N.

IORGA

DES VOLTAREA
I PERIALISMULUI

CONTEMPORAN
LECTII LA UNIVERSITATEA
DIN BUCURESTI

BUCURETI
1940

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Cursul din anul acesta trebuie
sa aiba un alt caracter, desi nu
prea deosebit, de acela al cursu-
rilor precedente, cu toate
acela era in legatura cu realita-
tea vie: lucrurile de care sufe-
rim, catre care merge gandul
nostru, de care se incalzeste ini-
ma noastra. El trebuie deci sa
alba aceasta continua preocupare
de a lamwri pe ascultatori aswpra
problemelor zilnice, asupra intre-
barilor ce se presinta inaintea
fiecaruia, i fiecare este dator sel
aduca tot ce poate pentru ca ace-
ste intrebari sa fie lamurite.
Anul acesta, intrebarile ce se
pun inaintea lumii intregi se re-
solva in chipwl cel mai salbatec,
cu distrugerea existentei unui
Stat, Cu calcarea in picioare a
populatdilor nenorocite, ca pe vre-
mea navalirilor celar mai grozave
din secolele al IV-lea si al V-lea.
In momentul cand trei tat au

www.dacoromanica.ro
3
 disparut, trei tari care au fost
sprijinite pe o basä nationala ce
era socotita ca sacra, -- si de si-
gur c6, ideia aeeasta nationall
este sacra pentru inima fiecaruia
dintre d-voastra, In momentul
cand, daca se supara eineva de
undeva, s'ar putea ea orase in-
tregi sä fie desfiintate prin arun-
carea bombelor din avioane care
zboara si la sapte rnii de metri
de-aslupra pamantului, filnd in-
visibile, cel mai viteaz" mij-
loc de a lupta, cum este i mijlo-
cul de a distruge si o Eota 1ntrea-
ga cu vase care nu. iese la supra-
fata si se poate intampla sá sca-
pe dupa ce au savarsit marea cri-
ma, distrugand i marile averi
cuprinse in paretii vaselor aces-
tora, in momentul cand anume
amenintari s'au indreptat i asu-
pra noastra, in sfarsit in mamen-
tul cand este vorba de refacerea
unor State a4a cum au fost ina-
inte de marele razboiu si s'a pu-
tut spune ca e vorba de a se re-
face Rusia dela 1914,si s'a crezut
ca este o invoiala in acest sens,
fiindca altf el de 1a 13erl:in nu s'ar
fj aruncat aceste cuvinte impru-
dente, i, daca unii vor situa-
tia de la 1914, se pot ivi i altdi
earl sa vrea acelasi lucru,
atunci, de ce Franta sa nu cearit

4-
www.dacoromanica.ro
hotarele de la 1814, deci moste-
nirea lui Napoleon I-iu, in mo-
mentul cand interesele Statelor
nationale si ale natiunilor, care
au dreptul de a munci cinstit
pe pamantul locuit, aparat, fruc-
tificat i impodobit Cu toate mi-
nunile artei de dansele sant
puse la indoiala, stand la dispo-
sitia unui balaur politic si mili-
tar oarecare, in legatura Cu ca-
priciul unor individualitati care,
In vremea aceasta de incoronare
a tuturor nepregatirilor, a tutu-
ror inconstientelor i imoralita-
tilor, pot sa influenteze toata
activitatea unui mare Stat si sa
decida de soarta lumii, eu cred
ca aceasta catedra, ori este
ceva mort, de pus in legatura cu
atatea alte lucruri moarte din so-
cietatea contemporana, care cu-
prinde insa si o mica parte de lu-
cruri vii acum, de luoruri ca.re
deschid o perspectiva in viitor, pe
langa multimea de cenusa al ci-
vilisatiilor arse, din care a ra-
mas numai aceasta cenusa ce
se poate sufla in vant, din ceia
ce odinioara a fost un element
organic dinamic in viata omeni-
rA, ori catedra aceasta trebuie
asezata in aceastcl din urma ca-
tegorie. Se poate face forma si
pentru mine si pentru d-voastra,

www.dacoromanica.ro
5
dar din toate acestea tara n'ar
trage niciun fel de folos, i niel
profesorul nu ar avea bu curia ea
a infatisat adevarul, niel ascult5,-
torii n'ar pleca de aici cu bum-
ria ca in anume chestiuni au pri-
mit lamuririle unui om care a ce-
tit mai mult si mai ales care a
trait mai mult si, cum se intampla
In casul mieu particular, a fost
amesiecat in toate rosturile
N'am fost ministru inainte de
patruzeci de ani, n'am presidat o
Camera inainte de majoritatea
politica, n'am fast asa de fericit
In viata ca alli, dar poate tocmal
de aceia am avut norocul ea si
raul i binele acestei tari sa fie
necontenit aproape de inima mea,
binele ei impletit putintel cu
cela ce am fost in stare sa dau
eu, pe 15,nga atatia altdi. Se poat,e,
dar nu vreau sa, va fax complici
al unor formalitati go3le de inva-
tamint universitar.
Aceasta este menirea adevarata
a catedrei pe care o ocup
pr:ntr'o hotarire a Corpurilor Le-
giuitoare, iscalita de Suveran, ho-
tarire care poste sä faca nepla-
cere multona, dar nu eu voiu cere
0, fie analata, eu sunt profesor
para la sfarsitul zilelor mele la
aceasta catedra, ceia ce inseamna
ca necontenit va voiu aduce mal

6-
www.dacoromanica.ro
multa experienta, mai mult
tura i yeti profita de pe urma
unor lecturi pe care, Cu enciclo-
pedia care va ocupa potrivit cu
regulamentul Facultatii, d-voastra
insiva, nu le putetd face.
Eu cred deci ca rostul acestei
catedre este sa vorbim de lucru-
rile de acum, de indrumarile ce
ni se impun, de suferinti pe care
n'am fi oameni daca nu le-am im-
partasi, de idealurile 'de dreptate
pe care ne-am cobori daca am
fi nesimtitori fata de dansele.
Cred insa ca nu este potrivit sa
va arat, ceia ce se petreoe,
se petrec lucruri asa de extraor-
d:nare, schimbandu-se din zi in
zi, incat nu este nimeni pe lume
sa le inteleaga, de exemplu
atunci cand se spune ca sunt ar-
me secrete" care, atunci cand vor
iesi la iveala, in zadar va fi toata
vitejia, toata pregatirea, pentru
ca de ajuns sa se fi gasit arma
secreta, pentru ca stapanitorul ei
pentru moment sà, fie si domina-
torul lumii, bine inteles 'Yana ce
arma secreta se va descoperi
de alta parte, va veni altcineva
cu o arma secreta mal recenta.
tot asa pana nu va mai ramanea
tipen:e de om civilisat, urma, de
monument istoric, farama de in._
trupare a artei i frumuset.ei

www.dacoromanica.ro
7
vom merita soarta de a fe eme-
riti de catre un numar de negri
sanatosi, earl (red In ceva si sant
simtitori la o dreptate, In care
atatia oameni prea civilisati sau
rau civilisati au ajuns sa nu mai
creada. Prin urraare eu n'am ro-
lul de cronicar al razboiulul si, pe
Mg/ aceasta, tara noastra este
neutra, din causa hotarelor ce are
si vecinilor pe cari ni i-a dat
Dumnezeu. Evident ca si ca pro-
fesor, dar si In situatia pe care
n'am cerut-o, dar Wit indotaid
cd trebuie sd fiu rndndru de clan-
sa f i sd-i corespund i ca atitu-
dine politicd, In aceasta dublä
calitate nu sunt chemat sa va
presint buletinua critic al opera-
tiilor ce se desvolta pe frontua de
Apus, care este singurul pentru
moment, dar nu se stie cate fron-
turi pot sa rasara mane.
La Academia Romana, dupa
sedinta, generalul Rosetti ni
spune noua lucruri care nu se
ix)t spune niel acolo in sedinta
publica, ceia ce nu Inseamna a
va invita pe d-voastra sa aplecati
urechea la gaura cheii.
Dar eu pot face altoeva, care
nu este niel contra neutralitatii,
niel contra Indoitel calitati pe
care am ajuns s'o am si pe care
n'am intentia de a o p5.rasi, nici

8-
www.dacoromanica.ro
Pe una, niel pe alta, pentru
una ma pune in legatura Cu tine-
retu,1 arii, iar cealalta ma face
sa asist la sfatualle celorlalti, in
mana cainra sta soarta Roma-
niel, 1, acolo, se poate spune din
cand in cand un ouvb.nt, care,
daca ar lipsi, poate ca unele no-
tariri nu s'ar lua, ori s'ar lua alt-
fel; ceia ce pot eu face potrivit si
cu aceste doua calitati ale mele
este sa arat originea ideilor care
in momentul de fatei Jae nenoro-
cirea omenirii.
tii ca, in apa.renta, este foar-
te usor ca un spirit superficial
sa-si lamureasca neasteptatele,
neobisnuitele i fatalele lucruri
care tree inaintea noastra si care
ne dor fara indoiala in fiecare
moment. N'are decat sa consIdere
situ a ti a poll ti ca din a numita
tara, sa vada, acolo, ce revolutie
s'a petrecut la o anumita data
poate, daca vrea sa se coboare pu-
tintel in trecut, sa vada cine a
fost plagiat prin revolutia care
s'a petrecut in aceasta anumita
tara, Lindca un anume impe-
rialism, supt care geme atata lu-
me care este Inca vie, si supt care
este ingropata atata lume care
nu mai este vie, nu vine de acolo,
ci de aiurea, dintr'o lume mult

www.dacoromanica.ro
9
mal cuminte dealt lumea de din_
colo, dintr'o lume care a aruncat
ideia Statului totalitar, dar a stiut
ce sa flea dinteinsul. Statul to-
talitar, in care eu nu cred de loe,
Statul acesta totalitar poate fi in-
trebuintat un moment pentru o
anume nevoie a unei societkti,
dar o societate nu poate sa fie
sacrificata unei forme trecatoare,
cum este forma Statului totalitar,
caci in cb.te forme nu traiesc pe
rand popoarele ! Da, cu o privire
superficiala i distrata a omului
multamit Cu putin in ce priveste
gandirea. este usar a se .spune: in
cutare loe s'a produs o revolutie,
s'a instaurat o noua ordine de
lucruri i, in. ordinea aceasta de
lucruri, s'a ajuns ca toata lumea
sa asculte de persoane pe care
nu ne permitem sa le judecam,
fiecare popor l.i alege conduca-
toril pe cari ii vrea si este o nor-
m. internationala de a respecta
pe conducatorii de pretutindeni.
Se poate zice, in legatura Cu anu-
mite lecturi, mai multe sau mai
putine, cu o intelegere mal ade-
varata sau mai gresita a lucru-
rilor ce s'au cetit, ca s'a format o
doctring, si doctrina aceasta, care
a fost infatisata poate i inteo
carte, indeamna una din cele mai
puternice si mal vrednice natiuru

10
www.dacoromanica.ro
din Europa, Cu un trecut glorias
In toate domeniile, pe o cale care
este a imperialismului. O concep-
tie ea oricare alta. A existat si in
alte vremuri. Veti zice, nu este
eriticabila ? Poate fi si eriticabilk
dar nu ete rostul acestei eatedre
neutre intr'o tara de neutralitate
s'o faca.
Sunt anumite afirmari imperia-
liste care vin si de la Francesi.
Gobineau era om de mare talent,
dar putintel intr'o parte, care
credea in superioritati de rasa a-
leas, in legatura Cu niste opi-
niuni care se afla, pe la 1840, si
la Augustin Thierry, istoric foar-
te admirat odatk care spunea ca
In Franta este continua lupta in_
tre alma dorninatoare si o clasa
supusa. Unii si altii trageau din
aceasta situatie inchipuita moti-
ve de mandrie. Dar de fapt n'a
fost niciodata in Franta, asa ceva.
Poporal frances este facut din fu-
siunea, incetul eu ineetul, a unei
clase superio are, care nu era peste
masura de darza si mandra de
ispr'avile sale, cautand si aiurea o
legitimatie pe care nu credea ea
i-o poate da numai cucerirea,
dintre multimea ga'sita i supusa.
Parerea aceasta a mers mai de-
parte. Si astfel Gobineau se sim_
tia pur sange normand din vre-
- 11
www.dacoromanica.ro
mea cuceritorilor l credea
luptá pentru ascendenta sa.
Sunt deci rase care nu ar avea
pe lume o alta. raisiune deca,t
aceasta: sa astepte ceasul fatal In
care vor ingenunchia, vor robi o
bucata de vreme i, cand vor ca-
dea pe ogorul ce 1-an lucrat, Inca
vor fi bune la eva, pentru ca in-
grasa ogorul. pi noi am Lace
parte din producatorii de gunoiu
pentru samtinaturile pe care le
vcr mdnca alii, dupä o anumita
doctrina. Doctrina aceasta zice
asa: rasele inferioare, care sunt
toate celelalte afara, de una, sunt
menite s. robeasca, dar ele tre-
buie sä aiba un conducator, fiind
incapabile de a se conduce prin
sine, 1, atunci, data ar exista,
mijlocul a zece milioane de robi
nascuti, un signur om care ar
apartinea rasei menite sa guver-
neze, acela organiseaza, i mama
la plug I ca,r milioanele acelea
care trebuie sa-si faca, daborlia
fata, de o teribila doctrina cuto
n'a cunosout, niciodata, cugetarea
umana una mai asprá si mai cru-
da. Aceasta rasá inferioara, evi-
dent, degenereaza, in masura
aceasta, pregateste terenul pen-
tru desvoltarea cat mai Inalta a
rasei privilegiate. La noi ar fi des-
tule elemente pentru a me con-

12 -
www.dacoromanica.ro
duce, vre-o trei sute de mii unde-
va, vre-o doua sute de mii aiu-
rea si, tapoi, in cutare sau in cu-
tare parte, asa cà ar face opt sute
de mi de oameni, opt sute de mii
de stapani la patrusprezece-c:nci-
sprezece milioane de robi, ceia ce
ar ajunge destul de bine, mai ales
daa li se da o educatie capora-
list!ca suficienta.
Se spline deci: am inteles: s'a
produs o revolutle, cineva stapa-
neste un mare papor, o carte
cuprinde samburele doctrinei; de
aici, o puternica pregatire de
razboiu. Usina ta este mai slaba
decat a mea, ace asta inseamna
eu sunt stapanul tau pe un nu-
mar de ani, pena vei face tu o
usina mai puternica s!, la sfarsit,
va veni negrocrat!a de care am
vorbit aiurea. Vedeti ce lucruri
fer:cite si vrednIce de admiratia
tuturor si cat trebuie sa ne pre-
gatim ca sä omorim si noi pe ci-
neva, indeplinindu-ni astfel ros-
tul in aceasta umanitate al carii
soop de apetenie e acesta !
Asa judeca fe1u1 usor de a in-
telege lucrurile.
Dar catedra mea are scopul de
a arata, pe cat este Cu putinta,
originea, at de departata, a lu-
cruri1or care sunt in present. A-
ceasta este admis. Nimic din ne-

- 13
www.dacoromanica.ro
 utralitatea noastra nu se opune
la o astf el de cercetare, pentru
care avem unele texte : carrti,
mArturisiri ale oamenilor cari au
condus istooria de la inceputul se-
colului al XIX-lea. SA nu se crea-
n., deci, c sunt Cu des5.0..rsire
noi asemenea idei si asemenea
procetlee, dar odinioar5, omenirea
le suporta mai usor, pentru ca nu
existau teribilele mijloace de
aplicare pe care le avem astAzi.
M'am hotdrit dect, ca pentru se-
colul al XIX-Tea sä urmdresc ideta
imperialismului in ce privege iz-
voarele de unde pleacd.
Veti vedea c aici putem fi In-
teadevIr foarte neutrali, fiindc6.
multi au pä,ctuil i pAcatele au
trecut de la unii la altii
1610. cei vinovati, sunt multi earl
au f6,cut p5..cate, dar Mr& a fi vti-
novati, pentru cä si-au luat in-
spiratia din atmosfera in care
trAlau, lar, In atmosfera aceasta,
sunt cuget5.tori cari nu s'au On-
dit cä gandirea lor poate avea
efect. l astfel ne vom gäsi inteo
lume de Intelegere umana, Intr'o
lume de iertare, fiinda orine In_
telegere deplinA aduce si un ele-
ment de iertare, pe care nu Ize-
buie ins5. exager&m.
Lucrurile acestea le vom ur-

14
www.dacoromanica.ro
marl pe basa marturiilor contem-
porane.
Voiu pleca insa, in cursul a-
cestui a; de la starea de spirit a
secoluluj al XVIII_lea. Fiindca
originea este acolo. Starea de spi-
rit se manifesta acum, la incepu-
tul secolului al XX-lea, dar obir-
sia acestor idei, se gaseste in tre_
cut, in secolul al XVIII-lea,
chiar, dacä ar fi sa ir4e1egem mai
deplin, ar trebui sO ne coborim
mai departe, de si margenile
cursului, trase de Mille, mä 1m-
piedec5, de a merge prea mult in-
tr'un trecut mai dep5,rtat, la care
se va face apel numai atunci
cand lucrurile dela 1800 si ceva,
pregatind lucrurile din secolul al
XIX-lea si lucrurile din secolul al
XX-lea, n'ar putea fi intelese
lara acest apel la alte epoci din
istoria omenirii. Am putea aduce
inainte imperialismul sacru al
antichitatii celei mal departate,
cu singura Monarhie a Orientu-
lui, care s'a mutat din Egipt in
Haldeia, din Haldeia in Asiria,
din Asiria in Media, din Media in
Persia, a,poi in epoca lui Alexan_
dru cel Mare. Acesta este fart In-
doiala un nceput al ideii impe-
rialiste, care era in legOtura
un intreg aparat de credinp., cu
altà socoteala Mize zei i oameni

15

www.dacoromanica.ro
 decat aceia pe care o . putem
face in timpurile noastre, cand
Dumnezeu este acolo pentru ca
sa i se traga clopotele, de cate
ori a mai fost asasinata o na-
tiune si, de sigur, conceptia acea-
sta nu este cea mai inalta,
As fi putut foarte bine sa vä
arat imitatia de-a lungul secole-
lor a lui Alexandru cel Mare, lu-
cru pe care l-iam facut i pentru
istoria Romanilor i pentru isto-
ria Cartaginezilor. Am aratat
Hannibal nu este decat copia lui
Alexandru, imperialist in lnele-
sul mai deplin si mai evoluat
al ideii. Alexandru represinta
Macedonia, o tara de care a ra-
mas totdeauna Iegat, el repre-
sinta anumite amintiri grecesti
razbolul Troii, sacrificand la mor_
mantul lui Achille, trimeterea de
buletine ale victoriei la cetatile
grecesti de acasa, pe cand Han-
nibal este Cartaginezul care a ui-
tat Cartaginea lui: a intrat In
Spania, a trecut in Italia si, de la
o bucata de vreme, este seful
unei armate care-i apartine lui:
el nu mai aseulta de Senatul din
Cartaginea. Ganditi-vâ un sef de
Stat in Europa caruia i s'ar in-
tampla sa nu-i mearga bine afa-
cerile, n'ar mai aseulta de do-
rinta poporului sau, ci ar spune:

16

www.dacoromanica.ro
nu-mi pasa de nicio forma
atunci and am armata
mea in jurul mieu i merg
inainte, si va merge inainte pana
la un sfars:t care este ca sfar-
situl lui Hannibal, care a trebuit
sa se refugieze i sa moara in
conditiile cele mai umilitoare si
mai dureroa,se pentru el. Dar evi-
dent a Iuliu Cesar si Pompeiu
au mers pe urmele lui Alexandru
cel Mare. Fan toma lui Alexandru,
aceasta stralucitoare i ispiti-
toare fantorna, a cutreierat ne-
contenit lumea si, cum yeti ve-
dea. atunci and voiu lua deose-
b:tele izvoare de inspiratie ale
imperialismului, aratandu-1 in
scrisele contemporane si in deo-
sebitele manifestari ale persona-
litatilor Napaleon
I-iu este de neirteles, daca in ur_
ma-i nu se gaseste Iuliu Cesar
si la capat Alexandru cel Mare.
Cum vedeti, radacinile acestea
ale imperialismullui sunt multe.
adanci i departate, dar, in pre-
sintarea unei desvoltari istorice,
care trebuie sa se faca intr'un
anumit cadru, de t:mp, de loc, de
mediu, trebuie sä se introduca o
astfei de atmosfera. Plecand dela
o anumita data, yeti vedea cat
de multiple sunt izvoarele de

17

www.dacoromanica.ro
unde pleaca o anumita stare de
spirit contemporana, care nu este
numai la unii: la aceia este in
stare de voluptate continua a cal-
carii pe crestetul invinsilor, dar
la altii dainueste in stare latenta.
Ina.% nu vreau sa spun nume
si nu vreau sa ma ating de nicio
nenorocire, de niciuna din neno-
luciriae umane, dorind din toat&
inima noastra ca acei cari acum
nu mai au un Stat Si Cu cari am
avut atatea bune legaturi de
prietenie sci ajungcl din nou /a
stdpdnirea Statului lor national,
in margenile sdncitoase ale natio-
nalitdpi, care acelea sunt cele
mai bune, afara de elementele de
infiltratie care nu se pot satis-
face, pentru ca s'ar ajunge la cea
mai bizara harta a Europei. Dar
eu imi aduc aminte de doua lu-
cruri: de o cerere de colonii care
a plecat din Polonia si de dorinta
unel flote de razboiu pe Mare.
Cum am obiceiul de a manifesta
liber parerile rnele, totdeauna am
fost impotriva unor astfel de
aspiratii. Coloniile se sprijina
multe greseli i vor aduce candva
foarte grele situatii, pe care nu-
mai cine ceteste anumite reviste
si carti le vede pregatindu-se. Nu
exista pe lume niclo singura co-
lonie care sä fie inteadevar

18

www.dacoromanica.ro
tita in momentul de fat-a, nu este
una singura in care sa nu se ma-
nifeste fatis sau pe ascuns do-
rinta unei vieti nationale proprii.
Eram presedinte de Consiliu and
am intalnit un om a carui me-
morie este veneratä pe dreptate
de poporud polon si de care noi
ni aducem arninte Cu adiniratie
pentru rolul pe care l-a avut in
creatia acestui Stat; este vorba
de maresalul Pilsudski. Cand ma-
resalul Pilsudski a venit, de doua
ort, aici,. in Romania, in legatura
Cu un anumit plan, care cuprin-
dea legatura tuturor popoarelor
dela Finlanda pana la Bosfor, supt
hegemon:a Statului polon, nu era
vorba numai de o liga de aparare,
ci de mai mult, i eu a trebuit sa
resist cand a fost vorba de isca-
lirea unui pact asigurator cu So-
vietele. Ba, intr'un rand, am ched-
tuit toate anecdotele pe care le
stiam ca sa ocup pe maresalul
Pilsudski, pana in momentul cand
a trebu:t sa ma cobor din tren
fara sa discut aceasta chestiune.
alta data, cand mi s'a cerut sa
iscalesc, iar in vederea marelui
plan, i marile planuri sunt
nenorocirea si a marilor natiuni,
acest pact, am intrebat : pe
ce basa? Noi am fost presintat o

19

www.dacoromanica.ro
forma si a fost refusata, Saviete-
le ni-au fost presintat alta, Fran-
ta si Polonia, care ne invitau sa
semnam, n'au presintat nicio
forma de pact. Atunci, noi nu
ne sup'árban ; erice pact ati in_
cheia, noi ramanem prieteni, dar,
fiindca se cere sa iscalesc un
pact, dati-mi vole iscalesc
In aier.
Vedeti ea imperialismul este in
multe parti, i compositia Statu-
lui Polon n'a fost straina ea in-
sasi de un anumit imperiali.sm. In
multe locuri este imperialLmul
acesta, si otraveste pretutindeni
unde este, pregatind catastrofa
ma: departata sau mai apropiata.
Veti zice : in sine imperialismul
este rau ? Eu cunosc un imperia-
lism admirabil, care consista in a
crea o civilisatie, care, prin carac_
terul ei desavarsit si inalt, sa st5-
paneaca mintile tuturor oameni-
lor, creand in aceste minti f eno-
mene de eugetare i simtire na-
tionala care sa Le in legatura Cu
principiul de viata ce a venit dela
nat:unea nobil imperialista. A-
ceasta, da. Omul, de buna voie re-
cunoaste frumuseta ideilor, no-
bleta sentimentelor pe care le
raspandesti, puritatea morala
care o produci, si atunci esti sta-

20

www.dacoromanica.ro
pan pe sufletul lui, bucuros c5. a
primit aceasta influenta, pentru
cd ji ajutd sd descivdrseascd Pro-
priul sclu suflet, pentru cd ai a-
dus in locul unui triumf brutal al
masinilor, puse la dispositie de
hasard, frumosul, inteligenta f f
morakt.
Iata care este sensul axestui
studiu, pe care am intentia s5.-1
cuprind, de alminteri, la sfarsit,
intr'o carte. Trebuie ca oric:ne
socoate ca natdunea sa umbla pe
drumuri drepte sà aiba incredin-
tarea ca., mai curand sau mai tar_
ziu, drumurile acestea drepte vor
duce la biruinta. S culegem din
Biblia de trei ori tradusa acum in
urma si slab tradusa in toate
trei formele, aceste cuvinte fru-
moase : Am trait atatia ani si
n'am vazut dreptul ratacind
copi:1 dreptului murind de foa-
me". 0 invatatura care vine din
fundul vremurilor si care man-
gale si inalta sufletele noastre.
Vom vedea cum se formeaza
f:ara care creste, monstrul care
se umfla din ce in ce mai mult,
sine nenorocirea om-enirii, si veti
mantui, cred, Cu credinta tare, pe
care ni-o arata experienta seco.
lelor, a mileniilor, cà pe brutali-
tate si pe nedreptate nu se poa-
te crea nirnic statornic.

21

www.dacoromanica.ro
 LecOa I-a
IMPERIALISMUL EVULUI
MEDIU
\Tin, in cea d'intAiu lectie, la
una din originile mai apropiate
ale imperialismului. Evident ca
imperialismul acesta are o lega-
turd Cu imperialismul evului
mediu, de care in lectia prece-
dentä nu v'am vorbit, ci atunci
am vorbit de un imperialism
mult mai vechiu, de acela care
pleacd dela Monarhia Orientalä
si de acolo se transmite, prin A-
lexandru cel Mare, si Romei, dar
acesta are un caracter religios
si din causa aceasta si unul mai
scusabil de cat oricare altä for-
Ind de imperialism din timpurile
noastre. Atunci când se spune
cd, in lupta dintre zei, zeii cd-
rora li se inchinä cutare natiu-
ne au fost mai dätätori de bi-
22

www.dacoromanica.ro
ruintd decht zeii natiunii invin-
se, plecarea aceasta catre vointa
zeilor este mult mai usor de ac-
ceptat, precum, in timpurile
noastre, intr'un duel, cand este
vorba numai de indemanarea la
floretd, la sabie, la pistol, dacd
resultatul este impotriva celui
care are dreptatea, acela simte
un sentiment de revoltd, dar odi_
nioard, cand duelul era socotit
ca o judecatd a lui Dumnezeu,
invinsul Isi zicea: Cine stie ce
p'ácate am facut eu pentru ca,
In legaurd cu toatà viata mea,
Dumnezeu sd se fi pronuntat
impotriva mea !
Dar imperialismul de care este
vorba astäzi ca origine a celui
modern nu este asa de indepdr-
tat; el Lsi are rdddcinile in evul
mediu.
Deci trebuie sd se ardte ce
este imperialismul din evul me-
diu, pe ce se sprijind, cum se ma-
nifestd si cum este acceptat.
Ardturi de dânsul, epoca moder-
nd va aseza o tendinta de con-
tinuà cucerire, de intindere ande
se poate, fdrd a tinea samd de
ce oameni sint acolo, de ce tre-

- 23
www.dacoromanica.ro
 cut au, de ce limbd vorbesc, de
ce aspiratii au inainte. Dacd
este intentia aceasta, dacd ai
anumite mijloace materiale si
ai voi sd te intinzi oriunde, nici
o constiintd activd a lumii nu
este pentru a te judecat. Prin
urmare imperialismulu, cdnd
este o constiintd a lumii pe care
o jigneste este un lucru, pe cand,
cel fdrd constiinta lumii, nu zic
cd este acceptabil in sens mo-
ral, dar se sufere mai usor de-
cdt atunci and bruscheazd
cela ce este mai sta./It in con-
stiinta lumii intregi.
Dupd aceia, nu in lectia a-
ceasta, ci in lectii viitoare, voiu
vorbi de imperialismul de glo-
ríe". Imperialismul de glorie
este in esentd, acelasi ca i im-
perialismul celalt, prin aceia
cd trece peste margenile de Stat-,
aeosebirile dintre natiuni si
consideratiile de dreptate, ca
peste tot ce pleacd dintr'un
anumit trecut, insd imperialis-
mul de glorie" este si altceva. Va
trebui intr'o lectie viitoare
cl..:finim gloria" si o sd vedeti
ca urmdrirea gloriei este un fe-

24

www.dacoromanica.ro
nomen sufletesc care exista nu-
mai intr'un anume moment,
supt influenta unor anumite
motive de cugetare. Nu vreau
impietez asupra acelei lectii,
dar nu este nimic mai gresit,
mai abstrd, decat sd se creadä,
de exemplu, cä Traian a urmd-
rit ideia de glorie" cum o inte-
legem noi i sd se puie aldturi
de Frederic al II-lea al Prusiei.
Traian ar ski pdnd in Olimp
de indignare, atunci când i s'ar
aseza aldturi pdpusa aceasta
färd ideal, fd.rd credintd
moralitate a secolului al XVIII-
lea; chiar pe un Iosef al II-lea,
asa de nobil, nu poate sd-1 ase-
ze cineva langd Marcu-Aureliu,
de si in ultimele momente pri-
mul spunea cà si-a indeplinit
datoria ca un Impdrat Roman.
Dar sd vedem ce este impe-
rialismul medieval. Sd ne
dim pentru aceasta la cea d'in-
tdiu mare personalitate a evu-
lui mediu: Carol-cel-Mare. Ca-
rol-cel-Mare, care a fost de atd-
tea ori tratat de oameni cari au
cunoscut foarte bine toate iz-
voarele si au avut destuld pre-

- 25
www.dacoromanica.ro
 gätire istoricd spre a se folosi de
ddnsele, si de d. Kleinklausz
intr'una din cele mai bune carti
ale lui, mai blind chiar decat
ea-1.We germane corespunzatoa-
re, a fost de obiceiu rdu inte-
les. Si, daca ni dam osteneala
sa-1 intelegem pe acela care a
inviat impel ialismul in ziva de
Crdciun a anului 800, dupd ce
Imperiul dispdruse mai mult ca
realitate decat ca tendinta,
ca indemn cdtre putere, el
o sd ni arate, pentru intaia par-
te a evului mediu, ce inseamna
imperialismul, si atunci nu se
pot pune aldturi Carol-cel-Mare
si Wilhelm al II-lea, stapanitori
de ezente asa de deosebite.
S'a discutat dacd in Carol-
cel-Mare trebuie sd recunoastem
un Frances sau un German. In-
trebarea este una din acelea
fard rost pe care le intalneste
cineva necontenit in domeniul
Istoriei. Greseala vine din lipsa
experientei politice personale.
S'a spus foarte dese ori istori-
cilor sd nu se amestece in po-
fiindcd n'o inteleg; se
poate intampla, dacd este vorba

26
www.dacoromanica.ro
de politicd, practicd si de un a-
numit mediu imoral, ca isto-
ricul sd inteleagd, dar sd nu
vrea sd se piece la anumite ca-
insd un lucru este ade-
vdrat: cä, atunci când istoricul
trateazd lucruri politice färä sd
fi fdcut el insusi politick e la-
rnentabil. In clomeniul acesta, in
care oamenii au sa judece per-
sonalitdtile cele mai complexe
si mai viclene din lume, dacd
n'are cineva cine stie ce geniu
care se poate lipsi de experien-
tä, aceasta duce la-tesultate ca-
ricaturale. Am cetit acuma
urrnd cloud cdrti de istorie: una
g2ste in curs de cetire, pe cea-
laltd am terminat-o; intdiu me-
moriile lui Lloyd George, care a
fost presedinte al Consiliului
Britanic la sfarsitul rdzboiului
celui mare. E cea mai luminoa-
sd carte de Istorie Contempo-
rana care se poate inchipui. Au-
torul ei n'a fost niciodatd isto-
ric, nici n'a avut mdcar aceastä
ambitie, pentru care nu avea
pregairea, dar totusi e uimitor
ce vede si ce intelege. In schimb,
Istoria universald a d-lui Bar-
bagallo, Istoria Romand, Cu Ce-

-
www.dacoromanica.ro
sar, Cu August, nu face deca sä
repete ce se spunea de multd vre-
me asupra subiectului.
Revenind la judecarea lui Ca-
rol-cel-Mare, a-1 vedea ca Ger-
man, e mai rdu decdt a vedea
pe Frederic II-lea insusi ca Ger-
man. Frederic este imaginea in-
sdsi a frantuzism.ului" super-
ficial, hasificat, din secolul al
XVIII-lea, si toatd familia lui a
fost asa : nepotul lui se cherna
printul Louis", sora acestuia a
tipdrit memorii in frantuzeste,
acea princesd care era foarte
mare iubitoare de Poloni si a
luat in cds5torie pe printul Rad-
zivill. Ba un alt nepot al lui Fre-
deric, printul August, a fost
amorezat de vestita Madame Re-
camier care i-a fdgIduit cd va
veni la el, in Germania, dar n'a
venit ; el voia sd o ieie in cdsd-
torie ; s'a intors la Berlin, s'a
insurat, a fost general, dar cea
mai mare multdmire a lui era
cdnd venia in Franta si se in-
vrednicia de o cdutdturä indu-
rätoare a doamnei Récamier.
Acesta, cu astfel de nepoti si de
nepoate, un nationalist gen-

28
www.dacoromanica.ro
man? Nu. Omul dela Sans Souci
cultivand idealul natiunii ger-
mane ? Se poate lega o anumitd
directie de spirit actuald de Fre-
deric al 1I-lea ?
Si incd mai mult in ce pri-
veste pe Carol-cel-Mare. Legen-
da spune cä marele Impdrat
vorbia nernteste, dar de sigur
vorbia si latineste, ca se inte-
resa de limba germanä si a pus
sd se redacteze nu stiu ce gra-
maticd germand. Ce importan-
tä pot avea asemenea lucruri !
Era o simpld curiositate pentru
un om care träia in vremea când
nicio lege nu se putea redacta
in limba germand, ci toate s'au
redactat in limba Legea
Francilor, Legea Bavaresilor, le-
gea Alemanilor. Toate Universi-
tdtile in tot evul mediu au in-
trebuintat limba latiiß. Fatá
de ilusia lui Carol-cel-Mare na-
tionalist german", Francesii,
cari din cdntecele lor medievale
au luat pe Charlemagne",
reclamd pentiu dansii cu tot
asa de putind dreptate. Ce poa-
te insemna constiinta francesd
la anul 800? Este absurd ; ar

29.
www.dacoromanica.ro
trebui sd existe o limbd, o des-
voltare istoried si o constiintd
de hotare si de legitimitate, toa-
te lueruri care lipsiau. Murise
Carol de multd vreme, i, ednd
s'au facut jurdmintele de la
Strasbourg, ele, de si fiecare
and limbd, nu s'au fäcut din
punctul de vedere national. Si
se inseald cineva si cdnd erede
cà prin tratatul de la Verdun
s'a imptirtit mostenirea lui Ca-
rol pe natiuni : aici natiunea
germand pentru Ludovic Ger-
manicul, aici natiunea francesa
pentru Carol Plesuvul, aiei na-
tiunea italiand pentru Lotar.
Mostenitorii fdeeau impdrtirea
pentru avantagiile lor, ea sd
aibd fiecare vie si pddure, ea
niste gospodari cari impart ave-
rea agonisitd de inaintasii lor.
Este multd vreme de cand s'a
ardtat zaddrnicia acestei pdreri
a unei impdrtiri la trei natiuni
pe la anul 850.
Deci nu se poate pune ches-
tiunea rostului adevdrat al lui
Carol-eel-Mare pe basa deosebi-
rilor nationale. Nationalismul
este cu atat mai pretios, cu edt

30
www.dacoromanica.ro
el recunoaste ca a venit mal
tArziu, si de aceia trebuie
punem margenile firesti, cdci
altfel ar insemna ca un erudit
filolog sä spund ca a tradus pe
Tacit la trei ani i jumdtate.
Nu poate fi vorba de deose-
biri nationale inteo vreme cdnd
capitala lui Carol-cel-Mare std-
tea tocmai in regiunea care era
sd devind astdzi, dacd Francesii
pdstrau si continuau inaintarea
lor, o parte din teritoriul care
nu este nici al unora, nici al al-
tora, dela Sarrebrucke pand la
Trier-Trèves si pdnd la Aachen-
Aix la Chapelle. Capitala lui se
gdseste in teritoriul acesta asu-
pra cdruia si unii i altii din mo-
stenitori credeau Ca au dreptul;
este partea din mostenire care,
chiar dacd se atribuia de soartd
unora, ceilalti socotiau si mai
departe cd au dreptul s'o recla-
me si el. Am pomenit de mal
multe ori casal vulturului de la
palatul" carolingian, de
unde vine si numele de Pa-
latinat, Pfalz-palatium, i atunci
cdnd Carolingianul din Fran-
ta inainta in regiunea Ri-
- 31
www.dacoromanica.ro
nului, Intorcea vulturul cu plis-,
cul catre tara lui de basa, iar,
atunci cAnd era altfel, Otto I-in
readucea pasärea cu pliscul la
Rasarit. Daca s'ar fi facut o
deosebire intre Nord si Sud, evi-
dend cä pliscul ar fi cautat, cand
care Miaza-noapte, cand catre
Miaza-zi. Aceasta este icoana
desavarsita a internationalis-
mului" din acea vreme.
Acum, in tot ce am scris des-
pre Bizant si-1 adun acuma
in cloud volume de Etudes by-
zantines--, am aratat ca gresi-
Ca' pärerea cä pe vremea lui
Carol-cel-Mare ar fi existat
cloud Imperii care s'ar fi lute-
les intre dansele, recunoscandu-
se unul pe celalt. Se invoaca
faptul cä stapanirea lui Carol
s'a intins numai 'And la o anu-
mita margine Inca occidentala.
S'a intins numai atata doar
fiindeä nu s'a putut intinde mai
departe. Dar Imperiul intrupat
inteun om care poate sta ori-
unde, Impel iul ac-esta n'are li-
mita; el este un lucru ideal, ab-
stract, capabil de necontenita
desvoltare. De alminteri, cu pri-

32
www.dacoromanica.ro
vire la Venetia, la Istria, la Dal-
matia, Cu privire la stdpanirea
asupra Mari, care era lucrul de
cea mai mare importantd, a
fost todeauna discutie intre Rd-
s5rit si Apus, cum a fost o dis-
cutie intre Papa', i Biserica rd-
sdriteand in ce briveste Ili-
ricul. Dimitrie Onciul a presintat
aceastd rivalitate intr'unul din
cele mai pdtrunzdtoare studii
ale sale. Niciodatd Bizantul
n'a recunoscut pe Carol-cel-
Mare, indiferent de faptul
s'au presintat, intr'un moment,
la el nkte trimesi b]zantini,
cari, dupd Analele Carolingie-
ne, 1-ar fi salutat Cu titlul de
basileus. Dar aceasta nu este in
sama manuatarilor, ci a celor
cari veniserd si voiau sd fie
amabili, in vederea, poate, a
cine stie ce avantagii, fatd de
Suveranul apusean; se poate ai
aceia ca ei s'd nu fi spus, de
fapt, nimic si asa sd fi avut in-
teres a intelege cei de la Curtea
lui Carol. Si, cum niciodatd Bi-
zantul nu s'a coborAt pand
acolo, nici Carol n'a recunoscut

33
www.dacoromanica.ro
vre-odatd, inteadevdr pe Impà-
ratul din Constantinopol.
Imperiul este unul singur. In-
tr'un vechiu studiu al mieu pu-
blicat in limba germanä, pen-
tru volumul care cduta sd ono-
reze De Karl Lamprecht, am cl-
tat o- formula contemporand :
O singurd Impdrätie, deosebitd
numai in ce prive4e cele cloud
Scaune de cdrmuire", Imperium
unum distinctis tantum sedibus.
Imperiul, represintat prin doi
oameni, cari participd la ace-
iasi esentd imperiald, vine din
fundul antichitdtii de trei-patru
ori milenard i nu se poate
impdrti in niel un chip. Si ideia
aceia curioasd cd a vrut Carol-
cel-Mare sa ia in cd,sätorie pe
impäräteasa Irina! Este intea-
devdr un izvor bizantin, tdrziu,
o simpld compilatie, in care se
spune cd, in legdturd cu intri-
gile unui ministru al ei, Aetiu,
ar fi fost vorba de o astfel de
legdturd, dar aceasta este pre-
sintat de izvor ca un lucru
absurd. Si, cum am ardtat
aiurea, pe monede Irina nu se
inatiseazd ca femeie-basilissa,

34

www.dacoromanica.ro
ci basileus-masculin : ea era
Impdratul"; sexul ei ramane
In domeniul vietii private, dar
in al vietii politice era barbatul-
mama care inlocuia pe barba-
tul-fiu ; aceasta e situatia Iri-
nei. Cum Lsi inchipuie cineva
Impdratul la Aachen, Impard-
teasa la Bizant, facandu-si ges-
turi de iubire peste Europa in-
treaga. Este de mirare cum unii
istorici o mai spun, pand, la cea
din urma presintare pentru ma-
rele public a istoriei bizantine.
Ce inseamna Imperiul lui Ca-
rol-cel-Mare ? El nu inseamnd
cleat invierea lui Alexandru
cel Mare in totalitatea esentki
cu toate posibilitatile care se
puteau ivi prin realisarea lui.
Langä el, in conceptia apusea-
na, ca i in cea rasdriteana, nu
poate fi altceva. Tot asa precum
In vechiul Imperiu roman, and
se spunea de un anume neam
cá sunt barbari, aceasta nu in-
semna cä totdeauna trebuie sa
existe un Romanicum si un
Barbaricum, care, acesta, insem-
na numai un provisorat, pe and
Romanicum" era lucrul de du-

- 35
www.dacoromanica.ro
 rata permanentä. Aurelian n'a
paräsit" Dacia, ci a incredin-
tat Gotilor, deveniti federati",
apararea unor teritorii pe care
Imperiul nu intelegea sa le ape-
re mai departe pe sama Tesau-
rului roman. Aceasta este asa-
numita pdrasire" a Daciei, dar
un .tratat intre Roma i intre
Goti, sau intre Roma si once
fel de barbari, este o -imposibi-
litate absoluta, Roma putea tre-
ce numai ca unui vicar, ca u-
nui eXarh, administratia unui
teritoriu, mare sau mic, dar sin-
gura stapanä de drept ramanea
Roma, indiferent daca exercita
autoritatea ei indirect. Acesta
este Imperiul ì asa a fost tot-
deauna.
Dar, de la o bucata de vre-
me, Biserica s'a adaptat Impe-
riului In asa fel, incat nu mai
este cu putinta sa desparta ci-
neva ce este al Bisericii si ce
este al Imperiului. Biserica ne-
fiind decat Civitas Dei, Ceta-
tea lui Dumnezeu", deci Impe-
riul Lui, are pretentia sa inlocu-
iasca in toate rosturile ceia ce
a fost 'And atunci Civitas Ro-

36
www.dacoromanica.ro
mana. Ea poate fi Imperiul si
poate da Imperiul. Asa si Ludo-
vic al XIV-lea, in tendintile sale
de dominatie europeand, se spri-
jind si pe regii din Biblie, pe
Impdratii cari s'au succedat pe
urmd, dar el, catolicul, care, in
momentul acela, fatd de decd-
derea Spaniei, este cel ce tine
arca stântd a Bisericii, el, si in
puterea acestei Biserici, care pu-
tea acorda delegatie si in evul
mediu si, oricum, si in timpul
modern, se poate presinta in
aceastd calitate de aspirant la
dominatia universald, nu nu-
mai prin puterea pe care o are,
dar printr'o legitimitate care
vine, prin Bisericd, de acolo, de
Sus.
Imperiul lui Carol-cel-Mare,
odatd realisat, are pretentii uni-
versale si, in constiinta Impdra-
tilor, drepturi universale, dar,
inainte de ceremonia de la Sfan-
tul Petru din Roma, Biserica ea
insasi era represintanta ideii ro-
mane in totalitatea ei. §i, cum
Impdratul din Bizant, child nu
putea domina Italia, punea vi-

- 37
www.dacoromanica.ro
cari, ingAduind vicariatul lui
Odocaru, pentru ca, pe ur-
md, Teodoric sä fie delegat le-
gitim al Imperiului, tot asa Bi-
serica aceasta, care inlocuise o
bucatä de vreme Imperial Ro-
man, deleagä dreptul de a o re-
presinta si a indeplini functiu-
nea de cdpetenie, care este cres-
tinarea, salvarea sufletelor bar-
bare, lui Carol Francul. Este, ast-
fel Imperiul d'intaiu, care e
al Bisericii, inlocuind vechea
Romd, o bucatä de vreme, si,
apoi, Imperiul de delegatie, care
este al lui Carol-cel-Mare.
Prin legätura care este in
imperialismul de de!egatie cu
caracter sacru, Carol are drep-
tul sà lupte Cu oricine, sa std.
päneasca once teritorii cucerite,
dar prin acest drept sacru ca-
re-i vine dela Biserica romana.
Ungerea lui este asämändtoare
Cu ceremonia pe care Samuil
Profetul a fäcut-o fatd de Saul,
devenit rege fiindcä untdelem-
nul acesta sacru, mirul, a cäzut
pe fruntea lui : pe când pand
atunci el nu era decat un usur-
pator, un biruitor barbar, din
38
www.dacoromanica.ro
momentul acesta e omul lui
Dumnezeu, chemat sa stdpi-
neascd poporul lui Dumne-
zeu". Tot asa, la inceputul evu-
lui mediu, toatà lumea este
Biserica lui Hristos". Hristos
nevdzutul este Domn, i prin el
Papa insusi, nu numai din causa
rosturilor romane trecute asu-
pra lui, ci din causa legendei
Petru a fost ales de Isus pen-
tru a carmui Biserica Lui : Tu
es Petrus et super hanc petram
aedificabo ecclesiam meam, spu-
ne Vulgata.
Cd. Papa este acela care a fa-
cut Impdrat pe Carol, aceasta
se inseamnd tocmai in cronica
bizantind citatd, acolo unde se
vorbeste de pres4pusa intentie
de cdsdtorie a Irinei : Carol pe
care Papa l-a fdcut Impdrat".
Dar aceasta inseamnd ca, pen-
tru Bizantini, el nu este Impd-
rat, pentru cd Papa nu are ca-
litatea de a face Impdrati. El
este Impdratul Papel, Impdrat
pentru Papd care l-a fdcut. Ni-
mic nu este mai interesant
pentru aceasta, decat sd se ob-
serve monedele din evul mediu.

39
www.dacoromanica.ro
Se poate serie pentru evul me-
diu Istoria prin monede, mar-
turiile absolut contemporane,
pe langd povestirile, care sunt
de cele mai multe ori necontem-
porane ; studiate cu atentie, ele
desvdluesc tot fondul cugetdrii
unei epoci. Carol cel Mare, Lu-
dovic Pius si urmasii lor para.-
sesc vechiul obiceiu de a imita
moneda bizantind, de multe ori
chiar cu chipul Impdratului
bizantin, ori cu regele barbar
In atitudinea Impdratului bi-
zantin, cum, la Venetia, a
continuat pand la 1400 obiceiul
de a infdtisa pe doge inchinan-
du-se lui Isus. In moneda acea-
sta noud, revolutia, cdci este
una, se vede in inscriptia Eccle-
sia Christi. Acesta este Impe-
riul care nu inseamnd Carol
cel Mare, ori Impdratul Frede-
ric al II-lea, sau ori cine altul gu-
vernand natiunile. Rdspingand
deci once echivalentd intre
aparentele deosebitefor epoci,
care trebuie sa rdmând numai
aparente, toti Impdratii medie-
vali au fost in aceastd situatie.
Mild a venit in Constantinopol

40
www.dacoromanica.ro
un rege germanic, incoronat sau
ba, ca Impärat, in Italia,
fiindcd regele germanic este nu-
mai rege pand vine in Italia si,
acolo trebuie sa fie Papa ca
sd-i repete asupra capului ge-
stul asupra lui Carol cel Mare,
asa Meat rex nu e cineva de
fapt pentru teritoriu, ci pentru
banda ostaseasca, si el devine
Imparat cand intra in ordi-
nea romana prin binecuvanta-
rea Bisericii, cand, deci, a mers
Frederic Barba-Rosie la Con-
stantinopol, el este un strain, un
rege" barbar pentru Imparatul
din Bizant, pe cand Frederic
isi zice cä, daca va mantui Cu
bine cruciata, nu va mai fi in
Constantinopol un Imparat,
aceasta o spune mai ales fiul
Henric al VI-lea.
Iata, ce este Imperiul in evul
mediu : o autoritate sacra, ce nu
are a face nici Cu valoarea per-
sonala, nici Cu mijloacele mili-
tare ale unui om.
Epoca moderna a trebuit sa
faca foarte mari sfortari pentru
a iesi din aceasta ideie. Cel din
urma care a represintat-o avea

41
www.dacoromanica.ro
Infatisarea ridicola a cuiva care
vrea sa fie cela ce nu mai
poate fi : este vorba de Impara-
tul Sigismund, care a, fost
rege al Ungariei, a presidat con-
cilii ca si Constantin-cel-Mare
si a tinut discursuri in limba
latina despre chestiuni de teo-
logie ; el s'a dus la Paris, a vrut
sä impace pe regele Franciei Cu
al Angliei in ce priveste preten-
tiile regelui engles in Franta,
dar nu ca mediator, ci ca sta-
pan de drept al tuturora. Asa
intelegea sa apara la Paris a-
cest coboritor al ducilor de Lu-
xemburg, care avea stäpanirea
Brandenburgului, Boemiei si, din
causa sotiei sale, era rege in Un-
gana. Avea exact aceleasi preten-
tii ca si Imparatii bizantini. Ast-
f el Manuil Comnenul, cánd mer-
gea in Siria, unde erau State
france, in Antiohia, in tot cu-
prinsul margenii mediteranie-
ne a Asiei de Apus, acolo unde
era el, Impäratul, trebuia sa in-
ceteze once alta justitie", ori-
ee alt drept de suveranitate.
Tot asa, la Paris a fost o intrea-
ga chestiune cum este a se pri-

www.dacoromanica.ro
42
mi Impäratul acolo si n'a indräz-
nit rege:e Franciei sá spunä, at5,-
ta vreme cat se afla Imparatul
la Paris, ca el, regele este in
aceiasi intreglme stapanul tarn
sale. 0 spune una din cronicile
contemporane.
De la o bucata de vreme insä,
In noua atmosfera a Renasterii
mai ales, lucrurile s'au schim-
bat. Regii s'au considerat, dupa
teoria legistilor romani dela Bo-
logna, ca stapAni ai teritoriului
lor, ai tesaurului lor, ai oame-
nilor lor. De aici i conflictul
lui Filip-cel-Frumos cu Bonifa-
ciu al VIII-lea: Nu dau banii
miei, pentru cà sunt numai ai
miei". De la inceputul secolului
al XIV-lea se observa deci acea-
sta tendinta.
Daca se uita cineva bine la
schimbarea notiunii regalitatii
In cele d'intdiu timpuri ale epo-
eel moderne, observa un lucru.
De ce regii acestia se simt asa,
dacä, au un teritoriu mare
sau mic, de ce nu ingaduie ni-
manui sa se amestece inaun-
tru ? Fiindca fiecare dintre
dansii e detinatorul unui drept

43
www.dacoromanica.ro
care nu mai este dreptul evului
mediu, care fäcea din regele
Angliei, fiinded era si duce de
Normandia i conte de Anjou si
duce de Aquitania, un vasal al
regelui Franciei, care putea fi
mai slab decdt dänsul. Acuma,
lucrurile acestea nu se mai per-
mit ; ele au si disparut, fiindca
toti sunt strabatuti de doctrina
romanä. Tarile acestea sunt o
bucata de Roma, in care regele
are si stapb,nirea de fapt si, ca
posibilitate de viitor, tot ce de-
riva din ideia romana.

44
www.dacoromanica.ro
 Legia a III-a
IMPERIU MEDIEVAL
IMPERIU MODERN
In lectia aceasta merg mai
chmarte decat conceptia impe-
rialistd a lui Carol cel Mare,
continuatd prin Ottonieni, si
din care a ramas ceva in tot ce
evul mediu a cunoscut ca Im-
pdrati si ca exercitiu al puterii
impärätesti. Ca sd inteleagd
bine cineva ce este Imp:drat si
putere impärdteascd in acest
ev mediu, trebuie sa plece dela
actul din Crdciun al anului 800.
Nu mai este nicio asämdnare
intre ceia ce s'a fdcut atunci
Intre n eia ce inseamnd impe-
rialismul in timpurile noastre.
Aid a avea ceva de addugit
In legdturd cri interpretarea
se dd incorondrii lui Carol cel

45
www.dacoromanica.ro
Mare In cea mai recenta Isto!
rie Universala, interesanta
prin faptul ca este facutä de
unul singur. In cartea aceasta
a d-lui Barbagallo, foarte fru-
mos tiparita., foarte bine ilus-
trata, cu o forma foarte
cuta, i cu unele idei originale
care raman sa fie aceptate sau
raspinse, dupa cum judecä, acela
care ceteste cartea sau se ocu-
pa de dansa, este b parere a-
supra conditiilor in care s'a in-
coronat Carol cel Mare. Se pune
o intrebare, pe care si-au pus-o
mai multi, si d. Halphen, profe-
sor la Sorbona, care, tratand
cercetarile sale consacrate lui
Carol cel Mare si incoronarea,
ajunge la unele conclusii care
nu sant si ale mele in cea mai
mare parte, dar peste conch-
stile trase panä acum, i d-lui
Barbagallo nu-i este necunos-
cutd Incercarea mea de sInte-
sa", d-sa are in cloud privinte
paren i divergente, pe care este
bine sa vi le arät.
Pentru istoricul italian par-
tea pe care a avut-o poporul
roman la proclamarea i meo-

46
www.dacoromanica.ro
ronarea lui Carol cel Mare, cu
o formula care se intAlneste si
la Bizant, caracteristicd pentru
once Impdrat, e mult mai mica
decdt rolul jucai de Papä,
prin urmare, avem a face cu o
creatie de caracter biblic, sa-
cerdotal, care nu are in ea nimic
democratic, cum se zice acum.
Pe cand eu cred ca acolo, in
Roma, in orasul decdzut de
mu:td vreme, devenit un tdrg
pentru taranii din imprejurimi
si un loe de addpost pentru o
nobilime cu foarte mari preten-
tii, foarte violentd, cdutând
sd-si impund totdeauna pute-
rea, dar färd nimic din tradi-
tine cele mari, fie macar si din
vremea unui Symmachus
Boethius siipt Teodoric, instinc-
tul acestui popor s'a pdstrat
ca el credea cu tdrie, fiind gata
sa manifeste aceastä credintd
In once °caste, in dreptul sdu
de a face pe Impárat, cdci Im-
pdratul este lucru roman si deci
Roma face pe Impdrat. De atd-
tea ori, de altfel, Italia a incer-
cat sd facd un Impdrat si Bi-
zantinii calificau pe acesti con-

- 47
www.dacoromanica.ro
 curenti la demnitatea imperia-
cari ar fi dorit, fireste, sa se
aseze la Constantinopol, de an-
tarp", adecd rdsculati. i eu am
indräznit sä al pese ehiar de nu-
mele lui Carol cel Mare califi-
cativul acesta de antart".
Prin urmare exista si ceva
popular, exista si o vointd ro-
mand pdstrata din secol in se-
col, instinctiv, in aceastd pro-
clamare a lui Carol.
Inainte de a fi Impdrat el a
fost creat de Papa patriciu ro-
rran", si nu numai el, dar si
tatäl lui, Pipin, a fost patriciu
reman" prin vointa Papei, lar
aceasta insemna dreptul de a
se amesteca in afacerile Romei,
dreptul de a hotdri in certele
tulburdrile din Roma ; aceasta
fdcea dinteinsul un patron al
Romei. Ideia Imperiului este as-
cunsd in insusi acest titlu de
patriciu. Prin urmare ori Impd-
ratul ori patridul este tot una,
indrdzneala stdtea in faptul
ca Papa isi permitea, inteun
domeniu care nu era al lui, sd
creeze o dinastie in Franta, in-
Ipcuind pe Merovingieni cu Ca-

48
www.dacoromanica.ro
rolingienii i sa acorde apoi a-
cest titlu care insemna introdu-
cerea la Roma a lui Pipin si pe
urma a lui Carol. Papa, cand a
fost in Franta, era intovardsit,
In adevar, si de un demnitar
bizantin despre care d. Barba-
gallo crede ca juca un rol ridicol.
Dar Bizantul n'a jucat niciodatä
un rol ridicol, pentru ca nu s'a
lasat pacalit niciodatä, si, cand
nu poi sa stai in calea unui cu-
rent, este bine sä, asisti mäcar
la el pentru a nu fi inselat. Iata
unul din lucrurile importante
care sant .duse in discutie prin
aceasta carte. recentd.
Dar mai este adus in discutie
Inca un lucru, anume : rolul
Carol-cel-Mare fata de Biserica.
Era el numai rolul lui Saul, pe
care represintantul lui Dumne-
mt. pe pamant, profetul in ca-
sul lui Israel, Il sfinteste, sau
ceva mai mult ? In privinta a-
ceasta autorul italian crede in
ceva mai mult, dar eu nu sant
chiar de aceasta, pärere. Dupä
dánsul s'ar fi creat astfel o si
mai mare autoritate religioasä,
si Carol cel Mare ar fi devenit

- 49
www.dacoromanica.ro
un supra-pontif. Se pare ca d.
Barbagallo a fost adus la acea-
std pdrere de un fapt pe care
nu 1-am observat pana acum
care tiebuie luat in considera-
anume cd Ludovic Pius, fiul
lui Carol, Pius nu inseamnd
pios, ci are un sens mult mai
complex, pe care noi ni-1 infd-
tisdm ca un om slab pentru ca
n'a putut. resista ambitiilor fii-
lor lui si s'a ldsat cdlugdrit cand
i s'a cerut pentru a iesi din ma',
nastire cdnd altii i-au cerut-o, si
pentru ca a ascultat de vointa
sotiei lui a doua, Iudita, ea el
a inceput foarte dur fata de
Scaunul roman si prin Consti-
tutia" lui si-a atribuit fatd de
Papa drepturi foarte intinse, a-
nume de a-1 numi pe Papa si
de a-1 supune judecdtii lui. Ar
insemna ca sensul Impdrätiei
lui Carol cel Mare este unul re-
ligios mai presus de , n'as zice
coroana apostolicd, pentru
pe vremea aceea n'o purta Papa,
dar mai presus de capul Papei.
Si d. Barbagallo are prudenta
de a addugi ca Ludovic n'o fd-
cea de la clAnsul, ci sfAtuit de

www.dacoromanica.ro
50
anumite elemente d'imprejur.
Eu nu vdd in aceastä pretentie
de a hotdri cine va fi Papa ceva
care ar intrece drepturile vechi
ale patriciului" chiar, cdci in-
tre a numi un Papd si a-1 con-
firma atunci cand este conte-
stat de altii, cum a fäcut Carol
inainte de anul 800, deosebirea
nu este prea mare. Tineam ca
ideia pe care o puteti avea, dupft
ce se spune in acest curs despre
imperialismul lui Carol-cel-
Mare, sd fie intreaga.
Am spus ca. toti Imparatdi de
dupd Carol, Carolingieni, Otto-
nieni, din Casa de Franconia,
din cea de Saxonia, de Suabia,
toti Impäratii acestia pand la
sffirsitul evului mediu au ace-
iasi notiune despre Imperiu.
Notiunea imperialä nu s'a
schimbat ; ea nu cuprinde nu-
mai o autoritate religioasä, ca
si cum din partea Bisericii ro-
mane s'ar fi dat singura misiu-
ne de a aduce la Crestindtate,
la un anume tip de crestinä-
tate, singurul care este recu-
noscut in Roma, pe acei cari
n'au crezut in Hristos ori n'au

51
www.dacoromanica.ro
crezut cum trebuie, ci autorita-
tea aceasta imperiald inseamnd
un drept, fie si foarte rare ori
exercitat si intr'o formd foarte
sfioasd, de a spune regilor celor-
lalti : suntetd numai pdrti din
autoritatea supremd, parti in
ordinea materiald din autorita-
tea supremd, pe care in ordinea
ideald o tin intreagd.
Acesta este Impdratul din
evul mediu. Dacä el incalcd a-
numite teritorii, o face numai pe
o chestiune de drept. De exem-
plu Imphratul Henric a intrat
In Franta, nu Cu gandul absurd
de a o anexa, &del el era rege
german, iar, in calitate de Im-
pdrat, avea o autoritate de ca-
racter general, si regele german
nu putea fi in acelas timp
rege franc, de si Carol-cel-Mare
fusese rege al Francilor si al
Longobarzilor, dar pentru
Papa era acela cere-1 indemnase
in acest sens. Nu este nevoie sd
va spun ce s'a intdmplat atunci
in Franta : regele Franciei avea
un teritoriu foarte redus, un
numdr de vasali foarte mic, un
tesaur aproape gol, dar el a fa-
52
www.dacoromanica.ro
cut arel la vasalii säi, si, and
s'a riClicat oriflama de la Saint-
Denis, ei au venit, potrivit cu
dreptul feudal nescris, in-
deplineascd datoria. Regele Hen-
ric s'a retras atunci, rara a fi
dat bdtdlia, cdci probabil va fi
crezut cd intrarea lui In Franta
va face ca acei vasali ai regelui
Franciei cari-i fuseserá pänd a-
tunci credinciosi, se vor da de
partea Impdratului, intocmai
asa cum, in luptele dintre fiii
lui Ludovic Pius. se face acea-
stä pescuire de vacali, de fideles,
acei cari, credinciosi lui Ludo-
vic nänd inteun moment, de-
clara' apoi, supt anumite sugge-
stii i in prada unor anumite
ispite, dupd anumite interese.
cá in constiinta lor nu se mai
simt credinciosii lui si trec de
partea cealaltd. Prin urmare. in
casul luptelor acestora pentru
mostenirea lui Carol-cel-Mare,
si in casul pdtrunderii lui Hen-
ric in Franta, este vorba de ace-
lasi lucru, de acelasi apel la li-
bertatea de a se indrepta intr'o
parte sau in alta a oamenilor
53
www.dacoromanica.ro
 cari in momentul acela au te-
ritoriul si autoritatea.
Nu-i putea trece in minte nici-
unui Imparat medieval sa intro-
duca anumite forme pe un te-
ritoriu pe care 1-ar fi anexat. Ce
sä mai vorbim de desnationali-
sdrile care se au in vedere in
timpurile noastre ? Ideia acea-
sta de a pune pe toti Evreii in-
tr'un Stat din Polonia, de a
strange pe Poloni in anumite
margeni, nu putea intra in min-
tea unui Impärat din evul me-
diu. Frederic Barba-Rosie a fost
atata vreme cu oaste in Italia,
dar orasele italiene au ramas ce
fuseserä inainte, iar, in casul
cand tagaduiau anumite drep-
turi ale Imparatului, atunci era
o luptd, care a putut duce la
distrugerea Milanului, dar pen-
tru ea el fusese rebel si atunci
caroccio pe care falfaia steagul
Milanesilor, a trecut, plecan-
du-se, inaintea Imparatului, ca
semn de supunere desavarsitä.
Un oras se poate transforma deci,
dar el nu se poate distruge,
ci räniâne credincios esentei
sale. i, in calatoriile acestea

54
www.dacoromanica.ro
taliene ale Impdratulul, merge
la Frederic cine vrea si-i rdind-
ne credincios atAta timp cat II
ingdduie constiinta si-i cere in-
teresul.
Vedeti ce mare este deosebi-
rea intre imperialismul din se-
colul al XX-lea si acest impe-
rialism mai vechiu, de care noul
imperialism ar voi sd se lege.
Frederic Barbd-Rosie a fost so-
cotit färd dreptate ca un fel de
erou national, de represintant al
tendintii poporului sdu cdtre
dominatia lumii, pentru ca, de
cdte ori se desfdsura un anume
steag de cucerire, sd se spuie :
e invierea epocei lui Barbd-Ro-
sie. Si, cum yeti vedea In 'Alta
lectie, imperialismul din tim-
purile noastre cautd sd se lege
si de cela ce a fost alt Frederic,
Frederic al II-lea, regele Pru-
siei, care nici el nu are a face
cu imperialismul de azi. Asa de
adanci urme a ldsat insd impe-
rialismul rdu inteles al evului
mediu In mintea oamenilor,
acum câteva luni de zile,
inteo revistd italiand foarte rds-
panditd intre fascistii cei mai

55
www.dacoromanica.ro
 entusiasti, cari nu se impacd
Intotdeauna si cu conclusiile is-
toriei, un tandr spunea ca de
fapt nu existd o Germanie si o
Italie, ci numai o singurd veche
formatie medievald, si, dacd I-
talienii au facut parte din for-
matia imperiald pot fi foarte
mandri de faptul ca au dat Im-
periului soldati si oameni de
gandire. Nu vdd cum s'ar putea
lega mandria fascistd cu aceas-
ta conceptie pe care mi-am per-
mis s'o combat trite° conferintd
la Radio... Ci imperialismul evu-
lui mediu era inainte de once
Laijlocul de salvare in desacordu-
rile ce puteau interveni intre oa-
meni, era deci si Geneva" si
Curtea de Justitie de la Haga",
fünd pragul cdtre care se pu-
teau indrepta toate reclama-
tdile si puterea care se socotia
destul de mare, de si numai prin
autoritate, nu si prin mijloace
materiale, pentru a pune capdt,
intru cat se poate, la un aseme-
nea proces. Era deci o necesitate
politica imperiald din evul me-
diu, ceia ce nu se mai poate
spune mum.

www.dacoromanica.ro
56
 Iatd ce era necesar sa se spu-
nd, foarte pe scurt, dar iride-
stulator ca sd se inteleaga lu-
crurile, Cu privire la aceasta
forma de imperialism care ra-
mane in esentä aceia dela 800.
Dureazd cinci secole, dar nu se
indeparteaza de la un principiu
fixat odatd pentru totdeauna,
deck doar intru atata, intru
cat intre mandatar, care este
Impdratul, i acela care i-a dat
mandatul, Papa, supus apoi in-
fluentelor doctrinei despartirii
de laici, predicatd la Cluny, se
ivesc, in ce priveste dreptul de
carmui lumea, anumite deo-
sebiri care nu s'au impacat nici-
odatd.
Cand cele doud puteri in lup-
ta au isprdvit de o potrivä, de
obosite, regii si-au atribuit pe
teritoriul lor, in margenile Sta-
tului lor, Stat färä semnificatie
national:a, toate drepturile im-
periale ; regele Franciei, regele
Ungariei, regele Poloniei bucu-
randu-se de aceleasi drepturi in
cuprinsul hotarului lor. Si, pe
de alta parte, erau, ceia ce fa-

www.dacoromanica.ro
- 57
 cea sd nu mai fie necesar apelul
la autoritatea imperiald, prin-
cipiile de drept roman iesite
din scoala dela Bologna, pe care
si le-au insusit monarhii mo-
derni, i atunci reclamantii de
drept neindreptdtitii, jignitii
puteau sä se judece, nu inain-
tea unui tribunal, ci inaintea
unei instante juridice abstracte
care exista in cugetarea tutu-
ror popoarelor si se impunea
tuturor sefilor acestor popoare.
Voiu ardta pe urmd ce a fost
notiunea de glorie" si intru c5,t
notiunea de glorie" poate sa in-
tre in acea desvoltare a impe-
rialismului pe care deocam-
datd inainte de secolul al XIX-
lea o infatisez.
Primii regi ai epocei moder-
ne, dacd o socotim inceputd in
ca din a doua jumdtate a seco-
lului al XV-lea. erau cu de,sdvar-
sire domni acasd la ddnsii. Nu
mai aveau nevoie sa erute ros-
turile papale, mai ales dupd
Marea Schismd, dupd scanda-
lul, de aproape un secol, pe care
1-a represintat presenta unui
Papd la Avignon, a altui Papa la

58
www.dacoromanica.ro
Roma, unii ascultdnd de und4
altii de celdlalt, pentru ca, pe
urmd, sd se alerge la un al trei-
lea Papa., i asa de mult se de-
pdrtase papalitatea de sensul ei
adevdrat, incât a trebuit sà se
aleagd un Papa tocmai pentru
ca era senior laic si avea mij-
locul material de a-si impune
autoritatea; acel Amedeu de Sa-
voia care, de altfel, a trebuit sä
pdrdseascd o situatie in care se
simia asa de jenat. i faptul
cd Eugeniu al IV-lea a reusit
chstige pe Rdsdriteni, si nu nu-
mai pe Bizantini, dar si pe o
parte din ai nostri, pe ldngd Ar-
meni i alti represintati la si-
nodul care s'a tinut intdiu la
Ferrara si pe urind la Floren-
ta, cd a putut cdpdta actul
de unire, iscdlit si de Damian,
Mitropolit al nostru, si de un
Neagoe, trimes tot de la noi,
inseamnd revenirea la imperia.
lismul de concurentd al Sfantu-
lui Scaun. Dupd acest mare suc-
ces Papa nu represinta decat un
stdpâ.nitor laic, impodobit cu
coroana Apostolilor i moste-
Mud traditia de odinioard, dar

www.dacoromanica.ro59
 care in viata lui nu este decat
om al Renasterii, ca Eugenia, L:a
Nicolae al V-lea si mai
Piu al II-lea, care, pe de o parte,
predica rdzboiul de cruciatd,
el a murit in momentul chiar
cand trebuia s'o inceapd, iar,
pc de altd parte, era mai man.
dru decat de chiar coroana ce
o purta, de cunostintile univer-
sale, in sensu; antichitätii, pe
care si le castigase. Dacd s'a a.
mestecat mai tarziu in afacerile
italiei i regalitätii francese A.
lexandru Borgia, un Catalan
(Borja), el a jucat rolul sdu ca
an print mirean de pe vremea
aceia, caldrind, luptandu-se,
petrecand, avdnd legdturile sale
Cu femei, tolerand asasinate
mijlocul familiei sale ca in is
prdvile lui Cesar Borgia. S'a is.
prävit cu Papii traditionali, cari
niciodatd nu vor putea sd invie.
In ce priveste Impdratul, in
vremea aceasta el este cineva
care acordd titluri dacd e pldtit
pentru aceasta. Frederic al
III-lea a fdgdduit astfel duce-
lui de Burgundia ca-1 va face
rege si se pare ca a incasat banii,
pentru ca a doua zi de diminea-

www.dacoromanica.ro
60
td, când s'a trezit ducele, Im-
pdratul sd fi plecat. Candidat la
coreana Ungariei, in conflict Cu
Mateias Corvinul i intrecut de
aeesta, care a murit la Viena,
Frederic, insurat cu o princesa
de Portugalia, si un foartb
trumos tablou Il infdtiseazd la
aceastd nuntd tank si mdndru,
pe cand in anii din urind avea
o adevdratä, figurd de zgriptor,
nu samand cu omonimui
Barbd-Rosie, cum e in legenda
evului mediu, nu jute() realitate
mult inferioard.
Regii acestia se simt deci std.
pd.ni acasd la clAnsii, i cutart
ambasador venetian, dintre a.
ceia cari oriunde represintã cea
mai pdtrunzdtoare analisä a si-
tuatiilor politice cu cel mai mare
talent de caracterisare, a putut
spune : puterea regelui Franciei
stà in aceia cd el poate face din
Francia ce vrea, poate lua cdti
oameni si cati bani Ii sunt de
nevoie. Aceasta fiind situatia re.
gilor, autoritatea imperiald, deci
si imperialismul, e un lucru care
in secolul a' XV-lea nu existd.
Mai multi dintre ei au vrut

www.dacoromanica.ro61
 fie Impdrat,ii doar pentru Wu.
A vrut i Henric al VIII-lea, re,
gele Angliei, dar vd puteti in-
cmpui ca, daca s'ar fi ales Im..
parat, el ar fi rdmas in Anglia
sa lege si de acum inainte si a-
celai Engles, cdldtorind doai
pe Continent din cand in cand
pentru ca sd se ardte, Germa-
nia, pand atunci, fiindu-i cu-
noscutd numai prin faptul ca
intre multele lui femei una s'a
intamplat ca a fost de la Cleve
oricare altul ar fi fost ales,
ar fi fdcut tot asa. Cdci ei sant
oameni de acasd., rostul fiind
un mijloc de prestigiu, pe lan-
gä, faptul cä, in continua lor
concurentd, fiecare voia sa a
jungd Impdrat numai ca sd nu
fie altul. Este adevdrat ca im-
potriva lui Francisc I-iu, in pro
pagandd facuta de Carol al
Spaniei, care l-a biruit, s'a adus
inainte faptul cä, odatd ales, el
va face in Germania cela ce fà.
cea in Franta sa. E sigur insd
cà niciodatd Francisc, care era
Cu mult prea inteligent i prea
omul vremii sale, n'ar fi incercat
lucrul acesta. Pentru ca sä. joa-

www.dacoromanica.ro
62
ce rolul pe care-1 prevedeau ad-
versarii lui, ar fi trebuit sä, se
ducä, intr'o capitalä unde sä ga-
seasca o administratie, un te-
saur, o armatd. Care era Insa
capitala Germaniei la inceputul
secolului al XVI-lea, care era
armata ce-i statea la dispositie
Im,paratului, care erau venitu-
rile ce mergeau catre dansul ?
Toti Impäratii acestia din Casa
de Habsburg s'au folosit doar de
tesaurul spaniol, de aurul Lu-
mii Noi descoperite atuncea, 4i
poporul spaniol s'a istovit, dänd
cea mai buna infanterie de pe
lume in toate razboaiele Conti-
nentului, asa ca un Castaldo
spaniol a fost in Ardeal, a intrat
In legatura cu Domnii nostri, a
cris spanioleste ordine pe o
vreme arid deosebirile nationa-
le nu aveau niciun f el de im-
portantd. Din parte-i, Francisc
ar fi fost silit sa aduca soldati
din Franta sau s.a plateasca tot
felul de mercenari, asa-numitii
reitres, cari nu sunt deal rei-
ter, sau lansquenets, landskneeh-
te ori Svit,eri, pe cari un cardi-
nal elvetian ii furnisa ca o mar-
f foarte build, dar care costa

63
www.dacoromanica.ro
 scump i trebuia platitä la ter-
min.
Biruitorul In aceastd concu-
rentd, Carol al V-lea, nu e'z:te un
imperator imperans". El pre-
sideazd dieta, cdci acesta a-
cum, mai ales, era rostul Impa-
ratului, si une ori multdmia pe
printi si orase, a:te ori nu, dar a-
tunci trebuia sa fugd din Ger-
mania, unde se intorcea cänd e-
rau ocasii favorabile. Nici aurul
Lumii Noi nu-i ajungea, si, ast-
fel, el a fost foarte multumit, o-
data, când, primit de vestitul
bancher dela Augsburg, Fugger,
a vdzut cä oaspetele lui aprin-
de lumânarea cu chitanta bani-
lor impramutati de Maiestatea
Sa, Represintant al catolicis-
mului, de si rival, in unele mo-
mente, al Papei, in Germania el
trebuia sd alunece cdtre prote-
stanti cu destuld dibdcie pentru
a putea sà revie in partea cea-
laltd, atunci cand imprejurdrile
i-au cerut-o.
Aceasta este Impdrdtia" lui
Carol Quintul.
In cartea noud a unui invd-
tat german de foarte mare pre-
stigiu, care s'a ocupat i de Is-
64
www.dacoromanica.ro
toria Renasterii, Karl Brandi,
In noua lui Istorie a lui Carol
Quintul, icoana Imparatului a-
pare si altfel decIt la precede-
sori, incepand de la vechiul Ro-
bertson. Este chiar foarte inte-
resant sa vada cineva cum fi-
gura lui Carol se schimba dupa
epoca, dupa nationalitatea
dupa tendintile aceluia care-1
infatiseaza. Unul este Carol
Quintul al lui Robertson, care-I
vede ca pe un Suveran din se-
colul al XVIII-lea, altul Germa-
nul Carol al V-lea al lui Baum-
garten, altul Spaniolul lui de
Leyva i altul, in fine, al d-lui
Brandi. Din parte-mi, de Cate
ori a lost sä vorbesc de dansul,
de cand am tiparit cursul mieu
la Academ'a de Razboiu despre
Chestia Rinului", am cautat
fixez altfel caracterul acestui
monarh.
Carol al V-lea nu este un orn
modern ; poate trdi cineva intr'o
vreme, dar aceasta nu inseamnd
cá apartine ace:el vremi.
El e un om din evul mediu, de
si trdieste in sezolul al XVI-lea.
E duce de Burgundia. Are mai
multe titluxi, dar ace asta nu in-
www.dacoromanica.ro- 65
 seamna ca apartlne in acelasi
grad la deosebitele realitati care
sant cuprinse In aceste titluri.
In el träieste Carol Cutezatorul,
inaintasul, bunicul. Fiul lui Fi-
lip-cel-Frumos, nascut din ca-
sätoria lui Maximilian de Aus-
tria cu Maria de Eurgundia, ra-
mana Cu Maria, fiica lui Carol
Cutezdtorul, care si acesta din
mama portughesa, reproduce
trasaturile ei de caracter, i ast-
fel acela care a murit luptan-
du-se cavalereste Iii bataia de la
Nancy, cam pe vremea cand se
lupta ptefan-cel-Mare langa
Vasluiu impotriva Turcilor, e in-
truparea insasi a cavalerismului
iberic medieval.
Carol Quintul are in el si
toatä nobleta acelui mediu din
are vine. Daca Francisc I-iu,
prins in batalia de la Paris, In
care n'a spus ca a pierdut tot
afara de onoare", este si el in
mare parte om al evului mediu,
frecat Cu putin italienism. bi-
ruitorul 11 trimete la Madrid. ca
Eduard al 111-lea de Anglia pe
tnvinsul rer_7,e frances loan. ..bu-
nul" cavaler, pe un vas dintre
cele-mai frumoase ale marine!
www.dacoromanica.ro
as
spaniole, si acolo este tinut asa
de bine, Meat, cdnd se va in-
toarce la Paris, va ridica un
castel de Madrid". Francise a
fagdcluit anumite lucruri ca sä
scape si pe urmd si-a cdlcat cu-
vdntul, lar Carol, cavaler me-
dieval in sensul absolut al cu-
vantului, trece peste lucrul a-
cesta. Cruciata a inceput-o el
nu ca un mijloc de a cd.stiga te-
ritorii, ci el incearcd, la Tunis,
o intreprincleie care de la Mee-
put era menitd sd nu izbutea,s,
ca, pentru cd e datcria lui de
luptdtor pentru cruce. Dacd,
apdrd,nd pe fratele sdu Ferdi-
nand, in unele momente se poa-
intelege i c-i Turcii intr'o
vreme cdnd Francisc ii pofteste
la Toulon, cela ce aratd cdt de
putin erau snot* Turcii ca
clusmani neimpdcati ai Europei
crestine, felul cum se presintd
in exp, :ditia africand, tapit,e-
ria dela Viena Infdtiseazd lup-
tdtorii In mdrime naturald
aratd pe omul doritor, inalrite
de toate, sa dea marl lovituri do
spadd, i omul care nu organi-
seazi nimic rntru ansarnblul
Statelar sale; pe care nu le 'In-

www.dacoromanica.ro
 telege unite. In Burgundia e
duce de Burgundia, in Castilfa
rege al Castitiei, in Aragon rege
al Aragonului, iar in Imperil.'
Impdrat, intru cat Ii permiteau
printii si imprejurdrile. Dar oa-
menii acestia Cu mai multe ro-
sturi locale sunt caracteristici
pentru evul mediu, din care el,
Carol, n'a iesit niciodatd. Si, in
fond, el linea asa de put n la
toate aceste stdpiniri, Meat O.-
ndr inc. a pdrasit toate pute-
rile sale : l-a pus pe fiul Filip
In Spania, pe fratele, Ferdinand,
rege al Ungariei, despre a cdrui
valoare nu-si putea face ilusii,
In Germania, iar el s'a dus ca
aibd fatd, de Dumnezeu, la San
Yusto, exact a ceiasi atitudme pe
care ar fi avut-o un rege casti ian
de.a. 1000 sau de la 1100, Cu ace-
iai despre pdcatele
sale ca si Ludovic Pius, cu o deo-
sebire : ca el le descoperise sin-
gur.
La intrebarea : exista impe-
rialismul, asa cum 11 intelegem,
acolo, in secolul al XVI-lea, rds-
punsul trebuie sd fie, cu toatd
hotdrirea, de oricine are mijloa-
ce directe de informatie, nu.

68
www.dacoromanica.ro
 Lectia a IV-a
FILIP AL II-lea, LUDOVIC
AL XIV, FREDERIC AL II-lea
IMPERIALISMUL
Dupä Carol Quintul, pe care
am cäutat sà-1 explic altfel
decAt de obiceiu, cred cä s'a
fixat convingerea cà avem a face
Cu un om din evul mecliu, care
giindeste asa, care are in mána
sa un numär de State. dar, le-
parte de a urmäri gändul de a
anexa aceste State, nu urmäreste
A schimbe nimic din vechile
statute ; statutul flamand pentru
Fla ndra, traditia castiliand in
Castilla, privilegiile cele vechi
ale Cataloniei in Catalonia, unde
sentimentul local este aproarie
un sentiment national, fiind si
altà rasä si altä limbà, i Ara-
gonul era altceva. Dac5 ar fi iz-
butit sà capete coa3ta de Nord
a Africei, acolo ar fi trebuit sä
69
www.dacoromanica.ro
 dea un alt statut, dar nu unul
national, ci un statut de cruciatl
Pentru Ca' aceia ce formeaza basa
imperialismului din timpurile
nnastre e o formä care se intinde
asupra unui teritoriu, i, daca
stäpanitorul cucereste ceva, for-
ma aceasta o mutà aiurea, chiar
dac5 ea poate avea, ca la Napo-
leon I-iu, un caracter universal,
inspirat de 2.ntichitatea romarA,
si, in acelasi timp, sau in altfel
de imprejuräri, pantru alte pro-
vincii, un caracter specific mo-
dem. Indat5 ce un teritoriu se
adaoge pe langa teritoriul pe
care stapdnitorul Il avea mai
inairite, el primeste aceast5 for-
mA. La Carol Quintul nu este
nimic din toate aceste fenomene
de un caracter modern foarte
inaintat, mai mult contemporan.
Inainte de a trece la regalita-
tea de glorie" care poate
creeze si un Stat mai intins, de
mai multe natiuni, cu teritorii
de origini deosebite. spre care
este indreptat regele gloriei"
numai din acest motiv al gloriei,
cred ea" este bine sä vä vorbesc
de un alt fenomen din Istoria
ModernA care e tot in leaturd
cu Carol Quintul, dar care se

70
www.dacoromanica.ro
leagä, pe de altä parte, bu ce va
fi in vremea lui Ludovic al
XIV-lea, Suveran de ,.glorie", a-
nume cu acel tip politic, de obi-
ceiu räu inteles, care se chiamä
Filip al II-lea.
Filip al II-lea a fost cercetat
din nou in timpuri mai apropia-
te. Odinioarä, acum o sutà de
ani, multä lume se lua, In ce
priveste aceastä stäpänire spa-
niolä in curs de mai multe ge-
neratii, dui:4 cartea, care se ce-
teste si acum cu o mare pläcere,
a unui American. Prescott. care
a scris si despre Ferdinand si I-
sabela. Dar asupra acestei peri-
oade s'au fkut cercetäri noi.
Prin opera d-lui Brandi s'a 11-
cut o oarecare revisuire a lui Ca-
rol Quintul; Filip al II-lea tre-
buie revisuit $i el.
Harta stApänirii si influentei
regelui Filip e foarte largä Rege
In Spania si stäpânitor al tinu-
turilnr produckoare de aur din
America, rege in Neapole, si, o
bucatä de vreme, Portuaalia a
fost reunitä cu coroana Snarllei,
el e nepotul Impäratului Ferdi-
nand I-iu si mai tarziu Várul fiu_
lui aeestuia. Maximilian Se stie
ce mäsuri aspre a luat el impo-
www.dacoromanica.ro
- 71
 triva rebelilor supt raportul re-
ligios in Tara de Jos. Armatele
lui Filip au fo3t chemate la Pa-
ris, unde au tinut garnisoanä, ir
legaturä cu Liga Catolick In-
dreptatä imp-otriva unor regi al
cAror catolicism era socotit ca
suspect, pentrucä erau prea to-
leranti fata de Hughenoti, Cal-
vinii din Franta, si ele au aparat
Parisul impotriva inträrii regelui
Navarei, Henric, care era seful
acelor Hughenoti pentru ca, la
sfärsit, cand Henric a putut sä
intre In capitaia sa, el sa ureze
Spaniolilor drum bun, dar sä nu
se intoarcä niciodatä inapoi. Fi-
lip formase fatà de Franta un
mare plan; fata lui, Isabela, tre-
buia sä se märite cu unul din
membrii Casei de Guise, de Lo-
rena, care stätea in fruntea mis-
carii de opositie catolicä i ast-
fel ar fi fost Isabela regina Fran-
tei, lucru care nu ar fi fost de mi-
rare; intre sotiile lui Carol Quin-
tul si a:e lui Filip al II-lea insusi
nu sunt nurnai princese din Casa
de Habsburg, ci Isabela de Por-
tugalia i cutare princesa din
Casa de Franta, elementul dinas-
tic jucAnd pe vremea aceia ro-
lul cel mare. Maritata apoi cu
www.dacoromanica.ro
72
un arhiduce, ea a guvernat Talile
de-Jo s in asa fel, inck, a doua
zi dupa executiile lui Egmont si
Horn, dupä scenele de sdnge de
pe vremea Ducelui de Alba, a
impdcat spiritele si cdrmuirea a-
ceasta a fost linititä i privitd
chiar cu multd simpatie. S'ar zice
ca omul care vrea sd dispunä de
soarta Franciei si sä instaleze pe
flica lui, märitatd cu un Frances,
la Paris e un intrupätor al impe-
nalismului in sensul contempo-
ran al cuvântului. Dar nu, el nu
represintd asa ceva.
Cum nu este, de altfel, adevä-
ratd nici cealaltd pdrere, care
face dinteinsul un suflet uscat
si aspru, aplecat care prigonire,
färd mild pentru supusii sai, cd-
utând sà li zdrobeascd sufletul-
S'a spus de clansul, intrupdtorul
catolicismului, cä printr'un cato-
licism, ce poate n'ar fi fost cu to-
tul sincer, ar fi voit stdpâni; ea
Europei : demonul dela Miazd
zi". Il vede cineva acolo la Escu-
rial, ascuns, pandind, trimetând
ordine care ar fi represintat acte
de tAgaduiri brutale a drepttiri-
lor istorice i drepturilor orne-
nesti celor mai elementare. Dar
nici in ce priveste mnsui tempe-

- 73
www.dacoromanica.ro
 ramentul lui Filip al II-lea, el nu
e asa. Sant scrisori de-ale lui
tre Isabela, de visätor romantic,
iubitur al naturii, cu efusii senti-
mentate ca induiosarea pentru
cântecul privighetorilor in gra-
ainile Escurialului
Nu mai vorbesc de tot ce
este in legaturd, supt influen-
ta tragediei lui Schiller, Don Car-
los, cu tatäl nemilostiv, care ar
fi procedat fatä de fiul sdu ca
Petru cel Mare fatà de fiul säu
Alexe, punandu-1, in conditii de
trebuia sä moarà. Avem destule
izvoare ca sä vedem ce era Don
Carlos, naturà anormald, care nu
putea domni: ca sä facd in necaz
tatalui säu, värsa apä pe placile
de piaträ ale odäii pana ce s'a
imbolnävit.
Dar in afarä de aceste con-
statäri, sprijinite pe scrisori
autentice, fisionomia po/iticd a
fiului lui Carol Quintul tre-
buie schimbatà. Politica lui,
dupä pärerea mea, nu corespun-
de cu legenda formatà in jurul
lui, cum nu corespunde nici fi-
gura omului frumos, simpatic.
Dar Filip al II-lea este fdrà in-
doialä un catolic convins, care
doria sä" vadä pretutindeni res-
74
www.dacoromanica.ro
tabilità credinta cea adevgra-
tä"; luteranismul si calvinismul
i se päreau niste pdcate fatä de
Dumnezeu si un mijloc de a ne-
noroci oamenii: ca si cei din evul
mediu, el se gändia la salvarea
umanitätii din ghiarele demonu-
lUi care pusese stäpAnire pe ata-
tea suflete. Dar nu s'a gandit
intrebuinteze acenstä credintä
catolicä si dorinta lui de a o vé-
dea biruitoare ca un mijloc de
a stäpâni lurnea. In Tärile-de-
Jos era, si el, tot un stäpânitor
In sensul medieval, dator sà tinä
samä de anumite privilegii, dar
numai de acelea. In timpurile
noastre, si, când 2ic timpurile
noastre inteleg pe cele inainte
de devalorisarea tuturor
Mr, in timpurile noastre noi cre-
dem c5 un Suveran are anumite
datorii umane fatä de supusii
ca oameni. In epoea lui Filip al
II-lea nu e asa: el este dater sà
observe anumite privilegii: ponte
fi convins c aceste privilegii
sänt nedrepte, stricsatoare. ruing-
toare, el nu se ponte indenärta
dela ansele, ci totul se face pe
basa lor.
Când Ludovic al XTV-lea a in-
eeput räzboiul cu Filip al IV-lea,
www.dacoromanica.ro
75
 ruda sa de aprgape, pentru
sotia lui Ludovic, Maria-Teresa,
era princesä de Spania, el a re-
clamat Flandra pe basa drep-
tului de devolutie",- si acesta
seamnä ea, murincl un mosteni-
tor al Flandrei care lasä copii din
prima si a doua cäsätore, dar
deed* din intAia ,clsätarie este
mäcar o flied ea mosteneste
Flandra si nu fiul din a doua cä-
sgtorie. Ludovic al XIV-lea pro-
cedeazä intocmai asa cum proce-
dase i Filip al II-lea.
In co priveste mijloacele care
au fost intrebuintate de Filip, am
putea spune ca. sufletele mai
bra/side ale epocei noastre s'ar
revolta impotriva unor procedäri
care nu tin samä de respectul
vietii omenesti si de mila fatä de
suferintä, dar cela ce se intam-
plä de o bucatä de vreme ne
face sä intelegem i lucrurile
cele mai crude din trecutul cel
mai depättat al umanitätii. Tre-
buie sä se ob-,..erve lug .c5.,
Franta, armatele lui Filip al II-
lea intervin pentru c'ä au fost
chemate. Nu ele au trezit lup-
tele religioase din Franta, Acolo
stau fatà in fatä douä taberel
se poate intämpla sà n,u fi fost
www.dacoromanica.ro
76-
numai motivul religios, si in ta-
bdra unora i in aceia a altora,
ci, mai mult reminiscenta rdz-
boaielor care incetaserd Dar se
putea face un apel la Filip al
II-lea in numele catolicismului,
iar el sä refuse ? Dacd s'a ames-
tecat in Germania, unde a tri-
mes buna infanterie spaniolä,
care printr'un Castaldo s'a in-
tins si pand in Ardeal, niciodatà
n'a urmärit el. ceia ce i-ar fi fost
oarecum ingdduit fat5 de släbi-
ciunea unchiului si a Värului sdu,
o reunire a celor cloud coroane
habsburgice, ca sd fie in acelas
timp si stäpanitor in Imperiu.
N'a urmärit gandul acesta in
nici o formd i nu-1 putea ur-
mdri, pentru cd Imperiul ins,aam_
nd un lucru, un drept. o traditie
iar ceia ce avea el, lu
In intregimea Statelor sale, dar
pentru fiecare din bucdtile din
care se compuneau Statele aces-
tea. inseanind alt drept alt5 tra-
ditie, care aveau valoare acolo,
dar nu aveau valoare
aiurea. Bine privit si inteles cum
trebuie, si el e un continuator
al fe:ului de a gandi si a lucra al
evului mediu, sprijinit pe viata
www.dacoromanica.ro77
 1ccaià ;iprivilegiile 'care doming
aceastä viatä
Dac5 este ceva modern in-
teinsul, este altceva, i adaug
c6; In timpul din urmä, am av-,it
In mänä o foarte interesantä caxte
despre regimul lui, Primo de Ri-
vera, carte spaniolä tradusä in
frantuzeste : Primo de Rivera
et la dietature en Espagne". Au-
torul acestei cärti, care se chia-
mä Jose Pemartin, face o foar-
te interesantä comparatie Intre
Franta celor din urrnä Valois si
Intre Soania lui Filip al II-lea.
El aratà si caracterul dualist al
Spaniel, care s'a pästrat totdeau-
na, si s'a intrupat, spune el. In
cele dou5 figuri din Don Qui-
liote; ..asa suntem noi: pe o parte
Don Quihote Insusi pie altä la-
ture Sancho Pança". Dar In
Franta regalitatea are o influ-
entä subredà si trecätoare ;
se forrneaz5, acolo o onositie
inarmatá Impotriva pOliticil re-
geTui. In fäzbosiele de reli-
gie, Liga Catolicä lamotriva lui
Henric al 111-lea onunându-se
suiril pe tron a lui Henric al
IV-lea: atata -tiny° pierdut, atAta
sänge Värsat, un bans indescifra-
bil. Pe cand, in Spania, otcline
www.dacoromanica.ro
'78
perfectd, stdpanire sigurd, sacri-
rim al tuturor puteriior $i al in-
tregului timp al monarhului. Pe
cand orbecdiau in politica lor
regii Franciei, Filip al II-lea a-
colo, la Escuna], std toatd noap-
tea de scrie ordinele sale, trimese
in toate pärtile vastelor i varia-
telor lui posesiuni; el isi inro-
seste ochii" la lumina slab-a a
unei fäclii. Acesta este Suvera-
nul modern, guverndnd ca un
ImpArat roman, ca un Marcu-
Aureliu, incliferent dacd este mai
multä sau mai puOnä virtute la
Suveranul iberic fatä de Impd-
ratul roman de odinidarä.
Dar este ceva modern si in alt-
ceva, de un caracter particular,
individual, la Filip al II-lea. Spa-
nia inainte de ddnsul nu avea.
capitald, i lui nu-i trebu:a capi-
tald pentru Spania : dacd ar fi
fost in Castilla, protesta Arago-
nul, dacä ar fi fost in Aragon,
ar fi dorit poate Catalanii sä aibd
in mijlocul lor pe Suveran. Dar
capitala care-i trebuie lui e punc-
tul central de unde sä dea ordine
in toate directiile, la Räsdrit, la
Nord. la Sud. De aceia el nu se
gandeste ib niciunul din orasele
istorice ale Spaniei; cdnd s2 des-

- 'Z9
www.dacoromanica.ro
 volt5 drama spanio15 din vremea
aceasta, drama lui Guillen de
Castro si Lope de Vega, ea nu
se represintä la Madrid. Ce in-
semna Madridul ? Un oras cu
climO imposibilä, cu vânt tAios
iarna i secetà vara. Ca Madridul
este de datà recentä, aceasta re
poate vedea si dupä caracterul
bisericilor sale, nefiind nido bi-
seric5 medievalà in Madrid. Dar
Madridul e asezat in mijloc,
intr'o guvernare de caracter ab-
stract, cum era a lui Filip al II-
lea, se impunea alegerea unui
astfel de centru Dar el nu vrea
sO stea nici In Madrid, pentru cä,
Sliveran spaniol, in ce priveste
dreptul, dar nu Spaniol in ce
privesté mima, cu un orizont u-
niversal, Ii trebuie un loe care sd
fie numai al lui, care sà." fie nu-
mai casa lui, de unde sO poatd
porunci oriunde, i atunci se
;liege In regiunea pietroasA de
langO Madrid, Intr'o vecindtate
rare este aproximativd, un pei-
sagiu in care nu era nimic Ina-
inte. Acolo planteazä copad,
'idled marea bisericä a lui
Dumnezeu si aläturi isi face cui-
busorul de rege in cáteva oddi.
dormind inteo infundäturä a

www.dacoromanica.ro
80
pgretului, apgrat numai printr'o
perdea de lumea care trece acolo
unde lucreazA. Un loe unde odi-
rioarä fusesera mine si, ramase-
serä zgurile, de unde i numele
de Escurial, locul de zgurä".
Dacd il vede cineva pe Filip
al II-lea supt acest aspect mul-
tiplu, atunci de sigur nu-1 poate
lega nici pe dânsul, cum nu-1
poate lega nici pe Carol Quintul,
de andmite directii politice din
timpurile noastre, care acesta
au a se indreptäti cu rnotivele
lor proprii, far& sà caute in tre-
cut un sprijin care nu existä.
In fata lui Filip al II-lea cel
ascuns este Ludovic al XIV-lea.
Ludovic este cel dintäi cäutgtor
de glorie". Dela e: a plecat apoi
celalt cautator de glorie" din
Germania, care este Frederic al
Il-a. In fata acestuia, Maria-Te-
resa trgia cu constiinta medievaiä
a drepturilor ei in deosebitele
provincii; erau numai anumite
Consilii pentru toate provinciile
ei: Austria-de-Su3, Austria-de-
jos, Tiroul, fiecare o bucatá de
ev mediu .care rämânea in rostu-
rile ei; nurnai Consillule aoestea
persoana Suveranei formau legg-

- 81
www.dacoromanica.ro
 (tura: S'a intämplat a pe vrernea
Mariei-Teresei sä se facä o in-
tindere a Statului acestuia aus-
Eriac, pe care noi II numim asa,
de si nu era si pentru contempo-
rani, dar ea a aprobat .inaintarea
vulturilor" numai fiihdcà era
indemnatd, silitä sä mearg4 in-
teo anumitä directie. Sa -nu se
uite un lucru : Ca" in secolul al
XVIII-lea este incä dogma echi-
lib rului european, fixat prin tra-
tatele din Vestfalia: daa vecinul
vrea ceva, ai datoria sä vrei tot
asa de mult, far5 indreptätire.
In tirnpurile noastre poate ocupa
Rusia Sovieticä un anume te.ri-
toriu polon, dacä se razimä pe
faptul ca" acolo se gäsesc Rusi
Albi sau Ruteni; nu se referä la
echilibrul european ca in secolul
al XVIII-lea. Dar Maria-Teresa
nu stia ce este gloria, si ea n'a
umblat dupä dânsa. Tar, in ce pri-
veste pe sotul ei, Impäratul loran-
cisc, pentru eá ea era reginä,
In Ungaria si Boemia. lar Impa-
räteasä numai prin faptul cä.
Francisc fusese ales, la Frank-
furt, Impärat, acesta nu avea
nicio notiune politicä"; era mare
stäpän in gospodaria lui, mare
adunätor de.banii fäcând contra-
www.dacoromanica.ro
82
 bandä pentru Frederic al
ID momentul când acesta era in
luptd cu ea, cu EfIaria-Teresa.
Ecaterina a II-a, da, ea este to-
vardsa in urmdrirea gloriei" a
lui Frederic al II-lea.
fixAm putin mai de aproa-
pe pe Ludovic al XIV-lea Isto-
ricii francesi cari nu cunosc des-
tul Istoria Universalä 1-ar vedea
supt un indoit aspect care este
fals. Ca rege frances, ca rege
intr'adevär frances si, pe de altd
parte. si ca figurd istoricd ori-
ginald. Nu este nici una, nici
alta. Cineva care cunoaste Istoria.
Franciei asa de bine, s'ar putea
zice mai mult decät altit cari au
scris-o mai pe larg, fostul mieu
profesor de la Sorbonna. care din
fericire este MO in viatä, d. Sei-
gnobos, a spus cândva, nu inteo
carte, ci inteo discutie la Sod&
tatea de Istorie Modernä, c Lu-
dovic al XTV-lea este cel mai
putin frances dintre toti. regii
Franciei : le mans francais de
nos rois". Si avea dreptate, nu
numai In ce priveste eticbeta,
care nu avea a face cu regalita-
tea francesd. nepopularitatea
dela sfArsit era pentru c iesise
din traditia Franciei, i, dac5 Lu-
www.dacoromanica.ro
--, 83
 dovic al XIV-lea n'ar fi iesit din
traditia regilor Franciei, cari
erau foarte populari, dacä Lu-
dovic al XV-a nu s'ar fi inchis in
micile apartamente" dela Ver-
sailles, ba (liar i dacä Versail-
les insusi n'ar fi fost Newt de
Lurlovic al XIV-lea, Ludovic al
XVI-lea nu s'ar fi ivit total de-
sorientat in mijlocul ace-tei tra-
ditii strdine, in care el insusi
nu-si gdsia drum, si n'ar fi fost
Bevolutia francesä.
Ludovic al XIV-lea n'a fost
crescut intr'un mediu frances el
a fost crescut de Ana de Austria,
care era o princesä
venità in Franta foarte tänärä,
dar inconjuratd de acele doamne
spaniole, femei de oarecare
\TM-std., care pdzesc virtutea ce-
lorlalte, duenas. Cutare regi-
nä a Spaniel, princesd france-
s. sotia lui Carol al II-lea, a mu-
rit de pe urma ace7tui regim,
pentru ca pe urmd sotul sd olän-
gä necontenit la mormantul ei.
Ana de Austria cu v'reu a sednat
prin stdruintilp sotului ei de a-
ceastä suoravegl,ere spaniold.
Marea ei pvlavie, hiserica oe care
o rlír1j Val cle-grAce trimPt Trl
altä lume. Ludovic i fratele
www.dacoromanica.ro
84
su Gaston au fost crescuti
spaniol, si spaniol au Walt In-
tru toate, afard de un lucru
care la Madrid nu se pomenia :
succesiunea de metrese cu un
caracter aproape oficial care s'a
desfdsurat In cursul domniei lui,
tatAl insusi ducand asemenea
leggturi In afard de cdsätorie.
In politica sa, Luiovic al XIV-
lea a cerut Inapoi locurile care
i se cuveniau : Flandra prin
dreptul de devolutie", Franche-
Comte, Cerdagne si Roussillon,
provincii care fuseserd ale Fran-
ciei si trecuserd la Spanioli. In
afard de aceasta, si deci nu este
originalitate la dânsul, el n'a fd-
cut clecdt sd.continue ce fäcuserd
Francisc T-iu si Henric al II-lea:
lupta cu Casa de Austria. E lup-
ta intre cloud dinaTtii. nu intre
cloud natii. Prin anexarea dela
Rin, intrarea in Strasburg, cu
acea legitimatie pe care o cUnoas-
te toat dlumea, cá altfel intrd cei-
lalti, el a trezit tot felul de dus-
mdnii, chiar de asociatii. Apoi
alianta cu Turcii, relatiile In re-
giunile acestea ale Europei rd-
sdritene. Acestea nu-1 aratd mA-
nat de dorinta de a ,cduta anu-
mite intinderi care nu erau spri-
www.dacoromanica.ro
- 85
 jinite pe drepturi nationale, ci
represintd numai antagonismul
fatd de Casa de Austria, care pd-
rea cà voie$te s5 domine, din mij-
locul acesta al Europei, Con-
tinental intreg.
Dar, afar5 de aceasta, Ludo-
vic este impins $i de altceva: de
acea dorintä de glorie". De unde
a plecat dorinta de glorie, care
nu este numai decat in leaturä
cu anexarea unei provincii ? El
face un räzboiu siIl pierde, dar
pierderea unui r5zboiu nu insem-
na präbusirea Statului. Intre
monarhi era un fel de erutare
reciproc5, si, cum nu erau po-
poarelp la snatele lor, nu era na-
tima cumplitä a natiunilor ata-
tate. Ceia ce I interesa era o
frumoasä si in acea-td b5-
fälie sä aih5 un rol potrivit, pen-
tru ca la Versailles s5 se zug,r5-
veasc5 pe plafoane sau s5 se
teasä in tapiteriile c1e pa ziduri
persoana sa inving5toare in
fruntea unei armate care se a-
runc5 viteazä asupra dusmanu-
lui. Statuia lui de la Paris 11 in-
fdtiseazd edlare pe calul ridicat
In doud picioare intr'un avânt
cumplit, ca $i cum, cdnd va lAsa
www.dacoromanica.ro
86
copitele in jos, ar fi sd strivea-
sea o armata intreagd.
Acesta este .regele glorios",
regele soare", dupd o termino-
logie cam banald, de pus in legd_
turd cu o medalie i cu un ba.et,
.cdci niciodatd el n'a reclamat
permanent acest titlu si nu se
vede intru cat I-ar fi dorit i ar
fi fost incântat de clausal.
De unde vine acea..t.td glorie"?
Vine din invdtdmantul iesuit.
Spiritul Renasterii a trecut in a-
cest invdtdmänt al clericilor cari
au format toate generatille de la
inceputul secolului al XVII-lea.
In acest invdtdmant este vorba
de Grecia, de Roma si de vointa
lui Dumnezeu intrupatd in soar-
ta Poporului ales", a poporului
evreies2.; dar in acelasi timp este
si Grecia vdzutä in personalitdti
ca a lui Miltiade, Temi3tocle, E-
paminonda i Pelopida, i slut
Romanii din vremea Republicii,
din vremea Imperiului, presin-
tati ca niste setosi de aceastd
glorie a armelor. O anumitd li-
teraturä si o anumitä scoald au
pus societatea aceasta pe o linie
care este linia gloriei" Dar re-
galitatea de glorie" nu trebuie
sd fie confundatd ou un impe-

81,
www.dacoromanica.ro
rialism cuceritor. Imperialismul
cuceritor nu intrebuinteaza tot-
deauna soarta unei bat:dill casti-
gate; el poate castiga foarte usor
un Stat prin aceia cà in el se
gasesc un numar de oameni am-
bitioi tradeazd tara iQ
pun la dispozitia cuceritorului.
Se pot intrebuinta astfel metode
pasnice prin care nu sacrifica ci-
neva nimic i isi intregeste foar-
te larg hotaiele.
Intr'o altä lectie am observat
un lucru: Frederic al II-lea a
mostenit o multime de provincii
rAz:ete: el avea un teritoriu la
Rinul-de-Jos, la Cle.ve, un te-
ritoriu central care era Marca de
Brandenburg, si Ludovic al XV-
lea ii spunea in batjocura lui
Frederic al II-lea: Monsieur le
Marquis de Brandebourg", iar, pe.
langa aceasta basa a tarilor lui,
mostenirea lui Albrecht de Ho-
henzollern, fost Mare Maestru
al Cavalerilor Teutoni. trecut la
religia protestanta, Prusia acea-
sta, care nu era legatä Je Bran-
denburg; el avea drepturi asu-
pra Silesiei. Un imperialism cu-
ceritor inseamna' insä intaiu a
consolida aceste sfa'ramaturi si
pe urmä, pe basa acestui Stat
88

www.dacoromanica.ro
consolidat si cu o armatä care sä
fie scoasä de acolo, sä se inceapä
un räzboiu in directia in care se
presintà Dosibilitatea unei intin-
rteri. Asa face Frederic al II-lea?
Nu Este adevärat c'á a rec:amat
intäiu numai trei teritorii in Si-
lesia-de-Sus, i pe urmä a luat
sialtele, anexand si Silesia-de-
Jos, dar cu superioritatea evi-
dentä a armatelor sale se putea
merge mai departe. Totusi in
Germania n'a urmärit astfel
cuceriri pentru a forma marele
Stat german.
Ce era pentru Frederic al II-
lea Frederic Barb5-Rosie, toatà
traditia mare a imperialismului
german din evul mediu ? El a
scris doar Istoria Casei de Bran-.
denburg. E un Hohenzollern care
a cäp5tat pämänturi si este gata
sä mai ja si altele, dar färä a
risca prea mult, iar, in ce priveste
armata lui, ea este fäcut5
soldati de pretutindfmi. in leg5-
tur5 cu asa-numitii Lungi" ai
tatälui säu, Frederic-Wilhelm I.
Erau o multime de Francesi in
aceastä armatä ; armata era co-
mandatä de oameni formati in
Franta. Francesi din Franta.
Francesi formati in teritoriul

www.dacoromanica.ro
89
prusian -cari se deprinsesera cc]
tara.
Regalitatea de glorie" este
ceva peste realitate. si 'Fre-
deric Insusi d definitia acestei
regalitati de glorie. el care curte
neste pe un om de un caracter
asa de inferior cum era Voltaire,
canabil de toat5 nerecunostinta
chiar fatade acela pe lang5 care
fusese sambelan, pentru c5 a-
cesta era un distribUitor literar
de "glorie". Penutatia lui era asa
de bine pregätitä. 'Meat acea
doamnä frances5 spunea : dae5
ar veni Frederic al TI-lea la Pa-
ris s5 v5d si eu un erou!
Cu aceasta am aiuns la mar-
genea epocei moderne si ne a-
propiem de inceputul vremii
conternnorane. asunra c5reia tre-
buie s5 se Intinciä o exnunere
mult mai amänuntit5 a tutu-or
elementelor pregätitoare rentru
a Intelecre, imperialismul din zi-
lele nnastre. si atunci vom avea
In lectia viitoare natinraliqmul
fata de notiunea imperialista.

www.dacoromanica.ro
9OE-
 Lecja a V-a
RATIONTALISMUL IZVOR
AL IMPERIALISMULUI
Ati väzut de unde a venit im-
perialismul lui Ludovic al XIV-
lea, cä aceastä asa de inte-
resantä personalitate istorica da-
toreste tendintile sale de a in-
tinde margenile teritoriului
frames, nu unei singure cau:e,
ci mai multara: am incercat
sa stabilesc o legaturd intrf!
Monarhia spaniolä a lui Filip al
II-lea si intre Monarhia fran-
cesa a lui Ludovic al XIV-lea, si
cred cà v'am dovedit ea, toemai
din causa acestei legaturi Cu re-
gele Spaniel, Ludovic al XIV-lea
nu este pe unja regilor francesi,
Linfa aceasta avea alt cara,cter,
$i nu numai cä ea este intre;
rupta prin Ludovic al XIV-lea,
dar ea nu va mai fi niciodata.
reluatä. Nu mai Norbesc de regii

91
www.dacoromanica.ro
 franeesi moderni, cari vin din
altceva si in cari intra totusi
ceva din spiritul Revolutiei
francese, ci de cei doi urmasi
/And la Revolutie, cel din urmä,'
fiind martor al ei, Ludov:c al
XVI-lea si Ludovic al XV-lea,
cari sant pe Unia deviatd, de-
raiatä a regalitatii francese.
Tendint;le acestea catre o do-
minatie europeand nu se in'll-
nesc la dansii ; ele au incetat Cu
Ludovic al XIV-lea, poate toc-
mai din causd ea' influenta spa-
niold, care indeamnd cdtre un a-
nume imperia,ism, dacä, se exer-
cità asupra lui Ludov:c al
XVI-lea, nu poate continua sd
se exercite asupra celorlalti.
IVIonarh!a, francesä este ames..
tecata de acum Inteo multime
de rdzboaie, care sant mai mult
de echilibru european. Echili-
brul european nu putuse sd do-
mine politica lui Ludovic
XIV-lea, dar de la el inainte
regii Franciei, ca si ceila1i su-
verani ontemporani, se refera
cu mai mult.ä sau mai putind
sinceritate, la aceastä d:ctrind,
dupd care toa,te Statele asez...t2;

92
www.dacoromanica.ro
in anume hatare la 1643 trebuie
sa se pastreze In proportille
fixate atunci.
Atunci, se pune intrebarea :
daca Ludovic al XV-lea, din lip-
sa de energ:e, din despret fata,
de ceia ce pentru altii putea sá
fie un obiect de amblie, daca
Ludovic al XVI-lea, din causa
dificultatilor pe care le oferä
epoca sa de reforme, ca si din
causa tragediei care 1-a prins
asa de räpede si 1-a dus la esa-
fod, .nu represinta tendinta
imperialista in secolul al XVIII-
lea, acest secol are sau ba in el
insusi elemente care sä poatä,
servi pe urmet la forma speciall
de imperialism care se intalne-
ste de la o vreme in epoca R-
volutid si care se in-
trupeazä la capatu1 Revolutiei
In continuatorul si intregitorul,
consolidatorul operei, care este
Napoleon I-iu ?
Trebuie sa raspundem ca ten-
dint le imperialiste n'au lipsit
secolului XVIII-lea, dar ele pin-
ed de aiurea. Nu vin din imita-
tia imperialismului habsburgi;
cLn Spania ca si din Imperiu,

93
www.dacoromanica.ro
 d!n traditia cread de Carol
Quintul si care a trecut la Lu-
dovic al XIV-lea, ci dintr'un
motiv de caracter general, ce se
leaga de starea de spirit specia-
la creatà in Franta si din Fran-
ta intinsa in Europa, chiar Cu a
doua jumatate a secolului al
XVII-lea. Rationalismul, care
ajunge a pune stapanire pe spi-
r:te in aceasta vreme, este acela
tare, prin anumite consecinti
ale lui, determina mputinta de
a se pastra in hotarele propri a
atatora din suveranii Europei,
In acest sea)! al filosofiei". Dar
filosofia recomanda in ranaul
intaiu reforme binefacatc are"
claselor fundamentale ale sozie-
täW, intemeiarea unui nou re-
gim care sa nu aiba nimic isto-
ric si nimic religios, ea indeamnd
la prefaceri care erau de earae-
ter material, pentru ca este si
un astfel de materialism in se-
colul al XVIII-lea.
Si, atunci, o altd intrebare se
poate pune : cum totu0 exista
tendintile acestea de intindere
peste hotare, de anexare a pro-
vinclilor sträine, intfun semi

04-
www.dacoromanica.ro
care avea -anta de lucru In ce
priveste noua oranduire
nin pe motive materiale si do-
minan de conceptia rationali3tà
care este caracteristia acestui
timp ? Pentru aceasta, rationa-
lismul trebuie urmärit de la in-
ceput, ca sa vedem ce este In el
insusi si ce piedeci intalmste in
calea. E a.
Rationalismul pleacd dela
Descartes, dela Discursul a-
suma Metodei", care a avut o
influenn asa de mare asupra
jumdtdt,ii a doua a secolului al
XVII-lea. Descartes nu este un
scri.tor frances, el este Frances
ca spirit In ce priveste partea
aceia esentiald din sp:ritul po-
porului frances care cuprinde
logica, consecventa, urmdrirea
unor idei si continuarea unor
actluni pe o anumità linie ; este
ceva din burghesul frances,
tr'insul, dei el nu f5,cea parte
din burghesie, ci dinteo nobi-
lime mai modestä de provincie,
dar tipul poporului frances In
epoca modernd este burghesul;
Francesul se poate reculwaste,
intr'insul, cum se poate real-
www.dacoromanica.ro
 noaste in adversarul lui mult su-
perior, al cdrui gAnd merg-a
mult mai sus, care vedes multi-
lateral si era insufletit de puter-
nice senVmente religioase, Fas-
cal, spirit matem-Aic cum o era-
tá si lui în domenill
stiintific, dar tocmai prin
matemat!c este legdtura Tn-
tre Pascal si Descartes, Cu deo-
sebirea ca Pascal, peste metoia
inatematicd, vede in lumea care
o intrece ceia ce este dincolo
de tinta ultima a acestei activi-
tdti logice, fiind pentru el mult
mat important decat ceia ce a
gäsit in cale. Dar si unul si al-
tul sunt represintanti tipici a,i
spiritului frances, care, ch'ar
child este vorba de un escalada-
tor de ceruri cum a fost Pascal,
de un cdutdtor de mistere inso-
lubile, rämâne legat de nota
fundamentald a rasei.
Dar, prin viata sa, Descartes,
care a stat atAta vreme in 'D-
ille de Jos, care a fost poftit de
Cristina de Suedia si isprd-
v:t zilele tocmai din causa ac3-
stei cdldtorii obositoare fatd de
varsta si starea sa de sdndtate,
www.dacoromanica.ro
96
este represintantul spiritului eu-
ropean in ce priveste o anumità
tendintä a lui in morp.mi:u1
cAnd gandeste, scrie i exercità
influenta asa de puternicä asu-
pra societätii. El este un mare
European" si pregätirea lui la-
t:nd, cunostinta limbii latine,
intrebuintarea limbii latine shnt
lucruri care aratd cd nu avem a
face Cu un ganditor apartinând
une singure natiuni i unui
singur teritoriu, intrupand nu-
mai acea natiune i fiind legat
exclusiv de acest teritoriu. Fran-
ta, pe care a servit-o ca ostas,
este pentru dânsul punctul de
plecare, desigur i ceia ce i-o fi
incälzit inima, i-o fi stArnit de-
votamentul, ciar avem a face Cu
un om care cugetä pentru toatä
lumea, urmärind adeväruri ab-
stracte care sa aThä valoare pen-
tru orIcine, oriunde ar fi ase-
zat si oricdrii rase i-ar aparti-
nea si, in afard de aceasta, el nu
considerd rationalismul lui ca
un punct de vedere si un mijloc
de exemplificare, de caracter nu-
mai filosofic si in afarä de rea-
litate, ci intelege, ca toti oa-

- 97
www.dacoromanica.ro
 menii timpului aceluia, Pascal
poate mai putin decat altii, din
causa vietii lui scurte, Warn lui
de sandtate, isolärii lui voite din
motive religioase In relatie cu
Port-Royal sa fie un manui-
tor de realitati. El a trait in
lume, a participat la viata lumii,
a luptat alaturi de altii, a eau-
tat sà influenteze anumite per-
sonalitati conducätoare din a-
ceasta vreme. De aici a iesit nu
numai Discursul asupra Meto-
dei", dar o intreaga opera' a a-
ril influenta a fost imensä. A-
Vem a face cu cineva care se
gandeste la Om, care intrebuin-
teaza mijloace ce sant la hide-
mama oricarui om si tinte-
te &are scopuri care sä fie In
legaturä cu luminarea
in genere. Prin aceasta el
deschide un drum nou, care este
In legatura si cu sirul de idei
pe care le urmarim In cursul din
acest an.
In secolul al XVII-lea, in care
a trait si a scris el, sunt doud-
trei tendinti. Una din ele e In
legaturä cu acea generalitate
umand, cu acea gandire comu-
www.dacoromanica.ro
98
nä tuturor oamenilor, cu mij-
loace care nu sant nuniai ale u-
nor a, ci ale tuturor, i Cu scopu-
rile care, odata atinse, pot sä
ajute la ceia ce se considera pe
atunci ca drumul lung al pro-
gresului uman. Dar, pe langä
aceasta, mai sant cloud alte ten-
dinti, dintre care una va fi
intreruptä o bucatä de vreme,
rämanand sà invie mai târz:u
sä exercite o inraurire mult mai
puternicä asupra spiritelor, de
cum o exercitase la inceput. In
Ludovic al XIV-lea este, pe lan-
ga irnitatorul lui Filip al II-lea,
care si el nu e deck continuato-
rul Imparatilor b:zantlni prin-
teo lunga transmisie care plea-
Ca din fundul evului mediu
chiar din epoca romana, Suve-
ranul dupti Biblie, acela care re-
presintä vointa lui Dumnezeu,
omul prin care lucreazä Dum-
nezeu, dupd ce Dumnezeu a co-
born in sufletul lui anumite ele-
mente, care nu sant in sufletul
alter oameni. Regii de acest tip
continua pe vechii regi din Iu-
deia si Israel, fiind unsii Dom-
nului, dupa teoria pe care o in-

-- 99
www.dacoromanica.ro
 talnim in Bossuet, care cuprin-
de, in Discursul despre
un versale, i anumite e-
lemente in legatura Cu desvol-
tarea ideilor imper,aliste: Dum-
nezeu lucreaza asupra und e-
poci, cad omul se agita
Dumnezeu Il conduce". Dar,
pentru ca Dumnezeu sa poatä
face dintr'o societate ceia ce
vrea el, nu poate intrebuinta pe
toti regii unui timp, ci trebuie
di se opreascä asupra unuia
care intrupeaza rr:ai mult vain-
ta
Maree reaUsator al vointii di-
vine din secolul al XVII-lea este
Ludovic al XIV-Iea. Dacd el ja
o provincie, fe i pe basa unor
anumite pergamen:e si a unei
anumite transmisiuni de drept,
cei cari sant cuceriti astfel 'pot
sa-1 primeasca pentru cä este
voia lui Dumnezeu, ceia ce face
el apartine partii re-zervate Ce-
sarului, numai cat : Dati lui
Dumnezeu ce este al lui Dum-
nezeu si Cesarului ce este al Ce-
sarului", se transforma putin
Dati Cesarului si ceia ce d to-
rati lui Dumnezeu, pentru ca

www.dacoromanica.ro
Dumnezeu n'are nevoie de par-
tea caxe-i revine, cleat numai
atunci cand ea se gäseste in
mana Ce.saxului volt, de el". D3x
tot odatd mai este, la Ludo-
vic al XIV-lea si ceva roman.
Ch.nd e vorba de impexialism, de
sigur cd in imperiaLsmul de a-
cum nu este nimic care sd vie
din Plutarh si din felul cum se
Infät:sa Istoria romana pe vre-
mea lui Rollin., dar pe vremea
aceia felul cum se int,elegea
Roma a contribuit foarte mult
la aceastd imposibilitate de a
se nadrgeni un Suveran intre
hotarele mostenirii sale. Astfel
si la Ludovic al XIV-lea, pe o
vreme când Istoria romana era
In program, e o influentd a Ce-
sarilor de odinioard. August nu
este pomenit dese ori in scri-
sui t:mpului, dar Cu toate ace-
stea si August era intrupat in
personalitatea asa de cuprinzd-
toare a lui Ludovic al XIV-lea.
Dar ceia ce domind e con-
ceptia universald, a Omului In
sine si a Omului prin Om, cixe
iese cl!n rationalism. Evul me-
dlu a fost foarte dese ori atacat,

www.dacoromanica.ro
101
pAngärit, si sc5zut, considerat
ca o epoca de ignoranta, i toa-
ta lumea ar fi trebuit sa fie
foarte bucuroasa cand a vazut
ea se mantuie o vreme asa de
fatald pentru inchipuitul pro-
gres. al omenirii. Dar nu numai
ca acum se recunow meritele
lui, ci, ici si colo, meritele aces-
tea sant i recompensate. Evul
mediu nu s'a oprit in secolul al
XV-lea, chia,r in ce priveste
Franta, lar in unele tari el a
trecut si peste al XVI1I-lea si
peste epoca Revolutief si se con-
tinua pand in timpurile noa-
stre.
Astazi se vorbe,,ste de taxi to-
tal:tare si de tari democratice.
Asa-numitele täri democratice,
daca se uita cineva foarte atent
la dansele, aratä un important
element care vine din evul me-
diu. Anglia este o tara medie-
yard si pana acum, in funda-
mentele ei, in obisnuintile ei,
tocmai puterea Angliei vine din
faptul ca acest ev mediu, care
avea mult mai multa vitalitate
decat toate teoriile politice si
sociale ale epocei noastre si de-

www.dacoromanica.ro
102
cat toate formele de drept- pe
care pe urma omenirea le-a i'm-
prumutat dela Romani, ba de-
eat toate ilusLie contemporane,
Insufleteste si azi Anglia Intr'o
stapanire mondialä care_ nu are
de loc caracter modern si con-
temporan. Legätura D2.minioa-
nelor Cu Metropola sant de un
caracter care este cu totul ne-
inteligibil pentru persoanele care
n'au facut studii de ev mediu.
Dacä trece cineva de Paris, care
e dominat de idelle Revolutiei
francese, de ideile na.poleoniene,
pe care si adversarii regimului
republican le au In fundul su-
fletelor lor, daca trece cineva
dincolo de aceastä forma si de
orasul care o cuprinde si ex-
prima mai bine, pentru a se du-
ce In próvincie, provincia tra-
ieste si astä.zi cum trWa pe la
1539 si In obisnuintile popu-
latiei de acolo Intalneste lucruri
foarte familiare istoricului care
a umblat prin cronicile si do-
cumentele medievale. Nu este
aici locul sä và Infätisez mai pe
larg probele pe care se sprij'nä
felul acesta de a vedea lucrurile.

www.dacoromanica.ro
103
 Dar rationalismul este una si
toate obisnuintile acestea din -
vul mediu, ca i toatà autorita-
tea care vine din Roma de odi-
nioard, ca si toate binecuvantà-
rile resultând din ungerea Cu
mirul sfant, asa cum fusese unsi
odinioard Saul si David, toate
sânt altceva. Rationalismul este
in conflict cu el toate; el tre-
buie sà s hipte cu ele, ca sa
pete o biruintà pe care si-a cd-
pAtat o si de unde au resultat,
in secolul al XVIII-lea, anumite
porniri cAtre inlaturarea hota-
relor, cdtre constituirea unor
State mai mari, fdra." sä se in-
trebe totdeauna märturia docu-
mentarä si criteriul de Drept,
ci numai prin f aptu cá dispune
cineva in acel moment de mij-
loacele militare trebuitoare pen-
tru a pune stkohnire pe o tarà.
Evul mediu cere probele scrise
de care v'am voTbit, si, and
Frederic al II-lea anexeazg Si-
lesia, el incepe prin a cAuta do-
cumente spre a se sprijini pe a-
ceste documente, cum Mcuse
Ludovic al XIV-lea cand a c5.-
pätat Flandra in puterea drep-

www.dacoromanica.ro
104
tului de devolutiune. Partea
documentard, necesitatea docu-
mentdrii este fdrd Indoiald un
lucru mostenit din evul me,diu,
care e o epocd de pledoarii, de
procese care nu-si capdtd uneori
niciodatd sfarsitul. Dar, afard,
de recursul acesta la probele
Drept care vin dintr'un trecut
asa de Indepärtat, la multe din
Statele acestea ale secolului al
XVIII-lea nu simte cineva
se gdseste la o epocd asa de
Inaintatd din desvoltarea erne-
nirii. Ungaria a rdmas totdeauna
pe o basd de Drept medieval, si
pand astdzi Dreptul unguresc
este In legaturä cu culegerea de
principii a lui Verb6czy, care e
dela Inceputul secolului al
XVI-lea si sant feluri de a ar-
gumenta unguresti pe care ci-
neva de aiurea nu le poate in-
telege. Polonia a rdmas supt
foarte multe raporturi In legd-
turd cu trecutul ei medieval, si
multe neajunsuri ale Poloniei
vin din faptul acesta cd acolo
evul mediu nu este mort; ari-
stocratia polond de toate cate-
goriile este Intiparitä d pand

105
www.dacoromanica.ro
 stäzi de o constiintä care. a-
partine epocei regelui ban-A.17
bert sau cutä'rui altuia din îna-
intaii lui, earl au eäutat
Intindd prin anume legäturi
feodale sfera de influentä a re-
gatului.
Tot asa In Austria Mariel-Te-
resei sänt doar mai multe pro-
vincii; care nu sänt legate prin
altceva deal persoana aceleia
eare este regina Ungariei in
Ungaria, regina Boemiei In Boe-
mia, arhiducesh In Austria de
sus si In Austria de jos, contesä
In Tirol, etc. F:ecare din pro-
vinciile acestea are un trecut
medieval deosebit si Suverana,
sau Suveranul, trebuie sä tinä
samä de toate aceste obisnuinte,
si ce se hotäreste In Dietele lo-
cale, aceasta are o valoare de
Drept peste care nu se poate
trece. Nu se gäses,te nimie co-
mun, afard de anumite Con-
afarà de Curtea Mariel-Te-
resei, care germanisa si austria-
elsa pänä si pe eel din urmä
nobil ungur din Ardeal, când a-
jungea la Curtea Impärätesei,
unde era °peal italiand sl mide

www.dacoromanica.ro
106
se vorbia frantuzeste, unde arhi-
tecti si pictori i sculptori de
pretutindeni erau chemati ca
sä facä locuintile frumoase de
la Belvedere si de aiurea si fie-
care, ori de unde ax fi venit,
ajungea sá lash' din tipul tradi-
tional al provinciei sale, pentru
ca sa se creeze ceia ce se poat?.
numi i pe vremea aceia omul
austriac". De sigur cd Austria
aceasta este un Stat meTeval,
medieval in forme de 0.3 ebite
dupä fiecare din provinciile care
alcätuiesc acest Imperiu. Si Ioqf
al II-lea n'a reusit In ce pri-
veste urmdrirea scopurilor sale
toemai prin faptul ad el gandba
rationalist, cd la dänsul era
luptd intre cele douä, conceptii.
Vazand inainte de toate Omul,
pentru dânsul Ungurul nu era
Ungurul care sä albd toate a-
mintirile trecutului si aspira-
tiile ce se desfac din el, cu atät
mai putin putea sà deosebea-
scä Ungurul din Ungaria de jos,
Ungurul din Ungaria de sus, Un-
gurul de la Buda sau Ungurul
din Ardeal, care represinta
pe o basd etnica deosebitä, altä

107
www.dacoromanica.ro
 fisionomie ungureascä.; pentru
dansul, Ungurul era un om",
un supus", un unterthan, si
el nu face decAt sd cultive pa
oameni si pe unterthani. In
ce priveste mijloacele pe care le
Intrebuinta, mijloacele centra-
liste i Intrebuintarea limbii ger-
mane, nu trebuie sä se creadä
cd el era nationalist german.
Toatä cultura lui era france--1;
toga directia lui era filosofi-
cä.", tot spiritul lui era univer-
sal, iar limba germanä numai
un instrument: pe längä scoala
ortodoxä, unia, ungureasel din
Ardeal, el venia cu scoalä de
limbä germanä, care servia ca
mijloc de legatur6 Intre deo-
sebitele ele-mente ce se Osiau
In Statele sale. Dar toti acestia
Odrora el vroia sá li impunä o
anumità formä care pleca din
rationalism, nu o voiau. DacA
i-ar fi Intrebat care formà li
pare mai bung., in abstract ar
fi recunoscut poate cä* este bine
sd se desfiinteze anumite privi-
legii care folosesc de multe ori
unor oameni call nu le meritä,
pentru c5, o generatle nu este

108
www.dacoromanica.ro
ea I generatia precedenti, ar
fi recunascut cà cleat munea
silnici a täranului, care se ri-
did din cb.nd In când hate°
cumplità rebeliune, e mai bine,
dupà religia crestinä, dei cres-
tinl cei dintAiu au avut se avi
au recunoscut sciâvia. sA se
dea täranilor libertat3a.
din Paris si de aiurea Il aplau-
dau pentru mdsurile pe care le
lua. Dar, once ar fi riispuns Oa-
menii din 'raffle de Jos si ein
Ungaria, din alte pär'i ale stä-
panir i sale, cei mai zgomo-
tasi au fest Ungurii i viitorii
Belgieni. din Ville de Jos , ei
ar fi addugat: O fi a9., dar
nem la privilegiile noastre". Un
fel de a gAndi care se Intalneste
astAzi in elasele populare din
anumite regiuni. Nobilii din TA-
rile de Jos spuneau : noua ni
trebuie Constitutia noasträ me-
dievalä; prin urmare tot ceia ce
ImpAratul cu intentii filantro-
pice si umanitare a introdus, e
un pticat fatd de aceste aseed-
rainte care erau menite s5, nu se
elinteasca niciodata. i la Un-
guri este acelasi lucru.

www.dacoromanica.ro
 Iatä lupta dintre
rationalist si medievalismul
acesta care a trecut prin atilitea
veacuri i s'a lipit asa de strins
de sufletul omului. Cáci oamenii
iubesc Inainte de toate, nu lu-
crurile care shnt bune grin ele
insesi, ci lucrurile in care au ei
o parte, chiar dacd partea aceas-
ta ar fi o caricaturl
Daa Imparatul n'a 13:run
pretutindeni, ca In
Jos, care au revenit la ve-
chiul regim, ca In Ungarla,
care s'a Intors mai putin la
ceia ce fusese Inainte, dar, din
reformele lui Iosif al II-lea, mul-
te i-au supravietuit. Ins, dacà
ar fi biruit pretutindeni evul
mediu, noi n'am avea nicio for-
mg. de imperialism In secolul al
XIX-lea. Din doui motive :
evul mediu este local, el
stà locului si iubeste locul unde
stà si, al doilea motiv, pentru el
evil] mediu se conduce de auto-
ritate, pe când raVonalismul
nu cunoaste decal Omul care
eugetà In acelasi fel, omul supus
unei logice stricte, unei rationari
perfecte. Suveranu1 este stäp0.-

www.dacoromanica.ro
110
nul unui oarecare t1nut, pe care
tinut nu-1 mai vede In bucdti ca
odinioard. Rationalismul cere sä
fie Una o formä rationald, care
si se poata explica, sà se poatil
apdza logic. Revolutia francesd
a där&mat atdta in calea ei,
pentru ce? Pentru cd lucrurile
acestea de treCut nu puteau sd
aduca o Indreptätire. Pentru a
o face ar fi trebuit odinioard sà
se scoatd nu stiu cdte documen-
te, nu stiu vate manuscrise, ca
s'a ardte cd este cutare lucru
fiindcd intr'un anume moment
s'a produs un eveniment, o
schimbare, s'i trdieste cineva In
resultatul acelui eveniment sau
acelei schinibiri. Dar, In concep-
tia rationalistd, aceasta n'are
valoare, cl trebuie sa se afle ex-
plicatia pleednd numai dela a-
numite principil de caracter ge-
neral, care in epoca noastra,
prin altd psihologie, au ajuns A
nu mai fie asa de esentiale.
Ce fac deci acesti Suverani cari
sunt convinsi cu totii ea ei pot
guverna _price fel de oameni ?
Dad: au mijloacele materiale
pentru a-si anexa o provincie,

111
www.dacoromanica.ro
 pentru capäta un numär
oarecare de fiinte omenesti, ei
simt o singurd datorie: aceia
de a-i trata uman, de a ajuta
inaintarea lor, desvoltarea lar
mater:ald, fericirea lor pe pa-
mant: sa aibà mai multi bet
mai multi cai, mai multe oi, casa
lor sa capeta mal multe feresii,
etc. Maria-Teresa n'a fericit oare
Ardealul, i Iosif al II-lea, dupd
clansa, in felul acesta ? Ca erau
Romanii acestia ? Un numär de
oameni Inapoiati. Care era da-
toria Suveranului ? Da a-i sili
sd-si facl noi case de cdrdmild
care sà nu fie acoperite Cu stuf
ca inainte, de a li planta un
numär de copaci roditori, de a
vinde anumite procluse de fa-
bria pentru a inlocul cämäsile
si celelalte vesminte care se fd-
ceau pand atunci in casi, de a li
croi drumurl, de a li sdpa canale,
de a-i supune la forme aelminis-
trat ve pregitite geometric, una
din alta si pe o linie de ierar-
hie perfect sigurg.
Dar, daci este aqa, un Stat se
poate intinde oriunde, in veci-
nettate, este un popor mi slab,

112
www.dacoromanica.ro
un Stat mai Subred. Asa a si
fost in anumite casuri din se-
colul al XVIII-lea. Frederic al
ea, pe länga urmärirea glo-
riei", pe länga titlurile ce avea
asupra unor teritorii din Silesia
de Nord, se simia un perfect
organisator si administrator,
un fericitor de oameni.
de sigur ca a progresat foarte
mult pe vremea lui. Inainte erau
mai multe formatii märunte,
rb.zlete, Intr'o desordine absd.u-
ta, ca niste ramasite de ev me-
dim a venit el si, de la o bunt).
de vreme,
nu se ivise Inca adevarata con-
stifnta nationala, i, de altfel, ei
stiau i mai multe limbi, fiind
foarte amestecati ca rasa, au
fost foarte bucurosi ca au un
parinte cum este regele Prusiei.
Tot asa, la sfärsitul carierei lui
Frederic, in räzboiul pentru mo-
stenirea Bavariei, disputata
de Austria, pe Frederic nu-1 in-
teresa eh'. Bavaria este un terito-
riu bine definit, ca. Bayares.i
Inca de pe vremea lui Tassilo,
luptätorul contra lui Carol-cel-
Mare, represinta o alta alcatuire

113
www.dacoromanica.ro
istorica, avand si o bash' rcant.-
nica, s'i ca dinastia si institutTe
pe care dinastia le-a creat, le-a
mostenit, le-a pastrat si desvo1-
tat, creiaza o individuaLtate. A-
cestea toate nu au nicio valcare
In conceptia curentä. a Omu-
lui".
Exact acelasi lucru ca ,11., astdzi,
In anexarea Austriei. Austria e-
vident cd este o tara de limba
.

germanica, dar, in ce priveste ca-

racterul populatiei, e foarte ame-
stecatd, omul alpin fiind ames-
tecat cu foarte multe elementa
venite din foarte multe lccuri.
Aici a fost, apoi, o altä dinastie,
un catolicism fanatic; metropcila
aceia vienesä e mai apro:pe da
Paris decat de un oras din Eu-
ropa centralä. Ce au a face aces-
;ea, tot dupa conceptia raticru-
listä a sacolului XVIII-lea, daca
sträzle sunt mai bine curatite,
daca felinarele se Inmultese,
daca este mai multa ordine ! As-
tazi ca si pe la 1770... Numai cat
mi se pare ca nu este exact a-
celasi lucru, fiindca fondul su-
fletesc a evoluat.
Dar casul ce1 mai caracteri-

114
www.dacoromanica.ro
stic pentru imperiallsmul ve-
nit din rationalism, 11 oferä
Polonia. Polonia era un teri-
toriu, pe teritoriul acesta erau
oameni. Aceast5. Polonie, supt
vechiul regim al liberului veto
si al adunarii, in diete, a mii
si mii de nobili, cari petreceau
supt corturi. mancau, beau. fä-
ceau politica', strigau si se bä-
teau 1ntre clans% Polonia, Cu
Confederatii, Confederat'a de la
Bar si celelalte grupäri disi-
dente, cu lupta din tre protes-
tanti si catolici, cu dusmania
dintre diferitele provincii, supt
reg'mul, ultim, al lui Stantslas
Poniatowski, om inteligent
iubitor de cultura', care a dat
Varsoviei un splendid palat
1-a 1mpodobit cu opere de artä,
supt regimul lui de Curte, imi-
tat dupä cel dela Versailles, nu
putea face fericirea provincii:or.
Si, atunci, care era datoria lui
Frederic a1 II-lea, cel mai bun
adntnistrator din toata Europa,
care era datoria Mariei-Teresei,
mamá pentru oricati copi, nu
mai vorbesc de Ecaterina a II-a,
binefäcätoare prin ref orme filo-

- 115
www.dacoromanica.ro
sofice?" A imparti Polonia MA
nici cel mai mic sczupul, doar
Maria-Teresa, din punct de ve-
dere religios, protesta.nd, dar a
plans si a luat".
Acelasi luau care s'a facut cu
Polonia, era sd se faca i Cu ta-
rile noastre. Ocupatie ruseascä,
ocupatie austriaca, fel de fel da
planuri de reforme. Oltenia a
stat un sfert de veac supt stära-
nirea austriaca, Ei, Cand au ple-
cat Austriecii, ei s'au mirat de
ce Oltenii au fo,st foarte bucu-
rosi sa se Intoarca la Domnul
salbatec dela Bucuresti, Nu tre-
buie sà uitam ¡ma' cà acest Con-
stantin Mavrocordat inainte de
era tilosofiei a Inceout cu refor-
me de cea mai nobila inspiratie,
dar, pentru oamenii dela Viena,
el era un Inapoiat, un repre-
s'ntant al autoritatii tiranice a
Sultanului. S'or fi mirat deci ca
Oltenij sant asa de bucurosi sa
se intoarca la Domnul d:n Bu-
curesti". Doar li s'au rant
drumuri la Arxavia, Via Ca-
rana, dupa numele lui Carol al
VI-lea, s'a adus atatia coloni
bulgari, asezati la RamnIcul

116
www.dacoromanica.ro
Valcii si In cutare sat, spre a In-
multi populatia, s'au creat atà-
tea mijloace de progres mate-
rial, toate datorite nesfarsitei
iubiri a Impäratului pentru oa-
menii shi, pentru ()dear' repre-
sintanti ai umanitätii, cari se
IntAmplau a se gAsi In cutare
loc. pi asupra pieii noastre s'a
exercitat deci imperialismul a-
cesta rationalist care nu face
deosebire Intre popoare, care ti-
ne samä numai de Intinierea te-
ritoriului, pentru ca asupra lui
s'd se desfdsure o operà de ref or-
me mantuitoare pentru oricine.

117
www.dacoromanica.ro
 Lectia a VI-a
STA RI DE SPIRIT
IN SOCIETATEA FRANCESA
A SECOLULUI AL XVIII-lea
Inainte de a cerceta felul cum
se considera doctrina care ar
putea fi asimilata cu imperialis-
xnul din timpurile noastre in
epoca Revolutiei francese si a
cunoaste daca. Revolutia este
un fenomen de caracter natio-
nal sau universal si clack in
ecest cas, masurile recomandate
luate in Franta erau de
pus in aplicare la once natiune
si in once tara, putand deter-
mina o politica de expansiune
dincolo de margenile vechii
Francii, as vrea sa revin insa,
nu prea mult, in urmä pentru a
mai insemna un lucru: daca in
secolul al XVIII-lea, and s'au
purtat atatea räzboaie intre
Mari le Puteri europene si une

118
www.dacoromanica.ro
ori in dauna acelora care nu
faceau parte clintr'insele, a fost
o opinie publicd prielnicd unei
astfel de intinderi. be la un
timp in secolul al XIX-lea gu-
vernele stint impinse oarecum
In directia a,ceasta a cuceririlor;
se intampla chiar ca un guvern,
cum a fost al lui Napoleon Liu,
nu se poate mentinea decat
prin triumfuri cat de dese. Sa
spus de Ludovic al XIV-lea, re-
lativ la tapiteriile dela Mitre-
Dame, ca el trimetea steagurile
biruintilor pentru a impodobi
biserica. Napoleon a indeplinit
aceiasi functiune: se astepta ca
el sd faca minunea din fiecare
zi. Dictatorii si cuceritorii au
totdeauna aceastd osdndd asu-
pra lor, ca sant datori cu mi-
nuni in serie ; se acceptd chiar
mai curand o infrangere facutd
in imprejurdri eroice decat o
guvernare in conditii obisnuite,
pentru cá in infrängerea eroica
este totusi elementul dramatic
pe care lumea 11 asteaptd, pe
cand viata obisnuitä este consi-
deratd ca un lucru pe care-1
poate face oricine i prin ur-

- 119
www.dacoromanica.ro
 mare nu se plateste sa alba ci-
neva un dictator §i sa ridice pe
scut 'un cuceritor.
Deci Ifi timpurile noastre se
intampld cd un anume spirit
public, o sete de cucerire, un
avant necontenit cdtre glorie,
sileste once donducdtor de Stat,
once clasd guvernanta sa facd
o astfel de politicd. Dar in seco-
lul al XVIII-lea se poate con-
stata la once popor, si mai ales
la tara care se gdseste mai tot-
deauna in fruntea marilor
schimbdri si initiativelor insem-
nate in aceastd vreme, se intal-
neste oare la Francesi tendinta
de a se trece hotarele, de a pd-
trunde in Spania, de a trece Ri-
nul, de a-ataca Tdrile de Jos ?
Rdspunsul la aceasta trebuie
sd fie cd, in tot cursul secolului
a! XVIII-lea, manifestatii
opinie publica in acest sens nu
se intalnesc. Poporul frances
este ocupat de glumeie zilnice,
de manifestäriIe, une ori spiritu-
ale, alte ori violente, brutale, de
nemultdmire cu deosebitele re-
gimuri; se fac deci poesii glu-
mete, se atacd politia, se da' foc
ate unei gherete, mult inainte
www.dacoromanica.ro
120
de Revolutia francesa, care sa
produs In mare parte pentru
lumea era obisnuitä cu anarhia
din fiecare moment. Se intalne-
ste o pornire instinctivä impo-
triva oricarii guvernäri, chiar
daca guvernarea aceasta era re-
lativ blind, dar marele curent
de opinie publica tinzänd catre
expansiune, catre stapanirea al-
tor popoare, nu se poate
De altminteri, când se vorbes-
te de natiune in acest secol,
natiunea" are alt sens, decat
acela in care o consideram a-
stazi. Natiune", popor", in-
searnnä tot ce este In afara de
guvernare, inseamnä clasele gu-
vernate, cärora ar trebui, dupa
socotinta ganditorilor, sa li se
recunoasca anumite drepturi.
Pentru ca sa existe tendinta de
a trece un hotar, de a lua in sta-
panire o natiune vecina, trebuie
s§ existe insa un sens al natiu-
nii care doreste Ea se mareas-
ca, si cum nu ex!stä acest
sens, nu poate exista niel ten-
dinta accasta. N'are decat
cerceteze cineva cartile de Is-
torie din aceastä vreme, pen-
tru ea s'a vadl cat de mult
www.dacoromanica.ro
121
 Epseste acest element. Vechile
Istorii ale Franciei nu cuprind
altceva decat biografil regale,
presintate inteo forma traditio-
nalä, Cu o multime de legende,
framb.ntate cu atatea prejude-
cati. Aceste vechi Istorii ale
Franciei sunt oarecum intere-
sante. si cea din mind dintre
dansele, scrisä tarziu in timpul
Revolutiei francese, de cineva
care era la inchisoare si nu stia
care era soarta ce-1 astepta.
Anquetil, carte desful de ras-
pandità i cetita Cu simpatie,
nu cuprinde nimic din elemen-
tul activ, atatator, provocant,
care se intalneste astazi in cär-
Çule care produc cetitori-
lor o pornire peste hotare i pes-
te drepturPe natiunilor vecine.
Istoria UniversaIa a lui Vol-
taire, care este färä indoiala o
lucrare foarte interesantä, mai
bine informata decat se crede,
chlar cu unele elemente de ori-
ginalitate, cad este vorba de
China, de India, cautand a in-
troduce elementul european
care nu este trances i fenome-
nul asiatic, represintä lupta.im-
potriva a ceia ce-ciede Voltaire
www.dacoromanica.ro
122
cà este superstitie, pornirea im-
p o triva autoritatii care este so-
cotita nedreapta. ; &ant critic'
mai mult sau mal putin inte-
meiate in aceastä directie,
dar nu vorzeste un Frances,
in numele poporului frances.
Mai mult decat atita, Voltaire,
indemnat de o princes& germa-
na, s'a apucat si scrie Istoria
Imperiului german, a Imperiu-
lui, pentru ea, pe dfinsul nutiu-
nea germana nu-1 intereseaza,
cum nu 1-a interesat nici na-
tiunea francesa. Omul care a
stat totdeauna in Paris, care
n'a avut legaturi cu provincia,
acela caruia cetirea cronicilor
documentelor i se va fi parut
lucru apasator pentru o inteli-
gentä vie, va vorbi, si acolo, de
diferite evenimente rizboinice,
de tratatele de pace incheiate
la cutare vreme va schita anu-
me biografii, dar ceia ce este na-
tiunea germana nu vede. Cum
tot trecutul frances nu-I In-
deamna pe o anumiti linie de
ofensivd. el nu se simte umilit
de släbiciunea militarä a Fran-
ciei pc vremea lui Ludovic al

www.dacoromanica.ro
123
 XV-lea, de incapacitatea gene-
ralilor cari se lasa batuti. El,
si once Frances de pe vremea
aceia, nu resimte ceia ce ar
resimti cineva din timpurile
noastre: un sentiment de gelo-
sie pentru faptul cb.." Frederic al
II-lea este ceia ce este, ca izbu-
teste sa castige biruinte si con-
tra Francesilor; el nu crede ca.
Francesii sant micsorati prin
astfel de infrangeri, care pri-
vesc pe generali, fiind datorite
unui anumit moment, lucruri
care se pot repara, i, daca nu,
nu e niel o scadere pentru anea-
rea natiunii.
Este foarte interesant Voltai-
re si in and pfivinta. El a pre-
sintat in acelasi timp i Viata
lai ,Petru ce! Mare si viata lui
Caro/ al. XII-lea. In timpurile
noastre, ca.nd legaturile dintre
natiuni sunt foarte stranse, noi
:aportam ceiace se petrece in
strainatate catre interesul no-
stru national: fail Sa fie in joc
poporul nostru, ne gandim la ce
s'a intamplat in strainatate,
cautand a ni da sama intru cat
lucrul care s'a intamplat poate
fi favorabil sau nu intereselor
www.dacoromanica.ro
124
noastre. SentImentul acesta
Voltaire nu-1 putea avea. Am
spus di el nu este atdta Fran-
ces, cb.t Parisian, dintr'un strat
faarte restrans, in care este cul-
tul OmuLi in genere i prin ur-
mare once represintant al o-
mului cu litera mare este inte-
resant din punctul de vedere
al sau personal, si poste fi apre-
ciat du.pd eroismul pe care-I re-
presintd. Carol al XII-lea nu-1
intereseaza pentru rostul iui
suedes, ci pentru ca este un e-
rou, si am. observat si in con-
ferintile mele de la Paris despre
Frederic al II-lea cultul con-
timporan al eroului, ardtand ca
Frederic s'a bucurat de o asa
de larga popularitate, pentru ca
el avea continuu atitudinea e-
toica, si ea nu venia la clausal
dintr'a pornire de tempera-
ment, ci era un lucru precuge-
tat: va fi erou in cutare mo-
ment, si eroismul acesta s'a ma-
nifestat la dansul, trite° clipd
de infriingere, prin aceia ca se
hotarise sa se sinucidd : vivre
et rnourir en roi", in scrisoarea
versificata tr:measa opiniei pu-
blice prin Voltaire.

www.dacoromanica.ro
125
 Voltaire ar fi fost poate mat
bucuros, bind Frances de in-
stinct, daca nu altfel, daca un
rege al Franciei ar fi facut asa
ceva, dar, cum nu s'a gasit unul
atunci si este un rege la Sue-
diei, el îi face datoria fata de
erou ande 11 intalneste.
Si tot asa fata de Petru-cel-
Mare, care si el este un erou, cu
toga lepädarea de once pompa
exterioará a aceluia care se duce
la Saardam i ciacaneste Cu
barda, urmärind supremul scop
al vietii sale : acela de a avea
o flotd, pe care ar fi fost multa-
mit sa si-o fi fäcut singur. Cänd
duce apoi lupta impotriva Tur-
cilor si e invins la Prut, aceasta
n'are a face: ajunge ca a facut
actul eroic; faptul ea l-au con-
dus Turcii apraape ca pe un pri-
sonier, aceasta nu scade eroul,
cum Carol al XII-lea n'a fost
scazut prin infrangerea dela
Pultava i retragerea la Ben-
der.
Nu e vorba la Voltaire de o
natiune, de un Stat, de un te-
ritoriu, de un dusman care se
presunta rata de paporul fran-
www.dacoromanica.ro
126
ces, ci de individualitäti eroice
luate pe ränd, a-sa cum au fost
pe vremea Romei, Spartei, Te-
hei, si a cärii con trafacere mo-
dernd este luatä ca o aparitie
a unui sir nou de eroi, tot asa
de autentici ca i eroh din anti-
chitate.
In astfel de conditii popoarele
nu cer nimic. Toatä opera diplo-
matiei, toatä isprava enerali-
lor este marea lor distractie ; nu
e un fenomen legat de intere-
sul unei täri,.de viitorul unei
natiuni si de o ideologie pe care
un popor no poate schimba u-
sor cu altul.
Asa fiind, de vreme ce am
constatat aceastä stare de spi-
rit a unei societäti care nu do-
ria intindere, care nu cduta con_
curentä Cu nimeni, care nu era
bucuroasd de infrangerea si de
zdrobirea nimänui, pe Voltaire
II interesa mult mi mult ce
Men, Ecaterina a II-a in räz-
boaiele cu Turcii, si-i trime-
tea complimente pentru ca a
izbutit sä batä pe Sultan, dorind
Impärätesei lingusite sa se in-
staleze la Constantinopol,. de si

www.dacoromanica.ro
127
In Imprejurarl pe care el nu le
vedea Indata. Aceasta va explica
si cea clintdiu atitudine a revo--
lutionarilor franc asi.
Revolutia francesa este, In u-
nele prea mult cunos-
cutä, cunascuta Cu prea multd
abundenta in ce priveste deta-
incidentele de stradd
snectacolele de esafod, dar, pe
dp alta parte, este prea putin
cunoscuta. Cunoastem doar fe-
nomene parisiene i in legatu-
rd cu o anumitd clasa din Pa-
ris ; nici cu toata lumea parisia-
na, ca atat mai putin cu humea
francesa. Erau multi Frances'
din Paris chiar, cari n'au fo3t
niciodata In Piata RevolutieL
devenita pe urmd Plata Concor-
diet, ca sà vadä functionând e-
safodul ; atatia nu fuseserd nici-
°data la un club. Cluburile
spectacolele sfingeroase ale esa-
fodului erau pentru un anumit
public: anumiti bdrbati si
mite femei, cari nu aveau altá o-
c up atie si se duceau acolo pen-
tru a urla din tribune la Iaco-
bini sau aiurea, fie si la cele

www.dacoromanica.ro
128
trei Aduniiri ale Revolutiei, ori
sä aplaude la aritarea de cilltin
a capetelor tAiate; totdeauna a-
ceiasi oameni. pi, In ce priveste
pe deputati, mai ales la cele
d'intäiu douä Adunäri, si la Le-
gislativA, deputatii cari le free-
ventau eran redusi la numEir.
Dupä ce Adunarea Constituantä
s'a mutat dela Versailles la Paris,
multi nu mai veniau la sedin-
te; flindcd nu-i interesau, nu
atilt de fried sau pentru a nu
se compromite; discutia unor
legi care treceau peste compe-
ten% lor nu putea sä-1 retie.
CAnd s'a hotärit soarta lui Ludo-
vic al XVI-lea, numärul absen-
tilor era mare. Revolutia fran-
cesä a fost filcutä de o minoii-
taie, si In cursul ei s'au sgvá.'r-
sit atätea crime tocmai din cau-
sA eä guvernantii Isi dädeau
samä a sänt o minoritate si ca.
o mare majoritate, regalistà In-
Ulu, republicank dar In alt
sens, ve urmd, este Impotriva
lot Nimic nu face pe om mai
crud, mai turbat, cleat frica, si
oamenii au trait o bucatä de
vreme bite° teribilä fried per-
manentä, si fati de amenintä-
- 129
www.dacoromanica.ro
 rile din earl, sl fag de cela ce
puteau astepta, i meritau sa
astepte, din interior.
Revolutià frances1 sa nu ni-o
Inchipulm deci ca manifestatia
puternica a unui popor, care,
Insufletit de un sentiment re-
formist, dar pe o basa nationala,
ar fi urmärit Indeplinirea unel
actiuni bine chibzuite la !nee-
put si pe care lumea deplin con_
stientä era hotarltä s'o duca
pan& la canal. Ar fi o mare gre-
seala. Dacä ar fi fost un feno-
men national, determinat de
un prisos militar sau un prises
sufletesc la poporul frances, a-
ceasta ar fi determinat Indata
marl actiuni cuceritoare, dar a-
ceasta nu s'a Intamplat. Revo-
lutia francesa' a plecat de la a-
numite cercuri, de la un numar
foarte restrftns de ()ameni eran
provincii Intregi care, nu numai
ca nu urmariau idelle Revolu-
tiel, dar manifestau In chipul
cel mai hotarit ca toata aface-
rea aceasta nu intereseaza lu-
mea de acolo. In cutare din a-
ceste provincii, pe care Revo-
lutia le-a suprimat apol, dupà
programul abatelui Sleyds, a-

www.dacoromanica.ro
130
mune clase niel n'au vrut sa la
parte la vot. Si, cand li s'a ce-
tut sa voteze pentru primele A-
dunari, care ri'au dat resultat,
and au votat intaia card, au
facut eels, ce erau obisnuiti sa
faca, .0, c'and, neizbutindu-se a se
resolva chestiunea financiara in
aceasta Adunare premergatoa-
re, a trebuit sa se ajunga la
Statele generale, pe care regele
voise sà le evite, avand constiin-
ta primejdiei care putea iesi de
aici, au fost foarte multi cari
nu stiau exact de ce este vorba,
0 un numar foarte restrans de
meneurs, cari nu erau intelesi
intre dansii si nu veniau dintr'o
agitatie generala, au provocat
Revolutia francesa.
Cum se poate crede ca. Mon-
tesquieu, biet magistrat de pro-
vincie, care interzicea rudelor
sale tinere sa ceteasca Lettres
Persanes" ale tineretei sale, un
om asa de comod si simancli-
cos, sa fi fost un agitator revo-
lutionar, sau usuratecul Voltai-
re, pe care 11 satisfacea propria
lui ghidusie, sà fi umblat cum
umbla pana ieri un agitator po-
litic din loe in loe, scormonind
www.dacoromanica.ro
131
 toate nemultamirile, pentru o
actiune subversiva 1 Cel mal ne-
norocit om din timpul Revolu-
tiel ar fi fost Voltaire,
dace'. 1-ar fi dera. njat cineva din
rosturile lui, prin urletul unei
strazi pe care a despretuit-o tot-
deauna si cu care n'a avut si nu
putea sa aiba niciun fel de con-
tact. Sau Rousseau, un spirit
asa de singular, urand pe toata
lumea i vesnic nemultarnit Cu
el însui, pierdut Inter) viata
casnica umilitoare asupra ca-
reja biografii filosofului pas-
treazá une ori täc-ere, omul care
rämäsese sufleteste totdeauna
In Geneva, al carii organism
politic era un lucru cu totul
particular, cum nici n'a mal
existat si nu se va putea
°data reproduce in viitor, nu
putea sä, aiba nici ambitia, niei
mijloacele de a produce o schim-
bare de situatii In tail straind.
Nu era principial revolutionara
nici atmosfera de la 1789 a unor
alesi, cari niciodata In viita lor
n'au fost visat un astfel de rol
cari nu aduceau de acasa cle-
at cereri de amanunte, in asa-

www.dacoromanica.ro
132
nutnitele caiete, Cu un cuprins
adesea contrazicAtor.
A.sa presintându-se lucrurile,
asupra carora am crezut de fo-
los sa mä.' intind, sa uitam 0 le-
genda Revolutiei francese In ea
Insasi 0 iegenda Revolutiel
francese ca fenomen de ener-
gie nationalg, Indrept&nd so-
cietatea francesk contempora-
n5, cd.tre cucerirea Europei si
care subjugarea altar na-
tiuni. Asa ceva nu existä,. Un
foarte vechiu discurs la Aca-
demia frames& al lui Mignet,
care a scris o bund Istorie a Re-
volutiei In linii generale, arata
cä a existat inainte de Aduna-
rea Statelor Generale un singur
program, al abatelui Sieyes. Tot
ce s'a fAcut, pand si la ImpArti-
rea Franciei in departamente,
pleacâ de la acestalalt singura-
tec, foarte priceput In mat,erie
de argumentatii filosofice, dar si
el Meà calitäti de agitator, vor-
bind slab si gata sä se supere
de cAte ori nu se primia o pro-
punere a lui, pentru ca mai mult
timp di refuse de a participa la
discutii. Nici acesta, un mare
revolutionar activ. Gesturile lui
www.dacoromanica.ro
133
 Mirabeau erau aduse de acasa,
cum discursurlie Ii erau prega-
tite adesea de secretarul lui.
Sä nu creadá deci cineva ca
In aceastä intaie fasã de dibuiri
a putut Revolutia francesa sa
aiba un program de politica ex-
terioarä. Nu se simtia.0 nici ve-
cinii amenintati prin aceia ca
s'a petrecut in Franta o schim-
bare de acestea care-i da un ca-
racter constitutional in locul
vechii forme traditionale de
pana atunci. Razboiul Cu Pu-
terile" a vet* tärziu, in 1792
numal, i dinteun anume mo-
tiv. Nu opinia, publica' 1-a cenit,
and Ludovic al XVI-lea stir-
manul a venit intr'un costum
special, de mare sef de otire,
pentru ca sa anunte Adunarii
legislative un lucru pe care nu-1
voia de loc. Pornirea of ensiva
pleacä sau dinteo anume filoso-
fie politiea pe care a ajuns a o
cunoaste numai epoca noa.strfi,
sau dinteo falsä interpretare a
Istorieki, si nu existau nici una
nici alta la 1789.
In ce priveste clasa
ea iubia räzboiul, dar nu scopu-
rile razboiului, sensul. Era o
www.dacoromanica.ro
134
distractie pe care un om de
bunä familie se simtia dator sä
si-o caute de cäteva ori in viatä.
Nu e acelasi lucru ca in timpul
Marelui Räzboiu, and o intrea-
gä castá militarä, in special la
Berlin, a vrut räzboiul, i 1-a
avut. Pe vremea aceia armata
insemna alteeva decät armatele
europene la 1914. Räzboiul re-
volutionar care a fost preconi-
sat asa de tärziu a venit din a-
numite necesitäti de partid; cu-
tare partid avea nevoie in mo-
mentul acola de rä.zboiu ; räz-
boiul Intra in calculul fäcut de
acest partid pentru ca sa se ser-
veascá interesele sale si din ne-
norocire pentru el, nu le-a pu-
tut servi.
Numai in ideia rationalistä. a
Revolutiei francese era ceva
care putea sa ducä la o lungä
serie de rdzboale si la consecin-
te pe care nimeni nu putea sä
le prevadd.

www.dacoromanica.ro
135
 Lectia a VII-a
CE ERA iN JURUL FRANCIEI
REVOLUTIONARE
In lectia aceasta o sa fie vor-
ba de céa d'intaiu atitudine a
oamenilor Revolutiei francese
fata de intrebarea aceasta daca
hotarele unui Stat Ant a se
schimba sau nu Ant a se schim-
ba, si daca indreptatirea acea-
sta, trebuie cautata in domeniul
juridic, in domeniul unor obis-
nuinte medievaTe din care fac
parte si aceste consideratii juri-
dice speciale, sau dad, oamenii
acestia ai Revolutiei francese in
considerarea chestiunii hotare-
lor se indreapta dupä. alteeva.
Pentru a ajunge la cunoaste-
rea stirilor de spirit am intre-
buintat aceastä, metodä. Am
luat pe vecinii Statului frances
ap cum se presinta la 1789 si
am cautat sà vad dacä in apro-

www.dacoromanica.ro
136
pierea hotarelor acestora ale ve-
chii Francii existau oarecare
tendinti de schimbare, care sá
fi provocat interventia armate-
lor francese si, dupä acéia, con-
secintile proause de armatele
care intervin : acupatia mai in-
delungatd, anexarea, oeva asd-
mdnä tor cu ceia ce se petrece,
din nenorocire: in momentul
de fata inaintea ochilor nostri
intre Rusia si Finlanda, in care
se pare ca se inventeazá lucruri
ce nu s'au petrecut, se cautä
a se crea o anumita stare de spi-
rit bolravicitaasd in mijlocul
muncitorimii, pentru ca pe ur-
md sd se spund cd armatele ru-
sesti inträ pe teritoriul finla.n-
des cu o misiune liberatoare,
clasele muncitoresti apäsate as-
teptfind Cu nerdbdare apari-
tia armatei sovietice. Sd ve-
dem dacd la hotarele vechiului
Stat frames se gäsesc in forma-
tiunile provinciale grupäri uma-
ne care sd astepte Cu nerälxlare
o interventie liberatoare din
partea armatelor regalititii eon-
stitutionale, sau, de la 1792 'Ma-
inte, a armatelor Republicii
francese iesite din Revolutie.

www.dacoromanica.ro
137
 Pe -urmä vom cauta, In alta
lectie, sä. vedem cari sant agen-
tii pe cari i-a putut Intrebuinta
Revolutia francesa pentru ca
prin ei, ca agitatori politici i ca
sefi de armata, sa se petreaca a-
numite schimbari, care ar putea
sa fie In legatura Cu acele anu-
mite stari de spirit si tendinti
manifestate In teritoriile vecine.
SA' luam deci harta Franciei,
pe singura lature importanta,
care este cea de Est, pentru ca
laturea cealaltd este a Pirenei-
lor, cari sant un element isola-
tor, de si Ludovic al XIV-lea a
putut sa spuna nepotului sau
Filip, cand acesta a luat coroa-
na Spaniei, ca de acum Inainte
nurnai sant Pireneii, dar vorba a-
ceasta a ramas zadarnica, cad,
de fapt, supt Filip al V-lea, Spa-
nia a pästrat tot vechile ei tra-
ditii, si fata de Franta n'a avut
alta atitudine decat a Habsbur-
gilor odinioara. lar, In ce prive-
te granita de Nord, acolo este
Canalul Manecii dintre
Englesi se apropie de la inceput
de Revolutie doar acel Sir Sa-
muel Romiry, de care a vorbit
la 1818 Benjamin Constant, a-
www.dacoromanica.ro
138
ratindu-i legäturile Cu Insusi Mi-
rabeau, granita de Apus este
Oceanul.
Granita aceasta rasdriteana
s'o lu'arn de la Marea Nordului
panä la Alpi, ca sa vedem ce
formatiuni politice erau acolo,
care era starea de Spirit in ace-
ste formatiuni politice, daca a-
colo se manifesta fenomene re-
volutionare. Insa trebuie sà ba-
gam de sama ca aceste fenome-
ne revolutionare sa fie In sensul
Revolutiei francese, s'a fie in e-
senta lor potrivite cu Revolutia
francesä, pentru ca revolutiile
sant de multe feluri, i sint si re-
volutii conservatoare.
Avem intaiu provinciile belgice
ale Casei de Austria. Atunci cand
pasesiile habsburgice s'au impar-
tit, acesteprovincii belgice, aceste
Färi-de-Jos", care erau odinioa-
ra in legdtura Cu Spania, au
trecut la Viena, fara sa fie, in
realitate, o legatura directa, ci
numai anumite posibilitati de
trecere a trupelor, reglementate
prin cine stie ce conventii si
obisnuinte. De la Viena se gu-
verneaza, prin guvernatorii tri-

www.dacoromanica.ro
- 139
 mesi de Imparat aceste Tdri-de-
Jos.
Ce sint ele in apropierea anu-
lui 1789? Cum am spus i tri-
te° lectie precedentd, acolo se
pdstreazd in cea mai mare part..
asezdmintele evului mediu,
psihologia oamenilor cari se
afid acolo nu se deosebeste de
cea medievald. Este o nobilime
care a ramas pdna in timpurile
noastre foarte conservatoare.
Statul belgian actual are deci
un caracter curios : o infdtisare
foarte democraticd, cu organi-
satii populare socialiste care au
dominat in unele Intprejurdri
situatia, dar aldturi de tendin-
tile acestea spre o democratic
foarte inaintatd este o aristo-
cratie care s'a pdstrat, i influ-
enta foarte addricd a clerului.
In timpul Marelui Rdzboiu, con-
stiinta nationa'd a Belgiei, care
nu putuse rdspinge cucerirea
germand, de si se luptase cu cea
mai mare indärätnicie impotri-
va strdinului apdsdtor, constiin-
ta aceasta se cuprinde In doi oa-
meni, dintre cari unul este un
sef socialist care a tag And
urazi, &dci a murit acum chteva

www.dacoromanica.ro
140
säptknani, Van Der Velde, care
a fost si la noi la Iasi in timpul
refugiului nostru si a intärit
credinta noastra In biruinta fi-
nalk lar celälalt, un om admira-
bil, Cardinalul Mercier, care a
resistat, prin mijloacele presti-
giului Bisericii catolice si prin
ale patriotismului sä.u, impotri-
va ocupatici. Cand a fost tras
la räspundere, el a invocat drep-
turile sale in calitatea lui de ar-
hiepiscop, de cardinali, si, cänd
oamenii ocupatiei ii arätau a
actiunea lui este revolutionark
aducea inainte texte, iar, dacä
nici textele nu parveniau sä
convingä pe unii ofiteri ger-
matii, observa : nu este vina
mea dacd d-strd nu stiti fran-
tuzeste". Lupta poporului bel-
gian a fost represintata deci de
un sef socialist si de un cardi-
nal, si aceasta vä spune tot ros-
tul Belgiei. Pe de altä parte, nu
poate exista un rege mal popu-
lar, mai legat de toatà populatia
de acolo, din toate stratele, de-
al regele Belgiei, si pe vremea
regelui Albert si pe vremea ac-
tualului rege Leopold, dar, cu

www.dacoromanica.ro
141
 toate acestea, Curtea cuprinde
un numar de coboritori ai ma-
rilor familit de odinioara, a ca-
ror intreaga atitudine arata cat
de mult s'a pastrat pand in mo-
mentul de fata sentimentul ft-
cesta al unei foarte vechi
dame aristocratii. Este apoi o
burghesie care In Istorie a lasat
urme glorioase prin resistenta
fat& de regii Franciei, ca la
Courtray i Rosebecque. pi, In
sfarsit, o taranime de o alta o-
rientare deal a nobilimil spri-
jinite pe privilegiile de odinioa-
rd. Este foarte greu ca
tara asa de mica sa se gäseasca
forme de viata asa de deosebite
antagonisme profunde care
totusi nu primejduiesc tara, pre-
cum o primejduieste In oarecare
mäsurä antagonismul dintre e-
lementul valon, de limba fran-
cesa, i elementul flamand, care
vorbeste un dialect german.
Pe la 1789, situatia nu era ace-
-asi In deosebitele provincii, pen-
tru ca viitoarea Belgie era o co-
lectie de provincii s't fiecare din
provinciile acestea, Brabantul,
Hainaut, Flandra, Limbourg, a-

www.dacoromanica.ro
142
vea alta origine istorica, alt.&
desvoltare i alta traditie.
cum spuneam in alta lectie, toa-
te deosebitele teritorii pe care
le stapania Casa de Austria 1,0
aveau zestrea lor ereditar& deo-
sebitä. De zestrea aceasta a lor is-
torica nu se poate atinge Suve-
ranul. Iosif al II-lea a vrut sa
introcluca anumite reforme, ca-
re, din punctul de vedere al ra-
tiunii, al filantropiei, al avanta-
giilor materiale, evident ca se
puteau aprecia, hub.* locuitorii
Taxilor-de-Jos, indiferent de
clasa lor, n'au vrut sa primeas-
ca reformele lui, i impotrivirea
aceasta fat& de reforme a mers
a§a de departe, incat s'au pro-
dus fenomene revolutionare. In
fiunte au fost intelectualii a-
partinand clasei mijlocii. Cutare
avocat, Van der Noot, pe care-I
intalne0e clueva apoi la Paris,
a fost silit sa fuga 0 a fost pri-
mit in mediul revolutionar. Dar
avocatul acesta revolutionar din
Tarile-de-Jos, care avuse un rol
esential in ce prive§te lupta con-
tra ref ormelor Imparatului,
n'are, sufleteste, nimic a face cu
oamenii Revolutiei. Aceqtia pie-
www.dacoromanica.ro
- 143
 cau de la un crez rationalist :
pentru dahqii trecu tul n'are nid-
o valoare, o indreptatire istorica
nu insemna nimic, pe cand re-
belii din Tarile-de-Jos presmtau
contrariul, privilegiile fiind pen-
tru ei luerul de cäpetenie, mo§-
tenirea istorica, aceia ce trebuie
sa birue ; ratiunea era libera
sä judece Cu logica ei, dar acea-
sta nu angajeaza oameni cari
sint deprinqi sa judece altfel
al caror patriotism consist& in a
se pastra formele vechi neatinze.
Deci, in unele imprejurari,
Belgienli" aceqtia pot sa folo-
seasca Revolutiei francese §i Re-
volutia francesa poate sa se fo-
loseasca, impotriva Casei de Aus-
tria de aceasta nemultämire
de forma revolutionara in care
ea s'a imbracat, dar aceasta nu
inseamna ca locuitorii din Ta-
rile-de-Jos ar fi dorit interven-
tia revolutionarilor francesi, ca
ar fi previzut o schimbare a sta-
rilor de lucruri care sa fie deter-
minata de ideile dominante in
Franta de la 1789 $i la 1792,
cand intrara Francesii acolo, sa
fi tins la o uniformisare a felu-
lui de viata politic in aceste doua
www.dacoromanica.ro
144
tari, aqa de deosebite 1ntre
sele.
Este, apoi, o alta tara in par-
acestea care a avut i reign
foarte rele Cu Franta, pe vremea
lui Ludovic al XIV-lea, cand, ca
astazi, Olanda a fost inundata
pentru ea patrunderea armate-
lor francese si fie impiedeca.td,
deci nu se poate tee ca. intre
Olanda i Fra.nta ar fi lost tra-
istorice comune. Aceasta cu
toate ed. 0 in Olanda a fost o
micare revolutionara. Acolo era
un curent pe care 1-am putea
numi democratic 0, pe lânga a-
ceasta, tendinta, tot mai mo-
narhicd", pe care de multà vreme
me o manifesta stathuderul.
Stathuderul era succesorul gu-
vernatorului spaniol de pe vre-
muri, pentru ca i Olanda, ca
viitoarea Belgie, a fost candva
provincie spaniold. In lupta a-
eeasta a invins partidul sprijinit
de Prusia pe acela care, de la
suirea pe tron a lui Wilem de
Orange, se sprijina pe Angla.
Erau ni.§te lega.turi de familie
prin cdsatorie intre sta.thuderul
de pe la 1780 0 dinastia prusia-
na, i succesorul lui Frederic al
www.dacoromanica.ro
145
 II-lea, Frederic Wilhelm al II-
lea, a trimes deci arma tele sale,
supt conducerea ducelui de
Braunschweig, care, fata de sla-
bele mijloace de aparare ale 0-
landesilor, a castigat u§or bi-
ruinta uneia dintre cele mall
bune armate din lume. Exista
deci acolo o revolutie i acum
ramasese o stare de spirit post-
revolutionara, ca oriunde a fast
o revolutie care n'a izbutit §i o
apasare a cazut grea asupra
papulatiei care nu mai poatie
urmari scopurile ei. Dar §i
punctul de vedere al Olandesi-
lor in revolutia lar n'are nimic
a lace cu acel rationalism al Re-
volutiei francese.
Olandesii skit un popor loar-
te conservativ i acum, i lu-
crul are avantagii, cum si desa-
vantagii. Astfel, accosta a pro-
dus in timpurile noastre protes-
ta'rile violente, foarte interesan-
te supt raportul literar, ale u-
nuia dintre cei mai insemnati
scriitori in a doua jUmatate a
secolului al XIX-lea, Multatuli,
(Dekker), care fusese intrebuin-
tat in guvernarea Indiilor olan-
dese §i de acolo protestase im-
www.dacoromanica.ro
146
potriva apasarii la care era su-
pusä pcpulatia indigena ; o
mare parte dintre Olandesi nu
s'au Impacat nici pank acum cu
gloria aui Multatuli. Vedeti :
daca un om se ridicb," In lumea
aceasta olandesa Impotriva vie-
tii Indatinate, societatea 11 fas-
pinge. Chiar manarhismul 0-.
landei, iubirea de care este in-
cunjurata regina Wilhelmina,
nultenitoarea Iuliana, copiii pe
cari li are ea, aratä., Cu toata
existenta unui partid socialist,
unui partid comunist si chiar
unui partid catolic, In tara care
sr-a capatat independenta prin
lupta calvinismului Impotriva
catolicisrnului impus Tärilor-de-
jos, ca Olanda este o t ar a con-
servativä.
Care este conclusia lucrurilor
spuse panä acum ? La granita
de Nord-Est a Franciei, In ade-
var sint fenomene revolutiona-
re, care, de altfel, se transmit
dela o tar% la alta, dar sä nu
credem catusi de putin ca basa
acestor miscari revalutionare e
In sensul frames, a se doreste
o schimbare de lucruri care sä
transforme totul, asa cum tin-

- 147
www.dacoromanica.ro
dea sä, se transforme Franta In
acel moment.
Daa se coboarl cineva Mai
jos, va gasi In regiunea Rinului
mijlociu o multime de mici for-
matiuni medievale. In Alsacia,
autoritatea printilor din Impe-
riul german era de un. caracter
foarte Invechit si de sigur ne-
plä'cut pentru populatie, Intru
cat poate fi ceva neplacut a-
tuncl cand te-ai obisnuit cu
dansul. i unul din motivele
i

pentru care Franta revolutio-

narä, a intrat In räzboiu Cu Eu-
ropa a fost chestiunea dreptu-
rilor pe care le aveau printii
germani In Alsacia. Alsacia era
provincte francesä. Incä, din Räz-
boiul de treizeci de ani, si, cand
s'au introdus reforrnele Revolu-
tlei, printii acestia au protestat
la organele de drept ale Confe-
deratiei germanice, iar de aici
au lesit anumite frictiuni care
au contribuit la Inceperea (milli-
talilor. In regiunea &masts, erau
si printi eclesiastici, cart aveau
venituri mari si au desvoltat o
activitate de civilisatie foarte
Inaintata, cu constructii arhi-
tehtonice lndräznete si costisi-

www.dacoromanica.ro
148
toare prin lmpodobirea a,cestor
palate cu toate mijloacele pe
care le putea da marea desvol-
tare artisticd, a secolului al
XVIII-lea.
Veti intreba : lumea aceasta
era ea multamita sau nemultà-
mitä, cduta ea sd, pdtrunda la
ei Francesii pentru a li aduce
libertatea ? Raspunsul trebuie
sa fie ca, in conditiile acestea
restrânse si modeste in care tra-
iau, oameriii erau In genere foar-
multamiti. Aceasta o putem
constata i intr'un caz particular,
pe care noi Il putem urrndri cu
mai multa atentie si cu oare-
care simpatie pentru ca este In
legatura cu istoria Dinastiei
noastre, i In ce priveste pe Ho-
henzollernii catolici de la Rin,
In ce priveste familia de Wied,
din care a venit regina Elisa-
beta. Hohenzollernii acestia de
la Singmaringen erau foarte
populari ; Cu toate cä asupra
oräselului foarte modest se ridi-
ca un castel imens, castelul nu
era privit cu ochi rdi de popu-
latie. Toti Hohenzollernii au
fost incunjurati pana in timpul

www.dacoromanica.ro
149
 din urmO, de sl Casa aceasta re-
nana a Hohenzollernilor si-a sa-
crificat suveranitatea si a trecut
toate drepturile el de stIpanire
a,sunra regelui Prusiel, de Min-
patie, fiind consideratl l mal
tarziu ca sefi naturali al regiu-
nil. De Casa de Wied m'am o-
cupat In deosebi vorbind de regl-
na Elisabeta, dupa cartea el
Mein Penatenwinkel. Evident
erau i foarte multe lucruri In-
vechite, un ele duioase, altele 11-
dicole, pentru cà lucrurile In-
vechite se compun din ambeie
aceste elemente, era un fel de
autoritate ca In fundul evulul
mediu. Ce vlatä trIsta a dus vil-
toarea Elisabeta a Romaniel a-
tunci cand, aca94, era silita
sà Invete o multime de lucrur1
care nu &ant In legatura cu for-
marea unui sufiet femeiesc! Era
un adevarat supliciu pentru co-
pil, Inteo lume care samänd In-
tru catva, dar potrivit cu vre-
mea, cu a cela De care o gäsim
In memorille marchisei de Bay-
reuth, sora lilt Frederic al II-lea,
asa de rdu tratatO In familia so-
tului el, trebuind &à interving
une or!. pentru ca socrul SI nu

www.dacoromanica.ro
150
la la bätaie pe fiul sdu,
in ce priveste sentimentele pe
care le avea pentru dansa fa-
milia ei de la Berlin, ea le-a sim-
tit pe urmd, când o asau a-
proape sa moard de foame, de si
era o femele foarte simpatica,
foarte inteligentd, care merita o
and soartà. Intre ce spune
markgrafina si intre ce martu-
riseSte regina Elisabeta este de
sigur o foarte mare as5mdnare.
Dar cu toate acestea familia de
Wied era iubitd acolo : tatal
mama reginei Elisabeta,
acestora, intre cari Elisabeta
Aduc inainte, aici, lu-
cruri care fac parte din secolul al
XIX-lea mai inaintat, pentru ca
atunci avem mai multe ldmu-
riri, dar cum era pe la 1850-60,
pe vremea stirilor acestora
spre familia de Wied, tot a.sa era
cu o jumdtate de secol
inte.
Acolo erau i orase libere, ca
Frankfurtul, 1 putem cunoaste
foarte bine ce era la Frankfurt
pe vremea aceasta prin multele
ldmuriri care s'au strâns in ju.-
rul familiei lui Goethe. Avem
scrisorile lui Frau Aja, mama
www.dacoromanica.ro
151
poetului, care spune multe lu-
cruri cam alandala, dar ateva
din ciansele interesante, ca cie
la o femeie loarte formal'* pe
de o parte, iar, pe de alta, trecand
peste toate formele, cum era, in
genere, burghesia din F'rankfurt
pe vremea aceia. Avem si scriso-
rile tatalui lui Goethe, om de o
inteligentd mediocra. Avem, in
sfb.rsit, si scrisorile foarte into-
resantei surori a lui Goethe,
Cornelia. Aici nu era spirit re-
volutionar de loc, la burghesii
acestia pentru cari cea mai mare
satisfactie era doar Dieta impe-
riala de alegere, la care vemau
toti printii cu calestile lor au-
rite, aducand Cu ei o cheltuiala
de lux, si locuitorii doriau poate
sa tfaiasca Imparatul cat mai
putin, pentru ca sa vie o noua
petrecere in localitate. Era
acolo si o burghesie de origine
francesa, foarte influent& o bu-
cat& de vreme, care statea in
fruntea societaiii de acolo, si
mal erau apoi multi Evrei :
Rothschilzii vin de acolo. Pentru
ca sa se stie ce era Evreimea a-
ceasta de acolo si din alte par',
n'are cleat sa la cineva amin-
www.dacoromanica.ro
152
tirile lul Heine, cu Evreil luí bo-
gati siEvreii säraci din cari fa-
cea parte, zugraviti Cu un ames-
tec de duiosie si de ridicol.
Goethe insusi a infátisat Trial
tárziu starea de spirit creata
prin influenta Revolutiel fran-
cese, and Revolutia a fost a-
pioape, 1 orase ca Maienta furd
ocupate. Ocupatia francesa a
fost primita cu placere, dar nu
din punctul de vedere revolutio-
flax. Francesii mai fuseserä pe
acolo si ei represintau Inca, du-
pà o oarecare eleganta,
asa !neat In lumea femeiasca
erau foarte bine primiti, lasand
amintiri vii.
Dacá se coboarà cineva mal
jo,s, In lumea elvetiana, care este
In cea mai mare parte germana,
nefiínd decât continuarea
renane Intre Strasbourg si Basel,
aici este un Spiesbuergerthum
care se urmeazà 1 pand acum,
Cu orase linistite ca Berna, cu
casele vechi supt arcade, präva-
lioare marunte In care se vorbe-
ste cu clientii ca In familie
distractia in jurul gropii ursilor
de import.
Geneva o Main de o parte ;

www.dacoromanica.ro
153
acolo exista un spirit revolutio-
nar, dar nu in sens frances, ra-
tionalist, cäutand o nouä stare
de lucruri perfect /ogled qi pro-
vocand din partea intemeietori-
lor acestui regim revolutionar o
tendintä de expansiune. Geneva
este in adevár foarte interesan-
U. In Incercarea mea de Istorie
Universala, in volumul care cu-
prinde Revolutia francesa, am
aratat Intaia °ark cum cred
cá tot intaia ¡pal% s'au pus in
legatura cu Revolutia francesd
fenomenele din Tarile-d'-Jos
din Olanda, care, de altminterl,
sant pretutindeni presintate, dar
fard legaturd cu Revolutia, ca
In foarte buna veche Istorie a
secolului al XVrIl-lea, tradusã
i In frantuzeste. de Schlosser,
ce este comun !rare fenomenul
revolutionar general de atunci
si intre Istoria speciald a Gene-
vei. Geneva calving, In care tr5.-
ieste Inca teribilul stapan abso-
lut, necrutator pana, la trimete-
rea la esafod, care este Calvin,
e cel mai conservativ oras care
se mate .inchipul. Aici e lupta
indgratnicg a vechilor familii
Impotriva oricgrii Incercari de
www.dacoromanica.ro
154
reforma; toti cei veniti de aiu-
rea, In mare parte din Franta,
nu erau admisi in viata publica.
Rousseau, care este presintat de
obiceiu ca fiind un cugetator ra-
dical,in anume sens, in sensul
rationalist, este revolutionar ,
iscalia : cetatean al Genevei".
Dar aceasta insemna privilegiul:
el a parb.sit Geneva, s'a asezat
la Paris si. Cu toate acestea, pa-
stra titlul acesta, precum poate
ar fi facut-o eu acelea de baron
s'i de conte. Tot planul revolu-
tionar al lui Rousseau este facut
nu pentru o maretub,' de vre-o
treizeci de miiioane, ca Franta,
cl pentru un mic oras, cum era
Geneva. A scoate pe Rousseau
din genevismul lui originar, a-
ceasta Inseamnd a nu-1 intelege
de loc. In Franta, el a fost tot-
deauna un strain, un strain cu-
rios si interesant, care nu si-a
gäsit niciodata asezarea acolo,
si de aceia usor i-a fost sa
treaca in Anglia, unde a stat o
bucata de vreme. Am putea spu-
ne chiar ea el a fost totdeauna
pe &Ica in societatea francesa,
unde nu si-a capa tat nicio pro-
fesie si, in once cas, n'a fost
www.dacoromanica.ro
155
 legat de niciuna, nici and era,
Intfun rand, secretar al repre-
sintantului Franciei la Venetia
facea rapoartele, ceia ce este
datoria secretarului, numai cat,
pe- cand secretarul nu trebuie
sa o spuna, el a spus-o si a tre-
buit sa piece si de acolo, traind
pe urma si pe sama unor anu-
mit,e persoane feminine.
Aceasta era Geneva, si au fost
acolo interventii militare supt
vechiul regim frances, ca si o in-
terventie militara a regelui Sar-
diniei, fostul duce de Savoia,
care de atatea ori dorise- sa a-
nexeze Geneva la $tatele sale,
fiindca lupta aceasta producea
o stare de anarhie primejdioasa
pentru toti vecinii.
In Geneva era deci o stare de
revolutie, numai cat starea a-
ceasta revolutionara din Gereva
nu avea, nici ea, nimic a face cu
felul de a gandi al Franciei
ante-revolutionare i cu tendin-
tile Revolutiei francese. Fran-
cesii n'au lost chemati la Ge-
neva; ei au venit intr'un anume
moment, dar venirea acestor ca-
tolici, a a,cestor oameni de pur-
taxi mai libere, a acestor stri-
www.dacoromanica.ro
156
cati", cum judecau Genevesii, a
fost privitä Cu antipatie.
Mai e necesar, revenind la
granita Pireneilor, sa spun ca
dincolo de dansa era un popor
care ura adanc, si din gelosie,
pe Francesi ? Cu toata dinastia
francesa, inrudita i cu familii
italiene, vechea Spanie a perse-
verat, cum spuneam, in aceia,si
isolare. Si, cand vor veni Fran-
cesii, mai tarziu, ei vor fi primiti
foarte rau. Acestia erau ateii,
oamenii lipsiti de credintä, a-
narhistii, cari däramau once or-
dine material& si morala Nici
macar in Catalonia n'au fost
chemati Francesii, de si aceasta
regiune, care este o tarä, a mani-
festat dorinta de a forma cel
putin un Stat autonom_in sew-
lul al XVII-lea si Francesii lui
Ludovic al XIV-lea au fost che-
mati acolo. Vom vedea mai tar-
ziu, In razboaiele lui Napoleon,
cum populatia intreaga s'a ridi-
cat impotriva lor, 'Ana in asa-
numitii invisibili", cari tra-
geau din dosul copacilor l stan-
cilor.
Astfel Francesii n'au fost
poftiti nicäiri in epoca Revolu-
www.dacoromanica.ro
- 157
tiei cele mart pentru a 1ncepe o
opera' de patrundere militara ei
de expansiune politica.
Vom vedea acum daca Fran-
cesii ei Insisi aveau tendinta de
a trece hotarele si ce au Inteles,
pe urma, sa faca clincolo le ho-
tarele incalcate.

www.dacoromanica.ro
158
 Lectia a VIII-a
ATITUDINEA FRANCESI-
LOR FAT/Ws. DE VECINI
SN cercet5m acuma care a fost
atitudinea dela Inceput a filoso-
filor", a revolutionarilor cari
transformaser5 Statele Generale
In ceia ce nu se gandise a face
Ludovic al XVI-lea, In Adunare
Nationalg". Am vgzut ce era de
jur imprejurul acestei Francii pe
cale de a se revolutiona, ce se
putea astepta, fatA de Incercarea
revolutionark din partea popula-
tiei tarilor vecine.
Acum trebuie sa se vadä In
Ins4i societatea aceasta care era
pe cale de a schimba complect
Franta, care era atitudinea fat4
de vecini, pentru a ni da samä
dac5 Inteadev5r Revolutia fran-
ces5 a avut dela inceput intentia
de a 14rgi hotarele tärii sau de a
aduce o solie de libertate celor

www.dacoromanica.ro
159
cari /Ana atunci erau, ori se cre-
deau c5 sunt, supt ap5sarea unul
tiran
Cea dintai observItie de f5cut
In aceast5 privint5 este c5
Adunarea National5 nu era pre-
gsatit5 pentru niciun rol, nirl
mcar pentru rolul de transfor-
mare intern5. Transformarea a-
ceasta interng a venit printr'o se-
rie de surprinderi i actele cele
mai importante ale ei, de o im-
portant5 relativ5 din punctul el
de vedere, dar de sigur impor-
tante In ce priveste desf5surarea
imprejur5rilor revolutionare au
fost luate si ele f5r5 s5 fi istiut
nimeni ce se va petrece. Am ur-
m5rit cândva in amänunte ceia
ce s'a Intâmplat in noaptea. dela
inceputul lui August 1789, In ca-
re unii cred c5 s'a desfiintat regi-
mul feudal, care nu exista de
mult5 vreme, ci era vorba numal
de drepturile senioriale", si a-
tunci represintantii clerului
nobilii au päräsit aceste drepturi,
care aveau o Insemnätate foarte
redusg si, In orice caz, nu träia o
mare parte din nobilime din ve-
niturile ce puteau fi culese dela
acest izvor: in tot cursul acestel

www.dacoromanica.ro
160
sedinte se gäseste cineva fnaintea
neasteptatului i neprevazutului.
Era o intrecere de retorica in
domeniul ideologiei.
Presidarea unei astfel de Adu-
nari se facea cu totul insuficient,
presedintii mnii fiind improvi-
sati; program de lucru nu exista,
simt de responsabilitate nu se a-
fla la nimeni. E o parte comica
in aceasta efervescentä, din care
a resultat pentru clasele de jos
oarecare avantagii.
Fiecare se transforma potrivit
cu mediul apr,ins, nervos in care
se gaseste. Dar, in conditiile aces-
tea, nu poate fi vorba nici de or-
dine in domeniul intern si cu a-
tat mai putin de una in domeniul
extern. In ce priveste pe cea
d'intaiu, tot repertoriullor se ter-
minase foarte räpede: proclama-
rea Adunärii Constituante, inlä-
turarea drepturilor senioriale,
stabilirea drepturilor omului".
La 1790, indata dupa stramuta-
rea Adunarii dela Versailles in
capitala parasitä a Franciei, s'a
intamplat c'ä nu veniau deputa-
tii; a fost o adevarata fericire
se puteau trimete grijile de legis-
latie la o Adunare care va fi dui:4
www.dacoromanica.ro
161
 aceasta Adunarea Legislativa.
PAng atunci, ceremonii solemne
In Campul lui Marte, Infratire
1naintea altarului patriei", 1m-
batisari cu bietul Ludovic al
XVI-lea.
Dar, daca In ordinea inter-
nä era asa pana la 1792, cand
s'a declarat razboiu Puterilor ve-
cine, dacä in ordinea interna nu
era program, niel o activitate ur-
matä, nu era constiinta si simt
de responsabilitate, ni putem fn-
chipui ce putea sa fie in ce pri-
veste directia de politica externä.
Ministrul de Externe era la
dispositia Adunarii, cum erau
toti ministrii ceilalti, cum era si
armata, careia i se trimeteau de-
putati In misiune, cu o autorita-
te mai mare decat autoritatea
generalilor.
Astfel, In lucrurile din afara,
constiinta si mai slaba cleat In
cele din interior. Ce se putea
crede in provincie, fntrece ori-
ce inchipuire. A crede ca grele
.chestiuni de politica externä au
fost tratate si discuta te, aceasta
Inseamna sa nu fi avut niciun
contact direct cu izvoarele. Le-
gaturile cu Anglia, cu Spania

www.dacoromanica.ro
162
nu intrau in socoteala; cele, asa
de importante, cu Italia, cu lu-
mea germana, cu provinciile de
la värsarea Rinului scäpau cu
desavarsire cunostintii si putin-
tii de a prevedea si de a organi-
sa a oamenilor Revolutiei.
S'ar crede ca, de oare ce dela
un timp s'au produs miscari de
expansiune, intränd in razboiul
care a adus biruintä si de acolo
au iesit anexäri sau macar sta-
panirea francesa', inteo forma
sau alta, s'ar fi cautat a se zgan-
d'ari personal, sau prin cluburile
lor, de forma tiune nouä, toti ve-
cinii, pentru a pregni terenul.
Lucruri de acestea le vedem in
fiecare zi, in vremile aceste triste
ale noastre, cand fiecare se ga-
seste supt o amenintare si se tri-
met pretutindeni necontenit a-
gentii. Dar, in cei dintaiu doi
ani si jumatate ai Revolutiei
francese nu se intalnesc astfel
de agenti. Era prinsä toatä lumea
In truda de a face din nepregg-
titul 0 neprevazutul de la ince-
put opera revolutionarä care ce-
rea atata osteneala si ar fi cerut
0 o intelegere intre oameni care
nici aceia n'a existat dela ice-

www.dacoromanica.ro
- 16-3
 put, pentru ca fiecare a lucrat
pe sama lui proprie.
Cu toate ace.stea Intre Fran-
cesii de atunci si Intre vecinii
lor au fost anumite legäturi, le-
gAturi care nu erau propriu-vor-
bind de caracter imperialist in
ce priveste natiunea francesi
insäsi, dar In ce priveste propa-
garea unor anumite idei. Si
ideia poate fi imperialistà, chtar
dacä de ideia aceasta nu se lea-
gä dela Inceput un interes de
Stat, pentru cd intäiu ideia este
aceia care trece granita, care
astigil spiritele si, dupd ce tere-
nul este castigat prin propagan-
da ideii, pe urmä vine si intere-
sul national, care, In concurentá
cu interesul ideologic, ajunge sa
domine. In timpurile noastre
desvoltarea nazismului german
este caracteristicä; el a plec.at
dela o conceptie care-I ridica
impotriva Sovietelor, ceia ce nu
impiedeck in momentul de fatä,
ca nazismul sä mearg5 inpreun5
cu Sovietele. AceIasi fenomen
ca pe vremea Revolutiei france-
se. Dupd ce porneste ideia, dela
o vreme ea nu este cu desävär-
sire stäpand, ci vine ceva din

www.dacoromanica.ro
164
fondttl cel vechiu si elementtd
acesta ajunge sä domine.
In privinta aceasta am cäutat
sä urmäresc in douà casuri o
astfel de propaganda. Pentru
casul intaiu nu este asa de mult
de spus, cu toate ea omul de care
e vorba avea foarte multe resur-
se, o initiativa foarte indraznea-
ta si era capabil de multe lu-
cruri, chiar de a servi o ideie
pentru ca sa se intoarca pe ur-
ma impotriva ei. Este vorba de
Dumouriez, de f apt un aventu-
rier, care a ajuns general cum
se ajungea pe vremea aceia, care
s'a trezit comandant al armatei
Rinului ca si, alta data, insignift-
antul tartar nobil de Beauharnais
fostul sot al viitoarei Imparatese
Iosefina. Dumouriez fusese in-
trebuintat ca agent pentru Po-
lonia revolutionara, impartita in
aceastä vreme, se intorsese in
Franta si prin legäturile sale de
club ajunsese sa joace un rol ma-
re.In lumea dela gurile Rinului,
el a avut anumite legdturi locale.
Conducand ofensiva francesä in
aceastä regiune a izbutit sa pu-
na stapânire, dupd biruinta dela
Jemmapes, pe Tarile de Jos, pe

www.dacoromanica.ro165
tare le-a revolutionat". Prin
urmare avem a face cu un aven-
turier, cu un general improvi-
sat, cu un propagandist care o-
dinioard servise pe rege si car.
acum se consacra in intregime
operei revolutionare, care cduta
sd intre in legäturi cu oamenii
de acolo 0 a stabilit un regim
care a fost foarte simpatic pen-
tru populatie cdnd era vorba nu-
mai sä planteze arbori ai liber-
tdtii, sd se recomande portul bo-
netei rosii si sä se facd discursuri
räsundtoare pe tema libertdtii,
dar, pe urmä, cAnd au venit re-
chisitiile, cdnd au apärut furni-
soril de calitatea lui Rapinard,
despre care intreba cantecul
dacd numele lui vine dela ce
face, rapine, sau viceversa, lu-
crurile s'au schimbat.
Dar mai caracteristic e casul
generalului care a cucerit Sa-
voia. Legäturile lui cu popula-
tia merità inteadevdr sä fie ob-
servate in amdnunte si de aceia
am cäutat sä vi le Infdtisez a-
ceste amdnunte. El a ldsat si me-
morii care ni aratä si felul cum
se putea proceda fatd de popula-
tia vecina. Doppet, care fusese

www.dacoromanica.ro
166
la Inceput medic, era din Cham-
béry. Astfel, in loe sä vie agen-
tul din Franta care se duce in
tara de cA.stigat, de convertit, de
anexat, avem a face cu un om
de acolo, care, in urma unor a-
numite nemultumiri sau ambitii,
vine el in Franta si se pune la
dispositia Revolutiei, ai cärii
meni nu aveau inc5 astfel de in-
tentii, i indeplineste apoi acasä
la dänsul functiunea revolutio. -
narä. Cum memoriile lui Doppet
sunt mai intinse si cuprind 51.
acte publice, de acolo cäpätäm
mai multe informatii decät din.
memoriile, mai scurte, ale lui
Dumouriez. Näscut la 1753, el a
stat un timp la Chambéry, anoi
a venit in Franta de a intrat in
trupele francese, i anume in
gardes françaises", apoi in cava-
lerie. 0 mare Parte din oamenii
Revolutiei francese skit de spe-
ta aceasta; un trecut amestecat;
pornesc inteo directie, tree in
alta; starea lor sufleteased este
dela inceput confus i bolnavä.
Doppet se intoarce inapoi, se
consacr5 lar studiilor medicale ;
apare la Turin, in Piemont, care
avea cu Savoia legäturi asa .de
www.dacoromanica.ro
167
stranse. A stat i In Elvetia.
Mai tarziu 11 gäsim la Gre-
noble, unde fusesera fenome-
ne revolutionare foarte gra-
ve. Ajunge prieten cu cineva
care era sa fie consul al Fran-
ciei revolutionare la noi si a di-
rui corespondenta e cuprinsa In
colectia noasträ Hurmuzaki,
Aubert du Bayet; 11 ajuta la o
publicatie patriotica" de azi
pana mane, Annales patrioti-
ques"; are legaturi i cu Carra,
care fusese Inainte de aceasta
preceptorul copiilor lui Grigore
Alexandru Ghica-Voda, Domnul
Moldovei, si a tiparit o Istorie a
Moldo'vei" In care sant i obser-
vatii de present. Legaturile cu Du
Bayet, candidat la un consulat
In Orient, cu Carra, aventurie-
rul care umblase pe la Curtile
fanariote aratà si mai ciar
tatea oamenilor si a metodelor
ce se fntrebuintau.
Dupa fntrarea in clubul Iacobi
nilor, cand, la 10 August 1792, s'a
dat lovitura hotarftoare impotri-
va lui Ludovic al XVI-lea, ata-
cat in castelul sàu i snit sa se
refugieze In Adunare, care l-a tri-
mes la Temple bite° situatie ca-
www.dacoromanica.ro
168
re era a unui 'prisonier, Doppet
_agitä pe Sviteri, mercenarii plä-
titi de rege si foarte credinciosi
acestuia, ca unul care fusese prin
Elvetia si avuse relatii politice,
la Paris, si cu Piernontesi si El-
vetieni. Din momentul acesta
incepe rolul revolutionar al lui
Doppet in provincia vecinä, dar
el nu se adreseazä Savoiarzilor
ca atari, ci, cum oamenii cari au
jucat un rol important in Revo-
lutie epau elevii unei scoli de
traditie iesuitd, care se sprijinia
pe cunoasterea antichitatii gre-
cesti si romane interpretatä in-
tr'un anume fel, la Allobrogi.
Tot asa Dumouriez are a face cu
Belgii si, la noi, ideia Daciei"
inviate e tot in legäturä cu pre-
gätirea arbeologicä a oamenilor
culti din acea vreme, cari trecu-
sera prin Colegiile iesuite . i
post-iesuite. Se intemeiaz5 deci
un club revolutionar si Indatä
va fi si o legiune", a Allobrogi-
lor.
$eful legiunii" devine depu-
tat In Conventie, deputat al ora-
sului unde se näscuse. Mai ar-
ziu räsare ca general de brigadä,
si comandant general al armatei

www.dacoromanica.ro169
care opereaz 1 Alpi. Chemat
inapoi atunei and se rdscoalä
orasul Lyon, el joacd un rol im-
portant in aceastd campanie,
pand ce e trimes in Pirinei; res-
tul nu intereseazd : a fost co-
mandarit i la Metz. Doppet a
ldsat o sumd de opere in toate
domeniile. L'écho des Alpes,
studii asupra magnetismului, a-
supra medicinei, pe längd lucrdri
de un caracter mai u.sor, pe care
le pune aldturi cu cereetdrile
medicale si cele privitoare la
manifestatiile curioase ale flui-
delor necunoscute. Putem bänui
cd n'a fost amestecat i in mis-
carea francmasonilor de atunci,
fiindeä in Revolutia francesä
francmasoneria a avut rol de cd-
petenie.
Aceasta este calitatea agenti-
lor Revolutiei francese. Ei pot
sd meargä din loe in loe, pot sd
efistige la un moment dat o
popularitate localä, dar e de a-
juns sä fi sträbdtut eineva bio-
grafia unuia din ei, ca sä-si dea
samd ed nu poate fi vorba de ni-
mic prea serios, cdei nu pdtrunde
cineva astf el in viata unei re-
giuni locuite de altd populatie,

www.dacoromanica.ro
170
lar, In casul lui Doppet, Impreju-
rarile sant mai favorabile pentru
agent, pentru ca este un om de
acolo care vine si Intrebuintea-
za mijloacele Franciei pentru a
revolutiona regiunea sa.
Cand se iau povestirile fran-
cese asupra celor dintaiu atingeri
cu regiunile vecine, intalnesc
o multime de informatii care se
pot lua, dar cu foarte multa cri-
tica, fall sa fie silit cineva nu-
mai decat sä creada ca este vor-
ba de manifestatii sincere si per-
manente ale populatiilor cu
care a intrat Intaiu In legatura
Revolutia. Dintr'o carte asu-
pra Revolutiei francese, a lui
Rambaud, scrisa de un Frances,
iau astfel urrnatoarele informa-
tii cu privire la atitudinea Savo-
larzilor Indemnati si Impinsi de
Doppet. 0 deputatie savoiarda
vine la Lyon si cere cocarda tri-
colora. Lumea se castiga foarte
rapede In felul acesta. Oamenii
naivi cred ea este de ajuns
sa-i dai omului o cocarda, pen-
tru ca In felul acesta toata al-
catuirea lui interioara sä fie
transformata. Oricum, era alt-
fel cleat cocarda albä pe care o

www.dacoromanica.ro171
purtau emigratii, deveniti oas-
peti nesuferiti in tArile unde se
duceau, neavand nicio ocupatie
§i aceasta ar fi fost de ajuns
si-i indemne e6tre o viat6 des-
trabglatà, hand bani pe cari
nu-i plAtiau, castigAnd elemente
aa de putin serioase din locul
lar de adApost. $1 unul din mo-
tivele pentru care a fost atacatA,
u$uratic, Franta din 1792 cu In-
crederea cg se va ajunge la mari
resultate, a fost cä se vedeau
Francesii supt forma emigratu-
lui, o secgturä pretentioasà.
Mai departe se aratà cum, pe
atunci, une ori, cAnd au pAtruns
trupele lui Doppet, municipalita-,
tea din Chambéry a apgrut cu
cheile, foarte bucuroasä cä poate
preda ora§ul, si puting vreme
dupä aceasta cineva ii spunea
generalului Montesquiou, In Sep-
tembrie din acest an: noi nu
santem un popor invins, ci un
popor liberat". Se putea intirn-
pla, mai ales ch. 0 legAtura intre
Savoia si Franta era foarte stran-
sä, si se stie cA Savoia pe vremea
lui Napoleon al 111-lea a fost u-
nit.i cu Franta. S'a fAcut atunci,

www.dacoromanica.ro
172
In 1792, un plebiscit, 1 cinci sute
optzeci i trei de comune au fost
pentru anexare.
Intr'o lucrare despre Hohen-
zolerni: Fedor von Koppen, Die
Hohenzo/lern und das Reich,
am gäsit un cas caracteristic,
La Maienta, In jurul generalu-
lui cbmandant, se adunase, In
lulie 1792, o multime de lume.
Ernigrati nu erau, dar asupra a-
celora de acolo se exercita de
mult o influentä a acelor emi-
grati de la Coblenz, Lsi aeestia
oameni cu pretentii enorme si IA-
rA realä. La un moment
dat au Inceput a vorbi hare
comandantul a spus:
toti revolutionarii sant buni de
spanzurat (pendables).
Femeile oferä pärul lor pen-,
tru aceasta. Apoi e o Intrecere
de asiguràri usuratece. Cutare
ofiter va duce cu sine trei cla-
poni,dintre cari pe unul 11 va
manca la Landau, pe al doilea
la Nancy, pe al treilea la Paris.
Canii" vor fi Inchisi In case-
mate. Se doreste un joc cu cape-
te de Iacobini sau mäcar un de-
get al mojicului de Pétion.

www.dacoromanica.ro
173
 Aici avem a face cu fenome-
ne care se petrec inainte de in F.-
rele räzboiu din 1792 care s'a
fäcut in Tärile de Jos si la Rin
si a dus la neasteptatele biruinti
francese dela Jemmapes si
Valmy.

www.dacoromanica.ro
174
 Lectia a IX-a
SOCIETATILE EUROPENE
FATA DE REVOLUTIA
FRANCESA
Inträrn cu lectia aceasta in-
teun domeniu de precisiuni mai
de aproape. Este vorba de atmos-
fera pe care au Intálnit-o Fran-
cesii in cea d'intaiu sträbatere a
lor dincolo de hotare: aceasta a
inceput la 1792 si perioada asu-
pra cäreia se intinde va merge
pänä la 1796.
Cea d'intäiu datä este aceia a
declaratiei de räzboiu fäcutä
Prusiei si Austriei, din causa spri-
jinirii de cdtre Imperiul german
a printilor din Alsacia, printi de
Imperiu cari aveau lute] ese a-
colo si revolutionarii francesi
s'au simtit jigniti de faptul nä
se amesteca sträinatatea in ceia
ce considerau ei ca lucruri care

www.dacoromanica.ro
175
 iti privesc numai pe dansii,
cela ce era o dovada de sent-
mentele lor pentru libertatea
umana. Ei judecau asa : noi ii
liberara de anumite sarcini pe
Alsacieni, si iata dincolo de gra-
nita, din tara supusä autorita-
tii tiranilor", vine o interventie
care ne impiedecä de a savarsi
opera de libertate. Cum se vede,
nu e nimic imperialist, de la in-
ceput, in aceasta tendinta.
Inca °data trebuie sa spun ca
Revolutia francesä n'a inceput
cu un program de politica ex-
terna. N'au fost preväzute anu-
mite actiurn militare. De la 1789
pana in primavara lui 1792 n'a
fost razboiu, nici de fapt, nici in
pregatire, si nu existä niciun
program de anexiuni. Asa Meat
cine urmareste evenimentele din
Europa pe 1Mia imperialismului,
trebuie sa dea la o parte nu nu-
mai ceiace s'a petrecut 'Ana la
1792, dar chiar in 1792 nu tre-
buie sa interpreteze ceiace s'a
petrecut atunci ca o actiune cu-
ceritoare, ba nici macar ca o do-
rintã puternica, neinfranata, de
a raspancli anumite idei, fie si
cu sila.

176
www.dacoromanica.ro
 Veti vedea ca ideia aceasta a o-
mului care trebuie liberat cU
silo. se Intalneste In Europa a-
tunci, i anume nu in Franta, ci
la unii cugetätori germant. Dar
acastia represintã tot asa de pu-
tin spiritul german pe cat repre-
sinta de putin filosofii francesi
spiritul frances. Toti acesta trd-
iau inteo notiune de umanitate
In care se puteau cuprinde toate
popoarele, toate tendintile poli-
tice, i puteau sa intre toate re-
forme.e care se aveau In vedere.
Trebuie sa ni dam sama de ce s'a
petrecut dupd trecerea hotarelor
de catre Francesi pand la acea
data de 1796, care inseamnä in-
terventia generalului Bonapar-
te, In cea campanie a
lui in Italia, cad Wand atunci
fusese numai o actiune impotri-
va Casei de Savoia, a regelui
Sardiniei, vecinul pe care-I avea
Franta la Sud-Est s't am ardtat
cum generalul Doppet provocase
acolo o miscare care nu cherna
pe Francesi, dar trebuia pri-
meascä. bucuros, cum generalul
Montesquic,u, un general fata de
care Revolutia a fast foarte pu-
tin recunoscatoare, a Intrat acolo

177
www.dacoromanica.ro
Si s'a produs, Cu voturile popu-
latiei, anexiunea Savoiei si a
Nisei, dar strdbaterea aceasta In
Savoia se face in imprejurdri
care nu meritd sa fie inscrise in
analee militare ale tirnpului.
Inainte insà de a vedea care
este starea de spirit a celor cari
trec granita si a celor in tara
carora se trece, trebuie sd spun
foarte putine cuvinte despre acei
cari au participat la razboiul im-
potriva Revolutiei francese, si a-
supra felului cum s'au desvoltat
aceste ostilitäti.
Este o parere destul de ras-
pandita aceia ca. Revolutia a ve-
nit ca un sivoiu liberator intaiu,
apdsätor si cuceritor pe urmä.,
cä acei zari stdteau in fata ar-
matelor acestora, compuse din
e'emente tinere, recrutate a-
tunci, in mare parte de la tard,
Ma niel un amestec in viata
politia, apartineau vestitei ar-
mate prusiene si armatei aus-
triace, care fusese bdtutä, cu pu-
tina vreme, de Turci, in Banat,
cu Iosif al II-lea in frunte, lar
armatele acestea, compuse din
soldati fara adeväratä valoare
militara si din ai unui Suveran

178www.dacoromanica.ro
135.tran si zgarcit cum era regele
Sardiniei, incapabil de a conduce
trupele sale, au fost dela Inceput
speriate de asaltul acesta teribil
al legiunilor francese si s'au lasat
Mute.
Rdzboiul a fost declarat Intdiu
Prusiei s'i Impdratului din Viena.
Dupd aceia revolutionarii din
Paris, pentru a ardta cd nu li
pasá de nimic si c.d. skit In stare
sii lupte lmpotriva oricui, ceia
ce Inseamnd inconstientd si In
parte desperare, au declarat rdz-
hot regelui Angliei, care izgo-
nise pe ambasadorul Franciei, si
regelui Spaniei, om cu totul in-
ferior, supt toate raporturile,
lipsit dP once demnitate, sunus
influentei sotiei lui, o princesd
italiand, care era si ea supusd
influentei favoritului ei, unu; din
tipurile cele mai vrednice de des-
pret din aceastd vreme, Manuel
Godoy, care a fost unul din cei
ce au trädat fat'd de Revo!utia
francesa coalitia europeanä si
prin urmare a contribuit la pa-
cea din 1795. S'a declarat rdzboiu
si O'andei, Olanda a fost ?lava-
..
lit'd numai pe urmd si silitä a se
uni cu Franta, atragand asupra

www.dacoromanica.ro179
ei dusmánia Angliei din causa
acestei aliante suite Cu Revolu-
tia. Din cauza legäturii
inc. din 1792 se adauge
la aceastä coalitie Bourbonul
din Neapole.
In toatä aceastä vreme, dupà
aspingerea armatelor de inva-
sie, la Valmy i Jemmapes, suc-
cesele Revolutiei i infrängerile
alterneaza. Aceasta atarnä in
mare parte si dela valoarea ge-
neralilor: Roche, Pichegru, Jour-
dan, Houchard, Kellermann, Mo-
reau, cari erau In cea mai mare
parte improvisati, cad, vechii
generali terminaserä foarte re-
pede, unii dintre dansii ca La
Fayette, Dumouriez trecând la
inamic, ate unul fiind dat In
judecatä, imputändu-i-se ca n'a
fost destul de norocos, dar mai
ales credincios regimului, asa !n-
eat sLau pierdut capul. Custine.
Tot felul de elemente cu desävär-
sire noi, iesite din multime, sänt
deci acelea care au condus räz-
boiul impotriva coalitiel europe-
ne. De aItminteri si in Germ&
nia, se petrec aceleasi lucruri :
dupä ducele de Braunschweig,
care mai e Ina fericit, vechii ge-
nerali ai lui Frederic al II-lea
www.dacoromanica.ro
180
dispar, si apar si acolo, ea si, la
Austrieci, urhiduci tineri, Carol,
loan, 1ftng6 un Wurmser, Alm,-
cian, un Alvinezy, Ungur din
Vintul-de-sus. un Melas, fiul pls-
torului din Sas-Sebesul s6sesc,
si altii, ba chiar un print din
dinastía domnitoare, care a si
cut luptand, cum a fost prin-
tul Louis. Ridicati din 'clasele
modeste, ale populatiei, atitudi-
nea lor nationala n'a fost tot-
deauna aceiasi, cum este natu-
ral sä, fie la oameni cari n'au
nicio traditie, niciun fel de prin-
&DU care sä-i conduc6. De alt-
fel am spus e.g. In ce priveste pe
Francesi, motivul national In
timpul Revolutiei nu existä., fe-
lul de a gandi filnd cu totul in-
ternational, pentru .cine apre-
ciaza sentimentul national ori-
unde.
Avem a face. prin urmare, cu
douà armate, dintre care una se
formeazä, atunci si n'are niciun
fel de obisnuint'ä, armata fran-
cea, care la inceput a fost, ade-
sea, si Invinsá, child s'a tras asu-
pra cetälilor Intgrite franceSe cu
ghiule'e Inrosite. S'a cucerit
Thionville, s'a pierdut Verdun,
care a capitulat lnaintea arma-
telor prusiene. Si scenele Wasp
www.dacoromanica.ro
181
 tece din Septembre 1792, cand
au fost omorati In Inchisori a-
tatia nobili i clerici, au fost
determinate de groaznica tea-
m pe care o aveau revolu-
tionarii ca vor intra trupele alia-
tilor de la granita räsariteand In
Faris i, atunci, va lncepe proce-
sul lor : esafodul nu prea June-
tionase pana atunci, dar ei se si
vedeau suind scarile masinei de
decapitare, i, dacá masina a-
ceasta a functionat pe urmä ne-
contenit, In fiecare zi, aceasta se
datoreste stárii sufletesti a omu-
lui care se simte pe marginea
präpästiei.
Cu cat e mai multa iuniinà a:
supra luciurilor, cu atata i mal
multä sanatate inteo societate,
dar acestia bajbaiau prin intu-
nerec. Ca sa se inteleaga starea
bolnavicioasa a Francesilor din
ar:eastà vreme, trebuie dea
cineva samä si de faptul ca ni-
meni nu avea informatiile care
ni stau nouä la 1ndemänä si du-
pä care ne putem conduce,
car In oarecare mäsura, I ma-
car unii dintre noi, caTi au con-
stiintä si spirit critic si pot In-
räuri asupra celorlalti, 1mpiede-

www.dacoromanica.ro
182
c.indu-i de a se gasi In aceasta
stare tulburata din fiecare zi.
Nu se poate zice, deci, cd räz-
boiul a inceput In 1792, tru-
pele au inaintat In viitoarea Bel-
gie, In Oianda, ca ele au cucerit
Maienta, care a si fost pieyduta
o bucata de vreme si recd.stigata,
au luat la Coblenz si Trier, toata
banda de la Rin din teritoriul
german si au respins pe Spaniel'
dincok" de Pirinei, patrunzand pe
teritoriul Spaniei, ca au luat
partea de limbd francesa din po-
sesiunile regelui Sardiniei si a-
tunci capitolul urmator ar fi a-
cela al dominatiei francese acolo.
Sá vedem cum au Inteles Fran-
cesii, intrand In locurile acestea,
sa alcdtuiasca o noud forma de
viata politic& Ei n'au avut fá-
gez, pdna foarte tarziu, sä facä
acest lucru, s'ar putea spune
chiar ea n'au avut nici timpul
trebuitor pentru o adevaratä or-
ganisaie. A trebuit sä, vie altà
minte decat mintea inflacaratd,
din causa tineretil si din cau-
za energiei firesti a claselor ru-
rale, pe care o aduceau cu sine,
Roche, Jourdan, Massisna.
E interesant sd se ardte care

183
www.dacoromanica.ro
 era adevdrata origine, din ce
sat, din ce oras, a generalilor
acestor dintaiu ai Revolutiei. Cu-
tari erau Alsacieni, Kleber, Kel-
lermann, Gasconi Limousini, ca
Jourdan, care luptase si in Ame-
rica, din Jura, ca Pichegru; altii,
Roche, Marceau, Moreau, veniau
din regiunile centrale ale Fran-
tei, ba unul e Evreu, Massena.
Daca ar fi fost o adevarata ar-
mata unitard, Cu adevarati ge-
nerali, evident cd rdzboiul ar fi
avut o forma, dar, asa, nu e o
adevdratd armatd, conclusa de un
sef avand ce-i trebuie pentru a o
domina In menta.itatea lui
mijloacele trebuitoare pentru a
lua In staparhire si a organisa
provincia sau regiunea cuceritd.
Dar deocamdata este vorba de
prima atingere, atunci cand
nia conduatoare lipsffte, and
bajbairea pe care o Intaineste
cineva, duand la toate ratdci-
rile si crimele, in PariÑul insusi,
se observd si In ce priveste con-
clucerea rdzboiului. Cred a e
bine sà adaog si aceia cä, daca
armatele nu fuseserd conduse
nici de generali ca Dumouriez
La Fayette, cari au trecut la

184
www.dacoromanica.ro
duqrnan, aceasta se datore#e
faptafui ch ei nu erau läsati sä
fie stäpä.ni ai armatei lor, fiind
continuu bknuiti de oamenii in-
stalati la putere in Paris: intaiu
de ministrii girondini si dupd
acea de Iacobini, cari in 1793 au
avut In samd apdrarea Franciei
cu toate consecintile de anexare
resultate din opera militará in-
fdptuitd. Comisarii aceqtia, a-
mestecându-se In toate rosturile,
sidbiau increderea In generali, si
sguduiau si disciplina armatelor,
pentrucä generalul putea fi pd-
rit Inaintea comisarului, a comi-
sarului Conventiei, de propriii
sdi soldati (cazul lui Custine).
E fenDmemul care se observd a-
stdzi in armata ruseascd, care
si ea are comisan i de acestia, de
cari se plAng generalii a cdror
calitate este. de altfel, din ce in
ce mai evidentd.
Sd, ludm intaiu ceiace s'a pe-
trecut in Savoia si dupd aceia
sä trecem, pentru a ne opri mult
mai pe larg, la ceiace s'a intdm-
plat In Germania In acest timp.
In Savoia, am spus cd avem a
face cu un om de acolo, care s'a
mutat in Franta, a intrat in le-
www.dacoromanica.ro
- 185
 gaturi Cu deosebiti revolutionari,
dupd ce fusese in armata fran-
cesd de douà ori si a stat pand
In August 1792 la Paris unde a-
vea legdturi i ai elemente pie-
montese, Cu clubul in care se in-
grdmädise o mulime de agita-
tori, cari recunosteau mai mult
sau mai putin autoritatea lui.
Transformat de °data in gene-
ral i comandant de armatä, el
s'a dus in Savoia sa si imediat
s'au alcdtuit si acolo formatii
revolutionare, mergdnd la plebis-
cit si la anexare. Aici n'are ci-
neva deci posibilitatea de a cu-
noaste panä in amänunte care
este starea populatiei. Nu s'au
tipdrit, cred, Cu privire la aceas-
td trecdtoare anexare a Savoiei
tocmai lucrurile necesare i, pe
de altd parte, la ceilalti nimeni
nu avea interes sä presinte mo-
mentul exesta umilitor pentru
State'e regelui Sardiniei.
Dar, in ce priveste Germania,
fiindcd nu este nimic de vorbit
pentru moment in ce priveste
Spania, avem lämuriri foarte in-
teresante, pe care le presimt a-
cuma. Prin ele se vede limpede
cä nationalismul german la 1789
nu exista decatipoate, in anume
www.dacoromanica.ro
186
grate ale pppulatiei, instinctiv.
Cand tArile noastre au fost ocu-
pate, in 1790, gäsim unele
nifestatii foarte interesante: ast-
fel, cand printul de Coburg a fost
la Bucuresti, cel care a luptat
apoi la Jemmapes si a fost
vins, si el a vrut sä supunä pe
boierii nostri la juranfantul de
credinta fata de Imparat, jura-
mant redactat inteun anume fel,
In care nu era vorba de paztra-
rea autonomiei noastre, s'a acut
un joc de Inselare cu consulul
la Bucuresti, un Sas, Merkelius,
om simplu de spirit, care nu si-a
dat sama de ce se petrece acolo
astfel incat boierii tineri, cu
un loan Cantacuzino" in frunte,
au substituit juramantului alca-
tuit de ocupanti un altul care
tinea samä, de sentimentele
populatiei, i boierii au jurat nu
pe cel d'intAiu text, ci pe cel for-
mat de ei. Aceasta, fiindcd
fluenta pe care a exercitat-o a-
supra noasträ. spiritul filosofic",
care nu tinea cont de deosebi-
rile intre State, intre regiuni,
Intre natii, patrunsese mult mai
putin decat in alte tdri, asa
cat era un fel de nationalism tra-
d;tional, aici. Cu cat insä o na-

www.dacoromanica.ro
- 187
 tiune era mal inaintatà, cti ti-
tat intrase mai mult in interna-
tionalismul filosofic".
Poate rämânea cineva uimit,
cand vede in ce fel se exprimau
deosebitii conducatori intelec-
tuali ai regiunilor germane, care
nu formau inca o singurà tan:.
Iatä, Kant, care nu tipdrise pAnä.
la 1792 nimic Cu privire la Re-
volutia francesd, in lucrarea de-
spre Rd-ill radical", se indreap-
ta nu impotriva Revolutiei fran-
.
cese si unpotriva pätrunderii ar-
matelor francese, ci impatriva
unor anumite exagerdri din
Franta, represintate de un Hé-
bert, care a fost invins in lupta
Cu aceia cari predicau un revo-
lutionarism mai cuminte, si s'a
suit pe esafod. Scrierile lui
Kant, pe vremea aceia, erau ad-
mise, chiar atunci &And depd-
siau o anumitä limità pe care o
pune once stäpanire mai stric-
ta, si iatä, o hotärire a censurii,
care este foarte interesantä pen-
tru atmosfera di nregiunile ace-
stea prusiene in care trdia el.
Se poate admite, pentruca nu-
mai invdtatii I adanc ganditoril
cetesc operile lui Kant": prin
urmare, fiind numai cativa, ei
nu pot fi un element agitator.

www.dacoromanica.ro
188
Este adevarat ca de la o bucata
de vreme Kant s'a inspaimantat
de excesele din Franta. Ca si Jo-
hannes von Miller, marele isto-
tic elvetian, care intaiu cäutase
sh se fixeze pe langa Frederic
al II-lea, care a spus ca lucrarea
ce i-o inchinase n'are nimic ori-
ginal si omul i se pare mediocru,
a aratat simpatie pentru Revo-
lutia francesa, si, numai, cum
Revolutia francesa nu se facea
cil al:id zaharisita si foi de tran-
dafiri, atunci a fost contra ei si
la Berlin, and erau Francesii a-
colo, a tinut o cuvantare, in Hm-
ba francesa, despre Frederic al
II-lea s'i Napoleon, in care Fre-
derica apare ca un fel de loan
Botezdtorul, anuntand apropia-
ta aparitie a Mántuitorului, care
era Napoleon.
Kant era sufleteste, ca ratio-
nalist s'i umanitarist, in acelasi
curent ca si Revolutia. In odaie
la dânsul, se vedea un singur
portret, al lui Rousseau; nu al
eroilor germani din evul mediu
si nici al lui Frederic Barba Ro-
sie, ci al Genevesului pribeag,
care strecutase in sufletul con-
temporanilor otra-/a ideii ea mas-

www.dacoromanica.ro
- 189
sele populare and se inrätisea-
zà, once autoritate dispare, $i ele
botdräsc. Dese ori Kant s'a gäsit
In situatie foarte grea, fiincleä in
fondul cugetkii lui era ceva ca
si In crezul lui Rousseau, in dog-
ma lui. In cartea sa din 1796,
care inträ, deci in epoca noasträ,
despre Pacea vesnicd", a
doua zi dupd tratatul dela Ba-
sel, incheiat de Prusia si Spania
lui Godoy, printul Pacii" , el
vrea un fel de Republicdinzestra-
td cu constitutie, cela ce cores-
punde principiilor stängii rr ode-
rate din Franta dela 1789, nu
pentru clasele populare. In fond,
spune cineva care n'a fost prea
amabil pentru dânsul, el este
pentru desfacerea Reichu!ui in
mai multe Republici conduse de
nobili. Revolutie contra regimu-
lui existent, inlocuirea prin alt
regim, iar regimul acesta sä fie
republia, numai cât puterea sil
nu meargd pänd la clasele de jos.
Ce pdrere avea el despre Fran-
cesi? Pärerea aceasta are si pärtA
adevdrate, dar mai ales este ceva
interesant in ea. Cäci el se apro-
pie nu de oamenii dela 1789, ci
de critica ce se face ideilor filo-

190www.dacoromanica.ro
sofiel" secolului al XVIII-lea. El
apune cà rationaIismul stricd.,
färä, sä, po-atd pune ceva in Ise,
vechile asezkninte, care, asezd-
mintele acestea, puteau trdi si in
ele omenirea isi gds:a fericirea:
,.La Francesi este multd frivoli-
tate, nu indestul de guvernatä
de principii cumpdnite; la dki-
sii se intaineste un spirit de liber-
tate molipsitoare si defectul cel
mare al Revolutiei e cd nu mai
lasä, sä, dureze oarecare forme
numai pentrucd ele sunt vechi,
de si lumea s'a gäsit bine in ele".
Aici, oricine este de pdrerea
mea ,evident cd trebuie sä, a-
probe.
Pentru namenii cari stäteau In
fruntea literaturii germane, iatä
ce se poate spune pentru a se
lämuri starea generald de spirit
In lumea germand. Schil'er e a-
deptul lui Rousseau fd.rd re-
serve; sentimentalismul lui Rous-
seau si idealul lui Rousseau.
Ic-leia de cdpetenie din Contractul
social o pune Schil'er in versuri,
când spune cd omul e creat liber,
liber chiar dacd s'a ndscut in
lanturi. Nimic nu e schimbat din
dogma lui Rousseau, nici adaos
la amp,.
www.dacoromanica.ro191
 Lessing a combAtut influenta
france.sd, in teatru a cäutat
substituie altd influentä, dar
teatrul lui, ca in Natan inte-
leptul" Nathan der Weise", este
pe aceiasi linie cu Diderot. El nu
combate spiritul, ci forma strai-
na a acestui spirit. N'are lega,
turi cu ceia ce s'ar putea socoti
ca fiind centrul vietii nationale
germane, ci totdeauna a tratat
pe Prusieni drept semi-sälbateci.
E un om format In spiritul fi-
losofilor" de atunci i mult mal
apropiat, in ce priveste felul de
a cugeta, abstract si general
uman, de ce! dela Paris de cat
de aceia cari ar putea sä" repre-
sinte un inceput de diferentiare
nationala in societatea germang
de atunci.
Goethe este si mai interesant.
Cel care qi-a clàdit o casä fru-
ntoasä. in timpul bätäliei dela
.Tena, care nu l-a jenat de loe,
cum nu l-a jenat ddrImarea a-
parentà, pentru totdeauna F. au
multä vreme, a Statului prusian,
se tine mereu inteo lume inter-
nationald de culturd, si fiecare
popor e judecat de dänsul dupa
gradul de culturä la care se pare

www.dacoromanica.ro
192
c'a' a ajuns; iar, daca se intampla
cineva, chiar din poporul säu, sa
nu fi ajuns la gradul de cultura
pe care-I crede el absolut nece-
sar, nu se cruta jurlecata cea mai
aspra: Noi, Germanii santem de
ieri; este adevärat ca, de un se-
col incoace, am lucrat energic
pentru cultura, dar trebuie
mai treaca cateva seeole
DänA ce oamenii nostri vor prin-
de atata spirit si cultura, Meat
sa se poata spine de ei a e =J-
O vreme de and n'au mai fast
barbari". La 1792 el aparuse la
Maienta In tovattsia Marelui-
Duce de Weimar si atunci a re-
presintat, in, cuvinte adesea cita-
te, o adesiune deplina la noua
ordine de lucruri, and spunea :
In acest moment si in acest !cc
ircepe o noua era pentru ome-
nire. Dar momentul era acela
and armata prusiank fu invin-
A" la Valmy.
In ce privaste pe filosoful
Fichte, viitor apostol natio-
nal", multä vreme el a fost cu
tatul in gal% de sentimentul na-
tional german, alungand sa fie
altfel numai dupa ocupatia na-
poleoniank and ea capatase un

www.dacoromanica.ro
193
 anume caracter. Duna aceea a
trebuit sa fie sustinut de opinia
publica ca sà aiungà. la o atitu-
dine bine definita.
In ce priveste pe Schelling, al-
tul din principalii represintanti
ai noii filosofii metafisice germa-
ne, el spune cà despotul este
stapanitorul care nu da curs idei-
lor libere si -puterii de desvoltare
a unei societati". Dar oricare
dintre oamenii dela Paris In vre-
mea aceia tot ap spunea. Dupa
aceastä definitie, toti stäpanito-
rh germani din vremea aceasta
nil erau decal despoti".
D'n parte-i, Hegel, care a fest
totdeauna Invinuit ca prin filo-
sofia lui considera cela ce este
drept ceiace trebuie sä fie si prin
mmare se acomodeaza /a once
situatie, tragand avantagii pen-
tru cariera sa din astfel de recu-
noasteri, a fost totdeauna de pa-
rerea aceasta, dar: a vrut Dum-
nezeu sau a vrut ratiunea pura,
In fond este acelasi lucru. Dupd
Jena, el vorbeste astfel de Napo-
leon: Imparatul, acest suflet al
lumii". Nu e de mirare, caci a-
ceasta este si conceptia secolului
al XVIII-lea: nu exista decat o

www.dacoromanica.ro
194
Jame", care se intrupeaza mai
deplin inteun geniu"; dar Na-
po eon este un geniu si din acel
moment el poate fi sufletal lu-
mii". Si Hegel mai adaoga:
,Cum am mai fäcut-o si inainte,
noi dorim acum tot norocul ar-
matei franceze". Istoria se poate
falsifica pe urrna, dar ceia ce a
scris cineva r'ärnane, chiar daca
acela care a scris cautd pe urma
sa schimbe.
Intre generalii cari au condus
rasboiul contra lui Napoleon, si
au adus refacerea Prusiei, sunt
foarte multi de ace'asi fel ca si
generalii francesi; lipEà le cul-
tura., sau culturä filosofica", si,
In afard de aceasta, o conceptie
general umana, si revolutionara.
DM' trei casuri pe care eu le gd-
sesc inteu lucrare foarte vio'entd,
de un cara cter bolsevic moral,
eare este al lui Hugo Barn.
Scharnhorst era fiul unui
mester; nu primise nici o educa-
tie; idealul lui in materie de ar-
mata este: militia nationala si
räzboiul pentru libertate. Jour-
dan, Hoche, Masséna, oricare din
generalii francesi, se exprima la

www.dacoromanica.ro
195
 fel. Gneisenau e un catolic, care
a invätat la Iesuiti si FranciS-
cani, cum inv'atase si Voltaire la
Iesuiti, si ce doreste el e desfa-
cerea din lanturi a fortelor popu-
lare, care paná atunci au fost le-
gate. Care e idealul lui politic?
Poporul sa participe la viata
Pand si Blticher vorbeste
de mLitia nationalä..

Ce reiese din toate acestea ?

Acelasi lucru ca si din discursu-
rile Francesilor, ca din acesta al
lui Isnard Girondinul : De ce se
poarta rdzboiul? Razboiul n'are
sens, pentruca popoarele formea-
za o singura umanitate; toti se
iubesc i trebuie prinsi anume
atatätori pentru a-i desfiiata,
din momentul acesta, toti vor
merge impotriva tiranilor", si se
vor inibratisa cu totii la lumina
fi.osofiei. De aceia sa nu socotim
ca act de tradare contra patriei
cela ce s'a intamplat la Maienta:
atunci cand unul din generalii
francesi, acel care s'a suit pe esa-
fod, Custine, a intrat in ora-
sul acesta dela Rin, s'au format
imediat comitete populare. Avem
numele acelora cari le-au for-

www.dacoromanica.ro
196
-mat, nume germane de veche
rassä. : B6hmer, notfmann, For-;
,ster, ba este unul care poartà
numele vechiului Vitikind, Saxo-
nul luptand pentru pkgAndtate
contra lui Carol ce] Mare Ime-
diat arbor' ai intele-
gere din partea populatiei pen-
tru ca regiunile acestea SA fie ali-
pite la Franta, care era tara li-
bertätii; nu mai este steag natio-
nal, ci steagul desrobirii, fericirii
umane In mers, ca sa scape toate
popoarele de anarhia i apA.sarea
In care aa stat pâ.nä atunci.
Dar fenomenul acesta nu mer-
ge phria in fund: intelectualii si
burghesii luminati, acestia Ant
factorii cari s.ustín inaintarea
revolutiei, i fiindcä ea nu ur-
n-areste cucerirea propriu-zish.
lar, mai tarziu, cAnd a venit Na-
poleon, el e acela care Intrupea-
zd in acel moment tendintile de
desvoltare ale lumii": este deci
o prostle si o crim'a sä nu se pece
cineva inaintea geniului", care
îi are toate dre.pturile. i de
aceia, la Dresda, In momentul
cand se desfäce.a Imperiul napo-
leonian, dupd expeditia din Ru-
sia si Prusia i Austria luí

www.dacoromanica.ro
191
Prancisc, socrul lui Napoleon, se
dadeau de parfactorii cari sustin
Inaintarea invinsului, din toate
stratele populatiei se ridica un
singur striga : Vive l'Empe-
reur", aclamatia cuceritorului, si
In limba lui.

www.dacoromanica.ro
198
 Lec5ia a X-a
BONAPARTE
IMPERIALISMUL
Venim acum la una din pärti-
Ie oele mai interesante ale ma-
teriel pe care sunt chemat s'o
infäti.,ez si anume al imperialis-
mul care ar fi de cäutat In ce
priveste actiunea lui Bonaparte,
devenit mai tärziu Impäratul
Napoleon.
In privinta aoeasta skit unele
observatii de fäcut incä (lea In-
ceput. S'ar putea crede. cä actiu-
nea Iul Bonaparte In Italia, pe
ulmä. in Egipt, mai tás.rziu, dupä.
Intoarcerea din Egipt, la Paris,
rästurnarea regimului putred
si färd autoritate al Directoriu-
pentru a fi inlocuit cu un
regim personal de strictä i fe-
=Ida dictaturd, a porntt din-
tr'un plan sl Oa' este manifesta-
www.dacoromanica.ro
- 199
rea unei personalitäti, care de
la inceput ar fi avut in vedere
ceva corespuhzAnd cu Imperiul
aproape general european, pârnd
la stepele rusesti, pe care a isbu-
tit s'A-1 intemeieze, Cu o mutime
de formatii clientelare.
Cred cd parerea Rceasta nu
este IncireptAtità si cà acela care
pare de state@ ori a conduce im-
prejurärile, dand ilusia c. totul
pleacä de la initiativa sa perso-
nal, a fast mai mult decat o-
dat'd dus d imprejurärile insesi.
Ptin urmare este vorba de o ca-
rkrá care n'a fost pregdtird, pre-
vrizutd, urmarità cu atentie
sorvind s'd manifeste de'a un ca-
pkt la altul o personalitate cu
totul extraordinard. Mersul gene-
ral al lucrurilor in Europa in pe-
rioada a doua a Revolutiei fran-
cese l-a prins si indreptat in di-
rectii la care el nu s'a gandit.
Dar, inainte de a ajunge la a-
ceasta, sa ne gandim la cefa ce
preggtit actiunoa lui de ane-
pentru cd vom vedea e'd el
nu este cel dintdiu anexionist.
Revolutia francesä la inceput
trebuia s'd respecte toate natiu-
nile i s'A nu calce alte teritorii
www.dacoromanica.ro
200
decat pentru a li aduce libertatea,
läsand pe oamenii de acolo sa ur-
märeascä scopurile lar si sä duel
o viat'ä, sprijinitä, daca nu pe tra-
ektille istorice, pe care epoca a-
ceasta nu le acimitea, cel putin
pe nevoi1e. lar, Cu indreptarea
'or fireascä. La inceput asa a fost,
nicäeri, in ce s'a pästrat scris
din aceastä vreme, nu se vede
tendinta din partea revolutiona-
rilor francesi de a indeplini o o-
perä de transformare a Europei
si anume in sensul intereselor
fiancese. Prin urmare e lucru si-
gur cä., pänd la un timp, nu se in-
tainesl e. nimic de acest fel, i Cu
toate acestea indata s'a ajuns la
anexiuni.
Sä, vedem cele d'inthiu ane-
xiuni fdcute si, cum, in momen-
tul de fate., s'au fäcut atätea
anexiuni, e bine sà vedem
cm S'au infätisat lucrurile a-
cestea in trecut, pentrucd, dacä
astfel de idei se intAlnesc In tim-
purile noastre, cel putin cei cari
le manifestä O. nu poatä fi in
dreptat:ti prin aceia cä i altá
data rnScäri omenesti generoase
au isprävit asa. Supt Revolutia
francesä shigura anexiune a fost

www.dacoromanica.ro
201
aoeia a Tärllor-de-Jos austriece,
al caror regim qi a:e calor impo-
triviri rata de Iosif al II-lea
le-am vazut.
Trupele francese, in lupta des.,
chisa de Prusia i Austria impo-
triva Franciei regale §i apoi con-
tra Republicei, au gas.it aici un
teritoriu unde fusese o revolutie
si In regiunea aceaSta o popu-
latie de un indoit caracter : pe
ae o parte Va oni de limba fran-
CESA, pe de alta Flamanzi, dar
viata generara in aceste Td-i-de-
Jos austriece, avea caracterul
frances, scisiunea aceasta ae ca-
racter nat:onal trebuind sa se
produ,cd numai tâxziu in vre-
mea noastra.
Ele au putut sá se intrebe ce
e de fäcut Din punct de vedere
militar, negiunea nu se putea pa-
rási de pe o zi pe alta. Cb.nd s'a
fácut impártirea Flandrei pe
vremea lui Ludovic al XIV-lea, o
parte a ajuns la Franta, cealal-
ta a ramas dincolo de granita
francesa. Era deci o intoarcere
dupl 1792 la unitatea Flandrei,
vechiul comitat Cu un rol asa
mare in evul mediu.
Pe de alta parte, in patrunde-

www.dacoromanica.ro
202
tea lor, Francesii au vazut la 1'795
cà n'a fast o opositie din partea
locuitorilor. Oarnerili Revolutiei
a.0 procedat deci la anex:une: un
numär oarecare de departamen-
te s'au creat si acolo, departa-
mente care nu aveau nimic isto-
ric; toate formele feudale de o-
dinioarä au fost uitate, pentru a
se crea regiuni noi dupä motive.
geogratce, cela ce se pdrea foar-
te firesc. Cd, mai tärziu, siste-
mul frances de rechisitii, impuse
necesitatile timpului, de con-
ditiile In care se purta räzboiul
atunci, au provocat nemultdmiri
si de aici au rezu:tat anumite
situat,ii, are niel nu s'au mani-
festat prea ciar, aceasta este a-
devärat. Dar la Inceput n'a fast
tocmai asa.
In ce priveste Italia, aco?c s'au
creat, In 1796-7, Republici su-
curEale, Intrebuintându-se no-
menclaturi geografice; Cisalpina,
Transpadanä, Cispadana. Dar a-
ce,stea derivä. din Insäsi aetiunea
impotriva Austriei, care nu mai
putea fi dusä In Tärile-de-Jcs,
unde se ajunsese la hotarele 0-
landei si la po.sesiunile regelui
Prusiel.

www.dacoromanica.ro
203
 Acesta este sensul, din punctul
nostru de vedere, al Revolutiei
franceze supt regimul Legislati-
vel, supt al lui Robespierre si al
CDmitetului de Mantuire Publi-
ca i apol supt regimul Directo-
riului, cand s'a restabilit o au-
toritate de caracter guvernativ,
o putere executiva, i 'And in
momentul campaniei din 1796 a
lui Bonaparte.
Pentru a intelege pe Bonapar-
te, trebuie sa ne gandim la tre-
cutul lui corsican, de si el cauta
sa se lepede cat se poate mai
Inuit de dansul. In Corsica se
petrecuse o revolutie : deslipirea
de Genova, apoi o serie Intreaga
de. acte revolutionare, chemarea
lui Teodor de Neuhoff si maree
rol eroic a lui Paoli. In societa-
tea aceasta corsicand, fard in-
fluenta antichitatii, farä nimic
carturaresc, scos din lectura, s'a
ivit o serie Intreaga de oameni
cari samara cu oamenii Rims-
terii i cari s'au orientat instinc-
tiv, dupa poruncile antichitätii.
In strälucirea lui Bonaparte, nu
se vede de-ajuns influenta luí
Paoli, pe langa care el a fast un
admirator si un sprijinitor cre-

www.dacoromanica.ro
204
dIncios, Inainte de a schimba
directia sa politicd si de a porni
pe calea care trebuia sd-1 ducd
asa de sus.
Dar pe lângd Bonaparte
si fratii lui, cari samänd, de
si mu t mai putin inzestrati, Cu
dansul, este dusmanul pe care
el 1-a avut pand, la sfdrsitul zi-
lelor sale : acela care a cdpdtat
un rol mare la Petersburg, Pozzo
di Borgo.
Exista pe atunci, de sigur, un
tip corsican.
Cu ambitie, in energie, dar cu
contraz:ceri e unei educatii ne-
complecte, cu ideile false pe care
le-a putut prinde dintr'un loe si
din altul, Bonaparte, cum spu-
neam, nu este un om dintr'o
bucatá çi unul asupra cdruia im-
prejurdrile sä nu fi putut exer-
cita o influentd, ci el a fast loar-
te dese ori condus de impre-
jurdri; fiind insä un mare co-
mediant i tragediant" a stiut
totdeauna sd-si mentind rolul,
pdrand cä porunceste, pe and
nu fdcea decdt a urmdri curen-
tul. Nu lnseamnd a scddea pe
cineva recunoscand supune-
rea lui la curente:e care agitä.

www.dacoromanica.ro
205
 Eocietate a in mijlocul c*keia se
gäseste.
Educatia lui militarà a fost
tehnicä, si atk. In co:egiile mi-
litare era, de sigur, mult mai
putin Cu tul antichitätii deck In
Co:egTe iesuite.
Avem serisori e de tineretä ale
viitorului Imparat i operele lui
literare: In ele se vede si o sen-
timentalitate ca a lui Rousseau.
Dar sentimentalitatea lui Rous-
seau, si rationalismul sänt lu-
cruri Cu totul deosebite. Bona-
parte s'a alipit de o oarecare po-
htieä., pe care de alminteri a
sch:mbat-o : om de stänga, dar
irnpotriv:ndu-se curentelor popu-
lare, atunci and cartierele popu-
lare regaliste au atacat Conven-
tia .71 el si-a fäcut intrarea in
viata publicd prin aceia cd, adre-
sat/du-se la dänsul cei amenin-
tati, el a Meut sà se aducä tu-
nurile i sä tragä asupra multi-
mii.
Deci, el a trebuit sä iasä din
aceastä formatie de tineretä, supt
influenta inprejurärilor, pentru
ca sä, nparä firea lui adeväratä..
Ceia qe spune el mai tärziu des-
pre oamenii teoriilor, pe cari II

www.dacoromanica.ro
206
condamna totdeauna, crezdnd
ca idelle lor nu pot face altceva
decdt sä clued la confusie si la
rätäcire, statea In fondul tempe-
ramentului lui. Si iatd cd, de-o
datd, Directoriul se gäsEste in
inprejurdri foarte grele pentru
a purta rdzboiul din Italia, s:n-
gurul care se putea purta impo-
triva Casei de Austria. Si aici
mai rdmäsese In luptd, dar nu
mai ca sä, secundeze pe Austriacl,
regalitatea sardd, Casa de
Savoia, stdpanä, In Piemont, si,
In campania din 1796, Bonapar-
te a avut a face si Cu trupele
bdtanului rege sard, cu totul
incapabil si supt raportul politic
si supt cel militar. Trupele aus-
triece ale lui Beaulieu ei au In
general bune, nu trupe ex-
clusiv germane, ci adunate din
toate partile Monarhiei. Dar, In
Italia, dusmanul cel mare nu e-
rau acestia, ci situatia Insäsi a
armatei francese acolo. Se suc-
ceda.serd In aceste räzboaie multi
generali, ridicati dintre soldati,
oameni de energie, dar soldatul
Isi aducea aminte cà i-au fast
camarazi. Nu se dddeau ordine
ca In vechea armatd a lui Fre-

- 207
www.dacoromanica.ro
 deric al II-lea sau a Mariei-Tere-
zei; erau cetateni cu drepturi si
k pldcea sà-si aducd aminte de
aceste drepturi. Apoi, solda tul
trebuia ad se ingrijeasa el de
hrana lui de fiecare zi: dei situa-
tia acestei armate din Italia n'a
fost asa de rea cum se crede, dar
imbracamintea era de sigur in-
suficientà. Trimes acolo, Bona-
parte a intampinat mari greu-
tdti si Directoriul socotia ca ge-
neralul acesta tândr, iute s) e-
vident ambitios ar putea sd. de-
vie o primejdie si-1 ajuta Ioarte
putin.
In ce priveste populatia, ea
era foarte nehotärità in ce pri-
veste invasia francesä. Eroii a-
cestia, mai mult sau mai putin
desbräcati, desculti .si flämanzi,
s'au gäsit de-odata in mijlocul
unei societäti de o stralucire ex-
traordinarä., care isi smulgea fa-
voarea de a vedea in saloanele ei
pe ofiterii francesi, si chiar sol-
datii de rdnd erau foarte bine
primiti si gazduiti. Clasa bur-
ghesd avea o atitudine liberald.,
pe care o putea determina numai
interesul si pregatirea culturald.
Cetitori ai unei anunute litera-

208
www.dacoromanica.ro
turi, ei erau inalziti de senti-
mente revo utionare si nu vecieau
In ndvdlitori pe Framesi, ci, ina-
inte de toate, Revolntia. Dar,
and se fdcea apel la tdranii din
munte, ei au venit, odatd, impo-
triva Francesilor, cu aceiasi ddr-
zenie pe care au ardtat-o mai
tArziu tdranii tirolesi supt An-
dreas Hofer impotriva stdpânirii
francese.
Bonaparte a trebuit sd creeze
deci armata aceasta supt rapar-
tul militar si sd-si creeze s'i o
admin:stratie pentru aceastd ar-
matd, lar, din toate, un sistem,
care nu exista pand atunci, in
ce priveste legdturile ,i Cu popu-
latia si cu stafele vecine.
Cdci aco'o era o lume intrea-
gd, pdstrând organisatia de mici
formatiuni politice care existase
pand atunci. Nu erau numai po-
sesiuni austriece, ca in Lom-
bardia, ci, pe de o parte, Geno-
va, cu care s'a fdcut socoteala
mai tarziu, iar pe de alta, Vene-
tia, pe care, la capdtul acestei
campanil, Bonaparte a teroriza-
to, impunând acolo un guvern
popu'ar democratic", si s'au gd-
sit demacrati" in Venetia cari

--,. 209
www.dacoromanica.ro
s'au bucurat foarte mult de 11-
bertatea castigatä, astfel, impo-
triva unor aristocrati apäsittori,
pentru ca, la urmä, cetatea sà
fie ocupatl de francesi i sa a-
jungä consideratä ca un element
de sch:mb, la armistitiul dela
Leoben, cand Bonaparte era a-
cum, In vaile Tirnlului putb.nd
duce la Viena, si, la pacea de la
Campo-Formio, Venetia va fi
datä deci AustrieciIor, cu acea in-
diferentä fatà de once .drept na-
tional de care a dat dovadd deIa
un capät la altul al carlerei sale
generalul, consulul 1 Impbratul.
Vom vedea c'd atunci IntAia card
Austria a consimtit /a considera-
rea deosebitelor teritorii ca niste
elemente care pot fi inteo parte
sau alta dupd hazardul campa-
niilor, In garb.' nu numai de ori-
cc consideratie nationald, dar de
'tot ce priveste un echilibru euro-
pean, care se considera in vre-
mea aceasta ca total desfiintat,
cum se socot acum de unii ca
desfiintate tratatele de la Ver-
sailles si Trianon.
Generalul, sef, care crease o ar-
matd, a adm:nistrat tot ce o pri-
vea, impunând ce a vrut a-

www.dacoromanica.ro
210
cebra pe cari Ii gasia Inaintea
sa. Aoestia au trebuit sá se rds-
cumpere, i duce .e de Modena si
prin faptul cà n'au avut
bani de dat, cadeau tab:ouri,
incarcarea lor a continuat multd
vi eme, pentru a fi trimese la Pa-
ris. Atunci s'a imbogdtit marele
Museu frances cu mostenirea
trecutu'ui, dar, fatd de operele a-
ctea care fuseserd luate ca des-
pLgubire de räzbo:u, Bonaparte a-
räta aoeiasi indiferentã in ce pri-
veste legdtura Cu un anume loc
anumite imprejurdri, Cu mu-
nificenta unui anumit suveran.
Cum se considera teritoriul, asa
se considera si tezaurul acesta,
din cel mai inalt domeniu al ma-
nifestdrilor spiritului omenesc.
Tandrul general a fast, de
fapt, acolo Imperator In vechiul
sens roman al cuvântului. Are ar-
mata sa, Intocmai cum, pe vre-
muri, cutare armatd romanä era
a lui SuIla, a lui Pompeiu, a lui
Cesar, a lui Antoniu, când, pen-
tru ca sd se ajungà la o anumi-
t6 situatie, se cduta Inainte de
toate a avea un numdr de le-
giuni legate in chipul cel mai
strans de sef, fiind instrumentul

www.dacoromanica.ro211
lui politic, care astepta totul de
la dânsul. Iatd unde a fault el
practica guverndrii pe care mai
tarziu era s'o introducd in Fran-
ta însäi, guvernare dictatoria-
l:a., de autoritate, care nu cere
sfatul nimänui si nu primeste
suggestii din nicio parte. Acolo
a ajuns el intdiu Domn de oa-
meni.
Dac'd la Paris ar fi fost un a-
devdrat guvern, si nu Directoriul,
care era in mb.na lui Barras,
prietenul Iosefinei, care devenise
de curb.nd sotia lui Bonaparte,
lucrurile ar fi luat altd fatd. Gu-
vernul irtsd nu-i trimitea bani
cerea de la dânsul o parte din
contributia de rdzboiu, iar el pu-
tea rdspunde cd nu dd socotealä
n!mdnui de cAstigul sdu. Inzeam-
nd care c-eia ce s'a fdcut in mo-
mentul acela, imperialism? Fdrà
indoiald ca. nu. Imperialismul
cere un plan, Cu cunoasterea im-
prejurdri' or, un sistem care sd
fie la indemb.nd si pe care sd-1
aplice cineva färã erutare. Con-
ditiuni care nu se intalnese nici
la Directoriu, care nu fdeea de-
cht sd se bucure de situatia in-
ternd crezutd cä e consolidatd,
www.dacoromanica.ro
212
niel la generalul al cdrui scop era
sà cdstige baza de glorie de care
avea nevoe pentru cariera sa.
cum isprävile acestea asa de
mari, victoriile acestea strdluci-
toare din Italia nu i-au creat
situatie permanentd si, and s'a
Incheiat pacea, generalul nu mai
avea ce comanda, in necesitatea
aceasta de glorie personalä el a
inventat expeditia din Egipt.
Expedita aceasta e ca o noud
poveste din 0 mie si una de nopti.
Inteadevdr el vorbia de lovitura
cate s'ar da Angliei prin ace:a
cd, fiind Francesii in Egipt, s'ar
desch'de pentru ei drumul la In-
dil. Existau proiecte de acestea
de mult; unul, Cu caracter de
cruciatd, al lui Leibnitz, care, pe
la 1700, s'a adresat lui Ludovic
al XIV-lea, si se pdstreazd si un
studiu, sprijinit pe anumite ma-
nuscripte, in vechPe Memorii ale
Academiei de Stiinte politice si
morale din Paris, cu privire la
p:anul acesta, pe care regele nu
si l-a insusit. S'ar putea lega ce-
iace nu s'a produs atunci in E-
gipt cu realitatea contemporand
a expeditiei lui Bonaparte.
Aici trebue sd se tinä, samd

www.dacoromanica.ro
213
Ins'd si de alte lucruri. De la o bu-
cata de vreme Franta avea inte-
rese foarte puternice in Turca,
Imperiul otoman fusese intre-
buintat contra Habsburgilor In -
a de pe vremea lui Francisc
I-iu i Ludovic aI XIV-lea. In se-
colul al XVIII-lea s'a urmat a-
ceastä politicá de ocrotire a Tur-
clei, Franta rega'à pres.ntán-
du-se ca mediatoare, cum a fast
prin ambasadorul ei de la Con-
stantinopol, De Villeneuve, In
1739, la pacea de la Belgrad,
Francezii mergeau chiar
ajute pe Turci; un de
Bonneval a devenit Pa.ä. Mal Mi,-
ziu, In rázboaiele din a doua ju-
mAtate a secolului al XVIII-lea,
Turcii au Intrebuintat ca ingi-
neri, ca sfátuitori tehnici, pe unii
Francezi, i fortificatiile fdeute
In regiunile BaEarabiei-de-Jos, la
Ismail, la Chilia, s'au fácut, pe
la 1790, cu ingineri francezi.
cineva care a ld.sat si memorii
importante asupra Turcilor
Tátarilor, de Tott, era fiul unui
Ungur dIntre ai lui Francisc
koczy, din cei cari se refu. giaserà
In Franta, i el se prefkuse in-
tr'un quasi-Frances; a avut un

www.dacoromanica.ro
214
rol In ce priveste formanea arti-
leriei turcesti. Bonaparte, de alt-
rninteri, s'a oferit si el Sultanu-
lui la inceputul carierei sale, dar
el, ca trimes oficial al REpubli-
cii, nu urmäria sà se aseze in
Turcia supt ordinele Padisahuhii.
Candva el spunea cd ar fi fdcut
bine sa se clued In Orient, de
tmde s'ar fi intors cu un presti-
giu enorm ca în povestile
tene. Acuma, el se aseza, cu tru-
pele acestea ale lui, Intovarasite
de o flotä foarte solida, care a
fost distrusd, intre protivni-
cii Imperiului otoman. Tur-
cii au fost nelamuriti, i amba-
sadorul turcesc la Paris nu stia
ce Inseamnd veste.a care i-a fost
comunicatd tärziu, dar a fost
cä o sd iasa toate bine,
Franta rdmanand prietena Por-
ti. De fapt, n'a fost o declara-
tie de rdzboiu, lar Turcii au prins
doar pe Francesii din Imperiul
lor, i-au Inchis la sapte Turnuri,
cu voia de a se plimba prin oras,
de a ceti ce literatura voiesc si
de a primi visite.
Se vorbeste de biruinta asupra
Mamelucilor la Piramide, dar
Mamelucii erau niste bieti oa-

- 215
www.dacoromanica.ro
meni Inapoiati In vesmintee lor
splend:de, earl, cand s'au g'asit
1naintea unei infanterii bine
inarmate i Inaintea unor trupe
eu tunuri, s'au imprastiat ca puli
de potarniche, dar evident ca
buletinul lui Napoleon despre a.
ceasta lupta' a fost de un efect
extraordinar.
Expeditia urmätoare, din Si-
ria, este o intreprindere mbunk
care nu putea sa aibä niciun
sens, chiar daca' Bonaparte voia
sa ajunga prin Siria In Anatolia
si de acolo la Constantinopol.
Totul este o actiune personalà,
dar acesta nu este imperialism,
Imperialismul se face Impo-
triva unei natiuni si In folosul
unui Stat, pe cand aici este ope-
ra unui um de aparenta' entusia-
sta, dar foart,e chibzuit, care cau-
t5 mijlocul prin care s5, impuna
oelor de acasà i s5.-si capete o
situatie pe care, amestecat In
viata politic5, de acask n'ar fi
gi1sit-o nici °data.
P5.na' la intoarcerea lui Bona-
parte din Egipt, care a fost
sirea unui dezertor, care r,3 - a p'5,-
räsit trupele acolo, dupä ce a a-
sistat la distrugerea flotei sale,

218
www.dacoromanica.ro
intrebandu-se dad, va ajunge
de-a dreptul in Paris, Eau va tre-
bui sä, debarce in Africa de Nord,
iar de acolo Ed ggseasd mijlo-
cul de a se intoarce in Paris, nu
se poate vorbi de nimic care sä
preceadd si sà sprijine conoeptii-
le imperialiste ale timpurilor
noastre.

www.dacoromanica.ro
217
 Lectia a XI-a
PRIMELE IMPARTIRI DE
POPOARE
Trecerea dela ideologia filan-
tropicd la sp:ritul de anexiune
care se produce chiar In anul
1796, represintd una din schim-
bdrile cele mai interesante In
istoria unui popor care porneste
Ia rdzboiu cu o anumitd tendin-
td si care o schimbd imediat, a-
jungdnd la opusul stdrii de spi-
rit initiale.
Dar inainte de aceasta e ceva
de adaus cu privire la atitudinea
populatiilor invadate. Am gAsit
acum In urind niste fapte gat
de interesante, IncAt n'as putea
sà las nelntrebuintat i acest
mijloc de dovadd In ce priveste
pdtrunderea In tdriIe vecine a
Francezilor.
Patrunderea aceasta s'a fd-
www.dacoromanica.ro
218
Cut in acelasi timp in mal
multe regiuni. N'avem ordine
precise ale Directoriului sau ra-
poarte de ale generalilor care sA
spuie ce s'a petrecut in Olanda,
unde a intrat generalul Piche-
gru Inca din Ianuar 1795, Ma-
inte de cäderea lui Robespierre,
In Biscaia, dar scrisorile lui Bo-
naparte Cu privire la expeditia
lui italiand aratà cum s'a ajuns
sä, se formeze o politicd definitd,
fatä, de populatia ndvalitd.
Cand Bonaparte a izbutit sä,
c,:eeze o armatä, din adunätura
de desbràcati, desculti, flämänzi,
anarhisati, gata sd se rdscoale In
fiecare moment, strigand Trä-
lased Delfinul" si asteptand sd se
aseze Ludovic al XVIII-lea, atunci
nici Directoriul nu s'a mai tinut
In sama, iar, cât despre comisa-
rii civili, ei au fost trimesi inapoi
la Paris; cAnd a fost vorba sä se
dea Kellermann ca ajutor, Bo-
naparte a Vnut 0 a izbutit sä
rämänä. singur.
Bonaparte avea vederile lui. Co-
respondenta-i vädeste ca In fata
lui juca fantoma Italiei. Toscan
de origine, asezat in Corsica, fi-
guränd ca Napolione pand si in

www.dacoromanica.ro
219
eontraatui dé asätorie ati lose-
fina mama lui i-a spus asa
pänfi foarte tärziu, omul care
niciodatä n'a avut spiritul limbli
francese, avea de sigur un gand
italian, dar el nu putea sä fie
rea'isat de acela care va t.nea
mai tärziu, ca ImpArat, sd fie si
,,rege al Italiei". Dupä biruinta
asupra armatei sarde, el a stat
un moment la Indoialä unde se
va duce inainte, aci nu se as-
ter ta la resistenta foarte puter-
flied a Austriecilor, care a pre-
lungit campania asa de mult--:
la Roma sau la Neapole? Cu pri-
vire la Genova, i-a displäcut In-
taiu o actime dusmanoasä, pen-
tru ca pe urma sä se ajungä a-
colo Incät doi generali francesi
se amestecau In toate rosturile
genovese, 'Ana s'a creat repu-
blica ligurd, care nu era sä fie
cleat un pas cltre anexiune.
Regale Sardiniei, invins, dar
nu Impäcat, ceruse un armisti-
tiu, care s'a discutat Cu Directo-
riul. Lipsit de Incredere, desgus-
tat, Victor-Amedeu, murind In
cursul anului, va läsa tronul lui
Victor-Emanuel, cam de aceiasi
valoare In ce priveste Insusirile
www.dacoromanica.ro
220
militare i politice, ca i putinta
dE. a se acomoda cu spiritul vre-
rnii. Primul, care era de fapt
creatorul armatei sale, cerca sá
i se da o parte din Lombardia.
Se pprnise deci juckria Cu ter1.
toriile si naVunile, fárd a intre-
ba pe oameni, dupd co.lqenien-
tele fiecdrui puternic. i, mai
Varziu, regele Sardiniei oferea
chiar un ajutor militar, 5.000 de
oameni, in schimb pentru Lom-
bardia.
Ar fi fost o pregatire a un;t1tii
italiene. Dar, pe de o parte, Bo-
naparte, pe de alta, Directoriul a-
rimcau, de fapt, astfel de vorbe,
rämArand sä se vadd cum se vor
desvolta imprejuarile. La Nea-
pole, Bourbonul slab de acolo,
Cu toatà tinereta sa in care in-
credintase puterea reformatoru-
lui filosofic" Tanucci, putea sb.
fi b Lisor atacat. Ferdinand al
1V-lea, sotul surorii ambitioase a
Mariei-Antoinettei, era un rege
incapabil i i npopular, initiativa
politic5, hind, cum se vede din
sciisorile ei, a reginei, care stilea
supt influenta lui Acton, un a-
venturier englas si, in general, a-
venturierii puteau ga.si un rost la

www.dacoromanica.ro
221
Curtea aceasto, de moravuri
dubioase.
Cat despre deosebitele catego-
rh ale populatiei italiene, Jomini
observa cu dreptate cä, de cate
ori e vorba de sentimente revolu-
tionare, favorabile Franciei, tre-
buie sä ne gandirn numai la cla-
se'e de sus: cativa intelectuali,
cativa burghesi si at'at; pe urrna
une'e elemente militare, intre
gradele mai tinere. Dar taranii,
acestia nu intelegeau mai nimic.
and revoluticnarii francesi fa-
gbduiau desfiintarea drepturilor
feudale si o multilne de reforme
fa vorabile clase'or rurale, ele
erau.asa de deprinse cu regimul
cel vechiu, incat nu se arätau de-
loe Incantate de schimbarea pro-
misä. Ba erau Varani italleni pe
cari-i putea Indemna cineva im-
rotriva Francezilor, ficandu-i sà
se coboare din munte, cum in
cloud locuri s'a si intamplat a-
ceasta, si de altfel ca si taranii
din Vendeia, cari omorau pe
Albastrii republicani, si cu In-
visibilii" din Spania, cari au de-
cimat armatele francese.
Cand armatele acestea au In-
tat pe teritoriul venetian, tAra-
www.dacoromanica.ro
222
nii din Bresciano i din Bergamo
erau pentru revolutie, din care
causa', cand s'a creat trecatoarea
republicà transpadan a', din du-
catul de Modena si din posesiu-
pile Papel, si republica lombarda
a Cisalpinei, care a inglobat pe
cealatä, rdsculatii acestia din
Brescia au trecut la Cisalpina,
pe cb.nd alti tarani, din vane Al-
pflor, erau pentru Venetia, in
contra Francesilor. In Verona,
un grtip democratic repalican
se manifesta pentru Francezi, pe
and alt grup s'a ridicat contra
lor, ca si la Genova, unde erau
partide ce se mancau necontenit,
pfmä ce generalii francesi 1-au
Impacat impunand protectora-
tul lor. La Verona, in turnulturi
de stradd, s'a värsat sange'fran-
ces si Bonaparte a protestat: de
aici sila contra guvernului vene-
tian si, supt presiunea unui im-
provisat partid democratic, do-
gele, consilierii, Senatul au pä-
räsit puterea, Bonaparte, stäpan,
avand apoi sà vandd teritoriul
venetian si Venetia insasi, in ca-
lita te de compensatie, Austrieci-
lor.
Inca din aceastA campanie a
www.dacoromanica.ro
223
lui Bonaparte se pronuntä decl
srhimbarea de directie. Nu mai
sant ideologii cari \Tin fara niel
mi fel de interees, planteazä ar-
borii libertatii, Inteme'aza gärzi
nationale, ca I In acea Cispa-
daub: unde Francezii nu aveau
garnizoanä, pentru ca' erau lo-
colnicii cu adundrile lor natio-
nale pentru constituirea Statu-
lui. Nu mai este vorba numai de
aducerea libertätii si de exrioa-
tarea acestei libertäti pentru a
duce lucrurile catre republica
provizorie, care sä se tranbforMe
In provincie francesa, ci se
slibstituie Impartirea teritoriilor
dui:A anumite conveniente mo-
mentane. Nici echilibru euro-
pean; nici cea mai indepartata
ideie. de principiu national, nici
cercetarea cea mai superficiala a
drepturfor, niel mäcar" cererea
permisiunii dela Paris cand era
vorba sa se dea o loviturà care
sä transforme cu totul situatia
cutare sau cutare regiune.
Dar actul cel mai caracteris-
tic pentru aceasta schimbare
este cela ce, la un anume mo-
ment, Directoriul a propus Aus-
triei. Directoriul a fost foarte pu-
www.dacoromanica.ro
224
 loial fatä, de Bonaparte, care
Meuse isprava aceia mare si gu-
vernantii franoesi 1-au urmarit
cu banuiala si invidia pang la
capat. Astfel, nu 1-a läsat pe
dansul, care era la fata locului
st: negocieze, i n'au dat sarcina
aceasta nici rivalului lui, care lu-
cra pe vremea aceia In Germa-
nia, ci a trirnes pe un negocia-
tor anume nascocit, generalul
Clarke, de origine Irlandes, dar
nascut in Franta, delegat la Vie-
na ca sä vadä, in ce conditii se
poate face intelegerea cu Impe-
rialii.
Pe atunci la Viena nu era
niciun fel de conducere politica
serioasa. Francisc I-iu avea ge-
nerali foart,e buni; pe langa cei
doi arhiduci, Carol si loan, toata
seria aceasta de conducatori
mai noi si mai vechi de toate
natiunile, intre cari i Unguri
foarte multi, pe vremea cand
dieta Ungariei vota cateva mii
de soldati i fagaduia provisii
pentru cinci sute de mii, dar oa-
meni cari sä, conduca diplomatia
austriad, pe vremea ackasta n'au
fost pana la ivirea lui Metter-
nich, care venia insä. din Germa-

www.dacoromanica.ro
- 225
nia apuseand. Instructiile date
lui Clarke sant de tat interesul,
razimate pe sistemul compen-
satiilor", care admite o mul-
time de combinatii". Pe Marele
Duce de Toscana ar fi sa-1 mute
la Roma, sa-i dea Statele Papei,
fac'andu-1 chiar rege al Romei";
la Florenta sa se tread ducele
de Parma, un Bourbon, ale drui
teritorii sá ramaie la dispozitia
Francesilor; Franta sá la insula
Elba, In care a mers pe urma
Napo!eon dupà cea d'intaiu
dere a sa. Urmarind despiagubi-
rile, ele se cauta i In America.
Cum Francezii voiau sä capete
Rinul pe amandouä malurile
erau acolo Electorate eclesiastice
Electorul Palatin, de ce nu s'ax
muta Electorul la Roma? Aus-
triei i s'ar putea da: Bavaria,
Palatinul-de-Sus, Passau, Salz-
burgul, care forma alt Stat bi-
sericesc. Dad totusi Palatinul
nu s'ar putea pune la Roma, a-
tunci s'ar aseza in Polonia, dar
numai pe teritoriul austriac, cad
Cu Prusia se Incheiase pacea la
1795 si deci trebuia crutata. Dar,
curn se addugia i oarecare ge-
nerositate pe land atpa pros-

www.dacoromanica.ro
226
tie sa strecura ideia cá Statul
polon ar putea sa inceapa a in-
via supt conducerea Palatinu-
lui.
'e.t.a care este o parte numai
din planul dela 14 Novembre
1796, care poartd iscdlitura mi-
nistrului de externe, E. Dela-
croix.
Acum este intrebarea: cum au
trt.cut oamenii ace.stia dela ve-
chea stare de lucruri, desintere-
sata, generoasd, interna0onald,
la imperialismul acesta anexio-
nist, care nu tine sama nici ma-
car de interesele reale ale Fran-
ciei ?
Pentru ca Franta nu putea
sd aiba niciun interes in forma-
tiunile acestea. Adesea intetirea
ur ei plebi total needucate ducea
la o anarhie, pe care generalii
Directoriului nu erau In mdsu-
ra s'o potoleascd. La Roma,
unde fusese omOrit un diplomat
frances Basseville (1793), apoi
unul din generalii ocupatiei, doi
alti generali se luptau intre clan-
qii, Masséna i d'Allemagne,
care, acesta din urmä, cu mai
multa masura, a putut sa se
stabileasca,

www.dacoromanica.ro
227
 Mai tärziu, In 1798, generalul
Championnet va face acele4 hi-
au la Neapole. Acolo, lazzaronii
cheiurilor se ridicaser6 cu doi
,e.fi, dintre cari unul se cherna
Mihai cel Nebun, qi, Inteo bunä
dimineatk ei s'au trezit in bätaia
tunurilor francese. Napoletanii
s'au gäsit Inaintea unei Repu-
blice asemenea cu cele ligura,
cisalpinä, pe câteva luni. Pang
la räsbunarea regelui, a functio-
nat aici o republicä parteno-
peanä", a vechii Parthenope.
Generalii comandau pretutin.
deni, fkeau deposite de munitii
§i de hranä, §i armatele treceau
ca prin teritoriul lor propriu.
Ca-sä se Inteleagä aceste pre-
faceri nu ajung capriciile coman-
dantilor. Directoriul era un gu-
vern al oamenilor din dreapta.
Barras, care fusese qi prin India
pe vremuri qi care i-a spus lui
Bonaparte sä nu facä expeditia
In Egipt, pentru cä India inu re-
presintä mare lucru, si expe-
ditia lui Bonaparte In Egipt §*1
siria era In legätura cu un plan
indian, fusese marchis al ve-
ehiului regim, Siéyès era un fost

www.dacoromanica.ro
228
abate. ilitAndu-se cineva bine la
oamenii acestia, descopere mo-
stenirea trecutului, din iremea
cugetärii rationaliste i mecani-
ce. Numai ca.t, In secolul al
XVIII-lea, planurile de Impär-
the se fäceau fatä de mosteniri
deschise, pe când In casul acesta,
dela 1796 la 1797, mostenirea
deschisa nu existd, ci se omoard
acela a cärui mostenire poate fi
Intrebuintatd.
Inainte de 1796 se discutd doar
tele täri ale noastre, Serbia,
celelalte provincii din Peninsula
Balcanicä, Constantinopolul, In-
sulele, pentru cä era o dogma di-
plomatica i politic& in aceastä
vreme cä" Imperiul Otoman nu
poate teal, ca el se desface. Polo-
tija era iarà.si supusä la aceastä
operatie, täietura pe härtie, care
se prefäcea mai tazziu In tdietura
In carne, pentru cd Republica
polonä, impärtitä in deosebite
partide, in confederatii care se
ciocniau intre dänsele, era o
pradd gata. Dar de la 1789 Ina-
inte se trecuse, fára a pärdsi
principiile epocii filosofice",
dincolo de asemenea calcule; se

www.dacoromanica.ro
229
ajunsese in atingere Cu o viatl
care putea sa inspire.
Dar, Cand au venit fostii rega-
Usti, cari 1-ar fi adus pe Ludovic
al XVIII-lea dacä nu se intorcea
Bonaparte din Egipt, el represin-
tau traditia Monarhiei de la
1789, mai mult sau mai putin
constitutionald.
Se !TARleg Cu mult mai greu
insa Austriecii, Imperialit dela
Viena ai Imparatului Francisc.
Participantii la impartirea Polo-
niei, indata ce au mirosit cg, se
pregateste impartirea unei noi
prazi, au fost gata sa discute par-
tea care le revine lor. Prelimina-
rifle dela Leoben, tratatul de la
Campo-Formio aduc condamna-
rea Venetiei, careia i se oferise
pentru pose,siunile ei sa capete
ceva in Statele Papel, Cu Ferra-
ra, Bologna, pe cand se recu-
nostea stapanirea francesa in
ceia ce va forma Belgia si pe li-
nia Rinului, pdrasindu-se insa
unele cuceriri dincolo de ac,eas-
ta linie, si Cisalpina.
Austria Ikea cesiuni terito-
riale si fatä, de Elvetia, care, de
aiminteri, va avea, indata, ace-
iasi situatie pe care o avuse teri-

www.dacoromanica.ro
230
toiiul german, amestecandu-se
agenti frances ca s5, sustie can-
tonul Vaud contra guvernului
din Berna 0 s'a," se foloseascd
la Zürich de o situatie ameste-
cat5,', Geneva, oras liber, ru-
gandu-se" atunci sä, fie a-
nexat5,, spre a fi la ad5.-
post. Genovei i se d5,durà feude
imperiale, 0 ea incepea sá ridice
pretentii spre FUsdrit. I s'a pro-
mis Austriei ca despdgubire Ba-
varia de la Inn si, evident, Salz-
burgul. Ducelui de Modena,
Hercule al 111-lea, i se crea o
feudd austriacä. i, dupà ce f5.-
cuser5. toate combinatiile" aces-
tea, s'a adaus clausa urmältoare:
dac5, una din Puterile contrac-
tante ar face achisitll In Germa-
Ma, cealalt5, va c45,ta un echi-
valent". i Impäratul german
se Mdatoria cà, clack se poate
intampla ca unele State germa-
ne sä nu primeascg noua situa-
tie, el nu va face niciun gest
sä apere aceste State lovite
interesele lor.
Dac5, st5 cineva sà judece
atitudinea unui general Imba,"tat
de victorii si care, Italian, trite-
legea putintel sá hotärasc5.

www.dacoromanica.ro
231
crurile ca acasä la dansul, curt
era Bonapart,e, si Directorml a-
cesta de oameni de dreapta, cari
judecau dupä ideile celor carl
1mpärtiserä Polonia, se poate in-
telege totusi ceva. Dar se inte-
lege mult mai putin Austria in
rolul cel nou pe care 0-1 atri-
buise. De ce se amesteca Impä-
ratul in acest rAsboiu ? Ca
apärdtor al vechilor drepturi
istorice, ca rerpresintant al legit-
mitätii, ca sprijinitor al vechilor
dinastii, iar acuma el se ardtase
dispus sä primeascä once fel de
targuieli pentru a crea un echi-
libru care se putea deranja din-
tr'o zi pe alta; päräsia lucrurl
stabilite de secole, pentru ca sä
aibä avantagii de acestea mo-
mentane, pe care nu le va putea
apära mane. Fe de altà parte, el,
care intelegea incä sa pästreze
situatia sa in Imperiu, desfAcea
interesele Casei sale din toate in
teresele Imperiului. i aceasta
pentru un armistitiu care va
dura numai cb.tiva ani, aci el
insusi l-a rupt, revenind, cu fig-
bunäxile sale, in Italia, alAturi
de bandele rusesti ale lui Suvo-

www.dacoromanica.ro
232.
rm i, ndatà dupä Intoarcerea
lui Bonaparte §i crearea Consu-
latului, care a evoluat spre Im-
periu, va fi nevoie de a se reface
acea campanie italiang din 1796
ale aril resultate fuseserä cu
deslvb.rsire pierdute.

www.dacoromanica.ro233
 Lectia a XII-a
NAPOLEON PE LINIA
IMPERIALISMULUI
Cu lectia trecuta am intrat in
perioada de anexiuni, cum sant
acelea care se anunta, cu ame-
nintari in timpurile noastre, si
insusi cursul, cu cat inainteazä
mai mult, Cu atat, in legatura
cu imprejurärile de acum, ca-
pät5. interes.
Am vazut de unde s'a pornit
cu sistemul de anexiuni; el da-
teazd de la hotarirea Directoriu-
lui de a se intelege cu Austria
pentru un schimb de pdmanturi
si de grupe omenesti : atata sa
se dea Franciei Directoriului,
si atata O. fie acordat in schimb
Austriei. Prin urmare, Austria,
care era represintanta legitimi-
tatii, a moralei internationale, se
face complicea Franciei, care
www.dacoromanica.ro
234
si-a pdräsit traditia de la Mee-
put pentru a diSpune'n felul a-
cesta In voie de oameni cari a-
veau si alt caracter si, acolo
unde erau, aveau alt drept de a
rdmanea, de a tr'di In Statul lor
sau de a-si forma un Stat pe basa
rostului lor national.
Child Bonaparte se duce in
Egipt, v'am ardtat .cd expe-
ditia din Egipt a avut un carac-
ter personal, fiind o reclamd per-
sonald a lui Bonaparte, care
nu putea sd meargd aiurea pen-
tru ca sd-si capete un plus de
g'oriz. asa de mare, aceasta
nu are a face cu politica Fran-
ciei. Dacd mai tarziu s'a spus :
WA ce este al Franciei, iatd ce
este al lui Napoleon in Jucru.
rile intâmplate in Europa, ace-
lasi lucru se poate spune in le-
gdturd Cu campania din Egipt.
Once ar fi anuntat si raga-
duit Bonaparte, cu toate acestea
Franta in interesele ei nu era
luatd in con.sideratie; din potri-
vä, ea a pierdut atunci foarte
malt: a pierdut flota distrusd
de Englesi, a pierdut o armath
din care n.0 stiu ati s'au intors
inapoi, fiind decimatd si de cli-

www.dacoromanica.ro
- 235
ma defavorabilà si in parte c1-
zutii-in luptele urmate dupd pie-
carea lui Bonaparte. In afarä
de Franta, el devine un om nou
prin aceia chiar cd nu mai este
acasä.
In acest timp in politica
francesà se urine curentul de
päräsire a tuturor traditiilor R2-
volutiei, de insusire d teritoriilor
cai e se Intâmpla de stau la I/I-
dea-Ana armatelor francese. Vom
aminti seria intreaga de eveni-
rner.te din 1798-1799 care ara-
tà Od directia Revolutiei france-
se a deviat cu totul: a deviat In
asa fel, !neat nu se mai poate
recunoa.ste nimic din principille
frumoase de libertate, de infrà-
tire cu toate popoarele libere de
a se desvolta, care fuseserà la
inceput.
In cursul anului 1798 s'au In-
tknplat cele mai multe din a-
ceste schimbhri, unete chiar In
luna lui Ianuar. In ce priveste
Olanda, amestecul comisarului
frances Delacroix, cred : ace-
lasi care a presintat Austrieci-
lor, prin generalul Clarke, pri-
www.dacoromanica.ro
236
mul sistem de impartire a Euro-
pei.
Acolo, In Olanda, el s'a ames-
tecat In rasturile interne ale tä-
rii, care nu fusese anexatd ca
viitoarea Belgie, ci ddinuia Inca'
republica batavd, o creatiune a
armatelor francese, cu o Aduna-
re a ei, si anumiti membri ai
Adunärii, cari nu i-au pl'äout lui
Delacroix, au fast arestati si
Inlaturati din viata politick a-
plicdndu-se. sistemul Intrebuintat
Ir timpul Revolutiei francese,
cand Conventia a fost de atdtea
ori epuratd si membri ai ei tri-
meq,i inteun depärtat exil, in
IN ordul Americii rneridionale, la
Cayena. Este ceva analog cu
cela ce se intAmpld In anumite
tdri din Europa, In Polonia, in
Cchoslovacia, cu ce s'ar fi intdm-
plat In Finlanda prin acel pre-
supus represintant al Finlandei
rosii, comunist la Moscova, care
este Kussinen, despre care nu se
mai aude nimic. Cum Franta
avea o Conventie, s'a creat ime-
diat o Conventie de acestea si In
O'anda, cu oameni cari trebuiau
sä pregdteascd anexiunea. Dar
lucrtiri:e n'au mers usor In 0-
www.dacoromanica.ro
237
landa, o tara foarte resistentä
prin intreaga ei Mdelungatti, tra-
ditie de luptä, nu numai contra
oarnenilor, dar contra naturii,
insä anexarea nu va lipsi
pâ,nd la capdt, de si va trece o
bingd bucatá de vreme pänd ce
se va atinge acest punct final.
Deocamdatd, o altd grupare, a-
vind in fruntea ei pe un general
Daendels, a resistat loviturii
c: se däduse, si el a venit i la
Paris ca sá discute cu Directo-
riul.
Tot In cursul anului acestuia
1798 am väzut lucruri Cu desä-
virsire neasteptate, si nepotrivi-
W cu vechile principii ale Revo-
lutiei, in Elvetia. Elvetia era o
confeder4ie de cantoane, cum
este si acum, iar, Geneva, aid-
tut, un oras liber, care nu fAcea
parte deci din confederatia elve-
tianä. In viata Elvetiei au fost
necontenit lupte intre aristocra-
tie si stratele mai de jos ale popu-
latiei, In fiecare din orase, i erau
deosebirile nationale, care au
as ut o oarecare influentä asu-
pra desvoltärii vietii confedera-
tiei helvetice. Prin urmaie, In-
cercarea de rästurnare a ele-

www.dacoromanica.ro
238
mentelor oligarhice care pdni
atunci stdpdniserd In unele o-
rase si nota nationalä, care se a-
daugd, deosebind unele cantoane
de altele, la motivul acesta so-
cial-politic de turburare. Am
vorbit de Grisoni, de cantonul
Vaud, care mergea cdtre Lau-
sanne, In regiunea romandä, in
fata regiunii germane, in caxe nu
era o intelegere deplind. Altfel
era viata la Basel, Cu episcopul,
vechiu print de Imperiu, si la
Schwitz, mult mai rurald decAt
la Berna, care exercita o hegemo-
nie, dar, chiar in lumea aceasta
ordseneascd, deasebitd era viata
la Berna, cu acel caracter patri-
arhal, si la Ulrich, cu activi-
tatea comerciald. Conflictul s'a
produs inainte de toate intre Ber-
na foarte aristo crated si intre
tendinta spre libertatea demo-
cratic-a" a locuitorilor cantonului
Vaud. Yard a mai vorbi de in-
sttla romanicd, vorbind o limbii,
apropiatd de a noastrd, a Ru-
mansilor (Romanici), a Ladini-
lor, populatie extrem de intere-
santa, care odinioard se afla si in
1sTcrdul Italiei, cdtre Venetia, si
In Tirol.

www.dacoromanica.ro
239
 Atunci, a fost Insarcinat sa
schimbe rostul lucrurilor In El-
vetia, generalu/ Brune, mai tax-
ziu maresal al lui Napoleon,
Intrebuintat si In Olanda si care
a murit de o moarte tragica, la
caderea Impäratului, fiind ata-
cat In otelul lui dintr'un oras In
Sudul Franciei, de mase
ste sanguinare, si omorlt. Gene-
ralul, unul dintre cei mai dis-
tinsi colaboratori militari ai lui
Napoleon, a jucat in 1798 un
rol urn, apasator al unui popor
liber, de si supt masca ideilor
democratice, dar autand sa In-
locuiascä' vechiul helvetism, la
cale cantoanele tineau foarte
mult,si basa populatiei de acolo
a ramas legata de acest spirit
medieval. A vrut s'a Inlocuiasca
aceasta. Republica', de un carac-
ter care i se parea ca este acum
irlbdtranit, prin noua Republi-
ca helvetica, la Lausanne se
crease acum cea lemanica",
dup5, numele lacului de Le-
man, si ea s'a si infaptuit; dar
nu usor, pentru ca. luptele acolo
au tinut mai multa vreme.
Brune a apärut la Friburg In
April, a luptat,fiindca acolo nu
www.dacoromanica.ro
240
era o armat6 permanent:A, ci mi-
litia care existd si pb.ná acum,
cu aceasfd militia elvetianä, iar
resultatul a fost anexarea la par-
tea corespunzätoare din Italia a
unor regiuni din cantonul Gri-
sonilor. Tot atunci a devenit o-
ra. frances Geneva, care resis-
tase ataa vreme Savoiarzilor,
cari au incercat escaladeze
zinurile, i este si acum la Ge-
neva Monumentul Escaladei. Ei,
Genevesii, cari au resistat, in se-
colul al XVIII-a, si Francesilor,
si-au pkasit acum tesaurul cel
mai scump care era pentru clan-
sii libertat,ea lor. Calviniti, ei
si-au sacrificat si siguranta re-
ligioasd ateismului revolutionar,
pAnä, ce a intervenit noua oran-
duire religioasd a lui Napoleon
ce Impkat. Totusi, Geneva a
ramas orasul strict ealvinist in
institutiile, in moravurile, in mo-
rala ei. Dar, pentru un timp, in
betia aceasta de care erau
prime popoarele, s'a mai inecat
înà o formä politicd a vechiului
regim, care aici era cel mai no-
bil ev mediu.
Dacd in 0:anda si in Elvetia,
ce;e cloud capete ale Rinului,
www.dacoromanica.ro 241
s'au petrecut aceste schimbäri in
noul sens, anexionist, ca atät
mai mult a trebuit sä sufere de
dansul Italia. De la un capät
pänä la altul ea a intrat in zona
cotropitorilor si realisatorilor de
anexiuni.
Inaiu Piemontul. La 1796
se vorbia, si de Bonaparte, cu
un oarecare respect; de Pie-
rnont. Fusese vorba si de o a-
liant'ä*,intre regele invins si intre
armatele francese, si am väzut
c6 se fixaserä si conditiile. Acum,
dLpä ce soldatii Republicei fran-
cese se introduseserä pretutin-
deni si isi facuserd drumul pe a-
colo cätre Alpi si dela Alpi la
vale, se intrebuinteazä cea din-
tä!u ocasie pentru a izgoni pe
rege. El a mers in Sardinia, care
era greu de atacat, asa incat Ca-
rol-Emanuel a domnit, de fapt,
dula 1798 pand la 1814, in Sardi-
nia. Poate cd Sardinia, supt mul-
t! raporturi, a folosit din faptul
ea regele si familia regal& erau
acolo.
Dupd plecarea regelui, terito-
riul Piemontului, partea penin-
sulark subalpinä a posesiunilor
lui, s'a impäxtit in departamen-
www.dacoromanica.ro
242
te francese, care au luat, intoc-
alai cum se Meuse si in Tarile-
de-Jos, nu nume istorioe, ci
nume geografioe, dupä, rauri ;
asa: Sesia, Doira, Stura, si mai
tarziu, cand s'au dat lupteie noi
In Italia, cu Bonaparte ea
Prim Consul, s'a creat si un nou
departament Marengo, dupä
straiucita batalie care asigurase
Francesilor din nou stäpanirea
Italiei.
Langä, posesiunile acestea, care
fuseserá ale regelui Sardiniei si
faceau parte acum din Republi-
ca francea, Lombardia fusese
Republica Cisalpind, insa., du-
pã plecarea lui Bonaparte, la
1798, lucrurile s'au schimbat.
Cand Austria a rupt indatoririle
pacii dela Campo-Formio, o serie
de actiuni militare i-au recasti-
gat vechea stapanire nord-ita-
liana, si atunci a venit prigoni-
rea republicanilor italianisanti :
toata aristocratia favorabilä.
Francesilor, toata' burghesia ca-
re-i primise bine, au fost prigo-
nite; convoiuri de prisonieri au
sämanat drumurile cu çadavrele
lor. Gaud Francesii revin In
Lombardia, nu mai gäsesc deci
www.dacoromanica.ro243
pe fostii lor prieteni, cari sau
dispärusera sau erau asa de
zdrobiti, incat nu mai puteau
juca rolul revolutionar de odi-
nioard. Aici se pregatia nu at5,t
adevdrata inviere a Republicei
Cisalpine, cat transformarea si
a regiunii acesteia dominate de
Milan inteo dependentä. italia-
nil" a Franciei imperiale.
Venetia nu mai exista acum;
ea fusese atribuitä Austriei si,
teritoriile venetiene fiind impdr-
tite, rdmânea pentril Francesi sä
se foloseasca, numai dup5, noile
victorii din 1805, de Istria si Dal-
matia odinioarä extrem de pre-
tioase pentru Venetia, care de
aici isi lua lemnele si soldatii,
fiind s'i punctul de supraveghere
in Albania si in restul Peninsu-
lei Balcanice. Nu departe erau
Insulele Ioniene, o clipà anexate
la Franta, unde, de pe urma a-
hantei dintre Rusia si Imperiul
Otoman, provocatá de campania
lui Bonaparte in Egirpt, se insta-
laserd Rush supt forma unei re-
public' ocrotite" ea tärile noa-
stre, care li Laduserd modelul,
Turcii ingkluind dusmanilor lor
de moarte sd, aibä un punct de
www.dacoromanica.ro
244
sprijin in aceste ape, pe vremea
and Tarul Pavel voia sà aibd-
si n'a putut sà aibä, Cu toata
invoirea lui Bonaparte, si a-
tunci el si-a schimbat politica si
s'a indreptat impotriva Englesi-
lor, insula Malta, guvernul
crtodox schimbändu-se in prie-
tenul cruciatilor, al Cavaierilor
lath' ce se face in Nordul Ita-
liei la 1798, prin generalul Jou-
bert, cdruia i se däduse in
Lamb, aceastä regiune: acel care
anexase Piemontul era sä.
in lupta Cu Suvorov. In acelas
timp Papa el insusi este isgonit,
intocmai cum fusese isgonit re-
gele Sardiniei. Persoana lui fiind
sc:cotità ca periculoasd, autori-
tatea pontificald trebuia sà dis-
parä, si un altul din maresalii
de mai tärziu ai lui Napoleon,
Berthier, este acela care in-
deplineste aceastä expulsare, cre-
And o republicd romanä, ocroti-
O. de Francesi. Rämänea Statul,
condus de o dinastie decäzutd, al
Bourboniloi din Neapole si Si-
cilia, dar generalul Champion-
na, la inceputul anului 1799, a
irtrat in Neap°le cu ajutorul
www.dacoromanica.ro
245
lazzaronilor, Intememd republica
partenopeana.
Iatä prin urmare ce sävarsesc
Franoesii pe unja anexionistä.,
de alminteri, istoricii francesi
recunosc ca era o rut:ere totalá
Cu trecutul. Alta poritica, färä,
niciun fel de simt al dreptului,
fara respect al natiunii, al idei-
lor de libertat,e, Cu care se ma-
gulisera si se Inä.disera atatea
popoare.
Faptele istorice care se intam-
pla nu mor; se pare ca s'a schim-
bat situatia dupä, catava vreme,
dar tree anii si de-odatä cu alti
oameni si In altd tarà revine a-
celasi sistem. De aceia faptele
politice rele nu trebuie facute cu
usurintä, pentru ca ele au o re-
percusiune de-alungul vremuri-
lor, o nenorocire care sare din
tarb", In tara si din generatie in
gmeratie. Daca n'ar fi fast 1793
din Franta, n'ar fi fast omorul
î. masa din Rtisia lui Lenin si
Trotchi, daca n'ar fi fost sis-
temul Directoriului i al lui Na-
k)leon, n'ar fi anumite lu-
cturi care, In dauna Iibertätii
popoarelor, se petrec in momen-
tul de fatä.. N'a folosit nimic Eu-
www.dacoromanica.ro
246
ropa de pe urma tuturor lucru-
rilor acestora trecatoare care
indeplinit atunci, insa
tiunile au ramas obosite si de-
moralisate. Cand a aparut din
nou idealismul, el a avut deci uri
caracter febril, bolnavicios, cad
romantismul pus in fata
Mului represinta decaderea in
ce prive§te echilibrul nfletesc,
cale el este marca oricarli ade-
Orate civilisatii morale.
Cum aceste actiuni de arbitra-
riu provocasera noua coalitie",
Cu Ru cand s'a intors Bo-
naparte, el a gb.'sit o situatie grea.
Anexarile acestea treziserá pretu-
tindeni ingrijorarea acelora in
dauna arora se puteau savarsi
alte acte de acest fel. Engle-
sii nu puteau suferi pe Francesi
In Olanda §i Austriecii nu puteau
admite o Italie devenita in intre-
gime francesa. Dar nu era vino-
vat Bonaparte, caruia i se
pun in sama toate pacatele, de
si.uatia pe care a gasit-o la in-
toareerea sa, ci el este rihemat
sa dreaga lucrurile care se stri-
caserd. A inteles insa aceastä
indreptare numai supt iaportul
ideilor militare, dar, in ce prives-

www.dacoromanica.ro
- 247
te crezul imperialist, el s'a con-
vertit foarte u.sor. Nu fusese, de
altf el, in zklar Imperator In
Italia la 1796-7 si un fel de Pa-
disah in Egipt, pentru ca sa se
intoarci acasa ca un simplu par-
ticular; prinsese si el gustul a-
cestei indiferente fata de once
alta decal pasiunea de glorie,
care trece inaintea tuturor ce-
lorlalte motive.
Avea ca primä datorie sä re-
c4tige Italia. El nu e nici data
aceasta, cum n'a fast nici in
1796-7, initiatoru1; initiatorii
sant tot membrii Directoriului,
iar realisatorii Berthier, Cham-
pionnet, Joubert, genera1it cart',
In ce priveste atitudinea fata
di. populatia navalita, afisau
un cinism desavarsit, fari nici-
un simt fata de umanitatea
care sufere cand se zclrobeste su-
fletul, grupuri insemnate de oa-
meni fiind mânati de-a dreptul
cAtre desnadejde si pieire.
La 1800 Bonapart,e trece In
Italia, pe cand alti generali lu-
creaza in Germania pe cloud li-
nii, mergand spre Viena. El in-
talneste in drumul lui de data
aceasta ca felclmaresal si sef
www.dacoromanica.ro
248
al armatei imperiale, rost pe
care-I avuse odinioarä Wiirmser,
pe Sasul Melas, care Inyatase
ceva din räsboiul dela 1796. Ina-
intarea lui Melas a fast asa de
räpede, Incât era sä Intre In Pro-
vence, cela ce nu se mai In-
tb.mplase de pe vremea luptelor
dintre Francisc I-iu s'i Carol
Quintul. Campania fulgerätoa-
re a lui Bonaparte l-a tri-
mes panä dincolo de räul Oglio,
dupd biruinta mare de la Ma-
rengo. In acest timp Macdo-
nald si Moreau sträbäteau te-
ritoriul german, in care, mai
tärziu, Impäratul Napoleon era
sä introducä o oranduialä cu
totui deosebitä, Germania fiind
consideratà ca un teritoriu de
impärtit, dominat, exploatat, In-
tocmai cum fusese pänd atunci
teritoriul dela varsarea Rinului
sau teritoriul italian.
Se ajunge, dupä biruintile de
la Marengo si Hohenlinden,
la lncheierea armistitiului de la
Steyer, si pacea se semneaza apoi
pe teritoriu franees, In Lorena, la
Lunéville, länga Nancy. Prin pa-
cea aceasta se recunoaste situa-
tia Francesilor a.sa cum era pre-

www.dacoromanica.ro
- 249
vgzutii prin tratatul dela Cam-
po-Formio; in Italia, la Rin, la
växsarea fluviului, tot ce s'a luat
rámâne, 0 in afarä, de aceasta
ce se putea.
momentul acesta pentru
intAia oarä se crease o Monar-
hie nouä in Italia, un regat.
Pang acum jocul era de-a Re-
acum se decreteazä re-
gatul Etruriei. Florenta i cela
ce formase Mamie Ducat de
Toscana cäpgtä aeum un nou ti-
tlu, dar nu pentru un print ita-
lian. Printul austriac fusese iz-
gonit, si i s'a dat o despägubire
tocmai la Salzburg; In locul
lui o sá fie un print din dinas-
tia spaniolg, al icgrui tatä, don
Ferdinand, stgpänea la Paxma.
Don Luis in Etruria", aceasta
amintia timpuri foarte depAr-
tate, Porsenra i vechii regi
etrusci de pe vremuri : pen-
tru moMent politica noului prim
consul cautà sg chstige pe Bour-
boni. In acelasi timp Insä, po-
lui don Ferdinand,
sesiunile
Parma, Piacenza, Guastalla,
dupà moartea lui, trebuiau sg
raying. Franciei.
Succesele lui Bonaparte- fu-

www.dacoromanica.ro
250
seserá asa de impresionante,
incat, inteun moment, Austria
si Anglia au ramas singure. Gu-
vernul engles a irtcheiat,la 1802
pacea de la Amiens, pe care o va
rape indata. S'a alcatuit si o
Liga a neutrilor, Anglia fiind
indignata de creatiunea acestei
asociatii.
Mai tärziu, cum Danemarca
primise blocul continental con-
tra Angliei, Englesii au fortat,
la. 1807, Stramtorile, au bombar-
dat Copenhaga i Danemarca,
speriata, a trébuit sä, parbi.seasca
tovardsia la care crezuse ca e
bine id se alipeasca.
Iatä dud resultatul imediat al
acestei situatii create de Directo-
riul frames, de generalii Direc-
toriului i continuata de Napo-
leon. Am vdzut ca si Anglia
s'a intrebat, daca, acum, cand
toata' lumea imparte, War face
si ea o socotealä de acestea,
prin tratatul de pace, gandul ei
mare era sä smulga coloniile
spaniole in Antile. Ea capata
insula Trinidad, marea insula
Ceylan i in schimb declara' ca
renuntd la Capul Bunei Speran-
te si la Malta, pe care fagaduia

www.dacoromanica.ro
251
s'o dea in'a dat-o, aceasta
fiind una causele pentru
din
care rdzboiul, dupd trecere de
chteva luni de zile, a reinceput.
Bonaparte avu in vedere, a-
tunci, In 1803, sd relea visul Re-
publicii de odinioard, debarcarea
In Anglia. La Boulogne se a-
dunaser5, puteri formidabile,
desi Inc& pand acum este Intre-
bat ea dacd, era numai o amenin-
tare sau intr'adevär ar fi In-
drdznit a trece Canalul.

Dar, acum, dup'd a treia cam-

panie a marelui conducdtor de
ostiri, In 1805, bdtalia de la Au-
sterlitz si pacea de la Pojon, std-
panul Franciei trecuse peste fl-
gAduiala facutä i a incercat sd
creeze, nu In folosul Franciei, ci
ht sensul sistemului sdu, o altd
ordine de lucrad i In Germa-
nia. Pentru cd de acum inainte
nu mai este nici Franta, niel
chiar el personal; ci este ideia
Iui, sistemul pe care el l-a for-
mat; acum, acesta 11 stäpA-
neste pe dânsul; il domind, 11 ti-
raniseazd. S'au inceput impdrti-
rile in Germania: feude biseri-
ctsti s'au dat unora i altora.
www.dacoromanica.ro
252
Toatä ränduiala oraselor libere,
a electorilor a fost schimbatä;
se creiazä o Germanie a lui,
care va evolua si va ajunge sä
dea s'i Confederatia Rinului. In
acelas timp, in Sud unii electori
se transform& potrivit cu nevoile
protectorului si se creiazg, ast-
fel, o Germanie de Sud, cliente-
lark pe längä Germania Rena-
nii; ea se sprijinä pe Bavaria
si pe Wiirttemberg, unde s'au
creat regi, ca in Etruria. .5'i va
veni vremea cind tot rostul Im-
phratului Francisc in Germa-
nia va fi clistrus, fostul sef
impärätesc al Germaniei tre-
buind sä inventeze Imperiul te-
ritorial al Austriei in fata Impe-
riului revolutionar, cu nume na-
tional, dar cu tendinte interna-
tionale, al lui Napoleon, care
In 1804 luase titlul de Impdrat.
Dar aici, Inca °data, as vrea
sä insist asupra semnificatiei a-
devdrate a titlului imperial al
Mi. El este Imperator Roman ;
nu s'a gändit in primul ränd
sä-si zia Empereur de Fran-
ce", pentru cä aceasta ar fi fost
o margenire, de si sistemul a-
cesta era frances. Titlul de Ré-

www.dacoromanica.ro
- 253
publique franoise, s'a mai 0.-
strat un timp, rdmânând ca
sL aceastd republicd france-
sd" sd fie inläturatd, ramindnd
numai el, Impdratul".
Incd dela 1803, inainte de a
accepta votul Senatului din
noua Constitutie pentru ca sd
binevoiasa a fi Impdrat, Bona-
parte propusese nenorocitului
rege din Neapole o aliantd, ocu-
pase teritorii in Abruzzi, in Apu-
119, in pdrtfle de Sud ale Italiei,
si viitorul Napoleon luase si
cele cloud porturi, la Marea Ti-
reniand si Marea Adriaticd, ale
Italiei centrale, Civita Vecchia Si
Ancona, cdtre Dalmatia, pe care
regimul nou o anexeazd.
In zddar intervine somatia
TaruAli Alexandru care urmea-
zd pe tatd1 sail asasinat, ce-
.c,:i

rerea imperiald de evacuare".

Dar, pe când rdzboiul in Ba-
varia impunea acea pace din
Pojon, un mare desastru mari-
tim taie orice putintd de a se
incerca ndvälirea in Anglia, la
Trafalgar bdtalia fiind eastigatá
de amiralul engles Nelson, care
a si murit in cursul luptei. Pe
continent insd sistemul rdmâne,

www.dacoromanica.ro
254
sI el se desvoltä, dupà a treia
campanie a marelui conduchtor
de ostiri, In 1805: batälia de la
Austerlitz si pacea de la Pojon.
Potrivit cu acest sistem Imp&
ratul e rege al Italiei, o Italie
care puta fi intreaga, dar a-
numite combinatii in ce pri-
veste Sudul au asezat pe Ioa-
chim Murat, care tinea pe sora
lui Bonaparte, Carolina; el vine
dt la Cleve si Berg, ducatele de la
Rinul de jos, pe ca.re le avuse In
marele balciu de proprietäti te-
ritoriale. Cäci se Incepuse un
mere sistem politic, unit cu o
multime de combinatii fainiliare
si de prietenie, lumea Intreagä
avänd a fi alcätuità din regali-
täti si feude.
Prusia a cdpatat, In schimb.
momentan, Hanovra, care nu
era cleat posesiunea dela origine
a dinastiei care stOpania In An-
gla.
In Olanda a fost asezat fratele
Louis, care nu voia decat sO trO.-
iaCA, linistit, dar acela care, din
ordinul fratelui säu, trebuise s.5.
la pe frumoasa fatä. a Iasefinei,
Hortansa, fratele ei, Eugeniu
era vice-rege In Italia, s'a vd-

www.dacoromanica.ro
- 255
zut cetteva saptämftni In
condamnat a fi un rege vasal,
necontenit Indrumat i mustrat,
Surorile si ele si-au capatat
rostul, Elisa Bacioachi hind
inces6 de Piombino i Lucca,
apoi Mare Ducesd de Toscana,
In locul treatorului Etrusc",
Paulina, mbzitatà cu Borghese,
c&pg,tand un alt principat ita-
Han, la Guastalla. Maresalii
Inaltii functionari civili deveniau
printi in cutare sau cutare re-
giune, nu printi titulan, cl
avându-si feudele lor, ca Berna-
dotte, Talleyrand i altii.
Aceasta era noua ordine de lu-
cruri sprijinità pe cuceriri, pe
usurpAri. Pentru c5, se aplica, un
sistem pe care-1 Inta,Inim si as-
ta'zi: pe lânga cucerirea prin
räzboiu, anexarea prin simple a-
menintari, fdra sa se fi tras un
singur foc de pusca.

256www.dacoromanica.ro
 TIPOGRAFIA
ZIARULUI
"UNIVER SUL"
Str. Brezolanu No. 23-25

www.dacoromanica.ro