Mnrr:-a C.

CHvi<a
ffiUful AR[Jt
m N AffiR
AITU Ri $l $,lTetuRI y1T,A,t*REIilE
i*,1 n EZV0LTAnLA CIViLrrATrlt
CCC{NENTAtF,
De la nurrlr la armonie . Proporiia divini
. Canoaneie geometrice ale arhitecturii
mediteraneene r Orchestrarea volumelor
pi armonia arhitectural5 . De la ritrn la
incantafie . De la incantagie la iubire .
Pitagora . Facla sub obroc r Esoterism
pi politicS - rXe la peltera lui Platon 1a
lojile rnasonice . $tiinqa modernX gi
intoarcerea trui Pitagora . Elan vita1,
ritrn pi durati . Phoenixtrl din Metapont
gi duelul rnagieienilor
Mnrrrn C. Guyra
NUMARUL
DE AUR
RITURIiI RITMURI PITAGOREICE
lx nrzvorteRnA ctvtLrzATrlr
OCCIDENTALE

Scrisoare cdtre autor

PaurVu,rnv
Prefa{d
Bas.qnas Nrcor,nscu

Traducere din limba francezd

Aorueu PArnu$cA

NEMIRA
 CUPRINS

M.triu. GnyKA, uour Pnecona - prefald de Basarab Nicolescu ... 5

ScrusomB cArRr AUroR de Paul Va1dry............. 25

CuvANr iNarNre........... 29

Vor-uuur I
RITMURILE

capitolul I DE LANUMAR LAARMONIE

Numdr, raport, proporJie - Doctrina pitagoreicd a Numerelor Pitagora,
Platon qi Nicomah din Gerasa - Numere pure qi Numere qtiinlifice
Tetractys, Pentad6, Decadd -,,Numdrul Sufletului Lumii" gi teoria co-
responden{elor armonice in Timaios Macrocosm gi Microcosm - Teoria
armonici a arhitecturii la Vitruviu -Analogie, simetrie, euritmie....... 37

capitolul II - PRoPoRTiA DIVINA

Secfiune de Aur, pentagon, dodecaedru - SecJiunea de Aur qi cele
cinci corpuri platoniciene - Echiparti{iile cristaline qi pulsa{iile vii -
Propor{ii ale corpului omenesc 58

Capitolul III
CANOANELE GEOMETRICE
-
ALE ARHITECTURII MEDITERANEENE
Proporliile in arhitectura egipteani, greaci qi goticd - Teoriile lui
Hambidge, Lund qi Moessel - Esoterismul geometric al anticilor trans-
mis prin estetica p1atonician5.............. 67
 Capitolul IV * ORCHESTRAREA VOLUMELOR
$I ARMONIA ARHITECTURALA
$tiinJa Spaliului gi compozi{ia arhitecturali -Aplicarea conceptului do
proporlie la volume - Teorema lui Platon - Numere spaliale Ei dupli.
carea cubului - Corecliile optice - Perspectivismul optico-fiziologic
al dlui Borisavljevi6 - Legea analogiei sau a recurentei formei funda-
mentale - Numdrul, ritmul qi ritu1.............

Capitolul V - DE LA RITM LA INCANTATIE

Despre ritmul pur: rihnul muzical qi ritrnul prozodic - Rifinul ca reflectare
a fluxului duratelor psihologice - Incantaf;e ritmicd qi catharsis - Diferite
specii ale ritrnwilor in prozodie: ritmul duratelor, ritrnul aritrnetic, ritrnul
tonic, ritmul timbrului - Notafia dlui P. Servien - Numdrul qi imaginea
in creaf;a poetici - De la imagine la metaford -Analogii qi constante in
domeniul ideilor * Valoarea incantaf;ei cuvintelor; cuvinte-armonie qi
cuvinte-simbol ................ I

Capitolul VI - DE LA INCANTATIE LA IUBIRE

Cuvdntul ca element qi factor al incantaliei -,,Cuvintele de for(d.. ale
Egiptului antic -Utilizarea cuvintelor de forld qi a misticii pitagoreice
a numerelor in Cabala - Incantafia iubirii
- Iubire anticd qi iubire ,,go-
ticd" - Platon qi Dante.......... .............. 145

Vorunrul II
RITURILE
CwANr trqarNrB LA voLUMUL II..................... ............. l6j

Capitolul l-PITAGORA
Via{a Ei legenda lui Pitagora - ,,Confreria" pitagoreicd qi Liga croto-
niati - Catashofa de la Metapont - Renaqterea Confreriei - platon,
Aftitas din Thrent qi Dionisie din Siracuza-AMl-a scrisoare a lui platon -
Regula secrefului - Pentagrama, sernn de recunoaqtere al pitagoricie-
nilor - Neopitagorismul la Roma, in Egipt qi in Siria - Hermetism,
Cabala gi Gno2a............ ...................... 171
 1

Capitolul IV - ORCHESTRAREA VOLUMELOR

SI ARMONIA ARHITECTURAIA
$tiinla Spa{iului qi compozi{ia arhitecturali -Aplicarea conceptului de
propor{ie la volume - Teorema lui Platon - Numere spa{iale qi dupli-
carea cubului Corecliile optice -Perspectivismul optico-fiziologic
a1 dlui Borisavljevii Legea analogiei sau a recurenJei formei funda-
mentale - Numdrul, ritunul qi ritu1................. 84

Capitolul V - DE LA RITM LA INCANTATIE

Despre rihnul pw: ritrnul muzical qi ritmul prozodic - Rihnul ca reflectare
afluxului duratelorpsihologice - Incantalie ritmicd gi catharsis - Diferite
specii ale ritmurilor in prozodie: ritrnul duratelor, rihnul aritmetic, ritrnul
tonic, ritmul timbrului - Nota{ia dlui P. Servien - Num6ru1 gi imaginea
in creafia poetici - De la imagine la metaford - Analogii Ei constante in
domeniul ideilor - Valoarea incantafiei cuvintelor; cuvinte-armonie qi
cuvinte-simbol ................ 102

Capitolul VI - DE LA INCANTATIE LA IUBIRE

Cuvdntul ca element qi factor al incantaJiei * ,,Cuvintele de forfi" ale
Egiptului antic
Utilizarea cuvintelor de for!6 ;i a misticii pitagoreice
a numerelor in Cabala - IncantaJia iubirii - Iubire anticd gi iubire ,,go-

tic5" - Platon qi Dante.......... ............... 145

Voruvrur II
RITURILE
CwANr ixenwn LA voLnMUL II..................... ............. 167

Capitolul I - PITAGORA
Viafa gi legenda lui Pitagora - ,,Confreria" pitagoreicd qi Liga croto-
niatd Catastrofa de la Metapont Renaqterea Confreriei - Platon,
Arhitas dinTarent qi Dionisie din Siracuza*A\rll-a scrisoare a lui Platon-
Regula secretului - Pentagrama, semn de recunoaEtere al pitagoricie-
nilor - Neopitagorismul la Roma, in Egipt Ei in Siria - Hermetism,
Cabala qi Gno2a............ ..................... 171
Vor,unrur, I
RITMURILE
:

Capitolul I

DE LA NUMAR LAARMONIE

Numdr, raport, propo{ie - Docfina pitagoreicd a Numere-

lor - Pitagora, Platon qi Nicomah din Gerasa - Numere pure

qi Numere gtiinfifice - Tetractys, Pentadd, Decadd - ,,Num6-
rul Sufletului Lumii" gi teoria corespondenlelor armonice in
Timaios - Macrocosm gi Microcosm - Teoria armonicE
a arhitecturii la Vitruviu - Analogie, simetrie, euritmie.

,,Filles des nombres d'or,

Fortes des lois du ciel,
Sur nous tombe et s'endort
Un Dieu couleur de miel."
P. Vamnv, Cantiques des colonnes llf

Dac[ dorim o redefinire, o regandire a noliunilor zise

elementare ale numirului, raportului qi proporfiei, una dintre
metodele posibile este de a merge la izvoarele greceqti in
materie. in ciuda pulinei sale originalitdfi, aceasti solufie nu
ne duce, de altfel, pe o cale intelectuald a,,eforhllui minim";

De la numdr la ar-ooie I fz
 totuqi, cum la Platon qi in singurultratat complet de teorie a
Numerelor pe care ni l-a ldsat Antichitatea, cel al lui Nicomah
din Gerasa [2], gisim puncte de plecare qi adesea de sosire su-
ficient de limpezi, md voi mulfumi aici s6 reproduc ca atare
definiliile qi uneori comentariile 1or.
Se qtie cd nofiunea de Numir la Platon gi importanla pe care
i-o acordi (,,Numerele", zice elin Epinomis, ,,reprezintd cel
mai inalt grad al cunoasterii" qi ,,Num6rul este Cunoaqterea
insdqi") derivd din Pitagorismul cel mai ortodox [3]. La rdndul
sdu, Nicomah era pitagorician sau mai curdnd neopitagorician
recunoscut, iar opera sa matematicd nu este de altfel dec6t o
compilalie judicios ordonatd qi limped e redactatd a elementelor
imprumutate din lucr[rile strilucitei $coli din Alexandria, de
la care, in cea mai mare parte, ne-au r6mas doar titlurile.
Labaza ideilor qi definiliilor care vor urma se afld, aqadar
afnmalia:,,Totul este ordonat dupd Numdr" l4f, carc erapivitd
in secolul al IV-lea i.Hr. de cei ce ii cunoscuser[ pe ultimii su-
pravieluitori ai $colii originale fondate de Maestru in Sicilia
[5]
drept cea mai importantd dintre revela{iile sale filosofice; insegi
comentariile ;i definiliile ii vor pirea la inceput cititorului
nefamiliarizat cu matem atica greacdinvdluite intr-o metafizicd
a priori descumpinitoare pentru raflonalismul onest care a marcat

ini{ierea noastrd matematic[.

Dar, incet-incet, el va constata ci tonul neobi;nuit al acesfui
punct de plecare nu impiedicd raliunea s[ domine cu mare putere
dezvoltarea qi inlSnfuirea ideilor qi c6 acest mic exercifiu de
gimnasticd mentali elen[ permite ulterior urmdrirea fdri efort
a evoluliei transformirilor p6nd in zilele noastre ale unui sis-
qi
tem conceptual de o extraordinari robustele, rdmas mai viu ca
niciodatS, ?n ciuda nucleului sdu de gdndire pur6 asemenea cris-
talului. $i va descoperi poate cd strdlucirea suspectd a norului

I Nuuanur DE AUR
F

metaftzico-teologic nu era luciu calp, ci limpezime, cd Teoria

Numerelor de astdzi incepe sd semene straniu cu cea a lui
Platon qi Nicomah, aqtept0nd caFizica Ei Cosmogonia noastr[
sd le int0lneasc[ pe cele din Hieros Logos [6] insuqi.
Sd remarcdm,maiintd| cd acelaqi cuvAnt, Logos, inseamnd
in greacd raliune, ralionament gi raport (udecata, facultate
esenliali a inteligenfei ralionale, este de altfel percepfia corectd
a raporturilor dintre idei sau lucruri); acelaqi termen, Cuvdntul
prin excelenlI (acelagi ,,Cuvdnt" [7] de mai tdtzht din a patra
Evanghelie), semnificb Ei Inteligenla divini creatoate (Nicomah
il va numi pe Dumnezeu creator impasibil, o reyvtxdq A6yoq,, o
rexvir7q [8] 0eoq). Asemenea lui Platon, Nicomah distinge doui
feluri de numere: Numirul divin sauNum5rul-Idee, qi numdrul
qtiinlific. Primul este evident modelul ideal al celui de-al doilea,
adicd a ceea ce inlelegem in general prin numdr; dar pentru c5
formele (in funclie de cantitatea, calitatea qi dispunerea lor)
sunt in lumea maleiall singurele lucruri permanente, pentru cd
structura lucrurilor (copie a modelului sau paradigmd perceputd
de Logos carezultatti a Ideii qi a Numdrului) este singura 1or
realitate, el (Numbrul divin) va fi de asemenea, in mod mai ge-
neral, Arhetipul director al intregului Univers creat.
in Thhologumena Arithmeticae, Nicomah vorbeqte despre
Numir-Idee sau Numdr Pur in Introducere in Aritmetica
acest
numdrului s,tiinlific. Teoria numerelor era astfel impdrliti in doui
discipline: prima, Aritmologia (Mistica Nr.lrndrului), cu orientare
metafrzicd, se ocupa de Numdrul Pur; cea de-a doua, Aritmetica
propriu-zis6, se ocupa de numirul qtiinJific abstract, urm6nd o
metodd silogisticd riguroasd de felul celei a lui Euclid. Dar
aceastb Teorie a Numerelor qtiinlifice se adreseazd qi filosofului,
nu doar incepitorului. in fine, o atreia qtiinfd, sau mai degrabi
tehnici (ceea ce astdzi numim aritmetici), exilati la nivelul cel
De la numir la armonie | :s
 mai jos, era Calculul propriu-zis cu numere concrete; eruait-
de

metica penhu negustori sau Aoytmtyr1. O scolie l9l la Charmides

de Platon spune pe marginea acestui subiect:

,,Logistica (calculul) este teoria care se ocup6 de obiectele

numdrabile, iar nu de (adevdratele) numere; intr-adevir, ea nu
priveqte num5rul in sensul propriu al cuvdntului, ci considerd
ci 1 este unitatea, iar tot ce poate fi numdrat este numdr (astfel,
in locul triadei, ea socotegte 3, in locul decadei, 10) qi le aplicd
teoremele aritmeticii."

Aceastd deosebire va apdrea mult mai clard, dacd ne vom

aminti cd Grecii nu intrebuinlau simboluri exclusive, cifre,
pentru areptezenta numere concrete, ci se serveau de literele
alfabetului gi de cdteva semne suplimentare (pitagoricienii din
Sicilia foloseau grupuri de puncte, ceea ce i-a condus direct
la proprietilile stereometrice [10] ale numerelor ;i la ,,nume-
rele figurative" despre care vom vorbi mai jos. Cifrele arabe
qi sistemul zecimal ne-au frcut calculul (ceea ce numim arit-
metica) atdt de facil, incdt am ajuns sd uitdm deosebirea din-
tre Filosofia Numdrului, Teoria Numerelor qi Calcul, gi pe cea
dintre numerele ordinale gi cardinale. A fost nevoie si aqtep-
tim Teoria Ansamblurilor a lui Russell - Cantor pentru a re-
descoperi cd cifra 2, numirul doi, diada sau cuplul, Ei Ideea
de Dualitate erau lucruri foarte diferite. Sd incercdm aqadar
sd uitdm cifrele qi sd ne gdndim iar la Numerele pure; ni se
vapdrea atunci la fel de rezonabil ca qi celor doi ghizi antici
ai noqtri si admitem c6, odatd ce Cosmosul este ordonat qi
ritmat, Numirul este, potrivit expresiei lui Nicomah, esenla
eternd a realitilii [11].

o0 I
NUMARUL DE AUR
F
Principiile (appt, originile) Num[rului qi de altfel ale tuturor
lucrurilor sunt, spune el imprumutAnd qi aici terninologia din
Timaios,,,Identicul" gi ,,Diferitul" l72f (sau calitatea de ,,a ft
acelaqi lucru" qi de ,,a fi altceva").
$tiinfa moderni a ajuns la o gAndire asemdndtoare, suprim6nd
din nou barierele dintre matematici qi logicd; teoria mullimilor,
claselor qi relaliilor a lui Cantor - Russell - Whitehead [13],
axiomatica lui Hilbert [14], sunt capitole ale unei singure qtiinle,
noua ,,logisti cil', ale cdrei elemente, jetoane simbolice, tepteztntd
deopotrivi ficliuni logice, numere sau configurafii geometrice.
Terenul fiind astfel pulin deslelenit, ii dau cuvAntul lui
Nicomah din Gerasa; punerea in temi din a sa Introducere in
Aritmeticdvapdrea acum suficient de clard:

,,Anticii, care sub indrumarea spirituald a lui Pitagora au

dat primii qtiinlei o formi sistematic[, au definit filosofia
drept iubirea de Cunoaqtere... Lucrurile necorporale - cum
sunt calitdlile, configuraliile, egalitatea..., relaliile, ordonS-
rile..., locurile, timpurile... - sunt prin esen!6 veqnice 9i ne-

schimbdtoare, dar pot accidental sd participe la transformirile

corpurilor cdrora le-au fost atribuite.
$i dacd in mod accidental Cunoagterea se ocupd qi de cor-

puri, suporhri materiale ale lucrurilor necorporale, totuqi ea se

va preocupa mai ales de cele din urmd. Cdci aceste lucruri ima-
teriale, eteme, constituie adevdrata realitate. Iar ceea ce este
supus formdrii qi distrugerii... (materia, corpurile) nu este de
fapt real in mod esenlial.
Tot ceea ce natura a aranJat sistematic in Univers pare sd
fi fost determinat qi ordonat, in fiecare din pirli, dar qi in in-
tregul sdu, in acord cu Num5rul, prin pregtiinla 9i gdndirea
Celui care a creat totul; cdci modelul era frxat, ca o schild

De la numdr la armonie +l
|
 preliminard, prin autoritatea Numirului preexistent in spiritul
lui Dumnezeu Creatorul Lumii, numdr-idee pur imaterial din
toate punctele de vedere, dar in acelaqi timp adevdrata qi etema
esenJd, astfel c5, in acord cu Numirul, ca dup6 un plan artistic,
au fost create toate lucrurile, si Timpul, miqcarea, cerurile, as-
trele qi toate ciclurile tuturor lucrurilor."

Sd notdm c[ Nicomah din Gerasa nu a fost nici un filosof,

nici un matematician de marc5, precum Eudoxiu i15] sau
Diofant [16]; era un profesor qi un eseist pitagorician pentru
oamenii din inalta societate; mareasa ambilie ap6rut sd fie al-
cdtuirea unui tratat de armonie pentru o patriciand cdreia i-a
dedicat un mic manual pe aceast[ teml (tratatul mare qi numele
doamnei nu s-au pdstrat din nefericire, insi din manualul pre-
gdtitor renlJtd cd ea trebuie si fi alut o culturd matematicd qi
muzicald, ieqitd din comun). Dar o anumitd mirelie se degajd
din solemnitatea liturgicd cu care, in aceastd introducere in ma-
terie a,,inilierii sale matematice'', Nicomah enunti articolul
fundamental al crezului $colii [17].
Dupd aceastd introducere urmeazd definilia numirului
gtiinlific (imorqpovtx6q &pfip6) de care tratatul s5u se ocupd in
mod special (numirul,,divin" il vom intdlni maifirrzi:u).
Numdrul este, spune el:

Fie o mullime limitatd [18] (astdzi am spune: ansamblu

numdrabil finit). Este noo6tqq propriu-zis.
Fie o combinatie de monade, adicd de unitdfi. Sd citdm aici
un pasaj din contemporanul lui Nicomah, Teon din Smirna
[19],
care parafrazeazd" acest al doilea aspect al numdrului:
<Pitagoricienii considerau toli termenii qirului natural al nume-
relor ca pe principii, in felul in care de exemplu ,,trei., (triada)

o, I
NUMARUL DE AUR
 cste principiul grupului de trei printre obiectele perceptibile'
iar ,,patru" (tetrada) principiul grupului de patru etc.> Este
aproape textual definilia numerelor a lui Bertrand Russell,
aceea de ,,clase de clase".

Aceste unitdli - monade - pot fi puncte, qi atunci dau na;tere

lumii, deopotrivd geometrice qi algebrice, a numerelor,,figura-
tive", plane (triunghiulare,pdlrate,pentagonale etc.) 9i in spaliu
(numere piramidale, cubice, paralelipipedice etc.) pe care primii
Ma\epwruot ai sectei pitagoreice o studiaseri in Sicilia [20].
Sau pot fi un flux, o suitd de monade, To66rqroq, X61tu ix
povaSav ooyxetpevov.
Aceasti a treia definilie a numdrului, ca o serie fluidd izvordnd
din monadi (traducere abstractd pentru ,,expansiune punctualS"
sau cregtere geometricd a numerelor figurative men{ionate mai
sus), din care intAlnim variante la neopitagoricienii Teon din
Smima qi Moderatus din Gades, este cea mai valoroasd 9i cea mai
pur pitagoreici. Ea se regdsegte astlziinnumerele-tiieturi, nu-
merele-segment ale lui Dedekind [21].
Putem re^)ma aceste concepfii asupra numerelor, atAt cele
,,divine", cdt qi cele ,,Etiinlifice", afirmAnd cd atdtin lumea per-
ceptibild, in care doar structura, forma qi ritmul au un caracter
real, cdt ;i in domeniul Ideii pure, Numdrul este esenfa Formei,
adicd Forma prin excelenfi. $i acum putem trece la cercetarea
legiturilor saurelaliilor ?ntre numere.
Conceptul general al relaliilor intre doud obiecte sau doud
mirimi este numit de cdtre Nicomah oXiots. Relafia, pe care el
o numeqte calitativd, ca de exemplu dublu, triplu etc., noia
oX1otq sa:u raport propriu-zis (in sensul modern al raportului-
mdsurd in algebri sau in aritmeticS, in care, daci avem doui
lungimi, iar c qi b sunt numerele care mdsoard aceste lungimi
De la numdr la armonie | +:
 in raport cu aceeasi unitate, raportul
f,reprezintd,,misurao,md-
rimii a dac[ ludm mdrimea b ca unitate de comparafie), aceastd
relalie, deci, aqa cum am vdzut, este numitd ,,logoso,.
La Euclid, a cdrui teorie a raporturilor qi proporliilor se
bazeazd pe lucrdrile lui Eudoxiu, elev al lui platon, gdsim o
definilie foarte riguroasi:

,,Raportul este relalia calitativd din punctul de vedere al

dimensiunii intre doud mdrimi omogene. proporfia (uvaAoytu)
reprezintd corespondenf a raporturilor. "

Ceea ce, tradus in algebrd, di ecualia generali a proporliei

geometrice intre patru mdrimi = (proporlie disjuncti).
t t
Acest raport compara[ie a doub mdrimi sau a numerelor
$,
concrete care le misoard 122f, este proieclia in plan matematic
a operaliei elementare a ra{ionamentului: perceplia exactd a
raporturilor intre lucruri sau idei (este o mdsurare, o ,,cAntdrireo,
teoreticd). Comparalia dintre doud sau mai multe raporturi gi
inlelegerea echivalenlei lor, a concordanlei lor, a,,analogiei,,
lor, operalie deja mai sintetic[ a inteligenlei, punAnd cap la cap
mai multe ralionamente sau judecili elementare, are de aseme-
nea ca proieclie schematici in planul numerelor ecuafia de pro-
porlie de mai sus:
f, = f.
Atunci cdnd cele doud mdrimi intermediare b ;i c sunt egale,
oblinem propor,tia continui
t = * flamblichos [23] foloseqte
termenul de &vaAoyia pentru aceasti propo(ie continui qi nu-
meqte ro av&Aoyov proporlia geometricd ,,disjunctd.. cu patru
termeni diferili.)
De unde qi observalia lui Nicomah cd raportul fiind o relalie
intre doi termeni, iar proporlia o combinalie sau corelalie intre

I Nuuanur DE AUR
F

eol pulin doud raporturi, este nevoie de minimum trei termeni

pcntru a stabili o proporlie.
notdm aici cdducdnd mai departe ,,Principiul Economiei"
Sd
(,,Entia non sunt multiplicanda" l24l) putem obline o proporlie
continud plecdnd doar de la doud mdrimi c qi b; suma lot a + b
ne di a treia mirime cerutd, iar ecualia de proporlie cea mai
simpli, = ne duce imediat la proporlia continud cea
+ f,,
mai caracteristicd (cea pe care nemlii o numesc de altfel Die
Stetige Proportion sau proporJia continud prin excelenld)bazatdt
pe raporhrl ,,secliunii de aw". Aceasti ecuaJie tradusi ?n cuvinte
are urmdtorul enun!: ,,Raportul dintre suma a doud mirimi date
qi una dintre ele (cea mai mare) este egal cu raportul dintre
aceasta qi cealaltd (cea mai micd)".
Aplicati lungimilor, divizdnd un segmentAC in doud segmente
AB $i BC, prin alegerea unui punct B astfel
"u#
=
#,ea co-
respunde cu ceea ce Euclid a numit impS(irea unei lungimi in
medie qi extremd rafie. Este, de asemenea, atilt' dinpunct de ve-
dere geometric, cdt Ei algebric impb(irea asimetrici cea mai ,,lo-
gic6" qi cea mai important5, datoritd propriet5lilor sale
matematice, estetice etc. 125]
Acest raport a fost botezat ,,proporlia divin6" de citre c51u-
gdrul Fra Luca Pacioli di Borgo carc i-a consacrat magnificul
tratat Divina Proportione (Vene{ia, 1509), ilustrat de prietenul
sdu Leonardo da Vinci. Ne vom reint6lni cu proporlia divind
ceva mai tdrzit.
Grecii, Nicomah intre allii, scriau in general o proporlie (nu
doar o proporlie geometricd continui, dar qi propo{riile arit-
metice sau armonice pe care le vom intAlni mai jos) sub form6
de progresie sau qir, adic6: proporlia 1',2, 4 sau proporlia
1, 3,9, 27,81.

De la numdr la u.mo.ti" I as