&@

FRHffiMRHffiffi
. NHffiffi$ffiffiffi
i

'
ifrg;it .,w
tr
#F
,*ffi
r{:al* 'rJ4
 Fnrporucn NrnrzscHE

Ecce homo
Cum devii ceea ce egti

Prefa!6 de
Vasnp MuscA

Traducere din limba germani de

Vrcron Sconanot

1AQ
IDEEA
trURoPEANX
 Cuprins

+-
Insemniri pentru o lectur[: Ecce homo.......5
Prefalb .....33
De ce sunt atAt de inlelept ........40
De ce sunt atAt de degtept .......64
De ce scriu cirfi atAt de bune.....................96
Nagterea tragediei .................772
Inactualele............... ................t22
Omenesc, prea omenesc. Cu doui
continulri ..............130
Aurora. GAnduri despre moralS
ca prejudecatl .......... ...............141
$tiin{a veseld (,la gaya scienza") .............146
Astfel a grdit Zarathustra. O carte
pentru toti qi niciunul... .......... 148
Dincolo de bine de rdu. Preludiu la
gi
o filosofi e a viitorului ................................ 1 71-
Genealogia moralei. O scriere polemici...174
Amurgul idolilor. Cum se filosofeazd
cu ciocanuI................ ...............176
CazuI Wagner. Problema unui
muzician ................180
De ce sunt un destin ...............792
 Insemniri pentru o lectur5:
Ecce homo

Sb limurim niqte date care tin de bio-

grafia lui Nietzsche. Acesta incepe si scrie
Ecce homo la 15 octombrie 1888, exact Ia o zi
dupi ce implinise 44 de ani. Lucrarea apar-
line unei perioade de cumpini din viala lui.
1888 este cel din urm5. an al siu de lucidi-
tate. Va mai avea de trlit doar cAteva luni
de via{i congtienti pAni la pribugirea care
s-a produs la inceputul lui ianuarie 1889 la
Torino qi incd unsprezece ani de boali, pAnI
cAnd in 25 august 1900, la Weimar, intervine
moartea. Este, totodati, un an de supremi
incordare a ultimelor sale puteri spirituale
pe tirAmui crealiei, neobignuitd pentru un
om ameninlat de boa16.
Epoca marilor lucrS.ri ale maturititii cre-
atoare a trecut. Au apirut pe rAnd:
 FnrnnnrcH Nrnrzscnn

1878 - Omenesc preo omenesc;

1881 - Aurora. Gd.nduri osuprd. prejude-
cdlilor morale;
7882 - $tiinya uoioasd;
1883/84 - A7a grdit-a Zarathustra;
1886 - Dincolo de bine qi rd,u;
1887 - Genealogia moralei.

Anul 1888 aduce o serie de ultime lucriri

de ointindere mai mic5:

1888 - Cazul Wagner;

1888 - Antichristul;
1888/89 - Ecce homo;
1888/89 - Ditirambii lui Dionysos;
1889 - Nietzsche contra Wagner;
1889 - Amurgul idolilor.

+. aceastd perioadd
In a celor din urmi ani
ai sii de luciditate, 1886-1888, Nietzsche
este relinut mai cu seam5. de preocuparea de
a elabora o operd de mari dimensiuni, un fel
de summa a concepliei sale, care si-i adune
la un loc intr-o forml sistematizatb nume-
roasele idei imprigtiate in volume unde au
primit forma unor fragmente rdzlele sau a
unor exprimiri aforistice, nelegate intre ele.
Din acest material brut, pe care Nietzsche
 Ecce homo

insugi nu va mai apuca si-i prelucreze pdnh

la capet, sora filosofuiui, Elisabeth For-
ster-Nietzsche, va reugi si alcdtuiascd volu-
mul intitulat Voinla de putere. Cel pulin in
intenlia lui Nietzsche aceasta urma sI con-
stituie o incercare de de-valorizare gi re-eva-
luare a tuturor valorilor - Die Umwertung
aller Werte. De fapt, era vorba de o cur6{i-
re valorici a terenului, necesar5" ln vederea
unei noi instauriri valorice. O instauratio
magna a gAndirii nietzscheene. Acest flo-
uptwerk, urma si constituie piatra de temelie
a reagezlrii lumii intr-o nou6 ordine valori-
ci. Premisa teoreticd a acestui grandios pro-
iect este aceea c5. omul nu poate trii la nive-
lul adeviratei sale demnitili in afara unei
organizbrrvalorice a vielii, altfel zis, fLr6. afr
scufundat intr-o ,,baie valoric6", dupi expre-
sia hii Nicolai Hartmann. Dup[ ce Nietzsche
va intreprinde noua cotiturS. axiologici in fi-
losofi.e, omul se va concepe pe sine ca o fiin!5
in mod esenfial valorici. in aceastS. privin{6
pentru un gAnditor de importanfa lui Nico-
lai Hartmann, ,,nu incape nici o discufie in
privinla faptului ci: 1) viala noastri este pe
deplin inscrisi in planul valoricului; 2) acest
conlinut valoric se prezinti in general ames-
tecat cu opusul s5.u, nevaloricul; 3) cu toate
 FnrponrcH Nrrrzsctro

acestea diinuie in noi cerinla de a ne legiti_

ma in lume prin ceea ce este valoric qi 4) de a
realiza valori". Valorile pe care omul le poa_
te accepta ca nigte indreptdri ale existenlei
sale, pot fi ineficiente ca urmare a golirii lor
de un conlinut valabil, pot sd-gi fi pierdut,
deci, conlinutul, pot deveni gregite sau false.
In ciuda tuturor acestor primejdii care pot
s5-l ameninfe, s5-l determine si triiascI pe_
riculos in afara valorilor - uiuere periculosa_
mente - omul nu poate renunla la a se ageza
intr-un orizontvaloric care si. deschidd vaste
perspective vielii sale, fir[ de care n_ar mai
fi om in inleiesul deplin al cuvAntului. Fiinta
omului nu poate fi despdrtitd de actele de va_
Iorizaye pe care omul le realizeazd in fiecare
moment hotSrAtor al vietii sale.
Dar, in ultima duminici din luna august
a lui 1888, Nietzsche renunli la acest mire!
proiect de legitimare valoricd. Dorin{a vd_
ditd a lui Nietzsche era, de fapt, aceea de a
incorpora in ansamblul operei sale de pAni
atunci o intenlie sistematicd, unitard, care
sd ordoneze lumea haoticd a ideilor sale, pe
cAt era aceasta cu putinfi. Scopul urmdrit
era unul destul de simplu. Nietzsche s-a con_
vins de avantajele pe care o formd sistema-
tizati" a concepliei sale le-ar fi putut ad.uce
 Ecce homo

Ia recunoaqterea pe care considera ci ideile

sale formulate, destul de rizlele, pAni atunci
le merit6. RenunlAnd la acest plan aI unei
mari opere, impins de un secret instinct pre-
monitoriu care il apropia cAt mai mult de fa-
talitatea bolii, Nietzsche se concentreazh, in
schimb, in elaborarea unor lucriri de dimen-
siuni mai reduse sau a unor prefefe la lucriri
anterioare de dimensiuni mai intinse. Aces-
tea, Ecce homo,la fel ca scrierile anexe amin-
tite, pot fi considerate ca nigte agchii sirite
din munca indArjitl la marele trunchi al lu-
cririi privind reevaluarea tuturor valorilor.
***
tntAi de toate, Nietzsche igi va l5muri re-
Ia{ia hotirAtoare pentru intreaga sa carierd
cu Wagner. Este vorba, aici, de Cazul Wag-
ner (1,8E8) gi Nietzsche contra Wagner (termi-
nat in 15 decembrie 1888 la Torino). Dar, in
acelagi an, 1888, mai scoate Amurgul zeilor
(intre 5 iunie gi 20 septembrie 1888 la Sils
Maria) gi Antichristul (pfimdvara qi vara lui
1888). Initial proiectat ca o parte a amplei
lucriri de re-evaluare a tuturor valorilor, o
introducere la aceasta, dar dupi renunlarea
la ea, rd.masi singura dus5. la realizare din
acest proiect neterminat, Antichristul, con-
sidera Nietzsche, epuizeaz6., in fapt, intreg
FRrnnnrcn Nrnrzscnn 10

programul reevaluiri valorice a lumii moder-

ne in care dorea si se angajeze.
Ecce horno, la care ne vom referi in conti-
nuare, apirutl in acest timp, aparline, aga-
dar, acestei ultime perioade de crealie a lui
Nietzsche. Munca la aceasti operi inaintea-
26. cu repeziciune, incAt, ia nici o luni dupi
4 noiembrie 1888, lucrarea este incheiati
intr-o primd varianti a sa. Dar, pe parcurs,
pAnd la tragedia ce se va petrece in ianua-
rie 1889, Nietzsche va reveni cu numeroase
corecturi gi interven\Li. Ecce homo insi va
vedea lumina tiparului ceva mai tArziu, pos-
tum, in 1908.
*:k:k

in fafa bolii a chrettnvazie amenin!5 sd-l

destrame, Nietzsche recurge la terapia scri-
sului. Valoarea cathartici a scrisului a fost
recunoscutl incd din antichitate de citre
Aristotel. Scrisul eliberator ugureazS. omul
de povara interioarS. pe care este condamnat
s-o poarte pretutindeni cu sine - cd,ld,torul
gi umbra so - dupi expresia lui Nietzsche.
Scrisul conteazl" ca un mijloc de eliberare in
care singura preocupare este de a gisi expre-
sia cea mai potriviti pe seama gAndurilor de
care vrei s[ te eliberezi. Scrisul elibereazi,
ugurcazri dc' o povarfl, de care omul vrea si
 l1 Ecce homo

scape, imprejurare in care ceea ce este strict

individual poate deveni universal, se univer-
saltzeaz4. devenind al tuturor. Este semni-
ficalia universal5 a artei subliniati cu pre-
cidere de Hegel in definilia frumosului din
cstetica sa, aparitie sensibiii, pe mS"sura tu-
turor, a Ideii, a universalului - die sinnliche
Scheinung d,er ldee. Aceasti eliberare prin
scris constituie insi un privilegiu oferit doar
unor pufini alegi ai sorfii. Goethe se consi-
dera intre acegti alegi; in timp ce ceiialli oa-
meni de rAnd sunt condamnali s6-gi poarte
durerea in ticere, poetului i se acordi pri-
vilegiul de a o rosti, impirtiqind-o gi altora,
f5cAnd-o un bun comun:

,,IJnd wenn der Mensch in seiner Qual

verstummt,
Gab mir ein Gott zu sagen, was ich Ieide."
Elegie

$i daci pe ceilalli oameni durerea-i lasd

mu!i,
Mie un Zeu mi-a dat s5. spun tot ce m[
doare.

intre acegti alegi de divinitate, care igi

pot scrie gAndurile, eliberAndu-se de povara
 Fnrnnnrcn Nrprzscnp 12

lor, se afld gi Nietzsche. Datoriti scrisului

omul poate si iasS din pegtera platoniciani
a trdirilor proprii de viatd in care este inchis.
In cazul lui Nietzsche este vorba prin
Ecce homo de eliberare de propriul trecut
care se realizeaz[. prin recapitularea qi re-
trlirea intr-un alt plan a ideilor triite care
il urmdresc, avAnd parci intenlia de a-l de-
vora, conform topos-ului cu fiii care igi sfAqie
tatdl. Nietzsche se reinventeazl, pe sine in
paginile din Ecce homo ca cel care a scris toa-
te cdrlile pe care le inventariazdin continu,
are. lntr-un act de dedublare se infiligeaz|.
ca autorul cdrlilor sale, pe care le-a scris, dar
gi cel care vorbegte despre ele, asumAndu-gi
persoana intAi. Prin multiplele pianuri pe
care le desfdgoari Ecce homo, Nietzsche ,,se
inventeazi sau se descoperd pe sine gi in care
personajul care ne vorbegte este autorul care
a creat personajul gi care este, la rAndul s6u,
un personaj creat de toate cirlile care au
fost scrise de cdtre acelapi autor care o scrie
pe aceasta, sau acest personaj se gisegte in
acestea in mod explicit". Anormalitatea, ne-
bunia ni se dezviluie Ia Nietzsche intocmai
ca la Holderlin sau Van Gogh, nu in scris, ci
in ticerea care urmeazi scrisului ca pr6bugi-
re psihici totalS.