GAr REC oRrooon^
DE T::'rNrr *P7
d${trtuI
F lCf,
{,1 il
h[ottos
n,Cel care se teme de Domnui teamd. de rufsnfe; eI wu tretnure,
cEci Dumrcezeu este lul Sira/t 34:1 4
Pwot loan
@ubip cradinoio,ri,
Friea paate fi definitl ca filnd teamd., sentl.ment d.e sfiald sau de neltntgte tn
fa{a unor euenimente sau fapte extraordinare, ort teama de pedea.psa pentru faptele
sdvdrEtte. Spre deosebire de fricd, spaima este sentimentui de team[puternicl, violent[, provocat
de ceva neaEteptat, de un pericol etc., Groaza este sentimenful de fric[ intens[. Termenui ,,frtcdu
este folosit in,Noul Testament'* de 45 de ori. Temerea sau frica este mai int6i fa!5 de Dumnezeu, ca:
Pirinte iubitor, Care e gi drept judec6tor, r[spl5tind fiec[ruia dup[ faptele sale. Temerea de Dumnezeu
este rurul din cele sapte daruri ale Duhului Sfdnt de care vorbeEte proorocul Isaia: ,,,Si-L ua umple pe
Et (Mesia) duhut temerti de Dumnezet' (lsata 1 1:3). Este teama fireasc6 de a nu supdra in
vreun fel pe Tat5l ceresc, iar dacdam pdcStuit eteamade pedeapsa cerutd de pbcat: ,$i dacd chema$t
Tatd. pe Cel cejud.ecd" cu nepd.rttnire, dupd lucrul ftecd.ruia., petrw$f frn h.tefr zllele
vrcmelnfr;fiel voasfu" 1i Petru i:i71.
A Dste poruneitfr - uVd ooi ardtatnsd de cine sd. od" temeti: Teme(i-od. de acela
care, dupd ce a ucis, are putere sd arunce (sufletul) tn gheena; da, ztc rtoui., de acela sd.
odteme$i" (Luca 12:5).
A Este dar al lui l)umnezeu - ,,Voi tncheia cu ei legd.m6.nt oegnic, dupd care
Eu nu Md uoi mat tntoarce la et, ci le ooi face bine gl ooi pune frica Mea tn inima lor, ca
ei sd. nu se mai abatd. de la Mtne" (leremta 32:40).
I Dobfindirea sfinteniei - ,,Ao6"nd. deci aceste fdgdd.uinle, tubi{itor, sd. ne
curd{im pe noi de toatd. tntinarea trupului st a duhulut, d.esdodrEind sfin$enta tn fulu
de lDamnerua." 12 Cortnteni 7:1).
O A eflrmui cu dreptate - ,,Iar rmai d.eparte alege-{t din tot poporul oameni
drep{f gl ou hiefl de lDamnczew oameni drep$i, care urdsc ld.comia,
cdpetenii peste mti, cd.petenti peste sute, cd.petenii peste cincizeci, cdpdtenit Ei-i pune
peste
zect" (leEtrea 18:21).
I A iudeca tlrept - .,P_t a zis el (losafat, regele lui lud-a), judecdtorilor: ,,Lwati
seama Ia ce oett face; si nu face{i judecatd omeneerscd., ci jud.ecata Dommului, cd. ia
rostireaiud'ecd$it El este cu oot. De aceea sA qf oa fifi17a lDamnulwt f,n vol, sd.
* lucra$i cu pazd, cd.ct la Domnul nu-t ntci. nedreptate, nici pd.rttntre si ntct darurtun
( 2 Paraltp o mena 1 9 :6-7 ).
Termenul ,,lu{.efl" se glseste in diiblite expresir ca: ,,frica d.e Dumne;Eel.''u
iliornarri *3: l g;
2 Corinteni 5:1 1 ) si ,ofrica d"e Elri-stas" saLr ,,fi"ica tui Fflristas" { EfeserLi 5:2 i J. Iii"rciL ile Diu,or:z:.rr-i
sau de Ifristos este teaina care ciesfi.'6rseste sflr"r{enia noastri sau ne aiut5 sI ajulgeil la rmitatca cre rjlrlil
si a crtnoasterii Fiului iuj lJnmnezeu,,,{a sfarea bdrbatwtui desiu6rs{f, 3a rmdsaera depd€n*e_;i6€d
Iui Hri'stas" (Efeseni 4:i3).?n acest scop ne i;rCeamnf, SfintulApostol F;Lvei: ,,.$6 n* eeir6ffgra cg*
toatd. tntinarea. trupului si a derhutrui, desdudrsimd sffn$erzia in fr{c* de l}e{$rftssex{,0
(2 Corinteni 7:l l,i. Numai dragostea de llum:lezeu si de }fristos ?:rlItLirE frica. i:l'r<.,.nii r.r* iriuiriil
Apostoiul iubirii: ,,im iubire nresfe frtad., ti twbtrea desiudrs tt&. a.{emEgd fr-r*a.. pr:ntnu *d
fricaarecusinepedea.psa,iarc*lcese temenrcestedes5.udrs8f irs darbdre,,i.'! l;st:r't /t:lg,i.
Aite terte vori;esc despr:e te arua lata de ingeri sau ardtlri neobisgtiit*- sai: tialLi;r de r;ai:reui ctc.
As1fel ln:intirn fiica jui Zaharia preotui, cind i s-a ai:Eia.t ingerul L)oinnului, :iiu,;t*r'lLi-i ,ir:s+,cu ci f:iisabet:r.
siriia sa, va naste pe Sl6ritui loan Botez5toml: ,,$i adednd"u-|, Zaftaa.rfe s-a tui&mraf p{ fu*c$ e
c$zrnt pee6e eH. trar tngeru!. a xis cdt"re e{; tYu te tewe Zalzari.a, perxtru rd rwgd.ciuraea fa
a fcsf as*ultatd" sf tlisa&eta, {eme{.a ta, ttt ua raasfe ern f{r* ef-i arei $}e{rue nssraele fa}&n,,
(LLLca 1 :i 2). Aniintim ilicir p5st,:rjlor ia veci*rea ingeniiiii care le veste a hia,sterea llo61lulr-Li:
,${ dafd
tngerwl CIornnului a sf5tuf l6ngd, ef sd slaa:a fromnuluf a sf,rd{racit f#?3:r*}rurci{ I*r, -sf ef
s'a& tnfinlcogat cw fulo6 trilalpe" (Luca 2,:9). ;\mtntim frica celor care cla"i; ie *tli ia r,,irlrlecarea
sl[i,rlnogirlui dit Capernaurn: ,,5f ncfrnfre i.-a cuprtns pe tattsf sfSueau pe f]umn exew si,p{dnf
de fricd, zireau: Am ud"zwt ast#"zi Lxcrurt mfftuna.te " (L.u-ca 5:?-6) saLr la :;rvicrea l'i1!1i vidinici
din Nain: ,,Sfi f!:le6 i-a, euaprfims Se 6o$f; gf sldoeau pe $err.nra ez.eal, zlaiind: proorcs
rnare s-a rfdicat tntre nof sd dletmru*eeu a cercef at pe pop*rwl SdcJ" (!-u.:a 7:i 6); saii *ica
celor care au vlzut l,indecarea indr;icitLrlui din Gadala: ,,Ei E--a ragat pe E! foaf6 rncrltf,'r?ea dfra
tinutul Gherghesenilsr sd" plece de la *1, ed.ci er&n ouprflurqi de fuIe6 ffit&Ire. Iar E;,
intr6.nd. tn carabte, S-a tnapoia.t'o (Luca 8:37). Se vorbeste cle irica cie iLrdej a celor ce er.lir
r-rcenici intr-ascuns'. ,,Totusi, de frlca ludellon, nirmeni nu uorbea despre Et pe
fa{d,,
(loan 7:13), sau a apostolilor, care sedeau cu usile incuiate de fr:ica iudeiior: ,,gt fitnd" seard., tn ziua
aceea, int6.ta zi a sd.ptd.m6.nii (dwmintca), ;i ugtle fttnd tncuiate, unde erau a.d_unatt
ucenicii de fulea ludellor, a oenit fisus si a stat tn miilac si le-a zts: Face ooudi,,
(loan 20:19).
Sfin{ii Apostoli ,s-arl spfiftnfrntat au fuiefl", ;i L-au vdzttt pe Iisus ,,ca a md.tucd
mergdnd pe mare" (Matet 14:26). Femeile mironosiie s-au cutremurat rle tijcl la ve derea ingenlrri
care le-a vestit invierea Domnului: ,,$l de fr:lea lul s.au eulremur att, cet ce pd.zeausf s-au
fdcut ca morli. Iar tngerul, rd.spunz6.nd. a zts femeilor: Nu od. temett" cd. stiu cd pelfsus
cel rd.sttgnit il cd"utati" (Matet 28:4-5). i
Mullimile se temeau vdzdnd minunile pe care le ficeau Sfin{ii Apostoli: *$i acest lucru s-a
fdcut cunoscut tuturor tudeilor sl elinilor care locuiau tn Efes, gi f;r:tef; a rfirzurt peste
I
,,Precum apa str6.mtoratd. t6.;neste spre tnd"l$tme, asa d.e multe orf gf suf1etut
stra.mtorat d-e primeidii urcd spre Dumnezeu prtn pocdin$i;i se m6.ntuiesty,.
,,De la Hristos tncoace nu mai poate spune niment: Da,amner orn nu am, cdci tati
tl antem pe Hristos, dar Hristos rucreazd prin cei ce cred tn E1,,.
Acesti 40 de Mucenici au trdit pe vremea cmdului iilplrat Licinius (308-324), to{i
din p5{ile
Capadociei fiind cu neamul, si to{i din acee asi ceatS la oaste. P'at:ntzeci de ostasi
crestini, b[rbali vltoji si
vrednici in rdzboaie, iar conducltorul o astei ior era Agricola, om pigin si riu din fire
sj locui siujbei lor
era cetatea Sevasta Deci, aflAnd Agricola de credinta lor crestinS, a dat porunc5
si f-ie adusi ?n fata l,.ri si
le-a spus: ,,Cum u-ali ardtat ascultdtort cdtre mai rmarii uastrt tn rdzboa\e,
asa.ed ascudfa*f
si acum porunca tmpd.ratului, aduc6.nd..jerfd. ze{.!ar". La acest ?ndemn, Chii-ion. ciipetenia
celor patruzeci de mucenici, a rispuns: ,,Cunl" ann Luptat qt am biruit pe or{gm'aasf, pera_fraa
tmpd.ratul pd.mi.n tesc, tot aga, uotmsf uorn lupta st pentrwimpdratut c€resc, !'rnper*rdeta
ord.jmasttror Lui". Fentnr acest rdspuns, au fost inchisi in temnilI, ca sI- setilzgdndeascS.
Dar ei n-au
incetat a se ruga trerburte irii Hristos, sa-i ilrtireascd pentru rnrrfurisirea
cea adevSrat5. Drept aceea, tcal-e amrgir:rie, toate figirri*infele si toate
amenintfrrile nn i-au clintit in credinla l,-rr. De ci. venind in serrastia un
mare conducitor cle oaste, anllrne Lizie. acesta le-a porulncit. din ncu.
s5 aduc5lefith zeilor" Cri aceeaqi nestrimutati creilint.i. ostasii ci.esiili
s-an ?mpotrivit. iriluriati peste fire, ciper*rrijle au poruncrt s5 fio
dezbrllcati si siiiti sa intre'intr-un iaz, carc sjra apr.oape inghetat, pcntfl.r
c5 era iarr5. rar- pe naluri au ilr.s pdzitori, ca nlmeni drntre ei sri nu
iirg6. Si, iatA, unul cfire r:stas€, n*mafper{End tndwra geru\, a.
prtrntt sE aducdj*rtfa ee d se {ere,a: dar i*x|.nd effra ia,zu!
tnghe{at sf irafrfmd ih &afa caJd5, aluilr:u.*, prr*E&.tttj*, seesd,a
a mr*xri6 tndat&, in vi*nre ce rnucenicii, dup6 c noapte intreagd,
petreelitr ftl iazul ?nghetat, erau ?nc[ rrii si;c ilig:ri Ai;lrsiii vizinrl
termr:lcerulz\glaie a iiwrt Lur vis si tair:ic inriemn si, i::ir-rulsi;rci cu gias
tare: ,,.si eu sunt crestift',, a s6rit in apa ce a inghetatd. ilcirrilu-se
p5cas inucenicestilor patimi si intreginri c*ata ceior patruze ci, ii: locuj
celui ce se lepddase de Hristos. Au fost, apc"'i, scosi din apd,tri s-au sf[rdmat gleznele cu
ciocane grele si,
flind arsi de vri, au plimit cui1ilila htriceniciicr
{w ate tor sfirute rugScfuraf, i)*armrae, m{{udesfe-ne si ne rm*mfri test.e pe nat.Amfru"
Spune Pirinteie Cleopa. ,,Atr auzit la Iov ? A{i auzit om tenrdtor de Dumnezeu ? ce zice
dumnezeiasca Scriptrirl ? ,, Era um om in tara Astdtet, tn {inutut tf z tn Arabta, gt eracelmat
bogat om de la rd.sdritul soarelui"" Dar auzi ce spulle : era faartetemfltor de Dumnezeu.
i in toatd. seara, ad.ucea un boujertfd.". Pentru ce ? "$t Ei a trlir inainte de Legea ScrisI. Este al
cincilea de la Avraam si a trdit aproape cu o mie cie ani inainte de h4oise. Si el. :rcest om
allui Dumnezeu,
I avea sapte feciori si trei fete si aducea jerljb de cnrd(ire, cum se aduceau jertfele
s;ingeroase atuuci, ca nu
cumva copiii lui, fiind tineri, sI fi gre;it ceva cu gAndul lLri Dumnezeu. A{i auzit ?
Care din tatii si
mamele de azi, care p5rin{i rlai au grijS ce gAndesc copiii lor ? Cine se mai teme azi de picatele
cu gAirdulale
copiilor lar? ,,Vai de mine, or ft cugetat ceoa rd.u coptit met ! Poate a.u cugetat la
la urd., sau la desfrdnare, sau la belie, saulard.zbunare. Vai de mine, sd aducj furt,
saw
ertfd. lui
Dumnezeu, ca sd.-i ierte Dumnezeu, cd. au gregit cu g6.ndul !* A\i auzit plrinte de copii ? Ati
auzittat1, de copii ? Se teme sd nu fi gresit cu gAndul copiii lui citre Dumnezeul A{i auzit
ce a 1bcut la Iov
frica de Dumnezeu ? DacI a avut frica lui Dumnezeu, nici cAnd era bogat nu s-a m6ndrit, n-a
fost aspnl
sinemilostiv; nici cAnd i-a luat Dumnezeu zis un cuv6nt impotriva lui Durnnezeu. Ati anzit
Dumnezeu ii pomnceqte regelui Saul, prin proorocul Samuel sd mearg6 cu r[zboi asupra regelui
Amalec si a poporului sf,u gi s[-i nimiceascd cu toate ale lor: ,,Sd nu-l cruti, ct sd. dat mar$ii de la
bd.rbat p6.nd.Ia femeie, de la tdnd.r p6.nd" la pruncul de sdn, de la bou pdnd.la oaie, de Ia.
cd.mild. pdnd la asin (1 Regi 1 5:3). Dar Saul si poporul au cru{at pe Agag, au crulat cele mai bune
oi si vrtele comute, mieii ingr[sali si tot ce era bun ( 1 Regi I 5:8). CAnd proorocul Samuel l-a ce rtat pe
regele Saul pentm nesupunere, acesta a zis: ,,Am pd.cd.tutt, cdlc6"nd. porunca Dormnului st
cuointultd.u;darm-amtemutdepopor;iamascultatglasullui"(1 Regt15:24).Dariatice
spune Sfdntul Apostol Pavel: ,,Cdct acum caut bundoointa oamentlor sau Pe a lut Dumnezeu?
h
'[} Sau caut sd. plac oamenilor? Dacd" as pld.cea tncd oamenilor, n-aq fi rob al lui Hristos"
(Gatateni I :1A).Iar intr-o altd epistold, tot Sfhntui Apostol Pavei ne splille: ,,e&ei llumlrezeu nur
f nea ds, duhul tcmer:lt, cial1ffierfff attagioctet*atmfc*ecmm" (2Timotei i:7).
inc[ din canonul de ruglciuni ale dirnine]ir cerem pentru ceasuriie zilei sI avem in si;ilet frica de
Dumnezeu: ,,Doamne, sd.deste tn mine rd.ddclna bund"td.$tlor qi frica Ta iru infrna mee&".
Omul trebuie sE se teami de Dumnezeu mai mult decAt de oameni si sI ascuite mai rnult de Dumneze*
decAt de oameni, cum scrie in epistola cdtre Evrei 2:l -i: ,,Eu ttoi fi increzd.tar tn EI""
in Sf6nta Scriptur[ se vorbegte clespre fi:ich si in sens negativ, care are ca elect osAnda gi de 1a
oameni ;i de la Dumnezcn. Asa este frica de stSp0nire: ,,edci dregd.torif ftu sarnt frfcd peri*ru
fapta bund, ci pemtru cea rea. Vategti, dect, sd" nu-{i fie frtcd de std.p&ntre? Fd binefe g;i
uei aaea laudd" de Ia ea. Cd.ci ea este slujitoare a luf Dumfiezeu spre binefe tds.!. Jar
dacd. fact rdu, teme-te; cdci nu tm zad.ar poartd. sabia; pentru cd ea es*e s{egffoare a fmii
DumnezcusirdzbumdtoareamilmieiLw[ asupracelui cesirirsegte rEuI" (Rrtntani i 3:3i.
Asa e ste frica slLrgilor fa{[ de st[plnii lor: ,,Slugf {or, asculta$i de sfipdndi unsfrf cei dupd trup,
cu fricd. si cu cutremur, *rfru celrd$ia fnirnif boastre, ca pt de.Ffr{sfos" (Eieseni 5:5).
Se scrie cd oa.menii vor rnuri de fric[: ,,Iar oamentt oor murt de frt*d. gi d* asteptarea
ce{or {,e au. si uind peste {unae, cd.ct putertte terwrilor se uror cl5fin a" (Luca 21:26).'ln
Epistola cfitrei ]lvrei a Sfintuiui Apostol Favel se spr]ir.o c5 F{risltis a surpat prin moartea Sa pe cel ce ai:e
stapAnirea morqii, aiicl pe rlirvoir.ri: ,,S# iz&Eoeasci pe at:ei pe car"€ frica rnar$ii tt $tnea tn
robie taatd ciata" (Ettrei 2:15).
Prin patima Lui, Domnul a ursurat patirnirea r-loastlri. El a indurat cea n:ai mare clurere si a iesit
biruitor. De aceea El poate sf, ne intlreasc5 pe noi in p5timirile noastre, care sunt:rai mici clecit ale Lui.
El a patimit clrept fiind, pe cAnd noi pf,ti*:irir si trebr"rie si r[bdim penttu pdcaiele iroastre. El are dreptul
s5 ne spun5 fiec[mia dintre noi, care suferim pentr.r Sf6nt nurnele lui: Nu te tetne ! iriu te tein-* de cele ce
ai s[ p[timesti. Iat[ Eu nu M-am teinut de sriferin{a Ivfe a. Eu am luat-o asupra N'lca de bund voie sj la
sfArqit arn biruit-o. SI iei suferinla asupra ta pentru cd Eu v5d qi cunosc hotarul timpului c0t poli tu sit
?nduri si hotarul rJurerii tale. Chiar dacl acest hotar este hotarul morjii nu te teme, cici Eu ?ti voi da
cununa vie{ii. Eu te voi incununa cu via{a nemuritoare in care domnesc vesnic impreun[ cu Tat5l si cu
Duhul SfAnt: ,,llu te teme de cele ce ai sd pdttme1ti. Fit credincias pdnd la moarte gt t$i
oot da cunufla oietii" (A.pocalipsa 2:10).
La un preot a venit o femeie cu o mAn[ legat[ de g6t, plAngind. ,,'Ce't, mamd?" u-M-a bdtut
feciorul! Vin de la spital. Mi-a rupt un picior qi m6.na dreaptd.'n. u-De unde esti?" ,,'Dtn
comuna Vdndtori" . ,,-Dar de ce te-a bdtut?" ,,-El c6,t ci;ttgd tntr-o lund, tntr-o noapte bea
tot. Cd-i milostio cu to$i din cdrctumd. atunci c6.nd bea, zic6.ndu-Ie: ,,Hatde, mdt! N-at
bani? ig aau eu":il face dracul milostiv ca sd-i bage Ei pe allii in ispit6. CAnd vine acasd, femeia ii
spune: ,,Md.t loane, copiii n-au halne, n-ant cdrli la;coald.". Dar pe el nu-l rntereseazd nimic"
Bdtaie qi injurdturi cu crucea Ei dumnezeii. Cdnd amvdzut cI o bate, am sf,rit s-o scap pe nora mea.
A l5sat-o pe nori mea sr m-a b5tut de m-a bigat in spital. Am venit si pun shijbe pentru el.
Ai vfrzut feeinr? S-o bat[ pe mama lui! Si, zice femeia'. ,,au sdrit oectnti, Ft pe el a orut
sd-l bage polilta la puscdrie pentrw bdtaia as*a. Daamne fereste! Si nu i se tntfl.mple
una ca asta!" ,,-lvlamd, tot o sd.-l 4jwngfr mdnia lui Dwmnezett".,,-lYu, ntl., ntL sd nu
pdleascd. cersa rd.u! Scrfe pd.rinte acolo pe pam*lntc, cd-l rog pe Dumnezeu sd-l terte!"
Ai v6zut mam6? E,l a bitut-o de a bdgat-o in sprtal qi ea s-a rugat si nu p5leascd ceva r6u.
il,{i-am fEcut cruce . Ce inseamni adevlrata mamf,l llar minia lui Dumnezeu nu l-a r[bdatl Cine a lovit
pe mama sau pe tata, nu ruai pnirezeste, dac6 nu i-au ierlat pirin{ii tnrpesti. nu si-a mlrturisit picatril in
Taina Sfintei Spovedanii si nu si-a flcrtt canouul pe;rtru acest pf,cilt il1are. s
i
A venit o doamni gi un domn cu o feti{i si s-au asezat la masii si t}cea si copiliia o cmce mare, cum
au ?nv[{at-o tat5l qi mama ei" Cei n'rai buni profesori de religie pentru coprii, tot parintii au i'5mas. DacE nu-r
inv[!5m pe copii pdn puterea exemplLrlr"ri, se trezesc nigte sSlbatici, riisie fiare. Nu mai stin ce-i mamd, ce-i
tatd,, ce-t msine, ce-i pdcat, ce-i moarte, ce -i juele cat5, ce este iai, ce este iad, ce este muncl vesnicf,. ce
este viald vesnicS. Nimic. Se vor tre zi cu totul nebuni, cu totui strica{i ia rninte. Dac[ nu invatl credinla
in casl de la pdrinii, nu au nicj o educalie. Ei fac toats r'[ut1!ile, fir[ mristrare de constiin{X. Si atunci
pling mamele. C6te marre vin Ei pling la noi, la preolii
Cea rnai mare dator"ie pe care o au cei c[sdtori{i este sE aibd mare grijS cum isi cresc copiii. DacE ?n
familie, cAt au copilul acas6, in cei sapte ani, nu se ingrijesc s5-1 ?nve{e rug6ciuni, s5-l itve{e s5-si faca
cruce, s[ qtie Tatdl nostru, Crezul, s[-1 ducl la SfAnta Risericb, si stie ce ?nseamnS post, si stie ce
inseamnf, p[catul, s6 se fereasci de picat, atunci cresc {brE frici de f)umnezeu si multe lacrir:ri vor ariuce
in casa pirinlilor 1or. Vai si amar de lumea asta! Vin la preoli atiJea cazuri in care copiii si-au b;lltut
pdrin{ii sau chiar i-au omor6t. Sunt cuvintele iviAntuitcruiiii, care a zis asa: ,,in uremea d.e apai se
oor rdscula coptit asupra pdrin{tlar s!-€ var omort" (.,"J. SX ng fereasci Dumnezeu! Dac}
p[rin{ii nu vor avea grijI de copii, vor trea paha-rul am5rhciunii ;i al scirbelor ?n veacul de acum si in
nlunca cea veqnic[ in veacul viitor. Sd nu crede{i dumneavoastr6 cf,-i glr-rm5. Copilui, cJacri nu stie ce-i
pdcatul, ce-i nisinea, ce-i ascultarea de pdrin{i, devine o fiar6. Daci pirin{ii nu-si ingenuncheaz[ copilul la
rugdciune drn fraged6 pmncie, ctrrd se face mare ii va ingenunchia copilui pe pdrin{i prin iacrimi si necazuri.
Sfin{ii I)drinli au zjs cL ftica de Dumne;reu se c0stigi din ad,"icere a. arninte de moarte si de munciie
cele vesnice, din cercetarea ?n fiecare seari a felului cunl arl peirecut ziiia. si iarasi diminea{a a feiuiLri
cum am petrecut noaptea, din neindrSznire gi din lccLrirea irnprerinb cll un om tem5lor de l)umnezeu,
precurx se zir:e cd un frate a intrebat pe un b5tr6n: ,,{e uoi fa.ce pd.r{.ilte, ca. si ntd tern de
Durnnezeu?"Lacarear6spunsbhtrAnul: ,,Mergtdelocwieqtecuuno{ntcmdtordeDwmnezeu
st acesta te ua inudta".l{eaducerea aminte de moarle si munci, neluarea aminte cle noi insine,
necercetarea feiului cum petrecern si trdire a tbrS de grij5, locuirea cu oamenl fhrd fricir de Durnnezeu si
mai vArlos indriznirea, adic[ nerusinarea de oameni, care este mai ;:ea de cAt tozite, gonesc de la noi frica
de Dumnezeu. Aceasta este acie virata pierzanie, cd nimic nu goneqte rnai repecle din sriflet fi-ica de
Dumnezeu ca nerusinarea. De aceea, avva Agaton, cdnd a fost intrebat despre indrdznire, adica despre
nerusinare, a spus cA se aseam5n5 cu o mare v6paie de foc, care atunci c6nd se aprinde, fug to{i de d6nsa,
fiindc5 arde si rnistuie toate. Auzili fraliior, greutatea patimii, vedeli urgia, vede{i rintatea ei! Si fiind
inkebat mai cu dinadinsul avva Agaton, de este cu adevdrat asa de rea indrlznirea, a rf,spuns: ,,Nu este
altd. patimd. mai rea decdt nerusinarea, care este matcd a tuturor rd.utd.(ilor". Foade bine
;i cn inlelepciune a zis un p[rinte: ,,Pentru cd dacd. izgonim dtn suflet frtca de Dumnezeu
care ne depdrteazd de la rdu, e ltmpede cd. unde nu este fricd. de Dumnezeu, acolo sunt
taate pattmile". I)umnezeu sff ne izhfiveasce de aeeastfi ,,fiar6" otrfivitoare!
Pentru mulli oameni, in zilele de astdzi,infricogdtoarea Judecatd este la fel de departe ca si gaura
neagrd din mijlocul galaxiei noastre. Ancorati in preocup[rile gi grijile zilnice,inl[ntui]i in ginduri qi
dorinle neimplinite sau in desfitdri Ei pl[ceri care ne iau min{ile, sau pur Ei simplu inecali in plictis,
problematica judec6lii finale o ldslm deseori intr-un oarecare viitor in care vom avea timpul Ei dispozilia
sA ne ocup5mde aga lucruri serioase.
,,Viata duhooniceascd tncepe cu frica de Dumnezeu. Nimeni nu poate iubt pe
Ia
Dumnezeu din toatd. inlma, d.acd. nu se teme mai tntdt de El tntru simtirea inimi" Prin
frtcdtncepe sd. se curete sufletul de pdcate. Dar chiar tnainte de aceasta trebuie si se
desfacd de grljile lumegti, Pdnd ce sufletal e nepd.sdtor gi dornic d.e pld.ceri, nu simte
frica d.e Dumnezeu. Dan ci,ndtncepe si se curete culuare aminte, atunct stmte frica de
Dumnezeu ca pe un inedicament al oie{it. Curdlindu-se astfeltot mat mult, 4junge Ia
dragostea desodrEitd, tn ca.re nu mat este frtcd, ci nepdttmire. Cel ce iubegte pe
Dumnezeu crede cu adeodrat tn El gi tmplineste cu eolar.ie poruncile" Iar cel ce crede
numai gi nu are tn suflet iubtre, nu are ntci credin$a pe care crede cd. o are"
(Sinaxar, 29 martte, Dtadoh al Foticeii).
,,Ce sd fac, pdrinte, cd. mi-e frtcd? - Locuitorit cetd{tt se tern d.e barhari pdnd ce nu
au 4jutorut tmpdratului, d.ar c6.nd afld cd a sosit tn cetate generalul, nw se mai term,
gtiind cd" acum are cine sd,-t apere. Chiar d.e oor auzi cd. se apropie barbarii, nw sc
tngrijoreazd., aodnd. pe cel ce se luptd. pentru et" Deci si noi, dacd credem tn Dumnezeu,
nu ne oom mai teme d.e dracl, cd.ci ne ua trimite ajutorul Lui" (Sfin{tt Varsanufie ;i loan).
Fr:iea ne aminteqte efl existfi eurai. CAnd ne cuprinde frica sH ne g6ndim
cE-l auzim pe Hristos zic6nd: ,,Pentn-r ce te temi, Eu sunt Absolutul care te priveste!".
Pidntele Cicopane ainintegte c'ain,,Fiklele luiSolctnzofi" se spune a.*a :,,{3ilfrica luf Dwrnnezew
se abate tat omul de {.a r"5u ", Dach ornul cu lirca de Dumnezeu se ah;:te Ce ia tot r5ui" ?tseamnii ca
frica de Drimnczeu este priura opreii*ste a. plcaiului, deci, ea irnpleeiic5 picatul sI intre in sutletul nostn-r.
Pronroeutr E)aviel, pnn L),.rhul SfAnt, aii v5.znt ce ile spurle in Psaltrre : ,,fnceputu{
tn$elepctuni.t este frtca Domnutrui gi tn$elegere bund este tutwror ce{or ae a fat pe
ddnsa". Si iardEi zice Solarmon, fiul sf,r:, despre in{elepciune mai mult, ci.,,Frica. Darnmul.ut este
scoala tn$elepctunfi". Iar Isrns, firntr lui Sirah, in Carlea in{elepciunir lui. sprine asa : ,,Frica
Domnulut maipresus de toatd tn$elepctunea a covflrstt".
Vede{i, trei prooroci inari laudfl frica de Dumnezeu, care lnai de care:::lai inait filosofind de spre
dAnsa, cd intr-adev5r, cum spune si SfAntul Isaac Siml '. ,,Frica lut Dumnezew este temelia tuturar
faptelor bune".Ill spune cI in{elepciurrea are dou6 capete:,,primul capd.t este frtca lut
Dumnezeu;t al d.ailea capd"t este dra"gastea de Dumnezeu". Dar pentru co asa ? Pentru ci
toat[ fapta bunl se incepe de ia frica lui Dumnezeu si se terminl in dragostea de Dumnezeu, care e ste
legitura desavArsirii si treapta cea rnai de sus a tuturor faptelor bune, cdci mai mare decAt tcate este
t
dragostea. Dar, ca sb ajung[ cineva la dragostea de Dumnezeu, negresit trebuie sI aibl mai intAi frica lr-ri
Dumnezeu. C[ de aici porneste toatd fapta bunf,: din a se teme omul de Domnul.
Auzi ce zice Duhul SfAnt ? ,,Fertcit este omul care se teme de Domnul, cd. tntru
poruncile Lui oa uoi foarte" (...). Ai auzit ? Cine se teme de Dumnezeu, voieste foarte mult sI tac[
poruncile lui Dumnezeu, adicd faptele bune; dupl cum qi cela ce nu se teme, dE fiAu liber la toata
rlutatea qi 1a tot pdcatul.
Cine are friea lui l)umnezeu, este eel mai intelept om de pe fata
pfimAntului. Pentru cf, spune Sfflntul Grigore de Nissa, marele frlosof gi fratele Sfdntului
Vasile cel Mare, asa'. ,,Am od.zut pe mul$i oameni care s-au silit si tnoete toatd. stiinta
cea din afard., iar tn cele teologhice;ti, adicd. tn gtitnla despre Dumnezeu, nu pu$in
au spartt. Dar fiindcd le-a ttpstt lor ad.evdrata tn$elepctune, care este frica lui
Dumnezeu, departe s-au fd.eut, de Dumn*zeu st tn mocirta tuturor relelor ant ajuns".
Se laud[ cAte o persoanf, ci are doul doctorate, doud licen]e. Dar auzi c5-i preacurvar, un ater,r. ,.u-t
om necredincios, un om {triiudecata, fbr[ mil[ de sdraci, fEr[ dragoste de aproapele lui, care da cLr
piciorul in toatl fapta bun6 si in credinla cea dreapt[. Ce-i foloseste lui stiinla cea din afar6, dacd n-are
frica lui Dumnezeu '? Mai bine nu se nbstea unul ca acesia, caie nu cunoaste pe Ziditorul s5u si nu se
teme de el in toat[ vremea, ca sf, se fereascd de rhu Ei sE fac[ binele.
I)e aceea vi spun : este bine ca omul sE invele carte rnultE, sd fie si inginer, sd fie qi doctor, si he
si profesor si profesor r:niversitar, s[ fre qi miiitar, s[ fie si general, sf, fie ce -a rfinciuit Dumnezeu pentr-Ll
fiecare. Dar in toa.te treptele iui sd nu uite frica cle Dumnezeu. C5, dacil a uitat de Durnnezeu, mai bine nn
mai venea in lumea aceasta gi rn;ri bine nu se nistea si vaci6 atdta bunitate a lui Dumnezeu. Cum ne-a dar
El noua viala, mintea, aerul, lumina, cf,ldura, ploile 1a vreme, hrana, beisugul, sinitatea, vederea, auzu1.
inlelepciunea si, dup5 atAtea binefaceri ale 1ui Du:nnezeu, s6 inchid[ ochii ca paserile cele de noapte,
care nu v6d ciecAt numai 1a intuneric si sf, nu vad5 pe Dnmnezeri, Care este lumina cea neaprcpiatd si
locuieste in lumina cea neapropiatf,"
Cind vad judecdti sau puqc[riasi, m6 gfinclesc ia Judecata de Apoi. Nu e deloc trezvie sau luare
aminte, ci e pur si sirnpiri un reflex care mi i-am f,ormat datoritl p5r"intelui nostru de la Bisericd care
deseori c6nd predioa despre juctrecatl spunea ceva de genui: ,,Dacdtn fa$a unwt jud.ecdtar lumesc
ne tnfrtcosire asa d.e mwlt si tremurdm, aare cufta ne oa fi tn fata" Iut Dumnezeu care
oede gi gtie taate?".
Era un om invSlat s[ fure, si mi"car rie-ar fi fost slrac. I]a de ulrde! Era om gospodar, avea f-eme ie
bun6, credincioasd;i copii. Avea boi, alea oi, cai. pcrci. vite, pEsiri, pii'r:iint, iiyezi,.rii, d;rr a iost
crescut rdu de pdrintii iui, ci nu era s[tui p6ni. nu m6nca ceva de fl-rrat si pentlri asta cie mi:lte ori ar,ea
-bun[
disculii cr-r so{ia lui. Solia lui era o f'emeie si ii spunea: ,,-MXt, amule, ulci.oruL nu xnerge de
multe ari la apd.. Ne fa*em de rwsine fm saf, d.acd. te-or primde ed" furt. Ta(i or sd. te
judece pe tine de ce ai fwra"t, pentrw cd a.t tot ce-{i trebwie". ,,-Femete, eu ftu pat" Pdnd.
n-oi mai lua eu de la *utare,bofer, de ta cerfare ara, de la cutare proprietar, nw. pot!"
Era in luna lui iuiie, lnni plini pe cer si senin ca zt*tt. El venise riin tarina si a r,5zut lanurile pline
de ciSi de griu. Ce s-a gindit el?,,Ce bine ar,fi si adruc ew o edru$d" de gr6"u d.tm acesta la
mtne', cf, era grdu frumos. A venit acasd, a preg[tit clrrr-r{a pi cair si-n puierea noplii, a lnat l-. copiliia
nrrmai de patrri ani cu ei. Copilei ii plEcea n'rult si meargf, cu tat[l ei cu ciru{a. ,,- Tatd, md. iei cw
cd.ruta?" ,,- Te taw!'n l)al n:ama ei a zrs: ,,- Stat acasd.! ,,-Ntt!" a zis copila si a inceput si plingd.
Voia copilei de a merge a f-csi din purtarea de gnjd a lui Dumnezeu. A venit omul acela la firrat
snopi in !arin[. Un lan de griu era 16ng[ o phdure rnare si nn dntm de farin:i pe marginea p[durii. Ei a tras
caii cu oistea pe unde trebuia si ias[ din lan, a luat din gura cailor zdbala qi le-a dat si rnEn6nce.
Copilila a rlmas la clru{a. Era lun[, senin si se vedea bine la mare distan{i. Si s-a dus pe lan omul
[sta, de meserie ho! ciin copildrie, si a inceput sd se riite in toate p6(ile: si la stAnga si la dreapta si inainte
si inapoi. De ce se uita / Cla ntr cllrnva sI fie vreun pazfi1c pe lan. Dar tot el isi zicea : ,,Chiar dacd. ar
fi, acum d.aan"me intr-o clate, cd. acu-i puterea noptit". ir.l acest tirnp copili{a plivea de la cdr-Lr!5
cum tat6l sf,u se uita in toate pdr{ile, si incolo, si incolo si se rninuna ea in mintea ei, copii naivi, de ce se
riit6 tatdl s5u asa'/ Duilh ce s-a incredin{at el c5 nu este nimeni Ei nu-l vede nimeni, a luat c6liva snopi de
griu qi a venit ia cirulE. Copiiila, prin care a vorbit Duirul Sfdnt, i-a spus tat[lui ei'. -,,Tatd, at uttat
ceDa!" -,,Draga tatei, dar ce-amuttat?" -,,Aiuitat ceva!'n ,,Te-aiuttatintoatepdrttle, dar
ai uttat sd te uif,i gi in sus!" -,,Cum at zis? -,,Tatd, in sus de ce nu te-at uitat?" Dar copila
n-a zis s5-l mustre pe tatdl ei. Ea a crezut cd poate asa-i bine, dacd se uitd ?n toate pdr-{ile, sd se uite si in
sus. Si atAt l-a cerlat frica lui Dumnezeu pe om, c5 a dus snopii inapoi si a refhcut claia; a venit, a pus
zdbala la cai, a pus copili{a in c5ru{[ si cu c[rula goal[, s-a intors acas5.
Cdnd a ajuns acas6, femeia stia c[ nu vine niciodatd cu c[rufa goald". Ori fura bostani, ori porumbi,
ori griu, ori altceva si venea incdrcat. Avdzutso(ia lui c[ de data asta rirai erau doua-trei ceasuri p dndla
ziud rar cdrt\a era goald. ,,- Met omule, dar ce-ai pdlit?" ,,- Femeie, cdte zile ooi aoea n-am
sd. mai fur!" ,,- Ce-ai pe$t? Te-a prins! Bine $t-a fdcut! " Ea credea c[ l-au prins. ,,Te-ant prins?
li-amspus eu $ie. Asa, gospodar la furat!" ,,- Mdi femeie, nu mo prtns niment". u- Nu
Lred. Te-au prins! De ce-ai oentt cu cdruta goald?" u- Nu mai fur cilte zile oi antea!"
,,- Dar c;e-at pd{it?"El ardtd copilila si zise: ,,'Din cauJza copilei". ,,- Dar ce $t-a fdcut copila?"
,,- Din cau;za ei nu mai fur tn oecii oecilor. Cdci a oorbit Duhul Sfflnt prin gura ei". ,,: Dar
ce-a zis coptla ?" ,,- Etr m-am dus pe lan - cum este obiceiul meu - gi tnatnte d.e a incepe
a cdra snoptl, md. uitamtn stdnga, tn dreapta, tncoace sitncolo. Copili{a m.d. oedea de
la cdruld ;i cdnd. am oenit m-a tntrebat: -,,Tatd, al uitat ceoq ai ultat sd te ut|',i gi in sus".
Atunci m-am g6ndit, c6t sunt eu de nebun. Dumnezeu imi vorbeste prin gura copilei, cE trebuia sd
m[ uit mai intdi in sus; dacS mE uitam in sus, nu mai era nevoie s[ m[ uit la dreapta, la stAnga sau inainte,
c[ de ochiul cel de sus nimeni nu se poate p[zi. Ochii lui Dumnezeu, cum spune Solomon, sunt de
milioane de ori mai luminoEi de cit soarele qi nu este loc unde nu cerceteaz[ atotgtiin{a lui Dumnezeu.
Omul este icoana Preasfintei Treimi. El are minte, cuvAnt gi duh, Duhul cel in chip de raze de
lumin[, care-i in inim6, cu acesta omul ii mai mare decAt ingerii; c[ ingerii nu s-au fbcut dup5 chipul gi
asemlnarea lui Dumnezeu, ci numai omul. Omul este icoana vie a Sflntei Treimi pe p[mdnt, are minte,
cuvint Ei duh. Mintea este chipul Tat[lui, cuvAntul este chipul lui Hristos, iar duhul cel de via\Lfdcdtor
este chip al Duhului Sfint. Acest Duh Sfint s-a pogorit peste omul ce furase, care cuprins fric6 a zis:
Frica de Durnrtezeju d6'v,aloar6,'drnrrlui
a*{eardmr{Lud" lYu
e umbt"d. tn i
\
g{-l uoi
s56r:i.
@ubiyt orodinoioli,
Via{a in Hristos este la fel de fireascd Ei ugoar[ precum r[suflarea. ,,De n-ar zidi Damnul casa,
tn zadar s-ar osteni cei ce a zid.esc; d.e n-ar pd.zt Domnul cetatea, tn zadar ar prioeghea.
cei ce o pdzesc" (Psalm 126:1). Sd ne aducem aminte de Dumnezeu din
tinerele Ei s5-i slujim Lui, sI nu amdndm p6n[ labdtrAne]e pentru cd s-arputea
ca atunci s[ fie prea tdrzit gi s[ nu mai putem face nimic pentru mAntuirea
sufletului nostru. Cel ce doreste s[ se apropie de Dumn ezev ca sd-l sluj easc6
este dator s5 se incredin\eze cdlduzinifricii de Dumnezeu. Simldm0ntul sfinlitei
frici, simf6m6ntul cetrei mai adAnci evlavii fa!ildeDumnezeu, ni-l insufl[pe de
o pafie mdrirea necuprins[ a Fiin{ei Dumnezeiesti, iarpe de altdparte, nespusa
noastr[ m[rginire, neputinfa, starea de p5c[toqenie, de c[dere. Frica ne este
poruncitd Ei de Sf6nta Scripturd: ,,$luji{i Domnulut cu fricd gi ud
bucura{i Lut cu cutremwrl' (Psalm 2:9), dupdcum ne inva
