5.riphtUJ L6vi.

JJogme et R,ilue} de In Haute ~ie

I'&ris, Librairie FeIix AIcan

_ Oogme.

Red...... : c...nguta Nllstase

1ehnoredrtcrorc c:ofllpulcrizatA: Cristina Aruonescu
Copertl:

CrislilJal\ntonescu
",. -

r-

m
_0
ISDN 973-973-636-310-8

'l'1parul.(OSIOX"""Ul' de ti_...r",
ANTEl'XX PRESs
l'llipe~tiide Tdrg, Prahcva
Str. Max: Heberlin, nr; err
tel.: 021/2221245
E~mail:cbmeuzi@:nntetrc
\V\vw..au!.e(.ro

10

ELIPHAS LEVi

t~urgie~ ofe:a himerelor sabatului 0 fantastica existenta, Imaginile

s~mbohce ~~populare ale ispitei sfantului Anton reprezinta pur si
simplu ~~edm~ luptand, m zorii crestinismului, impotr!va spectrelor. vechii lumi: dar verl:>ul';lman, manifestat si victories, a fost prof:tlc prefigurat de admirabilul sfant Mihail pe care Rafael 11l11sru-clI:e,aza sa invinga, printr-o simpla, amenintare, 0 fiinta inferioara,
avand, de asemenea, 0 figura umana, dar caracterul unei brute.
" Misti~ii religiosi v~r ca ?ine]e sa,se fad! numai din.supunerea
m fata lui Dumnezeu. In ordinea adevaratei morale va trebui sa se
!aca. binel~ din voia l~i,Duillnezeu, tfu'a indoiala, dar':;;ipentru binele
in sme. Binele este ill Dumnezeu dreptatea care nu limiteaza, dar
c~e-i determ.~a libertat~a ..Dumnezeu nu-i poate damna pe o~.melli
dm:tr-~n capnciu despotic, Trebuie sa existe 0 proportie exacta intre
actiunile omului si creatia determinanta a vointei sale care face din
ea in mod definitiv 0 putere a binelui. sau un a~xiliar al raului, iata
ce demonstreaza stiinta exacta a inaltei magii.
.
. Vreau sa reamintesc ce scriam intr-ocarte publicata in 1845:
,:TImpul.credintei o~be a trecut i am ajuns in epoca credintei inteligente ~l a supunern rezonabile, cand vom crede numai in Dumnezeu, dar ilvom vedea in operele lui caresunt formele exterioare ale
fiintei sale.
'
Or.iata marea problema a epociinq~stre: .
. A trata, a completa ~ia inchide cercul cunostintelor umane, apoi,
pnn c0Il:~ergenta raze lor, a se gasi centrul care este Dumnezeu.
A se<~asi 0 scara de l?ro~orti: ~ltre efecte, vointe sicauze pentru a se ~unge la cauzasi vointa prima,
,A se face ori~.~ adevar religio~s la fel de si~l1:t",;;ide limpede demonstrat casolutm unel probleme: de geometrle~~
.
. lata aclll_?ce spune lll_1 om destul d~<~9rocos ca sa descopere inamtea noas~Fa demonstratta
'.
,:llJIDand pe vechii inlelepti,
dar destul de llenorocos .
in aceasta descoperi,re tlll instrument de Iacut avere ~i
al cupidiw-tii.
"
de ajuns sa .
.. asupra doctrinei mesia.rrlsmulUI. c~J~~ de 0 parte, '
..absolute la facultatea noastra
psiholbglca c()gnitiva,
.
in nOl'facultatea superioara a creatiei principiilor i a~dedu~1i~iC?riSecin:tel~r,ill.arele obiectiv alreligiei. '
Se va _putea astfel mtrezan cum n:~ys.!amsmulva reu~i sa uneasca ill
cele dm urma filosofia 1?i reljgi~ diherandu-le ~i pe una !?i pe cealalta

_,!'

Dogma

Inettei Magii

11

de obstacolele fizice si terestre, aducandu-le, dincolo de conditiile

temporale, la ratiunea absoluta care este sursa lor comuna, Se va putea, chiar mai mult, recunoaste cum, prin influenta acestor conditii
temporale sau a piedicilor fizice, devin posibile, pe de 0 parte, erorile in domeniul filosofiei, iar pe dealta parte, cum este posibil pacatul indomeniul religios, mai ales cand aceste conditii fizice sunt comune cu cele ale ereditarei depravari morale a speciei umane, Iac8nd
parte din natura lui terestra; se va intelege atunci cum ratiunea
absoluta, care se afla deasupra acestor conditii fizice, a mizeriei terestre si care, in mesianisrn, trebuie sa distruga chiar izvorul greselii
si al pacatului, reprezinta, in expresia alegorica a FECIOAREI
ZDROBIND CAPUL ~ARPELU[, unplinirea predictiei sacre. - Pe
aceasta Fecioara augusta 0 introduce astazi mesianisrnul in sanctuarul umanitatii".
"Credeti, si yeti intelege" spunea Mantuitorul. Studiati si Yeti
crede, pot spune astazi apostolii magismului.
I
.
A crede inseamna a sti pe cuvant. Or, cuvantul divin care a devansat si suplinit \Jl1 timp.stiinta crestina, va fi inteles mai tarziu, conform promisiunii Domnului. lam deci acordul intre stiinta si credinta,
probat chiar prin credinta,
'
.
Dar, pentru a stabili prin stiinta necesitatea acestui acord, trebuie recunoscut si stabilit un rnare.principiu: absolutul nu se afla la .
niciuna din extremitati1e antinomiei, iar oamenii de partid care tind
mereu inspre extremele opuse, se tern In acelasi timp sa atinga aceste
extreme, uitandu-se ca la niste nebuni periculosi la cei care marturisesc deschis aceste tendinte; in propriul lor sistem se tern instinctiv de fantoma absolutului COl de neant sau de moarte. Astfel,
piosul episcop de Paris d~zaproba categoric fanfaronadele inchizitoria1e din "Universul", iar mice partid revolutionar s-a indignat de
brutalitatile lui Proudhon.
FO$- acestei probe negative (;onsta intr-o simpla observatie: 0
legatura centrala trebuie sa reuneasca doua tenainte, opuse m apare;tii, atlate m imposibilitatea de a face un pas lara ca una sa n-o
traga pe cealalta inapoi, ce~a ce ar implica 0 reacti~ __
~semflIlatoare.
lata ce se mtampla de doua secole: inUintuite ,astfel una de al~ fara
sa ~tie, spate in spate, cele doua put~ri sunt condamnate la 0 mund
de Sisif, lmpiedidiudu-se reciproc:. Intoarceti-1e, orientiindule spre

12

ELiPI-IAS LEV!

punctul central care este absolut: atunci ele se vor futaIni fata ill fata
si, sprijinindu-se una de alta, vor produce 0 stabilitate egala cu p~terea eforturilor lor contrare, multiplicate unele prin .altele.
'
. Perrtru a intoarce astfel fortele umane, ceea ce poate parea la
pnma vedere 0 munca de Hercule, e de ajuns sa se lumineze inteligentele ~i sa li se arate scopul In care ele credeau a gasi un obstacol.
RELIGIA este rezonabila, lata ce trebuie spus filosofiei si, prin
simultaneitatea si corespondenta legilor generatoare ale dogmei. ~i
ale ~~tiinlei, poate fi dovedit III mod absolut. RA TillNEA ES~
S~ ANTA. lata ce trebuie spus Bisericii si dovedit prin aplicarea la
tnumful doctrinei caritatii a tuturor cuceririlor emanciparii si a tuturor succeselor progresului,
Or, lisus Hristos, fiind tipul de umanitate regenerata, de divinitate umanizata, avea misiunea de a diviniza umanitatea: Verbul devenit trup permite trupului sa devina Verb, exact ceea ce i'nvat~tii
Bisericii n-au inteles de la inceput; misticismullor a vrut sa abso~bi
urnanitatea in divinitate. Ei au negat dreptul uman in nurnele unui
-drept divin, credeau ca prin credinta trebuia aneantizata ratiunea,
pentru ca nu-si mai aminteau de aceasta fraza profunda a ceiui mai
ma:e dintre hierofantii crestinatatii: "Orice spirit care-l divizeaza pe
Hnstos este un spirit al Antihristului."
Revoltaspiritului uman Irnpotriva Bisericii, revolta sanctionata
printr-un ingrozitor succes negativ, ar fi trebuit, deci, sa fie, d~ acest
~unct de vedere, un protest in favoarea dogmei integrale, iar revolutia, care dureaza de trei secole si jumatate, n-ar fi avut drept cauza
decat 0 imensa neintelegere!
Intr-adevar, Biserica catolica n-a negat ;;i nici n-ar fi putut sa
nege divinitatea umana, Verbul devenit trup, Verbul umanl Ea 11-a
consimtit niciodata la acele doctrine absorbante si enervante care
aneantizau libertatea umana Intr,un chietism nesabuit. Bossuet ,3.
avut eurajul s-o persecute pe doamna Guyon, pe care totusi 0 respect ~i careia noi i-am admirat apoi constiincioasa nebunie; dar
Bossuet a trait, din pacate, dupa Conciliul din Trento. Experienta divina trebuia sa-si urmeze cursul.
Da, numim revolutia franceza 0 experienta divina, pentru ca
Dumnezeu, In acea epoca, a permis geniului uman sa se masoare
eu el; lupta ciudata care s-a Ineheiat printr-o ciudam irnbrati!?are;

Dogma lnelte! Magii

13

decadere a fiului risipitor a1 carui unic vii tor se afla in mtoarcerea

decisiva si in sarbatoarea solemn a din cas a tatalui san.
'
Verbul divin ;;i Verbul uman, coneepute separat, dar mtr-o notiune de solidaritate care le facea inseparabile, au constituit de la
inceput papalitatea ;;i imperiul: luptele papalitatii pentru a straluci
singura au reprezentat afirmatia absoluta a Verbului divin, acestei
afirmatii, pentru a restabili echilibrul dogmei mcarnarii, trebuia sa-i
corespunda In imperiu 0 afirmatie absoluta a Verbului uman. Aceasta
a fost .originea Reformei care a ajuns sa abordeze DREPTURJLE
OMULUI.
DREPTURILE OMULUI! Napoleon i le-a dovedit prin gloria
sabiei sale. Incarnata ;;i rezumata prin Napoleon, Revolutia a incetat sa mai fie 0 dezordine ;;i a produs cu un stralucitor succes proba
incontestabila a Verbului sau. Atunci s-a vazut, lueru neobisnuit ill
fasturile religioase: omul intinzand mana lui Dumnezeu, de parca ar
fi vrut sa-l rid ice din caderea lui. Un papa, ale carui pietate l1iortodoxie n-au fost niciodata contestate, sanctionate, eu toata autoritatea
secolelor crestine, sfdnta uzurpare a noului Cezar, iar Revolutia
Incamata a fost sacralizata, adica a primit onctiunea care naste
HRISTO$I prin mana celui mai venerabil succesor ai parintilor
autoritatiil
Pe asemenea fapte, la fel de universale, la fel de incontestabile
si stralucitoare ca lumina soarelui, pe asernenea fapte, sustinem noi,
s-a fundamentat mesianismul in istorie. \
Afmnarea Verbului divin prin Verb uman, impins de eel din urma
pana la sinucidere, prin abnegatie si entuziasm, iata istoria Bisericii
de la Constantin pana la reforma,
Imortalitatea verbului uman probata prin convulsii teribile,
printr-o revolts care tine de delir, prin lupte gigantiee si dureri asemanatoare cu cele ale lui Prometeu, pfui.ala venirea unui om destul
de putemic pentru a lega umanitatea de Dumnezeu: iata istoria lntregii Revolutiil
, '
,
Credinta si ratiunea! Doi tenneni despre care se crede ca sunt
opusi si care sunt identici,
'
Autoritate si libertate, doua contrarii care sunt In fond acelasi
lucru, pentru ca nu pot exista una Tara alta.
Religie !?i!?tiinta, doua contradictii care se distrugreciproc daca
sunt considerate contradictii, dar care se sustin reciproc daea sunt
considerate ca doua aiirmatii fraterne.

, d

Ii.

14

: 1

;\

ELlPHA8 LEVI

~am_proqIelp.aisc~ta si rezolvara de istorie, lata enigma sfinxului

explicata de ~~el ~ed:p al timpurilor moderne, geniul1ui Napoleon.
e . Este, ~ara indoiala, un ~pectacol demn de toate simpatiile geniului uman~lv<:m spune, mal rnult, demn de admiratia chiar a spiritelor
cel<;,r~al recl,.o ase!?-enea miscare, un asemenea progres simultan
B:sp~~t:ules~stmute 71 c.~d~ri!e previzibile, rasfrangerile Ja fel de in~
failibile ~e ~telepc~un~~ divine, raspandindu-se in umanitate, pe de
o p~e, ~l a ~telep~.lUnll umane, pe de alta, condusa spre div initate!
Fluv~l provenind din acelasi izvor, nedespfu1indu-se decat pentru a
cuprinde mal bine lumea si care, unindu-se, vor antrena totul in
dr~n:u! lor. A~:asta sinteza, triumf si antrenare, aceasta salvare definitiva
a lumii vor fi sirntite de toate sufletele elevate' . dsdT cme
.
~ .
ll~allltea acestor mari evenimente care reveleaza si fac atat de rasu~
natoare_ p~~ere_amagie~ um~an~ si ~interventia lui Dumnezeu in operele ratiunii, cine ar fi indraznit sa Ie prevada?
. _Am spus ca revelatia are drept obiect afirmarea Verbului divin
.I ca afmnrur~ Yerbului uman a fost actul transcendent si providential al.r~vo]utlel europene incepute in secolul al XVl-lea.
Dlv~ul fonda~o: al cretinismului a fost un Mesia al revelatiei
p:ntru ca Verbul dn~m era incarnat in et, iar noi i1consideram pe 'lln~
parat .ca.pe U~1Mesia al revolutiei, pentru ca in el Verbul urnan s-a
esentlab~at ~l.s-a.manifestat cu toata puterea lui.
. Mes.l~ d~Vlf~a fo~ ~is
In.~jutorul oamenilor care piereau epuiza!l de tllanIa sllntunlor ~l orgule truPUllli.
.. Mesia uman a venit fu~r-~ f:~lll ~jutolUI lui Dumnezeu piecare-l
Jlgnea cultu~ ?bscen al ratlUlll l m ~lutorul Bisericij amenintata de
revoltele spmtului uman i de satumaliiIe unei false filosofii'
De cand.~efon~:
~i Revolutia au zdruncinat in Europ~ baza
tutur~r p~ten~or, de c~d negrurea dreptului divin a transfolmat in
l~lp~ton ap.ro~pe p~tnti s~p3.nii lumii, abandonand universul politic atels?Ju1Ul ~1 ~e~l?~Sl~ulUl
~artidelor, un singur popor, conservator
,?-ldoc~m~elor umtatu l.autontatii, a devenit popomI lui Dumnezeu
ill poht~ca. Forra acestlll popor sporea intr-un mod uimitor, inspirat
de ~ gand, care s-ar fi putut transforma in Verb, adica.in cuvantul
faptel; popoml este Irasaviguroasa a slavilor, iar gandul apartinea :lui
Petru cel Mare.
.

.t:-- n~aliza la I?-l<?dulu~an imperiul universal ~i spiritl.lat al lui

Mesla, a da cre~tmlsn1lllUl desa.var!?irea lui temporala, unind toate

Dogma

lnettei Magii

15

popoarele intr-un singur trup, acesta ar trebui sa fie de acum incolo

visul geniului politic, transformat prin ideea crestina ln geniul social.
Dar unde se afla caput eolosalului imperiu? Roma a avut in aceasta
privinta ideea ei, Petru eel Mare pe a lui, numai Napoleon mai putea concepe 0 alta.
Norocul descendentilor lui Petru se lovea in acea epoca de digul imposibil de trecut aI ruinelor sanctuarului papilor, mine vii in
care catolicismul nernuritor parea sa doarma ca Hristos in mormantul lui. Daca Rusia ar fi fost catolica dupa Reforma, Revolutia
franceza ar fi fost inabusita in f~a. lmperiul temporal trebuia
apartina celui care ar fi ridicat autoritatea spirituala la expresia ei
cea rnai simpla si absoluta, pentru di faptele urmeaza intotdeauna
ideilor, Autoritatea divina a apostolului Petru i-a lipsit tarului Petru.
Un noroc pe care Rusia 11 lasa Frantei, Napoleon a mteles; de 'aceea
a ridicat altarele, iar sacralizarea a primit-o de la succesorul lui Hildebrand \ii Innocentiu al III-lea, increzandu-se in steaua lui pentru ca
autoritatea care vine de la Dumnezeu 11-alipsit puterii sale.
Oamenii l-au crucificat pe Mesia cel divin, dar Providenta I-a
lasat poeumanul Mesia in voia soartei lui nefericite pentru ca din
supliciul lui Iisus Hristos, denuntat de preoti, trebuia sa se nasca ,un
nou sacerdotiu, iar din martiriul irnparatului tradat de regi trebuia
sa se nasca 0 noua regalitate.
Ce este, 'intr-adevar, imperiul lui Napoleon? 0 sinteza revolutionara rezumand dreptul tuturor lntr-unul singur. Este libertatea justificata prin putere ;;i glorie; autoritatea probata prin acte; despotismul ollorurei substituind pe cel al fi-icii. Astfel, 'in tristetea singuratatii din Sffulta Elena, Napoleon, con~tiellt de geniul sau ~j Intelegand
ca tot viitorullwnii se afla in el, simtea cum 11 cuprinde disperarea,
nemaivazand alta altemativa pentru Europa decat sa ajunga in cincizeci de ani republica sau sa cada in stapanirea cazacilor.
"Nou Prometeu, scria el eu putin timp inainte de a muri, sunt
Jegat de stanca ~i s~iat de un vultur.
Da, am fi.lrat focul din eer pentm a inzestra eu el Franta.: :focuI
s-a 1:l1tors1a locullui ~i iam-ma!
Gloria era pentru mine aeel pod pe care Lucifer I-a mtins .peste
haos pentru a se ridica 1a cer; el reunea trecutul ClJ viitorul', intre
care se cascase 0 prapastie ... Fiului meu nim~c c1edit numele meul"
Nieiodata gandirea umana n-a atins maretia aeestor cateva
randuri; toate poeziile inspirate de destinul tragic aiimparatului sunt

sa

16

ELIPHAS LEVI

palide si inexpresive pe hlnga aceasta fraza: ,,Fiului meu nimic dedit

numele rneu!" Sa fi crezut oare ea nurnai mostenirea gloriei va ramane 'in urmalui sau, mai degraba, cu intuitia profetica a rnuribunzilor, intelegea ca numele sau, inseparabil de gandirea lui, continea
In el insusi toata averea dimpreuna cu destinele lumii?
A pretinde ca umanitatea se inseala 10 miscarile ei, ca drumul
evolutiilor ei e gresit iuseamna a blasfemia Providenta, Si totusi rnis-

carile si evolutiile acestea par uneori contradictorii, paradoxurile

opuse se resping unul pe altul si, asemenea oscilatiilor unui pendul
care tinde rnereu spre un centro de gravitate, miscarile contrare nu
sunt decat aparente, adevaratele tendinte ale umanitatii aflandu-se
mereu pe linia dreapta a progresului. Astfel, cand abuzurile puterii
au iscat revolta, lumea care nu poate fi oprita nici in selavagism, nici
In anarhie, asteapta instaurarea unei noi puteri care va tine seama
de libertatea protestelor sale siva domni In numele ei.
Aceasta noua putere ne-a fost dezvaluita de Parace]sus in ad- mirabilele lui preziceri care ar putea parea facute post factum, daca
un,mare numar de pagini nu s-ar referi la viitor.
Viitorul nu poate fi eludat, cum BU mai poate fi reinviat trecutul, dar lumea se tinea intotdeauna de ceea ce este durabil; or, durabil este numai ceea ce se interneiaza pe natura lucrurilor. Instinctul popoarelor se conformeaza logicii ideilor si de dona ori sufragiul
universal, plasat intre obscurantism ~i anarhie, a ghieit concilierea
ordinii cu progresul si l-a numit pe Napoleon.
S-a spus ca imparatul insusi n-a putut concilia libertatea cu
ordinea si ca, pentru a-si interneia puterea, a interzis fnmcezilor sa
se foloseasca de drepturile lor. S-a spus ca ne-a mcut sa uimm Ii;..
bertatea in numele gloriei ~inimeni nu vede aici evidenta contradictiei. De ce gloria lui ar fi a noastra daca 110inu erarn decat sclavii
lui? Cuvantul glorie n-are se~fi~fltie decat pentru oamenii liberi.
Am consimiit disciplinei impuse iq~el $i el ne-a dus la victorie: ascendentul geniului sau era nervul 'P~rt:erii
sale $i daca nu permitea nirnanui ~a-l contrazica, avea pe dt:plin dreptul pentru ca avea dreptate. "Statul sunt eu!" putea spune imparatul, rezumaud la randul
sau toata foqa republicana, evident, eu cat ~efhllui avea mai multii
autoritate, eu amt poporul france2:era mai liber.
Ceea ce a mcut ca agonia lui Napoleon sa fie inspaimantatoare,
. nu era regretul trecutuJui,nu po!i regreta gloria care nu ~ie sa moara,

17

Dogma 1.'1alteiMagii

ei faptul ca lua ell el in mormant viitorull~i!. "Oh!. n~ ~oartea,)nurmum el viata rna ueide!" $i ducandu-si mana la unma: ,,Au infipt
aici un cutit 'de macelar si au rasucit fierul in rana!"
."
..
.
Apoi, dupa 0 clipa, in ehiar clipa sup:ema i~ care.VI~~s~ pler~e
si in care omul, iluminat interior de lumina altel ~ur~u,slln,ten~vOia
sa lase un ultim mesaj celor vii ca pe 0 invatatura ;11. ca p~ 0 mostenire, Napoleon a repetat de doua ori aceste ~orbe em~at.lce: Capul .
armatei! Sa fi fost 0 ultima sfidare aruncata fantomei lui Pe~ eel
Mare, un ~ipatsuprem de disperare sau 0"pro~etie privir:d d~stmel~
Frantei? Lumea intreaga sa i se fi parut m ehpa aceea lll1p?Tatulu~
arma'nioasa idisciplinata, indreptandu-se spre cu:e~re~ progresului
si sa fi dorit sa rezume intr-un cuvant problema tlmpunlo~ moderne
care avea sa se decidain viitorintreRusia ~iFranta: CAPU~AR,-MATEI!
Catolicismul si alianta lui cu papalitatea dadea mal m~lt~ sanse
Frantei in acelmoment, oferindu-i 0 putere pe care anarhistii 0 numesc decazuta, dar pe care Napoleon oaprecia rnai mult dedit p~ 0
armata de trei sute de mii de oameni. Daca Franta, asa CUI~ V01au
anarhistii, s-ar fi coalizat
1849 eu ingI_"atitudin~a
rom.amlor sau
daca ar fi lasatAustria sau Rusia s~ res~ureze tronu~po~tlfical, d~estinul Frantei s-ar fi incheiat, iar gemul el, nedemn de unparat, t:ecand
prin nord; ar fi 'implinit 10 folosul slavilor frumosul vis al lui Petru
eel Mare.
.
.
Pentru oamenii care-si imagineaza absolutul in extreme, ratlU~
nea si credinta, libertatea si autoritatea, dreptul si da~o.ri~,_?1u?ca~l
capitalul sunt ireconciliabile. Dar absolutul este ad~slbl~ U1fie~me
opinie separata pe Giit e intregul coneepnt in. fractale lUl. Cr~d:nta
rezonabm~ libertatea autorizata, dreptul mentat p~ntr~ dat?fla llllplinita, capitalul,fiu ~iparinte al muncii; iata, ~~aculli ani ~al spus-~,
fonnulele absolutului. $i dadi yom fi intrebatl care este cel:tru~antlnomiei, care este punctul fix al echilibrului,.am r~pun~ deja ca este
chiar esenta lui Dmllilezeuin mod suveran hbet ~I mfimt de necesar.
Ca fOJ~iacentripeta ~i fO$ centrifuga sunt doua forte contrare,
faptuJ nn J;oate fi pus la indciiaUi,dar eli din acest~ dO~la.forte com:
binate rezulta echilibml pamantului, iata ce af fi 111utIl~1 absurd sa

in

neg~'ordlul ratiuni.icu credinta, a ~iintei eu reljgia; a liberti'itiieli

autoritatea, a V~rbuluiuman, Intr-un cuvant, cn Verbul'divin nu.~ste
mai putin evident ~i noi am dovedit-o Indeajuns. Dar o'amenll nu

!k

I
~1.t.'

,.~

18

;',n

. :- .~

'

I
r.

:.)

:1:

,;
l'

k:

II
'I..
f'.)

E:UPHAS LEVI

considera nicio,da1!a~a:rdoveziadevarurile pe care refuza sa Ie au da,

pentru ~aele contrariaza patimilelor oarbe. Demonstratiei eelei mai
riguroase, vor raspunde intotdeauna prin dificultatea pe care toemai ai rezolvat-o
.. ,. i~ daca
. - iei dovezile de la capat, l~i vor pierde
rabdarea si te vor invinui ca.te repeti.
Mantuitorul lumii spunea di vinul nou nu trebuie tinut ill butoaie vechi ~i ca nu se pune petic nou la 0 haina veche. Oamenii nu
sunt dedit reprezentantii ideilor si nu trebuie sa ne miram daca erorile incarnate in aeeste idei resping adevarul eu dispret si chiar eu
manie. Dar Verbul e~te in mod esential creator si la fiecare noua emisie a caldurii si luminiiIui.jnfloreste JIIliume 0 noua urnanitate. Epoca
dogmei obs~ure;;i a orbirii intelectuale a trecut, dar nu vorbiti inea
despre Soare batranilor orbi; chemati martori ochii car~ se desehid
si asteptati sa li se limpezeasca vederea pentru a le explica fenornenele luminii.
Dumnezeu a creat urnanitatea, dar in umanitate, fieeare individ
este chemat s~ se 'creeze pe sine' ca fiintamorala si, in consecinta, nemuritoare. Retrairea in umanitate, aceasta este speranta vaga pe care
panteismul ;;i misticismul revolutionar 0 lasa adeptilor; sa nu moara
niciodata in individualitatea lor morala si inteligenta, aceasta este
prerogativa pe care ~v~lalia 0 a~igura fiecaruia d,intm,C?piii ~i! Care
dintre aceste doua idel este mal consolatoare ;;1mal Imerala? Care
dintre a~este doua. idei ofera moraliUi.tii umane 0 baza,mai sigl.lra !?i
mai sub lima?
Oriee putere care nu-~i are ratiunea ei proprie, apasand asupra
libettatii fiirii sa-i.ofere garalltii, nu (;~stededit 0 pute11eoarba;;i trarlzitorie; autoritatea adevaratii ~i durabiIa este cea cam se sprijina pe
libertate, dal1du-i 0 regula, ~i tinand-o in fdiu, A~a s,e obtine absolutulin politiea.
.
Orice credin\fl eare nu lumineaza ~i nu spore~te ratiunea, orice
dogma eare neaga. viata inteligentei ;;i spon1taneitatea .liberului mrbitru, constituie 0 superstitie; adevarata religiie este cea care se probeazaprin illteligenlii ~j se justifiea prin ratiune, supunand-o unei
ascul11iri neces;rre, A~a se obti.ne absolutul in religi~~~i filoz.ofie.
Din ideea pe care oamenij i-au Iacut-o dlespre Dumnezeu, s-au
nascut intotdeauna notiun,ile de putere, fie temporalla~ fie spirituali'l,
iar cuvantul care expt:una Pivinitatea fiintei, fiind formula absolutului, fi'e in l'evelatie, fie 'in intuitie naturala, sensul cafe se da acestui

Dogma Ina/lei Magii

19

cuvant a constituit ideea dominanta a oricarei religii, a oricarei filosofii preeum si a oricarei politici san morale.
A concer-e. 'in Dumnezeu necesitatea fiitil libertate, inseamna a
construi 0 masina infinita In care noi n-am fi, din pacate, decat rotitele inteligente. A asculta san a rnuri, acesta ar fi destinul nostru
etern, a asculta de ceva care comanda rara sa stie de ce: tristi calatori inchisi in vagoanele unei formidabile locomotive _tiirandu-ne eu
toata viteza spre prapastie, Aceasta doctrina panteista, materialista
~ii
fatala este absurditatea si calamitatea secolului nostru. .
Legea suprema a libertatii si a necesitatii, regizandu-se si ternperandu-se una pe alta, domneste pretutindeni, guvernand orice fapta
in care se reveleaza 0 virtute, 0 dreapta putere sau 0 autoritate. Scoase
din tenebrele decadentei si ridicate deasupra haosului barbariei de
mana lui Carol eel Mare, existau 'in lume papalitatea si imperiul, dona
puteri care se sustineau si se lirnitau una pe cealalta, Papalitatea, depozitarea dogrnei initiatoare si civilizatoare, reprezenta libertatea care
detinea cheile viitorului, imparatul, inarmat eu sabia, intindea deasupra turmei pe care 0 impingea mainte carjapontifilor; bratul de fier
al necesitatii, asigurand si ordonand mersul umanitatii pe calea progresului.
Sa nu ne iL1~elam:mi!?carea religioasa a epocii noastre, lnceputa
de Chateaubriand, eOl!1tinua11i
de Lamennais ~i Lacordaire, nu este
retrograda ~inu se ridiea impotriva emaneiparii con~tiintei umane.
Umanitatea s-;arevoltat irnpotriva exeesului de inisticism care, afirmand libetiat<;:aabsolutii a lui Dumnezeu rara sa admita nici un fel
de datorie, aneantiza dreptatea ~tema~i absorbea personalitatea omului intr-o ascultare pasivii: Verbul uman, intr-adevih~ nu se poate lasa
astfel devorat;, dar patimile oarbe au mcercat sa impinga protestul
la eealalta 'extl'emitate, proclarnand suveranitatea unidi ~i absoluta a
individua1isrnului uman. Ne aducem aminte de eultul ratiunii inaugurat 1a Notre-JDame ~i de septembrj~tii blestemal1d zilla sffultului
Bartolomeu. Aceste exeese au provocat repede oboseala ~idezgustul;
dar mnanitatea n-a remmtat la ceea ce racuse proteshIl ei necesar.
Chateaubriand a adus 1a reaiitate atunei spiritele pe care le riitaeise
calornniind Biseriea. Le-a IaClJ'I: sa iubeasca rejigia-pe care a dezvaluit-o umana ~l rezonabila; lumea avea nevoie sa se Irnpi'.tce,~u Mantuitorul ei, dar nurnai reeunosdlndu-l ca pie 0 veritabila fiin1i~.umana
au acceptat sa--}adore ca pe un Durnnezeu adevarat.

20

ELiPHAS

LEVI

Ceea ce ise cere mai ales astazi unui proot este caritatea, sublima
expresie a umanitdtii divine. Religia nu se mai multumeste sa ofere
sufletului consolarile Jumii celeilalte, ea se simte chemata sa usureze
aid suferintele saracului, sa-l instruiasca, sa-l protejeze si sa-l orienteze ill truda lui. Stiinta economica ii vine in ajutor In opera ei de
regenerare, Totul se desfasoara inca lent, dar orieum miscarea s-a
operat ~iBiserica, urmata de puterea temporals, va regasi curand toata
influenta ei de odinioara pentru a predica lurnii crestinismuldesavarit in sinteza mesianica. Daca Biserica ar fi negat realmente Verbul uman, daca ea ar fi, in consecinta, dusmana fireasca a oricarei
libertati si a oricarui progres, am privi-o ca pe 0 rnoarta si vom crede
ca se va intampla cu ea ceea ce s-a intamplat cu sinagoga iudaica;
dar, inca 0 data, nu este asa i nici n-ar putea fi. Biserica, reflectand
in alcatuirea ei imaginea lui Dumnezeu, poarta in ea dubla lege a
!ibertalii si autoritatii continute, reglate si temperate una prin cealalta,
Intr..adevar, Biserica, mentinand integritatea si stabilitatea dogmei,
i-a pat de la un conciliu la altul, superbe dezvoltari. Printre eretici si
disidenti, unii acuza ortodoxia de imobilism, altii ii reproseaza necontenit inovatiile; toti sectarii, pentru a se separa de comunitatea
ecleziastica, au pretextat dorinta de a se reintoarce la credintele si
practicile Bisericii primitive .
. Daca Ii s-ar fi vorbit catolicilor din secolul al Xv-lea sau filosofilor din secolul at XVII-lea de un acord necesar intre libertatea de
con:}tiinta ~i autoritatea religioasa, intre ratiune i credint3_, pe unii
i-a!' fi indignat, ceilalti ar fi ras amar. A vorbi despre pace i aliante in
toiul unei i:>ataliiinseamna, intr-adevar, a 0 nimed prost ~i a.vorbi
degeaba.
Docti-inele al CarOl'interpret sunt, pentro eli Ie consider expresia
cea rnai avansata a aspiratiilor inteligentei umane in epoca in care
trrum, doctrine presimtite deja de cativa ani de un numar mic de spirite de elita, pot fi astazi exprimate eu speranta de a fi bine 'primite;
dar nurhai eu diteva luni mai inainte n-ar fi stfunit nici un feI de interes, nu :}i-arfi gasit nici un fel de tribuna sau e90U.
Pe atunci partidele extreme nu fusesera incA o"bligatl: sa abdice
de la pretentiile lor in fata atotputemiciei unor evenimente prQvidentiale ~i,in mijlocullmei batalii invef"mate, puteai cu greu sa rillnru
neutru; orice fel de concesie era considerata ca 0 adeviiratii tdidare
~i oamenii, pe care nu-i parasea niciodata spiritul dreptatii, constran!?i

Dogma Inaltei Magii

21

s3.-1caute separat ~i succesiv In cele doua cauze invrajbite, deveneau

suspecti tuturor ca niste renegati sau ea niste transfugi, Cand COl1vingerile sunt destul de energice pentru a prefera mdependenta constiintei incurajarilor coteriilor, esti condamnat la singuratatea generatoare de neintelegeri ~inelinisti. A dimam.~izolat Intre doua armate
care se infrunta nu Insearnna a fi expus tuturor loviturilor? A trece
de pe un front pe altul nu inseamna a fi proscris de amandoua? A alege
una la intamplare nu inseamna a 0 trada pe cealalta?
Acestea sunt alternative salbatice care au Unpins oarneni ca Lamennais de la ultramontanism la iacobinism, lara ca sa gaseasca nicaieri nici certitudine, nici ragaz ilustrul autor al lucrarii Cuvintele unui
credincios, mgrozit sa vada ridicandu-se in fata lui anarhia si nearitul sub masca socialisrnului si, negasind in geniul sau iritat nici 0
justificare a antinomiei care ranea, s-a inters pana la Zoroastru, cautand in dogmele dezolante ale maniheismului 0 explicatie a razboiului etern intre Amchaspand si Darvand..
.
Dar cei parru ani care au trecut au fost plini de lnvatfuninte si revelatii imense, Revolutia s-a explicat si s-ajusrificat inca 0 data prin
crearea unei autoritati absolute si intelegem acum ca dualismul constitutional nu este altceva dedit maniheismul in politics. Pentru a concilia'libertatea si puterea trebuie ca ele sa se sprijine una pe cealalta
si nu sa fie invrajbite una impotriva celeilalte.
Suveranitatea abso luta intemeiata pe sufragiul universal, aceasta
este de acum notiunea unica a autoritatii veritabile, in religie, ca ;;i in
politidL Aa S~:~or putea constitui gti~emele de drept uman, a doua
fi)fma a dreptului divin impresc:riptibil in umanitate.
Prin intelegerea adevarului ~i practica rezonabiHi a binelui se
eEbereaza nu numai indivizii, ci ~ipopoarele. Asupra oamenilor ell
sufletulliber tirania este impracticabiHi; dar libertatea exterioara a
oamenilor ~i a multi mil or, interior aservite prejudecatuor ~i viciilor,
uu este decat 0 multiplicare ;;i 0 complicatie a tiraniei. Cfu1d majoritatea imbecila s1tApane:.?(:e,
minoritatea inte1eapta este sclava.
Trebuie deci cu multa gdja sa distingem dreptul de fapt ~iprincipiul aplicarii sale in politica Bisericii ..
Biserica s-a ostenit intotdeauna sa supuna fatalitariie impulsurilor trupe~ti providentei spiJritului; in nurnele libertatii morale, ea
ri.dica un dig impotriva spontaneitapi oarbe a aspirapilor fizice, ~i
daca 'in zilele noastre ea nu ni s-a parut a simpatiza Cll rni~carea

22

ELiPHAS LEVI

~ev~l~t~o~la:a,_Insearnmldi a simtit 111maniera ei supraerninenta si

infailibila ca hbertatea nu era acolo,
Abuzurile posibile ale libertatii fac necesara autoritatea: iar autoritatea nu are alta misiune in Biserica si 'in stat dedit protejarea libertatii ordonate a tuturor impotriva libertatii dezordonate a catorva.
Cu cat autoritatea este mai puternica, ell atat protectia este mai sigura; iata de ce este necesara infailibilitatea Bisericii, iata de ce intr-un
stat bine guvernat forta trebuie sa se supuna Iegii. Ideea de libertate
si cea de autoritate sunt indisolubil unite si se sprijina una pe cea-

lalta.

)
, I

Tirania vechii lumi nu insemna dedit libertatea absoluta a catorva,

prejudiciind Iibertatea celorlalti, Evanghelia, impunand datorii regilor, ca si popoarelor, a 'inapoiat unora autoritatea care le lipsea si a
garantat celorlalti 0 libertate intemeiata pe drepturi noi, cu certitudinea unui progres real si a perfectionarii posibile a tuturor.
Daca inteligenta umana n-ar fi perfectibila la ce ar servi, va
intreb, invatatura perrnanenta a Providentei si de ce s-ar mai manifesta revel~tia sub diferite forme succesive si din ce illce mai aproape
de perfectiune? Natura avanseaza progresand in constituirea tuturor fiintelor, desavarsindu-si treptat capodoperele. Miscarea este pretutindeni semnul vietii si, chiar daca pare ca se implineste parcurgand
un cere, ea merge inainte mereu, nedezrnintind niciodata mana care
a imprimat-o, chiar daca revine asupra ei insasi.
Legea miscarii, daca nu e reglata de Providenta in cer si de 0
autoritate pc pfunant, a1"fi legea distl11gerii ~i a mOr{:ii,dar pe de alta
parte, daca rezistenta care reglea7.a mif?carea reu~e~te s-o paralizeze dorind 5-0 opreasca, atunci se :41tarnpladupa cum ul[meaz..~:ori
mi;;carea va srarfuna rezistehta ili va distruge autoritatea,. ori autoritatea va aneantiza mi!?carea ~i se va sinucide distrugalldu-$i propria-i fcu18 i viata.
Astfel iudaismul s-a distrus pe sine dorind sa se opuna expansillnii cretinismului care era consecinta natural a ;;i dezVoltarea.l1ecesara a dogmelor lui Moise i a promisiunilor profetilor.
Catolicismul nu va imita iudaismul ~i nu se va opune marE sinteze rnesianice pentru ca Biserica catolica poarta In chiar numele
ei promisiunea universalitatii, legandu-l dinainte de Bis,eriea viitorului. Roma ;;i Constantinopolul mH~i vor disputa a dona oarii imperiullumii: unde se va rnanifesta Verbul acolo va fi pontiful Verbului,

Dogma lnelte! Magi;

23

Scaunul pe care-I va recunoaste supunerea lumii va fi acela al suecesorului lui Iisus Hristos, Orice sef el unui nesemnificativ numar
de disidenti, orieare i-ar fi pretextele si titlurile, nu va fi considerat ill
fata sufragiului universal al natiunilor dedit un antipapa sau un sectar,
Reunirea celor doua Biserici greaca ~i romana este, deci, marea
revolutie religioasa si civila care va schimba fata Iurnii; revolutia va
fi rezultatul dezvoltarii si propagarii doctrinelor cabalistice 111 Biserica ;;i societate.
.
In zadar ni se spune, abordand un aer temator, ca Biserica, erezandu-se perfecta, va refuza sa primeasca legea progresului. Noi am
raspuns acestei temeri printr-un pasaj hotarator din Vincent de Lerins;
dar chestiunea este destul de importanta pentru a nu mai adauga cateva
puternice voci ale autoritatii,
Un savant pastor englez, recent convertit la catolicism, doctorul
John Newman, a publicat cu catva timp in urma 0 lucrare, obtinand
o inaltii apreciere a autoritatii ecleziastice in care acesta dovedeste
ca dezvoltarea dogmei si, ill consecinta, a inteligentei urnane, a fost
opera speciala a catolicismului considerat ca principiu initiator ~iconservator in explicarea si aplicarea teoremelor divine care sunt litera
dogmei. Inainte de a-si sustine teza, a stabilit existents progresului
natural in toate lucrurile, dar mai ales in revelatie. lam cum se exprima acesta:
"COnD)ml istoriei tuturor sectelor si a partidelor religioase, conform analogiei .'?i exemplului Scripturii, putem conchide rezonabil
ca doctrina cr~tilla admite dezvoJtari categor1ce, legitime, reale, dezvoltari prevazute de divinul ei autor.
Analogia generala a lumii flZice ~j morale confinna aceastii COBcluzie. "Lumea naturata ~i guvernarea ei, spune Butler, este un plan
sau un sist'~m, 11U un sistem fix, ci unul progresiv, un plan 111 care 1:11cercarea diverselor mijloace are loc mult timp lnainte ca scopurile
propuse Sll fie atinse. Schimbarea anotimpurilor, cultura fructelor
pamantului, chiar istoria unei fiori poate fi 0 dovada in acest seus;
a:;;ase inifunpla ~i eu viata umana. Vegetalele ;;i animalele, eli toate ca
sunt In. mod obligatoriu fasonate 0 data, cresc treptat pentru a ajtmge
la matw-itate; tot astfel, agentii rezonabili caxe lnsufletesc tmpurile
aspira hi mod firesc spre caracterul care Ie este propriu prin achiziti a gradata a cuno~tintelor ~iexperientei i printr-o lunga serie de

actiuni."

24

f=L1PHAS LEV/

Existenta noastra nu este numai succesiva, cum ar trebui sa fie

inmod absolut necesar, ci si 0 stare a fiintei noastre destinate de Creator pentru a pregati 0 alta stare, tranzitorie si ea celei care-i succede.
Adolescenta vine dupa copilarie, tineretea dupa adolescenta si rnaturitatea dupa tinerete. Oamenii nerabdatori vor sa precipite totul,
dar autorul naturii pare sa nu opereze dedit dupa 0 lunga deliberare,
ajungand la scopurile propuse prin progrese succesive si lent implinile ... Dumnezeu opereaza 'In acelasi fel in cursu] Providentei sale
naturale ~i'in manifestarea religioasa, facand ca un lucru sa urmeze
altuia, apoi acesta altuia, continuand mereu printr-o serie progresiva
de mijloace care se intind dincolo si dincoace de privirea noastra
margin ita. Legea nou a a crestinismului este reprezentata de legea
naturii.
Intr-una din parabolele sale, remarca doctorul Newman, Dornnul nostru Iisus compara regatul cerului ell o saman~a de mustar pe
care un om 0 seamana in ogorul lui. Aceasta samanta. este, intr-adevar, cea. mai mica dintre toate semintele, dar cand creste este cea
mai inalta dintre plante, transforinandu-se intr-un copac; si, cum zice
sfantul Marcu, copacul are ram uri pe care se odihnesc pdsarile cerului. Si, in continuare, In acelasi capitol din sfantul Marcu: Regatul
lui Dumnezeu este asemenea unui om care arunca Saman{a in pllmal'll. Fie ca doarme sau vegheaza, ziua ~'i noapteo, samanra cre$te
fara ca el sa $tie cum, pamantul hranindfructul din elfnsu.Ji. Aici
este vorba mai def,Trabade un element intim al vietii, fie principiu,
fie doctrina, dedit de 0 manifestare exteriorura; trebtlie sa observam
ca, dupa spiritul textului, caracterul spontan, ca ~i cd gradual apartin ere~terii. Descrierea progresului corespunde cu ceea ce am observat referitor hi dezvoitare: nu este legat de voiI1lta, nici de vreo
hotarare, nici de vreo exaltare factice, nici de mecanismul. ratiunii,
nici macar de 0 mare subtilitate a inteligentei, ci actioneaza. prin fOl1a
lui nativa ale carei expansiune ~ietect au loc intr-un moment dete:rminat. Fara indoiala, reflectia, pana la un al1umit punet, 0 dirijeaza ~i
o modifica, apropiind-o de geniul particular al persoanelor, dar intotdeauna conform priInei dezvoJtari morale a spiritului illSU~i."
Este imposibil sa se exprime mai limpede existen!a a doua legi
completandu-se una pe cealalta, cle:~iopuse lin aparent5., aeeea a necesitatii providentiale :;;i aceea a Ijh~rti:itiiumane. P'entru oameni natura insa;;i este necesitate,a ('.are contine i te,cundeaza ,elanurile Verbului

Doqme lnettei Magii

25

lor creator; Verbul care constituie ill om asemanarea cu Dumnezeu

si care se numeste libertate!
Tactica ereticilor si a materialistilor a fost dintotdeauna de a abuza
de cuvinte pentru a perverti lucrurile; apoi de a acuza autoritatea de
apostazie, cand aceasta se razbuna, condamnand ei insisi adevarurile rau interpretate chiar de ei si care Ie serveau de 111vataturi.
Numiti libertate cea mai condamnabila licenta, numiti progres
miscarea cea rnai mvolburata si mai subversiva; Biserica va dezavueaza ~ivoi 0 acuzati ell amaraciune ca e dusmana minciunii, si voi
o $titi bine: lata de ce, dorind sa perseverati in razboiul pe care-I duceti impotriva ei, trebuie intotdeauna sa mintiti: altfel, ati fi de acord
en ea si, de voie, de nevoie, ar trebui sa-i induran puterea.
lata ce se poate spune, in numele Bisericii, adversarilor ei de
rea credinta, Dar noi trebuie sa raspundem aiei unor obiectii mult mai
serioase. Catoliei sinceri, dar putin luminati, legati mai degraba de
litera, decat de spiritul deciziilor pontificale, ne vor spune poate ca in
enciclicile en privire la doctrinele abate lui de Lamennais, Roma a
condarnnat categoric ideile de libertate si progn::s.
Yom raspunde chiar prin termenii primei enciclice. Papa COI1damna pe acei care, pentru a regenera Biserica, VOl' s-o faca in intregime utnand, din divina cum e ~i 'in autoritate, si In principiu.
Deci, ceea ce judecatorul condamna nu este afirmarea Verbului Wl1(1]1, ci negarea Verbului Divin. Biserica este aici in dreptul ~i
in datoria ei. Roma a vazut principiul autoritatii sale spirituale atacat
de operele ilustrului scriitor ~i dovada ca nu se ln~eaJa este ca domnul de la.mennais nu mai crede in acea atotputemicie morala al carei
aparator zelos ~i putemic a fost alt:adat:a;ca el nu se mai supune deciziilOl ei ~ieli, Iacand un singur pas retrograd, a sfu-itpeste Biserica,
cre~tinism ~i mtreaga civilizatie.
In ceea ce prive~te libelt~tea pe care Biserica 0 respinge, ea se
refera la ace a libeltate care a vrut sa-l detroneze pe papa Pius a1
IX-lea ~icare a adus Europa 1a marginea prapastiei. Ce pot avea 111
comun libertatea fiilor lui Dumnezeu ~i cea a finlor lui Cain?
Indi 0 data, nu credem ca Biserica rornana va HisaBisericii din
Orient iniliativa mi~earii regeneratoare. Imobilitatea barcii lui Petru,
'in mijiocul. tumultului valurilor revolutionare nu reprezinta dedit
protestul divin In favoarea adevaratului progreso
TOI: ceea ce se sav~e~te in afam autoritatii se sava.r~e~e In afara
naturii, care este legea pozitiva a autoritatii eteme. Idealul uman poate

26

!1
1\

I
"

EUPI-IAS U~VI

deci urma doua cai opuse: luand-o inaintea stiintei printr-o intuitie pe
care 0 va justifica mai tarziu sau indepartandu-se de .;,;tiinta prin halucinatia pe care aceasta 0 condamna. Prietenii dezordinilor, sufletele captive ale unui egoism brutal, temandu-se de jugul stiintei ~i
al disciplinei isi iau intotdeauna halucinatia drept ghid. Paganismul
a avut si el falsii lui mistici ~iiata de ce dogma filosofica a vechilor
eleni s-a preschimbat in idolatrie; crestinismul a suferit si el la randul lui de aceeasi plaga si un ascetism inurnan, antrenand ea reactie
chietismul eel mai imoral, a calomniat adevarata pietate si a indepartat multe suflete de practicile religiei.
Unul din eei mai remarcabili fantezisti ai timpurilor noastre,
paradoxalul P.-J. Proudhon, contrariat fiind uitr-o zi de domnul de
Lamartine, aflat pe atunci la putere, a lansat impotriva poetilor una
din acele cinice si elocvente diatribe pe care stia atat de bine sa le
alcatuiasca. Nu avem la indemana aceasta pagina disparuta ca
multe altele in vfutejul revolutiei, dar ne aducem aminte ell cata verva
prea celebrul visator declama irnpotriva poeziei si a visului; era inspairnantator de-a dreptul cand reprezenta statuI sovaielnic si pustiit,
gata sa inoate in sange ca urmare a faptei unui chitarist pe care extazul propriei sale muzici ilimpiedicase sa auda imprecatiile, suspinele si haraiturilel lata, exclama el, ce inseamna guvemarea poetilor!
Apoi, ineaizit de ideea lui, ca de obicei, conchidea di Nero era !ncamarea completa a poeziei ridicate pe trol1ullumii. A aprinde Roma
in sunetele chitarei ;;i a dramatiza astfel marea poezie a lui Virgi!iu
nu este oare 0 colosala, imperiala. ~ii
poetidi fantezie? Ora;;ului cezarilor pe care-l sacrifica astfel ca pe: un decor necesar regizarii versurilor sale, Nero voia sa substituie 0 Roma noua, au rita ;;i akatuita
dintr-un singur palat! ... Oh! daca grandoarea curajului ~itemeritatea viselor prefac sublimul in poe2:ie, Nero era, intr-adeva.r, un mare
poet! Dar nici domnul Proudhon ~.inici unul din efii socialismuiui
modern nu au dreptul s3.-1blameze.
Nero reprezinta pentru noi personificarea cea mai completa a
idealismului Tara. autoritate ~i a licentei f3.raputere; este anarhia dom
nului Proudhon rezumata intr-ull singur om ~i a>ezata pe tronul
universului; este absolutul materiali;;tilor i11 voluptate, IIi curaj" 111
energie ~i 111 putere. Nici 0 natura mai dezordonata l1-a ingrozit atat
lumea cu nazbatiile ei, iata ce inteleg revolutionarii geolii domnuiul
Proudhon prin poezie; dar Doi nu gandim ca ei.

Dogma lnette! Magi;

27

A fi poet mseamna a crea, si nu a visa sau a minti. Dumnezeu

a fost poet cand creat lumea, iar nemuritoarea lui epopee a fost
scrisa eu stele. Stiintele au prirnit de la el secretele poeziei, pentru
ca ei i-au fost inmanate cheile arrnoniei. Numerele sunt poetii, caci
ele canta eu note intotdeauna adevarate, ferrnecand geniul lui
Pitagora. Poezia care nu accepta lumea asa cum a facut-o Dumnezeu ;;i care incearca sa-si inventeze 0 alta, TIU este dedit un delir
al spiritelor tenebrelor: ea este acea poezie care iubeste misterul si
neaga progresul inteligentei umane, Ale ei sa fie deci incanrarile
ignorantei si falsele mi.racole ale teurgiei. Ale ei sa fie despotismul
rnateriei si capriciile patimilorl Ale acestei poezii, intr-un cuvant, sa
fie incercarile mereu zadamice, sperantele pierdute, vulturul si furia
neputincioasa a lui Prometeu, in timp ce poezia supusa ordinii care-i
garanteaza 0 libertate inviolabila, va culege florile stiintei, va traduce annonia numerelor, va interpreta rugaciunea universala si va
merge curand fie inaintea stiintei, fie pe urmele ei, dar mereu in
preajma si in lumina vie a Verbului, pe calea sigura a progresului.
Acest viitor apropiat al crestinismului, revigorat In izvorul revelatiei, adica in adevarurile import ante ale magisrnului si ale cabalei,
a fost presimtit de un mare poet polonez Adam Mickiewicz care a
Great pentru aceasta doctrina un nume nou, botezand-o Mesianism ..
Numele ne place ~i-l adoptam cu bucurie pentru ca nu reprezi.ntii ideea unei noi secte. Lumea s-a saturat de Ia.rmnitari ~i vrajbe,
ea tinde Cll toate forteie ei spre mutate. Oare nu suntem ;;i noi dintre
cei care-;;i zic catolici, dar nu romani? Ceea ce constituie 0 contradictie dinlre cele mai ridicole. Catolic lnseamna universal, or universal itatea I1U este in mod obligatoriu ;;i romana, Roma existand ~iea
in univers?
Secolul a1 XVIII-lea a vazut abuzurile religiei, dar n-a eunoscut ~i fO$ acestei religii pentm eti nu i-a ghicit secretuJ. Inalta magie
scapa incredulitatii ~i ignorantei pentru ca se sprijina in mod egal pe
~tiinta ;;i pe credinta.
.
Omul este taumaturgul pamantului ~i,plin Verbul san, adica prill
cuvantul sau inte1igent, el dispune de fOI1ele fatale. StTalncl;::~te.;;i
atrage asemenea astrelor; poate vindeca prin simpla atingere,
printr-un sernn, printr-un act de vointa. lata ceea
Mesmer, mainl:ea Hoastra, a relevat lumii; iat.l secretul teribillngropat ell atata
gri.pi. 'in intunericul vechiior sal1ctuare. Ce pot dovedi pretinsele

ce

28

ELIPHAS

LEV!

miracole ale omului daca nu energia vointei sale si puterea magnetismului san? Abia aeum putem spune eu adevarat ca Dumnezeu
este singurul Dumnezeu, poate ea oamenii care fac minuni nu vor
mai fi adorati. De altfel, sinteza tuturor dogmelor ne aduce la un singur simbolism, acela al cabalei si al magilor, Cele trei mistere si
cele patru virtuti realizeaza triunghiul si patratul magic. Cele sapte
sacramente manifesta puterile celor sapte genii sau ale celor sapte
ingeri care, urmand textul Apocalipsei, stau vesnic in fata tronului
lui Dumnezeu. Intelegern aeum matematieile sacre care multiplies
de saptezeci ~i doua de ori divina tetragrama pentru a forma amprentele celor treizeci si sase de talismane ale lui Solomon. Purtati
prin studii profunde spre antica teologie a lui Israel, ne inclinam in
fata inaltelor adevaruri ale cabalei i sperarn ca inteleptii israeliti vor
recunoaste, la randul lor, ca nu au fest despartiti de noi decat Olin neirrtelegerea unor cuvinte. Israel a luat din Egipt secretele sfi'nxului;
dar n-a cunoscut crucea care in simbolurile primitive ale: Egiptului
magic reprezenta deja cheia cerului. Nu va intarzia 5-.0 inteleaga pentnt ca inima lui s-a deschis deja spre caritate. Tipatul de spaima al
crestinilor din Siria i-a emotionat pe copiii lui Moise si, in tirnp ce
Abd-el-Kader proteja pe nefericitii nostri frati din Orient si-i apara
ell riscul vietii, 0 subscriptie se desehidea la Paris prin grija avocatului israelit Cremieux.
Marea enigma a secolelor de mult trecute, sfinxu! dUlPiice a
Tacutincenjurul lumii rara ragaz, s-a oplit la piciearele crucii, aceastil
alta mare enigma; ~i,de eptsprezece secole ~ijumatate, el 0 contempHi, meditand ia ea.
"Ce este ernul?" I'ntreaba sfinxlll erlleea ~i erucea raspunde
sfinxului lutrebandu-l. "Ce este DUllli1ezeu?"
De optsprezece secole batranul Asverus face ~i el incoI"tium.lglo-bului; ~i la SIar~itul veacurilor ~iinceputul tuturer generatiilor, el se
va afla inpreajma crueii mute ~i a sfinxului imobil ~i tacut.
Cand va fi ebosit de a merge mereu ~ide a nu ajunge nieiodata,
acolo se va odihni, iar sfinxul ~i crucea ver vorbi pe rand pentru a-t
consola.
"Eu sunt rezumatul inrelepciunii antice, va spune sfinxul; en
stint sinteza omului. AJ."B .0 fTlmte ganditoare ~isani pUni de iubire,
am gheare de leu pentru Inpt3_, 0 crupa. de taUf pentm muncii :;;i aripi
de vultur pentru a mea spre lumina. N~arn fest lnteles in timpurHe

Dogma

lneite! Magii

29

cele de demult dedit de orbul voluntar de ia Teba, acest mare simbol a! misterioasei ispasiri care trebuia sainitieze umanitatea in eterna
dreptate; dar aeum omul nu mai este fiul blestemat pe care .0 crjm~
originara sa-l dea mortii la Chyteron; tatal a venit sa ispaseasca ~l
el, Ia randul lui, crima fiului sau; umbra lui Laius a gemut pentru chinurile lui Oedip; cerul a explicat lumii enigma mea pe cruce. lata de
ce tac, asteptand ca ea insasi sa se explice in fata lumii: odihneste-te,
Asverus, cad aici s-a incheiat dureroasa ta calatorie."
,,,Eu sunt cheia intelepciunii ce va sa vina, va spune crucea; eu
sunt semnu 1 glorios al stauros-ului pe care Dumnezeu l-a fixat In cele
patru punete cardinale ale cerului. pentru a servi de dublu pivot universului,
Am explicat pamanteniler enigma sfinxului, dand oamenilor
ratiunea durerii m-am hranit din simbolismul religios realizand sacrificiul. Eu sunt scara insangerata pe care umanitatea urea spre
Dumnezeu si pe care Dumnezeu coboara spre oameni. Eu sunt arboreIe sangelui si radacinile mete 11absoarbe din tnrregul pamant
pentru ca sa nu se piarda, ci sa rodeasca In ramurile mele fructele
devotamentului si ale iubirii. En sunt semnul gloriei, pentru ca eu
am revelat onoarea; printii parnantului rna atarna la gatul eroilor,
Unul dintre ei mi-a facut un al cincilea brat pentru a rna transforma
intr.-o stea. Poate ea acel martir a1 gloriei ~i-aprevazut sacrificiul ~i
dorea ea, adaugand crucii inca un brat, slH;i pregateasca un eapatai
lui ~i lui Hristos. Imi intind bratele egal in dreapta ~iin stanga ~i 'impalt binecuvfulHirile lui Dumnezeu intre Magdalena ~i Maria; ofer
mru.ltuire pacato~ilor ~i eel or drepti 0 nOlla gratie; Ii a~tept pe Cain
~ipe Abel pentru a-i impaca ~i a-l uni. Pet folosi dr~pt pu~et de reunire a popoarelor ~i voi prezida la judecata de apOl a regller; su~t
chintesenta legii, caci pe brate1e mele serie: credint3-, sperantii, carl~
tate. Eu sunt rezumatul ~tjintei pentru ca pot explica viata umana ~l
o-andirea
lui Dumnezeu. Nu {TemUraAsverus ~i nu te teme de umbra
I::>
mea, crima poporului tau a devenit crima universului pentru ca c~e~tinii I-au crucificat :;;i ei pe Mfrntuitor, I-au crucificat caleandu-I in
pi.cioare doctrina comuniunii, i-au cmcificat in persoana celor samei,
I-au crucificat blestemandu-te pc: tine f:i>i proscriindu-ri exilul; dar
crima tuturor oamenilor ii va 111valuiin aceea~i iert~re; ~i tu, Cain
umanitar, ttl, fratele lnai mare al ,;::elor pe care trebuia sa-i. rascumpere crucea., vino sa te odihne~ti pe ul1ul din bratele mele, plin inca

30

EUPt-1AS LEV!

de sangele Mantuitoruluil Dupa tine va veni fiul celei de a dona sinagogi, pontiful legii noi, succesorul lui Petru; cand natiunile il VOl:'
proscrie ca pe tine, cand nu va mai avea nici 0 coroana dec at cea a
martiriului si cand persecutia il va face bland si dulce ca Abel eel
drept, atunci Maria va reveni, femeia regenerata, mama. a lui Durnnezeu si a oamenilor; ea ii va impaca pe evreul ratacitor ell ultimul
dintre papi, apoi va reincepe cucerirea lumii pentru a 0 darui celor
doi copii ai ei. Iubirea va regenera stiinta binelui si a raului, arborele
libertatii umane. Imensele mele brate vor umbri lumea intreaga si
popoarele obosite se VOl' odihni la umbra mea. Roadele mele vor fi
Ill-ana celor tari si laptele copiilor; pasarile cerului, adieu acelea care
tree cantand, purtate pe aripile inspiratiei sacre; se VOl'odihni pe bra ..
tele mele mereu tinere si incarcate de roade. Odihneste-te, deci,
Asverus, in speranta acestui frurnos viitor; aid s-a incheiat dureroasa
ta calatorie."

1'

1 '

J
\.

Atunci Evreul ratacitor, scuturand tar.ana de pe picioare le suferinde, va spuue sfinxului: "Te cunosc de mult timp! Ezechiel te vedea
altadata inharnat la acel car misterios care reprezenta universul si
ale caroi rOli Instelate se invarteau UlIele in alteie; am savar~it a
doua oara destinul rat.acitor a1 orfanului din Cyl:heron, ca ~,ie! mi-arn
ucis tatallara sa-l cunosc; dind deieidul s-a savar~it ~i am chemat
ac;upra mea razbunarea sangelui lui, m-am simW eu insumi condamnat la orbire ~i exit Te alung ~i te caut mereu, pentru ca ttl e~ti prima
eauza a durerii mde. Dar tll calatoreai la fel de greu ca ~j mine :,;;i,
pe dii diferite, trebuia, la capat, sa ajungem impreuna; binecuvantat
sa iIi, 0 geniu al vec:hilor intelepti di m-ai adus la picioarele cruciil"
Apoi, adresandu-se cntcii, Asverus i-a spus, ~tergandu-$i ultima
iaerima: "De optsprezeee secole te cunosc, eae! te-am vazut pur-taut de Hristos cople~it sub povara ta; am clatinat din cap ~;ite,ani
ba1jocorit.atunci pentru ca nu ~tiam sa blestem, Ii trebuia religiei'
mele anatema lumii pentru a 0 face sa 'inteleaga divinit:1tea celui acuL
zat; iam de ce am indurat curajos optsprezece sec ole de i3pa~ire"
traind !?i suferind 'in mijlocul generatiilor care mureau in juml nosttl!, asistand la agonia imperiilOl",pa~ind peste roine ~i privind mereu
nelini;;tit dadi nu cumva te-au rastumat; dar, dupa toate c:onvulsiile
lumii, te vedeam mereu 1n picioare! Nu ma aptopiam i11,sade tine,
pentru ca mai marii lumii te profanasera inca 0 dat&,fadl.nd din tine
~treangul libertatii sfinte! Nu ma apropiarn de tine p'~m.:uea [nchizi~ia mi-a meat fi'aiii pe rug in prezenta i.maginii tale; nu m"QU aprOr'i2'1

Dogma lneltei Magi;

31

de tine pentru ca nu-mi vorbeai, in limp ce falsi] ministrii ai cerului vorbeau in numele tau despre damnare ~i razbunare, iar eu nu
puteam asculta decat vorbele de milostenie si fratie! De aceea,
imediat ce vocea ta a ajuns pana la mine, mi-am simtit inima schimbam ~i constiinta mea s-a linistitl Binecuvantata sa fie ora salvatoare
care rn-a adus la picioarele crucii!"
Atunci 0 poarta se va deschide in eel' avand drept prag muntele
Golgota, jar In fata portii umanitatea va vedea ell uimire crucea
stralucitoare pazita de Evreul ratacitor care I~iva lasa Ia picioarele
ei carja calatoriilor sale si de sfinxul care-si va intinde aripile, ell ochii
stralucitori de speranta, ca si cum ar fi gam sa..si ia tU1 non avant,

transfigurandu-sel
Iar sfinxul va raspunde intrebarii crucii: .Dumnezeu este eel
care triumfa 'impotriva raului punandu-si fiii la incercare, el este eel
care ingaduie durerea pentru ca el este leacul etern; Dumnezeu este
eel care este ~i in fata lui rau nu exista."
Iar crucea va raspunde enigmei sfinxului: "Omul este fiul lui
Dumnezeu care devine ve~llic prin moarte ~i care se elib{;reaza prin
iubirea inte1igenm ~i victorioasa de timpul moqiil; omul este cel care
trebuie sa iubeasca pentfll a triii, iar el nu poate iubi dad, nu e liber;
oam! e:ste fiullui Dunmezeu ;;i allibertatii!"
,
Sa rezumfun aeum gfuldirea noastra. Gmul, ie~it din mainile lui
Duumezeu, este sc]avul nevoiior ~j al ignorantei sale; el trebuie sa
se elibcreze prin studiu ;oi munca_ Atolputernicia relativa a voin1ei,
conDDTlata verb, ii face pe oameni ell adevarat liberi ~j de la ;;tiinta
vechilor l1(lagitrebuie ei sa cead'i secretele emanciparii !?i forta vie
a vointei.
Sa aducem la picioarele copilului din Bethle:em auru!, tamaia ~i
mimI vechilor magi, acum cand regii pama.ntului par sa-l trimita in
ii~sle, Pontifii pot fi saraci, dar sa tina eu putere 1ntr-o mana seep
trul ~tiintei, sceptrul regal al lui Solomon, iar in ceala1ta carja cari~
tatii, dlja bUl1ului Pastor i de abia atunci vor fi ell adevarat regl
in aceasta iume.;;i in cealalta!

de

Dogma rna/tei Magii

INTRonUCERE
Prin valul tuturor alegoriilor hieratice si mistice ale vechilor
dogme, prin intunecatele si bizarele probe ale tuturor initierilor,
sub pecetea tuturor scrierilor sacre, In ruinele de la Ninive :;;i Teba,
pe pietrele roase de vreme ale vechilor temple si pe fata innegrita a
sfinxului din Asiria sau Egipt, in picturile monstruoase sau miraculoase care traduc pentru credinciosii Indiei paginile secrete ale Vedelor, in ciudatele embleme ale vechilor caTti de alchimie, in cerernoniile de receptie practicate de toate societatile misterioase, regasirn
urmele unei doctrine pretutindeni aceeasi si pretutindeni ascunsa cu
.multa grija, Filosofia oculta pare a f fost doica sau mama adoptiva
a tuturor religiilor, parghia secreta a tuturor fortelor intelectuale,
cheia tuturor obscuritatilor divine si regina absoluta a societatii, In
epocile in care era exclusiv rezervata educatiei preotilor ~i regilor,
A domnit in Persia alaturi de magii care VOl' pieri intr-o zi, asa
cum pier stapani i lurnii, pentru ,:;a abuzasera de puterea lor, ea a
inzestrat India cu cele mai minunate traditii si ell incredibilul lux a]
poeziei, al gratiei si al teroarei emblemelor; ea a civilizat Grecia in
sunetele lirei lui Orfeu; ea ascundea principiile tuturor stiintelor si
ale tuturor progreselor spiritului uman in curajoasele calcule ale lui
Pitagora; fabula era plina de rniracole, iar istoria, cand se straduia
sa judece aceasta plltere necunoscurn, se confunda eu fabula, ea clatina sau lntarea imperiile prin oraeole, tiranii paJeau la auzui numelui ei ~i stapanea to ate spiritele prin curiozitate sau teama. Acestei
9fiinte, spunea mu1timea, nimic I1lI-i este imposibil: ~a comanda elementelor, cuno~te limbajul astrelor ~i dirijeaza mersul stelelor, luna,
auzindu-i vocea, cade Insangerata din eer, mor~ii se ridica In mormintele lor, preracand in cuvinte fatale vantul nopiii care Ie ~uiera
ptin cranii. Stapana urii sau a iubirii, ~tiinta poate da dupa voie inimilor oamenilor paradislll sau illfernul, ea displlne dupa bunul ej plac
de toate fonnele ;;i distribuie, dupa cum Ii e voia, frumusetea sau
uratenia; schimba rand pe rand, cu bagheta lui Circe oamenii in brute
~ianimalele In oameni, dispune chiar de viata sau de moarte, poate

33

conferi adeptilor bogatia prin transmutatia metalelor si nemurirea

prin chintesenta si elixirul compus din aUT si lumina! lata ce a fost
magia de la Zoroastru pana la Manu, de la Orfeu piLna la Apollonius
din Thyana, cand crestinismul pozitiv a lnvins, in sfarsit, frumoasele
si gigantele aspiratii ale scolii din Alexandria, indraznind sa lov~.asc~
public aceasta filozofie ell fulgerele anatemelor sale, facand-o ~lmal

oculta si mai misterioasa ea niciodata.

De alrfel, se raspandea pe seama initiarilor sau a adeptilor zvonuri ciudate ~i alarmante: oamenii acestia erau pretutindeni 'invaluiti
de 0 influenta fatala: ucideau sau innebuneau pe cei care se lasau
atrasi de dulceaga lor elocventa sau de prestigiul stiintei lor. Femeile
pe care le iubeau ei se faceau strigoaice, copiii lor dispareau in secrete
locuinte nocturne si lumea vorbea ill soapte infrigurate de sangeroase
orgii si abominale festinuri. Se gasisera oseminte in subteranele vechilor temple, se auzisera urlete in timpul noptii, granele dispareau
dind trecea magicianul.
.
Boli care sfidau arta medicinii apareau in lume si aceasta se 111tampla, se spune, intotdeauna sub privirile veninoase ale adeptilor,
In sfarsit, un tipat universal de oprobiu se ridica impotriva magiei, al
carui nume devenise sinonim cu crima, iar ura omului de rand se formula prin aceasta decizie: .La rug cu magicienii" tot asa cum se strigase eu cateva secole mai devreme:
"Cre$tinii sa fie dati leilor!"
Or, multi mile nu conspira niciodata dedit unpotriva puterilor
reale; ele nu '!;ttiu ee este adevarul, dar sirnt instinctiv pe ceJ mai tare.
I s-a rezervat secolului al XVIII-lea sID'cinade a rade de cre$tini
$i de magie, impaunandu-se Cll predic;ile lui Jean-Jacques Rousseau
~i minunile lui Cagliostro.
$i totu~i, la temelia magiei sta ~tiinta, cum la temelia ere$tinismului sm iubirea; $i in simbolurile evanghelice, vedem Verbul incarnat adorat in copilaria sa de cei trei magi pe care-i conduce 0 stea
(ternaml ~i semnul microcosmosuiui), ~i primind de Ia ei aUf, t~aie
~imir: a1ttemar misterios sub emblema canlia se ascund contmuiurile alegorice ale celor mai vechi secrete ale cabalei.
Cre~tinismul deci n-a fost unit din pricina magiei, dar ignorantei umane Ii e rnereu teama de necunoscut. Stiint.a a fast obIigaUi
sa. se ascunda oentru a se apara de agresiunile inven;mnate ale u.nei
iubiri oarbe; e~ s-a 'invaluit l'n n.oi h:ieroglife~~i-a disinlulat efortur:ile~

34

,1~L1Pf-iAS LEVI

si-a deghizat sperantele. Asa s-a creat jargonul alchimiei, spre continua deceptie a omului de rand pofticios de aur, lirnba vie ramanand
numai pentru adevaratii discipoli ai lui Hermes.
Ciudat lucrul Exists printre cartile sacre ale crestinilor doua opere
pc care Biserica infailibila n-a pretins a le intelege, dar pe care nici
a-a 'incercat sa le explice: Profetia lui Ezechiel si Apocalipsa; doua
clavicule cabalistice rezervate lara. indoiala 'in cer comentariilor regilor magi; carti inchise cu sapte peceti pentru credinciosii fideli si foarte

clare pentru necredinciosul initiat In stiintele oculte,

Mai exista si 0 alta carte, dar aceasta, cu toate d:i.e intr-un annmit fel populara ~i poate fi gasita peste tot, este cea mai oculta si

;~I

II
f

r1

1'

rnai necunoscuta pentru ca ea contine cheile tuturor celorlalte; e publica, dar publicul n-o cunoaste; nu este cantata acolo unde se ana si
se pierde timpul cautand-o acolo unde nu e, chiar dad. i se banuie
existents. Aceasta carte, mai veche poate decat Cartea lui Enoch,
n-a fost niciodata tradusa si e 111 intregime scrisa in caractere primitive, pe foi disparate, ca tablele anticilor, Un savant distins ie-a descoperit tara sa-i observe nu neaparat secretul, ci veehimea ~i ciuditenia pastrarij ei; un ah savant, de un spirit mai mu It fantast decat
judicios, a petrecut treizeci de ani studiind-o ;;i a ajuns doar sa-i hinuiasca importanta. Este intr-adevar 0 opera monumentala ~i ciudata,
sjmpHi 1?! puternica asemenea arhitecturii piramidelor, durabila, in
consecinta, ca $i ele; 0 calte care rezuma. toate ~tiin'tele $i ale car.ei
combinatii infinite pot rezolva toate problemele; carte care-ti vor
be$te racandute sa gande-?ti, inspiratoare ~iregulatoare a tuturor con
cep1iilor posibile; capodopera, poate, a spirituiui uman :?i, 'in mod sigut',
una dill ceie mai frumoase lucruri pe care ni Ie-a Uisat antiehitatea;
clavicula universaUl al direi nurne l1-a fost 1l1teies ~iexplicat dedit
de savantul iJurninat Guillaume Postel; text unie ale carui prime ca
ractere au fennecat $i extaziat spiritul religios al sfllJltuiui Martin i
i-au redat mintiie subiimului !?i nefl;:ricitului Swena1enborg. Aceasta
calte, yom vorbi despre ea mai tarziu, precum ~i expl.icatia ei maternatica ~i riguroasa va fi desavar~irea i~i
IncOTonarea con~tiindoasl~i
lloastTe muncL
Alianta originara a cre~tinismului (:1.1 ~tiil1tele magiei, dupa ce \;a
fi bine demonstTata, fiU va mai rfunane dedit 0 desooperire de 0 m~;;diocra importantii ~i uu ne lndoim ca rezultatlll unui studiu serios al
magiei ~iaJ cabalei vor conduce spiritele serioase la re:conciliere,';l,pans.
acum privim ca imposibila, a $tiintei c:u dogrun, a ratiunii Cli credillta.

Dogma Tt"JalteiMagii

35

Am afirmat ca Biserica, at crud atribut special este detinerea cheilor, nu pretinde a le avea pe cele ale Apocalipsei sau ale viziunilor
lui Ezechiel. Pentru crestini, si dupa parerea lor, claviculele stiintifice
ale lui Solomon s-au pierdut, desi e sigur ca, In domeniul inteligentei guvernate de Verb" nimic din ce este scris nu se pierde. Dispar
lucrurile al carer sens s-a pierdut pentru oameni, eel putin ca verb
acestea se reintorc atunci printre enigme si mistere,
De altfel, antipatia si chiar razboiul deschis de Biserica oficiala
impotriva a tot ceea ce apartine domeniului magiei, un tel de sacerdotiu personal ~i emancipat, tin de cauze necesare si inerente constitutiei sociale i ierarhice a sacerdotiului crestin, Biserica ignora magi a"
pentru ca trebuie s-o ignore sau sa moara, asa cum 0 '10m dovedi
mai departe, dar va recunoaste ca misteriosul ei fondator a fost salutat in leaganul lui de cei trei magi, de ambasadorii hieratici ale celor
trei parti ale lumii cunoscute si ale celor trei lumi analogice alefilosofiei oculte.
In Scoala din Alexandria, magia si crestinismul si-au dat 'mana
sub auspiciile LuiAmmonius Saccas ii Platon. Dogma iui Helmes se
afla aproape in intregime in scrierile aiTibuite lui Dionisie Areopagitul. S}fnesius lntocrnete planul unui tratat a1 viselor, comentat
mal tarziu de Cardan, ~Iicompune i.mnuri care ar putea selVi de liturghie in biserica lui Swedenborg, daca 0 biserica iluminata s-ar putea
bucura de 0 iiturghie. Tot de aceasta epoca de lnmidirate abstrac-
tiuni ~i inver~lInate logomahii trebuie legata dorrmia filosofica a lui
luI ian, numit Apostatul, pentru ca, in tinerete, trecuse, in ciuda voilltei lui, la cn;:~tLTlism.Toata lumea ~tie ea lulian a fost pe nedrept
erout unui Plu,tarh delPlasat, el fiind de fapt, daca se poate spune
astfel, un Don Quijott'~ al cavalerismului roman, dar ceea ce lumea
nu ~tie este ea IuEan a fost un iluminat $i un ini~iat de prun ordin;
di el credea 111unitatea lui Dumnezeu ~i in dogma universala a
Trinitatii; Intrun cuva..nt el uu regreta decat magnificele simboluri
:?ii prea gratioasele imagini aXelumii veelli. Iulian nu era un pagan,
ci un gnostic illnbibat de alegoriile politeismu1tli grec ~i care a avut
nenorocul sa gasea~ca. nurnek lui Iisus Hristos mai putin sonor dedit eel al lui Odeu. Imparatul a pUitit pentru gusturile lui de colegian
filosof ~i retor. ~i dupii ce ~i-a oferit lui insu9i specta.c.olul1?iplacerea de a mllri asemenea lui Eparninondas, en frazele lui Cato, s-a bu
eurat din partea opiniei pub lice, in Intregime cretlnata, de anateme
drept orat:iiflmebre :;;i de un epitet baljocoritor drept ultima ceJebritate.

36

EUPHAS LEVI

Sa trecern peste lucrurile ;;1oamenii meschini ai imperiului tarziu si sa ajungem la evul mediu ... lata, luati aceasta carte: cititi la
pagina a saptea, apoi asezati-va haina pe care v-am intins-o cu ale
carei poale ne vom acoperi ochii ... Capul ni se invarte ~i ni se pare,
nu-i asa, ca pamantul ne fuge de sub picioare? Tineti-va bine si nu
va priviti ... Ameteala trece, iata-ne ajunsi. Ridicati-va, deschideti
ochii, dar nu faceti nici un semn si nu pronuntati nici un cuvant orestin. Ne aflam intr-un peisaj din Salvator Rosa. Este un desert chinuit
care pare sa se odihneasca dupa furtuna, Luna nu se vede pe cer; dar
nu zariti jucand stelute prin tufisuri? Nu auziti zburand in jurul vostru pasari gigantice care par sa murmure, trecand, euvinte dud ate?
Sa ne apropiern in tacere de aceasta raspantie printre stanci. Se aude
o tromp eta ragusita si funebra; torte negre se aprind din toate partile. 0 rnultime mare se inghesuie tnjurul unui jilt gol; lurnea s~ nita
si asteapta, Bruse toti se Illchina, lTIunnurand: "lata-I! Iat_q..l! Et estel"
Un priatcll cap de tap se arata In salturi, urea pe tron; se intoarce ~i
arat:1.multimii, apledindu-se, 0 fata umana spre care se indreapta ell
totii, pmtand lumaniki negre III maini, pentm a-l sal uta ~ji Imbrati:;;a,
dupa care printu1 se ridic3.razand strident $i distribuind acolitilor lui
aUf, instrlJctillni secrete, retete ocuite ~i otdivUli. iutre timp, se aprind
foeuri, in care lermml de arin ~i feriga ard la un loe ell oasele ~i grasimea torturatilor. Druidese ineoronate eu frunze de teliniL ~i verbina
sacrifica ell seceri de aUf copii furati 'in timpul botezului ~i pregatesc oribile agape. Mesele sunt Intinse; Incep bacanalele; nimic nu
lipse~te ell exceptia sarii, simbolul inteJepciunii ~iai nemuririi. Vinul
curge in vciluri lasand pete asemenea celor ale sangelui; euvinte obscene l nebune mangaieri; iata intreaga adunare beata de v in, de
crime, de dezrnat i canteee; se ridica in dezordine i alearga sa se
prinda in infemale hore ... Se arata toli rnon,;;trii legendelor, to ate
fi:mtomele cO$marelor; enOlmi broscoi dinta 1a flaut in Icontratimp
;;i sufl5. batandu-~i coapseIe eli labele; scarabei chiopi :se prind in
joe, ra~ii canHi la eastaniete, eroeodilii l~i fac din solzi ehitare, elefantii ~i manmtii Yin imbraca1i in Cupidoni ~i-~i ridica picioarele
dansand. Apoi horde bete se risipese
Fieeare dansator tTage dupa
el, urland, 0 dansatoare descreierata
Uimpile .'}i lummarile din
ceara mnana se sting fumegfuld in 'intuneric ... Se mai aud ici, colo
tipete, blestenl.e,hiidituri.
.. Haide! treziti-va
si nu mai faceti sem.
,:1,
nulcrucii: vam adus acasa, sunteti in paml vostru. Putin obosit, chiar

Doqme Inette! Magii

':(',
-'I

zdrobit, de aceasta calatorie nocturna, dar eel putin ati vazut un

lucru despre care toata lumea vorbeste Tara sa stie; ati fost initiat 'in
teribile secrete, asernenea celor din pestera lui Trophonius; ati vazut sabatull Vii rnai rarnane acum, pentru a nu tnneouni, sa va mentineti lntr-o teama salvatoare fata de justitie i la 0 distanta respectuoasa de Biserica ~i ruguri]e ei!
.'_
Vreti sa mai vedeti ceva mai putin fantast, mal real !:?lell adevarat mai infricosator? Va voi face sa asistati 1a supliciul lui Jacques
de Mclay si al complicilor sau al fratilor sai intra martiriu ... Da_rs.~
nu va in~elati; nu confundati pc vinovat en nevinovatul. Templierii
l..au adorat oare cu adevarat pe Baphomet? Adaugasera oare 0 lm~
bratisare umilitoare posteriorului tapului lui Mendes? Ce erau deci
aceste societati secrete si puternice care puneau Biserica si stat~~l
111 pericol si ai carei membri sunt ucisi fiira. sa fie macar ~sc:tltatl?
Nu judecati nimic eu usurinta; sunt vinovati d~ 0 .l"?~r~e~llna: i-au
liisat pe profani sa intrezareascii sanctuarul anticci lflltlen; au ~.ule~
~i impar(:it intre ei, pentru a deveni stapanii lumii, roa~ele ;>tl1nte1
binelui ~i raulul. Decizia carc-i condamna este mult mal veche decat tribunalul papei sau at regelui Filip cel f'nllnos. "Din Zil.la in care
vei manca acest fruct, vei fi lovit de moarte", spusese dllar Dumnezeu, a;;a cum se vede in Geneza.
Ce se tl1tampIa in lume ~ide ce preotii $i regii s-au Infiorat? Ce
putere secreta ameninta tiarele ~?icoroanele? lata ~ativa nebuni_care
alearga. din tadi in tara tinand ascunsa, se spune, platra filoso~al~ .sub
zdrentele lor. Pot sehimba pamiintlll in aur ~i n:..auadapost ~I pam~!
Fmntile lor sunt aureolate de glorie ;;i de un reflex al dezonoarei!
Unu}' dinire ei a descoperit ;;tiinta universala ~i nu ~tie cum sa moara
pentm a scapa de tortum hiumfhlui sau: maiorcanul Raymond Lulie.
Altul vil.1dedl prin remedii fantastice boli imaginare ~i cia primul 0
dezmintire cat{:gorica proverbului care constata inefieientB.freetiei la
un picior de lemn; acesta este miraGulosul Paracelsus, mereu beat
sii mereu lucid ,:;aeroii lui Rabelais. Iat~H ~i pe Guillaume Postel care
;crie, plin de naivitate, parintilor Conciiiului din Trento pentm ca el
gasise doctrina absoluta, ascunsa de 1a Inceputurile lumii ~i se grabea sa le..o comnnice. ConeiHull!1icinu baga de seam a pe nebun, nu..J
condamna ~i trecu la examinan:;a gravelor chestiuni privind gratia
eficace $i gratia suficientzL Cel pc care ..} Yom. vedea milrind sarae ;;i
parasit este Cornelius Agrippa, caiugaml magician pe care omu] de
!'lind se incapa1J'ineaza sa.-l considere cel mai mare vrajitor penlTu

ELIPHAS LEVI

38

ea uneori era satiric f?i rnistificator, Ce secrete due ei loti acesti oameni In mormant? Si de ce sunt initiati in acele teribile stiinte care
sperie Biserica si societatea? De ce stiu ceea ce altii ignora? De ce
ascund ceea ce altii ard sa stie? De ce sunt investiti eli 0 putere teribila si necunoscuta? Stiintele ocultel Magial lata cuvinte care spun
tot si care va pot face sa ganditi mai profund! De omni re scibili et

quibusdam aliis.
Ce este magia? Ce reprezinta puterea acestor oameni atat de persecutati si atat de mandri? De ce, daca erau atat de puternici, nu-si
invingeau dusmanii? De ce, daca erau smintiti si slabi li se facea onoarea de a fi atilt de ternuti? Exista 0 magie, exista 0 ~tiinta oculta care
poseda intr-adevar 0 putere operand minuni capabile sa coucureze
miracolele religioase autorizate?
La aceste doua intrebari yom raspunde printr-un cuvant si
printr-o carte. Cartea va fi justificarea cuvantului si cuvantul va fi
da, exista, mai exista inca. 0 magie puternica si reala; da, tot ceea
ce povestesc legendele e adevarat; numai aici, ~icontrar a ceea ce
se intampla de obicei, exagerarile populare nu sunt numai alaturi,
ci chiar rnai putin dedit adevarul,
Da, exista un secret formidabil, a carui revelatie a tulburat lumea, a~a eUlUatesta traditiile religioase din Egipt, rezumate simbolic de Moise 1a 111ceputuJGenezei. Acest secret contine ;;tiinta fatala a binelui ;;i raului, iar rezultahti lui, cand e divulgat, mseamna
moartea. I\1oise il reprezenta sub fom1a unui arbore pIasat In centrul
Paradisului terestru, in vecinatatea Arborelui Vieth pe care-I hral1e~te chiar ell radiicinile lui. Cele patru fluvii misterioase i$i au izvoarele sub poalele acestui arbore, pazit de sabia de fier 1?i de cele
patnl fmUle ale sfinxului biblic, Heruvimu! lui Ezechiel ... Trebuie
sa ma opresc, ma tem ca am spus prea multo
Da, ~xist{l0 dogma unica, universala, nepieritoare, putemica precum ratiunea suprema, simpIa ca tot ce este mare, inteligibila ca tot
ceea ce este universal ~iabsolut adevarata, dogma care Je-a nascut
pe toate ceielalte.
Du, exista 0 $tiintli care confed omului prerogative in aparen1li
supraumane; iata-Ie a~a cum Ie-am gasit lutrun manuscris ebraic
din secotul at XVI-lea:
"lata care sunt privilegiile i puterile celui care detine in mana
sa dreapta claviculele iui Schlomoh ~i In stanga ramura de rnigdai
inHorit.

jf

L
',
J

D;

$2

Dogma

lnatte! Magii

39

K Aleph - i1 vede pe Dumnezeu fata catre fata, rara sa moara; 9i

sta de verba familiar cu cele sapte genii care comanda cetele ceresti.
!l Beth - Se afla deasupra tuturor arnaraciunilor ~itemerilor,
.
" Ghimel- Dornneste cu tot cerul si e servit de tot infernul. .
,. Daleth - Dispune de sanatatea ~i viata lui si poate, de asemenea, dispune de sanatatea si de viata celorlalti,
Ii He -- Nu poate fi surprins de nenoroc, nici coplesit de dezastre,
nici invins de dusmanii lui.
.
1Vau -- Cunoaste ratiunea trecutului, prezentului si viitorului.
'i' Dzain - Detine secretul invierii mortilor si cheile nemuririi.
Acestea sunt cele sapte privilegii, lata acum cele sapte care Yin

dupa ele.
Ii Cheth

- Gaseste piatra filosofala.

a medicina universals,
"1 Jod - Cunoaste
legile rniscarii perpetue si poate demonstra
cvadratura cercului.
!') Caph - Schimba in aur Ull numai metalele, ci si pamantul si
chiar necurateniile lui.
1..; Lamed - imblanzeste fiarele salbatice ~i stie sa rosteasca vorbe
care opresc si vrajesc serpii.
r,) Mem - Stapanirea artei notorii pe care 0 da $tiinta universala.
:J Nun - ~tie sa vorbeasca savant despre toate lucl1lri1~tara pre
gatire sau studiu.
lata, in sfar$it, cele apte puteri mai mici ale Jnagului:
t;) Samech - C\moa:;;terea adancurilor suflehllui uman chiar de .
la prima vedere ~ia misterelor inimilor femeilor.
:si' Guain - Poate obliga natura, dind ii face placere sa i se predea.
~ Phe - Previziunea acelol" evenimente viitoare care BU depind
de libeml arbitm superior sau de 0 cauza insesizabila.
~ Tsade - Of era pe loc ~itutufor consolarile cele mai eficiente
~i sfaturi salvatoare.
" Copll - lnvinge adversitati1e.
"'1 Resch - Supune, imbHinze$te iubirea :;;i ura.
W SchiJ1 - Detine secretul bogatiei, stapanind ..o 'intotdeauna ~i
nefiindu-i niciodata sclav. Stie sa se bucure chia!" de saracie ~i nu
cade niciodata in al:~jeqie, nici in mizerie.
:"'1 Thal,l - Sa adaugam la ace:;:ti 1Teiseptenari ca inteleptul guveme.aza dementele, potole$tf~ furtuml, vindeca bo!navii abia atingandu-i !?i invie mortii1
t:I Teth - Posed

40

ELiPHAS LEVI

Dar sunt .lucruri pe care Solomon le-a pecetluit eli tripla lui pecete, Initiatii stiu, e de ajuns ill privinta celorlalti, n-au dedit sa facia,
sa creada, sa se indoiasca, sa ameninte sau sa se teama, ce pot toate
acestea sa intereseze stiinta sau pe noi!"
Acestea sunt, intr-adevar, rezultatele filosofiei oculte si nu ne
ternem de acuzatia de nebunie sau de banuiala de sarlatanism afirman,? ca to ate acestea sunt niste privilegii reale.
Intregul nostru studiu asupra filosofiei oculte are drept scop 5-0
dernonstreze.
Piatra filosofala, medicina universals, transmutatia metalelor,
cvadrarura cercului si secretul miscarii perpetue nu sunt nici mistificari ale stiintei, nici visuri ale nebuniei, sunt termeni pe care trebuie sa-i intelegem in adevaratul lor sens, acestia exprimand toate
diversele intrebuintari ale aceluiasi secret, diversele caractere ale aceleiasi operatii, pe care 0 '10m defini, la un mod general, numind-o
marea opera.
Exista, de asemenea, in natura 0 forta rnai puternica decat forta
vaporiior:;?i eli ajutorul careia un om, care a1'putea S-{)I sUipaneasca $i
s-o di-rijeze, af tulbura ~i schimba fata lumii. 0 fOflta cunoscuta de
antic!: ea consta dintr-llrl agent universal a carui lege suprema este
echilibrul ~i a dlmi direqie tine de marele secret ,,1 magiei transeendente. Prin directionarea acestui agent se poate schimba chiar
ordinea anotimpuri1or, se pot produee In toiu.! noptii fenomene de lumina, se poate comunica intr-o dipa de la un capat 1a celalalt al pamantului, ~ivedea, ca ApoUoniu5, c:e;1;e intampla 1a marginea lumii;
prill int.ertnedilll agentului se vl'ndedi sau se love~te de la distant.a,
se da cuvantului un succes :]i un rasunet universaL Acest agen"4 care
abia daca se zare~te in tatonarile lui MesffiI;;r, est;;::,ceea ce in mod
sigur adeptii evului mediu numeau materia prima a marii opere.
Gnosticii ~i-J reprezent_'lu ca pe fUidirile Sfantului Duh ~i pe el il
adora,,] in ritualurile secrete ale sabatului sau tempjlelor sub figura
hi.eroglifica a lui Baphomet san a tapului androgin al lui Mende~s.
Vom demonstra totul.
Acestea sunt secrete1e filosofiei oeulle, a::;;ane apare magia in
istorie; 30 vede.D}acum In carti :)i opere, In initieri ~iiritualmi ...
Cheia t'Llturor alego:rii.lor magiee Se afHiLin foile pe care Ie-am
semnaJat ~i despre care credem ca sunt opera lui [-{ermes.In jurul

Doqmu lneltei 1'v1agii

41

acestei carti, care poate fi numita cheia de bolta a oricarui edificiu

al stiintelor oculte, se ordoneaza nenumaratele legende care sunt fie
traducerea partials, fie comentariul ei mereu reinnoit sub mii de forme
diferite. Uneori, aceste fabule mgenioase se grupeaza armonios sub
forma unci mari epopei caracterizsnd 0 epoca f:u'a ca un popor 58. le
poata explica. Astfel, daca aruncam doar 0 privire spre poezia misterioasa a Greciei, descoperim istoria fabuloasa a Lanei de Am care
rezuma, voaland, dogmele hermetice $1 magice ale lui Orfeu, iar
sanctuarele din Egipt si India ne sperie en rafinamentul lor, lasandu-ne incurcati in privinta alegerii, in mijlocul atator bogatii; ne
grabirn apoi sa ajungem la Tebaida, infricosatoarea sinteza a oricarei dogme actuate, trecute ~iviitoare, fabula, am putea spune infinita,
care aiinge, ca zen} lui Orfeu, cele doua capete ale ciclului uman.
Ciudat lucru! Cele sapte porti ale Tebei, ferecate ~j atacate de sapte
sefi care au jucat pe sangele victimelor lor, au acelasi sens ca cele
sapte peceti ale Carpi Sacre explicate de sapte genii si atacate de
un monstru eu sapte capete dupa ce fusese deschisa de un miel viu
~ijertfit Ilflcartea alegorica a sfantului loan! Originea misterioas8. a
lui Oedip, pe care-l gasim suspendat ca pe un fiuet l'nsangerdt Intrun
arbore al Cythemnu]ui aminte~te de simboluri'!e lui Moise :;;i re]atarile din Geneza. Acesta lupta iInpotriva tatalui sau ~ilucide tara
sa-l cunoascii: IDspaimantatoarea profetie a emanciparii oarbe, lipsita de ra1iune ~i ~tiin\ii; apoi ajunge in fata Sfill-Xului! Sfinxul, simbol a1 ~;imbolurilor, enigma etema peatm cd de rand, piedestaluI de
granit al r;;tiintei mteieptiJor, monstrul devorator ;ii tikut care exprima
prin forma sa invariabila dogma unica a marelui mister universal.
Cum se poate schimba cuatemamlln binar expllicat prin temar? eu
aIte cuvinte, mai emblematice ;;i mai obi$lmite, care este acel animal
care dimineata are patru picioare, dona la pranz ~itrei seam? Filosofie vorbind, cum produce dogma fo[~elor elementare dualismul lui
Zoroastru ;;i 11 rezuma In triada lui Pythagora ;;i a lui Platon? Care
este rariunea ultima a alegoriei rmmere!01~ultinmI cuvant a1 tuturor
siInbolismelor? Oedip riispunde printr-o teribiHi ~isimpla vorba ce
ucide sfinxttl: omul, aceste e cuvantul enigmei. Din nefericire, el n-a
reuit 5:a fie suficient de cIar i eunind :;;i-a ispa~it nmesta ~iincompleta cl!anriziune printr-o orbire voluntarp.., apoi dispare ill furt1ll1a ca
toate civilizatiile care ghicesc Tara sa inteleaga iintreg misteruI, acel
cuvant al enigmei siillxului. T01111e simbo1ic;;;i trans('.endentalin 3ceasta

,j

42

II,

EUPHAS LEVI

gigantica epopee a destinelor ornenesti. Cei doi irati inarnici exprima

partea a doua a marelui mister, completat ill mod divin de sacrificiul
Antigonei, apoi razboiul, ultimul razboi, fratii inamici ucisi trout dupa
altul reprezinta tot atatea alegorii care umplu de mirare pe eel ce
patrunde triplul sens hieratic. Eschil, comentat de Balanche, nu ne
of era 0 idee trainica, III ciuda maretiilor primitive ale poeziei lui
Eschil si a frumusetii cartii lui Ballanche,
Cartea secreta a initierii antice n-a fost ignorata de catre Homer
care a trasat planul si principalele figuri pe scutul lui Ahile ell 0
precizie minutioasa. Dar gratioasele fictiuni ale lui Homer par mai
curand sa faca uitate simplele si abstractele adevaruri ale revelatiei
primitive. 0111ulprinde forma ~ilasa ideea de uitare; semnele se rnultiplica, isi pierd puterea; magia, de asemenea, se altereaza si coboara
cu vrajitorii Tesaliei intr-o profana incantare. Crima lui Oedip poarta
In sine fructele mortii, iar stiinta binelui si a raului erijeaza raul 'in
divinitatea profanata. Oamenii, lummi palide, se refugiaza In umbra
substantei corporaJe: visul vidului pe care Dumnezeu l-a implantat
le pare mai degraba mai mare decat Dumnezeu insusi si astfel infernul este creat.
Daca, in cursul aeestei lucrari, ne yom folosi de cuvinte consacrate ea: DUl11nezeu, eerul, Infernul, sa se ~tie ca sunte.m tot atat de
departe de sensurile pe care le da.u oa..111enii de rand, pe cat e initierea de gandirea obi~nuita; DUlI1JleZeUpentm noi este Azothul intelepti1or, principiul eficient ~ifmal a1 marii opere. Yom explica mai tarziu partea de obscuritate a acestor termeni.
Sa revenim la fabula lui Oedip. Crima regelui Tebei nu este aceea
de a fi in!eies sfinxul, ci aceea de a fi stopat flagelul Tebei lara sa fie
destul de pur pentru a savar~i ispa~irea in numele poporului sau; eurand eiuma va razbuna momiea sfinxului, iar regeJe Tebei, obUgat sa.
abdice, se sacrifica manilor teribi Ii ai monstrului care e mai viu ~i
mai dovorator ca niciodata, acum ca a trecut din domeniul formei ill
eel at ideii. Oedip a vazut ce este omul ~i-~i seoate oenii peutm a nu
rnai vedea ee e Dumnezeu. A divu 19atjumatate din marele secret ~i,
pentlu a-~i salva poporul, trebuie sa duca In exil ~i In pfunant cealaltii
jumatate a teribilului secret.
Dupa colosala fabula a Jui Oedip ajungenJ la gratiosul poem
Psyche al lui Apuleius care, In mod sigur, nu-i este inventatof. MarcIe secret magic apare iei, colo In chipul unei uniuni misterioase

Dogma inaltei Magii

43

intre zen si 0 jalnica muritoare abandonata, singura si goala, pe 0

standi. Psyche nu trebuia sa aile secretul regalitatii sale ideale si daca
si-ar ;fi privit sotul l-ar fi pierdut: Apuleius comenteaza si interpreteaza aici alegoriile lui Moise, dar Elohimii lui Israel si zeii lui Apuleius nu sunt iesiti tot din sanctuarele de la Memphis ~iTeba? Psyche
este sora Evei sau mai degraba, c Eva. spiritualizata, Amandoua vor
sa stie si-si pierd inocenta pentru a castiga onoarea probei. Amandoua merita sa coboare In Infern; una pentru a aduce de acolo cutia
anticei Pandore, cealalta pentru a gasi si a zdrobi capul sarpelui, simbolul timpului si al raului, Arnandoua comit crima pe care 0 va ispasi
Prometeul vremurilor antice si Luciferul legendei crestine, unul eliberat, celalalt supus de Hercule si de Mantuitor,
Marele secret magic este, deci, lampa si purnnalul acestei Psyche,
marul Evei, focul sacru furat de Prorneteu, sceptrul arzand al lui Lucifer, dar si crucea sfanta a Mantuitorului. eel care abuzeaza de
stiinta si 0 divulga rnerita toate supliciile; eel care se foloseste de stiinta, folosind-o si ascunzand-o este stapanul absolutului.
Totul sta inchis intr-un cuvant de patru litere: tetragama evreilor,
Azothul alchimistilor, acel Thot al tiganilor sall tarotul cabali~tilor.
Aeest cuvant, explimat in at:1tea feluri, nume$te pe Dunmezeu, pentm profani, omul pentru filosofi !?! of era adeptilor esenta ~tiintelQr
umane ;;i cheia putelii divine; dar numai eel care inte1ege necesitatea
de a nu-l divulga niciodata ~tie sa se foloseasc.a de el. Daca Oedip 1n
loc sa omoare sfinxul, l-ar fi imbJanzit ;;i i:nhamat 1a caruI lui pent1U
a se re1ntoaree 1aleba, ar fi fost rege tara incest, calamitati ~i exil.
Daea Psyche, plio supunere ;;i mangaieri, I-aT fi convins pe Amor sa
se dezvaluie pe sine, ea Ull I-ax fi pierdut. Amor este una din ima-
ginile misterioase ale marelui seeret ~i ale marelui agent pentru ca
exprima In acela;;i timp 0 actiune ~i 0 pasiune, vidul i pienitudinea,
sageata ;;i rana. lniliatii rna inte1eg, nu e nevoie sa spun rnai mult.
Dupa miraculosul magar de aur a1 lui Apuleius nu mai gasim
epopei magice. $tiinta ueisa in Alexandria de fanatismul udg~ilor
lui Hypatie, devine cre;;tina sau mai degraba se aselmde in viiluri1e
cre;;tine eu Ammonius, Synesius !;i pseudonimul autor al cartilor lui
Di.onisie Areopagitul. In acele tirnpurj, miraeolele Imbracau, pentm
a fi admise, forma superstitiilor. iar ~tiinta folosea un iiITIb;:~jneinteligibil. A fost rel!1viata scrierea hi,;:roglifica, s-au inventat pantaciele
~icaracterele care r,ezumau 0 intreaga doglna. 'i'ntruns'emn, 0 serie

44

ELlPf1AS LEVi

de aspiratii ~i revelatii intr-un cuvant, Care este scopul aspiratiilor

stiintei? Se cauta secretul marii opere, piatra filosofala, cvadratura
cercului, medicina universala, formule care sa-i salveze de persecutii
si ura, fiind taxate drept smintite si care toate exprirnau un aspect al
marelui secret magic al poemului lui Dante, este imprurrunat din
cabala si a venit timpul sa abordam acest izvor urias si ascuns a!
filosofiei universale.
Biblia, cu toate alegoriile pe care le contine, l1U exprirna decat
intr-o maniera incomplete si voalata stiinta religioasa a evreilor.
Cartea des pre care am vorbit :}i ale carei caract ere hieratice le vom
explica, cartea pe care Guillaume Postel a numit-o Geneza lui Enoch,
~icare a existat cu siguranta inaintea lui Moise si a profetilor, cartea
a carei dogma, identica in fond eu eea a vechilor egipteni, I'$i avea
si ea ezoterisrnul si valurile ei, Cand JV10ise vorbea poporului, ne spune
alegoric cartea sfanta, l!?i punea un val pe fata pe care-I ridica daca
statea de verba cu Durnnezeu; aceasta este cauza pretinselor absurditati ale .Bibliei pe care s-a exersat atilt verva satirica a lui Voltaire.
Cartile nu erau scrise pentru a reaminti rnereu traditia, fiind redactate ill simboluri neinteligibile pentru profani. Pentateuhul si poeziile
profetilor nu erau de altfel dedit dirtiJe eiementare, fie ale dogrnei,
fie:al~,moralei sau liturghiei; adevarata filozof'ie secreta ~~itraditiona1a n-a fost scrisa dedit mai tarziu, sub val uri inca ~i mai putin
transparente. Astfei a iuat na~tere 0 a doua Biblie necunoscuili sau
mai degrabi? neintdeasa de cn;~~tini;0 adunatudi, spun ei, de absurdiffiti (~iaici credinc:io~ii, cufundati in acee~i ignoranta, vorbesc asemenea credincio~ilor); un momnnent, spunem noi, care aduna tot
ceea ce geniui filosofic ~ireligios a putut face sau imagina mai sublim; 0 comoara inconjuram de spini, diamant ascuns in piau'a bruta
~iobscura, lectorii au ghicit deja cil am vorbit de Talmud.,
Ciudat destin au avut evreii! Tapi ispa~itori, martiri ;;i salvatori
ai lumii! Familie plina de forti'\., rasa curajoasa ;;i dura, pe care persecutiile au pastTat-o intacta, pentru ca ea nu ~i-a Indeplinit inca misiunea! Traditiile apostolice nu ne spun oare ca dupa declinul credintei
gentililor, salvarea trebuie sa vina tot de la casa lui Iacob ii cit atunci
evreul crucificat pe care-l adora cre~tinii va Hisa imperiul in raainile
tUl Dumnezeu, TatlH sau?
E~ti cople~it de admiratie dli1d, patrunzand III:sanctuarul cabaki, descoperi 0 dogma amt de logica, de simpIa ~i, in acda~ii timp,

Dogma

lnetiei Magii

45

absoluta. Unirea necesara a ideilor si semnelor; consacrarea realitatilor fundarnentale prin caractere primitive; trinitatea cuvintelor,
literelor si a numerelor; 0 filozofie sirnpla ca si alfabetul, profunda
si infinita ea Verbul; teoreme mai desavarsite si mai luminoase dedit
cele ale lui Pitagora; 0 teologie care poate fi rezumata pe cele zece
degete; un infinit care incape illcausul palmei unui copil; zece cifre
si douazeci si doua de litere, un triunghi, un patrat si un cere; iata
toate elementele cabalei. Principiile elernentare ale verbului scris,
reflex al acelui Verb rostit care a creat lumea!
~
Teate religiile ell adevarat dogmatice s-au nascut din cabala si
s-au inters la ea; tot ceea ce e stiintific si grandios In visurile religioase ale tuturor iluminatiilor, Jacob Bohme, Swedenborg, sfantul
Martin etc. este imprurnutat din cabala, toate asociatiile masonice
Ii datoreaza secretele si simbolurile. Numai cabala consacra alianta
intre ratiunea universals si Verbul divin; ea stabileste, prin echilibrul
eelor doua forte opuse in aparenta, balanta eterna afiintei; ea conciliaza ratiunea cu credinta, puterea cu libertatea, stiinta cu misterul:
ea detine cheile prezentului, trecutului si viitoruluil
Pentru initierea in cabala nu e suficient sa citesti scrierile lui
Reuchlin, Galatinus, Kircher san Pico della Mirandola, trebuie sa
studiezi ;;i sa intelegi pe scriitorii ebraici din coleclia lui Pistorius,
mai ales Sepher Jezirah, apoi filos.ofia iubirii a lui Leon Evreul. Trebuie, de asemenea, abordata marea cartea a Zorahului, citita atent
In colectia din 1684, intitulata Cabbala denudata, tratatul de pneumatica cabalistica ;;i acela al revolutiei sufletelor; intTatiapoi curajos
In luminoasele tenebre ale corpuJui dogmatic ;;i alegoric al Talmudului. Atunci 11 vom putea il1telege pe Guillaume Postel ~i vom putea
marturisi III ;;oapta di, in afara viselor sale premature ;;i prea generoase de emancipare a femeii, cek~brlll ~i savantul iluminat putea sa
BU fi fost chiar atat de nebun pe cat pretind cei care nu l-au citit.
Am schitat rapid istoria film:ofiei oculte, i-am indicat sursele
;;i i-am analizat in putine cuvinte prineipaleie carti. Acest studiu llU
se refera decat 1a ~tiinta; dar magia" sau mai degraba, puterea magica se compune din dOM lucnIri: oJ ~iinta ~i 0 fOita. Fara fortH~tiinta
nu inseamna nimic, sau mai degraba devine un peri eo I. A nu oferi
~tiintei dec;at fort:&. aceasta era !egea suprema a initiatilor. AstfeI,
marele revelator a zis: "Regatu! lui Dun:mezeu sufera de violentii,
dar vio!entii n i'ncanta. Pomta adevamlul este l.uc:uiataea sanctuarul

46

ELlPf-lA8

LEVI

fecioarei; trebuie s~ifii barbat pentru a intra. Teate miracolele sunt

promise credintei, dar ce este credinta, daca nu curajul vointei care
nu sovaie in intuneric, inaintand spre lumina si invingand toate
obstacolele! "
Nu voi repeta aici istoria vechilor initieri; ell cat erau mai periculoase si mai teribile, cu atar erau mai eficiente: astfel, lumea avea
pe atunci barbati pentru a 0 guverna si a 0 instrui. Arta sacerdotala
si arta regala constau mai ales In probe de curaj, de discretie si voiuta. Era un noviciat asernanator celui at preotilor atat de nepopular in zilele noastre, cunoscuti sub numele de iezuiti, si care ar mai
guverna si acum lumea daca ar fi avut un cap adevarat intelept si
inteligent,
Dupa ce ne-am petrecut viata cautand absolutul in religie, in
stiinta si In justitie, dupa ce ne-arn 'inv8_rtitin cercul lui Faust, am
ajuns la prima dogma ~i la prima carte a umanitatii. Acolo ne-am
oprit, acolo am gasit secretul atotputerniciei umane si a progresului
infinit, cheia tuturor simbolismelor, prima si ultima dintre toate dogmele. Si am 'inteles ce vrea sa spuna acest cuvant atat de repetat 111
Evanghelie: regatul lui Dumnezeu.
A oferi un punet fIx drept sprijin pentru activitatea lui Dumnezeu, inseamna a rezolva problerna lui Arhimede, realizand modul
de IntTebuintare a faunoasei sale parghii. lata ce au IaCtlt plin intermediul marelui $i incemunicabilului secret fnarii initiated can; au cutremurat lumea. Pentru a-;;i apara, de al1fel,noua sa tinerete, Pho.~:n.L"'(ul
nu mai apare 111ocbii lumii decat dupa ce ~iaconsumat ramaitele
;>i doveziJe vietii sale antedoare. De aceea Moise i-a omodlt in de!?ertpe toti cei care V3ZUSer3" Egiptul ~imisterele sale; de acee<J.srautul
Pavel a ars Ia Efes toate dif1ile tratand despre ~tiintele oculte, de
aeeea, 'in sfiir~it, Revclulia franceza, fiica mare lui Orient lloanlt !?i al
cenu!?iitemplieliior, spoliaza bisericile ~i blasfemiaza alegoclile cultulul divino Dar toate dogmele ~itoate rena~terile proscriu magia ~i
arunca misterele in foe sau Ie lasa uitarii. Orice cult sal.! :mozofie
care vine pe lume (~ste mezinul umanitatii ;;i nu poate supravietui
dedit omorandu-!;>i mam~ de aceea arpele simbolic se invfute: in cere
devon1ndu-~i coada; este necesar, pentru ratiunea de a fi, a oridirei
plenitudini un vid, a oridirei mare~ii un spatiu, a oricarei afinnatii 0
negatie; aceasta este realizarea eterna a alegoriei pasiirii Phoenix.
DOl savanti ilwitri m-au precedat pe drumul pe care rnerg, dar
e1 au trecut noaptea:;;i erau li.psiti de lumina_ Vreau sa-i nume:sc pe

Dogma lneltei l\Ilagii

47

Volney i pe Dupuis, pe acesta din urma mal ales, a carui imensa

eruditie n-a produs dedit 0 opera. negativa, N-a vazut in originea tuturor cultelor dedit astronomia, luand astfel ciclul simbolic drept
dogma si calendarul drept Iegenda. Un singur lucru i-a lipsit: cunoasterea veritabilei magii care se ami in secretele cabalei. Dupuis a trecut prin anticele sanctuare ca profetul Ezechiel prin campiile pline
de oseminte si n-a inteles dedit rnoartea, nestiind cuvantul care aduna
v irtutile celor patru vanturi ale cerului si care poate ridica un popor
viu din acest irnens osuar; strigand vechilor sirnboluri: .Ridicati-va!
Luati o nona. forma si urnblati!"
A venit timpul sa incercam a face, plini de indrazneala, ceea ce
nimeni n-a rnai facut inaintea noastra. Dorirn, asemenea lui Iulian,
sa restabilim templul, si nu credem ca vom dezminti astfel 00 intelepciune pe care a adorfun ~j pe care Julian insusi at" fi fest demn s-o
adore daca invatatii plini de ura si fanatism ai vremii lui i-ar fi perrnis S-(I inteleaga. Ternplul pentru Hoi are doua coloane; pe una dintre
ele crestinismul si-a scris numele, Nu dorim sa atacam crestinismul,
vrem dOffi" sa-l explicam ~i sa-I desava.r~im, Jntel!igen(:a"
~ivointa $i-au
exereitat altemativ puterea In Jume; religia .;;i filosofia mai !uplii inc~
in zilele noastre ~i pa.na la UI11,a se var pune de acord. Cre;;tinismul
a avut dmpt scop provizoriu, prin supunere ~icredinta, 0 egalitate
supranaturala sau reiigioasa Intre oameni, imobilizarea inteligentei
prin credi.Jflta,pen1Tu a oferi un punet de spriji.n Villtut'ii care distmsese
aristocratia ~tiintei sau rnai degraba In!ocuise aceasia. aristoemtie deja.
distrus;i Filosofia., dimpotriv8, s-a osten it pentru alreaduce pe orll,
pril1 libertate ~i ratiune, la inegalitatea naturala ~?ipentm a substitui,
intemeind domnia industriej, abilitatea virtutii. Niciuna din aceste
doua aetiwli n-a fost complexa $i suficienrn, niciuna 11-a condus omenirea In pelfectiune ;;i :fericire. Visam acum ~i aproape ca ntl Indraznim sa sp(~ram, Ia 0 alian!ii intre aceste doua forre privite muit timp
ea adv~~rsare;exista ;;i 0 ratil..mein aceasta dorinta: cele dona puteri ale
suf1etului uman rm se mai oplln una celeiialte, a:~acum sexul barbatuJui nu se mai opune celui al femeii, lara indoiaJa, sunt diJer-ite, dar
dispozitiile lor, contrare in aparenla., nu yin dedit. din aptitudinea lor
de a se 1l1taln i ~ia se uni.
- Nu este v~rba deci dedit de 0 so.lutie I.miversala a tuturor
problemelor?
Fara J'ndoiala, pentru a explica pjatra filosofalii, mj~carea perpe11Ja, :;ecretullnarii opere ~i medicina unive.rsala. Vom fi taxati de

48

ELIPHAS

LEV}

nebunie, asemenea divinului Paracelsus sau de sarlatanism, asemenea marelui sinefericitului Agrippa. Daca rugul lui Urban Grandier
s-a stuns, au ramas proscriptiile tacerii sau ale calonmiei. Nu le mfruntarn, ne resemnam. Am tiparit aceasta carte pentru noi ~i eredem ca, a sosit timpul sa fie rostit cuvantul, el se va rosti prin el insusi,
prin noi sau prin altii, Ramanem deci linistiti in asteptare,
Luerarea no astra euprinde doua parti: in prima parte stabilim
dogma cabalistica si magica in intregul ei, a doua e consacrata cul-

tului, adica magiei ceremoniale. Una e ceea ce vechii intelepti numeau clavicula, cealalta ceea ce oamenii mai numesc si acum carte
de vraji. Numarul si subiectul capitolelor care-si eorespund in cele
doua parti, n-au nimic arbitrar si se gasesc indicate in marea clavicula universala careia Ii dam pentru prima oara explicatia cornpleta si satisfacatoare. Fie ca aceasta opera sa-si aleaga drumul pe
care-I va dori ea si sa devina ceea ce Providenta va voi; ea s-a facut
si noi 0 eredem durabila pentru cii e puternica asemenea eu tot ceea
ceeste rezonabil si constiincios.

".

r'l' \!.:".,
,

~....
".1

1:::':'1

r= ..

Dogma lneitel MagU

1NA
P~ClPIA~NDIARUL
DISCIPLINA
ENSOPH
KETER

Cand un filosof a luat drept temei pentru 0 BOUa revelatie a

intelepciunii umane acest rationament: "Gandesi;, deci exist", a
schimbat intr-un anumit fel, si Tara stirea lui, urmand revelatia crestina, notiunea antica de Fiinta Suprema. Pentru Moise, Fiinta Fiintelor spunea: "Eu sunt cel care sunt", omullui Descartes spunea: "Eu
SlU1t eel care gandesc" ~i,cum a gandi inseamna a vorbi interior, omul
lui Descartes poate spune asemenea Dumnezeului sfantului roan evanghelistul, ,,Eu sunt eel in care se afla si prin care se manifesta Verbul", In principio erat verbum.
Ce este un principiu? Principiul este terneiul cuvantului, ratiunea
de a fi a verbului. Esenta verbului se afla In principiu: principiul este
ceea ce este; inteligenta este un principiu care vorbeste.
Ce este lumina intelectuala? Este cuvantuL Ce este revelatia? Este
cuvantu]. Fiinta este principiul, cuv~intul este mijlocul, iar plenitudi ..
nea sau dezvoltarea ~j perfectionarea fiintei este sc:opul: a rosti in
seamna a crea.
Dar a. spune: "Giindesc, deci exist" 'insea:mnii a extnlge cons,}
cinta din principiu ~i recente contradiqii srnrnite de lm mare scriitor
(Lamelmais) au dovedit suficient impeliectia filosofllca.a acestei me[ode. Eu sunt, ded exista ceva, ni se pare 11 fi 0 baza primitiva r;;i sjmplista a filosofiei experimentale.
Eu sunt, cieci fiinta eyJsta..
Ego swn qui sum: iata prima reveiatie a hili Dumnezeu 'in om ~i a
omului in lume !?i, de asemenea, prima axioma a filosofiei Deulte.

t- ,{
.

'.'.'

I
I

;"{'1nN 'itlJ~ ;"{":"I1i';

Fiinta este fiinta

51

.. Aceasta. filiozofie are drept principiu ceea ce este ~si l1U are nirruc ipotettc, nici hazardat,
Hermes Trismegistul i~iincepe admirabilul simbol cunoscut sub
numele de Tabla de smarald ]Jr]111
aceasta tripla afirmatie:
.
,
" Este ade..
vsrat, este in mod cert adevarat, teste adevarul adevarat." Astfel, adev;..rulconfirm at prin experienta in fizica, certitudinea desprinsa de
once fel de adaos de greseala in filozofie, adevarul absolut indicat
prin analogie in domeniul religiei sau IIinfinitului, acestea sunt primete neccsitati ale adevaratei stiinte si ceea ce numai magia poate
acorda adeptilor sai.
Dar, mai inainte de:toate, cine esti tu, tu, eel care tii aceasta carte
in maini si te pregatesti s-o cite~ti?..
' .
Pe frontispiciul unui templu pe care antichitatea il dedicase
DUl~mezeului luminii se poate citi a inscriptio continand urmatoarele
cuvinte: "Cunoa~te-te pe tine insuti".
Acelasi sfat 11dau oricarui om care vrea sa se apropie de ~tiinta.
Magia pe care cei vechi 0 nurneau sanctum regnum, sfa.l1tul're-,
gat s~u regatul lui Dumnezeu, regnum Dei, nu e facuta decat pentru
preoti ~1 pentru regi: sunteti rege, sunteti preot? Sacerdotiul magiei
nu este unul de bind 1;>1
regalitatea ei nu are nimic de impartit cu printii
lurnii acesteia, Regii stiintei sunt preotii adevarului si do~mia lor
~nih~ene~tiuta. multimii, ca si sacrificiile $i rugaciunile lor. Regiistimtei sunt acei oameni care Cll110SC adevarul si pe care adevarul i-a
facut liberi, conform promisiunii categorice a celui rnai 'inalt dintre
initiati.
. O~ul care e:3tesclacVul pa,,>iunilorsale sau ale prejudecatilor acestel hum uu va jJutea fi initiat, nu va reu~! niciodatii atat timp cat n1l.
Sf.; va reforma; acesta nu va putea fi un adept pentru ca adept inSt;~anulaeel caTe a ajuns prin voienta ~i opereie sale.
_, ?rr;.ul c~r~ia ii pl~c ideile lui ~i ii e teama sa nu Ie piarda, eel
canna 11 e frlCa: de nOlle adevaruri ~i nu e dispus sa. se indoiasca de
?jmi.c, admitnd mai degraba totul la 111tampiare, acela trebuie sa
meluda ~artea care este inutila :?i pericuioasa pentru el; va 111telege
P(~dos ~ v~ fi ~ulburat i c~li3r cutremurat daca 0 va intelege bine.
Da(~a tU1~~l la.ceva mal muir pe lume decat la I:<~tiune,adevar ~i
dreptate, daca 'Vomla va este nesigura ~i $ovaitoare, fie in bine, fie
11: r~u., dadi l_?gka va sperie ~i adeva.rul vi'i face sa ro~,iti, daca va
sun}!}l lezat cand BUIltatacate gr~;:;;eli!ebine inrad8_cinate,canda."lmati

rh-

52

EUPHAS

t.evt

aceasta carte ~i preferati-va, necitind-o, ca ea nu exista pentru voi,

dar n-o descrieti ca periculoasa: secretele pe care le reveleaza vor fi
intelese de un numar mic de oameni ;;i cei care le vor mtelege TIU le
vor dezvalui, A arata lumina pasarilor de noapte mseamna a 0 ascunde, pentru ca ea le orbeste devenind pentru ele mai innmecata
dedit intunericul noptii, Voi vorbi deci clar, voi spune totul si am
ferma convingere ca numai initiatii sau cei care sunt demni de a fi
VOl' citi totul si vor intelege ceva.
.
Exists 0 ;,;tiinta adevarata si una falsa, 0 magie divina si una infernala, adica mincinoasa si 'intunecata; trebuie s-o revelam pe una
si s-o denuntam pe cealalta; trebuie sa distingem magicianul de vrajitor si pe adept de sarlatan.
Magicianul dispune de a forta pe care 0 cnnoaste, vraiitorul abuzeaza de ceea ce nu cunoaste.
Diavolul, daca este permis intr-o carte de stiinta sa folosim acest
cuvant amt de blamat si vulgar, diavolul se supune magicianului, vrajitorul se supune diavolului,
'Magicianul este suveranul pontif al naturii, vrajitorul nu e dedit
profanatorul acesteia.
Vrajitorul este pentru magician ceea ce superstitiosul ~ifanaticul
este pentru omul ClL adevarat religios ..
Inainte de a merge mai depatie, sii definim limpede magia.
lvfagia este ~tiin~a traditionaIa a secretelor na111rii care ne vine
de la magi.
Prin intennediul acestei !?tiinte, adeptul este investit ell un fel de
atotputere relativa pumnd sa actioneze Intr-un mod suprauman, adicii
depfu?ind dimensiunea comuna a oamenilor.
lata de ce n1ai multi adepti celebri ca Hermes Trismegistul, Osiris, Orfeu, ApoHonius din Thiana ;;i altii, periculos san necuviincios
sa-i numim, au pu"tut fi adorati i il1vocati dupa moarte ca nite zei.
lata de ce altH, urmand flux-til ~i refluxul opiniei publice care provoaca capriciile succesuiui, au de venit stalpii Infemului sau aventurieri Sl!Specti, precum imparatul Iulian, Apuleius, vrajitorul Merlin
$i arhivrlijitorul, cum era numit in vremea lui, ilustTul !?i nefericitul
Cornelius Agdppa.
Pentru a Cliunge 1a sanctum regnum, adidi la puterea ~i $tiinta
rnagilor, patru lucruri, sunt indispensabile: 0 inteligenta luminata de
stuciiu, un curaj pe care sa nu-l opreasdi nimic, 0 vointa pe care nimic

Dogma lneltei iVlagii

53

sa n-o induplece ,~i 0 discretie pe care nirnic sa n-o corupa sau 50

imbete.
A sti, a indrazni, a vrea, a tacea: iata cele patru verbe ale magiei
rnscrise In cele patru forme sirnbolice ale sfinxului. Aceste patru
verbe se pot combina 'in patru feluti, explicandu-se astfel de patru
uri unul pe altul! I,
Pe prima pagina a cartii lui Hennes, adeptul este reprezentat en
capul acoperit de 0 V8Hm. palarie care, avand borul rabatabil, Ii poate
ascunde toata fata, Tine 0 malna. ridicata spre cer caruia pare sa-i comande cu bagheta, ~ealalta se odihneste pe piept; in fata lui se afla
principalele sirnboluri sau instrumente ale stiintei, pe altele le ascunde intolba lui de scamator. Trupul si bratele formeaza litera Aleph,
prima din alfabet pe care evreii au unprumutat-o de Ia egipteni, yom
reveni mai tarziu asupra acestui simbol.
Magul este eel pe care cabalistii evrei 11numeau ell adevarat microscop, adica creatorul lumii mid. Prima stiinta magics fiind cunoasterea de sine, prima intre operele stiintei, cea care le include pe
toate celelalte, fiind principiul marii opere, este creatie de sine: cuvantul are nevoie de explicatie.
Ratiunea suprema fiind singuml principiu inyariabil ~i, in con~
sl;;cintii,nepieritor, pentm ea schiLmbareai'nseamna moarte, inteligenta
care ~dera ~i In1r-un f~~lse identifi.ca acestui principiu, devine ;;i ea
inyariabila. ~i,in consecin.l-a, m:pi~~ritoare.Se intelege ca, penlm a adera.
invariabil 1a ratiune, trebuie sa. devii independent de toate fortele
care provoaca prin miearea fatala $i necesara alternativele vieti i $i
ale mortii- A ~ti sa suferi, sa te abtii ;;i sa mori, aces tea sunt primele
secrete care ne ridica deasupra durerii, a poftelor senzuale i a spaimei de neant. Omul care cauta. !}i gase~te 0 moarte glorioasa crede
'in nernurire ~i umanitatea lotrc:aga crede odata Cll eJ ~i pentru el,
diet ea l'i ridicii altare ~~istatui ca un semn al vietii eterne.
Omul nu devine fE:geleanimalelor decat domesticindu-Ie, altfeI
devine victima sau sclavul lor. A.nimalele reprezinta patimile noastre, forte!e instinctive ate naturii.
Lumea este un camp de batalii in care Iibertatea infruntii forta
inertiei, opunandu-i ferta activa. Legile fizice sunt morile a ciiror sarnm1ta e~ti tu, daca nn ~tiisa fii moramL
1. A se vedeajo;~ul de tarot

54

EL.fPJ-iAS LEVI

Esti chemat sa fii regele aerului, apei, pamantului, focului; dar

pentru a stapani aceste patru animale ale simbolismului, trebuie sa
Ie lnvingi ~i sa le mlantui.
. _
Cel care aspira sa devina un intelept si sa cunoasca marea emgn-:a
a naturii trebuie sa fie mostenitorul ~i spoliatorul sfinxului; 'i'i trebuie
un cap de om pentru a stapani cuvantul, ari~i de ~ult:u' pentru a cuceri inaltimile, crupa de taur pentru a ara adancurile ~l gheare de leu
pentru a-si face loc la dreapta, Ia stanga, III faIR si in spate.
.
Tu care vrei sa te initiezi, esti 121.
tel de savant ca fams1!? E~-tl nepasat(); ca lov'? Nu, nn-i asa? Dar poti sa fii d~ca vl:eil Ai. :1~~:in5
vartejul gandurilor mcaleite? Ai remmta~ la.~ovalala ~l ea~ncl1? ~u .~c~
cepti placerea decat atunci cand 0 vrei, 1llLl 0 vrei decat atune! can~
trebuie? Nu, nu-i asa? Sau nu e intotdeauna asa? Dar poate fi daea
vrei.
. ~ .
...
_
Sfinxul nu are numai cap de om, are ~I sam de femeie; stu sa rezisti la atractiile unei !el~~i?
Nu, nu-i aa?_ $i aici. razi, ras~~~du~mi
si laudandu-te Cll slabiciunea ta moral a penn u a glorifica ill tine
forta vitala si materiala. Fie, iti dau voie sa aduci un ornagiu rnagarului lui Sterne sau Apuleiu~, c~ magar~ll avea meri~e, ~unt intm
totul de aeonJ, era COllsacrat iUI Pnap ca ~I tapul zeulU11ut Mendes.
Sa.-l Uisarn acolo unde e ~i sa aflam nurnai daca el e ~iapfumltau sau
tu poti sa fii smpfuml lui. NU1:naicel care ~ ir:v!~s iubirea de vol~lp~
tate poate c.u adevarat stapam voluptatea lubl~ll.
0 putf:a fO~OSI~l
ate abtine, inseamna a-ti dubla puterea. fenileta te nrlan~ule pnn d0rintele'tale; fii smpfuml dorintelor tale ~ivei in15np~~if~meja.
_
Cea mai mare injurie care i se poate aduce Ul1m barbat este sa-1
faci la!? Ce este un la~?
.
, .
~
La~ul este eel care nu se lngrije~te de demmtatea lilt morala,
pentTu a se supune orbe~te instillcteior naturii.
_.
~ . _
In prezenta pericolului, intr-adevar, e ftresc sa ne he fhea ~l~sa
Ineerdlm sa fugim: de ce ar fi 0 m1i'ine? Pentru eli .onoBrea ne lUvata sa preteram datoria inaintea atrae~iilor ~i tel11enlo~ noastre. e.e
este, din acest punct de vedere, onoarea? Este presentnnentul Universal al iml.xalitatii ~i aproximarea mijloace.lor care pot cond~~ce 1a
ea. Ultima victorie pe care omul 0 poate obtine asupra m0-'1l1i! est~
Srt Illvinga. gush.!} vietii, uu prin disperare, ci printr-_o ~pe:a;_llamal
malta, indusa 1n creciin'\A, in tot cet'.a ce este frumos ;;>1 cmstlt In asen-

1:

timentul 'ltr(fji1egi~
lumL

Dogma Inettei Magii

5S

A invata sa te invingi inseamna a inva~a sa traiesti, iar austeri ..

tatile stoicismului emu 0 zadarnica ostentatie a libertatii.
A ceda fortelor naturii Insearnna a unna curentul vietii colective,
inseamna a fi sclavul cauzelor secunde.
A rezista naturii ~ia 0 imblanzi inseamna a-ti construi 0 viat5 person ala si nepieritoare, inseanma a te elibera de vicisitudinile vietii
si ale rnortii.
Orice om care este gata sa moara dedit sa abjure adevarul si
dreptatea este cu adevarat viu, pentru ca in sufletul lui e cu adevarat nernuritor,

Toate initierile antice aveau drept scop de a gasi san de a forma

asemenea oarneru.
Pitagora l~i exersa discipolii prin tacere si abstinente de tot felul;
In Egipt recipiandarii erau pusi la incercare prin patru elemente; 111
India, se stie la ce prodigioase austeritati se condamnau fachirii si
brahmanii pentru a ajunge in regatul liberei vointe si a independentei divine. Toate chinurile ascetismului sunt imprumutate din.vechile
mistere si ele au disparut pentru ca initiatorii nu mai gaseau discipoli In iniliere, iar directorii de con;;tijntJi ali devenit de-a Iungul timpului ignoranti ~i vulgari, orbii s-au piictisit saj urmeze pe orbi ~i
nirneni n-a mal vrut sa suporte probe care nu duceau dedit la indoiala ~idisperare; drumulluminii sapierdut.
Pentnl a face ceva trebuie 58.$tii ce vrei sa faci sau cel pU1insa
ai incredeil'e in cineva care ~tie. Dar cum sa-mi rise viata la lntiim ..
plare ~isa urmez aiurea pe eel eare nici elnu ~tie unde merge?
Pe cat.ea inaltelor ;;tiinte nu trebuie sa te angajezi ell temeritate,
ci odam pomit trebuie sa inaintezi ori sa mori. A te indo! lnseamna
a Inneburri, ate opri 111sean1na a ca.dea, ada iuapoi inseamna ate
arunea I11tr-oprapastie.
Tu deei, care ai inceput leetura acestei cru1i, daca vrei sa intelegi ~i5-0 urmezi pana 1a capat, ea va face din tine un mOBarh sau
un smintit. Deci poti sa faei ell acest volum ce wei, nu vei putea nici
sa:-ldisprell1ie~ti,nici sa-I uiti. Dac3.e~ticurat, ellp va fi lumina, daca.
e~ti putemic, lti va fi alma; daca e~ti sfant, iti va fi. reJigia, dadi e~ti
Illte1ept, ea iti va ordona inteiepcilmea.
Dar daca e$ti rau, cartea aceasta va fi pentru tine ea 0 to!'~ain..
fernaJ.a, j~iva scormoni in piept sfa.~ijndu"l ca un puml1al; va famane in amintire (;a 0 remu~care;; Iti va umple imaginatia de bimere

"'"1

!-

56

ELfPJ-1AS LEVI

si te va conduce prin nebunie la disperare. Ai vrea sa razi si nu vei

face decat sa scancesti pentru ca aceasta carte va f pentru tine ca
pila din fabula pe care un sarpe incearca s..o roadii si nu reuseste
decat sa-si sfarame dintii.
Sa incepem acum seria de initieri.
Am spus ca revelatia este Verbu1. Verbul, intr-adevar, sau cuvantul este valul fiintei si semnul caracteristic a] vietii. Orice forma
este valul unui Verb pentru ca ideea mama aVerbllh~i este unica ratiune de a fi a formelor, Orice figura este un caracter, orice caracter
apartine si se intoarce la Verb. lata de ce vechii intelepti, al carer organ era Trismegistul, si-an formulat dogma lor unica in acesti termeni:
"Ceea ce este deasupra se ana si dedesubt, si ceca ce este jos
este si sus".
ell alte cuvinte, forma este proportionala ideii, umbra este rnasura corpului, calculata In relatie ell raza luminoasa, Teaca este la
fel de adanca pe cat e sabia de lunga, negatia este proportionala afirrnatiei contrare, productia este egala eu distrugerea 111 miscarea care
conserva viata si nu exists In spatiu un punct care sa nu fie centrul
unui cere a carui circumstanta sa nu creases si sa nu se extinda 1a
infinit 111 spatiu.
Orice il1dividualitate este deci infinit pelfectibilii pentru ea morah.d este analoglc ordinei fizice $1 pe:ntru c;a nepuUlnd eoncepe un
PUIlct eare sa nu se dilate, sa nu creasca ~i sa uu .lumineze Intrun

cere, din punet de vedere filosone, infinit.

Ceea ce se po ate spune des pre sufletul intreg ~;e:poate spune ;;i
despre fiecare facuHate a lui, luata separat.
lnteligenta ~i vointa omului sunt instrumente de 0 dimenslune
;;i de 0 forta incalcuiabile.
Dar inteligenta ~i vointa au drept auxiliar !?i instrument 0 facultate putin cunoscuta ~i a direi atotputernicie tine exclusiv de domeniul magiei; vorbesc de imagh-13.tiepe eare cabali~tii 0 numeau diafi:,mul s!lu translucidul.
lmaginatia e, Intr...adevar, ca un <Dehial slufletului ~i In ea se schiteaza ?i se pastreaza fonneIe !?i prin ea vedem reflexele unei lumi
invizibile, ea este oglinda viziunilor:;-1 aparatul vietii magice: prin ~::;a
ne vi.l1dedim de boli, influentam anotimpuri1(~,desp;artim moartea de
eei vii ~i reillviem mor~ii pentm di ea exalta vointa ~i-i cIa putere
asupra agentului universal.

Doqme inaftei fvlagii

57

Irnaginatia determine forma copilului In pantecul mamei si

fixeaza destinul oamenilor; ea da aripi contagiunii si orienteaza armele lntr-un razboi. Sunteti In pericol intr-o batalie? Credeti-va imbatabili caAhile si yeti invinge, spune Paracelsus. Frica arrage gloantele si curajul le intoarce din drum. Se stie ca oarnenii amputati se
plang adesea de membrele pe care nu le mai au. Paracelsus opera
pe sange viu obtinand rezultatele unei sangerari; vindeca durerile de
cap de la distanta operand pe fire de par; el 0 luase, prin stiinta unitatii imaginare si a solidaritatii totului C1.l partile, cu mult lnaintea
teoriilor san experientelor celebrilor magnetizatori. Vindecarile lui
erau miraculoase si a meritat sa i se adauge la numele de Theophrast
Bombast pe acela de Aureola Paracelsus, insotit de epitetul divin!
Imaginatia este instrumentul adaptarii Verbului.
Irnaginatia aplicata ratiunii este geniul.
Ratiunea este una, cum geniuJ este unul in multiplicitatea opereJor sale. Exista un principiu, exista un adevar, 0 ratiune, a filozofie absoluta si universals.
Ceea ce este in unitate considerat ca principiu se reintoarce la
un itatea eonsiderata ca scap.
Unul este In unul, adica. tout! se afia ill tot.
Unitatea este principiul numerelor, dar $i principlul mi-,?carii $i
111 com:ecinta viata.
Orice corp mman se rezuma In uni:tatea unui singur organ care
este creieml.
TO,lte religiile se rezuma in unitatea unci singure dogme care
este afim1area fiintei ;;j a egalitatii cu sine Insa~i ~i eare-i eonstituie
valoarea matematiea.
Nu existii decat 0 dogma in magie, iat-o: vizibilul este manifestarea invizibilului sau, ell alte cuvinte, Verbul perfect este In lucrurile apJfeciabile ~i vizibile in proportie exacta eli lucrurile inapreeiabiJe simturilor ~i invizibile ochilor.
Magul ridica 0 mana spre cer ~i 0 coboadi pe cealalta spre pamant, ~;punand: "Sus, imensitatea! Jos, tot imensitatea; imensitate
egaJ imensitate". Acestea sunt adevaruri In luerurile vizibile ea ~j
111 cele invizibile.
Prima litera a alfabetului limbii sfinte, aleph, t-~reprezintii un am
care ridica 0 mana spre cer ~i0 coboara pe cealalta sprrepamilint.

: "I

..
.,-

58

ELiPI-IAS LEVI

Aceasta este expresia principiului activ al oricarui lucru: creatia

in cer corespunde atotputerniciei Verbului aici jos. Aceasta litera este
ea singura un pentaclu, adica uu caracter exprimand stiinta universals.
Litera N poate suplini sernnele sacre ale macrocosmosului si
rnicrocosmosului, ea explica dublul triunghi masonic :;;i steaua stralucitoare in cinei colturi; caci Verbul este unul, iar revelatia este una;
Durnnezeu, dandu-i omului ratiunea, i-a dat cuvantul; si revelatia,
multi pIa In forrnele sale, dar una 'in principiu, se afla intreaga illVerbul universal, interpret al ratiunii absolute.
Acesta este si sensul cuvantul ui catolicism, atilt de prost inteles
si, care, 'in limba hieratica moderna inseamna infailibilitate.
Daca ratiunea absoluta convinge 0 societate intreaga sa creada
irezistibil in cuvantul unui copil, acest copil va fi infailibil [ata de
Dumnezeu si rata de lumea irttreaga.
Credinta nu este altceva decar increderea rezonabila in aceasta
unitate a ratiunii si in universalitatea Verbului.
.
A crede inseamna a dobandi ceea ce nu stii inca, dar despre care
ratiunea ne asigura inainte de a sti sau eel putin inainte de ziua In
care 0 vorn recunoaste.
Absurzi sunt, deci, filosofii care spun: "Nu pot crede in ceea ce
nu stiu",
Bietii oameni! Daca ai sti, ai mai avea nevoie sa crezi?
Dar pot crede la intamplare, nira nici 0 ratiune?
- Nu, fireste! Credinta oarba si avenroroasa este superstitie li
nebunie. Trebuie sa credem in cauzele Ilna caror existenta ratiunea
ne obliga sa credem dupa marturia efectelor cunoscute si apreciate
de ;;lIiinta.
Stiinta! CUV3nt mare si mare problema:
Ce este stiinta?
Vom raspunde acestei chestiuni in al doilea capitol a1 cartii de rata

2::1 B

COLOANEL_E TEIVIPLULUI
CHOCMAH
DOMUS
GNOS[S

Sa

I
I
I
!
!,
I

,I

tiinta este posesiunea absoluta si cornpleta a adevarului.

Inteleptii tuturor timpurilor au tremurat in rata acestui cuvant absolut si teribil: le-a fast teama sa-si abroge primul privilegiu al Divinitatii, atribuindu-si stiinta, si s-au rnultumit, in locul verbului a sti,
cu acela care exprima cunoasterea, ~i in locul cuvantului .;tiin{a au
adoptat pe acela de gnosa, care exprima numai ideea de cunoastere
prin intuitie.
Ce stie ornul cu adevarat? Nimic si totusi nu-i este perrnis
ignore chiar totuI.
Cunoasterea presupune binarul; celui care cunoaste 'Ii trebuie un
obiect cunoscut.
Binarul este generatorul societatii ~j'al legii; este, de asernenea,
numarul gnosei. Binarul este unitatea rnultiplicandu-se priu ea insa~i
pentm a crea; iata de ce simbolurile sacre 0 creeaza pe Eva din coasta
lui Adarn.
Adam este tetragrarna umana rezumara 111 jod-ul rnisterios, imaginea falusului cabalistic. Adaugaii la acestjod numele ternar al Evei
si Yeti forma numele lui Jehova, tetragrama divina, cuvantul cabalistic ;;i magic prin excelenta:

I!
!
f

I
I
I

I'

i
I'

pe care preotul in templu ll pronunta Jodcheva,

In aces! fel, unitatea completa In fecunditatea ternarului, formeaza cu el cuaternarul care este cheia tuturor numerelor, a tuturor
rniscarilor ~j a tuturor fonneloc

ELlPf-lAS

60

LEVI

Patratul, ll1vihtindu-se In jurul lui. insusi, produce cercul egal

ell el insusi, aceasta fiind cuadratura cercului pe care miscarea circulara a eelor patru urtghiuri egale 0 obtine, invartindu-se in jural
aceluiasi punct.
"Ceea ce este sus, spune Hermes, egaleaza ceea ce este jos"; iata
binarul servind de masura a unitatii; 9i relatia de egalitate intre sus
si jos, iata din ce se formeaza ternarul.
Principiul creator este falusul ideal; si principiul creamy este
cteisul formal.
Insertia falusului vertical ill cteisul orizontal formeaza stauros-ul
gnosticilor sau crucea filosofica a masonilor, Astfel incrucisarea eelor
dona da paint, care, miscandu-se, determina cercul eu toate gradele
sale.
~ este omul; :l. este ferneia; 1 este principiul; 2 este verbul; A
este activul; Beste pasivul; unitatea este Bohas; binarul este Jakin.
In triagramele lui Fohi, unitatea este yang; binarul este yin.

yang

yin

Bohas si Jakin sunt numele celor doua coloane sirnbolice strajuind poarta principala a templului cabalistic al lui Solomon.
Cele doua coloane explica In cabala toate misterele antagonisrnului, fie natural, fie religios, si, pe deasupra, lupta generatoare intre
barbat si femeie: dupa legea naturii, femeia trebuie sa reziste barbatului, iar el trebuie 5-0 famlece sau 5-0 supuna.
Prmcipiul activ cauta principiul pas iv, pluml e indragostit de gal.
Botu~ ~arpetui atrage eoada ;;i l!1vilrtindu-se In jurul ei, fuge de sine,
un:aarindu-se 'in ace1lli?i timp pe sine.
Femeia este crea~iabarbatului, iar creatia universala este femeia
primultll principiu.
Olnd fiinra principiu a devenit creatoare, ea a alcatuit lLlnjod sau
un falu5 ~j pentnJ aj:face loc 1."1 plil1ullumii increate a trebuit sa sape
1.U1cteis, san un adanc de trmbra, egal ell dimensiunea determjnata de
dorin~a sa creat-oare ~i8.lTi.bilita de ea unui jod ideal al luminii stralucitoare.

Dogma

lneite! Magii

61

Aeesta este lirnbajul misterios al cabalistilor In Talmud iii, din

cauza ignorantei i a rautatii celui de rand, ne este imposibil sa 0 explicam sau s-o simplificam mai multo
Ce este deci creatia? Este casa Verbului creator. Ce este cteisul?
Este casa falusului.
Care este natura principiului activ? Acela de a raspandi. Care
este natura principiului pasiv? Sa adune si sa fecundeze.
Ce este barb2l!tUll?El este initia<ton!ll, eel care sffi~ie, ara si sea-

mana.
Ce este femeia? Ea este forraatoarea, cea care reuneste, stropeste si recolteaza,
Barbatul face razboiul, femeia aduce pace a; barbarul distruge
pentru a crea, femeia construieste pentru a conserva; barbatul este
revolutia, femeia este impacarea; barbarul este tatal lui Cain, femeia
este mama lui Abel.
Ce este intelepciunea? Este impacarea si uniunea eelor doua
principii, este blandetea lui Abel dirijand energia lui Cain, este barbatul urmand potolitele inspiratii ale femeii, destrabalatul invins de
legitima casatorie, este energia revolutionara imblanzita si domesticita de ordine si pace, este orgoliul supus iubirii, stiinta recunoscand
inspiratiile credintei.
Atunci stiinta umana devine inteleapta pentru ca este modesta
si se supune infailibilitatii ratiunii universale, deprinsa prin iubire sau
prin caritatea universals. Ea se poate numi atunci gnoza, stiind di nu
se poate inca lauda cu perfectiunea stiintei,
Unitatea nu se poate manifesta dedit prin binar; unitatea in sine
si ideea de unitate fac deja doi.
Unitatea macroscopului se reveleaza prin cele doua puncte opuse
ale eelor doua triunghiuri.

62

ELfPf-fAS LEV!

Unitatea umana se completeaza la dreapta si la stanga, On-lUIprimitiv este androgin. Teate organele corpului uman sunt dispuse cate
doua, ell exceptia limbii, a buricului, a nasului si jod-ului cabalistic.
Divinitatea, una in esenta ei, poseda doua conditii esentiale ca
baza fundamentala a fiintei sale: necesitatea si libertasea.
Legile ratiunii supreme sunt indispensabile Intru Dumnezeu si
regleaza libertatea care este 'in mod necesar rezonabila f?i 'tn~deapt3J.
Penrru a face lUl,TOOi1'lot vizilbmi~ Durnnezeu a i,nveailiatumbra.
Pentru a da prikj adevfu;ubll~sa :i;emanifeste, a iacmt posibila in-

doiala,

I
\

!
l, (
i~

Umbra este causul luminii, iar pos.~b[litatea &'e~dii este neeesara

pe!1lltrmmanifegtarea temporals a adev~l!Ilui.
Daca platosa lmi Satan n-ar fi oprit Iancea lui Mihail, puterea Ingerului s-ar fi pierdut in vid san ar fi trebuit sa se manifeste printr-o
distrugere infinita, dirijata de sus in jos.
~i dad} piciorus lui Millaad ::1-1'1:1' fi opr:i~ascensainea Sat21Rei, acesta
l-ar fi detronat pe numnezel!l san, mai degsaba, s-ar fi pierdut pe el
insusi ]n adancl!.l!ri1e ~lilaltit1nilor.
Satan este deci necesar lui tv:uhail ea piedestalul statuii, iar Mihail
este necesar Satanei ca i1-ana locomotivei.
In dinamica anaJogica ~i universaHi uu te sprijini dedit pe ceea
ce rezista.
Astfel universlll estc leganat de dona forte care-l mentin t11 echilibru: forta care atrag;e ~i fO$ c~re respinge. Aceste doua forte exista
in fizica, in filozofk $i religie. In fiz!ca preduc echilibrul, 1n fi1ozo
fie critica, in religie revelatia progresiva. Cei vechi ;;i-au reprezentat acest mister prin lupta intre Eros ~i Anteris, prin lupta hxi Iacob
eu ingerul, prin e(.~hJiIibrul
muntelui de aUf pe care-l tin legat, eli ;;arpele simbolic a1 Indiei, zeii de 0 parte ;;i demonii de c:allalta.
Se mai afla figural, de asemenea, de caduceullui Hennanubis, de
cei doi Hen[vini a:i!<ilroei.de eei dui SflllC!?i ai caIl>Ilhli lui Osiris., de cei
cloi Serafin~, eel alb ~i ce] negru.
Rea!ita:tea lui ~tjjntifica este demonstrata de fenGJrneneie pol aritatii ~i de legea univenmla a stlnpatiilor ~iantipatiilor.
Discipolii lipsiti de inteligenta ai lui Zoroastm au divinizat binarut lara sa-I raporteze 1a unitate, sepanlnd astfel ooloanele templului. ~i voind saA sfa:;;ie pe Dumnezeu. Binarul in Dumne;zeu n11 existii
decEitprin temar. Daca yeti concepe absolutul ca doi, va trebui imeo.i3t sa-l concel)cti ca trei, pentm a regasi principiul unitmc,

Dogma lneltei Magii

63

lata de ce elementele materiale analoage elementelor divine se

concep ca fiind patru, se explica nurnai ca doi si nu exista in final
dedit ca trei.
Revelatia este binara, orice Verb este dublu ~i-l presupune pe doi.
Morala care rezulta din revelarie este fondata pc antagonism,
care este consecinta binarului. Spiritul si forma se atrag ~ise resping
precum ideea si sernnul, precurn adevarul si fictiunea. Ratiunea suprema implica dogma comunicandu-se inteligentelor finite, iar dogma,
trecand din domeniul ideilor in eel al formelor, participa la doua lumi
si are In mod.necesar doua sensuri care vorbesc suecesiv S{lJl;! dCQ@ata, 1lie spirittulmi, fie G'1!J"pului.

Astfel, in domeniul moral exista dona forte: una care atenteaza,

cealalta care reprima sau ispaseste, Aceste doua forte sunt figurate
in Gencza de persouajele tipice ale lui Cain ]1"Abet
Abe1iLl oprima. pe Cain prilfil!superioritatea lui lrrloliala; (ain, pen..
l!nfta se elibera, i;;i imortaJ;izlza frarele, l.!lciganctl!!:-l, devenind vic"(irmapropriei sale viclenii, Cain I1IU:-l flutea lasa pe Ajl;,d sa.traiasca,
iaa'samgele lui Abei nu-l unai ru3!$8J pe Cain sa doasma,
In Evanghelie; ti1f}ul 11JiCam lstte Inloeuit priH cd 011 fillJlui risipi"
tor, diJluia tatal sat! ii iatta tonH!pentm di se ImJoa:rce du)a ce lndurase IoaFt InuIt.
1m [)1ll1Wl:rnezeuexista liuHa ~i dFep'tate; iPuWn eei dfep~i t1!ebJ.lie
cilJ7ep,!:ak:o ~i pentn!l pa~3!t(i)~i n;ooiIa.
In mYl:fJiteml llUfiLlii care este agentul universal, existi'i un cm'enl de
iubire ~ i MI!l CUlmnt de mamlie.
ACI;:st fluid ambiant penetnind lQate lucmrile, aceastii raza des]flfinsa dMil glJFiaSoarel.ui :;;i fix8}ta pr~n gremtatea aunost'erei ~j prrn
forya atractiei cenJrr:rale,a;ce$~tru:pl a1 Smlltulwi Dl!l110Ci)@ ea.re-~ rH!1lJ'lim
ageo1ruIJ universaa ;;i pe care Gei >v:echilil rep1ieze:ntau prin i1!nagine@.
~3!rpelMi Gar:e-~i mu~ca propr,ja-i coada, acest eter eiec1!ro-rnag;nelIic,
a~et caloric vital ~~[umitnDs este figurat pe: vechile monmnente prin
cemtmm Imii !isms cant se rasnee:;;1:e 1I[atrr-1!lil1
lwd I![e ~lltb~rrin ju,r1JJI a dOl
poli ~i prin ;;al'pele care-!j>i mu~ca propnia-i eoada, eUl!hlema pmdentei ~j a hili Satufiil.
MJi;carea i viata constau in tensitmea extTema a celor doua forte.
"Sa" dea Dumnezeu, spunea Don1J1ul, sa fiti reci sau fierbinti!"
Intr-adevar, un mare pacatos este mai vitI dedit un om la~ ~i
caldut, iar intoarcerea lui la virtute va fi pe miisura energiei ratiiciritor saie.

64

ELIPHAS LEVI

Femeia care trebuie sa zdrobeasca pomenitul cap al sarpelui este

illteliuenta care lnvinge intotdeauna curentul fortelor oarbe. Este, spun
cabalistii, fecioara marii, careia dragonul infemal ii tinge talpile umede
eu limbi de foe care adorm de voluptate.
Acestea sunt misterele hieratice ale binarului. Dar exists unul,
ultimul dintre to ate, care nu trebuie revelat: motivul se afla, spune
Hermes Trismegistul, in neintelegerea celui de rand care acorda necesitatilor stiintei intreaga dimensiune imorala a unei oarbe fatalitati.
"Onnul de rand furehuie iniranifi, mai spune el, prim groaza leonecuuoscut," Si Bristos spunea: "Nu anmcati maegaritare la POFCl ca nu
cumva sa le calee in picioare :;;1, intorcandu-se asupra voastra, sa nu
va devoreze". Poemul Cunoasterii Binelui si Raului, ale carui fructe
aduc moartea, este imaginea acestui secret hieratic al binarului. Acest
secret, intr-adevar, daca este divulgat BU poate fi decat inteles pe
dos, conchizandu-se din el in mod obisnuit negarea lipsita de pietate
a liberului arbitru care este principiul moral a1vietii. Prin chiar esenta
lucrurilor revelatia acestui secret aduce rnoartea si totusi nu aici se
afla'marele arca~ al magiei; dar secretul binarului conduce la eel a1
cuaternarului, sau mai degraba decurge si se rezolva prin temarul
carecontine cuvantul enigmei sfinxului si care a trebuit sa fie gasit
pentru asalva viata, a expira crima involuntara si a asigura regatul
lui Oedip.
'In cartea hieroglifica a lui Hermes", numita de asemenea Cartea
lui Thot, binarul este reprezentat tie printr-o mare preoteasa purtand
coarnele lui Isis, capul invahnt, tinand 0 carte deschisa pe care 0 ascunde pe jumatate sub vesmant sau prin femeia suverana, zeita IuIlona a grecilor, tinand 0 mana ridicata spre eel' si cealalta coborata
spre parnant, casi cum ar formula prin acest gest dogma uni,ca si du:
alista care este baza magiei ;;i eu care incep minunateJe sunbolun
ale Tablei de smarald a lui Hermes.
In Apocalipsa sfantului Ioa..11este vorba de doi martori sau martiri carora traditia profetica Ie da munele de Elie ~iEnoch: Elie omul
credintei, a1 ze~llui ~imiracolului; Enoch, aeela,:;;ipe care egiptenii II
numeau Hermes ~ipe care feniclerrii 11 onorau sub numele de CaClmu~,
autorul alfabetului sacru ~i al chei!i universale a initierilor Verbulm,
parintele cabalei, eel care, dupa cum spun sfmtde alegorii, n-a murit
I. Vezi jocul de tarot.

Dogma [nettei l\IIagii

65

asemenea celorlalti oameni, ci a fost rapit si dus in cer de unde va

veni la sfarsitul timpurilor, S-a zis aproape acelasi lucru si de~pre
sfantul loan insusi, eel care a descoperit si explicat ill Apocalipsa
simbolurile Verbului lui Enoch. Aceasta resurectie a sfantului 10al1
si a lui. Enoch, asteptata la sfarsitul veacurilor de ignoranta va fi r~innoirea doctrinei lor prin intelegerea cheilor cabalistice care deschid
templul unitatii si al filosofiei universale, prea rnult timp ocultata si .
rezervata numai alesilor pe care lumea [i ucidea.
Dar am spus ca reproducerea unitatii prin binar conduce obligatoriu la notiunea si dogma ternarului !?i ajungem, in sfarsit, la acel
mare numar care este plenitudinea si Verbul perfect al unitatii.

Dogma lnaltei !VJagii

TRI1JNGI-IIUL {;lUI SO]L(ltv[ION

PLENlTUDO veers
BfNAH

PHYSIS

j
I

{
~ I

Verbul perfect este ternarul, pentru c~ el. ~resup~le un principiu inteligent, un principiu vorbitor, un pnncipru VO~blt.~
. Absolutul care se reveleaza prin cuvant d~lacestui cuvant un sens
ega} lui insusi si creeaza el insusi un al treilea sens 'in intelegerea
acestui cuvant.
_
Astfel, Soarele se rnanifesta prin lumina ~iidovedeste aceasta rnanifestare sau 0 face eficace prin caldura.
Ternarul este trasat 1111 spatiu prin punctul culminant al cerului,
infinit 'in inaltime, legat prin doua Iinii drepte si divergente, din
Orient in Occident.
.
.
Dar cu acest triunghi vizibil ratiunea cornpara un alt triunghi
invizibil, despre care ea afirma ca ar fi egal primului: ace~t~:~r~
varf'ul orientat spre adancime $i baza rl:isturnaHi este paralela Im!I:;;!
ori:z:ontale care merge din Orient in Occident.
Aceste doua triunghiuri, reunitel:11tr-o singunI figura, dati 0
stea in ~ase eolturi, semnul sacru a1 peeetii lui Solomon, steaua stralueitoare a macrocosmosului.
ldeea de infinit ~i de absolut este exprimata de aeest semn care
este mareJe pent..aclu, adica eel mai simplu ~i mai complet rezumat
a1 ~tiintei tutl.lror lucrurilor..
...
Gramatica ins~i atribuie trel pe'fsoane Verbuh.ll.
Prirna este cea care vorbe~te, a doua cea careia ii se vOTbe~te, a
treia c;ea des pre care se vorbet;>te.
.
Prlntul il~finit
ered..nd, vorbe~te despre e.1ell d :lnSU~l.
Itata. ~xpliea~i~.temarului ~i orig)ln;~:ad~gme~ T:r~:nitali.i~
Dogtna rnagic3 este de asernenEa una m !XCl ~! lln tre!. lJl. una.

_-',

{J/

Ceea ce este deasupra, seamana sau este la fel cu ceea ce se afla

dedesubt.
Astfel, doua lucruri care se aseamana si Verbul care e-x-prima asemanarea lor fac trei.
Ternarul este dogma universala.
In magie: principiu, realizare, adaptare; til alchimie: azoth, incorporare, transmutatie; in sufletul urnan: gandire, iubire si acpiune; lin
familie: tata, mama si fiul, Ternarul este scopul ~iexpresia suprema
a iutbirii: nu se cauta nimie in doi de(:atr pentru a deveni trei.
Exista trei lumi inteligibile care-si corespund una alteia prin
analogia ierarhica: lumea naturala sau fizica, lurnea spirituala sau
metafizica si lumea divina sau religioasa,
Din acest principiu rezulta ierarhia spiritelor divine in trei ordine si subdivizate ill aceste trei ordine intotdeauna prin ternar,
Toate aceste revelatii sunt deductii logice ale primelor notiuni
maternatice ale fiintei si ale numarului,
Unitatea, pentru a deveni acti va, trebuie sa se multiplice. Un
principiu indivizibil, imobil si nefecund ar fi 0 unitate moarta 'i de
neinteles,
Daca Dumnezeu n-ar fi dedit unul, n-ar fi niciodata nici creator, nici parinte, Daca elf fi doi, ar exista antagonism si diviziune in
infinit ceea ce ar Insemna impartirea san rnoartea tuturor lucrurilor
posibile: el esse deci trei, pentru a crea din el insusi si dupa imagines
lui multitudinea infinita a fiintelor ~ia numerelor.
A.sHel, el ,este reab-nente unic In e] insw;;i ~i tTiplu in conceptia
no astra, ceea ce-l face sa se vada tTiplu In e1 insu~i ~i unic In 'in!elesul 9i iubirea il1oastr~l.
Acesta es1:e un mister pentru credincio~i ;;i 0 necesitate logic.a
pentru initiatul in ~tiintele absolute ~i reale.
Verbul manifestat prin viata Inseamna realizarea sau 'incarnarea.
Viata Verhului savaqindu-i mi~carea cidica inseamna adaptarea sau manmrrea. Aceasta tripla dogma a fost eunoscuta In toate
sanctuarele lumi.i1ate de traditia ln~elepWor. Vreti sa i?titi care este
adevarata religie? Cautati-o pe cea care realizeaza eel mai muit In
ordillea divina, 'cea care-l umam.izeaza. pe Dumnezeu ;;i-I divinizeaz:1.
pe om; cea caFe !l;:om:erva intaeta dogma ternara care incameaza
Verbul, fi:1Canclt:J1 pe Dtmmezeu vizibH ~itangibi[ chiar pentru eei mai

ELJPHAS LEV!

68

nestiutori; aceea, in sfarsit, a carei doctrina convine tutnror si se poate

adapta la tot; religia ierarhica si ciclica oferind copiilor alegoriile si
imaginile, oamenilor rnaturi 0 malta filozofie, sublime sperante si

Dogma lneliei /VIagii

asernanator celor dona triunghiuri ale lui Solomon, dar

tare ternara a celor sase puncte ale stelei stralucitoare.

69
ell 0

interpre-

dulci consolari pentru batrani.

Primii invatati
, , care au cautat cauza cauzelor au vazut binele si
,
raul din lume; ei au cercetat umbra si lumina; au comparat iarna eu
primavara, batranetea ell tineretea, viata eli moartea si au spus: "Ca
uza primara este binefacatoare ~i riguroasa, ea da viata i tot ea distruge."
- Exista deci doua principii contrare, unul bun si unul rau? au
exclarnat discipolii lui Manu.
- Nu, cele doua principii ale echilibrului universal nu sunt potrivnice, cu toate ca sunt opuse in aparenta: pentru ca. exista 0 unica
intelcpciune care le opune.
Binele sta la dreapta, raul e in stanga, dar bunatatea suprema sta
deasupra lor si foloseste raul pentru triumful binelui si binele 1arepararea raului.
Principiul armoniei se afla in unitate si iata ce da in magie atata
putere numarului impar,
Dar numarul par perfect este trei, pentru ca el constituie trilogia
unitatii.
In triagramele lui Fohi, ternarul superior se compune din trei yang
sau figuri masculine, pentru ca in ideea de Dumnezeu, considerata ca
principiu 11fecunditatii In cele trei Jumi, BU poate fi admis pasivul.
lata de
trinitatea cre~tina nu admite personificarea mamei care
este implicit nuantata 'in aceea de fiu.
lata de ce este contrar legilor simbolicii hieratice ~i ortodoxe de
a personifica pe sfantul Duh printr-o femeie.
Femeia iese din coasta barbatului precllID din Dumnezeu a ie;;it
natura: astfellisus se ridica ellnsu~i la cer ~i 0 duce cu el ~ipe Fecioara Mama; se vorbe~te despre ina1t:<-1.rea
Mantuitorului, dar i
despre adormirea :rv1aiciilui Dumnezeu.
Dmnnezeu :fiind cOl1siderat parinte, natura Ii este fiica.
Ca fiu, Fecioara iieste mama, iar Biserica sotie.
Ca sfant Duh regenereaza ~i fecundeaza umanitatea.
De aceea, In niagmmele lui Fohi, celor trei yang supe:riori Ie corespund trei yin inferiori, pentru ca triagramele lui Fohi sunt pel1taclu

ce

Dogma nu este divina decal: in masura in care este umaria, adica

in masura in care rezuma cea mai inalta ratiune a umanitatii: astfel
Stapanul, caruia Ii spunem Omul-Durnnezeu, isi zicea el in'su~i Fiul

Omului.
Revelatia este expresia credintei admise si formulate de ratiunea universals in Verbul U11TI<U1.
lata de ce se spune di in Omul-Dumnezeu Divinitatea este umana
~
iumanitatea divina.
Vorbim aiel din punct de vedere filosofic, nu teo logic; ceea ce
nu atinge in nici un fel invatatura Bisericii care condamna si trebuie
s,licondamne intotdeauna magia,
.
Paracelsus ~ii
Agrippa n-au ridicat un altar impotriva altui altar
si s-au supus religiei dominante din vremea lor. Alesilor stiintei, lucrurile stiintei, credinciosilor, lucrurile credinteil
Imparatul Iulian, 111imnu] sal! inchinat Soarelui, ne of era 0
teorie a temarului care este aproape idenrica ell aceea a ilustrului
Swedenborg.
Soarele lumii divine este lumina infinita, spirituala si increata;
aceasta lumina se verbalizeaza, daca putem spune astfel, in lumea
filosofica devenind carninul sufletelor si al adevarului, apoi se incorporeaza ~i devine lumina vizibila in Soarele celei de a treia lumi,
Soarele central al sorilor no~tri $i ale carar stele fixe sunt sea:nteile
mereu vii.
Cabali~tii eompar~Lspiritul cu 0 substanta care ramane fluida In
mediul divin !?i sub influenta luminii esentiale, dar aJ carei exterior se
Illtare$te ca 0 Geara expusa la aer In tinuturile mai reci ale rationamentului sall al fonnelor vizihile. Aceasta scoarta san inveli~ pietrificat (~ spune carnifieat, dacti ar fi cuvantul francez) slmt cauzele
gre~elilorJ;i ale l"ElUlui,til1and de greutatea ~iduritatea lnveli:;;urilor
animi.ce. In carica Zohar i llll cea despre revolutia sufletelor, spiriteJe perverse sau demonii rai nu sunt numiti altfel decat scoarte,
cortices.
Seoarta lumii spiritelor este tra.nsparent~, cea a lumii materiale
este opaca; corpmile uu sunt dedit scoarte temporare ale diror suflete

70

,I

ELlP.HAS LEVI

trebuie eliberate; dar cei care asculta de trup in aceasta viata i~i rnai
fac lin corp interior san 0 scoarta fluidics, devenind inchisoare si supliciu dupa moarte, parla cand reusesc 5-0 topeasca la caldura luminii divine spre care greutatea lor ii impiedica sa ajunga; nu reusese decat eu eforturi infinite si ell ajutorul celor drepti care le lutind
mana, in timp ce sunt devorati de focul interior a1 spiritului captiv ca
intr-un cuptor incins. Cei care ajung la rugul ispasirii, ard ca Hercule
pe muntele Oeta, eliberandu-se astfel de piedicile lor interioare; dar
cei mai multi dintre ei se tern de aceasta ultima proba care li se pare
ca un Eel de a doua rnoarte, rnai infricosatoare dedit prima, ramanand astfel in Infern, care este de drept si de fapt, dar in care sufletele nu sunt niciodata aruncate nici retinute tara voia lor.
Cele trei lurni l~i corespund prin cele treizeci si doua de cai de
lumina, care sunt treptele scarii sfinte; orice gand adevarat corespunde unei gratii divine in cer si unei opere utile pe pamant. Orice
gratie a lui Dumnezeu suscita un adevar si produce unul sau mai
multe acte si reciproc, orice act naste 111 cer un adevar sau 0 minciuna, 0 gratie sau 0 pedeapsa, Cand un om pronunta tetragrama,
scriu cabalistii, noua ceruri se cutremura ~i toate spiritel\e i~i striga
unele altora: "cine tulbura astfel regatul cerului?" Atunci pamantul
dezvaluie prirnuh..li cel' pikatele temerarului care ia numele Ceiui
Etern ill de~ert, iar VerbuI acuzator este transmis din c~~rcIn cere,
din stea 'in stea ~i din ierarhie In ierarhie.
Orice cuvant are trei sensuri, arice actiune 0 tripla dimensiune,
orice forma 0 tripia idee, dici absolutul eorespunde din lume in lume
cu fom1ele sale. Orice deterrninare a vointei umane modlfica natura,
111tereseazafilosofia ~i se scrie ill cer. Exista ded doua taltaliffiti: una
rezultand din voin~a inereatului de aeord ell 'intelepciunea, cealaHa
rezultand din vointele create ~i1n acord ell. necesitatea cauzelor se
cunde In raport eu cauzele prime.
Nimic 111..1 este deci indiferent in viata, ~i determinarile noastre
cele mai neinsemnate In aparenta decid adesea 0 serie incalcuiabila
de iucmri bune sau rele, mai ales in raportul diafanului nostru eu marele agent magic, a~a cum vom explica mai tarziu.
Ternaml, fiind principiul fundament.al a1 oridirei cabale sau traditii sacre a parintiior no1:ri,ar fi trebuit sa fie doglna fundamentala a cre~tinismului, al c8.rui dualism aparent 'il explid:\ prin inter ..
venti a unei armonioase ~i atotputemice unitiilii. HIistos Uti ~i-a scris

Dogma Inettei Magii

71
dogma si nu si-a relevat secretul dedit discipolului sau favorit, singurul .:,;i eel mai mare cabalist intre apostoli. Apocalipsa este cartea
gnosei san doctrina secreta a primilor crestini, doctrina a carei cheie
este in~icata,?e ~n verset secret din Pater; pe care Vulgata nu-l tntduce, ~l car~ 111 21tu1grec (conse!vator ~l traditiilor sfantului Ioan) nil
le ~st~ pemus ~a:l pronunte decat preotilor. Versetul, In intregime cabalistic, S~~ afla 111 textul grec at Evangheliei dupa Matei si in mai
multe exemplare ebraice. lata-I in cele doua Iimbi sacre.
.

[re'(~:e:!f'~~riZ !'~"r~~ i1.F'1'.iall"ti.rF.i'ic;:r.r

r.e~~~r.

rrf !'e:]

Ii f3aoll\da KO; ri C;UVOPI<;KO! il o6~a

EiS TOLl<; aiwvexr;] O[JflV.
.

rDTI 0'00 sonv

C:u~antl~lsacru lv[a~A'1.{t,folosit pentru Kelber; corespondentul sau

cabalistic, ~1 balanta lui Geburah si Chesed se repeta 'in cerurile sau
in cercurile pe care gnosticii le numeau Eones, ofere a in acest verset ocult cheia de bolta a oricarui temolu crestin. Protestantii I-au
tl:ad~s ~.i pa~trat
Nonl Testament,
53.-1mai regaseasci inaltu
~i ~nnunat~ ll:tehgen~.e~e
l~~ar revelat toate misterele Apocalipsez; dar eXJ.sta 0 traciltle U1 Bisenca ce ne informeaza. ca revel.atia
acestor m.istere este rezervata vremurilor din mmA.
'
.~Ikutsprijinit pe Gebumh ~i Chesed, este templul Jui Solomon
SpnjH:lI~pe c~~e .d,?ua coloane Jakin ~i Bollas. Aceasta este dogma
adanHca, SpDJIUlta pe de 0 parte pe l'esemnarea lui Abel :;;i pe ceaial.tiipe trulda ~i remu~carile lui Cain; acesta este echilibrul universal
al fiintei bazat pe necesitate ~i pe Iibeltate, pe fixitate :;;i mi::;care;
aceasta este demonstratia parghiei universale pe care 0 c3uta in zadar Arhimede. Un savant care ~j-a pus Ia incercare tot talentul pentn.l a ii obscur :;;i care a murit lara sa doreasca sa se fadi inteles, a
stabilit aceast<1suprema eeua~ie, descoperita de ellH cabala, 'dar temandu-se, rnai presus de toate, sa nu se afie, daca s-ar fi e:Kprimatmai
limpede) originea descoperirilor sale. L-am auzit pe unul din discipolii ~j admiratorii sui indignandu-se, poate de buna credinm, auzindu-~ numindu-se cabalist, ;;i totl..li trebuie sa spul1em, spre ~il~stea
acestm savant, ca cercetarile lui me-au ajutat mult In studiu:l nostru
asupra ~tii:ntelor ocuJte, iar cheia inaltei cabale mai ales. indicata in
versetul ocuit, a fost doct apiicata la 0 fefonna absoh.;ta a. tuturor
~tiit1!:elorIn dirtile lui Hoene Wronski.

!D

f!.

ta;a

72

.ri:L1PHAS LEVI

Virtutea secreta a Evangheliilor este, deci, COnS1TIlita in trei cuvinte, si aceste trei cuvinte au fondat trei dogme ~i trei ierarhii, Orice
stiinta se bazeaza pe trei principii, tot asa cum un silogism are trei
termeni. Exista, de asemenea, trei clase distincte sau trei rang uri origin are si naturale printre oameni, care sunt loti chernati sa urce din
ce In ce mat sus. Evreii numeau aceste serii sau trepte ale progresului spiritelor, Asiah, Jezirah si Briah, Gnosticii, care erau cabalisti crestini, le numeau Hyle, Psyche si Gnosis; cercul suprem se numea la
evrei Aziluth si la gnostici Pleroma,
In tetragrama, temarul luat la inceputul cuvantului, exprima copulatia divina, luat 'in sfarsit, exprima femininul si maternitatea. Eva
poarta un I1UI11,e
de trei litere, dar Adamul primitiv este exprimat numai de litera Joel, in asa fel incat Jehova se prcnunta Zewz, Toate acestea ne conduc la marele si supremul mister al magiei, exprimat de
cuaternar,

TETRAGIP...i\lVlA
GEBURAH. CHESED
PORTA LXBRORUM
ELEIVIENTA

Exista In natura doua forte care produc echilibrul, iar cele trei
nu sunt decat 0 singura lege. lata ternarul rezumandu-se in unitate
si, adaugand ideea de unitate ternarului, ajungem Ia cuaternar, prirnul numar patrat si perfect, sursa tuturor combinatiilor numerice si
principiu al tuturor formelor,
Afirmatie, negatie, discutie, solutie, acestea sunt cele patru operatii filosofice ale spiritului uman. Discutia conciliaza negatia ell afirmatia, facandu-Ie necesare pe tina celeilalte. Astfel, ternarul filosofic,
decurgand din binarul antagonic, se completeaza prin cuaternar, baza
patrata a oricarui adevar, In Dumnezeu, urmand dogma consacrata,
exista trei persoane si acestea trei nu sunt dedit Unul Dumnezeu,
Trei si unul dau ideea de patru, pentru ca unitatea este necesara pentru a I(~explica pe cele trei. Aproape In toate limbile, numele lui
Dumnezeu este alcatuit din patru litere si, In ebraica, aceste patru
litere nu sunt dedit trei pentru ca una se repeta de doua ori, aceea
care exprima Verbul si creatia Verbului.
Doua afirmatii fae posibile sau necesare doua negatii corespunzatoare. Fiinta este semnificata, neantul nu este Afirmatia, ea Verb,
produce afirmatia ca realizare sau incarnare a Verbului si fiecare din
aceste afirmatii corespunde negatiei contrariului ei.
Astfel, urmand spusele cabalistilor, numele demonului sau al ra1Ilui, se compune din Iiterele inversate ale numelui lui Durnnezeu,
sau al binelui.
Acest diu este reflexul pierdut sau mirajul imperfect alluminii
in intuneric.
Dar tot ceea ce existii, fie in bine, fie in rall, fie 'in lumina,. fie in
Intuneric, exista ';;1se revelea,~a prin cuaternar.

0'

I,

('!

74

I.'

I;

., I

ELiPHAS LEVI

Afirmatia unitatii presupune numarul patru, daca aceasta afirrnatie nu se invarte in unitatea in:sai ca Intr-un cere vicios. Astfel,
ternarul, asa cum am observat, se explica prin binar si se rezolva prin
cuaternar care este unitatea patrata a numerelor pare si baza cuadrangulara a cubului, unitate de constructie, de soliditate si de rnasura.
Tetragrama cabalistica Jodheva exprima pe Durnnezeu in urnanitate si umanitatea In Dumnezeu,
Cele patru puncte eardinale astrouomice sunt, in ceca ce ne priveste, afirmatia si negatia caldurii: sudul si nordul.
Ceea ce este in natura vizibil releveaza, cum am aflat deja din
dogma unica a cabalei, ceea ce se afla til dorneniul naturii invizibile
sau cauzele secunde absolut proportion ale si analoage manifestarilor cauzelor prime.
Aceasta cauza prima s-a revel at intotdeauna prin cruce: crucea,
unitatea compusa din doua unitati care, divizandu-se una pe cealalta,
devine patru: crucea, cheia misterelor Indiei si Egiptului, Tau-ul patriarhilor, semnul divin al lui Osiris, stauros-ul gnosticilor, cheia de
bolta a templului, simbolul masoneriei oculte; crucea, punctul central
al jonctiunii unghiurilor drepte a doua triunghiuri infinite; crucea care,
In franceza, pare sa fie radacina prima si substantivul fundamental
at verbului a crede (croire) si a verbului croitre (a creste), reunind astfel ideile de stiinta, religie si.progres,
Marele agent magic se reveleaza prin patru feluri de fenomene
~i a fost sUpUSbjbaie~ii ~riintel(i)l,'profane sub pwtru nume: calorie,
lumina, electricitate, magnetism.
Is-a. dat numele de tetragrama, inri, azoth, eter, od, fluid magnetic, sutlet a1 pamantului, ~arpe, lucifer etc.
Mareie agent magic este a pa1ra emanatie a vietii-principiu, direia soarele ii este a treia forma (a se vedea initiatii ~coJii din Alexandria ~idogma lui Hennes Trismegistul).
In 39a fel ineat ochiul Jumii (cum 11numeau cei vechi) este miIajut reflexului lui Dumnezeu, iar sufletul pamantului este 0 privire permanenta a soarelui pe care 0 concepe pfullantui ~i 0 pastreaza prin
impregnare.
Luna concura la aceasta impn;::gnare a pamantului directionand
spre el 0 imagint: solara In timpul nopfii ~iHermes a avut dreptate
sa spW1a.,vorbind despre marele agent: "soareie Ii este tata, luna ii
este mama." Apoi adauga: "Vantull-a purt.at 111 pantec pentru eli at
rnGsfera este recipientui .;;i creuzetul razelor solare eu ajutorui carom

Dogma inaltei iV/agii

75
se formeaza aceasta imagine vie a soarelui care penetreaza tot pamantul si-i da viata, II fecundeazii determinand tot ceea ce se manifestape suprafata lui prin efluviile iii curentii continui, analogi eli
cei ai soarelui insu:;;i."
Acest agent solar este viu prin doua forte eontrare: 0 .forta de
atractie si 0 forta de proiectie, ceca ce l-a facut pe Hennes sa spuna
ca acesta urca si coboara mereu,
Forta de atractie se fixeaza in cenrrul corpurilor, iar forta de proiectie In.consururi sau la suprafata.
Miscarea lui este 0 infasurare si 0 desfasurare succesiva si indefinita sau, mai degraba, simultane si perpetue prin spirale de miscari
contrare care 11n se int~Hnesc niciodata.
Este analoaga miscarii soarelui care atrage si respinge In acelasi
timp, to ate astrele din sistemul sau.
A cunoaste miscarea soarelui terestru, in asa fel iHeM sa poti
profita de curentii sai si Sa-I dirijezi, Inseamna a irnplini marea opera,
inseamna a fi stapanul lumii.
Inarrnat cu 0 asemenea forta va puteti face adorat, omulde rand
va poate crede Dumnezeu.
"
Secretul absolut al acestei dirijaria fest detinut de cativa oameni
si mai poate fi gasit. Acesta este marele secret magic; el depinde de
o axioma incomunicabila si de un instrument care este marele si unicuI athanor al henneticilor de cellilai inalt grad.
Axioma incomunicabila este inchisa. cabalistic In cele patm
litere ale tetragramei dispuse in a~~estfed:

in literele cllvintelor AZOTH ~i INRI:, scrise cabalistic )i in mOI1Ograma lui Hristos, a~a Cllm a fast ea brodaHi pe labarum ~ipe care
cabaftistul Postel a interpretat-ci prin cuvantul ROTi-\, din care adeptii

rI
76

ELlPf-lA8

LEVI

au format cuvantul taro sau tarot, repetand de doua ori prima litera
pentru a indica cercul si a lasa sa se inteleaga faptul ca acest cuvant
a. fost inversat.
Toata sti inta magica consta in cunoasterea acestui secret. A-l
cunoaste si a utdrazni sa-l folosesti inseamna a poseda toata puterea
umana; dar a 0 revela unui profan, inseamna a-l pierde; a-I revela
chiar unui discipol, inseamna a abdica 111 favoarea discipolului care,
incepand din acest momeat, are drept de viata si de moarte asupra
initiat!ofruluisau (vorbim din punct de vedere magic) si-I va ucide cu
siguranta de teama sa nu moara el insusi. (Toate acestea nu au riimic de a face eu actele calificate de crirna in legislatia criminala, filosofia practica, servind de bam si de punct de plecare legilor noastre,
nu admit delictele de farmece si influente oculte.) Intram acurn in
revelatii ciudate si ne asteptam la suspiciune si la ridicari din umeri
ale fanatismului incredul; religia voltairiana i~i are si ea fanaticii ei,
sa nu se supere marile umbre care fac acum jalnice grimase in cavourile lor din Pantheon, 1n tirnp ce catolicismul, mereu stiipan pe
practicile ~iprestigiul lui, Ii canta prohodul la cap.
Cuvantul perfect, eel adecvat gandului pe care-l exprima, con~ine 1ntQtdeauna virtual sau presupune un cuatemru': ideea ~i cele trei
fonne al.e sale, necesare :;;i corelative, apoi imaginea lucmlui exprimat In cei trei termeni aijudecatii care 11califica. Cand spun: ,,Fiinta
exista", afim! implicit ca neantul nu exista.
o itlal~ime, 0 li!itimepe care ln5Jtimea 0 divizeaza geometric in
doua, 9i 0 adancime despartita de lnsltime prin interseqia latimii,
iata cuatemarul natural compus din doua linii incruci~ate. Exista,
de asemenea, in natura, patru mi~cari produse de dOlla forte care se
sustin una pe cealalta prin tendintele lor de sens contral'. Or, legea
cm:e regizeaza corpurile este a.T1aloaga~i proportionala celei care guvemeaza spiritele, iar cea care guvemeaza spiritele este chiar manifestarea secretului lui Dumnezeu, adica a misterului creatiei.
Presupuneti un ceas Cll doua resorturi paraieLe, cu un atlgTenaj
care Ie manevreaza in sens oontrar in B:;;afel 'incat unul destinTIlUdu-se,
ceUHaltse strange: ceasul s-ar putea astfel intoarce singur ;;i va fi descoper!t astfel principiul mi;;carii perpetue. Acest angTenaj trebuie sa
aiM. doua capete $1 0 mare preclzie. E imposibil de descoperit? Nu
credem. Dar eel care 'il va desc..operi va putea intelege prin analogie
toate secre1:de naturii: pl'08,-rcsul fn temeiul direct al rezL<;tenlei.

I
I
!

Dogma lnaltei Magii

77

Miscarea absoluta a vietii este astfel rezultatul perpetuu a doua

tendinre contrare, care nu sunt niciodata opuse. Cand unul pare sa
cedeze celuilalt, intra. in joe un re sort care se strange si trebuie sa va
asteptati la 0 reactie al carei moment poate fi prevazut si al carei cameter poate fi determinat; iata de ce, in epoca de cea rnai mare fervoare a crestinismului, a fost cunoscuta si prezisa domnia lui Anticrist.
Dar Anticristul va pregati si va determina noul eveniment si triumful definitiv al Omului-Dumnezeu. Aceasta este 0 alta concluzie
riguroasa si cabalistica inchisa In premisele evanghelice.
Profetia crestina contine 0 cvadrupla revelatie: 1. Caderea vechii
lumi si triumful Evangheliei 'in prima unparatie a lui Mesia; 2. Marea apostazie si venirea .lui Antihrist; 3. Caderea Antihristului si reintoarcerea la ideile crestine; 4. Triumful defmitiv al Evangheliei sau
a doua imparatie desernnata sub nurnele de Judecata de Apoi. Aceasta
cvadrupla profetie contine, dupa Gum se poate vedea, doua afirmatii
sau doua negatii, ideea a doua cataclisme sati rnorti universale :;oi a
doua renasteri; caci oricarei idei care apare la orizontul social i se poate
atasa, tara teama de greseala, un Orient si im Occident, un zenit si
un nadir. Astfel, crucea filosofica este cheia profetiei care poate deschide toate portile stiintei cu pentaclul'h.ti Ezechiel al ca.rui centru
este 0 stea formata din incruci~area a doua cnlci.:
Oare viata umana nu se fonneaza ea ins~i din trei faze sau transformari succ~sive: na~tere, viata, moru.1te"nelmirirre? Si observati aici
ca imortalitatea sufletului, ceruta ea 1.111 complement a1cuatemamlui,
este cabalistic probata prin analdgie, care este dogma unica a religiei Cll adevarat universale, cheia ~;tiintei~ilegea inviolabila a naturii.

-t-

Moartea, intr-adevar, nu poate sa fie UIl sIar~it absOlut, cum na~terea nu este un inceput reaL Naterea probeaza preexistenta fiintei
umane, pentru ca nimic nu se n~te din nimic; iar moartea dovede~te
imortalitatea pentl1l ca fiinta n1.1pciate lnceta sa fie, dupa cum neantul
nu poate inceta sa nu fie. Fiinta i neantul sunt dOlla idei absolut ireconciiiabile" cu aceasta diferenta ca ideea de neant (ideea absolut
negativa) decurge chiar din ideea. de fiin1i\, 31 carei neant nu poate

..j:

. ;.

ELlPf-lA8 LEVI

I::.

78
fi nici rnacar apropiata de cea de neant, si ell atilt mai mutt nu decurge din ea. A spune ca lumea se naste din neant insearrmii a prefera 0 monstruoasa absurditate, Tot ceea ce exista decurge Olinceea
ce a fost, In consecinta, nirnic din ceea ce exista nu va putea vreodata sa nu mai existe. Succesiunea forme lor este data de alternativele miscarii: fenon~enele vietii se inlocuiesc unele pe altele Tara sa
se distruga, Totul se schimba, nimic nu dispare. Soarele nu rnoare 00-

borand 1aorizont, formele, chiar cele mai mobile, sunt nernuritoare

si subsista vesnic ~npeanenenta ratiunii lor de a fi, case este CQ~binarea luminii cu puterile agregative ale moleculelor substantei prune.
De aceea, formele se conserva in fluidul astral si P0t fi invocate ~i
reproduse dupa vointa celui intelept, cum vom vedea cand vom vorbi
despre a doua vedere si invocarea amintirilor in necromatie ~i in alte
operatii magice.
Vom reveni asupra marelui agent magic 111 capitolul al patrulea
al Ritualului, unde vom incheia descrierea caracterelor marelui secret \si miiloacele
de a obtine
aceasta formidabila putere.
'-'
,
Sa spunem aid cateva cuvinte despre cele patru elernente rnagice si spirite elementare.
Elementele magice sunt in alchimie, sarea, rnercurul, sulful si
azotul; in cabala, macroprosopul, microprosopul si cele dona marne;
in hieroglife, ornul, vulturul, leul si taurul; in fizica veche, unnand
termenii si ideile vulgare, aerul, apa, pamantui si focul.
In stiinta magics, se stie ca apa nu este 0 apa obisnuita; focul nu
este un sirnplu foe etc. Aceste expresii ascund un sens mai inalt. ~tiinta moderna a descornpus cele patru elemente ale anticilor gasind
m~lte corpuri pretins simple. Simpla este substanta prirnitiva :;;1propriu-zisa; nu exista deci dedit un element material si acest element
se manifesta intotdeauna in formele sale prin cuatemar. Vom pastra
d.eci savanta distinctie a aparentelor elementare admise de cei vechi
si vom recunoaste aerul, focul, pamantul si apa drept cele patru elemente pozitive si vizibile ale rnagiei.
Subtilui ~i densul, dizolvantul rapid :;;i dizolvantui lent san instrumente Ie caldurii ~i frigului fonneaza in fizica oculta cele doua principii pozitive ~i cele doua principii negative ale cuatemaruiuli, figurate ast-fel:

Dogma Inettot l\.Ilagii

79
Azothul
Vulturul
Aeml

Sulful
Leul

Focul

~'-~""""'''''''''''''''''-''='''''''

Omul
Apa
Mercurul

Sarea
Taurul
Pamantul
Aerul si parnantul reprezinta astfel principiul rnasculin, focul si
apa s~ raporteaza la principiul ferninin, crucea filosofica a pantaclelor fiind, asa cum am spus, 0 hieroglifa primitiva si elementara a lingamului gymnosofistilor,
,
Acestor patru forme elementare le corespund urmatoarele patru

idei filosofice:

Spiritul,
Materia,

Miscarea,
Repausul.
~ntreaga tiin~a, ~ntr-adevru-,se afla in intelegerea celor patru lucrun pe care alchirnia le reduce la trei:
Absolutul,
Fixul,
Volatilul.
$1 pe care cabala Ie leaga chiar de ideea de Dumnezeu, care este
ra~iunea absoluta, necesitate i libertate, tripla notiune exprimatii ill
car~ile oculte ale evreilor.
,. Sub numele de Ketber, Chocmah 9i Binah pentru lumea divina,
fJphereth, Chesed ~iGeburah pentru lumea morula ~i,in s:fii!',,?it,Jesob,

80

ELiPHAS LEV!

Hod ;;i Netsah pentru lumea fizica, inscrisa impreuna cu lumea morala in ideea de regat, sau Malkut, vom explica 111 capitolul a1 zecelea al cartii noastre, 0 teogonie pe cat de rationala, pe atat de sublima ..
Or, spiritele create, fiind chemate la emancipare prin incercare,
sunt plasate inca de la nasterea lor intre aceste patru forte, cele dona
pozitive si cele dona negative, cu sarcina de a afirma binele sau de
a-I nega, de a alege viata sau rnoartea. A gasi punctul fix, adica centrul moral al crucii este prima problema oferim spre rezolvare, prhl1fI'a
cucerire trebuie sa.fie cea a propriei lor libertati,
EJe incep, deci, prin a fi antrenate unele spre nord, altele spre
sud, unele la dreapta, altele Ja stanga, si atat timp cat Ill! vor fi libere,
nu se Val' putea folosi de ratiune, nici sa se incarneze altfel dedit In
forme animale. Aceste spirite neemancipate, sclave ale celor patru
elemente sunt eele pe care cabalistii Ie numesc demoni elementari,
acestia populand elementele care corespund starii lor de servitute.
Exista, deci, cu adevarat silfi, ondine, gnomi si salamandre, unii ratacind, incercand sa se incameze, altele Incarnate si traind pe pamant. Acestia sunt oamenii imperfecti si viciosi,
. Vom reveni asupra acestui subiect In capitolul al cincisprezecelea, In care ne vom ocupa de farmece si demoni.
Exista 0 traditie ill fizica oculta care i-a facut pe antici sa admira existenta a patru varste ale lumii. Nurnai ca nu i se spune omului de rand di aceste vafsie ar fi succesive, ca cele patru anotimpuri
ale anului, reinnoindu-se asemenea lor, Va1'81:..1. de aur a trecut, dar va
reveni; toate acestea se refera Ia spiritul de profetie despre care vom
vorbi la capiro lul al noualea care trateaza despre initiere si clarviziune.
. Sa ad~ugrun acum cuatemaru lui unitatea si vorn avea unpreuna
~I separat ideile sintezei si analizei divine, zeuI initiatilor si pe eel al
profanilor, Aici dogma se popularizeaza si devine mal putin abstracta,
apare marele hierofant.

5:i E
','

PENTAGRA~L\
GEBURAH

ECCE

..

=
';

Piina aici am expus dogma magica 111 ceea ce are ea mai arid $i
mai abstract; de acum vine randul farrnecelor si putem amanta minunile si revela cele mai ascunse lucruri,
Pentagrama exprima dominatia spiritelor asupra elementeJor si
prin acest semn se inlantuiesc demonii aerului, spiritele focului, spectreJe apei si fantomele pamantului.
Inarmat cu acest semn si dispus cum trebuie, veti vedea infinitul
prin acea virtute eu un ochi al sufletului si veti stapani legiunile de
ingeri si coloanele de demoni.
Dar S~lreamintirn principii Ie:
Nu exista lume invizibila, exista numai diferite grade de perfectiune 111 organe.
Corpul este 0 reprezentare grosolana, asemenea unei scoarte pasagere a sufletului,
Sufletul poate percepe pentru el insusi, rara intermedierea organelor corporale, eu ajlltoruJldiqfi111ului 9i a sensibilitatij, ~ucrurile fie
spiriluale, fie corporale existente in univers.

tUPHAS U~\I1

82

Spiritual si corporal sunt cuvinte ~are exprima numai gradele de

subtirime san densitate ale substantei.
Ceea ce numim imaginap.e nu este decat propnetatea. mer:nta, a
sufletului nostru de a-si asimila imaginil~ si reflexele continute 111 lumina vie care este marele agent magnetic.
Aceste imagini si reflexe sunt revelatii cando ~tii~lta~terVi!l~ pen~
tru a ne releva corpul sau lumina. Omul de gemu difera de Vls~tor ~1
de nebun numai prim faptul ca creatiile sale ~l1Intanaloage ade,,::!).mlm,
in rtimp ce crea~ile visato.11'ilor ~i ate nebunilor sunt reflexe pierdute
si irnagini ratacite.
..
~
_.
,
Astfel, pentru intelept, a imagma mseamna a vedea, cum pentru magician a vorbi l:nseanma a crea.
. .
Se"'pot deci vedea 'in realitate demonii, sufletele etc., pnn intermed~ul im'agjn~t!ei, dar imaginatia adeI~tului e ~ia[;:U:_I~'
'in 3imp ce
imaginatia celui de rand este opadi, l~mma ade~~'ulUl ~l Slrab~te pe
primul ca pe 0 fereastra straj~.cl~oare~! ~e re~acta in celalalt ca mtr-o
masa sticloasa plina de scorn ~l corpun strar.l1~.
.
Ceea ce contribuie eel mai mult la greselile celui de rand ~1 la
extravaganrele nebuniei sunt reflexe1e imaginatie.i dl~prav~te.
Dar clarvazatoml ~tie ell sigurant,a eft lucrunle llnagmate sunt
a.devarate, iar experienta ii con~rmi.i i~~otdea.una vi~~unile.
_
Va. yom spunein Ritual pnn ce mJjioace se dobande~te aceasta
luciditate.
Prin intennediul acestei lumini, vizi.onarili statici intra In comu-~
nicare eli toate lurnile, a.;;a cum i se IntampJa atat de _frecvent !u:
Ernmanuel Sv.;edenborg, ~icarc totu~i nu era p(~lfect luc1d, pentru c."
nu distingea reflexele de raze $i amesteca adesea fantasmete eli VIseJe sale aWl de frumoase.
.
Erorile 'in somnambulism sunt prilejuii:e de reflexele dmfar~ului persoane1or In stare de veghe ~i.mai ales :ile m~gnetizatorulUl: .
Visul este viziunea produsa prm refi"act1a unellaze de adevar,
fantasma este halucinatia prilejuita de un reflex.
.,
Ispita sfantului Anton,lupmi1.d C:ll 1ll~?n9trji ;;i ~o:natur~e l~i,:~prezintii confuzia reflexelor ell razc!ie <lJrecte. Atat 1:1:l~1p.
cat ~i~f1eLJl
lupta., este rezonabil; ~)andsucomba a(,',l~stui fd de betH~lllvaciatoare,
I~ nebun.
.
j'Jl desdilci razadirecta ~i a 0 desparti. de reflex" 3J:easta este opera
A

, 1

'/

ini tiaJul ui,

Dogma

lnettet Ivlagii

83

Acum sa spunem ell voce tare ea aceasta opera s-a desavarsit

prin cativa barbati de elita ai lumii; eft revelatia prin intuitie este asttiel permanenta, ca nu exista bariere de netrecut care sa separe sufletele, pentru ca lin exista in natura nicio brusca intrerupere, nici
ziduri abrupte care sa. poata tine spiritele despartite. Totul-este tranzitie si nuanta si, admitand perfectibilitatea, daca Uti infinita, eel putin nelngradita, a facultatilor umane, ne vom convinge ca omul poate
vedea totul si, 'in consecinta, sa stie totul, macar intr-un cere pe care-l
poate largi la nesfarsit.
N u exista vid in natura, uncle totul e popular, .
Nu exista moarte reala ill natura, uncle totul este viu.
"Vedeti aceasta stea? intreba Napoleon pe cardinalul Fesch."
"Nu, Sire", "Ei bine! Eu 0 vad." Si In mod sigur 0 vedea,
lata de ce sunt acuzati marii oarneni de a fi fast superstitiosi ceea
ce vad ei, omul de rand nu vede,
Oamenii de geniu difera de simplii vizionari prin facultatea pe
care 0 poseda de a-i face pe ceilalti oameni sa sirnta ceea ce vad ei ~i
de a. se face credibili prin entuziasm si simpatie.
Acestia sunt mediumurile Verbului divino
Sa spunem cum s~:realizeaza falltasma.
.
Toate fOnTle:lecon::spund ideilor ~i nu exist-'i idee care 53.nu aiba
fonna ei proprie ~i particulara.
Lumina primordiala, vehicul al tulllfor ideilor, este marna tutu
ror fOlmelor pe care Ie transmite din emancqie in ernanatie, diminualta sau aherat2l dupa. densitatea rnediilor.
Fonnele secundare sunt reflexele care se intorc In vatra luminii
ernanate.
FOimele obiectelor, fiind 0 modificare a iuminii, r3.m&i 'in lumina
unde Ie trimite reflexul. Astfel, lumina. astra.1asau fluidul terestru diruia noi ii spunem mare!e agent magic, este saturat de imagiru sau
de reflexe de toate feImite pe care sufletul nostru ]e poate evoca:;;i
spune diafanului Sall, dupa elm1 spun cabali~tii. Aeeste imagini sunt
mereu prezente :;;i nu se :jterg decat prin amprente mai putemiee aJe
Hlalitatii in stare de vegi1e, sau prin preocuparile gandirii noastre care
n,e face imaginatia neatenta 1a panorama mobila a luminji astrale ..
Cand dormim, acest spectacol se prezint.<ide la sine, ~ia~a se produc
fantasmele; fantasmele incoerente ~i vagi, daca 0 anume voinm dominall1tft nu rarmlne activa in tim.pul somnuiui s.i da, chiaortira '~tirea
nnteiigentei noa~;tre, 0 directie fantas.mei ca sa se transforme in vis.

84

I~LJPIL(AS LEVI

Magnetismul animal nu este altceva decat un somn artificial produs prin unirea, fie voluntara, fie obligatorie, a doua suflete din care
unul vegheaza in '(imp ce celalalt doarme, adica unul il dirijeaza pe
celalalt in alegerea reflexelor pentru a schimba fantasmele In vise si
a afla adevarul ell ajutorul imaginilor,
Astfel, sornnambulii nu se due Ja modul real in locurile unde-i
trimite magnetizatorul; cele doua suflete evoca imaginile in lumina
astrala si nn pot sa vada nimic din ceca ce nu exista in aceasta lumina.
Lumina astrala are 0 actiune directa asupra nervilor care 0 C011due in econornia anirnala, spre creier; astfel in starea de somnambulism, se poate vedea prin intermediul nervilor, fura sa fie: nevoie de
o lumina stralucitoare, fluidul astral fiind 0 lumina latenta, tot asa cum
fizica a recunoscut ea exista un caloric latent.
Magnetismul in doi este Tara indoiala 0 minunata descoperire;
dar rnagnetismul de unul singur, crescandu-si luciditatea dupa voie
si orientandu-se singur, este perfectiunea artei magice, iar secretul
acestei mari opere nu trebuie dezvaluit; el a fost cunoscut si practicat de un mare numar de initiati si, mai ales, de celebrul Apollonius
din Thi~macare ne-a lasat 0 teorie, asa cum vom vedea III Ritual.
Secretul luciditatii magnetice si al directiei fenornenelor magnetismului tine de doua lucfUl1: am10nia inteligentelor ~i lmirea perfecta
a vointelor Intr-o direetie posibila detenninata de ~tiinta: este yorba
alci de magnetismul practicat intre mai multe persoane. Magnetismul
solitar cere pregfitirea despre care am vorbit In primul capitol, cand
am enumerat :?i deseris, eu toate dificulmti1e lor, calitatile eerute pentnt a fi un veritabil adept.
Yom lumina din ce in ce mai mult acest punet impOltant ~i fundamental"in capitolele care urmeaza.
Acest imperiu al vointei asupra luminji astrale, care este sufletul fizic al eetor patru elemente, este reprezentat in magie prin pen~
tagrama a carei figura se afia la inceputul acestui capitoL
ASifeI, spiritele elementare sunt supuse acestui semn cand este
folosit eu intehgentii ~i> daea se &?eaza semnul 'intr-un cerc sau pe
masa invocatii1or, el poate imblanzi spiritele, ceea ce in magie se nume~te a Ie tine captive.
Sa expIicfun In cateva minute aeeast.a minune. l"'oa1tespiritele
create comunici'i "i:ntrede prin semne ~i adera la un anumit numar
de adevaruri exprimate prin anumite forme detemlinate.

Dogma [nelte! Magii

or
0.)

Perfectiunea forrnelor create creste pe rnasura degaiarii spiritelor,

;;1cei care nu sunt ingreunati de lanturile materiei recunosc de ta prima
intuitie daca un sernn este expresia unei puteri reale san al unei vointe temerare.
Inteligentainteleptului ofera. valoare pentaclului san, stiinta da
greutate vointei sale, iar spiritele inteleg imediat aceasta putere.
Astfel, ell pentagrarna, se pot forta spiritele sa apara in vis, fie In
stare de veghe, fie in timpul somnului, aducand ele insele in fata diafanului nostru reflexul lor care exista 111 lumina astrala daca au trait,
sau un reflex analog verbului lor spiritual, daca n-au trait pe pamant,
Asa se expl ica toate viziunile si se demonstreaza mai ales de ce apar
mortii clarvazatorilor, fie asa cum erau pe pamant, fie asa cum sunt
"incain mormant, niciodata asa cum sunt intr-o existenta care ar scapa
perceptiilor organismului nostru actual.
Femeile insarcinate se afla mai mult dedit ceilalti sub influenta
lurninii astrale, care participa fa formarea copilului, prezentandu-le
fara incetare reminiscentele forrnelor de care ea e plina, Astfel, ferneile foarte virtuoase inseala prin asernanari echivoce perfidia observatorilor, Ele irnprima adesea operei casatoriei lor 0 imagine care
le-a socat in vis si, de aceea, anumite fizionomii se perpetueaza din
seco I'in seen I.
Intrebuintarea cabalistidl a pentagramei poate, deci, determina
fiigura copiilor care Vill pe lume ;;i 0 femeie initiam ar putea da fiului ei trasaturi:le: lui Nereus sau Ahile, pe acelea ale lui Ludovic a1
XIV-Jea sau Napoleon. Vom indica modatitatea III Ritual.
Pentagram a este ceea ce 111 ,cabala se llume~te semnul microcosmosuiui, semnul a dirui putere 0 exalta Goethe in fmmosul monolog
al lui Faust:
"Ahl Cum au tresli.rit simt:urile mele 1a vederea lui! Simt t.anara
~dsranta voluptate a vieW clocotind in earnea ~i sangele meu. Sa fie
un Zeu acela care-mi traseaza semnul, pofolind vfutejul suftetului mel!,
umpJand de bucurie bietul meu sufiet, intr-un elan misterios, dezvaluind In juml meu f()I1eie naturii? Sunt eu un Zeu? Toml i'mi este
acum limpede; vad in aeeste simple lil1ii natura activa reveHindu-Ie
sufletului roeu. Acum pentru prima oara recunosc adevarul acelui CLlvant al Inleieptului: Linnea spititelor 111'1 esle fnchisa! Sim(ul tau e
obtuz, inima to e moarta! Sus! Scalda--{i, 0, adept al ~tiinrei, pieptul
inca prins lntr-un fnveli,'f terestru .. in splendorile acestui n"isiiri.f al
zilei." (Faust, prima parte, scena 1)

86

L,
I

i.,

,
I

Dogma

ELlP,YAS LEVI

lnette! Magii

87
l~m~a :re~tina ~e presterna 111 fata semnuiui crucji, Semnul nu este
rurmc 111 sine ~l nu are forta dedit prin dogma at carei rezumat ~i
Verb este .. Or un semn care rezuma, exprimandu-Ie toate fortele
oc~~te ale naturii, un semn care a impus spiritelor elel~entare i alter
spinte 0 putere superioara naturii lor, le mtipareste acestora, in mod
fir~sc, r~sJ?ec~~~t.ea~a si, pli.n puterea stiintei si a vointei asupra ignoi antei ~l slabiciunii, Ie obliga sa asculte.
Pri~l1?ellt~~la
se rnasoara, de asemenea, proportiile exacte ale'
m~e]~1 ~l .~nlcu~~lathanor ncce?ar confectionani pietrei filosofale si
desavarsirii maru opere. Alambicul perfect care poate elabora chintesen~ est,e conforma acestei figuri, iar chiutesenta lllsa;;i este reprezentata pnn semnul pentagramei.

Pe 24 iulie al anului 1854, autorul acestei carti, Eliphas Levi, a

facut la Londra experienta invocari i prin intermediul pentagramei,
dupa ce s-a pregatit conform tuturor ceremoniilor indicate ill Ritual.
Succesul acestei experiente ale carei ratiuni ~i detalii Ie vom da in capitolul al treisprezecelea din Dogma, iar ceremoniile in capitolul al
treisprezecelea din Ritual, stabileste un nou fapt anormal pe care oamenii stiintei adevarate vor trebui sa-l admita rara gres. Experienta
reiterata de eel mull trei ori a dat rezultate extraordinare, dar pozitive
si lara niciun amestec de halucinare. Invitam incredulii s~i.faca 0 Incercare constiincioasa si rezonabila inainte de a ridica din umeri si
de a surade,
Figura pentagramei, perfectionata conform stiintei, folosita de
autor In aceasta demonstratie, se afla la inceputul capitolului si nu
Yeti gasi una mai completa nici in claviculele lui Solomon, nici in calendarele magice ale lui Tycho Brahe sau ale lui Duchenteau.
Sa observam numai ca folosirea pentagramei este foarte periculoasa pentru operatorii care nu 0 inteleg perfect si complet. Directia
punctelor stelei nu este arbitrara si poate sohimba caracterul intregii
operatii, asa cum '110mexplica in Ritual.
Paracelsus, acest inovator in magie care a depasit pe loti ceilalti
initiati prin succesul realizarii obtinute de unul singur, afirma ca toate
figurile rnagice si 'toate semnele cabalistice ale pantaclelor carora se
supun spiritele se reduc Ia doua, ea 0 sinteza a tuturor celorlalte: semnul microcosmosului sau pecetea lui Solomon a carei reprezentare
am dat-o si pe care 0 reproducem aici inca 0 data, precum si eel al
macrocosmosului, mai putemic decat eel dintai, adica pentagrarna,
careia ii da in filosofia sa oculta 0 minutioasa descriere.

,L

,.
!"

~::

k
1::'

Daca ne va intreba cineva cum e posibil ea un senm sii aiba atata

putere asupra spiriteior, it yom intreba ~i noi la randul nostm de ce

!t
~

-.-.---.-.--.-.- _.

........

__

------

--_._._-_.._._._-_._._--_. _ ...._._----.....
_.

._.

,_
r

II
I

ECIIILmRUL MA'GIC
TIPHERET
UNCUS

Intel~genta suprema este In mod necesar rezonabila. Durnnezeu,

In filoz?he, P?ate sa nu ~e ~:ecat 0 ipoteza, dar este 10ipoteza pe care
?tmul simt 0 unpune ratiunn umane, A personifica ratiunea absoluta
inseamna a determina idealul divin.
.~e~esitate, libertate si ratiune, lata rnarele si supremul triunghi
cabalistic ~ar~ ]~ume~te ratiunea Kether, necesitatea Chocrnah si li
bertatea Binah, In primullor ternar divino
. ~atalitate; vointa si putere, acesta este ternarul magic care, 'in lucrurile ~mane, corespunde triunghiului divino
Fatalitatea este inlantuirea inevitabila a efectelor si a cauzelor
intr-o ordine data,
:~jn~ este facultatea directoare a fortelor inteligente pentru a
concilia hbertatea persoanelor eu necesitatea lucrUll"11or.
~tite!'ea ~ste inteleapta intrebuintare a vointei care poate folosi
fatahtatea <;hlar in Implinirea vointei 'inte1eptului.
Cand Moise love;;te stanca, e1 nu creea:tii.un izvor de apa~ el ~i-l
reveleaza ~ui111su$iprin intennediul baghetei divine,
A;;a se intampla eu toate miracolele magiei: 0 lege exisili, omul
de rand 0 igl10ra, ini1iatul se folose~te de ea,
Legile oculte slint diametral opuse ideilor comune. Astfel, de
~xemylu~~mul de ~andcrede 'in simp31tia lucrurilor asemanatoare ~i
m vraJmaf?1C!
lucrunlor contrare; legea opusa e cea adevarata.
Se spunea altadata: "natura are oro are de vid"; trebuia spus: "natura este Indragostita de vid'", daca vtdul n-a1' fi in fizica fictiunea
cea mai absurd~L
.
.0l11ul de rand i.a, in mod obi~nuit, in coate lucrurile" umbra drept
reahtate, ~llntoa~ce ~patel: luminii ;;i se oglinde~te in intunedcul pe
care-l pr01ecteaza el msu~a.
A

Dogma lnelte! Magii

89

. Fortele naturii sunt la dispozitia celui care stie sa le reziste. Daca

e~tl destul de stapan pe tine insuti, pentru a 11U f niciodata beat, vei
?lSpUl:e de t~:ibiJa ~j fatala putere care este betia. Daca doresti sa-i
imbeti pc altii, starneste-le dorinta de a bea, dar tu sa nu bei.
Numai acela care e stapan pe sine dispune de iubirea celorlalti.
Daca "rei sa stapanesti, nu te darui.
.
. Lumea este atrasa de lumina soarelui, iar Hoi suntem atrasi de lumll:~ astr~l~ a .Ium~i. Ceea ce se realizeaza 'in corpul planetei se repeta In DOL In interiorul nostru exista, ca in intreaga natura, trei lumi
analoage :;;i ierarhice,
Or?uJ este microcosmosul sau lumea cea mica si, urmand dogma
analogiilor, tot ceea ce se afla in lumea cea mare se reproduce In lur~lea c~:~~~~ca.
~xi~t~ ~eci" 111 noi. trei cent:e de atra~tie ~i de proiectie f1U!t~h~a
..creierur, uurna sau epigastral sr sexul. Fiecare organ este
dublu ~)J um?, en alte cuvinte, gasirn In el ideea ternarului. Fiecare din
aceste organe atrag si resping in acelasi timp. Prill intermediul acestor aparate ne punern In comunicare ell fluidul universal. transmis in
noi prir~ sistemul nervos. Cele trei centre sunt sediul triplei operatii
magnetice, asa cum vom explica In alta parte,
_ Candmagul ajunge Ia luciditate, fie prin intermediul unei prezic~toar:: sa~ sOI~am~ule, fie prin eforturi proprii, el comunica $1dinjeaza vomta vibratiilor magnetice In toata masa luminii astrale ai
c~rei curenti el Ii ghiceste ell ajutorul baghetei magice, 0 bagheta 'divmatone perfectionata. eu ajuioful acestor vibratii, el influenteaza
sistemul nervos al persoai"lelor supuse actiunii sale; precipita sa~ suspendft curentii vietii, calmeaza sau tulbura, vindec,a sau imbolnaveste
p~ate.u~i.de ~i, in sIar~it, poate rell1vja.,. Dm' ne oprim in fata sura~u:'
lUI celw mcredul. Sa,..jlasam lTiumful facil de a nega ceca ce Btl $tie.
Yom den10nstra mai tarziu ca moartea estc: 'i'utotdeauna precedata de un somn letargic ;;i nu se instaleaza dedi.t ill trepte; reinviere,a, ,ll1umltecazuri, este astfel posibila, letargia fEnd moarte reala,
dar Incompleta~1l11.Ilp mo:t1i l~idesavar~esc moartea dupa ce sunt 1ngropati .. Dar flU despre asta va fi vorba In acest capitoL Yom spune,
d_eci,.cii 0 vointa lucida. poate actiona asupra masei de lumina astrala
~l, pnn concursul altor voi.nte pe care I.eabsoarbe $i Ie antreneaza, detenninil rnari $1irezistibili curenti. Sa mai spunem di lumina astralii
se condenseaza san 5e rarefia:-z:a,u:rmand sa fie acumulata de curenti
1[1anumite centre. Ca.nd lumina e lipsita de suficienta energie pentI~

?1

ELIPHAS LEVI

90
a alimenta viata, se produc boli de deseompunere sub ita pe ~e m~dicii nu le pot vindeca. Holera morbus, de exemplu, nu are alta ('~~
iar eoloanele de animalcule observate sunt presupuse de llllUI1!* sa,vanti ca ar putea fi mai degraba efectul decat cauza. AI"trebui, deci,
tratata holera prin insuflatie daca, intr-un asemenea trat~ment, operatorul nu se expune la un schimb prea perieul?s ~u pacle~tul.
Orice efort inteligent de vointa este 0 proiectie de fluid sau de
lumina umana; acum este important sa distingell~ lumina ,umana de
lumina astrala ~i magnetisrnul animal de magn~tlsmul ul1lver~al:
Folosindu-ne de cuvantul fluid am intrebuintat 0 expresie imprurnutata, prin intermediu! dire!a Inc~rcarn sa ~le facem 'int~le~i;"dar
suntem departe de a hotari daca lumina latenta este u? fluid, 10t~1
ne duce, dimpotriva, in explicarea acestui fenomen, la slst~m~l de vibratii. Oricum ar fi aceasta lumina, fiind instrumentul vietn, ~e.~xe~a namral in toti centrii vitali; se fixeaza in nucIeuL planetei ~l 111
inima omului (prin 'iIllina intelegem marele sirnpatic), identif!dindu-s~
cu viata proprie a celui pe care-l anima, prin aceasta propnetate a e!
de a se asimila 0 putem defini rara sa gresim. Astfel, ea este .tere~tra
in raport cu globul pamantului si exclusiv umaria in raportunle er cu
oamenii.
.
lata de ce electrieitatea, ealoricul, lumina si magnetlzar~a ~roduse prin mijloace fizice obisnuite HlU .numai.ca ~1U provoa~a, CI, dm~potriv8, neutralizeaza efectele magnetlsm~lU1 al~lmaL l:l!mu~a astral a,
subordonata ul1ui mecanism orb ~i proverund dm centrll datI de autotelie este 0 lumina moarta ~i open::aza matematic, unnand jmpulsu~
rile date sau legile fatale; lumina umana, dimpotriva, nu este fata~a
decat pentru ignorantul c~e fa~e l:nc~rdlri la_1~1tamplar~;.l~ cl~~azator, ea este subordonata mteligente1, supusa l1nagmatlel.~l dC'jJendenta de vointa. Aceasta lumina, proiectata ne'incetat de vomta noas-
tra, fonneazi ceea ce Swedenborg numea atmosferele .per_:onale:
Corpul absoarbe ceea ce 11 'inconjoara rara lncetar~, prOl~~tan~u-~I
miasmele ~i moleculele mvizibile; a~a se lntfunpla ~1 cu spm_tuI,mcat
acest fenomen numit de unii mistici respir, are real mente mfluenta
care ise atribuie fie la nive! llZic, lfte la nivel moral. Este intr-adevar
contagios sa res~iri acela~i aer Cli cei bolnavi sau sa te afli 'intr-un
cerc de atractie ~i expansiune cu cei rai.
~
Cand atmosfera magnetica a eelor doua persoane este amt de
echilibrata ca atractivul uneia aspira expansAunea celeilalte provocand 0 atractie numita siJnpatie, atunei imagioatia, chemand la ea

Dogma Ineltet Magii

I
f

II
i

Ii

I
f

.L

91
toate razele sau toate reflexele analoage cu cea ce simte ea, produce
un poem de dorinte care antreneaza vointa si, daca persoanele sunt
de sex diferit, se creeaza in ele, eel mai adesea in cea rnai slaba 0
betiecompleta de lumina astrala, numita patima sau iubire.
'
Iubirea este unul din importantele instrumente ale puterii rnagice;
dar ii este categoric interzisa magicianului; cel putin ca betie sau patirna. Vai de Samsonul din cabala daca se lasa adormit de Dalila!
Herculele stiintei care-si schimba sceptrul regal pe fusul lui Ornphalus
va simti curand razbunarea Dejanirei, nemairamanandu-i decat rugul de pe muntele Oeta pentru a scapa de elanurile devoratoare ale
tunicii lui Nessus. Iubirea sexuala este intotdeauna 0 iluzie pentru ca
este rezultatul unui miraj imaginat, Lumina astrala este seducatorul
universal, figurat prin sarpele din Geneza, Acest agent subtil, mereu
activ, mereu mustind de seva si inflorit de vise seducatoare si dulci
imagini; aceasta forta oarba prin ea insa~i si subordonata tuturor vointelor, fie in bine, fie in rau; acest circulus renascand mereu dilltr-o
viata neimblanzita, dand ameteli imprudentilor; spirit corporal: corp
arzand, eter impalpabil si prezent pretutindeni, imensa seductie a naturii, cum s-o definesti si cum sa-i califici actiunea? Indiferenta intr-un
fel prin ea insasi, se preteaza atat Labine, cat si la rau; POMa lumina
si propaga intunericul; poate fi numita in egala masura Lucifer sau
Lucifug: este un sarpe, dar poate fi si 0 aureola; poate fi un foe, dar
poate la feI de bine sa apartina chinurilor infemului ea ~i ofral1delor
de tamaie promise cemlui. Pentru a pune stapanire pe ea, trebuie,
asemenea femeii predestinate, sa i se puna piciomI pe cap.
Ceea ce corespunde femeii cabalistice in lumea elementan1 este
apa, ceea ce corespunde ~arpelui este focuI. Cel care dore.;;te sa Imblfutzeasca ~arpele, adica cel care dore;;te sa stapaneasca cereul luminii astrale, trebuie sa iasA in afara curentilor ei, adica sa se izoleze.
lata de ce Apollonius din Thiana se irlI~ura in intregime mtr-o manta
de lana tina pe care punea picioarele, acoperindu-~i cu poalele capul;
l;;i mcovoia spmarea, inchidea ochii dupa ce indeplinea cateva rituri
alcatuite din pase magnetice ~i cuvinte sacrrunentale, avand drept scop
fixarea imaginatiei ~.idetenninar~:a actiunii vointei.
Mantaua de Ifma este de un mare folos in magie, fiind vehicoluI obi~nuit al vrajitorilor care pa'rticipa la sabat, ceea ce dovede$te
ca vrajitorii uu se due il1 mod realla sabat, ci ea sabatul vine la vraji ..
torii izolati il1 man1aua lor oferlnd lransluciduJui lor imagini!e B~naloage

92

ELiPHAS LVI

preocuparilor lor magice, amestecate cu reflexele tuturor actelor de

acest gen care S:::3U savar!?it uraintea lor in lume.
Acest torent de viata universala este de asemenea figurat in dogmele religioase de focul ispasitor al infernului ..
Acesta este instrumentul initierii, monstrul care trebuie domesticit, dusrnanul care trebuie invins; el este eel care ne trimite la invocatiile noastre ;;i la conjuratiile vrajitoriilor atatea larve si fantome;
In el se conserva toate formele al carer fantastic si fortuit ansiamblaj
ne populeaza cosmarurile cu acei atnt de abominali monstri. Ate lasa
antrenat in deriva acestui fluviu plin de vartejuri mseamna 11 cadea
in abisurile nebuniei, mai inspaimantatoare decat cele ale rnortii; a
alunga umbrele din acest haos si a oferi forme perfecte gandurilor
noastre inseamna a erect, inseamna a triumfa impotriva Infernului.
Lumina astrala dirijeaza instinctele animalelor si infrunta inteligenta urnana pe care tin de s-o perverteasca prin bogatia reflexelor
ei si a mincinoaselor ei imagini, actiune fatala si necesara care dirijeaza, dand un caracter funest spiritelor elernentare si sufletelor chinuite ale caror vointe nelinit?tite cauta simpatie 'in slabiciunile noastre
~ine ispitcsc nu atat pentru a ne pierde, cat pentru a-~i fac,~ prieteni.
Aceasta carte a ('Dn;;tiinteior care; umland dogma cre~ina, va trebui sa manifeste in ziua de apoi, nu este altceva decat lumina astrala
in care se conserva impresiile tuturor verbelor, adica ale tuullfor actiunilor ;;i ale tuturor f01melor. Actele noastre modifica respirul oostru magnetic in ft5a (;1 indit un clarvazator peate spune, apropiindu-se
de 0 persoana pentru prima data, daca persoana respectiv~t e~;teinocenta sau vinovata ~i care-i sunt virtutile sau crimele. Aceastil facultate, apartiniind divinatiei, a fost nurniUi de misticii cre~ini ai Bisericii
primitive discemamantul spiriteior.
Persoanele care renmltii 1a imperiul ratiunii E;>i carora Ie place
sa-~i rataceasca vointa cautand reflexele Iumii astrale sunt supuse
unor aeeese de furii, altemand ell accese de tristete eare-i fae sa-$i
imagineze toate mintmatiile posedarii diavolului; este adeviirat ea,
prin intennediul unor asemenea reflexe, spiritele impure poOtactiona
asupra acestor suflete, Iacandu-~i din ele instrumente docile ;;i ehinuindu-le organismul pc care-l stapanesc prin obsesie san prin embrionat. Aceste cuvinte cabalistice sunt explicate In c?.rtea ebraidi Revo}utia sufkteior, a dire! analiza succinta 0 vom face in capitolul
a1 treisprezecelea.

Dogma

Inettei Magii

93

Este, deci, extrem de periculos sa se trateze misterele magiei ca

pe 0 joaca; si absolut nepermis de a practica ritul din curiozitate,
ispitind puterile superioare. Curiosii care, rara sa fie adepti, se amesteca 'in invocatiile sau in magnetismul ocult, seamana acelor copii
care-si fac din foe 0 joaca in preajma unui butoi en pulbere, devenind rnai tarziu sau mai devreme victimele unei teribile explozii.
Pentru a ne feri de lumina astrala nu e de ajuns sa ne irrvelim
intr-o manta de lana, trebuie mai ales sa impunem 0 liniste absoluta
spiritului si inimii, sa parasim domeniul pasiunilor si sa ne asigurarn
de perseverenta in actele spontane ale unei vointe inflexibile, Trebuie
sa reiteram adesea actele acestei vointe caci asa cum vom vedea in
introducerea la Ritual, vointa nu se asigura de la sine dedit prin acte,
cum religiile nu stapanesc si I1-ClU durata dedit prin ceremonii ~i
ritualuri,
Exista sub stante 'imbatatoare care, exaltand sensibilitatea nervoasa, sporesc puterea reprezentarilor si, In consecinta, seductiile
astrale; prin aceleasi rnijloace, dar urmand 0 directie contrara pot speria si tulbura spiritele, Aceste substante, magnetice prin ele Insele
t;:i magnetizate in plus de practicielli, sunt ceea ce numit filtre sau bauturi fermecate. Dar nu vom aborda aid aceastit periculoasa aplicare
a magiei pe care insu~i Cornelius AgJ.ippa 0 trata de magie otriivitoare.
Nu mai exista, e adevarat, ruguri pentru vrajitori, dar exista mereu,
:;;i acum mai mult ea niciodata, pedepse impotriva rauIacatorilor. Sa
ne marginim doar sa constatam n::alitatea acestei puteri.
Pentru a dispune de lumina a!!.trala,trebuie sa-i intelegem dubla
vibratie ;;i sa cunoa~tem bal31lta de forte numita echiIibrul magic,
exprimat in cabala prin senar.
Acest echilibm.., considerat In C;lUzasa prima, este vointa lui Dum
nezeu; in om este libertatea; in materie este ec.hilibrul matematic.
Echilibml produce stabilitate ~idorats..
Din libertate se nate nemurirea omului, iar vointa lui Dumnezeu pune in mil,;eare legile etemei mtiuni. Echilibrul in idei este intelepciunea, in forte este puterea. Ecbilibrul este riguros dind se paze~telegea; dud legea e incaJcat~l, oricat de putin, eI dispare.
De aceea nimic nu este inutil sau pierdut. Grice cuvant ~iorice
mi~care este pentru sau contra adevfutliui, echilibrul reprezinrn adevaml compus din afim1atie i negatie, conciliate sau macar echilibrate.

ELfPI-fAS LEV!

94

'in introducerea la Ritual am spus cum se poate obtine echilibrul

magic si de ce este necesar succesului oricarei.operaiii..
_
Atotputerea este libertatea absoluta..
hbertat~a abs(llui_ft nu
poate existafara un echilibru perfect. Echihb~:ulm~c .e~e deci u~a
din conditiile prime ale succesului 111operatllie. stnnter l d.~..rebU1~
cautat chiar 1"1chirnia oculta, invatand sa combmfun contrariile ram
sa le neutralizam.
.
.
Prin echilibrul magic se explica marele si anticul mister al existentei si al necesitatii relative a raului..
_ _
..
Aceasta necesitate relativa da, in rnagia neagra, masura. puteru
demonilor sau a spiritelor impure, carora virtutile practicate pe pamant le sporesc furia si, in aparenta, chiar forp...
_....
In epocile in care sfintii si ingerii fae deschis miracole, vrajrtoru
si diavolii fac si minuni.
... '.~.
~
Rivalitatea poate aduce succesul: te spnjuu intotdeauna pe ceea
ce rezista.

7iG

C!r

SABIA STRALlTCITOARE
NETSAH
GLADIUS

Septenarul este numarul sacru III toate teogoniile ;;1in toate sirn-

bolurile, compus fiind din ternar si din cuaternar,

II
II
I

Nurnarul sapte reprezinta puterea magica in toata forta sa;

acesta este spiritul asistat de toate puterile elernentare; acesta este sufletul asistat la to ate puterile elementare; acesta este sufletul servit
de natura, sanctum regnum, despre care se vorbeste In Claviculele
lui Solomon, reprezentat In Tarot printr-un razboinic incoronat, pe
platosa caruia este inscris un triunghi, stand in picioare pe uu cub
la care sunt inharnati doi sfincsi, unul alb si unul negru, tragand in
sens ccntrar, dar ell capete intoarse, privindu-se unul pc altul.
Acest razboinic tine intr-o mana sabia stralucitoare, iar in cealalta un sceptru, deasupra caruia se afla un triunghi si 0 bula.
Cubul este piatra filosofala, sfincsii sunt cele don a forte ale marelui agent, corespunzand lui Jakin si Bohas, cele doua coloane ale ternplului; platosa este stiinta lucrurilor divine care-I fae pe intelept vulnerabil la atingerile umane; sceptrul este bagheta magica; sabia aprinsa
este sernnul victoriei asupra viciilor, in numar de sapte ca si virtutile;
ideile acestor virtuti si vicii erau figurate de antici prin simbolurile
celor sapte planete cunoscute in vjemea aceea,
Astfel, credinta, aceasta aspiratie spre infinit si nobila incredere
in sine, sustinuta de credinta in toate virtutile, credinta care 1a na..
turile slabe poate degenera in orgoiiu, era reprezentata prin Soare;
speranta, du;amma avari~jei prin Luna; earitatea opusa luxurii, prin
Venus, stralucitoarea stea a diminetii ;;i a serii; forta, supelioara maniei, prin Marte; pmdenp, OpllS8 lenei, prin Mercur; temperanta, opusa
lacomiei, plin Sa1um, caruia ise da 0 piatrii s-o mananee 1n locul copiilor lui; !?i justitia, in stan;;it, sunt simbolurile pe care astrologia Ie
imprumuta cultului helenic. In cabala evreilor, Som"ele rep1"ezinta

96

EUPHAS

LEVI

ingerul luminii; Luna ingerul as pi ratiilor si al viselor; Marte, ingerul

exterminator; Venus, ingerul iubirii; Mercur, ingerul civilizator, Jupiter,
ingerul puterii, Satum ingerul singuratatilor. Li s-a mai dat si nurnele
de Mihail, Gabriel, Samuel, Anael, Raphael, Zachariel si Orifiel.
Aceste puteri domina sufletele si viata umana pe perioade pe care
astrologii le mascara dupa revolutiile planetelor corespunzatoare.
Dar nu trebuie sa confundam astrologia cabalistica cu astrologia judiciara, Vom explica aceasta distinctie, Copilaria este destinata
Soarelui, adolescenta Lunii, tineretea lui Marte si Venus, viriiitatea lui
Mercur; varsta matura lui Jupiter si batranetea lui Saturn. Or, intreaga
umanitate traieste supusa legilor dezvoltarii, analoage eelor ale vietii
inviduale. Pe aceasta baza Thriternus i~istabileste clavicula profetica a celor sapte spirite despre care vom vorbi in alta parte si ell ajutorul carora se poate, urmand proportiile analogice ale evenimentelor succesive, prezice en certitudine marile evenimente viitoare ~i sa
se fixeze dinainte, din vreme in vreme, destinele popoarelor si ale
lumii.
Sfantul loan, depozitar al doctrinei secrete a lui Hristos, a consemnat aceasta doctrina in cartea cabalistica a Apocalipsei pe care
o prezinta ca fiind inchisa ell sapte peceti. Regasim aici cele sapte
genii ale mitologiilor vechi, ell sabiile ~i cupele Tarotului, Dogma ascunsa sub embleme este cabala pura, pierduta de farisei in epoca venirii ]\i[antuitOlului; tablourile care se succed in aceastii minunata
epopee profetica alcatuiesc tot atatea pantac1e ale ciiror chei sunt
temarul, cuatemarul, septenarul :ji duodenarul. Figurile hieroglifice
sunt analoage celor din cartile lui Hem1es sau cu cele ale Genezei
lui Enoch, pentru a ne folosi de ti:tlul lntamplator care exprima doar
opinia personala a savantului Guillaume Postel.
Heruvul sau tauru] sirnbolic, pe care Moise 'II plaseaza la poarta
lumii ooenice ~icare tine in mana (I sabie aprinsa, este un sfinx CLl trup
de taur i cap de om; acesta este enticul sfinx asirian a carui analiza
hierogliiica. reprezinta lupta ;;i vic;toria lui Mithra. Acest sfinx lnarmat repr'ezinta legea mistemlui care vegheaza la poarta initierii pentru a-I indepfuta de profani. Voltair,e, care nu ~tia nirnic din toate acestea, a ras mult vazand un bou tinand 0 sabie. Ce ar fi spus daca ar
fi vizitat minele de 1a Memphis $i Teba :?i ce 3r fi raspuns Ia miciIe lui
sarcaSll"le,amt de gustate in Franta, acest ecou al secolelor trecute care
dorm in monninteJe lui Psameticus ;;i Ramses?

Dogma lnettei Magii

97

Heruvul lui Moise reprezintasi el marele mister magic, al carui,

septenar ::xprirnatoate elementele, Tara sa-si fi spus totusi ultimul
cuvant. Acest verbum inenarrabile al inteleptilor scolii din Alexandria, cuvant pe care cabalistii evrei 11scriu :"1"1'"" ~itraduc NI'l.,.,t('i~,
exprimand astfel triplicitatea principiului secundar, dualismul mijloacelor, unitatea, atat a primului principiu, cat si a ultimului, apoi alianta. ternarului eu cuatemarul intr-un cuvant compus din patru
litere .
.

care formeaza sapte printr-o tripla i dubla repetitie; acest cuvant se

pronunta Ararita,
.
Virtutea septenarului este absolute In magie, caci numarul este
decisiv 111 toate lucrurile; de aceea toate religiile l-au consacrat in ritualurile lor, Al saptelea an la evrei era jubiliar; a saptea zi era consacrata repausului si rugaciunii; exista sapte saeramente etc.
Cele sapte culori ale prisrnei, cele sapte note ale muzicii, corespunzand, de asemenea, celor sapte planete ale celor vechi, adica celor
sapte corzi ale lirei umane. Cerul spiritual nu s-a schimbat niciodata
si astrologia este invariabila, spre deosebire de astronomie. Cele sapte
planete, intr-adevar, nu sunt alteeva dedit simbolurile hieroglifice
ale claviaturii afectiunilor noastre, A face talismane din Scare, Luna
sau Saturn insearnna a Iega magnetic vointa de semnele care corespund principalelor puteri ale sufletului, a conS3cra ceva lui Venus sau
Mercur inseamna a magnetiza acest iuem lntr-o intentie directa, fie
de placere, fie de ~tiinta sau de ca$tig; metalele, animalele, planetele
~iparfumurile analoage sunt aid auxiliareie 110astre.(te]e ~apte animale magiice sunt printre pasarile corespunzfuld lumii divine, IebMa,
cucuveaua, vulturul, porumbita, barm, pajura ~ipupaza.; printre pe:jtii
corespunzand lurnii spirituale sau ~tiintifice, foea, pe~te]e oelums,
-lucius, thimalJus, chefalul, delfinul ~i sepia sau secul; printre patrupedeJe corespul1:rilnd lumii natutra1e slint leul, pisica, Illpul, taput, maj
mu~, cerhu) ~idirtita. Sangele, gT8:silllile, ficatul ~ifierea animalelor folose:sc pel'l'tm ra~1ilrulfarmecelor; creierul lor se cornbina Cll
tJruihmurne ptal'letelof ~is-a feCl.'lOOseut,prin practica eelor vechi, caat'limalele posed a :virtuti magnetice corespunzand eelor ~apte influente plane:tare.
Talismanele celor ~apte spirite se fac fie din pierre pretioase, cum
sunt carbunculul, cristalul, dianlill1tul, srnaraldul, agata, safirul :i
onixl.ll, fie din Inetale Cllm sunt aurul, argintul, fieruI, arama, mercurul fixat, alama ~iplumbuI. Semnele cabalistice al.e celor $apte spirite

98

l~UPHAS L~VI

sunt: pentru Scare, un sarpe cu cap de leu; pentru Luna ~Ul1glob ~i~:.t
de doua semilune, pentru Marte, un dragon muscand manerul Sa?lel~
pentru Venus, un Iingam; pentru Mercur, un ~c~<!uc.euhermetic l
cynocefal; pentru Jupiter, pentagram a in !Ui~anm_:.reghearele sau
in ciocul unei pajure; pentru Saturn, un batran schiop san un. sarpe

8nH

REALIZAREA.

'inHintuit de 0 piatra heliaca. Gasim t_oateace~te St~IrU1epc 1?_1etreie

HOD

gravate ale celor vechi si, 'in mod special, pe tahsrr~~mel~epocH gnos~
tice, cunoscute sub numele de Abraxas. In colectia tahsmanel.or l.m
~afa()dsus, Jupiter este reprezentat de un preot in costum ~cl~s1astJC;
iar Tarot este figurat printr-un mare hierofant purtand o. ham, ell trei

V[VENS

diademe, tinano in fnana erusea cu trei etaje, f~:>nna~ld:

tnungh~ul m:~
gic si reprezentand, in acelasi timp, ~s~~;p~l ~il cheia ,c~Jortret lumi'.
Reunind tot ceea ce am spus pana aici despre umrea ternarului
ClI cuaternarul, ne vom da seama de tot ceea ~e ne-a ral_n~S de spu:
despre septenar, aceasta mare si completa unitate rnagica, fermata
din patru si trei 1.

I
~

-i~'-A se Ved~3.,pentru culorile septenuru[ui Intrebuintate In magnetism, savanta

lucrare a lui Ragon despre masoneria oculta.

l
!.

l_

Cauzele se reveleaza prin efecte si efectele sunt proportionate

cauzelor, Verb divin, cuvant unic, tetragrama s-a afirmat prin ereatie cuaternara. Fecunditatea umana dovedeste fecunditatea divina;
jod-ul numelui divin este virilitatea eterna a prirnului principiu. Omul
a inteles ca este facut dupa imaginea lui Dumnezeu cand I-a Inteles
pe Dumnezeu marind Ia infinit ideea pe care si-a facut-o despre sine.
Intelegand ]pe Dumnezeu ca pe un om infinit, omul si-a zis lui
insusi: "Eu sunt Dumnezeul finit",
Magia difera de misticism prin aceea ca ea nu judeca a priori
de?at dupa ce a stabilit a posteriori fundamentul judecatilor.sale,
adica dupa ce a inteles cauza prin efectele continute 'in chiar energia
cauzei, prin intermediul legii universale a analogiei; astfel, in stiintele
oculte totul este real, iar teoriile I1U se stabilesc dedit pe baza experientei, Realitati]e constituie proportiile idealului, iar rnagul nu admite
ca SigUT decat domeniul ideilor demonstrate prin realizare, Cu alte
cuvinte, ceea ce este adevarat in cauza se realizeaza 'in efect, Ceea
ce nu se realizeaza, nu exista, Realizarea cuvantului, acesta este verbul propriu-zis. Un gand se realizeaza devenind cuvant; el se realizeaza prin semne, prin sunete ~ijprin figurile semnelor: acesta este
primul nive} a1 realizarii. Apoi ea 'se imprima in lumina astrala prin
intermediul semnelor scrise sao. vorbite; ea int1uenteaza alte spirite,
reflectiindu-se asupra lor; se re:fracta traversand diafanul celorlalti
oameni, ia forme $i prop0l1ii noi, apoi se traduce In acte, modificand
societatea ~i lurnea; aeesta este ultimul nivel al realizarii. Oamenii
care se nasc Inltr-o lume modific:ata de idee 'ii poartli ampI'enta, astfi~lVerbul se Dice trup. Amprenta lleascuWirii lui Adam, conservata
in lumina astn:1!hl.
n-a putut fi ~tearsa dedit pri11ampl:enta rnai puter-
nidi a ascultarii Mantuitorului ;;1astfel se poate explica pacatul originar ~imfintuirea intr-un sens natural ~imagic.

100

ELlP.HAS LE~VI

Lumina astrala sau sufletul lumii era instrumentul atotputerii lui

Adam, devenind apoi instrumentul supliciului sau dupa ce a fost alterata si tulburata de pacatul lui care a arnestecat un reflex impus imaginilor primitive care compuneau, pentru imaginatia lui inca virgina,
cartea stiintei universale.
Lumina astral a, figurata in vechile sirnboluri de un sarpe care-si
musca propria-i coada, reprezinta pe rand rautatea $i prudenta, timpul si eternitatea, ispititorul ;:;i Mantuitorul. Aceasta lumina, fiind vehicolul vietii, poate servi de auxiliar atat binelui, cat si raului ~ipoate
fi luata drept forma arzand a lui Satan, ori drept trup al Sfantului Duh.
Arrna universals ill batalia ingerilor, ea alimenteaza atat flacarile
Infernului, ciit si fulgerul Sfantului Mihail, Poare fi comparata cu un
cal avand 0 natura analoaga celei care se atribuie unui cameleon ~i
care reflecta intotdeauna armura cavalerului sau.
Lumina astrala este realizarea san forma luminii intelectuale, cum
aceasta este realizarea sau forma luminii divine.
Marele initiator al crestinismului, intelegand ca lumina astrala
erasupraincarcata
de reflexele impure ale destrabalarii romane, a
dorit sa-si desparta discipolii de sfera arnbianta a reflexelor si sa-i fadi
atenti numai la lumina interioara, in a~a fel inc at prin intermediul
credintei comune sa ponta corrmnica prin noi cordoane magnetice,
numite de ei gratie, invingand astfel curentii devoranti ai magJ."1etismului universal, ca.ruia el ii dadea numele de Satan, pentru a-i semnifica putrefactia. A opune un curent altui curent, Insearrma a remnoi
puterea vietii fluid ice. Astfel, revelatorii n-au racut nimic altceva decat
sa ghiceasca prin justetea calculelor lor ora prop ice reaqiilor morale.
Legea realizarii produce respirul magnetic de care se impregneaza locul ~i cibiectele, comunidindu-Ie acestora 0 inionnatie confor-rna vointelor noastre dominante, mai ales a celor care s-au conf"rrmat $1 realizat prin acte. Intr-adevar, agentul universal sau lumina
astrala latenta l~i cauta iutotdeauna echilibml, el umple vidul ~i aspira pliJ:lLIl,lacand viciul contagios asemenea anumitor bali; fizice ~i
folosind din pun prozelitismului virtntii. lata de ce coabitarea cu fiinte
antipatice este un supliciu; iata de ce reLicvele, fie ale s[111ti10r,fte a1e
marilol" scelerati pot produce efecte miraculoase de conversie san
perversiume subit~1.;de aceea amoml sexual se na~te adesea printy-un
sunt! SelUprintr-un contact, chiar daca nu direCt el, ci prin il1Jte1:mediH!l
obiectelor pe care 0 persoana le-a atins sam magnetizat mra sa vrea.

Dogma lneltei Magii

101

Sufletul aspira si respira exact ca si trupul. Aspira ceea ce crede,

ceea ce ise pare a fi bun si respira idei, care rezulta din senzatiile lui
intime. Sufletele bolnave au 0 respiratie urat mirositoare si viciaza
atmosfera moral a, adica amesteca in lumina astrala care-i penetreaza
CLI reflexe impure si stabilesc curenti vatamatori. In societate, suntem
adesea uimiti de asaltul unor ganduri rele pe care nu Ie credeam posibile si nu stiam ca le datoram unei vecinatati morbide, Acest secret
este foarte impertant, pentru ca el conduce 1amanifestarea constiintelor, una din puserile cele mai incontestabile fJi mai teribile ale artei
rnagice.
Respirul magnetic produce in jurul sufletului 0 iradiere al carei
centru este si se inconjoma de reflexul operelor sale c....
ire constituie LID
cer si un Infern. Nu exista acte solitare si n-ar putea sa-si tina ascunse
actele sale; tot ceea ce vrem in mod real, adica tot ceea ce confirmam prin actele noastre, rarnane scris In lumina astrala In care se
conserva reflexele noastre, care ne influenteaza continuu gandirea
. prin intermediul diafanului, si asa redevenim si rarnanem creatiile

operelor noastre,
Lumina asrrala, transformata in lumina umaria in momentul conceptiei, este primul :inveli~al suHetului ~i,combinandu-se eu fluidele
cde mai subtile" formE;aza corplLlleterat san fantoma siderata despre
care vorbe~te Parace[sus in tilosofia de intuitie (philosophia sagax).
Acest corp sideral, eliheranduse de moarte, atrage spre el $i conservi'i
timp Indelungat, prin simpatia omogenilor, retlexele vietii trecute,
daca 0 vointa putemic simpatic:.11an'age lntr-liH curent deosebit, el
se manifesta natural, dlci nimic nu-i este mai firesc dedIt miracolele.
A;;a se produc ;aparitiile. Dar vorn vorbi des pre toate acestea mai larg
in capitolul speeial despre necromantie.
Acest corp fluidic, supus, asemenea maseiluminii astrale, la doua
miijcari contrare, aU-active la stanga ~i repulsive 1a dreapta sau reciproc, la cele dona sexe, produc.e 'In noi luptele diferitelor atractii ~i
contribuie 1a anxiemtile
adesea este influentat
~ constiintei:
_",
, de reflextele altor spirit,e, prodllcandu-se astfel fie tentatiile, fie gratii1e subtile
i nea.~teptate. Aceasta este ~j explicatia dogmei traditionale ale celor
doi inged care ne asista ;;i ne illcearca. Cele doua torte ale luminii
astrale pot fi figurate de 0 balan~a unde su.nf cantarite bnnele ooas
tre intentii, pentru triumfuljustitiei ~i emal1ciparea hbertatii noastTe.
Corpul asl1ral Bl!l este lnt(Jtdeauna de acela~i sex Cll cel. ~el:iestnJ1,
adica proportii Ie:eeior doua forle variind de 1adreapta 1a stanga par
"

I'

ELiPHAS

\
I

1 '

LEVI

Dogma Ineltel Magii

103

ucide ~u ~?vire~ ~u es~e ~ f~bul~ e.g;_j~~ @!l~Qlri

~i~a.lm~~~
este daun.tt@l1'~ruil
~"sa. 1M! ~J!!.J,i:OO@. ~.1! A ae sfiMga:zkll l["}OO(lews1!ta.
,
:Ii ,
Inainte de a va IEJpWle l.U1ei forte sau tmui curent
tre
sa'Va aSlgurati daca aveti forta necesara ca nu va yeti lasa
tarati de curentul contrar; altfel veti fi zdrobiti si multe morti subite
lr;;iafla cauza aici. Mortile teribile ale lui Nadab ~iAbiu, Osa, Anania
si Sapbir au fost cauzate de curentii electrici ai credintelor pe care le
batjoeo~eau; ehinurile ursuline lor de la Loudun, ale calugaritelor de .
la Louviers sau ale convulsionarilor jansenisti tineau de acelasi principiu si se explicau prin aceleasi legi naturale oculte. Daca Urbain
Grandier n-ar fi fost supus supliciului, se puteau intampladoua lucruri: calugaritele posedate ar fi murit in infricosatoare eonvulsii sau
fenomenele freneziei diabolice ar fi cuprins, multiplicandu-se, atatea
vointe, si-ar fi sporit intr-atat forta ca Grandier, in ciuda stiintei si a
ratinnii salle, ar fi fost el insusi halucinat, aiungand sa se calomnieze
singur, cum facuse nefericitul Gaufridy sau ar fi rnurit in circumstantele infricosatoare ale unei otraviri sau ale unei razbunari divine.
Nefericitul poet Gilbert a fast, in secolul X'v'lll-Iea, victima curajului sau de a brava curentul de opinie si chiar fanatismul filosofic
al epocii sale. Vinovat de lesfilosofie, a murit nebun furios, ca si cum
Dumnezeu lnsusi l-ar fi pedepsit pentru ca-i sustinuse cauza, depasind orice limita. Dar el a pierit de fapt ea victima a unei legi a naturii
pe care 11-0 cunostea: se opusese unui curent electric si a dizut trasnit,
Daca Marat 11-& fi fost asasinat de Charlotte de Cordav ar fi murit ucis de reactia opiniei publice. Ceea ee-l facea nesuferit era executarea oamenilor cinstiti, si acestia l-au invius.
Protestul opus de Sfantul Bartolomeu a fast unicul motiv al oribilei boli si a mortii lui Carol al XI-lea, iar Henrie a1 Iv-lea, daca n-ar
fi fost sustinut de 0 irnensa popularitate pe care 0 datora proiectiei
sau fortei simpatico a vietii sale astrale, n-ar fi supravietuit convertirii
!?i ar fi pierit sufocat de dispretul protestantilor, combinat cu slabiciunea si ranchiunile catolicilor.
Impopularitatea poate fi 0 dovada de integritate si de curaj, dar
niciodata una de prudenta si de politica; ranile aduse opiniei publice
sunt mortale pentru oamenii de stat. Ne mai amintim Inca de sfarsitul prernatur si violent al mai multor oameni ilustri pe care ne sfiirn
sa-i numim aici.
Batjocura 111 fata opiniei publice poate constitui 0 mare nedreptate, dar si motive!.e nereusitei si adesea ale rnortii.

ELIPHAS LEVI

106

.l '
1
"i;

.I

Dogma ina!tei Magii

Divinatia este de asemenea, un privilegiu al initiatului; or, divinatia nu est~ deeat' cunoasterea efectelor aplicata faptelor dogmei unive~'sale ale analogiei.
Actele umane nu se inscriu numai 'in lumina astrala, ele lasa urme
pe chipul uman, modifica !inuta l! me~su].' s~hjmba.a~c.e~ltul vocii.
Fiecare om poarta, deci, cu el istona vl~tl1 sale, hZlbl~a1?e~truun
initiat, Or viitorul este intotdeauna consecinta trecutului ~l circumstantele neasteptate nu schimba aproape nirnic din rezultatele rationale asteptate,
.'
.
Se poate, deci, prezice ~ecanll om .destl1~uL~Se~o.ate judeca 0
existenta dupa 0 singura miscare; 0 singura stang.acle poate ~e~
clansa 0 serie de nenorociri. Iulius Ceza~ a fost asasinat pentru ea-!
era rusine de chelia lui. Napoleon a munt la Sfiinta Elena pentru ca
iubea poezia lui Ossian; Ludovic Filip si-a parasit tronul cum ~l-a
parasit din pricina unei umbrele. Acestea sunt I?~ntru omul de rand
paradoxuri pentru ca acesta nu reeunoaste relatiile oeulte al~ luc~rilor care-si au pentru initiat ratiunea lor, el intelegand totul ll nemirandu-se de nimic.
Initierea fereste de falsele lumini ale misticisrnului; ea of era ratiunii urnane valoarea sa relativa si infailibilitatea proportionala,
legand-o de ratiunea suprem~ pri:-ll~tul a~1::-10giilo~r .
Initiatul nu are sperante indoielnice, mCI temen absurde pentru
ca nu a~'ecredinte srnintite; el stie ce poate si nu-l costa nici un efort
sa indrazneasca. Pentru el, a indrazni inseamna a putea,
lata, deci, 0 1101.13.interpretare a atributelor initiatilor: lamp~ ~eprezinta stiinta, mantaua discretia, ~arcarja este emblema fortei ~l a
curajului sau. El stie, indrazneste ~l tace.
.
El cunoaste secrete le viitorului, mdrazneste in prezent ~l tace 111
privinta trecutului.
El cunoaste slabioiunile inimii umane, Indriizne~te sa se foloseasca de ele pentru a-si crea opera si tace ell privire la proiectele sale.
E} cunoaste ratiunea tuturor simbolismelor si a tuturor cultelor,
el indrazneste sa le practice sau sa se ~btin~
~~~~izi~ si fara impietate si tace cu privire la ~ogma UnICaa ll1~ltel l~lt~n.
_
_
El cunoas:te existenta ;>1 natura agentulUl magIc, 1l1drazne;;te sa
comita aete
sa pronu'nte euvinte care sa supuna agentul voilt1tei
um,ane li ;;tie sa taea cu privire la misterele mare lui secret.
II puteti vedea adesea trist, dar uu abahrt sau disperat, a~~sea ~
sarae, dm' niciodatii josnic sau jahlic; adesea e persecutat, dar mCloc1ata

107

dezgustat sau invins. El Isi aminteste de vaduvia si crima lui Orfeu,

de exilul si moartea solitara a lui Moise, de martirul profetilor, de
to~~ile lui Apollonius, de crucea Mantuitorului; el stie cat de parasit a murit Agrippa, a carui memorie mai e si astazi calomniata; el
stie carer oboseli le-a sucombat Paracelsus si tot ceea ce a indurat
Raymond Lulle pentru a ajunge, 'in cele din urma, la 0 moarte sangeroasa; isi aduce aminte de Swedenborg facand pe nebunul sau
chiar pierzandu-si mintile pentru a-si apara stiinta; de Sfantul Martin
care a trait toata viata ascuns; de Cagliostro mort in ternnitele Inchizitiei; de Cazotte ureat pe esafod, Sueeesorul atator victime, nu-si
seade curajul, dar intelege mai bine necesitatea de a tacea.
Sa-i imitam exemplul, sa invatrun eu perseverenta; cand vom sti,
sa indraznim si sa tacem.

rara

;i

:
Dogma Inettel Magii

10, K

CABALA
MALCHUT
PRINCIPIUIVI

PHALLUS

Teate religiile au conservat amintirea unei carti primitive scrise

'in figuri de inteleptii primelor secole de la inceputurile lumii ;;1ale
caror simboluri, simplificate ;;1vulgarizate mai tarziu, au furnizat
Scripturii literele, Verbului caracterele, filosofiei oculte semnele misterioase ~lpantaclele,
Aceasta carte, atribuita de evrei lui Enoch, al saptelea stapan at
lurnii dupa Adam, lui Hermes Trismegistul de egipteni si lui Cadmus,
misteriosul fondator al Orasului Sfant, de greci, aceasta carte era rezumatul simbolic al traditiei primitive, numita de atunci cabala, cu
un cuvant ebraic, echivalentul traditiei.
Aceasta traditie se intemeiaza pe dogma unica a magiei: vizibilul este pentru noi rnasura proportionala a invizibilului. Or, anticii,
observand ca echilibrul este in fizica legea universala ~j ca ea rezulta
din opozitia aparenta a celor doua forte, concluzionara din echilibrul
fizic, echilibrul metafizic si declarara ca in Dumnezeu, adica 'in prima
caUZRvie si activa, trebuie sa se recunoasca doua proprietati necesare una alteia: stabilitatea si miscarea, necesitatea si libertatea, ordinea rationala si autonomia volitiva, dreptatea ;;i iubirea ~i,'in COI1secinia, severitatea ~imilostivirea; acestea sunt cele dona atribute pe
care cabali;;tii evrei Ie personifidi sub numele de Geburah ~i Chesed.
Deasupra lui Geburah ~i Chesed se aila coroana suprema, puterea echilibranta, principiullumii sau al regatului echilibrat p~care-I
gasim desemnat sub numele de Malchut 'in versetul oeult ~i cabalistiC din Pater despre care am vorbit mai sus.
Dar Geburah ;;i Chesed, ~inute in echilibru, sus de coroaua ~ijos
de regal, sunt doua principii care pot fi luate in considerare, fie in
abstractiunea lor, tie in reaiizarea lor. Abstracte ~i idealizate, ,~Jepri-

109

mesc nurnele superioare de Chocmah, intelepciune si Binah inteligenta,

Realizate se numesc stabilitate si progres, adica eternitate si victone: Hod si Netsah.
Aeesta este, urmand cabala, temeiul tuturor religiilor si al tuturor
stiintelor, ideea prima ~i irnuabilii a lucrurilor: un triplu triunghi si
un cere, ideea temarului explicata prin balanta multiplicata prin ea
insa:;;iin domeniile idealului, apoi realizarea acestei idei in forme. Or,
anticii legasera notiunile prune ale acestei simple i grandioase teologii de ideea numerelor si calificara astfel toate cifrele decadei primitive.
1. Kether - Coroana, puterea echilibrata.
2. Chocmah - Intelepciunea echilibrata in ordinea imuabila
prin initiativa inteligentei.
3. Binah - Inteligenta activa, echilibrata prin intelepciune.
4. Chesed - Milostivirea, a doua conceptie a intelepciunii, mereu binevoitoare pentru ca este puternica.
5. Geburah - Rigoarea ceruta de intelepciune si de bunatate, A
indura raul inseamna a impiedica binele.
6. Tiphereth - Frumusetea, conceptia luminoasa a echilibrului
in forme, intennediar intre coroana regatului, principiul mediator intre Creator si creatie, (Ce sublima idee gasim aid des pre
poezie ;;1suveranul ei, sacerdotiu),
7. Netsah - Victoria, adica triumful etern a] inteligentei si al
justitiei,
8. Hod - Eternitatea victoriilor spiritului asupra materiei, a activului asupra pasivului, a vietii asupra mortii.
9. Jesod - Fundamentul, adica baza oricarei credinte si a oricarui adevar, ceea ce in filozofie se numeste absol~t.'
10. Malchut - Regatul este universul, intreaga creatie, opera ;;i
oglinda lui Dumnezeu, proba ratiunii supreme, consecinta
formala care ne obliga sa ne intoarcem la premisele virtuale,
enigma al carei cuvant este Dumnezeu, adica rat]unea suprema
~i absolutl.
Aceste prime zece notilmi legate de primele caractere ale alfabetulul ebraic, semnificand principii ;;i numere, alcatuiesc ceea ce mae~trii cabalei numesc cei zece sepl1iroti.

,.~

.;

i .-

ELlPf-iAS LEVI

110

Dogma rna/tei Magi;

III
"I

1I ~
j
ttl
fi T i"i ..
Q"!;"f'N
"I

Tetragrama sacra, trasata In acest fel, indica numarul, sursa si

raportul numelor divine. La numele lui lotchavah, scris eli douazeci
si patru de semne incoronate de cate 0 tripla vinieta de lumina, trebuie sa raportam cele douazeci si patru de tronuri ale cerului ~i cei
douazeci si patru de batrani incoronati ai Apocalipsei. In cabaJa, principiul ocult se numeste batran si acest principiu multiplicat si reflectat in cauzele secunde creeaza imagini, adica atatia batrani cate conceptii diverse exista despre unica esenta, Aceste imagini imperfecte,
pe masura ee se departeaza de sursa, arunca In Intuneric un ultim reHex sau 0 ultima licarire, prezentand un batran oribil si desfigurat, El
este eel pe care-l numim vulgar diavolul. Astfel, un initiat a mdraznit sa spuna: ,,Diavolul este Dumnezeu inteles de cei rill"; iar un altul,
'in termeni inca si mai ciudati, dar nu mai putini energici, a adaugat:
"Diavolul s-a nascut din ramasite de Dumnezeu". Putem rezuma ;;1
explica aeeste asertiuni atat de noi remarcand ca, in simbolisrn chiar,
demonul este un inger cazut din cer pentru ca ar fi vrut sa uzu.rpe Divinitatea. Toate acestea apartin limbajului alegoric al profetilor si
legendelor, Filosofic vorbind, diavolul este 0 idee umaria a Divinitatii, depasita si deposedata de cer prin progresul stiintei si al ratiunii.
Moloch, Adramalek, Baal au fost la orientalii primitivi personificari
ale zeului unic, dezonorate prin atribute barbare. Dumnezeul jansenistilor, destinandu-i pentru Infern pe majoritatea oarnenilor si COlTIplacandu-se 'in torturi vesnice ale celor pe care El n-a vrut sa-i salveze, este 0 conceptie Inca si mai barbara dedit cea a lui Moloch:
dumnezeul jansenistilor este pentru crestinii intelepti si luminati un
veritabil Satan
din cer.
Caba1i~tii multiplidlnd numele divine Ie-au legat fie de unitatea tetragrrunei, fie de figura ternarului sau de seara sefirotiea a decadei: a~a traseaza ei scara numerelor ~i a numelor divine:

cawt

1:l"j'f"J'i',l<t
N.i1"!"fN"\'N
.li:lljT;r.,~~~

'i~"l:.tC'~;;~N
~ T N ~ ~ ~

~ ~ ,

triunghi care poate fi tradus astfel in litere rornane:

J
JA

JEHV
ELOUvI
SABAOT
ARARJTA
ELVEDAAT
ELIM GIBOR
ELIM

SABAOT

Ansamblul tuturor acestor nume divine formate di

.'.
zrama
d
hi
.~ .
"'.
111ul1lca tetra-

~~c~t~~~::e
u:a~~~c~r~~~=~

~brai~!?i
numele de Semhamphoras.

;:~~?~a~~

~~eI~ l~tu~Iului
mvoca sub .

l~ i 0

dica Am .vorbit aici de_Tarot din punet de vedere cabalistic. Am int deja ~ursa ocuIta a nurnelui lui. Aceasta carte hieroglifica s.
comp~ne dintr-un ?lfabet cabalistic ~j dintr-o roata sau un' c~rc
fatru. ~~~de, speciflcare _de patru figuri simbolice si tipice avand
iecare wept raza 0 scara de patru fi ri
.'
'~
umanitatea: barbatuI, femeia, mnam} ~ co~~~~ e:;~pea~~re:~n~and
cavalemI "I vaJetul C) d ..
'
-, sU1pana,
..
. ..
.
!.
tul U!le.' .
prezmC
. C'
. e e ouazecl "1
~. dotta figmi ale al~ab
1,. e
. .. a.lIla] lli. trel~p~ezece dOgIne, apoi nOtta credinte autorizate
de .reitlpa ebralca, rehgle putemica :;;i intemeiata pe ce~ 1 .
I~
ratmne.
nal 111ata

d:

a:

" . Ia~1 ??e~a relig~oasa f?i c:=tbalistica.a tarotului ex;;imata

"un telmice 111 mamera vechllor legislatori:

1,11
ver-

~LlPHAS

112

LEVI

1 Tot1.11
anunta 0 cauza activa, inteligenta,
Numarul; serveste de proba unitatii vii.
~ 3 Nimic nu-J poate limita pe eel care contine totul.
"1 4 Singur, inaintea oricarui principiu, el este prezent pretutindenio
i! 5 Cum este singurul stapan, doar lui sa ne inchinarn.
, 6 El reveleaza inimilor curate dogma lui adevarata.
T 7 Dar operele credintei au nevoie de un singur sef
rt 8 lata de ce nu avem dedit un singur altar, 0 singura lege.
~ 9 Si niciodata eel Etem nu- iva schimba temeiul.
'l 10 Fiecare raza a cerurilor .i a zilelor noastre 0 regleaza el.
:l 11 Bogar In milostivire si puternic pentru a pedepsi .
., 12 E1 promite poporului san un rege 111 viitor,
~ ]3 Mormantul este trecerea spre un nou pamant. Doar moartea are sfarsit, viata este nemuritoare. Acestea sunt dogmele curate, neclintite, sacre; Sa completam aeum einstitele numere.
:;, 14 Unghiul eel bun este eel care calmeaza si tempereaza.
'c 15 Rau este spiritul orgoliului i al maniei.
:$ 16 Dumnezeu comanda trasnetul si guverneaza focul.
Ii:) 17 Vesper si roua lui ascultii de Dumnezeu.
:c' 18 El a asezat luna pe turnurile noastre drept paznic.
V ] 9 Soarele este izvorul in care totul se reinnoieste.
"l 20 .Suflul lui da viata si pulberii de pe morminte.
tel 21 Unde mortii neinfranati coboara in turma,
1'1 22 Coroana a acoperit propitiatorul.
Si gloria lui coboara pe capetele heruvimilor,
N

::l. 2

Cu ajutorul acestei explicatii, pur dogmatice, putem deja mtelege figurile alfabetului cabalistic ale tarotului. Astfel, figura nr, 1 numita luntrasul, reprezinta principiul activ in unitatea autoteliei divine
9i umane; nr. 2, numita vulgar papesa, reprezinta unitatea dogmatica fondatli pe numere, este Cabala sau gnosa personificata; nr. 3
reprezirita spiritualitatea divil1a sub emb1ema unei femei maripate,
eare tine Intr-o mana vulturul apocaliptic, iar In cealalta lumea suspendata de capatul sceptrului ei. Cele1alte figuri sunt 1a fel de clare 9i
1afel de U90f de explicat ca ~i cele dintai.
Sa revenim acum la cele patm semne, adidi 1a bastoane, cupe,
sabii $i cercuri sau pantacie, vulgar numite dinari. Aceste figuri sunt

Dogma Inettei Magii

113

hierogl ifele tetragramei: astfeJ, bastonul este falusul egiptenilor sau

jod-ul evreilor; cupa este cteisul sau he-ul primitiv; sabia este coojunctia de doi sau lingamul, figurat ill ebraica anterioara captivitatii
prin vau, si cercul sau pentaclul, imagine a lumii si he-ul final al numelui divino
Acurn sa luam tarotul si sa reunim patru cate patru toate paginile formand roata sau ROTA lui Guillaume Postel; sa punem la un
loc patru asi, patru de doi etc. si vom avea zece pachete de carti dand
explicatia hieroglifica a triunghiului numelor divine pe scam denarului pe care l-am dat mai sus. Le vom putea citi astfel, raportand fiecare numar la sephirotul corespunzator,

Parru semne ale nurnelui care contine toate numele,

1. KETllER
Cei palm asi
Coroana lui Dumnezeu are patru vignete,
2.CHOCMAH
Patru de doi
Intelepciunea lui se revarsa si alcatuieste patru fluvii

3. Bn,rAH
Patru de trei
Despre inteligenta lui da patru dovezi
4. CHESED
Patru de patru
Din milostivire se nasc patru binefaceri

5. GEBURAH
Patru de cinci
Rigoarea lui de patru pedepseste patru viclenii
6. TIPHERE1H
Patru de ~ase
Prill patru raze curate se adevere~te frumusetea lui
7. l\.TETSA1I
Patru de ~apte
Sa celebrrun de patru ori eterna lui victorie
8. HOD
Patru de opt

,ti;
{:

ELfPHAS U~VI

114

~..,
I.: )-

':~

Dogma lnaltei l\t7agii

115
ori~nt~li~. Rabinii mai impart cabala In Bereschit sau Geneza univ~l~ala ~l Mercavah sau Carul lui Ezechiel; apoi, din cele doua rname!~ de a interprcta affabeteIe cabalistice, ei alcatuiesc doua stiinte
nurmte Gematria ~IA lel~urah, compunand din ele arta notorie c~~
nu este alteeva decat stiinta completa a semnelor Tarotului <:!.
1carea I
1;""
. .
,.,,1 ap I
or co~np exa iil ,:,~.natiil.~.ghicirea tuturor secretelor apartilland
fie filosofiei, fie naturii, fie vutorului.
'

De patru ori triumfa In eternitatea lui

9. JE:SOD
Patru de noua
Pe patru temelii se sprijina trcnul lui
10. MALCHUT
Patru de zece
Regatullui unic e de patru ori la fel si conform celor patru vignete ale divinei diaderne,
Se vede prin acest aranjament atilt de simplu sensul cabalistic
al fiecarei lame. Astfel, de exemplu, cinci de baston semnifica riguros pe Geburah-ul lui Jod, adica dreptatea Creatorului sau mania 0111Ului; saptele de cupa semnifica victoria milostivirii sau triumful femeii;
optul de sabie sernnifica conf1ict sau echilibru etem si tot asa si celelalte. Se poate intelege cum faceau preotii odinioara oracolele sa
vorbeasca: lamele trase la s011idadeau III combinatia sa care numai
ea era intamplatoare; si cum credinta celor vechi nu punea nimic
pe seama 'intamplarii, citeau raspunsurile Providentei In oraeolele tarotului, care la evrei se numea Theraph san Theraphims, asa cum le-a
prezentat primul savant cabalistic, Gaffarel, lU1 magician atras de cardinalul de Richelieu in cercul sau
In privinta figurilor, iata un u1tim distih pentru a le explica:
REGE, DAMA, CAVALER, VALET
Sot:, Ulnar, copil, intreaga umanitate,
Prill aceste patru trepte urcam spre unitate.
Vom da Lasfarsitul Ritualului si alte detalii si doeumente complete despre minunata carte a Tarotului si vorn demonstra ca este
cartea dintai, cheia tuturor profetiilor si a tuturor dogmelor, intr-un
cuvant cartea inspiratoare a cartilor inspirate, ceea ce n-au presimtit nici Court de Gebelin 1'1stiinta sa, nici Alliette sau Eteilla in ciudatele lui intuitii,
Cei zece sefiroti si cele douazeci si doua de taroturi formeaza
ceea ce cabalistii numesc cele treizeci si dona de cai ale stiintei absolute. in privinta stiintelor particulare, acestia le impart 'ill cincizeci de porti (se stie ca poarta semnifica guvernare sau autoritate la

II

-------

----

---

----

----

-----

--_._., -----,,-...--,-----_._- .. --

.f!!'

t-

-z

Dogma

11~ L

L,ANTULMAGIC
,
IvlAl\TUS
FORTA

Marele agent magic pe care l-am numit lumina astral a , caruia

altii 'ii spun sufletul pamantului si pe care chimistii antichitatii 'il de'semnau sub numele de Azoth si Magneziu, aceasta furta oculta,
unica si incontestabila, reprezinta cheia tuturor imparatiilor, secretul tuturor puterilor; acesta este dragonul zburator at Medeei, sarpele
misterului edenic; oglinda universals a viziunilor, nodul simpatiilor,
izvoru] iubirilor, profetia ~i gloria. A sti sa pui stapanire pe acest agent
inseamna a deveni depozitarul puterii lui Durnnezeu; mice magie reala, .efectiva, orice adevarata putere oculta se af1a aid; ~i toate cartile
adevaratei stiinte n-an all scop dedit de a 0 demonstra.
Pentru a pune stapanire pe marele agent magic doua operatiuni
sunt necesare: a concentra ;;1 a proiecta; cu alte cuvinte a fixa si a
mrsca,
Creatorul tuturor lucrurilor a dat fixitatea drept temei ;;i garantie a rniscarii; si magicianul trebuie sa actioneze la fel.
Entuziasmul este contagios, a~a se spune. De ce? Pentru ea entuziasmul nu se na~te Tara ni;;te credinte fomie decise. Credinra na;;te
credinVi; a erede, lnseamna a ave a 0 ratiune sa vrei; a vrea ell ratiune
inseamna a vrea eli 0 forta, BU zic infinita, ci macar neingradita.
Ceea ce se opereaza in lumea intelectuala ~i moraUi se: savar~e.'?te;;i in lmnea fizica; ~i atuuei cand Arhimede eerea un punct de
sprijin pentru a ridiea lumea, el diuta pur ;;i simplu marele secret
magic. '
Pe unlll din brate1e androginului lui Henri Kumath se poate citi
urmatoml cuvant: COAGULA, iar pe ceHilalt: SOLVE.
A aduna ;;i a risipi sunt cele doua verbe ale naturii; dar cum sa
aduni, cum S8:. raspande:;ti lumina aslraia sail sufletullumii?
Se ad una prill izolare :;;i se raspande~te prin lantul magic.

lnettei Magjj

117

Izolarea consta, in ceea ce priveste gandirea, 'in absoluta independente, in privinta inimii, intr-o libertate nestirbita, in privinta simturilor intr-o infranare perfecta,
Orice om care are prejudecati si temeri, orice individ pasionat i
sclav al pasiunilor sale este incapabil sa adune si sa raspandeasca,
urmand expresia lui Kunrath, lumina astrala sau sufletul pamantului.
Toti adevaratii adepti au fost independenti palla la supliciu, sabri si casti pana la maarte; ratiunea acestei anornalii este ca, pentru
a dispune de 0 forta, nu trebuie sll te lasi stapanit de aceasta forta in
asa fel iDeat ea sa dispuna de tine.
Dar atunci, VOl' exclama cei care cauta in magie un mij loc de a
multumi prin miracole poftele naturii, la ce foloseste 0 putere de
care nu te poti sluji pentru a-ti satisface nevoile? Bieti oameni, cum
ati putea intelege? Perlele nu au nicia valoare numai pentru ca ele
nu inseamna nirnic pentru turmele lui Epicur? Nu credea oare
Curtius ca e mai bine sa cornanzi celor care au aur dedit sa-l ai tu 111suti? Nu trebuie sa fii ceva mai mult dedit un am obisnuit cand ai
pretentia sa fii asemenea lui Dumnezeu? De altfel, regret sa va supar san sa va descurajez, dar nu eu am inventat inaltele stiinte; eu
numai va invat des pre ele si le constat riguroasele necesitati, prezentandu-va primele si inexorabilele lor conditii.
Pitagora era un om liber, sobru si cast; Apollonius din Thiana,
Iulius Cezar au fost oameni de 0 infricosatoare austeritate; Paracelsus te facea sa te indoiesti de sexul lui, atilt era de strain de slabiciunile amoroase; Raymond Lulle impingea rigorile vietii pana la ascetismul eel mai exaltat; Jerome Cardan exagera practica postului
pana la a muri de foame, daca ar fi sa credem traditia; Agrippa, sarae
:;;i alergand din ora~in ora~, a preferat sa maara in mizerie decat sa
suporte capriciile unei printese ca~e insulta libertatea ~tiintei. Unde
era aare fericirea acestor oarneill? Intelegerea mariIar secrete ~ieOl1~tiinta puterii. Era destul pentru sufletele lor mario Trebuie sa fim
ca ei pentnl a at1a ce ;;tiau ei? Nu, tire~te, ~ieartea pe care 0 scnu este
o dovada; dar, pentru a face ceea ee raceau ei, este absalut necesar a
aborda mijloaeele practieate de ei_
Dar ce au Iacut oare cu adevarat? Au uimit ;;i subjugat lumea,
au domnit la un mod mai real del:;at regii. Magia este instnunentul
bW1atatii divine sau al unui diaboHic orgoliu, dar ;;i moartea bucuriilor pamante~ti ~i a pIacerilor vietii muritoare.

118

I,,

Dogrna rna/tei Magi;

ELlPf-{A8 LEVI

119
fill'a

Atunci de ce sa rnai studiern? vor zice impatimitii de viata,

- Foarte simplu, pentru a 0 cunoaste si poate pentru a invata sa
infrunti incredulitatea stupids si credulitatea puerila. Oameni iubitori de placeri (jurnatate dintre voi sunteti fernei), n-ar fi aceasta 0
placere mai mare dedit eea a unei curiozitati satisfacute? Cititi deci
1'arateama nu Yeti deveni rnagicieni fura voia voastra,
De altfel, aceste dispozitii de renuntare absoluta nu snnt necesare decat pentru a stabili curentii universali si a schimba fata lumii;
exista operatii magice relative si marginite la un anumit cere care
nu eer asemenea eroice virtuti. Se poate action a asupra pasiunilor prin
pasiune, se pot determina simpatiile sau antipatiile, se pot provoca
suparari sau vindecari lara a stapani atotputernicia magului; trebuie
numai sa fii prevenit asupra riscului proportional cu actiunea a carei
victims poti cu usurinta deveni, Vom explica totul in Ritual.
A crea lantul magic inseamna a stabili curentul magnetic care
devine rnai puternic pe masura lungimii Iantului. Vom vedea in Ritual
cum se prOOucace;;ti curen~i ~i care sunt diferitele mijloace de a forma
lantul. Ciubarul lui l'-Jlesmer era un lant magic destul de imperfect;
mai
multe cercuri de illUlninati.
.
. , din diferite zone din nord, au lanturi
mai putemice. Societatea unor preoti catolici, celebIi pentm puterea
oculta ~i impopulruitatea lor este fundamentata in plan ;;i supusa COl1ditiilor lanturilor magice eelor mai putemice, aeesta fiind seGr~~tulfortei lor, pe care ei 0 atribuie nurnai gratiei ~i vointei lui Dumnezeu"
solutie vuigara ;;i tadla a tuturor problemelor de forta, influent:a $i
antrenament. Yom aprecia, 111 Ritual, seria de ceremonii ~i invocatii
eu adevarat magice (:"'1realcatuiesc marea opera a vocariei. sub mllueie
de exercitiul SIal1tului Ignatius.
Orice entuziasm propagat Il1tr-o societate printr-o suita de comunicatii ~ide practiei precise, produce un curent magnetic ~icre~te
sau se eonserva prin curent. Ac~iunea curentului consm in antrenarea ~i exaltarea, adesea nemasurata, a persoanelor i.mpresiionabiie :.;i
slabe, organizfuile nervoase, temperamenteie dispuse 1a isterie ~iha-Lucinatii, Aeeste persoane devin curand vehicule putemice ale fortei
magnetice, proiectand cu fO$ lumina astrala chiar in direc~ia.curentului; a te opune a:tunci manifestarilor fortei inseamna, intT-ocmumita
masura, a combate fatalitatea. Cand tanarul fariseu Saul sail Sc.l1ol
se anmca, eu tc-/( tanatismul ~i incapatanarea, 'i'mpotriva cfl:!~t!nismlllui., se lasa el insu~i, ftira.sa vrea, in voia puterii pe care credea ca 0

~1fn~lti~.Astfel, a fost trasnit de un fulger magnetic, instantaneu

mdol~l::l.,pnn efectul ~ombinat al unei congestii cerebrale si ai' unei
arsun solare ..Conversiunea tanarului israelit Alphonse de R~tisbonne
este un e~enJjnellt ~ont,emporan absolut de aceeasi natura. Am aflat
de ~oseem '.de e~ltllZla;;tlde ca_reunii radeau de la distan\ii si in care
~e lI1roJa~1rrned.Jatee se apropiau de ea. ell gandul de a 0 cornbate. As
spune, dmu: l~~l rnult, cercurile magice si curentii magnetici se stabi~
les~ slflg~~'I~!.mfluen~eaza., u~mand
legi fatale, pe cei asupra carora
actioneaza. ~le?are dintre noi este atras intr-un cere de relatii care
este ~urnea lUI ~1a carui influenta 0 suporta ..Jean-Jeacques Ro'usseau
s-a "Jlasat antrenat in cea mal trista actiune a vietii o"ale ,.' aban oonu
~ l
C~Pll ~:r sal, pnn ~fluenta 1~1agne~id'ia unui cere de Iibertini si printl-unpcl~e~lt ~nagiC al ?leSCI hangiului. Pc:vest~~te sirnplu si naiv in
ConL~n.llu ;;~faptul u-a fost remarcat de mmem. Acestea sunt marile
c~rcur: care:l an.treneaza pe oamenii rnari si reciproc, Nu exista ge ..
11m~elJ1te~es;exista nurnai oame~ e:_centr~ci !?j cuvantul pare a fi inventat de un adept. Omul excentne in gerllu este eel care cauta sa- .
f~ml1e~eun ce~c Iupmnd impotriva for{:eide atractie centrale. a lantt~~
n.lor il ~c~entIi~r stabiliti. DestinuI lui este sa r~u;;easca sall sa'se
dlstlUga m lupm. Care. este dubla conditie de reuiita in aC.estcaz?
~n 'p~nct central de ~Xl1ate r;;i 0 actiune eirculm-a perseverenul. d~ inl,.
!Iatlva. Of:1UIde genm este eel care a descoperit 0 lege reala si care
111 C?m:ecl~)!ii,po.seda 0 forta invineibiHi de aqiune ;;i de directie;
poa~.emun ostenmd 1a opera iui; dar ceea ce a vrut se va irnp1il .
.
d
"1"'
jl1.
III Cill a mortll _ Ui, _91 adese~ tocrnai din pricina mortii lui; caei moar:
t~ e:te: 0 adevarata adonmre pentru geniu. Cand ma voi ridica de 1a
paman1~ Splll1eac~l Inai mare dintre initiatori, voi lua totul eu mine.
. Legeal cur~ntI1or magnetici este cea a mi~carii luminji astra.le.
M..1~can~~
este mtotdeauna dubla 'i se multiplica in sens contrar. 0
mare a;)tmne propaga intotdeaul1a 0 reactie egala ~i secretul marilor succe~e se ~fla.ln intregime In presimtirea reactiilor. Astfel,
C:ha~ea:.1bn~d.'.1I1spuat de dezgustul satumaliilor revolutionare, presuntl ~l pregatI ~mensul sueces aJ ]ucriirii sale Geniul cre:;;tinismului.
A. t~ 0yu:le unw curent care incepe sa-:;;iprop age cercul 111seamna a
don sa fil srnxamat, ~um a fost mareJe ~i nenorocosuI imparat Iulian;
a te 0pU?e: eurentuJtn care a parcurs tot cercui actiunii sale inseamna
~ deve:l~ ~eful c:lrel!tul~i contrar. Marele om est~ eel cay,esose:;;te la
_lmp ~l lUoveaza pastrand masura. Volt.aire, in vremea apostolilor,
v'

J_.

.. _

"

",

II
.1

ELJPI-fAS U~V/

120

n-ar fi gasit ecou la vorbele lui si ~-ar fi fost dedit un parazit ingenies al ospaturilor lui Trimalchio. In epoca in care traim, totul este
pregatitpentru noua explozie de entuziasm evanghelic si dezinteres
crestin, din cauza dezamagirii universale, a pozitivismului egoist ~i
a cinismului public, a intereselor celor mai grosiere. Succesul anumitor carti si tendintele mistice sunt simptome precise ale acestei
dispozitii generale, S~ restaureaza bisericile, se construiesc altele noi;
eu cat ne simtim mai goliti de credinta, cu atat rnai mult speram In
ea; Iumea intreaga asteapta pentru a doua oara pe Mesia si el va
veni curand, Sa se gaseasca, de exernplu, un om bine plasat pe scara
sociala, prin rang si avere, un papa, un rege, un evreu milionar, iar
acest om sa sacrifice public ~i solemn toate interesele sale materiale pentru salvarea umanitatii, sa fie mantuitorul saracilor, propagatorul :;;i chiar victirna doctrinelor devotamentului si caritatii ;;1se va
.ridica in jurul lui 0 valva imensa provocand rastumarea morala e01l1pleta a lumii, Dar inalta pozitie a personajului este absolut necesara,
caci 111 aceste vremuri de mizerie ;;i sarlatanism, orice Verb venit de
jos este suspect de ambitie si viclenie interesata. Voi, deci, care BU
sunteti si nu aveti nimic, nu sperati sa fiti nici apostoli, nici Mesia.
Aveti credinta si vreti sa actionati ill numele acestei credinte: dobanditi mai Intai mijloacele de acliune care sunt influenta ~i rangul
precmll :,;i prestigiul averii. Altadata aurul se Iacea eu :,;tiinta, astiizi
;;tiu1tatrebuie reracllta cu ajutorul allrului. S-a furnt volatilul, astazi
trebuie sa se volatilizeze fIxul, eu aIte Cuvulte, a fost materializat spiritul, aeum trebuie spiritualizata materia. Cuvantul sub lim nu mai este
ascultat in zilele noastre daca nu se produce sub gararltia unui nume
mare, dadi.nu vine dintr-un succes reprezentand 0 valoare materiala. Cat valoreaza un manuscris? Cat valoreaza In librarii Sellli1atura
autorului? Alex. Dumas, de exemplu, reprezinta una din garall1iile
literare ale epocii noastre; dar casa Dumas nu are pret decat pentm
aceste procluse obi:;;nuite: romanele. Dad! Dumas ar descoperi 0 magnifica utopie sau 0 solutie adrnirabila problemei religioase, descoperirea lui' n-ar fi luata in considera[l;:~decat ca un capriciu amuzant de
romancier :,;i nimeni nu i-ar Iua in serios, in ciuda celebritatii europene a acestui Panurge al literaturii modeme. Ne aflfun in secolul
pozitiilor dobandite; fiecare valoreaza dupa cat reprezinta in societate, social ;;i comercial vorbind. Libertatea nelimitat.a a cuvantului
a produs un asemenea conflict al discursurilor ca asmzi nu se mai
~

...i

,..

I
i

I
I

I
I

Dogma Inettei Magii

121

intreaba: "Ce s-a spus?", ci: "Cine a spus?' Daca a spus-o Rothschild
sau sfintia sa Pius al IX-lea, san chiar domnul Dupanluop, are valoare.
Dar daca e yorba de Tartempion, chiar daca ar fi 0 minune Inca n~cunoscutaIceea ce este posibil, la urma urmei) de geniu, de stiinta,
de bun simt, el tot nu ar avea nici 0 valoare.
Celor care-mi vor spune: .Daca detii secretul marilor succese
ale fortei care pot schirnba lumea, de ce nu te folosesti de ea?" eu Ie.
voi raspunde: "Stiinta aceasta a venit prea tarziu pentru mine insumi
si am pierdut, pentru a 0 dobandi, timpuJ si rnijloacele care mi-ar ti
dat, poate, posibilitatea de a rna folosi de ea. Oameni ilustri, bogati,
mai rnarii lumii, dad! nu sunteti multumiti de ceea ce aveti ~i daca
simtiti In inima 0 ambitie, mai nobila .;;i rnai cuprinzatoare, de a fi parintii unei lumi noi, regii unei civilizatii reintinerite, un savant sarac
~j ObSCUT a descoperit parghia lui Arhimede si v-o ofera numai pentru binele umanitatii, Tara sa ceara nimic in schimb".
Fenomenele care au agitat in ultimul timp America ~j Europa
cu privire 1a mesele vorbitoare si manifestarile fluidice nu sunt altceva decal curentii magnetici care incep sa se fonneze si solicitarile
naturii care ne invita, pentru salvarea umanitatii, de a reconstitui
marile lantnri simpatice si religioase. Intr-adevar, stagnarea lurninii
astra Ie ar insemna mbartea speciei umane, iar somno1enta acestui
mare agent secret s-a manifestat, deja, prin lngrozitoare sirnptome
de deseompunere :;;i moarte, holera, de exemplu, maladiile cartofilor:,;i ale strugurilo:r nu au alte cauze, cum au vamt obsenT ~i simbolic
'in vis cei doi pastori de la Salette.
Credibilitatea imediata pe care a starnit-o relatarea lor t?i concursul imens al pelerinilor, convin~i de 0 relatare afat de eiudata ~i
imprecisa, apartinand tinor copii tara instructie ~iaproape fara moraiitate, sunt dovezi ale realitatii magnetice ~i ale tendintei fluidice a
pam.ntului de a opera vindecal'ea locuitorilor ei.
Superstitiile sunt instinctive ~i tot ceea ce este instinctiv are ratiunea lui de a :fi 1'nchiar natura lucrurilor: e eeva 1a care sceptic.ii tuturor timpurilor nu s-au gilndit des111L
Atribuim, deci, toate faptele ciudate ale mi.;;carii meselor agentului magnetic universal care cauta un Iant de entuziasme pentru a
forula Hoi curenti. Este 0 fort:a oarba prin ea Insa;;i, dar care poate fi
dirijata priI1 vointa oamenilor ~i influerltata. prin opiniile curente.
Acest fluid universal, daca vrem sa fie un fluid, fiind mediul comun

II -

.=

"

122

ELIPHAS

LE~V'f

al tuturor organisrnelor nervoase si vehicolul tuturor vibratiilor senzitive, stabileste intre persoanele impresionabile 0 veritabila solidaritate fizica ~j transmite de la una la alta impresiile imaginatiei si ale
gandirii. Miscarea unui obiect inert, determinata de ondulatiile agentului universal, asculta, deci, de impresia dorninanta si reproduce, 111
revelatiile sale, cand toata luciditatea viselor celor mai minunate,
cand toata bizareria si toate minciunile fantasmelor celor mai incoerent si mai imprecise,
Loviturile In mobile, clinchetul veselei, instrumentele muzicale
cantand singure sunt iluzii produse de aceleasi cauze, Miracolele
convulsionarilor de la Saint-Medard erau de acelasi ordin si pareau
adesea ca intrerup legile naturii. Exagerarea, pe de rD parte, produsa
de fascinatia care este 0 betie speciala, ocazionata de congestiile luminii astrale si oscilatiile san rniscarile reale, pe de alta parte, imprimate In materia inerta de catre agentul universal si subtil al miscarii
si ai vietii: iata tot ce se afla in spatele acestor lucruri atilt de miraculoase, cum ne putem usor convinge reproducand la alegere, prin
rnijloacele indicate in Ritual, cele mai uimitoare minuni, constatand
absenta, usor de: apreciat, a inselaciunii, a halucinatiei sau a erorii.
Mi s-a intarnplat de rnai rnulte ora, ca urmare a experientelor de lant
magic facute cu persoane lipsite de bune intentii ~isimpatie, sa mil
trezesc brusc,._'in toiul noptii sub impresii si contacte cu adevarat infricosatoare. Intr-o noapte, intre altele, am siml;it preshmea unei mai.ni
care rna strangea de gat, m-am rid~cat, am aprins tampa ~i m-am
apucat lini~titde lucru pentru a-mi foiosi insomnia ~i a alunga fantome Ie viselor. Atunci C~J1ileat! loceput sa se deplaseze In jurul men
eu fo~nete, hrtiiJe zburau fredindu-se unele de altele:. lemn[uia trosnea parca 0..1' fi fost gata sa se crape ~i se auzeau 10vitUlfisurde In plafan. Observam curios, dar tara teama, toate aceste: fenomene care
nu emu mai putin ni~te miracole, chr.ar daca ar :fi fost puse IilUIIlai pe
searna imaginatiei mele, atata realitate: aveaUi in amprentele lor. De
altfel, v-am spus ca nu erati1 delce speriat ~idi ma ocupam de ell totui
altceva in momentui aeeJa dedit de ~tiintele oculte.
Prin repetarea unor asemenea ftmomene am fast tentat sa fae
experiente de invocatii ell ajutorul cel~e:monialuluimagi.;_:; al celor veda,
obtinand rezultate ell adevarat extraordinare pe care Ie voi d.escrie
'io alt treisprezecelea capitol 0..1acestei cfu1i,

D][SCITE
CRUX

, ~~rea opf~r~este, inaint~~de toate, crearia omului prin el insusi

('uc.ernea deplina t}l cornpleta a facultatiIor si a viitorului sau: ea e;t~
rn~.,aJ,es eman~clparea I?erfeeta a vointei sale care-i asigura j~n eriul
~Im\~1sal aJ lui ''?z0th .:~!dO~l1enliulMagneziului, adica deplina I;utere
clsupra agentului magLc universal.
.
sub ~cest ~geJ11:
magic: pe c~re"veehii fil?~ofi hermetici 11ascundeau
-I'fi ~~~1l1l'!-ea:
de mat4~neplllm~ deten~l1na forme ale substantei moC1 lea] e ~~s~'~oate, mtr-adevar, cu ajutorul ei, ajunge la transmut~ea metahca.?:i ~amfedici.r~auniversala, Aceasta nu este ipoteza,
este ~~1fapt stiintific dovedit ~j riguros demonstrat.
'
'J . ~lC<:.J~ ,~l2unel sau ~aymond ,LulIe, saraci arnandoi, au distrit ~lt b?gatu rrnense. Agrippa n-a ajuns niciodara dedit 1 ' 1', '" .
prune! part
."
.
a I. ea izarea
.'
.. ,1.a ma;rn o~'ere ,~l a IIlurit suferind, lupmnd pentnl a se dolilll1a Il~r~m p;:, Slne ~a a-~l fi)'c.:a
independenta.
. E_?Uslil,.?e(~, dona operaPi bennetice: IIDa spirituala., cealalta matenata, depm:zand una de alta,
Toam ~tiinla hermetica este, de altfel continuta in doom .,.'
Hermes gray t"
'
"
. to> a Ul
. ~
.~ act, se spune,ma! il~Hii pe 0 tabla de smarald ale carei
Pflt~~ artH.;ole le-am explIeat deja; taUi aClIm referirile fa operatia
maru opere:
'
r

"yeib~.l~sparti pamantul de foc, subtiluI de dens cu mare 1,1[11( Ie,t e 1 a J ltate.

' .
- , - (.

~. rj El t~rca de' pe pfuT.t~t la eel'

In graba coboara
,m._ U~~t;eu forl~ luc1l.lnlor supenoare i inferioare.

in p~hnant, int~_Vel adveal' P~:Li1acest mijloc gloria lumii $i toam intullecimea "!eva
i
(eparta
e a tme.
U

I
I

q
~s~~ ~orra_~;earna:e a ~:>rici~rei
forte, caci va Invil1ge tot lucrul
...ubtli 1 "a strabaie pnn once corp solid,
A~a s-a ereat hlUll;;a,"

--"---_.

__ ._-----_._---_ _

._"

.
~-- . - .,'

--"'~

- "- .. '-'--'-",-,_..

ELJPHAS

124

LEVI

A desparti subtilul de dens, il1 prima operatic, in mtregjme interioara, inseamna a elibera sufletul de oriee prejudecata :;;i de orice
viciu: toate acestea se fae prin 1
ntrebuintarea starii filosofice, adica a
intelepciunii; a mercurului, adica a abilitatii personale si a muncii;
apoi a sulfului, care reprezinta energia vitala si caldura vointei. Se
ajunge prin acest mijloc la schimbarea in am spiritual a lucrurilor
celor mai neinsemnate, chiar a murdariei pamantului, In acest sens
trebuie sa intelegem parabolele disputei filosofilor, ale lui Bernard
Trevisan, Basil Valentin, ale Mariei Egipteanca si ale altor profeti ai
alchimiei; dar 'in opera lor, ca si in marea opera, trebuie sa se separe
ell multa dibacie subtilul de dens, misticul de pozitiv, alegoria de teorie. Daca vrem sa-i citirn cu placere si intelegere, trebuie sa-i intelegem alegoric, apoi sa coboram de la alegorie la real itatea pe calea
corespondentelor sau a analogiilor indicate In dogma unica:
"Ceea ce este sus este 1a fel cu ceea ce este jos si reciproc",
Cuvantul ART inversat san citit asa cum se citesc scrierile sacre
1primitive, adica de 1a dreapta la stanga, exprima, prin trei initiale
diferitele trepte ale marii opere: T inseamna ternarul, teoria si travaliul.R, realizarea; A, adaptarea. Vom da In capito lui aI doisprezecelea
al Ritualului, retetele marilor mae;;tri pentru adaptare ~i in special
cea care este continuta in fOliareata hermetica a lui Henri Kunrath.
SemnaIam ai~~icautarilor lect~rilor no~tri un admirabil tratat a1
lui Hemles Trismegistul care se intituleaza l\1inerva mundi. Acest tratat se ai1a nurnai in diteva editi! ale lui Hermes ~i contine, in alegorii
pline de poezie ;;i de profimzime, dogma creap.ei fiin~elor prin de msele sau a regii creatiei care rezulta din acordul celor dOlla forte, pe
care alchimi!,>tiiIe numeau fix ~ivo1atil, care sunt, in absolut, necesitatea ~ilibertatea. Se expliea aici diversitatea formetor raspandite
in natllri'i prin diversitatea spiritelor ~i monstruozitatile prin divergenf;...:::t
efomirilor. Leetura ;;i meditatia asupra acestei opere sunt indispensabile tuturor adeplilor care vor sa aprofimdeze misterele naturii !?i ~sase ocupe serios de cercetarea marii opere.
eand mae~trii 'in a1chimie spun ea e nevoie de putin timp ~i de
putina munca in implinirea operelor ~tiintei, dind afimlfL, mat ales,
ca. necesar daar un vas, vorbind de marele ~i unicul athanor, pe
care 11pot fobsi cu totii, aDat 11'1
lndemana oricu! 1?i pe care oamenii
H au, dar nu '}tiu de ei, ei fac aluzie la akhimia filosofica ~i morala.
lntr-adevar, 0 vointa putemidi ~idecisa. poate ajunge intr-un timp

Dogma Inettei IV!8gii

125

scurt la independenta absolute ~iinoi posedam cu totii rnarele ~iunicul athanor care foloseste Ia separarea subtilului de dens ~i a fixului
de volatil. Acest instrument, complet ca lumea si precis ca maternatica insasi, este ascuns de intelepti sub emblema pentagi amei ~saua
stelei in cinci colturi, semnul absolut al inteligentei umane. Ii voi
imita pe intelepti, nenumindu-i deloc: e prea usor de ghicit,
Figura tarotului care corespunde acestui capitol a fost prost Inteleasa de Court de Gebelin si Etteilla care au. crezut cil nn e dedit 0
greseala cornisa de neamtul care facuse cartile de joe. Figura reprezinta un om, cu mainile legate la spate, en doi saci de bani legati 13.
subtiori ~i cu un picior atarnand de 0 spanzuratoare alcatuita din noua
trunchiuri de copac avand fiecare sase ramuri taiate i 0 traversa care
completeaza figura tau-ului ebraic rr, picioarele personajului sunt
Incruc.i~ate, iar coatele formeaza eu capul un triunghi. Or, triunghiul
deasupra caruia se afla 0 cruce semnifica, in alchimie, scopul ~iperfectiunea marii opere, semnificatie identica acelei litere n, ultima
din alfabetul sacYU.
Acest spanz..rurateste deci adeptul, legat de angajamentele lui,
spiritualizat san eli picioarele 'intoarse spre cer; el este si anticul Prometeu, suferind Intr-o tortura. ve~nica pedeapsa gloriosului sau furt.
Privind la modlll vulgar este luda tdidatorul ~i supliciul sau ameninl
pe revelatorii mare1ui secret. In star~it, pentru cabali:;;tii iudaici, acest
spanzurat, corespul1zand celei de a douasprezecea dogma, dogma
unui Mesia promis, este un protest impotriva Mantuitorului, recunoscut de crejlini, dar caruia ei par sa-i spuna: "Cum ai sa.-i salvezi
pe c~ilalti, daca pe Tine inslr~inu te-ai sal vat?"
In Sepher lloldos Jeschu, compilatie anticre~tina ebraica, se
aHa 0 eiudata paraboik Jeschu, spune rabinul autor al legendei, camtorea alaturi de Simon Bat:iona ~i luda Iscariotul. Sosira tfirziu i
obositi la 0 ca:,[t izolal:a; Ie era tare foame ~inu gasira de mancare
decat 0 gasca slaba i amariWi. Era prea putin pentru trei persoane;
s-ofi 'impaqit insernna numai sil!-~istruneasca foamea, Iara s-o poam
potoli. Se intelesera s-o traga la s011i, dar cadeau de somn. "Haideti
mai Intai sa dormim, Ie zise Je:3chu, In timp ce se prepara supa, la
trezrre ne yom povesti viselt~ ~i eel care va avea visul cel mai frumos acela va miinca singur toata. gasca." Zis ~i facuL Donnira. ;;i se
seulara. "Eu, zise stantui Petru, ifl.mvisat ca. eram vicaml lui Dumnezeu." "Eu, zise Jeschu, di eram ehiar Dumnezeu." "En, relua ipocrit

ELlF'HAS U~VI

126

ii
!

J '

luda, am visat ca fiind somnambul m-am ridicat, am coborat incet,

am luat gasca de pe frigare si am mancat-o." Acestea fiind zise, coborara, dar gasca disparuse efectiv. Iuda visase treaz fiind 1. Aceasta
legenda este un protest al pozitivismului ebraic impotriva misticismului crestin,
Intr-adevar, in timp ce credinciosii se lasau in voia viselor frumoase, israelitul proscris, Iuda eel al civilizatiei crestine, muncea,
vindea, se zbatea, se unbogatea, punea stapanire pe realitatile vietii
si devenea capabil de a oferi mijloace de existenta chiar acelor culte
care ilproscrisesera de atata vreme, Vechii adoratori ai arcei, ramasi
credinciosi cufarului, poseda acum Bursa drept Templu si de acolo
guverneaza lumea crestina; Iuda poate, intr-adevar; sa d.da si sa se
felicite de a nu fi dormit ca sfantul Petru.
In vechile scrieri anterioare captivitatii, tau-ul ebraic avea figura
unei cruci, confirmata de interpretarea celei de a douasprezecea lame
a tarotului cabalistic. Crucea, generatoare a pat:ru triunghiuri era si
sernnul sacru al duodenarului, iar egiptenii 0 numeau cheia cerului.
Astfel, Eteilla, incurcat de indelungatele lui cercetari pentru a impaca necesitatile analoage ale figurii cu opinia sa personala (suferise
influenta savantului Court de Gebelin), a plasat in mana spanzuratului sa~, repus pe picioare ~i din care facuse sirnbolul prudentei, un
caduceu hermetic alcatuit din doi serpi si un tau grec, Pentru ca intelesese necesitatea tau-lui sau a crucii, la pagina douasprezece a Cartii
lui Thot, ar fl trebuit sa inte1eaga multiplul ~i magnificul simbal al
spfutzuratului hennetic, Prometeul ~tiintei, omul viu care nu atinge
pamantul dedit prin gandire ~i a] dlrui temei se aHa in. cer, adeptui
liber ~i sacrificat, revelatorul amenintat cu moartea, conj nraria iudaismului impotriva lui Hristos care pare sa fie 0 mfu1:urisire invo)untara a divinitatii oculte a crucificatului, semnul, m s~it~ a] operei ade-
varate, a1 dc!{llui incheiat, tau-ul intermediar care rezuma prima oara,
inaintea ultimului del1ar, semnele alfabetutui saCH1.

13~N

NECROMANTIA
,
EXIPSIS
MORS

C':~In Jumina ~straI~ se pastreaza imaginile persoane01 ;>1~Ie I~cmnlor. In ~cea:~ lumina pot fi evocate formele celor care
n~ IdnalsUJ:~t
pe lume ~J, pnIl mtennediuI ei, se savar~esc misterele pe
cat e con:Le~!ate,pe atat de reale ale necromantiei.
,.. :?aba!l~!ll care .~u vorbit despre Jumea spiritelor au povestit ce
au vazut HI mvocatlllor lor.
I . ~m spus

E~iphas Levi ~~be~~I care sCri.eaceasra carte a invocat ~i.a vazut,

.... ~a ~ec~m mal int~l ce au scns maestri] despre viziunile sau in-

tuitiile .~r m ceea ce ei nurneau lumina gloriei.

Se Cl:::;;tein.cal~tea ebr~ica a Revolu{iei slifletelor ca exista suo.
f1~tede.tIe.~~:lun; fiicele lUI~da:n, fiicele fugerilor ~i fiicele 1acatu1~1.~1al e)~:l~.t~,
co~f?r~n acele.Ia$l.~arti, trei feluri de spirite: S~i.ritele
captl.ve,
spmtele.
s.,I spmtele
HI'bpJ-p Sllfletele Sll .t t'
.
~. I '-" . -ratacltoare
..
B
,,'-'.,
n 'TU11lse
u!.~u~ ll..~)lex!sta, ~OUl~l,su~ete de barbati care se nasc vaciuve ~i ale
ca.:.OIS~*l suot retmute captIve de catre LiJith ~i Naemah. re ineJe
~tIl~oaIc~l~r: ac~stea s_:mtsufletele care au de ispa~it cur<:u~Jc~IibatulUl. As~fd,d~ca un ~arbat renunta din copiJfuie 1a iubirea femeilor
~1face dm :ot:a care-~ era destinata sclava demonHor destrabalari/
.:Ju~fletelese mtal~esG ~l se multiplidl. in cer la fel ca 9itrupurile pe pa~
mant. .Su.fietele lmaC~!Jate:unt fiiceIe sarutarilor Iugerilor.
Numc ~u p.o~te Intra III cer, dedit ceea ce vine din eer. Du a
~:';:r~e, d~c:.l, SpJn~I~ care-llnsu~eteaye
am se lutoarce singur 1n (~r
w.:;ap~ t)a!1~an~
1 In ~tmosfera dOlla cadavre: unul e deia ine1t, ce!iJalt, ammat mea de ml$carea universala a suflerului k~ij :la d
tmat ,,;:,mc
I~
.
l
"
r es. . ..,a..
lara ~l e mcetui Cli incetul, absorb it de puterile astrale care
I.-auprodus. Cadavrul terestnl este ,:izibiJ; celalalt este i.l1VizibiJ ochilol'
J

f!

-----_._----

t. J\ceast3. anecdDta. nu se ana in textul propriu-zis al lui Sepher Todos JeschLl,

ci 111 comentariile rabinice la aceasta lucrare.

iI

_L._.

1. Aceste nume evreie~ti,.traduse In francez3.sunt: Alphonse-Louis Constant.

128

ELIPHAS LEVi

trupurilor terestre si vii ~i nu poate fi zarit decat prin aplicarea lurninii astrale translucidului care comunica impresiile sale sistemului nervos si provoaca astfel organul vederii pana la a-l face sa vada
formele care s-au conservat ~i cuvintele cam s-au scris 10 cartea luminii vitale.
Cand omul a trait bine, cadavrul vital se evapora CCl furnul de tamaie curata, urcand spre regiunile superioare, dar daca omul a trait 111
pacat, cadavrul lui astral, care-l tine: prizonier, mai cauta inca obiectele pasiunilor sale si vrea sa revina la viata, Acestea tulbura somnul
fetelor, se scalda In sangele varsat ~~ibantuie prin Iocurile unde si-a
consumat placerile vietii, vegheaza inca la comorile pe care le-a posedat ~i ascuns; se epuizeaza In eforturi dureroase pentru a-si crea Ofgane materiale si a retrai. Dar astrele 11aspira si-l beau, inteligenta slabeste, memoria pierzandu-se meet si toata fiinta lui dizolvandu-se ....
Viciile lui apar si-I urmaresc cu figuri monstruoase; i1 ataca si-l devoreaza..; nefericitul isi pierde astfel, pe rand, toate membreIe care
i-au folosit pentru necuviintele lui; apoi moare a doua oara si pentru
totdeauna, pentru ca-si pierde personalitatea si memoria. Sufletele
care trebuie sa traiasca, dar care nu s-au purificat de tot, raman mai
mutt sau mai putin captive ale cadavrului astral, unde slint arse de
lumina~ lumina care lneearca sa-1 asimileze ~i sa-l distruga. Pentru
a se elibera de acest cadavru, sufletele lndurerate intra uneori in cei
vii, ramana.nd acolo Intr-o stare pe care cabali~tii 0 numesc embrionat.
Aceste (.",adavrepot fi invocate prin chiromanti.e, intral1du-se in
contact cu ni;;te larve, ell substante moarte sau muribunde. Acestea
nu pot in ni.od ohii$nuit sa vorbeasdt decat printr-o tiuitura III urechi,
produsa Ijrin cutremurul ne]vos despre care am vorbit ~i nu rationea:za
in mod obi~nuit dedit reflectand fie gandurile. fie fantasmeie noastre.
Dar peritru a vedea aceste forme c:iudate trebuie sa te afli intr-o
stare exceptionali'i care tine de somn sau de moarte" adica tTebuie sa
te magl'letizezi tu singur:;;i sa dobande~ti un fel de somnambulism lucid sau tTeaz. Necromanlia obrine deci rezultate, dar invocatiile magiei pot produce viziuni veritabile. Am spus c~iIII marele agent magi.c"
care este lumina astral~ se pastreaza toate amprentele lucrurilor, toate
imaginl!e formate, fie prin raze, fi~:prin reflexe; in aceasta lumina
ne apar visele, aceasta lumina llYlbatE~pe alienati ~?iantreneaza judecata lor adom-uta In urmarirea celor mai bizare tantome. Pentru

00gm6' Ineliei Magii

129

a vedea fara iluzii mtr-o asemenea lumina, trebuie sa. se mdeparteze

reflexele printr-o vointa putemica si sa nu se atraga catre sine dedit
razele. A visa in stare de veghe insearnna a vedea in lumina astrala;
orgiile sabatului, povestite de aratia vrajitori ln procesele lor crimi. nale, Ii se infatiseaza si lor in acelasi tel. Adesea pregatirile si substantele intrebuintate pentru a ajunge la acest rezultat emu oribile,
dupa cum vom vedea In Ritual, dar rezultatele nu erau niciodata indoielnice, Se vedea, se auzea, se atingeau lucruri dintre cele rnai abominale, mai fantastice, mai imposibile, Vom reveni asupra acestui
subiect In eel de al cincisprezecelea capitol a1 acestei carti; ne vom
ocupa aici de invocatia adresata mortilor,
In prirnavara 3nuiui 1854, am plecat la Londra pentru a scapa de
supararile din interior ~i a rna ocupa, rara ragaz, de ~tiintli. Aveam
scrisori de recornandare pentru persoane eminente si curioase in privinta revelatiilor lumii supranaturale. Am vizitat pe cativa si am gasit
in ei, eu rnulta politete, un urias fond de indiferenta si ll!?urint<.;t Mi
se cerura mai intai minuni ca unui sarlatan. Eram usor descurajat,
cad, la drept vorbind, departe de a fi djspus sa.-jinit:iez pe ceilalti in
misterele magiei ceremoniaJe, ll1-am temut intotdeauna de iluzii ~j
oboseala; de altfel, aceste ceremonii cereal! un material costisitor ~i
dificil de adunat. M-am retras, deci, in studiul cabalei,
sa ma mai
gandesc la adeptii englezi dind, Intr-o zi, intorcandu-ma acasa, am
gasit llll pEc pe adresa mea. Acest plic contineaj1.lmatate dintr-o carte
taiata tmllsversal pe care am recunoscut mai 'intcli caracterele pecetij
lui Solomon t;>i un biletel pe eare era scris cu creionul: "Maine, la ora
irei, in lata abatiei de Westminster, vi se va lnmiina ~i cealaJta juma.tate de carte". M-arn dus la aceasm ciudata inmlnjre. 0 trasurii ~epta
111 acel lOG. Cum tineam Tara ostentatie fragmentul de carte 1n mana,
un servitor se apropie !;>i-mifacu semn, deschiziindu-rni u;;a trasUlii
in care vazui 0 doamna in negru, a carei palarie era acoperita de un
~al foarte des; imi TaCU sernn sa ure Hinga ea, aramndu-mi cealalta
Jumatate a dirtii. Portiera se inchise ~i trasura pomi 1a dmm. Ridicandu-1ji vaIu} am putut vedea cll aveam de a face ell 0 doanma In
varsta, in..::estrata ell doi ochi negri sub sprancenele cenu~ii, foarte
vioi ~i de 0 ciudata fLxitate. "Sir., mi se adresa ea., eu un accent englez foarte pronuntat, ~tiu ell.secretul este riguros pastrat intre adepti;
o prietena. a domnului B.L., pe care l-ati vizitat, $tie ea vi s-au cerut
experiente ~i ap refuzat sa Ie satisfaeeti aceasta curiozit:ate. Poate nici

rara

I1

Dogma lna/tei Magi;

ELiPHAS LEVI

'

130
n-ati avut lucrurile de trebuinta; vreau sa va arat un cabinet magic
cornplet; dar, va eer, mainte de toat~, rastrarea irrviolabilului secret.
Daca nu-rni Yeti face aceasta prormsiune pe onoarea dunU1~a:oastra, voi da un ordin sa fiti condus acasa." I-~m facut ~r~)lnI~lUnea
ceruta si-i voi ramane fidel, nedivulgand nici nume, mCI :ahtatea,
nici locuinta acestei doamne pe care am recunoscut-o curand ca p.e
o initiata, nu neaparat de prima marime, dar ?e u~ g;;a~ foarte ndicat. Am stat de yorba indelung de cateva on, e~ insistand mereu
asupra necesitatii practicii, in compl~tar~ i~l~tierii.Imi~ara~ 0 c,~lectie de vesminte si instrumente magice; nru Im~nmlUta ?l~ta~~ateva
carti interesante care-mi lipseau. Pe scurt, ea rna detenmna sa mcerc
'int1:-0zi experienta unei invocatii complete pentru eare :n.-an: pl:egatit douazeci si una de zile, respectand scrupulos practicile indicate
'in al treisprezecelea capitol a1 Ritualului.
.
Totul era preo-atit pe 24 iulie; se punea problema de-a mvoca
fantoma divinului Apollonius si de a-i cere doua secrete: unul care
rna privea pe mine insumi, unul car~ 0 ~t:resa.p_e aceasta doan2na,
Socotise mai intai sa asiste 1a expertettta, insottta de 0 persoana de
incredere, dar, J11 ultimul moment, acestei persoane i se Ia~use fri::a
~i renuntase; dar cum temanl1 sau unitatea er~ ceruta ~e ntua~unle
magice, am fost lasat singur. Cabi netul pregatlt pen~ru ~nvocatle era
amenajat 'intT-unturn; se dispusesera acolo patm oglmzl concave, un
fel de altar, acoperit cu 0 placii de marmura alba. le~ta intr-un lant de
fier magnetizat. Pe mannura al~h era wavat ~l aur~t,ser~n~~lpenta~
gramei a~a cum este prezentat in cupr~nsul ac~st~l lU~ran, a?el3l
semn era trasat III diverse culori pe 0 pleJe alba ~l noua de Inlel. In
mijlocul mesei de manl1ura se aHa 0 sobita de arama eli carbuni din
lemn de frasin ~i laur; 0 aWi sobita era plasalli ill fata mea pe un trepied. Erath llnbraeat intr-un ve~milnt ~lb, ~estul d~ asemanator cu eel
a1 preolilor catolici, dar mai amplu ~L mal lung, lru- pe cap pm1run0
coroana de frunze de verbina impietite 'intr-w1 lant de aur. Illtr-o
mana tineam 0 sabie noua, iar 111 cealalta Ritualul. Am aprins cele
doua foeun eu substanteie cerute :~ipregatite ;;i am inceput ill !?oapta
mai intai, apol ridicand vocea treptat, invocatii1e ritualului. Fumu: se
'intindea, flacara TaCU sa se clatine toate obiectele pe care Ie lumm~,
apoi se stinse. Fumul se ridica alb $i l~nt ~depe al~rul~ de. I~~a~T~u~a,_
mi se parea sa. simt un eutremur de pamant, ~~chlle um ~l.?rra, l_~
inima batea putemic. Am mai pus cateva crengl ~1 parfumun 111soblta

----"---_

131

si cand flacara se ridica am vazut distinct in fata altarului figura unui

barbat~mai rn~e deca~.de <?bicei, care se descompunea si se stergea.
~:elllceput invocatiile si m-am asezat 'in cercul pe care-I trasasern
dm~1l1teintre altar si trepied: am vazut atunci luminandu-se treptat
oglinda care se afla in fata mea, dincolo de altar, si 0 forma albicioasa
ce se contura crescand si parand sa se apropie de mine, incetul ell
incetul, L-am numit de trei ori pe Apollonius i am inchis ochii. Cand
i-am redeschis, un barbat states in fata mea invelit tot iniT-un fel
de lintoliu care-rni parea rnai degraba cenusiu decat alb. Fata-i era
trasa, trista, uu purta barba si nu avea legatura Cll ideea pe care mi-o
facusem despre Apollonius. Am avut 0 senzatie de raceala extraordinara si, cand am deschis gura pentru a interpela fantoma, 111i-afost
impos~b~l sa articulez ceva. Am pus atunci mana pe semnul pentagrarnei ~l am indreptat varful sabiei, comandandu-i mintal, prin acest
semn, sa nu rna sperie si sa rna asculte, Atunci forma deveni rnai COl1fuza si disparu. l-am comandat sil se intoarca: atunci am simtit trecand pe langa mine un suflu si ceva imi atinse mana care tine~ sabia
si imediat br~~l rni-a am?~tit p~.na Ia umar, Am reusit a 'i;Tte1egeca
prezenta sabiei of ens a spiritul ~l am tnfipt-o eu vfuful.in jos 'in cer:cuI ~n care rna at~af!l'_Figu~a umana aparu imediat, dar ma cuprinse
? de mare Sla?ICIU~]e~10 stare de le~in puse stapanire pe mille,
mcat am tacut dOl pa~1 ca sa rna a~ez. Lmediat ce m-am a.~ezat, un
somn profund rna cople~i, insotit de visy din care nu mi-au ramas Ja
trezire de~at ? amintire co~fuza ~iimprecisa. Doua zile bratul mi-a
fast ~OI\]t ~!
~n-a durnt. ~lgura llUmi-a vorbit deloc, dar mi s-a pam! ca ll1treb~lle pe care 1 Ie pm:esem se rezolvasenl de la sine in
mmtea mea. Intrebarii doamnei, 0 voce interioara ii riispunde in arine:
"Mortl" (era un barbat despre care ar fi vrut sa aiba ve$ti). in ceea ce
~a prive~te, ~ fi vrut sa !jItiudaca apropierea ~i iertarea ar fi posibila
mtre doua persoalle la care ma gandisem ~iaceJ~j ecou interior mi-a
raspul1s nemilos: "Moarte!"
_ ~ yovestit ~ici ~aptele a~a G~Hns-al_lpetrecut ~1nu impun nimanU! sa Ie creada. Efectul acestel expenente asupra mea continea
in el ceva inexplicabil. Nu mai erarn acela;;'i om, ceva d:intr-~ alta
lume iotrase 'in mine; nn mai eram nici vesel, nici trist, dar simteam
o ciudatii atractie peotru moarte, fara sa fiu, totu~i, tentat sa rr{a S1nucid. Am analizat serios proba pin. care trecusem ;;i, in ciuda unei
repulsii nervoase foarte puternice, am repetat de doua ori. nu:mai la
d\teva zile distania, experienta mea. Rdatarea fenornenelo~' care S'-[!U

A:nl

a?t

..._--_.- ..._..._ _ ....

..

"''7'"

132

EUPf-lA8

LEVI

petrecut difera prea putin de aceea pe care am povestit-o deja, ca sa

mai adaug ceva acestei naratiuni, si asa prea Iunga. Dar rezultatul
acestor doua invocatii au insemnat oentru mine revelatia celor dona
secrete cabalistice care ar putea, daca ar fi cunoscute d~ toats lurnea,
sa schimbe intr-un limp semi legile urtregii societati,
Sa conchid ca l-am revocat, intr-adevar pe Apollonius din Thiana?
Nu sunt destul de halucinat ca sa cred, nici destul de serios pentru a
o sustine, Efectul pregatirilor, parfumurile, oglinzile, pantaclele, totul
era 0 veritabila betic; a imaginatiei care actiona puternic asupra unei
persoane oricum impresionabila si nervoasa, Nu vreau sa explic prin
ce legi fizice am V3Zut si am atins; afirm numai ca am vazut :i ca am
atins dar si distinct, rura fantasrne, ceea ce e de ajuns pentru a rna
face sa cred in eficienta reala a ceremoniilor magice. Cred, insa, ca.
practica este periculoasa si vatamatoare; sanatatea fie morala, fie fizica nu rezista la asernenea operatii daca ele devin un obicei, Doarnna
in varsta, despre care v-am vorbit si de care am avut a rna plange
atunci, era ~i ea 0 dovada; caci, in ciuda negarilor ei, uu rna Indoiesc
ca se oeupa de necromantie $i vrajitorie. Mintea ei 0 lua lU1eori,dzna,
aheori era subiectul lffior rnanii violente, ale caror origine ntl ~i-o
putea prea bine explica nici I:"Z msa~i. lvn paras it Londra Taira5-0 mai
vad ~iam pastrat cu credjnta angajamentul pe care mi-lluasem de a
nu spune nimic care ar fi putut duce la identificarea ei sau ar fi putut
trezi suspiciuni eli privire Ia practicile ci'irora ea se deda cn sigurnnta,
iara ~tirea familiei ei care era, presupun, destul de numeroasa, ocupand 0 pozitie onorabila in societate.
Exista invocatii de infonnatie, invocatii de iubire ~i invocatii de
U1'a; dar nimic nu dovede~te, inca a data) ca spiritele i;;i para:;esc realmente sferele lor superioare pentru a sta de yorba eu noi, ered chiar
ca este mult mai probabil contrmiul. Noi invocfun amintirile pe care
Ie-au lasat in lumina astral a, rezervorul comun al magnetismului universaL In aceasta lumina, 'imparatul Iulian a viizut altadata aparandl.l-i zeii, batrani, bolnavi, decrepiti; inca 0 dovada a inHuentei
opiniei" curente acreditate asupra reflexelor aceluia~i agent magic
cm'e face mesele sa. vorbeasca :;oi raspunde bataud in pereti. De la
invocatia despre car'e v-am vorbit mai SllS,am recitit en atl~ntie viata
lui Apollonius, pe care istoricii ne-o prezinta ca pe un ideal de fru-
musete ~i eleganra antica..Am remsrcat cft spre sffu;;itul vietii, Apollonius a fost tuns $i chinuit in ifichisoare. Aceasta circumstanta pe

Dogma

Inettei Magii

133

care, fiira indoiala, 0 retinusem altadata, dar la care nu rna mai gandisem ca sa mi-o pot aminti, determinase forma foarte putin atragatoare,a viziunii rnele pe care 0 consideram numai err un vis voluntar
al unui om treaz, Am. mai vazut doua personaje pe care nu le voi numi,
dar mereu altfel, prin imbracaminte si aspect, decat ma asteptam
sa-i vad. Recomand, de altfel, cea mai mare prudenta persoanelor care
ar dori sa repete asemenea experiente; le urmeaza profunde oboseli
si, adesea, subreziri destul de anormale care pot prilejui boli,
Nu voi incheia acest capitol fara sa nu semnalez aici opinia destul de ciudata a anumitor cabalisti care fac 0 distinctie intre moartea
aparenta si moartea reala si sustin ell ele yin arareori 'impreuna. Dupa
parerea lor, majoritatea persoanelor sunt ingropate de vii, iar altele,
despre care se crede ca sunt vii, sunt de fapt rnoarte.
Nebunia incurabila, de exemplu, ar fi pentru ei 0 moarte incompleta, dar real a, care lasa trupul terestru in voia pur instinctiva a trupului sideral. Cand sufletul uman sufera 0 violenta pe care n-o poate
suporta, el se desparte de trup, lasflnd in. locul lui un suflet animal sau
corpul sideral, eeea ce face din rama;;itele umane ceva mult mai putin viu decat chiar un animaL
Se recunose, spun ei, mortii de acest gen dupa stingerea totala a
sim1ului afectuos ~imoral; nu SlIDt{iii, nu sunt blmi, sunt morti. Aceste
fiinte, ciupercile otravite ale spelei umane, absorb viata celor care
traiesc; iam de ce apropierea lor amorte~te sufletul ;;i aduce raceala
in inima.
Aceste fiinte cadaverice, dad exist1=!,vor realiza tot ceea ce se
spunea altadata despre varcolaci ~ii
vampiri.
Nu exista fiinte In apropierea carora te sirnti mai putin inteligent, mai putin bun, uneori, ~i mai putin cinstit?
Nu sunt fiinte, in apropierea dirora orice credinta ~i orice entuziasm se stinge ;;i care va leaga de ele prin sUibiciullile voastre, va
domina prin inclinatiile voastre rele ;;i va omoara lent, intr-un supliciu asemanator celui al lui Mezence?
Sunt moqi pe care-i luarn drept vii; exista Vffi11piri pe care-i iuam
drept prieteni!

Dogma rna/lei Magii

1410
TRANS1\IUTATIILE

1 '
I

SPHERA LUNAE
SENlPITERNUM
AUXILIUM
Sfantul Augustin era foarte 'indoit ca Apul~ius ar fi ~~tut fi; sc~bat intr-un mazar de 0 vrajitoare din Thessalia. Teologii au dezbatut
mult asupra tl~sfonnarii
lui Nabucodono~or intr-o fiara. Acea~ta
demonstreaza simplu ca elocventul doctor ignora secretele magice
si ca teologii in chestiune nu erau foarte av~:sati ~ ~xeg~za lor.._~m
examinat in aces! capitol rniracole mult mal incredibile st, totusi, mcontestabile, Vorbesc despre licantropie sau de rransformarea nocturna a oamenilor in lupi, atftt de raspandita in serile de veghe din
sate le noastre, prin istoriile despre varcolaci, istorii atat de bine ?'emonstrate ca, pentru a le explica, stiinta incredula a recurs la maniile
furioase si la travestirea in animale. Dar asemenea ipotezc: stint puerile si nu explica nimic .. Sa cautam in alta parte secretul fenomenelor tinand de ac;est domeniu ~iconstatfun:
, '1. Niciodata, nimeni n-a fost ucis de vreun vareolae, dadi un
CUlTIvaprocedau prin sufocare, tara varsare de sange ~~fara.r~ni.
2. Varcolacii haituiti, urma.ri~i, raniti chiar, n-au fost l1lclodata
uci<:i pe lOG.
~3. Persoanele suspecte de aceste transfonniiri au fost.g~lsite L11totdeauna acasa la de dupa vanatoarea unui vareolae, mal mult san
mai putin ranite, uneori muribunde, dar mtotdeauna in 'nnfiittarea
lor fireasca.
Acum sa constatrull fenomene de un alt ordin.
Nimie nu estt~mai bine atestat ~imai incolltestabil probat dedi~
prezenta vizibmi ~i n~ala a lui P. Alphonse de Liguori, in preajma popel
~,are~~olliza)1'ntimp ce acela-;;lpersonaj era va:z:utla el acasa, la 0 mare
distanti3- de Roma, 'in rug3.ciune G!extaz.

135

Prezenta sirnultana a rnisionarului Francois Xavier In mai multe

Iocuri deodata n-a fost mai PUtjJ1 riguros constatata.
Se va spune ca este verba de miracole; vom raspunde ca miracolele, cand sunt reale, apartin, simplu, fenornenelor stiintei,
Aparitia persoanelor care ne sunt dragi, coincizand ell rnomentul
mortii lor, sunt fenomene de acelasi ordin si trebuie sa Ie atribuirn

acelorasi cauze.
Am vorbit de corpul sideral care este interrnediarul intre suflet si
corpul material. Acest corp ramane treaz adesea, in timp ce celalalt
adoarrne si calatoreste cu gandul in spatiul pe care-l deschide in fata
lui magnetisrnul universal; el prelungeste lara sa,sfarame lantul simpatic care-l retine legat de inima 91creierul nosnu; iata de ce e periculos sa trezesti brusc persoanele care viseaza. lnrr-adevar, 0 cornotie
foarte puternica poate rupe brusc lantul si poate provoca subit moartea.
Forma corpului nostru sideral este conforma starii obisnuite a
gandurilor noastre si modifica in timp trasaturile corpului material.
lata de ce Swendenborg, in intuitiile sale somnambule, vedea adesea
spirite in forma de animale,
Sa indraznim sa spunern acum ca un varcolac nu este altceva
decat corpul sideral al unui om, ale carui instincte feroce $i sangeroase
sunt reprezentate de lup si care, In timp ce fantorna lui bantuie: pe
carnpuri, el doarme chinuit In patul lui si se viseaza lup.
Ceea ce-i face pe varcolaci sa, devina vizibili este 0 surescitare
aproape sornnambulica provocata de groaza celor care-I 'lad sau de
dispozitia, specifica mai ales persoanelor de 1a tara, de a intra in co~
municati<;~directa eu lumina astraJa care este mediul comun al fantasmelor ~i al viseIor; loviturile date varcolacului ranesc realmente
persoana adonnim prin congestia odica i simpatica a luminii astraie,
prin eorespondenta carpului imaterial eu numitul corp mateliaL Multe
persoa:l1ecred ca viseaza citind a<;emenea lucruri 1?i noi ne intrebam
dadi suntem chiar treji; dar rug am pe oamenii de ;;tiinta sa reflecteze bine la fenomenele de sarcina ;;i ]a influen1R femeilor asupra
formei copilului lor. 0 femeie care asistase la supliciul unui barbat
tras de viu pe roata a nascut un copil cu toate membrele rupte. Sa ni
se expJice cum impresia produsa asupra sufletului mamei de un spectacol oribil a putut sfufuna membrele copilului ~iva,vom expli'~a cLlm
loviturile date 1?i primite in vis pot srarfuna ~i rani chiar gray trupul
celui care Ie prime:;;te in imaginatie, mai ales dadi acesta este suferind ;;i supus Hoor infiuente nervoase ;,;1 magnetice.

-""---_._--

- -.------------.-

..

136

ELiPHAS

LEVI

La aceste fenomene si la legile oculte care le produc trebuie raportate efectele vrajilor despre care vom vorbi. Obsesiile diabolice
si majoritatea bolilor nervoase care afecteaza creierul sunt rani ale
sistemului nervos produse de lumina astrala pervertita, adica absorbita sau proiectata in proportii anormale. Toate tensiunile extraordinare si extranaturale ale vointei dispun la obsesii si la boli nervoasc;
celibatul fortat, ascetismul, ura, ambitia, iubirea respinsa sunt tot atatea principii generatoare de forme si influente infernale. Paracelsus
spune ca sangele ciclic al femeilor da nastere fantomelor zburand prin
aer; manastirile, din acest punet de vedere, sunt asezaminte de cosmar
~i diavolul poate fi comparat cu acele capete ale hidrei din Lema care
renastea la nesfarsit, se multiplica din ranile proprii.
Fenomentul posedarii ursulinelor de la Loudun, atat de fatale lui
Urbain Grandier, n-a fost cercetat. Calugaritele emu realmente posedate de isterie si de imitatia fanatica a gandurilor secrete ale exorcistilor, transmise lor prin lumina astrala. Ele primeau impresia tuturor
sentimentelor de ura pe care acest nefericit preot 0 ridicase irnpotriva lui, ~i aceasta comunicare interioara Ie parea chiar lor insele
diabolica si miraculoasa. Astfel, 'in aceasta nefericita intamplare,
team Iumea era de buna credinta, chiar ~i Laubademont care, executand orbeste sentintele cardinalului de Richelieu, credea ca indepline~te, in acel~i timp, ~i datOliile unui aclevarat judecator, fiindu-i la
fel.de imposibil sa-~i imagineze ca Hoarfi decat un valet allui Pilat
din Pont, pe cat i-a1"fi fost de greu sa vada in preotul de la Saint Piere
du Marche, spirit puternic ~i liben:in, un discipol al lui Hristos ~i un
martrr.
Posedarea dilugari!elor de la Louviers nu este decat 0 copie a
aceleia de la Loudun; diavoJii inventeaza putin ~i se copiaza unul
pe altuL Procestli lui Gaufridi ~i al MagdaJenei de la Palud are un caracter inca ~imai ciudat. Victime Ie se acuza ele insele. Gaufridi se
recuno~tea vil10vat de a fi rapit printT-un singur suflu In nan, libertatea' de a se apara impotriva sedluctiei. 0 tanara ~i frumoasa fata
de familie nobila, msuflatii de el, poveste~te in cele mai mici amal1unte scene in care lubricitatea coneureaza Cll monstrllosul ~i grotescul. Acestea sunt halucinatii ohi~nuite ale unui fals misticism ~i
ale unui celibat prost conservat. Gaufridi ~i amanta lui era obsedati
de himerele lor reciproce ~i capu} unuia reflect.a co;;marurile celuilalt. Marchizul de Sade, el insu$i, n-a fost oare contagios pentru anumite naturi debile $i bolnave?

Dogma

Inattei Magii

137

Scandalosul proces al parintelui Girard este 0 noua proba a delirului misticismului i a unor ciudate nevralgii pe care Ie poate isca.
Lesinurile doamnei de la Cadiere, extazele, stigmatele, totul era rea],
ca. si destrabalarea nesabuita, si poate involuntara, a duhovnicului ei.
Ea l-a acuzat, cand a vrut sa se indeparteze de ea, iar convertirea aces ..
tei fete a fast 0 razbunare, caci nimic nu e mai crud dedit amorul de..
pravat. Un trup puternic, care intervenise in procesul lui Grandier .
pentru a pierde In el pe posibilul sectant, 11salva pe parintele Girard
pentru onoarea clasei sale. Grandier i parintele Girard ajunsesera,
de altfel, la acelasi rezultat pe cai foarte diferite, de care ne vom ocupa
111 mod special ill capitolul al saisprezecelea.
Actionam prin imaginatie asupra imaginatiei celorlalti, prin COfpul nostru sideral asupra corpului lor sideral si prin organele noastre asupra organelor lor, in asa fel indit, prin simpatie, fie atractie,
tie obsesie, Hoi ne posedam unii pe altii si ne identificam acelora asupra carom vrem sa actionarn, Reactiile impotriva acestei stapaniri
transforms simpatiile cele mai vii In antipatii dintre cele mai profunde. Iubirea are tendinta de a identifica fiintele; or, identificandu-le
adesea, Ie face sa devina rivale si, in consecinta, dusmane, daca fondul celor doua naturi este alcatuit dintr-o dispozitie nesociabila, cum
ar fi, de exemplu, orgoliul. A satura in mod egal cu orgoliu doua fiinte
unite 'lnseamna a le despaqi ~i a Ie face sa dey ina livale. Antagonis
mul este rezultatul neeesar al pJuraliHitii zeilor.
Cand visam 0 persoana vie, corpul. sideral sau reflexul acestuia
ni se rntati;;eaza in lumina astrala, iru feJul cum suntem impresionati 1a vederea lui ne poate revela adesea dispozitiile secrete ale acestei
persoane I:nprivinta noastra. Iubirea, de exemplu, fasoneaza corpul
sideral dupa imaginea ~j asemanarea celuilalt, 'in a~a feI indlt mediul animiic al femeii este la fel eu al barbatului ~ieel a1 barbatului
asemanator cu al femeii. Acest schimb au vmt cabali~tii sa-I exprime
lntr-o rnaniera. oculm dlnd au spus, explicand un tennen obSCllrdin
Geneza: "Dumnezeu a creat iubirea punand 0 coasts. a lui Adam In
pieptul femeii ;>icamea Evei In pieptul lui Adam, in a;>afeI ineat temeiul inimii femeii este un os de barbat, iar temeiul inimii omului este
camea femeii"; 0 alegorie plina de proful1zime ~i de fiulTIusete.
Vorbemn in capitolul trecut despre ceea ce mae~trii cabalei numesc embrionatul sufletului. Acest embrionat, complet dupa moal'tea persoanei care a stapanit pe alta, Incepe chiar din timpul vietii,

I::LlP/-iAS

138
fie prin obsesie, fie prin iubire. Am cunoscut

0 femeie tmlara

LEVI

careia

parintii 'ii inspirau 0 mare teroare si care, brusc, s-a apueat sa aplice
ea 111sai unei persoane inofensive actele de: care se temea eel mai
mult din partea parintilor, Am cunoscut 0 alta care, dupa ce a luat
parte la 0 sedinta de invocatii, in care era yorba despre 0 femeie vinovara si chinuita In cealalta lume pentru anumite aete excentrice,
incepu sa imite, Ia.di. nici un mot iv, actele femeii moarte. Acestei
puteri oculte trebuie sa i se atribuie influenta redutabila a blestemelor parintilor, temuta la to ate popoarele lumii si pericolul veritabil al

15 ~ p

SAlvIAEL

AlDGLIATOR

operatiilor magice, cand nu se ajunge 1a izolarea adevaratilor adepti.

Aceasta virtute de transmutatie siderala, care se:produce in mod

real In iubire, explica minunile alegorice ale baghetei lui Circe.

Apuleius vorbea despre 0 tesaliana care se transforma in pasare; el

Intram acum 111magia neagra. Vom infrunta pana in sanctuarc

p: zeul negru al sabatulul, tapul formidabil al lui Mendes A<
,'~ , ..
carora le e fricI d~.
. - IC], cei
.'1
. a, sa m~ 11 a cartea, tar persoanete slabe fa irnpresu e nervoase
'IT face b
- I
.
.'

<
me sa nU-l (lea atentie sau sa se bt - x - d.
IlOl ne-am ,mi'
. - '
a ,ma, ar
_
L.l'~ US _0 sar~m~ si 0 vom duce la capat.
Sa .ab.?r~am deschis ~l eu l'odrazneaUi chestiunea.
V

deveni iubitul slujnicei acestei femei pentru a surprinde secretele stapanei si nu reusi dedit sa se transforme ill magar, Alegoria explica
misterele cele mai ascunse ale iubirii.

Cabalistii mai spun ca, daca cineva iubeste

, J

femeie elementara, ondina, silfida, gnoma, ea devine nemuritoare sau eel care 0 iubeste moare alaturi de ea. Am vazut (;[1. fiintele element are sunt oameni
imperfecti si muritori, Revelatia despre care am vorbit, si care e pri0

vita ca. 0 fabula, este de fapt dogma solidaritatii morale in iubire, esenta
insa~i a iubirii ~iexplica singura toata sfintenia si puterea,
Cine este, deci, aceasta magicians care-si schirnba adoratorii 1n
pureei ~i ale carei vraji se desfac imecliat ce se supune iubirii? Este
curtezana flntica, fata de marrnura a tuturor timpurilor. Femeia. lara
iubire absoarbe ;;i injose~te tot ceea ce apropie~ femeia care iube.;;te
raspandete entuziasmul, nobletea ~iviata.
S-a vorbit mult in acest seeol despre un adept acuZ<:1.t
de ~adatanism ~i pe care-l numeau, in timpul vietii, CagliostTo. Se ~tie ea
acesta practica invocatia ~i ea n-a fos([depa~iit in aC(;!3staarta dedit
de iluminatul Schroepfferl, Se ~tie eli el se iauda ca innoada simpatiile ~j di poseda secl'ctul marii opere; dar '~eea ce i-a facut inca ~i
mai faim.os era un anume elixir a1vietH care reda )pieloc hatranilor
vigoarea $i seva tineretii. Compozitia avea la baza virtul de Malvoise
care se obtinea prin distilarea spermd anumitor animale In sucul anlllmitor plante. Posedam reteta ~ine veti Intelege de (,,,e 0 tinem secretii.

-------~--

1. Vezi, 1DRitual. secret.ele!?i fooTlele de invocatie ale lui Schroepfter.

EXISUi diavolul?

Ce este diavolu1?
La
t . f I
..
1'..prima intrebare
- _ ' '>'stiinta
-.,..
ace, 1 osofila neaga la mtihnplare
Jill re 19Ia singura raspunde afirmativ.
'
f Lala~ doua, f:li?i2L spune ca diavolul este ingerul cazut filosora ocu ta acct~pta $1 explica defmitia.
'
",u
Nu vom p:"veni ~'upra a '
.
" .
_",'
. ceca ce am mal spus dar vom adauga
dlCl 0 noua revelatIe.
'
V

IN

DIA\~OLU~,
1VIAGIA NEAGRA, ESIE MARBLE AGEl T
MAGIC IN_TRbBUINTAT DE 0 VOINTA PERVERSA PE"~~~IR'\ju~
APACE RAUL.
'
1'1

I
I

I
I

j_

~, Antieul ~2;rpe ~in..legenda flU este altceva decat agentu! univer~,al,[ocul etern al vietn terestre sufi"tui pfuB'it t 1 . _... "
fenmlui,
'
:,~.
< 1 U Ul ~1vatra 'Vre a m-SpllS (~:~lumina astrala este receptaculul t{)m1elar; invocate
. latl.l~1e,aCI,,,,tef01111e se creeaza annonjc- invocate dbde
dev in dezordon at.:: ;;1,.monstruoase- ace t , -"
e ne ume
,
,. I
~
,
rurilor "IantuJui A- t ~. 1- ~
',. ,s a este leaganul co~ma'"
....
n on ;>1 a \;:fantomelor sabatului.
~n;ocatHl(:~rajit~.arei9!ale der:nonomantieidau ded rezuHate?
~. . a, ,~u SI1::,Uffu.1td, un wzultat 1l1contest.abil .;;j mai krihi I de, ,~t
elrpU1.easa ne povesteasca legendelel
' . . . i -.~Cct

de _~n

.J

L..

140

7111~ ~ lJL!!tE!._

W'c?tt

'Q

ELlPJ-IAS LEVI

Cand este chemat diavolul cu ceremoniile adecvate, el vine si

poate fi vazut, .
Pentru a nu mud trasnit la vederea !U!, pentru a nu deveni cataleptic sau idiot trebuie sa fii deja nebun.
Grandier era libertin din lipsa de devotiune si, poate, din scepticism; Girard fusese depravat si depravator din entuziasm, din ratacirile provocate de ascetism si orbirea credintei.
Yom. cia 'in capitolul a1 cincisprezecelea di.n Ritual toate invocatiile diabolice si practicile rnagiei negre, TIU pentru ca sa va folositi
de ele, ci pentru a le cunoaste, a Iejudeca ~i pentru a va feri pentru totdeauna de astfel de aberatii.
Domnul Eudes de Mirville, a carui carte despre mesele turnante
a facut 111 ultimul timp destula zarva, poate fi multumit si nemultu~nit de solutia pe care 0 dam noi aici problemelor de magie neagra.
Intr-adevar, noi sustinern ca si el realitatea si miraculosul efectelor ;;1
le atribuim, ca si el, drept cauza pe anti cul sarpe, printul ocult al acestei lumi; dar nu suntem de acord Cll el in privinta naturii acestui agent
orb care este, in acelasi timp, dar in directii diferite, instrumentul oricarui bine ~j al oricarui diu, slujitorul profetilor si inspirarorul prezicatoarelor. Intr-un cuvant, diavolul pentru noi este forta pusa pentru
un tirnp in slujba greselii, cum pacatul mortal este, in ochii nostri,
persistenta vointei in absurd. Domnul de Mirvill are, deci, de 0 mie
de ori dreptate, dar 0 data si bine nu are dreptate.
Ceea ce trebuie exclus din irnperiul fiintelor este absurdul. Nimic
nu se 111mmpla aici la mtamplare, nici prin autocratia unei vointe bune
sau rele. Exista doua incaperi in cer, iar tribunalul lui Satan este COl1linut, eu toate nesupunerile lui, ill sensul'inte1epciunii divine.

16~Q

FAPJVIECELE
FONS

OCULUS
FULGUR

~arbatul care priveste 0 femeie cu 0 dorinta impura, profaneaza

fe~ela, spune marele Maestru, Ceea ce vrei Cll perseverenta, vei face.
~~ce vointa r~ala se ~onfim~a prin acte; orice vointa confirmata prin
acte este 0_ acnune. Once actiune este supusa unei judecati si judecata
este eterna. Acestea sunt dogmele si principiile.
Dupa .aceste prinCipii. 7i dogrne, binele sau raul pe care-I doriti, fie
p'e~tru VOl, fie pentru altii, pe masura puterii voastre si in sfera actiunu voastre, ~ va intarnpla infailibil, fie altora, fie voua, dad! dOiin'ta
se confirrna sr va precizati decizia prin acte.
'
Actele trebuie sa fie analoage vointei, Vointa de a vatama ori de
a te f~ce iu?it ~Tebuiesa fie confirmata, pentru ~ fi eficace, prin aete
de ura sau iubire.
Tot ceea ce poarta amprenta unui suflet uman apartine acestui
suflet;. t~t ceea ce omul isi dobandeste intr-un fel oarecare'devine trupul ~UI,in accep~ia ~ai_lar~a a Guvantului, ~i tot ceea ce face trupul
umu Ol? este re:snntlt, he dm~ct, fie intennediat, prin sufletul sau.
. Ia? de ce ori~ fel de actiune ostila. eLI privire la semenul tau este
prIvata de teologla morala ca un inceput de omucidere.
.
Instrume~tul. vrajitor nu este decat marele agent magic care, sub
mfluenta unel vOlllte malefice, devine, real !?i pozitiv, chiar demonlli.
Maleficul propriu-zis, adica operatia ceremoniala in vederea
executarii vrajilo~, nu ;:cponeaza decat ~supra operatorului ~i-i serv,e~te 1a fixare1~ ~I cOl:1?rmarea vointei formulata cu perseverenta ~i
efort, cele doua condltn care dan eficacitate vointei.
eu cat opemtia est,e mai diflicila sau mai oribiia, ell atilt este mai
~:ficace, pentn! c:a acponea:r..a mai pro:fi.mdasupra imaginatiei ~i contmna efortul In temeiul direct al rezistentei.
'

".

142

ELIPHAS LEVI

lam ce explica bizareria si atrocitatea operatiilor de magie neagra

la cei vechi in evul mediu, slujbele inchinate diavolului, sacramentele oferite reptilelor, varsarile de sange, sacrificiile umane si alte monstruozitati care sunt esenta insa~isi realitatea vrajitoriei sau nigromantiei. Asemenea practici au arras intotdeauna asupra vrajitorilor
justa pedeapsa a legilor. Magia neagra nu este pe drept cuvant dedit
o cornbinatie de sacrilegii si crime gradate pentru pervertirea vointei
umane ;;i transforrnarea unui om intr-o fantoma hidoasa sau in demon; magia neagra este religia diavolului, cultulintunericului,
ura
bine condusa la paroxism, incarnarea perrnanenta a rnortii si crearea
permanenta a Infernului.
Cabalistul Bodin, pe care-l banuiau pe nedrept de a fi fost un spirit slab si superstitios, n-a avut alt scop, atunci cand a scris lucrarea
sa Demonomania, decat nevoia de a preveni spiritele unpotriva unei
prea mali incredibilitati, Initiat prin studiul cabalei in adevaratele
secrete ale magiei, se infiorase gandindu-se la pericolele la care se
expune aceasta putere abandonata rautatii oarnenilor, Ineerca si el
ceea toemai fa.euse domnul Eudes de Mirville; eulegea fapte lara sa
explice, denuntand ~iintelor, neatente sau preocupate de alltceva, existenta- influentelor oculte a operatiilor criminate ale rnagiei malefice_
Bodin n-a fost ascultat cum n-a fost nici domnul de Mil"ViUe, pentru
ca nu ajunge sa aduni fenomene :?i sa Ie dezvalui cauza pentru a-i
impresiona pe oarnenii serio;;i; cauza trebuie studiata., explica~ dovedita existenta ei, iam ceea ce ne straduim Hoi sa facern aeum. Vom
avea ceva mai mult sueces?
Se poate muri din dragostea anumitor fiinte cum se poate mllri
di.n pricina urii lor: exista pasiuni absorbante sub aspiratia dirora te
simti le;;inand precum miresele vampi.rilor. Nu numai cei rai 'i':i chinui,serape cei buni, mra. tirea lor, ci ~i cei buni li pot tortur.a pe cci rai.
Blandetea lui Abel era 0 lunga ~i penibiia vraja pentru ferocitatea lui
Cain. Ura Impotriva binelui la oamenii rai se na~te chiar din instinctul conservarii; de altfel, ei neaga faptul di. binele este cel care
chinuit~ :;i se straduiesc, pentru a se lini~ti, sa deifice -;;1sajustifiee
raul. Abel, in ochii lui Cain, era un ipocrit ~i un la~ care dezonora
mandria umana prin supunerea lui scandaloasa In fata Divinitatii_
Cat a suferit acest prim uciga:; allumii l:naD.1.te
de a iovi pe fratele sau!
Duell Abel [arfi putut intel.ege ar fi fost lugrozit.
Antipatia nu este alteeva decat presentiment'lll un.ci vraji posibile, vraja de iubire san de ura, caci se vede adesea iubirea succedand

Dogma fnalte; Magi;

, .
143
an~lp~tlei. ~umina astra,l.a ne av~rtizeaza despre influentele viitoare
p~.~1J0 ~cpune asupra, sistemului nervos mal mult sau mai putin sens:a~omaI J:1UIt sau m~ putin viu, Simpatiile insta1Jtanee. iubU:iJefillg
~e :!>:ll1t explozii de lumina astrala, motivate la f~l de exact "
n~l.:mai put~~l rnatematic explicabile si demonstrabile d~cat dp.SCiU~J
crude baternlor electrice Se poate vedea la cate ' idi
.. ,', profanul care se distreazi'
~ d .
C'. .
pnmej u se expune
pe cale. nu- I ve.d e.
.jucan u-se cu 10cuI pe
.. un butoi de pUlbere
~
S.untem satu~a!j de lumina astrala si 0 proiectam lara incetare pe
~
'A
.
Dr . fi faa'' .loc "~l a 0 rel~o1.
paraturilo nervoass destinate fie atrac~e~n ~e ~~o~ectleJsu.nt, ~ mod deosebit, ochii $i mainile. Polaritatea
f
I o~ ~~l ~e sediul ill degetul mare ~i, iata de ce urmand tradi
pa mag~C2tpastrata :inca in satele noastre trebuie. cand te afli ~l tr ,.
compal11e SUS)e C ._ .. d
"
. D j-O
ta . . ~ -.'} ~ a, s.:- Pi egetul mare adunat $i ascuns in palma evind ~adteu1tlfi~ la c~eva, dar strikluindu-te sa privesti 111 eel dintai
tru a-I

~:a~~:p~~~~~ ;~i~:~J::~;s:::~~~ii pentrua evita proieetiile flui'dic~

I
I

Exism, ,~e as~n:~nea, 3numite ~nirnale care au proprietat~a de a

~~)e ~ure~IW,'ummu astrale printr-o absorb!ie care Ie este specifica
_ces e amma e ne sunt profimd antipatice avnd in " _
, .[:"...
rmant" brc as'
b
'
. . pnvlI e ceva las~
Igua:1a, roasca t-estoasa,Aceste aJ1imaJe,domesticite
Vll
~asa, f:resc
halucinatii ~i fantasmele betie! 8~ra e, )et!.d~trala, Cll~al1tpe care-l seriem aid pentru prima ~ara i
care ~~hc_a .toate pasl~ni1e fLlrioase, exaltariJe mel1taie ~i nebuni,t
pol
11 e.~~~t;.~:~~~te
~l te~toase,domnule", uni va spune un discitil 0 tane, "purtati-Ie eu dunmeavoastnl si nu mai scrieti"
L a aces tea ell pot 1'3spunde c~ ~
d'
'>
.
','
, '"
I'."
.. _ " a:n~ YO! gall 1 serios1a recomandarea
"raUlt"e1l1dC
lpabill ~are ma VOl Sllnp dlSPUS sa fad de ceea ce Bn ~tiu "1 sa
t ,z e ne tIDI pe oamenii a car
ti' 1-;; AI'"
p.
.
."
or,~, mid11nteepciune nu 0 inteleg.
' 'I aracds.~~? eel mal mare magIcIan cre~tin, opunea vmillor pract lCI e unor Vlap contrare Com
- " <':
.punea reme d'.11snupatlce si le apli~a nu
!~c:nbrel~r sufefII:de, CI ~i reprezentarilor acestor mel;]bre fo;.~~ale
$1 ""ons~c~a~e urmand ceremonialuJ magic, Succesele erau l~ir~cu:
lo~e J mellm doctor nu s-a putut anropia de r~t t 1
.
.
lUi Paracelsus.
.t".
__,e e e 1Umunate ale

t )C:Sfat~ m
:.

'.

,~~

de

de

;~i

'A

II
I

Dar ~arac~lsus descoperise magnetismul mult i'n'l;nt""a lllJ'

Iv~esmer~J II . ~'"
j
,
.
c, .....
d c ~ ,.' <> lipH~s,-,~epfma ~ ultunele conseci..I1teaceastii lumJ~noasa
es ...opel'.r ....sau, rum deg!-aba, aceasta initiere In magja anticilorcare,
1\,,-

I
!

_j_

-_.,,-----,

144

EL!PHAS LEVI

mai mult dedit noi, intelegeau marele agent magic, nefacand din lumina astrala, din Azothul si Magneziul universal aJ 'intele},tilor un
fluid animal, emanand in mod special de la fiinte speciale, In filosofia sa oculta, Paracelsus combate magia cerernoniala a carei putere
teribila n-o ignora, fireste, dar careia voia sa-i descrie practicile pentru a discredit a magia neagra, EI plaseaza atotputernicia magului in
acel magnes interior si ocult. Cei mai abili magnetizatori ai zilelor
noastre n-ar fi putut 5-0 descrie mai bine. Totusi, el cerea sa se intrebuinteze semnele magice, si mai ales talismanele, pentru vindecarea
bolilor, Vom reveni in capitolul optsprezece asupra talismanelor lui
Paracelsus, abordand, dupa Gaffarel, marea problema a iconografiei
si numismaticii oculte.
Se pot vindeca de vraji prin substitutie, cand este posibil, sau prin
ruptura sau deturnarea curentului astral. Traditiile tarane~ti sunt admirabile .~ivin de foarte departe: resturi ale lnvatiitlmllof druizilor care
fusesera initiati In misterele Egiptului si ale Indiei de hierofantii calatori, Se stie, deci, In magia vulgara ca 0 vraja, adica 0 vointa determinata ~i confirmata in a face raul, obtine mtotdeauna efectul si
ea nu poate fi retrasa tara un pericol de moarte; vra] itorul care eli bereaza i)e cineva de vraja trebuie sa aiba. un alt obiect asupra earuia
sa-~i Indrepte reaua vointa, altfel el1nsu~j va fi lovit de rau ;;i va pi{~ri
de propriile-i fannece. ]\'1i~carea as1mm fiincl circullar~ orice emisiune azothidl sau magnetica ce nu-.i InHUne~:temediumul revine eu
fortii 1n punctul de plecare, aceasta este explicatia pentru una din c"ete
mai ciudate istorii, dintr-o carte sacra) aceeOJ.a demon!lor trimi~i 'in
porcii care s-au anmcat In mare. Aceasta malta initieJre TIU reprezinta
aHceva decat ruptura unui curent magnetic infectat de vointe maleflce: ,,NIa numesc legiune, spune voeea instindiva a pacientului, pentru ca suntem multi."
.Stiipani.rea demonului nu reprezinili altcc::vadedit vraji, In zile:le
noastre existand un imens mmlar d~~posedati. Un smnt religios care
se dedicase I'ngrijirii aiienatilor, fratele Hilariofl Tissot~ a reu;;it, printI;"o
hlnga. experienta ~i practica constanta a virtutilor cre;;tine, sa vindeee
multi bolnavi practicand magnetislTIullui Paracelsus. EI atribuie majoritatea boW~r dezordinelor vointei sau unei inflUiente perverse a
vointei straine, ei considera toate crilmele ca fapte de nebunie ~i a1'fi
vrut sa-i trateze pe rai ca pe ni~te bolnavi in loe sa-i exaspereze ~i sa-i
faca incurabili sub pretextui pedepsei. Cat timp va mai trece pana cand

-_ ....-

Doqm Ineltei /'v1agii

145

bietul frate Hilarion sa fie recunoscut ca un ern de geniu ~j cati oameni gravi, citind acest capitol, nu vor spune ca Hilarion Tissot si
cu mine ar trebui sa ne tratam unul pe altul, urrnand ideile noastre
comune, ferindu-ne sa ne publicam teoriile daca nu vrem sa fim luati
drept medici demni de a fi trimisi la incurabili.
,,$i totusi se mvarte" exclama Galilei, lovind din picior, "Veti
cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi", a zis Mantuitorul oamenilor. S-ar putea adauga: .Jubiti dreptatea ~i dreptatea va va face
sanatosi; un viciu este 0 otrava, chiar pentru trup, veritabila virtute
este gajul longevitatii",
Metoda vrajilor cerernoniale variaza dupa timp i?i persoane si
toti oamenii artificiosi si dorninatori gasesc in ei m;;i!?i secretele 9i
practica, fara sa calculeze precis si sa Ie gandeasca succesiunea. Ei
urmeaza inspiratiile instinctive ale marelui agent care asimileaza minunat, asa cum am mai spus, viciile si virtutile noastre; dar se poate
spune ca, lIT general suntem supusi vointei a1tora prin analogiile Inclinatiilor noastre si rnai ales, ale defectelor noastre. A mangaia slabiciuni le unei individualitati inseamna a pune stapanire pe ea si a 0
transforrna intr-un instrument In ordinea acelorasi erori si ale acelorasi depravari. Or, cand doua lanturi analogice Hpsite de virtuti se
subordoneaza unul alhlia se opereaza. un fel de substitupe de 1a cea
mai puternica.la cea mai slaba ~i 0 veritabila obsesie a anuia fata de
celalal:t ..Adesea, eel slab se revolta cazand apoi mai jos dedit 1nainte In senritute. A~a a conspirat Ludovic aJ )''lII-lea impo1Tiva lui
Richeliieu, obtim'lnd apoi iertarea acestuia prin abandonarea compIicilor.
Noi avem cu totii un defect dominant care este pentm sufletul
nostru ca ombilicuI unei na~teri prin paeat ;;i pe aco10 ne poate1:ntotdeauna plinde du:;;manul; vanitatea pentru unii, lenea pentru altii,
egoislTlul pentm cei mai multi. Un spirit viclean ;;i ran pune mana
pe acest res01t ~i suntem pierduti. Vom deveni nu nebuni, TIU idioti,
ci realmente aFenati in toam puterea cuvantuiui, adica supu~i unui
impuls strain. In aceasta stare, suntem oripilati de tot ceea ce ne-ar
putea aduce la rapune :;;i nici nu vrem sa ascultiim reprezenti\rile con
trare d(~rnentei noasn-e. Aeeasta este una din boUle cele mai periculoase care pot afecta moralul nman.
Singu:rul remediu 1a aceste vl~iieste de a deveni smpanul nebuniei, pl::ntm a vindeca nebunia:?i a procura bolnavului satisfactii imaginare intr-o ordine contrara celei in care s..a pierdut. Astfel, sc

ELIPHAS

LEVI

146
oate vindeca un ambttios fadlnclu-l sa dore~sca glori~ c~r~J~l~,
jJ di
. ,to . se poate vindeca un depravat printr-o veritabila iumre,
me 1U mis ic;
'1'
.
pro
. emu natural' se poate arata dezinteres avan .or ~l'proclUaun ~;~instit printr-~ partieipare onorabila la ]ntrepn~den gener~as~ e~~._
Actionand in felul acesta aS~lpra moralu~Ul, vom r~ul sa Vl~~
- '
riar de boli fizice pentru ca moralulmf1uenteaza
decam un mare nur
'
"
.""
I - d ee
fizicul in virtutea axiomei: "Ceea ce .este su~,.e:te l JOs . ~ta e
Domnul zicea vorbind despre 0 ferneie paralitica: "S~tana a egat-o :
o boala provine 'intotdeauna de Ja ~m ~efect sau dl!ltr-un ex~~s, ~a
Yeti gasi mereu la origine.~ unei boli fizice 0 dezordine morala. este
o lege invariabiHi a naturu.
.

t:

17~R
ASTR()LOGIA
S11~LLA
OS

INFLEXUS

I
\
1

I
I

.L,

Dintre toate artele nascute din magism, astrologia este acum cea
mai putin cunoscuta, Nimeni nu rnai crede in armoniile universale
ale naturii si in inlantuirea necesara a tuturor efectelor ell toate cauzele, Veritabila astrologie, de altfel, cea care se leaga de dogma unica
si universals a cabalei, a fost profanata 1a greci si la romanii dec adenti; doctrina celor sapte ceruri ~;ia celor trei ceruri mobile, nascuta
la Inceput din decada sephirioticii, apoi caracterul planetelor guvernate de ingeri ale caror nume au fost schimbate in cele ale divinitatiler pagane, influenta sferelor, unele asupra altora, fatalitatea legata
de numere, scara proportiilor intre ierarhiile ceresti corespunzand
ierarhiilor umane, totul a fost materializat si transfonnat ill superstitie de ghicitorii si horoscopistii decadentei si ai varstei de mijloc. A
readuce astrologia la puritatea ei dintai ar insemna, intr-un anumit
fel, a erea 0 stiinta ell totul noua; sa incercam sa indicam mai intai
primele principii cu consecintele lor cele mai apropiate si rnai lndepartate.
Am spus ca lumina astrala primeste ~iconserva toate amprentele
lucrurilor vizibile; rezulta ca dispozitia cotidiana a cerului se reflecta
inaceasta lumina care, fiind agentul principal al vietii, opereaza printr-o
serie de aparate destinate acestui scop de natura, conceptia, embrionatul si nasterea copiilor, Or, daca aceasta lumina este destul de
bogata in imagini pentru ada rodului din pantec ampreutele vizibile
ale unei fantezii san ale unei placeri a mamei, eu atat mai mult trebuie
sa transmita temperamentului mobil si nesigur al noului naseut impresiile atmosferice si influentele diverse care rezulta la un moment
dat, in tot sistemul planetar, din cutare sau cutare dispozitie a astrelor,

148

ELlPHA8 LEVI

Nimic nu este indiferent in natura; 0 pietricica mai rnult sau mai

putin existenta pe un drum poate sfarama sau modifica profund des~
tinul celor mai mat; oameni san al eel or mai rnari imperii; ell atilt mal
mult locul cutarei sau cutarei stele de pe cer nu poate fi indiferent
fa1<-1.
de destinul copilului care se naste si care intra, prin nasterea sa
in armenia universala a lumii oiderale. Astrele sunt inlantuite unele
de altele prin atractii care le tin in echilibru si le fac sa se miste regular prin spatiu; a~este retele de lumina se intind de la toate sferele
catre to ate sferele si nu exists nici un punct, pe oricare dintre planete, care sa nu fie legat de aceste fire indestructibile. Locul precis
si ora nasterii trebuie, deci, sa fie calculate de veritabilul adept In astrologie; apoi, dupa ce va face calculul exact al influentelor astrale,
Ii mai ramane sa inventarieze sansele, adica facilitatile sau obstacoIde pe care copilul le va intampina intr-o zi In tara lui, illparintii lui,
in remperarnentul pe care l-a primit de la ei si, In consecinta, 'in dispozitiile naturale pentru implinirea destinului sau. Si rnai trebuie sa
tinem cent de libertatea umana si de initiativa sa daca pruncul va
ajunge intr-o zi sa fie un om veritabil si sa se sustraga, printr-o vointacurajoasa, inflnentelor fatale si lantului destinului. Se vede ca
nu acordam destula importanta astrologiei; dar ;;i ceea ce-i lasam este
incontestabil: caleul!ul ;>tiintific ~i magic al probabilitatilor.
Astrologia este la. fei de veche ;;i chiar mai veehe dedit astronorlTia; toti Inteleptii antichitalii clarvizionare i-au aeardat Intreaga
inert~dere; or, nu trebuie condrullilat i abandonat eu uilurintii ceea ce
ni se 'infati=?eazaincol1jurat $i sustinut de amt de impozante autoritati.
Lungi $i rabdatoare observatii, comparatii concluden1te, experiente adesea reiterate, i-au condus pe vechii intelepti la amnnite C011clt;zii ~i, pentru a le respinge, ar insemna sa reluam aceea~i munca
in sens contraL Paracelsus a fost, poate, ultimul mare astrolog practician, vindeca bolnavii prin talismane aurite sub infh,l.ente1eastrale
$i recuno~tea, in fiecare trup, marca stelei lui dominante; aCeBsta e~
dupa pa,rerea lui, $tiinta absoluta a naturii, pierdu1li din vina oamellllor ;;i regasita numai de un fuarte mic numar de initiati, A recunoa~te
selIDml fiecfu'ei stele asupra oamenilor, asupra animalelor $i planetelor, aceasta este adevarata $tiinla natural.a a lui Solomon, ~tii.nta
despre care s-a spus: eli,- e pierduta ;;i ale direi principii s-au c:onser'.
J'.1Sm11
I'm ca ba 1eL
. ,..,
~
vat, totll~i, ca toate secreteIe sunbo
...
)e ~
mte 1ege ca,
pentru a ciri scriitura stelelor, trebuie sa cuno$ti stelele, cunoa~tere

Dogma Ina/lei Magi;

]49

care se obtine prin domificarea cabalistica a cerului ~i prin inteIegerea planisferei cabalistice, redescoperita si explicata de Gaffarel. In
aceasja planisfera, constelatiile forrneaza Iitere ebraice, iar figurile
mitologice pot fi inlocuite cu sirnbolurile Tarotului, Chiar la aceasta
planisfera raporta Gaffarel originea scrierii patriarhilor ~i s-ar putea
gasi, In lanturile de atractie ale astrelor, primele liniamente ale caracterelor primitive; cartea cerului ar fi servit deci de model cartii lui
Enoch, alfabetul cabalistic ar fi rezumatul intregnlui cer. Toate acestea BU sunt lipsite de poezie si, mai ales, de probabilitate, iar studiul
Tarotului, care este evident cartea primitive ;;i hieroglifica a lui Enoch,
dupa cum intelege savantul Guillaume Postel, In masura sa ne
convinga.
Semnele imprimate III lumina astrala prin reflex !}i atractie a astrelor se reproduc, deci, asa cum aLI descoperit inteleptii, in toate corpurile care se formeaza eu ajutorul acestei lumini. Oamenii poarta
semnu] stelei lor pe frunte, dar mai ales in palme; animalele In forrnele lor complete l?i In sernnele lor particulare; plantele II poarta pe
frunze si in samanta; mineralele in vinele si In aspectele sparturii.
Studiul acestor caractere a fost munca de 0 viata a lui Paracelsus, iar
figurile acestor talisrnane sunt rezultatul cercetarilor sale, dar el nu
ne-a dat cheia, iar alfabetul cabalistic astral ell corespondentele sale
ramane de construit de acum inealo; ~tiinta scriiturii magice neeOIlventionale s-a oprit, pen1Tupublic:itate, la planisfera lui Gaffarel.
Arta serioasa a divinatiei se intemeiaza In mtregime pe cunoa~terea acestor semne. Chiromantia este arta de a citi in Iiniile palmei
scriitura stelel?r, iar metoscopia cauta acele~i caractere pe fi'untea
consultantilor. Intr-adevar, liniile :fi)lmate pe fata umana sunt fatal detenninate, iar rasfrfulgerile Ilmlinoase ale tesutului nervos sunt absolut analoage acelor retele formate intre lumi de lanturile de atraqie
ale stelelor. Fatalitati!e vietii se lnscriu, deci, in mod necesar ill ridurile noastre ~i pot fi recunoscute, adesea, de 1a prima privire chiar
pe fruntea unui necunoscut, una san mai mnlte litere misterioase ale
planisferei cabalistice. Litera reprezinta 0 intreaga gandire care domina existenta acestui om, Dadi. litera e chinuita ~i se imprima greu
e vorba de 0 lupm intre fatalitate ~ivainra; prin emotiile ~itendintele
sale cele mai putemice, tot trecutul lui se reveleaza magului; viitornI
e atunci u~or de conjecturat ~idad. evenimentele In~eala uneori sagacitatea ghicitoru!ui, consultantul nu va fj rnai putin uimit $i cOl1vins
de ~tiinta supraumana. a adeptului,

'I

EUPJl-lAS LEVI
. . 1 n

150

Dognw Inettei Magii

151
irrfluentej acelorasi planete si spun: In 1851 ocupatiile rnele au fost
mediocre, dar suficient de lucrative, cu cateva dificultati de pozitie; In 1847 am fost violent despartit de familia mea, de unde au
rezultat rnari suferinte pentru mine ;oi ai mei; In 1843, am calatori;
ca un apostol, vorbind poporului, persecutat de oarneni rau intentionati, am fost in doni cuvinte, onorat ~j proscris; in sfarsit, in 1825,
viata de farnilie a incetat pentru mine !?i lTH1111 angajat fatal pe 0 cale
care m-a dus spre .'j>tiinta si nefericire. Cred, deci, ca in acest an voi
avea de lucru, voi fi same, stingherit, voi indura un exil al inirnii, 0
schimhare de loc, publicitate si contradictii, precum si un eveniment
decisiv pentru restul existentei mele; run tot felul de motive sai cred
in acest viitor, Am conchis ca, pentru mine, in acest an" experienm
confirrna perfect justetea calculului astrologic al lui Cardan.
Acest calcul se refera, de attfel la acel al anilor climaterici sau mai
degraba climacterici ai vechilor astrologi. Climacteric inseamna dispU!?i in semi! sau calculati pe nivelele unei seari. Jean Trithemus in
cartea 5a Cav.zele secunde a prevazut intr-un mod curios 'Intoareerea
anilor ferici~i san fune~ti pentru toate jmperiile lumii~ yom .oferi 0
rulalizli exacta i mai clara chiar dec at in aceasta carte in capito luI
dOU3z(!eii unul al Ritualului nostru, eu 0 continuare a studi:uIui de
Ia Thritemus pami in zilele noastre ~i aplicarea scarii iui magice la
evenimentele contemporane, pentm a deduce probabilitatile cele mai
fi-apanle relative la viitomJ apropiat al Fra.ntei, aJ Europei :;;i a11umii.
Urmru:-indu-i pe toti marii rnae~tri in astro10gie, cometele sunt
stelele eroilor exceptionali ;;i nu viziteaza pamantul dedit pentm a-i
anun!a evenimentele de exeeptie; pJanetele prezideaza colectivitati
de fiinl~e~:imodifica destinele unor mad ansambluri de oameni; stelele mai indepartate i mai sIabe in actiunile lor atrag indivizi ~i Ie
decid l.tlclinatll1e; uneori un glllp de stele illfluenteaza toate 1a ill1 loc
,destiuul unui singur om !?i adesea un mare numar de suflete sunt
atrase de razele departate ale aceluia~i Soare. Cand murim, lumina
noastre interioara se ina1ta urmand atractia stelei sale; de aceea retraim 111 a1te universttri, unde suflel:till~igase~e un nOll veimantanalog progresului sau sciiderii fiumusetij sale; sufIe:tele noastre, despartite de trupUl'ile noast['e, seamana ace lor stele cazitoare, e!e sunt ca
ni~te globurl de lumina 111sufletita care-~i canta mereu ceI1trul pentru a-~i regasi echilibrul ~j mj~carea proplie; dar trebuie, mai inmi, sa
se desprinda de in1iinluirile >arpelui,adiea de lumina as1rala nepurificata care Ie tine captive atata tirnp cat fi:Jrtavointei lor BU Ie rididi

Capul omului e faurit d.upa modelul sferelor cer~~tl 91 ~:lal :age

.
1 t
1 are in conceptia copi U ut, se
si rasfrange lumina ~! tot e .es e ce C _ ~ . rt- deci in mod abso.,
~.
:D r ream primul Capul supo a,
,
ma~nf~sta ~l se ,~ ~ 1.
_
.'..
orin diversele sale protuberante
lut influenta asti ala ~1 mru:ruljseb!?t~Pd i sa si spuna ultimu 1cuvant
di
le atractii Frenolozia tre me, ec,
-.,,'
-1
,~.. "':f~ - l. :purata.' ale carei probleme le supunem ra JinIverse.
astrologia. stuntrnca
darii si bunei credinte a savantllo~. 1
,_..
Luna urnezeste; urUrmandu-I pe Ptolemeu, Scare e usuca., iar
., x:
u c
.
_.
."

L na este Javomandu-i pe cabalisti, Soarele feprezl~ta JUstl.\la,{al' u .. ~-o dulce

rabila milosteniei; ~'.)o.
arele declan$e~ ~ldrtlUllea,sc~am"al.'s~ar~~Sl)ire
ma',-.c.
sa escrea
.. .x . C'
presiune atrnos t'enca,
lace sa creasca
c
~
le
'"
Sohar
una din cartile sacre ale cabalei, ca: "yarp~
rea C rtirn lJ1
"_'.. ,
,
d r i '~ fiica
. '
.
bui sa devoreze lumea, can v ar,~a,'
magic, fiul Soa:~lUl,
tre ouia . 1 blanzeste"
lata de ce , la antici,
0'" ,I pe eap S1- 1n1
.. .' .
LUllll 11 pune PICl "...

.,
- L
.... t{ d ~ ce nu.
- ..
, Diana era Identtca, unn, xa a ,~
Venus era filea marH, cun_
_...,
a marii Pentru a C011sa1 Mariei luseamna steaua mam !?1 sare
.
" ,. b
me e
_ b l'
credinlde vulgare s-a spus m tun a
era aceas11idogma ea a l~tlC~ ill At."
. -. F e'a trebme sa srarame eapul ~aq)elUl.
"
unul din eei rnai inddizneti c~r~:tat~)n ;;~as~r:,
. b'l a1tinnului sau. Jerome Cardan cal", a ost, aea
A

.,

A'

,L'

prof~::~1~
~:d~n,

~l:Ua:e~~ndar~:~:!~;;c::'U~~~~'i~~~i;;:~e~~~~:~

~~~~ll~~~_~
trologle, a lasat lilt calenl ~ '1 . . fi Elisi sprijinea leona pe proC'ansa sau ne~allsa tuturor am or vle,l .A ~1' . ,: d C in viata lui.
~ ..
.
... ~ ITa di nu s-a H1$eat mclO a a,
"
prnle expenente ~l aSlgl,
",
e1 r.ozuma evenimentele celor
c.:ti care este ~ansa UBLU an,. '-'.
1 1 - l'
P ta
en
re ru
1 au ..precedat eu, 41" 8 ,-,12 19 si
, 30~, numarul 4 este ce
1 a rea- i-1
c~ .J,. _
1 8 eel al lui Venus :;;i alluerurilor natura e; num~ru,

~l~e;l~~~~~u!~i
lui Jl~l?ite,r~~f~r~;~~en:~~~t~b
:~~~~~~~~;~
li ?OreSPUh~a~l~il~a~~~~~~~
~s:~l, de e~emplu, ~rea~ sa ~t~u~ ~i
1m Sa1;1l1:,
',<
'
_ 1855' voi petrece pnn 11unte c(, illl .,-a
e va Ult.ampla 111 acest illI
,
. . ',
tru
s
_
-eal in ordinea progresulUl VIetH aeum pa
intamplat
~l 1
., ~
naturala s-au 'petrecut aeUl11
.
b hotaratOI
.. au nel1orOClrlIn
or d'm' e'<>
am, ce . llcurn.~ sese "sau. .rnsucces e "'n ....
a-ltacum doisprezece aln,_ VICluc
opt a~~ ce ~UC~ . . , e c;aubolile caxe tn-au cople~it acum noml~pre~
sltuduule ~l n~Jfenc:I,nl - _ . n-' t "au fatale run 1xecut acum trelzeCl
,
..' <:1 pnn ee mcercan - ISe ~ '., "
.
_
zece ~11.. , " f' d
de faptele irevocablle savar~He 91de plOde ani, apOl, pnan ,s...ama ""','
"
1
'care
Ie datorez
"'5t""I' SO'-'D't"'sc sansek analoage celor fJe "
gre;sul, ,Va!
A

'.

A:L

"

.,

o.l

". j
I

r,

'

.,

p.'

\.,

,.,

,-'

--

I
I

j_,

l
!

152

EUPHAS LEVI

deasupra; imersiunea stelei vii In lumina moarta este un supliciu 1.11grozitor, comparabil cu eel allui Mezence, Sufletul ingheata ~i arde,
in acelasi timp si nu exista alta rnodalitate de a scapa decat intrand
In curentul formelor exterioare si gasind un invelis de came, urmand
apoi sa lupte energic impotriva instinctelor pentru a-si spori libertatea moral a care-i va permite, in momentul mortii, sa rupa lanturile
pamantului si sa se inalte triumfator spre astrul consolator a carui lumina. i-a suras.
Urmand aeeste date intelegern ce este focul Infernului, identic
demonului sau anticului ~arpe; In ce consta salvarea si respingerea
omului, toti chernati ;;i toti pe rand alesi, dar putini, dupa ce au fost
expusi prin greseala lor caderii in focul etern.
Aceasta este marea si sublima revelatie a magi lor, revelatia
mama a tuturor simbolurilor, a tuturor dogmelor si cultelor,
Se poate vedea acum cat de tare s-a inselat Dupuis cand a ererut ca toate religiile au izvorat din astronomie. Dirnpotriva, astronomia s-a nascut din astrologie, iar astrologia primitiva este una din
ramurile sfintei cabale, stiinta stiintelor si religia religiilor,
. Vom vedea la pagina saptesprezcce a tarotului 0 admirabila alegorie: 0 femeie goal a, reprezentand in acelasi timp adevarul, natura
si intelepciunea, tara voaluri, apleaca doua urne spre pamant varsand foe si apa; deasupra capului ei straluceste septenara stea injurul
unei panze cu sapte raze, esarfe lui.Venus, simbolul pacii si at iubirii;
in preajma femeii cresc florile pamantului si pe una din ele s-a asezat fluturele lui Psyche, emblerna sufletului inlocuita in cateva copii
ale cartii sacre eu 0 pasare, simbol egiptean si, probabil, mai vechi.
Aceasta figura, care in Tarotul modern poarta numeJe de Steaua stralucitoare, este analoaga multor simboluri hermetice si nu tara analogie CLJ steaua arzanda a initiatilor francmasoni, exprimand majoritatea rnisterelor doetrinei secrete a roslcrucienilor,

I
1811 S

FILTRELE ~I URSITELE
JUSTITIA
MYS1ERIUM

CANES

lI

I
1

Vom aborda acum abuzul eel mai criminal care SID In puterea
stiintelor magice; magia sau mai degraba vrajitoria otravitoare. Aiei
Yeti intelege ca scriem cartea noastra lUI pentru a invat:a pe ceilalti,
ci pentru a-i preveni.
. Dacajustitia umaria, pedepsindu-i sever pe adepti, nu s-ar fi atins
dedit de nigromanti si vrajitori otravitori, e sigur, asa cum am mai
remarcat, ,ca aceste rigori ar fi fost drepte si ca cele mai severe arnenintari nu VOl' fi niciodata destul de excesive impotriva unor asemenea scelerati,
Totusi, nu trebuie sa credem ca puterea de viata si de moarte,
care apartine in mod secret magiei, s-a exersat intotdeauna pentru a
multumi vreo la~a razbunare sau 0 lacomie inca si mai Iasa; in evul
mediu, ea si in Iumea antics, asociatiile magiee au lovit adesea si i-au
facut sa piara incet pe revelatorii sau profanatorii misterelor si, dad!
sabia magica trebuia sa se abtina sa loveasca, daca 0 varsare de sange
era de temut, apa Toffana, florile arornatizate, camasile lui Nessus si
alte instrumente ale mortii mai necunoscute si mat ciudate, serveau,
mai devreme sau mai tarziu teribilei sentinte a franc-judecatorilor.
Am spus ca exista in magie un mare $i indicibil arcan care DU
se comunica intre adep? $i pe care, mai ales profanji, trebuie impiedicati sa-l ghiceasca. Oricine revela sau Iasa prin imprudenta revelatia cheii acestui suprem secret la indemana celorlalti era imediat
condamnat 1a moarte $i obligat, adesea, sa fie chiar eJ executantuJ
acestei sentinte.
Faimosul dineu profetic ai lui Cazotte, descris de Laharpe, n-a
fost inca inte1es; chiar Laharpe, povestindu-I, saIasat firesc antrenat de dorinta de a-~i uimi lectorii amp]jfidind detaliile, Toti oamenii

l
I
{

154

{::UPHAS U~\(I

Dogma ina/tei Magii

155
~~~a,_Put::11.1d
atun~i servi ca aliment oamenilor ~i cauzandu-Ie moar.ara ca otrava sa lase vreo urma; nu vorn povesti cum ri
.
,~.:!.unoasese otravesc peretii casei ;;i aerul prin fllmigatii~~~ unnecg:er~
~.lr.<1pentru eel care ooe
,
. -' -.
.
'
r

pue"~...an~asca de sticla a lui Saint Croix- ii Iasam

<U1tLcuhn~aUl dll1_S abommai)llde mistere si nu vom cercet~ pan ~ I.
~e punct ntuClLlI~1flle~erfeete ale lui Sagan au perfecli~nat arta al~~
,.Joc~st~.1?de ~IUl1S s~ spunem ca acesti raufacatori, de cea mai ioasa
dl?er~ ~I~tlleaza _la~ur: loc vuusurile bolilor contagioase, veninu1 er:~~o~ ~i s~~u~ ~at~mal:or_al plant~lor; impnunuta fungusului m:oa-.
_ ~1101 a:'lta ~l u:SIL!~a,daturei stramoniul principiile asfixiante
plel~lcu Ui ~llaumlUl-mlgdal 0 otrava din care 0 snlgul-a- .~-.... - .~:
pe 1 b~
.
plvaulr'd pusa
.. nn a s,a~ 1:[1 ureche Ioveste ca un trasner, ucigand 0 fiinta vie dintre ~el~ mal bine C;l1:tTUlte ~!1puternice. Fierb la un loc cu sucul alb
~~ tlthun~lus _I~ptel.~In. care au inecat vipere ~iaspide; culez ell' riia
sr aduc dm catatoriile lor sau comanda de d.
-t
e
g J
. 1d
. .
epm e, ell mare cheltul~ a, seva e mansemilera sau Dructeuciaase din Java suc d'
..
~OI aIte otravuri pulveri .
"1
. 1 t:> 'l.'.
'
e mamoc
1I
"
.
zeaza.:_sL.exll , amesteca Impure cenu~j cu bat~~ ~scate ale reptllelor; aIcatLllesc filiTe oribile ell viru~i deiepo.
Ie antate sau eu secn~tii de catele In calduri Sang I .
. ...mteea In drogurl infame: ~.
b'
.
.. _ .e e ul1lan.se ~mesto
I 'T: 1
.. ,1 se 0 tme un ule! eate uelde nUl11aI prul'pu_~ea Ul. l.otu ne aml11te~tede tarta burbona a lui Pauu
.
~;hlar~etete de' (:tr~Vllri?eghizate in tennenii tehniei ai :r~~i~i!~~ill
i11
mul~e C:a~I. pm~ms hennetice, secretul pulberei de succe;i~
un~. n J\.1~ek~ Grtmozre se mai gasesc unele din aeeste retete mai
putm.d~ghlZate decat altele, intitulate simplu NfNocul de fl' "
.
un onbll dec(.x~tde eO<i::leala vitriol
"
... 'J
..
a ace aur.
.
fi
- . - . ' arsemc ll umegu~ care trebuie
l~ent~ll ~ 1 e~c;:ce, sa drzolve lInediat 0 crengula sau un cui. Jean~
baptJ~te P?rta ]~1c~~:~a sa !M:lgia natura/a ofera una din retelele
de otraVUfJ aI,~ falTIlliel Borgia' dar dupad'.
b t
d ._..
..
'
cum ne am Se8I"11a el 1"1
a e Joe e cHltor, necllvulgand aclevarul prea periculos 111tr u'
'I
menea ca P t
d ..
,
. '- n ase, . . z. ~l,em. a mel reteta lui Porta munai pen1l"u a satisCp."e
(,Urtozltatea CltItonlor no;;tri.
L,,-,

prezenti la acest dineu, cu exceptia lui Laharpe, erau initiati si revelatori sau eel putin profanatori de mistere. Cazotte, mai sus dedit toti
pe scara initierii, le cornunica hotararea lor de a muri in numele iluminismului si aceasta hotarare a fest in mod diferit, dar riguros, executata, ca si alte hotarari asemanatoare luate eu ani sau ell secole in
urma impotriva abatelui de Villars, a lui Urbain Grandier si a atator
altora; filosofi revolutionari au pierit cum a pierit ~iCagliostro, abandonat in inchisorile Inchizitiei, banda mistica a Catherinei Theos sau
imprudentul Schroepffer, obligat sa se sinucida 111 mijlocul triumfurilor sale magiee si a admiratiei generale, dezertorul Kotzebue, ucis
de purnnalul lui Carl Sand si atatia altii ale caror cadavre au fost descoperite fara sa. se afle niciodata cauza mortii lor subite si sangeroase.
Ne amintim de ciudata alocatiune adresata lui Cazotte, prin care
el insusi era condarnnat la moarte de presedintele tribunalului revolutionar, confratele si co-initiatorul sau. Nodul teribil al dramei din
'93 este 'inca ascuns 'in sanctuarul cell mai intunecat al societatilor
secrete; adeptilor de buna credilltfl, care voiau sa em:::U1cipezepopoarele, aJti adepti, ale unei secte opuse, legap. de tradirii mai vechi, ]e
IaCUra opozitie prill acelea$i mijloace ca .BLleadvcrsariJor lor; au
Iacut practica marelui secret i.mposibilla dezvaJuindlll-i teoria. Multimea n-a inte1es nimic, dar i;;i piistra neincrederea fiila de toti ~i C3ZU
prin descurajare rnai jos deeat fusese vreodala. 1'vlarelesecret rfunase
9i mai neinteles ea niciodata; numai adeptii, neutralizati unii de a1lii,
nu ~i-au mai putut exercita puterea, nu iaumai putllit st.apani pe eeilalti, dar niei sa se elibereze pe ei ln~i~i; se Gondamnara, deci, reeiproc ca ni~te tradatori. ~i se destinara unul pe altul exJil1Lllui,
sinuciderii,
purnnalului sau e~afodului.
lVHiveti illtreba dadi amenintari la fei de 'ingrozitoare mai PJrimejduiesc inca in zilele noastre fie pe intru$jj sanctuarului ocult, fie
pe reveiatorii. secretului? De ee a9 ra.spunde incrt;;~d.Lllitatii curio~?ilor? Daca ma expun unei mOI1i violente pentru a-i iinstJUi, sigur di
nu ei rna vor slava, dadi li-e frica pentru ei l"n~i~i,SEl se abtil1a de 1a
oriee cercetare imprudenta: iata tot ceea ce pot sa Ie spun.
Sa revenim la magia otravitoare.
Alexandre Dumas in romanul sau Conlele de .Monte Cristo a
dezvaluit unele din practieiJe aeestei ~tiinte :funeste. Nu Yom rep eta
dupa el tristeie teorii ale criu1ei, cUJn se otTavesc plante1e, cum animaleIc hranite en plante otravite vor deveni ele lnsele purtlitoare de

-D.o'

mr

rete Broas~a JJ::. sine flU ~ste ~travito.are, ?ar poate fi Wl feI de bu. de otraVUJ!, un campIon dm spec.ra arumaUL L rd
..
~a:'e, ~n~s1tat~ie;;!e
!orta, ~iinchideti-l intr-un ::~~ne~~,
dSpl e: datI-Ie sa manance cateva zile 1a nlad ciupei"ci o~'avite
getel $1 cucutil, apoi.lnfuriati-Ie batandu~j~ arzan:>.
dll Ie cb'~ '. ct' lin to t C'.' '1 "-'
~,.., mum u- e
a.e l~lUU 4~ pana ce vor mud de fi.lrie :"i de ft-:Jall1l"'.
;-,.....
..
de spuma de crist.1.1pulvetizat <:i de euph~rb ba-g<.w,! p~~:~ra1.J
pest~
y
-,
a}le ll!u-O l'etorta

::01

"..- _._----_._-_j.

~l;~~~)Si

d!

156

ELJPI'-fAS LEVI

bine inchisa si scoateti toata apa, fierbandu-le la foe mic; lasati sa se

raceasca ~i separati cenusa cadavrelor de praful incombustibil dimas
pe fundul retortei; veti avea doua feluri de otravuri: una lichida ~i una
sub forma de pulbere. Lichidul va fi la fel de eficient ea si teribila apa
Toffana, pulberea va usea sau imbatrani in cateva zile, omorandu-l
in cele mai ingrozitoare suferinte pc eel care va mghiti un degetar din
ea, amestecata in apa de baut, Trebuie sa firn de acord di reteta are
un aspect magic dintre cele mai unite si mai negre si ea aminteste,
intorcandu-ti stomacul pe dos, de abominalele retete ale lui Canidius
~
i Medeea,
Asemenea pulberi primeau vrajitorii la sabaturi si pe care le vindeau apoi foarte scump ignorantilor si celor plini de ura prin traditia
unor asemenea mistere raspandeau ei groaza prin sate si reuseau sa
faca vraj i. Cu 0 irnaginatie socata, cu sistemul nervos atacat, victima
se topea rapid ~i chiar teroarea parintilor si a prietenilor ii parafau
moartea. Vrajitorul sau vrajitoarea erau aproape mtotdeauna un fel de
broasca umaria, mustind de vechi ranchiune; era sarac, respins de
toata lumea ~i, in consecinta, plin de ura; teama pe care 0 inspira era
singura lui consolare ;;i razbunare; otrilviti ei In:;;i~ide 0 societate din
care nu cuno~teau dedit rebuturile ~i viciile, ei otraveau hit randullor
pe cei care erau destuI de slabi ca sa se teama de ei ~i se razbunau
Impotriva fiumusetii !?i a tineretii penh'Ubatranetea lor blestemata;;i
neieltatoarea lor uratenie.
Infiiptuirea rautatii lor =?i savar~irea L1norhidoase mistere, constituiau ;;i confirmau pactnl lor ell spuitul eel rau. E sigur cil operatoruI
trebuia sa apartina unui tmp ~i unui suf1et diu :;;i merita, pe buna
dreptate, respingerea universala ;;i irevocabila exprimate prin alegoria Infemului. Ca su:i1etele umane au cazut pana 1a acest nivel de rautate ~idementa,ne mira:;;i ne intristeaza rara mdoiala; nu. trebuie sa
existe 0 adancime ca bam pentTll inaltarea 1a subJimele virtuTi, iar abisui infemurilor nu demonstreaza prin antiteza eleva\ia ~i grandoarea
infinita a cerului?
In llprd, unde instinetele sunt mai comprimate ;;i mai puternice,
In ltalia, unde pasiunile sunt mai expansive ~imai infiadlrate, oamenii
se mai tem inca de vraji ;;i deochi; la Neapoie, nu poti sa sfidezi nepedepsit 0 vraja. ~i sunt ehiar reeunoseute dupa anumite semne exterioare neferieitele fiinte dotate ell asemenea puteri. Pentru a se feri,
oamenii trebuie sa poa;te coarne 1aei, spun expertii, iar papontI, care
ia totul ea atare, se gr.abef}te sa se l.narmeze ell tot felul de comi~e,

Doqme Inettei Magi!

157

flua sa se gandeasca la sensul alegoriei. Coamele, atribuite lui Jupiter

Ammon, lui Bacchus si lui Moise, sunt simbolul puterii morale sau
ale entuziasmului; iar rnagicienii vor sa spuna ca, pentru ate apara de
o vraja, trebuie sa domini printr-un mare curaj, entuziasm si printr-o
tHalill gandire curentul fatal al instinctelor, Aproape toate superstitiile populare sunt interpretari profane ale unei man axiome sau ale
vreunui secret rniraculos al intelepciunii oculte. Pitagora, scriindu-si
admirabilele simboluri, n-a Iasat mostenire inteleptilor 0 filozofie
perfecta, iar omului de rand 0 Ilona serie de zadarniceobservatii si
practici ridicole? Astfel, cand spunea: "Nu adunati ce cade de la masa,
nu taiati arborii de pe drurnul mare, TIU ucide sarpele care a intrat in
curtea ta", nu dadea e], oare, sub forma unor alegorii trans parente,
percepte ale caritatii, fie sociale fie personale? Si cand zice: "Nu te
uita In oglinda Ia lumina Iumanarii", rut este, oare, 0 maniera ingenioasa de a ne invata adevarata cunoastere de sine, care nu po ate
exista in lumina purina ~iprejudecatile sistemelor? Asa se intampia ell toate perceptele lui Pitagora care, dupa cum se stie, au fost urmate ca atare de: rnultimea discipolilor imbecili, intr-atat irtcat, printre observatiile s:uperstitioase ale provinciilor noas1re, un mare numiir
i~ii
au originea 1111
neinteiegerea simbolurilor lui Pitagora.
Superstilia vine de la un cuvant latin care illseamna a supravie~11i.Este semnul care supravietU!ie~te gandirii; cadavml unci practici
religioase. SupeIrStipa este pe1ltru initiere ceea ce ideea de diavol este
fi:tla de ideea de DUlilliezeu. In acest sens cultul irnaginilor este interzis, iar dogma cea rnai sfanm In prima ei conceptie poate deveni
sillperstitioasa ~i nelegiuita cand i-a pjerdut inspiratia ~i spirituL Atunci
religia, mereu una ca ~i ratiunea suprema, l~i schimba ve~mintele,
abandonand vechile riluri ale cUlpiditatii ~i vicleniei celor c3ZUti metamorfozati de rautate ~i ignoranta In -?arlatani ~i scamatori.
Se pot compara eLl superstitiile, emblemele ~i earaeterele magice al diror s~msnu rnai est(;:llliteles, gravate la intarnplare pe amuIete i talismane. Imaginile magice ale anticilor emu pantacle, adidi
sinteze cabalistice. Roata lui Pitagom este un pentaclu analog celui
al rotilor lui Ez~~chiel~ii
aceste doua. figuri con tin acele~i secrete ~i
aceea1ji filozofie. Aee81sta este c:heia tuturo!"pantaclelor despre care
am vorbit Cele patru animale sau, mai degraba, sfinxul eu palm capete
ale aceluia$i pmfet sunt identice ell un. admirabil simbol indian a ca.rui figura 0 dam aici, :?1care se raporteaza la :;>tiinta marelui mcan.
Sruntul loan, in Apocal'ipsa a copiat ~i amplificat pe Exechiel ~i toate

~LlF'HAS LEVI

158
figurile monstruoase ale acestei minunate carti sunt tot atatea pantacle magice carom cabalistii le gasesc ell usurinta cheile. Dar crestinii,
renuntand la tiinta din dorinta de a arnplifica credinta, dorind sa ascunda mal tarziu originile dogmei lor, au aruncat pe foe cartile cabalei si magiei. A neantiza orginalele 'inseamna a oferi un ret de origi-

19 i' T

PIATRA. FILOSOJiALA

nalitate copiilor si sfantul Pavel 0 stia foarte bine cand, 'ell cele mai
laudabile intentii, savarsea autodafeul stiintific de 1aEfes. Sase secole mai tarziu, credinciosul Omar sacrifica originalitatii Coranului

ELAGeABAL
VOCATIO
SOL
AlJRUM:

biblioteca din Alexandria si cine stie daca un viitor apostol nu va vrea

sa incendieze, candva, muzeele noastre literare si sa confiste imprimeria in profitul catorva exagerari religioase si a catorva legende de
curand acreditate.
Studiul talismanelor si al pantaclelor este una din cele mai curioase ramuri ale magiei ~i se leaga de numismatica istorica,
Exista talismane indiene, egiptene si grecesti, medalii cabalistice
venind de la evreii vechi sau moderni, abraxas-uri gnostice, amulete
bizantine, monede oculte folosite de societatile secrete ~i numite, une011, jetoanele sabatului, medaliile templierilor si bijuteriile francmasonilor. Coglenius in Tratatul despre minunile naturii, descrie talismanele lui Solomon si pe cele ale rabinului Chad. Figura celor mai
multe dintre ele, precum ~ia celor mai vechi, a fost gravata 'in cal endarele lui Tycho Brahe si Duchenteau si se ana reproduse, in total itate sau in parte, in fastele initiatice ale domnului Ragon, profunda
~isavanta munca la care-l trimitem pe cititoml nostm.

~~iCI!i
adorau Soru:e1esub forma unei pietre negre careia ii spuneau agabal sau Heliogabal. Ce sernnifica aceasta 1 atra .
putea fi ea i
.
1'
-, La. P <. a ~l cum
.- .<1Il:?ag~nea ce U1mal stralucitor dintre astre?
lui Hennes, inainte de a promite -adeptilor
. 1
.
vi tiDiscipolii
~d )
- . l eli
" lXlfU unei
le,l mt e ungate
le recomand
_ acestora
. _
~
.
ti sau pulberea de proiectie
-,'
1
au
sa cau e.pla~r~. ilosofala, Ce este aceasta piatra si de ce 0 piatra? .
~at ele rnttrator aJ crestinilor ii invita pe fidelii 1 . ~
-"
lasca pe >,: tr d ~
_.
_
. -I Ul sa constru~
,JIG a aca nu vor sa-si vada constructiile p --b
.
d
Isi
El ~
..
"
ra U~Ul u-se
->:l sIi)lme~,
msu;>l,p!atra unghiulara, si-i rnarturisea celui rnai cre~
d mcios dintre apostoli: ,.Sa te numeti Pef>M
.'" ~ tu e~tI
-.platra
.
'i u U, cacl
pe
care 11Ul VOl construi Biserica".
fll A~ea~;t:apic:-tra, SPU? maetrii in alchimie, este adevarata sare a
oso dOl; a trela parte dll1.~mpozitia Azothului_ 01~Azoth este, du a
cum se ~tle, nume]e marelUl agent hermetic j al ve'It:ab~l1 .
p
fil .c. I . ~.
'i
'
1 U Ui agent
.1 0501a ; el lJ reprezentau saTtC'a
s
ub
C

..
~
~
IOnTIa uneI pIetTecublce, du a
~un: se poate.:,ede~ m cde douasprezece chei ale lui Basile Val .'
sau 111 alegofllie lUITrevisan.
en m
>

>

>

>

Ce ~slte,de fapt, ac~as.ta pia~ra? E~te fhndamentul filosofiei absolut~, ~ulPren~a~~n~cl!ntlta ratlUne. Inainte de a te gandi la 0 .
met.f'!l:ca.trebwe .sa til lamurit in mod absolut aSlllJra prmel' '.1 p~la
telepcmnn tr b'
~ ~ ~
.
, pH or Jil, d - !'. e ~1.1~ sa s~pane~ti aceasta ratiune care este piatTa sranta
a.a ~v~mhl1~N:c!Oda~~un o~n ell :prejudecali nu va fi regele naturii
~l stapanul tratbITlutaiuJor. PralTa f:llosocala este d
. t d
. d'
-~
, eCl,. necesara- -~
ll1al~~e ~.onc~; ~ c~m ~s..o gas~~ti?Hennes ne mva in Tabla dl~5111alald. lIebme sa separam subtdul de fix ell 0 111aregrija $i 0 extrema

______
~L

160

,~L.lPHAS LEVI

atentie. Vom degaja, astfel, certitudinile de credintele noastre ;;i vom

distinge bine domeniile stiintei de cele ale credintei; sa intelegem lirnpede Cal nu stim lucrurile in care credern si nu credern In nici unul din
lucrurile pe care nu reusim sa lc cunoastem ~i astfel esenta credintei
este necunoscutul si indefinitul, in timp ce 111 privinta stiintei se 1"11tarnpla cu totul altceva. Vom conchide ea stiinta se intemeiaza pe ratiune $i experienta, ill timp ce credinta li gaseste temeiul in sentiment
si ratiune. Cu alte cuvinte, piatra filosofala este adevarata certitudine
pe care prudenta umaria 0 ofera cercetarilor constiincioase ~i modestei indoieli si pe care entuziasmul religios 0 ofera exclusiv credintei,
Or, aceasta certitudine nu apartine nici unei ratiuni :frira aspiratii, dar
nici unor aspirarii nesabuite; adevarata certitudine este acordul reciproc al ratiunii care stie cu sentimentul care crede, si a sentimentului
care crede ell ratiunea care stie, Alianta definitiva a ratiunii si a eredintei va rezulta nu din separarea lor absoluta, ci din controlul lor
. reciproc si din ajutorul lor fratern. Acesta este sensul eelor doua coloane ale porticului lui Solomon, una numim Jakin, cealalta Bohas,
priJ.na alba, cealalta neagra. Sunt distincte, despfuti1te chiar, cono'are
in aparent:a; dar daca forta oarba ar vrea sa Ie uneas(~liapropiindu-Ie,
bolta templului 5-ar danlma; separaite, sunt doua forle unite; reunite
sunt doua forte care se disting reciproc. Din aceea;;il mtiune, puterea
spilituahi slabe~te de indata ce vrea sa uzurpe tempor.alul, iar puterea
temporal a piere, victima a ofenselor aduse puterii spirituale. Grigorie
a1 VII-lea a pierdut papalitatea, regii schismatici au pierdut ~i vor
picrde tronurilc. Echilibrul uman an;: nevoie de dotii'lllPicioare, lumile
graviteaza sprijinite pe doua forte, generalia are nevoie de doua sexe.
Acesta este sensuI secretului lui Solomon, filgurat de cele doua coIoane ale templului., Jakin ~i Bohas.
. Soarele i Luna alchi.mi~tilor corespund aceluia;;ii simbol .;;i COllcurau la perfection area $i stabilitatea pietrei filosofate. Soarele este
semnul hieroglific at adevarului, pentru ca este SUlrs:a vizibila a 1uminii,jar piatra bruta este simbolul stabilitatii. lata de ce vechii magi
luau piao-a Elagabal drept imaginea. Soarelui i tot de aceea alchimi.;;tiievului mediu indicau piatra filosofala ca pe un prim mijloc de
a obtine aumi fi10sofa1, adica de a tnmsfonaa to ate puterile vitale
figurate de cele ~ase metale In Soare, adica in adevM. ~,ilumina, prima
.;;i indispensabila operatie a marii op~recare dnce la adapilirile SecUlldare ~icare, prin analogiiJe naturii Ii ajut.a pe creatorii aumlui spiritual

Dogma ina/lei Magii

161
si vi.u, pe posesorii sari] adevarate, adevaratului mercur $i adevaratl1IU1 sul!~I~sofic
sa obtina aurul natural :?] grosier.
A gasi piatra fi;o~ofala lI~~eamna, deci, a descoperi absolutul,
cum. spun, de altfel, ton maestrn, Or, absolutul este eel care nu admite
erc:nle, este .fIxare~ volatilului, regula imaginatiei, necesiratea fiintei
chiar, iegea imuabila a ratiunii $1a adevarului; absolutul este ceea ~e
eS.tc:Or, ceea ce este, este intr-un anumit fel inaintea celui care este.
DlJnmeZel~nu exista rara ratiune de a fi si nu poate exista decat
m ~]nl]te~!line I;'mprel11esi inevirabile ratiuni. Aceasta ratiune este,
d~cl,: abs?lutul; 111 ea trebme sa credem, daca vrem un temei rezonab~l 91 solid pentru credinta noastra. S-a putut spune in zilele noastre
ca Dm~n~~ell nu ~estede~at ~oipoteza, .dar ratiunea suprema nu poate
fi asa ceva: ea eSle esentiala pentru fiinta.
SfantuI T?ma a spus: "Un [ucru nu este drept pentru dl. vrea
Dumnezeu, CI. Dunu~ezeu 11vrea pentru ca e (kept". Daca sfantul
T.?~1a:;trfi d~dus lOgIC toate consecintele acestei frurnoase idei ar fi
gaM platra filosofala ;;i, in loc sa se mu1tumeasca sa fie ingeml ;colii,
el ar fi fost reformatorul.
.
A :rede 1~'1.
ratiUi~e~ lui ~umnezeu ~iin Dumrlezeui ratiunii lIlsealn~a a face nnposlbIl atelsmuL Idolatrii i-au nascut pe atei: Cane!
~oltalre ~;~unea: "Daca Dumnezeu nu exista, eilar trebui inventat",
slmtea mal degraba ca lUl intelegea ratiunea lui Dumnezeu. Exista
o.are DUllmezeu, intr-adevar? Nu ~tiu nimic, dar am vrea sa fie asa
~l. ~e a~e.ea crede~l). Credinta fonnulata astfel este credinta rezon~bIla: ~lCI ea a~lmte indoiala ~tiintei; ~j, 'inrradevar, noi nu credem
decat;11 lucru~lle car~ par probabi1e, dar pe care !ill Ie ~tim. A gandi
al~fel ~nse~mla ~ ?ehra; a vorbi altfel lnseanma a ne exprima ca ilummatl sau fanatlcl. Or, nu unor asemenea oameni Ii s-a promis piatra
filosoiiila..

Ignoranfii care au detumat cre~tinismul orimitiv din calea lui

?ubs~ituin~ credinta ~tiinrei, visuI experientei, funtasticul realiUitii:
lI1ehlzltorn care au dus de-a lungul secoleloT un razboi de extemlli).are iI:n'potr~vamagiei au reu9it sa. ingroape In intuneric descoperi-.
nle spmtulm uman;Jn. ~a fell'ncat bajbaim astiizi pentru a gasi cheile
fen?n~'enel~r~atum. Or, toate fenomenele naturale depind de 0 singum $1 neclmtlta lege. reprezent'lta ;;1de piatra filosofala si mai ales
de forma simboli.ca a cub~1lui. Aceasta lege, exprimata In-c~bala pr~
cuatemar, a fumlZat evrellor toate misterele div.inei lor telragrame.

!'1'Cl.

ELIPHAS LEVI

'-')
1oz

_' '~
ca piatra filosofala este patrata In toate ~ens~Se poate, deer, :;pune ~ _ . ~
, . '.
_ di futile '''1 sene
l:ile ca lerusa.limul ceresc al sfantului loan, pe un~ ~1
~Ad"
, pe cealalta nurne 1e 1Ul.. D umnezeu,' pe- una din
n"fj1"J
~, rete sene .tam,
.
' 1 1+;;r
A zoth si INRI pe alte doua fete. In fruntea unei tt ape cea a La 1:!,va, J':U'
v=r+>:
isement desnr
filoduceri franceze a cartii dornnului de Nu~s:me.n~ esple sarea ~.
sofica se poate vedea spiritul pamantului ill plcloare pe, un cu pe
. .c
-11]'110' flacarile: poarta drept falus un caduceu, iar Soarel~
care care j co'
ba b
~ coronat "'1
' L
e iept in dreapta si in stanga; este ar os, 10
,
"s'
r;.l una p p ~' man a Acesta este Azothul inteleptilor pe piedestme un spectru m
l'
b lie
talu] lui de sare si sulf. Se da uneori acestellfl1~gJJ:Ucapu sim 0 IC
al ta ului lui Mendes; el este Baphometul temphenl~r, tapul ~aba~. , p iVerbul gnosnci
"1 or; .nnaguu
" bizare care au servit de sperietoare
filar.
de rand dupa ce au servit de meditatio mt~JeptIlor, hiero0~:1;~
~l:ocente ale gandirii ~i credintei care au s~~:t ~e pr~text fu~
~'l or perse cutiilor
1'11
_
" Cat de nefericiti, .sunt oamenn
~. 111_ ignoranta lor,
_,
dar cat de mult s-ar dispretui ei 11l'i'1 daca ar reust sa se cunoasca.

p .,

U-A-U

.,

'.

CAPUT
RESURECTlO
CIRCULUS

"

"'~"

MEDICINA lJNIVERSALA

'

l' .

20

Majoritatea bolilor fizice sunt provocate de bolile morale, daca

urmam dogma magics, unica si universala, in temeiullegilor analo-

gjilor,

o mare pasiune careia ite abandonezi corespunde intotdeauna

unei boli grave care ti se pregate~.te, Pacatele rnortale se nurnesc astfel pentru ea pot provoca, fizic ;;ii pozitiv, moartea.
Alexandru cel Mare a rnurit din pricina orgoliului. El era din fire
un temperat, dar s-a abandonat, din orgoliu, LInor excese care i-au
adus moartea,
Francisc I a rnurit din pricina unui adulter,
Ludovic al Xv-lea a murit din pricina parcului SB_Uell cerbi.
Cand Marat a fest asasinat, el agoniza de rnanie si invidie, Era
un monoman al orgoliului care se credea singurnl drept si ar fi vrut
sa ucida pe tori cei care BU erau Marat.
Multi din contemporanii nostri au murit deceptiona!i ill ambiriile lor dupa revoJuria din februEtrie.
De indata ce vointa ta este irevocabil confirmata mtr-o tendinta absurda, e$ti un om mort, iar obstacolul de care te vei lovi llU
e depatie,
Este, deci, adevarat dnd se ~;pune ca intelepciunea conserva ~i
preiunge1?te viata.
Mareie Ivlaestru a zis: "Trupull'vIeu va este h1'311a~isangele mel!
bautur:a. 1\1ancari din trupul Meu. beti sangele Meu, jii vep primi viaja".
:;;i cum omul de nlnd bombane, acesL.'ladauga: ,,:Nuare nimie aici de
a face eu trupuI; cuvintele pe carl;::vi Ie spun sunt spirit ~i viata<c. El
vrea, dec!, sa va spuna: ,,.A.dapati-va ell spiritul Men .;;i tnli!i din viata
IVrea."

EUPf-fAS

164

LEVI

Si, gasindu~sf;; EIIH clipa mortii, si-a legat amintirea de semnul

painii si pe eel al spiritului de semnul vinului instituind astfel cornuniunea credintei, a sperantei si caritatii.
In acelasi sens In care maestrii hermetici au spus: "Faceti aurul
potabil si Yeti st1pani medicina universala"; adica: faceti-va d.in adevar un obicei, In asa fel incat el sa devina izvorul tuturor zilelor voastre
si veri dobandi nernurirea inteleptilor. Temperanta, linistea sufletului, simplitatea caracterului, calrnul si ratiunea vointei II fac pe om
nu numai fericit, dar sanatos si puternic; devenind rezonabil ~i bun,
omul dobandeste nernurirea. Noi suntem autorii destinelor noastre,
iar Dumnezeu nu ne salveaza rara concursul nostru.
Moartea nu exista pentru intelepti: moartea este 0 fantoma orihila prin ignoranta si slabiciunea omului de rand.
Schimbarea atesta rniscarea, iar miscarea reveleaza viata. Cadavrul BU se descompune, nici cand e mort; toate moleculele care-l
cornpun raman vii si se rnisca pentru a se degaja. Si voi care credeti
eli spiritul s-a degajat prirnul, pentru a nu mai trai! Voi credeti ,:::a gandirea si iubirea r-Dot rnuri , cand materia eea mai grosolana nu moare!
.
.
Dadi schimbarea trebuie sa se numeasca moalte, vom mun ~l
vom. rena$te In fieeare zi, pentro ea 1n fieeare zi formele noastre se
sehimba.
Sa ne ferim, deci, sa ne murdarim sall sa ne rupem ve~mintele,
dar sa nu ne temem sa Ie parasim ci~nd vine ceasul.
Imbalsamarea ;;i conservarea cadavrelor sunt 0 superstitie impotrivanaturii. Este 0 incercare de crem-e a mortii, irnobilizarea fortata a I.mei subst..9.i1tede care viata are nevoie. Si nici uu trebuie sa
~e grabim sa distn~gem sall sa f~cem. sa dispara cadavrele; caci nimic nu se s3varseste
- ~ brusc in natura i Btl trebuie sa Ii.scam sa rupem
violent legaturile sufletului care se desprinde.
M_oartea -nn este niciodata_ instantanee; ea se opereaza in trepte,
ca somnul. Atilt timp cat sangele nu este complet rece, atilt timp cat
nervii mai tre.sru,omul nu este In intregime Inort ;;i, daea ni,:;;i unul
din orgahele esen~iale ale vietii nu este distrus, sufletul poate fi rechemat, fie printr-un accident, fie printr-o vointa puterniea.
Un filosof a zis ca mai degraba s-ar indoi de martllria universaUi. dedit sa_ ere ada In remvierea unui mort, :;;i aid a vorbit ell multa
1ndril.zneata; cael pe credinra 111 martuna universala. se bazE!credinta
In inlposibilitatea re:lnvierii. Daca .0 reil"!viere ar fi probat.1, 1a ce ar
;;>

Dogma ina/lei Magii

165
folosi? Sa negam evidenta sau sa renuntam la ratiune? AI' fi absurd
5-0 presupunem. Ar trebui sa conchidem foarte sirnplu ca n-am avut
dreptate, sa credem reinvierea imposibila. Ab actu ad posse valet
consecutto.
Sa indraznim sa afirmam acum ca reinvierea este posibila ~j ca
ea se intampla chiar mai des decat ne-ar veni sa credem. Cate persoan~ a carer rnoarte a fost juridic si stiintific constatata au fost gasiti
morn, e adevarat, in sicriele lor, dar dupa ce reinviasera ~i-~i rosesera incheieturile pentm a-iii rupe arterele si a scapa printr-o noua
moarte de oribilele suferinte. Un medic ne-a spus ca aceste persoane
nu emu moarte, ci intrate doar intr-o stare de letargie. Dar ce este letargia? Este numele pe care l-ati dat mortii nedesavarsite, mortii pe
care 0 dezminte reintoarcerea la viata. Iesim usor din incurcatura ell
vorbe, cand nu putern explica anumite lucruri.
Sufletul este legat de trup prin sensibilitate si disparitia sensibilitatii e un seam ca sufletul se indeparteaza. Sornnul magnetic este
o letargie sau 0 moarte factica, vindecabila fa comanda. Eterizarea
sau toropeala provocata de cloroform este 0 letargie veritabila care
se incheie uneori printr-o moarte .definitiva cand sufletuI fericit de
dezlegarea lui vremelnica, face lin efort de voin{:iipentru a se Indepfuia definitiv: eeea ce este posibilla eei care au Invins infernuJ, adica
la cei a caror fort-amoraJa este superioara celei a atraetiei astrale. Astfel, resurectia nu este posibila decat pentru sufletele elementare ;;i
acestea indura eel mai adesea reillvierea rl.edorita din monnant. Mruij
oarn~ni i Inteleptii nu sunt nicioclata ingropati de vii.
Vom oferi in Ritualul nostru teoria ~i praetiea resurectionismului ~i eelor care ma vor intreba daca am inviat vreun m~rt Ie voi
riispunde ca, daca le-a~ splme, nu m-ar crede.
'
Ne ramane sa mai examrnfun ,lici chestiunea abolirii durerii daca
este posibila ~i daca e recomruldata intrebuintarea c1orofomlul~i sau
a magnetismului 111 operatiile chirurgicale. Noi credem, ;;i ~tiil1!a0
va reeuno~te mai tarziu, di diminuand sensibilitatea se diminueaza
viata, i ca tot ce se scade durerii, in asemenea Imprejurilri, se adauga
in favoarea mortii. Durerea atesta Jupta vietii; astfel, s-a obseIVat ca
la persoanele operate in stare de It;:targie, pansamentele sunt excesiv
de dureroase. Daca se repetii la fi,ecare pansare amortirea cu clorofom1 se pot mtampla doua lucruri: sal! pacientul va l'nuri, sau lntTe
orele de pansare, durerea va reveni ~i va continmi.. Nu se poate violenta nepedepsit natura.
)

Dogma

21

tfJ

PI{EZICEREA
DENTES
FURCA
AMENS

Autorul acestei carti a inciraznit rnult in viata .lui ~~nici ? tea~a

nu i-a retinut vreodata captiva gandirea. Si totusi nu inche.iem discursul despre dogma magica lara 0 anume teroare, ~ _ .
Est
rba de a revela, sau rnai degraba de a reinvalui. ma_re~e
- e vo
.
..
. t i B bi
Arcan, acest secret teribil, secretul ,,:ietiisi ~ mortu, expnrn~:lH 1. l,~
prin aceste formidabile si simbohce cuvinte ale ~arpelu~ s]mbohc:
1. NEQUAQUA1\/l MORIEIVllNI; _II. SED ERITIS; Ill. S.LCUTDil,
IV. scmNTES BOl'.fUM ET lVlALUIVl.
Unul din privilegiile initiatului in mare le arcan este eel care rezuma pe Wale celelalte, prezicerea.
.
~
..
I
Urrnand sensul obisnuit al cuvantuiul, ~l U1s~amna.a P~:;S:lp'l~e
, ,.~ en" ,-l stii:
dar adevararul sens at cuvantului
este C'
mef:.abiltid'pno
(~eeac
.,,~ , ,

faptul ca este sublim, insernnand a exersa dlvnllta~ea. l:van u. 1vinus, in latina, iBseamna mai degraba altcev~ d:ca~ cuvru~tul dz~us
al carui sens este acela de Om-Dumnezeu. DevIn, 111 fi'anceza, con~~e
patm litere ale enpantului pieu, apoi.li~era N, ~a~'e~or~s~U1~depru~
fonna ei aleph-ului ebraie 91 care expnm~ CabalIstic ~l hie~oglIfic rna
rele arcall a1 carui simbol In Tarot este ftgura lu~tra~ulU1. ~
.
eel care inte1ege perfect valoarea l1u~n~r~la a~solu~ al 1m ~
multiplicat prin N, ell forta gramatical~ a 1m~ fmai m C.U\~~11~le,
car:
'T~:
~ tiinta aria sauputerea, apOt va adauga cele Cll1(A ~li.e.rea1
expAlma' ,,'
..
-' t '.
t
cuvantului Devin, in a~a fel incat sa-l faea pe cmCl sa mT~ in pa.l~,
e atm'in trei, pe trei in doi ~ipe doi In.
acela, tr~dUCrull:n~~l~PIP care-l "3 eras!Knliterele ebmice pnnutlve, va sene numde OCtllt
i.l.]'
p. ~,.o'l'l; aI~c"~ '"i va lJoseda un cuvant in fata diruia sfanta tetTaa ..mcu
tJ "-.1
Y
t
...
_
...,
.gra"lla
ea'iBsasi
nu
este
dedit
un
echtvalent
~l 0 l1nagm~J'
-. '" . ,
- ,

Ul:~

(..t",~

~...

I
I
I
\

I
\

_J

Inettei Magii

167

A fi ghicitor, urmand forta cuvantului, inseamna deci a fi divin

si, acurn ceva inca si mai misterios.
Cele doua semne ale divinitatii urnane sau ale umanitatii divine
sunt profetiile si rniracolele.
A fi profet inseamna a vedea dinainte efectele care exista in cauze, inseamna a citi 1n lumina astrala; a face rniracole inseamna a
actiona asupra agentului universal si a-I supune vointei noastre.
Va Yeti intreba daca autorul acestei carti este profet sau taurnaturg.
Cei curiosi sa caute sa citeasca tot ceea ce a scris inaintea anumitor evenimente care s-au petrecut in IUID(; , Cat despre eel care a.
putut zice si face, daca povesteste ca s-au 'inta,mpiat ell adevarat lucruri mingnate, vreti sa-l credeti pe cuvant?
De altfel, una din conditiile esentiale ale divinatiei este CCloficiantul sa nu fie niciodata obligat sa se supuna tentatiei, adica probei.
Niciodata mae~trii stiintei n-au cedat curiozitatii nimanui. Sibilele
si-an 8'{S cartile.cand Tarquinus a refuzat sa le aprecieze 1ajusta lor valoare; marele Maestru tace cand i se eer sernne ale rnisiunii sale, divine. Agrippa moare in mizerie mai degraba, dedit sa asculte de cei
care-i cereau un horoscop, A cia probe de tiin~'i celor care se indoiesc de stiinta ins.ilamn~.ia initia pe eei nedemni, inseamna a pro fana
aurul sanctuaruluil a merita excomunicarea inteleptilor ;;i rnoartea
revelatorilor,
Esenta prezicerii, adica a marelui arcan magic, este figurate de
toate sirnbolurile :?!iintei si se leaga strans de dogma unica ~i primitiva a LuiHelmes. In filozofie, ea da certitudine absoluta~ 'in religie,
secretli.l universal a1 credintei, 111fizica, cornpozilia, decompozitia, re
alizarea ~iadaptarea mercurului filosofal, numit Azoth de alchimi;;ti;
il'i.....
dinamica, ea ne multiplica forte1e prin for;:ele mi;;carii pemetue;
ea este, in aceJa~i timp, mistiea, metaflZica ~imateliala, ell corespondente de efecte in trei lumi; ea aclUCB caritatea intl"uDumnezeu, ade)far In !?tiinta ~i alJ1!10 bogatie, ciici transN:mt:a~ia lnetalica este, in acel~i tiJ:np, 0 alegorie ~i 0 realitate, dupa cum ~tiu bine toti adeptii ~iintei
adevarate.
Da, s,epoate realmente ili materiahnente face aur eu piatra inteleptilm, un amaigam de sare, sulf ~i mercur combinat de trei ori in
azoth, printr-o tripla sublimare ~i 0 tripla fi::{.~u-e.
D3., operatia este adesea u~oara 9i se poate face intT-o zi, intr-o c.lipa; altadata ea cere luni

..~."--~..~.~ ..

168

ELJPf-IAS U~V!

si ani. Dar pentru a reusi In marea opera, trebuie sa fii divinus in sensul cabalistic al cuvantului si este indispensabila renuntarea, pentru
interesul personal, Ia avantajul bogatiei al carei risipitor devii ',~ymon~
Lulle Ii imbogatea pe suverani, umplea Europa de fundatiile sale ;;1
ramanea sarac: Nicolas Flame], care e mort, mice s-ar spune despre
el, l1-a reusit sii obtina marea opera dedit prin ascetism ;;i o_d~~a!?ru'e
completa de bogatie. El s-a initiat prin 'intelegerea brusca ~ cartu AscII
Mezareph, sensa in ebraica de cabalistul Abraham, acelasi poate care
a redactat si Sepher Jesirah. Aceasta intelegere a fost la Flamel 0
intuitie meritata sau rnai degraba posibila, prin pregatirile personale
ale adeptului. Cred ca am spus dc:stul..
. . ...
.
Prezicerea este, deci, 0 intuitie, iar chela acestei mnutu este dogma
universala si magica a analogiilor, Prin analogie interpr~teaza m~-,
gul visele, asa cum 11 vedern i11 Biblie procedan.d j= patriarhul I?sIf
in vechiul Egipt: caci analogiile ill reflexele hllTI11111 astrale sunt riguroase precurn nuantele eulorilor In lumina Soarelui si pot fi_calculate
si explicate eu 0 mare exactitate. :~e_este a?s~lut neeesar sa c~~~~:~
tern graclul de viata intelectuala a visatorului si-l v~rn revela lui msasi
.prin propriile sale vise, pana la a-I umple de Ulmlre.
.
"
. Sornnambulismul, presentimentele si a doua vedere nu sunt decat
niste dispozitii, fie accidentale, fie obisnuite, de visare intr-un somn
voluntar sau treaz, adica de percepere a reflexelor analoage ale Iurriinii astrale. Vom explica toate acestea pana 1a evidenta in Ritual,
dind yom oferi mijIoeul atat de diutat de a produce ~i dirij~.ln m~?
regulat, fenomenele magnetice. Cit despr~ ins~mentel.e .dlvm~tom,
eJe sunt ni~te simple mijloace de comUnIcare mtre gl11elto~~l c.onsultant ;;i nn folosesc adesea dedit pentr~ a fixa c~le d.ou~ vomte
asupra a.celuia~i semn; figurile vagi, complicate, ~n?bl~eaJuta la adt:narea reflexelor fluidului astral ~i a~ reU;;lITIsa g111cllnm zalul cafelel,
In nori in albu~ul de ou ete.,- fonne fatidice $i existand numai in
trcil1sZ:'cid, adica In imaginatia operatorilor. Viziunile in apa se o~ereaza prii1 oboseala ~i orbirea nervul.ui ~ptic, c~re ce~eaz.a ~nct1Unile sale translucidului ~i produce 0 lluzle a crelemlm care Ia drept
imagini reflexele luminii ash-ale; persoane~e nervoas~, avfuld ved~rea slaba si imaginatia vie, sunt mai aproplate acestm gen de prezlcere care :'eu~e;;te, mai ales, cand e Tacuta de copii. Sa nu .~teleg~m
gre~it aici functia pe care 0 atribuim il11ag~atiei. in arta dlvmat~ne:
Se poate vedea prin imaginatie, 1'ara IndOlala, ~l aceasta rcprezmta

Dogma lneltei Magii

- -- ---~
..

169
partea naturala a miracolului, dar se vad lucruri reale si in aceasta
consta miracolu] operei naturale. Vom invita la experienta pe toti
adeptii adevarati. Autorul acestei carti a experiment.at toate genurile
de prezicere si a obtinut rezu]tate inrotdeauna proportionale cu exactitudinea operatiilor sale stiintifice si buna credinta a consultantilor,
Tarotul, em-tea miraculoasa, inspiratoarea tuturor cartilor sacre
ale popoarelor antice este, datorita preciziei analogice a figurilor si .
n.umereloJr sale, instrumentul de divinatie perfect, care poate fi foloSIt cu toata increderea, Intr-adevar; oracolele acestei carti sunt intotdeauna riguros adevarate, eel putin intr-un sens si, chiar daca nu
prezice nimic, reveleaza intotdeauna lucruri ascunse si da consultantilor eelemailnteieptesfatuTi.Aliette.
care din peruchier a devenit cabalist, a petrecut treizeci de ani meditand la Tarot, Aliette, care
se nurnea cabalistic Etteilla, citindu-si numele cum se citeste in ebraica;
a fost foarte aproape de a descoperi tot ceea ee era ascuns in aceasta
carte ciudata; dar nu a reusit decat sa deplaseze' cheile Tarotului, pentru ca nu le-a inteles, a schimbat ordinea ;;i caracterul figurilOl~ rara
sa distruga in mtregime analogiile, at-at sunt de sirnpatice si corespondente unele altora, Scrierile lui Etteilla, devenite destul de rare,
sunt obscure, obositoare si
- de un stiI eu adevarat barbar:, nu toate au
fost tiparite, iar rnanuscrisele acestui parinte al datatorilor in carti
modern! se mai afla inca In mainile 1l11ui librar din Paris, care a avut
bunavoin1:a sa nl Ie arate. Remarcabile sunt studiile sustinute :;;i de
o buna credinta incontestabila a unui autor care a presimtit toata viata
sa maretia ~tiintelor oculte ~j a murit la poarta sanctuaruiui tara sa
reu~easca sa patrunda dincalo de voaluri. II stima putin pe Agrippa,
facea marl::!;
caz de Jean Belot ~i J111 tia deIoe filosofia lui ParaceJsus;
avea 0 intuitie foarte exersata, 0 vointa perseverenta, finand mai mutt
de vis decat de judecata: era prea putin pentru a face un magician,
dm"mai lImit pentru a nu fi deeM un ghicitor vulgaI~ forute abiI ~i,
in consec:inta. foarte acreditat. Astfel, Etteilla a avut un succes pe
care un magician mai savant ar fi avut dreptul sa-l pretinda, dar pe
care nu-l pretindea niciodata.
Reveland, la sfar~itul Ritualului nostru, ultimul cuvant al Tarotului VOID dezviHui maniera eompleta de a-I citi ~i,In consecinta,
de a-I eonsulta nu numai asupra ~anselor probabile ale destinului,
dar ~i in probleme de tilozofie ~i religie, carora elle ofera 0 solurie
mereu sigm'a ~ide 0 admirabila precizie, daca e explicat in ordinea

ELiPHAS LEVI

170
..
tate
'.
. ~~
wiei celor trei lumi cu. cele trei CUI?I!.~l p~ ~l nuan ,w
ierarhica a analc b . 1
Totul apartine practicu pozitive a rnacare cornpun septenai u sacru. '. .1'1' ''ita si 'ill principiu stabilita in
. ..
ate fi dedit sumar me lCL c '"t ,
. ,.
.
,

1 .
giei ~l nu pOe
.
,. contine exclusiv dogma inaltei magn ~1C lela
'" -'/": ' ~,
.,
.
. d
1. .t - .' a parte care 'A-'
aceas a pnn~
'helOT stiinte
cunoscute sau mal egrana
filosofica $1 rehglOasa a li~~
,>.
iznorate
sub numele de stiinte oculte,
b

'<:. '~

REZIJ1\r1[ATIJL ~a CIIEIA GILNEnALA~A,

CELI()R Pi\TRU ~TIINTE OCULTE

SIGNA

IHOT
PAN

Sa rezurnam acum intreaga ~tiin~a prin principii.

Anaiogia este ultirnul cuvant al stiintei $1primul cuvant 8.1eredintei.

Armenia S a113.in echilibru, iar echilibrul subsista prin analogia contrariilor,
Unitatea absolute este ratiunea suprema si ultimul dintre lucruri.
Aceasta ratiune nu poate fi 0 persoana ~i nici trei persoane: ea este
ratiunea, ratiunea prin excelenra,
Pentru a crea echilibru] trebuie sa separi si sa unesri: a separa
prin poli, a uni prin centru,
A gandi credinta inseamna a distruge credinta; a face misticism
in filozofie insearnna a atenta la ratiune,
Ratiunea ~ilcredinta se exclud reciproc prin natura lor si se unesc
prin analogie,
Analogia este singurul mediator intre vizibil ~j invizibil, intre finit
infinit, Dogma este ipoteza rnereu ascendenta a unei ecuatii prezumate.
:;>ii

If

Pentru ignorant, ipoteza inseamng afirrnatia absoluta, iar afirmaria absoluta este ipoteza.
Exista in ~tiinta ipoteze necesare, iar eel care Incearca sa le realizeze sporeste stiinta rara a scadea credinm: pentru ca de cealalta
parte a credintei se afla infinitul,
Crezi ceea ce nu stii, dar numai ceea ceovrea ratiunea sil admits.
A defini obiectul credintei ~ia-I circumscrie inseamna, deci, a fonnula
necunoscutul. Profesiunea de credinta cuprinde formele ignorantei

EUPJ'-IAS LEVI

172
si a aspiratiilor omului. Teoremele stiintei sunt monumente ale cuceririi sale.
Omul care-l neaga pe Dumnezeu este la fel de fanatic ca ~ce!a
care 'i:l defineste ell pretinsa infailibilitate. Dumnezeu este definit, 111
zeneral prin ceea ce nu este.
t::>
Omul II creeaza pe Dumnezeu printr-o analogie de 1a putin 1a
mult: conceptia omului despre Dumnezeu, astfel rezu~tata, este aceea
a unui am infinit care face din om un Durnnezeu finit.
Omul poate realiza ceea ce crede pe masura a ceea ce stie In
temeiul a ceea ce ignora, el face tot ceea ce vrea In masura a ceea ce
crede si in temeiul a ceea ce stie,
. ..
_
Analogia contrariilor inseamna raportarea luminii 1a umbra, a
couvexului la concav, a plinului 1avid. Alegoria, mama a tuturor dogmelor, mseamna substituirea amprentelor cu pecetile, a ~ea.l.itat.i.lor
cu
umbrele mseamna minciuna adevarului ~i adevarul mmciunu.
.0 dogma nu se inventeaza, se invaluieste un ~evar, se face umbra
.spre bucuria ochilor slabi, Initiatorul nu e~te t~nimpostor, este un revelator; adica, urmand expresia cuvantului latin revelare; tU1 om care
invaluie din nou. El este creatorul unei noi umbre.
Analogia este cheia tuturor secrete lor naturii si singura ratiune
de a fi a tuturor revelatiilor.
Iatii de ce religiile' par a fi scrise in cer ~i In natura; a~a trebuie
sa fie: opera I.ui Dumnezeu este cartea lui Dumnezeu ~i in eeea ce
scrie trebuie sa se vada expresia gandirii sale ;;i, 111 consec.inta, a fiintei sate, pentru ca noi 11concepem ca pe 0 gandire sup~r~a. Dup~y
~i Volnay n-au vazut decat un plagiat 'in aceasta spi~ndlda a~~logl.e
care ar fi trebuit sa Ii eonvinga sa recunoasea catohcltatea, adica umversalitatea dogmei primitive, unice, magice, cabalistiee !]i imuabile
arevelatiei prin ana!ogie. .'
..
.
_
Analogia ofera magulm toate forte1e naturn; analog1a este ehmtesenta pietrei filosofale, secretul mi~earii perpetue, cva?ra~ura eercului, templul care se sprijina pe eel~ ~Ol~~ c?loan~ Jak~n .~1B_oha~,
cheia rnarelui secret, riidacina arb-orelmvletH, ~tLmtabmelUi ;il a raulUl.
A gasi scara exactii a analogiilor in luerurile apreciabile prin ~tiinta lI1seanma a fixa bazele credintei !?i a intra In stiipal1irea baghetei miracolelor. Inteleptul sa nu mai caute, el a gasit; dar omul de rand
sa eerceteze mereu pentru ca nu va gasi niciodaHL
.
.
Transmllt"1tia metalidi se opereaza spititual ;>i material prin chela
pozitiva a analogiilor.

Dogma lna/lei Magii

173

Medicina oculta nu este decat exercitiul vointei aplicate chiar

izvorului vietii, acelei lumini astrale a carei existenta este fapt, a
carei miscare este conforma calculelor, a carei scara ascendenta si
descendenta este marele arcan magic.
'
Acest arcan universal, ultimul ~i eternul secret al inaltei initieri
este reprezentar in tarot de 0 tanar3. fata goala care atinge pamantul
cu un picior, tine in fiecare mana 0 bagheta rnagnetizata, parand sa
alerge intr-o coroana pe care 0 sustin un inger, un vultur, un bou si
un leu. Figura este analoaga heruvului lui Jekeskiel a carui figura am
reprodus-o, simbolul indian aI lui Addhanari, analog Adonai-ului lui
JekeAskielpe C8Jr15-1 numim in mod obisnuit Ezechel.
Intelegerea acestei figuri este cheia tuturor stiintelor oeulte. Leetorii cartii mele trebuie 8-0 inteleaga filosofic daca sunt dit de cat familiarizati eu simbolismele cabalei. Ne mai ramane acum sa realiZ:1m a doua si cea mai importanta operatic a rnarii opere. A gasi piatra
filosofala este important, fiiy'a indoiala; dar cum s-o sfaramam pentru a 0 transfonna In pulbere de proiectie? Cum folosim bagheta magica? Care este puterea reala a numelor divine ale cabalei? Initiatii
o stiu, initiabilii 0 vor afla daca, prin indicatiile atat de multiple '~i
precise pe care le-arn oferit, vor sti sa deseopere marele arcan,
De ce asemenea adevaruri aUit de simple ;;i curate sunt mtotdeauna obligatoriu ascunse: oamenilor? Ale;;ii inteligentei sunt foroteputini pe pfunant ~ii
seama.na, In mijloeul pra~ti1or ~ial railor, eu Daniel
In groapa leilor.
De altfel, analogia ne 'inva!aL legile ierarhiei, iar ~tiinta absolutE!,
fiilnd 0 putere deplina, trebule sa fie partea exclusiva ~ celor mai
demni. Confuzia ierarhiei este 0 adevarata decadere a societatilor
,
,
pentru C'.a atuncii orbii Ii eonduc pe orbi, unnand cllvantul rvlaestndui.
Sii fie redata initierea preotilor ~i regilor !iii ordinea se va instaura
din nou. Astfel, Iacand ape} la cei mai demni ~i expunandu-ma tll~
turar pericolelo[' ~ituturor blestemeior care-i 111sotescpe cei care
divulga, cred eli fac un lucru important ;;i uti!: mdrept spre haosul
social suflullui Dumnezeu triiiindin umanitate eyi-i invoe pe preoti ~i
pe regi pentru lumea de mainel
Un lucru nu este drept numai pentru ca. Durrlll~zeu vrea, a spus
Ingerul colii; Dumnezeu II vrea pentru di este drepL Este ea ~i cum
a1' fi SpllS: Absolutul este ratiunea. Ratiunea exista prin ea Insa~i; ea
este pentm cil e:~te~i TIU pentru eil 0 presupunem; ea este, altfel nirnie

174

EUPJ-1AS LEVI

exista: si cum ati vrea sa existe eeva. fara ratiune? Chiar nebull~a
nu . b ' ste tara ratiune. Ratiunea este necesitate, legea este regu a
nu. lZ- uene...
,
. ...
Daea- DLUTIl'llezeu este ,
...;;tl <.:1'directia
oricarei . inittatrve.
oncarel . libe
I
IlCl.,...
"
b 1sau
. rat1"lu.ne Conceptia
unui. Dumnezeu
a so. ut_ ~m arara d
e 1 este prm
I'
.
independent de ratiune este tngerul magiei negre, adica tantoma eA

SUMAR

.
_
. t 1
te ale
Demonul este moartea care se degluzeaza eu ve~l~ll~e.e uza ...
. ti -. te spectrullui Hirrenkesept tronand peste ramasitele CIVlh-

monului,

DISCURS PRELIMINAR. Tendinte religioase, filosofice ~i morale

In cartile noastre despre magie
,......
5
I1'TTROD1)CERE
32
CAPITOLUL L Recipiandarul. Unitatea dogmei. Calitatile necesare
unui adept
50
CAPITOLUL II. Coloanele Templului, BazeJe doctrinei. Cele doua
.principii. Agentul ~i pacientul...........
59
CAPITOLUL III. Triunghiul lui Solomon. Teologia universala a
ternarului. Macrocosmosul..........................................................
66
CAPITOLUL IV. Tetragrama. Virtutea magica a cuaternarului.
Analogii si adaptari. Spiritele elementare ale cabalei
_.
73
CAPITOLUL V. Pentagrama. Microcosmosul si semnul sau,
Puterea asupra elementelor si spiritelor........
81
CAPITOLUL VI. Echilibrul magic. Actiunea vointei. Initiativa si
rezistenta. Amorul sexual. Plinul si golu1....................................
88'
CAPITOLUL VU. Sabia stralucitoare. Sanctum regnum. Cei sapte
ingeri si cele sapte genii ale planetelor, Virtutea universata a
septenarului
95
CAPlTOLUL VlIJ. Realizarea. Reproducerea analogica a fortelor.
Incarnarea ideilor. Paralelism. Antagonism necesar
99
CAPITOLUL IX. Initierea. Lampa, mantaua si bastonul magic.
Profetie si intuitie, Securitate ~i stabilitate a initiatului in
mijlocul pericolelor. Exercitiu de putere magica
105
CAPITOLUL X. Cabala. Sephirotii, Semharnphoras. Taroturi.
Caile si portile, Bereschit si Mercavah, Gematria si Temurah ... 108
CAPITOL UL XI. Lantul magic. Curenti magnetici, Secretele
marilor succese. Mese vorbitoare. Manifestari fluidice
1J 6
CAPITOLUL XII. Marea opera. Magia hermetica. Dogmele lui Helmes.
Minerva mundi. Marele i unicul Athanor, Spanzurarul
123
CAPlTOLUL XIII. Necromanpa, Revelatiile altei lumi. Secretele
mortii :~iale vietii. Invocatii
"
127
CAPITOLUL XIV. Transmutatiile. Licantropia, Posesii reciproce sau
embrionatul sufletelor. Bagheta lui Circe. Eliximllui Cagliostro ... 134

;~{::~re:'uiI;ate, ascunzandu-si nuditatea oribila cu zdrentele aruncate

al~ incarnarilor lui Visnu.

I
I

_..:.:il

176

ELfPHAS LEVI

CAPITOLUL XV. Magia neagra. Demonomautia. Obsesii.

Misterele bolilor nervoase. Ursulinele de 1a Loudun ~i
calugaritele de la Louviers. Gaufridi si parintele Girand.
Cartea domnului Eudes de M
....
.... 139
CAPITOLUL XVI. Farmecele. Fortele periculoase. Putere de viata
~i rnoarte, Fapte si principii. Remedii. Practica lui Paracelsus ... 141
CAPITOLUL XVII. Astrologia. Cunoasterea omului dupa semnele
nativitatii. Frenologia. Chiromantia. Metoposcopia, Planetele ~i
stelele, Anii climaterici. Preziceri prin revolutiile astrale
146
CAPITOLUL XVIII. Filrrele si ursitele. Magia otravitoare.
Pulberi si pacte ale vrajitorilor. Farmecele de 1a Neapole,
Deochiul. Superstitiile. Talismanele
153
CAPITOLUL XIX. Piatra filosofala. Elagabal. Ce este aceasta piatra,
De ce 0 piatra. Ciudate analogii ,
159
CAPlTOLUL XX. Medicine universala. Prelungirea vietii prin
aurul notabil ResurectionisTnul. Abolirea durerii
163
CAPITOLUL XXI. Prezicerea. Visele, Somnambulism.
Presentimente. A doua vedere. Instrumente divinatorii.
Alliette si descoperirile sale eu privire la Tarot..
166
CAPITOLUL XXII. Rezumatul si cheia general a a cellar patru
~1:ii.nteOOlite. Cabala. Magia. Alchimia, Magnetisrnul sau
medicina oculta
171