GATRE cRESrlNf'

-' !r' v'ttoooq*

oRI
C{L\\I DESPRE
vaa
Cleu cu,tfr
RAI

Despre pafimi
@ubiyi orodinoioyi, Preot Ioan
Inirna s-a umplut clt sentitlente nefiresti, cu patimi, iar acestea din urm6, inriddcin6ndu-se in e a, s-
au contopit cu intreaga fiin{a a omului si au inceput sd-l atrag[ pe acesta, impotriva raliunii qi a inimii
sale, la o via![ ?mp[timit5, necorespunzdtoare lui. Satana, fiind vinovahrl si incepitorul intunericului. nu
a pierdut ocazia de a-gi face apari{ia, cu toat5 puterea, in raliunea deja intunecatd
Ei in inima impdtirnitS.
Astfel ldcagul dumnezeiesc al inimii s-a ardtat intinat de necurdlia patimilor. Datoritd faptului cd omul
persistS in starea de cldere, sufletul si ra{iunea s-au strdmutat de la firesc qi au trecut in starea cea mai de
jos a firii. Iesirea din aceastd stare gravd doar cu propriile fo(e este imposibilS. Patimile au primit puterea
flrescului fapt pentru care Satana, fiind mult mai puternic si rnai viclean in compara{ie cu ra{iunea Upsiti
de experien{d, intercepteazl" orice inten{ie orneneasc[ de a face bine. De aceea, adesea omului i se pare
cd sdvdrseste o fapt6 bun[, dar in realitate, culege roadele ce apar sub forma unor patimi sporite. Astfel
se int6mplS cd omul isi pierde nddejdea mAntuirii si plrlseste osteneala, iar uneori, ceea cc este si mai
grav, ajnnge la sinucidere.
De la crea{ie, Duntnezeu l-a inzestrat pe om cu DEMNITATE si LIBERTATE. Deci Omul, este
liber sd fac[ binele sau r[ul si ca atare, I)urnnezeu a rAnduit ca noi, cre;tinii ortodocsi, sd fim judeca{i
dupI poruncile Evangheliei. De aceastd judecati depinde viitorul nostru cel veqnic. Trebuie sE stirn cI
clupf, moafie este o judecatl particulari pentru fiecare crestin si va fi gi o judecat[ universali pentru
 to{i oamenii, cAnd va veni a doua oar[ Domnul nostru Iisus Hristos. La ambele judecd{i, Dumnezeu
insusi este prezent. La judecata particular5. Eliudecd prin intermediul ingerilor luminii: ,,Au nu stiti ci
sfintiivor judecalumea?" (1 Corinteni 6:2) si ainger,ilor cdzu\i(adiavolilorcarenevor acuza),iarla
judecata universal5 (infricoEata Judecatf,), va judeca prin intermediul Cuvdntului Sdu intrupat, adicl
Iisus Hristos (Ioan 5:22-27). intAlnirile Ei disculiile cu oameni inclina{i spre bdrfb sau minciuni trebuie
evitate: ,,Pe cel ce clevetea in ascuns pe vecinul siu pe acela l-am izgonit" (Psalm 100:6). in acest
sens, SfAntul Varsanufie ne spune cI atunci cAnd cineva incepe sd bArfeascs, s5 cleveteascf,, s5-i t6iem
cuv6ntul neziditor si osAnditor si sI conducem disculia intr-o direc{ie duhovniceascd, folositoare sufletului
si vielii noastre. Cel ce asculti cu plScere cleveteala qi judecata sdvArseste acelasi pdcat gi cade sub
aceeasi osAndd cu clevetitorul, cdci: ,,UNUL PACATUIESTE CU GURA, IAR CELALALT
PACATUTESTE CU URECHEA, ASCULTANDU-L66 !
In Biblie glsim aceastd mare pomncS: ,,Nu judecati, ca sI nu fiti judecati. C5ci cu judecata cu
care judecati si cu mlsura cu care mlsurati vi se va mlsura. De ce vezi paiul din ochiul fratelui
tiu si birna din ochiul tiu nu o iei in seaml? Fitarnicule, scoate intfli birna din ochiul tIu si
atunci vei vedea si scoti paiul din ochiul fratelui tIu" (MateiT:l-5).IatE ce putem citi in Patericul
t de aceastd p orunca:

ce pe ,Sea S&,
locul Dreptului JudecStor. Acela se pretinde Dumnezeu fdrd a fi, vrea sI ia locul Lui, fbr[ a ayea
dreptul si {Erd a putea face judecati. in Vechiul Testament, scrie cd trei evrei, Core, Datan si Abiron s-au
r6sculat impotriva preotilor Moise si Aaron, iar Dumnezeu a considerat aceasta ca fiind rdzvrdtire
irnpotriva Lui, S-a mAniat, a crdpat pdm6ntul gi i-a inghilit pe cei trei cu familiile lor cu tot (Numeri
16,16-32). in Noul Testament, Dumnezeu ne aveftize azd,prinsfintul Apostol Iuda sd nu ne rizvrltim
ca si Core cici la fel vom pieri, numai ci acum pe cei ce se r5zvrdtesc impotriva preo{ilornu-i vatnghili
p[m6ntul ca atunci, ci Iadul (Iuda i 1).. SfAntul Petru ne indeamnd : ,,TOT ASA SMI, FIILOR
DUHOVNICESTI, SUPUNETI-VA PREOTILC)R" (lPetru 5:5). Iar SfAntul ioan Gur[ de Aur
SPUNE: ,,NfI CUNOSC NIMIC MAI VICLiTAN, DECAT SUFLETUL CARE REFUZA SA
CINSTEASCA PE PREOTI. ACEL SUFLET ESTE PLIN DE BETIE DEMONICA... TTebuie
.,
sf, avem mereu inaintea ochilor tabloul cu femeia in adulter

nujudec[, ci acoperl cu sau psurile scdderile

pe care le constatl la al1ii, considerAnd ci plcatele sale sunt mai multe Ei mai mari. Cel ce a ajuns sd-si
cunoascd starea de pdcitoqenie (FERICIT SUFLETUL CARE AYLZUT PACATUL iXCUfgaf
iX Smf) nu mai este preocupat de p[catele altora, ci cautd s[ se inalle pe sine, din propriile cdderi si
eEecuri spirituale. Nici prin g6nd sd nu ne treacd ideea, cd suntem mai buni dec6t altiil lnaintea 1ui
Dumnezeu cigtigb cel care gindeqte ci to{i ceilalli sunt mai buni dec0t el. Sfintul Isaac Sirul in
 --t

Cel ce se afld in afara Sfintei Biserici Ortodoxe nu poate fi mucenic. Nimeni nu dobAndeste mAntuire si
via!6 veEnicd dacd nu se numir[ intre mddularele lui Hristos. Diavol, in limba slavonf, inseamni
clevetitor. Iar toti cei ce r[spdndesc clevetirea sau defbimarea chiar si pe bund dreptate, sunt robii
diavolului celui clevetitor. Cei ce primesc clevetirile sunt robi ai robilor diavolului.
,,SI judeci este un mare pIcat, harul te plrlseste ffirI sI-ti dai seama. Este un plcat asa de
mare, fiindcI tu judeci in locul lui Hristos gi devii astfel un antihrist" (Patericul Atonit). Dacd asa stan
lucrurile, in mod sigur este mult mai mare p[catul de a-i judeca pe preofi. Dacd in Biblie scrie: ,,TOTI
GRESIM N tW;f,fE CHIPURI" (Iacov 3:2) inseamnd cd in fala iui Dumnezeu nimeni nu este curat.
fhr[ de p[cat, nici de-ar trSi nurnai o zi. Intrf,m in Biseric[ s[ cdpdt[m har, nu sd judec[m preolii, prin care
coboarf, Harul lui Dumnezeu. Spunea odat[ cineva: ,,Nu vin la SfAnta Biserici pentm c[ nu-mi place
preotullo' La Bisericd nu vii pentru preot, ci pentru Dumnezeu, pentru mintuirea sufletului tdu. Nu vii si
vorteqti cu preotul, ci vii s[ vorbesti cu Dumnezeu. Nimic si nu te opreascl sd mergi la Sffinta Biseric[. $i
nu uita, cleveteala este puiul urii, nu judeca pe nimeni!
Judecarea aproapelui este si mai mare atunci cdnd inainteazdpdnd la osdndirea preotilor: ,,Nu vl
atingefi de unsii mei qi nu vicleniti impotriva preotilor meio' (Psalm 104: 15). Este porunca datd nou[
de Dumnezeu prin impiratul si proorocul David. Acest p[cat fiind grav trebuie spus 1a spovedanie si
apoi s5 nu-l mai repetim. Chiar dacd am vedea cI preotul a gresit, sf, nu mergem s[-l clevetim pe uiiqi, ci
sf, ne rugim pentm el, cum se roagl Ei el pentru noi ?n Sfintul Altar. Din gura preotului ponlesc ruglcirini
sfinte, iar tnAna lui binecuvinteazd cu putere de sus.
- ceri iertarea picatelor tale, PBDOIUL se roagd fierbinte pentru tofi !
IfJ
- IU voiesti pentru tine pacea, PBDOIIIIL se zbuciumX sH o dea tuturor !
tn - IUiti doresti curitia, PBDOIIIL o di fiecHruia !
timp - IU vezi pim6ntul cu momelile lui trecdtoare, PBDOIUL iti arati cerul,
ce3 m6ntuire?, p€ Hristos, Fericirea Vesnic5!
- IU alergi dupi binefaceri, care mdine te vor pirisi, PEDOITIL te
cu darurile vesnice ale lui Dumnezeu: Sfintele Taine!

a, spunea a vdzttt un preot care biuse rnai mult decAt

c'/a

trebuia si i-a sirutat mina, dar de fapt nu i-a sdmtat rlina, ci hanil Duhului Sfint pe care-l avea de la
I
Dumnezeu, prin hirotonie

b @ isforioari desp?q preoful duhovnic

De ce sd ca Ei in viala tuturor se gdsesc

umbre, c[deri, c6ci un te de ori mirean. Apoi, chiar gi intre

g6sit o parte care aucdnfiin frunte cu Lucifer, precum s-a gdsit qiintre apostoli un Iuda. Chiar dacd un
 SfAntuI Ioan Sef,rarul spunea:<<Clevetirea este fiica urii. Este o,,boalI subtill6', dar o
lipitoare grasfl, ascunsI si t5inuitI, care suge si seacl sf,ngele iubirib>.
Sffintul I)orotei se pronunla categoric: ,,Nimic nu minie mai mult pe Dumnezeu si nimic
nu goleste asa de mult pe om si nu-I duce la pirisirea sa de Dumnezeu ca dispretuirea, clevetirea
si j udecarea aproapelui".
SfAntul Maxim Mfirturisitorul zicea:,,Cel ce iscodeste p[catele altora, sau judecl
din binuieli pe fratele sdu incl nu inceput poclintei66.
a pus
Sfflntul Nicodim Aghioritul accentuacd'. ,,judecarea qi deftimarea aproapelui atunci
cflnd se transformi intr-o clevetire neintemeiat[ qiin pltarea cinstei aceluia este tot una cu uciderea.

mai infai parfea bun6

@chiul nosfru ;i degeful infins efrtre alful

Ochiul nostru ar trebui sE fie curat si dintr-un adAnc de iubire s[ nu vedem nimic murdar in cel de
lAngi noi. Iar cind intindem degetul spre altul arltdndu-l cdt este de vinovat, noi flind poate de trei ori
: Sprenoi c6te degete suntindreptate?

fr,ugiciunea SIanfului Eirem Sirul

Fiind noi ingine p6c[tosi qi z[mislifi in pdcatul originar, trebuie s[ ne ab]inem s[-l judec[m gi sd-l
condamn[m pe aproapele nostru. Stiind aceast[ pornire pic[toasi a noastr[ si dorind sd nu-L mAniem pe
Dumnezeu, pe ling6 celelalte ruglciuni pe care le rostim ne-ar fi de mare folos s[ spunem de trei ori,fic6nd
qi cAte o metanie mare, rug6ciunea Sfintului Efrem Sirul (numit Ei ,,lira Duhului Sfhnt"):
,,Doamne si StEpinul vietii mele, duhul tr0ndlviei, al grijii de multe, aI iubirii de stlpflnire si
al grlirii in desert, depflrteazl-l de Ia mine. Iar duhul curltiei, al gAndului smerit, al rlbdlrii si al
dragostei, dlruieste-l mie, slugii tale. Asa l)oamne, irnpflrate, df,ruieqte-mi s6-mi vfld
greqelile mele qi sf, nu osflndese pe fratele meu ef, hineeuvflntat eqti in vecii
I weeilor. Amin!". Adicd prin aceasti prea frumoas5 rugdciune noi ?i spunem lui Dumnezeu a$a: Doamne,
nu md l6sa s6-mi inchipui despre mine cd fi mai bun decdt vreunul dintre oameni, ci d6-mi
aE sd cred cd sunt
I mai r[u decit toli Ei sd nu osindesc pe nimeni, ci pe mine ?nsumi sI mI judec cu asprime.

Lucrarea eea mare a omului

in Pateric este un cuvdnt al SfAntului Antonie cel Mare, care zice asa:rrlucrarea cea mare a omului
este ca greseala sa sd o pund asupra sa inaintea lui Dumnezeu si sd aqtepte ispita pitnd,lardsuflarea cea
mai de pe urm6. Deci, lucrarea cea lnare a omului este s[-si cunoasc5 gregelile, sd-si recunoascd p[catele,
sd-gi recunoascd insuficienlele, s5-si recunoasc[ nedes[vArsirea. Asta-i lucrarea cea mare a omului. Este
mare pentru cd sunt pulini cei care o fac. Cei mul{i nu-si recunosc pdcatele si, ca si cum ei ar fi buni, ii
oslndesc pe ceilalfi". tnsuqi faptul de a osfindi pe eineva aratS ef, nu eqti bun.
 Kug6ciunea imp6ratului David
Iatd o rugdciune scurld a impSratului David: ,,Pune Doamne, straji gurii mele qi uqn deingridire
imprejurul buzelor rnele6'(Psalm 140:3). A judeca este o mare c[dere Ei de aceea e bine sd ne vedem
p6catele noastre, s[ smulgem buruienile ;i spinii din propria noastr[ grddin6. S[ nu purtf,rn grijd ce se
petrece in grf,dina vecinului c6ci Dumne zer, Care gtie inima fiecdruia, va cumpdni drept in ziua j udec[fii.
PAnd atunci suntem cu to{ii aici, in noaptea acestei viefi, in intunericul cel greu al ispitelor. in crestinisrn
oamenii mr au voie sI judece pe nirneni. insugi Iisus Hristos a precizat cE El n-a venit s[ judece lumea.
ci s-o mAntuiasc6. Si atunci pe noi cine ne indeamn5 sE judecam? Desigur, vr[jmasul diavol!

@mul cu dou6 fraisfe

Un oarecare in{elept povestea c5 un om purla doul traiste pe umdr: una in fa\d, iar cealalt[ atdma
in spate. in traista din fa![, el aduna picatele strf,ine de care isi bltea joc, iar in traista din spate atunca la
grsmad5 p6catele proprii, pe care nu le vedea. in orbirea lui
sufleteascS, el obisnuia si se ocupe nurnai cu pdcatele str[ine, iar
traista cu pScate proprii nu o bdga in seam[. Ocup0ndu-se doar
cu picatele str[ine si sco!6ndu-1e din traista care atArna inainte, ca
sf, le mustre, el nu lua seami la sine si le transforma in ale sale,
azvArlindu-le in traista dirr spate. i,r acest fe[, incarcatura traistei
cr"r pdcatele proprii, in loc sd devin6 mai uqoar6, cu timpui, s-a
frcut din ce in ce mai grea. Astfel suntem, poate, ;i noi cu ale
noastre. Nu ne ocuplm qi noi cel mai mult de p[catele str6ine?
Nu iubim si osdndim cea mai mic6 neputin{d a altora, fird si
b5g.lm de seaml nepritin{ele noastre? Care dintre noi, dacl a
pierdut pe cel trrai scump om pentru sutletul sdu, de pild5, pe
manrl sa, va 15sa groapa lui si va pleca si pldnga la morminte
str[ine? Iat6 c[ noi facem in viata duhovniceasci tocmai acest
lucni - pdrhsim rrormintul nostru, unde p[catele ne-au ingropat nevinovSlia. si mergem si ,,pl6ngem" la
momrinte striine" Sau aitfel spus: poate un om s[priveasc6 in acelasi timp ;i in fala si in spate? Bineinleles
cd nul Tot astfel, nu poate osindi cu vrijrndsie pe aproapeie sdu pentru neputinlele lui si, ?n acelasi timp.
si se chiascd si s[ se indnrereze addttc pentru pScatele sale. CAnd examindm neputinlele strliue, noi ne
abatem atentia de ia ale noastre. indat[ ce scornonim in traista dinainte, o uit[m pe cea pe care o purt[m
in spate. Judecar.ea aproapelui pune eapflt vie{ii duhovnieeqti qi indepf,rteazfr
har.ul lui l)umrlezelt. AtAta timp cAt noi purl[m in fala traista cu pdcatele altora, iar pe cea cll
pEcatele proprii o linem la spate, nu vom inainta in viala duhovnrceasc5. Virluos este numai acela care
schimbl traistele intre ele, care inceteazd si se mai ocupe de plcatele str[ine.
@ubitt crodincioli,
Atunci cind suntem ispititi si clevetim si si judec[m pe aproapele nostru, ar trebui si ne
aducem aminte mai intii de plcatele pe care le-arn fflcut fiecare dintre noi din tinerete si pinl
acum, sf, ne osf;ndim noi insine si astfel vom scipa de aceste plcate.
Sf, ne pizirn gura si urechile de cuvintele de prisos si nefolositoare. SI ne nevoim cu postul.
rug5ciunea, mersul la Biserici, faptele bune si Domnul nostru Iisus Hristos ne va hlrizi nepretuitu!
dar al dragostei lui;i viafl vesnici. Amin!

BIBTIOGRAFIE: Biblia, E.I.B M.,Bucure;ti, 1994;EpiscopAntonieM[rlurisitorul, Calearugdciuniilduntrice, Editura

Buna Vestire, Gala{i. 2003; Arhimandrit Atanasie Atanasiu, Povdlaire cdtre pocdinyd, Editura Evanghelismos, Bucureqti,
2004, SfAntul Ioan de Kronstadt, in lumea rugdciunii. Editura Sofia, Bucureqti,2003; Arhimandrit Teofil Pirdian,
Dururile invierii, ASCOR, Craiova, 2002; Arhimandrit Serafim Alexev, Ceu mai scurtd cale ciitre rai, Editura Sofia,
Bucureqti, 2004; Nikolai Berdiaev, D espre ruenireu onuilui, Editura Aion, Oradea, 2004: I 000 de intrebdri ;i rdspunsari
duhovnice;ti, Editura Egurneni"ta, Galali, 2005; Ne vorbeste Pdrintele Sofian.
 cNRE:::'Nrroq
o*LNr
PR.EO T, rA cEA AD Evinrri
I ru nrs E R. ICA LUT IIRTSTOS
I
Preot loan
)K CEESTEPREOTIA?
Preolia este o Sfint[ Taind, in care, prin rugiciune si prin punerea mAinilor arhiereului, se impdrldseste
persoanei anume pregdtit5, harui care ii di puterea de a siv0rsi Sfintele Taine, de a inv[ta cuvAntul lui
Dumnezeu si de a conduce pe credinciosi la m6ntuire. Pe scufi am putea rdspunde asa: Preot - Preo{ie :
Slujitor - Slujire la altarul Bisericii Crestin - Ortodoxe. Preofia (greceste: Ierosili - Ierosini, latineste:
Sacerdotium) inseamnd acea slujire existenti in toate religiile, in toate neamurile si atribuith unor persoane,
anulne rdnduite pentru indeplinirea obligaliilor rituale. Preo{ia a fost instituitd pentru indeplinirea actelor si
ceremoniilor cultului public, preotul fiind considerat dintotdeauna un mijlocitor intre om si divinitate. Iati,
ce fitrmos spune Sffintul Apostol Pavel: ,, Orice arhiereufiind luut dintre oameni, este pus pentrtt oamen|
spre cele cdtre Dumnezeu, ca sd aducd daruri ;i jertfe pentru pdcute... " (Evrei 5:1).
O DESPRE CATE FELURI DE PREOTII SE VORBE$TE iX VBCUTUL TESTAMENT?
in Vechiul Testament se vorbeste despre trei preo{ii: preotia lui Melchisedec, preotia levitilor
,,dupI rfi-nduiala lui Aaron" si preotia impirlteascl sau general[, a intregului popor ales, Israel.
O iN NOUL TESTAMENT ESTE LA FEL?
in Noul Testament se recunosc tot trei trepte ale preotiei, insd diferite de ceie trei preo{ii ale Vechiului
'Testament. Aceste trepte sunt:
1. Cea dintAi si cea mai mare este PREOTIA LUI HRISTOS, care este vesnici si netrecltoare,
este izvotul celorlalte preolii ce decurg din ea. Hristos este numit preot sau ,,arhiereu in veac, dupi
rflnduiala lui Melchisedec"(Evrei 5 :6- 1 0). Preo{ia lui Hristos este de origine divinS, prirnitd de la Dumnezeu
- Tatdl, Care L-a hirotonit si L-a sfin1it in firea Sa uman6, c6nd L-a trrrnis in lurne (Ioan 10:36) ca Apostoi
si Arhiereu al m6rturiei noastre (Evrei 3:l). Din preo{ia lui Hristos ia nastere preolia divin[ a apostolilor,
pe care El, Arhiereul ceresc, Le-a transmis-o direct si personal dupi inviere, prin suflarea Duhului Sfldnt
asupra 1or, zicdttd: ,,Luali Dult SfAil! Cdroro ve{i ierta pdcutele se vor ierta
fi
;i ciirora le veli line vor
a
linute"(Ioan 20:21-23). Acesta este momentul hirotoniei lor si al instituirii preoliei, dar si ai instituirii
Sfintei Taine a spovedaniei.
2. PREOTIA APOSTOLILOR - primitd direct de la Hristos, fiind de origine divind, devine
intens iucrdtoare de tra Cincizecime inainte. Transmisd de apostoli prin hirotonie, succesorilor ior in har -
episcopilor - ea se numeste PREOTIE DE SUCCESIUNE APOSTOLICA. in Vechiul Testament, preo{ii
se numeau ierei, si, aceqtia aduceau la altar jertfe sdngeroase de animale. Ei se mai numeau prezbiteri, de
unde prin prescurtare au devenit preu{i - ,opreo!io'. in Noul Testament, preo{ii au rolul de a aduce la altar
,,JERTFA NESANGEROASA", sub forma pdinii si a vinului p. .ur. Drhul Sfint, la invocarea 1or, le
preface in Trupul gi SAngele Domnului iisus Hristos, precum El insuqi le-a poruncit: ,,ACEASTA Sri
FACETI SPRE POMENIREA MEA!* (Luca 22:19). Apostolii au hirotonit episcopi, iar acestia la rAndul
lor hirotoneau preoli dup[ trebuin]ele credincioqilor, asa cum rezLrltl din epistola citre Tit a Sf. Apostol
Pavel: ,,Pentru aceasta te-am liisut itt Creta, ca sd tndreptezi cele ce mai lipsesc si sd a;ezi preoli prin
cetdyi, precum li-am rdduit" (Tit 1:5).
 -\

Vechiul Testament sfinlenia preo{iei lui Aaron s-a adeverit prin inverzirea in chip minunat
a
in
toiagului lui. in Noul Testament, Dumnezeu adevereste sfinlenia preoliei prin apa de la Boboteazd
care
1or de vrednicie sau
nu se stricf, niciodatd. El sfinlegte apa prin preo{i, in Duhul SfAnt, indiferent de starea
de nevrednicie.
r
. ESTE CSRECT FAPTUL CA PREOTII BINECUVANTAU $I CONTINUA SA
BINECUVANTEZF,POPORUL iX XUTVTTTE DOMNULUI?
Da, este corect, pentru cd asa a poruncit Dumnezeu.' ,$i a grdit Domnul cdtre
Motse ;i u Zis:
piiz'euscd! Sii caute Dontnul
Spttne lui Auron pi Jiiior lui ;i le zi: sd te binecuviinteze Domnul ;i sd te
s1'li ddruiascci
asrpru ta ut Jayd velseld ;i sd te miluiascd! Sti-;i tnoarcii Domnul falu Sa cdtre _tine ;i
pn"ut nsa ia'eheme fhmtele ffieu asupra tiilor lui xsrail ;t Eu, Domnul ti voi Dinretwinla-
intalnind un
(Numeri 6:22-27). Este chiar un lucru bineplf,cut la Dumnezeu cdnd un crestin-ortodox
pr."iiirp"r".. ,,i,, ntmtele Donmului, bineiuvdnteazd pcirintel". Preotul ii face semnul crucii pe cap
zicand: ,,Durnnezeu ;i Maica Domnului sd te binecuvfrnteze !"
. sECTANSir slnr cA N-AU NEVoTE DE
pREoTr, FIINDCA PREoTrr L-AU RASTIGNIT
PE TISUS HRISTOS.
Hristos
Rlspuns: Aceasta este o afinnalie fird nici un temei, deoarece nu L-au rlstignit pe Iisus
fariseii din Israel. Noi
preo{ii dirrvechea Dacie (cu atdt mai rnult preo{ii din zilele noastre), ci cdrturarii qi
f
Etim bine c6 dup6 ce a inviat
din morli a tieia zi, Ilristos S-a indl{at la cer in anul 33. Abia peste 7 ani a
lr ajuns Sf6ntul Apostol Andrei, in Scytia Minor (Dobrogea) si a increqtinat
poporul romAn, deci preo{ii din
lr
l' Dacia nicidecurn nu au participat la rf,stignirea lui lisus_ Hristos.
pRrN ACEAsri MAriE MrNCruNa, cuM cA pnnoTrl L-AU Rq.srrcNrr PE HRISTOS,
DIAvoLUL Rtrpp pE cRESTIN DE pRnor sr-L ARUNci iN FUNDUL IADULUT. Dacd preo{ii
1or, qi nu am rnai avea
L-ar fi rhstignit pe Iisus Hristos, nu s-ar mai sfinli apalaBoboteazd prin rugdciunile
Sf,rnte Moa;te ale unor preoli (de exemplu preotul Llcltuqu llie)'
'nnpRoqiA;A
cA pnnoTII TREBUIE sA FIE -FARA
y
^ y ----- ^ ., x
o sECrANTriNe PRTHANA,
NEBETM, BLANZI, NELACOMf E.A. (lTim 3:6; titl:7-9), ORI, FIIND ASEMENEA CU
pACAtOsII DE RAND, NU MERITXNTCT O ASCULTARE SI NICI O CINSTE.
Rlspuns: intr-adev6r, poate cd mul{i preoli nu sunt aqa cum ar trebui sd fie, dar nici noi nu spunem
cd sunt sfinli. Lucifer, arhanghel fiind in .i., u greqit qi a fost aruncat in iad; Adam
si Eva, in rai si in
12 apostoli a fost si
direct6 comuniune cu Dumnezeu fiind, au gregit; la Cina cea de Tain6, printre cei
a gresit; DACA
unul care a gresit si L-a vindut; David, impdratul si proorocul cel iubit al lui Dumnezen
in Biblie scrie c6t se poate de ciar: ,,TOTI GRE$IM MLTLT" (\ercot,3,2), de ce se fac ei (sectanfii)
judecati,
judecdtorii preo{ilor inainte de vreme? Ei ie prefac c5 nu cunosc porunca Mintuitorului: ,,Nu
ca s[ nu fifijudecafi. Clci cu judecata cu care judecati. veti fi
judecati, si cu mlsura cu care misura{i,
vi se va m[sura. D" .. vezi paiul din ochiul tratelui (preotului), Ei b0rna din ochiul tiu nu o
iei in
seami? Ffltarnice, scoate intfli bflrna din ochiul t[u, si atunci vei vedea s[ scofi
paiul din ochiul
un (Iuda) a gresit, nu
fratelui (preotului) t[u., (Matei 7:1-5). Un lucru este foarte ciar: daci apostol
ntt desfiin!5m
inseamnd cd ne lep6d6m de to{i ceilalli 1t apostoli, dacd exist[ un soldat care dezerteazd,
respectiv5, dacd un preot a
aflrrata !6rii, dac[ un student rdmAne repetent nu desfiintdm universitatea
numai in
greqit, nu inseamna c6 toli au greqit! De ce unim parlicuiarul cu generalul? Si asta se int6mpld
cazul cind se vorbeste despre preoli.
Sd nu uitdm cuviltele unui sfhnt pdrinte: ,,CINE VORBESTE PE PREOT
DE RAU, iI- f'OVf qff
PE HRISTOS iN I,UMINA OCHILOR!*
o sECTANTIT nennoqnAzA pREo-I[oI_c1NU FAC NIMic iN DAR, cI IAU PLATA
PENTRU oRICE SLUJBA A LoR, cATcANTi PORUNCA MANTUITORULUI ,,iN DAR ATI
LUAT,
,,,
ix oan sA DATI gI DIN ACEASTA CAUZANU POT Fi RECLTNOSCUTI CA TRIMI;I AI LUI.
Rlspuns: nreolii nu iau plati pentru harul ce-l au sau pe care-l impdrl6qesc, ci pentnt munca 1or.
Apostol Pavel zice in aceasti privin![:
,,Cdci vrednic este lucydtortil de plata sa" (Luca 10:7). $i marele
vie ;i nu mdnhncd din rodul ei? Suu cine
,,Cine sluje;te vreodatd tn oaste pe cheltuiala tui? Cine sdde;te
pa;te tuinia;i nu bea dtn laptele ei?"Iar in legea lui Moise este scris: ,,Sd nu legi
guru boului
cilre treierd. Oare de boi se tngrije;te Domnezeu? Nu vorbe;te tntradins pentrtt noi?"(1 Corintetti 9:7-
9). ,ATJ NU ;TITI CA CEI CT SAVAN;ESC CELE SFINTE N{ANANCA NE LA TEMPLU;I CEI
CE SLUJESb .t Lf,q.nULUI AU PARTE DE LA ALTAR?" (lCorinteni 9:13).
A;a a rAnduit qi a poruncit Dumnezeu pentru cei ce slujesc Evanghelia, s5 se hrdneasc6 din
Evanghelie (lCorinteni 9:14) qi deci, intrelinerea preofilor este un drept al acestora in conformitate atat
cu Vechiul Testament c6t si cu porunca M6ntuitoruluj _
o SECTANTII SPLN CA NU TREBUIE SA NE IVTARTURISIM PACATELE PREOTULUI
DEoARECE EL NIJ PoATE SA IERTE PACATELE CACI SCRIS ESTE: ,,CINE POATE SA IERTE
..
PACATELE DECAT NUN,{AI LNUL DUMNEZEU?
Rlspuns: intr-adevdr, numai preotul poate iefta p[catele, dar in insdsi Taina Spovedaniei, nu preotui
iarti picatele ci Dlmnezeu prin rnijlocirea preotului. Cind noi ne m[durisim picatele, nu primim
ciezlegarea de la preot. ci de la Dumnezeu, prin darul Siu, pe care ins5, il administreazd preotul. Preotul
este acela care doar transmite sau mijloce qte harul, ce nu este al lui, ci ai lui Dumnezeu. Chiar
pic[tos de-
ar fi, pScatele se iarld pentru c6 Hristos - SivArsitorul Tainei Sfiritei Spovedanii nu tilre cont cle vrednicia
sau nevredpicia preotLrlui. Preolii au puterea sf, ne iette plcatele nu nrtmai cind ne nasc din nou
prin
Sf6ntr,rl Botez, ci;i dupd ce ne-aubotezat: ,,Este cinettubtilttu;'tlintre v'oi?, sd clrcme preo{ii biseric:ii 'tt

sd se roage pentt.u ei, trngdnrltt-\. ctt rtn.ttlelemn intnt. rutruele Donuurltti. Si rttgticiunea creclin\ei va
mrintui pe ,ul,l ytolnm, si-l vs ridica pe el Domrttil ;i de ta fi fdr,'ttt pdc:ate i .\e vor ieritt ltti"
(Iucov 5:]3-
l5) De fapt acesta este temeiul bibiic pentru Taina Sfflntului Maslu.
ESTE MARE PUTEREA qI CINSTEA PREOTILOR?
' Da" DacI ai putea si te gflndesti ce iucru mare esie ca fiind imbrlcat in trup qi sAnge, s[ te poti
apropia de fericita si nemuritoarea fire a dumnezeirii, atunci ai putea inlelege cu citi cinste a invrednicit
pL pi.o1l harui Sf6ntulgi Duh. Preoiii sunt oameni care triiesc pe p[mAnt si locuiesc pe el, dar ar-r primit
ing[riuinla si administreze ceie cereEti si au o putere, pe care Dumnezeu n-a dat-o nici ingerilor, nici
arirangirelilor. NU s-a spus ingerilor, ci oamenilo r: ,,ORICAT| VETI LEGA PE Pil[ANT VOR FI
rieirr pE piMA^'r v'oR FI DEZLE7ATE $!ix. cnn"
;r ix cnn;ionrchre vETr DEZLEGA
{iviatei i S:i Ai. Au si siapAnitorii pf,mAntului puterea de a lega, dar^leagi numai trupurile' pe c6n{
puterea
preotiior. leagd sulletele si strSbate^cerurile.'&RICATr IrOrAnAsc PftEoT$ PE
pAUAXt
coNflRI{A DUMNEZEU IN CER, Domnul lisus Hristos a spus: ,,ciRoRA VETI {ERTA
picATELE LE voq FI IERTATE, cinon q LE I/ETI TINE, voR FI TINUTE" (loan2a:23). De fapt
aici se instituie Taina Sfintei Spovedanii.
@ubtyt cradinoioyi,
Dup[ toate aceste dovezi biblice care int5resc necesitatea existenlei ierarhiei bisericegti intreblm
cu glas taie: Unde sunt diaconii, preolii ;i episcopii protestan{ilor qi ai neoprotestan{ilor (adventisti, baptiqti,
penticostari, evanghelisti liberi, martori ai lui Iehova)? Ce au aceqtia in ioc de preoli, au pastori? Pastorul
este un teolog si un administrator, dar in nici un caz ilt este preot, cici daci ar fi, s-ar 9i nurni
preot
Domnul nostru Iisus Hristos in multe rAnduri in Noul Testament splrne oamenilor: ,rlDaw{t'wf, qt
arfiJa$i-wfr pm{ilot'c (Lttco 17 ; l4, Matei 8;4; I Petru 5; S).in incheiere sI lu[m aminte la cuvdntul
Sffintului Cosma al Etoliei despre ,rCinstirea datf, preoiului":