§e Intr'un
loc margenit §i, In schimb, jertfirea cetelor midi, a oa-
menilor razleg pe lungile drumurT de oboseala unde
pIndesc bolile grozave, In colturile uitate pe care le
descopar numaT adunatoril mortilor, poate §i aceasta
schimbare a fisionomiel razboiulul de astazi sa fi In-
rIurit pe ace§tl scriitorl modern! al luptelor.
Intre el s'a a§ezat Sadoveanu prin Povestirile din
Tazboiti" pe care le-a dat la iveala d5unazT. Pe aceasta
fire original& §i cinstita, care nu voie§te sa mearga
pe drumurile lesnicioase batute de altil, care nu vrea
sa primeasca datina Intemeiata de aceia qi sa se mar-
gineasca, la formule de o Intrebuintare veche §i Intinsa,
nu 1-an ispitit scenele razboinice traditionale. N'a
lucrat cu al no§tri" §i inimicul", n'a cintat asalturl"
§i retragerT", nu s'a prapadit de bucurie pentru ma-

www.dacoromanica.ro
Amintirile cap rarulul Gheorghita de M. Sadoveanu 227

celurile cele marl care imbraca in purpura, pe birui-

toe. Nu i-a placut sd dea In scris ceia ce afl dat in
vapsell bogate si linil t,apene zugravil, iconaril cari
pentru o plat, din partea Ministeriulul de Instructie
au pingarit in tarcaturl grosolane, fara stiinO, cons-
tiin0 si sentiment, toata istoria neamuluI, de la Ste-
fan-eel-Mare pang la regele Carol. Nu, el a dat alt
razboill, care nu se poate sa nu fie eel adevarat, un
razbohl de mid amanunte amare sal grozave, care to
taie pans la lacriml, un razboid In care eroismul as-
cuns si tAcut se inna10, din faptura oamenilor umill
pang la innalOmi pe care nu le poate cuceri, intre
fanfarele sale, marele eroism de comanda si parada.
* *

Dar oamenil aceia care si-au luat hotarirea, earl

si-at acoperit cu 0 spuza de resemnare amintirile, do-
rurile si rivnirile, flacail aceia cari, nu se dad si nu
se lasg el traiesc panel sa ajunga pe acel drop al jun-
gheril (e41 din el ajung la el) o Intreagg, via de oaste,
deosebita, de viata obisnuita a tirgurilor, a satelor de
unde vin. El capatg, in acele locurl de munca, de bu-
curie si de suferinta Impreung, care shit casarmile, o
adaugire a sufletulul lor. Acea adaugire o las& in cea
mal mare parte °data, cu hainele in care fiind Ira-
bracati, au primit-o. Nu vorbesc de unele cunosting
si de unele pacate, care ramin Inca multg vrferne, care
pot dura totdeauna. Ci ma gindese la acele multe de-
prinderi, apucaturi, judecAl luate dea gata, sentiments
imitate, la acele miscall ale inimii care se ivesc la
totT oamenil ce traiesc oarecum Intemni0.g sip zitT,

www.dacoromanica.ro
228 0 lupt& literary

departe de rostul for col mic gi obisnuit, mg, &des°

la dorurile ce se ascund ca sg, nu rid& altil, cari Ins&
at si eT toomaT aceleasl dorurl, la cautarea zgomo-
tuluT care face sä se uite, lucrurT care, toate la un
lot, alatuiesc o psihologie militard.
Firile de scriitorl usuratece, cind ajung a vorbi de
viata military ", se pierd in glume, In picfleII, In is-
pravi de strengarI, care sint gi ele, dar nu slut tot,
si nu sint nicl lucruri de apetenie. Asa fac tie obi -
cei1 Francesil, gi asa a facet, In cunoscutele sale
scene", Germanul Hack Mader. A4ii, naturT raVona-
Rate, temperamente de orator! si de oamenT politic!,
Oran Innaintea societatil pe stapinil, pe exploatatoril
gi tiranil din casarme si-T urmaresc une or! gi In alt
viata a for decit aceia din mijlocul soldatilor. Asa face
cite un Bilse, autorul ofiVar al vestitelor destainuirT
scandaloase; asa au facut la no!, cu tot asa de ma-
runt talent, Anton Bacalbasa si citT ad InfAisat ofiOrl
raginig gi soldag batutT, In aplausele socialistilor de
1880-90.

Niel una, laic! alta nu poate da Sadoveanu, care,

vede prea adinc si complex, prea aSemenea cu vista,
pentru a se hoar! sa Injghebe o serie hazlie sad s6,
pronuu0 un rechisitoriu. Asa fiind, Amintirile capra,
ruin! Gheorghita", cartea lul din urma, memoriile vie01
lul de regiment, are dreptul, nu la un interes trec5.-
tor, oricIt de vid, ci 7a cuprinderea intro cartile care
rarer], fiindca oglindesc cu adeva.rat, gi Intr'o oglinda
de arta adevarata, part! din visits, poporulul roman.
Sint aid betIT, sint brutalitAta, Sint inselArt si des-

www.dacoromanica.ro
Amintirile caprarulul Gheorghita de M. Sadoveanu 229

frinart cite O. scandaliseze o mie de Jidana§l cu inima

de purice, sint infrAirl in jurul amintirilor sail la in-
naltarea Cu. glas innabu§it a cintecelor terit sail a
cantarilor Domnulu!, slut marquri rabdatoare pe luna
plink, dud, din atitia oamenl, in parte invrajbitt Intre
el, se desface de-o-data. acel lucru mare, sufletul °Oil;
sint paze acute la temnitele fiarelor §i ale nenoro-
c4ilor. Sint de toate: 'laid la oaste, acest scriitor n'a
pierdut timpul.

Si, va zice cineva, e bun ofiterul ? Si bun §i ra.il. E

soldatul romin" a§a §i pe dincolo ? Este §i, alta, data,
nu e. Dar ceia ce statornice§te o unftate, e sufletul
omenos, milostiv, rabdator care stapine§te 'n de ob§te
In lumea color de jos §i care, topind formele aspre
gi mofturile imitate, preschimba, supt ochil no§tri chiar
pe eel de sus (§i aceasta, ce e dreptul, se putea arata
-mai bine, mat adevarat).
Amintirile" nu slut facute pentru a sprijini o teorie,
ci pentru a face mat Inteleasa, pentru a talmaci prin
arta o parte a vietit noastre de astazi.
5 Februar 1906.

www.dacoromanica.ro
 XLVI.

0 MONOGRAFIE RURALA.

Nu e una singura din monografiile de comune ru-

rale, care, cu ajutorul cutarii instance administrative
iese la iveala, din cind In cind, care sa, nu cuprinda
cite ceva folositor pentru limbs, pentru istorie, pen-
tru datini, pentru lamurirea mai deplina, a starii noastre
de astazi, cu mult mai complicate de cum binevoiesc
a o credo teoreticianii politicT. rata din bro§urica pe
care o da acum la lumina invA0torul Radulescu-Co-
din, care a mai tiparit contributif la cunomterea vietii
poporulul de la tars, Monografia comune Priboieni-Mus-
eel, iese la iveala o sums de lucrur! interesante.
Se vede ca §i in aceste OAT muscelene Stefan -Voda.4
e pentru sateni Domnul prin escelenta, a carul amintire
a Inghitit pe a tuturor celorlalg, se vede el aid, ca
§i In Tinutul Jiiulul ardelean, oamenT plecatl dintr'un
sat alcatuiesc un altUl dindu-T numeie originiT for (Pri-
boienil inseamna satul Priboienilor plecati din PriboiU,
alt sat, pastrat pang astazl), se vede ca. aid ca §i la
Tirgovi§te, ca §i In Apusul muraqan al ArdealuluT, lo-
cuitoriT unul sat mai mare se impart in SusenT §i Jo-

www.dacoromanica.ro
 0 monografie rurala 231

seni, ca padurile se numesc une ori dupa proprietari

(Cotroceanca, fiindca a fost a manastiril CotrocenT,
Cimpulungeanca, fiindca a fost stapinita de manasti-
rea Cimpulungulul).
Cu privire la Tmprejurarile de astazi, se descopere
ca In acest sat de munte se obi§nuieqte gunoiarea
pamintulul gi gradinaria, lasata aiurea In sama Bulga-
rilor, Strbilor, cari aice fac numal carbuni, mangal, in
padurile Muscelulul. Viile filoxerAte se sadesc din non.
cu vita, americana. Sint stupl. Multi locuitorl qtid meq-
te§uguri (slut creitori cu marina de cusut), se numara
peste 600 de razboaie pentru tesut pinza qi &ma,
pentru rogojini" ; batatarnicii" fac precupetde de
poame. Se taie came, de macelarT romInT. Este qi bru-
tarie (brutar grec). SateniT capitaliseaza qi an spirit de
intreprindere (autorul propune a se pune In circulatie
Si galbeniT din salbe). Datoriile se fac pentru a Incepe
un lucru non, qi nu pentru lux san betie.
Dar locurile se despaduresc, GreoT §i Bulgari store
lumea, cultura vitelor a ajuns une on la capra Tiga-
nilor §1 a Jidanilor. Autorul e pentru bilciurT, ceia ce
dovede§te ca pe acolo oameniT nu vor fi fiind betivi.
Nevoile politicel de partid mina apa la moara acelor
exploatatorl a! fratilor for terani cari slnt alegatorii
de Colegiul I-in". Satul are boala saracieT, pelagra.
5 Februar 1906.

www.dacoromanica.ro
 XLVII.

UN VOLUM JUBILAR.

Profesorul de geologie din Ia§T I. Simionescu scoate

§i in bro§ura separata studiul cu care a contribuit la
volumul jubilar ce s'a oferit d-lui P. Poni (Universi-
tatile Romine", Ia§T, Goldner, 1906). Nu e una din pa-
rerile d-lul Simionescu pe care sa n'o poata iscali mice
om luminat, cinstit §i cu adevarata iubire pentru Cul-
tura noastra. D-sa tine fireqte la fiinta Universitatil
ie§ene: nu i se pare intemeiata obiectia ea ea ar avea
prea putinl student!, cind atltea Universitatl straine,
despre desfiintarea carora n'a vorbit nimenT, all §i mal
putinT, ba chiar cu mult maT putint D-sa nu discuta
Ina obiectia data aceasta Universitate are aeuma §i
poate avea intr'un viitor apropiat destul profesori cum
se cade (sa nu uitam di ea a cerut de curind Bucu-
re§tilor, Muntenilor", profesori fart. valoare §tiinti-
fica real,). Oricum, Universitatea din Iagi nu poate
raminea nicl Intr'un chip in conditiile el de astazT,
care stnt umilitoare sail strica.cioase, ea nu poate
fi mult timp proprietatea politica a cite unuT poli-
cian, razimat pe anumiti patron! de cluburl. Ea tre-

www.dacoromanica.ro
 Un volum jubilar 233

buie s& fie in necontenite legaturi frate§tI, inteun ne-

contenit schimb de studenti, cu gcoala innalta din
Bucure§ti.
D. Simionescu atinge ins& §i alte chestii, cu since-
ritate, cu iubire §i on pltrundere. El semnaleaza lipsa
de interes a profesorilor pentru Universitate, lipsa de
bun& Sntelegere intro ei, pustiirile morale ale invidiei
§i spiritului de ponegrire §i de intriga, ciuma politi-
cianismului, care IncaIca §i striveqte in toate dome-
nfile vietii noastre publice. Cu cit vor fi mai multi
cart, crezind aceasta, o vor qi spune, cu atit va fi mai
bine. i, fiindc& astAzi o spune §i d. Simionescu, e
poate momentul s& se ceara, cu toata stima pentru
Invatat §i afectia pentru roleg, i acestui bun profesor
qi om de inima o argire a cercului sau de vedere
§i 4de interes, care s& cuprinda gi viata noastra cultu-
ral& de aid din Bucure§ti, §i viata cultural, din toate
pile romane§ti, §i grelele lupte de fiecare zi care se
duo aiurea decit In Iasi pentru izbinda unor idei care
se IAA a fi in mare parte §i ale d-lui Simionescu.
Cad pan& acuma, ca §i cel mai multi dintre carturarii
ie§eni, gi d Simionescu s'a aratat destul de rece
pentru aceste lucruri, de care trebuie s& se intere-
seze ins, §i cel mai specialist dintre speciali§ti.
5 Februar 1906.

www.dacoromanica.ro
 XLVIII.

CARMEN SYLVA IN LITER,ATURA ROMINEASCA.

De sigur ca Did lute() tara de cultura nu s'a cetit

maY puVn opera literara, foarte bogata, felurita si
vioaie, a regalel scriitoare care iscaleste, fern grija
protocoluluT, Carmen Sy lva, decit in Romania, a caril
coroana de regina ea o poarta. Aceasta se ,stie de
toata, lumea, cu toate ca nu s'a spus in acesta forma
hotarita.
In acest fapt nu e nicTo rea-vointa si nu e, iarasT,
acea nepasare orienta/a, acea lips& de interes pentru
ore lucru maT Innalt, care s'a adus Innainte, cu o
mare nedreptate pentru societatea noastra. In clasa
bogata, care urmareste, cu o luare aminte ce nu se
oboseste si nu se desgusta niclodata, toate aparitiile
literaturil francese contemporane, si cele ce se impun
publiculuT universal, si cele care nu privesc decit a-
numite cercurI din FranO, si cele care nu pot area
o legatura, fireasca cu nimenT, se ceteste foarte multa
literature straina. Ardeleni!, Romlnil din Ungaria Sint
cetitorl hunk!. Dincoace la noT, o parte dintre func-
Vonarl si stude4mea, profesorif tined aduc si un

www.dacoromanica.ro
 Carmen Sy lva In literatura romaneasca. 235

adevarat simt critic In cetirea lor, si el nu se opresc

numal la cartea romaneasca, ci rasbat, in m&sura
cunostintelor de limb& ce pot sä aibd, Intfuna sal
In anal multe literaturl- straine.
Nu se poate zice iarasl c& spiritul din scrierile poeteI
care d& un prestigiu de intelectualitate superioara, de
fin simt pentru arts micil Curti romanestl, c& acest
spirit ar fi potrivnic raspIndiril scrierilor In care el se
sallsluieste. Carmen Sylva e o fiicl a Rinulul, cres-
cut& In mijlocul unel minunate naturl care a ramas
s&lbatec& in ciuda civilisatiel aka de innaintate a ora-
selor ce o fncunjura, dar o respects. Farmecul vechi-
lor legends pe care nimic nu be poate goni din acest
cuib al lor, a inrfurit-o de la Inceput. Locurile acelea
sint asa de adinc strabatute de viata unul lung tre-
cut, tncit oricine porneste sä elute acolo nu se poate
Impiedeca de a privi in urma, spre zarea fumurie a
timpurilor moarte. Cu viata actualg,, nationals, speci-
fic& a RinuluT, a Germaniei din once parte a avut
foarte putine leg&turi scriitoarea, care a fost isolata
de dinsa Intaill prin situatia el princiara, si apol In-
str&inat&, foarte de timpurit, de dinsa prin stramu-
tarea In tinuturl cu totul departate. Traind pe urma,
In eticheta rece, reservata, a unel Curti noun dintr'o
tars oarecum primejdioasa, la o parte de privelistea
moravurilor noastre, de Incordarea luptelor ce aduc,
pentru nor, pentru Cara In care aceasta dintareat& a
naturil, a legendel si a trecutului e regina, bucuril si
durerl asa de puternice si de roditoare cum le afli nu-
maI In epocele marl de crisa, si aparata de cunostinta
lucrurilor si a oamenilor nostri printr'un formalism

www.dacoromanica.ro
236 0 lupta literary,

care nu face escepOt pentru nimeni, Carmen Sy lva a tre-

buit, atunct chid natura de acasa, pierduta de supt ochi,
cind legenda 'enema §i trecutul de acolo ad dat tot
ce putead da acestut talent, a trebuit s5, se indrepte,
said pe drumul ce duce la simbolul care poate innoi
toate subiectele poetice, sad pe aceia care se pierde
In autopsia sufleteasca, In ve§nica cercetare a sufle-
tulut propriu, care nu e nesecat decit atuncea chid e
reinnoit totdeauna, prin cetire, prin experien0, prin
salbatecul val de bogAie al fericirilor gi durerilor celor
mart.
Ce avem not Ins& mat sfint §1 mat inngltator, mat
sfatuitor spre frumuseta qi spre bine decit aceasta
covirgitoare natura felurita, care de doul mit de ant
Imbrati§eaza viata neamulut nostru ? Nu cre§tem oare
toff in §opotirea poveqtilor vecht ca lumea ? Nu ne
ingenunche spre inchinare trecutul nostru, de cite ort
el ni rasare 'nnainte ? N'avem not pornirea aceia fi-
reasca a popoarelor din Rasarit, din Rasaritul soarelut,
nu din Orientul barbariet, de a iubi §i Intelege sim-
bolele, de a imbraca in ele o Intelepciune largA, care
vede Oral la capaAul de sus §i de jos al lucrurilor ?
Nu ne ispite§te qi pe not, n'a ispitit pe cei mat mart
din cintaretit noqtri adincul pfin de taine umbrite al
sufletulut in care fiecinell coboara ca tate° Vistierie
ascunsa lumil comorile fericirit, ale suferintil qi do-
rurilor ?
0 scriitoare care s'ar fi inspirat de la viata jute,
pripita, incordata, lacoma de bunurile pamintulut, o-
rientata spre americanismul luptator, a Germaniel de
astazi, aceia n'ar fi putut prinde la not. Iar nu aceasta

www.dacoromanica.ro
 Carmen Sylva in literatura romaneasca 237

urma§1 a timpurilor romantismulul" albastru, care

trebuie sa ni plac& §i s& ne tnduiogeze.

Adevaratul motiv pentru care regina noastra a ra-

mas pentru not, ceia ce nu se poate sa fi volt
numat Regina, e limba in care a scris Carmen Sylva,
care nu putea sa scrie Lisa in alt& limb& dectt aceia
In care-1 vorbia vechea inspiratie de acasa. Abia cite
upul §tie la no! ceva nemte§te, chiar astazt.
Trebuiat traducer!. Scriitoarea tnsa§l a cautat sa
le dea, atunc! dud Alecsandri era un oaspete al pa-
latulut, un prieten. Intro cele d'intaid cart! ce le-am
primit la premit a fost frumoasa editie romaneasca
a Poveftilor Pelegului, povegt1 ale muntilor no§tri, spuse
In graiul nostru. Tineril cetitor! can afi primit atunc!
cartea at pastrat amintirea et, §i, data Pove§tile"
ar fi ie§it an mat puffin lux §i ar fi fost In sama
unlit librar vioit, ele §i-ar fi indeplinit chemarea, a-
ratind in cercurl largi cum scrie regina ,Romaniel
despre tara In care e Doamna.
In ace! an! Alecsandri avea un mare rol, pe care
nu 1 -a Inteles. Se ivise un adevarat interes, o mare
dorinta de a cunoqte acest pamint, In care cIntareata
care se form& abia §i cauta o Indreptare, gicia un
al doilea Rheinland, cu natura, pove§tile §i trecutul
sat. Alecsandri Insa, marele diletant, vedea natura
din cerdacul case! boiere§t1 In care era staptn, legen-
dele pe care le aflase in copilarie se vestejiat. In
mintea In!, §1 nu veniafi s& li iea locul altele proas-
pete, smulse atunc! din pamInt, iar trecutul nostru
nu 1-a §tiut §i n'a vrut sa-1 §tie niclodat& pentru el §i

www.dacoromanica.ro
238 0 lupta literary

pentru sine, ci doar pentru vre-o poems, sad drama.

In Alecsandri, tovarasa de cintari cauta un Romin, si
ea a gash un elegant Frances de mods, cam veche,
avind ins& incredintarea ca infatiseaza poporul roma-
nese caruia-1 este poet national.
De aceia Potestile Peleplui n'a1 avut urmare. Citeva
nuvele cu subiect romanesc vadesc informatie nein-
destulatoare. Mesterul Manole" n'are atmosfera, mi-
reasma trecutulul nostru. Clod Alecsandri s'a dus, a
disparut cu el singura legatura ce avea regala scrii-
trare cu sufletul aestel terT, In literatura si arta el.
Traducatorl s'ai'l ivit din interes si din lingusire, tufa-
tisind prosy fara vigoare si versurl stingace. in teme-
nele si cu mina intinsa.

Iata insa ca, astazi cel maT original de nepractic, de

neatirnat, de neintelegator pentru innaltiml sociale,
titlurT, onorurl, laude si rasplatirl dintre scriitoril nos-
UT, cel d'intaid poet al Rominilor din acest time, Ar-
dekanul Cosbuc, incepe traducerea versurilor RegineT.
Adinc cunoscator al limbiT germane, stapin pe limba
romaneasca si pe metrul poetic in asa chip Molt face
din ele ce vrea, Cosbuc a primit In sufletul sat poesiile
cu poesie si, cind le-a tradus, le-a transpus romaneste,
precum transpuT un cintec de pe un registru musical pe
altul. Printr'o astfel de lucrare, intliasi data se infra-
tesc sufletul poetic format in locurT straine si printr'o
viata cu totul deosebita si sufletul mare al neamuluT
nostru.
Pana acum aparitia Valurilor alinate" de Carmen
Sylva traduse de George Cosbuc n'a avut nicT urma-

www.dacoromanica.ro
 Carmen Sy Iva in literatura romaneascA, 239

rea banal, a unel audiente. DacA, va marge la Palat,

Cosbuc nu va putea fi un Alecsandri. Ar fi ins8 mai
mult: ar putea fi, el, interpretul poste tap, de noT, in-
terpretul nostru fatty de poetg.
Si, fiindca scriitoril afi felurT alese prin care pot
multbmi, s'ar putea mu4ami i pentru aceasta tradu-
ducere printr'un dar pe care si literatura universalg
1-ar primi cu recunostini d. S'ad strins atItea poesil
populare tomAnestl In edi0 dintre care unele sInt de
o grosolgnie revoltatoare. Afar& de culegerea Birseanu
nu e una singurg in care sa se fi avut ca indreptarid
frumuse0,. Este azl de sigur vremea de a, se face o
adunare a color in adevgr frumoase. i este vremea
ca, dupg ce, timp de peste cinczecT do anj, nu s'a dat
lute° limb, raspinditg traducerea cintecelor poporu-
lui nostru decit prin prelucrarl acute de ,strAinT 'gra
chemare, aceasta traducere sa se facg, i anume
dupg aces adunare, in limba germang, deprinsa 9i
ea a cinta astfel de cintece.
Oricine ar fncerca fns?l aceasta tradtwere ar rapi un
drept, un sfint i duke drept al poete care e regina
Romania
12 Februar 1908.

www.dacoromanica.ro
 XLIX.

0 INCERCARE DE ROMAN ISTORIC IN ARDEAL.

Nava. liri barbare" de t1ngrul scriitor Lucian Boleag

e o povestire-schitg, cuprinzind numb, petrecerl, jocurf,
lupte din viAa ce se poate bgnui c ar fi trait -o
neamul nostru In timpul cel mai depgrtat, pentru
care ni lipsesc izvoarele. Locul ales pentru desfa§u-
rarea Intimplarilor e o Inchipuita cetate din parVle
Crigulut
D. Bo leag s'a inspirat de la romanul de veche vial;
barbarg al d-lul Slavic!. tirile qi le-a cubes din po-
ve§tile de cucerire ale Ungurilor, orfnduite apoi In
latineqte, In chip de cronica, de un povestitor tarzhl.
Datinile, graiul slut cele ale teranimi! criqene de
astgzi.
Cu toate c mi§carea e. cam zapacitg, cg oamenir
se asamang stragnic !ntre sine, cg nelgmurirea In care
trebuie lgsat mediul pentru a da fiorul salbatIciel In-
fa§urg qi persoanele de capetenie ci fapta lor, este In
aceasta articia destul pentru a apgta pgrerea a
d. Bolcaq va fi un scriitor. Are avYnt, simir de armo-
nie, Intelegere pentru naturg gi !ntrebuinteazg o foarte

www.dacoromanica.ro
 0 Incercare de roman istoric In Ardeal 241

bung limbA, In felul cum generatia noastrg pricepe

limba cea bung. Din catirea nuvelel" acesteia, care
nu se va impune amintiril cetitorilor, se desface fArA
Indoia16, aceastA credinta In viitorul literar al cold
care a scris-o.
12 Februar 1906.

www.dacoromanica.ro
 L.

DESPRE TEATRUL NATIONAL" AL CAPITALEI

ROMANEST1.

Intro cladirile ceva maT vechT, dar frumoase, ale

Bucurestilor este si Teatrul zidit dup., planurile unuT
arhitect din Viena supt Domnia luT Voda tirbel. Acura
citSva anT i s'au Innadit o multime de impunatoare
§i haotice atenanse, cerute de nevoile cele noun, ale
InstitutieT, care tine sa, se moderniseze si sa, se im-
bogateasca In caramida tencuiala si stn. Un numar
de Inn! pe an, ferestila din fat& ale TeatruluT, pe care
o firma veche It proclama National, stilt luminate.
Dose orT afise marl anunta represintatil: n'am vazut
lume oprindu-se la ele. TotusT persoanele care vreail
sa scoata in vileag fiinta sail Imbracamintea for re-
curg si la sala Teatrulul National". Aceasta explica,
Intrarea furtunoasa In gangul razimat pe stilpT a tra-
surilor de casa si a birjelor elegante. Totdeauna chid
e. represintatie, se vad Inca din amurg ratacind
pe piata TeatruluT elevT de licet far& permisie de la
directia scoliT lor, buhosT, cu sapca pe-o ureche, cu
tigara in guru,, sumbri de toata insemnatatea vrlste!

www.dacoromanica.ro
 Teatrul National" al Capita let romanesti 243

for eminamente respectabile; clienti statornicl al ga-

lerieT, Invataceii nostri sint chematl de farmecul ne-
Invins al cuthril din artiste, care nu stie ce ochf de
foc o manInca din Olimpul locurjlor ieftine, unde nu
lipseste admiratorul buhos, ce nu cuteaza a se djt pe
fats. Arta dramatic, n'are pretuitorl mal convinsi.
Teatrul National" e deschis orlcarul strain care
urea sa-t faca onoarea de a juca pe scena Jul. Mal
ales daca e Frances, i se face o primire deosebit
de prietenoa,sa. IT e Ingaduit strainulul Insa si alts
calitate: nu still dad Sada Iaco, Iaponesa, n'a Infa-
tisat de pe aceste scindurl nationale" grozavia ago-
niilor sale. Mimi!, pantomimil, boscaril, echilibritil
strainata.til, necunoscind menirea Teatrulul nostru Na-
tional", n'atl facut Inca cerere de a li se Inchiria sala
pentru arta specials pe care o represinta. Ar trebui
ss li se aduca la cunostinta cs s'ar clod i colaboratia
for pentru Innaltele scopurl de cultura ale acestul age-
-zamInt.
Rom Inil cari joaca frantuzestff la Teatrul National"
stnt mal putin pretuiti decIt strainil cari dad spec-
tacole In aceasta limbs, pe care, dreptatea cere sa
spunem, nicl n'o iubesc mat mult, nicl n'o vorbesc
mal bine. Totusl s'ad vazut $i de acestia. De obiceia
actoril primesc aplause §i alte manifestatil, Imiuntru;
o parte din studentime, care n'are Insa niclo ura Im-
potriva uneia din cele d'intaia civilisatil ale lumil,
dar traieste In ilusia ca, rostul el e acasa la- dtnsa,
ail prejudecat asupra aplauselor si a manifestapor
si le-au facut sa se auda qi afar& Pentru care politia
s'a suparat si i-a Imprastiat. S'a flout gresala de a

www.dacoromanica.ro
244 0 lupta literard,

se scrie Ili In press despre incidentul de afar& Ase-

menea purtarI de indigent tnnapoiag all avut urmarea
rea a all rdpit Teatrulu! National" colaborarea In-
timplAtoare a Romtnilor cari joacg franOze§te. S'ad
jignit astfel tradiVile ospitaliere ale institutiel.

Despre Teatru se aude din dud In cind ci astfel

&eft prin foiletoanele, foarte scurte sad foarte lung!,
pe care le &Item rabd&tor, in solilocvil sad In dia-
logurl discrete cu actoril, cronicaril teatrali". Cind
se schimb5. Guvernul, domnul director al Teatrelor se
duce In oposiVe cu tovar&gil sal de opinil, ci vine
altul. Domni! societar! aca se zice dupa o foarte
isteata socotealg fiances& care merge pand In veacul
al XVII-lea qi se Inthlege pe deplin acolo, in Franth
d-lor nu se schimba Ins& °data cu Guvernul, §i e
pacat. NAdajduim a vre-un partid cu iubire pentru
popor" se va gindi c1 la contingentul electoral ce pot
sä-1 represinte absolventil farl ocupatie al Conserva-
toriulul de arty dramatic& Astfel actoril liberal! c1
censervatorl ar alterna. S'ar putea nnmi §i orator!
electoral! can ad dovedit paths tii ctiinta de efect.
Amatorl pentru rolurile de intrigant s'ar putea gag
destuT; mullA grandoman! ar navali la rolurile prime.
AgenVI partidului ar avea Intrarea gratis vi ar forma
un public foarte pasionat. EI ar fi rdsplatig astfel
pentru civismul lor. "S'ar alege tot piese tar!. Un spital
ar putea fi instalat pentru invin§! In cladirlle acelea
din fund care fil samang a casa de sdn5,tate.

S'a auzit foarte mult de Teatru Ili acuma In urmA.

www.dacoromanica.ro
 Teatrul National" al CapitaleT romanesti 245

Inca °data, fluctuatiile politico adusesera schimbarea

directoruluT. S'a dus d. Sihleanu, care se gasia foarte
bine acolo, $i a venit d. Davila. Alegerea s'a facut
!n persoana d-sale pentru ca e autor dramatic Insusl,
om de gust si om de societate. S'a dat multa, vreme,
qi on un succes deosebit, Manase, drama national&
evreiasca, si publicul de aceasta natio a defilat pe
end Tn maT multe seri la Teatrul National". Piesa
era scrisa, de si numal pans la un oarecare punct
cad nu trebuie jignit auditoriul! in romaneste.
Din alte nationalitatl nu s'aa ridicat scriitorl dra-
maticl pentru a ferici Teatrul ,,National" cu piesa,
cu limba, cu publicul for special. Un Grec Tusk
un Bulgar, un German, tratind tome nationale, ar fi
prins bine. S'a mars atunci cu traducer!, toate smulse
din actualitatea vigil moderne, traduced din fran-
-tuzeste, din nemteste. Publicul cel putin care vine de
obiceia, a mers. M'am mirat chid am vazut ca sa
reiea repertoriul luT Caragiale, pentru care de mult
Teatrul romanesc nu avea nitro simpatie. Se Intimpla
/ma une orl si lucrurl ca acestea!
Apof iata ca prin ziare, prin discursurl din Camera,
prin conversatil se afla de un conflict la Teatrul Na-
tional. Un batrin actor de marit, d. Notara, se duce,
se maT duce si unul Una; cu o foarte mare stiinta,
a ante! sale, d. Liciu. Mal pleaca, si altii. Cel ce pa-
rasesc Teatrul cred ca iii toata dreptatea; directorul,
din partea luT, credo ca n'a gresit nimic, ci repro-
slut& nevoia une! discipline. Acuma, ce disciplina se
mar Tncape trite° organisare ca aceia a societarilor",
un parlament de actors, inamovibil, nu se poate In-

www.dacoromanica.ro
246 0 lupta literara

telege bine. Directorul pare a fi un fel de preqedinte.

Dar preqedintele are dreptul de a face un regula-
ment, el singur, §i de a expulsa membri din parla-
mentul artistic. E bine sg, nu se vorbeasca prea mult
de un asemenea drept, cad el ar putea fi strttmutat in
Parlamentul cellalt, pentru asigurarea unanimitatilor
dorite. In sfirsit o situatie foarte incurcata. Ea ar in-
teresa. maT mult pe publicul cel mare, data el ar
merge la Teatru. Dar el nu merge,
Nu merge pentru acela§1 motiv, pentru care apar
neintelegerT care se pot judeca a§a de greil. Fiindca
Teatrul e 0 seen& de spectacole upare pentru spec-
tator' uwrated, spectator! cu toalete §I spectator! cu
§tipcuta pe-o ureche. Fiindc6. el nu iea niclo parte In
mi§carea noastra cultura16, niciuna. Fiindca, dad, n'o
poate inriuri, nu se poate nici Linea de Musa. Fiinda
e o instituVe demodata, o caricature de imprumut, o
papusa de import, in care nu scinteie un suflet. Fiinda,
aid nu e nicT de Impacat, nicT de judecat, nici de
dres id §i de drpit colo, ci de dat la pamint tot ce
este, ca alezarainte §i ca traditi!, §i de cladit din noti,
indrAznet qi cu jertfe.
Despre ce a fost °data Teatrul romanesc §i despre ce
poate fi din non, cu ajutorul acelora dintre artist!
cari sint §i oamenT cult! §i oamen! capabilI de a pune
un ideal ma! presus de gloria lor, va fi vorba ins&
in numb.rul viitor.

II.

Inceputurile Teatrului romanesc shit in legg,tura cu

mi§carea de trezire nationals, de avint cultural car&

www.dacoromanica.ro
 Teatrul National" at Capita lel romanestl 247

se iveste, se Imuterniceste si distiga izbInda- tare

anil 1820 i 1860. FruntasiI prin nastere si prin si-
tuatit a! Romlnilor din Principate Intelegeau pe atund
foarte bine care pot fi foloasele, care poate fi che-
marea unul teatru. El Aveau cunostinta ca se afid
intrso tarn foarte Innapoiata, In mijlocul unor oamenl
neatinsl de binefacerile InvAaturiI, si sinAiad, In urma
acestel constatarI, nu dorinO, de a fugi, de a se as-
cunde In bielsugul, In stralucirea altor neamurl, ci
Indemnul. poruncitor de a preface lucrurile de la not,
prin lungl i marl silinte desinteresate, In asa fel,
!nett el 141 sa nu mai alba, motive de durere si de
rusine. Acel despretuiV i§licari §i purtatorl de giubele
Intelegead foarte bine, In judecata for practica si cu.
temeit, ca nu to Inchinl catre lumina furislndu-te
ling& focul aprins de altii, ci scaparInd cele d'intaiu
scIntel In mijlocul IntunereculuI celul mat adlnc.
Astfel, alaturea cu Grecil de la not, cari aveal acum
scopurile for nAionale deosebite, au Inceput a se face
incercarl de teatru, cu °amenl de gust si de talent
ca In Ardealul do astazI prin easel@ boierimil.
Mal tarzit, In Tara-Romaneasca, daca, nu In Moldova,
a fost o societate pentru teatrul national ", Socie-
tatea Filarmonica, 'prin Ingrijirea careia s'a Interheiat.
o scoala modesth care a dat Ins actor! cu mestesug,
cu destule cunosting (Eliad Radulescu Insusl era,
profesor de literature, fare plats, cred) si cu o ne-
margenita tragere de inima. Cu grail s'a capatat apa
un teatru, §i iara§I In Bucurest ceva mat curind si
mal bine -decit dincolo, In Iasi.

www.dacoromanica.ro
248 0 luptd, literary

Teatrele acestea nu erad Infiintate numat pentru

cd. §i alto popoare ail teatre. Ele nu erad Injghebate
pentru a dovedi strainOtatil, care n'avea grija noastra,
ca sintem vezi bine! In acela§1 rind cu popoa-
Tele de culturd, ale lumil. Cet ce cheltuisera munca §i
daruisera ban! pentru ca sd, se poata asculta eel d'in-
taid actors In rolurt spuse romane§te, nu cautasera
all mat face un loc -de petrecere, old viata social,
era foarte restrinsg §i fiecare statea serile mal mult
acasA la dinsul, afard, doarA de jucatoril de cartt can
deprinsesera aceastA placere a vieW de la consulil
Europe! §i de la ofiteril Tarulut. Actoril n'avead niclun
fel de vanitate, §i scriitoril, traducltorit nu se Indesati
din lacomie. Scopul tuturora era altul: sA Inna4e po-
porul for prin acel gen de literature, care prinde pe
om ma! puternic, 11 stapine§te ma! deplin §1 e ma!
mult In masura, s1-1 preschimbe sufletul, prin acela
care coboarA slova din not! In via0. §i pune cuvintul
Indreptator, purificator pe buzele unor oamen! can
traiese §i impun astfel ilusia m1ntuitoare. Vezt, a§a
gindiad Innainta§il aceia cu anterie, scufil, papuc! §i
prejuditit a! capeteniilor Romlniet de astAzl.
Pentru a se atinge acest frumos scop de fratie o-
meneascd, §i nationals, de Imbunatatire §i Imbogatire
a bietelor suflete nelAmurite §i grosolane, et ad ales
ca sa, le tradued. singurT, el, boierimea cea mare,
dasealit COI ma! Invatatl, oamenil eel mat cu greutate,
cu autoritate §i cu pricepere din vremea lor, ad
ales dee! ce avead mal bun, mal senin, mai armo-
nios §1 mat ajutAtor de Innaintare literaturile nouet fi,
vechi ale tuturor popoarelor. Auzitl numat ce s'a Mk

www.dacoromanica.ro
 Teatrul National" al Capita lel romanefiti 249

macit pentru scena bucuregteana" Intro anil 1820 §i

1840: Hecuba lui Euripid, care a ocupat una din cele
d'intaih represintatii, Corneille (Heraclius), Racine (Bri-
tannicus), Moliere (Pretioasele"), Voltaire (Mahomet),
Florian, Beaumarchais, Scribe chiar; din italienecite o
opera de Metastasio, tragedir, desavar§ite ca gi cele
antice, de Alfieri, de Monti, o comedie de Goldoni,
tradusa de un profesor de drept; din nemtegte, Schiller
(Kakle and Liebe), §i, fire§te, mai ales foarte popularul
Kotzebue.
Se putea ca spectatoril unor astfel de represintatil
0, nu se apropie pe Incetul de acea noua viata en-
ropeana spre care livniat, far& invidie qi fara lin-
guqire, patrio0 eel adevar4 al acele epoce ? De sigur
ca nu. Pang la batrtnetele for unit gi-ad adus aminte
cu induio§are de citeva din lucrurile ce vazusera qi
auzisera la tea,trul romanesc.
*

Am ajuns noT oare de atuncl un popor cultivat ?

Am cucerit toate formele Europe moderne, ni le-am
insu§it fara, niclo lipsa, Eii am Innaintat oare acuma
ap de mutt, Inca se. stapinim in nor §i sufletul care
li corespunde §i de Wide, in chip firesc, ele all plecat?
A rasbatut lumina In stratele adincl ale multimil ?
lar In stratele superioare aflam nol °amen' cart 0,
nu se deosebeasca Intru nimic, In &dui qi inima lor,
de Apusenil catre cari tindem ?
Cred ca nimenT n'ar putea sa spuie ca da. Din
potriva, In timpurile din urma tot mai multe glasurl
iii tot mai calde sfatuiesc crearea fiincei morale a nea-

www.dacoromanica.ro
250 0 lupt& literar&

mulut nostru, de la care apol vor plena pe rind, pentru

a dainui toate. Aceasta creare nu poate fi zabovita,
supt cele mal marl pedepse, de Ingenunchiare fats
de straini, de inlaturare chiar.
Decf la nol nu poate fi vorba de teatrul pentru
petrecere, pentru uimirea ochilor prin toalete, pentru
gIdilirea patimilor rele prin ghidusil nemernice, potri-
vite cu tine stie ce stricaciunf de vechfil oral mare,
pentru trecerea unel serf de risete, In glume proaste,
In §opotirl la urechile vecinelor.
Sail asa poate sa infiinteze data -1 Ingaduie po-
litda un negustor evrea sail grec, care intelege sa
fact, banl magulindu-ni pacatele, de urmarile carora
n'are pentru ce s&-I pese. Dar Teatrul este al Sta-
tulul. El nu este nici mica al Curtil, de si ar fi fost
bine ca el sa i se fi oferit pentru a se da astfel Inc&
un prilei de amestecare a Case domnitoare in visits,
cultural, a poporulul nostru, precum aceasta se face
in vecinatatea noastra nemijlocita, la Viena, unde
generatif intregf de Vienesf all fost adinc recunos-
atoll dinastiel pentru Ca prin darul el marinimos
ad putat sa, se educe la unul din cele d'intaill teatre
ale lumil. Dar s'a facut aceasti . gresala, care nu still
dm& se poate repara (O. nu uitam ca Regina a scris
pentru teatru si ca. Principesa Romaniei are un deo-
sebit gust si in aceasta privinta). Teatrul e prin ur-
mare al Statulul, si in imprejurarile de astazT Statul
trebuie sa fie dascalul, pedagogul cel mare al unul
neam intarziat. Cind teatrul are un caracter oficial,
cu toata nevinovata fictiune a societatii drama-
matice" , el trebuie sa fie astfel incit sa fact, parte,

www.dacoromanica.ro
 Teatrul National" al Capita lei romaneqt1 251

ca un capitol neap ,rat, din marele program al edu-

catiel nationale.
Aqa, find, repertoriul institutiei nu poate fi cubes
din piesele strain° care all avut succes In ultimil ani
sail in ultimele luny gi care pentru viitor pot sa, nu
insemne nimic. El trebuie alcatuit, cn o large, cuno§-
tint& literary, §i a cuminte j udecata, -din tot ce afi
mai bun literaturile lumil fa,ra. deosebire, de la Euripid
pang, la Hauptmann, pang, la Cossa, pana la Rostand,
la Echegarray §i la Ibsen. Nu en sariturl, ci Inca,
sistematic, educativ. El trebue alcatuit din acele lucrurr
foarte bune pe care le avem, dar le-am uitat, afar&
doar de Razvan gi Vidra".
Se va zice: lumea nu va veni atuncl la teatru. La
Inceput, poate ca. nu. §i anume flindca i -atl stricat.
Pe urma insa da, de sigur ca da. Iar, data, va fi ua
spor de cheltuiall, Statul va plati. N'are decit O. In-
terco citiva sugacl din partidele la putere. Sad, dad,
nu poate, al lase teatrul In mina particularilor, sa,
deserteze cu totul de la o inalta sarcina de cultura.
Acest sistem se aplica fart indoiala mai gret decit
cel de astazi. Si s'ar intreba cineva unde se afla.
omul pentru a-1 aduce la indeplinire, unde se Oa di-
rectorul reformei ? Directorul cel necesar la teatru, §i
nu in viata politica navalita. qi 'n teatru, e directorul
de scencl. Iar marea misiune culturala de alegere, de
pregatire pe romanegte a bucatilor, de trezire in lumea,
scriitorilor a unul interes pentru teatru, o ar avea in
chip firesc, prin delegati al lor, neplatiti, acele ase-
zaminte care domnesc asupra culturil noastre gene-

www.dacoromanica.ro
252 0 lupta literar&

rale sail pregatesc pe cea special& artistic: Academia

RonitnA, Universitatea, Conservatoriul.

Le spun acestea aid fiindca pare cl ne aflam Inteo

clip& de rasgindire chid realitatile practice de jell
fncep sä pail, nebunlY, jar utopiile nebune", Indru-
mgri cuminV pentru viitor.
49 Februar IA 8 Mart 1906.

www.dacoromanica.ro
 LI.

JUBILEUL EPISCOPULUI POPEA.

La 17 Februar trecut cel mai batrin din arhierei! Bise-

ricil ortodoxe din Ungaria a serbat una din acele ani-
versarT Innaintate pe care nu calcine are norocul sg.
le ajunga gi care dail celuT ce se hivrednice§te de ele
un prestigiu deosebit pe ling& acela pe care gi 1-a stint
clqtiga, prin mune& spornicA, qi prin purtarl curate,
prin iubire fatl de poporul st1 in mu101 anT ce are
acuma In urmA. P. S. S. episcopul Nicolae Popea,, al
Caransebequlni, adecA al Banatulul roman de confe-
siune ortodoxa, a implinit atunci cinzeci de ani de
viatel, caluggreasca, qi optzeol de ani al nista sale.
Un episcop de optzecT de anT, un episcop roman do
acea.sta vest& traind in astfel de ImprejurArT cum
stilt ale con4ionalilor no§tri din acele par t,1 de peste
muxte so impune prin singura aceastA In.suflire a bi--
trInetal sale adinci gi a situatieT sale Innalte respec-
tulul tuturora. Dar episcopul Popea are gi calitAg
personale care-1 !nue lt,A Innaintea WWI romline01.
sad Eindc nu avem o singma lame romaneascA
macar to astfel de sentiments frumoase up-trebta-
s1-1 Innalte Innaintea Rominilor de pretutindenT.

www.dacoromanica.ro
 54 0 lupt& literarg,

Anume Prea Sflntia Sa represinta. In Biserica or-

todox& din .regatul ungnresc cu that& desgvir§irea un
vechiil tip simpatic de cleric: §agunistul". Iar, in
timpul chid nu mai gasim acolo scriitorI printre ar-
hiereil no§tri de amindoul confesiile, episcopul de
Caransebe§ e un om deprins cu lucrul literar, un
om de o innalta cultura, care a simtit Inca din ti-
nereta iubirea de ctiinta §i a Inte les ca un popor nu
se tine numal din materialitatea bunurilor, orIcit de
Imbiel§ugate, ale acestei him!, ci §i din pinea sufle-
teasel, prin care capata con§tiintg, de sine, Incredere
in viitorul sail, mindrie fat& de alto neamurl, simt
pentru idealul care une§te pe oameni mai presus de
interesele §i de patimile lor, trecatoare §i nemernice,
§i-1 fac s& se poata pastra in mijlocul celor maT vr&j-
ma§e vijelil §i pornirilor celor mai indirjite Impotriva
luT. Si, In sfir§it, Rominii de orTunde, §i nu printre
eel din urma §i noT din Regat, trebuie sa ni amintim
cu acest prilej ci Vladica Nicolae din Caransebe§ a
fost ales membru al Academie! RomIne §i c&, aflind
aceasta veste, §i-a pus b&trinetele pe drum, a venit,
spre spaima frico§ilor, In Bucure§tT, a cetit cu o vred-
nicie, cu un Innalt simt al demnitatii sale care a
impresionat On& la lacrami pe tog cob de fats, cu-
vintul sail de doschidere Innaintea regelul Carol, pa-
tron al culturil rom&ne§t1, care presida §edinta de
primire a venerabilulu! arhierell. Episcopi a! no§tri
erail de fat& la aceasta neobi§nuitI serbare a cIrtu-
r&riei, a Bisericil §i a unitatiT de cultura care ne
leap pe toti In amiutirea trecutuluI §1 fn preg&tirea
viitorului, Si de sigur a, fast pentru orl§icine, pentru

www.dacoromanica.ro
 Jubileul episcopului Popea 255

sufletulcel maI acrit si ma! hirsit, una din acele

privelisti care nu se uita Intlnirea In aceiasi sala
Inchinata, stiintdI noastre, scrisuluI nostru, limbil
noastre, geniuluT neamulul nostru a acestor batrin1
dintre cari ceI do! erail purtatoril cirjelor arhieresti
din doua marl TinuturT, car cel de-al treilea era !Iasi's!
suveranul Romaine! libere. A fost miscatoare si pome-
nirea din partea taatrfnulul episcop a Mitropolitulul
ace/ilia mare multamita cattle, RomInil ortodocsT,
neunitil" din Ardeal cIstigat neatIrnarea ierar-
hica fats de strainil de acelasi lege si o alcatuire
Inteleapta, care, pe departe, nu are numaT o Insem-
natate bisericeasca, ci e Inca un zid de cetate tras
fn jurul vietil natiunii noastre. Nimen1 na putea
lauda cu ma! multa, cunostintk cu ma! mulla caldura,
cu ma! multa evlavie de ucenio, de flu dupa, suflet, pe
Andre! §aguna declt acela care a crescut In preajma
luT, i-a primit Invataturile, i-a vazut vista de tcate
zilele, ceia ce Inseamna si ma! mult fn pregatirea
uneT fir! omenestI de catre alta i
i-a cules oare-
cum mostenirea da traditil. Dupa aceasta, cuvIntare,
episcopul banatean s'a Imbolnavit si a stat cilva timp
In primejdie la BucurestI, ca si cum IntImplarea ar fi
vrut s ni aduca dovada jertfel pe care o facea bap
trInul pornind la un drum asa de lung pentru a-sT
face datoria fata de cartea romaneasca si fat& de
poporul caruia ea trebuie sa caute tetdeauna a -! sluji.

Aciivitatea literary, si stiintifica a episcopulu! Popea

Incepe Inca de pe dud era student la Cluj, prin par-

www.dacoromanica.ro
256 0 lupta literara

ticiparea la silintile de literature ale tinerilor romini

de la §coala Innalta din acel loc. Tocmal peste vre-o
douazed de anT, studentul de odinioara, care a mal
mers la Pesta §i chiar la Viena, da o lucrare insem-
nata, Istoria vechiT MitropoliI ortodoxe romine a
Transilvanie!, suprimarea §i restaurarea eT". Aceasta
carte din 1870 nu maT are pentru noT pretul pe care
I-a avut pentru contemporan! : qi ortografia, §i limba
noastra, §i informatia §tiintifica, §i punctul de vedere
pe care, din fericire, §i clerul final., de arnindoua
confesiunile, it are cu mult mat larg, cu mult mat
putin aplecat spre du§manirea pentru Papa §i filioque
sail contra lu! filioque §i PapeT, in mijlocul unuI biet
neam primejduit §i abia atins de culture, nimic
deci din acestea nu mat sint astazT ca atunci. Dar
orlcine va lua in mina aceasta scriere intinsa §i
contra-critica" manila sa o apere va capata impresia
ca are a face cu un cercet.tor ingrijit, cu un om in-
teadevar cult, cu un cleric cell impune seninatate
§i cuviint,a chiar atuncT cind are sa se invinga cu
greutate pe sine insu§T.

Nu va fi cu put)* s, scrie cineva despre aguna

fare s iea ca bass marturisirile §i actele pe care
Veniaminul luT le-a raspindit supt mat multe forme,
dar mat ales in Memorialul din 1889. A urmari Insa.
viat,a lut Laguna e a to stramuta in mijlocul intregil
activitatl de crisa a Rominilor din Ungaria dupa, anul
1848. Academia Romina ar putea sa iea asupralT
continuarea acesteT publicatil, care s'a oprit la volmul
I, cu toate ca, autorul are de sigur toate materialele

www.dacoromanica.ro
 Jubileul episcopulul Popea 257

pregatite, ca unul ce a copiat cea ma! mare pane

din archiva Invatatorului sat.
Acesta ar fi un frumos dar pentru qginta qi ar
aminti aniversara de optzecl de anT a episcopulul
Popea In acel chip care 1-ar mica mat mutt i pe
venerabilul jubilar.
26 Februar 1906.

www.dacoromanica.ro
 LII.

POESII OSTA§EM

D. sublocotenent VulovicT, care stringe intfun vo-

luma§ de versuri intitulat Viteje§ti" incerearile sale
literare de pang, acum, e un tinar inimos, cu foarte
bune sentimente, maT dispus sa cinte datoria §i jertfa
o§tiril decit amintirile de iubirl fluturatece care ar
putea ispiti la cintec, pentru colegT 0 pentru o mica
societate de cunosctorT, pe a4iT. Ca unul ce a cetit
§i scriitoril ma! noT aceasta se simte §i in inspi-
ratia qi in tonul §i chiar in metrica §i stilul unor
bucAtT , d. Vulovici are o limb, ward., mlAdioasd,,
de sigur buna. In cele citeva poesi! ce Wad tiprit
In aceasta revista chiar, este mi§care, avint, putere
de a stringe em4e In citeva cuvinte sad intorsaturT
de vers; este chiar §i un netdgaduit talent de a chema
lucrur! duioase §i nelamurite inteo gam& de altfel
cunoscuta. In articia, menitd, une! Intinse raspindirl
in caste, maT stilt vre-o dou5.-treT paginT care pot sta
linga. acelea pe care le-am dat aid. Sint altele care
se pot ceti. Sint multe insd, foarte banale, in care
nu e nicT destuld, caldura, nicl destuld, suflare pentru.

www.dacoromanica.ro
 Po esil osta§eqtf 259

a Invia Jungul vers mond, solemn al odelor gi al de-

dicatiilor, care pare& a ma! Tmbatrinit Inca de la
Alecsandri Incoace.
N'ar credo cineva ca aceste elaborate, acute de
sigur cu tragere de inima, cu mult1 sinceritate §i care-
.care rabdare, au acela.71 autor ca 4i legendele ostmilor
morg sat chemarea la arme care s'a cetit de putin
-timp pe aceste pagini. ,E u§or 0, se afle explicatia.
D. Vulovicl n'a cetit Inca destul, n'a legat Inca de su-
fletul sail cele cetite, mu §i-a format Inca un gust.
Toate lucrurl pe care le poate face §i e dator ss le
facA §i faV, de fndemanarea poeticl cu care e daruit
qi care prin staruintA, prin alegere, prin munct. §i bunt,
socoteala poate ajunge un talent. D-sa ss nu uite cs
astfel de sentimente cer o hains de tot potrivitt,
pentru a nu putea fi ridiculisate, dintr'un motiv sat
din altul.
5 Mart 1906.

www.dacoromanica.ro
 LIII.

TREISPREZECE MART."

I.

IarA§T represintAil francese date de RominT la Tea-

trul National", care va trebui impodobit atunci cu
colorile nationale francese, din acest Bucarest" pe care
vulgul Ii nume§te Bucure§ti. Ziarele romlne§t1 anuntl
in ortografia francesa numele persoanelor care vor juca.
Actul de patriotism plead, de la societatea de bine-
facere. D. director al Teatrelor n'are, fire§te, "lid()
obieqie sI cedeze sala. Frumoasa faptA se va savir§i
In serile de 13 §i 15 Mart. Se vor gasi neapgrat
destuf spectatori ca sl aplaude.
StudenOT sl nu mai faca grepla de acum doT anT,
sa nu vie pentru a protesta §i a fi batuti de gar-
diqtiT de stradA. SA lase cellalt neam decit cel roma-
nese sa-§1 petreacl In pace. Dar no!, cegtia din neamul
cel de rind qi grosolan, sA ni Insemnam bine In mints
numele celor ce ne despreOiesc §i sl tinem Barna §i
de tine nu va veni.
Petrecere bunt, domnilor!

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 261

IL

0 rugiminte.
Cetitorl cari veld avea in mina acest ziar '; lasatT s&
vi se fac& o rugaminte, nu pentru un om, pentru o
grupa de oamenT, pentru un partid, ci pentru acea
mare flint& nenorocitA, luptind de doua mil de anT
cu Imprejurari cluqmane, pentru literatura lul, pentru
limba luT, pentru sufletul luT. Pentru obrazul acestul
neam care e obrazul nostru.
Avem In Bucure§ti un Teatru National.
Statul romin subventioneaza acest teatru.
0 societate romlneasca de binefacere pentru Ro-
minT d& la 13 qi 15 Mart o represintaVe pe scena
acestul Teatru romanesc.
Ce poate fi maT frumos!
Dar trel partiT din aceasta represintatie vor fi ki-
te() limb& strlina, care ne cotropeqte, care ne sub-
jug& §1 ne umile§te, care rupe un popor In doul,
punind de-o parte pe vorbitorir graiuluT nostru despre-
uit, ear de alta pe eel marl qi bogatl cari vorbesc
an& limbg, cari cugeta, simt, traiesc, iubesc ci mor
prin aceasta limba.
OrIce bun RomIn va privi aceasta represintaVe ca
o jignire a celor maT frumoase, ma! nobile sentimente
ce poate s& alb& un om.
Nimeni n'o poate opri, °data ce d. director al Tea-
trelor a Ingaduit-o. Un ministru cu situatia d -lul Via-
descu maT puffin dealt once alt ministru. Nu vom care

1 ,Epoc,a."

www.dacoromanica.ro
262 0 hipta literary

multimii, fie gi multimiI studentilor, sä se amestece.

Dar rugam, prin mine, unul dintre eel multi, roaga,
trecutul qi viitorul und neam, care nu e doar menit
unel umilinti gi unel batjocurl pentru toate veacurile,
rugam pe orlcine simte ca, are o tars, pe oricine
aude glasul poruncitor al singelui sad, pe orYcine se
poate gindi la mo§ii, la stramo§ii sa.T, traits cinstit,
fn tara romaneasca, cu graid romdnesc, cu suflet ro
mAnesc, rugam pe oricine nu urea sa.-§1 arunce coplit
in valma§agul neamurilor, WA, sä §tie In co limb/
11 vor pomeni aceia cars vor veni dui)/ dfn§iT, IT rugam,
cu o caldura ce nu se poate calor! In cuvinte, att
nu vie la Teatrul Nacional In seara de 13 Mart qi In
seara de 15 Mart 1906.
Al luat bilete ; all facut o fapta, bung pentru g-
rad. &I nu vie la represintatie, cad ar face o fapta
rea fatd de sufletul chinuit al acestu! popor. De ce,
pentru placerea for de citeva ceasurI off pentru o
legatura, socials, sa strice inima fratilor for rama§1
credincio0 neamuld ? De ce s& ne fnjoseasca, sa, ne
umileasca, 1njosindu-se §i umilindu-se qi pe dinqii
printriun act de trodare sufleteascli fatd de patria §i
natio, lor ?

i all& rugaminte se Indreapta acum, pentru acelagi

cuvInt, lumil de tot felul, mai ales tinerimil din qcolT,
care obilnuiegte a veni la Atoned.
D. Jules Brun auunta pe seara de 12 Mart o confe-
ferinta, fiances& despre poesia noastrA populara. Despre
poesia noastrd populara, In casa noastret de conferinte
a Ateneulu! Ronan.

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 263

$i nu numal atit.
D. Brun .tie romdnefte. Trebuie s6 tie fiindca este
ziarist romfn, fiindca este §i acuma sat a lost macar
profesor renzin.
i tot4 profesorul romin, ziaristul ramin Iu liu
Brun, fiindca e de origine francesa, tine a confe-
rinta trances& despre cintecul romanesc., In Ateneul
Romin, Innaintea unul auditoriu romin, Intr'un ciclu
de conferinte romane§ti.
Dace, aveti inima In vor, tinerilor cari merget,T la
conferintele Ateneului, nu yeti cunoaste-o pe aceasta,
nu yeti calca pragul salil unde se va tinea o asemenea
con ferinta.
Iar citi dintre- ziari§tii romthi se t.in de acest neam,
vor puns §i ei o vorba pentru ca fapta de umilintas
sä nu se Indeplineasca.

Daca §i unii §i altil, qi ace§ti tinerl sAraci §i acei

hobill qi bogati de sus, veft Idea goale cele cloud seat
in care se face jertfa mindriei §i demnitatil noastre,
atuncl va fi intriaceasta un mare §1 frumos Invata-
mint, vrednia de a fi pus alaturl cu cele mai Innalte
din tot trecutul nostru. Atunci vet! fi savIrqit, Impie-
decind pentru totdeauna asemenea jignirf, un eveni-
ment istoric.
VetT putea oare sa calcati In picioare aceste In-
demnuri, aceasta rugaminte a uneia din inimile ce
singer& pe urma batjocoriril neamului, vets putea s&
proclamati Inca odata, in auzul tututora, c Romania
e Statul-cfrpa al unuX popor-zdreanta, care hu into-
lege sa fie stapfn acasa la clinsul ?

www.dacoromanica.ro
264 0 lupta literara

Vom vedea din aceasta dad, aict mai este pa-

mintul de stradanie sfinta al stramosilor sail Trans-
vaalul Europe!, cu o limb& strains oarecare, asteptind,
chemInd prin inconstienta sa si prin despretul sail
de sine insusi, navala spre cistig a tuturor aventu-
rierilor WA neam din lumea larga.

Despre drepturile limbil nationale In Statul modern

acetic linuttt la Universitatea din Bucureftt in ziva de 12 Mart).

Universitatea, noastra e a stiinteT, si stiinta are da-

toriile sale stiintifice. In afar& de aceste datoril ale
sale stiintifice, ea are ins& si altele mult ma! Intinse,
datoril de acelea care se Intind asupra Intregulul po-
por. i, pentru a arata aceste datoril, pentru a mar-
turisi o foarte legitima dorinta care sta In sufletul
nostru al tuturora, se tine aceasta lectie de astazI.
D-lor, temeiul vietil orIcarui popor este limba Jul.
Tern eiul acesta al vietii oricarul popor care se nu-
meste limbs a fost inteles si recunoscut In toate tim-
purile. Nu exist& o singura opera In viata °menhir
In care poporul sa nu se fi adunat In jurul cultului
pentru limba lul cea adevarata.
A fost o vreme cind toata lumea parea ca se aduna
in jurul a doul limb! invatate, a doua limb/ care tre-
buiail sa dominos pe toate celelalte In viata popoarelor
lumii. A fost un timp cind se credea ca numat vor-
bind latineste si numal vorbind greceste poate cineva
sa se arate om cult, poate dovedi el face parte din
lumea civilisata a timpulu! sail.

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 265

Rasd,ritul in acea vreme era cu totul cucerit pentru

limba greceasca; Apusul tot cotropit de limba latind..
S'a crezut c foarte multi vreme se va putea pastra
aceasta stare de lucrurI, §1 totu°T a fost o mare gre-
gala., care a disparut rapede. CacT iata ce vedem
Indata dupl. alcatuirea vietil noun, de Stat in Europa
evului mediu: vedem In toate Statele din Apus limba
InvatAilor, limba stapiniriT, limba Bisericii, adeca limba
latina, caztnd In folosul limbilor deosebitelor popoare.
Pe acea vreme nu era nicr raspindire a instructieT
prin §coll, nici raspindiro a instructiel prin cart!,
nici raspindire a instrucVer prin ziare; prin urmare
In chip instinctiv, raspunzind uneT nevoi fire§ti, toate
popoarele din Apusul Europe! ad Orbit limba la-
tin& pentrn ca sä dea un loc din ce In ce mat
mare limbilor propril. fn felul acesta, aceste limb!, care
plread a fi menite pentru totdeauna oropsiriT, negli-
jarii, limbile acestea all ajuns graiurile Europe! mud,.
Pe de alt& parte, chiar In. Rasaritul european, a
fost un timp cind tot limba latina era socotita ca sin-
gura limb, capabila de a exprima cugetari Innalte,
sentiments nobile. i n'at trecut nici dou& sute de an!
§i limba aceasta latina a fost pard.sita pentru a face
loc limbil grecegti, nu In calitate de limb& elin& su-
perioar& limbil latine, ci In calitate de limb& a po-
porulul care traia In Rasaritul grecesc.
Mal departe: In afar& de lumea aceasta greceasca,
In Orientul Europe! erat alt,1 supu§1 al ImperiuluT, In
Asia, can vorbiall limb! deosebite: limba armeneasca
In Nord, limba siriana in Sud. S'a Incercat multd.
vreme a Linea pe aceqtI locuitorl de limb& siriana §i

www.dacoromanica.ro
266 0 lupta literary,

de limb& armeneasc& in cercul culturil grece§ti, dar

nu s'a izbutit. Limba aceasta greceasck socotita ca.
limba cultural& In Rasarit til Europe §1 In Apnsul
AsieT, a lost tnvinsa cu desavirqire, §i pe ruinele acestel,
pretinse limb culturale unite s'a ridicat o culture noun,
s'a ridicat o literatura noun, s'a ridicat o Ntiata sale-
tease& a popoarelor din Asia.
Pe de o parte s'a intemeiat literatura armeneasca,
din care un popor Intreg s'a nutrit secole intregl,
iar, pe de alts parte, s'a intemeiat limba §i literatura
national& siriang. Aceasta ni-o spune prin urmare
exemplul celor d'intaid timpuri din evul mediu.

Va adaug acum un alt exemplu. Mal tarzid, inteun

anume moment din secolul al XI-lea, niste aventu-
hell din Planta, ad venit de ad cucerit Insulele Bri-
tanice gi all intemeiat un Stat frances, cgruia i s'atl
supus locuitoriT indigent de nationalitate strains, de'
nationalitate germane, Anglo-SaxoniT. Limba de Stat,
limba de culturk limba de civilisatie a fost foarte
multg, vreme limba frances. Toate actele de Stat se
scriad in limba francesa, toate predicile in bisericl
nu se facead decit in latineqte sat in limba francesg,
orTce opera literary in limba latina sad in cea tran-
ces& se stria. Pe atunci iara§T nu erad nici ziare,
nici carti, decit foarte putine, nici §colile c a r e'
fac educatia, unul popor, gi totu§1 de la sine, prin
mersul firesc al imprejurarilor, limba aceasta strains,
care atita vreme stapinise un popor de alt suflet,
a lost invinsa §i inlaturata, fli a,stfel, in secolul al
XIV-lea, poporul engles a ajuns sa introduce In toate

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 267

ramurile vietil sale de Stat, In toate ramurile culturil

sale, limba national& englesA.

Mar departe, In epoca modernl: °data regii, clasele

dominante a crezut ca pot schimba dup& plat viata,
popoarelot. In Franta s'a socotit ca limba vulgark
limba pe care o Intrebuinta poporul, nu poate con-
tribui la Innaltele scopurl literare, §i atunci, in secolul
al XVII-lea, supt Ludovic al XIV-lea, s'a pornit o
miscare pentru a crea o limb& de Curte si a socie-
tAtif Innalte.
In aceasta limb& de Curte, in aceastA- limb& a so-
cietAtiT Innalte, sail scris operele de capetenie ale
litenturil francese din secolul al XVII-lea. (Maine
poate sti Ins& cif, pagub& s'a adas literaturil fran-
cese prin adeasta, saracire, prin aceasta imputinare
si scAdere a limbil pe care o vorbia poporul.
Literatura de Carte, literatura din straturile Innalte,
a durat numal anal/a vreme, i secolul al XVIII-lea a
dat in ea opere literate de mare slAbiciune, de o lips&
de durata si de un caractet de artificialitate cum nu
se ma' pomeneso vre-odat& In istoria unuY popor.

Acesta e totdeauna resultatul pe care -1 produce o

limb& ce n'are a face cu poporul, ce stl In leg&turi
numai cu puterea i slujeste numai StApinirea unel
date sociale asupra altora. Revolutia francesk nu Luta
mai In Fruit.% dar i In celelalte ter! ale Europe', a
avut de efect transformarea, pentru that& viata, a pa-'
pogrelor de cultura. Aceasta revolutie a gait Ins& In
Germania o tar& In care pans in ultirriele timpurl

www.dacoromanica.ro
268 0 lnpta literary

toate Curti le, farad deosebire, si mdl totT membril so-

cietatiT Innalte nu voiat s recunoasca drepturile
limbil germane de a crea o literatura. S'a mers atit
de departe cu aceasta, prigonire a limbil nationale,
Theft un rege mare, marele rege prusian din secolul al
XVIII -lea, Frederic al II-lea, nu voia sa, primeasca pe
scriitoril germanT si 'Astra toata ironia $i batjocura
sa pentru Inceputurile de literatura germana. In schimb,
acest rege, care nu cobora nicTodata pe hirtie un cu-
vint In limba nationala, care cerea ca toate rapoartele
diplomatice, toate actele administrative se -X fie pre-
sintate numaT In limba favorita francesa, regele acesta
este scazut si astazi In gloria si insemnatatea sa fata
de desvoltarea poporuluT german prin acest mare pacat
facut de dinsul fat& de poporul sal
i aceasta nu s'a Intimplat numaT In Prusia, ci In
toate celelalte OAT ale Germania
Pe en (le mare este Ins& recunostinta poporuluT ger-
man fata de criticiT si literatil secoluluT al XVIII-lea,
pe atit este de mare despretul pe care-1 poarta astb.z1,
In deplina lul constiinta, fate, de acel cari atl spriji-
nit, cautind sa o raspIndea,sca In dauna sentimentulul
national, o literatura, straina.

In afar5, de Germania aceasta si de Franta supusa

unel limb1 artificiale, Intllnim in secolul al XVIII-lea
-WI, cum este buns °art Suedia, uncle societatea In-
nalt& a primit In toate ramurile vieVI literare, cultu-
rale $i sociale literatura francesa. Ce foloase a produs
literatura francesk In Suedia? Toata, adevarata viata,
literary, toata adevarata viata de culture a Suediel

www.dacoromanica.ro
 TreIsprezece Mart 269

plead;, din secolul at XIX -lea, dupg, ce aceasta influ-

en0 strains, menita sa ramtie totdeauna §i orlunde
stearpa, a disparut.

Din celelalte State, Rusia are In momentul de

fap, una din cele maT frumoase literaturT de pe lume,
frumoase pentru ca se Indreapta catre multime, fru-
moasti, pentru ca. se Indreapta catre totalitatea ace-
lora cari formeaza natiunea ruseasca, o literatura care
este in stare astag sa, lupte pentru a Inlatura unele
din relele seculare §i a pune temelia uneX Doug, so-
cietat,,T ruse§tY, societate de libertate, societate de drop-
tate §i de lumina.
In Cara aceasta, era In secolul al XVIII-lea numal
o imitatie servile a literaturiT francese. Imparateasa
cea mars de atuncT, Ecaterina a II-a, nu void sa §tie
ca, existad oameni cari jertflat sufletul for ca sa Incerce
a Intemeia o literatura pentru popor. Nu voia, sa §tie
acest lucru: corespundea en Voltaire la Paris, primia
instrucOile sale de govern §i calla) sale de acolo §i
cauta once slat §i orTce Indrumare de la aceasta de-
partata taxa apuseana.
Din aceasta perpetug, neIntelegere Intro SuveranT
cari nu voiau sa, Inteleaga spiritul poporulul lor, In-
tro clasa dominants, care se servia exclusiv de cul-
tura strains, §tig tine a ramas invingator. A ramas
Invingator acest popor rusesc, care, In afara de in-
fluenOle apasatoare din strainatate, tragIndu-§1 toate
inspiratliile din via4a, sa proprie, a dat, cum am spus,
una din cele mal frumoase, una din cele mai ome-

www.dacoromanica.ro
210 0 lupta literara

necti $i mai reparatoare pentru suflet din cite litera-

turf s'ai'l scris vre-odata, In 1pme.
*

A venit Revolutia francesa. A creat noua, State, a

creat o viata noun pentru popoare, §i, de acum In-
nainte, un Stat nu mai este deer, precum era odi-
nioara, Statul clasel cuceritoare §i al aceluia care sta
In fruntea duel cuceritoare. De acum Innainte, orice
Stat deplin consolidat nu este decit expresiunea unei
natiuni, mice Stat nu e decit forma Innaltg de adminis-
traVe, de organisaVe §i de con§tiinta a vietil unui
popor intreg. Acesta este bunul mare pe care 1-a
lasat tuturor popoarelor Revolutia frances&
De acum Innainte prin urmare, existind numa!
State menite sä represinte Intrio form& innalt& alca-
tuirea §i viata deosebitelor popoare, aceste State nu
pot sä-§1 arate aceasa unitate a lor, acest suflet co-
mun al lor, Intealt1 forma decit In Incurajarea, In
cultivarea §i In iubirea nemargenita pentru limba tu-
turora.

Limba nu e, d-lor, ,numai un mijloc de a se lute-

lege, nu e numal mijlooul practic prin care un om
poate 0.-§1 comunice &duffle §i sentimentele sale
altor oamenl; o limb& represinta pentru un popor
mult ma! mult. Este forma cea mat Innalta, cea mar
deplina In care se poate exprima sufletul acelu! popor.
*i viata materials, interesul material, rostul mate-
rial al unul popor nu se pot compara niciodata ca
Insemnatate, In ceia ce priveqte chemarea, In ceia ce

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 271

priveste puterea for de a rodi $i de a preface, en

viata sufleteasa a until popor. Tot ce stapIneste un
meam la un anume timp, nu sint doar numal forme
trec&toare, nu sint elemente brute-ale vietil materiale
care se amesteca intro diusele 4i se lupt& pentru In-
tiietate, ti numal exptesiunile materiale ale sufle-
tului acelu! neam.
Dar in nicio alcatuire nu se poate ,intrupa mai de-
plin si mai frumos sufletul unul neam decit in limb/.
Limba cuprinde !lite() form/ inteleasa vesnic de tots,
intrebuintata necontenit de tog, intreaga via*, timp
de secole intregi, timp de mil de an! une 04, a po-
porului aceluia. Limba pe care o vorbim acuma, nu
este numal limba romaneasa de astazi, nu este ceva
-fixat acuma de gramatici, pe care can:lona. s6-11ntre-
buinteze dupb. normele ce se afla in aceste grama-
tic!: ea este fiinta vie carp ni -vine din timpurile tole
mai departate ale trecttului 'nostril, ea este cea mai
=rap& mostenire a stramosilor -cari ail .lucrat, ge-
neratie de generatie, la elaborarea acestui suprem
product sufletesc care este limba.
Dace, stramocii nostri ail luptat pe acest p6m1nt,
dace, stramosil nostri all muncit, ail suferit si ail gindit
i ail visat pe acest pg.mint, nu-I niclunul din gin-
durile lor, nu-1 niclunul din visurile tor, nu-1 nicluna
din muncile for tole grele, nimic din gloria si din
suferinta strabunilor nostri, care sä nu fi lasat o lirma
nestearsg, in limba.
Stramosil nostri ail fost, d-lor, si s'at! dus. Dad,
n'ar fi fost el, nu ne-am gasi -undo sintem. Cu dinsii
nu mai putem corespunde in niclun chip, pe din it

www.dacoromanica.ro
272 0 lupta literary

nu-I maT putem vedea, nu-I maT putem auzi. Ne In-

chipuim numaT despre dinqii, dupg slovele care all
rgmas din timpurl §i dupg icoanele din bisericT, dar
ni putem Inchipui ce all fost el, Innainte de toate,
prin aceasta limba romaneasca In care gi-au coborlt
sufletul qi care traie§te pang. astgzI pentru a gene-
ratio dupg, genera.tie all ImbogAit-o, spre a o trimete
ma! bogatg, mai curata §i mal glorioasg color cari all
venit dupg dInsele.

S'a zis cg literatura formeazg o limbo., cg, astfel, cu

getarek unul popor, coborindu-se In limbg, o desg,-
vir§e§te. Aceastg pgrere este lntru cltva gre§itg.
De fapt, literatura, cugetarea unul popor se for-
meaza In foarte mare parte, In mult mai mare parte
de cum ne Inchipuim de obiceill, din limbg. Ce stilt
ideile desbrAcate cu desgvir§ire de Inveli§ul for ma-
terial, ce stilt ideile lipsite de strglucirea graiulul, ce
Sint pentru simtirea omeniril ideile pure ?
Este o a§a de strinsa legaturg, Intre ideie gi Intro
cuvint, !mit ele nu pot fi despartite, §i prin urmare
sufletul until popor Intro anumitg epocg gi literatura
unul popor In acea epocg, toate manifestgrile lul de
ordine ideal& din acel timp, pornesc din asemenea
transmisiunl suflete§t1 cuprinse In limba poporulut
Astfel In aceastg forma, transmisa de epocele an-
terioare, fiecare generMie noun coboarg, fmbogAind-o,
felul el particular de a cugeta §i felul el particular de
a simti. In aceste forme stravechl, In aceastg aka-
tuire al aril trecut nu se poate urmgri, atit e de lung,
In -aceastg trainica alcatuire materiall coboarg trep-

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 27

tat ceia ce all ma! bun §1 ceia ce all mai tnnalt Tin-
durile de °amen! care se urmeaza.
*

Dupa to ni dam sam& Cu desavir§ire de ceia recepre-

sinta pentru un popor din timpul nostru limba, sa, ye-
dem care slut drepturile de care ea se bum* rostul
pe care-I are In viata deosebitelor popoare din timpu-
rile noastre, pentru ca, apol, constatind ceia ce fac altii,
sa, luam invatatura spre a face qi noT tot astfel.
Sint In Europa, In lumea civilisat& de astazr, dou&
felurl de State. State care ail o singara natiune §1
State care cuprind cite dou& sate mai multe natiuni.
In Statele care all o singur& nattune in cuprinsul
lor, natiunea aceasta impune o singur& limb& In toate
domeniile viet.ii. In Statele care cuprind doul sail
mai multe natiuni, nu se Intilne§te, cum ar crede ci-
neva, o limba care s& st&pineasca in toate domeniile
limbile celelalte. Ar fi o greqal& a crede contrariul.
Uitati-v& la Statele-Unite ale Americel, care se al-
catuiesc din locuitorl de origine foarte deosebita, cari
s'ail lacomit la anumite bunurl materiale sail pe cari
aceia§! atmosfera de libertate i-a atras. In Statele-
Unite se intilnesc German!, Italien!, vechi Olandes!,
Frances! de odinioara, pe ling& Englesii aceia cari
all pus bass Statulul §i all Intemeiat viat.a material&
§i sufleteasc& de acolo. Veti zice: iat& un Stat uncle
limba nu joaca nicrun rol, in aceasta mare republica
atit de tnnaintata supt multe raportur!, republic& re-
volutionara care std cu mult Innainte In calea viito-
rului fat,1 de Statele mice! noastre Europe; iata deo!

www.dacoromanica.ro
274 0 lupta, literary,

o puternica organisatie de Stat ce n'are nevoie de

limb& nationals, n'o cultiva §i n'o poate 1110 lege. Un
ideal comun de libertate qi de munca, aceasta ar
putea lnlocui cu desavir§ire acea sentimentalitate co-
mull& tuturor oamenilor dintr'un timp care se Intru-
peaza In aceasta forma. innalta, a limbil.
Dar nu e a§a: In State le-Unite exists o limb& de
Stat, care e limba englesa. Limba aceasta nu are niclo
valoare In afar& de domeniul Statulul, sat, daca, are o
valoare, ea este numai pentru ace' cetateni can shit
el In§iT de rasa §i de limba englesa. Cit prive§te pe
ceIlalti, Germanil se gramadesc In jurul focaruluI limbil
§i literaturil lor, Italienil stramutatI tind catre pamintul
Italie; eI duc amintirile patriel lox In aceasta, noun
regiune a Americel, pAstrind aceiasI iubire pentru limba
italiana, pentru literatura Italia
In departata Canada, supusa, dominatiei englese de
Mita vreme, se pastreaza pans astazI cu pietate cul-
tul limbiI francese, de oare ce locuitoril acestul pamtnt
Intins de la Nordul Statelor-Unite nu sint decit Frances'
stramutatI in diferite timpuri la Nordul Americel pustil.

Un alt cas: in Europa noastra a existat un Stat

unit al Suediel qi Norvegiel. Suedia era Cara care
pusese mina pe Norvegia; s'ar credo ca, turn& sa, se
Intimple suprematia limbil suedese asupra celel nor-
vegiene. Ar fi o gre§eala, a se crede astfel. Norvegia
fara voia el a fost unit& supt aceia§1 dinastie, suedesa,
§i Norvegienil, can nu puteati sit apere independenta
for nationala pe calea armelor, WA, In timpul din
urma, s'ati Indreptat In alta directie. care este tot-

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 275

deauna fecund& qi binecuvintatg, sere cultul fanatic gi

asemenea cu o religie al literaturii naAionale norve-
giene. i Norvegia a rapus Suedia. Norvegia, care
n'avea drept la un steag, Norvegia, care n'avea drept
la un rege, care n'avea drept la un viitor, a produs
nnedin cele mai frumoase literaturi a timpurilor noastre:
-ea a dat literaturil universale o for ca Ibsen, care
tt revoluOonat cugetarea §i .simVrea, europeana.
Din aceasta literature a resultat, nu numai stima
general pentru un popor ce se poate Impodobi cu
astfel de scriitorl, dar Inca ceva: un fapt de ordine
politica, care s'a petrecut In timpul din urma, adec&
libertatea Norvegiel ajunsa is deplina cunoetint& a
caracterului sail particular qi a viitorului set deosebit,
liberarea Norvegiel culte qi consciente de supt jugul
Suediel. Aceasta este un efect al literaturii qi culturii
norvegiene, al iubiril exclusive Ou care poporul nor-
vegian a Incurajat aceast& literature qi aceast5, cul-
turl
La 1815, diplomAii din Viena all crezut a fac o
fapta trainica unind Belgia on Olanda, dou& tell
mid care se pot tame In viitor de Inc&lcari din
partea vecinilor. Belgia §i Olanda shit, acum, dour. teri fe-
ricite care fac de o potriv& industrie qi comert, teri
care Intfun trecut departat fuseser& chiar supt stapt-
nirea aceluia§1 domn. Ei bine, In timpul nostru Belgia
sci Olanda n'ab. putut s& traiasca allturi, cu toate le-
g&turile de traditie istorica, cu that& legatura muncil
industrials §1 comerciale din timpul nostru, on toata
situAia for comuna geograficl qi cu toate primejdiile

www.dacoromanica.ro
276 0 luptg, literarg,

trecute impreung. Aceste doug, iierl s'ai despgrtit pen-

tru ca Olanda intelegea sa aibO o limba, o literaturg,
nationall olandesg, qi fiindcg, Belgia trebuia s aibg.
limtrile, literaturile el. Cdci in Belgia,,iarg§1 pentru mo-
tive de limbO, se lupta intro dinsele doul literaturT,
doug culturi gi doul civilisatit, pe de o parte litera-
tura, cultura, civiliSaVa francesa, valong, pe de altg.
parte, literatura, cultura §i civilisatia flamatidg.
Belgia nu e far& Indoiala o targ, cu totul sta.,torni-
citg,, o tars unitarg; totu1 ea are far& indoiala una din
cirmuirile tele mai bune din Europa tisi avantagil eco-
nomics pe care le ail foarte putine State, o culturg
foarte innalta §i b foarte mare parte de libertate. Causes
pentru care ea nu Inseamna nimic in rindul popoarelor,
pentru care viitorul Belgiei este necontenit primejduit,
pentru care ea a rOmas o formg de Stat fOrg, rost
este a in aceastO taxa conlocuiesc doug civilisatil, doug.
literatur! §i doug, limb! care slut menite sg lupte ne-
contenit pang ce, sail forma §tatulul se va schimba,
sad una din aceste forme va 1nvinge cu desavir§ire
pe cealaltg.

In apropiere de noi, este Statul austro-ungar. 0

bucatg, de vreme era numal monarhia austriaca, de
un timp s'a introdus dualismul de .a.stazi: Austria la
Apus de Leitha, Ungaria la Rasgrit de acest rid.
In Ungaria, limba ctrmuirii, limba Statulul, limba
jandarmeriei, a procurorului, a temnicerilor, este limba

1 Viitorul trebuia sd arate c Innalte elements sufletest1 Ise

pot naate oi numcd din comunitatea de traditie (1916).

www.dacoromanica.ro
 Trelsprezece Mart 277

ungureasca; limba Intrebuintata In administratie, In

politic), In toate formele vietiI de Stat, In toate for-
mole represintind tronul §i Statul la Apus de Leitha i,
este limba germane.
Va zice cineva: a exereitat poate una din aceste
limbl o influents adInca. asupra vieta culturale a po-
poarelor supuse aceluia§I regim de Stat? Oricine cu-
noagte imprejurarile, va spune ca nu. Limba ungu-
reasca ramine In Ungaria limba suprafeteI politice, a
celor cari participa aparent la stralucirea acestel viet1
superficiale; lncolo, fiecare popor co exist, In Un-
garia tine morti§, tine cu toata puterea sufletulul sad,
tine cu toata pregatirea pentru jertfa la individuali-
tatea national, pe care o alcatuie§te, §i la limba, la
civilisatia §i literatura cc) results dintr'insa.
In Austria, acela§I lucru.
$ nu e vorba pumal de popoarele de numar, de
popoarele de mare trecut, de popoarele de mindru
viitor, este vorba §i de popoare ala de marunte, a§a
de uitate de imprejurarI, a§a, de maltratate de toate
tumulturile razboinice, de toate schimbarile adminis-
trative care s'a1 petrecut In Cara vecinA, cum sint
Slovacil, de pilda. Ce represinta SlovaciI In Ungaria ?
Represinta o minoritate disparenta. EL bine, ace§tI
SlovacI din Ungaria nu lnteleg s jertfeasca nicl tre-
cutul, nicl viitorul for nimanut Pentru a pastra ast-
fel aceste traditiunr ale trecutulul, -eft §i pentru a
pragati viitorul la care au dreptul, se Indreapta, Innainte
de toate ace§t1 vecini la izvoarele tineretel ve§nice care

1 Afar. de Galitia.

www.dacoromanica.ro
278 0 lupta literal./

skit limba §i literatura national/. i aiurea, In poporulf

Slavilor celor, mai pugni, din regiunea de Sud austro-un-
gait, Croatil, s'a ivit la un anume moment un om, morn
daunazi, al carul nume trebuie pastrat cu pietate, nu
numal de poporul slay supus dominatiei straine, dar
de to aceia cari iftqeleg rostul in civilisatia modern/
al unel vieg omene§t1 consacrata scopurilor el celor
mal innalte. Acesta a fost episcopul Strossmayer. De
la inceputul pan/ la sfirqitul activitAii sale binecu-
vintate, acest prelat n'a fost numaT §eful dioceseT sale,
n'a fost numal un membru al BisericiT catoliqe, ci
acela care, intrupind toate amintirile ci toate aspira-
Vile poporului sad, a luptat cu reaua vointA, a luptat
cu neintelegerile, cu indiferenta, a luptat cu vointa
exprimat/ de atitea oil a Imparatului sä0. de la Viena.
gi a izbutit s5, dea poporului sail o Academie, o lite-
raturl qi o qtiinta . national/. Si, and el a murit dam-
nazi, moartea sa a fost consideratA de intregui popor
ca un doliu national, care a flout sa se verse multe
lacrimi, ca un doliu national, care mull/ vreme a dal.-
nuit in mijlocul poporuluT lipsit de conducAtorul sad.
Aceasta este prin urmare viata din. Statele cu mai
multe nationality T.
*
Sint multe popoare care all pietdut limba lor, ci mai
shit unele popoare care all adoptat limbs biruitorilor
lor, care all adoptat limba acelora ce i-ail tntrecut.
supt raportul politic §i supt raportul civilisa0e1.
SA vedem care este soarta culturil ci soarta vieVi
suflete§tT a acestor popoare.
Irlandesi!, din departate timpuri, au pArAsit cu de-

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 279

savirsire limba stramosilot lor. Englesii li-ad impus,

venind In cantata de cuceritori In insula vecina, limba
englesa.
Exists, cum stip', un popor al Mandel care pastreaz&
amintirea ca a fost si este an popor irlandes, dap care
nu mai vorbeste limba irlandesa. Stiti situatia, supt
raportul sufletesc, a acestu popOr ; Trlandesii acestia,
cari cer necontenit o viata deosebita, cad cer indarat-
nic un regim aparte, acest popor irlandes n'a prQ-
dus, din momentul de chid a parasit limba lui proprie,
forma proprie a Intruparil vietil sale sufletestioliciun
om cu adevkat mare In domeniul cugetarif si al li-
teraturil, si viata poporulul irlandes In timp de mai
multe secole n'a fost decit viata materiall stearpa,
tot asa de putin Insemnata ca viata, buruienilor care
rasar In fiecare an pentru ca apoI cOasa, odata sad
de mai multe ori, sa, le inlature de pe fata painintului.
In viata aceasta stearpa, in viata aceasta fara im-
portant& pentru viitorul poporului irlandes si pentru
civilisatia lumil a trait neamul nenorocit care, supt
povara imprejurarilor, a fost silit sail paraseasca iimba.

Va, void aduce Inca un exemplu, al unui popor care

traieste supt ochii nostri, care traieste supt ura si des-
pretul nostru si aceasta ura si despret slut provocate
In mare parte prin faptul a el si-a parasit, cu desa-
virsire aproape, toate amintirile nationale, toate visa-
rile cinstite si sanatoase si tot rostul unui Stat na=
tional. Vread sa vorbesc de nenorocitul popor evreiesc.
Poporul acesta a uitat In timpul evului media limba
sa veche, limba ebraica, In care s'a scris ura din gale

www.dacoromanica.ro
28& 0 luptl literary

ma! frumoase literatuff de pe lume, literature Vechiu-

lilt Testament, literature Bibliel; a uitat aceasa limb,
care nu se ma! pAstreaz decit ca amintire de. 1130.-
tatii lor, de rabinr, numal In slova artilor sfinte, pe
care credincioeil nu o mal tnt,eleg.
Si, In schimb, o mare parte din poporul acesta, evre-
iesc, aeezata In Germania, a adoptat co, limba obie-
nuita. pentru &Use limba germanl, *tiV resultatul
acestei str4mutari sufieteeti a poporulul evreiesc din
vechea limba asiatid, In noua lirobl europeana, ger-
manit : capabill de a represinta cele mal 1nnalte cu-
getall ei cele ma! frumoase sentimente ale poporului
ce o vorbeete, aceasta limbd germana a degenerat,
ajungind cea maT urita ei vrednica de despret, ei do
batiocura din toate limbile care exists pe fata pamin-
tuluT; a ajuns acel jargon evreiesc Innaintea caruia cu
groaz. Iel astupa urechile toate popoarele din lume.
A fost apoI de vre-un folos pentru civilisatia german&
a limba pe care o poarta a fost transmisa la un popor
deprins sä simta ei sa, cugete cu totul altfel de cum sirnte
ei cuget6, poporul german? Si a fost oare de vre-un
folos pentru acest popor evreiesc fnsuel ?
Evreil nu slut un popor lipsit de insueirT, ci unul
ager, inteligent, In unele priviute staruitor. All produs
cugetAtorl ca Spinoza, all produs musicantY, all produs
oamen1 de etiinta. De dud poporul acesta nu se mal
poate Imbraca sufleteete In limba strarpoeilor sal, cari
all auzit graiul Bibliel desfAcindu-se de pe buze vil,
din acest moment ce all produs, In largul domeniu at
poesiel, Evreil ?
All dat In limba deosebitelor popoare, lute° limba

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 281

care nu era nicl macar acest jargon evreo-german,

scriitorT superficial! sail scriitorT cinicT, scriitorl fara
putin0 de o inna4are sufleteasca in acele regiunl
supreme catre care poate tinde sufletul omenesc. Uncle
este poporul european care se poate mindri cu litera-
tura evreiasca scrisa, in limba lu!, si uncle este litera-
tura deosebita de literatura deosebitelor popoare din
Europa pe care s'o fi scris poporul evreiesc; unde este
noua literatura evreiasca pe care s'o fi produs Evreii ?
Acesta este blastamul care atinge totdeauna un
popor, ca poporul irlandes, ca poporul evreiesc, care,
fie chiar fara voia lu!, a parasit singura limbs In care
se poate exprima pe deplin viata sufleteasca a acelu!
popor, fiindca vista sufleteasca, constiinO, si limba
unuT popor sint unul si acelasi lucru.

intr'un colt din Ardeal traieste si pans astazi o

parte a poporulul romanec care nu mail stie roma-
neste, care s'a pierdut in Secuimea ce locuieste acea
parte a ArdealuluT. Sute si mil de oamenT, raspInd41
In acest Tinut strain ail fAa de Romin, atl portul de
Romin, dar nu ma! still romaneste. Cind IT intreaba
cineva ce sint, nu pot spune decit, In limba cotropi-
torulul for : Si ea sint Romin! Si alit !

AcestI oamenT nenoroc4I, aceasta parte cazuta, si

pierduta a popdruluT romanesc, maT pastreaza o amin-
tire: ca as fost cindva RominT pe deplin i ca maT
sint si astazi Romin!, in oarecare masura, scazuta
si depreciata, prin faptul ca all bisericl deosebite si
lege deosebita de legea si bisericile Secuilor. Dad,
n'ar fi existat legea si biserica de alta, confesiune, de

www.dacoromanica.ro
282 0 lupta literara

mult aceasta frintura a poporulul nostru s'ar fi pier-

dut cu desavirsire in mijlocul imbielsugateT natipna-
MAT care o incunjoara din toate p rile. Atita vreme
insa eft un neam se pastreaza numaT prin religia sa.
si numaT prin numele sail si prin anumite amintirl
istorice, precum se pastreaza, si poporul evreiesc,
atita vreme acel popor este condamnat la o viata,
stearpa.
Din toate regiunile romaneStI, in adevar, ni-aa venit
scriitorT, ni-aa vanit conducatorl politic!, ni -ati venit
cintareti si Indreptatorl al vremurilor. Niclodata nu
ni -all sosit astfel da oamenT din acea Secuime neno-
rocita unde poporul ramanesc a pastrat numaT nu-
mete nostru, fara nimic din limba -stramosilor nostri.

In fundul BucovineT, dincolo de Prat, sint sate in-

tregT5 un Tinut Intreg de ()amen! oari all fost cindva,
RominT si cari acum graiesc limba ruteana.
Am vorbit cu acest! oamenT. ParintiT, bunicil for
stiat bine romaneste, se socotiati in toate ca Rominf,
Astazt, acestl oamenT abia ma! pot Ingina ctteva cu-
vinte romanestl. Nu e priveliste maT duioasa decit sb..
vezi cite tin Wen, care, cind IT vorbest1 romaneste,
Is! Increteste fruntea cu cea ma! mare Incordare a aten-
tieT pentru a culege oarecare cuvinte, intelese Inca,
dintr'o limba disparuta pentru dthsiT. $i, cind se adre-
seaza cineva catre unul din acestI terani, care nu faid
oarecare &limp l aminteste ea, in tinereta WI a trait ca
Romin, cind Se indreapta catre until din ace! nenstirocitT
teranT care nu e nic! Rus, nic! Romin, si-1 Intreaba ca
este, el da acest raspuns, care lumineaza ma! bins

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 283

decit toate teoriile filosofice ce valoare are limba pen-

tru un popor: Am fost Rom In clad eram tinar... Acura,
slut Rus !" Fiindca vorbeste limba ruseasca.
Prin urmare, In mintea acelor oamenT din popor,
atit de molt este legata, limbs cu nationalitatea Ind%
din momentul ce s'aa pierdut datinile vorbeT, ale lim-
bil moldovenestl", cum zic dinsiT, din acel moment
eT se consider& ca RusT, si o spun cu =Uinta, o spun
cu rusine, o spun cu durere, si de multe on cu ochiT
plini de lacramI, ca si eum si-ar vedea, treelnd innaintea.
ochilor Inca °data anil copilarieI lor.

Dup& ce am vazut care este Insemnatatea limbit

In genere, dupl ce am vazut care este Insemnatatea
limbil nationals si a tuturor bunurilor ce pornesc din-,
tr'lnsa In timpurile noastre, 'Amine s&-fixam care gilt
drepturile pe care, In puterea acestel teoril ce s'a des-
voltat si a explicatifior ce s'ati dat, le are limba natio-
nal& In Statele lumi! culte.

In orTce Stat ce merits numele de cult, Iii once

Stat ce Intelege s& tr&iasca, unitar si salt pregateasca
un viitor, In once Stat ce are mIndrie, ce are putere
si constiinta, limba nationalall mentine toate dreptu,
rile In urmatoarele domenii :
Limba national, trebuie s& fie singura limb& de Stat.
Nu se poate Intelege In nicTun domeniu din viata pu-
blica, din viata de Stat, introducerea unel limbT straine,
si In aceast& privintA sintem Inca, !ntr'o privinta, de-
parte de idealul acesta. In adevar nu se raspindes6
prin administratia noastra acte scrise frantuzeste, dar

www.dacoromanica.ro
284 0 lupta literary

stie toata lumea ca toata corespondenta noastra diplo-

matic& se poarta pd,na acum, precum se purta In Prusia
despretuita nationaliceste din vremea lul Frederic al
II-lea, exclusiv In limba francesa 1. Diplomatil nostri,
eel mal multi dintsInsit, socot ca o datorie sa negli-
jeze cu desavirsire limba obisnuita a Statulul In aceste
rapoarte care trebuie sa lumineze Guvernul nostru
asupra lucrurilor ce se petrec in deosebitele State
unde el shit trimesi ca represintantI.
Al doilea domeniu In care limba national, trebuie
sä fie pe deplin stapina este domeniul literaturil, In-
tregul domeniu al literaturil. Nu se poate Inchipui ca
locuitoril de once treapta al unul Stat national din
secolul al XX-lea sa coboare cugetarea si simtirea for
In opera literare scrise 'n alts limbs decit limba po-
poruluI lor, cad altfel este, sail un act de inconstienta,
said un act de tradare.
Prin urmare, daca In materie de stiinta cineva este
liber, pentru raspIndirea mal Intinsa a ideilor sale si
a cunostintilor sale, sa adopte o limba europeana ras-
pIndita, el are datoria, de cite orl scrie o opera lite-
Tara, sa nu Intrebuinteze alt mijloc de exprimare de-
oft mijlocul acesta natural de exprimare al cugetarilor,
impus de ImprejurarI si impus si prin insemnatatea
sa ideald, care este limba nationals.
tntr'un al treilea domeniu nu se poate admite in
niclun chip alts limb& decit limba nationals: in do-

5 Informatil noun arata cA sa faceafi Inca de la Inceputul

Donnie' lul Carol I-id gi rapoarte in romaneate (ca ale lul De-
gre de la Berlin) (nota din 1916).

www.dacoromanica.ro
 Trefsprezece Mart Z85

meniul cuvinthrit. Dect, fie In predica religioash, fie In

elocventa parlamentarh, fie In discursurile de la Intru-
-nirl, fie to conferinte, un Stat national nu poate In-
gadui .alta limbh decit nurnat limba nationalh.
D-lor, nu =mai In ceia ce priveste predica ce se
tine Yh religia Oh!, In religia care primeaza, ci -chiar
In predicile ce se in prin bisericile de alts confesiunt
decit cea pe care a admits Statul ea dominanta, nict
In astfel de predict nu se poate admite limba strainh.
In privinta aceasta Ins& este o foarte mare deose-
bire de flcut, printre lucrurile care se petrec In a-
ceasta tarh a noastrh, Intro catolicismul iesean si ca-
tolicismul bucure§tean.
VazInd ch, azT, credinciosil catolici al Bisericil din last
apartin unor nationalitatf multe si deosebite, unit fiind
Polonest, altit German!, altil Italienl,. vazind acest lucru,
un episcop al Issilor, om luminat, un Italian iubitor al po-
porulut romanesc, Monseniorul Camilli, a luat masura,
care se observa gi pana In momentul de fath, de a
se face toate predicile numat In limbs, romaneasch.
Acest principiu, pastrat si de episcopul Jacquet, este
mentinut pan& In momentul da fath, de succesorul
acestuia, care e tot Monseniorul Camilli.
Dincoace, la Bucaresti, nu e nevoie sa spun a In
catedrala catolich 13e in predict !ntr'o limb& straina,
care nu e nid macar limba majoritatit locuitorilor ca-
tolicl, ci este limba francesh, gi se tin, nu ca sh, se
vorbeasca, acestor catolicf, de cari clerul catolic din
Bucuresti este sigur, ci acelel 04 din societatea ro-
mitneasch., care este 'Cu deshvIrsire instrainata, in ceia
ce priveste limbagiul obisnuit In cash, care este Cu

www.dacoromanica.ro
286 0 lupta literary,

desavtrqire strains In ceia ce prive§te literatura pe

care o 1ntrebuinteaza §i care, de la o bucata de vreme,
e socotita In creierul preotilor c poate fi momita
chiar de la legea noastra despretuita catre legea care
admite predica In limba nobila francesa.
Domnilor, niclodata o cuvIntare romaneasca nu a
adunat atita lume city aduna biserica catolica In fie-
care zi de predict cInd vorbe§te ace) cuvintator de
talent care este parintele Olivier. i, pentru ca el po-
soda §i atractiunea aceasta pe care conferentiaril §i
cuvintatoriT romInT n'o pot avea, de oare ce el vor-
besc limba despretuita a plebeT, el are darul de a a-
trage frunta§1T, In ceia ce priveste de multe or chiar
viata politica, aT poporulul romanesc.
De cite on vede cineva trecind pe o anumita strad&
un §ivoit de multime care n'are caracterul unel mul-
timT sarace, ci din potriva, de atItea orT poate fi sigur
ca la biserica catolica a tinut un discurs In limba
trances& parintele Olivier, propagator biruitor al ca-
tolicismulul din causa superioritatil limbiT in care tine
predicile sale.

Adaog iara0 ca nu se poate admite, In margenile

unuT Stat national, tinereft de conferinte publice In
alts limba decit In limba poporului acestuia, §i aceasta
este, cu atIt maT impus, cind este vorba de o persoana
care cunoa§te aceasta limba §1 poate sa Oa& anumite
legaturT §i o anumita situatie In societatea romaneasca.
§i am de insistat Inca asupra unuT fapt: ca Statul
nostru a dat In deosebitele timpurl o destul de slab&
atentiune vietix noastre- culturale, §i, acolo undo Sta-

www.dacoromanica.ro
 Trelsprezece Mart 287

tul n'a putut s fad. un lucru, 1-am facut noT cu tug

dind banul nostru pentru a se ridica in mijlocul Bu-
burestilor acea frumoasa cladire care se nume§te Ate-
neul Romin, cu gindul ca s& fie izomanesc §i sa lu-
creze pentru innaintarea cultural& a poporulu! nostru.
Ateneul este Pacut din banil saracilor rominT, acest
Atened este cladit din banul tuturor Rominilor §i este
ridicat to vederea celul maT Innalt scop al poporulul
nostru, i acest tnnalt scop nu -se poate servi acolo
decit prin cultul necontenit ei exclusiv 8.1 limbiT noas-
tre rom&ne§ti In acest Atenet Romin.
D-lor, invatamintul public sail trivItamintul privat,
pentru locuitoril romini de pe pAmintul romanesc, nu
se poate intelege in alt& limb& §i In alt& directiune
cultural& decit numa! In limba romaneasca §i In di-
rectiunea cultural& a poporuluT romin. Prin urmare, de
cite orT se observa in Cara noastra, §coll intemeiate
de pribegi aT culturiT sat de pribegi aT jumatatil de
cultura sat §fertuluT de culture,, venitl mune cu un
anume scop dintr'o anume tarn, de cite orT se observa
acest lucru, e Inc& o dovada despre slaba noastra
con§tiinta, despre putina ingrijire pe care o avem
pentru idealul nostru cel innalt; aceasta este Inc& o
dovad& de lipsa noastra de solidaritate de cite orT
viata romaneasca este atacata in cele ma! frumoase
§i maT nobile manifestarl ale eT.
Niel invatamintul public nu se poate Intemeia decit
pe limba nationals, dar nicl invatamintul privat, data
urea s& capete §colaril §i ecol&ritele sale printre Ro-
min!, nu poate cere alto drepturT.

www.dacoromanica.ro
288 0 luptd, literary

In sfireit, data fiecine are dreptul de a vorbi In

casa sa limba care-T pare mai buns, este o datorie
elementary de solida,ritate social& §i nationals, este o
datorie de innalts cuviinta a nu face sd, se auda nick,-
data In afar& de margenile easel tale alta, limb& declt
limb& nationals.
Nu se poate impune nimanui acest Worn prin leg
materiale, dar este o impunere mar putemicd, dealt o
impunere materiald este impunerea conetiintil, este
impunerea moralitAil superioare a fiecaruia. Dada no!
sIntem un popor foarte tolerant In aceasta privinta,
orlcine calatareete dincolo de hotarele RomInie1 etie
cum poate fi primit ei cum poate fi tratat acela care
Intr'un local public din Ungaria, sad din Austria, Ger-
mania sad chiar din Fran0., find de acelael neam
du ceilalg paminteni, ei-ar permite sa, intreprind5 di.-
dind lumea, o conversatie in alts limb& decit in limbs
cetMenilor acelul Stat.
In aceasta privinO, fard, Indoiald, cd, biruinta noasta
va fi mar tirzie, dar va trebui sa se indeplineasca,
°data,. Pentra cä, data eel& ce am cuprins In rubri-
cile din urma ale acestel le4unT nu se vor indeplini,
data nu se va ajunge ca poporul sa, impund, limba sa
nAionala sentimentului de iubire al tuturor stratelor
sale sociale, dacd, nu vom fi in stare prin cetirea ci
admirarea aceleiacl literaturi sd, unim toate paturile
socials ale poporulul nostru in aceiacl mare unitate
etnick vom avea soarta Polonier, .tard, care °data,
a avut glorie, a avut stralucire ei a aril urma se
cautd, Inca pe pamtntul Europe!.

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 289

IV.

Conferinta de la 13 Mart 1906.

Domnilor,
Sint multamit intAid pentru imprejurArile particular
do innaltatoare in care s'a tinut manifestarea d-voastra
de ieri.
In aceasta tall, s'all vAzut multe manifestari studen-
te§t1. Din nenorocire, cele mai multe din aceste ma-
nifestAri as fost determinate de interesele unui partid
sad de interesele celullalt partid. Manifestarile acestea,
determinate de vre-un interes de partid, n'at niclo
valoare ideal& §i n'ad niclo valoare nationals, qi stu-
dentimea trebuie s& traiasca numal pentru ideal §i
numal pentru nationalitate. Lasati, cuvintarea mea
e lungk ascultati-o pan& la sfir§it.
0 voce : Nu se aude.
Toata sala: Ba se aude!
Voci : Se aude chiar foarte departs!
D. prof. N. lorga. Singurul lucru de care nu va pu-
teti plinge, este ca nu se aude.
Dec!, cum v& spun, intrunirea de ieri este intaia
pe care studentli ad tinut-o in afar de interesele mes-
chine de partid; este intaia intrunire gi intaia mani-
festare pe care studentii au fAcut-o pentru interesele
superioare ale poporulul romAnesc din toate locurile
§i din toate timpurile. Este intaia manifestare pe care
stndentil au facut-o in cea mai desavir§it& disciplink
pe care slut mindru c& no!, generatla tinAra de pro-
fes ri, am putut s'o facem sä se coboare in sufletele

www.dacoromanica.ro
290 0 lupta literara

d-voastra. Aceasta manifestare facuta cu un astfel de

scop si in aceste imprejurarl de innalta disciplina poate
servi de model orIcaril studentimi, de orlunde, si a-
ceasta formeaza bucuria mea in momentul de fats.
S'aa mai facut, d-lor, demonstraVI cu caracter na-
tionalist in aceasta tarn. Demonstratiile cu caracter
nationalist s'all facut lnsa in vederea imprejurarilor
de dincolo sad in vederea imprejurarilor de peste Dunare.
El bine, sa-ml datI voie sa cred ca nu e mare vi-
tejie in a demonstra innaintea consulatulul strain care
este aparat de politia romaneasca. Ca nu e mare vi-
tejie de a provoca aid patimi care se rasbuna dincolo
pe spinarea fratilor nostri can n'ail mijloace de a se
apara. Dar este fara Indoiala vitejie ca, intro Cara
stapinita mai ales de o clasa politica desnationalisata,
care se imparte, in adevar, in partide, dar care pas-
treaza toate legaturile de la un partid la altul, In care
clasa aceasta desnationalisata intelege multa vreme
sä pastreze ceia ce se cuvine a se ceda poporulul in
infatisarea, in intelesul cel mai Innalt, este o vitejie,
este o barbatie ca tinerimea sa manifeste. impotriva
acestor obiceiurl role, in ciuda tutulor sfaturilor, in
ciuda tutulor presiunilor, in ciuda tutulor mijloacelor
de inriurire, in ciuda amenintarilor cu pumnul si is-
pitirilor cu deosebitele mijloace pe care oamenil pu-
teril le as totdeauna la indemina.
Prin urmare, cum spun, sint mindru de lucrurile in-
timplate jell, sint mindru de auditoriul de astazi si
sint bucuros ca in tinereta mea Inca am trait sa vad
o studentime asa de stapinita, de ideal si asa de pa-
trunzatoare in ceia ce priveste tinta catre care tre-

www.dacoromanica.ro
 Trelsprezece Matt 291

Buie sa se Indrepte qi mijloacele prin care o poste,

atinge, sa, vad la studentime Mita avant, de o parte,
Iii at!ta discipline si masura In manifestarile sale, do
Alta parte.
Dupa, aceasta declaratie, sa -ml permitetl sa va tror-
best de primejdia national& care result& pentru un
popor din desnationalisarea claseI sale dirigente.
a
D-lor, acum citIva and de zile am serbatorit amin-
-Urea lul Stefan -cel -Mare, cea mal mare amintire pe
care am pastrat-o din tot trecutul nostru, prinostil
-adus celul mal mare om pe care 1-a produs poporill
roman. Acesta a fost Intelesul aceleI manifestarl.
Biruinta lul Stefan -cel -Mare, stralucirea Domniel lul,
Indelungata el duratd si moartea senina a maxelul
Voevod se pot explica In multe felutl. Unii pot sa a-
-dud, Innainte vitejia boierilor de atuncl; altil pot sa
aduca Innainte destoinicia teranulul roman din acea
vreme, altil iara.11 marele talent militar si genidl po-
litic al acelul Voevod. Nicluna din aceste explicatil nu
43 deplina. Adevarata explicatie este ca atund, In tint -
pul Domniel lul Stefan -cel -Mare, poporul roraln, de §i
compus din mal multe clase care aveau interese fi-
Te§te deosebite Intre dinsele, poporul acesta era legat
prin aceia§1 credinta, vorbia aceiaql limba, avea ace-
14 ideal, forma o singura fiinta, represintata de o
potriva prin Voevodul feria de pe tron gi prin cel din
urma ostaq biruitor din armatele sale. Aceasta este
taina biruintii lul Stefan -cel -Mare.

Poporul, d-lor, se Impute &este in clase, clasele se

www.dacoromanica.ro
292 0 lupt& literary

Impart in indivizl. Interesele indivizilor nu se impacl

Intre ele, si interesele claselor de multe or! se dus-
mAnesc; ins& maT presus de interesele indivizilor, mall
presus de interesele claselor, trebuie sa se ridice so-
lidaritatea nationall, sentimentul de Imitate care sl
Imbratiseze o societate de la un capat la altul. Acest
sentiment asigur& mentinerea unul popor, acest sen-
timent permite afirmarea unul popor si-T da biruinta
In toate Imprejurarile.
De ce natura este acest sentiment de solidaritate
nationals? Acest sentiment de solidaritate national& nu
se poate sprijini decit pe urmatoarele temelil, ne-
clintite.
Yntii vorbirea limbil nationale de totI aceia can
fac parte din acel popor, vorbirea cu aceias1 iubire,
cu aceiasT curktie, de Ia cel ma! mare Ia cel maT mic,
de la cel ma! bogat la cel mai sarac. De la cel care
sty in fruntea unuI popor pan& la eel din urma dintre-
supusil sal. Numal pe aceasta bas& se poate 1ntemeia,
In rindul intait, acest sentiment de solidaritate na-
tionals.
In rindul al doilea, sentimentul de solidaritate na-
#onala se sprijin& pe constiinta aceleiasI traditil isto-
rice. That& lumea trebuie s&-sT aminteasca, nu din
cartT, nu din lectiuni, ci, ca sa zic ma, din turnarea.
In sufletul sail a trecutuluT, de taptele marl pe care
Intreg poporul le-a savirsit in curs de mai multe
veacurl.
In al treilea rind, solidaritatea aceasta nationalg,
care nu are un caracter material, cad nu sintem
laolalta pentru ca este pentru totI acelasi regim vamal,

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 293

aceia§1 administratie, aceleaV imprejurari de via zi

de zi, nu pentru aceasta, ci pentru cg acela§! sufleti
ne insuflete§te pe tot!, aceasta solidaritate nationall
se razimg pe cultivarea aceleiasI literaturi, pe iubi-
rea pentru aceimi poesie, pe cintarea aceluia§1 cia-
-tee, pe urmarirea acelora§i ispravl, pe imbracarea in
acelas! ve§mint, de innaltg valoare gi frumusetg, a
vietil actuale §i a vietil trecute, ca §i a aspiratiilor
de viitor ale poporului intreg.
Numai pe aceasta temelie se poate stabili solidari-
tatea sufleteascg gi numal prin solidaritatea sufleteasca
care merge de la eel d'intaid la cel din urma, care
simbratipazg pe toti locuitorii teritoriului national, care
cuprinde pe tog oamenii de acela§1 singe, numal prin
aceasta se poate asigura pastrarea tot innainte a until
popor.
Din trecutul nostru va void aduce dovezi care O.
Intgreasca aceasta:
Pe vremea lu! Stefan -cel -Mare, am fost unul din cele
d'intaid popoare ale Rasaritului Europe!. Astazi tine)
se teme de no!? Vecinil de peste Dunare se cred de
o potriva cu Rominii, mai vechi decit din§iT. Vecinul
de la Rasarit si vecinul de la Nord, de la Apus sint
ma! puternic! decit no!. Aproape nu mai exista printre
vecinil no§tri unul care sg ne stimth3 cu stima aceia
care se indreaptg, nu catre un egal, ci catre unul mar
batrin si mai innaintat in civilisatie. Aceasta eSte sip
tuatia de astazi, sg nu ne in§elam!
Nu exista in istoria Europe neam mai isolat de
frail sat de singe §i mai primejduit, nu exista neam
privit cu ma! multa dusmanie de vecini ca acest sat-

www.dacoromanica.ro
294 Q lupt& literary

man neam romanesc din care numat sese milioan

locuiesc pamintul Romania!, iar cetlalg sint In ghiarele
singerate ale tuturor pasbilor pradalnice de la ho-
tarele noastre. Da, asa sintem astIzt !
Pe vremea lut §tefan-cel-Mare nu era ins& un vecin
care sl nu ne respecte, nu era unul care sä cuteze a.
aim pamintul moldovenesc fart, s& se gindeasca la
strasnica rasbunare a tinarulul sati, pe urma, a batrinulut
Voevod. De la Inceputul carieret lut gi On& la moartea-I
senina, nu numat in margenile hotarelor terit, ci mult
departe peste aceste hotare! $i, din acele departari ale
secolulul al XV-lea, §i astazt el sa innalt& On& la not
ca o umbra tutelar* t,inind in mina spada vesnic o-
crotitoare a terit sale.
Si de ce owe ? Pentru ca In persoana Voevodulut,
In sabia Voevodulul sta simtul sigurantel, care pornia.
din adev&rata unitate a poporulul Intreg. Pentru c&
ace cari -I compuneail nu erall isolatt In clase dug -
mane, fiindc& o clasa Instainata Du se formase prin
alt ideal de cultura prin alt& limb& vorbita de aces..
dasa.

A trecut o bucat& de vreme, i solidaritatea social&

ay disparut: poporul romin a cazut adinc supt st&pi-
nirea turceasca.
Atunci s'a ivit un om ales de Dumnezeii pentru
at ne ridica iarast la Innaltimea de undo clzuserara.
Acest om a fost Mihal Viteazul.
*titl cariera lui Mills.' Viteazul: sfasimind pe de o
parte lanturile care ne tinea4 aid, el a strabAtut, pe-
cle alta, pasurila Carpatilor qi a cucerit Ardealul. A.

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 295

rasbatut peste hotarele terii de cite on a voit el, pan&

prin apropierea Constantinopolei, $i a facut sa se auda
in toate unghiurile Europe! Inca odata numele until
viteaz roman.
Si 041 cum a fost sfirsitul lul Mihai Viteazul fa0,
de sfirsitul lul Stefan-eel Mare. Duna o indelungata
Domnie, la vrista cea mai innalta pe care si-o poate
dori un om, Stefan-eel-Mare s'a stins linistit in capi-
tala Suceve I, iar Mihal Viteazul a cazut tinar supt sabia
until tradator, pe cimpia Turdei.
De ce ?
Pentru ea, pe vremea lul Stefan-cel-Mare, intreg pea-
mul romanen, pe de.asupra, deosebiteler clase, train,
aceiasi viata sufleteasca, avea aceiasi constiinta na-
Vonala, presinta adevarata solidaritate a neamului.
Pe vremea lul Mihal Viteazul insa, poporul roma-
nese era taiat iq doua clase dusmane: de o parte era
boierimea bogata, boierimea viteaza, boierimea stn-
pinitoare, in puterea tuturor insusirilor sale covirqi-
toare, iar de cealalta parte era teranimea noastra sa-
racita, urnilita, teranimea care se rnultamia cu pines
muceda, de toate zilelo, i Intro clasa aceia de sus,
care se ritsfaAa in bielsug, $i cea de jos, ce traia in
lucrul grew de plugarie la strain!, care nu-1 aducea
niclo rasplatal nu era niclo legatura; ochjl unora se
uitaa cu urn, In °chi' celoria10. i, atuna cind boie-
rimea, In frunte cu up Doran genial, a plecat sa eu-
ecreasca, Ardealul, teranimea a alma la vatra §i, lu
190 sa, mearg4 $i ea dupa steagul marelo1Voevod, aptir
rindu-I pan& In momentul dip urma, s'aa vazut mo§noill
can s'a) due In itrdeal, la Alba4ulia, spiv a Cere fa-

www.dacoromanica.ro
296 0 lupta literary

rfma for de dreptate de la acela care represinta, In-

nainte de toate, interesele boierilor. i acele cete de
mosneni desbracatT de proprietatile for sail tutors
InnapoT, nu bucurosl ca au vAzut pe Voevodul for bi-
ruitor, ci cu ultime lacramT de desnadejde in ochil
for scurs1 de plfns!
Aceasta a fost causa pentru care a perit MihaY Vi-
teazul: disparitia solidaritatil sociale, disparitia unitatil
de constiinta a poporuluf romin. §i, pe cfnd tefan-
cel-Mare s'a stins fntre vitejil sal, intre sfetnicil sal,
Intre eel d'intahl al poporulu! sail, Mihai Viteazul a
murit In astfel de fmprejurarl, !nett nimenf nu s'a pu-
tut ridica, dintre oamenil cumparatf, dintre oamenil
cu leafy, dintre oamenil de vinzare si de inchiriere
cari statead in jurul WI, tog strain!, totl mercenarl
nicTunul nu s'a putut ridica dintre din§il pentru ca sa
apere, macar printr'o ultima lupta, printr'o ultima ras-
bunare, numele bun al sefulul asasinat. A murit intro
strain! si de mini straine, si a trebuit sa oe gaseasca
rivna evlavioasa a until adevarat boier, tovaras de lupta,
al sail, ca sa culeaga, macar capul de linga trupul cel
aruncat pe cimpie si sa -1 aduca spre Inmormin tare&
de care pang astazI se bucura crestineste In ma-
nastirea parinteluI sail de la Dealu.
De o parte evlavia acestuI singur om, care era Ro-
min de neamul sail, pe de alta parte indiferenta, re-
ceala acelef gloate, care a luptat cu Mihal Viteazul
dud o ducea la biruinta, adeca la prada, si care -1 pA,-
rasia dud era invins, fara sa verse apol o lacrima
pentru moartea luf. Teranimea era la vatra, ne-
dreptatita, fnjosita si saracita, teranim ea nu avea niclo

www.dacoromanica.ro
 Trelsprezece Mart 297

tragere de inimg pentru boiera sal, pentru Domnul

sad. i acesta a fost resultatul: moartea acelul om
care, dupg Stefan -cel-Mare, a cuprins mal multg pu-
tere, care a avut mal multg credinta In viitorul ro-
mgnesc din cItI °amen! a dat acest pamint.
Iatg resultatul dusmaniilor de clase, Wad resultatul
uril care se iveste Intre acel cari detin totul si ace! cari
n'az'i nimic, iata prapastia care se deschide intre aceia
earl ieaa si o anumitg cultura strains pentru &DOI
si acel carora li se interzice orIce drept la cultura.

Mergem ma! departe.

Mihal s'a dus, si am cazut tot ma! .adInc in robia
turceasca. N'am ajuns In robia turceasca pentru ca
eram mal raI decit odinioara; am cazut in aceasta
robie pentru ca aveam maI putine mijloace de a ne
apara, pentru ca viata era ma! slabs in no!, si, de _cite
orl viata slabeste Intr'un popor, de atitea or! viata
mal puternica a altul popor se arunca asupra lul. *i
viata unul popor slabeste totdeauna In masura lipsel
de solidaritate a deosebitelor clase care-1 alcatuiesc.
Pentru ca In secolul al XVII-lea boierimea era si
maI rapareta decit odinioarg, pentru ca In secolul al
XVII-lea boierimea aceasta se simtia Inca mal putin
romaneasca decit Innainte, pentru ca teranul era si
ma! nenorocit, si mar robit, si mal intunecat, din
aceasta causa am cazut not In acea nenorocita situatie
de robie desavIrsita rata, de Tune!. i, cind aa venit
Grecil, de ne-ati stapinit Intru citva, cu boierimea lor,
cu negustbril lor, cu cartea lor innalta, cti clerul lor su-
perior, no a fost vina Grecilor, ci a rost vina noastra.

www.dacoromanica.ro
298 0 lupte literary

A fost vina, noastra pentru ca, printr'o desvoltare

greoita, printr'o duomanie nenorocita Intre clasele care
alcatuiau poporul romin de atunc!, el nu era destul de
strins laolalta pentru a Impiedeca Implintarea, patrun-
derea necontenita oi dominatia rasel straine. 4i, In
felul acesta, prin sentimentele grsoite ale boierimil,
prin lipsa de sentimente a teranulul, coborit pane la
situatia de dobitoc al ogoruluT, am fost supuol In a-
eelaol timp la doul roblI: robia brutala a Turculul of
robia oireata a Greculul.
In Imprejurarile acestea decl am platit, timp de o
suta douazed de anl, lipsa de solidaritate nationals.

A venit apol secolul al XIX-lea, secol de trezire a

peamurilor, secol de libertate, secol de prefacere a po-
poarelor care pot se traiasca.
A fost acest secol al XIX-lea pentru popoare ceia
ce este primavara pentru mersul naturiI. In prima-
vara se Innoiesc toate puterile, oi eel cari nu-oI pot
Innoi puterile slut In Murat! de natura nemiloasa,
care nu sufere sa traiasca milogil, care nu Ingaduie sa
dainuiasca, scazutil de puterl, care nu 1a,sa se, traiasce
acel oaiienl ce nu mal pot fi o fortd, sail acele fiinto
es nu mal pot fi podoaba firil.
El bine, acelaol lucru se intImpla oi cu popoarele:
secolul al XIX-lea Invie sad face O. dispara neamurl.
IaT din secolul al XX-lea nu von ieoi decit stele po-
poare care vor dovedi ce se pot intineri, nu vor ieoi
din acest secol al XX.lea decit popoarele care von do
vedi ca se pot supune condiVilor noun do existentA.
Nu vor trei dupe acest secol decit popoarele voinicot

www.dacoromanica.ro
 Trelsprezece Mart 299

pppoarele fnfloritoare, popoarele unite. Am apucat a-

nul 1901, EA ne fereasca DumnezeU ca nepotil floe-
tri O. nu apuce niclodatA anul care va Ificepe veacul
al XXI-lea sal sa -1 apuce supt acea stapfnire strain&
care este ma! rea pentru un popor decit chiar distru-
gerea material& a tuturor acelora cari-1 alcAtuiesc,
decit chiar moartea, om de om, a tuturor acelora earl
formeaza impreung, poporul, pentru cis aceia este
moartea trupulul cu suflet m1ndru, pe cind cealaltA
este moartea sufletuluT In trupul coborlt spre pAmint

Dar pentru a ne reface, pentru a ne reintineri,

pentru a ne pune laolalta cu celelalte popoare, am.
simtit si nol nevoia de a gusta cultura apuseana.
Nu nits° cultura apuseana, si nimeni n'q poate urt:
este o culturA cletigata de multA vreme, cu multa si-
lintAl de popoare harnice, dar culture aceasta trebuie
luata de aceia cari nail 1ucrat la alcatuirea el potri-
yit nevoilor Ion, si nu ma! mult si nu altfel de eum
stilt aceste nevol particulare fle,cgrul neam.
13Atrinil noetri, oarnenl cu multA judecatginteleg
Wring eel de demult, eel de la 1820 si 1830; este atita
tiny de-atund !, decl acestl batrinT sail dus in strAi-
natate ca sa invete carte evropieneasca", Nu s'afl due
cu gindul de-a se mindri cu limba strain& pe care ar
invata-o acolo, cu gindul de a ne umili pria superio-
ritatea for In vorbirea, acestel limb!, si nail venit in-
napol cu gindul sg, facg. la no! colonll straine, sa.
causeze peirea noastrA sufleteasca or! sa 1ropiedece
Innaintarea noastra, sii creeze Inca o prApastie !atrium
Beam a cArul came era tAiatA de atitea prApastil.

www.dacoromanica.ro
300 0 lupta, literarg.

N'ail venit cu acest Bind. Ail venit cu gIndul ca, In-

tor§i cu acea cultura apuseana, sg grgbeasca Innain-
tarea noastra, sg Intareascg puterea noastrg, sg ni
pregateasca adevg,ratul viitor modern.
Multi dintre bgtrInii ace§tia ail murit In imprejurgri
grele, multi nu se §thl undo sint Inmormtntati, dar
lacriml de recuno§tinta ar trebui sg, cada pe mormin-
tele acelor oameni cari s'ati dus ca sg, aducg din de-
partgri, pentru fratiT for de Lard qi de neam, comoara
cea scumpg a culturii europene.
Intro dingii e un Petrachi Poenaru, cel d'intaid o-
rinduitor al §colil noug romlne, un Eufrosin Poteca,
este acel Costachi Moroi 11 care a fost unul din cel
d'intaid Intemeietorr ai Facultatii noastre de dr113t.
Ace§tia as mars In Europa pentru ca sg, afle In fo-
losul nostru care sint cele din urma 1nnaintgri cultu-
rale ale popoarelor apusene, ale partil superioare, din
punctul de vedere al civilisatieT, a locuitorilor conti-
nentului nostru. S'ai'l Tutors In targ, ei de pe urma for
am folosit : s'a Intemeiat literatura noastrg romaneasoa
propriu-zisa, cea noug, §i adevgrata poesie romaneasca.
De pe urma for s'a intemeiat Invatamintul superior
din aceasta Lard; de pe urma for am ajuns, In citeva
decenii, sä fim alt popor decit poporul de la sfirgitul
epocel Fanatiotilor.
Aceasta este Intaia clash, de oameni care s'a dud
In strainatate pentru ca sg guste cultura francesg.

A venit dupg aceia o alta generatie, Generatia a-

ceasta s'a dus In strainatate, nu la vrista de matu.
ritate, ci la vrista dud un Una'. nu poate a °pule

www.dacoromanica.ro
 Trelsprezece Mart 301

nicTo resistenta navaliriT cotropitoare a unel culturl

straine, orlcit de nepotrivita ar fi pentru dinsul.
S'ail dus de tined, unit de copiT, in Paris. Orasul
acesta i-a uimit, i-a zapacit, i-a Innebunit, ia con-
fiscat pe toata viata. Si de acolo nu at adus atIta
iubire de cultura si iubire de civilisatie, ci au adus
aceasta a doua generatie, Inca, cinstita, pana la,
cel din urma; vom lass pentru mal tarzia pe a treia,
care nu e nicT macar In Intregimea eT cinstita , a
adus a doua generatie, iubire pentru ideile liberale.

De multe lucrurl era nevoie In anul 1848. Era ne-

voie, fara Indoiala, si de anumite asezaminte liberale
si de curente liberale In opinia publics, dar nevoia ce se
simtia la 1848 Innainte de toate, era aceia de a des-
robi cele citeva milioane de teranT nenorociti earl lo-
cuiau pamintul Moldovel si al TeriT-Romanestl.
S'au Intors domnil aceia de la Paris, vorbind frau-
tuzeste perfect, scriind frantuzeste perfect, stiind toate
stradele marl si mic1 si toate raspintiile Paiisulul,
amintindull toate cursurile, buns si rele, cunoscind
toate institutiile ca si toate Incurcaturile vietil pari-
siene din acele timpurT. S'aa Intors mindri, despre-
tuind pe parintii lor, despretuind pe bunicil lor, des-
pretuind pe stramosil lor, despretuind teranimea Bar-
bara a acestul pamint romanesc. S'ail Intors ca oa-
men! superiorr, coborItT cu hirzobul din cer.
Cind s'a Intors In tars un Petrachi Poienaru i s'a zis
doar carturarul" Petru Poienaru, cind s'ail Intors oa,-
meniT de la 1840 In tars, li s'a zis: auleratil, panto,-
.lonaril" strainatatiT, duelgiiI" strainatatit

www.dacoromanica.ro
302 0 lupta literara.

Erad Ins& oament cinstitt. Pacatul eel mare nu eta

al lor: era al Imprejurarilor rele in care all fost ajuns
al Onnoasca si sa guste cultura europeana. Aceste
Imprejurart rele faceall ca et sa nu vada nimic Ia
politica. mai presus de anumite fdrme si de anti-
mite idel metafisice. Deci, la 1848, all venit intfo
tarn de Intunerec, o tarp de miserie, de nedreptate,
intt'a -tiara in care milioane de creating vii, supuse tit-
turor maltratarilor, etall reduse la o situatie mat rea
une oft si decit a dobitoacelor. Ail venit In aceasta
tar& cu gindul sa ridice steagul tricolor, care, In astfel
de imprejurart, nu putea fi dealt o zdreanta, si all ri-
&cat zdreanta for cea minds, all adunat imprejurul
el lumea strigind tret ouvinte straine pe care nu le
Intelegea: libertate, egalitate, fratetnitate, In schimbtil
carora trebuiall sa se auda doul yeah! cuvinte roma-
nestt: ontegie si dreptate!
Ad venit si ail facut In Bucurestt revolutiune". Nu
rliscoala, nu ridicare a poporulul: revolutiune !
All facut revolutiunea cu lipscanit greet din Bum-
Testi, all facnt-o an frarquziril de la Paris. All oteat
Auvernul provisoriu". Ati visat Adunart nationale. Ail
Inceput a corespunde on nu still tine din Londra si
en nu still One din Paris. 4i In vremea aceia teranimit
11 cereafi sa se ridice impotriva asupritorilor.
4i tsranimea va fi zis acestor necunoscuti:
Oare nu sinteti si d-voastra dintre aceia P Ce
voids facetY cu not ?
Voim sa va dam libertate, fraternitate, egalitate.
lar, data vett mud totue de foame, TOM ridica de-a-
supra voastra, imbuibatt cu apa chioara a fraternitatiT,

www.dacoromanica.ro
 Trelsprezece Mart 303

libertittil Si egalitittil, vom ridica un monument mate

din t,arlha voastra muncita, pentru ca O. se arate ca
aid a trait In suferinta qi a Murit In parasire ten popor I
§i all venit, d-lor, Intfun anume moment, chematl
de un Moldovean de inima, pe care trebuie sa41 pre-
tuim, de Ion Ionescu de la Brad, ad venit teranl din
Coate colturile Teril-Romaneqtl, ca la judecata, all ve-
nit de s'all adunat Intfuna din Wile acestul mare
crag, de s'all adunat pentru dreptatea lor. §i, pe dnd
donmil aceia din Paris, dintre can nidunul n'avea
treizeci de an! §i can erail plinl de intelepciune po-
litica qi de mare experienta, pe clad domnil aceia
se multarniad cu exhibitia tricolorulu!, el s'ad adunat
si au 'orbit gospodareqte, ail vorbit frumos si respec-
tuos fats, de ciocoimea care traise necontenit pe spi-
narea lor gi pe sufletul !or, care-I impiedecase sa se
Int:tete catre cultura. All vorbit frumos oi all cerut, nu
sa li se dea dreptatea, cis li se acorde voia s'o
fascumpere.
Ail cerut sa.-st rascumpere demnitatea omeneasca,
all cerut salt rascumpere pi mintul muncit time de
doua mil de an!, neam de neamill lor. All venit salt
rascumpere dreptul de all avea un be pe brazda
un loc supt soare.
§i stitl ce li-ad spus ideologil de la 1848, plinl poste
cap de ideile frantuze§t1 ? Nu-I de aceasta grabs; grab'
hi este sa negociem cu Tamil si on Ruqil, ;ii cu dracul
i cu lacul, pentru ca lucrurile celelalte se pot face
iliac tarzid. Judecatl data se putead face ma! tarzill!
Aceasta all flout. Aceasta o poate face tineretul
instrainat al claml diriguitoare a unul popor bind el

www.dacoromanica.ro
304 0 lupta literary

pierde legaturile cu familia din care a plecat, clad

pierde legaturile cu Cara in care s'a ndscut §i cu po-
porul pentru care trebuie sä se lupte.

Stiti care a fost resultatul.

Din cite revolutil au fdcut popoarele in 1848, nicTo
revolutie n'a cazut maT adinc In noroid decit revolu-
tia boiereascd decit revolutia frantuzita de la 1848.
Alte revolutiT ad fost innabusite in singe, In and Lard.
ad cazut oameniT dreptI cti ochiT la ideal; in Cara
noastra s'a1 risipit fruntasiT in dreapta §i In stings,
in Cara noastrd, ad rupt pamintul In fuga fruntasiT,
Vara sä se mar uite Innapoi.
Si atunc!, d-lor, .daca nu erad citiva feciorl de O-
ran! cari, in momentul cind ad vazut oastea turceasca,
suind spre Dealul Spire!, ad simtit miscindu-se ceva in
inimile lor, s'ar fi innabusit aceasta revolutie fd,rd, sd,
se verse o picatura de singe. Revolutie fara, o pica -
turd, de singe, revolutie fdri, lacrAml venite din inimd, ,
cine a vazut vre-odata aceasta enormitate, cine a
vazut vre-odata aceasta stupiditate In viata popoarelor
NoT am fost chemati prin boierasil nostri frantuziti,
prin entusiastii bonjuristi de la 1848 ca sä incercam
aceasta last imitatie a unei miscall nobile ; si cu a-
ceasta ne-am fi ales fard ace! Medi din popor cari
ad infruntat tunurile turce§ti pe Dealul Spire!. Teranii
aceia cari aduseserd, innainte dreptatea for In cuvinte
cuviincioase, teranil aceia cari nu §tiad de libertate,
egalitate si fraternitate si de steagul tricolor, teraniT
aceia ad murit cu pieptul Innaintea tunurilor si pus-
tilor uneT armate de atitea or! maT mare decit a 1°14

www.dacoromanica.ro
 Trelsprezece Mart 305

§i a mai venit, d-lor, cu vremea Inc& o generatde

de tined plecat! In Apus. Ace§tia nu se ducead, In
atitea casuri, nicT pentru carte, nicf pentru ideT libe-
rale: se ducead pentru a straluci cu gheat& frantu-
zeasca, pentru a staluci cu Imbracaminte §i palariuta
frantuzeasca, pentru a straluci cu bastona§ frantuzesc,
pentru a straluci cu o obraznicie pe care o cred fran-
tuzeasca!
D-lor, multe Insu§irT are poporul acesta frances, dar
nu oricine le poate descoperi. Insu§irile lui cele bune
nu umbla pe strada §i maT ales nu umbla pe strada
la un anume ceas de noapte §i nu se intilnesc In mice
cafenele §i clrciume deschise °rim!. Aceste Insu§irl
marl ale poporuluT frances, care fac din poporul acesta
§i vor face totdeauna dintrInsul unul din cele mai
marl §i cele maT nobile popoare din lume, Insu§irile
acestea se gasesc in §colile francese, Insu§irile aces-
tea se gasesc In societatile literare §i §tiintifice fran-
cese, se gasesc In sfinta familie a burghesieT francese,
care este temelia neamulul. ET bine, In locurile aces-
tea n'ati patruns tot! baietil no§tri can ail plecat cam
de pe la 1880 ca s& se adape la civilisatia Apusului.
Multi credeall numal c& aid In tar& era prea putina
civilisatie pentru tinerI menig la un rol a§a de mare:
adeca la friseril no§tri prea putin talent in a stircui
mustata, iar la profesoril no§tri o prea adinca igno-
rant, a filosofiel de cafenea.
Prin urmare eT s'ad dus sä gaseascl. alto lucruri la
Paris. N'ad plecat onT n'ail lost trime§1 din iu-
bire de cultura, din iubirea unel !del; n'ad plecat maT
ales din iubirea noastrA, n'ad plecat ca sa ni fac&

www.dacoromanica.ro
306 0 lupta literary

bine cu ceia ce vor lucra In calea for de munca, ci

din sentiment de despret fata de nof s'at aruncat In
bratele culturil straine din acele locuri §i s'ail Intors
cu un sentiment de despret inzecit, Insutit §i Inmiit
fat& de no!.
N'ad tinut sa pastreze rostul for romanesc decit in
dour, lucrurl care, singure, nu valoreaza nimic: ad
tinut sa, pastreze un nume care suns frumos §i. care
nu e un nume oarecare de rastaguouere, iar In afara
de aceasta ad tinut sa pastreze aid In tarn acele le-
gaturi care pot pregati pentru o cariera politic, §i
pentru o caries, practica. Atita li-a ramas din rostul
for romanesc. Tot ceia ce ad adus de dincolo n'a fost
pentru folosul nostru, §i a fost §i spre mai adinca sca-
dere a acestei clase.
Chiar eel bun! sad. Intors a§a, !nett abia f§T mai
recuno§tead Cara; §i putini s'ad deprins de atunci a
o cunoa§te, §i mai putini a o ,iubi.
i astfel ad trecut imprejurari 1nsemnate pentru
timpurile noastre, ad trecut patruzeci de.ani de lini§te,
o jumatate de veac de lini§te, gi, cind va veni cineva,
un istoric pe care nimeni 0, nu-1 poata. banui de
partenire sad vehementg cind va veni cineva
§i va Intreba pe aceasta generatie: Ce a! facut cu
talantul pe care ti 1-a dat stapinul tad ? Ce a! fcut
cu mo§tenirea pe care generatiT muncite §i viteze ad
lasat-o timpurilor noastre? Ce a! facut cu acef patru-
zecl de an!' In cari anumite popoare, cum este popo-
rul bulgaresc, s'ail ridicat din nimica §i se afla in unele
privinti pe aceia§i treapta cu not §i in anume prwing
mai presus chiar decit noi? El vor raspunde: In ace§ti

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 307

patruzeci de and am vorbit gi cetit frantuze§te, am

exploatat teranul, ne-am dus pe la Paris, ne-am tu-
tors batjoccrindu-ni tara qi am murit avind mIndria
c sintem mal putin Romtni dealt altii.
Aceasta este scara desnationalisaril clasei noastre
diriguitoare; aceasta este povestirea pierderil unor and
pretio§1 din viata noastra contimporana, aceasta este
istoria scaderil unei clase conducatoare gi a Indepar-
Uri! until popor de pe drumul firesc pe care-1 arata
trecutul qi care duce la viitorul sad.

0 alts conferinta va fi tinuta cu prilejul repetitiel

acelor lucruri frumoase care se vor petrece In vecina-
tatea noastra chiar in aceasta salt Joi,la acela§1 ceas,
gi In aceiagi salt', dad, ne va Ingadui lumea. cad d-voas-
tra qtig bine ca aceasta conferinta trebuia sä se tint',
la Liga Culturala; venerabilul pre§edinte al Ligel Cul-
turale Ins& a crezut el trebuie sa ni refuse acea said
pentru inconveniente sociale; de la Liga Culturala.
am mers deal pe la numeroase alte sale care toate
ni -au fost refusate pentru motivul ca, precum se §tie
In Cara aceasta, respectuoasa de ordine, studentimea
anului 1906 este privity ca un element de scandal.
Prin urmare, daca ne vom putea Intruni In aceiasT
sail, vom vorbi despre partea frantuzita, despre par-
tea Instrainata a neamulul, despre domeniile instrai-
narii clasel noastre diriguitoare, ca stt vedem §i in
cercetarea amanuntelor vietii noastre cit de putin a
ramas romaneso: ca limba de astazi, ca amintiri ale
zilel de ieri eel ca presimtirT ale zilel de mini.

www.dacoromanica.ro
308 0 lupta literary

§i, d-lor, am primit astazi dimineata o scrisoare in

care, prin mine, d-voastra era invitati la moderatie.
Aceasta scrisoare vorbia de doua lucruri: ca incon-
testabil este multa fatalitate in acea directie a in-
strainarif §i ca este foarte trumos ca oamenif sä sa-
crifice tot timpul lor, sa Intrebuinteze toate relatiile
for sociale pentru a ajuta pe saraci.
La, aceasta scrisoare am raspuns prin alta, pe care-
sa-ml dati voie sa o resum fn liniile ef generale:
Am spus: este In adevar o fatalitate ca, astazr
clasele noastre diriguitoare se afla in gradul de instrai-
nare pe care-I §tim, dar fatalitatea aceasta este ca.
o infirmitate ru§inoasa care se ascunde §i care se in
cearca a fi lecuita cu sirguinta, iar nu se exhibeaz'
nu se scoate In vileag ca un titlu de merit. §i totu§
la not o astfel de infirmitate se exhibeaza ca un me-
rit on de cite on fats on un popor ale carui idel, ale
caruf sentiments, a caruf limb& §i al carui scop sint
bine cunoscute, se proclama o alta limbs, care cu-
prinde alte amintiri, care se Indreapta catre alt viitor
§i care inseamna un element de 1nstrainare §i de sig.,-
biciune §i poate de peire In viitor a poporuluf nostru.
§i am mai adaugat In acea scrisoare: ma void duce
la oara 6, §i void Linea, impotriva oricui, aceasta con-
ferinta; iar, dad, ma Intrebi ce vor face studentil, ti-a§
putea spune: aceasta nu ma prive§te. Dar din cele ce
am vazut ieri, presupun ceia ce vor face studentif.
astazi.
Studentil de azi nu mai Sint cei de acum cin-
sprezece, douazeci de an!, cu cari erail deprinse ad-
ministratia §1 politia de atunci. Studentil ace§tia de

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 309

&stag vor manifests cu cea mai innaltA disciplina. §i

am zis iar&si: void numAra Intre cele mai frumoase
zile a mete, si o void socoti ca una din cele mai fo-
lositoare ale timpurilor din urma, aceia in care; impo-
triva tutulor puterilor, Impotriva tuturor ispitirilor si
tuturor inriuririlor, impotriva tuturor intrigilor si min-
ciunilor, niste tineri Barman! §i far& sprijin, tined cirri
n'au fort nici indemnati, nici indreptati de nicaierT, vor fi
izbutit sA aducA desvoltaril civilisatiel romanesti unul
din acele foloase care nu se URA.
Trecind acum de la ceia ce a cuprins aceastA scri-
soare, void mai spune Inc& un lucru pe care nu-1 pu-
team cuprinde in ea, dar pe care vi-1 pot spune ed
de-a dreptul. MA vet! intreba: ce sA facem ? VA -void
spune asa: In situatia mea, la vrista mea nu pot merge
cu d- voastrA... (Unul ride).
D. N. lorga: Nu ride: Vei vedea ca n'ai de ce ski rizi.
Clci mai la urma urmei a dori sa, am situatia si
vrista d- voastrA ca sA and duc, cu dreptatea si cuviinta
mea, pan& si acolo undo se impunge lumea cn tesa-
-cul sad se InlAtur& lumea cu cotul.
Dar, daca mA vets intreba ce a fi flout ed find
in vrista si in situatia d- voastrA, a fi fAcut urmAto-
rul lucru: m'as fi dus innaintea acelor oameni cari nu
recunosc sufletul romAnesc, ci numai existenta mate-
rial, a unul popor roman. M'as fi dus innaintea aces-
tor oameni si as fi stat pe Piata Teatrului i impre-
jurul pietel un ceas, doul, trei ceasurj, si n'as
fi Mout nimic alt decit ag fi cintat acel imn care re-
suml vechile noastre lupte din Ardeal, acel imn la
auzul cAruia se va cheltui acolo Inc& multi, vitejie

www.dacoromanica.ro
310 0 luptg literary

romAneasca; m'as fi oprit doua-treT ceasurT pe Piata

Teatrulul si as fi cintat senin si cu ochil spre viitor:
Desteaptl-te Rominel
D-lor, se Intfmpll ca, In Imprejurari care nu sint
cele mal bune, sl Intilne§t1 oamenT cum se cade. Este
foarte curios c5. se d5, Intruniril acesteia un caracter
tulburator pe care nu-1 are, ad ered c5.,, dad. este
un om ce nu poate fi banuit de aptitudini tulburl-
toare, slut 11r5, Indoiala et.
4i se mat Intimpll el la o astfel de intrunire tre-
buie sa, Main pe prefectul politiel.
Da, d-lor, nu e de ris. E un om foarte cum se cade.
MultAmit5. in!, d-voastra la Ateneil ai! putut Impiedeca
tinerea conferintel straine.
0 voace: Sä traiasca!
Nu: Tralasca !,," ; aceia i-o vetT spune-o luT la urma.
Multamita luT, zic, 41 putut demonstra ma de frumos
§i asa de senin la Atened. Iata ce zice In adevgr unul
din d-voastra:
D. prefect al politiel ni permite s1 cintam, dar atit."
Atha e tot! Atit: Sa. cfntatl De§teapta-te Romine"
§i sa, va juca41 danturile trel ceasur! pe Piata Teatrulul
National.
V.
Conferinta de la 20 Mart 1906'.
Domnilor,
Acum, d-lor, sarmi dati voie, tocrnal In leggtura ea
1 La adnuarea chiamatti de scriitoril romin!, In frunte cu d.
Al. Vlahutii. S'au cetit telegrame de aderenta din toate provin-
ciile RomInimil.

www.dacoromanica.ro
 Trelsprezece Mart -311

unanimitatea acestor telegrame si cu sentimentele atft

de onoratoare si de sincere care se exprima in ele,
O. NT& arSt dorintele noastre, ale tuturor scriitorilor
de acum, cred, In ce priveste chemarea literaturil ro-
m&nestl actuale.
Miscarea din urma s'a Mout pentru limba roma-
neasca care serv& drept vesmtnt cugetaril romanestl
ci da astfel nactere literaturil romanectt.
Literatura aceasta pan& mar daunazI era socotita,
numal ca un fel de podoaba, sad, cu un cuvInt vul-
gar, ca un fel de floare la ureche". Pe ling atitea
lucrurl practice si folositoare era si aceasta literature
romaneasca, un numar de cart!, risipite prin vitrine,
pe ling& multe cartl numal frantuzest1 odinioara, frau-
tuzestl, italienestl, nemtesti si englezestl In timpul din
urma. Cugetarea romaneasca era un element folositor
numal In ceia ce priveste aplicatiile el practice: ora-
toria romaneasca era necesara numal In ceia ce pri-
veste legaturile el cu viata deosebitelor partide. Cit
priveste ideia romaneasca, ea era considerat& ca o
utopie a citgrva naivT, a cItorva nebuni, sat, ca s&
intrebuintez un termen mai recent, a citorva dese-
ct ilibratI".
Prin urmare se zicea: sIntem mult.amitl ou viata
practice,, entem multamitl cu viata des&virsit ma-
terial& pe care o traim de la o bucata de vreme.
In viata aceasta nnaterial&, practice, preocupata de pro-
bleme politice de ordin nu tocmal superior, de probleme
economice nu tocmal bine studiate, de interese parti-
culare, in aceasta isT are rostul poporul romanesc.
A ceasta conceptie era o mare gresala din ma!

www.dacoromanica.ro
312 0 lupta literary

multe puncte de vedere: poporul romanesc nu repro-

sinta numaT cele case milioane care locuiesc Romania.
De o parte si de alta a granitelor noastre traiesc Ro-
n:Lint Unil dintr'insii ad fost odinioara Impreuna cu
no!, atunci dud Prutul nu era o granita a noastrA si
atunci chid partea de Nord a Moldovel nu fusese In-
strainata; traiesc alt! RomInT cari n'ai'l facut parte
niclodata, din viata de Stat a noastra si traiesc atItia,
si dintr'o categorie si dintr'alta, cari poate nu vor avea
niclodata bucuria de a sta supt acelasT steag cu no!.
Si legaturile acestea Intros Rbminil de aid si RominiT
din pa,rtile celelalte, Intro RomIniT de peste Molna, de
peste Prut si de peste CarpatT si chiar Intro ace! Ro-
mInT cari traiesc In regiuni Indepartate si no!, legatura
Intro totT acestia nu poate sa, fie nicl taria partidelor de la
no!, nicT interesul economic, nici interesul politic, nicl in-
teresul particular care poate calauzi pe unul sad pe altul.
Intro nol si tot! acest! Romini desbinatT, intro no! si tot!
acest! Romin! din cari o parte numal se gaseste supt stea-
gul regelu! Romanies, Intro tot! acest! Romtn1 instrai-
nati sad desrobiti poate sa fie totusi o legatura mare,
trainica, o legatura sfinta. Si aceasta legatura, care
nu e de ordine materiala, care nu are a face cu oa-
meniI practici, aceasta legatura care nu e positiva ca
a nevoilor si a Intimplarilor de toate zilele, este marea
legatura morals, marea legatura tare a limbi! noastre
literare, a limbi! unitare In care ni se Intrupeaza si
trecutul si aspiratiile viitorulu!.
Pot sa, faca, domnilor, politics de realism, pot sa faca
politics, de oportunism, de si o fac si ele cu jertfirea
multor interese, acele popoare care se gasesc reu-

www.dacoromanica.ro
 TreTsprezece Mart 313

nite in acela§T Stat, Intr'un Stat unit, care-0 are

toate mijloacele sale de actiune, toate garanttile sale
pentru viitor, care-§T are toate asigurarile sale In present.
Dar aid ne gasim numal o parte din poporul nos-
tru : numal o parte este Intr'un Stat, periclitat §i acela,
pe cind atitea elemente vrednice din acela§T popor
roman se ggsesc supt stapinirea strainilor.
In asemenea imprejurarl nu putem face politica zi
de zi, ceas cu ceas, clipa de clip& pe care o pot in-
gadui neamurile unite, neamurile fericite. Si numaT
atuncl vom putea §ti unde sa Indreptam silintile noas-
tre §i unde sa revarsam sentimentele noastre, cind
ni vom da sama pe deplin de adincimea nenorociril
In care am trait totdeauna §i traim pans azi. Pana
cind xlu ni vom indrepta toate silintile pe care le pu-
tem cheltui, §i trebuie sa le cheltuim, pentru a trai unitar
suflete§te In mijlocul de primejdie §i de suferinta In care
ne gasim, pang atuncl legatura aceasta nu va fi pe
deplin desavir§ita. Prin urmare noT, ca un popor Impartit,
ca un popor periclitat, pindit §i amenintat, ca un po-
por care nu poate Intinde catre fratil sal alt mijloc
de ajutor decit numal acela care vine din vorbirea
limbiT, din cultivarea literaturil, din desvoltarea idea-
lulu!, ca un astfel de popor, zic, nu putem sta alaturl de
popoarele realists, socotitoare, nu ne putem mul-
tami cu pomana de viata practica pe care o aruncg
fiece zi, ci toate silintile noastre trebuie sa, se indrep-
teze Intfacolo ca sa facem cit mal puternica, cit
mal trainica legatura tuturor Rominilor intr'un cult
§i late° ideie!
Si maT este un motiv, d-lor. E foarte gre§ita pare-

www.dacoromanica.ro
314 0 lupta literary

rea aceia care crede ca. materialitatea unur popor vine

din alte fenomene materiale, care crede prin urmare
ca dintr'o organisatie curat brutal, se trece la alts
organisatie brutala, ca din lucrurile care se OA, se
simt, se pipaie, se trece la alte lucruri care se vad,
se simt §i se pipaie. Toata infatisarea unu! popor In-
tr'un moment dat nu-1 altceva decit efectul unei idel a-
propiate sad departate; tot ceia ce se ail& la un popor
intr'un anume moment, nu porne§te decit de la aceasta
desvoltare a idea, pana ce ideia ajunge la deplina-
tatea ei luminoasa, in toata puterea el invietoare,
pans, ce ea se poate transforma deci in materialitate
trainica, durabila. Tot ceia ce avem astazT vine de la
o ideie mai veche, de la o lupta in numele ideilor;
totul nu este decit efectul unor lung1 desvoltarl ideate
pe care parintii, mosa §i stramo§ii no§tri ad conti-
nuat-o veacur! Intregi. Si, cind no1 datorim totul
unor astfel de idel mintuitoare, nu putem zits.: ce ni
pass noun, de asemenea idel, ca una cari trim din
viata noastra de astazi, din pin a trupeasca de toate
zilele...
*
Pentru ca sa, vedet.1 ca toata desvoltarea noastra
vine de Ia mersul ideilor mintuitoare, va void arata
ce a facut literatura rornaneasca pentru acest popor.
Se va vedea ca tot ce stapinim astazi nu e, mat Ia
urma, decit efectul desvoltAril unel literature pe care o
putem urmari din secolul al XVII-lea pana In timpu-
rile noastre.
SA, ne gindim ce era neamul nostru In acel secol
al XVII-lea. Eram supu§1 robie! turce§t1. In tara noas-

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 315

try,, o mare parte din clasa dominants nu era de ori-

gine romina; cultura noastra nu era in cea mai mindra
parte cultura romina ci cultura slavona sail greceasca.
Societatea romaneasca din Moldova sail din Tara-
Romaneasca parea o societate menita peirii.
In aceste momente ad aparut citiva oameni luminat/
cari s'ad adapat la izvoarele civilisatiei europene, ale
Poloniel vecine, si ad stabilit In Moldova marea
scoala a cronicarilor: a Costinestilor si a urmasilor
vrednicl.
Dintre acestia, Dimitrie Cantemir a afirmat in auzul
unul popor menit liner decaderl rapezi si disparitiel
din rindul neamurilor, a spus In urechea acestui popor
ca, cu toata umilinta presentului, el este vrednic a se
socoti Intro cele d'intaiti neamuri din lume, de oare
ce originea lui este o origine care nu cedeaza alteia
In ce priveste Insemnatatea si nobleta si care nu
poate inspira mal putina mindrie decit originea color
d'intahl popoare ce se afla In lumea civilisata. Cos-
tinestii: Miron, Nicolae, urmati de Constantin Canta-
cuzino Stolnicul si de Dimitrie Cantemir, all spus
Rominilor de pretutindenl, si nu numaf Rominilor din
Moldova, cacT atunci pentru intaia oars, s'a vorbit
despre Rominii din toate partile si de peste toate
hotarele sfisierii, li-ad spus: vol veniti de la Romani ;
strabunil vostri au facut parte din acel neam care a.
stapinit odinioara lumea Intreaga; niciodata nu Vag
clintit de pe phmintul acesta romAnesc; neam de nea-
mul vostru 1-a aparat cu toate puterile for de jertfa;
nu v'att departat niciodata de pe acest pamtnt sfirqit
prin munch, si lupta, ci, prin urmare, de la departatil

www.dacoromanica.ro
316 0 lupta literary

coloni romans §i pan& in timpurile din urma a fost

In aceste parti o continuitate, o singura i nedespar-
-tita viata romaneasca, ce porne§te de la Roma eterna.
§i neamul acesta, care 'Area menit peiriT, care statea
umilit innaintea tuturor celorlalte neamuri, neamul
acesta care era strivit supt calcliul Turcului §i stens
de git de foamea rapareata a GreculuT, neamul acesta
a inteles pentru intiia oars, ca, este pentru dinsul o
ehemare, ca, are pentru ce intrebuinta silintile sale,
§i in puterea idea neamului a inteles ca este pentru
dinsul un viitor, ca are pentru ce Intrebuinta zel §i
putere. i, acestea descoperindu-le, al nostri ail Intre-
prins o .mare lupta, lupta de pe urma careia ne-am
regenerat.
Forte materiale, d-lor, eraul; eras totT,Domnul, boierif,
oastea, negustorii cei bogati §i puternici, oamenT din
Coate ramurile vietii romane§ti. Dar nu prin fortele acestea
materiale am inviat, nu prin fortele acestea ne-am ridicat
din adinca umilinta §i din marele despret de not in§ine:
ne-am ridicat prin ideia pe care trei-patru oameni,numal
trel-patru oameni al unui popor de mai multe milioane
au facut-o sa scinteie pentru a ne mintui.
Aceasta este cea d'intaid datorie pe care o avem
fats de ideie, acesta este cel d'intaid serviciu vrednic

oarii,-
de recunoqtinta. pe care ni 1-au facut scriitorii, croni-
deocamdata pentru decoperirea principiului
romhnesc in trecut. i, multamita, acestor cronicarT, nu
ne-am pierdut cu totul. In veacul al XVIII-lea marele
curent al grecismului, cu §colile innalte grece§ti, cu
parte din clerul innalt apartinind nationalitatil grecesti.
cu atitea institutii de caracter strain, ne-ar fi Inghitit.

www.dacoromanica.ro
 Trelsprezece Mart 317

Dar s'a mentinut ceva din acea notg de mindrie §i in

tot cursul secolulul al XVIII-lea, §i aceasta a facut
sg ne pgstrgm.

Au venit dupg aceasta o mina de oamenl cari au

trezit din noil aceasta, ideie, cari i-au dat iarg§T strg-
lucire, §i, rgspindind-o larg, ne -au ajutat in chipul cel
maT puternic sä ajungem la sterile de astazi.
AlaturT de noT, in tarn strging, erad RominiT din Ar-
deal. Oraele le aveau acolo Sa§iT du§manT a! nea-
mulu! nostru; cea mai mare parte din stlpinitoril de
mo§ii eras! Unguri, cari priviad pe teranil romini ca
pe ni§te dobitoace legate de brazda lucratg din neam
in neam in folosul altora; teranul nostru din Ardeal
n'avea nicTun drept: nici macar dreptul la compati-
mire, nicT macar dreptul la mild nu-I avea tergnimea
romaneacsa din Ardeal. Ea nu avea niclo clash, con-
ducatoare: preotif erau in rind cu teranii, preotii,
ca §i credincio§il lor, abia dace, §tiad sa ceteasca; nicI
din§ii nu erati crutatT de domniT pamintulul, de ora§enil
din tirgurT, ci despretuitl intocmaT ca teranii.
Si din mijlocul teranilor acestora s'a ridicat o treime
de preoti sgracT, o treime de calugari umilT, farg nicT-
un fel de boggtie, Mr& nicTun fel de sprijin, farg ci-
tu§1 de puting nobletg a singeluT. Ni se pare ciudat
cind ne uitam in dep.rtarea veaculuT al XVIII-lea spre
a vedea pe incepatoril regenergril noastre nationale cg,
in loc sä ggsim cine §tie ce insemnatate de putere,
de boggle, de rosturT materiale, descoperim pe acet
trel saraci cleric!: Samuil Micul sail Clain, Gheorghe
SincaT si Petru Maior. Iara§T numal trel oamenl, cari,

www.dacoromanica.ro
318 0 lupta literara

acestia, nu stateau bine nicl macar cu Biserica lor.

Biserica for era Biserica unity din Blaj. Acolo, la a cea
Biserica, era un Vladica foarte bogat, care a intemeiat
atitea asezaminte, despre care s'a vorbit cu mutt&
laud& In timpul sail si cu multa laud& si dupa timpul
sad; acel Vladica insa, loan Bob din Blaj, care n'a In-
tales pe SincaI, pe Micu si pe Petru Maior, acel via-
dica a fost puternic prin mitra si cirja lul, prin bogatia
lul, prin sprijinul ce i-1 dadeall cirmuitoril, dar, dusman
al conducatorilor intelept1 a! poporulul nostru, el a
cazut indata dupa moartea sa in despretul tuturor
generatiilor urmatoare. Si aceI trel bietl c&rturarl,
dintre cari Samuil Clain a murit In miserie, dintre
cari Gheorghe Sincal a ratacit pribegind si abia a
gasit un adapost la un scolar al sail, la un strain,
abia a gasit un locusor unde sä moara, cu mult In-
nainte de sfirsitul firesc al zilelor sale, iar Petru
Maior a fost multAmit cu o bucatica de pine in si-
tuatia mica de protopop al unul indepartat Tinut
muntos teranesc din Ardeal, bucurindu-se apoI fad,
de margenl cä si-a gAsit hrana in corectarea car-
tilor romanestI ce iesiau in Buda, acestl trel at.
fost oamenil marl al Rominilor din secolul al XVIII-lea.
El ad putut face mai mult decit tot! canonicil lui Bob,
ail putut face ma! mult decit toata bogatia lul Bob,
au putut face mai mult decit toata stAruinta in a ne
tinea supusl, in a ne impiedeca de la cultura, si a Sa-
silor, si a Ungurilor, si a GuvernuluI impar&tesc chiar
la o anumit6. vreme. Ca si faima scrisuluI for si ideia
care pornia de la acest scris nu s'a oprit numal In
Ardealul rob, ci a mers mult mai departe: ea a stra-

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 319

batut §i aid. 4i a venit o clips, cind unul care era

sa, fie episcop in Sibiid s'a coborit ca dascal sarac in
Tara-Rom aneasca, Gheorghe Lazar, a caruia sta-
tuie, de marmura alba ca sufletul sad, se ridica in
fata celuT d'intaid a§ezamint romin de cultura a tine-
rimil, in fata Universitatil din BucurestI.
Gheorghe Lazar a venit ca pribeag, abia imbracat
In haine proaste, fara niclun ajutor din partea ni-
manuT, fara niclun viitor care sa, se deschida inna-
intea la A venit ducind cu dinsul numal invatatura
14 care cuprindea In sine ideile mintuitoare ale
celor treT calugarT §i preotT saracT din Ardeal. Cu
aceste fdei mintuitoare §i cu nemargenita bunavointa
qi caldura sincera care stateat in sufletul sad, a
maT venit el la noT. 4i n'au trecut nici douazecl de
anT §i toata viata romaneasca a tost prefacuta, §i In
Muntenia §i in Moldova, prin actiunea acestuT pribeag
sarman, coborit din Ardealul iobagilor. Iata ce poate
face ideia in desvoltarea unul popor !

4i supt actiunea acestel ideT s'a intemeiat la noT,

de prin aniT 1830, §i a tinnt pana la 1859 decT
vreme de vre-o douazecT de anT o literature cu
efecte ala de binefacatoare, incit abia acum putem
sa le pretuim. Literatura aceasta avea in fruntea el,
nu numaT oamenT me§terT in a aseza cuvintele unele
dupa altele, nu numal oamenT istetT in a gasi cu-
vintele care stralucesc §i uimesc, nu puma! oamenT
experientl In a descoperi §i realisa frumosul, ci a gasit
apostoli a§a de adevaratT ca scriitoriT acestel literaturT;
oamen! cu o adinca bunavointa fata de tot poporul

www.dacoromanica.ro
320 0 lupta literara

romanesc, cu o innalta congtiinta de datoriile lor, °a-

men! de jertfa, oameni de munca, °amen! de solida-
ritate nationals. i, atunci, printr'un Asachi, printr'un
Eliad §i prin toil ace! cari ad venit pe urma lor, s'a
intemeiat pe pamintul acesta romanesc pentru intaia
oars o literatura modern& ale carii principil binefa-
catoare ne-all trezit din starea in care ramasesem
pans atunci.
§i a venit anul 1859, at Uniril, a venit o vreme
noua pentru noT. Era firesc lucru O. se a§tepte ca li-
teratura romaneasca sä Indrumeze §i mat departe
desvoltarea politics §i sociala, sa Indrumeze innain-
tarea poporului romanesc. Dar atunci, d-lor, de pe la
1859 innainte, literatura noastra face o mare gregala,
care a impiedecat foarte mutts vreme desvoltarea
noastra, normala in secolul al XIX -lea. Literatil ve-
nig pe urma lui Lazar §i a scriitorilor de la 1830-1859
n'aa Inteles misiunea lor in acela§! fel cum o !late-
lesesera innaintaqii lor. ET n'aU inteles ca literatura
unuT popor cu originea departata trebuie sa urmeze
totdeauna o indrumare normala, cacl niclunel gene-
ratil nu-1 e ingaduit sa inceapa, din nos calea in-
ceputa qi dusa pans la o bucata de vreme de in-
naintasi.
El n'ail inteles ca trebuie sa fie o continuitate
desavir§ita intre Innainta§T qi urmasiT lor, n'aU in-
teles ca literatura trebuie sa, se inspire innainte de
toate de la nevoile gi aspiratiile poporului in mijlocul
caruia traie§te, n'aa inteles ca numal cu aceasta
conditie literatura are, in acela§! timp, §i caracterul
trainic qi caracterul mintuitor, ca numal pornind de

www.dacoromanica.ro
 Trelsprezece Mart 321

la toata cuno§tinta poporuluT in mijlocul caruia se

ive§te, numal Intelegind toate nevoile acestui popor,
numal prevazind Intregul lui viitor, numal inspirin-
du-se din toata bogatia trecutulul qi presentulul satl,
literatura ajunge un factor esential in desvoltarea
neamulu!.

Prin urmare ce au Meat scriitoriT de la 1860 pana

la 1880, in curs de alt.! douazeci de anT ? S'au in-
dreptat cu lacomie tatre civilisatia Apusulul, cu la-
comie, dar nu cu pregatirea ce trebuia pentru a in-
telege gi intrebuinta §i literatura cea veche §i lite-
ratura cea noun a Apusulul. ET n'ai facut o alegere,
n'ad facut o pretuire, nu s'at gindit c din intro-
buintarea literaturii universale, din toate timpurile qi
de la toate popoarele, ea are chemarea sa scoata in-
vataturi folositoare, s Intrebuinteze modelele veg..
nice pentru binele gi proptigirea poporului romanesc. Au
uitat scriitoril ace§tia chiar ea este un popor romanesc,
ea poporul acesta romanesc trale§te in multe terl,
supt multe stapiniff; au uitat scriitoriT aceqtia ca se
datoreqte ceva acestul popor romanesc, ca i se da-
toreqte cu atit mai mult, cu cit el este rams mai in
urma, cu atit mai mult, cu cit IT trebuiesc mai multe
silinte pentru a sta alaturi cu alto popoare cad
poporul care Amine in urma este distrus de cele-
lalte popoare. Acest lucru nu 1-au Inteles scriitoril de
la 1850 la 1880, ci s'ad indreptat catra un singur
izvor de civilisatie, catre minunata civilisatie francesa.

Face un pleat acela care nu recunoa§te tnsemna-

www.dacoromanica.ro
322 0 lupta literary,

tatea acestel civilisatii, precum face un Scat acela

care nti late lege marea fapta buns pe care poporul
frances, tocmai in acest timp, o indeplinise fats de
not ajutind Unirea si ajutind viata modern& a popo-
rului romAnesc.
In loc sa aduca insa o intelegere desavirsita pen-
tru literatura francesa cea bun& si cea clasica, veche,
'In loc sa aduca sentimente de recunostinta adevarata,
pentru poporul frances al can't Imparat, Napoleon
al III-lea, ajutase asa de puternic si asa de frAtesta
silintile noastre catre Unire 1 catre viata moderns, In
loc sa faca aceasta, el s'ail indreptat numai catre o
_parte din literatura francesa, catre partea non& si
chiar catre partea mai putin buns a literaturii noua. 4i
atunci, act loc sa avem o literatura romaneasca !nen-
rita In sens favorabil, in sens cuminte si folositor, de
literatura francesa, am avut o imitatie proasta a
acelei literaturi francese, iar unii din public s'ai'l
putut Intreba: Baca este sa cetim Intr'o limba ce mi-
mei este decit o falsa romaneasca impestritata cu atit
de multe cuvinte francese, !nett alcatuteste un fel de
jargon not, un volaptik franco-romln, decit sa. cetim
In limba aceasta franco-romina, imitatir ale poesiei si
povestiril francese, sa ne ducem la Insasi aceasta
poesie, sa ne ducem la insasi povestirea francesa. §i
astfel, d-lor, s'a deprins pentru Intaia oar& lumea ss
lase la o parte cu dbsavirsire literatura romaneasca
si sa se lndrumeze catre civilisatia francesa, care da-
dea o literatura mai desavirsita, o literatura mai
spontanee, mai originals.
Acest pacat, care a Indreptat, cum va spun, In chip

www.dacoromanica.ro
 Trelsprezece Mart 323

hotaritor o mare parte din public Wire ,singure iz-

voarele straine ale literaturil noastre .mal noun, a fa-
'ut ca acea mare parte din public sa piarda interesul
pe care-1 avuse, marele interes de iubire pe care-I a-
vuse pans atunci pentru literatura romaneasca ori-
ginals, a facet, pe de alts parte, pe scriitort sa se
Invete cu o situatie artificial ./, cu acea situatie ciu-
-data a omulul care n'are mido legatura cu poporul
sad, care traieste intr'un cerc Testrins, oa si isolat, si
care face literatura numat pentru tendintele si tre-
buintile sale individuals.

Dupe anul 1880 a inceput o schimbare in aceste

imprejurari.
Pe de o parte, s'a cunoscut mat bine, multAmit&
si Junimii din Iasi, literatura germane, si cunoaste-
Tea acestet literaturi germane, aducind Inca un factor
de influent./ intru formatea literaturii noastre moderne,
a fost de un mare ajutor.
Vechea iubire pentru literatura francesa s'a fm-
binat cu iubirea noel pentru bogata literatura gor-
mand, asa inctt cea ce as venit de la 1880 pen./ in
timpurile din urma as curd.tit iarasi limba romaneasca
si gindul romanesc. Intrebind apoi tot trecutul nostru,
cercetind toate cartile literaturil noastre istorice, et
at putut crea astfel o limba care este In stare as-
tag sa exprime in forme desavirsite tot ceia oe ex-
prima alte limb! literare ale popoarelor europene.
Cad este sigur, d-lor, ca astazi In limba TOMit-
neascl se poate exprima cugetarea cea mat find., se
poate exprima simtirea cea mat gingasa, se poate

www.dacoromanica.ro
324 0 lupta literary

exprima cea ma! mare Innaltime a cugetaril, ca aceast&

limba poate fi tot asa de maiestrita cind se afia In mina
maiestrului cum shit acelea pe care le Intrebuinteaza
scriitoril ceI ma! mar! a! ApusuluI civilisat.

§i, acum, end avem o asemenea limbd, cind avem

o astfel de literatura, literatil uneI generatii noun tre-
buie sa inteleaga marea misiune care li se deschide In-
nainte si trebuie s& se Indrepte si maI mult catre tog
aceia cari pot fi Innaltatl sufleteste prin graiul si scrisul
scriitorilor, s& caute a trece peste hotarele nedrepte
ce ni salt impus si s& mearga pretutindenl; ea tre-
buie sa caute a cuprinde, a resuma, a exprima fn
forme superioare intreaga simtire, intreaga cugetare,
intreaga constiinta si solidaritatea unica a poporulul
romin de pretutindenl.
FAA, de acest scop Innalt, rivalitatile personale sat.
deosebirile de scoala nu pot avea nitro Insemnatate
hotaritoare.
Una pot s& dea pretuire mal mare elementulul
teranesc, altil pot acorda acestuI element teranesc o
valoare mar mica; uniI pot fi pentru un Imprumut
ma! mare de la literatura francesa, altil pentru un
Imprumut mar slab; uniI se pot inspira de la anumite
nevol ale poporulul romin, altil de la alto neva Dar
nicluna din aceste deosebite categoril de scriitorl
nu poate,fata de grandioasele dovezI de solidaritate
ale Romlnimil de pretutindenl, dovezi care culmi-
neaza In evenimentele din urma, nu poate sa lase
afar& din privirea sa Intregimea acestui popor.

www.dacoromanica.ro
 Treisprezece Mart 325

Si, iarA§T, se pot ivi intre nol multe netr4elegeri,

dar ele nu pot fi niciodata &la de marl !nett sa ne
impiedece de-a conlucra, on iubire frMeasca, la de-
savirgirea civilisatiei romaneqti, Intru degteptarea a-
.cestui fieam. SA luptam deci impreunA, uitind toate
duqmaniile trecutulul, sa luptam frateqte pentru acest
scop, eel mai innalt al vietim noastre intregl!

www.dacoromanica.ro
 LIV.

UN ROMAN ISTORIC.

Ciudata ideie §i la d. Gh. Silvan a scrie Vales

Alba, 1476, roman", adeca roman istoric! Nu se poate
lucru mal grew decit un adevarat roman istoric. Tre-
buie a §til perfect epoca pe care ti-al ales-o, a
traie§tI in ea ca in lumea d-tale de astazI, sa al o
neobi§nuita putere de Inchipuire, un simt; fin al evla-
viel ce se datore§te stramo§ilor §i al respectulul ce
se cuvina adevAruluT, sa capet,T graiul simplu §i cu-
minte al vremurilor patriarhale, chid tot poporul vorbia
aceia§1 limbs. Toate acestea trebuie neaplrat. A putut
crede d. Silvan c5, le are ? Daca s'a putut Insela,,nu-T
greti sä-§I poatA, §i recunoaste gre§ala. imprejurarile, lo-
cuintia, vorba, portul, totul e fal§ in aceastA carte, In
care autorul a trebuit a puie totu§1 atItea zile din
viata sa. D-sa pare a creada ca, pe vremea lul tefan-
cel-Mare se traia In Alhambra maure cu covoare de
Ispahan" ! i de fapt, nu era atunc! la Curte decit,
traiul unul Oran chiabur. Da, dar, Intelegind acest
3devar, d. Silvan n'ar putea a se mal joace cu cuvinte

www.dacoromanica.ro
 Un roman istoric 327

care, chiar intrebuintate altf el decit la locul lor, sint in

stare a uimi pe tineril cu gindurl romantice. Si, iara§1,
pe acea vreme era o curatie de simtire raspicata cum
se Intilne§te astazi numal In cele mal bune Tinuturi
terane§ti. Din potriva, la cintaretul acestel Val Albe",
jupaneasa Ruxandra halucineaza Inca §i, pe clad frage-
dul trup al micel jupanite se zbate in frigurl omoritoare",
etc. Jupani0 de-alde astea se vad tles pe Calea Vic-
toriel cind s'a lasat noaptea, §i sint foarte bucuroase
dace, se iea dupe, dinsele vre-un pan", cum scrie d.
Silvan. Gaseqti mirat neologisme ca proscrise", svelt",
hermelin", intr'un astfel de roman! De ce nu s'ar fi
Inceput asa: Alteta Sa Stefan principele era pe punc-
tul de a pleca la rezbel contra inimicilor, §i princesa
trista nu se putea consola de abandonare" ? AlaturT,
neologisme turce§ti, care nu exista1 pe vremea lul
Stefan (mehterhanele, d. p.). Sint locuri a§a de nein-
telese ca acesta (p. 105): Ce au mai ramas sa hie....
pentru Mehmet Sultan §i pentru barhiduri... §i pentru
chirchezari... qi pentru hini". Istoric sint, si nu pricep
nimic de aid ! Gre§elile de limbs: surghiund (exilata,
gurghiunita), pizanie (sic; ca scrisoare, pe cind inseamna
numal inscriptie pe piatra!) §i altele, se afla din bielsug.
Cred ca am adus o indatorire d-lui Silvan spunindu-Y,
cu toata pkerea de rail cS lucrarea sa nu e mai buns,
acestea. Nadajduiesc, de alminterea, ca autorul n'a
trirnes cartea cu alt gind decit acela, serios §i sinter, de
a ckpata o judecata nepartenitoare, °licit de aspra ar
fi ea. Judecata e aceasta : o carte cel putin ciudata.
13 Mart 1906.

www.dacoromanica.ro
 LV.

SECTIA LITERARA A ACADEMIEI ROMINE.

Adese orl s'a adus impotriva Academie! Invinuirea

el ea nu cuprinde in sinul el pe co! d'intait poet!,
.

povestitorl, dramaturgi a! Virg §i poporulul lor. I-ar fi

plAcind mal mult persoane cu individualitatea mal
putin pronuntatA si cu o activitate literarl ma! putin
harnic qi staruitor urmata. Pe de alta, parte, e de
sigur o observatie tntemeiata aceia c multe din ra-
poartele asupra cArtilor de premil slut fAcute, fiindca
nu se poate altfel, de scriitorl can vorbesc de lite-
tura poetics WA sa fie el ingil poet! sall critic!, 'Da-
men! de un gust literar tocmaT ales. Si, trecind de la
aceste constatArl, macar Intru citva adevArate, la ex-
plicarea for §i la mijloacele de Indreptare, se cere
Academie! sa fact, in adevar literard sectia sa cu acest
nume. SA lase sectia istorica istoricilor, §i oamenilor
de §tiinta a li se dea sectia fitiintificA, iar represin-
taut-a literaturii, poetil in versur! §i prow, sA. aiba In
sfir§it sectia literary,.
Pentru faptul ci£ in aceste constatarl §i dorinte se
amesteca judecata hunl §i judecata gresita, e bine
a se da unele lamurie.

www.dacoromanica.ro
 Sectia literary, a Academie! Romine 329

Academia Romany, e de sigur menita a fi un ase-

zamtnt de stiinta. In materie de limbs, ea urma-
reste cercetarea si deslusirea el in toate privintile,
prin studil de morfologie, de etimologie, de sintaxa,
de dialectologie In sfirsit. In materie de literature, ea
are In vedere culegerea, Intregirea si legatura stirilor
privitoare la scrisul nostru din vremurT. Memoriile,
zise poate gresit Ana tele", sectiel literare nu sint
menite a cuprinde poesie sail povestire beletristica
de once fel, ci filologie si istorie literary din deose-
bitele ramurl. Dupe exemplul AcademieT Francese,
a noastra a capatat Inca de la inceput sarcina de a
pregati si redacta un dictionar al limbil romine, pe
care uniT 1-ail planuit prea mare? altil prea mic, altil
prea mult stiintific, altil prea mult practic si care a
zabovit si s'a ratacit de atitea orl pang, a Intrat supt
cumintea Ingrijire de astazI a d-lui Sextil Puscariu.
Memoriile, In cite volume le avem pang, astazI, ni
dail de sigur Insa mult folclor si cite ceva de istorie
literary. Ele n'ati nicT bogatia, nicT intinderea Memo-
riilor sectiel istorice. Literature nu se prea publica si,
cind publicul asculta versurile cetite de dd. Naum si
Olanescu, el nu se gindeste sa le caute apol tiparite
In Ana le", unde chiar ele nu se pot afla totdeauna.
Poetil n'ar gasi, zi de zi, lucru In sectia literary. a
Academiel. Dar Academia are totusl o maT mare ne-
voie de dinsii decit cum cred atitia din membril el.
Las la o parte ajutorul ce pot da la dictionar, cu sim-
tul for fin pentru Intelesul cuvintelor, cu cunostinta
ce au despre bogatia dialectal& a limbil. Dar Academia,
care dadea odata in masura mare si care da si astazr,

www.dacoromanica.ro
330 0) lupta literary

cite putin, traducer!, foarte putin cetite, din literatura

latin Si chiar grecease,c1 ar trebui sa se simta da-
toare a pune la cale, cu o cuminte rinduiala Si a
vedere larga asupra intregulut, un Sir bogat de tra-
duceri din toate limbile moderne, care ar fi o comoara
pentru desa,vir§irea culturi! noastre. Cart! ca Eneida
tradusa de Co§buc or! Dante tradus de acela§1 sari
de d. N. Gane ar trebui sa Si fi fAcut parte din bi-
blioteca de traducer! rationale a Academie! Romine.
Sa se adauge acum nevoia darilor de seamy pentru
premiT, facuta cu toata competenia de maie§tril deo-
sebitelor genurl. §i, in sfir§it, oars n'ar avea nicia
insemnatate sa se vada in fiecare an, macar la se-
siunea generala din Martie, poetil linga invat.841, ochil
de lumina a! celor d'intaia ling& fruntile Weil de cu-
getare ale oelor din urma?
A pune la un loc in orlce prilej pe uniT Si pe cel-
ar fi un lucru gre§it. A face din poet!. membril
corespondent! aT Invatatilor, cum s'a Incercat cu
d. Vlahut.a, ar fi jignitor. Cel ma! bun lucru e de
sigur sä se fact, din frunta§iI literaturiT zise beletristice
nicte membri agregap la Academie, in numar nedefinit.
ET ar avea in mina for rapaartele literare, ar rindui
Si face traducerile, primind rasplata cuvenita pentru
aceasta; ei ar putea fi chemati oricind cu dreptul de
vot la acele intrunir1 ale Academie! unde s'ar simti
nevoie de din§il. Iar incetinel, sistematic, filologil §i-ar
urma la o parte activitatea.
19 Mart 1906.

www.dacoromanica.ro
 LVL

0 INTRARE LA ACADEMIA ROMINA.

Medicini0i1 in qi eT la profesoril for ci se intere-

reseaza qi de alte chestiunT decIt acelea ce se expun
la curs. Doctoril in medicina pastreaz6 amintirea pro-
fesorilor bunT ce all avut gi prind once prilej ca sä-1
maT asculte. Dec! era foarte rani-0, lume la Academia
Rorn Inl in ziva de Vinerl, 10 Mart, cind ci -a (*tit
discursul de intrare Inva,tatul neurolog d-r Marinescu.
D-sa a schitat metodio §i intr'o limbs cit se poste
de limpede progresele medicine! in ultimele deeeniT.
0 asemenea expunere, care as fi fort banalg, din
partea unuT medic oarecare, era interesanta ci in cele
maT micT amanunte- prin aceht ca simtial necontenit
cuno§tinta larga a unul mare InvAat, patrunderea,
puterea de a prevedea a unul cugetator in stare a
atingg cele mai %mite generaliser! ale §tiir4iT sale.
Ic! ci colo, d. Marinescu atingea ci intrebarT la ordinea,
zileT, preeum stares sanitary de to rea a Oranimil,
aca de rea, !nett cuvIntatorul a putut vorbi de
100.000 de pelagro§1. Din nenorocire, adaug, ase-
menea constatarT se fac In cart!, In discursur! ci se

www.dacoromanica.ro
332 0 lupta. literara,

opresc apoi acolo. D. Marinescu a citat cuvintele pline de

mil/ §i de revolt1 ale unuT om politic, care e §i mem-
bru al Academia Acest om politic, fiind la Guvern,
n'a facut Insa mai multa isprava in aceasta chestie
hotaritoare decit altil can n'at aratat compatimirea
for pentru sprijinitorul nenorocit al frumosulu!, dar
greului regat romin.
A raspuns d. d-r Babe§. D-sa a avut de Invins pan&
mai &mule nedeprinderea de a vorbi limba roma.-
neasca. Trebuie sa recunoa§tem ca astAzi profesorul
de la Facultatea de Medicina, se exprima, mult mai
bine declt alt data., §i auzitoriT at trebuit sa, simt,a,
placers vAzind silintele pe care §i be dadea oratorul
pentru a rosti frase corecte cu un accent bun, lucru
la care a izbutit pe deplin. Insu§irea de cApetenie a
scurte! §i cuprinzatoarei cuvIntari a fost insa, nu atit
o InnAltime de privire cu care d. Babe§ ne-a deprins,
o ft o caldura neobi§nuita In lludarea noului membru
e aruia IT raspundea. Prea des at fost auzite la Aca-
demie rAspunsurl care nu se ocupat de acela care
trebuia recomandat colegilor sal §i publiculuT cultural,
prea adese orT am rAmas miraV de ratacirea In alts
chestil a celul ce trebuia sa. Indeplineasca o asemenea
misiune, sat de tonul rece, de Infrinarea gindulul §i a
vorbel cind era o datorie sa, se dea mAcar la un a-
semenea stralucit prilej unit toata preOirea §i recu-
no§tinta unuT InvAat meritos, cu o lungg. cariera de
munca. D. Babe§ n'a facut a§a; §i nicTun membru al
Academie! n'a fost laudat a§a de frumos la Intrarea
sa in aceasta instit4e ca d. Marinescu. Se spune ca.
eel doi doctor! ar fi prieteni, §i d. Babe§ a aratat a

www.dacoromanica.ro
 0 Intrare la Academia Rom Ina 333

a fost profesorul iubitor al d -luI Marinescu. Aga fiind,

ar trebui ca de-acum Innainte 0, se aleaga, pentru
raspunsurl prieteni adevaratt al celul ce vorbe§te. Au-
torul aeestor rIndurl, membru corespondent al Aca-
demie, cere aceasta Inca de pe acuma.
Publicul a dovedit o simOre aleasa cind, impotriva
deprinderilor de la Academie, a Inceput sa. aplaude,
§i a urmat ltdelung, la amintirea din partea d-lui
Babe§ a sprijinulul pe care-I dadea d. Marinescu din
micul still stipendiu de student In strainatate mameT
sale batrIne.
19 Mart 1906.

www.dacoromanica.ro
 LVII.

0 CARTE DE FILOSOFIE POLITICA. A UNUI ROMIN.

Pang mat daunazI era1 foarte putine §i foarte slabe

cg,rtile menite sa vorbeasca strainatatil, care putea ho-
tart, punctul nostru de vedere in deosebite chestil
marl care ne ating. Din cind in cind cite un stu-
dent In Apus, cite un diletant arata pe scull §i mat
mult superficial parerile sale, care nu priviail si pe
altiI. De la Replica" ardeleana si de la marea lu-
crare sistematica, depling, si rece a d-lui Brote n'a
apgrut in limb! strgine si pentru strain! niclun studiu
mal intins si mai solid care sa vie de la un Romin
pentru sustinerea intereselor noastre.
N'avem astfel niclo carte de oarecare proportil care
sa a/Ate rostul §i dorintile fratilor nostri din Basa-
rabia. Nicairl nu si-ad argtat intr'o forma ma! Inca-
pgtoare §i ma! hotartta Bucovineni! suferintile §i a§-
teptarile lor. Unde avem no!, in limbile francesg ger-
mana, englesg, lucrarl asupra Macedoniel, careia totugl
pare cg i se acorda de o bucata de vreme atita
interes, care sa poata sta algturi cu acelea ce
le-all scris dusmaniI noqtri de rasa din acele part!?

www.dacoromanica.ro
 0 carte de filosofle politica a unui Romin 335

De la d. Brote incoace nu s'a adaus en privire la Ar-

deleni nimic de e adevarata insemnatate la infer-
matia europeana.
Odata, era altfel. Ce bogata, literatura de brosuri,
de articole de revista, de traducerl din literatura
noastra, de studii istorice serise In alto limbi pentru
ca sa fim cunoscuti in lume, nu s'a revarsat asupra
intteguluY public politic european intro 1840 si 1850 !
Atunci nu. stria un tinar dornic de notorietate, un
strain pripasit pe la nor, care ne maguleste fare a
ne iubi, nu scriau oaspeti pe mincare si bautura, ale
caror simpatil pentru nobilul popor romin" in tocmai
atita eft si mincarea in farfurie. Autoril brosurilor si
cercetarilor mai intinse erad dintre cei mai buni re-
presintang al generatiei tinere, care lupta, pentru vii-
torul national, de la Bratianu pink, la Ion Ghica, far&
a pomeni pe cite un Eliad, care avea mai mutt sgrija
faimel sale.
Nu Sint printre aceia can cred ca, prin astfel de
publicatil se poate schimba stuatia noastra astazi,
ca, ni se poate limpezi prin ele o case impiedecata
si tulbure.
Prin anul .1850 se scriau brosurile In! Bratianu si
celorlalti cu credinta indreptatita ca, 131e vor aduce
schimbarea lucrurilor In folosul nostru. In acele tim-
puri romantice, opinia publics, avea in unele pri-
ving drepturi pe care le-a pierdut de atuncr. Astazi
alte motive si alto puncte de vedere shit acelea care
hotarasc viata si actiunea Statelor. Cu cea mai stra-
lucita brosura polemics si cu cea mai bogata carte
de informatiuni nu capatam no!, totusi, drepturile pe

www.dacoromanica.ro
336 0 lupt& literal&

care singura mina noastra luptatoare le-ar putea im-

pune §i pe care aceasta mina nu-I Inc& destul de pu-
ternica pentru a le reclam& §i apara.
Intr'o epoch, de realism, ce n'are ochT pentru drep-
tatea desavir§ita, nu scrisul nostru pentru strain!, ci
scrisul nostru pentru al nostri, acela care formeaza o
con§tiinta national, §i provoaca sentimentele ratio-
nale, acela care treze§te, organiseaz& §i indreapta e-
nergia, acela singur ne poate mintui.
Totusl un oarecare rost i-a ramas opiniel publice,
care nu mai troneaza §i hotara§te. Pe de o parte,
oamenil de Stat, cabinetele europene, ziarele cu inriu-
rite trebuie sa capete §i de la noT o informatie bun&
in sensul nostru, care este de tale mal multe or! §i
sensul adevarului; trebuie sa opunem du§manilor no§tri
si in aceasta privint& armele noastre legitime §i drepte.
Daca tineriT cari Worn pe hirtie frantuzeste sal
nemte§te dorinti sentimentale ajuta ma! mult cariera
for decit mersul nostru, altfel este on ace! cari, stu-
diind pe deplin un subiect in legatura cu viata ro-
maneasca, it expun sistematic §i hotarit, cu toata
§tiinta ci toata con§tiinta, inteo limb& europeana.
Asa se intimpla astazi cu d. Aurel C. Popovicl,
care a trezit mi§care in cercurile ziari§tilor §i cuge-
tatorilor politic! §i poate chiar ceva luare aminte in
lumea, maT putin impresionabila, a oamenilor politic!
din deosebitele teri prin cartea sa State le Unite ale
Austrie! Marl", aparuta la Leipzig sint acum citeva
saptamini.
D. PopovicI este acela care a scris Replica, cel ma!
insemnat, mal trainic si maT luminos dintre produsele

www.dacoromanica.ro
 0 carte de filosofie politica, a until Romtn 337

literare ce as izvorit din mi§carea de acum zece an

a Rominilor din Ungaria tmpotriva unet anumite
apasarT.
Indata dupa aceasta d. Popovid a trebuit sa treaca
la hot. Viata sa aid poate servi drept exemplu tu-
turor Rominilor din alte partt cari ajung sa se a§eze
pe pamintul acesta slobod al Romania
D. Popovici n'a batut monad& din jertfele §i pier-
derile indurate de dinsul dincolo pentru izbinda cau-
ser neamulut ; n'a cerut Impamintenirea, pastrindu-se
pentru Ardealul sad. Nu s'a pierdut In multimea oa-
menilor cari se in§ira, mime vi!, suflete moarte, In
catastihurile de robie ale cluburilor ; n'a vinat nici o
situatie de ban!, nici o situatie de gloriola In viata,
noastra de aid. A avut puterea de a trai acesti zece
anT de zile, cari i-au desavir§it flinta, dindu -T o §i
mat mare barbatie §i putere de a infrunta, muncind,
ca profesor, In imprejurart foarte ostenitoare si grele,
ca profesor la §colT particulare, undo §i-a Inteles me-
nirea cu totul altfel de cum §i-o int,eleg datatoriT de
note ieftene obi§nuiti pe acolo.
Daca a facut un moment gazetarie, a facut-o pen-
tru neam, qi nu pentru vre-un partid, §i de sigur ca,
in desvoltarea ideit §i sentimentului romanesc, Ro-
mania Juna," a lui, care a disparut rapede, neflind
venita la ceasul potrivit, a facut, cu toata Infringerea
et, maT mult decit o suta de gazete biruitoare, pentru
ca n'a solicitat publicul lingu§indu-1 sau n'a solicitat
partidele minind la moara for apa din largul traiulut
nostru intreg.
In acest timp- de migaloasa mune/ nerasplatita, d.

www.dacoromanica.ro
338 0 lupta literarg,

PopovicT n'a pierdut niclo clips din vedere preocu-

patia cea mare a vietil sale: chestiunea romaneascli,
pentru care qi nu prin care, ca atitia altil, el traieste.
A cetit necontenit In toate literaturile si iu toate ra-
murile, cu gindul c prin aceasta maT ajutI si ulti-
mul stop al" cugetaril gi actiunii sale. PAn i in ce-
tirile sale de fiecare zi el qi-a fnsemnat totdeauna tot
ce a putut s6 aiba de aproape sal de departe o le-
gtitur& cu aceste marl problems de via ale neamulul
nostru. Astfel, dud a venit momentul cel ma! potrivit
pentru a se putea vorbi din partea noastra, d-sa Ill
avea cartea gata; rAmInea numal sä o coboare pe
hirtie cu toate informaVile qi cu toate solutlile pre-
gltite Qi urmlrite de maT de mult.
Fat& de State le Unite ale Austriel Marl" pot fi
multe puncte de vedere. Unil pot zice: ce ni e noun
Austria Mare, Mica, sal Mijlocie? Am gustat In de
ajuns, si nu mal putem primi nicl din paharul de
argint curat al nationalismulul celuT mal sinter, pre-
cum este al d-lul A. Popovicl. AIVI pot zice: dac5,
este vorba s5, nu fim cum am dori, de ce sA mal
schimblm qi s punem capul nostru sangtos supt
alto evangheliT ? Activistil slut slobozl s creada cl
in cercul de astazI pot lupta maT bine decit In cercul
de mine.
Cum se vede, slut multe felurl de a judeca o carte
din punctul de vedere al tendintelor sale, oglindite In
chiar titlul celel de fat.a, Fol, dac.1 nu se poate ras-
pinge cu totul parerea d-lul Popovici, are tau.% drop-
tate gi acela care credo cu., °data ce se vede cg, nu

www.dacoromanica.ro
 0 carte de filosofie politic& a unul Romin 339

putem trai, este tot una dad, ne 1nnecam in lac sad

daca ne innecam in fintin&
Intimpl&rile din ultimele zile : intelegerea intre Don-
QuichotiT coalitiel ci alcaziT de la Viena, par chiar
a, smulge c&rtil d-lui PopovicT acel interes practic,
acel folios momentan care a contribuit far& indoiala
la succesul et Dar lute° revista literarl si culturala,
pentru alteceva decit pentru aplicatiile for materials
trebuie s& se judece carp, $i, In afar& de .aceasta
aplicaVe, Statele Unite ale AustrieT Marl" are o in-
doita insemn&tate care nu se poate Inlatura prin te-
legramele neplAcute noun care sosesc astazi si pot
sosi mine, ci nicT prin p&rerea Recaruia asupra sco-
puluT politic, asupra programuluT de viitor clruia. 11
servecte propaganda acesteT puternice c&rtT. Anume :
nicairl nu va gasi cineva adunate cu atita strlduint&
informAiT aca de felurite, aca de cu gust puse la o parte,
ca In voluraul de acum al cugetAtorului ardelean. 0
astfel de lucrare poate sluji de temeiil unel literaturl
polemic° intregi, pe acest toren. In al doilea rind, este
atita putere de a framinta acest mare subiect, de a
rindui ci folosi atitea stir! de atitea felurT, culese din
atitea locurl, este atita energie de stil, care arat& un
scriitor de chemare, !nett aceste insusirT, care ad cis-
tigat d-luT Popovici stima strainilor ci chiar a duc-
manilor sistemuluT si teoriel sale, trebuie s&-T asigure
recunostinta noastrA, fiindc& s'a impus astfel Inc& un
nume romanesc atentiel publiculul celul mare al Eu-
ropel.
In literatura noastra, aceasta carte, scrisa in nem-
Oste, va raminea, cu atitea altele redactate iarasT In

www.dacoromanica.ro
340 0 lupta literary

limbi strains, ca o valoare colateral&, ca un mijloc

de lamurire subsidiara, care trebuie tinut in seam&
pentru a tntelege innaintarea culturil noastre qi des -
voltarea cuget6rii romane§t1 in epoca moderns.
Traducerea in romAne§te pe care d. Popovicl o
poate intelege ca o datorie, nu e de prisos, dar nu
va aduce pe departe acelemi foloase pe care le-a
adus originalul german. i pentru acest original se
cuvine s5.-T multamim.

2 April 1906.

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL.
Peg.

Principe le Carol . . . 1
lunacii bulgari la Bucureqti . 3
.Congresul didactic primar sail adunarea invatAtorilor 5
incurajarea oficialA a literaturii . . . 10
Pretentiile literare ale d-lui Ovid DensuOlnu . 12
Un notl albant de tesaturi romaneqti 16
Societatea turi§tilor romini . 21
SerbArile din Sibiiti . . 24
Manifestant contra Orecilor 29
Societatea de teatru din Ardeal 31
SerbArile din Sibiiti . . . 33
Versuri ale dloarei Elena V:iciirescu 71
Biserici maramurapne . 73
Bibliotect circulante . 74
Carti de qcoala . 79
Nuvelele d-lui Agirbiceanu . . 84
Despre inn iltul cler al Romaniei de astAzi 87
ajunimea Literaras din CernAuti . 92
Lauiprecht despre rolurile rationale . . 93
O obrAznicie a bunilor noOri prieteni straini 95
Noll episcopt catolici din RomAnia 100
Oeneratia cea nova in armata 105
Schitele d-lui N. N. Beldiceanu 111
Calendare ca factor cultural . 113
Nuvelele d-lui I. Ciocirlan. Schitele d-lui A. Ciura 118
La desvelirea monumentului lui Alecsandri . . 121

www.dacoromanica.ro
344 0 lupta literarA

Poesiile lui Octavian Goga . . 125

Un scriitor ardelean : Titu Chitul . . 130
Cartea unit clivArtit : Fete" de I. D. Manolache . 131
Marile discursuri ale lui M. Koglilniceanu . 136
Propunf rile d-lut G. Bogdan-Duica 139
O noted' scriere in chestia teraneascii 112
oCredinteo de losif . . 147
Note de drum* ale unui scolar 151
Boierimea de tara care se duce 154
Mosnenii 160
Istoria unut sat birladean 162
O pies* si un roman . . . . . 165
Noul roman al d-lut Sadoveanu : Floare ()Mita" 167
impotriva clevetirilor . . 172
sCurentul noti . . . 196
Un roman de d. Vasil. Pop 198
Schitele d-lui Zaharia Birsan 291
Ce este Samiinatorul" ? . . . . 203
Ce este Romania in miscarea culturit romanestt 9 208
Jubileul d-lui P. Poni . . . 221
Amintirile caprarului Gheorghitlia de M. Sacloveanu 229
O monografie rural* . 230
Un volum jubilar 232
Carmen Sylva in literatura romineascii. 234
O incercare de roman istoric in Ardeal . 249
Despre Teatrul *National* al Capitalei romanestt 242
Jubileul epistopulut Popea . 553
Poesil ost5sesti . 258
Treisprezece Mart" 260
Un roman istoric . .

O intrare la Academia Romina

.

Sectia literara a Academie' Romine

. ...
O carte de filosofie politica a unut Romin . .
326
328
331
334

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro