= roooq$,

L\\1
G$.{
Motto:
H:: : : :J: ;:
"Dacd poporul romdn, prin vitregia soartei, t;i
va pierde credinla ortodoxd, va dispdrea ca neam."
(Nicolae Iorga, Sala Ateneului Rom0n, L939)

Preot IOAN

@ubiti tt
creolincioyi
* In primul rind, cred cd este deosebit de important, ca fiecare dintre noi si qtie cAnd am primit
*SI A PLECAT BARNABA LA TARS,
denumirea de creqtini. Sd vedem ce ne spune SfAnta Biblie:
cA si cAtITE pE sAaL. y,artANo(r-L, L-A DUS LA ANTroHrA. $r AU srAT ACoLo aN
ax ixrnnc, ADUNANDa-sv iN nrcnruci gt iNurIyAwo MULT popoR y iN aurtoHtA,
tttrfin oARA, ucENtcn s-AU NUMtr cRE$TtNt" (F. Ap.u, 26).
Mdntuitorul a zis despre doctrina Sa: "CUYINTELE PE CARE VI LE-AM SPUS SUNT
DUH gt Vru.1A" flOAN L6,33). Crestinismul este deci: "O VIAIA NOUA", izvoriltd din acelaEi
Duh. Chiar dacd prin imposibil, s-ar pierde slova Sfintei Scripturi, unitatea Duhului lui Hristos va
pdstra in lume creStinismut. $i a mai zis Mdntuitorul: "CERUL $I PAMANTUL VOR TRECE,
DAR CUVINTELE MELE NU VOR TRECE." (Matei 24,35). Nu slova Suipturii garanteazd
supravieluirea Duhului creStin, ci invers, pentru cri "SLOVA UCIDE IAR DUHUL FACE VIU".

Religia crestini are trei confesiuni, conform schitei de mai jos:

ORIODOXIA
(RESTrrlr$lttuL CAIOTIGISMUT
? I ) PBoIEsrAlrnsMUt

Sectele au apdrut prin iegirea din acea unitate de Duh qi rdstdlmdcirea slovei. Pierz6nd unitatea
Duhului, s-a deschis calea fErdmildrii inlelesului unitar, asupra aceloraqi cuvinte ale Sfintei Scripturi. Trebuie
sd spunem c5, sectarismul a iniliat un proces invers, nefrresc, ciuntind doctrina creqtind. $i aceasta pentnr
c6, sectele nu construiesc pe Duh,.ci pe slovd.

Sectologia este o disciplind teologicS, care se ocupd cu expunerea sistematicd qi documentard

a invdldturilor ortodoxe atacate de sectanli. Argumentele aduse de sectologi, sunt cu deosebire cele
biblice, dar mai pot fi folosite qi argumente ralionale (din mintea condusi de credinld). Deci, sectologia

1 Cuvdnt cdtre cregtinii ortodoc;i despre secte

 se ocup[ cu cunoa$terea sectelor sub raport istoric qi doctrinar, pentru combaterea rdtdcirii 1or. Partea
1or istoricd ne intereseazd mai pufin, mai ales cd, cele mai multe nu au istorie, fiind numai de
ieri-alalt[ieri, iar altele au o obArqie intunecoasd qi trec de la o gregeald la alta. Aceste secte de azi, nu
au mdfiuria veacurilor primare ale creqtinismului, nu-gi pot continua firul doctrinelor 1or, pind la
originea cregtinismului.

Nu putem folosi Sfdnta Tradilie, deoarece sectanfii nu-i recunosc valoarea de descoperire, deci
nu o folosim, pentru cd ar fi o armd absolut ineficace, degi, este mai presus de orice indoiald cd,
primele veacuri creqtine reprezentate prin apostoli, pdrin{i apostolici, ucenici ai acestora, gi mulfi alfi
"luceferi ai Bisericii", au adus mai mult[ lumind in interpretarea corectd a Bibliei, decAt aga-ziEii
"ilumina{i".

Pini aici, putem trage urmdtoarele concluzii:

o l.Manifestdrile sectare sunt vechi, semnalate chiar de Biblie qi istorie;
o 2.Yiata lor este scurt6, qi de aceea nu au istorie, decAt privite in totalitae, ca forme de manifestare
a aceluiaqi fenomen sectar;
o 3.Dacd individual nu au istorie, ele nu pot avea nici continuitate apostolicS, decit numai ca
fenomen sectar;
o 4.Prezenfa lor produce tulburdri, in urma cSrora Biserica igi limpezegte qi iqi aprofundeazd
adevSrurile de credinld, in scop dogmatic qi apologetic.

Poporul evreu, degi era condus de Dumnezeu, care i se descoperise in mai multe rinduri, dAndu-i
chiar o lege scris[, totugi a trecut din rdtlciri in ritdciri: prin acel vilel de aur, prin uciderea profefilor, prin
rdst[lmdcirea dreptdlii de la Dumnezelr,pe care c[utau s[ o inlocuiasci cu "dreptatea 1or".
"Deoarece, necunoscdnd dreptatea lui Dumnezeu Si cdufind sd statorniceascd dreptatea lor, dreptdfii
lui Dumnezeu, ei nu s-au supas." (Romani 1013). Sau prin porunca a cincea, cu viclenia acelui
faimos "Corban": "Cdci Moise a zis: <<Cinsteqte pe tatdl tdu gi pe mama ta>> Si <<Cel ce vu grdi
de rdu pe tatdl situ, sau pe mama s&, ct, moarte sd sfdrgeascd>>. Voi tnsd ziceli: Dacd un om va
spune tutitlui sdu mamei: Corban!, adicd : Cu ce te-aq putea ajuta, este ddrutt lui Dumnezeu."
(Marcu 7,10-11) Deci, eludau legea justificdndu-se c[ nu o fac impotriva lui Dumnezeu, ci in favorul
1or. Aceste erczhau bAntuit poporul intreg in curs de mai multe generafii. Existau apoi qi erezlipafiiale,
separalioniste. Aqa erau de pildi, partidele religioase (fariseii, saducheii, esenienii).

Unitatea omenirii inceteazd de la Turnul Babilonului, cdnd s-a intimplat o catastrofE in istoria
omenirii: amestecarea limbilor, dup[ care omenirea s-a imparlit in limbi diferite. Fiecare popor a
inceput s[-qi construiascd tradilia, cultura gi istoria sa proprie. Popoarele s-au transformat indat6, in
tabere deosebite gi vrdjmaqe. $tim dar cd, dupd cum in naturd nu existi doul frunze sau doud fire de
iarbdla fel, aqa gi in omenire nu existd doud minti la fel. Fiecare igi are mintea lui individuald, aparte,

CuvAnt catre cregtinii orlodocgi despre secle 2

 care apoi individualizeazd gi organizeazd,totul. Pe vremuri, se zicea cd."Toate drumurile duc
lu Roma
imperiald". Fapt este, ci toate "drumurile minfii" duc la acelagi Unic Adevdr. Dar sunt qi cdi
intorlocheate, in care minfile rdt[cesc, generalii gi secole de-a rindul, fiecare crezdndcd se gdse'te in
calea cea mai sigur[ a adevdrului: "QUOT CAPITA TOT SENSIJS" ("cdte ccryete tot atdtect piireri,,)"
Iatd de ce, sectarismul este prezentin toate epocile istoriei, ca un fenomen inevitabil. Scopul insistenfei
sectantilor, rezultd. foarte clar din articolul de mai jos:

Primul congres Mondial de Dacologie - sarmizegetusa 2000

rb.

Desigur, este responsabil pentru cI are in el puterea de a le evita. Omul se roagd zllnic, spundnd
-"FACA-SE VOIA TA"- dar, i$r raCn vOr,t rUt. ii este descoperitd calea ceadreaptd, dar mintea lui
diversd ii descoperd cdi intortocheate, lacarenu renuntd, este inddrdtnic, gi tocmai aceasta-i vinovdlia lui.
Rezultd cd, in lume existi n[scocitori de sminteli qi victime. Deci, este firesc cd dacd existd
am6gitori, existd gi am[gi!i. $i acestea sunt confirmate chiar de cuvintele Mintuito rului: "Vede(i sd nu
vii umdgeascd cineva. Cdci muQi vor venitn numele meu zichnd: Eu sunt Hristos, qi pe multi ti var
amdgi (Matei 24, 4-5).
Chiar qi Sfdntul Apostol Pavel grdiegte asemenea: "Eu gtiu cd dupd plecarea mea, vor intratntre voi,
lupitngrozitori, care na vor crula turmu. $i dintre voitnsivd se vor scula bdrbali, grdind invdydturi
rdstdlmdcite, cu sd trugd pe ucenici dupd ei"'(Faptele Apostolilor 20, 29-30).

Dupd cum amvdzut Mdntuitorul i-a numit "prooroci mincinoEt'; Sf0ntul Apostol pavei r-a

3 Cuvdnt cdtre crestinii orlodocsi despre secte

numit "lupi crinceni"; Sf0ntul Apostol Petru i-a numit "tnvdgdtori mincinoSi"; iar Sfdntul Apostol
Ioan i-a numit "anticriqti". Categoric, nu trebuiesc primili la ugd, cu at6t mai mult in cas6, dupd cum ni
se spune in Biblie prin versetele:

Da, qi iatd ce le spune corintenilor"Cdci maifufii aud, cd utunci cfrnd vd aduna(itn Bisericir,
tntre voi sunt dezbindn, Ei tn parte cred. Cdci trebuie sd fie tntre voi Si eresuri ca sd se tnveclereze
intre voi ceitncercati."(I Corinteni 11,18-19). Deci eresurile sunt necesare ca excepfii, evidenliind I

adevdrul, prin contrastul cu el, adicd cu eresul. $i este evident ci, acest considerent biblic este confirmat
qi de mintea sdndtoasd, gi de realitatea istorici. Cdci, dacd n-ar fi fost erezii, adevdrul n-ar fi ieqit atdt
de mult la lumin6, in cd(ile biblice, in hotdrArile marilor sinoade ecumenice qi in scrierile Sfinlilor
Pdrinli. Chiar qi in popor se zice c6. in fiecare rdu e un bine. $i intr-adev[r, existd gi un rdu necesar, r5u
intr-o privin!6, dar folositor in alta. Tot aga este gi in cazul sectarismului care, vine ca ceva inevitabil
qi necesar, producind neliniqti qi tulburiri, dar tot aga qi trece.

Existenla ereticilor se poate explica prin faptul cd, datoritd pdcatului strdmoqesc, existind inimi
rele, din care purced gdnduri rele (Matei, 15,I 5) in mintea omeneascS s-a infiltrat intuneric, diversitate
gi trufie. Am putea spune c6, ispita satanicd adresatd celor dintii oameni, se adreseazd' gt azi tuturor.
Acelora satana le-a zis: "Mhnca(i din pomul oprit Ei ve{i fi cu Dumnezeu." Azi, grdieqte fiecdruia :

"Ny cedu, tu eqti mai deEtept, mai bun, mai sfAnt ! " . DacTa gi Adam care era in deplindtatea puterilor,
a cdzutin fala ispitei, cum si nu cad[ at0lia din urmaqii lul? MANDRIA PUNE ST4PANIRE PE EI,
$I TOCMAI ACEASTA NA;TE EREZII. Iati de ce zicea fericitul Augustin: "DE N-AR FI
MANDRIA, N-AR FI ERETICL " MAndria a ndscut erezli, mai ales de la Luther qi de la ceiialli
"corifei reformali", care au fEcut din libertatea de interpretare a Bibliei un principiu, ins5: "nici o
proorocire a Sfintei Scripturi nu se filcuieSte dupd socotinla /iecdruia" (2 Petru 1,20). Niciodata I
n-au fost atdtea erezli ca de atunci incoace, fiindc[ niciodatd n-a fost acordati minlii atata libertate, $i
niciodat[ omul n-a cutezat sd fie atit de incercat in puterea minlii lui.

Libertate! Da, libertate! Dar oare cine este impotriva libert[fii? E cea mai mare cucerire a
spiritului. Nu s-a vdrsat oare atdla singe pentru cucerirea ei? Da, libertate, da! Dar nu dezmit, nu
arbitrar, nu anarhie, nu bunul plac. PAnd qi in cele mai civrlizate state existd legi, qi incd aspre, pentru
a pune libert[fii margini. Dirijarea nu inl6tur[ libertatea, ci ii lumineazdmarginile, de la care incepe sd
fie primejdioasS. Istoria ne aratd c6, de cdte ori libertatea n-a fost dirijatd, a adus mult riu, pe care l-au
ispaqit apoi generafii intregi.

Cuvdnt cdtre cregtinii ortodocgi despre secfe 4

 Da, existd qi alte cauze:
* l. APARITIA SAruNEI CA *tNGER AL L(IMINII" activAnd prin diferili agenli ai lui, in care
aprindetrufiaminliiqirevoltaimpotrivaadevirului (2,Corinteni11,14-15).inflfiqarealuiesteblindl
qi de aceea cucereqte. in apocalips[ este numit "prooroc mincinos", pus in slujba fiarei celei dintAi.
Ne spune Sfdntul Apostol Pavel:

I
I Acestea sunt uneltele fiarei apocaliptice cu chip de miel, adicd sectanlii care vin cu chipul
biAndefii. al credinlei gi al sfinfeniei, dar, seamind in lume invi!5turi ingelitoare, diavolegti.
* 2. P)FTA DE NOUT{TI $I DE ORIGINALIT4TT A UNORA, duce la intemeierea de secte, ;i
a$a se confirmd cuvintele: "Va veni o vreme cdnd nu vor mai suferi tnvdyiitura sdndtoasd, ci clornici
sit-Si gitdile auzul, tqi vor grdmddi invdydturi dupd pofta lor, si-Ei vor tntoarce urechile de la udevdr
qi se vor tndrepta crtfie basme." (Timotei 4,3-4).
* 3. POFTA DE A FI CONDUC4TOR al unei comunit[ti. Chiar qi pe vremea Mintuitorului, mulli
farisei erau chinui!i de aceastapofta. Astdzi, stip6nili de aceeaqi poftd, mul1i infiinleazd,cltte o noud
sectd. adic[, o noui rdtdcire.
4. POFru DE CA$fIG face ca unii s6-;i plriseascd vechea lor credinld r;i sd devin6, pentru bani,
misionari ai unor ritlciri. Aqa era qi pe vremea Sf.Apostol Pavel, cind, astfel de oameni n-aveau alt
scop dec6t "pAntecele lor" gi cele pdmdntegti(Filip. 3,19). Aqa sunt qi azi mulli care devin sectanti,
numai pentru a-gi asigura o existenld bund din "zeciuieli".
* 5. SL4BIREA $I ru{CIREA CREDINTEf in cei "slabi de htger", care ajung la erezli. Ei pot fi
rAvnitori gi de bund credinfd, dar sunt de rea pricepere, cum erau iudeii, care nu identificau pe Iisus cu
Mesia. cei aqteptat de ei.(Rom.10,2)
* 6. NEMULTUMIREA DE A GiSf ADEV4RaL DE-A GATAin catehisme, in manuale de religie,
in predici, ii poate duce pe mulli la curiozitatea de a-l ciuta singuri in Biblie. Dar, nepriceperea lor
in Biblie. ii poate duce la indoieli, care evolueazd, apoi in ereziii. Este cazul multor intemeietori de
secte.

Trebuie sd nu-i considerdm ca pe niqte adversari, aqa cum nici cartea nu este adversard
analfabefilor, sau farmacia, bolnavilor sau in sfrrgit soarele, celor lipsili de vedere. Sectanlii se socotesc
ins6, adversarii nogtri gi provoaci lupte. NU NOI AM DEVENIT ORTODOC$I PRIN
CONVERTIRE DE LA EI. CI TOCMAI INVERS. De aceea, in orice luptd cu sectantii, noi
trebuie sd ne apirdm comoara inv[fdturilor gi turma, de cei ce cautd sd le piardS. Sd bineve stim "C(J
TIMP $I FiruI TIMP'. (II Tim.4,2), pentru c6, porunc6 mare std deasupra capului nostru, si,,VAI
MIE DAC{ NU VU PROPOV4DUI' (Cor.9, 16). Nu vom agtepta sd grdiasc[ pietrele: ;oAci
voR TicEA ACE$TIA, ZIETRELE VOR STRIGA" (Luca 19,40).

5 Cuvant cdtre cregtinii ortodocgi despre secfe

r

Trebuie mai intii si-l legitimdm: Cine eSti? Cine te-a trimis? Cu ce drept vorbeSti tn numele
lut Hristosl Un trimis al regelui, al impdratului, sau al pregedintelui, are de la acesta "o scrisoare de
acreditare", iar un trimis al lui Hristos are "APOSTOLIE" pentru a putea vorbi in numele lui. Cum
propovlduiegti tu frrd apostolie? "$I CUM VOR PROPOV4DUI DE NU VOR FI TRIMI$I?"
(Rom.10,15). Cum ui dreptul Si priceperea de a tilkui, Jdrd preofie? Sd avem mare grijd, cdci la o
disculie in public, cdnd "ii strAngem cu uqa", ei sar de la o problemdlaalta, ca s[ ieqim noi cu prestigiul
scdzut. De aceea, sd-i refinem la problema inceput[, pind la isprdvirea ei.

Preotul este qi pentru ei pdrinte, chiar dacd ei nu-l mai recunosc, fiindci ei tot dintre noi au
plecat. De aceea, preotul trebuie sd-i trateze ca pe nigte fri rdtdci{i, deci cu multd atenfie, pentru a-i
intoarce din rdticire. incredinlali de iubirea qi bldndelea preotului, sectanlii ii vor acorda respectul qi
superioritatea cuvenitd. Preotul care nu std de vorbd cu unul cd-i sectant, cu unul cd-i uniat, cu altul
c6-i ateu, nu-qi cunoagte misiunea. DeSi, noi nu avem gflranYia unei reusite sigare, sd nu uitdm cd
Mfrntuitorul a stut la masd ca vamegii qi cu pdcdtoqii. (Matei 9,10; ll,l9).

Eretici s-au ivit qi in timpul apostolilor, qi mai ales Sf. Apostol Pavel a avut mult de furcd cu ei.
Se lineau in urma lui birfindu-l, tdgdduindu-i apostolia qi sinceritatea. El ?nsd, a ocolit disculia directd
cu ei. S-a apdrat, s-a justificat, s-a dezvinovdlit, dar nu direct in fala 1or, ci in fala credinciogilor,
inaintea cdrara s-a vdzut nevoit chiar sd se laude. Peste tot a folosit mai ales strategia indirecth,
?ntdrindu-qi in special turma. $i chiar dac[ lupta noastrd antisectantd este uneori fbrd roade, sau chiar
zadarnicd, qtiind ci qi cea a apostolului a fost la fel, ea trebuie sd ne aprindd mai mult zelul, gi sd nu ne
arunce ?n lenevire sau deznddejde.

Deqi, sectele sunt "un rdu de la cel rdu",El se referdla cu totul altceva, ne sa nu
rdzbunim r6ul cu rdu, ci cu bine: te lovegte cineva cu o piatrd, intoarce cu pAine, cdci lupta noastrd nu
e stngeroasd, ci spirituald.

Cea dintAi datorie a noastrd este catehizarea cu sdrguinfd, predica insuflelitd, moralizareareald" a
vielii, qi pietate adAnci in cultul divin, deci, o intensdpastoralie directd a credincioqilor. Aceastd pastoralie
trebuie apoi extinsd qi intensificatd prin colportaj. Un colportaj bine organizat aduce servicii imense.
Prin colportaj credincioqii pregatifi in acest scop, devin misionari ai lui Hristos qi ajutori ai preotului in
misiunea de invdfdtor. CAnd spunem colportaj ne referim la: Biblie, tratat de sectologie, calendarul
oftodox, broquri, foi qi reviste ortodoxe, icoane, cruciulife, etc.

CuvAnt cdtre cregtinii orlodocgi despre secfe 6

 @ubin crealincroyi
in fncheiere, vd amintim cd, misionarismul nu este o misiune rezervatd numai preotului, ci, O
DATORIEATUTUROR:ainvdtrdtorului,anotarului,amedicului,aavocatului,aagricultorului...
care in aford de catedrd, birou, cabinet, ogor, sunt ucenici ai lui Hristos. ASa aufost primii creStini din
Biblie: Silvan, Apolo, Acvila Priscila, Cornelie care strdbdteau toatd lara, binevestind cuvdntul (F.
Si
Ap 9, 10) Si care n-aufost apostoli, Si nu aveau darul preoliei. Tbli sunt datori sd contribuie larealizarea
scopului pentru care a venit Hristos: "Mhntuirea celui pierdut" (Luca 19,10). Misionarismul laic,
este dovada puterii Si a lucrdrii Sfdntului Duh in noi, este "termometrul dragostei" fatd de Hristos ;i
fayd de aproapele. Profetul grdieSte: "Cei carevorfiindemnat pe muryi pe calea dreptdlii, vor
fi ca stelele, in vecii vecilor" (Dan 12,3). Pe aceStia HRISTOS it va mdrturisi inatntea Tatdlui
(Mat. 10,32), cdruia I se cuvine toatd slava, cinstea Ei fnchindciunea, acum Si pururea Ei in vecii
vecilor. Amin!
Ilst*
V

ll
iiii

,it

'r-.: '#;t

ffi
#
*tr

ffi
ffi
iitalc* soHiltuLt,r IlgUS HffSTOB
trrnsf*Fri4reefrqtst O, I*ddi Pnggtf{ilrt6, J{*srrltetjai" ildlltsf tdfl rle*
fale l*llostlir*: t
t$tr{sf{ pi o. Eotse8lorrte, pe*tru- rgg{eluas* ldcleli ftd*"
I*r*ri.{, fi.&rl fi[ru I cc'rn* **rxpl m*n*ulmc u,*ult"o 6t px a nre*, n
l#6nfu*xpfr-t I oannarilnr, cf, m-anr Ilofier*.tandu.{t Sr:ryllc.ie,
ilfu$*me*r &rdfi*s r""" Sn*fnfust miiner,, pe toftr

7 Cuvdnt catre cregtinii ortodocgi despre secte

 CUI\4AUAPARUT SECTELE
ALTE INVENTII:
Priviti cum toate rdticirile
- UFo-latrii ' duc la NEWAGE = ERA
- Satanistii NOUA= ERAFARA
- Secte t'erorlste HRISTOS.
- Secte sinucigase

- Spiritismul
- Grupdri PSI
MILENABISME:
- Martorii lui lehova
- Nazarinenii
NEW 'ORIENTALISME:.
Catea
- Mormonii AGE fericirii; Sahay yoga; Zen;
- Copiii Domnului
Baha'i; Meditafie
transcedenlale.

gn0ze, mrscan esoterice

(d
@
oo
.F
C O) C E)Gi o) E
o
(L E'-=}iE-C =
)dE-q)-O i o f
tdEE(Utb(U

E E 3EEE*€
3s=sFE8?
* $xe sE 3E
EsTEEEg=
E; cg=E :#
t-*9(U9.9-og
;P +e a*g e;E
EE,=.:'P
;EH€E}.!A =.<
o J -i u c= o)P
co H gE g; FHE
J

Eff=EEEH

lCele 7 Sfinte Sinoade

J Ecumenice

t Aici ia

"CdlituziL in credinta ortodoxd" - Arhim. Ilie 'Sectologia' " - Diac. Petre David B