VASILE CONTA.

/ /47

UThURI -y FISICA
MATERIALISTA

(-7-1-4E

<961-s-

IA
EDITURA LIBRARIET SCOALELOR FRATII §ARAGA
www.digibuc.ro
1 #
a e4t-

42/6

Tóte drepturile reservate.

IA I
STABILIMENTUL GRAFIC WIRON- COSTIN.

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE ISTORICA

Inainte de a expune sistemul meu de me-

tafisica, voiil arata in trasaturt mari calea ce
au urmat ideile metafisice de la inceputul o-
meniril pana in zilele noastre ; 0 voiti cloye-
dl c, cele mai adanci sisteme metafisice ale
filosofilor de astazi deriva, prin evolutiune in-
ceata 0 continua, din cele intal 0 cele mai
grosolane credinte ale omului Frimitiv. ,)
Sub nume de idei 0 credinte metafisice in-
teleg pe acele care respund la intrebarile cele
mai inalte 0 mai adduci pe care §i le pune
omul, atat in privinta lui insu0, cat 0 in
privinta lurnif. Se intelege ea intrebarile 0
respunsurile metafisice nu au fost in toate tim-
purile deopotriva malte 0 adanci : omul pri-
mitiv avênd o minte foarte marginita, nu se
putea intinde cu gandirea deckt intr'o sfera
foarte mica ; insa, cu timpul, puterea de cu-
getare a ornului a crescut din ce in ce mai
mult, si sfera ideilor sale metafisice a devenit
asemenea din ce in ce mai larga.
La inceput, si multa vreme mai tarziu, ide-
www.digibuc.ro
 ile metafisice au format cu sentimentul religios
un singur corp sub numire de credinte reli-
gioase. De aceea prin expunerea sistemelor me-
tatisice primitive voit. face in acela0 timp is-
toria religiunilor. Dar mai inainte de a pa0
la aceasta, sa vedem ce este sentimentul reli-
gios, i pentru ce se une§te el la inceput nu-
mai deck eu ideile metafisice.
S'a zis ca sentirnentul religios caracterizea-
za numai pe orn. Insa, dupa cum vom yea,
el exista in germene §T la animalele superioa-
re. Farg, indoeala c, acest sentiment in evo-
luOunea sa se modifica 0 se complica, cu cat
ne suim pe scara vieiï organice ; w fel ca.
el nu mai este ace1a0 niel chiar la om, daca
comparam de-o parte omul primitiv, 0 de alta,
omul civilizat de astazI dar aceasta transfor-
mare in cursul timpulul`se aplica la toate fa-
culatile sufietestI ; i precum, de exemplu,
deile ornului civilizat de astazI sunt o urmare
un resultat al evolutiuniI ideilor rudimen-
tare formate Inca de pe cand omul era ani-
mal inferior, tot a§a sentimentul sëu religios.
de astazl este o urmare a sentimentului co-
respunzëtor tot din timpul acela.
Instinctul conservator da nWere i directiune
la toate emotiunile animalului 0 la toate
carile trupului determinate de dinsele. Insa,
emotiunea cea mai eficace pentru conservarea.
animalului este_irirch_aceasta silind pe animal
a face tot ce-i sta prin putinta pentru a scapa
de primejdiile ce ameninta buna stare i exis -
www.digibuc.ro
 5

tenta sa. AceastA emotie este mult mai frequ-

entA la animalele si la oamenii sëlbatecl cleat
la oamenii civilisati, pentru cuvëntul at si pri-
mejcliile sunt pentru dinsii mult mai nume-
roase decAt pentru acestia. Pentru animalele
de tot inferioare frica este calitativ aceeas1 in
fata tuturor primejdiilor ; fiindcd toate aceste
le sunt deopotriva necunoscute. Dar animalele
superioare, in urma experientelor acumulate,
ineep deja a face deosebire intre primejdiile,
a cArora intindere le este cunoseutd si acele,
a cArora intindere nu o pot de loc aprecia.
Friea ce simtesc in fata celor intAi este deo-
sebitA de aceea pe care o ,sinatese in fata celor
al doile. Asa de ex. un lup stie cA poate fi o-
morit de cânil de la stanA si cleaceea are fri-
eA de ei ; dar chnd intalneste unul sau mai
multi din acestia, el, desi cuprins de oare-eare
fricA, stie, cu ajutorul experientei trecute, sa
aprecieze intinderea puteril lor dupA numärul
si talia lor ; si daca se bizue cA-i va birui, se
rApede la ei, MIA a inceta de a avè oare-care
fricA potrivitA cu mica primejdie la care se
expune ; earA daca nu se bizue, atunci fuge
de-0 putere, pe care a mAsurat-o si pe care
stie cum s'o eviteze. Dar acest lup, care are
curajul sA infrunte puterea mai multor chill,
se sparie eumplit de un singur chibrit ce i
s'ar aprinde noaptea inainte, si fuge plin de-
o fricA covIrsitoare, fiindcA nu stie din expe-
rientA Ong, unde se poate intinde puterea
flak-Aril ce i s'aratd. Inaintea cânflor lupul sim-
www.digibuc.ro
 6

te frica de cunoscut, eara inaintea chibritului

frica de necunoscut. Aceasta, din. urm6, frica este
simtitá de cânele care latrá la umbrele ce se
mirá noapea pe liana inaintea lui,. de boil:
care mugesc cu spaimá in momentul unui
mare cutremur de pamênt, etc. Aceastâ frica,
,e adevëratul sentiment religios ; earti, ac-
tiunile determinate de ea, precum latratul cá-
nilor la umbre, mugetul 0 fuga boilor, etc.,.
0mt cele intai forme ale cultului religios.
,Dintru inceput omul nu se deosebe0e de
animalele superioare. Dar, dupâ cum vom
yea in intaia periodá a ideilor metafisice, o-
mul ajunge sá creadá, nu numai ctl, oamenii
au suflete, dar at sufletele celor morti hald-
duesc in toate lucrurile 0 prin toate locurile
din lume, facênd fel de fel de ispravi, aa ca,
tot ce el nu poate sa-0 esplice altfel, este a-
tribuit vointei acestor suflete. Dar omul pri-
mitiv nu poate sti-0 esplice aproape 'Arnie in
mod natural ; deaceea el atribue vointel su-
fletelor mai toate fenomenele naturei, 0 in spe-
cial mai toate re'lele cAte i se intampla. Sufle-
tele aceste sunt chiar considerate ca esential
röutácioase, stând numai la pAndg, in toate lo-
curile, ca sa intimpine pe oameni cu tot felul
de net) orocirl". Fiind c6, la fie-care pas omul
primitiv este espus la re'le de acele pe care el
le atribue sufletelor de morti, deaceea, pc de
o parte, el este aproape necontenit cuprins de
frica de suflete ; eará, pe de altä parte, in
mintea lui niciodata nu se infatiqazd ideea de s u-

www.digibuc.ro
 7

flet de mort fära sei fie intoviiröitei de sentimentul

Aceastd, idee insa este cea
fricei de necunoseut.
mai Malta, idee metafisica a omului primitiv,
si dupa cum vedem, ea este de la inceput ne-
despartita de frica de necunoscut, care nu e
alta ceva decat sentimentul religios in intaia
faza, a des\ oltaril sale. Este de observat cEt
sutletele mortilor nu sunt considerate in aceasta
perioda cu mult mai puternice decat omul ;
de aceea acesta tot indrazneste a lupth contra
lor cu ajutorul diferitelor viclesuguri.
In doua perigcla a ideilox ,metafisice, cand
sufletele eroilor deveniV regl sunt prefacute
in zei, omul crede cEt acesti zei sunt nemasu-
rat mai puternicl decht sufletele celorlalti oa-
menI morti. Acet zef inspira omului o ade-
varata groaza : caci pe langa ca sunt räuta-
ciosi irösbunätori ca i sufletele ordinare ale mor-
apoi sunt absolut invincibili de oamenl; asa
ca, pentru a imblänzi mania lor, se simte tre-
buinta de a le dh sEt trial:lance ca jertfe mii
zeci de mil de oameni; si de multe orl nid aceste
jertfe nu-i imblänzesc, i nu-i opresc de a chinul pe
oameni cu boale, cu fuamete, cu inundatil, cu
präbusaturi de pan:Cent, ect. Temerea religioa-
sa ce se uneste aici cu ideea metafisica de
zei este mai mare in aceasta perioada decat
in toate celelalte ; i cu toate aceste chiar in
aceastä perioda temerea de necunoscut incepe
a se complica cu alte sentimente accesorie mai
dulcI. i in adevar, eroul devenit rege pe cat
timp se afla, inca in viata, este teribil pentru
www.digibuc.ro
 8

supu§il sei, asupra cdrora are o putere nemitr-

ginitä pe care o intrebuinteaza cu multâ, cru-
zime ; dar in acela§1 timp el este apärätorul
sëu contra popoarelor sträine, §i. totodatä este
generos cu acei a cArora devotament §i. supu-
nere ctitra dinsul sunt absolute. De aceea el
inspirä supuOlor söi groazA in cel mai mare
grad §i totodath o oarecare iubire amestecatá
ou recuno§tintä §i. devotament. Sentimentul
barbarului ce se aflä in fata unui astfel de re-
ge este deci o amestecáturá de groazä, de iu-
bire i de admiratiune, ceea ce in altá ordine
de idei se nume§te impresia sublimului. Cänd
eroul moare, sufietul söu devine §i mai ter--
bil, fiindcA suiletul despärtindu-se de trap, de-
vine totdeauna mai puternic ; dar inteacel41
timp el devine un zen protector al poporului
s'éu, pe care 11 ajutä in rösboaele ce acesta
are cu popoarele sträine, luptând el insu§1
contra zeilor protectorf ai acestor popoare.
De aici urmeazá cd zeul'inspira acelea0 sen-
timente, insa amplificate, pe care le inspirá
eroul devenit rege in viatä fiind. Regit sco-
boritorT ai celui in-Min erou devenit rege, chiar
daca, nu sunt a.p, de valoro0 ca strämopl lor,
sunt considerati CA cu ajutorul acestuia pot
dispune de toate puterile lumiï nevözute ; du-
pa aceea pentru puterea lor sunt zeificati du-
pa moartea lor, ,§i. astfel numörul zeilor teri-
bill cre§te necontenit.
In a treia periodá a ideior metafisice, cAnd se
fixeazit un numör hotärit de zei stabill 0 cand
www.digibuc.ro
 9

societatile incep a fi carmuite dupd legl ela-

borate, legislatoriI, care sunt regi sau preoti,
si prin urmare in comunicare direeta cu zeil,
de la care se inspira, pretind a spune popo-
rulnI voin;a zeilor , astfel cd, pazirea regulelor
stabilite pentru purtarea in societate se con-
funda cu pazirea voirqei zeilor. Din acest mo-
ment practicarea religioasä face un singur corp
cu morala, in sensul cel mai larg al cuvintu-
luI, morald, despre care omul nici n'avusese
Inca pand atunci idee. Dar tot din acest mo-
ment incepe a se mai slabì temerea de necu-
noscut, caci omul, cunoscênd acum care anu-
me sunt poruncile zeilor, el stie cel putin ce
sa filed pentru a evita cu care care sigurantd,
mania acestora.
In perioda monoteismului omul crede ea
peste toatá lumea este un singur stdpán,
D-zeu, atat de puternic, incat lumea intreaga
nu i-ar putè sta impotriva ; deaceea omul
niei nu poate sd, se gandeasca la D-zeu fárd
a simp o temere adInca intovartisitä de sen-
timentul si de convictiunea celei mai complecte
nimicnicif a sale in comparatie cu puterea ne-
márginitd, a lui D-zeu. Cu toate aceste, fiind-
cd in aceastd, periodd societatile ajung prin
desvoltarea instincttlui conservator a-0 da legI
si institutiuni, dupa care omul este tinut a face
numai bine, si fiindca acest bine este consi-
derat a fi poruncit chiar de D-zeu , de aceea,
pe de-o parte omul Incepe a considera pe D-zeu
ea bun si generos, eard pe de alta parte, in-
www.digibuc.ro
 10

cepe a avè mai putina temere de dënsul, ffinda,

din nenumératele legi sociale i precepte morale,
el cunoaste mai cu deamaruntul vointa lui,
pe care o poate urma cu mai multa usurinta,
fiindca el stie ca are a face cu o I-11W ge-
neroasa. De aceea ideea de D-zeu incepe a in-
spira, afara de temere rare tot remane fun-
damentul sentimentului religios, un fel de su-
punere pläcuta, de respect, de admiratiune
de iubire flhialÊt amestecata cu o dulce spe-
ranta la o resplatire parinteasca, fie in lumea
aceasta, fie in alta. Temerea de necunuscut
se gaseste decl modificata intru catva de alte
sentimente laturalnice, naseute insä tot dintr'
Insa. Aceste sentimente sunt apoi ajutate in
desvalirea lor i sustinute de credinta in ne-
murirea sufietului si in rahl, credinta care sa-
tisface asa de bine aspiratiunile ce se nase din
instinctul conservator. Temerea de necunos-
cut, modificata in catva prin sentimentele de
mai sus, este numita chiar de caträ teologi
frica de D-zeit, conform sfintelor scripturi care
spun ea <frica de D-zeu este inceputul intelep-
ciunei.» Frica de D-zeu este deci sentimentul
religios márturisit de credinciosii cei mai civi-
lisati de astazi acest sentiment este ne-
despartit la monoteisti de ideea de D-zeu, care
pentru dinsii este cea mai inalta idee meta-
fisica, D-zeu fiind causa causelor.
In perioda pante!smului temerea de necu-
noscut se slabeste Inca 0 mai tare pentru ra-
tiuni analoage ce:or de mai sus.
www.digibuc.ro
 11

Am zis cEt sentimentul religios este in esenta

sa temerea de necunoscut. Mi se va obiecta
poate, cEt omul avênd in toate periodele des-
voltAril sale religioase o idee foarte lamuritA,
desi poate gresitA, despre spiritele, care sunt
causa tuturor lucrurilor, el nu se teme de ne-
cunoscut, ci de fiintl foarte cunoscute. La a-
ceasta voiti respunde cEt toate spiritele, de la
sufletele ordinare i prtnA la D-zeu, sunt con-
siderate a fi nu numai foarte puternice si a-
plecate a face röu omului, dar i inzestrate
cu vointä liberA ; asa cEt necunoscutul, de care
se teme omul nu este propriu vorbind fiinta
de la care poate proveni reni, ci efectuarea
Old 0 intinderea lui, lucrurf care nu se pot de
loc prevedö, fiindca attrnA de capriciul spiri-
telor. Tot intr'o astfel de positiune se affit,
de exemplu, i lupul care vede noaptea un
chibrit aprins inaintea lui ; el are o idee
murita, cel putin despre forma si coloarea fla-
dtrei ce vede, si stie dt din partea acesteï
flacArt si nu de aiure poate stt vie röul de
care se teme ; dar el fuge fiinddt nu stie nici
dactt fiacAra il va cruta sau nu, nid Valet
unde se va intinde röul ce va face. Asa
dar temerea de necunoscut este in esentä a-
ceeasT de la animale OM la omul civilizat.
SA, se observe ctt temerea de necunoscut
creste la inceput in proportie cu puterea ce
se atribue spiritelor, pana in perioda a doua
unde ajunge la maximul intensitátii sale ; fi-
indcd atunci, pe de-o parte, zeil sunt foarte puter-

www.digibuc.ro
 12

mid ; eara, pe de altA, parte, vointa lor nu are

nici un frîu, sau cel putin este cu totul re-
cunoscutd. De aice incolo, vointa spiritelor
superioare, fiind din ce in ce mai cunoscuta
pentru a zice astfel, mai regulamentatti,
temerea de necunoscut descreste din ce in ce
mai mult. La aceasta descrestere contribue
progresul cunostintelor experimentale, care
pe zi ce merge ritpesc de la a tot puternicia
spiritelor cate un fenomen natural recunoscut
ca preducêndu-se totdeauna dupa legi fixe.
Cu progresul stiintelor positive omul ajun-
ge in timpurile din urma la convingerea ca
toate fenomenele se produc conform unor legl
fixe i necesare. De aid incolo omul nu mai
are nimica de temut sau de asteptat de la
vointa liberä a nici unel fiintl inchipuite, po-
sibile. Cu toate aceste se observa ca send-
mentul religios exista înc, desi in tr'un grad
foarte slab, chiar la invatatl de acei care se
cred cii totul emancipati de credintele religi-
oase. Aceasta se intampla prin lipsa unei con-
vingerl complecte i prin efectul ereditatil.
Cáci acea parte a creerului care serveste ca
organ al sentiMentului religios a ajuns de
sigur la o foarte mare desvoltare si a casti-
gat o mare consistent5,, in urma unui lung e-
xercitiu de functionare urmat in multe mil de
.ani astfel cä, desi acest organ se afla de mult
in decadenta, totusl generatiile actuale a.
mostenit cu dînsul o predispositie organica
pentru sentimentul religios, care nu va disparea
www.digibuc.ro
 13

pe deplin decdt cand organul respectiv va fi

cu totul atrofiat in urma unei lungl neintre-
buintärl. Pe cat timp aceastä predispositie e-
xistä Inca, omul e dispus a admite cu usurinta
existenta lui Dumnezeu, fara, nici o trebuintä
metafisica, ci numai pentru a da un obiect
inteligibil temeril ereditare pe care o simte.
Pe cat timp el nu da un obiect determinat
sentimentului religios, acesta se manifestä ca
o vaga si slaba temere de necunoscut. Aceasta,
temere inspira la unif inv4atl pretinsi eman-
cipari de credintele religioase rationamentul
urmätor, care nu e niciodata märturisit : «Lu-
mea este, pe cat o cunovem noi, carmuita de
legï fixe si trebuitoare ; dar cunostintele noastre
nu se intind mai departe de oare-care marginI;
dincolo de aceste margini este un necunoscut ne-
sfirsit, in care poate foarte bine intra posibilitatea
exisenei unui D-zeu resbunator. Daca din intam-
plare acest Dumnezeu exista, atunci pentruca
nu l'arn cunoscut, el ar pute sa me peclepseas-
ca, fie pe lumea aceasta, fie pe o alta lume, a
careia existenta earaf este posibila in nesfirsitul
necunoscut. De aceea, pen tru teate eventua1it4i-
le, e prudent ca sa admit existenta lui D-zeu.»-
Acest rationament, pe care eu insu-mi
faceam cu cap-va anl in urmä, este facut de
acei care nu sunt Inca convinsl adîne de a-
devarul ea, nimic in lame nu atarna de liberal
arbitru al nimäruia, i ca, total se face conform u-
nor legi absolat fixe i neceiare. Insa acest adever
castiga din ce in ce mai mult teren, cu cat
www.digibuc.ro
§tiintele positive fac progres ; i va veni o zi,
cand toatA lumea va fi pe deplin convinsa de
-el. Din acea zi temerea de necunoscut, pre-
cum si orï ce alte urme ale sentimentului re-
ligios vor fi disparute cu totul i pentru tot-
deauna.
DacA punem de-o parte sentimentul religios
care, dupa cum am vëzut, este .destinat a dis-
pArè cu totul, i sentimentele morale care au
inceput de mult a se emancipa de vointa
atunci nu mai remane din toate religiu-
nile decat niste idei metafisice ; si in acest
inteles se poate zice cd religiunile sunt siste-
mele metafisice ale omului in primele periode
ale desvoltariT sale ; precum cele mai inalte
generalizarï sistematizate ale stiintelor positive
constituesc, sau vor constitul, sistemele meta-
fisice pentru timpurile ulterioare. De alci re-
suIta cA este falsa opiniunea d-lui H. Spencer,
dupA care religiunea i tiinta ar avè pentru
cdutarea adearblui, domeniI distincte i coexistente,
cea d'intAi ocupAndu-se cu incognoscitilul i cea
de-a doua cu cognoscibilul. A ziee cA religiunea
poate coexista i, prin urmare, poate fi con-
ciliatA cu stiinta, este tot asa de absurd ca
a ziee ca pot coexista douA forme succesive
ale aceluia0 lucru ; ca si a zice, de exemplu,
ca se poate concilia astronomia veche, care
zicea cA soarele se invArteste imprejurul pA-
mêntului cu astronomia moderna, care zice cA
pAmêntul se invArteste imprejurul soarelui.
www.digibuc.ro
Metafisica religioasA este destinatä a perl
 15

nu a coexista cu metafisica stientifica, pentru

motivul ca. ea se transforma pentra a da nas-
tere acestei din urma. Esto invecierat ca in
timpul de transitiune, metafisica stiintifica cres-
anda coexistä cu metafisica religioasd descres-
cência ; dar ceea ce voesc sa afirm este ca, a-
ceste doua forme de cugetare nu pot sa se
desvolteze si sa mearga paralel inteaceeasi di-
rectiune suitoare sau coboritoare.
Aceste fiind zise, pasim la istoria ideilor
metafisice. -

Din cercetarile stiintifice facute in timpurile

din urma, resulta ca noi am trecut, in privinta
ideilor, ca si in celelalte privintI, prin toate
gradele intermediare care se afla intre noi si
popoarele cele mai salbblice. Remasituri din
toate credintele stramosilor nostri se afid cu
imbelsugare in limbele, povestile, baladele, su-
perstitiunile, obiceiurile popoarelor civilisate
de ast1z1 ; si din aceste remasiturt se constata
ca noi am avut odinioara, aproape intocmai
aceleasi credinte pe care le au astazi popoarele
sèlbatece si cele barbare. De aceea, cu credin-
tele popoarelor salbatece de astazi si cu rema-
sitele ce conservam Inca din vechile noastre
credinte, putem reconstitui ideile meta fisice pe
care le-am avut succesiv, de la inceputul orne-
niriT pana acuma.
Transformarea ideilor metafisice de la ince-
putul omenirii papa acuma s'a facut incet, pe
nesimtite si neincrerupt ; asa incat e cu nepu-
tinta, a gag o deosebire radicala, intre ideile
www.digibuc.ro
 16

corespunzátoare la cloud epoce despartite prin

un interval, nu numai de cativa ani, dar chiar
de cateva veacurl. Cu toate aceste, fiindca de-
osebirea este toarte mare intre eredintele care
corespund la epoce foarte indepartate una de
alta, 0 totodata pentru a fi mai metodic in
expunere, voiti impartl istoria ideilor metafi-
Bice in mai multe peri ode marl, mai mult
sau mai putin artificiale, caracterizate prin sis-
teme metafisice destul de deosebite.

SECTIUNEA I.
Perioda Fetip'smului

Puterea intelectuala i sfera de gändire cresc

treptat, cu cat ne suim pe scara care se in-
tinde intre animalele cele mai inferioare 0
oarnenit cei mai civilisatl. Daca ne oprim la
animalele nemijlocit inferioare omnlui, precum
sunt canii, elefantiI, maimutele, vedem cd, de0
ele gandesc, totug atentiunea lor nu este a-
trasa decat de un foarte mic num'ér de obiecte,
care se afla relativ foarte aproape de dinsele,
0 amintirile precum 0 previsiunile lor nu se
rapoarta decat la un foarte mic spalia de timp.
Cu alte cuvinte, gandirea acestor animale se
invärte0e intr'o foarte mica sfera de spatiu,
timp 0 materie. Aceste animale primesc im-
presiunea obiectelor ce se afla in apropiere de
www.digibuc.ro
 17

dénsele, dar gandirea lor iiica nu este

spre causa acestor abiecte. Obiectele indepar-
tate, Tree= $,unt soarele, stelele, nouriI,
sunt percepute de aceste imimale ea object&
apropiate, si de multe ori pu sunt percepute
de loc.
Cnd animalul devine om, el mai litrgeste
sfera sa de gandire dar po la inceput el tot
nu cugetit la causa lucrurilor ce.l ineunjura.
Stint i asthzi oamen1 sèlbateci fuarte stupizi
care, Jiind 'intrebati asupra causei lucruriler
oelor mal simple, ei remän ulmiÇi i mi into-
leg intrebarea, iiindca ea nu le-wtrecut nici-
odatit prin minte. Sunt alti .86lbateci, desfgur
miii superiori, care fiind intrebatl vine t4ce ca
purueana sä creascii, ca OW sù curgd, ca vên-
tul sit batä ei respund C imeni, i cl toato
aceste vfri asa de la sine. Acestl oamenl nu
41.1 MCA pia- o religiune, niei o idea metafisi-
ciL propria
Dar deaief in colo omul incepe a-si fate o
tt lee despl e causa lucrurilor celor mai apro-
piate de d6nsul, §i apoi Ireptat despre causa
lucrurilor din ee in, ce mai depilitate de dênsul.
Emit, cum ajunge el la aceasta:
Gmul, comparit in mintea sa, cbiar fitrA sit
vice, imaginila obiectelor simtite, i concepe,
pun nrmare, un raport de nsemilnare salt_ de
neasemanaro in tre dênsele. lu s omul primitiv,
vènd creerul foarte putin diferentiati percepe
foarte put* iniagint care s fie deosebite u-
Conta, Met sftsicaa.

www.digibuc.ro
 18

nele de altele ; ceea ce insemneaza crt multe

obiecte deosebite pentru un creer mai diferen-
-tiat produc aceeasi impresiune intebn erCer
rudimentar, cum este acel al omului primitiv.
Ceea ce se intampla en imaginile lucrurilor
exterioare, se intamplA, pentru acelas motiv_si
en elementele imaginilor, adica cu ideile ab-
stracte, generale san particulare, care repre-
sinta proprietatile ;;i calitAtile lucrurilor exte-
rioare. Deaceea omul primitiv are putine idei,
si fie-care din aceste represinta la 1.111 loc mai
multe feliuri de calitati pe care omul primitiv
nu le poate 'Inca distinge ; insa pe o treapta
mai inalta a civilisatiei, omul recunoaste ca
fie-care din ideile crezute odatil simple se poate
afializa si descompune in alte idei mai ele-
mentare, representand subdivisiuni de ale ca-
MAO crezute odata irreductibilt Din toate
aceste resultä ca omul primitiv considera ea
egale sau ca asemrmAtoare lucruri de acele,
pe care, in urma diferentieril ereerului si a a-
nalizarii din ce in ce mai adanci a lucrurilor
in decursul veacurilor, omul mai inaintat le
gaseste ca sunt neegale san chiar cu totul de-
osebite. Daca pe langa aceste vom mai a-
däogi cil, dupa o lege fundamentala a cuge-
tarif, omul este tAdeauna impins a conclude,
prin inductiune si analogie, la asemanarea la-
crurilor necunascute sau putin cnn scute cu
acele despre care el are cunostinta cea mai
lamurita ; si daca vom mai adaogt eä sunt
foarte putine lucrurile lamurit cunoscute din
www.digibuc.ro
 19

care omul primitiv are- a trage conclusiimile

salò; atunci vom intelege urr pentru ce o-
mul primliiv contund i pine pe aceea0. it-
the luErurl -din care, pentru noi, unel sunt
reale §i _allele inchipuite, sau,, unele
rtitela imposibile. De altmintere,\-distinctiu-
nile aceste at4rnrt cu tottil de gradul de df-
ferentiareal creerului; §i e probabil ct dea-
cum paste ctiteva nií d'e ant coboritoril no§tri
vor gsi ct i -no( am facut coufusie intre luc-
rurl deosebite, precunrgasim noi astAzi
fitcut oamenif primitivï.
Fiindca omul conchide in mod trebuincjos,
inductiune sJ analogie, de la juerurile
-cunoscute,Ja cele. necunoscute sau putin cut
uoscute ; deaceea einteresant a se §ti cane
sunt cele inti i cele mai Mmurite cuno§tin11
pe care le-a cgpittat omul primitiv 0 care i-au
servit ca punct de ple&ire- a me1it4ii1orsale-.
Atentiunea omului primitiv itind atrasi, a-
proarQ excluziv de trebuhLrle trupului. söa §t
de mir:trile c&,e1" face. pentru sltisfac-raa a -
cat:Jr trebuinte, cele intti curp§tint3 vagi ce
capitut- se rapoarta la persoana sa; i a-
cesfe cuno§tinte devin apoi din ce in ce mai
Mmurite, §i sunt in tot timpul viitor cele mat
liim_rite din toate, fiindat resulta tot deauna
din gea mai mare stunit dc.6xperienta ce face
veodatit. Cuno§tinta de sine hind cea
aluatä i cea mai Mmuritd iß. urintl,,
davine taza de comparatiune i punctul de
plecare pentru, www.digibuc.ro
toate celelalte cuno§tinti-; dea-
 00

ccea omul atriue, prin analogie ì inductitme,

earacterele sale mai Intai celorlalti
apQi animalelor i insfirsit tuturor lucrurilor
din hane. Aceasta tendintd a omalui de a ha-
prumuta tnturor lucrurilor cliipul i asemAna-
rea sa se numeste antropomorfism, i s'a ma-
nifestat necontenit si pretutindeni de la ince-
putul ömenhif si papa astM.
Sa vedem acum, confortu acestor principil,
ce idei tnetafisice au putut sit se formeze hi
capal-o4menilor primitivi.
Voin impArti aceste idei in,41Quan.categorii,
din care una se rapoarta la prevestin si alta
la spirite.
§. I. Prerestirile.

Cea mai indeptIrtata orighae a ideei de cau-

o g tshn in asociatiunea necesara a imagi-
Rehr clrespanzaaara obiectelor care au fost
percepute nemijlocit unnl du¡A altul.. Asa, de
exemplu, e1n i omul primitiv percepe pe Mud
mai intli apuuerea soarelai si dapa aceea
noapt3a, si mii ca sarnA. ca,id aceasta s'a re-
petat mai de malte ori, atunci, ori do cdte ori
vede soarele apnind, huaginea noptil se MA-
ti-vazá in mintea lui i se, asteapta a o vedò
In realitate. Aceasttt agepare eist t in min-
tea animalelor superioare, i daca ea nu d-it
Inca nastere la ceea ce numim noi, propriu
vorbind, idee de causA, ea produce insti, ccva
www.digibuc.ro
 9.1

analog, care s'ar putò numi o idee vagit de

,sucresume necesara.
Dar eatit ctim ideea de _eausa este ajutata
in formarea ei i intaritit prin antropomorfism :
Cunostivta de sine este la inceput fbarte
va0.11 Ri nu cuprinde deocamdata detItt con-
stiinta trebuintelor trupesti i aceea a satisfa-
cerii Mr. Mai tarzin ea cuprinde si o idee
vagti despre raportul ce exista intre o trebn-
intA satisfacerea ei, si care nu este alta ce-
va deck ideefi de voinja sau eausa. Vointa salt
causa atribuita mai intai celorlalt1 oaMeni
animalelor nu se obsPrwA, in acestia decät ea
o Fuccesiune a done fa pte; a celui prin care
se manifestä trebuinta si a celui prin care a-
Tata satisfacerea ei. Din aceste onard con chide
mai lärzin prin analogie, ,ctind atentiunea lui
este atrasä si de alte lucruri, cÊt ou. ce succe-
siune de lucruri e o succe-iune de causä
-efect. Aceastä conclusinne este confirmata de
cea mai mare parte din faPtele ce se observ
in natura-: adicA de toate acele, care se repe-
tenz6 -in aceens't ordine. De alta parte, omul
selbatec nu are creerul destul de diferentiat
prin eperientel si nu are observatinnea des-
tul de atenta pentni a face distinctinn1 intre
diferitele succesiunl de fapte, recunoaste
cä numai unele fapte, se succedeaztt totdeanna in
aceeasi: ordine, i ch chiar printre aceste stint
unele -care se succedeazii fár a fi respectiv
cause si efecte propriu zise, Selbatecul, nepu-
tênd Incei conneve deck o singurti idee pentru
www.digibuc.ro
 22

toate succesiunile, nu are dealt o singura eye-

dinta, arm= catotdeauna lucrul urrnator este
produs din cel carë a precedat. Astecl, eand
vede curcubeul i dupit aceea imprastierea
nonrilor, el crede ct acestia an fost speriati
san alungati de curcubeu; ctnd vede o htea
cilzénd i dupit aceia im om murind, crede e.
evenimentnl drintai a produs pe eel de-al Alai-
le ciind intitineste in cale-i cutare animal si
dupit aceea i se inta,mplit o nenorocire, el
credo cit acel animal i-a Fegatit nenorocirea
cand plecand la vènat intälneste in druni eu-
tare sau cutare pasen i. dupa ateea prinde
vênat mult, el crede c acea pasere scos
vènatul inainte i asa mai de_parte. De aceen,,
cand-cu altit rcazie el vede una din. aceste
presupuse canze, el credo ca va urma si pre-
supusul efect respectiv. Daeit insit se intam-
ca presupusul efeet sit nu urmeze, atund
el atribue aceitqa la o cauza, sau vointa, con-
trarit celei insa lot de. natura acesteia.
De txemplu, dacit merVnd la venat omul
primitir intalneste in cale-i paserea ce-I pre-
vestete un ënat duptt aceea
san tot in acel timp mai intalneste si alte lu-
cruri mai molt sau mai putin neobicmuite, a-
tunci el crede ca, desi paserea favorabilit i-a
secs Tènatul inaite, ins unul din celelalte
lucruri ce a -mai intMnit in cale Pa alungat.
De aceea toatit strallania fildsofica a omului
primitiy consistá in it ceteeta citruia din la-,
crurile patalnite mai dinainte se datoreste in

www.digibuc.ro
 23

tamplarea mai din urmit. Dupa experiente de

veacurt se hotarefp insfirOt ce urmare trebue
sa aibet intalnirea intamplarea cutarui san
cutarui 'mu= ; i fiindci toate lucrurile sunt
privite mai cu sarna din punctut de vedere al
binelni sau al réului ce ele pot sit causeze
omului ; de aceea toate lucrurile ajung a fi
elasiticate in lucrurï de bunaugur §i de réu
augur, fie care din aceste prevestind im bine
san un reu special. Cana mai tarziu --aceste
idei se eouThina ca acele- despre spirite, omiti
crede ct in fie-care lucm u. ce prevest lste réa
se aflit un spirit ce-1 dum-a,uWe ; de aceea
el eautit a impiedeea pe acest spirit de a-§i
realiza planurilerele, rugandu-1, amenintandu-1,
amagindu4 cu 1tgtduin, L la neme ehiar
paralizandn-iio4ele cn ajutorul unui alt dtth
invocat pentru aceasta, sau eu alte mijloace
vtitjitoreti.,en chipul ac3sta omul ajunge
gas_ leac pentru mai toate prevestirile rele.
Un Jeac de felul aeesta intrebuinteaza teranii
in Romania Mud. asvérl un- manunchiu de pae
Alva popa ce-au intignit la drum, aceastit in-
t-alnire find totdeanna socatita de ei ca de
rèu augur.
Din aceste idei primitive asupra causei lu-
erurilor s'an nitscut toate credintele privitoare
la prevestirl precum i arta de' a prevestl. A-
eredinte si aceastä arta s'au desvoltat q't
-s'au complicat mai larziu din ee il ce mai ura,.
Ele au existat in diferite grade de perfectio-
flare la toate popoarele vechi i noue i se
www.digibuc.ro
 24

OA Inca in putere fa clasc.le de jog ale po-

poarelor celor mai civilisate de astAzi ba, -ee
e mai mult, de nu au dispOrut Inert en total
iici chiar din dlasele crate ale acestor Topoa-
re. Pentru a dovedl aceasta e destul a aminù
superstitia privitoare la zilele nefaste in care
nti sa poate incepe o intreprindere, superstitia
pivitoare la numerul 13. si mai cu sarml su-
perstitiile juctitorilor la noroc, care cred ea
tot dinadinsnl ca norocul lor atërnit de oul
ce-1 ocupit masa de joe, (le vecinätatea cu-
tAyei gau cublrei persoane de menirea ce n
face., in gAnd, etc.
§ 2. Srifleteh*,

Credinta in suflete este nitscutd, din antro-

pornoaism i din neputinta in care se gliseit
ornul primitiv de a deosebl, ceea ce noi
eu drept san filra drept, reajul de inchi-
pug i posibilul de imposibil.
Visurile, umbrele ì imaginatinnile refleetate
de apit gi de oorpurla Ilia. au fost de sigur
cele ir td cele mai frequentis fonomene
amitgitoare care au atras atentiunea
primitiv cdnd el a Akins stí fie capabil

4) Celt ni,ti irtql+C f e din fate tu teuin. e ii tee3

f iin cecti una oaro, p-ecurn si unefe din in'ewe nile
!or sank halts din cArPihr -urrin a re Principles of Sociology de
H, Spence-, Primitive Culture de E 0,Pr"gin of Civi-
sation de, Sip John 1,0 bock.

www.digibuc.ro
de care care reflexiune.Se stie ct animalele
superinare i copal mici cred ca ved fiinÇe
reale in dosnl oghnzei in care se uita ; ca ei
cautet sri princht umbrele care se miseit ;
copiir mici, care an vézut in vis vr'un mons-
tm nu se cred in sigurant6
dupa ce s'au trezit din somn, decät grämä-
dindu-se la nul mamei lor pentru a ti apä-
rati de densa. Aceste fame ar fi singure de
ajuns pentru a dovedl c ornul primitiv, a
cänlin inteligenta, nu era la inceput mai mare
dectit aceea a fiintelor de mai sus, a trebuit
fie arnitgit ca ci aceste de catra, aceleasi
tenomene. Dealmintrelea sunt cbiar asttlzï sel-
bateci, precum sunt locuitorit din Nona-Ze-
lanchl, care cred in realitatea obiectiva a vi-
surilor lor, si care atribuesc un fel de trup
çi o existenta deosebitrt umbrelor i imazinilor
refle^tate de corpurile lu-cil.
Sa presupunern cru ur. om sélbatec, care in-
cepe a ti capabil de oare-care reflexinne, vi-
seazA cit se duce la vénat, ca in padure s
intalneste en cutare om, ca impreuml eu el
face un ospat imbelsugat... cand deodatil, la
un strigAt al vecinnlui set], se trezeste. El po-
vesteste vecinului cit in realitate el a fost la
vénat í la ospat. Vecinul insit
nu l'a vézut in tot timpnl somnului iniscan-
du-se din locul uncle s'a culcat. Ce poate con-
chide de aici sélbatecul nostru ? El nu poate
conchide desigur dectit cä pergoana sa este
compusa din doué ffinti identice : una care
www.digibuc.ro
 26

este culcata in timpul somnului, ri alta care

tot in acel timp se desparte de cea
pentru a umbla- singura incoace i incolo, re-
intoarcòndu-se rapede la lOcul seu. pri de undo,
ar ti, indata cc, este enemata.. Aceasfa din
urma fiinta este acea ce se numeste mai tar-
ziu Suflet. Sit se" observe ca sufletul, care mai:
tarzm este considerat din ce in ce ca mat
transparent, mai aerian, Mai inaputabil, la
inceput n'a putut fi considerat decat ea un
simplu duplicat al trupului, avënd-aceeasi eon-
sistenta, aceleasi trebuinte i aceleasi satisfac-
tium ca acesta.
Selbatecul intalneste in vis nu numai lu-
crud de acele care sunt inva in fiinta, dar
oamenf -care au murit, animale care au perit,
luerurl nemiscatoare care au fost stricate sau
4imicrte. De aid el c ca, toate aceste
fiinti i lucrurf nu pot fi decat duple de na-
tura lor i ea el n'a vëzut in vis decat su-
fretele for,. de oarece el stie ca trupmile lor
au tost desfiiatate. Asa dar sélbatecul seln-
talneW in vis cu sufletele
Anal exista precum i cu lucrurile ce exista
sat. en sufletele acestora.
Credii4a in suflete este intarita prib retie-
xiunea ce ornul primitiv face asupra timbre-
lor. Ce pc:late fi umbra_ care se One de om,,
care merge si se opre§ile en (.`,.',List.j, eaì
teazil toate miscarile lui si care samëna,
de mult cu dênsul ? Ea_ ink poate fi, ii zice
sélbatecUl, decat sufletul, care se tine nedes-

www.digibuc.ro
 2-7

Ortit om pe cht timp acesta e yin si se-

desparte de dênsul cand-acesta e mort.. Aceastit
co'nclusinne este confirmath, si de imprejurarea
precum nu poate cineva apuca ca mána
sufletul care ese din opml adormit spre a se;
duce dupa aventurl propril,-tot asa nu p3ate
apnea umbra. care se ia dupd om.
-Dar, precum oarrejiii au umbre, tot asa au
animalele, i plantele, muntiI, i petrele,
toate lucrurile din lume. Asa dar, fie-care
Iucru din lume are eke un suflet.
Ceea ce s'a zis despre umbre se aplica si
la imaginile lucrurilor reflectate in AWL
Sunt astAzI popoare sMatece, nu de tot ,i-
napoete, care (-Ted chomul are doue sullete_
DNA aceastá credinth, chnd omul doarme, u-
ntil din sufletele sale ese din trup pentru a
umbla incoace i 4ncolo, pe cans' celalalt re-
sh phzensch trupul i manifesta presenta
sa prin respirare ; ear child omul moare
tunci amêndouè sufletele sale se duo i respi-
xarea inceteava. Fiindch respirarea este,setn--
nul dupi care se cunoaste ch unul sau amên--
douê sufletele se aflit in trup, de aceea sufle-
tul prirnit numirea la toate popoarele
in toate limbele de la cuvintele ce insemneazh
a sup, a respird. Este de observat eh la po-
poarele TecM precum la Indienï, la Grea. la
Romani, sufletele mortilor se mai numeau
timbre_ Toate aceste numiri, insh, confirma te-
oria ge sustirrem in privinta origineI credinte-
lor in_ suflete.

www.digibuc.ro
 28

Sunt unele popoare indigene in India care

cred ct omul are trel suflete. E probabil cl
in toate locurile omul a ajuns la aceasta ere-
1int6, cand a sitntit trebuinta esplice
cum i pentru cc cl poate avè in acela timp
o umbrft, Yo imagine reflectata de anft,
insufletit -de puterea i vointa obicinnitp.
Aceste trei suflete sunt insit aTa de stylus le-
gate intrP dênsele, incftt ele nu se de3prirtesc
niciodat5, atarA, numai dedtt pentrn
mente ; i czInd este ca omul sa moara, ele
partisesc toate impreuna trupul acestuia. Cu
.alte cuvinte, cele trei_ suflete ale umului nu
formeaza decitt until singur, care se poate di-
vide accidental si momeatan in trei 01'0.
EstP probqbil eA din ideea acestei tieimi ne-
despartite a sufletului omerresc s'a adsc it mai
ideea treimei nedespartitil a difletului
lumei, a ÌUL Dumn-zeu, in religiile brahma-
nismului, a budhismului O. a erestiniAmulni.
inceput sufletele nu sunt nemuritoare.
§i in adevër, omul primitiv nu poate sA.creada
cá trilesc decat acele suflete pe care el le vede
in vis sau altfel. Insä, dintre lucrurile §i flin-
'tole care au perit, nu i se ma( aratá tui in
vis decat acele care au perit de curend ;;i
despre care el pristreazá amitire. Aa dar toti
strilmo;44 i toate lucrurile de &tit data care
nu se mai aratet in vis au perit ea suflet ca
tot. De aici urmeazá cá sufletul poate sá
moara odatit cri trupul, dar obicïnuit el trzl-
e§te Inca multi aril (WO moartea acestuia;
www.digibuc.ro
 29

dacA sunt mai multe suflete, de pot muri de-

odata sau pe rand. Conform acestor credintq
la toatd popoarele sélbatece se intrebuinteaz\A
diferite mijloace sigure pentru a ucide sufle-
tele mortilor !
La inceput sufletele mortilor nu au un rai4
sau un lad, undo sa traeascA. Ele umbla 1 e
pAmênt cam pe locurile pe uncle umblau tru -
parile and erau in viatA. Fiind insA, cd lu-
crurile si fiintele din lume, atat cele care tra-
ese trupeste cat si cele care au petit, stint ne-
numèrate, si fiinda, fiecare din aceste are u-
nu], doué si chiar trei suflete , de aceea omul
primitiv erode ca nu e loc in lume in care
sA nu se gaseasca suflete cu gramada. Aceste
suflete insa nu stau binisor : cele care au per-
dut trupurile lor cauta sa intre pe- furis in
trupuri strëine, pe cand sufletele acestora sunt
plecate momentan, sau intra cu putere peste
alte suflete .pe care le dA afarA , de alta parte
chiar sufletele cu trupuri au cate odata fanta-
zia de a trece in alte trupuri strAiue. Sufle-
tele mai au puterea de a se transfigura, si de
a lua proportiuM colosale sau de tot micI :
toate aceste le vede sêlbatecul cu ropril séi
oc111, and viseaa sau and se afl singur in
intunerec. Fiindea sufletele se afh cu gra-
mada - pretutindeni si au astfel de puteri, de_
aceea nu e nici o miscare sau lucrare in 111,
me 'pe care omul primiliv sa nu o atribue u-
nui sufler. Astfel, o creanga se clatinA, este
un sufiet care o scutura ;, o peatrA se rosto-
www.digibuc.ro
 30

gole0e de pe munte, este un suflet care a

impins-o , cand sëlbatecul chiue in padm'e si-i
respunde un ecou, este un suflet care il ill-
:gaud ; 0 asa mai departe
Sölbatecul crede bucuros ca binele care i
se intampla vine a§a- de la sine ; in timp ce
toate nenorocirile sale le atribue sufletelor.
Sufletele mortilor se deosebese mai cut sama
prin rëutatea bor. Sölbatecul este bolnav_din
tausit ca unul din aceste sufiete il inlapa ini-
ma cu spini, li pune carbuni aprin0 pe Om-
ple, li stringe intestinele, 0 w mai departe,
lupa organul afectat 0 dupit feliul de durere
ce simte. El este in delir, salt intr'un, acces
{le nebunie ori de epilepsie din causa .cit un
snflet de mort, sau chiar o multime de aceste
suflete, an intrat in trupul sèu, dupti, ce au
nlungat sufletul acestuia, i II chinuesenumai
.din placerea de a face rèn. Moartea chiar,
,ndica desparlirea fara voe a trupului de su-
fletul sen, este atribuita sufletelor mortilor,
.cand_ ea nu este determinata prin vifdeMele
amentlor in viata. Tot in feliul acesta se
.esplica toate nenorocirile omulut Dar de ce
snfletele sunt ap, de rentacioase ? Eata de ce:
Sèlbatecul. este in lupta. continua nu numai
.cu natura dar cu oamenii din fel de fel de
triburi dwnane din care el nu face parte, i
-chillr cu tovarasii sei de toate zilele. El nu
-e sigur de o imblicatuM de -;mancaw de rëul
tuturor- acestora, decat numai daca face i el
intrebuintare catwww.digibuc.ro
mai multa de pumni i de.
 31

ciomag. Mai toti oamenii find in timpul vietii

lor du§manii s61batecului, sufletele lor conti-
nua &We, dupit moarte, a face reu acestuia.
Cu chipul acesta selbatecul are pe capul sett
ca duptani i pe vii §i pe morti. El trebue
deci sit lupte pentru existenta sa cu toti a-
ceVi- du0nanr. Armele artificiile, pe care
el le intrebuinteazil in lupta sa cu mortiir se
pot impitrtt in urmAtoarele §epte clase.
1. Balaca ordinara. In timpul zilei sufletele
mortilor nu sunt tocmai puternice i atunci
ele stint upr invinse cu armele ordinare. Ast-
fel, de exemplu, ciind sëlbatecul vede un vet.-
tej de vent 0 de colb care pentru densul este
ni} suflet de mort calare pe vent, el da at
poate cu pumnul, ea cio agul, ca toporul in
Ortej, ptind cilnd acesta incetenzit, adicit pttna,
cand sufletul de mort eu coastele rupte de ba-
tae descalecit de pe vent 0 fuge. Dar map-
tea sufietele mortilor sunt Inuit mai puternice,
atunci_bataea ordinarit nu are efect contra
lor.
2. Ucideron sufie.444r. Pentru n ucide sufietul
unui oui via odatit en trupul sea, selbatecul
'fare decitt t ardt sau sit natinAnce pe acel
om. Dacit il =stunned, atunci sufletul mortului
Thud mrtncat de suftetul sett, el 6100 t. ate
omulm ucis. Deacea, selbatecul cauta
st mitndnee pe dusmanii sei eci mai carajo0
§i mai ghibaci pentru a devenì el singur ca-
rajos i ghibacin. Cate odatit e de ajuns pentru
acest scop de awww.digibuc.ro
miinca numai inima du§ma-
nului, emajul seu fund presupus cet stg in
Cgnd selbatecul voqte sA ucidet sufle-
tul unui mort, care il netceijqte noaptea i pe
care-1 recunoa§te, atunci el desgroapit trupul
acestuia zioa i Il arde seu êi scoate numai
Mima §i i-o tae, i-o impunge, i-o frige, pang
cilnd nu mai Temitne nimica dintr'ênsa. Cu
chipul acesta el crede eti, a -omorit §i sufletul
mortultti care e presupus cit zioa stit aseuns
in iMma acestuia. Se intelege cit el, avènd
credir4a actitncit cit sufletul a peiit, nu-1 mai
vede Mel aieve nici in vis. Dacit inset se in-
ttimpbt set mar vadet mortul ii vis, atunci el
crede cil acesta a avut mai multe suflete, din
care tot i-a mai remas until sau doue ; dea-
ceea el cautit, prin diferite vrgji, sit afle uncle
e culcupl lor pentru a le omori i pe acele.
Ca remA0turi din acesto credinte la teranii
no§tri putem cita superstitiunile privitoare la
strigoi 0 la modul de a-i ucide.
3. Lafe Omul primitiv nu poate presu-
pune cg sufletele au altfel de trebuinte si de
plitceri decitt acele pe care le au qi oamenii
in viatit. Deaceea, pentru a impetca §i im-r
blitnzi sufletele, el le duce ce are mai bun de
meincare 0 de bent- acolo uncle ele se afIN o-
bieinuit zuna, adica pc la mormintele trupuri-
lor din care au e0t. Este adevörat cil buca-
tele i bëuturile duse remitn heatinse. dar se
crede cil sufletele metneincit 0 beau numat
partea spirituald a acestor ofrande, adidt su
fietul lor, Isilncl trupul pentni eei vii. Ca re-
www.digibuc.ro
 33

masita din aceste obiceiuri putem cita prazni-

cele ce se dau de crestini pentru sufletele
mortilor.--Findca sufletele sunt nenumarate si.
pretutindeni, deaceea se introduce obiceiul ct
omul din tot ce mananca asvèrle o bucatica
in aert 0 din tot ce bea varsa mai intai o-
leach pentru sufletele care se afla prin preju-
rul lui. Este cunoscut ca acest obiceiu a e-
xistat la toate popoarele vechi, 0 exista si. as-
tazi la teranii nostri.Sunt multe popoare
barbare la care exista credinta c, sufletele se
due in zile anumite pe la casele rudelor lor
in viata. In acele zile este obicebl sa se pre-
gateasca bucate bune, care se pun pe masa 0
apoi se lasa deschise toate borticelele si era-
parturile de la use si ferestre pentru ca sufle-
tele dorite sit poata intra pentru a sed6 la masa.
4. Fetipi. Credinta in fetisl se naste ceva
mai tarziu , deaceea ea caracterizeaza pe po-
poare relativ inaintate ca acele care locuesc
astazi in centrul Africei si al Asiei. Eata cum
s'a nascut aceasta credinta :
La inceput, cand familia nu exista de loa,
selbaticul este parasit de mama sa anca din
copilarie, 0 deaici incolo toçi oamenit sunt
deopotriva streinf pentru dênsul ; asa fel ca
el traeste in aceeasi dusmanie cu parintil 0 ru-
dele sale, pe care alminterea nici nu-i cunoaste,
ca -si cu ceilalti oameni. Top: oamenil in viata
fiind dusmanil sei, toate sufletele de morti. nu.
pot fi decêt reutacioase in privinta lui. Dar
Conta Metafisica. 3

www.digibuc.ro
 34

cu timpul se stabilesc si raporturt de hunä-

voihtit mai trainice intre oament : iubirea
sexualä in loc de a fi totdeauna momentanä,
dA nastere la o iubire mai indelungata intre
aceleasi persoane ; prietenia devine o legatura
mai durabila intre doue sau mai multe per-
soane, iubirea si ingrijirea de mama se pre-
lungeste pana la o varstä mai inaintatä a
copiilor ; legaturt §i simpatil de rudenii incep
a se forma. Top acei care sunt in astfel de
legaturi cu sëlbaticul incep a fi consideratï
de dênsul ca binevoitort mai mult sau mai
putin statornici ai lui, in opositie cu toti
ceilaltt oament care êi sunt totdeauna rèuvoitort.
E natural ca intocmai aceastl, distincOune sä
inceapa a se face si intre sufletele mortilor ;
aceste fiind considerate ca bune sau rële, dupn,
cum provin de la oameni ce in viata au fóst
bunt sau ra pentru sêlbatic. Fiindca selbatecul
poate chema in ajutorul sêu la nevoe pe acel
care in via4a fiind se afla in legaturi de buna-
voin0 cu dênsul ; si fiindca panit la un punct
poate chiar sa-i comandeze ; deaceea el crede
ca tot aceasta purtare poate s'o aiba si cu
sufletele binevoitorilor ce au murit.
Omul primitiv recunoscênd in sufletele mor-
#1or o putere din ce in ce mai mare decat a sa,
simte ca nu Thai poate lupta cu succes contra su-
fletelor dusmane, decat cu ajutorul unuia sau a
mai multor suflete binevoitoare. Mestesugul Insä
este de a pune maim pe un suflet binevoitor si
dea-1 sill sä faca slujba, pentru care este cautat.

www.digibuc.ro
 33

Este admis deja ca sufietul omului dupa

moarte, mai ales cand trupul s6u a fost dis-
trus, se Ara in trupul unui object, cum am
zice noi, neorganic. Cu timpul chiar se inrädä-
cineaza credinta ca mai toate lucrurile din lume
sunt haladuite i insufietite de sufiete omene$L.
Aceasta fiind admis, acel care dore$e sa pue ma-
na pe un suflet bna n'are decat sa observe in ca-
Nre obiecte se intrupeaza obicinuit sufletele de
feliul acesta.In tèrile calde din centrul Africei
sunt multime de §erpt care intra, WA, sfiala
in bordeele Negrilor si se culca -prin unghere
pentru a se recorl. Negrul crede ca ace$1
§erpI nu pot fi deck sufletele intrupate ale
rudelor sz.0 amicilor morti care vin acum
viziteze. De acea el le pregate$e culcu§urf
bune, ti hrane§te, vorbe§te cu dên§ii §i se in-
ching, lor rugandu4 sg, lupte voinice$e contra
dumanilor sei. Ace§ti erpi sunt feti§.1 in. in-
telesul propriu al cuvèntului. In alte ten i. sunt
ale$ ca feti§i liliaciï care sboara sara pe sub
acopereméntul bordeelor, i care pentru acest
motiv simt crezuti a fi sufletele intrupate ale
rudelor moarte. In regula generala, anima-
lele alese ca fetiO sunt tocmai acele care,
WA a fi vätamatoare, se gig, dupa tèri §i
dupa timpurï, in comunicatiunea cea mai
strinsa cu omul i locuinta lui, precum sunt
§erpi.1, lj ij,hoit etc.
Omul primitiv mai crede ca sufletul unui
mort se duce in tot momentul sä vada obiec-
tele care i-au apartinut in viata, i ca el se.

www.digibuc.ro
 36

intrupeaza chiar cate odata in acele obiecte.

Cel care voeste sa provoace cu siguranta in-
truparea sufletului in unul din aceste obiecte
pe care a pus mai dinainte stäpänire, n'are
cleat sä cheme sufletul re nume, rugandu-1 sá
vie, si atunci acesta vine ori de unde ar fi
pentru a intra in obiectul pregAtit. Iii casul
acesta sufletul este meat; eard cand este che-
mat in ajutor, atula-6I-Se zice cä este fiyAsal.
Insä atät evoca tiunea cat si invocatiunea n'au
efect dacd nu contin numele sufletului, adica
numele omului tare .a avut acest sullet ina-
inte de a murl. Pe baza acestei credinte, fe-
tisistul se ingrijeste sá aibit in casd, sau la
dênsur o suv4d de per, o unghie, un osusor
sau altd-ceva din trupul unei rude sau unui
prieten mort, crezend ea are cu chipul acesta
la dispositia sa sufletul aceluia, at cdruia o-
biect a fost pästrat de fetisist. Acest -obiect
devine astfel pentru fetisist un fetis.si un
lisman in acelas intre lucrurile
ce au apartinut mortului chipul sett este cel
mai de cdpetenie ; de aceea mai tärziu se
naste ideea de a reproduce. chipul mortului in
peatrd., etc., si astfel a sill sufletul acestuia,
prin evocatiune sau invocatiune, a se intrupa
in bucata de lemn sau de peatrit ce-i samänd
la chip. Dupa cum vom yea mai departe,
din aceastá credintá combinatá cu altele s'a
näscut mai tärziu idolatria.Figurile mortilor
reproduse in miniatura pe bucdtele de lemn
sau peaträ constituesc asemenea talismane
www.digibuc.ro
 37

portative.Se 0e ca. obiceiul de a purta ta-

lismane a existat la toate popoarele Ed c i-
coniil i crucilitile pe care creytinif le poarta
la gat sunt asemenea nice talismane.
_ Este de observat c fetiyil nu au mull&
consideratie l adoratorii. bor. Aceytia iau, ca
sa zic aya, pe feti0 in. slujba la dênyii ca sa
le facd treaba : Ii infig pe la hotare, daca sunt
de lemn ori de peatra, pentru. ca sa le pa-
zeasca tarinele ; Ii in in casa pentrn a paz1
familia de toate relele aya mai departe.
Fetiii sunt adorati, hraniti, adapati, cocoliti,
pe cata vreme fac treaba de unde nu, ma-
nanca batae, i la nevoe sunt chiar sv6rliti
ca lucruri netrebnice i inlocuiti cu alti feti0
mai vrednici. Respectul pentru feti0 nu este
cu mult mai mare chiar la acel grad de cul-
turd, cand fetiyismul este aproape transformat
in idolatrie propriu zisä. Astfel dupa relatiu-
nea unui dilator englez, citata de Sir Lubbock,
oamenil din popor din. China, care de fapt
sunt fetiyiytl, cand au de inceput o intreprin-
dere se duc mai intai de se roaga pentru
succes la idolil lor. Dacit insa intreprinderea
nu isbuteyte eu toatä rugaciunea facuta, atunci
Chinezul se intoarce manios la idolul sèu, care
e o statueta mica de lemn, i pe cand ii da
cat poate ca pumnul, ii vorbeyte in feliul a-
cesta : «Hei cane de spirit ce eyti I Noi iti
«dam locuintä intr'un templa minunat, te po-
«leim frumos cu aur, te hranim, te tamkem ;
cu toata ingrijirea noastra tu eyti aya de
www.digibuc.ro
 38

«ingrat incat ne refuzi ceea ce-ti cerem.» A-

tunci el leagit idolul de gat cu o franghier il
smunce§te jos de pe locul uncle sta,
dealungul ulitelor prin glod i mocirle pentru
ca sA-0 intoarca cheltueala ce au facut cu ta-
maea- cu alte parfumuri ce-a stricat cu dên-
sul. Daca dupa aceasta se intampla ca sit re-
ueascá pentru care in zadar
Meuse rugaciuni la inceput, atunci el spala
dolul cut ingrijire, il duce ear la templu cu
mare ceremonie i il apzii, la locul lui dupa
aceea cdde in genunchi inaintea lui scuzan-
du-se in feliul acesta, : <In adevër eu m'am
<grabit prea mult, dupit cum 0 tu ai intarziat
<cam prea mult in acordarea favormilor tale.
<Pentru ce m'ai facut sa-ti trag bataea pe
«care ai mancat-o? Dar ceea ce-a fost s'a tre-
< cut ; de aceea sa nu mai gandim la asta.
«Dacit tu vei uita ceea ce ti-am facut, sa tiÏ
<TA te poleiesc din non.
5.. Exorcism!. Acel care e in delir, sau inm
tfun after& nebunie sau de epilepsie e con-
siderat ea, are in trupul seu unul sau mai
multe suflete de morti care au intrat peste
sufletul propriu al lui, sau chiar dupa, ce au
dat, afara pe acesta. Pentru a alunga acesce
suflete rèutacioase, mai multi sêlbatecl armati
cu ciomege, cu topoare, eu franghil, cu taciuni
aprinO, se aduna imprejurul bolnavului i po-
runcese sufletelor sa easti din trupul acestuia
amenintandu-le prin vociferAn i ritstiri ca. la
cas contrar au sa le bata, sit, le
www.digibuc.ro
lege, sa le
 39

tse, M. le frig* sa, le mgnAnce etc. panA cAnd

sufletele se sparie i fug. Daca' insä ele nu
ffig degraba, bolnavul este cu tot dinadinsul
batut i chinuit, pentru ca cu chipul acesta
sä sufere i sutletele rëutticiose dintr'ênsul. Ce-
lelalte boale find asemenea atribuite sufletelor
raitäcioase care pun stApanire pe o parte sau
pe totalitatea trupului bolnavului, sunt
duite cu mijloace analoage celor de mai sus.
Chiar adev&atele medicamente ce se intrebu-
inteaz6, odatä cu amenintarile de mai sus nu
sunt privite decät ca ni0e specifice sau spä-
rietori propril a alunga sufletele rele. Ame-
nint6ri asemánátoare celor care tämäduesc
boalele sunt intrebuintate pentru a curät1 de
sufletele rele casele, bUcatele, bèuturile, etc.
Cuvintele amenintätoare i procedilrile intre-
buintate -pentru a alunga sufietele rele consti-
tuesc aceea ce se numWe un exorcism sau un
descantec. Mai tärziu exorcismurile sun practi-
cate Ze desciinttitori de rneserie care cunose
anume formele de ameninOri i procedäri
pentru alungarea fie-atrui fel de suflete rele.
Credintele privitoare la exorcisme au existat
la toate popoarele §i s'au continuat panri, la
popoarele Europei de astäzi. In adev6r se stie
cä astäzi chiar prE(ntii crestinl exorcizeazei pe ,

bolnavï prin cetirea de molitfe i prin a'lte

formalitV. La nebunT in special li se citesc
molitfele Sfäntului Vasile care nu sunt altd-
ceva decitt un Or de amenintAri la a dresa dra-
cului care se afil in trupul bolnavului, prim.
www.digibuc.ro
care i se spune cA, de nu va e§i curend are
sa fie batut cu toate grozaviile inOrate in
molitfa. Se 1tie asemenea ca preotii crqtinT
exorcizeazd apa, sarea, rnancarea, casele noua,
sau acele care au fost pustii, bisericile din
non_ zidite, fantanele spurcate, etc., prin bine-
cwantari propril a curati toate ace.-te lucrurï
de dracf sau de iufluente dracegi §i a intro-
duce in locul lor spiritul dumnezeesc. Ca re-
ma§iturI din credintele vecht mai putem ea-
1.41 cita la noi descantecele practicate de ba-
bele de la Ora. Toate deschntecele nu sunt
cleat formele de exorcism continênd am enin-
OA la adresa boalelor, aceste find nite eaz-
me sau duhuri necurate, Ap,, de exemplu,
pentru a alunga durerea de cap, baba porun-
ce§te boalei sa fuga degraba in pustif de unde
a venit, ca de nu, are sa vie ursul cu gura
sa o apuee. in labe s'o rupa, §i aa mai de-
parte.
6. Tily»texele-iskaijile- Omul primitiv crede cá
suflettir unui ora se afla, sau poate sd fie silit
prin evocatiune ori invocatiune a se afla, in
toate lucrurile care au apartinut acelui om.
Aceasta se aplica §i la morti §i la vii. Am vezut
cum sufletul unui om mort poate fi silit sá
stee cu acela care pastreaza o §uvitä de per
sau un ciolana de-a mortului. Tot in feliul
acesta se poate face cineva stapan pe sufletul
unui ora viu, pentru a-i face reu, sau pentru
a-i impune cutare sau cutare sentiment. Eatá
cum se procede la aceasta pintre selbateci §1
www.digibuc.ro
 41

barbari. Cdnd cineva voeate sh-ai resbune con-

tra unui duaman in OW, cautd procura
auvita de per, o unghie sau chiar un petec
.din haina acelui duaman dupd aceea pronuntd
câteva vorbe anume intocmite prin care chiamit
la aine cu amageli sufletul duamanului, ca el
ad se aaeze en totul in obiectul ce proviue de
la densul ; apoi acest object este invelit in ceard
si pus pe cArbuni aprinsi. Pe cand totul arde
sfdrie pe carbuni, operatorul zice cam in
Seliul acesta precum ceara aceasta se topeate
aaa sd, se topeascti viata ta, duamane ; precurn
lacest obiect al tea se preface in cenuad aaa
te prefaci tu in pulbere.» i in adever,
dacit duamanul in chestiune aude din unii
alth cd, a fost vrdjit, el e caprins de o fried
aaa de grozavd, incdt peste douel trei zile
moare numai cleat Mortile de feliul acesta
aunt foarte frequente pintre selbateci i barbari.
Ba pe une locurl ajung chiar la credinta cL
totdeauna, cAnd un om se bolntiveate sau
moare, a trebuit sti, fie vrdjit de cineva.
Lucrul esential in fie care vrajd este evocatiunea,
adica chemarea pe nume a duamanului inso-
-titd, de cate-va cuvinte ademenitoare, pentru
a face ca sufletul acestula sti. vie ori de unde
-ar fi i sa se aaeze in obiectul ce i-a apartinut.
Cand cine-va nu atie numele duamanului, nu
poate sa-1 Trajeascd ; fiindca evocatiunea fdra
mime nu are efect. De aceea selbatecii in
genere tin secrete adeveratele Mr name, pen-
tru ca sa nu le afle duamanil kr, dandu-ai in
www.digibuc.ro
 42

lume name false, sau niste porecle.Pintre

popoarele s6lbatece 0 barbare se formeaza ea
timpul ()amen) de meserie nurniti vrajitori sau
farmëeatori, care cunosc procedurl sigure si
formule de evocatiune care nu dau gres. pen-
tru tot feliul de ispravï vrajitorestI. Vrajitorul
cateodata 41 procura un ciolanas de la un om
mort care a fost vestit de reutacios. Cu cbi-
pul acesta el se race stapan pe un suflet IM1-
tacios pe care II poate trimite in toate pärtile
sa faca toate reutatile ce i se poruncese. Vra-
jitorul poate sa se serveasea si de un suflet
de ocasie pe care il scoate numai cand are
nevoe dintr'un liliac, dinteun serpe, sau alte
lucruri haladuite de suflete de mortl. Cu aju-
torul sufletului ce are in slujba si ea ajutorul
formulelor de èxorcism si de evocatiune, vra-
jitorul poate face fel de fel de minuni : el
poate sa inchege apa, sa opreasca ploaea, sa
prefaca pe oamenl in dobitoace, sa faca cuiv.2
ae dragoste sau de alit, et faca pe oamen1 sa
alerge calare pe prajina acolo unde sunt che-
matl, sau sa-i faca sa se arunce in marea,
orI intr'o fantana, etc.Se stie cá toate aceste
credinte si mestesugurI subsista alma, cu oar e-
care variatiunI, la teranil popoarelor Civilisate
de astAzi.
Ca remasita din vechile credinte, dupa care
cine-va se poate face stapan pe sufletul unui
orn viu, putem cita la tëranii nostri credinta
di, daca cine-va mësoara umbra unui orn cu
o trestie pe care o pane inteun zid ce se cla-
www.digibuc.ro
 43

deste, atunci acel oni moare, fiindca umbra?,

lui adica sufletul lui, va trebul sa se despartal
de trup spre a se preface in stafie, adica in
sufletul insarcinat cu paza i conservarea cla-
diriI in a caruia zid a lost pusa trestia. Omul
caruia s'a luat umbra moare indeobste cate-va,
zile dupa ce a luat cunostinta de operatiunea--
facuta.
7. Insviratiuyea., Sufletele Mine pot sa intre
in 1tiupul unui orn pentru a-i face bine, intoc-
mai precum suftetele rele pot sa intre pentra
a-i face Itu. Indivizii care, fail a face rêu
nim6ruia, au o cunostinta sau o purtare extra-
ordinara, precum stint nebunii i vizionarif,
sant considerati ca posedati sau inspirati de
suflete bune. Mai tarziu se atribue inspiratilor
o Were din ce in ce mai mare, cu cat si su-
fletele mortilor, intre care se cuprind i acele
ce inspira, sunt considerate mai puternice ; de
oare-ce inspiratul nu este deck intermediarul,
organul, prin care vorbeste i lucreaza sufletul
inspirator. Cu chipul acesta inspirath pot a
proroceasca, sa vada ceea ce se petrece la o
mare- ffstinta, sä, vorbeasca cu suftetele cele
mai puternice, sa conceapa i sa faca lucruri
de geniu ; ci un cuvênt, ei pot sa stie
faca lucruri care nu swat in putinta celorlalti
muritori. Din aceste credinte s'au nascut mai
tarziu toate acele privitoare la oraculi, la oa-
menif inteligenti inspirati de geniuri sau de
muze, etc.Acel care e favorisat de un suflet
bun poate sa fie inspirat de dênsul chiar
www.digibuc.ro
 44

voie ; dar inspiratiunea se poate asemenea

provoca in mod artificial. Cel care voe$e sa
fie in spirat i0 curiitä mai intdi trupul prin
diferite mijloace 0 mai cu samd, prin post,
pentru ca -sufletul chemat sd, intre cu pldcere
intr'un trup curat; pe urnad, el incoaca sufletul,
chemändu-1 pe wume i rugandu-1 sa-1 inspire.
Se tie cd, postul prelungit (abtinerea complectd
de a mänca) provoacl, extazurl 0 halucinatil.
De aceea el a fost intrebuintat ca mijloc sigur
pentru a provoca inspir4unea sibilelor din
antichitate, a cuvioOlor brahmanï, budi$1,
mahometanl sau cre$inl, 0 a tuturor vézko-
rilor 0 spuitorilor de lucrurl de pe ceea lume
-care au fost de la inceputul omenirif pänä a-
e,uma. Acel care este deja inspirat sau care
crede cä are la dispositia sa un suflet bun,
poate sä introducd o parte sau totalitatea a-
cestui suflet intr'un alt individ sau intr'un o-
biect oare-care, stifländ asupra acestuia -de
cdte-va ori in Or, suflarea ffind considerdtd
cd este Insu sufletul, sau macar conducetorul
eel mai sigur al sufletului. Aceastä credintä
a flicut ca suflarea sä fie admisä ca o forma-
litate trebuincioasd, la facerea exorcismelor 0
bine-cuventärilor sau sfintirilor practicate in
toate religiunile, la facerea botezului cre$ini-
lor, asupra cdrora preotul sufld sfäntul duh
-dupd ce le-a curätit trupul cu apd, etc.
In rezumat perioda feti0smului este caracte-
rizatä prin credinta ca lumea este locuitä, de
nenum'ërate suPte aproape tot una de puternice, care
www.digibuc.ro
 45

insufletesc toate corpurile 0 care sunt causa a

tot ce se intampla 0 ce se face. Aceste suflete,
abstractiune facënd de acele ale oamenilor in
viatd, sunt, pe la sfir0tu1 acestei periode,
considerate ca provenind de la. oameni deja
morti ; ele sunt muritoare, tk.desc in aceea0
lume cu oamenil in viatd, 0 sunt concurentill
0 du§manif acestora. Omul in viatit luptA prin
diferite mijloace pentru existenta sa contra
sufletelor ; 0 aceasta luptA, sub toate formele
sale, constitue cultul religios in intaia sa fazh.
Nu este, deci, in aceastä periodd nici nemurirea
sufletului, nici raja, nici iad, nici Dumnezeu
in intelesul religiunilor ulterioare.

SECTIUNEA. II.

Perioda idolotriei.

In intdia peciodA a ideilor metafisice su-

fletele mortilor sunt toate independente 0 de
putere aproape egalg, pentrucd 0 oamenii la
inceput, nefiind constituiti in societdte cu gra-
duri ierarchice, sunt toti independenti 0 aproape
egali in puterea de a se inriuri unul pe altul.
Dar aceasta situatiune se schimbii, cu cat se
desv61e0e in om instinctul sociabilittitii care nu e
decgt o modalitate a instictului de conservare.
Desele lupte intre triburi silesc pe aceste ca
sä- 0 aleaga capi care sa-i conducit la luptd.
InsA o bund conducere din partea capilor
cere numai decht o spunere complectd din
www.digibuc.ro
 16

partea trupelor de luptatori. Aceastä trebuint&

simtitA din ce in ce mai mult, i frequenta cea
mare a luptelor primitive, deprinde pe luptatori
la o spunere din ce in ce mai complecta cAträ
capii lor, 0 totodata, necesiteaza permanenta
acestora. Capul unui trib mic devine apoi prin
cucerire capul a mai multor triburi care dau
naqtere unui singur popor, in care indivizii
din tribul biruitor sunt stapäni 0 cei din tri-
burile biruite robi. Capul unui popor mic
devine, la randul s6u, prin cucerire, capul, mai
multor popoare mici care constituese un singur
popor mare compus mai adese din atAte caste
sau mdcar clase ierachice de indivzi cAte po-
poare constituente sunt. Cu chipul acesta a-
jungem treptat pätqt la constituirea de re-
gaturl puternice, in care poporul a ajuns
prin educatiunea resboinicti din trecut Ora
la supunerea cea mai complecta. can't rege.
Se intelege cä trecerea de la triburile- primi-
tive pän6, la aceste regaturl s'a fäcut pe ne-
simtite in curgerea a mai multor mil de ani,
0 di tot a§a de pe nesimtite au crescut 0
deosebirile de grad ierarchic intre indivizi. Se
intelege asemine c6, conceptiunea despre spi-
rite, despre distinctiunea 0 erarchia lor, s'a
modificat tyeptat 0 paralel cu conceptiunea
despre oamenl in tot timpul acestei transitiunt
Dar fiird, a mai insista asupra acestor modificArf
treptate pe care upr 0 le poate inchipul ci-
neva, sä venim de-a dreptul la epoca constitu-
iiil celor intai regaturl marl.

www.digibuc.ro
 4.7

-Un mare erou, care prin cucerire une§te

sub stäpanirea sa milioane de oameni, de care
poate dispune dupd capriciul seu, este consi-
derat a fi singur mai tare cleat toti ace§tia
la -an loc, sau prin puterea extraordinard a
mu§chilor sei, sau prin ajutorul ce-i dau spiri-
tele nevezute,- asupra cdrora el are o putere
misterioasä. Cdnd eroul moare, sufletul seu
este prin analogie nu numai mai puternic
dedit toate sufletele la, un loc ale supu§ilor
sei morti, dar Inca le are §i pe aceste la or-
dinele sale. Acest suflet este ceea ce se nu-
me§te un zeu, §i. temerea ce inspira este in
raport cu puterea ce i se atribue.
Fiind cd, pe la epoca aceasta legdturile de
familie sunt ajunse la un grad relativ mare de
desvoltare, fiul eroului este considerat el are
in cdt-va la dispositiunea sa puterea nevezutd
a pärintelui sett mort, de cdträ care na ince-
teazit de a fi iubit 0. protejat. Astfel ffind,
fiul eroului devine rege in locul pdrintelui
seu, nu in puterea dreptului de mo§tenire care
nu exista dried la aceastä epocd, dar pentrucd
din toti indivizii poporului el dispune de cea
mai mare putere vezutd, sau nevezutd §i. ins-
pird cea mai mare fried ; de acea el este in
timpul vietii temut §i. adorat aproape ca §i
sufletul pärintelui seu, §i. apoi dupa moarte
este §i el pe deplin zeificat. Cu chipul acesta
zeii se succedeazd din tatä in fiu, flind unul
dupe altul zeifleati §i. inspiränd. din ce in ce
mai multa temere. Este de observat cd temerea

www.digibuc.ro
 48

de regi. care la inceput este cauza zeificarii lor,

este mai pe urma la randul sèu marita, prin cre-
dinta ca regii sunt fii de zei. Cand un popor
se amestica cu un altul in urma unei cuceriri
sau a unei simple migratiunl, el nu parase§te
zeil sei propril, ci pe langa ace§tia mai adao-
ge §i pe acei ai poporului celuilalt; caei, chiar
daca resultatul unui Tesboia dovede§te c zeii
unui popor sunt poate mai slabf deck ai ce-
luilai t popor, aceasta nu impedeca ca ei sa fie
mult mai tari deck oamenil in viata, i prin
urmare foarte tematI de ace§tia. Multimea re-
gilor zeificati de un singur popor, §i impru
mutul de zei ce-§i fac popoarele ce se intal-
nesc, fac, pe deoparte, ca zeil sa se numere
cu sutele i cu miile la acela§ popor, i pe de
alta parte ca aceia§i zei sa fie cate-odatit ad-
mi§1 de toate popoarele ce vin in contact. Pe
länga regi care devin zei de intaiul rang, toti
oamenii insemnati precum generalif, preotif,
legislatorif, vrajitoril vestiti, capèta dupa, moarte
un rang insemnat in lumea nevezuta §i devin
astfel semi-zei.
Inca din perioda feti§ismului este admis ca
sufietele mortilor se intrupeaza obicinuit in
fiintele §i lucrurile lumil vCzute. Zeif §i semi-
zeil nu fac esceptie la regula insa ei se in-
trupeaza in lucruri potrivite cu rangul §i pu-
terea bor. A§a parintele regelui domnitor, sau
cate-odata eroul care a fundat dinstia domni-
toare, este intrupat in soare ; de aceea regele
actual este considerat a fi fiul soarelui; §i pre-
www.digibuc.ro
 49

cum soarele domneste prin inriurirea sa asu-

pra atmosferei 0 a suprafetei peimêntului, tot
astfel zeal respectiv domneste asupra tuturor
spiritelor ce se afla in atmosfera i deasupra
panntului. Up alt zeu este intrupat in ocean
si are la ordinele sale toate sufletele ce lout-
ese bau rateicesc prin ocean ; uu altul insufle-
teste o padure sau un munte i porunceste la
toate sufletele _ordinare intrupate in lucrurile
ce se afla in padure sau in munte; i asa mai
departe. Cu cliipul acesta stapanirea lurnii este
impartita intre nenumèratl zei i semi-zei de
diferite graduri de putere si mai mult sau
mai putin independenti.
Credintele proprii acestei periode sunt ada-
ose la acele ale periodei fetisismului care sunt
conservate A,nce in intregime ; atat numai ca
temerea i atentiunea omuloi unt arum in-
dreptate mai al sama din partea zeilor si a
semi-zeilor ; fiindct acestia sunt acuma -cea
mai inalta cauzei, a lucrurilor. Lupta omului
contra acestol a ee face, gait de cateva smcdifl-
can si perfectionarl potrivite eu noua situatiune,
prin aceleasi mijloace ca i lupta contra su-
fletelor ordinare de mortl.
In timpul. constituirif celor intai popoare
barbare- este obiceit ca, individul ce moare se
ingroapa in casa in care o trait. Tot astfel
se urmeaz i cu regit FilM ins& ea sufletul
mortului viziteaza foarte des casa in care a
trait trupul si mai cu Emmet mormêntul in care
Conta, Metafsia. 4

www.digibuc.ro
 50

zace cadavrul, de aceea i sufletul regelui este

presupus a vine des prin foasta sa locuinM
in care i se aflit i Mormêntul. Pentru a-1 face
si mai mult sti, vie and este chemat, se pune
pe mormênt chipul regelui fticut de peatrit
sau lemn, in care suidetul se intrupeaza and
este invocat. Acest chip este ceea ce se nu-
me_W un idol. 'Barbara care au nevoe sA, se
roage sau. aduca jertfe sufletului regal vin
in pelerinagiii la locuinta acestuia iinde ei
sunt siguri sä-1 gaseasa. Cu chipul acesta
casa in care a trait si a murit regele devine
templu, mormêntul lui de vine altar, dignitarh
sau servitoril lui favoritl devin ingrijitoril
preotif templului ; eara repetirea pentru adu-
cere aminte a ceremoniei funebre a regelui
dtt nastere la ceremonia religioasi obicInuitä
ce se oficiazà, ifl. templu. Toate aceste se fac
pentru toti mortil zefficati, i astfel templurile
ajung a se numèra cu sutele i miile ca si
zeil i semi-zeD pentru care sunt fiteute.
Preotil sunt cei intai vräjitoil, ftirmêaton
desantatori ai poporului, pentru ca ei, prin
intimitatea lor cu zeil, cunosc mai bine deat
ori cine dorinp, i vointa acestora, i stiu prin
ce mijloace se poate ctipeta favoarea bor. Func-
tiunea principala a preoOlor consista in a in-
griji ca idolii sg, aibit totdeauna de mtincat,
de beut, i toate cele trebuincioase vietil tru-
pesti cu imbelsugare ; de aceea ei spun cre-
dinciosilor ce sa adua si cat sti aducit la tern-
plu pentru a imptIca mânia zeilor. Fiinda la
www.digibuc.ro
 51

inceput ospÖtul favorit 0 de rigoare al vite-

jilor este facut din carnea dusmanilor lor in-
vinst ; de aceea 0 zeilor, care sunt vitejit vi-
tejilor, li se jertfesc oament din care preotil
pregatesc ospetul cel mai favorit al zeior. Se
zice ca pe camd s'a descoperit America preotif
templelor din Mecsico sacrificatt pentru acest
scop papa la 20,000 de oameni pe an. Mind-
eh zeir stint presupusi cif au acelea§1 placer],
ca 0 °amen% de aceea, child inceteaza cu to-
tul antropofagia, nu se mai sacrifica zeilor de-
cat vitei, miei, porumbl, etc... Atat oamenii
cat si animalele aduse spre sacrificiu sunt in-
junghiate 0 fripte de preotl pe altar. Este a-
deverat ea, fripturile aceste tot preotil le ma-
nanca. ; ins& ei pretind ea mananca numai
partea materialä a fripturilor care a remas de
la masa idolului, dupa ce acesta a mancat par-
tea spirituala a lor, adich sulletele fiintelor sa-
crificate. Tot astfel se folosese preotit de par-
tea materiala a b6uturilor ];i a banilor adt0
idolului ca ofrande. Ffinclea zeit sunt presupust
eit au 0 trebuintl sexuale,de aceea se sacri-
fica lor la temple virginitatea fetelor celor mai
frumoase. Se intelege ca zeit se multamesc
numai cu partea spiritualä a lucrului, lasand
partea materiala pe sama preotilor. Cand mai
tärziu preotii inceteaza in religiunile ulterioare
de a inlocul pe zei in partea materiala a tu-
turor lucrurilor, ofrandele de valoare aduse
zeilor servesc in parte si pentru. intretinerea
saracilor ; eara fecioarele sacrificate pentru
www.digibuc.ro
 52

plitcerile sexuale ale zeilor devin simplu ves-

tale sau calugarite. Din aceste fecioare se nasc
obicmuit in periodele urmatoure flif de zeu.
D. H. Spencer precum §i alti invètati sustin
ca credinta in zei §i cultul lor sunt nascute
din cultal stramo§ilor. Aceasta nu este adev6-
rat deck in parte. Se §tie cit inainte de cons--
tituirea regaturilor fie care trib recunoa§te in
genere un stritmo§ comun, din cauzã di mai
fie care trib este compus din scoboritoril unui
singur mu. Daca la moartea acestui stritmo§
s'a crezut c6, sufletul seu s'a intrupat de e-
xemplu intr'un urs, se transmite la scoboritorI
credinta cA, ei se trag dintr'un ora-urs, §i chiar
se crede mai tdrziu ca ei sunt creati de un
urs-animal. ,Sunt §i astilzi chiar multe triburi
sèlbatece care cred cet stramo§ul lor este un
urs, sau un lup sau alt animal ; §i indivizil
aceluia§ trib, mai cu sama dacti, nn sunt an-
tropofagi, se feresc in genere de a marica carne
din aniraalul respectiv, de teama, ca sit nu
mantince din strämo§ul lor ; dar aici se mill--
gineste tot respectul pentru acesta. Stramo§ul
este in adevër recunoscut ca creator ; dar fi-
indca la inceput nu exista drept de proprie-
tate, §i fiindca staptinirea asupra unui lucru
nu este al acelui ce l'a fäcut, ci al celui mai
tare ; de aceea stápánirea asupra tribului o
are in viatá §i dupg, moarte eroul devenit re-
ge, chiar ctind este recunoscut ca, acest erou
se scoboarl din acela§ strämo§ comun. 0 pro-
ba indirecta despre aceasta o avem in fabula
www.digibuc.ro
 53

zeilor la Greci si Romani. Jupiter este zeul

suprem care impartWe stapAnirea lumil cu
fraPi Béi, Neptun §i. Pluton, dand oare-care
putere asupra lumii §i. fillor séi. AcWi_ zei pu-
nênd stWinire pe lume prin puterea lor sunt
singuri temi41 §i adorgi de oameni, in timp
ce Uranus-, care e stramopl tuturor zeilor, nu
se bucurh, de nici un cult din partea oameni-
lor, fiindat nu are nici o putere asupra lumii,
desi este creatorul ei. Este de observat ase-
mine et mai tarziu, and monotei§til atribuise
unui singur Dumnezeu §i. creatiunea §i stapa-
nirea lumii, acel Dumnezeu este o transforma-
tune a celui mai puternic din zeii politeWilor,
precum ar fi Jupiter.
Adevératul cult al stramo§ilor nu existA de-
cat atunci cand legaturile de famine sunt foarte
strInse ; §i aceasta nu se intampla cleat cand
regatele sunt formate ; fliindeä coheziunea fa-
miliei merge la inceput paralel cu coheziunea
statului. La inceput desi pärintele poate sa
dispue cu dreptul fortei de copii séi mici; insä
nu mai poate avé nici o stäpanire asupra lor,
indatä ce acetia au Opittat cu versta puterea
trebuincioasä pentru a SE apara chiar contra
pärintelui lor ; afara de aceasta chiar stapAni-
rea asupra copiilor mid poate fi disputata de
un altul mai tare decät pärintele acestora.
Mai tärziu insä, and societatea este solid cons-
tituitä §i crind se paste ideea dreptului de
proprietate, pärintele capätä asupra copiilor
sei un drept absolut, care dureaza cat O. viata
www.digibuc.ro
 54

acestora si care este garantat de societate, adi-

c a. de moravurile formate prin ideea dreptului
de proprietate si mai tarziu de legl. Fiul, de-
prinzêndu-se a ved6 totdeauna in Orin tele
sèu nu numai un protector binevoitor, dar si
un stapan absolut, care poate ori acrid sä-1
nimiceasek are o temere adanca de dênsul,
care nu inceteaza cu moartea acestuia, de
vreme ce sufletul omului continua dupa moarte
rz..latiunile sale cu cei vit Aceasta credinta a dat
nastere la cultul zeilur de casit care era in
floare la Gred si la Romani. Insa, aceasta cre-
dinta, dupa toate probabilitatile, e formata in
urma credintei in zeil superiori care au aparut
odatä cu cei intai eroi inaintea constituiril
familiei.
In rezumat, perioda idolatriei este caracte-
rizata prin credinta ca sufietele mortilor se
deosebesc prin putere 0 rang ierarchic intoc-
mai ca si oamenil in viata, care sunt deja
constituitl in societatl vaste 0 organizate.
Sufletele cele mai puternice sunt zei, 0 nume-
rul acestora merge creseAnd ca si numèrul
oamenilor mari ce mor. Insa aceste suflete
continua Inca de a fi muritoare ca si sufletele
ordinare.

www.digibuc.ro
 SECTIUNEA ilL

Terioda Politeismutui.

Templurile Bunt la inceput casele in care

au locuit i s'aix inmormêntat regil 0. in care
locuese sufletele lor zeificate. Ou progresul ar-
chitecturei casele regale i prin urm are tem-
plurile devin din ce in ce mai solide §i mai
trainice. lnsâ, cand omul incepe a observa c.
acela§ idol continua a face ininunt prin preo-
ii in acela§ templu in timpul mai multor
general% Virg, ca templul sit dee semne de ruin&
idolul semne de slitbiciune, atunci el incepe
a crede et zeal respectiv trebue sit fie nemu-
ritor. Nemurirea atribuitit mai intiti zeilor mai
puternicl, adicit regilor zeificalt, este acordata
treptat zeilor de toate gradele. Zeit superiori
devenili nemuritorf nu se mai schimbd, 0 nu-
mèrul lor nu. mai cre§te caci, stitpitnirea lu-
mei intregl fiincl impitrtitit intre dên§ii i ei
existand totdeauna, ort ce nou venit nu ar
mai 00 ce sit stitpaneascit. Pentru ratiunt a-
naloage zeii inferiort care ocupA toate func-
tinnile din imparitliile zeilor superiori nu se
mai schimbit nici ei, indata ce devin nemuri-
tori. Din acest moment nici regii,
oament marl nu mai devin zei propriu zisi.
De aici in colo regii incep a fi favoritil
representanlit zeilor pe pamênt. La inceput
regele, scoborindu-se in adevër dintr'un rege
zeificat, se considera a fi scoboritorul unui.

www.digibuc.ro
 lì6

zeu care odatd a luat trup de ora pentru a

inveta pe oamenï diferite arte i a fonda un
regat puternic pe care apoi, dupa, intoarcerea
sa la cer, l'a lasat motenire copiilor ce a M-
cut pe pdmênt cu o frumoasä muritoare. Cate-
odata regele este fructul amoralui dintie ma-
ma sa 0 un zeu atras nurnai pentru nn mo-
mer t de gratiile ace0ia. Indeobte fiii pamên-
te§ti ai zeilor sunt gratificatï cu nemurirea.
Insfir0t, ori-care ar fi originea regelni, el este
favoritul zeilor de la care a primit regatul
in deplina proprietate, §i el este representan-
tul 0 organul prin care zeii vorbese poporu-
lui. Regele este de fapt eel intai preot al zei-
lor cu care sta chiar la convorbire cateva
ciasuri ale zilei. Pentru intelegered limbei
zeilor, cu care std la sfat i de la care se
inspirit, regele se ajuta de interpretr, &lie&
de preotiI prop riu ziO. ai zeilor. Preoth fiind
deci formulatorh dorintei zeilor 0 ai vointei
regelui, impartesc de fapt cu acesta puterea
regald, dach regele insu0 nu este preot ; 0
astfel guvernul regatului este in ori-ce caz
teocratic pur. Toate legile fiind Mcute de rep.
O. preoti sunt considerate a fi expresiunea vo-
hrtei zeilor. 4a dar autoritatea guvernantilor
0 legile lor sunt sanctionate prin mania zei-
lor care e gata sa mid, asupra neascultatorilor.
Oamenit care au ranguri mari sociale nu.
mai sunt in genere zeificati, dar totu0 ei sunt
considerati a fi din o rasa de fiinti care se
apropie mai mult de zei decdt de oamenii or-
www.digibuc.ro
 51

dinari creacea ei nu se confunda cu acestia

nici thiar dupa. moarte. Pentru a da statis-
factiune acestei idei se crede c viata sociald
de pe pam6nt se continua intocmai dincolo de
mormënt ; asa ea cine e rege aici remane rege
dincolo de mormént, cme e sclav remane
sclav, si asa mai departe. Flind insa cä locul
pe care se afla omul in viata este ocupat de
acesta, si nu mai poate cuprinde nenurnera-
tele rPgaturi de morti care se inmultesc la
-fie-care generatiune ce moare, deaceea se cre-
de ca este o alta regiune foarte frumoasa
intinsa, unde numai sufletele mortilor se pot
duce pen tru a continua viata de pe pament.
Acea regiune se crede la inceput a fi o con -
tinuare a fetei pamentultú in partea despre
rasarit, din cauza ca popoarele pastreaza o
amintire vaga despre regiuni deosebite din-
spre rasarit, pe care le-au parasit prin emi-
gratiune, toatP migratiunile facÖndu-se indeob-
ste de la 'Akita la apus. Regiunea in care
locuesc mortii nu se deosebeste la inceput de
acea in care traesc cei vii cleat pria aceea
ca, aeolo se afla cu mai milk& imbelsugare
toate cele trebuincioase vietii, precum vanat,
fructe, etc. Credinta in continuarea vietii pe
cealalta lume este atat de puternica la bar-
bari, ineat abia se poate compara cu credinta
respectiva a crestinior de astazi. Astfel in
Japonia, si India, zice sir Lubbock, se fac ia
toate zilele imprumuturi de bani, cu conditie
.ca sa, se plateasca pe cea lume. Tribunalele
www.digibuc.ro
engleze din India au constatat un fapt foarte
curios : o femee betritna, find pradata de cinci
franci de catra un individ care indatit dupa
aceea a murit, a ri gat pe fiul seu ca sit o
cu un topor, pentru ca sh se poatit duce
degraba pe ceea lume, st prinda hopil inainte
de a se ascunde çi sä-1 dee pe mama judeca-
torilor deacolo. In regatul Dahomei din Af-
rical zice acela autor regele chiamä din cand
in ciind eke un sol caruia êi dit poruncit st
se ducit pe ceea lume s spunit regelui care
murit cutare noutate de pe lumea aceasta ;
dupa aceea omoara solul pentru ca sufie-
tuL seu sit poata pleca unde e trimis. Cand
regele din Dahomei moare, numeroasele sale
prietenii, slugile sale se grämädesc care
de care sii fie mai intai ingropat de viu ala-
ture cu regele pentru a-1 servi cel in-MI i ai
cdpata favorul pe ceea lume.Cu toate aceste
sufletele nu au Inca pe aceea lume viaTa vecl-
nicA. Inca din periodele anterioare se admite
ca, afara de oare-care escepthini, sufletul unui
individ triteste dupa moarte atata timp cat
exista cadavrul seu, sau macar o parte din
acest cadavru ; i ca acest suflet poate. fi ucis
chiar de la inceput pun arderea sau friincarea
cadavrului. Se pare ca aceasta credinta a
determinat pe Egipteni ca sti momifice ca-
davrele oamenilor 0 sit le pue la Joe de
siguranta, pentru ca aceste sit existe indefinit,.
si tot atät sit traeascit i sufletele respective
pe ceea lume. Egiptenti au momificat asemine

www.digibuc.ro
 59

cadavre de animale, intre care se afla mai cu

sama serpl si crocodilï. E probabil ca Egiptenii
au momifiicat pe acele animate care in viata
erau presupuse ca sunt intruparea unor sufiete
de oameni mortï, a caror cadavre nu fusesera
ingropate si se perduserit. Tot acestor credinte
cred cit se datoreste si ingrijirea cea mare cu
care s'art conservat la toate popoarele vechï,
sau cadavrele intregi ale oamenilor sau cenusa
lor, aceasta fiind consideratit ca esenta ca-
davrelor, in morminte solid cladite. Fiindcit
cadavrul lasat in voea lui sau chiar pregatit
in ori-ce alt chip se descompune si dispare
curind, deaceea toate popoarele politeiste
adopteazit pentru asigurarea vietif sfillaelor
sau sistemul egiptean de a momifica cadavrele,
sau acela de a le arde si a conserva cenusa
kr. Insa conservarea indefinita, a cadavrelor
ajunge a face sit se creadit cd suftetele tutu-
ror mortilor sunt nemuritoare, dupa cum exis-
tenta indefinitit a templelor si a idolilor ajun -
sese mai inainte a suggera credinta in nemu-
rirea zeflor.
Sufletele mortilor locuind acum in ceea 1u-
me nu se mai arata pe pamênt cleat in ca-
zurl cu totul esceptionale. Insa, in pesterl, in
ruine, in prapastil, in hulboane, etc. se afia
Inca in permanenta duhuri, care nu lasa oca-
sia de a sparia pe oamenf si de a le face rëu..
ACeste duhurT trebue M. fie si ele nemuritoare,
de oare-ce se afia totdeauna la postul bor.
Pentru a concilia presenta permanentit pe pa-

www.digibuc.ro
 60

mênt a acestor duhuri cu sederea permanenta

a sufletelor mortilor in ceea lume, se admite
ca cele d'intiti, care odata fusese considerate
ca suflete de mortl, sunt de o naturit deose-
bita de a celor din urma.' Cu chipu acesta
ajunge a se forma in aceasta periodd trei fe-
lurI de fiinti spirituale i nemuritoare,
duhmile si sufletele oamenilor. Citt despre vi-
smi, umbre i imaginl reflectate a carora falsa
interpretare do alta data este adevêrata gene-
ratoare a tuturor acestor fiuifli inchipuite, ele
incep acum, dupa ce si-au implinit rolul, a fi
altfel interpretate umbrele i imaginile reflec-
tate de corpurile lucil incep a fi recunoscute
ca simple efecte a luminir ; eara visurile incep
a fi considerate ca prevestirl simbolice date
oamenilor de zei sau -de alte spirite; de aceea
interpretarea visurilor devine o arta pentru
prezicerea viitorului ; i prin visurile oameni-
-lor marl se fac chiar cate-odata adeverate re-
volutiuni asupra adevarurilor religioase.

Pe la sfirsitul periodei politeismului sfera

de cugetare a ornului se largeste foarte mult
in urma progresului intelectual al acestuia ;
ceea ce insemneaza ca marginile lumit reale
cunoscute in intinderea spatiului, timpulni si
a materiei, sunt impinse foarte departe de
catra cunostintele experirnentale castigate de
orn, i ca astfel i marginile lumil inchipuite
pot fi impinse i mai departe de puterea lui
www.digibuc.ro
 61

imaginativa ; cad., contrar opiniunilor admise,

puterea imaginativA nu poate niciodatA ajun-
ge cu creatiunile sale decat, ca sa zic a§a,
cati-va pasi mai -departe de marginile la care
au ajuns cuno§tintele experimentale. Eata a-
cum in ce fel a inriurit largirea sferei de cu
getare asupra ideilor politeiste.
Fie-care popor avend zeii séi, i toate po-
poarele find la inceput mid l aproape egale
in putere, se crede -ea zeii tuturor popoarelor
1§1 impart cam deopotrivit stapanirea lumii
nevèzute dar când un popot devine foarte
mare si domina pe celelalte, sau cand un
popor mare ocupa o intreaga, regiune inchisA
cu margini natu-rale care 11 impedeca de a
cunoaste prin contact puterea tot atilt de
mare a altor popoare, atunci acest popor
crede câ zeii sei sunt cei mai puternici
din toti, ca ei sunt adevèrati stapani ai lumei
intregi, i c zeil celorlalte popoare nu sunt
poate deck piste subaltern1 insubordinatl ai
celor d'intai. Mai tarziu. dupa ce se admite
ca aceiasi zei superiori stapanesc toata lumea,
incepe a se crede et% zeil diferitY ai popoarelor
vecine deopotrh puternice, care vin in cc.n-
tact nu pot fi deck tot acei zei sub nurne di-
ferite. Aceasta a provocat paralelismul si a-
poi contopirea zeilor de la toate pnpoarele an-
tice de pe marginea mitrei mediterane pe tim-
pul Grecilor si al Romanilor. Astfel, cu toata,
deosebirea de origine, s'au unificat Kronos al
Grecilor cu Saturnus al Romanilor, Zeus al
www.digibuc.ro
 62

celor cu. Jupiter al celor din urma,

asa mai departe. Insä, fiindca legenda
rui zen este in realitate biografia denaturata
a regelui sau eroului respectiv care a fost
zeificat perioda idolatriei, i fiindca legen-
dele zeilor de la diferite popoare nu se potri-
ve,c, deaceea prin unificarea zeilor acestor po-
poare legenda aceluias zeu se infatiseaza cu
mai multe variante ; sau daca nu are variante
atunci e plina de absurditati, fiindca este un
amalgam inform de mai multe legende con-
tradictorii.
Aceiasi zei fiind odata stapanI pe intleaga
lume, puterea lor se mai mareste Inca, cu cat
lumea cunoscutä devine mai mare. Insä, cu-
no,otintele geografice pro-gresive largesc impa.
ratia zeilor pe pament, cunostintele astrono-
mice imping departe astrele, i zeit a caror
locuinta obicinuita era mai itainte pe verful
until munte, de unde se putea face numai un
pas pana la stele, acum se asaza in cer toc-
mai dincolo de stelele cele indepartate. Pentru
ca sit poata ei veghia tocmai de acolo asupra
intregei lor imperatii si a se scobori la nevoe
intr'o clip& pe parnant, ei sunt inchipuiti, ca
sä zic asa, mai aeriani, mai invizibili, mai su-
pranaturall decat inainte. Zen' se intrunesc in
timpul de repaos in olimpul lor din cer, dar
fiecare din ei a-Ond stapanirea unei parti din
natura sau conducerea unui fel de fenomene
in natura, se duce regulat la postul söu. Ast-
fel Apolon face in fie care zi calkoria sa o-
www.digibuc.ro
 63

bidnuitti ca carul i call s8i de foc pentru a

lumina 0 incalz1 lumea, Jupiter se ingrije0e
de ploae pentru, fertilitatea pamêntului, etc.
In inttale faze ale politeismului idoliI au fi-
gura omeneasca combinata cu acea a vre-unui
animal, sau chiar a vre-unui lucru neinsufle-
Astfel la Egipteni, Osiris are obicinnit tru-
pul de orn §i capul de bou ; Hor trupul de
orn i capul de soim sau viceversa ; Isis tru.-
bul i capul de femee purtênd insa pe cap
coarne sau un disc representând luna. Cam
in felul acesta sunt facu0 totT idolif la Egip-
tea la AsirienI, la Fenicieni, ect. Este de ob-
servat inset ea to0 acWi. idoll pot avè si nu-
mai figura de our sau numai acea de animal.
Eattt cum cred eu cA, se pot esplica toate a-
ceste : am vêzut c Inca din periods feti0s-
mului sufletul unui om mort putea fi Visit
intr'un animal sari in alt lucru in care se in-
trupase singur, sau putea fi silit prin evoca0m-
ne sa se intrupeze in bucata de lemn sau pea-
tra ,are sam6nh la chip cu omul mort respec-
tiv, Am vëzut apoi di in perioda idolatriei
sufletal regelui zeificat, de§i putea fi aciorat
in vre-un animal viu in care se intrupase
provisor, dar nu putea fi gAsit eu siguranO,
si la ori ce moment dealt in idolul de peatra
sau de lemn care il atragea cu asemenarea
sa. Acest idol insâ, avea totdeauna figara de
orn, fiindcd numai astfeI putea sdrnêna cu re
gele zeificat care in privinta asemantirei cel
putin era considerat a fi tot orn. La incepu-
www.digibuc.ro
 61

tul periodei politeismalui zeil devenind nemu-

ritori si de natura eu total deosebita, de a o-
mului, se crede ca ei, existand de mai nainte,
numai cat s'au scoborit pe pamênt, i atunci
au luat provizor figura omeneasca, intocmai
precurn au luat dupa aceea i figuM de
sau de alt lucru. Toate figurile sub care
s'a arëtat un zeu la oameni fiind deopotrivA
provisoril, toate trebue sa, aiba aceeasl virtute
de a-1 atrage. De aceea este indiferent daca
idolul reproduce chipul omenese sau chipul
animalic al zeului. Insa pentru ca acesta sa
fie atras cu indoite puterl, idolul este fácut
asa ca st aiba, deodata toate figurile sub cm e
zeul s'a arètat oamenilor. Cu chinul acesta
dolii 11101I struo0 cu figura jurnètate omeneasca,
jamittate anirnalica. nu sunt decal expresiunea
resultatul unei ghibacii rafinate a omului
fata cu zeil set Aceasta, interpretare este con-
firmata prin aceea ca, idolul nu reproduce
niciodata, figura altui animal sau lucru, decat
al aceluia in. care zeul, dupa spunerea legen-
dei sale, s'a intrupat odata. Astfel Osiris, Hor
si Iris pot fi representatl cu figurile zise mai
sus, pentruca, dupa spuSa legendei, eel d'intai
s'a intrupat dupl ce a murit ca -om in bou,
cel de al doilea in soim i cea de-a treia in
vac i apoi in lunit. Dacit mi zeu s'a intru-
pat succesiv in mai multe fiintï sau lucrurl,
idolul po:te reproduce deodata, figurile tuturor
acestora. Interpretarea de mai sus mai este
onfirmata de imprejurarea ea acelas zeu nu
www.digibuc.ro
 63

este totdeauna representat prin aceea0 combi-

natie de figurl, ceea ce ar trebul sA, fie dacg,
in adevër idolul ar representa chipul obicinuit
al zetilui, vi 1m ar fl numai un instrument
perfectionat pentru a atrage pe acesta. Astfel,
Hor este representat sau cu figura omeneasat,
sau cu figurii, de rim, sau eu trupul de om
0 capul de oim, sau cu trupul de oirn 0
capul de om
In fazele mai inaintate ale politeismulm, cand
omul ajur.ge la oare-care grad de desvoltare-
a sentimentelor sale estetice 0 cand i0 face
o idee mai inalta 0 de natura sa proprie 0
de aceea a zeilor, el crede cO, acWia, de0 au
avut 0 au puterea sit se imbrace cu ori-ce fi-
gura din lume, totu0 figura lor obicinuita, 0
de predilectiune nu poate fi decat acea ome-
neascit, ca una ce este cea mai frumoasA. I-
dolit deci, pentru a k trage pe zei, trebue sh re-
producit chipul obicinuit, adidi, omenese al a-
cestoraq 0 cu cilt ei vor sa,mëna mai muh cu
zeil, ea atAt êi vor atrage mai puternic. A:-
ceasta din urmit credintri, nu a fost din cele
cam a contribuit mai putin la inflorirea artelor
plastice la Greci 0 Romani. Fiindca feno-
menele naturil sunt conduse de zei, acWia stint
inchipuiti de ordinar in actiune, fie care
savënd firest pe litnga figura de ora calitatile
0 accesoriile acele care II fac mai propriu
pentru conducerea fenomenelor cu care este
inktrcinat. Astfel, Apolon care lumineazet, in-
Conta Metafisica. 5

www.digibuc.ro
 66

cdlze§te §i invesele§te lumea, este frumos, ra-

dios §i chlëtore§te cu cai §i car de foc i Mars,
care inspird curaj luptdtorilor, este el insu0
bray, §i apoi este inarmat pentru a le putea
da ajutor efectiv la trebuintd '; Minerva, spre
a putea inspira oamenilor intelepciune, este ea
insd§i inteleapttt, serioasd §i severd ; Venus are
tocmai.lcalitAtile pe care trebue sg, le comu-
nice femeilor pentru a atrage la dènsele pe
barbati 0 a asigura perpetuarea speciei ; 0
a§a mai departe cu toti zeh. Aceste forme
particulare atribuite zeilor prin necesitatea
bunei conduceri a fenomenelor naturei au
servit 0 ele incdtva a modifica pe ici pe co-
lea legendele zeilor, 0 a le face sd contind 0
mai multe contraziceri 0 absurditdti decat i-
nainte. Din toate aeeste resultä cd e falsit o-
piniunea acelora care cred cd zeh anticittith
clasice erau numai ni§te personificdri a fortelor
naturei, §i cd figurile sub care erau represeniati
erati numai ni§te figuri alegorice, pe care vulgul
le-a luat drept realitAti. Nu din personificdri §i a-
legoril s'au ndscut zeii antici; ci ei au degenerat
treptat de atuncl si pdnd in zilele noastre in simple
personificdri de a fortelor naturale 0 in ale-
goril. Ba -chiar cred, cd alegoriile intrebuin-
tate astäzi, prin aceea chiar cd contin totde-
auna figuri omene§ti, nici nu au alth origine
decdt credintele politeiste, 0 cd, in lipsa aces-
tora, ele nici nu ar fi rost inventate de om.
Omul a putut desigur, din cele intdi timpuri,
sa deosebeasca placutul de nepldeut, fericirea
www.digibuc.ro
 61

de nenorocire, binele de reu. El a fost ase-

mine din cele intäi timpuri determinat de e-
goismul curat sau de simpatie si antipatie a
face altuia bine sau feu. Dar el n'a simtit
decat foarte tdrzia trebuinta curat morald de
a se feri sa factt reu altuia 0 de a-i face nu-
mai bine. A trebuit pentru aceasta ea ideea
binelui sti, se uneascd cu acea a datoriei. Insd
aceasta din urrat idee s'a format 0 s'a des-
voltat la inceput independent de cea d'intal.
Sentimentul datoriei isi trage originea din sen-
timentul temeriI care silqte pe omul primitiv
a face acte de propitiare pen tru a evita md-
nia §i a cd§tiga favoarea acelor care pot sM
faca reu. Omul primitiv se simte deci indato-
Tit prin frica pedepsei ce-1 weaptd, a face tot
aceea ce face pldcere zeilor, regilor. 0 in unele
cazuri semenior sei, fdra a se ingriji de binele
sau reul ce ar putea rezulta din aceasta pen-
tru un altul. Cand mai tdrzin, in perioda ido-
latriei si mai cu sama in a politeismului, pu-
terea zeilor se intinde pretutindene §i aceea
a omului nu insemneazd mai nimica, toate
regulele de purtare in societate stint Conside-
rate a fi espresiunea vointei zeilor , de oare-ce
legile sunt acute si moravurie consfintite de
aceia chiar care sunt in comunicare directa, cu
zeif §i se inspird de la dênsii. Vointa zeilor
regulamentand purtarea omului sub toate pri-
vintele, morala, in intelesul cel mai lara al
cuventului, cu notiunile de dreptate, de crato-
Tie, de responsabilitate, de merit, se confundd
www.digibuc.ro
 68

cu ascultarea de poruncile zeilor , ceea ce in-

semneaza cit toate aceste notiunl n'au fost
niciodata inainte deosebite, 0 nu sunt Inca la.
aPeasta epoca diferentiate in capul omului.
De alta parte, cu cat instinctul de conservare
sociala se desvalWe, regulele de purtare, con-
servand caracterul lor religios, obliga din ce
in ce mai mult pe indivig a-0 face bine u-
nul altuia 0 a se ajuta la nevoe. Cu chipul
acesta, binele, carP n'avea inainte nirnica a
face cu morala, incepe a fi object al datoriei,
0 tin& a deveni -obiectul exclusiv al acesteia,
0 prin urmare si al moralei. Dar, cu cat bi-
nele ca§tiga, teren, ca obiect al moralei, cu a-
tat zeil, de la care emana Inca toate regulele
de conduita, sunt considerati a fi binevoitorl
si genero0 , caci ei trebue sa, fie buni §i iu-
bitorl de bine, de oare-ce poruncesc oamenilor
sail faca bine unul altuia. Cu chipul acesta,
pe cand zeii sunt considerati a fi din ce in
ce mai marl si mai puternicY, ei stmt. pe de
OM parte, socotitI din ce in ce mai bunI pen-
tru oamenl. ZeiI mai sunt 0 dreptI, de care-
ce ei retrzplatesc cu bine faptele bune, adica
ascultarea poruncilor lor, 0 cu reu faptele
rele, adica nesupunerea catra dên0i. Fiind
insa ca aceasta respMtire nu se intëmplá de
fapt in totdeauna aici pe pamênt, ea se con-
tinua si se complecteaza in lumea mortilor.
Sfera de cugetare a omului fiind acum foarte
largita, si imaginatia lui trebuind acum sa
ample 0 spatiurile ce se afla sub pamênt, s'a
www.digibuc.ro
 69

asezat in aceste spatiuri lumea mortilor, care

este impartita in doua regiuni, una destinata
pentru locuinta sufletelor celor drepg, si alta
pentru cei nedrepg condemnati a fi pedepsiti.
Pe cand zeil superiori incep a fi considerag
ea buni din cauza legilor umanitare ce se fac
in numele lor, duhurile cele mici, care cutrie-
ra lumea noaptea, continua a -fi. esential Mu-
tacioase, din cauzit ca in numele lor nu s'a
facut 4iciodata ceva bun pentru orn in genere.
Din contra, pe MO rèutagle ce fac din pro-
pria lor inigativa, aceste duhurf se pun la
dispositia tuturor acelor care vor sa &eh reu
altora, si mai cu sama la dispositia vrajitori-
lor si farmecatorilor. Deosebirea spiritelor in
bune si rele care in aceasta perioda abia in-
eepe a se forma, creste treptat Si ajunge sa
le foarte mare si de foarte mare importanta
in perioda monoteismului.
Toçi oamenil, pana si regil, trebuind sa
asculte de poruncile zeilor, sunt impartig in
ascultatorï si neascultätori ai acelor porunci,
adica in drepg si nedrepg, si apoi sunt tri-
mist dupa faptele lor in campiile elizeane,
cum se zice la Roma, sau in Tartar. Aceasta
impartire este eel intai pas facut- spre egali-
tatea oamenior. Este adevêrat a la inceput
fie-care se duce pe ceea lume cu rangul si
-puterea te-a avut pe pamênt , dar si deosebi-
rile de rang si putere scad treptat pe ceea
lume, ell cat moralitatea face progres, aceasta
tinzênd a devenl caracterul esential si esclusiv
de distinctiune al www.digibuc.ro
oamenilor.
 70

Mic§urarea acestor deosebiri precum 0 di-

ferentiarea dreptiflui de cAtrA religiune au
fost favorisate la citte-va popoare politeiste
prin imprejurAri cu totul esceptionale. DacA
G-recif si Romanif, cand au perdut din ocau-
za oare-care -vechile lor dinastii regale, ar fi
fost cuceriti de regi stritini si puternici, ace's-
lia, ca scoboritori 0 favoriti ai zeilor dupä,
credintele de atunci, ar fi continuat a legifera
singuri 0 a mentine credinta di regulele de
purtare in societate nu pot fi facute cleat de
zei prin intermediarul representantilor bor. lnsA
Grecii si Romanil, in lipsit de scoboritorl din
zel, aleg ca sefi politici scoboritori din oa-
meni. Acestl sefi, fiind alesi pentru -un timp
determinat, dupa care ei redevin simpli ceta-
teni, nu pot fi_ considerati ea de natura, deo-
sebita de aceea a concetatenilor lor; cu Mat
mai mult ca timpul zeifiarii sefilor este tre-
cut de mult, 0 lumea are deja zeil set adicti
stApaniI sa fixati. Prin astfel de constituire
a autoriatii sociale -se micsureazA deosebirea
enorma ce exista mai inainte pe lumea aceasta
si pe cealalt a. intre sal popoarelor si ceilalg
indivizI. Pe de alta parte, actele de autori-
tate si legile care reguleaza interesele cet4te-
nilor fae6ndu-se de acestia sau de mandataril
lor, o Mare parte din regulele de purtare in
societate sunt scoase de sub autoritatea zeilor;
si astfel incepe a se face deosebirea intre drept
si morala religioasit. Este adevèrat ca, chiar
la Greci 0 la Romani legile si actele publice
www.digibuc.ro
 71

se fac sub inriurirea religiunh poate mai

mult decat se crede ; cä la facerea lor se con-
sulta auguriI si oraculil, si se invoaca zeil
pentrt a inspira pe cei care legifereaza sau
comanda ; dar nu este mai putin adevèrat câ,
aceasta slabit participare a zeilor la regularea
intereselor cetatenilor nu poate impedica forma-
rea si consolidarea treptata a credintil ca, sod e-
tatea poate fi condusamacat in parte si de vointa
cetâtenilor independentâ de acea a zeilor. E
probabil ca progresul acestei credinte a fost
si el una din cauzele ireligiositatil la care au
ajuns Grecil si Romanii in timpurile lor din
urma.Toate aceste progrese sunt intárziate
in Wile monarchice stâpânite de dinastil
vechi nationale scoboritoare din zeil nationalf,
sau de din astiT straine venite in urma cuceri-
Tibor si pe care imaginatia popoarelor le pune
pe aceea0 linie, in privinta originei, cu vechile
dinastii nationale. Dar si in aceste WI mo-
monarchil, care la inceput sunt din sânge dum-
nezeesc, devin in periodele urmátoare simpli
oamenl favoriti ai lui Dumnezeu, apoi repre-
sentantil acestuia pe pámênt, adicá saverani
cu dreptul divin, si in sfirsit mandatarf ai
poporului, precum fusese sea republicelor
antice Inca din timpul politeizmului. Acest
progres se face treptat, cu cat capátá lárgime
0 coesistenta ideile de autonomia omului in
raport cu divinitatea si de egalitatea oameni-
lor intre dènsii. ,
In resumat, ceea ce caracteriseaza' perioda
www.digibuc.ro
 72

politeismului este ; cd toate spiritele, adica zeiI,

duhurile si sufletele oamenilor, sunt nemuri-
toare ; cd numörul zeilor, devenitI acum mai
puternicI si mai bine-voitori decitt inainte,
este limitat , 0 cd morala propriu zisti, incepe
a se desvolta ca element constitutiv al reli-
giel, fdrá a putea incd fi deosebitd de aceasta,
si avönd drept sanctiune pedepsele si resplit-
tirile din lumea aceasta si din cealaltd.
SECTIUNEA Iv.
Perioda Monoteismulai

In perioda fetisismului omul, neputênd Ana

percepe mai nici o legatura intre lucrurile
particulare din lume, crede cd fie-care din
aceste are un suflet propriu cuvointa neatörnatd.
In perioda urmátoare, cdnd inteligenta sa are
o mai mare putere de analisare si de gene-
ralisare, el gOseste cd lucrurile particulare se
impártesc fireste in grupuri, si cd toate acele
care constituesc un singur grup sunt legate
intre dinsele, sau prin o soartá comunit, sau
prin o miscare comund, intocmai ca si cum
ele ar fi conduse de un singur suflet. Astfel
de grupurl sunt respectiv formate de toate
lucrurile ce se aft, pe un munte, de toate a-
cele ce coustituesc o padure, de toate care se
Old intr'un lac sau intr'o mare, etc. Fiincicd,
lucrurile care constituesc un grup nu-si perd
particularitatea lor, deacea omul crede O. su-
www.digibuc.ro
 73

fletele acestor lucruri, perde individu-

alitatea lor, asculta, de un suflet mai mare ;
ntomai precurn oamenil ce constituesc un
trib sau un popor, farA a perde intreaga lor
libertate de vointA, sunt condu0 de vointa u-
nui singur qef. Cu ehipul acesta se admite
ca. un singur suflet domne peste toate acele
care se alb, intr'o pitdure, ca. un altul stApA--
nWe peste toate acele care se gäsesc intr'un
lac, 0 a§a mai departe. Am vèzut prin ce a-
nalogie ajunge omul sä creadä cä sufletul ce
domne§te peste mai multe altele este acel al
unui sef omenese ce a murit, i ea sufletele
intrupate in lucrurile particulare stint acele
ale oamenilor ordinari morti. In perioda
politeismului, puterea de analisare 0 de-
generalisare a omului fiind mai mare dectit
inainte, se gäse§te di mai multe grupuri de
lucruri particulare sunt legate intre dënsele
astfel inat form eaztt un singur grup mai
mare, care pare a fi condus de o singura vo-
inta ; 1 cu chipul acesta se admite ch este
un singur zeu care domne§te peste intpaga
atmosferit, un altul peste toate märile, un
altul peste toatä suprafata pamëntului 0 a-
qa mai departe. Insfir0t, in perioda mo-
noteismului, omul, ajungènd la un mare grad
de desvoltare intelectuald, descopere ca lumea
intreaga formeaza un tot armonic, in care fie-
care parte existä 0 se mira in corelatiune
cu celelalte parti ; i pentru a esplica aceasta
unitate de directiune el este nevoit a admite
www.digibuc.ro
 li
ea' lumea intreaga este condusa de vointa u-
nui singur zeu. .Aceasta credinta se formeaza
fire§te treptat. Astfel, se admite la inceput ca
in conducerea himii prevaleaza vointa unuia
singur din zeiI admi§l de politeWi, fait ca
restul zeilor sa pearda cu. totul stapanirea a-
supra partilor respective din lume ; intocrnai
precum in conducerea unui stat cu organisare
feodala prevaleaza vointa regelui, fara ca seg-
nioril vasalI sa pearda cu totul dreptul de a
dispune de provinciile lor respective. Dar mai
tarziu, lumea fiind conceputa ca o unitate din
ce in ce mai strInsit, 0 atentiunea omului fi-
ind atrasa din ce in ce mai mult de zeul prin-
cipal 0 mai putin de ceilalti zei, puterea ce
se atribue celui d'intei crete treptat, pana ab-
soarbe pe aceea a celorlalti zei ; eara acWia
se scoboara treptat din rangul 0 puterea lor,
pana ajung simpli angeri, adica simpli agenti
sau servitori ai stapanului suprem ; intocmai
precum segnioril feodall ajung ea timpul a
perde cu totul dreptul de a dispune de pro-
vincile lor, 0 devin simpli servitori privilegiati
ai regelui. In aceasta d'intai faza a mono-
teismului, impératia lui Dumnezea samèna cu
o monarchie organizata omeneasca, In care
regele are nevoe, pentru indeplinirea vointelor
lui, de o suma de agenti subalterni de diferite
rangurI ierarchice.
Precum spiritele bune perd neatèrnarea lor
pentru a se pun& sub ascultarea unuia singur
din ele, a lui Dumnezeu, tot astfel spiritele
www.digibuc.ro
rele Bunt puse sub ordinele unui singur sef..
Printre aceste spirite se numërA i zeil la care
se inchina necredinciosiï, adica, acei ce nu cred
in religia monoteista din punctul de vedere
al cAreia se rationeazii, ; cAci, toti zeil care
cauta, a trece in ochil oamenilor de stapAnI ai
lumil fä,rä sà, fie, nu pot li decAt niste rebel!,
niste dusmani ai lui Dumnezeu eel adevèrat,
singurul stapiin al lumit
eful spiritelor bane, adica Dumnezeu, este
principiul binelui, pe cand seful spiritelor rele
este principiul rëului. Cel creaz1 lu-
mea si este isvorul fericiril, al luminiI, al vietil,
cu un cuvent a tot ce este frumos si bun pe-
lume ; pe cAnd cel de-al done distruge lucru-
rile bune si este isvorul nenorociril, al intune-
ricului, al mortil, si a tot ce este urit si rèu
pe lume. Omul este in demnat la fapte bun&
de cel d'intai, si este impins la fapte rële de
eel de-al done. Principiul binelui i acel al
rëului se luptA, astfel necontenit pe cAmpul lu-
mil exterioare i pe acel al constiintei omu-
lui ; dar, va veni un timp cand principiul bi-
nelui va fi pe deplin invingetor, i atunci lu-
mea va intra intr'o era, de fericire, care nu se
va mai sfirsl. Aceasta credintit optimistA se
bazeazá ant pe instinctul de conservare al o-
mului, din care se naste nadejdea intr'o feri-
cire veclnical cA,t i pe deprinderea, contrac-
tatd, incA din timpul idolatriei, de a considera
pe zeiI superior!, din care se naste principiul
binehn, cu mult mai puternieT decät duhurile
www.digibuc.ro
 76

midi, din care se nWe principiul réului.

Deosebirea radicala ce se face in aceasta
perioda intre spiritele bune i cAe rele este
determinata de progresul relativ mare, la care
au ajuns sentimentele morale ale omului. De
alta parte Dumnezeu, care a devenit atat de
bun pentru adoratoril sei, incepe a avé oare-
care buna-vointa i pentru cei care nu-1 ado-
reazd, ; cad, instinctul de conservare sociala al
omului incepe de asta data a da na§tere la
iubirea de omenire, i prin urmare, la regule
de purtare bine-voitoare catra indivizif popoa-
relor straine insa aceste regule de purtare
ca §i toate celelalte fiind inspirate §i sanctlo-
na te de Dumnezeu, iubirea de tog oamenil
trebue sä fie imparta0td, 0 de Dumnezeu. SO,
se observe insa ca iubirea de omenire este a-
bia la inceputul desvoltaril sale ; §i de aceea
Dumnezeu, de0 nu este chiar dupaanul celor
care nu-1 adoreaza, este insd, deocamdata foarte
partinitor pentru adoratorii sei. Ideile i sen-
timentele umanitare insä vor priml deplina
lor desvoltare in fazele urmatoare ale mono-
teismului si in perioda panteismului. Tot in-
birea de umanitate indeamna pe credincios1 a
convertì la adevèrata religie pe necredincio0,
care intrand odata pe calea adevêrului, sunt
primitl de Dumnezeul ce1 adevêrat intocmai
ca niste cppil perdut1 i regäsitt Asa dar re-
ligiile monoteiste, in loc de a fi curat -Ratio-
nale si esclusiviste ca religiile idolatrice
politeiste, se adreseaza la omenirea intreagd ;
www.digibuc.ro
 '7 7

ceea ce sta in armonie cu ideea unui singur

Dumnezen, stapan peste intreaga lume. Pro-
gresul moralitatil introduce in cultul divinitao-
til ca cel intai mijloc de propitiare, facerea.
de bine atra aproapele, curatenia inimei §i. hip-
ta contra patimilor rele atitate- de duhurile
rele , pe eand sacrificille, care erau odata, cel
intai mijloc de- propitiare, perd importanta lor
treptat, papa njung sa tie nkte simple simbo-
lurY de iubire §i. spunere catra divinitate. In-
sfirOt,progresul moralitatii mai are de efct
cá pe ceea lume dispar ori ce alte deosebiri
intre oameni, afara de acele ce resulta din
meritul sau demeritul faptelor lor.
Monoteismul. precum este descris mai sus,
este realisat mai cu seama, in religiunea -per-
sana fondata, de Zoroastru, unde Agriman,.
principiul rèului, aproape contrabalauseaza pe-
Ormuzd, principiul binelui , apoi in religiunile
chineza, mahometana, evreeasca, §i crestina, in
care principiul binelui este infinit mai puter-
nic decal principiul rëului. Asupra acestor
doue din urma religiuni voiü face oare-care
reserve.
Judaismul judecat dupa cartile lui sfinte
are toate caracterele unei religiuni politeiste a-
fara de unitatea Dumnezeiril. i in adevër,
Dumnezeul Evreilor, facênd un pact cu Avram,
Isaac §i. Jacob in favoarea numai a scoboritoillor
acestora, este, intocmai ea §i zeil politektior,
un Dumnezeu national, care dikmanWe pe
toate natiile afará de rasa evreeasca, pentra.
www.digibuc.ro
 '78

-care pastreaza toate favorurile sale, un Dum-

nezeu care, departe de a ordona propagarea
judaismului la alte natiunY, nu acorda mai
nici o favoare strainului importun care adop-
teaza aceastä religiune, pentru ratiunea ca a-
-cest Dumnezeu nu iube§te pe acel ce umhlä
pe calea adevërului §i a virtuth aratate de
Adênsul, ci pe acel care este din sangele lui
Israel. Ceea ce caracteriseaza mai cu seama,
pe acest Dumnezeu national este ca el fags-
due$e sa supue intr'o zi toata lumea sub do-
minatiunea rasei evree$i ce va remanè tot
esclusivista §i in capul careia se va OA a-
tunci Mesia cel a$eptat. Aceasta conceptiune
strimba a caracterului moral al Durrnezeului
evreesc- --este desigur consecinta putinei des-
-voltar1 a sentimentelor umanitare ale Evreilor ;
judaismul va fi desigur reformat sau a-
bandonat in ziva in care evreii vor simti in
realitate dragostea de omenire pe care este
bazat principiul social numit «fraternitatea tu-
turor oamenilor. Evreil practicand o morala
ingust i totodata avênd o conceptiulie me-
tafisicA inalta despre causa lumiï, adica _con-
-ceptiunea unui singur Dumnezeu, par a devia
-de la legea empirica constatata in istoria ce-
lorlalte popoore, in virtutea careia progresul
ideilor i simtimintelor morale merge alature
treptat cu progresul ideilor metafisice. Cu
toate aceste se poate ca evreii sit nu &al es-
ceptiune la regula ; se poate ca conceptiunea
ior metafisica sa nu fie in principiu ap, de i.
www.digibuc.ro
 -19

naltd pecht se pare ; cu. un cuvênt, se poate

ca Dumnezeul lor unic sä nu fie generalizarea
zeilor multipli din perioda politeismului (gene-
ralisare care ar implica o desvoltare intelec-
tuald normala i o ind4are treptata 4 efectiva
a ideilor metafisice), ci sa fie un zeu particu-
lar ales din mai multi zei ai unei religii poli-
teiste. Eatä consideratiunile care vin iu ,spri-
jinirea acestei ipoteze : Cel mai vechiu fapt
sigur ce se stie din istoria Evreilor este cd ei
au fAcut odatd parte, ca rastt i clasä distinc-
ta, din popula0a Egiptului. In aceastä calita-
te, i in starea lor de eultur6 in care erau
inferiori Egiptenilor, Evreil nu erau cleat cel
mult- politeistI ca i Egiptenil. Se stie insa ca
la politeistf fie-care oras, fie-care breasla de
meseriasj i cate-odata fie-care clasä a socie-
tatil. se pune sub protectiunea mai speciala a
unui singur zeu, fara ca aceasta sa implice
necunoasterea autoritdtii celorlalti precum la
crestinf se obicmueste a se alege ea patron
special un sfênt oare-care. Evreh, constituind
o clas-d care-care foarte deosebitd in mijlocul
populatiei Egiptului, au putut i ei avò ca
patron special pe unul din numerosil zei e-
gipteni, sub protecOa caruia au emigrat din
Egipet, 4 in numele caruia Moisi a legiferat:
Evreiï s'au putut alipi cu atat mai tare si
mai esclusiv de acest singur zeu, cu cat ei
erau mai cu succes persecutati de Egipteni,
cu cat prin urmare toff eeilalti zei parti-
neau pe acest persecutori. Nenorocirele de
www.digibuc.ro
 80

tot felul, O. mai cu sama starea de robie la.

sträinl in cate-va randurï i persecutiunile ne-
contenite suferite de evrei in decurgerea vea-
curilor urmatoare au avut asemine de efect.
alipirea lor mai strinsit catra Dumnezeul lor..
Dar de cate orl au avut parte de lini4te
de bunul trait, Evreii au fost totdeauna
inaintea imprastierii lor prin lume, a a-
dopta cu gramada zeil popoarelor vecine po-
liteiste, -tocmai pentruca inteligenta lor nu se
ridicase efectiv pant la conceptiunea adevêra-
tului monoteism. De la impra§tierea lor prin
lume Out astazI, nenorocirile lcr care êi a-
lipeatt catra Dumnezeul lor de-o parte,
contactul lor cu popoare monoteiste de aka,.
parte, i-au impedecat de a deveni franc poli-
tei§tf, cu atat mai mult cä ei, neaflAndu-se in
situaOunea primitiva, in care alte popoare an
creat politeismul, nu puteau crea de la dên0i
aiÇI zei noi. Cu chipul acesta, prin efectul u-
nei deprinderl intelectuale contractate in de-
curgerea multor veacuri §i favorizatt, de o o-
prire a desvoltarh sentimentelor morale, s'a,
cristalisat la Evrei un monoteism nominal pa"
generis. E probabil insa ea, un progres oare-
care tot s'a fficut, ca Evreit de astazi au con-
ceptiune de Dumnezeul lor ceva mai inaltt,
decat aceea ce resulta din cArtile lor sfinte,
§i et, prin progresul ce vor face in viitor in
sentimentele umanitare, vor fi §i ei condusi la
conceptiunea celui mai inalt monoteism.
Pe cand judaismul este, ca st zic ava, un
monoteism nominal, avènd aproape toate ca-
www.digibuc.ro
 81

racterele politeistnului, crestinismul, judecat du-

cartile lui sfinte (afara de veclaiu,1 teta-
ment)- este un monoteism nominal avènd mat
toate caracterele panteismului. Reservitndu-mo
a reveni asupra crestinismului in sectiunea ur-
matoare, voiu semnala alai principiile pe care re-
ligia crestinilor le are In comun ca panteismul,
prin care se deosebeste de celelalte religiI mo
noteiste. Mai intai morala crestinismului este
mai umanitara cleat a celorlalt1 rnonoteistl,
de oare-ce ea ccmanda iubirea de aproapele
Mr& deosebire de nationalitate si de religiune.
Apoi Dumnezeul crestinflor ca i acel al pan-
teistilor este prelvt:ndene pregnt 0 a toateftiutor;
astfel cä nu numai faptele cele-ascunse ale o-
mului, dar i gandurile lui sunt cu siguranta
cunoscute de Dumnezeu i resplatite Sau pe--
depsite dupa meritul sau demeritul lor; pe cand
Dumnezeul celorlalti monoteisti si in special al
Evreilor, fiind mai antropomorf deck ace] al
crestinilor, desi poate prin invizibilitatea
BA se afle fatä la toate faptele pe care omul
cauta BA le ascundit de fata lui, dar in reali-
tate el-poate sa nu se afle fata la a faptä da-
ta ; i desi atentiunea lui este atrasá de ruga-
ciunile sau blilstemele fäcute cu larmät, si in.
genere de toate manifestkile exterioare ale
omului, dar el nu cunoaste cu siguranta in-
tentiunile ascunse ale aceStuia, cand ele nu se
tradeazá nicl macar prin expresiunea figurei.
De aceea simulatlunea, minciuna, fitgaduintele
Conta, Motafisidi. 6
www.digibuc.ro
minciunoase pot fi intrebuintate pana, la oare-
care. pullet fata, cu Dumnezeul monotei0i1or
necreOni, i deaceea morala acestora reco-
mandA aproape numai faptele bune ce se pot
vedè i cunoaste pe cand morala crWina
pretuWe mai mult curatenia inimei, bunele
intentiunl §i faptele bune ascunse ce se pot
face mai cu sama de pustnicil care traesc de-
parte de privirea oamenilor. Se intelege cä
aici e vorba de acea iiperioritate a crWinis-
mului asupra celorlalte religil monoteiste care
iesulta din invätemintele cartilor sfinte res-
pective, 0 din aplicarea generala a acestor in-
Tataminte in decursul iveacurilor de catril cre-
dincio01 respectivi, WA a tiné sama de pur-
tarea i credintele particulare ale cutarui
individ sau ale cutdrei secte, precum 0 de
abaterile momentane a colectivitätilor de cre-
dincio0 de la preceptele religiunilor lor res-
pective.
In resurnat, ofdinea suitoare in care se pot
anOra cele patru religil principale monoteiste
de mai sus este urmatoarea: judaismul, care e
cel mai aproape de politeism, religia veche
persana care represinta tipul monoteismului
in primele sale faze, islamismul, i apoi cre-
tinismul care se apropie mai mult de Ranteism.
In fazdle ulterioare ale monoteismului la care
nu au. ajuns anca nictrirI masa poporului, dar
in care a intrat filosofil popoarelor mono-
teiste, unificarea divinita0 face treptat progres
pand la punctul cand dispar tot felul de an-
www.digibuc.ro
 83

geri si demoni, O. nu mai remäne pe lume

decat doué feluri de spirite radical deosebite:
Dumnezeu si sufletele oamenilor. Pe la inee-
put se admise ea Dumnezeu creatorul lumil
este in fie-care moment arbitrul absolut al ei;
dar mai tärziu, cand se observa permanenta
legilor naturei, se admite ca Dumnezeu, cand
creat lumea, a stabilit odata pentru totdea-
ulna normele, dupa care el o va guverna. Su-
fletele oamenilor, desi atarnate de Dumnezeu,
au o sfera proprie de actiune ; i desi
nu sunt farit inceput ea Dumnezeu, dar sunt
ca dênsul nemuritoare. Insa ideea despre fe-
lul viejj viitoare devine din ce in ce mai va-
gA, i credinta in nernurirea sufletului slabete
treptat. Morala ea si conceptitmen despre lu-
me sunt Ia aceasta epoca mai inalte pentruca
sfera de cugetare a omului este mai larga
decat inainte.
SECTIUNEA V.
Perioda Punteismului.

Cu toata inteligenta si puterea sa nemargi-

nita, Dumnezeul monoteistilor este tot asa de
antropomorf ca i zeli po1iteitilor, ca Si or ce
spirit creat de imaginatia ornului in periodele
precedente. El are o figura omeneasca margi-
nita in spatiu, locueste de preferenta intr'un
anume loe asemine marginit, stapaneste lumea
.ca pe un object exterior siesI, i realiseaza
voinp sa in privinta ei prin aceea c toate

www.digibuc.ro
 8i

elementele naturei se supun la poruncile sale

intocmai ca niste agent," supusl ai sei. El sa-
mënA, prin urmare cu nu rege pelmêntesc care
este in toate deosebit i despitrtit de supusil
pe care-i stápAneste, 0 a cärui putere consista,
mai rat lt in ascultarea acestor supusl de or-
dinele sale. Intr'un cuvênt Dumnczeul mono-
teistilor este in afarA, de lume i lumea in a-
fará de dênsul. AceastA conceptOne a dumne-
zeiril se schimba in perioda pattteismului din
cauza cá omul, avênd acum o sferd de cuge-
tare mai largá decilt in toate timpurile trecu-
te, incepe ail face o idee mai lamurita, pe
cat aceasta este cut putinta, despre infinitatea
timpului, a spatiului si a materiei respAnditä.
in aceasta. Universul Hind acum conceput ca»
un tot ce e intiude pang, la nesfirsit, este ca
neputintit de a imagina pentru Dumnezeu un
loc in afarit de univers. De alta parte, regu-
laritatea si concordanta fenomenelor naturale
suggerand ideea cá universul este un organism
material, in care toate miscarile au o unitate
de directiune intocmai ca miscarile unui trup
omenesc, i Dumnczeu fiind causa tuturor
miscarilor din univers, intocmai precum sufie-
tul unul om este causa miscarior trupului
set], se admite cá universul este un trup ma-
terial nesfirSit in spatiu i timp, earl Dumne-
zeu este 'sufietul acestui trup. Cum cA, toate
miscarile trupului omenesc. sunt causate de
Buffet, aceasta resulta din aceea car ele ince-
teazit complect, caud omul moare, adicá atunci
www.digibuc.ro
 85

c And sufletul acestuia se desparte cu totul de

trup. Dar substanta sufletului omenesa, chiar
.daea, ar avé cettrul activitätii sale in cutare
sau cutare parte a trupului, trebue set fie res-
-panditet petn6 in cele mai mkt' petrticele ale
acestuia , de oare ce mirarea organiat se ob-
servit in toate aceste peirticele. Tot astfel 0
trupul universal trebue sa fie pettruns in toate
petrtile lut- de substanta sufletului universal ;
cu deosebire cit universul fiind nesfir0t 0 cen-
trul sèu neaflandu-se Mc:lief sau mai bine zis
aflAndu-se in tot locul, sufletul universului se
afIl-deopotriva, respandit 0 cu deopotrivet pu-
tere in fie care pärticica ,.i in fie care punct
Al universului. Fitcênd Inca un pas pe calea
generilizAril ajungera la conceptiunea ref, Dum-
nezeu este o fiintit complectit cu trup 0 suflet,
,ce constitue toatA existenfa pAnei, la nesfir0t.
In aceste conditiunl Dunmezeu este fetra in-
ceput 0 sfir0t, nesfir0t de mare i pretutin-
<Ilene present-, nesfir0t de inteli_qent 0 a toate
§tiutor, nesfir0t de puternic §i a toate-fetcètor,
eau mat bine zicênd a toate-schimbator, de
.oare-ce in existenta universalit nu se pot face
decat schimbtlri. Din calitettile ce se esclud o-
mul atribue lui Durnnezeu numai pe acele pe
'care el insu0 le itibe0e ; 0 astfel Dumnezert
este conceput ca fiind nesfir0t de bun de just,
e frumos, ete ; pe cAnd tot ce este rêtr, ne-
drept, urlt pe jume este accidental, trecëtor 0
destinat d- face pe orn stt aprecieze mai bine
-perfectiunea divina, cettrit care el trebue 0,
www.digibuc.ro
 86

omenesc, facênd parte din u-

fivers, este o particica din Dumnezeu
dualizatä pentru un scurt timp cand el se
naste, o pArticica, preexistenta din trupul
sufletul lui Dumnezeu incepe a trill deosebit
pe contul sen propriu ; (and el moare, truput
sen se recufunda in trupul nesfir0t a liii Dum-
nezeu din care se despartrse, i sufletul sett e
recontopeste cu sufletul nesfirsit a lui
nezeu din care pureesese. Ap, dar, trupul
sufietul omului sunt in esen(a lor MIA inceput
0 MIA sfir0t ca i trupul i sufietul lui Dum-
nezeu din care fac parte. Singurul lucru ac-
cidental §i trecetor este starea de individuali-
sare a omului numai din aceasta stare re-
sulth ea partï componente relele viei1 cme-
nest, precum durerea, nedreptatea, uriciunea,.
ignoranta, etc.., care sunt ca §i viata indivi-
duala accldentale í treceteare. Cu alte cu-
vinte, rivta individuala este rrul insvfi, de care
omul lan poate scapa definitiv decat reconto-
pindu-se prin moarte cu Dumnezeu Cal e ege
nele ínsu.i. Omul insa poate chiar, in timpuI
vietif individuale, sä se apropie incatva de
perfecfiunea divina prin practicarea continua
a virtutil (ceea ce-1 face sa, devie din ce irt
ce mai bun), i prin cultarea neintrerupta a
stiintelor i artelor (ceea ce-1 face sa mearga.
din ce in ce mai nanit spre cunoWerea ade-
verului i gustarea frumosului). Dar pedeca
cea mat mare ce intimpina omul pe .0,ceasta
cnle a progresulni este ehiar trupul sOt. ci
www.digibuc.ro
 87

trebuintele lui materiale de tot

momentul, cu poftele lui cele grosolane, care
toate la un loc opresc sufletul din sborul
séu ea i cum l'ar tiné inchis inteo cus-
di. De aceea, combaterea tuturor poftelor
slabiciunilor trupest1, subjugarea trupului
la inaltele cerintl sufletesti, i la nevoe chiar
mortificarea lui, sunt cel mai sigur mijloc de
a facilita apropierea de perfectiunea divina,
si constituesc cea irtai datorie a omului.
Mai tarziu, cand se face Inca un pa% pe ca-
lea generalisariT, Dumnezeu, in care se cu-
prinde toata existenta, este conceput ca fiind
constituit din o singura substanta. Nu se mai
admite un trup i un sullet universal, o sub-
stanta materiala i una spirituala nu se ad-
mite deck o singura substanta universala care
se poate manifesta sub diferite -forme, si mai
cu sama sub forma de materie si sub acea
de spirit. Aceasta substanta este fara ia-'
cedut si fait, sfirsit : ceea ce se numeste
creatiune sau peire a lumil nu pot fi dealt
modificarl in dispositiunea substantei univer-
sale. Pentru a da o idee Rimuritei- de aceste
lucruri, filosofii panteismului Indian fac corn-
paratiunea urmatoare: Brahm (Dumnezeul u-
niversal) inainte de ce numim noi creatiunea
lumii este ea o bucata de stofit inväliltucita
ce s'a desvalatucit, si care cand-va se va putè

www.digibuc.ro
 88

eards invëlittucl intr'un fel sau intr'altul. )

Tot aceastA comparatiune ar putè servl pentru
a arèta cum tot aceeasi substanta poate sa se
presinte in acelas limp sub diferite forme,
and este perceputA en ajutorul diferitelor fa-
cultAtl sensitive sau inteleetuale ale ornului,
sau cAnd este privitA sub diferite aspecturi.
Mai tArziu, ednd conceptiunea despre univers
se unified si mai mult, se admite cit desi sub-
stanta universald poate sit se manifeste sub
diferite . forme; insA ea nu poate sä aibd de-
cdt, o singurd forma esenliald ; si dacd este
vorba sd alegern irtre forma numitA spirit si
acea numitA materie, -sd ne pronuntdm pentru
cea d'intAi ca una ce este mai probabild ; de
oare-ce numai prin spirit, prin inteligentd,
noi insine o putem eunoaste. Cu alte cuvinte
substanta universalA este numai spirit, eard
materia nu este deck un aspect secundar si
.neesential al substantei spirituale. Mai nmlt
deck atAta : flinelcA ideea ce ne facem de ma-
terie este coDtradictorie cu ideea de absolut,
si ,fiindcA materia nu ne este cunoseutA cleat
.,
-prin perceptiune sensitivA care se contrazice
si se insald totdeauna, de aceea aspectul ma-
terial al lumiI nu poate fi decdt o ilusiune
trecétoare la care suntern supust ca la multe
alte rele in timpul cAt suntern individualizatt
1) V e7i in Revue Philosophique din 1 Tunie 1876 i win. arti-
colui d-nului P. Regnaud, Etudes de philosophie- indienne, din
care reesa cd pan`eismul indrin a trecut prin aceleasi grade de P-
vol uti un e prin care a trecu in ti atziu panteisnrul eursyean.
'
www.digibuc.ro
 89

_4a dar, materia nu exista de loc ; ci mintea

noastra creaza de a intregul imagial, pe care
le credem '-a, fi a unor corptirl numite materi-
ale ; sau in unele casurï mintea noastra im-
braca cu forme numite materiale niste lucruri
spirituale ce exista in realitate. Aceste idei
dau nastere mai tarziu la, diferite sisteme fi-
losofice idealiste.
Cel mai extras agant din aceste sisteme este
ideal smut subiectiv pur, dupti care nu exista
pe lume nimica alta in Mara de eul cu iluslunile
lui. Acest idealism nu este mai puOn un adevarat
pan teism ;caci, a zice ca pe lume nu exista
dectit eul care e de natura spirituala, este a
afirma ca, lumea reala intreaga nu consista decal
din o substanVi, spirituala universIlit. De acest
idealism inse putem sii, Onem sama, si -sa-1
consideram ca un accident in desvoltarea fi-
losofiei panteist e; cad el a fost impartasit de
foarte Tart indivizi, dintre care cea mai mare
parte. ea si cum ar fi revenit in sine dupti o
boala mentalii, s'au gräbit a retracta ceea ce
sustinuse mai inainte. Un alt idealism subiec-
tiv, mai pu/in consequent decrit eel de mai
.sus, -este acela dupa care in afara, de eu, mat
exista eurile celorlalp oameni §i Dumnezeu. In
sfirOt, dupa idealismul ra0onalist moderat, noi
nu putem cunoWe cu siguranta decat eut
.si impresiunile ce acesta primete de la lumea
exterioara ; cat despre aceasta lume, §tim nu-
mai atata cii ea exista, dar nu putem. sti ce
es te ea in sine, desi este foarte probabil ea ea

www.digibuc.ro
 90

sA fie tot de natura spiritualA ca i eul. Dar

idealismul cel mai respAndit si care, prin
urmare, poate fi privit ca o fazA normala a
panteismului, este acela dupA care atAt lumea
interioarA cat i cea exter:oarA sunt constituite
din o singurd substanta spirituala, too te fenome-
nele din lume fiind numai niste manifestatiuni
ale acesteia. Acest idealism este sustinut in
fond, 0 de acei care cred ca Schelling ca
si ùlealismul sunt Nentice in gaairea
absoluta,» sau ea Hegel. cA (lumea exterwara este
ideea care in libertatea sa absoluta de a se Wart-
a (sit a fard din sine insust,» sau ca Schopenhauer
si Hartman cA voinia diva unul, sau a inconei-
entail) dupa altul este principial constituent at
lame(' intregt. D
DpsfAsurarea istoricA descrisA pAnA aici in a-
ceastd sectiune represintA in träsAturi largl twat&
evolu'iunea ideilor metafisice din Europa de-
la veacul de mijloc pAnA in zilele noastre
Filosofia scolasticA din evul mediu, care la
inceput era incorporatA in teologia crestink.
s'a dispArtit treptat de aceasta pánA a devenit
cu totul neatAinatA. Continuatoril acestei filo-
soffl au purificat din ce in ce mai mult morm-
teismul pAnA la Descartes Leibnitz care
sunt representantil cei mai ilustri ai mono-
teismului in ultima lui fazA. InsA, deodatA ca
acesti filosofi, geniurI puternice ca Giordano.
Bruno si Spinoza s'au ridicat de la mono-
teismul pur la panteizm. Deaiel incolo toate
inteligentele marl si independebte Watt Merit
www.digibuc.ro
 91

decat st adopteze, s modifice, sä desvolteze

curentul panteistic al metafisicei astfel au
fost unul dupa altul la ordinea zilei sistemele
lui Locke, Berkeley, Hume, Kant, Finehte,.
Schelling, Hegel, Schopenhauer, Hartmann, etc.
Toti acestia, cu toate protestatiunile unora.
din tre dêiii, apartin panteismului.
Prin descrierea de mai sus a desfasurärit
ideilor metafisice am voit sa aritt mono-
teismul conduce in mod logic la panteism,,
ca de fapt asa s'a intamplat in istoria filo-
soflei din Europa. Cu, aceasta am volt sO, justific
pentru ce am pus perioda panteismului in or-
dine cronologica dupa perioda monoteismului..
Prin aceasta insa nu voiu sÊt sus-tin ca or ce
popor panteist trebue st fi trecut mai intì
prin perioda monoteismului. Dincontra, este
dovedit ca politeizmul Grecilor si al Romanilor
au. dat nastere la o filosofie panteista, panteis-
mul indian a esit deadreptul din politeizm,
Egiptul, care n'a apucat a esi ca totul
din politeism, avea o tendinta manifestA de a,.
merge pe calea Indiei. Se stie ea popoarele
panteiste care au trecut si acele care n'au,
trecut prin monoteism au avut de la inceput
in comun tendinta constanta de a generalisa
divinitile si a le reduce la unitate ; atdt-
ntmal ct cele d'intai, find predominate mai
mult dccat cele de-al doile de antropomorfism
au continuat cu reducerea numèrului zeilor-
pana au ajuns la until singur, desbraca
vi '.od.ata caracfei ul lor ern enecc i personal
www.digibuc.ro
pe cAnd popoarele cele de al doile, fiind in-
zestrate cu mai mult spirt filoofic, au inceput
Ancil de mult a generalisa divinitAtile, con-
topind ate mai multe in una singurd,
desbracildu-le treptat de caracterele persona-
MAO. Acest mod de a reduce numêrul zeilor
putem sd-1 numim mod panteistic.
Pentru a da o idee mai Mmuritä de acest
mod &I preRupunem cd, la o epocrt -data, a pe-
riodei politeismului, se crede cd, in fie-care
-corp ceresc si in fiie-care parte a cerului se
afld iutrupat cdte un zeu, adicä cate un su-
flet de a unui fost ora mare pe pamênt. Cand
-in urma progresului intelectual i tiintific
se descopere ea toate fenomenele cerestl
admosferice au o unitate de directiune, cd,
exemplu, corpurile cerestf se raised impre-
und, in aceeasi directie, cd aceleasf schimbärl
atmosferice schimbit pentru privirea omului
toatä fata cerului, etc ; cdnd zic, se descopere
aceasta, atunci s e admite cd tot ce se afid in
-cer si in atmosferd este condus de o singurd
vointd, de un singur zeulDacd acest zeu este
min fost rege prim6ntese re a murit, pe cänd
toate corpurile i pártile cerului aveau deja
zeit lor specialf, atuncf el, neavênd un corp
ceresc vacant ,. in care sá se intrupeze, si tot-
°data find comandantul tuturor zeilor cerestI,
se incoi poreazd deodoatd, in toate corpurile si
pärtile cerului; astfel cá toate aceste find
insufletite i conduse de un singur suflet, ca
-cum ar fi un singur trup, vointa i prin ur-

www.digibuc.ro
 93

mare personalitatea celorMntl zei ceresti se,

contund& in vointa si persoana zeului superior.
Cu olte cuvinte cerul intreg are un singur
sufiet, zeul superior , si fie rare din zeil speciali
ceresti, ftird, a dispiirè chiar de la inceput,
éste considerat a fi o emanatiune speciaM 0
cAte-odatti, chiar o simpld manifestare special&
a zeului general. Mai tärziu insa zeil specialli
dispar cu totul, 0 atunci zeul general este
considerat a fi deopotriva, present si activ ill
toate partile cerului, intocmai precum sufietul
omului este respandit in toate pärtile trupului
seu.Daca nevoea de a recunoaste un zeu gc-
neral ceresc se simte in timpuri -cand nu se
mai zeifica regil pamêntest1, atunci se recu-
noaste ca sef suprem al cerului pe unul din
zeil intrupati dej a. in anumite corpuri cerestI.
In acest caz coptopirea zeilor -speciall in zeul
general este o consequent& mimai a confun
(Writ vointei lor cu vointa acestuia ; din care
causa omul nu poate de sigur recunoaste a
ceastä contopire decät in urma unei medita-
tiunI filosofice mai indelungate decat in casul
de mai nainte.Precum totl zeil inferiorI se
contopesc in cati-va zei superiori, ca zeul ce-
rului, zeul pamêMului, zeul oceanului, etc. ;
tot astfel acestia se contopesc in un singur
Dumnezeu universal, eand omul reeunoaste
armonia, concordanta, unitatea de plan §i de
directiune a tot ce exist& 0 ce se face in u-
niversul intreg. La rangul de Dumnezeu uni-
versal pste ridicat cel, mai puternic din zeiI
www.digibuc.ro
 94
f

.superiori, precum este Brqhma la Indieni, sau

se creaza ca la Egipteni. un Dumnezeu fdra
-nume din care se presupune ct emaneaza tcqi
vechif zei cu nume. De aici in colo zeii supe-
riori incep a fi numai niste manifestatiunl spe
ciale Dumnezeului universal ; i cu timpul
dispar cu totul, remanênd pe lume numai
Dumnezeul universal care umpie singur toate
spaprile í toate timpurile.
Se inIelege ct contopirea zeilor 5. face pe
nesimtite si treptat in curgerea unui foarte
lung timp. Aceasta se dovedeste intre altele
cu mitologia vechilor Egipteni. Acesta, in mai
tot timpul mririi lor, au continuat cu conto-
pirea zeilor fitra sa ajunga v.r'odata pana in
-capêt. Astfel, in tot timpul aeesta zeil Ammon,
Imhotep, Phtah, RA., Osiris, etc., au fost inde-
,abste recunoscut1 ca zPi ea totul deoseb4i
independent): until de altul, pana la asa grad
,ca fie-care nonatt a Ecriptulni recunostea ca
divinitate naionala sau localä numai pe unul
sau numai pe c4i-va din acestl zei, nerecu-
-noscênd de loc autoritatea ce1orlalt1. Cu toate
-aceste, unia din acesti zei se confundau pe
une locuri unul cu altult i atunci se dadea
indiferent pn mime sau un altul la fie-care
din zell confundap, sau chiar se dadea un
singur nume compus din toate numele br
particulare pentru a designa o singura divini-
tate in care in realitate acei zei se contopise-
ra. Astfel din Sevek i RA se facea un sinTEM
,Kzeu Sevek-RA; Phtah se confunda cu Sokari
www.digibuc.ro
 93

-,sub numele de Phtah-Sokari ; ;;i acesta im-

preuna cu Osiris constituia un singur zeu
<fhtah-Sokari-Osiris.» InsfWt, dupa opiniunea
Maspero, to0 zeh egipten1 nu erau pen-
tru filosotil timpului decal un singur Dumne-
zeu care prirnea nume deosebite dupa deose-
bitele atribuOuni. Astfel <Dumnezeu, cand da
6n4tere lucrurilor i aduce la lumina forta
4latenta a cauzelor ascunse, se numWe Amnion;
.«cand el este spiritul care rezuma in sine toate
4inte1igentele, se nume§te Imhotep ; cand este
icacel care face toate lucrurile cu arth i ade-
vér, s9,numWe Phlah ; í cand este Dumne-
«zeal cFel bun qi bine-Mcètor, se numWe
Cu toate aceste insa nici-odata religin-
nea oficiala a Egiptenilor n'a ajuns la con-
clusiuni franc §i definitiv panteiste.
Am zis ca din politeismul Grecilor §i al
Itomanilor s'a nascut o filosofie panteista.
in adevér idei panteiste erau acele profesate
Vezi Jaiublicus, de mysteriis, cital de G. Maspero in
eartea sa, flistoire aneenne, dm care inn luat informatiunile pri-
litoare id Egrateni, dan I rasa mitologiei acestora o interpre are cu
totui aim deck aced admisa de d. Maspero.Me indoesc insa
loarLe Inuit ca pasajul citat din Jamblicus expriind credinta vechi-
lor tiloson elp.eni, i nu mai degrabil credinta scoalei de Alean-
nria din care facea parte Jamblicus ce trala pe la inceputul vea-
craw al patrulea. E prohabil cif aceastä scoa a, care a ajuns la un
panteisni destut de pronuntat prin chiar electul evolutiunil idei.or
Lieja loarte inaintate a echilor Egipteni si a Grecilor, s'a cercat
sa incerpmeze din punctul seu de vedere mitologia vechilor Egip-
teni, precum s'a incercat sa dovedeasca in mitologia Greco-Boina-
littOn exis enta unei trinitay panteiste formate din Jupite, Pluton
Nepran. llealtinintre.e, pecatui de a atribut timpuritor trecute
'kite timpului present a Lost comis de inulte 'con,

www.digibuc.ro
 6

de scoala Eleatilor care nu acorda nici o cre-

zare sensurilor i experientei, reducênd tot u-
niversul la o fiintti iinic i immutabild ; acele
profesate de scoala Stoicilor, care, desi susti-
nea ct toate ideile noastre au originea lor in
sensurl (nihil est in in tellectu quin prius fue-
rit in seusu), totusl admitea ca cel inthi ade-
vet- existenta unei substante ignee universale
numita Dumnezeu, care e respitnditá pretutin-
dene i animeazit toate lucrurile, diriguind to-
tul prin providenta sa dupit legi rationale si
immutabile ; acele profesate de scoala lui Pla-
ton care nu aeorda existentA realit i hbsolutd
deck unor tipuri salt modelurl eterne numite
idei, care toate resideazá in Dumnezeu, acesta.
fiind substanta lor comunrt, ; acele profesate de
scoala neo-platonianá i mistica din Alexan-
dria, etc. Este adevérat cá acest panteism
nalt s'a format aproape fart', transitiuni din
politeismul national ; insá acest salt Se dato-
reste unor marl geniurI filosofice care ea toate
geniurile s'au inaltat dincolo de puterea de
pricepere a contimpuranilor lor si au anticipat
mult asupra viitorului ; i apoi acest panteism
nu s'a intins niciodatá dincolo de cercul res-
trins al filosofilor, acestia find consideratl
admiratI de concetittenil lor, nu pentru ade-
vërurile ce le sustineau, ci pentru arta cu care
stieau sá imagineze sisteme simetrice i fru-
moase -asupra lumil. Tot prin puterea geniului
lor personal unii filosofi ca Democrit, Aristo-
www.digibuc.ro
 9'7

tel, Epicur, s'au inaltat in unele privintl chiar

pana dineolo de panteism.
Dar din toate rile numai India singura a
fost aceea in care metafisica religioasa popu-
lara ì oficiala a propkit regulat pana aproa-
pe la cele din urma faze ale panteismului.
In India unificarea zeilor, facuta bine inteles
in mod panteist, trece prin toate gradele in-
termediare prin care trece aiurea unificarea
in _mod monoteist, pang cand toti zeil, i a-
cei care represinta principiul binelni i acei
care represintä principiul rèului, sunt conto-
piti in trei zel Brahma, Visnu i iva. Aces-
tia la randul lor se contopesc in Brahma, care
de asta data primeste numele de Brahm sau
Para-Brahma (adica Brahma superior) repre-
sentand fiinta perfecta in care se cuprinde tot
universul, i manefestandu-se sub trei fete nu-
mite : Brahma, Visnu i $iva. Apoi in religia
Buddhismului care este o reforma a Brahma-
nismului. se sterge ori ce urma de zei particu-
lari, remänènd pe lume o singura substanta
universala i eterna numita Buddha, care
nu este alta, ceva decat ratiunea perfecta, in-
teligenÇa absoluta. Dupa aceasta doctrina lu-
mea materiala nu este decal o ilusiune a sim-
turilor i un rëu deaceea omul in care Ili-
mica nu este reu afard de sufletul s6u, trebue
sä caute a scapa de aceasta lume peritoare
pentru a ajunge la mantuire, la Nirva-
na, adica pentru a se perde _confundandu-se
Conta, Metafi sic% 7

www.digibuc.ro
 98

in Buddha cel absolut, indestructibil si etern.

Mora la religiunilor panteiste a Indiei este la
inAltimea conceptiunilor metafisice. Ea este
cara cterisata prin datoria de a cultiva stiinta
pentru a cunoaste 0 a pricepe cat mai mult
pe Brahm sau pe Buddha. prin datoria de a
mortifica trupul si a infrange toate poftele lui
pentru a slabi cat mai tare lanturile rëului,
care opresc pe ora de a se inalta cu sufietul
päna la Brahm sau Buddha, si. prin datoria de
a iubi si. a ajuta pe toate fiintele din lume,
pand si pe animale, fiindcti, toate sunt egale
inaintea fiintei supreme, 0 toate au sä aibti
la urma urmei aceeasi soartä precum au a-
vut acelas inceput. Ca- consequenta a acestei
egalitäti Buddhismul, contrar Brahmanismului,
nu face deosebire de caste intre oameni, si
admite in sinul sku pe aceeasi linie pe toti
indivizli omenestf din toate treptele sociale si
din toate natiile din lume4-Pentru a se pute
da o dreapta resplatire sau pedepsire a fap-
telor de pe lumea aceasta, se admite metemp-
sicoza, adica trecerea sufletului omenesc, chip,
moarte, prin trupurile a fel de fel de fiinti,
pana cand ajunge a fi purificat cu totul pentru
a putea intra in absolut. Se stie ca metemp-
sicoza (care e o remäsita din credinta fetisista,
cA, un suflet poate sä se intrupeze succsiv in.
mai make lucruri) a fost admisä sub alte for-
me si de EgiptenT, si de scoala lui Platon in
Grecia, precum si. de scoala de Alexandria ;
atät nuraai di, aceste din urma doua scoll. nu
www.digibuc.ro
 99

admiteau metempsicoza decat intre oarneni,

sustinönd ca sufletul unui om a putut tral in
trecut 0.- va putea sä mai traeasca, dapä moarte
in alte trupuri, insa tot omene01. 0

Daca facem abstraetiune de credinta in me-

tempsicoza, vedem ea panteismul indian a tre-
cut in timpul sëu din urma in toate privin-
-Ole prin intocmai acelea0 faze prin care a
trecut cu malt mai tarziu panteismul euro-
pean de la Giordano Bruno 0 Spinoza pana
in zilele noastre , astfel ca descrierea fäcuta
la inceputul acestei sectiuni despre evolutiu-
nea ideilor panteiste se apnea, intocmai si la
India antica si la Europa moderna.
Este de observat ca mai toate doctrinele.
panteiste admit o trinitate indisolubila a divi-
nitätiI universale ; 0 numai dupa ce tree peste
aceesta faza, ajung a stabili unitatea perfecta
a divinittitit Aceasta se datoreste de sigur a-
nalogiei ce se crede cd exista intre sufletul
individului omenesc si Dumnezea care, din
punct de vedere panteistic, este sufletul
unis ersului. Se stie ea inch din perioda fe-
tisismului se crede ca individul omenesc are
obicinuit trei suflete, din, care unul se
manifesta ca umbra, aitul ca imagine reflec-
tat& de corpurile lucil, 0 al treile ca res-
piratiunea ce sustine viata trupului, aseste
suflete putönd 0_ se manifeste sau pe rand sau
toate deodata. Aceasta trinitate este mai ter-
zia conflrmata' prin un fel de analisa, ce se
face sufletului omenesc : Cand omul e nebun,
www.digibuc.ro
 100

li lipsete mintea, odic& unril din cele trei su-

flete ; cand doarme, êi lipse§te 0 euvêntul,
adica un al doile suflet ; cand moare, perde
-,i respiratia, adica, eel de pe urma suflet, i
eel mai important, fiindca, acesta este baza ce-
lorlalte. Divisiunea sufletului in respiratie,
euvênt 0 minte este admisa in genere sub o
forma sau alta de toate popoarele barbare.
Apoi divisiunea tripartita a lui Platon in su-
flet ralionabil, suflet concupiscibil 0. suflet irasci-
bil, acea a lui Aristotel in suflet rational, sen-
sitiv- §i vegetativ, acea moderna in sensibilitate,
inteligentei §i vointa, etc., nu sunt dealt atate
forme diferite a trinitap sufletului admisa-
Inca din timpul fetiOsmului.Sufletul univer-
sului trebuind 0 el sa fie tripartit ca sufletul
omului, este representat la Indiern de Brahma,
Ar4nu 0 iva, fie care din ace0a represen-
Mud un atribut distinct a lui Para-Brahma O.
luerand ca persoana distineta, 0 cu toate a-
ceste totI la un loc constituind o singura, per-
soana indiviza Para-Brahma. Cel d'intai este
puterea, eel de-al doile cuvêntul, cel de-al treile
spiritul sau inteligenta universului ; cel d'intai
este principiul creator, eel de-al doile principiul
conservator, eel de-al treile principiul destructor
sau modificator al universului; cel d'intai este bu-
natatea, cel de-al doile intelepciunea, cel de-al
treile drepta tea resbunatoare ; eel d'intai este
trecutul, cel de-al doile presentul, cel de-al tre-
ile viitorul, etc. Cea mai kimplá linie are doul
capete 0 un mijloc ; cea mai simpla forma de
www.digibuc.ro
 101

suprafatá are trei laturi si trei unghiurI ; fie-

-care corp are trei dimensiunI in spatiu. Toute
ceste confirma ca cea mai simpla expresiune
a fiintei universale nu poate fi decdt trinita-
tea. Singura figura prin care omul poate sa
represinte chipul cel nepatruns a Jui Para-
Brahma este um cerc cuprins intr'un triunghiu.
Inventiunea acestei figmi pentru a remsenta
pe tiinta suprema si universald, va remanea
de sigur pentru Indieni un titlu de glorie, la
inal;imea caruia nu s'a suit Arica nici un po-
por din lume afara de dênsil.
Cu aceasta ocasiune \roil). reven1 asupra
Crestinismului pentru a arata cat de mult da-
toreste el Brahma nismului si Buddhismului,
Lira a se fi putut ridica 'Ana la inaltimea a-
cestora.
Pe cand s'a ndscut Crestinisrnul, lumea din
imperiul roman. perduse mult din tária
`-credintei in religiile politeiste si avea nevoe
de o credinta noua. Aceasta nevoe nu putea
.E. satisfacuta de doctrinele filosofice ale tim-
pului care erau prea variate, prea abstracte
.si. prea inalte pentru masa poporului, desi a-
ceasta masa era de altmintrele inclinata cátra
panteism, atat din cauza directiunil de trans-
formare nesimtita a politeisraului sub influenta
unui mare progres al culturei generale, cat $ i
din causa unei oare-care influente -a filosofiei
timpului, eel putin asupra claselor luminate.
Necesitatea-unei credinte noua a facut pe lu-
mea romana sa imbrdtiseze Crestinismul, in
www.digibuc.ro
 102

lipsä de altä religiune popularA, ca pe un ex-

pedient a momentului ; earä inclinatiunea catrti.
panteism a Mcut pe lumea romana s amal-
gameze Creqtinismul cu multime de invätitturi
practice 0 principit metafisice de ale panteis-
mului indian care era pe atunci predicat in
toata Asia, pAinä la portile Europei, gäsind.
pretutindenXt primire buna, mai cu sama pen-
tru acele 041 din doctrina care erau accesibile
inteligentei poporului. In special invëtäturile
Buddhismului fiind esential umanitare i ega-
litare, erau imbrätiate cu cAldura de multi,
mea cea mare de asupriti i nenorocitl ai im-
periului roman. Aceasta multime, care din
causa culturei generale de atunci capatase ea
insä0 sentiMente umanitare i egalitare, s'a
devotat cu toatä inima mv6taturilor panteiste;
fiind-ca voea sä fad', prin ele o reforma socl-
ala complectä, i BA restabileascA, dreptatea
pe lumea aceasta i pe cealalta. Cu un cu-
vent erau pe atunci necesitati, aspiratiuni,
dispositiuni analoage cu acele care astazi se
renasc sub denumirea de socialism. In astfel
de dispositiune a spiritelor din lumea romank
ideile creOine, care de sigur au fost foarte
inguste egad au e0t din Palestina, au fost lär-
gite de apostoll neisraelitl ca sf. Pavel, de a-
cei care in cele d'int6i trei veacuri dupa Chris-
tos au Mcui evangheliile, de teologi ca Origen,
Tertulian, Augustin, care erau adApati in ideile
panteiste ale filosofiei pägäne de pe atunci,
de nenumèratif predicatorl i neap care cu

www.digibuc.ro
 103

toti1 erau patrunsi de ideile buddhiste care

formau boala morala a timpului de atunci.
Dupa o munca de cateva veacurI, in care ne-
numarate secte se formau si. dispareau, se divi-
zau si se recontopeau pe fie-care zi(munca
caracteristica ori-carei societatil care a perdut
credintele vechl si cauta altele noua) s'a sta-
hilit insfirsit Crestinismul pe bazele solide.
care dureaza de cincisprezece veacuri. Daca
Crestinismul astfel precum s'a constituit defi-
nitiv nu corespunde cu aspiratiunile exaltate
ale celor int6i crestini, si nu se afla la ace-
eas1 inaltime la care este Buddhismul, el to-
tust a fost foarte potrivit pentru gradul de
cultura generala a Europei de pana acum.
Este adevërat ca gradul de culturd a fost in
unele tërI ale Europei si in unele timpuri
foarte jos, mult mai jos chiar decat in
imperatia romana, pe Mild s'a stabilit intai
Crestinismul. Dar in acele teri 0 in acele
timpuri adevèratul Cre0inism nu era deca nu-
minal, toti crestiniï aceia fiind imbuibati in
realitate numai de idei politeiste, idolatrice 0.
chiar fetisistel
Din Iudaism Crestinismul a imprumutat mai
cu sama pe Dumnezeu, fiintit unica, personalit
despartita de lime, cu figurit 0 caractere o-
men esti, atribuindu-i insä iubirea de omenire,
omnipresenta si omnistiinta panteista. Aces-
tui Dumnezeu insä i-a aplicat intr'un mod
cam nepotrivit trinitatea brahmanica, tatal,
fiul si duhul sfänt, care nu sunt alta ceva de-
www.digibuc.ro
 104

cat Brahma, Vipu iva. Este de in-

i
semnat ca Dumnezeu este representat pand
astazi, mai cu sama pe frontispiciurile
bisericilor crWine din orient, ca ui ochiu
care in loc de pleoape are imprejur un triunghiu
incunjurat de raze. Acesta este, zic cre$tinh, o-
chiul neadormit al lui Dumnezeu, care vede
toate. In. realitate insa este chipul brahma-
nic a intreifului Dumnezeu universal, un cere
inteun triunghiu chip care a fost scoborit de
la inaltimea abstractiunil indiane pentru a fi
inteles de mintea mai putin filosofica a cree-
tinilor, Tot din religiile panteiste ale Indiei
au impn.mutat cretiniI legenda lui Crist, mai
multe invetaturi, pe care le-au trecut in evan-
gelh. í inai cu sama morala umanitara i e-
galitara, care n'a fost niciodata pe deplin a-
pligata, apoi schivnicj i caluo-aria cu mor-
tificarea trupului, etc.
Inteun cuvent cetinismul este panteismul
indian hultuit pe manoteismul judaic
mentat cu reminiscente politeiste.
SECTIUNEA
Perioda Materialismului.

Cel mai inalt panteism filosofie se preface

tre ptat in materialism. Un exemplu de cum se
fac e aceasta prefacere treptata poate fi luat
din istoria moderna a filosofiei germane. De
la Kant, care sovde§te intru catva in afirma -
-tiuni'e sale, pang, la Hartmann, totI. ideali01
www.digibuc.ro
 103

germanl admit ca atat eul cat i lumea exte-

rioara sunt eonstituiti de o singura substanta,
aceasta find de. natura spirituala ; dar, ideea
ce-sl fac acesn.. filosofi despre aceasta substanta
se modifica treptat i pe nesimtite. Mai intai
Schelling, filosoful identitaiii absolute, considera
substanta universala ca un intreg pretutindene
compus din toate principiile morale si intelec- .

-tuale. Dar fiindca analisa sufletului omenese

dat Inch de malt la iveala mai. multe facul-
tap í poate mai multe substante, mai multe
rincipii spirituale, i fiindca tr3buinta unifi.-
carh universale cere ca unul singur din aceste
principil sa fie generatorul i esenta celorlalte;
(le aceea Hegel, filosoful panlogismului,. crezênd
cä lumea interna este ideea allata in sine insasi
ca lumea externa este ideea esita a fara din, -sine
insasi, admite in realitate ca pe lume nu exista
decat principiul inteligentei cu diferitele ma-
nifestatium. Mai tarziu Schopenhauer, cut mai
multa perspicacitate decat predecesorif sei, des-
copere ca principiul fundamental al sufletului
omenesc este vointa, si de aceea el admite,
Tentru trebuinta unificaril metafisice, ca vointa
este principiul unier lucrul in sine, esenta u-
niversului intreg, ca toate ca formele sub ca-
re el se manifesta pot sa varieze pana la ne-
sfirsit. In timpurile din urma, d. Hartmann,
observând ca vointa, adica determinarea con-
stiuta, este numai o mica parte din determi-
narea intregei activitatl a omului, si prin ur-
mare o parte nesfirsit de mica din determina-
www.digibuc.ro
 106

rea intregei activitat1 a universului, se razimté

pe o inducOune mult mai bine justificata de-
cat aceea a lai Schopenhauer i admite en in-
conpiental, adicit principiul activ ce se deter-
mina in mod neconstiut, este principiul uni-
versului intreg, desi acest principiu poate ac-
cidental sä se manifesteze sub forma determi-
näriI constiute. «Prin aceasta d. Hartmann
«pretinde cä uneste prin o vastä sinteza idea-
dismul optimist al lui Hegel eu dinamismul
(pesinaist al lui Schopenhauer ; caci, pentru
«dênsul universul intreg, adich fiinta absolutä,
«nu este nici numai inteligenta, nici numai
«vointä, ci un compus din aceste doue facul-
<WI, un ce care intruneste intelepciunea per-
«fecta si cu constiinta perfectä.» Dar in rea-
litate d. Hartmann nu face decitt sä admit&
principiul universal al lui Schopenhauer pre-
facêndu-1 din covient in incovient. Este de ob-
servat, de altä parte, cti, vointa a fost treptat
despoeata de libertatea si spontaneitatea sa de
cAträ cei din urma, filosofi, pana dind a ajuns
sä fie o adevëratá determinare fatala. Mai este
de observat apoi ca cei patru filosof1 care s'au
succedat dela Scheling Ora la D. Hartmann
inclusiv au fog unul dupa altul favorith a -
proape esclusivi ai clasei culte din Germania;
ceea ce insemneaza ca ideile metafisice ale a-
cestei clase au trecut efectiv prin gradele de
evolutiune insemnate la cei patru filosot1.
Dar de la teoria d-lui 'Hartman, care este as-
tag aproape cea mai favoritá in Germania
www.digibuc.ro
 107

pang, la materialismul pur, nu mai este decat

un pas de Mcut. i in adevèr, forta univer
sal& care, dupa D-nul Hartmann, determina in
niod necesar 0 necon§tiut toata activitatea uni-
versalä, nu se deosebe§te esential de forta ma-
teriala admisa de acei ce cred ca nu exista
pe lume deck substanta materiala.. Apoi se
§tie ca materialistii cei mai inaintatl nu ad-
mit kfd ei deck un singur principiu pentru.
toata existenta, i anume Aria : caci, materia
nu este dupa dên§i1 deck un nume ce se da
fortei, cand se manifesta simturilor noastre
exterioare. i in adevèr aceea ce se- nnmeste-
un corp material nu se manifestä noue decat
prin resistenfa ce el opune sfortaribar §i mi§ca-
rilor noastre, precum O. prin impresiunea ce el
face simturilor noastre, adica, prin. cea ce er
imprima moleculelor ce compun organele aces-
tor simturI ; astfel ca, noi nu cunoastem in
realitate deck fortele unui corp material ; i.
aceasta ne autoriza a crede ca, corpul insu§1
nu este nimic alta deck un complex de forte
determinate. Materialismul pur ajuns la acest
punct admite ca principiul si. esenta lumil in-
tregi este 'Aria, aceasta putênd sh varieze in
manifestatiunile sale pang, la nesfir§it.
Din cele de mai sus se vede ca idealismui
spiritualist, care constitue cea din urma fath
a panteismului, este destinat a se transforma
in materialism. Dar materialismul se formeaza
pe une ',1ocuri prin transformarea celei intai
faze a panteismului, adicit a acelei faze in care

www.digibuc.ro
 I 08

se admite ct -substanta material& este trupul

-universului, ear& substanta spiritualA, sau Dum-
nezeu este sufletul. universului. In acest caz,
trebui%a unificarit universale in loc s decida,
ipe filosofi a admite numai existenta substantei
spirituale, ii decide pe une locuri st recunoas-
ca- numai existenta substantei materiale. In
sfir§it materialismul actual din Europa-- este
format deadreptul prin transformarea mono-
teismului, fAra sd mai fi trecut prin fasele
panteismului. Dar aceasta nu impedeca de a
ii bine justificata ordinea cronoligica ce am
adoptat in acest studiu, punênd perioda pan-
teismului inaintea periodei materialismului.
Cand materialismul ia na§tere prin transfor-
marea monoteismului, atunci el are ca punct
de plecare credinta ca, sunt pe lume doué sub-
stante deosebite, spiritul i materigbaca im-
prejurarile fac ca omul sa, fie silit a se deda
mai mult la ocupatiunt practice, la lupta cu
natura, §i prin urmare la studiul §tiintelor
-experimentale, atunci el cWiga convingert
naai puternice §i mai numeroase in privinta
materiel decat in privinta spiritului, ceca ce-1
decide, cu timpul, a admitemateria ca substanta
-universal& unica, intocmai precum imprejurari
-contrare acestor de mai sus decide, cu timpul,
pe om a admite spititul ca substanta univer-
sal& unicL Inca de cand incepe a se aprofun-
da studiul tiintelor experimentale 'se reeu-
no4te ca materia are o foiä a ei proprie,
L care lucreazd dupa ni§te legi neschimbátoare,
www.digibuc.ro
 109

pe and pentru aceea ce se numeste spirit,

tocmai pentrucit nu este asa de bine studiat
si cunoscut, nu se constatä, legl asa de fixe
dupa care el sit lucreze. Cu chipul acesta Incd
de pe la inceputul stiintelor naturei se face
o deosebire radicald intre materie si spirit ,
cea d'intdi fiind totdeauna accesibild simprilor
si supusit la legi fatale, cel putin atunci chnd.
nu este tulburatd prin actiunea vr'unui spirit,
eard substanta spirituald find totdeauna netan-
pink)" §i nesupusa la legi fatale. Odata aceasta de-
osebire fdcutd, domeniul lumii materiale merge
treptat crescênd in paguba domeniului lumei
spirituale, cu citt stiintele experimentale fac
mai mult progres. Astronomia, fisica, chimia,
alungd treptat spiritul din lumea anorganicd,
neldsând pentru Dumnezeu decitt cel mult ro-
lul de creator al acestei luml intr'un singur
moment din trecut ; dui:I& aceea spiritul este
treptat alungat din lumea organica de ditra
stiintele biologice, pitnd dind abia mai gdseste
un ultim refugiu in creerul omului ; insd, mai
tdrziu, el este alungat si din acest refugiu de-
filosofia determinista ajutatá de progresele fi-
siologice, a psico-fisicei si a sociologiei : cm
chipul acesta ajunge un moment, cdnd stiin-
tele, chiar daca nu pot esplica materialiceste-
toate fenomenele numite spirituale, insd lasá
a se intreved6 posibilitatea unei astfel de es-
plicdri ; si a tunci, trebuinta unificáril waiver--
sului de-o parte, si numèrul covirsitor al fe--
nomenelor esplicate materialiceste de altd, parte,,
www.digibuc.ro
 110

me sileste a admite prin inductiune cd, materia

este substanta universala, unicA care se misca,
0 se transformä prin forta sa proprie in spa-
-tiul si timpul nesfir0t.
SA se observe cá materia, spatiul si timpul,
,care mai inainte erau considerate ca neatärnate
-unul de altul, sant din ce in ce mai solid
impreunate in mintea materialistilor. Astfel in
privinta materiei este de mult admis cá ea
mu poate exista decAt in spatiu si timp. In
privinta spatiului, pe de-o parte, este de
mult admis di existá necesar in timp,- eará
-pe de altä parte, stiintele experimentale tind
din ce in ce mai mult a dovedi cd nu exis-
ta spatiu cu totul desert de materie. In-
sfirsit timpul nu poate fi efectiv sepArat de
materie 0 de spatiu prin aceea chiar ca,
aceste din urmä sunt socotite fárá inceput si
RUA. sfirsit. Cu chipal acesta materia, spatiul
0 timpu1, incep a constitui o adeyëratit trini-
tate materialistä. Mai tilrziu materialistif can-
tá a unifica si mai mult aceasta trinitate. Am
-vëzut mai sus ratiunea pentru care se admite
-di materia nu este deckt un nume special ce
se dá fogei, cánd aceasta se manifestá simtu-
iilor noastre exterioare. Tot astfel se desco-
pere cg, ideea de spatiu este formatá, in ulti-
mo, analisá psicologicA, de impresiana multipla
exercitatá asupra simturilor exterioare de mai
multe forte deodatii, 0 ca ideea de tiny este
formatá de impresiunea simplei f i repetata produsa,
de o singurei foga ; ceea ce insemneazA cj_,I.-
www.digibuc.ro
 111

tiul este in ultima analisA Carla multiplah, earn

timpul farta repetata in actiunea sa. Acest re-
sultat al analisei psicologice silqte pe mate-
rial4ti a admite ea materia, spatiul i timpul.
nu sunt deck trei manifeatatiuni deosebite ale
unui singur principiu, a fortei, intocmai pre-
cum pentru pantei§tif indieni Brahma, Iripu
0 Siva nu sunt decat trei manifestatiuni deo-
sebite ale lui Para-Brahma. De alta parte,
materialW nu pot Inca st realiseze in min-
tea lor ideea cä materia, spatiul §i timpul nu
exista, in realitate ca entitati deosebite ; ceea
ce-i hotare§te sd, admitd, ca forta, cu toata u-
nitatea sa. este de o naturd tripla, intocmai
precum Para-Brahma este pentru Indieni in
acela0 timp unic §i triplu. Aceste doue afir-
mArl contradictorii, care sunt totodata nece-
sare i nedumeritoare, sunt, la materiali§ti, ca
0 la brahman4ti, efectul stdrii de transitiune
de la trialism la monism. Se pare deci cd, ma-
terialismul, care se formeaza direct prin trans-
formarea monoteismului sau a celor intai faze
ale panteismului trebue sa se desvolte w fel
incat s treaca prin un ir de faze analoage
cu toate fazele panteismului. Deaceea este de
prevezut ca, intr'un viitor mai mult sau mai
putin apropiat, matenialitii vor putea realiza
in mintea lor unitatea perfecta a fortei, §i a-,
tunci forla va deveni pentru dln0.1 ceea ce
Buddha, de sxemplu., a devenit la urma pentru
panteWil indienI, adica substanta uniyersfila
unidt. Aceastá transfortaare in conceptiunea
www.digibuc.ro
 112

fortei materiale universale se va efectua poate

in Europa in acela§ timp aind ideali§tii spiri-
tuali§ti vor ajunge i ei a preface definitiv-
principiul lor universal in forta universald
atunci, clupa ce se va fi ajuns la acela§ re-
sultat pe cloud cdi deosebite, se va stabill pen-
tru toVi inv4atil o metafisica proprie a civili-
satiunil noastre, a cdrei faze ulterioare nu pu-
tem fi in stare a le prevea.
Razele metafisicei materialiste sunt. astazt
pregAtite mai cu samd de positivi01. Este a-
devërat cd ace§tia reneaga in genere ori ce-
metafisica §i pretind cä adevèrul ,nu se poate
gasl decdt in domeniul restrins al §tiintelor
speciale, dincolo de care ori ce cercetare este
declaratä de dên0i zadarnicd. Ei nu observd
insä cä, daca este o necesitate a spiritului o-
menesc acea care li sile§te pe dên§il chiar a
generalisa in domeniul unei §tiinV speciale
a gäsI pentru mai multe fapte o idee generala
o lege comund, tot acea necesitate, pe care
ei in zadar §'o disimuleazd, sile§te pe om a
generalisa in domeniul §tiintei universale 0 a
concepe pentru toate resultatele §tiintelor spe-
ciale un singur principiu, sau cel putin un
complex de principil universale. Insd metafisi-
ca nu este decdt §tiinta care se ocupa cu a-
ceste principli universale. De altmintrele posi-
tivi§tii elaboreazd cu mai muita soliditate de-
cät ori-care aiçil materialul primar din care
metafisicil materiali§ti au a construl sistemele
bor. Unul din ace0 metafisici, i cel mai in-
www.digibuc.ro
 113.

sennat pana acuma din veacul nostru este

fara indoiala D. Spencer.
Existenta scoalei curat positiviste se esplica
fo arte usor. Imprejurarile i gradul civilisaiei
noastre deopute, i desvoltarea extraordinara
a stiintelor speciale de OM parte, silt causa
ca invètatit nostri, in loc de a poseda ca in-
invetatil de alta data toate stiintele, abia pot
dovedi st exploreze in toata viata lor chte un
domerliu foarte marginit a unei tiini speciale.
Prin aceasta activitatea generalisatoare a spi-
ritului lor este toatil ocupata cu cate o stiinta
speciala, neremanëndu-le timpul de a se ocupa
ea complexul tuturor Stiintelor ; si atfe1 ten-
dinta spiritului de a generalisa totalitatea cu-
nostintelor este in cat-va disimulata. De alt-
mintrele fie-care invetat din zilele noastre u-
seaza de facultatea sa generalisatoare in do-
meniul stilutei speciale la care se consacra cu
aceeasi libertate cu care invetatii de alta data
uzau in domeniul pe atunci restrins al stiintei
universale. In astfel de conditiunI este lesne
de inteles ca invatatif ce se dedau la stiintele
speciale nu pot sa conceapa in ciasurile lor
de loish decat o filosofie ca aceea care se nu-
meste astaz1 positiva.
Morala este in perioda materialismului cu
totul despartita de ideile metafisice. Inainte
insa de aceasta perioda, morala a fost pe une-
locuri unita in totalitate cu metafisica pana
pe la sfirsitul periodei panteismului. Astfel a
Conta Metafisica, 8

www.digibuc.ro
 .114

fost in India. In alte locuri insd morala a in-

ceput a se despartl de ideile metafisice Inca,
din perioda politeismului. Astfel am vëzut ca
la Greci si la Romani, unde cetAtenil fAceau
ei sin gurl legile care regulau interesele kr
pämêntesti, a inceput a se face deosebire in-
tre regulele de purtare ce provin din vointa
zeilor si acele care provim numai din vointa
omului. Mai tgrziu, cu edit interesele oame-
nilor au devenit mai numeroase si mai com-
plicate prin efectul civilisatinnii, cu atAt s'au
facut legi mai nunaeroase, si cu atAt regulele
de purtare ce pro vin din vointa omului s'au
inmultit in paguba celor care provin din vo-
inta diving,. Cu chipul acesta, in tot timpul
cdt civilisatiunea a flicut progres de la Ro-
mani pang, in zilele noastre, legislatiunea pa-
mênteascit 0 moravurile au scos din domeniul
divin una ate una eke una toate regulele de
purtare care intereseazd direct conservarea so-
ciald, -sanctionându-le cu pedepse 0 recompen-
.se pdmêntesti. Complexul acestor regule con-
stitue ceea ce se numeste dreptul. Cgt despre
putinele regale de purtare remase in dome-
niul divin, ele au trecut de acolo tieptat
in ceea ce se numeste domeninl constiintei
morale ; astfel cd ideile metafisice au intrat in
perioda materialismului libere de ori ce soli-
daritate eu morala ca 0 cu temerea de necu-
noscut. Aceasta nu impedecd insg, ca morala
sti, aibti fundamente solide in natura omului,
si sit constitue pentru in vestigatiunile stiinti-
www.digibuc.ro
 113

fice o disciplina deosebita si de sine statatoare.

Mora la, in genere, se imparte de materialistr
ta set de multi spiritualist! in drept, care are o
sanctiune sociala, i morala propriu zisa, care
nu are aceasta sanctiune. Fundamentul mom,-
lei in genere este, dupa unil materialistï, inte-
resul bine inteles sau egoismul rafinat, dupa
simpatia i interesul general. Cred insa
a este mai stiintific a erede ct fundamentul.
moralei este un instinct inascut de conservare
atat individualit cat i socialä, instinct perfec-
tibil si tot atat de ruternic si de eficace ca
ori-care alt instinct.
Mora la, facënd un progres paralel cu Meile
metafisice, este mai purtst, mai inaltit si mai
puternica in perioda materialismului deck in
toate celelalte periode anterioare. Acest adevér
este confirmat de tendinta ce manifestit astazi
popoarele cele mai eivilisate, prin agitatiunile
!or socialiste, de a face ca insocietate sä dom-
neasca o moralitate mai inalta decat inainte,
fara ajutorul nici unei credinti metafisice spi-
ritualiste.
SECTIUNE1 VII.
Obserralinnt generale.

Hegel a sustinut cu multä dreptate ca ace-

leasi legi ale logicei care presideaza la fnrma-
rea ideilor in mintea unui individ, presideaza
asemine si la formarea ideilor until popor sau
a omenirei intregi in cursul veacurilor. Acest
www.digibuc.ro
 116

adever este confirmat 0 de istoria ideilor me-

tafisice.
Mai intai necesitatea intelectualA care sile§te
pe individ a reduce cbt mai myth la unitate
cuncOntele sale, adica a grupa mai multe
fapte sub o singura idee generala, apoi a in-
trunk mai multe de aceste idei sub o singuit,
idee 0 mai generala, 0, ap, mai departe, a-
ceastä necesitate intelectuala, zic, silqte pe o-
menirea intreaga a unifica din ce in ce mai
mult in cursul veacurflor ideile sale metafisi-
ce. .4a, la inceput, omul find fetiOst, crede
ea lumea este compusa din nenumérate fiinti,
avênd fie care trup 0 suflet deosebit, 0 fiind
cu totul neatarnate unele de altele. Dupa a-
ceea, in periodele urmatoare, el imparte lumea
intr'un numèr din ce in ce mai mic de stà-
paniri deosebite, pana ajunge a crede ca peSte
lumea intreaga este un stapiln cu mai multi
subalterni. Mai tarziu, in perioda panteismului,
omul crede ca lumea intreaga constitue o sin-.
gura flinta, cu trup 0 sufiet deusebit, ceea ce
implica existenta a doue sabstante universale..
In sfir0t, in ultima faz6, a panteismului 0 mai
cu sama in perioda materialismului, omul a-
junge a crede cä lumea intreaga este compusei,
dintr'o singura substanta, care se conduce in
lucrarile 0 manifestarile sale dupa un singur
principiu. Cu chipul acesta, in perioda mate-
rialismului, s'a ajuns la unificarea cea mai
complecta care s'a putut da pana acuma idei-
lor metafisice.
www.digibuc.ro
 117

In sectiunile precedente am mai vèzut. eg,

toate ideile metafisice se formeaza in mod per-
fect logic, si cit ideile ce caracteriseaza o pe-
rioda sunt efectul evolutiunil ideilor ce carac-
teriseaza perioda precedenta. Aceasta nu in-
semneaza insä numai decat cit omur a rationat
la fie-care perioda, pMtru a-sf stabill ideile
sale rnet2,fisice, intocmai precum am rationat
eu mai sus la sectiunea respectiva. .

A rationa insemneazg propriu zis a avò con-

§tiirrta atat clespre conclusiune cat si despre
premisele din care se trage conclusiunea. Insa
experienta dovedeste, dupa cum am arëtat-o
aiurea (Thé rie du fatalisme), ca rationamen-
tul se face cate-odata in mod neconstiut, asa
fel cti un individ gaseste cate-edata ca prin
inspiratiune o idee care nu este in realitate
&eat consecinta logica a altor idei precedente,
consecinta despre care individul sau nu-si da
sama niciodata, sau isi (IA sama tocmai mai
thrziu. De alta parte, am ar6tat aiure (Théo=
rie cho fatalisme) ca constiinta care lumineaza
mare parte din actele psichice ale pmului ci-
vilizat de astazT, este din ce in ce mai intu.-
necata si intovardseste din ce in ce mai pati-
ne acte psichice, cu cat omul se afia pe o
treapta mai jos a progresului.
Daca tinem sama de aceste imprejurgri, a-
tun el intelegem usor ell, cu cat omul a fost
mai primitiv, cu'latat el a trebuit sa-sì formeze
ideile sale metafisice in mod mai neconstiut,
a diet', mai instinctiv, fara ca formarea acelor
www.digibuc.ro
 118

idei s fi incetat veodata de a fi perfect lo-

gica. eat clespre noi, oameniI civilisati care
avem o con§tiintä mult mai larga i luminoasa.
dealt stramo§i1 notii1, putem mai bine sa,
ne dam samä, nu numai de formarea pro-
priilor noastre idei metafisice, dar 0 de for-
marea ideilor strarno§ilor no§tri, despre care
acWia nu §i-au dat ei singurl samit. Cu alte
cuvinte, omenirea i.§1 da, astazt mai bine sama
de ceea ce a gandit 0 a facut in. trecut, in-
tocmai precum un individ ajuns la maturitate
i§i da mai bine sama de ratiunea cugetarilor
0 a faptelor sale din timpul copilariel 0 al
junetei.
Cat clespre ideile destinate a se forma in
viitor, omul nu poate in genera nici mitcar
sä le prevada. Dana puterea norrnala a inte-
ligentei omene§t1 ar ti aceea0 in toate timpu-
rile, precum cred neevolutioni§ti1, atunci un.
om care s'ar afla de exemplu in perioda fed-
§ismului ar putea, prin meditatiune í prin ar-
gumentatiunl logice, sa ajunga, rapede pana
la conceptiunea ideior metafisice care carac-
teriseaza de exemplu perioda monoteisraula.
Dar incercarile zadarnice ale misionarilor crT
dill de a inculca idei monoteistice in capul.
oamenilor snated, precum i multe alte ex-
periente de felul acesta au dovedit ca aceasta
este cu neputintd. Aceastá imposibilitate ins&
se esplica foarte u§or. Jnteligenta fiind o func-
tionare a creerului, puterea sa de a concepe
idei este determinata 0 strict limitata de gra-
www.digibuc.ro
 119

dul de perfectionare a creeruiui. Insa creerul

care a mers treptat perfectionandu-se, prin di-
ferentiare, de la animalele inferioare pana, la
oru, continua a se perfectiona treptat si la a-
cesta pe cat timp omenirea merge progresand.
Asa dar omul, de la aparitiunea .lui pe lume
pana astazi, a trebuit sa treaca prin difeiite
grade de diferentiare a creerului sëu, si prin
urmare prin diferite grade de putere a inte-
ligentei sale , si la fie care grad a trebuit sa
fie o limitä, peste care puterea sa de a con-
cepe idei, inductiunile si deductiunile sale lo-
gice, n'au putut trece. Ideile omeniril intregi
au trebuit deci sa treaca in evolutiunea bor
prin faze si periode lungi, prin care 'nu au
putut trece ideile unui singur individ.
Se stie -ca in ori ce societate omeneasca in-
divizil se deosebese foarte mult intre dênsii in
privinta puteril intelectuale si prin urmare si
in privinta puteril de a concepe idei metafi.-
sice. De alta parte experienta dovedeste ea
in aceeas1 societate cam aceeasi distanta sepa-
A, pe indivizil cei mai inteligentt de cei mai
putin inteligenti, fie cA societatea progreseaza,
fie ca ea retrogradeaza. De aici urmeaza ca
ideile metafisice trebue totdeauna sa se afie
deodata, in diterite faze a desvoltárii lor la di-
feritele clase ale societap, mentinêndu-se tot--
deauna cam aceeasi distanta Intro gradul de
desvoltare la care au ajuns ideile clasei celei
mai inteligente si gradul la care au ajuns i-
deile clasei celei mai putin inteligente din so-
www.digibuc.ro
 Po
rietate. Asa, de exemplu, cand Europa civi-
lisata din timpul Grecilor si al Romanilor
intrase definitiv in perioda politeismului, nu-
mai clasele cele mai culte ale societatil aveau
credind curat politeiste, pe cand poporol de
jos era inca fetisist si idolatru propriu zis.
Gland dupa aceea Europa devenise monoteistä
prin introducerea crestinismului, numai oa-
meniI cei mai luminati din ea aveau idei mo-
noteiste propriu zise, pe cand oamenif de rand
conservau in intregime credintele politeiste, si
in mare parte credintele fetisiste si idolatrice.
Insfirsit, in periodele urmatoare, indiviziI eei
mai intcligentl. din Europa devin panteisti si
apoi materialisti, pe cand poporal conserva in
toata intregimea credintele monoteiste, in. mare-
parte cele politeiste, si multe din credintele 0
mai vechi.
Este adevérat cit in ori ce moment a istorlei
un popor se infatiseaza in aparenta, cu un singur
sistem de credinti metafisice pentru tott indi-
viziï. Astfel pe un popor il gäsim in intregime
mahometan, pe un altul budhist, pe uu al tre-
ile crestin, 0 asa mai departe. Aceasta uni-
tate insa, de credinti este numai nominala ;
caci in realitate sistemul, ca sa zic asa, oficial
de idei metafisice este conceput de fie care
individ sub forma pe care o au ideile meta-
fisice in faza corespunzétoare cu gradul de in-
teligenta al individului.
Pentru a ne convinge de aceasta nu avem
decat sa observara ceea ce se petrece intr'o
www.digibuc.ro
 1 21

societate zisd crestind din Europa de astAzl.

Pe treapta cea mai de jos glisim indivizU
mai inculti si mai mArginiti la minte, care
cred Inca in strigoi, in stafiY, in vrdji, etc.,
care inteleg toate elementele crestinismului
dupti, maniera fetisistilor. Astfel, ei nu atri-
bue o adeverata valoare decdt formelor exte-
rioare a crestinismului, precum icoanelor
crucilor, pe care le considerd ca niste a-
deverati fetii, formulelor sacramentale care se
pronuntil, la diferite ocasil, etc.Pe o treaptd
mai sus gdsim crestinï mal desteptl care, in
meditatiuuile lor metafisice, gAndesc mai mult
la Christos, la Maica Domnului, la AngerI si la
sfinti ; dar ei inchipuesc pe toçi aces tia,
iflecat in felul in care politeistii tI inchipueau
pe zeil si semi zeli lor ; cu alte cuvinte cre-
dintele politeistice ale acestor crestini au pri-
mit simple denumirl crestinestl. Acesti crestinl
gändesc asemine, desi mai putia decdt crestinil
cet mai märginitl, la stafil, strigol, etc ; dar
el boteazd, toate aceste duhurl cu numele cres-
tinese de dracl, si se tern de dinsele mal pu-
in de Angell i de sfinti.--Mai departe
suindu-ne pe treptele intelectuale ale societätil
icrestine, Tedem cd credintele fetisiste si polite-
iste se sldbesc, eard cele monoteiste se intäresc
din ce in ce, ptind, ajungem la doctoril cresti-
nismulul, la teologi, a cdrora gändire metafi-
sicd, este ocupatd aproape esclusiv de Dumne-
zeu i foarte putin de celelalte spirite. Pe o
treaptd, superioard, se afla filosofii monoteisti,
www.digibuc.ro
 122

care admit pentru lurnea spirituala numai exis-

tenta lui Dumnezeu si a sufletelor omenestl ;
apoi deasupra acestora se afia panteistil.
in fine materialisth. Este de observat ca chiar
acesti filosoff sunt Inca in leg.ittura cu cresti-
nismul prin respectarea din partea lor a o
multime de forme crestine care sunt intrate
in .moravurile poporului, precum sunt- acele
privitoare la nasterr, la inmormöntarr, la sör-
bittorl, etc.
Din cele de maI sus resulta ca in fie care.
societate se pastreaza ca in niste paturi super-
puSe toate credinele metafisice pe care le-au
avut veodata stramosir indivizilor din societate:
Atat numal ca, cu cat credintele ce se pas-
treaza, sunt maI vechï pentru societatea pe care
o consideram, cu atat ele sunt mal denaturate
mal decazute din autoritatea lor de alta.
data. Astfel in societatea noastra se pastrea-
za numal sub forma de fabule, adica de vane
inchipuirl, convorbirile dintre animale, plante
lucruri neinsufietite, convorbiri in a carora
realitate credeau stramosii nostri in perioda
fetisismului, precum cred sölbatecil fetisistI de
astazt Istorisirile despre intömplarile i isprä-
vile zeilor si a semi-zeilor pe care strämosii
nostri le credeau de adevörate in perioda ido-
latrier si in aceea a politeismulur, au perdut
treptat caractera adevöruluf, pana au ajuns
la nor sub forma de pove§ti, adica de pure crea-
tiunI ale imaginatiunit Credintele crestinest1
fiind relativ Tecente pentru societatea noastra
www.digibuc.ro
 123

a'au ajuns Inca in starea de povetI ; dar pu-

tern sa observitm mersul lor zilnic spre aceast&
stare. Astfel, pe zi ce merge, cre§tinii cel in-
teligenti scot diii domeniul adev6rului cat&
una din legend ele privitoare pe sfintl, pe
gerl i chiar pe Christos, fara ca el sa, inceteze.
veodatit de a se considera ca foarte buni cre-
§tim. Aceasta purificare i simplificare conti-
nua a traditiunilor cre§tine§t1 facuta chiar de
catra, eel ce se cred adevërati cre§tini, §i, de
alta parte, trecerea ce se observa zilnic a u-
ntil. numêr din ce in ce mai mare de cre§tinl
la panteism i la materialism, vor sfir§l inteo
zi prin a scoate cu. totul din domeniul adeverulut
toate traditiunile cre§tine§ti i a le trece in
domeniul basmelor Insfir§it credintele mono-
teistice-pure, precum i acele curat panteistice
materialiste, care sunt cele mai recente, sunt
cele mai indepartate de starea basmelor
astfel ca ele, devi sunt supuse zilnic ncloeleI
dar ele sunt supuse cu respectul ce
se datore§te adevërulul ; i chiar aceea ce se
descopere a fi o eroare, se considera ca O ne-
reu§ita a incercaril sincere de a afia adevèrul,
eara nu ca o pura creatiune a imaginatiunil.
Am vëzut pang, aid ca ideile metafisice se
afia la diferite grade de progres in diferitele
clase de individ ale aceleia0 societati ; de unde
resulta cá pentru a putea urmärì calea pro-
gresiva, Men-tá de ideile metafisice de la ince-
putul omeniril pana astitzl, trebue sa urmarim
progresul intelectual al aceleia§i clase de indivizt
www.digibuc.ro
 1 21

din societate. Se intelege ct progresul intelec-

tual al chisel celel Mai inteligente si mai culte
este eel mal u§or de urmarit, si totodata cel
mai tail de studiat, fiindca el anticipeaza a-
supra progresulul tuturor celorlalte. Deaceea
eu in studiul de fata am avut in vedere
mai cu sa ma progresul intelectual al -acestei
clase.
Se crede obicinuit c, sistemele de idel me-
tafisice, §i mat eu sama acele ce se numese
propriu vorbind religiuni, nu fac progrese zil-
nice §i necontenite, ci se schimba, deodatit prin
autoritatea unor oameni malt pentru a rema,-
nea apol stationare in timp de seculI. Am ye-
zut insa mat sus ca aceastit opiniune este fal-
sá, i ca chiar atunci cand ideile metafisice a-
le unui popor conserva in timp de secull o
singura denumire, ca acea de mahomedanism,
etc., totu§I indivizii schimba zitnie fejul in care
ei concep tocmal acele idei care sunt cuprinse
sub denumirea traditionala, ce dureaza secoli,
pana cand intr'o zi se descopere el ideile sunt-
prea schimbate pentru a mai corespunde cn
vechia lor denumire ; i atone li se (IA o aka
denumire ; si o alta forma exterioartt mai a-
propiate continutului lor, crezén du-se, pe ne-
dreptul, cá prin aceasta se opereaza o schim-
bare brusca i radicala a ideilor metafisice
curente.
Asa dar, ideile metafisice au facut un_ pro-
gres lent si pe nesimtite de la inceputul ome-
nirii pima astazi, §i impartirea acestui progres
www.digibuc.ro
 123

in periode distincte, nu este justificatä deMt .

numai prin marea schimbare ce se constatl

la acelea§1 idei ale aceleai§1 succesiuni de in-
divizI dupa un foarte lung timp. Deaici ur-
meaza cA ideile ce caractefiseaza o singurA
periodit, se nasc din ideile periodelor prece-
dente, cresc §i se desvolteazA pe nesimtite in
paguba acelor idei, §i apoi, la randul lor, des-,
crese pe nesimtite §i dispar dupA ce au dat
na§tere ideilor din perioda urmAtoare.
Pentru a da o idee de felul in care se des-
voila pe nesimtite ideile ce caracteriseaza o
periodit oare care, voin descrie, ca exemplu,
desvoltarea periodei materialismului observatl
la clasele cele mai inteligente ale societAtilor
omene§t1.

La inceput toate miqcarlle pe care le obser-

vä omul in natura le atribue vointei spiritelor.
Dar cu cat experienta lui creqtet cu atAt el.
poate sa,-§i. esplice 'mai multe din aceste mit
all, far& a presupune intervenirea spiritelor.
Cel intAi fenomen pe care el poate sä 0-1 es-
plice in felul acesta este de signr cilderea cor--
purilor ce se aflá in apropierea lui. Inca din
timpurile cele mai vecM omul reute, dui:0,
oare-eare experientá, a-0 da esplicatiunea a-
ceasta : «Dacá iau o peatrá in nittná O. apoi
ii dau drumul _de sus, ea cade jos, pentru cA,
mana mea nu o mai tine sus.» Este adev6rat
di, aceasta esplicatiune nu este tocmai satisfa---
www.digibuc.ro
 126

cetoare ; dar ceea ce voese sa, constat este ca

.omul i0 poate esplica bine sau röu caderea
unui corp fara intervenirea spiritelor. Tot in
chipul acesta esplicêndu-0 ornul descopere trep-
tat, ca stinca se rescogo1e0e de pe munte
pentru ca cade de sus in jos, ca parêul curge
pentrucit vine de la deal la vale, etc. Se in-
-telege ca toate fenomenele care nu se pot In-
cPt esplica in felul acesta continua a se espli-
-ca tot prin intervenirea directa a spiritelor.
Ear progresul cuno0intelor experimentale scoa-
te de sub domnirea hulirecta a spiritelor feno-
mene din ce in ce mai numeroase §i din ce
-in ce mai departate de ora. Astfel dupa ce o-
mul ajunge treptat a-0 da sama in mod na-
tural de mai toate fenomenele de pe paraênt
-care 1i atrag mai mult atentiunea, el desco-
pere car nouril de pe cer sunt de aceea0 na-
-tura 0 se formeaza in acela chip ca 0 abu-
ru i. ce es dintr'o oala ce ferbe la foc, el des-
copere insflr0t ca, soarele, luna 0 stelele sunt
corpuri neinsufletite, care sunt puse in mi§care
de aceea0 putere, care face ca o peatra sa
cada jos cand e läsata din mana.Este de
,observat ca precum ornul admite la inceput
-existenta spiritelor pentru a-0 esplica mai in-
tai lucrurile cele mai apropiate de dênsul, 0
apoi treptat lucrurile din ce in ce mai inde-
partate, 'Ana ajunge a recunoa0e sffipanirea
spiritelor peste universul intreg ; tot w, la
un grad mai inaintate de civilisatiune, omul in-
-,cepe ali esplica in mod natural mai intai fe-
www.digibuc.ro
inomenele privitoare la lucrurile cele mai apro-
piate de dênsul, i apoi treptat fenomonele
privitoare- la lucrurile din ce in ce mai depar-
tate, pana ajunge a isgonl cu totul spiritele
din lume. Cu alte cuvinte, conceptiunea ma-
teriel acuma, ca i conceptiunea spiritului alta.
data, cuprinde la inceput o foarte mica sfera
til careia centru este omul, i apoi se inalta
se large0e treptat pana cuprinde in sine
universal intreg.
Precum spiritul este putin ate putin alun-
gat din lumea ce se afla in afara de om, tot
astfel este, de0 mult mai greu, alungat din
trupul omului. Se tie ca, la inceput toate fe-
nomenele care au loc in trupul omulni sunt
atribuite vointei sufletului. Functiunile orga-
nice insa ale trupului sunt una cate un a es-
plicate in mod natural, 0 sufletul este dislo-
cult treptat din diferitele organe ale trupului,
Snit cand nu mai remitne nici un loc pentru
{Musa
Daca esaminära mirarea §tiintiflca din Eu-
ropa modernä, veclem ca toi inv4atil care au
cultivat 0iintele positive 0 care s'au succedat
de la Bacon incoace, n'au facut decat sa lär-
geasca treptat sfera esplicatiunki materialiste a
lumiI, in paguba esplicatiunii spiritualiste. Este
de observat ea ace0I invêtatl au fost dualitï
sau eclecticI, adica spiritualitl care admiteaa
in acela51 timp existenta spiritului 0. a mate-
rid.; caci, pe cata vreme remaneau. Inca fenome-
ne ce nu se puteau esplica in mod natural, re-
www.digibuc.ro
 128

mama asemine un loc pentru spirit , dar a-

cest loc a fost treptat redus in mod necontAiut
de catra chiar acei care se credeau calduros.t
aparatorl ai spiritualismului.
Astazi luerurile sunt ajuuse in Europa la.
asa punct, incat spiritualistil eclecticl recunose
ca, lumea intreaga este guvernata, de legi fixe-
inherente materiei, reservand insa pentru Dum-
nezeu rolul de creator, si pentru sufletul omu-
lui sentimentele, inteligenta si vointa. Aceste
reserve sunt fitcute numai pentruca nu s'au
putut Inca, da esplicatiun1 materialiste satisfa-
cëtoare in privinta creatiunil. lumiT, .tli mai cu
sama in privinta facultatilor psichice. Dar a-
ceste chestiuni grele sunt acum obiectul miei
viT discutiun1 intre materialistI pusI de-o par-
te, si acei care continua inca de a fi spiritua-
list' eclecticl de alta parte. Aceasta discutiune
este fructuoasa, pentruca are loc intre adver-
sari care se pot intelege, de oare ce ei au ca
punct de plecare comun un mare fond de
principh admise de amêndouë partile. Cat des-
pre resultatul final al acestei discutiunI, este
usor de prevezut ct el va fi in. avantagiul ma-
terialistilor puff.
Voiu reproduce aid din aceasta discutiune,.
numai ca exemple, unele din argumentele prin
care materiali.,.,til se incearca a dovedi, ca si.
facultatile psichice, carora nu s'a putut kw&
da o esplicatiune materialista satisfacaoare..
nu pot fi alta ceva decat tot forte de ale ma-
teriei, si cal prim urmare, nu exista sufiet in
www.digibuc.ro
 12.9

intelesul ce se dA, acestui euvént de cAtrA,

Sa presupunem pentru un moment, zic ma-
omul are in trupul seu un sufiet
precum il inteleg spiritualistif. Se stie in-
s6, cá faculiktile sufletest nu sunt tot una la
totI oamenil. Sunt oameni cu inteligenta, foarte
puternicti i libertt, cu sentimente foarte deli-
cate, insfirit cu un suflet foarte pronuntat.
Insá, dacri, de la acesti oamen1 ne scoborim
treptat in jos, gasim de cei care au facultd41
psichice din ce in ce mai putin desvoltate,
WO, ajungem la imbecill i idiotI la care a-
ceste facrdt4i sunt foarte slabe. Este insá ad-
mis cá oamenil imbecill au suflet ca si eel
inteligentf. Dacti, acum comparAm un orn im-
becil cu un citne sau cu un elefant inteligent,
vedem cá deosebirea in privinta inteligentil
este intre cu mult mai micti, decat in-
tre Uil om foarte inteligent i until foarte im-
becil. Pentru ratiunea, darti, pentru care se
admite ca omul imbecil are suflet ca si cel
inteligmt, trebue sA, se admitti cá i canele
ori elefantul inteligent are suffet ca .si omul
imbecil. Dacti, de la cane si elefant ne scobo-
rim gradat in jos pe scara fiintelor organice,
fácênd la fie-care grad ratioriamentul de mai
sus, -ajungern sá recunoastem cá trebue sti
sufiet páná i polipiI, pana, i plantele,
monerele. Monera insti, care dupa uniI,
se naste prin generatiune spontanee din apa
Conta Metafisica. 9

www.digibuc.ro
 130

mAril, este globulet omogen quasi-liquid care

mai nu se deosebwe de apa in care trae;te.
Dacti se atribue facultiltile suflete§t1 pänä i
acestei fiinti, atunci nu este vr'o ratiune de a
nu le atribui g apei. InsA daca apa are sufiet,
atuncl trebue sti aibA .0 toate celelalte corpurI
neorganice. Dar mirarile acestor corpuif sunt
ele oare produse de vointä, de inteligenta, de
sentimente ? Mad o peaträ cade la painênt,
fiinda-i dau drumul din mAnA, este oare a-
ceastii, Were un efect al vointei petrei ? Spi-
rituali§til zic nu. Peatra cade, zic ei, pentrueä
este atrasä de parnênt, 0 aceasta atractiune
este o putere curat materiaM, precum de alt-
mintrele sun t toate puterie care pun in mig-
care corpurile neorganice Msate in voea bor.
Dar daca toate aceste corpuri sunt puse in
mirare de puterl materiale, atunci tot astfel
trebue sä fie 0 cu monerele care se deosebesc
foarte putin de aceste corpurI. i daca moue-
rele traesc numai cu puterl materiale, tot aa
trebue sti, träeascä 0 ffintele care sunt numai
cu un grad mai superioare, precum Bunt ce-
lulele organice. Daca dela aceste celule ne
suim gradat pe scara vietil organice, facênd
la fie-care grad rationamentul de mai sus, a-
jungem_ sä recunoWem ca tot numai de pu-
terl materiale trebue sti, fie produse 0 mirä-
rile canilor 0 ale elefantilor, 0 acele ale oa-
menilor imbecill, 0 in sfir0t acele chiar ale
oamenilor inteligentl. A§a dar puterile care
pun in mirare omul nu se deosebesc radical
www.digibuc.ro
 131

de puterile care pun in mi§care celelalte cor-

purl din natura, de oare ce intre aceste pu-
terl este numai o deosebire de grad. Cu alte
cuvinte, aceea ce se nume§te suflet omenesc
nu este dectit o combinatiune speciald, un joc
complect de forte materiale.
Este adev6rat cg la prima vedere ne pare
inexplicabil cum aceste admirabile facultati
suflete0i ale omului sg fie ni§te simple forte
materiale. Cand insä ne aducem aminte ea
noi in0ne putem sä realizam cu ma0ni1e noas-
tre mi§dirile cele mai complicate 0 sä produ-
cem efeetele cele mai diferité, numai prin a-
ceea dt, intocmind in mod diferit pärtile com-
ponente ale difeikelor ma0nI, combinam 0 di-
riguim in mod. diferit acelea0 cateva forte
simple de ale corpurilor inorganice ; dind ne-
aducem aminte, zic, de toate aceste, atunci
intelegem cä nu e cu neputintä ca acelea§l
cateva forte simple, find diriguite de meca-
nismul cel mai complicat ce ar putè veodatä
avè o ma0nä, sO., dee na§tere la m*Arile cele
mai extraordinare, 0 prin urmare la fortele
derivate cele mai deosebite in aparentti, de fortele
simple din care s'au näscut. In aceastä ordi-
ne de idei putem presupune di mi§cArile 0
fortele corpurior inorganice sunt relativ sim-
ple, numai pentrucä constitutiunea moleculara
.0 mecanismul acestor corpuri sunt asemine
relativ simple. Insä and aceea0 materie care
constitue corpurile inorganice se aranjeazà, in
imprejurArI date, a.a fel incat constitue me-
www.digibuc.ro
 132

canismurf mai complicate, ea monerele, ca

celulele organice, ca plantele, etc., atunci ea
dit nastere la miscitri mai complicate care eon-
stituesc forte derivate deosebite in aparentl,
de fortele corpurilor inorganice. Astfel, mone-
rele, celulele organice, plantele etc., se nasc, se
_ hrAnesc, cresc, degenereazd ; earil fortele de-
rivate care dau nastere la aceste fenomene se
numesc fisiologice, si par a fi de naturd deo-
sebitA de fortele fisice si chimice din care sunt
derivate. Dacti apoi ne suim treptat pe scara
fiintelor organice, vedem 61 fenomenele fisio-
logice devin la randul lor din ce in ce mai
complicate, pentrudi, resulta dinteun mecanism
(dintr'un organism) din ce in ce mai compli-
-cat. In special mecanismul sistemului nervos
ajunge la asa grad de complicatiune la ani-
malele superioare, incAt unele miscitri de tot
complicate, la care el da nastere, ne par a fi.
niste forte cu totul deosebite de chiar aceea
ce am numit pAnd acuma forte fisiologice. A-
cele forte sunt simtirea. judecata, vointa, si
se numesc psichice pentru a fi deosebite de-
eele fisiologice. Forte le psichice sunt ajunse-
la cel mai mare grad de desvoltare la orn,
pentructi, si mecanismul creerului omenesc este
ajuns la cel mai mare grad de complicatiune.
Asa dar intre fortele fisice, chirnice, fisiologice
si psiChice poate sa nu fie o deosebire radi-
calit, ci o simpld deosebire de gradul de corn-
plicatiune mecanicA, al misdvilor respective.
Aceasat ipoteza este sprijinitá de 'mprejurarea.
www.digibuc.ro
 133

cd, fortele vieth organice se desvolteazd, treptat

.si pe ncsimtite de la fiintele organice cele mai
inferioare pAnd la cele mai superioare , in asa
fel cd, este cu neputintä a fixa pe scara fin-
Vlor organice punctul la care incepe a se a-
raa cutare forta psichicd, san cutare fortil, fi-
siologicd ; precum este asemine cu neputintd,
de a Os) o asa linie de demarcatiune Intro
diferitele felurI de fenomene organice, inodt
sd. nu fie nici un fenomen pentru care sPi, stdm
la indoeald, dacd trebne sä-1 nun-lei-Am intre
fenomenele chimice sau intre cele fisiologice,
ori pe altul intre fenomenele fisiologice sau
intre cele psichice. Dupd, ipoteza de mai sus
toate fortele din lume se reduc la o singurd,
fortä care in definitiv este acelas1 lucru cu
miscarea, intocmai precum si toate felurile
de materiI din lume se redue la o singurd,
substantä. Dar miscarea sau forta, fiind o sim-
pld proprieta.te a materiei, este nu numai nè-
despärtitä de aceasta, ci sufere Inca si trebue
sil sufere transformärl corespunzötoare cu trans-
formärile materiei. De aceea fortele fisice
si chimice care sunt nedespärtite de materia
ce constituea un corp inorganic se prefac in
forte psichice child aceeasI materie se intoc-
meste asa incat constitue un creer de om. Asa
dar, fenomenele psichice al cdrar complex se
numeste suflet nu sunt dectit miscArl materiale
produse de organismul sau mecanismul foaFte
complicat al corpului material ce se numeste
creer. Aceste miscArl, dacd, le observdm cu.
www.digibuc.ro
 131

atentiune, vedem ca, sunt supuse la leg' ne-

cesare 0 fixe ca 0 toate celelalte miFar1 ale
materiei ; a§a fel ca nici din acest punct de
vedere nu gasim o deosebire radicala intre
suflet 0 celelalte forte din natura.
La toate cele de mai sus spiritualistit obiec-
teaza ca de0 este asemanare intre mi§carile
celorlalte corpuri din lumea esterioara, totu§1
nu este nicl o asemanare intre toate aceste
rrsi§car1 afiate pe cale obiectiva i puterile su-
fletes,t1 care se descopär numai pe cale sub-
iectiva, adica numai prin observatiune interna.
De aid resulta ca chiar daca activitatea su fie-
teased, a omulul poate fi, sau este, in corela-
tiune cu oare care m*Ari ale creerulul seu,
sau ale trupului seu intreg, totu este o deo-
sebire radicala intre aceste doue ordine de fe-
nomene.
La aceasta obiectiune un filosof materialist
ar putea respunde precum urmeaza :
Omul are un simt interior numit confliinfei,
care este poate subdivizat in maf multe sim-
OA particulare, 0 cu care simte aceea ce se
petrece in sufletul sOi and este in activita-
te ; apoi mai are un simt exterior, subdivisat
in mai multe simturl particulare, cu care simte
aceea ce se afla 0 se petrece in afara de su-
fletul seu. Acura, pentru a futea compara dou6
sau mai multe lucrurl 0 a putea afla rapor-
tul in care ele se afla, trebue numai decat ca
toate aceste lucrurl sa fie supuse la perceptiu-
nea aceluia simt ; intocmai precum pentru a
www.digibuc.ro
 133

afla, de exemplu, raportul de marime intro

doud sau mai multe lucrurl, trebue a aplica
tuturor aceea0 unitate de mesura. Inst cu
simtul meu interior 1M1 este cu neputinta de a
afía un raport de asemanare, chiar daca ase-
manarre existä, intre activitatea mea sufleteas-
ca i activitatea interioara a unei plante sau
a unei petre, pentru ratiunea ea activitatea
acestor corpurI nu poate fi nid macar perce-
puta, dar ne cum comparata cu alte activitap,
de catra simtul meu interior. Mai mult deeät
atitta. Eu nu pot ti numaI prin simtul meu
interior laid macar data cei1alt1 oameni au o
activitate sufleteased ea 0 mine ; cad eu nu
me pot transporta cu simtul meu interior in
eapul ce1orla1t1 oamenI pentru a constata a-
ceasta. Este adeverat ca prin miflocul simti-
rei exterioare, i prin diferite mijloace indi-
recte i foarte me§te§ugite, ceila1t1 oamenl pot
sa-m1 comunice ea i ei au activitate sulk-
teased eu cred prin analogie, ed acea ac-
tivitate este intoemal ca a mea, numai find-
cd sub toate celelalte raporturI, simtul meu
exterior m'a fäcut sd constat o asenadnare cona-
plecta intre cei1ali oamenT 0 mine. Dar, de
altä parte, daca fac abstractie de analogia mai
.strinsa ce existä intre mine 0 ceilalti omenli
eu nu §tiu cu sigurantá daca chiar plantele
petrele nu mi-ar spune el au 0 ele o activi
tate sufleteased cand s'ar putea ele pune in
comunicare strinsä cu mine ca oameni1.Ìqa
dar simtul meu interior nu me poate face sa
www.digibuc.ro
 136

cunosc nicl asemanarea, niei neasemanarea ce

poate sa existe intre natura facultatilor mele
sufiete i natura celorlalte forte din natura.
A pretinde ct prin observatiunea interioarA se
pot capata cuno§tint1 positive, tiintifice, asu-
pra naturei sufletului, d, se poate adicä afla
raportul ce exista intre suflet i trup sau intre
Bullet i celelalte forte din natura, este tot a-
*a de absurd ca 0 a pretinde, de exemplu, ea
se poate afla raportul dintre greutatea i lu-
mina corpurilor, mäsurand arnândoue aceste
forte cu cAntarul._
Cu totul altfel se petrec lucrurile, cand caut
a me instrul cu ajutorul simtului meu exte-
rior. Daca pun inaintm acestui simt o peatra,
o planta, un animal inferior 0 un oit, atunei pot
sä fac o dreapttl, comparatie intre aceste patru
obiecte, fiindca tus-patru sunt perceptibile de
acela§1 simt. Daca aceste patru obiecte fac a-
supra simtului meu exterior, in oare-care pri-
vintä, aceeaFA impresiune, atund sunt in drept
a conchide ctt trebue sit fie o forta identica,
sau daca voiti, o causa identica in tus-patru
obiectele, pentru ca aceste sä produca asupra
mea ace1a0 efect. Insa dupa multe observa-
Çiun i comparatiuni s'a constatat ea teate
fortele corpurilor susceptibile de a fi percepute
cu simtul exterior se redue la urma urmei la
mi§care, adica la stráinutarea succesiva a co r-
purilor sau a partilor lor din un loc in altul
De alta parte s'a constatat cà toate miscArile
sunt supuse la legl fixe i necesare. Cea mat
www.digibuc.ro
 137

principala din aceste legi este ca mirarea

niel nu se naste, niel nu dispare, ci ea se
schimbit numai in rnodalitatile sale conser-
vand astfel acelasil echivalent cantitativ. Dea-
ceea de ate orT vedern ca o peatra, o plantä,
un animal se misca, aceasta miscare este e-
fectul unel impulsiunI anterioare date acestor
corpuri, adica a unel micäri anterioare care
a incetat prin aceea ca s'a transformat in
miscarea actualä a acestor corpurt Omul
considerat obiectiv n'a face esceptiune la a-
ceasta regula. De cate ori lncrurile exterioa-
re dau o impulsiune oare-care sistemulni ner-
vos al omulul prin eanalul organelor sensitive,
de Mate orl se produce o mirare interioara
sau exterioara a trupului sau a unei partI a
trupuhn omenesc ; i vice-versa, de cate ori
truptil omului executa o mirare materiala
oare-care, de atate on el a primit o impul-
siune materiala prin canalul simturilor sau
Toate miscarile ce se esecuta ii i prin
sistemul nervos se reduc la eeea ce se nu-
rneste acçivni rellexe : o impulsiune se produce
in capätul nervului sensitiv, aceastä impulsiu-
ne da nastere la o miscare care transformAn-
du-se poate de o multiple de ori, percurge
nervul sensitiv, celulele internervale, nervul
motoriu, pentru a esI apoI prin capatul aces-
tuI nerv sub forma de miscarea unuI organ
oare-care al trupuluI.1) Toath activitatea su-
Pentra mai multti lämurire vezY intre altele ,Théorie
du fataliame
www.digibuc.ro
 138

fleteascä a omulul se reduce decl pentru sim-

tul meu exterior la o miscare moleculara a
sistemulul nervos de aceeasl naturä cu mis-
carea molecularä a celorlalte corpurl din lu-
me.Si cum as putea eu sit concep altfel su-
fletul unul orn pe care nu-1 cunosc decat prim
ajutorul simtulul meu exterior, si care iml face
prin canalul acestul gnat aceeq impresiune in
privinta fortelor sale ca si ori-care alt corp
material din naturä, ? Este adevërat ca prin
simtul meu interior mal capät o cunostintä de
altä naturä despre sufletul meu; dar aceastä cu-
nostintä se raportit numal la sufletul meu, si
nu o pot intinde si la sufletele celor-laltI oa-
meni decät pe calea analogiei. Insä calea a-
nalogiel este, mal cu samä in aceastä, materie,
asa de putin sigurá, incht prin ea as putea
cani cu aceeasl dreptate atribul tuturor cor-
purilor materiale din lume o activitate sufle-
teasca unitä cu constiintä.
Dar dach este vorba sä, argumentam nu-
mast deck cu analogil, atuncI eatä una mult
mai bine fundatä, cu care se poate da o es-
plicatiune mal stiintific6 cunostintei subjective
a sufletului :
Se stie ca orbul din nastere care capätä,
vederea la o vêrstä mal inaintatá in urma u-
nel operatiunl chirurgicale, cánd vede pentru
prima oarä un obiect, pe care nu-1 atinge cu
mAna dar pe care il cunoaste foarte bine prin
experienta simtulul pipäiril, nu poate sä recu-
noasca ob1ectul numal cu vederea. Mal mult
www.digibuc.ro
 139

deca atátg. El nu poate sä gäseasch nicI chiar

cea mal midi, asenaänare intre imaginea obiec-
tuluI formatä de organul optic §i. imaginea
formata de organul pipäiril ; ap, el el are
convingerea cä aceste doue impresiunl vin de
la doue lucrurl cu totul deosebite prin natura
lor. Aceastä convingere nu inceteaza decat-
cand el privWe O. piphe in acelaiq (imp obiec-
tul ; O. numal dupa ce se stabilete prin ex-
perientg, asociatiunea [acestor doue felurI de
sensatiunl, el poate cunoa§te in genere calittt-
tile optice ale unul obiect prin simpla lul pi-
paire, sau calitatile-i tactice prin simpla lui
privire.
Prin analogic') trebue sä admitem, di sim-
tul interior al omuluT se aflä in mod perma-
nent fata cu simtul exterior, in acee4i situa-
tie in care se aflä simtul pipäiril fa tä ell sim-
tul vedereI la orbul operat, in cele d'ntAl mo-
mente cAnd el prive§te obiectele din jurul sell.
CunWintele simtulul interior nu pot fi iden-
tificate cu cunqtintele sirntulul exterior, pre-
cum la orbul operat cuno§tintele c4tigate prin
simtul pipäirif nu pot fi identificate cu acele
c4tigate prin simtul: vederii. 0 idee, de e-
xemplu, nu poate fi identificata cu o miFare
a oare- carer molecule din creer, precum la
orbul operat forma unui pahar simtita cu pi-
paitul nu poate fi identificata cu imagi-

1) D. Taine a relevat pe Olt stiu eel intiti aceastit ana

logie intr'un articul publicat in Revue philoscphique din 1877..
www.digibuc.ro
 140

-nea luminoasa a aceluI pahar sinitita cu

derea. Intre o idee i o mi§care moleculara
este un abis ce nu se poate trece, precum
ete la orbul operat intre paharul pipait i pa-
harul privit. Omul crede ca ideea este o pu-
tere cu totul deosebita de mi§carea unei mo-
lecule cerebrale, i ca ea trebue sa purceada
de la o substanta cu totul alta decat aceea
care constitue o molecula cerebralä, intocmai
precum i orbul operat crede ca paharul sim-
tit cu pipaitul e cu totul altul decat paharul
simtit cu vederea. Omul continua in toata
viola lui a crede ca o idee este alta ceva de-
cat Q mi§care moleculara, ç1 ca este un abis
intre aceste doua lucruri, pentru c in tota
viata lui nu se intampla o singura data ca,
in acelap thnp in care ideea se formeaza sau
suNista in capul seu, el sa vada i sa pipae
moleculele respective ale creeruluI seu, facAnd
diferite experimente concordante intocmai pre-
cum orbul operat, pe cätä vreme paharul n'a
fost anca pipait i vézut in acelaç timp de
densul, continua a crede ca paharul pipait este
altul decat cel privit.
Din toate resulta c creerul eu miçcarile lui
sufletul sunt unul çi acela§ lucru, pe care
insa ni-1 representam in douê felurI deosebite,
pentru ca-1 cunoa§tem prin intermediarul a
doue simturI deosebite ce sunt impresionate
de dansul in mod deosebit.
Cu argumente de felul acesta materialith
sunt pe cale de a isbutl sa dea o esplicatiune
www.digibuc.ro
 111

materialistä facultätilor suflete§ti, 0 a st&rpt

prin aceasta din filosofie credinta in_ acea
sau substanta de natura nematerialá pe
care spirituali§tit inchipuesc cand intre-
buinteazA cuvéntul suflet sau spirit.
Cu mai multá wrintä par a isbutl mate-
rialitii a da o esplicatiune materialista
creat'iunii lumii, 0 in a desradacina prin a-
ceasta credinta in Dumnezeu. La a-est re-
sultat contribuesc mai cu samä transformi§tif
prin lucrarile bor. Este adevêrat cA, multi trans-
form4ti_ sunt incit tei0 ; dar aceasta nu-i o-
prWe de a pregatl fiira voea lor viitorul ate-
ismului.
In_ resumat progresul materialismului se poa-
te- descrie din punctul de vedere al materia-
litilor in modul urrnAtor:
A fost un timp cAnd omul nu putea sä-si
esplice in mod natural nimic. De aceea el
atribuea totul vointei unor fiinte inchipuite
pe care le numea suflete, spirite, zei, etc. De
la un timp el a inceput sä-0 esplice in mod
natural unele lucruri, care prin aceea insu0
deveneau propriu vm bind cunoscute. Cu pro-
gresul civilizatiunii nu merul lucrurilor cunoscute
s'a märit din ce in ce in paguba numèrulut
lucrurilor necunoscute care continuau a fi puse
tot pe sama spiritelor. Spiritul decl n'a fost
cleat o inchipuire destinatä a masca ignoranta
omului in privinta lucrurilor necunoscute Ancd.
eu alte cuvinte spiritul n'a fost decat o ne-
cunoscuta, un x, a cAreia valoare remAnea de
www.digibuc.ro
 i 42

sfiat. Acest x nu se mai raporta astazI, in

urma progresului fticut, decat la activitatea
psichica a omului 0 la creatiunea lumil., pri-
mind denumirile respective de suflet 0 Dum-
nezeu. Dar in curênd activitatea psichica
* creatiunea vor fi pe deplin esplicate ma-
terialice0e, 0 atunci vor disparè din filosofie
si inchipuirile numite astazI suflet 0 Dumne-
zeu.

Am arétat felul in care s'au desvoltat ideile

-metafisice ale periodei materializmului, ceea
-ce ne da o idee lamurita 011espre felul in care
s'au desvoltat ideile metafisice ale fie-eareia din
periodele precedente. Pe urma am reprodus
ca exemple cateva argumentatiunI de ale
-materiali0ilor asupra punctelor ce nu sunt
-ânca definitiv cia§tigate de dên0.1. 'Din aceste
argumentatiunf se vede in tre altele ca atat
materiali§th cat §i spirituall0iI de toate speciile
considera conceptiunea fortei materiale, care
este principial univeral pentru cei d'intai, ca
diametral opus cu conceptiunea spiritului care
13 principiul universal pentru cei de-al doilea.
Cu toate aceste atät fona pentru materiali§ti,
cat 0 spiritul pentru spiritua1i01 reprezinta
causa prima a luerurior, punctul cel de pe
--urmä, la care au ajuns cercetarile noastre, acel
ceva care nu se mai poate analisa, i care
trebue sa fie admis in §tinta ca un simplu
www.digibuc.ro
 143

articol de credintd. Aceea0 dificultate pe care

o incearcd materialistul cand voege a defini
forta, o incearcd i spiritualistul ce voe§te a
defini spiritul. Mai mult decdt atäta. Materia-
listul ii inchipueste la urma urmei forta in
mintea sa cam in acealas fel in care spiritualistul
eel mai inaintat î1 inchipuWe aeeea ce nume-
te el substanta spirituald. Toate aceste dove
dese cd deosebirea dintre materialism i spiri-
tualism nu este aa de radicald pe cdt si-o
inchipuesc partizanit respectivI ai acestor
sisteme, i cä lupta dintre ace§tI adversaff
este abia ceva mai mult deal o simplä sfadd
pentru clivinte.
Dacd observdm cu atentiune nenumératele
sisteme metafisice cdte au fost propuse din
timpurile cele mai vechi pand in zilele noastre,
-vedem cd cea mai mare parte din ele sunt
identice in fond 0. nu se deosebesc decdt'prin
cuvintele intrebuintate, a§a fel 0, dacd parti-
zanif respectivi ai acestor sisteme s'ar intelege
bine asupra intelesului cuvintelor intrebuintate
ei s'ar gdsl de acord in fond. Dacd
dam de-o parte sistemele ce se deosebese nu-
mai prin cuvinte, remän celelalte mai putine
la numèr care in adevër se deosebese in fond,
-de§i bine inteles, cu mult mai putin decdt
inchipuesc obiclnuit partizanif lor. Deosebirile
reale ce exista intre aceste din urma, sisteme
se rapoarta numai la aspectul principiilor me-
tafisice universale 0 la märimea s ferei acestor
principiI. M6 explic.
www.digibuc.ro
 144

Ideile metafisice, ca ori-care altele, fiind

scoase prin abstractiune din imaginele lucru-
rilor ce cunoa§tem prin experienta, conserva
eeva din aspectul acestor lucruri. Astfel din
timpurile cele mai vechl pelmet la o epoca re-
lativ recenta omul concepe spiritul (sufletele,
zeiI, etc.), adica causa tuturor lucrurior, sub
o forma omeneasca, pentrucei, in tot timpul a-
cesta obiectul aproape esclusiv al atentiunil,
al cercetarilor 0 al cunWintelor experimen-
tale ale omului este omul ea persoana.
cei mai inaintatl din timpurile din
urmei concep spiritul ea o substanta
nedefinitä, färà forma 0 Met, intindere,
pentru ratinnea ch acW1 spiritua1i01 i0 in-
dreapta toata atentiunea lor la facultatile psi-
chice pe care le studiazet in mod esclusiv prin
observapunea internal neluand in beigare de
same', trupul, i cu atat mai putin forma lui.
Pe cand escesul observatiunif interne 0 a me-
ditatiunif lipsite de experienta exterioaret face
pe spiritualitï sa conceaph spiritul ca o sub-
stanta frä intindere, fara forma i netangibi-
IA, escesul observatiunii exterioare i studiul
aproape esclusiv al corpurilor fac pe
set conceapa forta ca ceva resistent, tan-
gibil i respandit in spatiu, ca ceva insfir0t
a careia forma aminte0e pe aeea a corpuri-
lor.Din aceste se vede ca aspectul pe care
cineva il dá principiilor metafisice universale
este acel ce resultä prin generalisare din as-
pectul lucrurilor, caträ care cineva a indrep
www.digibuc.ro
 i 43

tat mai mult atentiunea, sa, i a cetrora obser-

vare internd sau externet i-a procurat cele mai
multe din cuno0intele sale De aid resultd, cd
afarit de aspecturile descrise mai sus, principiul
metafisic al causei prime poate avè o multime
alte aspecte mai mult sau mai putin deosebi-
te, aceste variind la fie-care popor i chiar la
fie-care individ cu genul de viatd, de ocupa-
tiune §i prin urmare de cuno,tintl esperimen-
tale ale fie-cdruia.
Tree acuma la deosebirea cea mai impor-
tantrt, adicet la deosebirea de intindere a sfe-
rei principiilor metafisice.
Omul primitiv, fiind foarte mArginit, nu
poate cunoeWe 0 nici cuprinde cu mintea sa
decdt un foarte mic numör de lucruri pc care
le raporteazet la un foarte mic spatiu 0 la un
foarte scurt timp. Cu alte cuvinte sfera in ca-
re cugetarea omului primitiv se poate invarti
cu privire la cantitatea materiei, a spatiului
0 a timpului este foarte micd. De aid resultd
insd cd, 0 pricipiile metafisice, care prin na-
tura lor se raportet la totalitatea lucrurilor cu-
noscute sau chiar imaginabile, au la omul
primitiv o sferd foarte micii. Dar sfera de cu-
getare, 0 prin urmare 0 sfera principiilor me--
tafisice, se letrgese treptat cu cat omul inain-
teazel pe calea civilisatiunil, cu cdt cunooin-
tele sale experimentale se inmultese i inteli-
genta sa se desvoltd, prin diferentiarea orga-
nelor cerebrale. Acest progres se face treptat
Conta, Metatisicrt. to

www.digibuc.ro
 140

de la perioda feti§ismului papa. la perioda ma-

terialismului, in aceasta din urma, omul pu-
tênd cuprinde cu mintea sa o mai mare can-
titate cleat totdeamm de materie, de spatiu
0 de timp.
Prin sfera de cugetare inteleg aceea care
cuprinde nu numai lucrurile positiv cunoscute,
dar i acele care se pot macar imagina. De
aceea periOda materialismului este caracteri-
sata nu numai prin un numër mai mare de-
cat totdeauna de cuno§tintl positive, dar si
prin puterea imaginatiunil de a patrunde mai
departe decdt totdeauna in infinitatea
timpului si a materiel. S'ar putè obiecta
ca omul a avut in totdeatma idee de infinit,
0 ea imaginatiunea a gash in acest infinit
totdeauna acelasi camp liber pentru creatiu-
nile sale. Este insa de observat cEt infinitul,
desi purtênd in totdeauna acela§1 nume, n'a
fost in toate timpurile conceput tot intr'un
fel : el n'a fost, dacti a§ putò zice a§a, tot u-
na de mare pentru mintea omului in toate
timpurile. i apoi ideea infinitulni nu este in
ultima analisa, dupa cum am aretat aiure
(Théorie du fatalisme , decat ideea neputintei
noastre de a trece chiar cu imaginaOunea din-
colo de oare-care limite de cantitate ; asa fel ca
in realitate campul liber al imaginatiunil nu
este infinitul in intelesul seu obicmuit, ci o
parte limitata dintr'ênsul. Insa liwitele de can-
titate a materiei, a spatiului si a timpului, pEt-
nEt la care imaginatiunea poate ajunge nu au
www.digibuc.ro
 117

fbst acela0 in toate periodele ideilor metafisi-

ce. Aceasta se poate dovedl prin progresul ce
a facut omul in facultatea de a numdra, de
oare-ce numèrul este ideea abstractit a canti-
atil relative, §i numerarea este operatiunea
intelectualä, prin care cineva inainteaza eu
conceptiunea treptat pe calea infinitului de
mare §i pe aceea a infinitului de mic.
Se §tie ca sunt 0 astilzI oamenl selbateci
care nu pot numèra decat pe degete, §i inch
numai pitnä la numerul cinci, dincolo de care
ei nu §tiu sä zicA decat -muqz. i aceasta nu
li se intemplä pentru cä nu au cuvinte cu ca-
re sit esprime numere mai mail, ci pentru cä
nu pot sä realiseze astfel de numere in con-
§tiinta lor. Mai inthi ei nu concep chiar un
numer ce nu trece peste cincl decät väzönd
sau inchipuindu-§i cil ved degetele respective.
Cät pentru munerele mai mail, ei nu pot sä
le conceapil in mod abstract, pentr( di nu pot
sä priveascit deodatä in imaginatia lor mai
multe degetc, sau alte unitätT decat cinci , 0
chiar dacti ved in realitate mai multe obiecte
deceit cinci, ei i§i fac o idee confusä despre
numerul lor, de aceea0 natura cu ideea pe
care ne-o facem noi la prima vedere a unei
banite de fire de nisip.Dar on cät omul ina-
inteazA pe calea civilisatiuniI, ell atät el poate
realiza in mintea sa numere abstracte mai
mart In perioda materialismului facultatea de
a numqa este ajunsä, la cel mai inalt grad
de desvoltare. Sa nu se creadit insä ca in a-
www.digibuc.ro
 148

ceasffi periodit omul poate numera pitrffi la

nesfirOt pentru c poate sit in0re cifre necon-
tenit. TJn numèr este numai atunCt realisat in
con§tiintit cilnd toate unit4ile lui stint 6are-
cum distinct simtite. De aceea cilnd cineva
voe§te sit-0 dea sama de nu numèr oare-care,
ii imagineazit incittva un §ir de uniffit1 pe
care le trece oare-cum in revistit. Insit mi
toate numerele- exprimate prin cifre sunt
realisate in con§tiinffi. Pentru ca sit-0 poata
cineva imagina de exemplu un numér de o
sutit de miI de soldaIi, este nevoit imagi-
na mai intiti grupuri, de exemplu, citte o mie
ocupand eke o cantitate cunoscutit de teren,
apoi imagina numërul mai mic al aces-
tor grupuri ; I cu toate aceste artificiun, se
gasWe mal totdeauna cit ideea formata prin
meditatiune despre cantitatea de o sutii, de
mi1 de soldati, este deosebitit de aceea pe care
formeaza cineva. ciind vede ca ochil
un loc acest nunaër de soldati. In regnlil, ge-
nerala lin numér prea mare nu se poate rea-
lisa in con§tiinffi, decitt pria impartireft lui in
pitrti mai putin numeroase decitt unitatile pri-
mitive. Dar 0 cu mijloace de aceste tot se a-
junge la o limiffi, peste care imaginatia nu
poate trece. Dacti numerul este din cale afara
mare, atunci ne facem o idee foarte vagit des-
pre dênsul numai prin numêrul cifrelor care-I
exprimit. Dar aceasta nu insemneazit cit can-
titatea realä este concepuffi. Insfir0t s'a putut
intrebuinta la diferite grade de civilisatie ex-
www.digibuc.ro
 119

presium ca aceste : multe ca nisipul marilor,»

sau < multe ca unitätile unui numèr scris cu
un sir de cifre care s'ar intinde de la pa-
mênt OM la lunä . Dar aceste expresiuni nu
dovedesc de loc gradul aptitudinei de a numera
intinderea sferei de cugetare, pentru cä ele
enunp cantitatT care nu se pot InO, nicf pe
departe realisa in mintea omeneasdl. Aceste
expresiunl au putut deci fi intrebuintate in
toate timpurile, pentru cä in totdeauna ele au
lost deopotriva RIM inteles efectiv. i apoi
chiar i cu espresiuni iperbolice ea aceste tot
nu poate sft meargli. cineva panA la nesfirsit.
Imaginatiunea are ea punct de sprijin i ca
punct de plecare cunostintele positive, si nu
se departeaza de aceste cu creatiunile sale de-
cat la o distanta determinata. 0 comparatiune
va lamuri aceea ce voesc sti, spun : dadi, pre-
supunem ca globul pamêntesc reprezenteazit
sfera cunostinOlor positive, atuncl atmosfera
pamentului representeaztt sfera pe care imagi-
natiunea o poate umplea cu creatiunile sale.
De aici se intelege cO, ell cat sfera cunostin-
telor positive va fi mai mare, cu atät i sfera
imaginatiuni1 se va intinde mai departe. Insä
perioda materialismului find- aceea in care o-
mul are eel mai mare fond de cunostint1 po-
sitive, tot in aceastit periodA el are si imagi-
natiunea cea mai larga.
Din cele de mai sus se vede ä mäsura in-
tinderii sferei de cugetare este in acelas1 timp
cea mai dreaptil, mèsurA, a gradului de de
www.digibuc.ro
 130

voltare al ideilor metafisice, si prin urmare al

gradului de civilisa tie al omului. Insa, fiindca
in practica- sfera imaginatiunii este greu de
apreciat, si fiindca dealtminterea aceasta sfera
se MIA inteun raport constant cu sfera cunos-
tintelor positive, de aceea in practifa este de
ajuns a mösura pe aceasta dM urma pentru
a nvè o idee de gradul de desvoltare al ideilor
metafisie, si priLL urmare de gradul civilisa-
pun ii .
Am zis ca mesura progresului ideilor meta-
fisice este in acelasl timp naësura gradului de
civilisafie , de oare-ee ideile metafisice se (les-
volteaza paralel cu toate celelalte elemente -ale
civilisatiunii. ,i in adevêr, eafit ce se poate
constata din istoria desvoltaril diferitelor ele--
mente ale civilisatiunii.
u) In domeniul adeorului i ul liinIelor, dome-
niu explorat de inteligenta propriu zisit vedem
nu numai ca stiintele speciale se inmultesc
din ce in ce prin diferentiare, dar ca fie-care
din aceste stiinti mareste din ce in ce fondul cu-
noSintelor respective, impingênd din ce in ce
mat departe marginele sferei sale propril, pa-
na cand ajungem la perioda materialismului,
unde Siintele positive sunt O. mai numeroase
si. cu sfere mai intinse decat totdeauna. Corn-
plexul tuturor sferelor stiintelor speciale con-
stitue sfera filosofiei 1-)ositive, si este o parte
numai din sfera metafisicei, anume, acea parte
solida pe care am comparat-o mai sus cu glo-
bul terestru.
www.digibuc.ro
 131

I?) In domeniul utilutui sau al artetor utile, ve-

dem eh, en cat omul a inaintat in civilisa0e,
cu atat a si-a inmultit si: si-a perfectionat ar-
mele pentru lupta vieth, luptd pe care a pur-
tat-o cu un $ucces din ce in ce mai mare si pe
un camp din ce in ce mai Wu, astfel ett sfera
pAnd la marginele cdreia el ,poate pdtrunde
en armele sale victorioase este mai larga de-
cat totdeauna in perioda materialismului.
c) In domeniul birelni sau al moralei, domeniu
prin excelentã al sentimentelor ndscute din
instinctul de conservare sociald, vedem cd iu-
birea si solidaritatea care leagd mai multi in-
divizi la un loc se intind mai Antei la mèm-
bril aceleiasi familii, si apoi treptat si succe-
siv, cu cat omul se civilizeazd, la membri): a-
celuias trib, la ai aceleiasi natiunT, la ai ace-
leiast rase, si pänd la ai omenirii intregi. As-
tdzY, ciind gradul de civilisatie este mai Malt
decdt totdeauna, sentimentele umanitare si so-
lidaritatea ce resulth din ele leagO pe toti in-
divizil omenesti mai strips dealt totdeauna.
Sfera inbirii omenesti s'a largit deci treptat
pänd a cuprins in ea pe toti indivizil mile-
nesti, si tinde a se lärgi Inca pentru a cuprin-
de treptat hied si alte finti organice.
d) In sfirsit, in domeniul frumosului sau al fru-
moaselor arte, domeniu prin escelentd al magi-
natiunil si arcreatinniior ei, vedem a, at cdt
omul este mai civilisat, cu atitt el gäseste fat-
museti mai in adêncul lucrurilor, find adicd,
impresionat de pArtile cele mai delicate, mai
www.digibuc.ro
 152

intime 0 mai putin evidente ale acestora, si

cu atat el se cufundä mai mull in infinit pen-
tru a gäsi acolo, sau mai bine zicênd, pentru
a-si crea acolo, in libertate, frumusetele a eä-
rora lipsä o simte i pe care nu le gäseste in
sfera cunostintelor positive. De altä parte, cu
cät omul inainteaztt pe calea civi1isaÇiuui, cu
attit artele frumoase se inmullesc prin diferen-
tiaref i cu atät fie-care artit specialä lärgeste
sfera conceptiunilor pe care ea are a le intru-
pa, a le sensibilisa asa fel ea sfera generald
conceptiunilor 0 a creatiunilor artistice se
afiä mai largä in perioda materialismului de-
cdt totdeauna.
Se intelege cä ori-ce artist, fie el pictor,
musicant, literator, etc., care este la indllimea
culturei generale din timpul in care trdeste,
det ca bazit lucrärilor sale artistice datele sti-
intelor positive din acel timp, i numai dea-
supra acestei baze, adicä numai pentru ceea
ce trece dincolo de sfera cunostintelor positi-
ve ale timpului, el -clädeste cu creatiuni pro-
prii de ale imaginatiunii sale. Este adevêrat
ca cei mai multi artisti din timpurile noastre,
mai cu samä literatori i sculptori, se märgi-
nese in a imita modelurile remase de la Greer
0 Romani, adicA, a face opere care ar fi po-
trivite pentru starea de culturä a 9-yecilor
a Romanilor, dar nu pentru a noasti Ruti-
null insä i imitatoril servili nu se pun la
socotealä cAnd e vorba de a constata si a ca-
racteris faza actuaM pin care trece inteligenta
www.digibuc.ro
 153

generald. Pe langd rutinari, care dupd natura

lucrurior trebue sa fie mai numerosl, se afla
si artisti orginall, care se inspira de la epoca
in care trdesc si creazd opere in conformitate
eu cultura geuerala a acestei epoce.
Aceste cate-va observatiunl pe care le fac
in treacdt in privinta artelor frumoase pot sä
para nedrepte si pot sd, fie chiar neintelese.
Voiu avò inse ocasiunea a le justifica, a le
complecta, a le desvolta si a le lämuri intr'un
studiu special.
Am zis mai sus cd sfera metafisicei cuprin-
de pe langa sfera filosofiei positive, pe care
am comparat-o cu globul terestru, si sfera
creatiunilor imaginare, pe care am comparat-o
eu admosfera parnêntului. Prin aceastä din in.-
mä stera metafisica se tine de frumoasele arte
§i. in adevär, metafisica are prin natura ei o
parte cu totul ipotetica, care este inaccesibild
stiintelor positive si care este cu totul ldsatä
imaginatiunit Metafisicul se compoartä cu a-
ceastá parte ipoteticd, poate chiar Milt stirea
lui, intocmai ca un artist : el o intocmeste, o
sistematizazd, o fasoneaza dupa gustul si pre-
dilectiunea sa personala, sau, cum s'ar zice in
limba artistilor, dupa idealul ce el a inceput.
Metafisica deci, prin aceea insus1 ca imbrati
seazd intreaga sfera a cugetárii omenestl, este
in pfite §tiinta .si in parte arta.
SFARSIT

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII.
IncercAri de metaisica materialistti.

IntrAucere istorleA . . pag.

Sectiunea L
Perioda fetisismului . 416
§. 1. Prevestirile . .20
§. 2. Sutlete . 424

Sec Çiunea IL
Perioda idolatriei .

Secpunea 111.
Perioda poletismului . <55

Seqiunea IV.
Perioda monoteismului .

Sec punea V.
Perioda panteismului . .83
Secliunea
Perioda mat erialismului . .104
Segiunea VII.
www.digibuc.ro
Observqiuni generale . .115
www.digibuc.ro