Sunteți pe pagina 1din 88

5.riphtUJ L6vi. JJogme et R,ilue} de In Haute ~ ie

I'&ris, Librairie FeIix AIcan

Red

: c

nguta

Nllstase

_ Oogme.

1ehnoredrtcrorc c:ofllpulcrizatA: Cristina Aruonescu

Copertl: CrislilJal\ntonescu

ISDN 973-973-636-310-8

'l'1parul.(OSIOX"""Ul' de ti ANTEl'XX PRESs

r",

l'llipe~tiide Tdrg, Prahcva Str. Max: Heberlin, n r ; err tel.: 021/2221245 E~mail:cbmeuzi@:nntetrc \V\vw au!.e(.ro

",. -

r-

m

_0

10

ELIPHAS LEVi

t~urgie~ ofe:a himerelor sabatului 0 fantastica existenta, Imaginile s~mbohce ~~populare ale ispitei sfantului Anton reprezinta pur si simplu ~~edm~ luptand, m zorii crestinismului, impotr!va spectre- lor. vechii lumi: dar verl:>ul';lman, manifestat si victories, a fost pro- f:tlc prefigurat de admirabilul sfant Mihail pe care Rafael 11l11sru-- clI:e,aza sa invinga, printr-o simpla, amenintare, 0 fiinta inferioara, avand, de asemenea, 0 figura umana, dar caracterul unei brute.

"

Misti~ii religiosi v~r ca ?ine]e sa,se fad! numai din.supunerea

m

fata lui Dumnezeu. In ordinea adevaratei morale va trebui sa se

!aca. binel~ din voia l~i,Duillnezeu, tfu'a indoiala, dar':;;ipentru binele

in sme. Binele este ill Dumnezeu dreptatea care nu limiteaza, dar

c~e-i determ.~a libertat~a

dm:tr-~n capnciu despotic, Trebuie sa existe 0 proportie exacta intre actiunile omului si creatia determinanta a vointei sale care face din

Dumnezeu

nu-i poate damna pe o~.melli

ea

in mod definitiv 0 putere a binelui. sau un a~xiliar al raului, iata

ce

demonstreaza stiinta exacta a inaltei . Vreau sa reamintesc ce scriam intr-ocarte publicata in 1845:

,:TImpul.credintei o~be a trecut §i am ajuns in epoca credintei inte- ligente ~l a supunern rezonabile, cand vom crede numai in Dumne- zeu, dar ilvom vedea in operele lui caresunt formele exterioare ale '

fiintei sale.

Or.iata marea problema a epociinq~stre: . . A trata, a completa ~ia inchide cercul cunostintelor umane, apoi, pnn c0Il:~ergenta raze lor, a se gasi centrul care este Dumnezeu.

A se<~asi 0 scara de l?ro~orti€: ~ltre efecte, vointe sicauze pen-

tru a se ~unge la cauzasi vointa prima,

,A se face ori~.~ adevar religio~s la fel de si~l1:t",;;ide limpede de-

monstrat casolutm unel probleme: de geometrle~~

. lata aclll_?ce spune lll_1om destul d~<~9rocos ca sa descopere ina- mtea noas~Fa demonstratta '. ,:llJIDand pe vechii inlelepti,

dar destul de llenorocos .

ment de Iacut avere ~i al cupidiw-tii. "

_,!'de ajuns sa . lUI. c~J~~ de 0 parte, psiholbglca c()gnitiva,

tiei principiilor §i a~dedu~1i~iC?riSecin:tel~r,ill.arele obiectiv alreligiei. '

Se va _putea astfel mtrezan cum n:~ys.!amsmulva reu~i sa uneasca ill

cele dm urma filosofia 1?i reljgi~ diherandu-le ~i pe una !?i pe cealalta

.

in aceasta descoperi,re tlll instru-

asupra doctrinei mesia.rrlsmu-

absolute

la facultatea noastra

'

in nOl'facultatea superioara a crea-

.

Dogma Inettei Magii

11

de obstacolele fizice si terestre, aducandu-le, dincolo de conditiile temporale, la ratiunea absoluta care este sursa lor comuna, Se va pu- tea, chiar mai mult, recunoaste cum, prin influenta acestor conditii temporale sau a piedicilor fizice, devin posibile, pe de 0 parte, ero- rile in domeniul filosofiei, iar pe ·dealta parte, cum este posibil pa- catul in domeniul religios, mai ales cand aceste conditii fizice sunt co- mune cu cele ale ereditarei depravari morale a speciei umane, Iac8nd parte din natura lui terestra; se va intelege atunci cum ratiunea absoluta, care se afla deasupra acestor conditii fizice, a mizeriei te- restre si care, in mesianisrn, trebuie sa distruga chiar izvorul greselii si al pacatului, reprezinta, in expresia alegorica a FECIOAREI ZDROBIND CAPUL ~ARPELU[, unplinirea predictiei sacre. - Pe aceasta Fecioara augusta 0 introduce astazi mesianisrnul in sanctu-

arul umanitatii". "Credeti, si yeti intelege" spunea Mantuitorul. Studiati si Yeti crede, pot spune astazi apostolii magismului. A crede inseamna a sti pe cuvant. Or, cuvantul divin care a de- vansat si suplinit \Jl1 timp.stiinta crestina, va fi inteles mai tarziu, con- form promisiunii Domnului. lam deci acordul intre stiinta si credinta, '

I

.

. Dar, pentru a stabili prin stiinta necesitatea acestui acord, tre- buie recunoscut si stabilit un rnare.principiu: absolutul nu se afla la . niciuna din extremitati1e antinomiei, iar oamenii de partid care tind mereu inspre extremele opuse, se tern In acelasi timp sa atinga aceste extreme, uitandu-se ca la niste nebuni periculosi la cei care martu- risesc deschis aceste tendinte; in propriul lor sistem se tern in- stinctiv de fantoma absolutului COl de neant sau de moarte. Astfel, piosul episcop de Paris d~zaproba categoric fanfaronadele inchizito- ria1e din "Universul", iar mice partid revolutionar s-a indignat de brutalitatile lui Proudhon. FO$-acestei probe negative (;onsta intr-o simpla observatie: 0 legatura centrala trebuie sa reuneasca doua tenainte, opuse m apa- re;tii, atlate m imposibilitatea de a face un pas lara ca una sa n-o

probat chiar prin credinta,

traga pe cealalta inapoi, ce~a ce ar implica 0 reacti~ ~semflIlatoare.

lata ce se mtampla de doua secole: inUintuite ,astfel una de al~ fara sa ~tie, spate in spate, cele doua put~ri sunt condamnate la 0 mund de Sisif, lmpiedidiudu-se reciproc:. Intoarceti-1e, orientiindu··le spre

12

ELiPI-IAS LEV!

punctul central care este absolut: atunci ele se vor futaIni fata ill fata si, sprijinindu-se una de alta, vor produce 0 stabilitate egala cu p~- terea eforturilor lor contrare, multiplicate unele prin .altele. ' . Perrtru a intoarce astfel fortele umane, ceea ce poate parea la pnma vedere 0 munca de Hercule, e de ajuns sa se lumineze inte-

ligentele ~i sa li se arate scopul In care

stacol. RELIGIA este rezonabila, lata ce trebuie spus filosofiei si, prin simultaneitatea si corespondenta legilor generatoare ale dogmei. ~i ale ~~tiinlei, poate fi dovedit III mod absolut. RA TillNEA ES~ S~ ANTA. lata ce trebuie spus Bisericii si dovedit prin aplicarea la tnumful doctrinei caritatii a tuturor cuceririlor emanciparii si a tutu- ror succeselor progresului, Or, lisus Hristos, fiind tipul de umanitate regenerata, de divini- tate umanizata, avea misiunea de a diviniza umanitatea: Verbul de- venit trup permite trupului sa devina Verb, exact ceea ce i'nvat~tii Bisericii n-au inteles de la inceput; misticismullor a vrut sa abso~bi urnanitatea in divinitate. Ei au negat dreptul uman in nurnele unui -drept divin, credeau ca prin credinta trebuia aneantizata ratiunea, pentru ca nu-si mai aminteau de aceasta fraza profunda a ceiui mai ma:e dintre hierofantii crestinatatii: "Orice spirit care-l divizeaza pe Hnstos este un spirit al Antihristului." Revoltaspiritului uman Irnpotriva Bisericii, revolta sanctionata

ele credeau a gasi un ob-

printr-un ingrozitor succes negativ, ar fi trebuit, deci, sa fie, d~ acest ~unct de vedere, un protest in favoarea dogmei integrale, iar revolu- tia, care dureaza de trei secole si jumatate, n-ar fi avut drept cauza decat 0 imensa neintelegere! Intr-adevar, Biserica catolica n-a negat ;;i nici n-ar fi putut sa nege divinitatea umana, Verbul devenit trup, Verbul umanl Ea 11-a consimtit niciodata la acele doctrine absorbante si enervante care aneantizau libertatea umana Intr·,un chietism nesabuit. Bossuet ,3. avut eurajul s-o persecute pe doamna Guyon, pe care totusi 0 res-

pect ~i careia noi i-am admirat apoi

Bossuet a trait, din pacate, dupa Conciliul din Trento. Experienta di- vina trebuia sa-si urmeze cursul. Da, numim revolutia franceza 0 experienta divina, pentru ca Dumnezeu, In acea epoca, a permis geniului uman sa se masoare eu el; lupta ciudata care s-a Ineheiat printr-o ciudam irnbrati!?are;

constiincioasa nebunie; dar

Dogma lnelte! Magii

13

decadere a fiului risipitor a1 carui unic vii tor se afla in mtoarcerea decisiva si in sarbatoarea solemn a din cas a tatalui san. ' Verbul divin ;;i Verbul uman, coneepute separat, dar mtr-o no- tiune de solidaritate care le facea inseparabile, au constituit de la inceput papalitatea ;;i imperiul: luptele papalitatii pentru a straluci singura au reprezentat afirmatia absoluta a Verbului divin, acestei afirmatii, pentru a restabili echilibrul dogmei mcarnarii, trebuia sa-i corespunda In imperiu 0 afirmatie absoluta a Verbului uman. Aceasta a fost .originea Reformei care a ajuns sa abordeze DREPTURJLE OMULUI. DREPTURILE OMULUI! Napoleon i le-a dovedit prin gloria sabiei sale. Incarnata ;;i rezumata prin Napoleon, Revolutia a ince-

;;i a produs cu un stralucitor succes proba

tat sa mai fie 0 dezordine

incontestabila a Verbului sau. Atunci s-a vazut, lueru neobisnuit ill fasturile religioase: omul intinzand mana lui Dumnezeu, de parca ar fi vrut sa-l ridice din caderea lui. Un papa, ale carui pietate l1iortodo- xie n-au fost niciodata contestate, sanctionate, eu toata autoritatea secolelor crestine, sfdnta uzurpare a noului Cezar, iar Revolutia Incamata a fost sacralizata, adica a primit onctiunea care naste HRISTO$I prin mana celui mai venerabil succesor ai parintilor

autoritatiil Pe asemenea fapte, la fel de universale, la fel de incontestabile si stralucitoare ca lumina soarelui, pe asernenea fapte, sustinem noi, s-a fundamentat mesianismul in istorie. \ Afmnarea Verbului divin prin Verb uman, impins de eel din urma pana la sinucidere, prin abnegatie si entuziasm, iata istoria Bisericii

de la Constantin pana la reforma, Imortalitatea verbului uman probata prin convulsii teribile, printr-o revolts care tine de delir, prin lupte gigantiee si dureri ase- manatoare cu cele ale lui Prometeu, pfui.ala venirea unui om destul de putemic pentru a lega umanitatea de Dumnezeu: iata istoria ln-

, Credinta si ratiunea! Doi tenneni despre care se crede ca sunt '

Autoritate si libertate, doua contrarii care sunt In fond acelasi lucru, pentru ca nu pot exista una Tara alta. Religie !?i!?tiinta, doua contradictii care se distrugreciproc daca sunt considerate contradictii, dar care se sustin reciproc daea sunt

tregii Revolutiil

'

,

opusi si care sunt identici,

considerate ca doua aiirmatii fraterne.

I

,

d

Ii.

:

;

I !

1

\

ELlPHA8 LEVI

~am_proqIelp.aisc~ta si rezolvara de istorie, lata enigma sfinxului explicata de ~~el ~ed:p al timpurilor moderne, geniul1ui Napoleon.

e . Este, ~ara indoiala, un ~pectacol demn de toate simpatiile geniu-

lui

uman~§lv<:m spune, mal rnult, demn de admiratia chiar a spiritelor

cel<;,r~al recl,.o ase!?-enea miscare, un asemenea progres simultan B:sp~~t:ules~stmute 71 c.~d~ri!e previzibile, rasfrangerile Ja fel de in~

14

failibile ~e ~telepc~un~~ divine, raspandindu-se in umanitate, pe de

o p~e, ~l a ~telep~.lUnll umane, pe de alta, condusa spre div initate! Fluv~l provenind din acelasi izvor, nedespfu1indu-se decat pentru a cuprinde mal bine lumea si care, unindu-se, vor antrena totul in

dr~n:u! lor. A~:asta sinteza, triumf si antrenare, aceasta salvare de-

finitiva a lumii

~

.

vor fi sirntite de toate sufletele elevate' ds

.

dT cme . ll~allltea acestor mari evenimente care reveleaza si fac atat de rasu~

natoare_ p~~ere_amagie~ um~an~si~interventia lui Dumnezeu in ope- rele ratiunii, cine ar fi indraznit sa Ie prevada? _Am spus ca revelatia are drept obiect afirmarea Verbului divin

. §.I ca afmnrur~ Yerbului uman a fost actul transcendent si providen- tial al.r~vo]utlel europene incepute in secolul al XVl-lea.

Dlv~ul fonda~o: al cre§tinismului a fost un Mesia al revelatiei p:ntru ca Verbul dn~m era incarnat in et, iar noi i1consideram pe 'lln~ parat .ca.pe U~1Mesia al revolutiei, pentru ca in el Verbul urnan s-a

esentlab~at

~l.s-a.manifestat cu toata puterea lui.

In.~jutorul oamenilor care piereau epui-

za!l de tllanIa sllntunlor ~l orgule truPUllli. Mesia uman a venit fu~r-~ f:~lll ~jutolUI lui Dumnezeu piecare-l Jlgnea cultu~ ?bscen al ratlUlll §l m ~lutorul Bisericij amenintata de revoltele spmtului uman §i de satumaliiIe unei false filosofii' De cand.~efon~: ~i Revolutia au zdruncinat in Europ~ baza tutur~r p~ten~or, de c~d negrurea dreptului divin a transfolmat in l~lp~ton ap.ro~pe p~tnti s~p3.nii lumii, abandonand universul poli-

tic atels?Ju1Ul ~1 ~e~l?~Sl~ulUl~artidelor, un singur popor, conservator ,?-ldoc~m~elor umtatu §l.autontatii, a devenit popomI lui Dumnezeu ill poht~ca. Forra acestlll popor sporea intr-un mod uimitor, inspirat de ~ gand, care s-ar fi putut transforma in Verb, adica.in cuvantul

faptel; popoml este Irasa viguroasa a slavilor, iar gandul apartinea

Petru cel Mare.

.t:-- n~aliza la I?-l<?duul ~an imperiul universal ~i spiritl.lat al

Mesla, a da cre~tmlsn1lllUl desa.var!?irea lui temporala, unind toate

. Mes.l~ d~Vlf~a fo~ ~is

:lui

lui

.

Dogma lnettei Magii

15

popoarele intr-un singur trup, acesta ar trebui sa fie de acum incolo visul geniului politic, transformat prin ideea crestina ln geniul social. Dar unde se afla caput eolosalului imperiu? Roma a avut in aceasta privinta ideea ei, Petru eel Mare pe a lui, numai Napoleon mai pu- tea concepe 0 alta. Norocul descendentilor lui Petru se lovea in acea epoca de di-

gul imposibil de trecut aI ruinelor sanctuarului

papilor, mine vii in

care catolicismul nernuritor parea sa doarma ca Hristos in mor- mantul lui. Daca Rusia ar fi fost catolica dupa Reforma, Revolutia fr an c eza ar fi fost inabus ita in f~ a . l mperiu l te mpo r al trebu i a sa apartina celui care ar fi ridicat autoritatea spirituala la expresia ei

cea rnai simpla si absoluta, pentru di faptele urmeaza intotdeauna

ideilor, Autoritatea divina a apostolului Petru i-a lipsit tarului Petru. Un n o roc p e care R u s ia 11 l a sa Frant e i , N a poleo n a mt e l es ; de ' ac e ea a ridicat altarele, iar sacralizarea a primit-o de la succesorul lui Hilde- brand \ii Innocentiu al III-lea, increzandu-se in steaua lui pentru ca autoritatea care vine de la Dumnezeu 11-alipsit puterii sale. Oamenii l-au crucificat pe Mesia cel divin, dar Providenta I-a lasat poeumanul Mesia in voia soartei lui nefericite pentru ca din supliciul lui Iisus Hristos, denuntat de preoti, trebuia sa se nasca ,un nou sacerdotiu, iar din martiriul irnparatului tradat de regi trebuia sa se nasca 0 noua regalitate. Ce este, 'intr-adevar, imperiul lui Napoleon? 0 sinteza revolu- tionara rezumand dreptul tuturor lntr-unul singur. Este libertatea jus- tificata prin putere ;;i glorie; autoritatea probata prin acte; despotis- mul ollorurei substituind pe cel al fi-icii. Astfel, 'in tristetea singura- tatii din Sffulta Elena, Napoleon, con~tiellt de geniul sau ~j Intelegand ca tot viitorullwnii se afla in el, simtea cum 11 cuprinde disperarea, nemaivazand alta altemativa pentru Europa decat sa ajunga in cinci- zeci de ani republica sau sa cada in stapanirea cazacilor. "Nou Prometeu, scria el eu putin timp inainte de a muri, sunt Jegat de stanca ~i s~iat de un vultur. Da, am fi.lrat focul din eer pentm a inzestra eu el Franta.: :focuI s-a 1:l1tors1a locullui ~i iam-ma! Gloria era pentru mine aeel pod pe care Lucifer I-a mtins .peste haos pentru a se ridica 1a cer; el reunea trecutul ClJ viitorul', intre

care se cascase 0 prapastie

Nieiodata gandirea umana n-a atins maretia aeestor cateva randuri; toate poeziile inspirate de destinul tragic aiimparatului sunt

Fiului meu nim~c c1edit numele meul"

16

ELIPHAS LEVI

palide si inexpresive pe hlnga aceasta fraza: ,,Fiului meu nimic dedit

numele rneu!" Sa fi crezut oare ea nurnai mostenirea gloriei va ra- mane 'inurmalui sau, mai degraba, cu intuitia profetica a rnuribun- zilor, intelegea ca numele sau, inseparabil de gandirea lui, continea

In el insusi toata averea dimpreuna cu destinele lumii? A pretinde ca umanitatea se inseala 10 miscarile ei, ca drumul evolutiilor ei e gresit iuseamna a blasfemia Providenta, Si totusi rnis- carile si evolutiile acestea par uneori contradictorii, paradoxurile opuse se resping unul pe altul si, asemenea oscilatiilor unui pendul care tinde rnereu spre un centro de gravitate, miscarile contrare nu sunt decat aparente, adevaratele tendinte ale umanitatii aflandu-se mereu pe linia dreapta a progresului. Astfel, cand abuzurile puterii au iscat revolta, lumea care nu poate fi oprita nici in selavagism, nici In anarhie, asteapta instaurarea unei noi puteri care va tine seama de libertatea protestelor sale siva domni In numele ei. Aceasta noua putere ne-a fost dezva l uita de Parace]sus in a d- - mirabilele lui preziceri care ar putea parea facute post factum, daca un,mare numar de pagini nu s-ar referi la viitor. Viitorul nu poate fi eludat, cum B U mai poate fi reinviat trecu- tul, dar lumea se tinea intotdeauna de ceea ce este durabil; or, du- rabil este numai ceea ce se interneiaza pe natura lucrurilor. Instinc- tul popoarelor se conformeaza logicii ideilor si de dona ori sufragiul universal, plasat intre obscurantism ~i anarhie, a ghieit concilierea ordinii cu progresul si l-a numit pe Napoleon. S-a spus ca imparatul insusi n-a putut concilia libertatea cu ordinea si ca, pentru a-si interneia puterea, a interzis fnmcezilor sa

se foloseasca de drepturile lor. S-a spus ca ne-a mcut sa uimm Ii;

bertatea in numele gloriei ~inimeni nu vede aici evidenta contradic- tiei. De ce gloria lui ar fi a noastra daca 110inu erarn decat sclavii lui? Cuvantul glorie n-are se~fi~fltie decat pentru oamenii liberi. Am consimiit disciplinei impuse iq~el $i el ne-a dus la victorie: as- cendentul geniului sau era nervul 'P~rt:eriisale $i daca nu permitea ni- rnanui ~a-l contrazica, avea pe dt:plin dreptul pentru ca avea drep- tate. "Statul sunt eu!" putea spune imparatul, rezumaud la randul sau toata foqa republicana, evident, eu cat ~efhllui avea mai multii autoritate, eu amt poporul france2:era mai liber. Ceea ce a mcut ca agonia lui Napoleon sa fie inspaimantatoare, . nu era regretul trecutuJui,nu po!i regreta gloria care nu ~ie sa moara,

Dogma 1.'1alteiMagii

17

ei faptul ca lua ell el in mormant viitorull~i!. "Oh!. n~ ~oartea,)nur-

mum el viata rna ueide!" $i ducandu-si mana la unma: ,,Au infipt

aici un cutit 'de macelar si

au rasucit fierul in rana!"

."

.

Apoi, dupa 0 clipa, in ehiar clipa sup:ema i~ care.VI~~s~ pler~e si in care omul, iluminat interior de lumina altel ~ur~uslln,t,- en~vOia sa lase un ultim mesaj celor vii ca pe 0 invatatura ;11.ca p~ 0 moste- nire, Napoleon a repetat de doua ori aceste ~orbe em~at.lce: Capul . armatei! Sa fi fost 0 ultima sfidare aruncata fantomei lui Pe~ eel Mare, un ~ipatsuprem de disperare sau 0"pro~etie privir:d d~stmel~ Frantei? Lumea intreaga sa i se fi parut m ehpa aceea lll1p?Tatulu~ arma'nioasa §idisciplinata, indreptandu-se spre cu:e~re~ progresului si sa fi dorit sa rezume intr-un cuvant problema tlmpunlo~ moderne

care avea sa se decidain viitorintreRusia ~iFranta:

Catolicismul si alianta lui cu papalitatea dadea mal m~lt~ sanse Frantei in acelmoment, oferindu-i 0 putere pe care anarhistii 0 nu- mesc decazuta, dar pe care Napoleon o·aprecia rnai mult dedit p~ 0 armata de trei sute de mii de oameni. Daca Franta, asa CUI~ V01au anarhistii, s-ar fi coalizat in 1849 eu ingI_"atitudin~roma .amlor sau daca ar fi lasatAustria sau Rusia s~ res~ureze tronu~po~tlfical, d~es- tinul Frantei s-ar fi incheiat, iar gemul el, nedemn de unparat, t:ecand prin nord; ar fi 'implinit 10 folosul slavilor frumosul vis al lui Petru

. Pentru oamenii care-si imagineaza absolutul in extreme, ratlU~ nea si credinta, libertatea si autoritatea, dreptul si da~o.ri~_?1, u?ca~l capitalul sunt ireconciliabile. Dar absolutul este ad~slbl~ U1fie~me opinie separata pe Giit e intregul coneepnt in. fractale lUl. Cr~d:nta rezonabm~ libertatea autorizata, dreptul mentat p~ntr~ dat?fla llll- plinita, capitalul,fiu ~iparinte al muncii; iata, ~~aculli ani ~al spus-~, fonnulele absolutului. $i dadi yom fi intrebatl care este cel:tru~antl- nomiei, care este punctul fix al echilibrului,.am r~pun~ deja ca este chiar esenta lui Dmllilezeuin mod suveran hbet ~I mfimt de necesar. Ca fOJ~iacentripeta ~i fO$ centrifuga sunt doua forte contrare, faptuJ nn J;oate fi pus la indciiaUi,dar eli din acest~ dO~la.forte com:

eel Mare.

CAPU~AR,-MATEI!

.

binate rezulta echilibml pamantului, iata ce af fi 111utIl~1 absurd sa

neg~'ordlul ratiuni.icu credinta, a ~iintei eu reljgia; a liberti'itiieli autoritatea, a V~rbuluiuman, Intr-un cuvant, cn Verbul'divin nu.~ste mai putin evident ~i noi am dovedit-o Indeajuns. Dar o'amenll nu

!k

~1.t.' I

.~ I

,

(

I

18

E:UPHAS LEVI

;',n

. :- .~

' I

considera nicio,da1!a~¢a:rdoveziadevarurile pe care refuza sa Ie au da, pentru ~aele contrariaza patimilelor oarbe. Demonstratiei eelei mai

riguroase, vor raspunde intotdeauna prin dificultatea pe care toe-

r. mai ai rezolvat-o . i~ daca iei dovezile de la capat, l~i vor pierde

,

.

-

:.)

:1:

,

k: ,;

l' II

I 'f

'.)

rabdarea si te vor invinui ca.te repeti. Mantuitorul lumii spunea di vinul nou nu trebuie tinut ill bu-

toaie vechi ~ica nu se pune petic nou la 0 haina veche. Oamenii nu sunt dedit reprezentantii ideilor si nu trebuie sa ne miram daca ero- rile incarnate in aeeste idei resping adevarul eu dispret si chiar eu

manie. Dar Verbul e~te in mod esential creator

sie a caldurii si luminiiIui.jnfloreste JIIliume 0 noua urnanitate. Epoca dogmei obs~ure;;i a orbirii intelectuale a trecut, dar nu vorbiti inea despre Soare batranilor orbi; chemati martori ochii car~ se desehid si asteptati sa li se limpezeasca vederea pentru a le explica fenorne- nele luminii. Dumnezeu a creat urnanitatea, dar in umanitate, fieeare individ este chemat s~ se 'creeze pe sine' ca fiintamorala si, in consecinta, ne- muritoare. Retrairea in umanitate, aceasta este speranta vaga pe care

panteismul ;;i misticismul revolutionar 0 lasa adeptilor; sa nu moara

niciodata in individualitatea lor morala si inteligenta, aceasta este

pre r ogat i va pe care ~v~ l a l ia 0 a ~ igur a fiecaruia d , intm , C?piii ~i! Ca r e

si la fiecare noua emi-

dintre aceste doua idel este mal consolatoare ;;1mal Imerala? Care dintre a~este doua. idei ofera moraliUi.tii umane 0 baza,mai sigl.lra !?i mai sublima? Oriee putere care nu-~i are ratiunea ei proprie, apasand asupra libettatii fiirii sa-i.ofere garalltii, nu (;~stededit 0 pute11eoarba;;i trarl- zitorie; autoritatea adevaratii ~i durabiIa este cea cam se sprijina pe libertate, dal1du-i 0 regula, ~itinand-o in fdiu, A~a s,e obtine absolu-

tulin politiea.

. Orice credin\fl eare nu lumineaza ~i nu spore~te ratiunea, orice

\ dogma eare neaga. viata inteligentei ;;i spon1taneitatea .liberului mr- bitru, constituie 0 superstitie; adevarata religiie este cea care se pro- beaza·prin illteligenlii ~j se justifiea prin ratiune, supunand-o unei ascul11iri neces;rre, A~a se obti.ne absolutul in religi~~~i filoz.ofie. Din ideea pe care oamenij §i-au Iacut-o dlespre Dumnezeu, s-au

\

I

nascut intotdeauna notiun,ile de putere, fie temporalla~ fie spirituali'l, iar cuvantul care expt:una Pivinitatea fiintei, fiind formula absolutu-

\ lui, fi'e in l'evelatie, fie 'in intuitie naturala, sensul

cafe se da acestui

Dogma Ina/lei Magii

19

cuvant a constituit ideea dominanta a oricarei religii, a oricarei filo- sofii preeum si a oricarei politici san morale. A concer-e. 'in Dumnezeu necesitatea fiitil libertate, inseamna a construi 0 masina infinita In care noi n-am fi, din pacate, decat roti- tele inteligente. A asculta san a rnuri, acesta ar fi destinul nostru etern, a asculta de ceva care comanda rara sa stie de ce: tristi cala- tori inchisi in vagoanele unei formidabile locomotive _tiirandu-ne eu toata viteza spre prapastie, Aceasta doctrina panteista, materialista ~ ifatai la este absurditatea si calamitatea secolului Legea suprema a libertatii si a necesitatii, regizandu-se si tern- perandu-se una pe alta, domneste pretutindeni, guvernand orice fapta in care se reveleaza 0 virtute, 0 dreapta putere sau 0 autoritate. Scoase din tenebrele decadentei si ridicate deasupra haosului barbariei de mana lui Carol eel Mare, existau 'in lume papalitatea si imperiul, dona puteri care se sustineau si se lirnitau una pe cealalta, Papalitatea, de- pozitarea dogrnei initiatoare si civilizatoare, reprezenta libertatea care detinea cheile viitorului, imparatul, inarmat eu sabia, intindea dea- supra turmei pe care 0 impingea mainte carjapontifilor; bratul de fier al necesitatii, asigurand si ordonand mersul umanitatii pe calea pro- gresului. Sa nu ne iL1~elam:mi!?carea religioasa a epocii noastre, lnceputa de Chateaubriand, eOl!1tinua11ide Lamennais ~i Lacordaire, nu este retrograda ~inu se ridiea impotriva emaneiparii con~tiintei umane. Umanitatea s-;arevoltat irnpotriva exeesului de inisticism care, afir- mand libetiat<;:aabsolutii a lui Dumnezeu rara sa admita nici un fel de datorie, aneantiza dreptatea €~tema~i absorbea personalitatea omu- lui intr-o ascultare pasivii: Verbul uman, intr-adevih~ nu se poate lasa astfel devorat;, dar patimile oarbe au mcercat sa impinga protestul la eealalta 'extl'emitate, proclarnand suveranitatea unidi ~i absoluta a individua1isrnului uman. Ne aducem aminte de eultul ratiunii inau- gurat 1aNotre-JDame ~i de septembrj~tii blestemal1d zilla sffultului Bartolomeu. Aceste exeese au provocat repede oboseala ~idezgustul; dar mnanitatea n-a remmtat la ceea ce racuse proteshIl ei necesar. Chateaubriand a adus 1a reaiitate atunei spiritele pe care le riitaeise calornniind Biseriea. Le-a IaClJ'I: sa iubeasca rejigia-pe care a dezva- luit-o umana ~l rezonabila; lumea avea nevoie sa se Irnpi'.tce,~uMan- tuitorul ei, dar nurnai reeunosdlndu-l ca pie 0 veritabila fiin1i~u.mana au acceptat sa--}adore ca pe un Durnnezeu adevarat.

20

ELiPHAS

LEVI

Ceea ce i se cere mai ales astazi unui proot este caritatea, sublima expresie a umanitdtii divine. Religia nu se mai multumeste sa ofere sufletului consolarile Jumii celeilalte, ea se simte chemata sa usureze aid suferintele saracului, sa-l instruiasca, sa-l protejeze si sa-l orien- teze ill truda lui. Stiinta economica ii vine in ajutor In opera ei de regenerare, Totul se desfasoara inca lent, dar orieum miscarea s-a operat ~iBiserica, urmata de puterea temporals, va regasi curand toata influenta ei de odinioara pentru a predica lurnii crestinismuldesa- var§it in sinteza mesianica. Daca Biserica ar fi negat realmente Ver- bul uman, daca ea ar fi, in consecinta, dusmana fireasca a oricarei libertati si a oricarui progres, am privi-o ca pe 0 rnoarta si vom crede ca se va intampla cu ea ceea ce s-a intamplat cu sinagoga iudaica; dar, inca 0 data, nu este asa §i nici n-ar putea fi. Biserica, reflectand in alcatuirea ei imaginea lui Dumnezeu, poarta in ea dubla lege a !ibertalii si autoritatii continute, reglate si temperate una prin cealalta,

Intr ·adevar,

i-a pat de la un conciliu la altul, superbe dezvoltari. Printre eretici si disidenti, unii acuza ortodoxia de imobilism, altii ii reproseaza ne- contenit inovatiile; toti sectarii, pentru a se separa de comunitatea ecleziastica, au pretextat dorinta de a se reintoarce la credintele si practicile Bisericii primitive . . Daca Ii s-ar fi vorbit catolicilor din secolul al Xv-lea sau filo- sofilor din secolul at XVII-lea de un acord necesar intre libertatea de con:}tiinta ~i autoritatea religioasa, intre ratiune §i credint3_, pe unii i-a!' fi indignat, ceilalti ar fi ras amar. A vorbi despre pace §i aliante in toiul unei i:>ataliiinseamna, intr-adevar, a 0 nimed prost ~i a.vorbi degeaba. Docti-inele al CarOl'interpret sunt, pentro eli Ie consider expresia cea rnai avansata a aspiratiilor inteligentei umane in epoca in care trrum, doctrine presimtite deja de cativa ani de un numar mic de spi- rite de elita, pot fi astazi exprimate eu speranta de a fi bine 'primite; dar nurhai eu diteva luni mai inainte n-ar fi stfunit nici un feI de in- teres, nu :}i-arfi gasit nici un fel de tribuna sau e90U. Pe atunci partidele extreme nu fusesera incA o"bligatl: sa abdice de la pretentiile lor in fata atotputemiciei unor evenimente prQvi- dentiale ~i,in mijlocullmei batalii invef§"mate, puteai cu greu sa rillnru neutru; orice fel de concesie era considerata ca 0 adeviiratii tdidare ~ioamenii, pe care nu-i parasea niciodata spiritul dreptatii, constran!?i

Biserica, mentinand integritatea si stabilitatea dogmei,

Dogma Inaltei Magii

21

s3.-1caute separat ~i succesiv In cele doua cauze invrajbite, deveneau suspecti tuturor ca niste renegati sau ea niste transfugi, Cand COl1-

vingerile sunt destul de energice pentru a prefera mdependenta con- stiintei incurajarilor coteriilor, esti condamnat la singuratatea gene-

ratoare

care se infrunta nu Insearnna a fi expus tuturor loviturilor? A trece de pe un front pe altul nu inseamna a fi proscris de amandoua? A alege una la intamplare nu inseamna a 0 trada pe cealalta? Acestea sunt alternative salbatice care au Unpins oarneni ca La- mennais de la ultramontanism la iacobinism, lara ca sa gaseasca nica- ieri nici certitudine, nici ragaz ilustrul autor al lucrarii Cuvintele unui credincios, mgrozit sa vada ridicandu-se in fata lui anarhia si neari- tul sub masca socialisrnului si, negasind in geniul sau iritat nici 0 justificare a antinomiei care ranea, s-a inters pana la Zoroastru, cau- tand in dogmele dezolante ale maniheismului 0 explicatie a razboiu-

. Dar cei parru ani care au trecut au fost plini de lnvatfuninte si re- velatii imense, Revolutia s-a explicat si s-ajusrificat inca 0 data prin crearea unei autoritati absolute si intelegem acum ca dualismul con- stitutional nu este altceva dedit maniheismul in politics. Pentru a con- cilia'libertatea si puterea trebuie ca ele sa se sprijine una pe cealalta

de neintelegeri ~i nelinisti. A dimam.~izolat Intre doua armate

lui etern intre Amchaspand si Darvand

si nu sa fie invrajbite una impotriva celeilalte. Suveranitatea abso luta intemeiata pe sufragiul universal, aceasta este de acum notiunea unica a autoritatii veritabile, in religie, ca ;;i in politidL A§a S~:~or putea constitui gti~emele de drept uman, a doua fi)fma a dreptului divin impresc:riptibil in umanitate. Prin intelegerea adevarului ~i practica rezonabiHi a binelui se

eEbereaza nu numai

indivizii, ci ~i popoarele. Asupra oamenilor ell

sufletulliber tirania este impracticabiHi; dar libertatea exterioara a oamenilor ~i a multi mil or, interior aservite prejudecatuor ~i viciilor, uu este decat 0 multiplicare ;;i 0 complicatie a tiraniei. Cfu1d majori- tatea imbecila s1tApane:.?(:me,inoritatea inte1eapta este sclava. Trebuie deci cu multa gdja sa distingem dreptul de fapt ~iprin-

cipiul aplicarii sale in politica Bisericii Biserica s-a ostenit intotdeauna sa supuna fatalitariie impulsu- rilor trupe~ti providentei spiJritului; in nurnele libertatii morale, ea ri.dica un dig impotriva spontaneitapi oarbe a aspirapilor fizice, ~i daca 'in zilele noastre ea nu ni s-a parut a simpatiza Cll rni~carea

22

ELiPHAS LEVI

~ev~l~t~o~la:a,_Insearnmdil a simtit 111maniera ei supraerninenta si infailibila ca hbertatea nu era acolo, Abuzurile posibile ale libertatii fac necesara autoritatea: iar auto- ritatea nu are alta misiune in Biserica si 'in stat dedit protejarea li- bertatii ordonate a tuturor impotriva libertatii dezordonate a catorva. Cu cat autoritatea este mai puternica, ell atat protectia este mai si- gura; iata de ce este necesara infailibilitatea Bisericii, iata de ce intr-un stat bine guvernat forta trebuie sa se supuna Iegii. Ideea de libertate si cea de autoritate sunt indisolubil unite si se sprijina una pe cea-

lalta.

,

Tirania vechii lumi nu insemna dedit libertatea absoluta a catorva, prejudiciind Iibertatea celorlalti, Evanghelia, impunand datorii re- gilor, ca si popoarelor, a 'inapoiat unora autoritatea care le lipsea si a garantat celorlalti 0 libertate intemeiata pe drepturi noi, cu certitu- dinea unui progres real si a perfectionarii posibile a tuturor. Daca inteligenta umana n-ar fi perfectibila la ce ar servi, va intreb, invatatura perrnanenta a Providentei si de ce s-ar mai mani- festa revel~tia sub diferite forme succesive si din ce ill ce mai aproape de perfectiune? Natura avanseaza progresand in constituirea tutu- ror fiintelor, desavarsindu-si treptat capodoperele. Miscarea este pre- tutindeni semnul vietii si, chiar daca pare ca se implineste parcurgand un cere, ea merge inainte mereu, nedezrnintind niciodata mana care a imprimat-o, chiar daca revine asupra ei insasi.

in cer si de 0

autoritate pc pfunant, a1"fi legea distl11gerii ~i a mOr{:ii,dar pe de alta

parte, daca rezistenta care reglea7.a mif?carea reu~e~te s-o parali- zeze dorind 5-0 opreasca, atunci se :41tarnpladupa cum ul[meaz ~:ori mi;;carea va srarfuna rezistehta ili va distruge autoritatea,. ori autori- tatea va aneantiza mi!?carea ~i se va sinucide distrugalldu-$i pro- pria-i fcu18 §i viata. Astfel iudaismul s-a distrus pe sine dorind sa se opuna expansi- llnii cre§tinismului care era consecinta natural a ;;i dezVoltarea.l1ece- sara a dogmelor lui ·Moise §i a promisiunilor profetilor. Catolicismul nu va imita iudaismul ~i nu se va opune marE sin- teze rnesianice pentru ca Biserica catolica poarta In chiar numele ei promisiunea universalitatii, legandu-l dinainte de Bis,eriea viito-

Legea miscarii, daca nu e reglata de Providenta

) rului. Roma ;;i Constantinopolul mH~i vor disputa a dona oarii impe- riullumii: unde se va rnanifesta Verbul acolo va fi pontiful Verbului,

I

Dogma lnelte! Magi;

23

Scaunul pe care-I va recunoaste supunerea lumii va fi acela al sue- cesorului lui Iisus Hristos, Orice sef el unui nesemnificativ numar de disidenti, orieare i-ar fi pretextele si titlurile, nu va fi considerat ill fata sufragiului universal al natiunilor dedit un antipapa sau un sectar, Reunirea celor doua Biserici greaca ~iromana este, deci, marea revolutie religioasa si civila care va schimba fata Iurnii; revolutia va fi rezultatul dezvoltarii si propagarii doctrinelor cabalistice 111Bise-

rica ;;i societate.

.

In zadar ni se spune, abordand un aer temator, ca Biserica, ere-

zandu-se perfecta, va refuza sa primeasca legea progresului. Noi am raspuns acestei temeri printr-un pasaj hotarator din Vincent de Lerins; dar chestiunea este destul de importanta pentru a nu mai adauga cateva puternice voci ale autoritatii, Un savant pastor englez, recent convertit la catolicism, doctorul John Newman, a publicat cu catva timp in urma 0 lucrare, obtinand o inaltii apreciere a autoritatii ecleziastice in care acesta dovedeste ca dezvoltarea dogmei si, ill consecinta, a inteligentei urnane, a fost opera speciala a catolicismului considerat ca principiu initiator ~icon- servator in explicarea si aplicarea teoremelor divine care sunt litera dogmei. Inainte de a-si sustine teza, a stabilit existents progresului natural in toate lucrurile, dar mai ales in revelatie. lam cum se ex- prima acesta:

"COnD)ml istoriei tuturor sectelor si a partidelor religioase, con- form analogiei .'?i exemplului Scripturii, putem conchide rezonabil ca doctrina cr~tilla admite dezvoJtari categor1ce, legitime, reale, dez- voltari prevazute de divinul ei autor. Analogia generala a lumii flZice ~j morale confinna aceastii COB- cluzie. "Lumea naturata ~i guvernarea ei, spune Butler, este un plan sau un sist'~m, 11U un sistem fix, ci unul progresiv, un plan 111 care 1: 11- cercarea diverselor mijloace are loc mult timp lnainte ca scopurile propuse Sll fie atinse. Schimbarea anotimpurilor, cultura fructelor pamantului, chiar istoria unei fiori poate fi 0 dovada in acest seus; a:;;ase inifunpla ~i eu viata umana. Vegetalele ;;i animalele, eli toate ca sunt In. mod obligatoriu fasonate 0 data, cresc treptat pentru a ajtmge la matw-itate; tot astfel, agentii rezonabili caxe lnsufletesc tmpurile aspira hi mod firesc spre caracterul care Ie este propriu prin achi- ziti a gradata a cuno~tintelor ~iexperientei §i printr-o lunga serie de

actiuni."

24

f=L1PHAS LEV/

Existenta noastra nu este numai succesiva, cum ar trebui

sa fie

in mod absolut necesar, ci si 0 stare a fiintei noastre destinate de Cre- ator pentru a pregati 0 alta stare, tranzitorie si ea celei care-i succede. Adolescenta vine dupa copilarie, tineretea dupa adolescenta si rna- turitatea dupa tinerete. Oamenii nerabdatori vor sa precipite totul, dar autorul naturii pare sa nu opereze dedit dupa 0 lunga deliberare, ajungand la scopurile propuse prin progrese succesive si lent impli-

nile

naturale ~i'in manifestarea religioasa, facand ca un lucru sa urmeze altuia, apoi acesta altuia, continuand mereu printr-o serie progresiva de mijloace care se intind dincolo si dincoace de privirea noastra

margin ita. Legea nou a a crestinismului este reprezentata de legea naturii. Intr-una din parabolele sale, remarca doctorul Newman, Dorn- nul nostru Iisus compara regatul cerului ell o saman~a de mustar pe care un om 0 seamana in ogorul lui. Aceasta samanta. este, intr-ade- var, cea. mai mica dintre toate semintele, dar cand creste este cea mai inalta dintre plante, transforinandu-se intr-un copac; si, cum zice sfantul Marcu, copacul are ram uri pe care se odihnesc pdsarile ce- rului. Si, in continuare, In acelasi capitol din sfantul Marcu: Regatul

Dumnezeu opereaza 'In acelasi fel in cursu] Providentei sale

lui Dumnezeu este asemenea unui om care arunca

mal'll. Fie ca doarme sau vegheaza, ziua ~'i noapteo, samanra

Saman{a in pll-

cre$te

Doqme lnettei Magii

25

lor creator; Verbul care constituie ill om asemanarea cu Dumnezeu

si care se numeste libertate! Tactica ereticilor si a materialistilor a fost dintotdeauna de a abuza de cuvinte pentru a perverti lucrurile; apoi de a acuza autoritatea de apostazie, cand aceasta se razbuna, condamnand ei insisi adevaru- rile rau interpretate chiar de ei si care Ie serveau de 111vataturi. Numiti libertate cea mai condamnabila licenta, numiti progres miscarea cea rnai mvolburata si mai subversiva; Biserica va dezavu- eaza ~ivoi 0 acuzati ell amaraciune ca e dusmana minciunii, si voi o $titi bine: lata de ce, dorind sa perseverati in razboiul pe care-I du- ceti impotriva ei, trebuie intotdeauna sa mintiti: altfel, ati fi de acord en ea si, de voie, de nevoie, ar trebui sa-i induran puterea. lata ce se poate spune, in numele Bisericii, adversarilor ei de rea credinta, Dar noi trebuie sa raspundem aiei unor obiectii mult mai serioase. Catoliei sinceri, dar putin luminati, legati mai degraba de litera, decat de spiritul deciziilor pontificale, ne vor spune poate ca in enciclicile en privire la doctrinele abate lui de Lamennais, Roma a condarnnat categoric ideile de libertate si progn::s. Yom raspunde chiar prin termenii primei enciclice. Papa COI1- damna pe acei care, pentru a regenera Biserica, VOl' s-o faca in intre- gime utnand, din divina cum e ~i 'in autoritate, si In principiu. Deci, ceea ce judecatorul condamna nu este afirmarea Verbu- lui Wl1(1]1, ci negarea Verbului Divin. Biserica este aici in dreptul ~i

fara ca el sa $tie cum, pamantul hranindfructul din elfnsu.Ji. Aici

ca,

dupa spiritul textului, caracterul spontan, ca ~i cd gradual apar-

in

datoria ei. Roma a vazut principiul autoritatii sale spirituale atacat

este vorba mai def,Trabade un element intim al vietii, fie principiu,

de

operele ilustrului scriitor ~i dovada ca nu se ln~eaJa este ca dom-

fie doctrina, dedit de 0 manifestare exteriorura; trebtlie sa observam

nul de la.mennais nu mai crede in acea atotputemicie morala al carei aparator zelos ~i putemic a fost alt:adat:a;ca el nu se mai supune de-

tin ere~terii. Descrierea progresului corespunde cu ceea ce am obser-

ciziilOl ei ~ieli, Iacand un singur pas retrograd, a sfu-itpeste Biserica,

vat referitor hi dezvoitare: nu este legat de

hotarare, nici de vreo exaltare factice, nici de mecanismul. ratiunii, nici macar de 0 mare subtilitate a inteligentei, ci actioneaza. prin fOl1a

lui nativa ale carei expansiune ~ietect au loc intr-un moment dete:r- minat. Fara indoiala, reflectia, pana la un al1umit punet, 0 dirijeaza ~i o modifica, apropiind-o de geniul particular al persoanelor, dar intot- deauna conform priInei dezvoJtari morale a spiritului illSU~i." Este imposibil sa se exprime mai limpede existen!a a doua legi completandu-se una pe cealalta, cle:~iopuse lin aparent5., aeeea a ne- cesitatii providentiale :;;i aceea a Ijh~rti:itiiumane. P'entru oameni na-

tura insa;;i este necesitate,a ('.are contine §i te,cundeaza ,elanurile Verbului

voiI1lta, nici de vreo

cre~tinism ~i mtreaga civilizatie. In ceea ce prive~te libelt~tea pe care Biserica 0 respinge, ea se

refera la ace a libeltate care a vrut sa-l detroneze pe papa Pius a1

IX - l e a ~ i care a ad u s Europa

comun libertatea fiilor lui Dumnezeu ~i cea a finlor lui Cain? Indi 0 data, nu credem ca Biserica rornana va HisaBisericii din Orient iniliativa mi~earii regeneratoare. Imobilitatea barcii lui Petru, 'in mijiocul. tumultului valurilor revolutionare nu reprezinta dedit protestul divin In favoarea adevaratului progreso TOI: ceea ce se sav~e~te in afam autoritatii se sava.r~e~e In afara naturii, care este legea pozitiva a autoritatii eteme. Idealul uman poate

a v e a 111

1 a m ar gi nea prapa s ti e i. Ce pot

26

EUPI-IAS U~VI

!1

1

\

deci urma doua cai opuse: luand-o inaintea stiintei printr-o intuitie pe care 0 va justifica mai tarziu sau indepartandu-se de .;,;tiinta prin ha- lucinatia pe care aceasta 0 condamna. Prietenii dezordinilor, sufle- tele captive ale unui egoism brutal, temandu-se de jugul stiintei ~i al disciplinei isi iau intotdeauna halucinatia drept ghid. Paganismul a avut si el falsii lui mistici ~iiata de ce dogma filosofica a vechilor eleni s-a preschimbat in idolatrie; crestinismul a suferit si el la ran- dul lui de aceeasi plaga si un ascetism inurnan, antrenand ea reactie chietismul eel mai imoral, a calomniat adevarata pietate si a inde- partat multe suflete de practicile religiei. Unul din eei mai remarcabili fantezisti ai timpurilor noastre, paradoxalul P.-J. Proudhon, contrariat fiind uitr-o zi de domnul de Lamartine, aflat pe atunci la putere, a lansat impotriva poetilor una

din acele cinice si elocvente diatribe

alcatuiasca. Nu avem la indemana aceasta pagina disparuta ca multe altele in vfutejul revolutiei, dar ne aducem aminte ell cata verva

prea celebrul visator declama irnpotriva poeziei si a visului; era in- spairnantator de-a dreptul cand reprezenta statuI sovaielnic si pustiit, gata sa inoate in sange ca urmare a faptei unui chitarist pe care ex- tazul propriei sale muzici il impiedicase sa auda imprecatiile, suspi- nele si haraiturilel lata, exclama el, ce inseamna guvemarea poetilor! Apoi, ineaizit de ideea lui, ca de obicei, conchidea di Nero era !n- camarea completa a poeziei ridicate pe trol1ullumii. A aprinde Roma in sunetele chitarei ;;i a dramatiza astfel marea poezie a lui Virgi!iu nu este oare 0 colosala, imperiala. ~ipioetidi fantezie? Ora;;ului ceza- rilor pe care-l sacrifica astfel ca pe:un decor necesar regizarii versu- rilor sale, Nero voia sa substituie 0 Roma noua, aurita ;;i akatuita

pe care stia atat de bine sa le

I

I

I

dintr-un singur palat!

tea viselor prefac sublimul in poe2:ie, Nero era, intr-adeva.r, un mare

poet! Dar nici domnul Proudhon ~.ni ici unul din §efii socialismuiui modern nu a u dreptul s3.-1blameze.

Oh! daca grandoarea curajului ~itemerita-

" Nero reprezinta pentru noi personificarea cea mai completa a

idealismului Tara.autoritate ~i a licentei f3.raputere; este anarhia dom··

nului Proudhon rezumata

universului; este absolutul materiali;;tilor i11 voluptate, IIi curaj" 111 energie ~i 111 putere. Nici 0 natura mai dezordonata l1-a ingrozit atat lumea cu nazbatiile ei, iata ce inteleg revolutionarii geolii domnuiul Proudhon prin poezie; dar Doi nu gandim ca ei.

intr-ull singur om ~i a§>ezata pe tronul

Dogma lnette! Magi;

27

A fi poet mseamna a crea, si nu a visa sau a minti. Dumnezeu

a fost poet cand a creat lumea, iar nemuritoarea lui epopee a fost

scrisa eu stele. Stiintele au prirnit de la el secretele poeziei, pentru ca ei i-au fost inmanate cheile arrnoniei. Numerele sunt poetii, caci

ele canta eu note intotdeauna adevarate, ferrnecand geniul lui Pitagora. Poezia care nu accepta lumea asa cum a facut-o Dum-

nezeu ;;i care incearca sa-si inventeze 0 alta, TIU este dedit un delir

al spiritelor tenebrelor: ea este acea poezie care iubeste misterul si neaga progresul inteligentei umane, Ale ei sa fie deci incanrarile ignorantei si falsele mi.racole ale teurgiei. Ale ei sa fie despotismul rnateriei si capriciile patimilorl Ale acestei poezii, intr-un cuvant, sa fie incercarile mereu zadamice, sperantele pierdute, vulturul si furia neputincioasa a lui Prometeu, in timp ce poezia supusa ordinii care-i garanteaza 0 libertate inviolabila, va culege florile stiintei, va tra- duce annonia numerelor, va interpreta rugaciunea universala si va merge curand fie inaintea stiintei, fie pe urmele ei, dar mereu in preajma si in lumina vie a Verbului, pe calea sigura a progresului. Acest viitor apropiat al crestinismului, revigorat In izvorul reve- latiei, adica in adevarurile import ante ale magisrnului si ale cabalei,

a fost presimtit de un mare poet polonez Adam Mickiewicz care a

Great pentru aceasta doctrina un nume nou, botezand-o Mesianism Numele ne place ~i-l adoptam cu bucurie pentru ca nu repre-

zi.ntii ideea unei

ea tinde Cll toate forteie ei spre mutate.

cei care-;;i zic catolici, dar nu romani? Ceea ce constituie 0 contra- dictie dinlre cele mai ridicole. Catolic lnseamna universal, or univer- sal itatea I1U este in mod obligatoriu ;;i romana, Roma existand ~ iea in univers? Secolul a1 XVIII-lea a vazut abuzurile religiei, dar n-a eunos- cut ~i fO$ acestei religii pentm eti nu i-a ghicit secretuJ. Inalta magie scapa incredulitatii ~iignorantei pentru ca se sprijina in mod egal pe ~tiinta ;;i pe credinta.

. Omul este taumaturgul pamantului ~i, plin Verbul san, adica prill cuvantul sau inte1igent, el dispune de fOI1ele fatale. StTalncl;::~te.;;i

atrage asemenea astrelor; poate vindeca prin simpla atingere,

p r intr - un s ern n , p r i ntr - un ac t d e v o i nt a . la ta cee a ce M e s m e r , ma- inl:ea Hoastra, a relevat lumii; iat.l secretul teribil·lngropat ell atata gri.pi. 'in intunericul vechiior sal1ctuare. Ce pot dovedi pretinsele

noi secte. Lumea s-a saturat de Ia.rmnitari ~i vrajbe,

Oare nu suntem ;;i noi dintre

28

ELIPHAS LEV!

miracole ale omului daca nu energia vointei sale si puterea mag- netismului san? Abia aeum putem spune eu adevarat ca Dumnezeu este singurul Dumnezeu, poate ea oamenii care fac minuni nu vor mai fi adorati. De altfel, sinteza tuturor dogmelor ne aduce la un sin- gur simbolism, acela al cabalei si al magilor, Cele trei mistere si cele patru virtuti realizeaza triunghiul si patratul magic. Cele sapte sacramente manifesta puterile celor sapte genii sau ale celor sapte ingeri care, urmand textul Apocalipsei, stau vesnic in fata tronului lui Dumnezeu. Intelegern aeum matematieile sacre care multiplies de saptezeci ~i doua de ori divina tetragrama pentru a forma am- prentele celor treizeci si sase de talismane ale lui Solomon. Purtati prin studii profunde spre antica teologie a lui Israel, ne inclinam in fata inaltelor adevaruri ale cabalei §i sperarn ca inteleptii israeliti vor recunoaste, la randul lor, ca nu au fest despartiti de noi decat Olin ne- irrtelegerea unor cuvinte. Israel a luat din Egipt secretele sfi'nxului; dar n-a cunoscut crucea care in simbolurile primitive ale: Egiptului magic reprezenta deja cheia cerului. Nu va intarzia 5-.0 inteleaga pen- tnt ca inima lui s-a deschis deja spre caritate. Tipatul de spaima al crestinilor din Siria i-a emotionat pe copiii lui Moise si, in tirnp ce Abd-el-Kader proteja pe nefericitii nostri frati din Orient si-i apara ell riscul vietii, 0 subscriptie se desehidea la Paris prin grija avoca- tului israelit Cremieux. Marea enigma a secolelor de mult trecute, sfinxu! dUlPiice a Tacutincenjurul lumii rara ragaz, s-a oplit la piciearele crucii, aceastil alta mare enigma; ~i,de eptsprezece secole ~ijumatate, el 0 contem- pHi, meditand ia ea. "Ce este ernul?" I'ntreaba sfinxlll erlleea ~i erucea raspunde sfinxului lutrebandu-l. "Ce este DUllli1ezeu?" De optsprezece secole batranul Asverus face ~i el incoI"tium.lglo-- bului; ~i la SIar~itul veacurilor ~iinceputul tuturer generatiilor, el se va afla in preajma crueii mute ~i a sfinxului imobil ~i tacut. Cand va fi ebosit de a merge mereu ~ide a nu ajunge nieiodata, acolo se va odihni, iar sfinxul ~i crucea ver vorbi pe rand pentru a-t consola. "Eu sunt rezumatul inrelepciunii antice, va spune sfinxul; en stint sinteza omului. AJ."B .0 fTlmte ganditoare ~isani pUni de iubire, am gheare de leu pentru Inpt3_, 0 crupa. de taUf pentm muncii :;;i aripi de vultur pentru a mea spre lumina. N~arn fest lnteles in timpurHe

Dogma lneite! Magii

29

cele de demult dedit de orbul voluntar de ia Teba, acest mare sim- bol a! misterioasei ispasiri care trebuia sainitieze umanitatea in eterna dreptate; dar aeum omul nu mai este fiul blestemat pe care .0 crjm~ originara sa-l dea mortii la Chyteron; tatal a venit sa ispaseasca ~l el, Ia randul lui, crima fiului sau; umbra lui Laius a gemut pentru chi- nurile lui Oedip; cerul a explicat lumii enigma mea pe cruce. lata de ce tac, asteptand ca ea insasi sa se explice in fata lumii: odihneste-te, Asverus, cad aici s-a incheiat dureroasa ta calatorie." ,,,Eu sunt cheia intelepciunii ce va sa vina, va spune crucea; eu sunt semnu 1glorios al stauros-ului pe care Dumnezeu l-a fixat In cele patru punete cardinale ale cerului. pentru a servi de dublu pivot uni- versului, Am explicat pamanteniler enigma sfinxului, dand oamenilor ratiunea durerii m-am hranit din simbolismul religios realizand sa- crificiul. Eu sunt scara insangerata pe care umanitatea urea spre Dumnezeu si pe care Dumnezeu coboara spre oameni. Eu sunt ar- boreIe sangelui si radacinile mete 11absoarbe din tnrregul pamant pentru ca sa nu se piarda, ci sa rodeasca In ramurile mele fructele devotamentului si ale iubirii. En sunt semnul gloriei, pentru ca eu am revelat onoarea; printii parnantului rna atarna la gatul eroilor, Unul dintre ei mi-a facut un al cincilea brat pentru a rna transforma intr.-o stea. Poate ea acel martir a1 gloriei ~i-aprevazut sacrificiul ~i dorea ea, adaugand crucii inca un brat, slH;i pregateasca un eapatai lui ~i lui Hristos. Imi intind bratele egal in dreapta ~iin stanga ~i'im- palt binecuvfulHirile lui Dumnezeu intre Magdalena ~i Maria; ofer mru.ltuire pacato~ilor ~ieel or drepti 0 nOlla gratie; Ii a~tept pe Cain ~ipe Abel pentru a-i impaca ~i a-l uni. Pet folosi dr~pt pu~et de re- unire a popoarelor ~i voi prezida la judecata de apOl a regller; su~t chintesenta legii, caci pe brate1e mele serie: credint3-, sperantii, carl~ tate. Eu sunt rezumatul ~tjintei pentru ca pot explica viata umana ~l o-andirea lui Dumnezeu. Nu {TemUraAsverus ~i nu te teme de umbra mea, crima poporului tau a devenit crima universului pentru ca c~e~- tinii I-au crucificat :;;i ei pe Mfrntuitor, I-au crucificat caleandu-I in pi.cioare doctrina comuniunii, i-au cmcificat in persoana celor samei, I-au crucificat blestemandu-te pc: tine f:i>i proscriindu-ri exilul; dar crima tuturor oamenilor ·ii va 111valuiin aceea~i iert~re; ~i tu, Cain umanitar, ttl, fratele lnai mare al ,;::elor pe care trebuia sa-i. rascum- pere crucea., vino sa te odihne~ti pe ul1ul din bratele mele, plin inca

I::>

J

r

30

EUPt-1AS LEV!

de sangele Mantuitoruluil Dupa tine va veni fiul celei de a dona sina- gogi, pontiful legii noi, succesorul lui Petru; cand natiunile il VOl:' proscrie ca pe tine, cand nu va mai avea nici 0 coroana decat cea a martiriului si cand persecutia il va face bland si dulce ca Abel eel

drept, atunci Maria va reveni, femeia regenerata, mama. a lui Durn-

nezeu si a oamenilor; ea ii va impaca pe evreul ratacitor ell ultimul dintre papi, apoi va reincepe cucerirea lumii pentru a 0 darui celor doi copii ai ei. Iubirea va regenera stiinta binelui si a raului, arborele libertatii umane. Imensele mele brate vor umbri lumea intreaga si

popoarele obosite se VOl' odihni la umbra mea. Roadele mele vor fi

Ill-anacelor tari si laptele copiilor; pasarile cerului, adieu acelea care tree cantand, purtate pe aripile inspiratiei sacre; se VOl'odihni pe bra

\ tele mele mereu tinere si incarcate de roade. Odihneste-te, deci, Asverus, in speranta acestui frurnos viitor; aid s-a incheiat dureroasa

1'

1

J

\.

'

ta calatorie."

Atunci Evreul ratacitor, scuturand tar.ana de pe picioare le sufe- rinde, va spuue sfinxului: "Te cunosc de mult timp! Ezechiel te vedea altadata inharnat la acel car misterios care reprezenta universul si ale caroi rOli Instelate se invarteau UlIele in alteie; am savar~it a

doua oara destinul rat.acitor a1 orfanului din Cyl:heron,

ucis tatallara sa-l cunosc; dind deieidul s-a savar~it ~i am chemat

ac;upra mea razbunarea sangelui lui, m-am simW eu insumi condam-

nat la orbire ~iexit Te alung ~i te caut mereu, pentru ca ttl e~ti prima

eauza

pe dii diferite, trebuia, la capat, sa ajungem impreuna; binecuvantat sa iIi, 0 geniu al vec:hilor intelepti di m-ai adus la picioarele cruciil" Apoi, adresandu-se cntcii, Asverus i-a spus, ~tergandu-$i ultima iaerima: "De optsprezeee secole te cunosc, eae! te-am vazut pur-- taut de Hristos cople~it sub povara ta; am clatinat din cap ~;ite·,ani ba1jocorit.atunci pentru ca nu ~tiam sa blestem, Ii trebuia religiei' mele anatema lumii pentru a 0 face sa 'inteleaga divinit:1tea celui acuL zat; iam de ce am indurat curajos optsprezece sec ole de i3pa~ire" traind !?i suferind 'in mijlocul generatiilor care mureau in juml nos- ttl!, asistand la agonia imperiilOl",pa~ind peste roine ~i privind mereu nelini;;tit dadi nu cumva te-au rastumat; dar, dupa toate c:onvulsiile lumii, te vedeam mereu 1n picioare! Nu ma aptopiam i11,sade tine, pentru ca mai marii lumii te profanasera inca 0 dat&,fadl.nd din tine ~treangul libertatii sfinte! Nu ma apropiarn de tine p'~m.:uea [nchizi- ~iami-a meat fi'aiii pe rug in prezenta i.maginii tale; nu m "Q U aprOr'i2'1

ca ~,ei ! mi-arn

a durerii mde. Dar tll calatoreai la fel de greu ca ~j mine :,;;i,

Dogma lneltei Magi;

31

de tine pentru ca nu-mi vorbeai, in limp ce falsi] ministrii ai ceru-

lui vorbeau in numele tau despre damnare ~i razbunare, iar eu nu

puteam asculta decat vorbele de milostenie si fratie! De aceea, imediat ce vocea ta a ajuns pana la mine, mi-am simtit inima schim-

bam

care rn-a adus la picioarele crucii!" Atunci 0 poarta se va deschide in eel' avand drept prag muntele Golgota, jar In fata portii umanitatea va vedea ell uimire crucea

stralucitoare pazita de Evreul ratacitor care I~iva lasa Ia picioarele

ei carja calatoriilor sale si de sfinxul care-si va intinde aripile, ell ochii

~i constiinta mea s-a linistitl Binecuvantata sa fie ora salvatoare

stralucitori de speranta, ca si cum ar fi gam sa transfigurandu-sel

Iar sfinxul va raspunde intrebarii crucii: .Dumnezeu este eel care triumfa 'impotriva raului punandu-si fiii la incercare, el este eel care ingaduie durerea pentru ca el este leacul etern; Dumnezeu este eel care este ~i in fata lui rau nu exista."

Iar crucea va raspunde enigmei sfinxului: "Omul este fiul lui

Dumnezeu care devine ve~llic prin moarte ~i care se elib{;reaza prin

timpul moqiil; omul este cel care

trebuie sa iubeasca pentfll a triii, iar el nu poate iubi dad, nu e liber;

oam! e:ste fiullui Dunmezeu ;;i allibertatii!"

, Sa rezumfun aeum gfuldirea noastr·a. Gmul, ie~it din mainile lui

Duumezeu, este sc]avul nevoiior ~j al ignorantei sale; el trebuie sa

si

ia tU1 non avant,

iubirea inte1igenm ~i victorioasa de

se elibcreze prin studiu ;oi munca_ Atolputernicia

relativa a voin1ei,

n DD T l a ta de v er b, i i f a c e p e oa m e ni e ll ad eva ra t l iber i ~ j d e la ;;t i in ta vechilor l1(lagitrebuie ei sa cead'i secretele emanciparii !?i forta vie

a vointei. Sa aducem la picioarele copilului din Bethle:em auru!, tamaia ~i mimI vechilor magi, acum cand regii pama.ntului par sa-l trimita in ii~sle, Pontifii pot fi saraci, dar sa tina eu putere 1ntr-o mana seep·· trul ~tiintei, sceptrul regal al lui Solomon, iar in ceala1ta carja cari~ tatii, dlja bUl1ului Pastor §i de abia atunci vor fi ell adevarat regl in aceasta iume.;;i in cealalta!

co

Dogma rna/tei Magii

33

INTRonUCERE

Prin valul tuturor alegoriilor hieratice si mistice ale vechilor

dogme, prin intunecatele si bizarele probe ale tuturor initierilor, sub pecetea tuturor scrierilor sacre, In ruinele de la Ninive :;;i Teba, pe pietrele roase de vreme ale vechilor temple si pe fata innegrita a sfinxului din Asiria sau Egipt, in picturile monstruoase sau miracu- loase care traduc pentru credinciosii Indiei paginile secrete ale Vede- lor, in ciudatele embleme ale vechilor caTti de alchimie, in cererno- niile de receptie practicate de toate societatile misterioase, regasirn

urmele unei doctrine pretutindeni aceeasi si pretutindeni ascunsa cu

.multa grija, Filosofia oculta pare a f fost doica sau mama adoptiva

a tuturor religiilor, parghia secreta a tuturor fortelor intelectuale,

cheia tuturor obscuritatilor divine si regina absoluta a societatii, In epocile in care era exclusiv rezervata educatiei preotilor ~i regilor, A domnit in Persia alaturi de magii care VOl' pieri intr-o zi, asa cum pier stapani i lurnii, pentru ,:;a abuzasera de puterea lor, ea a inzestrat India cu cele mai minunate traditii si ell incredibilul lux a] poeziei, al gratiei si al teroarei emblemelor; ea a civilizat Grecia in sunetele lirei lui Orfeu; ea ascundea principiile tuturor stiintelor si ale tuturor progreselor spiritului uman in curajoasele calcule ale lui

Pitagora; fabula era plina de rniracole, iar istoria, cand se straduia

sa judece aceasta plltere necunoscurn, se confunda eu fabula, ea cla-

tina sau lntarea imperiile prin oraeole, tiranii paJeau la auzui nume-

lui ei ~i stapanea to ate spiritele prin curiozitate sau

9fiinte, spunea mu1timea, nimic I1lI-i este imposibil: ~a comanda ele- mentelor, cuno~te limbajul astrelor ~i dirijeaza mersul stelelor, luna, auzindu-i vocea, cade Insangerata din eer, mor~ii se ridica In mor- mintele lor, preracand in cuvinte fatale vantul nopiii care Ie ~uiera ptin cranii. Stapana urii sau a iubirii, ~tiinta poate da dupa voie ini- milor oamenilor paradislll sau illfernul, ea displlne dupa bunul ej plac de toate fonnele ;;i distribuie, dupa cum Ii e voia, frumusetea sau uratenia; schimba rand pe rand, cu bagheta lui Circe oamenii in brute ~ianimalele In oameni, dispune chiar de viata sau de moarte, poate

teama. Acestei

conferi adeptilor bogatia prin transmutatia metalelor si nemurirea prin chintesenta si elixirul compus din aUT si lumina! lata ce a fost magia de la Zoroastru pana la Manu, de la Orfeu piLnala Apollonius din Thyana, cand crestinismul pozitiv a lnvins, in sfarsit, frumoasele

si gigantele aspiratii ale scolii din Alexandria, indraznind sa lov~.asc~

public aceasta filozofie ell fulgerele anatemelor sale, facand-o ~lmal

oculta si mai misterioasa ea niciodata. De alrfel, se raspandea pe seama initiarilor sau a adeptilor zvo-

nuri ciudate ~i alarmante: oamenii acestia erau pretutindeni 'invaluiti de 0 influenta fatala: ucideau sau innebuneau pe cei care se lasau atrasi de dulceaga lor elocventa sau de prestigiul stiintei lor. Femeile pe care le iubeau ei se faceau strigoaice, copiii lor dispareau in secrete locuinte nocturne si lumea vorbea ill soapte infrigurate de sangeroase orgii si abominale festinuri. Se gasisera oseminte in subteranele ve-

chilor temple, se auzisera urlete in timpul noptii, granele dispareau

. Boli care sfidau arta medicinii apareau in lume si aceasta se 111- tampla, se spune, intotdeauna sub privirile veninoase ale adeptilor, In sfarsit, un tipat universal de oprobiu se ridica impotriva magiei, al carui nume devenise sinonim cu crima, iar ura omului de rand se for-

mula prin aceasta decizie: .La rug cu magicienii" tot asa cum se stri-

dind trecea magicianul.

gase eu cateva secole mai devreme:

"Cre$tinii sa fie dati leilor!"

Or, multimile nu conspira niciodata dedit unpotriva puterilor

reale; ele nu '!;ttiu ee este adevarul, dar sirnt instinctiv pe ceJ mai tare. I s-a rezervat secolului al XVIII-lea sID'cinade a rade de cre$tini $i de magie, impaunandu-se Cll predic;ile lui Jean-Jacques Rousseau ~i minunile lui Cagliostro. $i totu~i, la temelia magiei sta ~tiinta, cum la temelia ere$tinis- mului sm iubirea; $i in simbolurile evanghelice, vedem Verbul incar- nat adorat in copilaria sa de cei trei magi pe care-i conduce 0 stea (ternaml ~isemnul microcosmosuiui), ~i primind de Ia ei aUf, t~aie ~imir: a1ttemar misterios sub emblema canlia se ascund contmuiu- rile alegorice ale celor mai vechi secrete ale cabalei. Cre~tinismul deci n-a fost unit din pricina magiei, dar ignoran- tei umane Ii e rnereu teama de necunoscut. Stiint.a a fast obIigaUi sa. se ascunda oentru a se apara de agresiunile inven;mnate ale u.nei iubiri oarbe; e~ s-a 'invaluit l'n n.oi h:ieroglife~~i-a disinlulat efortur:ile~

··1

;~I II

f

r1

1

'

34

,1~L1Pf-iAS LEVI

si-a deghizat sperantele. Asa s-a creat jargonul alchimiei, spre conti- nua deceptie a omului de rand pofticios de aur, lirnba vie ramanand numai pentru adevaratii discipoli ai lui Hermes. Ciudat lucrul Exists printre cartile sacre ale crestinilor doua opere pc care Biserica infailibila n-a pretins a le intelege, dar pe care nici a-a 'incercat sa le explice: Profetia lui Ezechiel si Apocalipsa; doua clavicule cabalistice rezervate lara. indoiala 'in cer comentariilor regi- lor magi; carti inchise cu sapte peceti pentru credinciosii fideli si foarte

clare pentru necredinciosul initiat In stiintele oculte,

Mai exista si 0 alta carte, dar aceasta, cu toate d:i.e intr-un ann- mit fel populara ~i poate fi gasita peste tot, este cea mai oculta si

rnai necunoscuta pentru ca ea contine cheile tuturor celorlalte; e pu- blica, dar publicul n-o cunoaste; nu este cantata acolo unde se ana si se pierde timpul cautand-o acolo unde nu e, chiar dad. i se banuie existents. Aceasta carte, mai veche poate decat Cartea lui Enoch,

n -a fos t nicioda ta tr a dusa si e 111 intregime scr isa in cara c ter e pri m i - tive, pe foi disparate, ca tablele anticilor, Un savant distins ie-a des- coperit tara sa-i observe nu neaparat secretul, ci veehimea ~i ciudi-

tenia pastrarij ei; un ah savant, de un spirit

mai mu It fantast decat

judicios, a petrecut treizeci de ani studiind-o ;;i a ajuns doar sa-i hi- nuiasca importanta. Este intr-adevar 0 opera monumentala ~i ciudata, sjmpHi 1?! puternica asemenea arhitecturii piramidelor, durabila, in consecinta, ca $i ele; 0 calte care rezuma. toate ~tiin'tele $i ale car.ei combinatii infinite pot rezolva toate problemele; carte care-ti vor·· be$te racandu··te sa gande-?ti, inspiratoare ~iregulatoare a tuturor con··

cep1iilor posibile; capodopera, poate, a spirituiui uman :?i, 'in mod sigut', una dill ceie mai frumoase lucruri pe care ni Ie-a Uisat antiehitatea;

clavicula universaUl

de savantul iJurninat Guillaume Postel; text unie ale carui prime ca· ractere au fennecat $i extaziat spiritul religios al sfllJltuiui Martin §i i-au redat mintiie subiimului !?i nefl;:ricitului Swena1enborg. Aceasta calte, yom vorbi despre ea mai tarziu, precum ~i expl.icatia ei mate- rnatica ~i riguroasa va fi desavar~irea i~IincOTonarea con~tiindoasl~i lloastTe muncL Alianta originara a cre~tinismului (:1.1 ~tiil1tele magiei, dupa ce \;a fi bine demonstTata, fiU va mai rfunane dedit 0 desooperire de 0 m~;;- diocra importantii ~i uu ne lndoim ca rezultatlll unui studiu serios al magiei ~iaJ cabalei vor conduce spiritele serioase la re:conciliere,';lp, ans. acum privim ca imposibila, a $tiintei c:udogrun, a ratiunii Cli credillta.

al direi nurne l1-a fost 1l1teies ~iexplicat dedit

Dogma Tt"JalteiMagii

35

Am afirmat ca Biserica, at crud atribut special este detinerea che- ilor, nu pretinde a le avea pe cele ale Apocalipsei sau ale viziunilor lui Ezechiel. Pentru crestini, si dupa parerea lor, claviculele stiintifice ale lui Solomon s-au pierdut, desi e sigur ca, In domeniul inteligen- tei guvernate de Verb" nimic din ce este scris nu se pierde. Dispar lucrurile al carer sens s-a pierdut pentru oameni, eel putin ca verb acestea se reintorc atunci printre enigme si mistere, De altfel, antipatia si chiar razboiul deschis de Biserica oficiala impotriva a tot ceea ce apartine domeniului magiei, un tel de sacer- dotiu personal ~iemancipat, tin de cauze necesare si inerente consti-

tutiei sociale §i ierarhice a sacerdotiului crestin, Biserica ignora magi a" pentru ca trebuie s-o ignore sau sa moara, asa cum 0 '10m dovedi mai departe, dar va recunoaste ca misteriosul ei fondator a fost sa- lutat in leaganul lui de cei trei magi, de ambasadorii hieratici ale celor

trei parti ale lumii cunoscute si ale celor trei lumi analogice alefilo-

sofiei oculte.

In Scoala din Alexandria, magia si crestinismul si-au dat 'mana su b a u spi c i i l e L u iAm m onius Sa cc a s §ii P la t on . Do g ma i ui H e l mes se afla aproape in intregime in scrierile aiTibuite lui Dionisie Areopa- gitul. S}fnesius lntocrne§te planul unui tratat a1 viselor, comentat mal tarziu de Cardan, ~Iicompune i.mnuri care ar putea selVi de litur- ghie in biserica lui Swedenborg, daca 0 biserica iluminata s-ar putea bucura de 0 iiturghie. Tot de aceasta epoca de lnmidirate abstrac-·

tiuni ~i inver~lInate logomahii trebuie

legata dorrmia filosofica a lui

luI ian, numit Apostatul, pentru ca, in tinerete, trecuse, in ciuda vo-

illtei lui, la cn;:~tLTlismToat. a lumea ~tie ea lulian a fost pe nedrept

erout unui Plu,tarh delPlasat, el fiind de fapt, daca se poate spune astfel, un Don Quijott'~ al cavalerismului roman, dar ceea ce lumea

nu

~tie este ea IuEan a fost un iluminat $i un ini~iat de prun ordin;

di

el credea 111unitatea lui Dumnezeu ~i in dogma universala a

Trinitatii; Intr··un cuva

:?ii prea gratioasele imagini aXelumii veelli. Iulian nu era un pagan,

ci un gnostic illnbibat de alegoriile politeismu1tli grec ~i care a avut

nenorocul sa gasea~ca. nurnek lui Iisus Hristos mai putin sonor de-

dit eel al lui Odeu. Imparatul a pUitit pentru gusturile lui de colegian

filosof ~i retor. ~i dupii ce ~i-a oferit lui insu9i specta.c.olul1?iplace- rea de a mllri asemenea lui Eparninondas, en frazele lui Cato, s-a bu··

eurat din partea opiniei

drept orat:iiflmebre :;;i de un epitet baljocoritor drept ultima ceJebritate.

nt

el uu regreta decat magnificele simboluri

pub lice, in Intregime cre§tlnata, de anateme

36

meschini ai imperiului tar- luati aceasta carte: cititi la

ziu si sa ajungem la evul mediu

pagina a saptea, apoi asezati-va haina pe care v-am intins-o cu ale

carei poale ne vom acoperi ochii

nu-i asa, ca pamantul ne fuge de sub picioare? Tineti-va bine si nu

va priviti

ochii, dar nu faceti nici un semn si nu pronuntati nici un cuvant ores-

tin. Ne aflam intr-un peisaj din Salvator Rosa. Este un desert chinuit care pare sa se odihneasca dupa furtuna, Luna nu se vede pe cer; dar nu zariti jucand stelute prin tufisuri? Nu auziti zburand in jurul vos- tru pasari gigantice care par sa murmure, trecand, euvinte dud ate? Sa ne apropiern in tacere de aceasta raspantie printre stanci. Se aude

o tromp eta ragusita si funebra; torte negre se aprind din toate par-

tile. 0 rnultime mare se inghesuie tnjurul unui jilt gol; lurnea s~ nita

EUPHAS LEVI

Sa trecern peste lucrurile ;;1 oamenii

lata,

Capul ni se invarte ~i ni se pare,

Ameteala trece, iata-ne ajunsi. Ridicati-va, deschideti

si

l!

asteapta, Bruse toti se Illchina, lTIunnurand: "lata-I! Iat_q Et estel"

Un priatcll cap de tap se arata In salturi, urea pe tron; se intoarce ~i arat:1.multimii, apledindu-se, 0 fata umana spre care se indreapta ell

~ji Imbrati:;;a,

dupa care printu1 se ridic3. razand strident $i distribuind acolitilor lui

aUf, instrlJctillni secrete, retete ocuite ~i otdivUli. iutre timp, se aprind foeuri, in care lermml de arin ~i feriga ard la un loe ell oasele ~i gra- simea torturatilor. Druidese ineoronate eu frunze de teliniL ~i verbina

sacrifica ell seceri

tesc oribile agape. Mesele sunt Intinse; Incep bacanalele; nimic nu

lipse~te ell exceptia sarii, simbolul inteJepciunii ~iai nemuririi. Vinul curge in vciluri lasand pete asemenea celor ale sangelui; euvinte ob- scene §l nebune mangaieri; iata intreaga adunare beata de v in, de crime, de dezrnat §i canteee; se ridica in dezordine §i alearga sa se

prinda in infemale hore

Se arata toli rnon,;;trii legendelor, to ate

dinta 1a flaut in Icontratimp scarabei §chiopi :se prind in

joe, ra~ii canHi la eastaniete, eroeodilii l~i fac din solzi ehitare, ele-

fantii ~i manmtii Yin imbraca1i in Cupidoni ~i-~i ridica picioarele dansand. Apoi horde bete se risipese Fieeare dansator tTage dupa el, urland, 0 dansatoare descreierata Uimpile .'}i lummarile din

Se mai aud ici, colo

totii, pmtand lumaniki negre III maini, pentm a-l sal uta

de aUf copii furati 'in timpul botezului ~i prega-

fi:mtomele cO$marelor; enOlmi broscoi ;;i sufl5. batandu-·~i coapseIe eli labele;

ceara mnana se sting fumegfuld in 'intuneric

tipete,

·nulcrucii: v··am adus acasa, sunteti in paml vostru. Putin obosit, chiar

Haide! treziti-va si nu mai faceti sem-

,:1,

.

Doqme Inette! Magii

':(',

-'I

zdrobit, de aceasta calatorie nocturna, dar eel putin ati vazut un lucru despre care toata lumea vorbeste Tara sa stie; ati fost initiat 'in teribile secrete, asernenea celor din pestera lui Trophonius; ati va- zut sabatull Vii rnai rarnane acum, pentru a nu tnneouni, sa va men- tineti lntr-o teama salvatoare fata de justitie §i la 0 distanta res-

pectuoasa de Biserica ~i ruguri]e ei!

.'_

Vreti sa mai vedeti ceva mai putin fantast, mal real !:?lell adeva-

rat mai infricosator? Va voi

de Mclay si al complicilor sau al fratilor sai intra martiriu nu va in~elati; nu confundati pc vinovat en nevinovatul.

l au

bratisare umilitoare posteriorului tapului lui Mendes? Ce erau deci aceste societati secrete si puternice care puneau Biserica si stat~~l 111 pericol si ai carei membri sunt ucisi fiira. sa fie macar ~sc:tltatl? Nu judecati nimic eu usurinta; sunt vinovati d~ 0 .l"?~r~e~llna: i-au liisat pe profani sa intrezareascii sanctuarul anticci lflltlen; au ~.ule~ ~i impar(:it intre ei, pentru a deveni stapanii lumii, roa~ele ;>tl1nte1

binelui ~i raulul. Decizia carc-i condamna este mult mal veche de- cat tribunalul papei sau at regelui Filip cel f'nllnos. "Din Zil.la in care

vei manca acest fruct, vei fi lovit de moarte", spusese dllar Dum-

nezeu, a;;a cum se vede in Geneza. Ce se tl1tampIa in lume ~ide ce preotii $i regii s-au Infiorat? Ce putere secreta ameninta tiarele ~?icoroanele? lata ~ativa nebuni_care

alearga. din tadi in tara tinand ascunsa, se spune, platra filoso~al~ .sub

face sa asistati 1a supliciul lui Jacques

Da_rs.~

Templierii

adorat oare cu adevarat pe Baphomet? Adaugasera oare 0 lm~

zdrentele lor. Pot sehimba pamiintlll in aur ~i n:

Fmntile lor sunt aureolate de glorie ;;i de un reflex al dezonoarei! Unu}' dinire ei a descoperit ;;tiinta universala ~i nu ~tie cum sa moara pentm a scapa de tortum hiumfhlui sau: maiorcanul Raymond Lulie.

Altul vil.1dedl prin remedii fantastice boli imaginare ~i cia primul 0 dezmintire cat{:gorica proverbului care constata inefieientB. freetiei la un picior de lemn; acesta este miraGulosul Paracelsus, mereu beat sii mereu lucid ,:;aeroii lui Rabelais. Iat~H ~i pe Guillaume Postel care ;crie, plin de naivitate, parintilor Conciiiului din Trento pentm ca el gasise doctrina absoluta, ascunsa de 1a Inceputurile lumii ~i se gra-

auadapost ~I pam~!

bea sa le comnnice. ConeiHull!1icinu baga de seam a pe nebun, nu

condamna ~i trecu la examinan:;a gravelor chestiuni privind gratia

vedea milrind sarae ;;i

parasit este Cornelius Agrippa, caiugaml magician pe care omu] de !'lind se incapa1J'ineaza sa.-l considere cel mai mare vrajitor penlTu

eficace $i gratia suficientzL Cel pc care

o

J

}Yom.

\

;

38

ELIPHAS LEVI

ea uneori era satiric f?i rnistificator, Ce secrete due ei loti acesti oa- meni In mormant? Si de ce sunt initiati in acele teribile stiinte care sperie Biserica si societatea? De ce stiu ceea ce altii ignora? De ce ascund ceea ce altii ard sa stie? De ce sunt investiti eli 0 putere teri-

bila si necunoscuta? Stiintele ocultel Magial lata cuvinte care spun

tot si care va pot face sa ganditi mai profund! De omni re scibili et

quibusdam aliis.

Ce este magia? Ce reprezinta puterea acestor oameni atat de per- secutati si atat de mandri? De ce, daca erau atat de puternici, nu-si invingeau dusmanii? De ce, daca erau smintiti si slabi li se facea onoa- rea de a fi atilt de ternuti? Exista 0 magie, exista 0 ~tiinta oculta care poseda intr-adevar 0 putere operand minuni capabile sa coucureze

miracolele religioase autorizate?

, La aceste doua intrebari yom raspunde printr-un cuvant si printr-o carte. Cartea va fi justificarea cuvantului si cuvantul va fi da, exista, mai exista inca. 0 magie puternica si reala; da, tot ceea ce povestesc legendele e adevarat; numai aici, ~i contrar a ceea ce se intampla de obicei, exagerarile populare nu sunt numai alaturi, ci chiar rnai putin dedit adevarul, Da, exista un secret formidabil, a carui revelatie a tulburat lu- mea, a~a eUlUatesta traditiile religioase din Egipt, rezumate sim-

L jf

'J

bolic

tala a binelui ;;i raului, iar rezultahti lui, cand e divulgat, mseamna

moartea. I\1oise il reprezenta sub fom1a unui arbore pIasat In centrul Paradisului terestru, in vecinatatea Arborelui Vieth pe care-I hra-

misterioase i$i au iz-

v oa r e l e su b po a l e l e aces tui ar b ore, paz i t de s a b i a de fie r 1?i d e c el e

patnl fmUle ale sfinxului biblic, Heruvimu! lui Ezechiel

sa ma opresc, ma te m ca am sp u s p r e a multo Da, ~xist{l0 dogma unica, universala, nepieritoare, putemica pre- cum ratiunea suprema, simpIa ca tot ce este mare, inteligibila ca tot

l1e~te chiar ell radiicinile lui. Cele patru fluvii

de Moise 1a 111ceputuJGenezei. Acest secret contine ;;tiinta fa-

Trebuie

Dogma lnatte! Magii

39

K Aleph - i1 vede pe Dumnezeu fata catre fata, rara sa moara; 9i sta de verba familiar cu cele sapte genii care comanda cetele ceresti.

!l Beth - Se afla deasupra tuturor arnaraciunilor ~itemerilor, . " Ghimel- Dornneste cu tot cerul si e servit de tot ,. Daleth - Dispune de sanatatea ~i viata lui si poate, de aseme- nea, dispune de sanatatea si de viata celorlalti, Ii He -- Nu poate fi surprins de nenoroc, nici coplesit de dezastre,

nici

invins de dusmanii lui. 1Vau -- Cunoaste ratiunea trecutului, prezentului si viitorului. 'i' Dzain - Detine secretul invierii mortilor si cheile nemuririi. Acestea sunt cele sapte privilegii, lata acum cele sapte care Yin

.

dupa ele.

Ii Cheth - Gaseste piatra filosofala. t:I Teth - Posed a medicina universals, "1 Jod - Cunoaste legile rniscarii perpetue si poate demonstra cvadratura cercului.

!') Caph - Schimba in aur Ull numai metalele,

ci si pamantul si

chiar necurateniile lui.

Lamed - imblanzeste fiarele salbatice ~i stie sa rosteasca vorbe care opresc si vrajesc serpii. r,) Mem - Stapanirea artei notorii pe care 0 da $tiinta universala.

:J Nun - ~tie sa vorbeasca savant despre toate lu c l1lri1 ~tara pre·· gatire sau studiu. lata, in sfar$it, cele §apte puteri mai mici ale Jnagului:

t;) Samech - C\moa:;;terea adancurilor suflehllui uman chiar de . la prima vedere ~ia misterelor inimilor femeilor. :si' Guain - Poate obliga natura, dind ii face placere sa i se predea.

1

;

~ Phe - Previziunea acelol" evenimente viitoare care BU depind

de libeml arbitm superior sau de 0 cauza insesizabila.

~ Tsade - Of era pe loc ~itutufor consolarile cele mai eficiente

~isfaturi salvatoare.

ceea ce este universal ~iabsolut adevarata, dogma care Je-a nascut

"lata care sunt privilegiile §i puterile celui care detine in mana

" Copll - lnvinge adversitati1e.

 

pe toate ceielalte.

"'1

Resch - Supune, imbHinze$te iubirea :;;i ura.

Du, exista 0 $tiintli care confed omului prerogative in aparen1li

W

SchiJ1 - Detine secretul bogatiei, stapanind

o

'intotdeauna ~i

supraumane; iata-Ie a~a cum Ie-am gasit lutr··un manuscris ebraic

nefiindu-i niciodata sclav. Stie sa se bucure chia!" de saracie ~i nu

din secotul at XVI-lea:

sa dreapta claviculele iui Schlomoh ~i In stanga ramura de rnigdai inHorit.

cade niciodata in al:~jeqie, nici in mizerie. :"'1 Thal,l - Sa adaugam la ace:;:ti 1Teiseptenari ca inteleptul gu- veme.aza dementele, potole$tf~ furtuml, vindeca bo!navii abia atin- gandu-i !?i invie mortii1

D;

$2

40

ELiPHAS LEVI

Dar sunt .lucruri pe care Solomon le-a pecetluit eli tripla lui pe- cete, Initiatii stiu, e de ajuns ill privinta celorlalti, n-au dedit sa facia, sa creada, sa se indoiasca, sa ameninte sau sa se teama, ce pot toate acestea sa intereseze stiinta sau pe noi!" Acestea sunt, intr-adevar, rezultatele filosofiei oculte si nu ne ternem de acuzatia de nebunie sau de banuiala de sarlatanism afir- man,? ca to ate acestea sunt niste privilegii reale. Intregul nostru studiu asupra filosofiei oculte are drept scop 5-0 dernonstreze. Piatra filosofala, medicina universals, transmutatia metalelor, cvadrarura cercului si secretul miscarii perpetue nu sunt nici misti- ficari ale stiintei, nici visuri ale nebuniei, sunt termeni pe care tre- buie sa-i intelegem in adevaratul lor sens, acestia exprimand toate diversele intrebuintari ale aceluiasi secret, diversele caractere ale ace- leiasi operatii, pe care 0 '10m defini, la un mod general, numind-o marea opera. Exista, de asemenea, in natura 0 forta rnai puternica decat forta vaporiior:;?i eli ajutorul careia un om, care a1'putea S-{)I sUipaneasca $i s-o di-rijeze, af tulbura ~i schimba fata lumii. 0 fOflta cunoscuta de antic!: ea consta dintr-llrl agent universal a carui lege suprema este echilibrul ~i a dlmi direqie tine de marele secret ,,1magiei trans- eendente. Prin directionarea acestui agent se poate schimba chiar

ordinea anotimpuri1or, se pot produee In toiu.! noptii

mina, se poate comunica intr-o dipa de la un capat 1acelalalt al pa- mantului, ~ivedea, ca ApoUoniu5, c:e;1;e intampla 1amarginea lumii; prill int.ertnedilll agentului se vl'ndedi sau se love~te de la distant.a, se da cuvantului un succes :]i un rasunet universaL Acest agen"4 care abia daca se zare~te in tatonarile lui MesffiI;;r, est;;::,ceea ce in mod sigur adeptii evului mediu numeau materia prima a marii opere.

fenomene de lu-

Gnosticii ~i-J reprezent_'lu ca pe fUidirile Sfantului Duh ~i pe el il adora,,] in ritualurile secrete ale sabatului sau tempjlelor sub figura hi.eroglifica a lui Baphomet san a tapului androgin al lui Mende~s. Vom demonstra totul. Acestea sunt secrete1e filosofiei oeulle, a::;;ane apare magia in

istorie; 3··0 vede.D}acum In

carti :)i opere, In initieri ~iiritualmi

Cheia t'Llturor alego:rii.lor magiee Se afHiLin foile pe care Ie-am

semnaJat ~i despre care credem ca sunt opera lui [-{ermes.In jurul

Doqmu lneltei 1'v1agii

41

acestei carti, care poate fi numita cheia de bolta a oricarui edificiu al stiintelor oculte, se ordoneaza nenumaratele legende care sunt fie traducerea partials, fie comentariul ei mereu reinnoit sub mii de forme diferite. Uneori, aceste fabule mgenioase se grupeaza armonios sub forma unci mari epopei caracterizsnd 0 epoca f:u'a ca un popor 58. le poata explica. Astfel, daca aruncam doar 0 privire spre poezia mis- terioasa a Greciei, descoperim istoria fabuloasa a Lanei de Am care rezuma, voaland, dogmele hermetice $1 magice ale lui Orfeu, iar sanctuarele din Egipt si India ne sperie en rafinamentul lor, la- sandu-ne incurcati in privinta alegerii, in mijlocul atator bogatii; ne grabirn apoi sa ajungem la Tebaida, infricosatoarea sinteza a orica- rei dogme actuate, trecute ~iviitoare, fabula, am putea spune infinita, care aiinge, ca zen} lui Orfeu, cele doua capete ale ciclului uman. Ciudat lucru! Cele sapte porti ale Tebei, ferecate ~j atacate de sapte sefi care au jucat pe sangele victimelor lor, au acelasi sens ca cele sapte peceti ale Carpi Sacre explicate de sapte genii si atacate de un monstru eu sapte capete dupa ce fusese deschisa de un miel viu ~ijertfit Ilflcartea alegorica a sfantului loan! Originea misterioas8. a

lui Oedip, pe care-l gasim suspendat ca pe un fi·uet l'nsangerdt Intr··un

arb ore al

tarile din Geneza. Acesta lupta iInpotriva tatalui sau ~i··lucide tara sa-l cunoascii: IDspaimantatoarea profetie a emanciparii oarbe, lip- sita de ra1iune ~i ~tiin\ii;apoi ajunge in fata Sfill-Xului! Sfinxul, sim- bol a1 ~;imbolurilor, enigma etema peatm cd de rand, piedestaluI de granit al r;;tiintei mteieptiJor, monstrul devorator ;ii tikut care exprima prin forma sa invariabila dogma unica a marelui mister universal.

Cum se poate schimba cuatemamlln binar expllicat prin temar? eu aIte cuvinte, mai emblematice ;;i mai obi$lmite, care este acel animal care dimineata are patru picioare, dona la pranz ~itrei seam? Filo- sofie vorbind, cum produce dogma fo[~elor elementare dualismul lui

Zoroastru ;;i 11rezuma In triada lui Pythagora ;;i a lui Platon? Care este rariunea ultima a alegoriei rmmere!01~ultinmI cuvant a1tuturor siInbolismelor? Oedip riispunde printr-o teribiHi ~isimpla vorba ce ucide sfinxttl: omul, aceste e cuvantul enigmei. Din nefericire, el n-a reu§it 5:a fie suficient de cIar §i eunind :;;i·-a ispa~it nmesta ~iincom-

pleta cl!anriziune printr-o orbire voluntarp apoi dispare ill furt1ll1a ca

toate

Cythemnu]ui aminte~te de simboluri'!e lui Moise :;;i re]a-

, civilizatiile care ghicesc Tara sa inteleaga iintreg misteruI, acel

cuvant al enigmei siillxului. T01111e simbo1ic;;;i trans('.endentalin 3ceasta

I

,j

42

EUPHAS LEVI

gigantica epopee a destinelor ornenesti. Cei doi irati inarnici exprima II partea a doua a marelui mister, completat ill mod divin de sacrificiul Antigonei, apoi razboiul, ultimul razboi, fratii inamici ucisi trout dupa

, altul reprezinta tot atatea alegorii care umplu de mirare pe eel ce patrunde triplul sens hieratic. Eschil, comentat de Balanche, nu ne

,

f

of era 0 idee trainica, III ciuda maretiilor

Eschil si a frumusetii cartii lui Ballanche, Cartea secreta a initierii antice n-a fost ignorata de catre Homer care a trasat planul si principalele figuri pe scutul lui Ahile ell 0

precizie minutioasa. Dar gratioasele fictiuni ale lui Homer par mai curand sa faca uitate simplele si abstractele adevaruri ale revelatiei primitive. 0111ulprinde forma ~ilasa ideea de uitare; semnele se rnul- tiplica, isi pierd puterea; magia, de asemenea, se altereaza si coboara cu vrajitorii Tesaliei intr-o profana incantare. Crima lui Oedip poarta In sine fructele mortii, iar stiinta binelui si a raului erijeaza raul 'in divinitatea profanata. Oamenii, lummi palide, se refugiaza In umbra substantei corporaJe: visul vidului pe care Dumnezeu l-a implantat le pare mai degraba mai mare decat Dumnezeu insusi si astfel in- fernul este creat. Daca, in cursul aeestei lucrari, ne yom folosi de cuvinte consa- crate ea: DUl11nezeu, eerul, Infernul, sa se ~tie ca sunte.m tot atat de

primitive ale poeziei lui

departe de sensurile pe care le da.u oa

111enii

de rand, pe cat e initi-

erea de gandirea obi~nuita; DUlI1JleZeUpentm noi este Azothul inte- lepti1or, principiul eficient ~ifmal a1 marii opere. Yom explica mai tar- ziu partea de obscuritate a acestor termeni. Sa revenim la fabula lui Oedip. Crima regelui Tebei nu este aceea de a fi in!eies sfinxul, ci aceea de a fi stopat flagelul Tebei lara sa fie destul de pur pentru a savar~i ispa~irea in numele poporului sau; eu- rand eiuma va razbuna momiea sfinxului, iar regeJe Tebei, obUgat sa. abdice, se sacrifica manilor teribi Ii ai monstrului care e mai viu ~i mai dovorator ca niciodata, acum ca a trecut din domeniul formei ill eel at ideii. Oedip a vazut ce este omul ~i-~i seoate oenii peutm a nu rnai vedea ee e Dumnezeu. A divu 19atjumatate din marele secret ~i, pentlu a-~i salva poporul, trebuie sa duca In exil ~i In pfunant cealaltii jumatate a teribilului secret. Dupa colosala fabula a Jui Oedip ajungenJ la gratiosul poem Psyche al lui Apuleius care, In mod sigur, nu-i este inventatof. Ma- rcIe secret magic apare iei, colo In chipul unei uniuni misterioase

Dogma inaltei Magii

43

intre zen si 0 jalnica muritoare abandonata, singura si goala, pe 0 standi. Psyche nu trebuia sa aile secretul regalitatii sale ideale si daca si-ar ;fi privit sotul l-ar fi pierdut: Apuleius comenteaza si interpre- teaza aici alegoriile lui Moise, dar Elohimii lui Israel si zeii lui Apu- leius nu sunt iesiti tot din sanctuarele de la Memphis ~iTeba? Psyche este sora Evei sau mai degraba, c Eva. spiritualizata, Amandoua vor

sa stie si-si pierd inocenta pentru a castiga onoarea probei. Aman-

doua merita sa coboare In Infern; una pentru a aduce de acolo cutia

anticei Pandore, cealalta pentru a gasi si a zdrobi capul sarpelui, sim- bolul timpului si al raului, Arnandoua comit crima pe care 0 va ispasi Prometeul vremurilor antice si Luciferul legendei crestine, unul eli- berat, celalalt supus de Hercule si de Mantuitor, Marele secret magic este, deci, lampa si purnnalul acestei Psyche, marul Evei, focul sacru furat de Prorneteu, sceptrul arzand al lui Lu- cifer, dar si crucea sfanta a Mantuitorului. eel care abuzeaza de stiinta si 0 divulga rnerita toate supliciile; eel care se foloseste de sti- inta, folosind-o si ascunzand-o este stapanul absolutului. Totul sta inchis intr-un cuvant de patru litere: tetragama evreilor, Azothul alchimistilor, acel Thot al tiganilor sall tarotul cabali~tilor. Aeest cuvant, explimat in at:1tea feluri, nume$te pe Dunmezeu, pen- tm profani, omul pentru filosofi !?! of era adeptilor esenta ~tiintelQr umane ;;i cheia putelii divine; dar numai eel care inte1ege necesitatea de a nu-l divulga niciodata ~tie sa se foloseasc.a de el. Daca Oedip 1n loc sa omoare sfinxul, l-ar fi imbJanzit ;;i i:nhamat 1acaruI lui pent1U a se re1ntoaree 1aleba, ar fi fost rege tara incest, calamitati ~i exil. Daea Psyche, plio supunere ;;i mangaieri, I-aT fi convins pe Amor sa se dezvaluie pe sine, ea Ull I-ax fi pierdut. Amor este una din ima-· ginile misterioase ale marelui seeret ~i ale marelui agent pentru ca exprima In acela;;i timp 0 actiune ~i 0 pasiune, vidul §i pienitudinea, sageata ;;i rana. lniliatii rna inte1eg, nu e nevoie sa spun rnai mult. Dupa miraculosul magar de aur a1 lui Apuleius nu mai gasim epopei magice. $tiinta ueisa in Alexandria de fanatismul udg~ilor lui Hypatie, devine cre;;tina sau mai degraba se aselmde in viiluri1e cre;;tine eu Ammonius, Synesius !;i pseudonimul autor al cartilor lui Di.onisie Areopagitul. In acele tirnpurj, miraeolele Imbracau, pentm

a fi admise, forma superstitiilor. iar ~tiinta folosea un iiITIb;:~jneinte-

ligibil. A fost rel!1viata scrierea hi,;:roglifica, s-au inventat pantaciele

~icaracterele care r,ezumau 0 intreaga doglna. 'i'ntr··uns'emn, 0 serie

44

ELlPf1AS LEVi

Dogma lnetiei Magii

45

de aspiratii ~i revelatii intr-un cuvant, Care este scopul aspiratiilor stiintei? Se cauta secretul marii opere, piatra filosofala, cvadratura

absoluta. Unirea necesara a ideilor si semnelor; consacrarea reali- tatilor fundarnentale prin caractere primitive; trinitatea cuvintelor,

cercului, medicina universala, formule care sa-i salveze de persecutii

literelor si a numerelor; 0 filozofie sirnpla ca si alfabetul, profunda

si ura, fiind taxate drept smintite si care toate exprirnau un aspect al

si

infinita ea Verbul; teoreme mai desavarsite si mai luminoase dedit

marelui secret magic al poemului lui Dante, este imprurrunat din

cele ale lui Pitagora; 0 teologie care poate fi rezumata pe cele zece

cabala si a venit timpul sa abordam acest izvor urias si ascuns a!

degete; un infinit care incape ill causul palmei unui copil; zece

cifre

filosofiei universale.

si

douazeci si doua de litere, un triunghi, un patrat si un cere; iata

Biblia, cu toate alegoriile pe care le contine, l1U exprirna decat intr-o maniera incomplete si voalata stiinta religioasa a evreilor. Cartea des pre care am vorbit :}i ale carei caract ere hieratice le vom explica, cartea pe care Guillaume Postel a numit-o Geneza lui Enoch, ~icare a existat cu siguranta inaintea lui Moise si a profetilor, cartea

toate elementele cabalei. Principiile elernentare ale verbului scris, reflex al acelui Verb rostit care a creat lumea! ~

Teate religiile ell adevarat dogmatice s-au nascut din cabala si s-au inters la ea; tot ceea ce e stiintific si grandios In visurile reli- gioase ale tuturor iluminatiilor, Jacob Bohme, Swedenborg, sfantul

a

carei dogma, identica in fond eu eea a vechilor egipteni, I'$i avea

Martin etc. este imprurnutat din cabala, toate asociatiile masonice

si

ea ezoterisrnul si valurile ei, Cand JV10ise vorbea poporului, ne spune

Ii

datoreaza secretele si simbolurile. Numai cabala consacra alianta

alegoric cartea sfanta, l!?i punea un val pe fata pe care-I ridica daca

intre ratiunea universals si Verbul divin; ea stabileste, prin echilibrul

statea de verba cu Durnnezeu; aceasta este cauza pretinselor absur-

ditati ale .Bibliei pe care s-a exersat atilt verva satirica a lui Voltaire. Cartile nu erau scrise pentru a reaminti rnereu traditia, fiind redac- tate ill simboluri neinteligibile pentru profani. Pentateuhul si poeziile profetilor nu erau de altfel dedit dirtiJe eiementare, fie ale dogrnei, fie:al~,moralei sau liturghiei; adevarata filozof'ie secreta ~~tiraditio- na1a n-a fost scrisa dedit mai tarziu, sub val uri inca ~i mai putin transparente. Astfei a iuat na~tere 0 a doua Biblie necunoscuili sau mai degrabi? neintdeasa de cn;~~tini;0 adunatudi, spun ei, de absur- diffiti (~iaici credinc:io~ii, cufundati in acee~i ignoranta, vorbesc ase- menea credincio~ilor); un momnnent, spunem noi, care aduna tot ceea ce geniui filosofic ~ireligios a putut face sau imagina mai su- blim; 0 comoara inconjuram de spini, diamant ascuns in piau'a bruta ~iobscura, lectorii au ghicit deja cil am vorbit de Talmud., Ciudat destin au avut evreii! Tapi ispa~itori, martiri ;;i salvatori ai lumii! Familie plina de forti'\., rasa curajoasa ;;i dura, pe care per-

eelor doua forte opuse in aparenta, balanta eterna afiintei; ea conci- liaza ratiunea cu credinta, puterea cu libertatea, stiinta cu misterul:

ea detine cheile prezentului, trecutului si viitoruluil Pentru initierea in cabala nu e suficient sa citesti scrierile lui Reuchlin, Galatinus, Kircher san Pico della Mirandola, trebuie sa studiezi ;;i sa intelegi pe scriitorii ebraici din coleclia lui Pistorius, mai ales Sepher Jezirah, apoi filos.ofia iubirii a lui Leon Evreul. Tre- buie, de asemenea, abordata marea cartea a Zorahului, citita atent In colectia din 1684, intitulata Cabbala denudata, tratatul de pneu- matica cabalistica ;;i acela al revolutiei sufletelor; intTatiapoi curajos In luminoasele tenebre ale corpuJui dogmatic ;;i alegoric al Talmu- dului. Atunci 11 vom putea il1telege pe Guillaume Postel ~i vom putea marturisi III ;;oapta di, in afara viselor sale premature ;;i prea gene- roase de emancipare a femeii, cek~brlll ~i savantul iluminat putea sa BU fi fost chiar atat de nebun pe cat pretind cei care nu l-au citit. Am schitat rapid istoria film:ofiei oculte, i-am indicat sursele

secutiile au pastTat-o intacta, pentru ca ea nu ~i-a Indeplinit

siunea! Traditiile apostolice nu ne spun oare ca dupa declinul credintei gentililor, salvarea trebuie sa vina tot d e la casa lui Iacob §ii cit atunci evreul crucificat pe care-l adora cre~tinii va Hisa imperiul in raainile tUl Dumnezeu, TatlH sau? E~ti cople~it de admiratie dli1d, patrunzand III:sanctuarul caba- ki, descoperi 0 dogma amt de logica, de simpIa ~i, in acda~ii timp,

inca mi-

;;i i-am analizat

se refera decat 1a ~tiinta; dar magia" sau mai degraba, puterea ma- gica se compune din dOM lucnIri: oJ ~iinta ~i 0 fOita. Fara fortH~tiinta nu inseamna nimic, sau mai degraba devine un peri eoI. A nu oferi ~tiintei dec;at fort:&. aceasta era !egea suprema a initiatilor. AstfeI, marele revelator a zis: "Regatu! lui Dun:mezeu sufera de violentii, dar vio!entii n i'ncanta. Pomta adevamlul este l.uc:uiataea sanctuarul

in putine cuvinte prineipaleie carti. Acest studiu llU

1

46

ELlPf-lA8 LEVI

fecioarei; trebuie s~ifii barbat pentru a intra. Teate miracolele sunt promise credintei, dar ce este credinta, daca nu curajul vointei care nu sovaie in intuneric, inaintand spre lumina si invingand toate obstacolele! "

Nu voi repeta aici istoria vechilor initieri; ell cat erau mai peri-

culoase si mai teribile, cu atar erau mai eficiente: astfel, lumea avea pe atunci barbati pentru a 0 guverna si a 0 instrui. Arta sacerdotala si arta regala constau mai ales In probe de curaj, de discretie si vo- iuta. Era un noviciat asernanator celui at preotilor atat de nepopu- lar in zilele noastre, cunoscuti sub numele de iezuiti, si care ar mai guverna si acum lumea daca ar fi avut un cap adevarat intelept si inteligent, Dupa ce ne-am petrecut viata cautand absolutul in religie, in stiinta si In justitie, dupa ce ne-arn 'inv8_rtitin cercul lui Faust, am ajuns la prima dogma ~i la prima carte a umanitatii. Acolo ne-am oprit, acolo am gasit secretul atotputerniciei umane si a progresului infinit, cheia tuturor simbolismelor, prima si ultima dintre toate dog- mele. Si am 'inteles ce vrea sa spuna acest cuvant atat de repetat 111

Evanghelie:

A oferi un punet fIx drept sprijin pentru activitatea lui Dumne- zeu, inseamna a rezolva problerna lui Arhimede, realizand modul de IntTebuintare a faunoasei sale parghii. lata ce au IaCtlt plin inter-

mediul marelui $i incemunicabilului secret fnarii initiated can; au cu- tremurat lumea. Pentru a-;;i apara, de al1fel, noua sa tinerete, Pho.~:n.L"'(ul nu mai apare 111ocbii lumii decat dupa ce ~i··aconsumat rama§itele ;>i doveziJe vietii sale antedoare. De aceea Moise i-a omodlt in de- !?ertpe toti cei care V3ZUSer3" Egiptul ~imisterele sale; de acee<Js.rautul Pavel a ars Ia Efes toate dif1ile tratand despre ~tiintele oculte, de aeeea, 'in sfiir~it, Revclulia franceza, fiica mare lui Orient lloanlt !?i al cenu!?iitemplieliior, spoliaza bisericile ~i blasfemiaza alegoclile cul- tulul divino Dar toate dogmele ~itoate rena~terile proscriu magia ~i

arunca misterele in foe sau Ie lasa uitarii. Orice

care vine pe lume (~ste mezinul umanitatii ;;i nu poate supravietui dedit omorandu-!;>i mam~ de aceea §arpele simbolic se invfute:in cere devon1ndu-~i coada; este necesar, pentru ratiunea de a fi, a oridirei plenitudini un vid, a oridirei mare~ii un spatiu, a oricarei afinnatii 0 negatie; aceasta este realizarea eterna a alegoriei pasiirii Phoenix. DOl savanti ilwitri m-au precedat pe drumul pe care rnerg, dar e1 au trecut noaptea:;;i erau li.psiti de lumina_ Vreau sa-i nume:sc pe

regatul lui Dumnezeu.

cult sal.! :mozofie

Dogma lneltei l\Ilagii

47

Volney §i pe Dupuis, pe acesta din urma mal ales, a carui imensa eruditie n-a produs dedit 0 opera. negativa, N-a vazut in originea tu-

turor cultelor dedit astronomia, luand astfel ciclul simbolic drept dogma si calendarul drept Iegenda. Un singur lucru i-a lipsit: cunoas- terea veritabilei magii care se ami in secretele cabalei. Dupuis a tre- cut prin anticele sanctuare ca profetul Ezechiel prin campiile pline de oseminte si n-a inteles dedit rnoartea, nestiind cuvantul care aduna

v irtutile celor patru

viu din acest irnens osuar; strigand vechilor sirnboluri: .Ridicati-va! Luati o nona. forma si urnblati!" A venit timpul sa incercam a face, plini de indrazneala, ceea ce nimeni n-a rnai facut inaintea noastra. Dorirn, asemenea lui Iulian,

sa restabilim templul,

ciune

adore daca invatatii plini de ura si fanatism ai vremii lui i-ar fi per- rnis S-(Iinteleaga. Ternplul pentru Hoi are doua coloane; pe una dintre

ele crestinismul si-a scris numele, Nu dorim sa atacam crestinismul,

vanturi ale cerului si care poate ridica un popor

si nu credem

ca vom dezminti astfel 00 intelep- Julian insusi at" fi fest demn s-o

pe care a adorfun ~j pe care

vrem dOffi" sa-l explicam ~i sa-·I desava.r~im, Jntel!igen(:a~i" vointa $i-au exereitat altemativ puterea In Jume; religia .;;i filosofia mai !uplii inc~ in zilele noastre ~i pa.na la UI11,a se var pune de acord. Cre;;tinismul a avut dmpt scop provizoriu, prin supunere ~icredinta, 0 egalitate supranaturala sau reiigioasa Intre oameni, imobilizarea inteligentei prin credi.Jflta,pen1Tu a oferi un punet de spriji.n Villtut'ii care distmsese aristocratia ~tiintei sau rnai degraba In!ocuise aceasia. aristoemtie deja. distrus;i Filosofia., dimpotriv8, s-a osten it pentru a··lreaduce pe orll, pril1 libertate ~i ratiune, la inegalitatea naturala ~?ipentm a substitui, intemeind domnia industriej, abilitatea virtutii. Niciuna din aceste

doua aetiwli n-a fost complexa $i suficienrn, nirea In pelfectiune ;;i :fericire. Visam acum

nim sa sp(~ram, Ia 0 alian!ii intre aceste doua forre privite muit timp

ea adv~~rsare;exista ;;i 0 ratil

suf1etului uman rm se mai oplln una celeiialte, a:~acum sexul barba- tuJui nu se mai opune celui al femeii, lara indoiaJa, sunt diJer-ite, dar dispozitiile lor, contrare in aparenla., nu yin dedit. din aptitudinea lor de a se 1l1taln i ~ia se uni. - Nu este v~rba deci dedit de 0 so.lutie I.miversala a tuturor problemelor? Fara J'ndoiala, pentru a explica pjatra filosofalii, mj~carea per- pe11Ja, :;ecretullnarii opere ~i medicina unive.rsala. Vom fi taxati de

niciuna 11-a condus ome- ~i aproape ca ntl Indraz-

mein

aceasta dorinta: cele dona puteri ale

48

nebunie, asemenea divinului Paracelsus sau de sarlatanism, aseme- nea marelui sinefericitului Agrippa. Daca rugul lui Urban Grandier s-a stuns, au ramas proscriptiile tacerii sau ale calonmiei. Nu le m- fruntarn, ne resemnam. Am tiparit aceasta carte pentru noi ~i ere- dem ca, a sosit timpul sa fie rostit cuvantul, el se va rosti prin el insusi, prin noi sau prin altii, Ramanem deci linistiti in asteptare, Luerarea no astra euprinde doua parti: in prima parte stabilim

dogma cabalistica si magica in intregul ei, a doua e consacrata cul- tului, adica magiei ceremoniale. Una e ceea ce vechii intelepti nu-

meau clavicula, cealalta ceea ce oamenii mai numesc si acum carte de vraji. Numarul si subiectul capitolelor care-si eorespund in cele doua parti, n-au nimic arbitrar si se gasesc indicate in marea clavi- cula universala careia Ii dam pentru prima oara explicatia corn- pleta si satisfacatoare. Fie ca aceasta opera sa-si aleaga drumul pe care-I va dori ea si sa devina ceea ce Providenta va voi; ea s-a facut si noi 0 eredem durabila pentru cii e puternica asemenea eu tot ceea ceeste rezonabil si constiincios.

ELIPHAS LEV}

".

.

r'l' .:".,

,

\!

".1

, ~

1:::':'1

r=

t- ,{

'.'.' .

\

[

!

,

I

1 NA

P~ClPIA~NDIARUL

DISCIPLINA

ENSOPH

KETER

Cand un filosof a luat drept temei pentru 0 BOUa revelatie a intelepciunii umane acest rationament: "Gandesi;, deci exist", a schimbat intr-un anumit fel, si Tara stirea lui, urmand revelatia cres- tina, notiunea antica de Fiinta Suprema. Pentru Moise, Fiinta Fiinte- lor spunea: "Eu sunt cel care sunt", omullui Descartes spunea: "Eu SlU1t eel care gandesc" ~i,cum a gandi inseamna a vorbi interior, omul

lui Descartes poate spune asemenea Dumnezeului sfantului roan evan-

ghelistul, ,,Eu sunt eel in care se afla si prin care se manifesta Ver- bul", In principio erat verbum. Ce este un principiu? Principiul este terneiul cuvantului, ratiunea de a fi a verbului. Esenta verbului se afla In principiu: principiul este ceea ce este; inteligenta este un principiu care vorbeste. Ce este lumina intelectuala? Este cuvantuL Ce este revelatia? Este cuvantu]. Fiinta este principiul, cuv~intul este mijlocul, iar plenitudi nea sau dezvoltarea ~j perfectionarea fiintei este sc:opul: a rosti in·· seamna a crea. Dar a. spune: "Giindesc, deci exist" 'insea:mnii a extnlge cons,}· cinta din principiu ~i recente contradiqii srnrnite de lm mare scriitor (Lamelmais) au dovedit suficient impeliectia filosofllca.a acestei me- [ode. Eu sunt, ded exista ceva, ni se pare 11 fi 0 baza primitiva r;;i sjm- plista a filosofiei experimentale. Eu sunt, cieci fiinta eyJsta Ego swn qui sum: iata prima reveiatie a hili Dumnezeu 'in om ~i a omului in lume !?i, de asemenea, prima axioma a filosofiei Deulte.

;"{'1nN 'itlJ~ ;"{":"I1i'; Fiinta este fiinta

Dogma lneitel MagU

51

Aceasta filiozofie are drept principiu ceea ce este si l1U are ni- rruc ipotettc, nici hazardat, Hermes Trismegistul i~iincepe admirabilul simbol cunoscut sub numele de Tabla de smarald ]Jr]111 aceasta tripla afirmatie: Este ade

~

.

"

·

.

vsrat, este in mod cert adevarat, teste adevarul adevarat." Astfel, ade-

v;§ rulconfirm

once fel de adaos de greseala in filozofie, adevarul absolut indicat prin analogie in domeniul religiei sau £IIinfinitului, acestea sunt pri- mete neccsitati ale adevaratei stiinte si ceea ce numai magia poate acorda adeptilor sai.

at prin experienta in fizica, certitudinea desprinsa de

,

Dar, mai inainte de:toate, cine esti tu, tu, eel care tii aceasta carte

. Pe frontispiciul unui templu pe care antichitatea il dedicase DUl~mezeului luminii se poate citi a inscriptio continand urmatoarele cuvinte: "Cunoa~te-te pe tine insuti".

in maini si te pregatesti s-o cite~ti?

'

Acelasi sfat 11dau oricarui om care vrea sa se apropie

de ~tiinta.

Magia pe care cei vechi 0 nurneau sanctum regnum, sfa.l1tul're-, gat s~u regatul lui Dumnezeu, regnum Dei, nu e facuta decat pentru preoti ~1 pentru regi: sunteti rege, sunteti preot? Sacerdotiul magiei nu este unul de bind 1;>1regalitatea ei nu are nimic de impartit cu printii lurni i aceste i a, Regii stiintei sunt preo ti i adevarului s i do~mia lor rh-

~nih~ene~tiuta. multimii, ca si sacrificiile $i rugaciunile lor. Regiisti- mtei sunt acei oameni care Cll110SC adevarul si pe care adevarul i-a facut liberi, conform promisiunii categorice a celui rnai 'inalt dintre initiati.

. O~ul care e:3tesclacVul pa,,>iunilorsale sau ale prejudecatilor aces-

tel hum uu va jJutea fi initiat, nu va reu~! niciodatii atat timp cat n1l.

Sf.; va reforma; acesta nu va putea fi un adept pentru ca adept in- S t;~ anulaeel caTe a ajuns prin voienta ~i opereie sale.

_, ?rr;.ul c~r~ia ii pl~c ideile lui ~i ii e teama sa nu Ie piarda, eel

canna 11e

?jmi.c, admit§nd mai degraba totul la 111tampiare, acela trebuie sa meluda ~artea care este inutila :?i pericuioasa pentru el; va 111telege

P(~dos §~ v~ fi ~ulburat §i c~li3r cutremurat daca

Da(~a tU1~~l la.ceva mal muir pe lume decat la I:<~tiune,adevar ~i dreptate, daca 'Vomla va este nesigura ~i $ovaitoare, fie in bine, fie 11: r~u., dadi l_?gka va sperie ~i adeva.rul vi'i face sa ro~,iti, daca va sun}!}l lezat cand BUIlt atacate gr~;:;;eli!ebine inrad8_cinate, canda."lmati

frlCa: de nOlle adevaruri ~i nu e dispus sa. se indoiasca de

0 va intelege bine.

52

EUPHAS t.evt

aceasta carte ~i preferati-va, necitind-o, ca ea nu exista pentru voi, dar n-o descrieti ca periculoasa: secretele pe care le reveleaza vor fi intelese de un numar mic de oameni ;;i cei care le vor mtelege TIU le vor dezvalui, A arata lumina pasarilor de noapte mseamna a 0 as- cunde, pentru ca ea le orbeste devenind pentru ele mai innmecata dedit intunericul noptii, Voi vorbi deci clar, voi spune totul si am ferma convingere ca numai initiatii sau cei care sunt demni de a fi VOl' citi totul si vor intelege Exists 0 ;,;tiinta adevarata si una falsa, 0 magie divina si una in- fernala, adica mincinoasa si 'intunecata; trebuie s-o revelam pe una si s-o denuntam pe cealalta; trebuie sa distingem magicianul de vra- jitor si pe adept de sarlatan. Magicianul dispune de a forta pe care 0 cnnoaste, vraiitorul abu- zeaza de ceea ce nu cunoaste. Diavolul, daca este permis intr-o carte de stiinta sa folosim acest cuvant amt de blamat si vulgar, diavolul se supune magicianului, vra- jitorul se supune diavolului, 'Magicianul este suveranul pontif al naturii, vrajitorul nu e dedit profanatorul acesteia. Vrajitorul este pentru magician ceea ce superstitiosul ~ifanaticul este pentru omul ClL adevarat religios Inainte de a merge mai depatie, sii definim limpede magia. lvfagia este ~tiin~a traditionaIa a secretelor na111rii care ne vine de la magi. Prin intennediul acestei !?tiinte, adeptul este investit ell un fel de atotputere relativa pumnd sa actioneze Intr-un mod suprauman, adicii depfu?ind dimensiunea comuna a oamenilor. lata de ce n1ai multi adepti celebri ca Hermes Trismegistul, Osi- ris, Orfeu, ApoHonius din Thiana ;;i altii, periculos san necuviincios sa-i numim, au pu"tut fi adorati §i il1vocati dupa moarte ca ni§te zei. lata de ce altH, urmand flux-til ~i refluxul opiniei publice care pro- voaca capriciile succesuiui, au de venit stalpii Infemului sau aventu- rieri Sl!Specti, precum imparatul Iulian, Apuleius, vrajitorul Merlin $i arhivrlijitorul, cum era numit in vremea lui, ilustTul !?i nefericitul Cornelius Agdppa. Pentru a Cliunge 1a sanctum regnum, adidi la puterea ~i $tiinta rnagilor, patru lucruri, sunt indispensabile: 0 inteligenta luminata de stuciiu, un curaj pe care sa nu-l opreasdi nimic, 0 vointa pe care nimic

Dogma lneltei iVlagii

53

sa n-o induplece ,~i 0 discretie pe care nirnic sa n-o corupa sau 5 ··0 imbete.

A sti, a indrazni,

a vrea, a tacea: iata cele patru verbe ale magiei

rnscrise In cele patru forme sirnbolice ale sfinxului. Aceste patru

verbe se pot combina

uri unul pe altul! I , Pe prima pagina a cartii lui Hennes, adeptul este reprezentat en capul acoperit de 0 V8Hm. palarie care, avand borul rabatabil, Ii poate ascunde toata fata, Tine 0 malna. ridicata spre cer caruia pare sa-i co- mande cu bagheta, ~ealalta se odihneste pe piept; in fata lui se afla principalele sirnboluri sau instrumente ale stiintei, pe altele le as-

'in patru feluti, explicandu-se astfel de patru

cunde

in tolba lui de scamator. Trupul si bratele formeaza

litera Aleph,

prima

din alfabet pe care evreii au unprumutat-o de Ia egipteni, yom

reveni mai tarziu asupra acestui simbol. Magul este eel pe care cabalistii evrei 11numeau ell adevarat mi- croscop, adica creatorul lumii mid. Prima stiinta magics fiind cu- noasterea de sine, prima intre operele stiintei, cea care le include pe toate celelalte, fiind principiul marii opere, este creatie de sine: cu- vantul are nevoie de explicatie.

principiu inyariabil ~i, in con~

sl;;cintii,nepieritor, pentm ea schiLmbareai'nseamna moarte, inteligenta care ~dera ~i In1r-un f~~lse identifi.ca acestui principiu, devine ;;i ea inyariabila. ~i,in consecin.l-a, m:pi~~ritoare.Se intelege ca, penlm a adera.

invariabil 1a ratiune, trebuie sa. devii independent de toate fortele care provoaca prin mi§earea fatala $i necesara alternativele vieti i $i ale mortii- A ~ti sa suferi, sa te abtii ;;i sa mori, aces tea sunt primele secrete care ne ridica deasupra durerii, a poftelor senzuale §i a spai- mei de neant. Omul care cauta. !}i gase~te 0 moarte glorioasa crede 'in nernurire ~i umanitatea lotrc:aga crede odata Cll eJ ~i pentru el, diet ea l'i ridicii altare ~~istatui ca un semn al vietii eterne. Omul nu devine fE:geleanimalelor decat domesticindu-Ie, altfeI devine victima sau sclavul lor. A.nimalele reprezinta patimile noas- tre, forte!e instinctive ate naturii. Lumea este un camp de batalii in care Iibertatea infruntii forta inertiei, opunandu-i ferta activa. Legile fizice sunt morile a ciiror sa- rnm1ta e~ti tu, daca nn ~ ti isa fii moramL

Ratiunea suprema fiind singuml

1. A se vedeajo;~ulde tarot

54

EL.fPJ-iAS LEVI

Esti chemat sa fii regele aerului, apei, pamantului, focului; dar pentru a stapani aceste patru animale ale simbolismului, trebuie sa

. Cel care aspira sa devina un intelept si sa cunoasca marea emgn-:a a naturii trebuie sa fie mostenitorul ~ispoliatorul sfinxului; 'i'i trebuie un cap de om pentru a stapani cuvantul, ari~i de ~ult:u' pentru a cu- ceri inaltimile, crupa de taur pentru a ara adancurile ~l gheare de leu

pentru a-si face loc la dreapta, Ia stanga,

_

Ie lnvingi ~i sa le mlantui.

IIIfaIR si in spate.

.

Tu care vrei sa te initiezi,

esti 121.tel de savant ca fams1!? E~-tl ne-

pasat(); ca lov'? Nu, nn-i asa? Dar poti

tejul gandurilor mcaleite? Ai remmta~ la.~ovalala ~l ea~ncl1? ~u .~c~ cepti placerea decat atunci cand 0 vrei, §1llLl 0 vrei decat atune! can~

trebuie? Nu, nu-i asa? Sau nu e intotdeauna asa? Dar poate fi daea

vrei.

sa fii d~ca vl:eil Ai. :1~~:in5var-

~

. Sfinxul nu are numai cap de om, are ~I sam de femeie; stu sa re-

.

_

zisti la atractiile

unei !el~~i?Nu, nu-i a§a?_ $i aici. razi, ras~~~du~mi

si laudandu-te Cll slabiciunea ta moral a penn u a glorifica ill tine

forta vitala si materiala. Fie, iti dau voie sa aduci un ornagiu rna-

garului lui Sterne sau Apuleiu~, c~ magar~ll avea meri~e, ~unt intm totul de aeonJ, era COllsacrat iUI Pnap ca ~I tapul zeulU11ut Mendes. Sa.-l Uisarn acolo unde e ~i sa aflam nurnai daca el e ~iapfuml tau sau tu poti sa fii smpfuml lui. NU1:naicel care ~ ir:v!~s iubirea de vol~lp~ p o ate c.u a de v arat stapam voluptatea l u bl ~ · ll . 1:0 putf:a fO ~ O SI~ l ate abtine, inseamna a-ti dubla puterea. fenileta te nrlan~ule pnn d0-

tat e

1

rintele'tale; fii smpfuml dorintelor tale ~ivei in15np~~fi~meja.

Cea mai mare injurie care i se poate faci la!? Ce este un la~?

_ aduce Ul1m barbat este sa-1 .

~ La~ul este eel care nu se lngrije~te de demmtatea lilt morala, ~

.

,

.

_ In prezenta pericolului, intr-adevar, e ftresc sa ne he fhea ~l~sa Ineerdlm sa fugim: de ce ar fi 0 m1i'ine? Pentru eli .onoBrea ne lU-

pentTu a se supune orbe~te instillcteior naturii.

vata sa preteram datoria inaintea atrae~iilor ~itel11enlo~ noastre. e.e

este, din

versal al iml.xalitatii ~iaproximarea mijloace.lor care pot cond~~ce 1a ea. Ultima victorie pe care omul 0 poate obtine asupra m0-'1l1i! est~

Srt Illvinga. gush.!} vietii, uu

malta, indusa 1n creciin'\A, in tot cet'.a ce este frumos ;;>1 cmstlt In asen-

acest punct de vedere, onoarea? Este presentnnentul U ni-

prin disperare, ci printr-_o ~pe:a;_llamal

timentul 'ltr(fji1egil~umL

Dogma Inettei Magii

5S

A invata sa te invingi inseamna a inva~a sa traiesti, iar austeri

tatile stoicismului emu 0 zadarnica ostentatie a libertatii.

A ceda fortelor naturii Insearnna a unna curentul vietii colective,

inseamna a fi sclavul cauzelor secunde.

A rezista naturii ~ia 0 imblanzi inseamna a-ti construi 0 viat5 per-

son ala si nepieritoare, inseanma a te elibera de vicisitudinile vietii si ale rnortii.

Orice om care este gata sa moara dedit sa abjure adevarul si dreptatea este cu adevarat viu, pentru ca in sufletul lui e cu adeva-

rat nernuritor,

Toate initierile antice aveau drept scop de a gasi san de a forma asemenea oarneru.

Pitagora l~i exersa discipolii

prin tacere si abstinente de tot felul;

I n E gipt r ec i p i and a ri i e rau p usi la incercare prin patru e l emente ; 111

India, se stie la ce prodigioase austeritati se condamnau fachirii si brahmanii pentru a ajunge in regatul liberei vointe si a independen- tei divine. Toate chinurile ascetismului sunt imprumutate din.vechile mistere si ele au disparut pentru ca initiatorii nu mai gaseau disci- poli In iniliere, iar directorii de con;;tijntJi ali devenit de-a Iungul tim- pului ignoranti ~i vulgari, orbii s-au piictisit sa··j urmeze pe orbi ~i nirneni n-a mal vrut sa suporte probe care nu duceau dedit la indo- iala ~idisperare; drumulluminii s··apierdut.

Pentnl a face ceva trebuie 58.$tii ce vrei sa faci sau cel pU1insa

ai incredeil'e in cineva care ~tie. Dar cum sa-mi rise viata la lntiim

plare ~isa urmez aiurea pe eel eare nici elnu ~tie unde merge?

Pe cat.ea inaltelor ;;tiinte nu trebuie sa te angajezi ell temeritate,

ci odam pomit trebuie sa inaintezi ori sa mori. A te indo! lnseamna

a Inneburri, ate opri 111sean1na a ca.dea, ada iuapoi inseamna ate arunea I11tr-oprapastie. Tu deei, care ai inceput leetura acestei cru1i, daca vrei sa inte- legi ~ i 5 - 0 urmezi pana 1a capat, ea va face din tine un mOBarh sau un smintit. Deci poti sa faei ell acest volum ce wei, nu vei putea nici sa:-l disprell1ie~ti,nici sa-I uiti. Dac3. e~ticurat, ellp va fi lumina, daca. e~ti putemic, lti va fi alma; daca e~ti sfant, iti va fi. reJigia, dadi e~ti Illte1ept, ea iti va ordona inteiepcilmea. Dar daca e$ti rau, cartea aceasta va fi pentru tine ea 0 to!'~ain fernaJ.a, j ~ iva scormoni in piept sfa.~ijndu"·l ca un puml1al; va fa- mane in amintire (;a 0 remu~care;; Iti va umple imaginatia de bimere

56

si te va conduce prin nebunie la disperare. Ai vrea sa razi si nu vei face decat sa scancesti pentru ca aceasta carte va f pentru tine ca

pila din fabula pe care un sarpe incearca s

decat sa-si sfarame dintii.

Sa incepem acum seria de initieri. Am spus ca revelatia este Verbu1. Verbul, intr-adevar, sau cu- vantul este valul fiintei si semnul caracteristic a] vietii. Orice forma

este valul unui Verb pentru ca ideea mama aVerbllh~i este unica ra-

tiune de a fi a formelor, Orice figura este un caracter, orice caracter apartine si se intoarce la Verb. lata de ce vechii intelepti, al carer or- gan era Trismegistul, si-an formulat dogma lor unica in acesti termeni:

"Ceea ce este deasupra se ana si dedesubt, si ceca ce este jos

este si sus". ell alte cuvinte, forma este proportionala ideii, umbra este rna-

sura corpului, calculata In relatie ell raza luminoasa, Teaca este la fel de adanca pe cat e sabia de lunga, negatia este proportionala afir-

ELfPJ-1AS LEVI

o

roadii si nu reuseste

rnatiei cont r ar e , productia este egala

conserva viata si nu exists In spatiu un punct care sa nu fie centrul

unui cere a carui circumstanta sa nu creases si sa nu se extinda 1a

infinit 111 spatiu. Orice il1dividualitate este deci infinit pelfectibilii pentru ea mo- rah.d este analoglc ordinei fizice $1pe:ntru c;a nepuUlnd eoncepe un PUIlct eare sa nu se dilate, sa nu creasca ~i sa uu .lumineze Intr··un

cere, din punet de vedere filosone, infinit.

eu d i strugerea 111 miscarea ca r e

Ceea ce se po ate spune des pre sufletul intreg ~;e:poate spune ;;i despre fiecare facuHate a lui, luata separat. lnteligenta ~i vointa omului sunt instrumente de 0 dimenslune ;;i de 0 forta incalcuiabile. Dar inteligenta ~i vointa au drept auxiliar !?i instrument 0 facul- tate putin cunoscuta ~i a direi atotputernicie tine exclusiv de dome- niul magiei; vorbesc de imagh-13.tiepe eare cabali~tii 0 numeau dia- fi:,mul s!lu translucidul.

ca un <Dehali slufletului ~i In ea se schi-

lmaginatia e, Intr

adevar,

teaza ?i se pastreaza fonneIe !?i prin ea vedem reflexele unei lumi invizibile, ea este oglinda viziunilor:;-1 aparatul vietii magice: prin ~::;a

ne vi.l1dedim de boli, influentam anotimpuri1(~,desp;artim moartea de eei vii ~i reillviem mor~ii pentm di ea exalta vointa ~i-i cIa putere asupra agentului universal.

Doqme inaftei fvlagii

57

Irnaginatia determine forma copilului In pantecul mamei si fixeaza destinul oamenilor; ea da aripi contagiunii si orienteaza ar- mele lntr-un razboi. Sunteti In pericol intr-o batalie? Credeti-va im- batabili caAhile si yeti invinge, spune Paracelsus. Frica arrage gloan- tele si curajul le intoarce din drum. Se stie ca oarnenii amputati se plang adesea de membrele pe care nu le mai au. Paracelsus opera pe sange viu obtinand rezultatele unei sangerari; vindeca durerile de cap de la distanta operand pe fire de par; el 0 luase, prin stiinta uni- tatii imaginare si a solidaritatii totului C1.l partile, cu mult lnaintea teoriilor san experientelor celebrilor magnetizatori. Vindecarile lui erau miraculoase si a meritat sa i se adauge la numele de Theophrast Bombast pe acela de Aureola Paracelsus, insotit de epitetul divin! Imaginatia este instrumentul adaptarii Verbului. Irnaginatia aplicata ratiunii este geniul. Ratiunea este una, cum geniuJ este unul in multiplicitatea ope- reJor sale.

- Exista un principiu, exista un adevar, 0 ratiune, a filozofie abso- luta si universals. Ceea ce este in unitate considerat ca principiu se reintoarce la un itatea eonsiderata ca scap. Unul este In unul, adica. tout! se afia ill tot. Unitatea este principiul numerelor, dar $i principlul mi-,?carii $i 111 com : e c i n ta v i a ta. Orice corp mman se rezuma In uni:tatea unui singur organ care este creieml. TO,lte religiile se rezuma in unitatea unci singure dogme care este afim1area fiintei ;;j a egalitatii cu sine Insa~i ~i eare-i eonstituie valoarea matematiea. Nu existii decat 0 dogma in magie, iat-o: vizibilul este mani- festarea invizibilului sau, ell alte cuvinte, Verbul perfect este In lu- crurile apJfeciabile ~i vizibile in proportie exacta eli lucrurile inapre- eiabiJe simturilor ~i invizibile ochilor. Magul ridica 0 mana spre cer ~i 0 coboadi pe cealalta spre pa- mant, ~;punand: "Sus, imensitatea! Jos, tot imensitatea; imensitate egaJ imensitate". Acestea sunt adevaruri In luerurile vizibile ea ~j 111cele invizibile. Prima litera a alfabetului limbii sfinte, aleph, t-~reprezintii un am care ridica 0 mana spre cer ~i0 coboara pe cealalta sprrepamilint.

"'"1

!

: "I

.,

·I

,I

58

ELiPI-IAS LEVI

Aceasta este expresia principiului activ al oricarui lucru: creatia in cer corespunde atotputerniciei Verbului aici jos. Aceasta litera este ea singura un pentaclu, adica uu caracter exprimand stiinta universals.

Litera N poate suplini sernnele sacre ale macrocosmosului rnicrocosmosului, ea explica dublul triunghi masonic :;;i steaua stra-

lucitoare in cinei colturi; caci Verbul este unul, iar revelatia este una; Durnnezeu, dandu-i omului ratiunea, i-a dat cuvantul; si revelatia,

intreaga illVer-

bul universal, interpret al ratiunii absolute. Acesta este si sensul cuvantul ui catolicism, atilt de prost inteles si, care, 'in limba hieratica moderna inseamna infailibilitate. Daca ratiunea absoluta convinge 0 societate intreaga sa creada irezistibil in cuvantul unui copil, acest copil va fi infailibil [ata de Dumnezeu si rata de lumea irttreaga.

Credinta nu este altceva decar increderea rezonabila in aceasta unitate a ratiunii si in universalitatea Verbului.

. A crede inseamna a dobandi ceea ce nu stii inca, dar despre care ratiunea ne asigura inainte de a sti sau eel putin inainte de ziua In care 0 vorn recunoaste.

Absurzi sunt, deci, filosofii care spun: "Nu pot crede in ceea ce nu stiu", Bietii oameni! Daca ai sti, ai mai avea nevoie sa crezi?

si

multi pIa In forrnele sale, dar una 'in principiu, se afla

Dar pot crede - N u, fires te!

la intamplare, nira nici 0 ratiune? Credinta o a rb a si avenror o asa es t e s u perst iti e §li

nebunie. Trebuie sa credem in cauzele Ilna caror existenta ratiunea ne obliga sa credem dupa marturia efectelor cunoscute si apreciate de ;;lIiinta. Stiinta! CUV3nt mare si mare problema:

Ce este stiinta? Vom raspunde acestei chestiuni in al doilea capitol a1 cartii de rata

2::1 B

COLOANEL_E TEIVIPLULUI

CHOCMAH

DOMUS

GNOS[S

§tiinta este posesiunea absoluta si cornpleta a adevarului.

Inteleptii tuturor timpurilor au tremurat in rata acestui cuvant ab- solut si teribil: le-a fast teama sa-si abroge primul privilegiu al Divi-

nitatii, atribuindu-si stiinta, si s-au

rnultumit, in locul verbului a sti,

cu acela care exprima cunoasterea, ~i in locul cuvantului .;tiin{a au

adoptat pe acela de gnosa, care exprima numai ideea de cunoastere prin intuitie.

I

I

I

!

!

,

I

I

!

!

f

I

I

I

I

I

I'

i

i

I'

I

k

Ce sti e orn ul cu a devarat? Nimic s i totusi nu- i este pe rrni s Sa ig- nore chiar totuI.

Cunoasterea presupune binarul; celui care cunoaste 'Ii trebuie un obiect cunoscut.

Binarul este generatorul societatii ~j'al legii; este, de asernenea, numarul gnosei. Binarul este unitatea rnultiplicandu-se priu ea insa~i pentm a crea; iata de ce simbolurile sacre 0 creeaza pe Eva din coasta lui Adarn.

Adam este tetragrarna umana rezumara 111jod-ul rnisterios, ima-

ginea falusului cabalistic. Adaugaii la acestjod numele ternar al Evei

si Yeti forma numele lui Jehova, tetragrama divina, cuvantul caba-

listic ;;i magic prin excelenta:

pe care preotul in templu ll pronunta Jodcheva, In aces! fel, unitatea completa In fecunditatea ternarului, for-

meaza cu el cuaternarul care este cheia tuturor numerelor, a tuturor

rniscarilor ~j a tuturor fonneloc

60

ELlPf-lAS LEVI

Patratul, ll1vihtindu-se In jurul lui. insusi, produce cercul egal ell el insusi, aceasta fiind cuadratura cercului pe care miscarea cir- culara a eelor patru urtghiuri egale 0 obtine, invartindu-se in jural aceluiasi punct. "Ceea ce este sus, spune Hermes, egaleaza ceea ce este jos"; iata

binarul servind de masura a unitatii; 9i relatia de egalitate intre sus

si jos, iata din ce se formeaza ternarul.

Principiul creator este falusul ideal; si principiul creamy este

cteisul formal. Insertia falusului vertical ill cteisul orizontal formeaza stauros-ul gnosticilor sau crucea filosofica a masonilor, Astfel incrucisarea eelor dona da paint, care, miscandu-se, determina cercul eu toate gradele sale.

~ este omul; :l. este ferneia; 1 este principiul; 2 este verbul; A este activul; Beste pasivul; unitatea este Bohas; binarul este Jakin. In triagramele lui Fohi, unitatea este yang; binarul este yin.

I

yang

yin

Bohas si Jakin sunt numele celor doua coloane sirnbolice stra- juind poarta principala a templului cabalistic al lui Solomon. Cele doua coloane explica In cabala toate misterele antagonis- rnului, fie natural, fie religios, si, pe deasupra, lupta generatoare intre barbat si femeie: dupa legea naturii, femeia trebuie sa reziste barba- tului, iar el trebuie 5-0 famlece sau 5-0 supuna. Prmcipiul activ cauta principiul pas iv, pluml e indragostit de gal. Botu~ ~arpetui atrage eoada ;;i l!1vilrtindu-se In jurul ei, fuge de sine, un:aarindu-se 'in ace1lli?i timp pe sine. Femeia este crea~iabarbatului, iar creatia universala este femeia primultll principiu. Olnd fiinra principiu a devenit creatoare, ea a alcatuit lLlnjod sau

u n fal u5 ~ j p ent nJ a··j:face l o c 1."1 p lil1 u l l um i i i n c r e at e a tr eb u it sa s ape 1.U1cteis, san un adanc de trmbra, egal ell dimensiunea determjnata de dorin~a sa creat-oare ~i8.lTi.bilita de ea unui jod ideal al luminii stra- lucitoare.

Dogma lneite! Magii

61

Aeesta este lirnbajul misterios al cabalistilor In Talmud iii, din cauza ignorantei §i a rautatii celui de rand, ne este imposibil sa 0 ex- plicam sau s-o simplificam mai multo Ce este deci creatia? Este casa Verbului creator. Ce este cteisul? Este casa falusului. Care este natura principiului activ? Acela de a raspandi. Care este natura principiului pasiv? Sa adune si sa fecundeze. Ce este barb2l!tUll?El este initia<ton!ll, eel care sffi~ie, ara si sea-

mana.

Ce este femeia? Ea este forraatoarea, cea care reuneste, stro- peste si recolteaza, Barbatul face razboiul, femeia aduce pace a; barbarul distruge pentru a crea, femeia construieste pentru a conserva; barbatul este revolutia, femeia este impacarea; barbarul este tatal lui Cain, femeia este mama lui Abel. Ce este intelepciunea? Este impacarea si uniunea eelor doua principii, este blandetea lui Abel dirijand energia lui Cain, este bar- batul urmand potolitele inspiratii ale femeii, destrabalatul invins de legitima casatorie, este energia revolutionara imblanzita si domesti- cita de ordine si pace, este orgoliul supus iubirii, stiinta recunoscand inspiratiile credintei.

Atunci stiinta umana devine inteleapta pentru ca este modesta

si se supune infailibilitatii ratiunii universale, deprinsa prin iubire sau prin caritatea universals. Ea se poate numi atunci gnoza, stiind di nu se poate inca lauda cu perfectiunea stiintei, Unitatea nu se poate manifesta dedit prin binar; unitatea in sine si ideea de unitate fac deja doi. Unitatea macroscopului se reveleaza prin cele doua puncte opuse ale eelor doua triunghiuri.

62

Unitatea umana se completeaza

ELfPf-fAS LEV!

la dreapta si la stanga, On-lUIpri-

mitiv este androgin. Teate organele corpului uman sunt dispuse cate doua, ell exceptia limbii, a buricului, a nasului si jod-ului cabalistic. Divinitatea, una in esenta ei, poseda doua conditii esentiale ca

baza fundamentala a fiintei sale: necesitatea si libertasea. Legile ratiunii supreme sunt indispensabile Intru Dumnezeu si regleaza libertatea care este 'in mod necesar rezonabila f?i 'tn~deapt3J.

Penrru a

Pentru a da prikj adevfu;ubll~sa :i;emanifeste, a iacmt posibila in-

face lUl,TOOi1'lot vizilbmi~ Durnnezeu a i,nveailiatumbra.

doiala,

Umbra este causul luminii, iar pos.~b[litatea&'e~dii este neeesara

pe!1lltrmmanifegtarea temporals

a adev~l!Ilui.

Daca platosa lmiSatan n-ar fi oprit Iancea lui Mihail, puterea In- gerului s-ar fi pierdut in vid san ar fi trebuit sa se manifeste printr-o distrugere infinita, dirijata de sus in jos.

\ ~i dad} piciorus lui Millaad :£:1-1'1:1' fi opr:i~ascensainea Sat21Rei, acesta l-ar fi detronat pe numnezel!l san, mai degsaba, s-ar fi pierdut pe el insusi ]n adancl!.l!ri1e ~lilaltit1nilor. Satan este deci necesar lui tv:uhail ea piedestalul statuii, iar Mihail este necesar Satanei ca i1-ana locomotivei. In dinamica anaJogica ~i universaHi uu te sprijini dedit pe ceea ce rezista.

I

care-l mentin t11 echi-

libru: forta care atrag;e ~i fO$ c~re respinge. Aceste doua forte exista

in fizica, in filozofk $i religie. In fiz!ca preduc echilibrul, 1n fi1ozo·· fie critica, in religie revelatia progresiva. Cei vechi ;;i-au reprezen-

Astfel universlll estc leganat de dona forte

tat

acest mister prin lupta intre Eros ~i Anteris, prin lupta hxi Iacob

eu ingerul, prin e(.~hJiIibrulmuntelui de aUf pe care-l tin legat, eli ;;ar- pele simbolic a1 Indiei, zeii de 0 parte ;;i demonii de c€:allalta. Se mai afla figural, de asemenea, de caduceullui Hennanubis, de cei doi Hen[vini a:i!<ilroei.de eei dui SflllC!?i ai caIl>Ilhli lui Osiris., de cei cloi Serafin~, eel alb ~i ce] negru. Rea!ita:tea lui ~tjjntifica este demonstrata de fenGJrneneie pol a-

ritatii ~i de legea univenmla a stlnpatiilor ~iantipatiilor. Discipolii lipsiti de inteligenta ai lui Zoroastm au divinizat bina- rut lara sa-I raporteze 1a unitate, sepanlnd astfel ooloanele templu- lui. ~i voind saA sfa:;;iepe Dumnezeu. Binarul in Dumne;zeu n11 existii ! decEitprin temar. Daca yeti concepe absolutul ca doi, va trebui ime- o.i3t sa-l concel)cti ca trei, pentm a regasi principiul unitmc,

l,

i~

(

Dogma lneltei Magii

63

lata de ce elementele materiale analoage elementelor divine se

concep ca fiind patru, se explica nurnai ca doi si nu exista in final dedit ca trei. Revelatia este binara, orice Verb este dublu ~i-l presupune pe doi. Morala care rezulta din revelarie este fondata pc antagonism, care este consecinta binarului. Spiritul si forma se atrag ~ise resping precum ideea si sernnul, precurn adevarul si fictiunea. Ratiunea su- prema implica dogma comunicandu-se inteligentelor finite, iar dogma, trecand din domeniul ideilor