- CI .1.i=1 1=ILANImara-_..

COLEOTIA
ANALELOR
ROMANE
r. 13

D. V. BARNOSCHI

MARTURISIREA
TPUJ-kr)ULU
CONPERINTA TINUTA LA
CERCUL ANALELOR ROMANE

.n

RITuRA OULTUSA ROMANSASCA'-. S. A, R. - FIACHASOT!

www.dacoromanica.ro
 D. V. BARNOSCHI

Miliii1g1S111{11 TRURO!
CONFERINTA TINUTA LA
CERCUL ANALELOR ROMANE

./

EDITIA I

BylOTEC\
- miiracipiuLu! -
aticuRe` MCMXXXIII

EDITURA ,CULTURA ROMANEASCAa, S. A. R. - BUCURESTI -

www.dacoromanica.ro
 m,i0TEE.
Daa tor, Dom ilor,
- M liNICIPIULUI -
Pe vremea arnlAh a lumii rasuna
infrigurata de pr e apropiatei veniri
a Mantuitorului, pe malurile marii Egee se -
auzeau, in noptile senine, glasuri armoni- .

oase $i profunde cari strigau:

Mamie Pan a intuit!
In sfarsit Messia veni. Iar pe invataturile
lui f Ara grey, Biserica i$i cladi doctrina ei
de exterminare a zeului Pan, care, in po-
fida trambitatei lui morti, nu murise si nu
voia sa se lase ucis...
Doud mii de ani Biserica cresting, inte-
meindu-se mult mai mult pe doctrine ante-
rioare decat pe cuvantul lui Crist, a tinut
sub calcaiu pe marele Pan, insangerat $i
muribund, dar n'a putut sa-1 omoare.
Astazi, acel a carui pieire fu vestita lumii
acum cloud mii de ani, se tidied, se inalta
, din farina in care a fost ingenunchiat.
Dar, spre linistea $i fericirea omenirii,
3

www.dacoromanica.ro
nu pentru a pune el acum genunchiul pe
grumazul Bisericii cre$tine, ci pentru o ar-
monioasa impartire cu ea a stapanirii lumii.
Totdeauna adversarii ce nu se pot distruge,
sfarsesc prin a se intovar4i.
Natura, adica viata vesnicei prefaceri din
floare in Eruct, bucuria de a trai, veselia,
imbatarea de caldura, de lumina soarelui,
voluptatile trupului ingemanate cu ale spi-
ritului, adica marele Pan, isi recapata drep-
turile de zeu tutelar, insa in umbra divind
a tot intelegatorului Crist, care, in sfarsit,
Incepe sa fie priceput si urmat.
Aceasta idee, pe care o rezum in formula
agresiva, Mtirlurisirea trupului, este tema
conferintei pe care am onoarea sa o supun
atentiei d-v.
Formula agresiva pentruca ideia de drep-
turi nobile a tuturor nevoilor trupesti con-
trazice violent prejudecati stravechi si trai-
nice de esenta moralei consacrate. Subiectul
asa dar nu poate sä fie decat foarte delicat,
pentru oricare conferentiar, de oarece, in-
cepand cu Socrate, toti acei care au propo-
vaduit prefaceri morale au fost, fard ex-
ceptie, invinuiti, ca §i Socrate, de conrupd-
tori ai tinerimii. Fericiti, totusi, cugetatorii
acelor vremuri, exclama un filosof modern,
ca ei nu aveau sa se teams deck de cucuta!
- Noroc ca la not libertatea spirituals este
o mare realitate §i ca supleta de adaptare
a acestui popor este prodigioasa. Cand is-
toria va avea perspectiva necesara, ne va
numi poporul saritor de etape sociale! In
cateva decenii ne-am ridicat din umbra me-
4

www.dacoromanica.ro
 4.-

dievala la civilizatie moderns, prin cateva

salturi, fare sä ne pierdem cumpatul $i
ne-am adaptat $i ne adaptam, din ce in ce
tot mai mult. Cu toate acestea, poporul Do-
man nu primete cu entuziasm ideile noi;
dar nici nu le persecute, $i aici e minunea.
Drepturile trupului impotriva pudoarei $i
a tabu -ului sexual, aiurea au starnit furtuni.
Acum vreo cativa ani, in State le-Unite, o
institutoare a fost scoasa din invatamant
$i osandita la Inchisoare, pentru o brourii
relative la instruirea copiilor in chestiunile
sexualitatii. Astazi educatia sexuala este, in
programul coalelor primare din cele mai
multe state ale Uniunii americane. Putin
Inaintea razboiului, un profesor german fu
de asemenea eliminat din invatamant, tot
pentru delict impotriva pudoarei trupe$ti:
punea pe copii sa face gimnastica goi de
tot. A deschis $coli particulare, ce rand pe
rand i se Inchideau; dar dupd razboi, statul
i-a subventionat $i coala $i propaganda lui
nudists.
Cu toate acestea, cu toata formidabila
evolutie de pretutindeni, cu toata largimea
de vederi din ultimul timp, este Inca o ne-
obi$nuita indrazneala sa tratezi asemenea
subiecte. Indrazneala $i din partea d-v. care
ma ascultati. Cad de gandit, le cam gan-
deOe toata lumea $i multi le aproba dar
Chastes sont les oreilles encore que les yeut
sont fripons"

Dupa atatea veacuri versul este Inca de

actualitate, cu o mica rectificare: Astazi nu
5

www.dacoromanica.ro
numai ochii sunt $trengari, dar $i manile...
$i genunchii in tramvai... $i trupul intreg
la dans. Urechile insa, au ramas Inca destul
de pudice; nu ca pe vremea marelui fabu-
list, totu$i sunt mai pudice decat gesturile.
Pentru morala curenta trupul este tabu.
Pacat sa to gande$ti la el, mare pacat sä-1
prive$ti. Mai putin mare prin pipait. Cel
mai mare pacat, sa vorbe$ti despre uncle
nevoi ale trupului.
Marturisirea trupului" este o formula
revolutionara, care sperie pe marea multime
de oameni cum se cade. Iata o mica dovada
elocventa: 0 cucoana careia se refine re-
gulat doua locuri la toate conferinfele Ana-
lelor, ieri dupd ce $i-a ridicat biletele $i a
platit, a intrebat despre ce se va conferen,ia;
cand i s'a spus, a intrebat a doua oars ne-
putand sa-$i creada urechilor, apoi $i-a cerut
banii inapoi spunand indignata, ca dum-
nia sa este o persoand onorabila.
Marturisirea trupului" mai este $i for-
mula puternic sugestiva pentruca benefi-
ciaza de analogia cu o alts formula, care,
ea, este un nediscutat adevar: Marturisirea
crea'infei: Marturisesc Intr'un botez ertarea
pacatelor. Si tocmai ca sa beneficiez de
aceasta formidabila sugestie am ales aceasta
formula pentru ideia mea. Voi fi poate in-
vinuit de lipsa de respect fata de cele sfinte;
dar acesta este riscul meseriei... 0 idee noua
este totdeauna nerespectuoasa fafa de vre-
una veche.
Nadajduesc ca marturisirea trupului" a
ajunge sa cucereasca Intocmai ca 5i marturi-
6

www.dacoromanica.ro
 oof

r
sirea credintei", fiind marturisirea unei not
credinte. Omul sa-$i marturiseasca trupul
cu toate nevoile lui sanatoase, sa-i marturi-
seasca frumusetea, sA-i cultive nobilele lui
misiuni pentru descatu$area spiritului, spre
cea mai armonioasa dezvoltare, spre per-
fectarea fiintei in totalitatea ei.
De atatea mii de ani omenirea civilizata
traeste cu un superb ideal de spiritualizare:
Idealul iudeo-platonician-crestin, mai ales
cretin. Din nenorocire $i-1 urinare$te pe o
cale gre$ita, pentru ca isi inchipueste ca
1-ar putea atinge negand trupul. Ori, trupul
exists $i este indisolubil legat de suflet,
pentru ca stiinta n'a dovedit Inca contrariul.
Este mult mai probabil ca" spirit si trup
sunt fetele unuia si aceluia$i anus. Ca unii
artisti vad sufletul distinct de trup, este o
alts chestiune. Ca un Rubens a putut sa
redea in jurul Elenei Fourmont un hallo",
un aura" care da o viata spirituala por-
tretului,ca si Goya a pictat asemenea ema-
natie spirituala pe care o numeste venitta,
sunt dovezi mult prea subtile.
Necunoscand, neintelegand esenta spiri-
tului, nu putem sti nici ce este trupul de
care este legat.
Crestinul a ramas totusi la invatatura a-
nalfabetilor anahoreti ai Tebaidei: Trupul
nu-i nimic mai mult decat o abjecta catu$e
a spiritului. De mult insa inteligenta s'a
ridicat deasupra gradului de cugetare a sfin-
tilor pustnici. $i in orice caz, macar noi
in veacul al XX-lea! se cuvine sa avert' mai
mult simt critic. Suntem doar contimporanii
7

www.dacoromanica.ro
lui Paul Valery care spune: Spiritul este
facultatea prin care ne dam seams ca nu
ne putem pricepe trupul".
Ru$inea de trup doming intreg sistemul
nostru de morald. Trupul insa nu este chiar
in intregime de rusine. Capul nu-i de rusine,
cu toate ca are cloud ferestre la care se
arata adeseori mocirla iadului intreg. Daca
oamenii $i-ar ascunde capul de rusine pen-
tru ticalo$iile ce le tree prin minte, ca sa
mai poti vedea o fats omeneasca ar trebui
sa iai opaitul lui Diogene, $i ani de zile sa
tot cauti, sa cutreeri in lung $i'n lat lumea
civilizata...
Mane le iara$i nu-s de rusine, cu toate ca
sunt organul care pacatue$te aproape tot
atat de mult cat $i capul. Nimeni nu-$i as-
cunde manele cu toate ca ele lovesc, ele
fury, ele asasineaza, ele pun rezolutii care
ucid suflete! ,Si totusi, foarte rar... cate o
lady Macbeth... isi ascunde speriata mina
pe care vede stigmatul crimei faptuite.
Restul trupului e de rusine dupa mods $i
dupa regiune geografica. Cand eram copil,
bratele $i glezna (chiar acoperita de cio-
rapul cam gros de pe atunci) erau de ru-
sine. Cand eram student, nu mai erau de
rusine deck umerii $i partea de sus a gam-
bei. Astazi, ce mai e de rusine? Depinde de
loc. Sale le sunt de rusine pe strada, dar nu
la bal. Glezna e de rusine in Spania, unde
a o privi cu insistenta este o insults. Dar
acolo, sanul nu-i de rusine; bluzele mai nu-1
acopar; $i a-I privi oricat de staruitor este
numai un omagiu. In schimb, in Elvetia o
8

www.dacoromanica.ro
 pot

femee al carui san, desi bine acoperit de

haina, da semn de vioiciune, este o depra-
vata, fats de care e indreptatita orice pro-
punere... rusinoasa. Ca pe vremea bunicilor!
Si pentru ca veni vorba de bunici... Bunica,
umbland odata in niste cutii cu relicve, mi-a
aratat o batista specials care se numea mo-
destia", si care la bal se punea, cochet,
pe decolteu. Doza de seriozitate a cucoane-
lor se cunostea dupd felul cum manevrau
aceasta batista simbol al modestiei.
Musulmana se arata mai bine toata goals,
decat sa-si arate parul.
Privind aceasta amuzanta variatie in timp
si in spatiu, s'ar putea scoate o lege foarte
importanta: Ru$inea de trup inceteaza acolo
unde moda fixeaza marginea valului, a hai-
nei. Dar atunci, nu mai ramane din pria-
cipiul ca trupul e de rusine decat formula
de care insa se slujesc, cu perversitate, co-
chetaria si sensualismul.
Rusinea de trup, adica de sexualitate, a
facut sa se nascoceasca imbracamintea; iar
aceasta a supra-valorificat sexualitatea. Cerc
vitios tragic pentru sfanta pudoare.
Rezultatul valurilor, opus scopului urnia-
rit, este admirabil spus de Anatole France.
Dati-mi voe sa citesc cateva randuri:
Sf. Mael a botezat pinguinii din insula
Alca; apoi a decis sa le dea $i legea mo-
rals", in care scop a crezut nemerit sa-i
imbogateasca cu notiunea de pudoare, $i
pentru aceasta... sa-i imbrace! Calugarul
Magis i$i permite sä nu fie de parerea sfan-
tului $i ii spune:
9

www.dacoromanica.ro
 Imbracamintea acestor pinguini va avea
urmari grave. Astazi cand un pinguin ray-
ne$te la o pinguina, $tie cu preciziune ce
dore$te $i poftele lui sunt limitate prin cu-
noa$terea exacta a lucrului dorit. In acest
moment vreo cloud perechi de pinguini fac
dragoste la soare. Uite-i cu cats sim,plici-
tate! $i nimeni nu le da vreo atentie; ei
insu$i nu par din cafe de preocupati
de ce fac... Cand insa pinguinele vor fi im-
bracate, pinguinul nu-$i va da tot atat de
bine seama de ce-1 atrage spre ele. Poftele
Iui neprecizate se vor revarsa in tot felul
de visari $i de iluzii; adica va cunoa$te dra-
gostea $i nebunele ei dureri. lar pinguinele
lasand ochii in jos $i strangandu-$i buzele,
vor avea aerul de-a avea o comoara sub
haine... Ce jale!"
Apoi calugarul imbraca o pinguina, la
care nici un pinguin nu se uita. Tree cateva
pagini delicioase...
Parinte, zice Magis, sfantului Mael, ad-
mira to rog cum toti pinguinii merg cu na-
sul atintit spre centrul sferic al acestei dom-
ni$oare, de cand este imbracata in roz. Sfera
prin proprietatile ei geometrice inspira nu-
mai pe savanti; dar cand este $i vie, capita
insu$iri noi. Si pentru ca interesul acestei
corp geometric sa fie in totul priceput de
pinguini, au trebuit sa nu-I mai vada lamurit
cu ochii, ca sa fie siliti sa reprezinte .
cu imaginatia. Eu insumi nu-mi pot sta-
!Aril acuma atractia ce simt spre aceasta
pinguina. Oare sä fie pentru ca fusta a
facut din sazutul ei ceva esential? Si sim-
10

www.dacoromanica.ro
plificandu-i-1 cu maretie i-a dat un caracter
sintetic $i general $i n'a lasat sa vedem din
el decat ideia pura, principiul lui divin?
N'a$i $ti sa spun; dar imi Inchipui ca daca
i 1-a$i strange in brate a$i tine in maini tot
firmamental voluptatilor omene$ti... Este
neindoelnic ca pudoarea da femeii o atrac-
tie de neinvins".
Sfantul Mael, de$i a trebuit sa vada ca
inteadevar pudoarea da femeei o atractie
de neinvins, ,de oarece nici calugarul nu i-a
putut rezista, totu$i n'a renuntat la ideia
lui morala" de-a imbraca neamul pinguin.
Rusinea de trup, pudoarea, a fost $i este
Inca un teribil flagel. Sa ne gandim num ti,
ca un sir de generatii au simtit la fel cu
Bernardin de St. Pierre, ca 1-au aprobat,
1-au inteles, au plans cu el impreund, de
vreme ce faimoasa lui carte s'a raspandit
in milioane de exemplare. Adica, lumii in-
tregi i s'a parut firesc ca Virginia sä pre-
fere sa se Inece deck sä se dezbrace sub
ochii logodnicului! Si nimeni n'a cutezat
macar sa discute aceasta absurditate. Chiar
$i teoria pudoarei este tabu.
Rusinea de unele functiuni trupe$ti este
tot atat de surprinzatoare. Na$terea este
mai ales de ru$ine. Femeei insa$i ii este
ru$ine de misiunea ei care este totu$i e-
sentiala pentru existenta omenirii; misiune
ce $i-o indepline$te cu sacrificii $i suferinti
ce ii dau dreptul sa fie mandra. Pana'ntea-
tata idealul de spiritualizare a scrintit jude-
cata omului! Astazi Inca mor lehuze pentru
ca nu vor sa se arate unui medic barbat.
11

www.dacoromanica.ro
Byron n'ar fi fost schiop daca mama lui,
din prea multa pudoare, n'ar fi refuzat aju-
torul unui mamo$.
Eminamente impudic este insa actul pro-
creatiei, caruia, totu$i, Dumnezeu $i natura
i-au Incredintat perpetuarea, deci $i per-
fectarea spetei, deci implicit inaltarea
omului spre Dumnezeu. A discuta, a ana- ,
liza actul procreatiei $i psihologia amorului
fizic este culmea neru$inarii, chiar $i din
partea medicilor cand nu sunt numai Intre
ei $i nu sunt siliti de nevoile studiului. In
lumea provincials franceza specialistul de
boli venerice este cam declasat, ca burghez
onorabil.
Suntem mandri ca ne cultivam vazul prin
arta; nu ne despretuim de loc pentru ca
ne rafinam gustul $i pofta de mancare in
scop de-a ne putea imbuiba cat mai mult $i
mai placut. Dar ne este ru$ine sa onoram
actul sexual. Ba mai mult, ne comportam
fats de el ca betivul care 1$i despretue$te
patima, fie ca este umilit ca nu i se poate
sustrage, fie ca i se da cu cinism. Si cu toate
acestea $tiinta dovede$te ca orice activitate
omeneasca, spirituals on animals, este in-
fluentata de misterioase secretiuni sexuale.
Sunt hormoni care ne regenereaza vitali-
tatea mult mai bine cand suntem in stare
de armonie, decat atunci cand este o ten-
siune, o disonanta intre psihismul $i ani-
malitatea noastra.
. Generatiile viitoare vor hohoti de ras
cand vor ajunge sä priceapa ca inteadevar
noun ne este ru$ine de sexualitate $i ca
12

www.dacoromanica.ro
abuzam de ea numai prosteste, on pervers.
Credinciosul sau sclavul moralitatii spiri-
tualiste se comports fata de sexualitate ca
un bigot lacom de mancare intr'o zi de post
in fata unei mese incarcata de bunatati. Le
dispretueste din principiul ca lacomia este
unul din pacatele capitale; si le uraste cu
atat mai mult cu cat are taria sa nu se a-
tinga de ele; iar daca totusi ciupeste cate
ceva, o face pe furis, cu rusine, cu ciuda
si inghite nemestecat, abea avand iluzia ca
simte gustul bunatatii; daca pofta si foa-
mea it rapun cu totul, atunci se indoapa
hulpes si bea ca o palnie on inventeaza
amestecuri absurde.
Pentru cel cu educatie morals dupd tipi-
cul bunei traditii, insusi cuvantul dragoste
ascunde o propunere rusinoasa, un gaud
sexual, deci obscen. 0 mica anecdota: 0
cucoand din provincie isi aduce fata la un
pesion in Bucuresti. Dupd cum este obi-
ceiul, povesteste directoarei nu numai Ca-
!agile si defectele elevei, dar isi marturi-
seste si toata viata ei, a sotului, a soacrei,
a slugilor, etc. Cand ajunge la episodul ca-
satoriei ei, spune rosindu-se si privind in
laturi: caci trebue sa-ti marturisesc doamna
directoare, ca eu m'am maritat, pardon, din
dragoste".
Doamnelor, Domnilor,
Originea acestui tabu trupesc si mai ales
sexual, este insa cu totul subreda: nu-i decat
o conceptie de legiuitor si o reactiune so-
13

www.dacoromanica.ro
 data. S'ar parea ca Per$ii cei vechi au na-
.--2k, scocit independenta trupului de spirit, va-
N, lori vremelnic ingemanate; $i ca tot ei au
k
proclamat $i inferioritatea trupului. De la
41,
Per$i, aceasta nastru$nica teorie a luat-o
Platon, care a fasonat-o cat s'a putut mai
bine dupd masura vastei lui inteligente $i
maretie de caracter. Evreii au primit-o prin
Moise direct dela Dumnezeu. Iar Isus Cri-
stos cu divinul lui bun simt, in nesfar$ita
lui caritate $i intelegere a adaptat-o naturii
omului. Au venit insa teologii $i interpretii
Mantuitorului cari au facut din ea monstru-
ozitatea de care ne ocupam. Sä nu pierdem
din vedere ca ceia ce se nume$te cretinism
este cam alts ceva deck Crist. Cre$tinismul
a triumfat dupd o lupta de trei veacuri ca
o reactiune impotriva paganismului $i a ti-
calo$irii imperiului roman. Cum sa fi iz-
,
butit o doctrind de bunatate $i de bun simt!
Cre$tinismul n'a putut invinge deck cxa-
gerand pang la intoleranta, fanatism, absur-
ditate! Cre$tinismul avea doar de invins
cultul sensualismului bolnav $i pervers, care
era religiunea paganismului in decadenta.
Trupul nu era numai marturisit, dar glori-
ficat, indumnezeit!
Primii cre$tini, cu zelul neofitilor, la e-
xagerare au opus exagerare. Era firesc! Este
un etern adevar, formulat plastic mult mai
tarziu, de un mare cretin, Luther: Mintea
e ca un om beat calare, it indrepti dintr'o
parte, cade in cealalta".
Primii cre$tini au dat o formidabila im-
pulsiune unei formidabile gre$eli. Ca sa
14

www.dacoromanica.ro
starpeasca luxuria, au negat voluptatea: Ca
sä starpeasca vitiurile sexuale, au negat in-
su$i actul procreatiei. Ca sa starpeasca cul-
tul trupului, au proclamat ura de trup. Ca
sa combats divinizarea frumusetei trupe$ti,
au proclamat pacatul frumusetii. Ca sä re-
actioneze Impotriva abuzivei ingrijiri a tru-
pului au decretat sfintenia murdariei. Un
sant parinte al Bisericii n'a numit paduchii,
perlele lui Dumnezeu?! Si este Ingrozitor
de constatat ca aceasta religie a murdariei
mai dainue$te Inca.
Un alt mare parinte al Bisericii, Sf. Au-
gustin, a lasat mo$tenire o rugaciune, pe care
poate Inca $i astazi duhovnicul catolic, prea
traditionalist, o reciteaza la urechea muri-
bundului: ,,Ft doamne ca sa-mi simt tru-
pul Inca $i mai chinuit; fie ca maduva oa-
selor sa-mi fie numai puroi $i murdarie;
fa ca inima sa-mi fie sala$ de viermi; ca
astfel spiritul sa mi se ridice mai u$or pand
la tine, o Dumnezeul meu!"
Spiritualizare cu orice pret! Biserica cre-
§tind intelegea sä fie un ciaun in care
trupul sa fiarba in chinuri ca sa se prefaca
in spirit. De aci postul, flagelatia, tortura.
Dela o vreme fu inventat un procedeu mai
$tiintific: focul. Focul purified! Pe rug tru-
pul prefacandu-se in fum $i vapori se a-
propia de forma... spirituals. Ori cum, fu-
mul $i aburii erau ceva mai pur decat ab-
jecta materie greoaie din care e facut
trupul.
Bine inteles ca voluptatea era cel mai
mare pacat. Trupul care nu trebuia sa simta
15

www.dacoromanica.ro
deck dureri, cum putea fi lasat sä simta
placeri, voluptate!
Ramanea o problems mai greu de solu-
tionat: procreatia, care, supliment de pacat,
este infectata de voluptate. Procreatia fu
decretata rau necesar. Formula din care o
logica implacabila scoase o lege nebutia:
Actul sa fie redus la minimum posibil pen-
tru fecundare, $i sä se extirpeze din el .

voluptatea. In numele acestor aberatii, s'a

dezlantuit un razboi groaznic impotriva firii
omului, razboi care a fost unul din cele
mai ruinatoare flagele din toate cate au
debilitat speta umand. Biserica a voit, prin
schingiuirea naturei, ca actul generatiei sa
fie facut fara placere, cu dezgust, cu ru-
sine. Ei bine, a izbutit! Atat este de a-
devarat ca o credinta tare muta muntii din
loc! Tristul program fu realizat. Bine in-
teles nu perfect, dar totu$i intr'o mare ma-
surd. Prin teroare, prin cruzime, prin su-
gestie, prin determinarea unei ereditati ar-
tificializate, adevaratul cretin ajunsese un
fel de monstru care procrea refulandu-$i,
iar cite unii chiar anihilandu-si, voluptatea.
Cre$tinii deveneau sfinti.
Femeia mai ales,, ajunsese aproape de
perfectiunea urmarita. La aceasta a contri-
buit insasi natura femelei in general, care
poate fi fecondata $i fard sa simta volup-
tate. Apoi, femeia prin sensibilitatea ei mai
fins a fost mai u$or de terorizat. Dar mai
ales femeia avea o milenara ereditate de
sclavie sexuala. Tirania conditiilor_econo-
mico-sociale preistorice facand-o proprieta-
16

www.dacoromanica.ro
 tea barbatului ca animal de munca 5i de
facut pui, femeia a evoluat cu voluptatea in-
hibata $i cu predispozitii la atrofierea sim-
turil or.
Impotriva voluptatii barbatului Biserica
a avut un succes mult mai redus. Intai, pen-
truca natura a legat indisolubil procreatia
de o clips de voluptate. Medical se poate
concepe ($i sunt marturii de cre$tini exal-
tati) ca $i acea clips poate fi anihilata. Le-
gile insa le faceau barbatii. Episcopii, sfin-
tii parinti, calugarii, erau $i ei barbati; ju-
decatorii, procurorii, inchizitorii erau de a-
semenea numai barbati. Tot neamul barba-
tesc nu putea fi de o perfecta buns credinta
in propovaduirea sfintei doctrine in ceea ce
it privea pe el. In privinta femeei insa, bar-
batul fu cretin cu cea mai mare intransi-
gents. Idealul lui era ca .femeia dezvirgi-
nata sa ramae .macar psihologic virgins, cum
spune un savant. .

Daca astazi barbatul nu mai are acest ideal

are insa, in general, vulgarul egoism de-a
nu avea nici idealul contrar, dupa cum ar
fi nobil omenesc.
f Oricum, lumea cresting in general a trait
un lung $ir de generatii cu voluptatea re-
_ fulata, care s'a refugiat in creer $i a dat
na$tere nevrozei numita sensualismul ce-
rebral.
Pentru ilustrarea mentalitatii medievale
pe care am expus-o, sa amintesc unele din
nenumaratele gesturi nebune ale acelor prea
curati cre$tini. In veacul al XIV, in Franta,
un sot si -a predat sotia inchizitiei pentru
17

www.dacoromanica.ro
ca a simtit-o posedata de satana in timpul
copulatiei. Unele femei se denuntau singure
pentru aceia$i crime; ele preferau sa fie
arse pe rug decat sa plateasca clipa de
spasm voluptos cu iadul ve$nic.
Dar aceasta teroare avea $i efectul con-
trar: exaspera sexualitatea. De aceea fe-
meia medievala era on frigida on isterica.
Istericele erau vrajitoarele ce umpleau pa-
durile, la marginea carora ie$eau cu ochii
holbati de spaima $i intunecati de lubrici-
tate. Ademeneau barbatii $i erau mangaie-
rea, curajul $i lumina iobagilor prea isto-
viti $i rasvratiti. Rasa tor, in cea mai mare
parte, s'a stins in pivnitele de torture $i in
flacarile rugului... Pand la not n'a mai a-
juns decat rasa frigidelor $i a celor ce-$i
puteau refula sexualitatea devenind sensual- ,

cerebrale. -
Starpirea voluptatii din nevropsihism
voluptate deja debilitate de milenara scla-
vie a fost, insa, in general, mult mai mult
opera credintei, a propagandei $i a suges-
tiei, decat a torturii $i a focului. A$a se
explica faptul ca femeia moderns este cam
aceia$i frigida atat in Wile care au suferit
grozaviile inchizitiei, cat $i in celelalte.
Stiinta ne arata minunile ce poate face
autosugestia $i de aceia intelegem ca in-
teadevar Biserica a putut sa preface insa$i
natura femeei.
Prin urmare cre$tinismul n'a izbutit sa
spiritualizeze trupul, ci numai sa-1 debili-
teze, sa-i anarhizeze voluptatea, iar in tru-
18

www.dacoromanica.ro
elPi:14
 Alt

pul femeei sa o anuleze aproape, dupa cum

spuneam.
Dar se va zice: Astazi cre$tinismul nu
mai are taria de alta data $i biserica se a-
dapteaza evolutiei, de oarece i$i da seams
ca dogmele sunt opera unor primitivi in-
culti, pentru o lume barbara. Astazi o elita
bisericeasca intelege chiar nudismul $i nu
mai intelege morala acelui tabu sexual.
Atunci de ce mai dainue$te absurdul
tabu?
Mai intai in puterea inertiei $i a eredi-
tAtii. Pudoarea de trup $i dispretul sexuali-
tatii este in sangele $i in nervii no$tri, mai
ales ai femeei. Femeia cinstita" Inca i$i
tainue$te voluptatea chiar in intimitatea con
jugala, ba chiar $i-o neaga sie Insa$i. In
imensa majoritate a lumii mijlocii $i prole-
tare sotii nu-$i vad trupurile, nu-$i marturi-
sesc voluptatea.
Bine rau, aceasta este starea lucrurilor $i
de aceia nenorocitul tabu este, deocamdata,
necesar. N'ar putea fi suprimat dinteodata,
presupunand ca s'ar putea, fara ca morali-
tatea sa nu sufere o criza grava. Reactiunile
in morala sunt periculoase. Dovada ca mar-
turisirea trupului este abuziv inteleasa de
o mica parte din elita care n'are nici o o-
cupatie. Raul este insa neglijabil. Patura
socials mijlocie, care ea este armatura lumii,
nu-$i schimba moravurile dintr'o zi pe alta.
Acum rezista nouei morale naturiste; $i bine
face, pentru ca astfel facand o va primi cu
incetul, $i deci rodnic.
In sprijinul pudoarei se mai aduce argu-
.

19

www.dacoromanica.ro
mentul ca nu-i de origins filosofica, ci ani-
mals.
Un scriitor combate afirmatia inteo for-
ma amuzanta. El spune: Oaia se na$te goals
ca $i omul. E o stare naturals. Ru$inea insa
de aceasta goliciune nu mai poate fi natu-
rals, pentru ca oaia dovede$te ca nu o are.
Omul a inventat pudoarea pentru ca poate
jupui pe oae ca sa se acopere cu pielea $i:
lana ei. Daca oaia n'ar fi inteadevar un
mare dobitoc, ar jupui $i ea pe om de piele
ca sa-$i faca pardesiu alb de primavara. Ar
dovedi totodata ca pudoarea este fireasca
$i astfel $i-ar fi ca$tigat protectia morali$-
tilor.
Dar macar salbatecii se imbraca de ru-
sine_?
Cam a$a pretind cartile vechilor explo-
ratori. Sa" nu pierdem insa din vedere ca
ace$tia erau sau misionari cre$tini fanatici,
sau aventurieri, nu tocmai oameni de $ti-
inta. Savantul aventurier este ceva cu totul
nou; iar misiunile de explorare in care sa-
vantul, care se sperie cind este scos din
laboratorul lui, sa aiba confort, siguranta
$i ca$tig, sunt cu totul moderne.
De cand adevarati oameni de $tiinta au
patruns in ascunzi$urile primitiVilor, n'a
mai ramas mare lucru din observatiile con-
fratilor mai vechi.
Salbatecii se acopar numai ca sa se ga-
teasca, $i ca sa-$i pue in valoare organele
sexuale. In intelepciunea for $i in inima for
fara prihana simt importanta sexualitatii $i
de aceia o cinstesc si o apara. Mica inima
20

www.dacoromanica.ro
 de argint, care fetelor din Ceylan le tine
loc de frunza de vie, nu se poate spune ca
serve$te pudoarea! In alte meleaguri slip-ul
barbatilor este o solids cutie de lemn. Fe-
meile unor alte triburi nu-$i pun fustulita
deck atunci and joaca dansuri sexuale, ca
sa fie $i mai excitante.
Imi dati voe sä citez iara$i pe Anatole
France. De cand zice spiritualul autor
s'a dat vitei de vie misiunea ciudata de a fi
perdea pentru sex, nu mai poate omul cinstit
sa bea un pahar de yin fara sh-hi aduca
aminte de cele de ru$ine!
Oare de aceia morali$tii austeri nu dau
copiilor yin la masa?
Doanznelor, Domnilor,
Care este bilantul faimosului tabu? Nu
se poate spune ca idealul cretin de spiri-
tualizare n'a contribuit la civilizarea omului.
Ar fi o nerozie. Contributia idealului pla-
tonician $i cre$tin a fost imensa. Tot odata
. insa, trebue sa avem curajul sä recunoa$tem
ca ru$inea de trup, ca dispretul sexului, ca
desconsiderarea voluptatii $i ca urmarea a-
cestor dogme, paralizarea ereditara a vo-
luptatii femenine, au degenerat rasa umana.
Sunt legiune savantii care cred in Freu-
dism: libido, refularea instinctului sexual
ca izvor al tuturor psihonevrozelor, etc.
Omul modern $i in special femeia are in
psihism voluptate refulata ce fermenteaza
$i exaleaza vapori toxici $i pentru trup $i
pentru inima $i pentru minte I
21

www.dacoromanica.ro
 Grozava ereditate, sugestia zilnica $i se-
culard a Bisericii, con$tiinta otravitoare a
pacatului carnii, a facut din lumea moderns
o lume bolnava de sensualism cerebral, on
de frigiditate, cand nu este vitiata de boll
sexuale precise. Darn, cum spune Andre
Suares, prea multa importanta unui lucru ce
are mult mai putina.
Psihoza este Inca atat de generala $i de
puternica incat mai dainue$te $i iluzia ca
scdparea nu-i deck in uciderea simturilor.
Un ecou sintetic al acestei observatii ni-1
da Moreas, marele poet, victims a bolnavei
traditii, a nebunei ideologii bigote:
...Oh, qu'il vienne un autre Messie...
Qu'il vienne en ses redemptions
Detruire l'oeuvre de la femme
Et to faucher, desir infame,
Des neuves generations.

Tot cu atat de mult succes s'ar putea

dori $i un Messia care sä distruga $i nevoia
de hrana... "
$i lumea mai are Inca mult sa se chinu-
iasca pe acest rug, daca astazi, in 1933, pu-
tem n:ota fapte ca acestea:
La Paris exists liga puritatii" ai carei
membri, catolici evlavio$i se angajeazd sa
practice castitatea cat mai absolut posibil",
chiar acei tineri $i legitimi casatoriti. La noi,
o vaduva din Chi$inau (spun ziarele) fe-
mee cuminte, era chinuita noaptea de vi-
ziuni voluptoase, emotii sexuale ce adeseori
se sfar$eau in orgasm. Evlavioasa, intele-
gandu-$i... pacatul, s'a spovaduit. Duhov-
nicul a speriat-o ca daca va continua aceste
22

www.dacoromanica.ro
nopti impure, Isi va compromite izbavirea
sufleteasca, iar la judecata cea de apoi
se va alege cu iadul vesnic. Bine inteles ca
sub teroarea unei asemenea sugestii nenoro-
cita era $i mai des framantata de sexuali-
tatea ei sanatoasa. S'a imbolnavit de nervi...
$i s'a spanzurat.
Dela Paris la Chi sink', rusinea de trup
5i negarea sexualitatii dezoraanizeaza Inca
posibilitatile de propasire ale omului civi-
lizat.
Daca unele femei i5i refuleaza cu scarba
impulsiunile sexuale, daca altele se span-
zura ca nu $i le pot refula, trebue sa fie
milioane acelea care cedeaza firii cu senti-
mentul deprimant al ticalo5iei lor, $i nenu-
marata multimea acelor cu simturne in cap,
framantate $i umilite de visari lascive. Toate
acestea traind in chipul acesta, debiliteaza
rasa umana procreind fete predispuse sen-
sualismului cerebral $i trupeste frigide.
Femeia moderna, cu ereditatea ei de scla-
va sexuala $i apoi de robita religiunii spiri-
tualizarii trupului prin salnicie, este o fiinta
fal5ificata. Sexualitatea $i deci dinamismul,
vitalitatea ei este cu mult inferioard sexuali-
tatii femeei primitive. Are dreptate scrii-
toarea Sigrid Undset sa spue ca femeia cu
sensualitate sanatos sexuala este mai rail
decat lebada neagra.
Grozava consecinta: Jumatatea omenirii
in imposibilitate sa se inteleaga cu cealalta
jumatate! Barbatul cu femeia se pot iubi;
dar daca nu se pot intelege este toc-
mai din pricina fa4ificarii sexualitatii ei,
23

www.dacoromanica.ro
in timp ce sexualitatea lui a ramas, totusi,
mai mult sau mai putin normala. Nu miso-
ghinii, dar aparatorii femeei, amantii cei
mai devotati spun ca femeia este o fiinta
capritioasa, fantasca, neegala, nediscipli-
nata, cu un fel de echilibru al ei propriu
care seamand cu dezechilibrul barbatilor.
Nu-i vorba de mizoghin, ci de indurerat
indragostit formula acelui filosof englez:
E mai usor sa mori pentru o femee dealt
sa trciesti cu ea!
Si dace femeia este asa cum este, nu-i de
mirare, de vreme ce mii de ani a fost su-
gestionata sa planga de ru$ine in clipa in
care intreaga ei fiinta voia sa se bucure!
Dace mii de ani a fost sugestionata sd-si
despretuiasca, sd-si stapaneasca bataile ini-
mii, in clipa in care toga fiinta ei pulseaza
de viata fecundate. De bung seama, este cri-
minala faimoasa religiune a pudoarei care
determine cum spune Pierre Louys ce recul
frissonant du flanc qui se derobe et qui
n'ose eprouver". Et qui n'ose eprouver!...
. Dar raul nu s'a oprit aici: Aceasta femee
adanc artificializata a fost $i este tovara$a
barbatului. Cand nu-i era deck sclava, nu-i
putea face mare rau. Dupe c^ a devenit to-
vardsa, colaboratoarea $i aproape stapana
lui, raul lua proportii tot mai mari, de rare
ce barbatul a trebuit sa se adapteze acestei
fiinte artificiale, $i astfel sa iasa $i el din
fagasul evolutiei firesti a fiintei umane, mai
ales prin aceia ca deveni $i el un sensual
cerebral.
$i aceasta femee a sfintei morale de spi-
24

www.dacoromanica.ro
ritualizare este mama. Copiii cresc in dogma
ru$inii de trup, dar inecati inteo viata de
preocupari, gesturi, vorbe $i priviri impu-
dice; cresc in cultul acelui tabu sexual, dar
obsedati de sexualitate. Adolescentilor le
vorbe$te gandul inaintea simturilor. Dina-
mismul for sexual se coace pripit la jara-
tecul artificial al gandurilor lascive, al umi-
lintei pkatului, al con$tiintei vinovate, al
vitiului, al castitatii imposibile in asemenea
imprejurari.
Suntem o lume de dezechilibrati sau ma-
car de osteniti, de sensuali on de frigizi,
de descendenti nenorociti ai idealului stu-
pid de prefacere a trupului in spirit.
Omenirea sufere de neurastenie sexuala,
eel putin atat cat sufere $i de sifilis. Stiti
ca un mare doctor Parizian nume$te civiii-
zatia, sifilizatie, $i afirma ca omenirea in-
treaga este victima treptornOului palid.
Un mare poet mark poeti au darul
sintetizarii epocii for a formulat admi-
rabil neurastenia omului modern:
L'amour est assis sur le crane
De l'Humanite.
Et sur ce trOne le profane,
Au rire effronte,

....
Souffle gaiment des bulles rondes

J'entends le crane a cheque bulle

Prier et Oink: .

Ce jeu feroce et ridicule,

Quand dolt -il finir?
Car ce que to bouche cruelle
Eparpille en lair,
Monstre assassin, c'est ma cervelle,
Mon sang et ma chair!'

25

www.dacoromanica.ro
1,3
Doamnelor, Domnilor, o
:
.

. .

Amorul care mananed substanta_creerului

este amorul ajuns obsesie, este debo$a casti-
tatii silnice, lacomia pentru fructul oprit,
pentru cz e fructul oprit, adica luxuria, nu-
mita impropriu amor.
Acest joc, mai mult crud decat ridicol,
nu se va sfar$i decat atunci cand voluptatea
nu va mai fi socotita o forma a luxuriei, ci
o emotie sfanta, sfanta voluptate" cum
spune acela$ mare poet.
De altfel luxuria nu este decat voluptate
exagerata $i morbida, este degenerare prin
abuz a unor emotii sanatoase, cum sensua-
lismul este degenerarea sexualitatii.
Champfort spunea ca oamenii sunt atat
de pro$ti, ca in doua mii de ani n'au fost in
stare sa inventeze un al optulea pacat mor-
tal. Mai degraba, insa, $i-au dovedit prostia
nepricepand ca in fond aceste mari pacate
nu sunt nici macar $apte; $i ca in tot cazul
luxuria nu-i decat o forma a lacomiei.
Luxuria nu-i decat abuz de voluptate,
o lacomie, ca $i lacomia de mancare $i de
bautura.
Stomahul dilatat prin imbuibare $i betie
are o imperioasa nevoe de imbuibare $i de
betie, iar atunci omul pacatue$te prin laco-
mie. Sexualitatea cu voluptatea ei fireasca
fiind satisfacuta abuziv, a dat na$tere sen-
sualismului, ceea ce a facut pe om lacom
de placerile sexului, adica a cazut in lu-
xurie.
Cand voluptatea sanatoasa va fi disociata
26

www.dacoromanica.ro
 ti

de lacomia simturilor, pentru ca cea dintai

sä fie reabilitata, iar cealalta inglobata in
pacatul lacomiei, omenirea ar avea gloria
de a se fi curatat de unul din cele $apte
pacate grele, pentru ca va fi desfiintat lu-
xuria.
Marturisirea trupului va reduce nevoia
de voluptate sexuala la putin, cum este $i
nevoia de mancare pentru cei ce nu au sto-
mahul dilatat.
Evident, omenirea ar trece printr'o scurta
perioada de sensualism. Cum ucenicul in-
trat nou inteo cofetarie trece printr'o in-
digestie de dulciuri. Transitia nu va putea
fi deck scurta, pentru ca voluptatea nu va
mai fi fructul oprit. Sa nu se vie cu exem-
plul Romei imperiale, despre care se spune
ca ar fi cazut din pricina luxuriei. Chiar
daca ar fi adevarat ceea ce nu este deck
intr'o mica parte Inca nenorocirea nu se
mai poate repeta de oarece conditiile gene-
rale pe pamant sunt cu totul altele astazi.
Omenirea cea noua vindecandu-se repede
de sensualism prin marturisirea trupului,
va putea pa$i spre misiunea ei de-a preface
intreg pamantul inteo grading.
Doamnelor, Domnilor,
De cateva decenii, $i mai ales de cativa
ani, se precizeaza in elita ganditoare $i,
ceea ce este $i mai important, in bunul simt
al tuturor, diferite reactiuni impotriva ru$i-
nei de trup $i a faimosului tabu.
Dar Inca pans spre inceputul erei cre$tine
27

www.dacoromanica.ro
se poate urmari aceasta reactiune. Atat este
de adevarat ca adevarurile sunt eterne! Ba
chiar in vechiul testament gasim pus in gura
sotilor: te ador cu trupul meu".
Crist n'a condamnat principial voluptatea
sexuala. Sf. Paul recunoa$te ca sexualita-
tea refulata poate cateodata sa arda tru-
pul"; iar ca remediu nu s'a gandit sa-1 mai
arda $i pe rug, ci da drept barbatului sa-ni
is femee. Numai ca, el insu$i barbat, nascut
in legea lui Moise $i in milenara traditie
de desconsiderare pentru femee, nu se gin-
de$te ca $i femeea ar putea sa arda" de
voluptate contrariata. Sf. Clement spunea:
De ce sa-mi fie mie ru$ine de ce nu i-a fost
ru$ine lui Dumnezeu sa creeze?
Sf. Atanasie: Nimic in noi nu poate sa
fie impur.
Dar secta Adamitilor?
Dar calugarul Pelagius? Acel care va fi,
s'ar parea, promovat patronul nudismului.
Astazi, se poate spune, o noted morals,
care pleaca dela ceiace am numit noi miir-
turisirea trupului, este in mers $i va revolu-
fiona lumea. Deocamdata o puternica in-
doiala asupra moralei spiritualiste interne-
late pe negarea trupului a patruns in con-
$tiinta elitei. In tot cazul, nevoia unei noui
morale a sexualitatii este o problems puss,
fata de care acei care o ignoreaza nu fac
deck politica strutului.
Medicii si filosofii $i-au dat mina $i au
statornicit bazele teoretice ale nOrturisirii
trupului. lar scriitorii, ace$ti zugravi a tot
ce este reprezentativ in omenire, precursori
28

www.dacoromanica.ro
 Y1 4

a tot ce vremurile prezente ascund in deve-

nirea lor, scriitorii, in cartile lor, poezii,
esseuri, romane, adevarate filme de viata,
au Inregistrat triumful nouei morale. lz-
banda principiala, deocamdata, Inca neva-
zuta de ochii timizi ai multimei.
Ar fi de vorbit ceasuri despre lupta li-
teraturii clar vazatoare cu rutina morals.
Pe vremea cand nici medicina nu jignea
pudoarea deck cu sentimentul de a fi cu-
tezat o violare, scriitorii se expuneau ru-
gului inchizitiei, infierarii procurorilor si
dispretului oamenilor cum se cade". Ei insa
au nivelat drumul atat de bine, incat lumea
este pe cale de-a pricepe si primi Nudismul,
ceia ce este o mare revolutie. Nudismul este
inteadevar dovada ca o noud morals va
anula in curand vechea morals a spirituali-
zarii cu orice pret, a animalului om. Caci
nudismul triumfa de vreme ce sunt in tä-
rile civilizate milioane de nudisti printre
cari mii si mii de fruntasi ai elitelor din
fruntea popoarelor. Aceasta afirmatie este
poate surprinzatoare pentru unii, de oarece
la not nu se tie ce inseamna Nudism. 0
importanta revista literara a scris, nu de
mult, ca Nudismul ar propovadui sa um-
blam goi pe strada si in tramvai! Ar fi
timpul sa ne informam mai serios asupra
celor ce se petrec in Wile cu civilizatie
mai veche deck a noastra.
Doamnelor, Domnilor,
Daca marturisirea trupului este o nevoe
pe care fiinta noastra o revendica, cugetarea
29

www.dacoromanica.ro
 7

o aproba $i moravurile incep sa o primea-

sca, trebue sa cercetam care sunt principiile
nouei morale, dogmele care incep a se sta-
tornici fazele evolutiei probabile.
Pentru ca nu-mi pot ingadui sa vä mai
retin deck putine minute, am sa prezint
schematic $i pe scurt aceasta cercetare. Ali
imparti in trei grupuri $i in trei etape ideile,
realizarile, idealurile $i mersul moralei mar-
turisirii trupului.
Prima faza o caracterizez prin: Reforma
educatiunei sexuale. Un nou sistem de e-
ducatie pentru copii, o reeducatie a adulti-
lor. Nu-i timp deck sa enunt principiile ad-
misc. Copilul incepe sa fie crescut fard nici
o taina relativa la sex $i fara notiunea de
pudoare trupeasca. Astfel, inainte de vrasta
de trei ani va cunoa$te deosebirea de con-
formatie fizica $i va scapa de curiozitatea
bolnava prin care am trecut cu totii. lar
cand, $colari, invata functiunea organelor,
in multe tari profesorii au inceput sa nu le
mai ascundA nimic. Este inteadevar i inutil
5i periculos sä li se prezinte omul ca pe un'
animal monstruos, de oarece copilul vede
imediat ca omul din carte este incomplect'
fata de cum se $tie el ca este in realitate. JJ
Datorita acestei educatii inteligente, ado-
lescenta nu va mai fi otravita de taine ex-
citante, de ru$ine umilitoare, de obs?..siuni
sexuale $i in tot cazul de preocupari libi-
dinoase, cheltueli de vitalitate ce prefac se-
xualitatea in sensualism cerebral, psiho le-
vroza care duce la lacomia de voluptate, la
luxurie. . -

30

www.dacoromanica.ro
 0/

Fete le mai ales vor beneficia din no'ia

moralitate. Ele vor ajunge la casatorie fiinte
normale si constiente. Nu se vor mai as-
tepta la un rai de voluptati imposibile, ca
sa gaseasca o deceptie ucigatoare. Vor face
mult mai putine deck astazi, dar vor ti
mai multe, vor sti tot. Caste vor sti tot .t$i
mai mult si mai normal deck nu stiu astazi
multe mame.
Vor ajunge la casatorie constiente de
drepturile trupului, mandre de egalitatea cu
barbatul pentru un real schimb de voluptate
care trebue cultivate cu sacrificii reciproce.
Vor sti ca nu e vorba de o abjectiune plar
cuts de care sa abuzezi, de un vitiu sic, dar
ca este in joc o valoare nobila cum este
emotia artistica, duiosia prieteniei, on fe-
ricirea maternitatii. Nici nu vor cere, nici
nu vor permite sotului sa le trateze ca pe
prostituate. Dar nici nu vor cere, nici nu
vor permite sa fie tratate ca sfinte, ca fiinte
superioare barbatului, care se recunoaste in
fata ei, si cu umilinta si cu ipocrizie, un a-
nimal abject, sclav al carnii! Se vor com-
porta in noaptea nuntii ca acea splendida
eroina a unui mare scriitor francez. .

Intronarea educatiei sexuale intalneste

Inca dificultati practice considerabile, din
pricing ca adultii sunt vitiati de pudoare
si de tabu -ul sexual. Aceasta noun educatie
ca si reeducatia se va face mai ales prin
Nudism.
Folosul cel mai mare al normalizarii fe-
telor prin noul sistem educativ va fi o mai
31

www.dacoromanica.ro
bund si mai frecventa armonizare a casni-
ciilor, ceia ce este de o covarsitoare impor-
tanta socials. .

A doua faza o concretizez prin: Ref orma

despa'rfeniei. -

Mora la marturisirii trupului cat timp nu

va face decat sa reformeze educatia copiilor
si a tinerilor, nu va fi decat opera socials
de initiative particulars, literara, culturala
in general. Cand insa efectele ei vor fi muit
raspandite, legiuitorii vor trebui sa traga
consecintele. Cel dintai amestec al statului
va fi probabil o reforms liberals a divor-
tului. Iar in acel moment noua morals va
deveni oficiala oarecum.
Dace tinerii casatoriti vor fi constienti
si foarte bine edificati asupra valoarei tru-
pului in casnicie, dace multe casnicii vor fi
mai armonioase, nu-i mai putin adevarat ca
legatura casniciei se va face tot la intam-
plare, de oarece sunt Inca multe alte tira-
nice prejudecati ce vor mai fi de invins.
$i atunci (ca si astazi) sotul va pasi pra-
gul tot vitiat de un lung comert cu prosti-
tuatele; iar fata, on cat de exact instruita,
tot cu desavarsire strains de psihologia bar-
batului. Cu toate ca armonizarea trupeasca
va fi realizata on de ate on va fi in po-
tentialul sotilor, casatoria tot la intamplare
se va statornici. Intre cele doua trupuri pot ,
sa fie incompatibilitati precise on imponde-
rabile ce saps armonizarile superficialle, si
vai! chiar cand spiritele se potrivesc.
Mora la marturisirii trupului va Inscrie in
32

www.dacoromanica.ro
 VA
ISO

coduri alaturea de actualul divort pentru

nepotrivire de caracter, §i despartenia pen-
tru nepotrivire de temperament sexual.. De
altfel, adeseori, Inca de mult, cand se ple-
deaza incompatibilitatea de caracter" de
desupt este cealalta incompatibilitate mar-
turisita, subinteleasa, on cauza nedeslusita.
Fiecare din soti va fi singurul judecator al
nepotrivirii de temperament.
Noua morals intemeiata pe mai multa
sinceritate, invatata dela deprinderea mar-
turisirii trupului, va da curaj oamenilor sa
marturiseasca $i adevarul greu de urmari
sociale ca numai convietuirea poate dovedi
daca doi oameni se potrivesc destul ca sa
Intemeeze o familie.
Si cu aceasta afirmatiune am ajuns la a
treia faza, pang la care vor mai teal poate
cateva generatii de tranzitie. Aceasta ultima
etapa se va caracteriza prin reforma ca-
scitoriei.
Cu cat omul se de$teapta cu atat este si
mai modest. Vom sfarsi prin a recunoaste
ca suntem mult mai aproape de animale
deck de sfinti. Vom lua pilda dela fratii
nostri din Groenlanda care schimba intre ei
concubinele pans se intalnesc in eel mai fe-
ricit cuplu si atunci se casatoresc temeinic.
Vom trage invatamantul cuvenit din faptul
ca astazi foarte rar se despart acei care s'au
casatorit ca sa legitimeze o legatura bide-
lung experimentata.
Daca bunicii nostri se intelegeau mai
usor, este pentru ca femeia nu avea alts
pretentie cleat sa fie prima dintre roabe;
33

www.dacoromanica.ro
iar pe de alta parte civilizatia nu diferen-
tiase atat de mult pe oameni. Astazi fiecare
este chinuit de fel de fel de aspiratii, de
veleitati, de ambitiuni, de sperante; avem
idealuri artistice, sociale, umanitare sau sun-
tern chinuiti de un feroce egoism necunos-
cut bunicilor. Ca o casnicie, chiar bine ar-
monizata trupe$te, sa mearga, trebue o in-
finitate de potriviri din care numai putine
pot fi silnic facute de convetuire $i Inca
cu ce pret!
Dar nu este o familie utila aceia in care
copiii cresc in atmosfera de tensiune, de
nevroza a menajurilor care... merg destul
de bine"!
Atunci, peste doua, sau peste doudspre-
zece generatii, casatoria va fi indisolubila
§i totdeauna fericita, spre cel mai mare bine
al societatii $i al copiilor. Dar atunci va fi
legiferata ceia ce un Inalt magistrat ameri-
ican nume$te casatoria de incercare"; a-
tunci stravechea cutuma vandeiand care per-
mite logodnicilor sa se cunoasca cu totul
intim, nu va mai fi privita ca o imoralitate;
atunci va fi disparut cinstea virginitatii; a-
tunci nu vor mai fi prostituate; atunci vor
fi legaturi de camaraderie amoroasa, care
vor ocupa, vor preocupa $i vor uza pe ti-
neri mult mai putin decat amorurile... pla-
tonice de azi; dar aceste legaturi vor in-
lesni casatoriile cu adevarat potrivite, cu
adevarat fericite $i indisolub.,le.
Atunci... fidelitatea nu va mai fi jude-
cata de amorul-propriu combinat cu senti-
mentul proprietatii, ci de amorul pur $i
34

www.dacoromanica.ro
simplu, care nu-i prosteste egoist ca amo-
rul-gelozie...
Dar despre aceste chestiuni alts data, de
oarece ceasul a trecut de mult $i cu toate
ca, dupa cum vad, buna-vointa d-v. este ex-
trema $i ati voi sa mai ma ascultati, se cu-
vine totusi sa nu abuzez. Nu stiu daca silit
sa ma strecor printre Scila $i Caribda, adica
printre cerinfele... decenfei si adevaruri cru-
de, nu $tiu daca am putut convinge. Nadaj-
duesc ca macar am sdruncinat unele preju-
decati si ca va veti intreba daca nu cumva,
inteadevar, o noua morala, aceasta a mar-
turisirii trupului nu va inlesni o nebanuita
eliberare a spiritului. Descatusare, dezvol-
tare, largire de o vitals urgenta, din mo-
ment ce elita conducatoare a lumei nu este
Inca destul de priceputa ca sa inlature pri-
mejdia unui nou razboi, care ar insemna
disparitia civilizatiei actuale, trecerea ei in
istoria ciclurifor apuse.
Daca o morala cladita pe cinstita mar-
turisire a trupului, in locul nesabuitei negari
de pang acum, ar fi in stare sa echilibreze
sa potoleasca bestia din not $i sa ne
elibereze spiritul din catusele lui de astaizi,
atunci ar fi de dorit, cu frenezie, o reli-
giune careia sä se adapteze toate celelalte,
$i care sa duca mai departe Crezul nostru
crestinesc, complectandu-1 astfel:
Dupa cum marturisesc un botez pentru er-
tarea pacatelor, tot asa marturisesc $i trupul
pentru descatusarea spiritului.
0831.10 TEe4

- 7..NICIPIULUI -

110CU a 35

www.dacoromanica.ro
 AU APARUT

IN COLECTIA ANALELOR ROMANE:

Nr. 1. -- 1. G. Duca: Raporturile unui ministru tank

cu Regele Carol 1, editia I epuizatil.
Nr. 2-3. D. V. Barnoschl: Vaicateala °tat/We qi
cu Incetul, ucide.
Nr. 4. C. Argetolanu: Conferinta lard subject'.
Nr. 5. Grigore N. lunian: Restabilizarea.
Nr. 6. 0. Taped: Devalorizare §i inflatie.
Nr. 7. I, P. S. Miron, Patrlarh al Romttniei: Datoria
generatiei de azi.
Nr. 8. Emil Ottulescu: Germania lui Hitler.
. Nr. 9. =- Horia Furtune Contesa de Noailles.
Nr. 10. = L Petrovicl: Puterile Culturii.
Nr. 11. Mihail Manolleseu: Unitatea Spirituals a
Europei.
Nr. 12. = Scarlat Demetrescu: Din domeniul rneta-
phisic si spiritist.

Sub tipar

Dr. N. Lupu: Conferinta cu subject.

PRETUL LEI 25.

www.dacoromanica.ro