Multd grijd il cuprinde pe cineva cAndeste

ch e ma t l a p alat de stlpAnitor ul sau

conduc[torul patriei sale. Mai intAi se
socoteqt€cum sd seprezintemai in[elepteqte,
mai curat qi mai bine. PlecAndde acas[, pe
drum iqi face bine socoteald cum s[ se
prezinte,s[ semiqte,s[ steaqi cum s[ grdiascd
inaintea mai-marelui s[u, pentru a-i bine-
plicea qi a dobAndiceledefolos.
Cu o chibzuial[ mult mai mare trebuie a ne
pregiti noi, creqtinii drept-credinciogi
p[stori qi p[storifi, cAndsuntem chemali de
Dumnezeu la SfAnta Biseric[, Palatul
'cdt
Ce si facemgi
Dumnezeirii, prin ingerii L!ti,- cu
Dumnezeu e mult mai irare qi'nemirginit, ce nu trebuie
fali de stdpAnitorii aceqtia lumeqti Ei
temporali. si facem
in Sfinta Biserici
 Protos.
NicodimMendile

Cesi facemEice nu trebuie

si facem
in Sfinta Biserici

Carte tipdritX cu binecuv6ntarea

Prea Sfinfitului Pirinte GALACTION,
Episcopul Alexandriei gi Teleormanului
 Prindreaptacredinli 9i fapte bune
intrim in viala vegnici

Mari sunt isprdvile credinlei gi

de foarte mare trebuinfd faptele bune.
Fiecaredintre noi, creqtinii ortodocgi-
pdstori Ei pdstorili - pentru a dobAndi
viala vegnicd,trebuie mai intAi sd ne
agonisim o credinld dreaptd, curdfitd
de toate degertdciunile, superstifiile,
idolatriile, erezitle...gi sd facem fap-
te bune. Ceea ce-i calapodul pentru
formarea gi facerea incdlfdmintelor,
aceea-idreapta credinld pentru buna
formare a cregtinului. Astfel, creqtinul
trebuie.mai intAi a crede bine, dupd
care poate a face fapte bune sau a
viepi cregtinegte.Credinfa se naqte
din auz: ,,Fdrd credinld - zice Sf. Ap.
Paael- nu estecu putinld a bine-pldcea
lui Dumnezeu, cd trebuie cel ce se apro-
pie de Dumnezeu,sd creaddcum cd este
Ei celor ce-L cautd pe DAnsuI esteddtd-
tor de platd... Credinln este adeaerirea
celor ndddjduite Ei doaedirea lucruilor
celor neudzute; cd tntru aceasta sunt
mdrturisili cei de demult..." (Evr. 11,
6, 1).Astfel, adevdrata credinld or-
todoxd, sobornicd qi apostolicd este
a crede cu inima qi a mdrturisi cu
gura un Dumnezeu in trei fefe, adicd:
Credem intru unul
Dumnezeu, Tatdl atotfiitorul,
Fdcdtorul cerului gi al pdmAntului,
vdzutelor tuturor gi nevdzutelor.
Credem intru unul Domn
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,
Unul-Ndscut, Care din Tatdl S-a
ndscut, mai inainte de tofi vecii;
Lumind din Lumind, Dumnezeu
adevdrat din Dumnezeu adevdrat,
4
ndscut nu fdcut, Cel de o fiinld
cu Tatdl prin Care toate s-au fdcut.
Credem intru Duhul Sfdnt,
Domnul de viald fdcdtorul, Care din
Tatdl purcede, Cel ce impreund cu
Tatdl 9i cu Fiul este inchinat gi mdrit,
Care a grdit prin prooroci.
Credem intru una SfAntd,
Soborniceascd qi Apostoleascd
Bisericd. Precum Dumnezeu cel ade-
vdrat e numai unul aqa gi Biserica cea
adevdratd a Lui e numai una, nu mai
multe. Cei care zic c6.toate religiile
sunt bune sunt asemenea cu cei care
zic cd.toli burefii (9i cei viermdnogi)
sau buruienile (qi cele otrdvitoare) ce
ies din pdmAnt ar fi bune de mAncat.
Mdrturisim un botez intru ierta-
rea pdcatelor. $i aga,agteptdm trvierea
morplor qi viafa veacului ce va sd fie.
 Privitor la agonisirea, Pdstra-
rea qi folosirea dreptei credinfe ne fur-
deamnd Mdntuitorul, zicdnd:,,Avefi
credinld in Dumnezeu... credeti in
Dumnezeugi in Mine credefl...Credef,
in Evanghelie...gi Apostolul: ,,Aaind
credinldEi bundcunoEtinfd, pe careunii
lepddhnd-oau cdzut din credinfd"...
,,Aafrndtainacredinleitn cugetcurat"...
(Ioan'1,4,'I.,; 1.4,3, 9).
Mc. L, 15;Tim.'J..,
Credinla dreaptd trebuie sd
fie insotitd de fapte bune sau de vie-
pire cregtineascd,fiindcd numai prin
acestea doud omul devine creEtin
adevdratgi are nddejde tare de m6n-
tuire vegnicd. Aceasta o adeveresc
DumnezeieEtile Scripturi zicdnd:
,,Vedeficd din fapte seindrepteazdomul
qi nu numaidin credinfd:Precumtrupul
fdrd suflzt estemort, aEaEi credinlafird
fapteestemoartd"(Iacov2,24-26).
6 7
Agadar, pentru ca creqtinul
sd devind, sd fie gi sd rdmAnd pldcut
lui DumnezeLt, trebuie mai intAi sd-Si
agoniseascdqi sd aibd o adevdratd cre-
dinfd in Dumnezeu qi sd-giindrepteze
dupd aceastacugetele, cuvintele, fap-
tele gi viaja sa.
Precum pdsdrile nu se pot ri-
dica in zbor de pe pdmAnt in vd,z-
duh numai cu o aripd, ci cu amAn-
doud, aga gi oamenii, nu se pot apro-
pia de Dumnezeu gi nu pot fi cu
Dumnezeu decAt numai prin aceste
doud aripi: credinld dreaptd gi fapte
bune. Aceasta reiese clar din cuvin-
telg MAntuitorului: ,,Nu tot cel ce-Mi
zice Mie, Doamne, Doamne, aa intra tn-
.+
tru Impdrdlia Cerurilor; ci acelaceface
aoiaTatdlui Meu Care este tn ceruri",
adicd cele ardtate de El in predi-
ca de pe munte (ly'rt.7,2'1,;6;7).in
intreg capitolul 25 de la Matei, El ne
dezvoltd destul de clar planul mAn-
tuirii prin dreapta-credinfd 9i fapte
bune. Sf. Ap. Iacob, dupd ce arati
clar cd credinla fdrd fapte e moartd,
ca qi trupul fdrd suflet, adaugd': ,,Dtn
fapte @une)se tndrepteazdomul; iar nu
numai din uedinld" (Iac. 2, 24, 1'6-26)'
Sf. Ap. Pavel aratd cd faPtele bune
sunt roadele Duhului, zicdnd: ,,Roadn
Duhului este:dragostea,bucurin, pacea,
tndelunga-rdbdare,bundtatea,facerea de
bine, credinfa, bhndefea, tnfrdnarea pof-
telor.. . Fdchndbinelesd nu sldbim, cd Ia
aremeaotn seceraneostenind.Deci, pfrnd
cdnd aaem rreme, sd facem bine cdtre
toli Ei mai akrtos, cdtre cei ai nogtri de
o credinfd. Domnul aa rdspldtifiecdrum
dupdfaptelelui... Nol toli trebuiesd ne
ardtdm tnnintea Diaanului lui Hristos,
ca sd ia fiecare dupd cum a fdcut, celece
B 9
s-nu lucrnt prin trup, ori bine ori rdu"
(Gal. 5, 22;9, 9, 1.0;Rom. 2, 6; IICor. 5,
10). Credinta dreaptd cu faptele bune
sunt intr-o foarte strAnsd legdturd, ca
qi trupul cu sufletul.
Acestea lucreazd, mAnd in
mAnd, ca aripile zburdtoarelor sau ca
cele doud lopeli ale barcagiilor. Barca
viefii noastre inainteazd cu spor in
mAntuire la Impdrdtia lui Dumnezeu
numai cAnd vAslim cu ceie doud lo-
pefi: credinla 9i faptele bune.
Mul! din cei care aveau fapte
bune nu s-au putut mAntui qi n-au pu-
tut intra in ImpArAfa lui Dumnezeu,
pAnd n-au imbrdfiEat adevdrata cre-
dinla (F.Ap. 10; 1'1.,11-15)qi Eustatie
Plachida - generalul roman (Viefile
Sfinflor, 20 sept). fuijderea gi cei ce
au avut numai dreapta<redinfe nu
s-au mAntuitflrd fapte bune sau pAnd
*rold
ce n-au fdcut roade vrednice de pocd-
infi (Exemple: Saul, Petru Vamequl,
CuvioasaPelaghia Maria Egipteanca9.a.).
Dreapta-credinfd 9i fapte-
le bune se cuprind in lrei principale
virtuli teologice, adicd: in Credinld
- Crezul; in Nddejde - Rugdciunea
Domneascd - fericirile; qi in Dragoste
- Dumnezeiegtile zece porunci, cu
dragostea de Dumnezeu qi de aproa-
pele, cuprinse in Decalog gi in SfAnta
Evanghelie. Aceste principale virtuli
il ridicd pe om la treapta lui (Ps. 48,12,
24), il invioreazd, il inaripe azd, il inal-
td, il apropie qiJ unesc cu Dumnezeu,
Creatorul sdu.
Dupd acestea, se poate ridica
din cdderile sale pe treapta demni-
tdlii de om qi poate sd stea la nivelul
inalt unde l-a aqezat Dumnezeu,
prin agonisirea Ei folosirea cu succes
lo
a celor patru virtuli cardinale: in-
telepciunea, dreptatea, cumpdtarea
qi bdrbdlia sau tdria. Dumnezeu S-a
descoperit pe Sine aleqilor Sdi, stAnd
pe un tron de patru Heruvimi, in
Biserica Vechiului Testament gi de
patru Serafimi, in Biserica Noului
Testament (Iez.1; Apoc. 4, 6).gi su-
fletul omenesc care-i creat qi destinat
de Dumnezeu a fi dupd chipul gi ase-
mdnarea Sa are ca tron al statorniciei
sale, in tot binele vremelnic Ai veqnic,
aceste patru virtuti, ca un scaun mai
inalt cu patru picioare.
CAt timp sufletul are acestepa-
tru virtuti bine cunoscute, practicate,
trdite, std foarte bine in cinstea deo-
sebitd in care a fost gi este pus. Cdnd
vreuna sau mai multe din ele sldbesc,
se gubrezescsau lipsesc, sufleful ome-
nesc se povArnegte spre cddere, se
---rd
prdbu$egte gi nu se poate ridica Pe
treapta demnitdfii lui, pdnd nu 9i le
agonisegte,nu le pune in practicd qi nu
trdieqte ln buna lor rAnduiald. Aceste
virtufi strhlucite, absolut necesare 9i
foarte folositoare, sunt daruri ale lui
Dumnezeu, cu care El inzestreazd,pe
alegii Sdi, aEa cum gtie mai bine. Pe
acestea le putem agonisi, alimenta Ei
dezvolta prin rugdciuni fierbinf fdcu-
te in Duh gi in Adevdr, prin participa-
rea cu trup gi suflet in SfAnta Bisericd,
in toate Duminicile gi Sdrbdtorile 9i in
dupi-amiaza zllelor sfinte, la cele qap-
te laude, la Dumnezeiasca Liturghie,
la Sfintele Taine, la trvdfdturile evan-
ghelice, apostolice, la cele curat-or-
todoxe, prin citirea sau ascultarea
Dumnezeiegtilor Scripturi in strdnsd
legdturd cu Mdrturisirea Ortodoxd,
Cazaniile Bisericii, Vieflle Sfinfilor 9i
12
alte cdrf, sfinte, crezAnd gi viepind
dupd invdfdtura lor cea mdntuitoare.
Pregitiri in ajunul zilelor sfinte
pentru serbarealor cu sfinlenie...
Multd grije il cuprinde pe ci-
neva cAnd este chemat la palat de
stdpAnitorul sau conducdtorul pa-
triei sale. Mai intAi se socoteqte cum
sd se prezinte mai intelepfegte, mai
curat qi mai bine. Ca un om cu bun-
sim!, se spald bine peste tot corpul,
igi piaptdnd pdrul capului, se imbra-
cd in hainele cele mai curate. Observd
bine ca incdlldmintea sd fie curdfitd
de praf sau noroi. PlecAnd de acasd,
pe drum iqi face bine socoteald cum
sd se prezinte, sd se miqte, sd stea gi
cum sd grdiascd inaintea mai-marelui
sdu, pentru a-i binepldcea gi a dobAn-
di cele de folos. Cu o chibzuiald mult
t3
 Ceaslov sau Mica Prdvdlioard. in lipsa
mai mare trebuie a ne Pregiti noi'
- phstori cdrtilor, precum gi negtiutorii de car-
cregtinii drept-credincioqi
de te, iqi fac rugdciunile pe care le qtiu, qi
9i pdstorifi, cAnd suntem chemali
inchindciuni SAmbdtaqi Duminica, de
Dumnezeu la SfAnta Bisericd, Palatul
la Crdciun pAnd in ajunul Bobotezei,
Durnnezeirii, prin ingerii Lui, cu cAt
de ia Pagti pAnd la Vecernia dupd
Dumnezeu e mult mai mare 9i nemdr-
Duminica Mare qi in Praznicile
ginit, fafd de stipAnitorii aceqtialumegti
impdrdteqti, sau metanii cAnd se fac
gi temporali.
(vezi Triodul, Tipicul Mare pag. 504-
Astfel, sAmbdthsearasau in aju-
507; Pravila Bisericeascd, Ierom. N.
nul sdrbdtorii, indati ce auzim sune-
Sachelarie, pag. 200-206).
tul toacei qi al clopotelor Bisericii, care
Seara trebuie a-gi face baie sau
simbolizeazd glasul Arhanghelului
a se spdla cdt mai bine. MAncarea
gi vocea lui Dumnezeu (1 Tes. 7, 1'6;
pentru zllele sfinte trebuie sd se pre-
ldt. 24,31; Ioan, 5, 25-29; 12, 28-46;
gdteascdin ajunul Duminicii sau sdr-
11.,41,-45) ce ne cheamh la sine pentru
bdtorii. Domnul a zis lui Moise: ,,latd,
rugdciune, trebuie sd incetdm lucrul,
Eu le ao.iploua phine din cer. Sd iasd gi sd
oriunde am fi. Mergem apoi la SfAnta
adune tn fiecare zi c6t trebuiepentru o zi,
Bisericd unde ascultdm Ceasul al IX-
ca sd-l cerc de ua pdEisau nu dupd legea
lea, Vecernia gi Pavecernifa' Cei mai
Mea.lar in ziua a Qasea sd adunedz doud
depdrtafi de SfAnta Bisericd iqi citesc
ori msi mult decit adunau in celelalte
ucolo pe loc aceste trei laude, duPd
l4

zile, pentru o zi" . Fiecare aduna
mand dimineala cAt ii trebuia pentru
mAncat in ziuaaceea; cdci dacd se in-
fierbAnta soarele, ceea ce rdmAnea se
topea. Iar in ziua a gasea adunau de
doua ori mai mult: cdte doud omere
de fiecare.
Dar unii din PoPor au ieqit sd
adune gi in ziua a gaPtea ql n-au ga-
sit. Atunci Domnul a zis cdtre Moise:
5,21.-22,27-29).
Dacd credincioqii Vechiului
Testament aveau poruncd atAt de strictd
din partea lui Dumnezeu, datd Prin
16
Moise, de a cinsti ziua de odihnd gi prin
faptul de anu aduna mand (pe care nici
nu o gdseau) in acea zi, cu mult mai
mult sunt datori creqtinii a-gi gdti mAn-
care pentru zilele de Duminicd qi sdrbd-
tori din ajunul acestor zrle, canu cumva
tn vremea Dumnezeiegtilor Liturghii gi
a predicii absolut trebuitoare sufletului
lor, ei sd se irnvdrteascdpe ldngd pAn-
tecele oalelor, ca israielifii uEuratici din
pustiul Sinai pe lAngd mdncdruri, bdu-
turi qi vifelul de aur, pentru care au cd-
zrftin asculgul sabiei pierzdtoare (Ieg.
32; 33, 1-6; Cor. 10, 74-2-3-5-6).
SearamAncdm cAt se poate mai
cumpdtat. Facemce mai avem de fdcut
pentru a doua zi, apoi rugdciunile spre
somn qi ne culcdm.
ToFi drept-credincioqii creq-
tini, pdstori gi pdstorili, din vremea
Sfinlilor Apostoli, Sfinlilor Pdrinfi
_a
t/
qi, dupi ddnqii, toti adeviralii creqtini
din toate vremurile qi cei din prezent'
s-au pdzit qi se feresc ca de cea mai
mare primejdie sufleteascd a merge/
in seaia zilelor sfinte 9i chiar in ori-
care zi la jocuri, baluri, serate, nunli,
onomastice insolite de petreceri anti-
creqtinegti qi felurite blestemdfii'
Se fereau a vorbi deqertdciuni,
vorbe putrede, convorbiri murdare,
cAntece curvegti. Ei se rugal4 cdntau
cAntece duhovniceqti, citeau in cdrlile
sfinte, bisericegti qi cugetau cu mul-
td sArguinld in legea Domnului prin
.ur" d-"t"neau fericiii 9i rodnici du-
hovnicegte (Ps. L, 1-3; Lc' 1'l', 28, 8, 28;
1 loan 1'4,2'l'-23;lac.11',21'-25;Apoc'
22,19).
'18
Pregitiri in zilele sfinte pentru
mergerea la Sfinta Biserici
E bine de qtiut aceastacd in di-
mineala zilelor sfinte, fiecare binecre-
dincios cregtin, sculAndu-se, se spali,
se piaptdnd gi se primeneqte, imbrd-
cAnd hainele cele mai curate, simple
chiar, dar curate.
Apoi, aprinzdndu-qi cande-
la sau lumAnarea inaintea Sfintelor
Icoane, tdrndiazd.cu tdmdie sau smir-
nd, sfintitd de preotul Bisericii gi aga
iqi citegte rugdciunile cele mai com-
plete, dupd ceaslov sau cartea de ru-
gdciuni. Se ingrijegte repejor de cele
trebuincioase ale gospoddriei, de vite
gi pdsdri. CAnd are vreme mai citeg-
te din cdrfile sfinte din biblioteca cu
cdrfi religioase pe care trebuie s-o
aibd in casa lui fiecare creqtin. igi cere
19
iertare de la cei cu care s-a certat' nu
de formd, ci duPd adevdr, Pentru a se
folosi.
La vremea hotdrAtd, Pleacd Ia
Sfanta Bisericd, cAt mai curat la trup
qi sullet, oglindindu-qi curdienia su-
ileteascd in chip 9i irnbrdcb'minte' Pe
drum merge cuviincios, greind cu ev-
lavie din Dumnezeieqtile Scripturi'
din viefle 9i irrvdldturile Sfinfilor'
Proorociior, Apostolilor, Perinliloa
Mdrhrrisitorilor, Mucenicilor, Cuvioqilor
gi Drepflor, sau vorbind cu Dumnezeu
prin sfintele rugdciuni.
Creqtinii mai infldcdrali se duc
la Bisericd inaintea venirii preotului'
pe care-l aqteaptd cu dragoste sfAn-
ia, ca oile pe phstorul lor' Creqtinii
sd nu cedeze ispitirii care adeseori ii
impiedicd a merge ia Sfdnta Bisericd'
Ddm aici o Pild5:
20
Diavolul, prefdcut in bab6, ii
iese lnainte unei fetile care merge la
bisericd, gi-i zice: ,,Unde te duci, fu,
copll6?" ,,La SfAnta Bisericd, mdfugi-
,5t" ,,Ei,la Bisericd!Ce-ai sd faci tu la
Bisericd? Acolo se duc oamenii mari,
babele gi mognegii. Las-cd tu ai vreme
qi de Bisericd. Ia vezi acolo in poienifd,
ce mai hArjoand! Du-te de te joacd 9i
tu acolo". . . ,,Bine mai zici, mdtugicd!"
9i s-a dus fetifa la hArjoana copiilor,
in loc de a se duce la SfAnta Bisericd,
spre care plecase.
Seface fetila fatd mare gi pleacd
iar la SfAnta Bisericd. Diavolul-babd
ii iese inainte gi o intreabd: ,,Unde
te duci, tu, fatd mare?! ,,La SfAnta
Bisericd, mdtugicd!" ,,Iatd., mai auzii
una! Fatd mare la Bisericd! Fetele
mari, iatd-le cum sar in joc! Iatd-le,
cum se indrdgostesc! Du-te qi tu cu
2'l
ele..." ,,Cd bine rrllanzici, mdtuqicd!
la
$i s-a intprs fata din calea Bisericii
joc!...
Dupd aceea se cdsdtoreqte,
ajunge femeie cu bdrbat 9i copii"'
Pleaca iar la SfAnta Bisericd. Diavolul-
babd ii iese inainte, zicdndu-i: ,,Unde
ai plecat, nevastd?" ,,Ld SfAnta
Biseiica, mdtuEicd!" ,,Ei, Bisericd! Ai
ldsat copiii singuri in casd sd ardd, ori
igi scot bchii, ori ies pe drum qi-i cal-
cd vitele, ii rup cAinii, bdrbatul cAnd
vine nu gbsegtemAncare, gi-apoi hu-
iet gi injurdturi... batei!... Intoarce-te
inapoi, cd dupd ce vei imbdtrAni, tot
la Bisericd vei fi!" ,,Cd bine rnai zici,
mhtugicd!" gi s-a inaPoiat acasd.
Ajunge nevasta babd betrane'
Pleacd iar la SfAnta Bisericd. Diavolul-
babd ii iese iar inainte, intrebAnd-o:
,,I-Jnde te duci, bab6?" ,,1a, la SfAnta
22
Bisericd, mdfugicd!" ,,Id, mai auzli
una! Babd surdd, la Bisericd! D-apoi,
ce-ai sd mai poti face tu la Bisericd,
aqa surdd, gArbovitd, slabd Ei sfArgi-
td de suferinfd? Te dor picioarele, iti
tremurd corpul! N-auzi nimic. Te
apucd tusea, ba qi neputinlele gi smin-
teqti atAta lume! Du-te inapoi acasd,
cd dupd ce-i muri, tot la Bisericd
vei fi!"... Baba s-a intors din calea
Bisericii qi a stat acasd pAnd a murit,
neagrd de pdcate. Vedefi? Iatd, aga a
cAqtigat 9i cAqtigd diavolul sumedenii
de suflete creqtine de toate vArstele...
Aqa a ingelat qi inqald diavolul pe toli
cei care cedeazd ispitelor ldsAndu-se
amdgili de ele. ,,Fititreji, privegheati,
pentru cd potrivnicul vostru, diavo-
lul, umbld, rdcnind ca un leu, cdutAnd
pe cine sd inghitd" (1 Petru 5, 8).
23
 in Sfinta Biserici intrim, ne Slujbe. Toatd partea bdrbdteascd in-
inchinim, stim gi ascultim cu evlavie trd cu capul descoperit, iar partea fe-
DumnezeiascaLiturghie meiascd cu capul acoperit, imbrdcate
cuviincios, acoperite peste tot corpul,
Mergdnd asffel 9i ajungdnd la
dupd exemplul Maicii Domnului gi
SfAnta Bisericd, ne scuturdm hainele de
al sfintelor femei (mironosile) fdcAn-
praf ori zdpadd,,ne curifim incdlldmin-
du-qi fiecare SfAnta Cruce completd
tele de praf sau noroi. Astfel curdf,li
pe fafd. Bdrbalii merg inainte qi stau
la suflet, trup Oi imbrXcdminte, intrdm
in naos, iar femeile se opresc in pro-
in Biserica lui Dumnezeu pdtrunqi de
naos, in urma bdrbalilor. Acolo (bdr-
fiorii evlaviei sfinte, dornici fiecare a
balii ln naos qi femeile in pronaos)
participa la intreaga slujbd a Bisericii,
fiecare se inchind la Sfintele Icoane.
zicdnd ,,Intra-voi in Casa Ta, inchina-
Fac inaintea fiecdrei Sfinte Icoane
md-voi in Biserica Ta cea SfAntd intru
cAte doud inchindciuni, in Duminici
frica Ta. Doamne, povdtuieqte-md firtru
qi Praznice impdrdtegti, iar in sdrbd-
dreptatea Ta, iar fafd de vrdjmaqii mei,
torile sfintilor metanii (cugetAnd cu
lndrepteazd inaintea Ta caleamea".
toatd.evlavia la MAntuitorul, Maica
Prin SfAnta Bisericd mergem
Domnului sau la sfinfii infdliqali aco-
uqor, fdrl a face tropdiald sau zgo-
Io), sdrutAnd chipul sfAnt nu pe fafd,
mot, pentru a nu rupe inchinhtorilor
ci la picioare sau la mAini. Apoi fac
firul rugdciunii qi ascultdrii Sfintei
o inchindciune sau metanie la icoana
1A 25
MAntuitorului din CataPeteasmd, a
Maicii Domnului, a hramului, qi la
celelalte Sfinte Icoane, dupd mdrimea
sfinfilor ce-i in{d}igeaz6..Dupd aceea
trec pe unde iese Preotul cu Sfintele
Daruri, la Iconostasul mic, la Maica
Domnului sau la SfAnta Treime din
strand. Nimeni n-are voie sd trea-
cd printre Iconostasul mic Ai strana
Maicii Domnului, in afard de arhi-
erei, preoti, diaconi qi de eclesiarhi
atunci cAnd duc sfeqnicul cu lumind
inaintea liturghisitorilor la ieqirea cu
cddelnifa, cu SfAnta Evanghelie gi cu
Sfintele Daruri. Apoi trece fiecare la
locul sdu, dupd vArstd sau demnitate,
gi acolo in liniqte se roagd Domnului
in duh gi adevdr, urmdrind cu atenfie
qi ascultAnd cu toatd evlavia intreaga
slujbd sfAntd. inchinarea pe la Sfintele
Icoane din Catapeteasmd (bdrbalii in
26
naos qi femeile in pronaos) trebuie a
se face inainte de venirea preotului qi
de inceperea slujbei. Cei venili dupd
darea binecuvAntdrii se inchind qi ei
in foarte mare linigte, fdrd tropdieli, in
vremea Miezonopticii sau a Utreniei.
Dupd inceperea Dumnezeieqtilor
Liturghii nu-i iertat a se inchina pe la
Sfintele Icoane, ci numai la Iconostas
ori numai in mijlocul Bisericii, dupd
care cregtinul trece la locul sdu, linig-
tit, stAnd cu toatd evlavia, pentru a nu
intrerupe firul rugdciunilor sau ascul-
tarea credincioqilor adunafi. i. acest
scop nu-i iertat nici a mai sdruta mAna
sau pe obraz pe altii in timpul Sfintei
Slujbe, inai ales a Sfintei Liturghii.
Fiecaree indatorat sd pdstreze linigtea
qi buna-cuviinfd in tot timpul Sfintei
Slujbe, sd nu tulbure sufletul celorlalli
27
inchindtori din SfAntul Locaq nici prin
imbrdcdminte (luxoase, duPd mod6,
zorzoane, seminuduri idolatre), nici
prin vorbdrii, rAsuri, semne, miqciri
sau prin alte atitudini care scandali-
zeaz6. Fiecare sd nu uitdm nici o clipd
cd suntem in SfAntaBisericd,chiar ina-
intea lui Dumnezeu Care vede, aude
qi cunoaqtetoate. Sd nu ldsdm mintea
a se abate de la Sfdnta Slujbe aiurea.
in momentele potrivite, ne inchindm
cu evlavie, fdcAndu-ne semnul Sfintei
Cruci drept qi complet pe fafd,,cobo-
rAm din strand sau filgenunchem dupd
rdnduiald. Cu toatd atenfia qi cu tot
gAndul, prin citire sau cAntare, luAnd
parte la intreaga slujbd bisericeascd,
cAgtigdmdoud foloase:1) timpul Pare a
trece mai repede, 2) cu vremea dobAn-
dim multe invdtdturi foarte folositoare
2B
din siujba religioasd, din cAntdri,
din citirea laudelor, paremiilor, psal-
milor, Apostolului, Sfintei Evanghelii,
Cazaniei sau din predicd. Fiecare sd
caute a cunoagte cuprinsul tAlcuirilor
biblice 9i Viefile Sfintilor ce-i vede zu-
grlvili pe catapeteasmd qi pe perefii
Bisericii. Sd povdtuiascd cu toatd liniq-
tea gi cu toatd blAndetea pe cei negtiu-
tori, pentru a pdstra buna-rAnduiald in
SfAntaBisericd. inchindtorilor strdini,
veniti in SfAnta Bisericd, sd le ardtdm
mult respect gi dragoste sfAntd, bund
voie qi cuvAnt de zidire spirituald.
Toati partea femeiasci in Sfinta
Biserici si stea la locul ei, in pronaos
N-a fost qi nu este de iertat
pentru nimic in lume pdrfii femeiegti
a trece din pronaos, locul destinat
gederii lor, in naos, printre bdrbati,
ba chiar gi inaintea lor, lAngd catape-
teasmd.Se fdcea exceptie de Ia aceas-
ta numai pentru capetele incoronate,
dar de sthteau la locul lor, mai bine se
foloseau.
Dumnezeu a fdcut mai intAi Pe
bdrbat cu suflet viu, duPd chiPul Sdu,
gi l-a destinat a deveni qi dupd asemd-
narea Sa. Pe bdrbat l-a adus qi I-a aqe-
zat instrdlucitul Paradis anume fdcut'
Pe bdrbat l-a Pus stdPAnin grd-
dina Raiului, ca s-o lucreze qi s-o pd-
zeasc6..Bdrbatului i-a dat poruncd a
mAnca din toli pomii grddinii Raiului
qi l-a oprit sd mdnAnce din Pomul
cunoqtintei binelui 9i riului. Privind
la bdrbatul creat singur, Dumnezeu
a zis:,,Nu e bine sd fie omul singur,
sd facem ajutor potrivit pentru el"'
Domnul Dumnezeu, ficAnd din PdmAnt
30
toate fiarele, pdsdrile gi feluritele vie-
tdli,le-a dus gi le-a trecut pe dinaintea
bdrbatului creat ca sd le vadd, sd le cu-
noascdgi sd le pund nume gi agaele au
rdmas cu numele pus de Adam. Mai
pe urmd a creat-o pe femeie - Eva -
din coasta lui Adam, ca qi Biserica
din coasta lui Hristos (Fac. 2; Hron.
pag.29). Deci, precum Biserica cea
adevdratd merge dupd Hristos qi nu
inaintea Lui, ascultAnd-L in toate (Efs.
5, 22-38), aga gi toatd partea femeias-
cd sd stea in pronaos, locul destinat
gederii lor gi sd nu se aqeze printre
bdrbafi ca cele din cArciumi qi de pe
la pelreceri anticregtinegti. Toatd par-
tea femeiascd in Biserica Vechiului
Testament qi Noului Testament,
din vremile apostolice gi patristi-
ce, a stat separatd de bdrbafi. SfAnta
Impdrdteasd Elena 9i cdlugdrifele
31
 te- nu le-au invdtat buna-rAnduiald.
din secolul IV stdteau separat cu Femeile qi fetele semidespuiate (cu
meile, in SfAnta Bisericd a Dornnului rochia cu mAnecd scurtd sau fdrd mA-
a
(Constituliiie Apostolice, cartea necd, cu decolteuri, imbrdcate in pan-
lui
il-u, .up.'57; Istoiia Bisericeascda taloni, cu capul gol) mergAnd printre
Socrate, cartea I, cap' 17, Chiril' cate-
bdrbati, la fiecare inchindciune fac
heze 8). cAte o scend draconicd atrdgAnd asu-
Biserica lui Dumnezeu este
pra lor groazniceie urgii dumneze-
Ierusalimul Ceresc in care se pistrea- ieqti (vezi Oglinda Duhovniceascd,
zA buna-rAnduiald, nu Babilon Plin p. 828-835,de autor).
de amestecare, confuzii qi neorAndu-
ieli. Cei ce fac neorAnduieli in SfAnta Femeilegi fetele si nu vini
9
Bisericd cad sub afurisenie (Can' impodobite la Sfinta Biserici
Apost, Ierom. Nicodim Sachelarie'
111'; Orice invdtdturd divind 9i bi-
Pravila Bisericeascd, P'
Cuviosului sericeascdaratd clar cd Dumnezeu a
RAnduielile Monahale ale
rAnduit ca femeia sd fie supusd bdrba-
Pahomie).
tului ei in toate, aga cum Biserica este
Femeile qi feteie ce se ames-
supusd^Domnului Iisus Hristos (Ef.
tecd printre bdrbali provoacd. smin-
5, 14). In scopul acesta al mAntuirii,
tealh, tulburdri, neorAnduieii urAte'
toatd partea femeiascd trebuie a im-
ce incarcd cu grele pdcate, care se re-
brdtiqa cu toatd sdrguinta minunata
varsd asupra pdrinliior qi naqilor care
33
32
smerenie cu care s-au imPodobit
PreasfAnta Fecioard Maria 9i toate
sfintele fecioare qi femei din trecut'
,,Cd a cdutat Domnul spre srnerentaroa-
semidespuiate, cu caPul, mAinile
pieptul qi picioarele dezgolite, inzor-
zoiate cu deqertdciunile idoleqti (cer-
Dumnezeu qi pldcute dracilor' SfAntul
Apostol Petru, combdtAnd luxul qi
demonicele mode ale femeilor qi fe-
telor creqtine uquratice, Ie Poruncea:
)t
,,Femeilor, plecafi-ad bdrbalilor ooEtri
(in tot ce-i bun gi mAntuitor de suflet).
Viala ztoastrdsdfre curatd. podoabaaoss-
trd sd nu fre pe dinafard, in tmpletirea pd-
rului, in podoabelede aur... Ei tn gdtelite
cu haine;ci in omul dinduntru, tainic, al
inimii, blknd EipaEniccnree de marepre!
la Dumnezeu".
Aceasta poruncegte femei-
lor gi SfAntul Apostol pavel, zicdnd:
,,Femeile sd se roage imbrdcate cu-
viincios (acoperite peste tot corpul,
dupd chipul qi asemdnareapreasfintei
Fecioare Maria gi a sfintelor femei), cu
sfiald qi curdtenie, impodobindu-se
nu cu impletiturile pdrului sau cu
aur/ sau cu mdrgdritare sau cu haine
scumpe/ ci cu fapte bune, cum gade
bine femeilor ce se hdrdzesc evla-
viei". ,,Femeile sd nu vorbeascd in
Bisericd"(1 Tim.2,9-12;1 Cor 14,94).
35
 Sf. Ioan Gurd de Aur, tdlcuind
aici (in Bisericalui Dumnezeuqi chiar
acest loc scripturistic, zice: ,,Hainele
ln oriceloc, dacdvrei sdfii pldcut Lui)
femeilor creqtine sd fie potrivite pe
nu-i trebuinfd de nimic din acestea.Ai
trup din toate pdrlile cu orAnduiald,
venit aici ca sd te rogi lui Dumnezeu
dupd buna-cuviinfd, iar nu cu megte-
pentru pdcatelecu care L-ai mAniat,
guguri (mode demonice, idolatre, se-
sd-I ceri iertare qi sd-L faci fie milos-
minuduri) spre a atrage curiozitatea.
tiv? Apoi, pentru ce te-ai impodobit
Aceea este podoaba adevdratd,, iar
aga?Pentru ce ai venit astfel impo-
aceasta este podoaba falsd. Ce spui,
dobitd? Cum vei putea ofta? Cum
femeie? Tu te apropii sh te rogi lui
vei putea plAnge?Cum vei putea a te
Dumnezeu infdguratd cu aurdrii, cu
ruga cu sArguinfdgi cu lacrimi cAnd
impletituri, cu pdrul umflat deasu-
tu vii aici impodobitd cu astfel de
pra frunfii, ca unele pdsdri demonice
maimuldreli?De vei pldnge,lacrimile
sau sdlbatice, cu cArlionli in pdr. Nu
tale vor provoca rAs celor ce te vdd,
cumva ai venit aici (in Bisericd) poa-
fiindcd cea care ldcrimeazdnu trebu-
te sd joci? Nu cumva sd iei parte la o
ie sd fie impodobitd cu aurdrii. Asta-i
nuntd lumeascd? Nu cumva sd ei par-
adevdratdscendteatrald gi ipocrizie,
te la vreo pomp5? Acolo (la petreceri
ca din acelaqicuget, de unde ambi-
anticregtineqti, nunfi lumegti, pompe
omeneqti) igi au loc aurdriile, imple- lia a zdmislit acest lux de pe tine, sd
vergi lacrimi. Aruncd la o parte acea
titurile gi cdrlionfii, acolo luxul; ... iar
ipocrizie, fiindcd Dumnezeu nu Se
36
37
amdge$te. Asemenea pdpuqdrii sunt
ale mimilor (clovnilor) qi ale celor din
orchestrd, ale celor de pe scenateatru-
lui (ale anticreqfinilor). Unei femei cu
rAnduiald, acesteanu i se potrivesc".
,,Femeie - strigd agezdmintele
apostolice - dacd voiegti sd fii credin-
cioasd gi binepldcutd lui Dumnezeu,
nu te gdti ca sd placi altor bdrbali, nu
purta bucle sau imbrdcdminte sau
incdlldminte ca desfrAnatele, ca sd
atragi pe cei ce se amdgesc cu astfel
de lucruri, cd deqi nu vei face aces-
te fapte ruginoase sPre a pdcdtui, ci
numai spre impodobirea ta, totugi,
cu chipul acesta nu vei scdPa de Pe-
deapsa viitoare, pentru cd ai smintit
pe al!ii... Cregtinelor, nu urmati fe-
meilor rele,.. Nu vd sulimenifi (schi-
monosifi cu pudrd, ruj, machiai) fala
pe care v-a fdcut-o Dumnezeu pentru
38
cd la voi nu este nimic care sd aibd
trebuintd de gdteald, deoarece <toate
cdte le-a fdcut Dumnezeu sunt foar-
'1,,
te frumoase" (Fac. 31). O gdteald,
sulimeneald, peste mdsura a ceea ce
este frumos qi foarte bun, batjocores-
te podoaba Artistulu i" (Aqezdrnintele
Apostolice, cartea 1, cap.8). E o mare
obrdznicie qi nebunie ca creatura sd se
semeteascda corecta pe Creator, ne-
dAndu-qi seama cd schimonoseqte
sau stricd chipul lui Dumnezeu cel
viu, pus in sufletul lor, qi umbros in
felele lor.
39
 Femeileimpodobite gi sulimenite
sunt mai picitoase dec6t
desfrAnatelepublice
Ni se istorisegte cd pe vremea
SfAntului Ioan Gurd de Aur, ca gi in
prezent, femeile umblau aga luxos,
gi deguchiat imbrdcate, incAt cresti-
nii mai intelepti se ruginau cAnd Ie
vedeau. SfAntul Pdrinte le infiera cu
cuvinte grele, silindu-le a se abate
de la acel groaznic pdcat. El ne aratd
acestea (femeile gi fetele impodobite
qi sulimenite) igi aratd imoralitatea
in public, chiar 9i in SfAnta Bisericd.
Deqi acebteapoate nu vorbesc despre
fapte necurate qi nici nu le fac, totugi,
prin imbrdcdmintea lor neruginatd, ie
aseamdndcu ucigagii care ucid bdrba-
tii, trupegte gi sufletegte.
Intr-o zi de sdrbdtoare, Sf.
Ambrozie vdzu o femeie tAndrd su-
limenitd gi imbrdcatd fdrd ruEine,
asemenea unui idol, care mergea
$ebite la SfAnta Bisericd. Sfdntul mi-
rAndu-se a intrebat-o: ,,fJnde te duci,
femeie?" Aceea i-a rdspuns inlepat:
,,La Bisericd!" Sfdntul, vd,zdnd-o cd
vrea sd intre aqa in SfAnta Bisericd,
i-a zis:,,Privindu-fi fardarea, hainele,
zorzoanele qi felul de a te ardta aqa,
omul ar crede cd tu alergi la joc sau la
teatru gi nicidecum la SfAnta Bisericd!
Pleacd de aici, femeie pdcdtoasd! Fugi
la casata qi plAnge-fi desfrdul tdu! Nu
mai veni aici cu idolul acestor dequ-
chiate impodobiri, sd-!i bati joc de
Dumnezeu qi Biserica Lui gi prin
41
neruqinatul tdu suflet, sd duci in pier-
zare gi-n iad gi alte suflete nevinova_
te!"
Altd datd, acest Sfant pdrinte,
trfierdnd diavoleasca patimd a impo-
dobirii gi farddrii femeilor gi fetelor
din vremea sa, zicea: ,,Femeia impo-
dobitd e casatuturor dracilor din iad-.
Unii birbali, in loc de a rimAne dupi
chipul ce li s-adat de Dumnezeu,ie
necijesc a se asemina femeilor
Pdcdtuiesc mult, astfel, Ei bdr_
batii care se impodobesc Ai-gischimo-
nosesc felele, aruncAndu-qi la gunoi
podoaba bdrbdteascd, nelinAnd s"u_
ma de Cuvdntul lui Dumnezeu gi al
trimigilor Sdi care zice: ,,Sd,nu vd stri_
cafi bdrbile voastre! Sd nu vd radefi
colturile bdrbii! preolii sd nu_$i tundd
marginea O^rOn 19, 27; 2,
o',r(Levit.
L5). Acestea reies gi din Agezdmintele
Apostolice, care hotdrdsc: ,,Nu te gdti
.n huitt" alese, cu pantaloni gi incdl-
nu purta inele de
lSminte aleasd, nici
aur in deget cdci acesteasunt dovezi
ale unei vieli desfrAnate.'." Nu se
cade a ingriji prea mult pdrul capului,
nici al ldia sd cadd pe frunte, nici al
bii qi mustdlilor cdci: ,,Sdnu vd radeli
barba" - zici:ealegea- (Lev. 19,27;2L,
5) deoarece Dumnezeu Creatorul a
fdcut ca aceasta (lipsa de barbd) sd fie
potrivitd pentru femei; iar pentru bdr-
baji, ajudecat-o nepotrivith' Tu, deci,
care faci aceastadin dorinla de a pld-
cea, impotrivindu-te Legii, te vei face
urAcioJinaintea lui Dumnezeu, Care
43
te-a sddit dupd chipul Sdu. Hristos
este capul fiecdrui bdrbat gi bdrbatul
e cap femeii... Fiecare sd rdmAnd lui
Dumnezeu in starea in care a fost
creat (1 Cor. 1'J-,3; 7, 20-24;Fac.'1.,26-
27;2,7-21-25;vezi qi Pidalion).
Diavolii zugrivesc in mintea inchini-
torilor uguraticifelurite degerticiuni
Renumitii Sfinfi Pdrinfi ai
Bisericii lui Dumnezeu ii numesc
pe diavoli, ztgravi qi incepdtori; iar
ndlucirile le numesc poduri (umbld-
toare) pe care demonii, trecAnd peste
hotarele stdpAnirii omenegti nestrd-
juite, impreund se amestecd cu sufle-
tul fdcAndu-l locag neroditoarelor in-
telegeri pdtimage (Sf. Calist, Filocalia,
cap.64).Cei ce-gi lasd mintea lor plan-
gd diavolilor, sd zugrdveascdce vor ei
pe ea, de nu gi-o voorqterge qi curdta
prin roade vrednice de pocdintd., in-
datd ce vor ieqi din trup vor fi oprili
de ei la vdmile vdzduhului, cercetali
9i doborAli in iad. Astfel, dupd vede-
niile unor Sfinli Pdrinfi, abia unui
dintr-o mie de preoli se mAn-
tuieqte (Sf. Ioan Gurd de Aur) Si,
dintre cregtini, din zece mii, abia
unul se ia de inger, dupd iegirea din
trup (Cuv. Nicon; pr. Bucevschi).
Privitor la aceste zugrdviri diavolegti,
avem multe exemple ingrozitoare
in Vielile Sfinlilor, Istoria qi pictura
Bisericeascd;etc.
OdinioarX, diavolul s-a
dus la uqa Cuviosului Macarie
Alexandrinul, indemnAndu-l a merge
cu el la rugdciune, spunAndu-i cd fdrd
ei (diavolii) nu se face nici o adunare
monahiceascd qi nici o cAntare biseri-
ceascd. SfAntul, certAnd pe diavol
45
 gi rugAndu-se lui Dumnezeu sd-i
descopere adevdrul, s-a dus la SfAnta
Bisericd in timpul slujbei de la mie-
zul nopfii. DeschizAndu-i Dumnezeu
ochii bine-vdzdtori, SfAntul a vdzut
niqte copii mici de arapi, negri, um-
blAnd repede incoace gi incolo printre
pdrinfi gi frati, de parcd zburau prin
SfAnta Bisericd. Pe cAnd unul din pd-
rinti sau frati citea psalmii gi ceilalti
gedeau gi ascultau, vede cd arapii
aceia mititei gi iufi gedeau fiecare
din ei pe lAngd cei ce nu ascultau qi
rddeau sau dormitau. CAnd unii din
arapii aceia se atingeau cu amAndoud
degetele de ochii cuiva, indatd ador-
mea. CAnd igi puneau degetele pe bu-
zele cuiva, acela imediat cdsca. Iutii
arapi mititei umblau inaintea unora
in asemdndri femeieqti. inaintea al-
tora se fdceau lucreazd ceva,
;:
ospdteazd, joacd, cAntd lumeqte, pe-
trec anticregtinegte, se mdnie, iufesc,
viclenesc... qi aceiavorbeau, rAdeau,
fdceau felurite neorAnduieli din cele
auzite, vdzute gi simfite inaintea as-
cultdtorilor Sfintei Slujbe. Ceea ce
ndluceau in amintirile pdrinfilor qi
fralTlor, aceia cugetau in inimile lor.
CAnd algi arapi incepeau sd facd alte
ndluciri pdcdtoase inaintea unora din
ascultdtorii Sfintei Slujbe, erau gonili
indatd cu oarecare putere gi aruncaji
cu capul in jos, incAt nu mai culezau
a mai sta inaintea acelor puternici du-
hovnicegti, nici a merge aldturi. Pe alli
inchinitori qi ascultdtori mai neputin-
ciogi care luau aminte la rugdciune
sau la citirile sfinte, diavolii se suiau
gi stdteau pe grumazli gi pe spatele
lor (ca pdsdrile pe momdi, care cAnd
vdd cd nu se migcd, stau pe ele gi
le murddresc) gi ii batjocoreau. A
doua zi SfAntul Macarie, mdrturisin-
du-i pe toti, a vdzut cd gAndurile de
la rugdciunea fiecdruia erau chipurile
pe care diavolul, ca printr-un film
cinematografic grditor, le zugrdvise
pe planqele minfii lor, batjocorindu-i.
Iatd qi asteasunt unfel de gustdrele cu
care diavolul amdgegteEi alimenteazd
cu pdcate sufletele inchindtorilor ugu-
ratici, chiar gi in SfAnta Bisericd.
O istorioard arabd ne grdiegte
cd diavolii intreburnleazd cinci de-
gete infernale pentru ruperea din
Biserica lui Dumnezeu gi prdbuqirea
in iadul vremelnic Ai veqnic a cregti-
nilor uguratici. Astfel, cu doud de-
gete le acopereau ochii ca sd nu cu-
noascd pe Dumnezeu din mdreata
Scripturd a universului, in care totul
vestegte existenla, Atotputernicia,
Atotintelepciunea, purtarea Lui de
grije qi conlucrareaLui. Le impiedicd
privirile sd nu vadd lumina Sfintelor
Evanghelii qi a mAntuirii. Cu cele-
lalte doud degete astupd urechile sd
nu audd CuvAntul lui Dumnezeu gi
chemdrile mAntuirii. Degetul al cin-
cilea, satana il pune lacdt pe buzele
pdcdtoqilor robifi asffel, zicAnduJe:
,,Venifi cu tofii dupd mine, fdrd nici
un cuvAnt de impotrivire!" in felul
acesta,Satanaa atras multe suflete ln
iad.
Diavoliiscotafari pe unii cregtinidin
Sfinta Biserici
'
O ispitd groaznicd ndvdleg-
te adesea asupra inchindtorilor in
timpul Sfintelor Slujbe qi mai ales al
Dumnezeiegtilor Liturghii. Unii vd-
zdtori cu duhul au vd,zut pe diavoli
in chip de arapi negri, zburAnd Prin
SfAnta Bisericd pe deasupra inchind-
torilor gi aruncAnd scai peste ei. $i cei
de care se prindeau scaii iegeau af.ard.
Sf. Iban Gurd de Aur zice cd'
cei ce ies afari din Sfdnta Bisericd mai
inainte de sdvdrgirea Dumnezeiegtilor
Liturghii (fdrd mare nevoie sau cauzd
binecuvAntatd) se aseamdnd lui Iuda
Iscarioteanul care, plecAnd de la Cina
cea de Taini, s-a cufundat in intune-
ricul noptii, s-a prdbugit din Darul
Apostoliei. Allii au vdzut pe diavoli
imbrdfigAnd pe cei ce vorbeau qi rA-
deau, stAnd pe spatele gi dupd gruma-
jii lor (Vezi: Proloagele, Adeverirea
Sfintei invieri, Explicarea celor 7
Laude; Explicarea Sfintei Liturghii,
de aut.).
50
Cei ce vorbesc,rid Eifac
neorinduieliin Sfinta Biserici
picituiesc groaznic,pribu gindu-se
cu Babilonulininfern
Taberele ispitelor nivdlesc
ca norii ldcustelor asupra omenirii.
Acestea vdzAndu-le, MAntuitorul
zice; ,,Yai lumii pentru sminteli, cd
smintelile trebuie sd vind. Dar vai
acelora prin care vine sminteala, cd
mai de folos ar fi fost lor sd-gi spAn-
zure o piatrd de moard de grumaz gi
sd se arunce in mare, decAt si smin-
teascdpe unul dintre acegti mai mici
care cred in Mine. Dacd ochiul tdu cel
drept te smintegte,scoate-lgi-laruncd
de la tine! Dach mAna ta cea dreaptd
sau piciorul teu cel drept te sminteg-
te, taie-le gi aruncd-le de la tine. Cd
mai de folos ifi estesd pierzi unul din
51
mbdulareletale, decdtcu tot trupul sh
fii aruncatin gheene"(Mt. 5,29,30;
18,6-9;Mc. 9, 42-50;Lc.17,22;Rom'
8 ,5 -1 3L; C o r.1 1 ,13) .
Dacd blestemul acesta rostit
asupra celor ce aduc altora smintea-
la in felurite locuri qi vremi e aga de
groaznic, socotifi cu cAt mar groaz-
nic ,ru fi acest blestem dumnezeiesc
aceloracare vin qi in BisericaLui, sd
provoace sminteli inchindtorilor!!!
Noi, toli cregtinii - pdstori qi pdstorifi
- ne adundm aici, in Sfdnta Bisericd,
sd ne curdtim de Pdcate;sd ne lumi-
ndm ca ingerii, sd nu ne intunecdm
ca dracii. Sd ne intAlnim cu El aici, in
casaLui, sd ne rugdm Lui Pentru ier-
tarea pdcatelor sdvArqite,pentru a ne
ajuta in viitor, spre a-I mulpmi pen-
tru toate binefacerile, iar nu pentru
a ne intAlni aici unii cu al;ii, a vorbi,
a rAde qi a face felurite neorAnduieli,
bucurdnd pe draci. Cei ce fac acestea
mai adaugd incd altd sarcind de pdca-
te peste pdcatele cu care au venit sd
se ugureze de ele. Tofi cei care dau
Bisericii lui Dumnezeu o altd destina-
!ie, potrivnicd destinafiei ei sfinte qi
lumindtoare de suflet, prin vorbdria
aceea,prin rAsul acela, hasmodiile gi
neorAnduielile acelea, iqi dau lor altd
destinalie contrard mAntuirii. Vrefi si
vd ardt? Ascultali!
Iatd., a intrat aici cutare qi cu-
tare persoand, parte bdrbdteascd sau
femeiascd. Grija ei nu e sd asculte
CuvAntul lui Dumnezeu, ca sd se
mAntuiascd de cel rdu, ci ca sd se pund
in evidenfd,, sd,atragd privirile tuturor
spre ea. Privegte cum, prin gesturile
ei, prin pagi gi prin toate migcdrile ei
se silegte a se ardta rnai grozavd, mai
53
 Diaconul sau preotul citeqte SfAnta
respectabile, mai fanfaroand decAt
Evanghelie, ale cdrei cuvinte dum-
celelalte Persoane. Grija ei nu-i alta
nezeiegti mAntuitoare sufletelor, ie-
decdt: Oare a vdzut-o X sau Y? Oare
qite din gura Liturghisitorului, le iau
a admirat-o? Oare a fost ea frumos
ingerii luminafi, unul dupd altul, qi le
impodobitd? DuPd ce umbld de colo
duc sus, in indlfimile ceregti, inaintea
pdnd colo prin SfAnta Bisericd, luAn-
lui Dumneze! - ei vorbesc, vo-o-rbesc
du-qi locul qi stAnd, imediat ii curg in
gi rd-A-Ad! Cuvintele acestea sfinte,
minte, puhoi, grijile viefii. MAndria
prooroceqti, apostolegti, dumneze-
ii stdpAnegtesufletul 9i-9i cautd Pere-
iegti, nu le rosteEte citetul, diaconul,
chea; cam asemenea/ cu care si vor-
preotul sau arhiereul, in cinstea lor,
beascd, sd rddd, sd se destindd, sd se
mai distreze. $i aga auzi acolo vor- ci in cinstea lui Dumnezelr, ai Cdrui
slujitori sunt, qi spre mdntuirea sufle-
bindu-se de politicd, dincolo de
negustorie, de gosPoddrie, dincolo telor noastre.
de vrdjmdqie, neinlelegeri gi alte de-
gertdciuni. Diaconul sau preotul stri- Trebuie si-L ascultim pe Dumnezeu
'mai
mult decit pe oameni
gd'. ,,Sd ludm-aminte cu inlelepciu-
Oamenii tofi, gi mari, 9i mici,
ne!" Ei vorbesc. Citepl zice: ,,Acestea
zice Domnul!" Ei vorbesc qi rAd' Un trebuie sd asculte de Dumnezeu.
in fiecare zi vd, citim qi vd aducem
cleric citeqte Apostolul cu invdtdturile
lui lumindtoare - ei vorbesc ori rdd' aminte qi la cunoqtinld epistola lui
f+
Dumnezeu, cuvintele Lui cele foarte
folositoare gi mdntuitoare. Acestea
trebuie primite gi folosite, nu neglija-
te. Ia inchipuifi-vd cd ar veni cineva
de la inalta stdpAnire lumeascd, aici
in SfAnta Bisericd, ridicdnd cu mAna
in sus o hArtie scrisd qi scuturAnd-o in
vdzul vostru gi spunAndu-vd cd-i tri-
mis de stdpAnire sd v-o aducd la cu-
noqtinld! Oare nu v-ali intoarce tofi la
cel trimis? Oare n-afi asculta ce grd-
iegte el dupd acea hArtie? Oare n-ati
lua seama la cele pe care le spune,
fdrd sd mai poruncim noi, liturghisi-
torii? Oare n-afi face tdcere? Eu cred
cd da. Adeseori am vdzut fdcAndu-se
liniqte mormdntald cdnd a venit cine-
va gi a citit vreo hArtie de la stdpAni-
rea lumeascd. $i cAnd vine Proorocul,
Apostolul qi Dumnezeu - Omul Iisus
Hristos de ne grdiegte despre cele din
56
cerud, noi sd nu fim cu luare-aminte
la cele ce ni se spun? Unii cdrtesccdnd
aud pe cineva predicAnd in SfAnta
Bisericd. Dar iat6, toatd slujba Sfintei
Biserici este predicd, rugdciune gi la-
udd. Multe din SfAnta Scripturd sunt
ardtate acolo. Auditorii insd cer dez-
mierddri, predici frumoase, incdn-
tdtoare, impletite cu meqtequg. Oare
Pavel cu predici incAntdtoare a intors
neamurile pdgdne la Hristos? Oare
cu fald a propovdduit Petru cel necdr-
turar? Dar noi, zic mulfl - nu gtim cele
scrise in SfAnta Scripturd. De ce nu qtifi
din Sfintele Scripturi dacd qtigi multe
altele? Oare nu din lenevirea aceeacd
nu le ascultagi qi nu le citifi? Oare aces-
tea s-au citit in Sfdnta Bisericd in limbi
necunoscute? Nu s-au citit intotdeau-
na in romdneqte? Lenea qi nepldcerea
de a auziCuvdntul lui Dumnezeu ne-au
57
finut gi ne fin in intuneric Ai in um-
bra mortii, tr care ldncezim.
RAsetele in Sfinta Bisericisunt
urdciuneinaintealui Dumnezeu
Sminteald mare qi stricdciune
multd e rAsul gi vorbdria in Bisericd.
Cdnd vedem unele persoanevorbind
in timpul Sfintelor Slujbe, ne vedem
siliti a striga cu Proorociigi cu Sf. Ioan
Gurd de Aur: ,,Faldde desfrhnatds-a
ftcut fala ta, ftrd ruEine ai fost cdtre
toli. . . despuiere
gi pedeapsd
greateurmd-
reEte.Vai, cum cetateaaceeacredincioasd
a ajuns o desfrinafi! Era plind de o lu-
minatdjudecatdEi dreptatea locuiatn ea.
Acum, insd,e plind de ucigaEi.Argintul
s-a preficut in zgurd (aorbiile bunetn
rele,putrede)gi uinul alese amestecat cu
apd (airtutea cu aiciile, sfinlenia cu de-
Eertdciunile).Conducdtorii calcd legea
5B
sfintd, qi concetdleniisunt hofi..." (Is. 1,
-28
21, ; 3, L6-28; 48, 2-3; ler . 2, 22-26; L3,
22-27; Mih. 1.,44; Naum. 3, 5; Os. 1;
2). Tu stai in SfAnta Bisericd rdzAnd,
ca gi femeile de pe scend? Aceasta a
rdsturnat toful pe dos! Aceasta a ni-
micit totul. Cele sfinte ale noastre au
devenit de rAs, nimic nu este statornic
din parte-ne, nimic serios, ci o pdcd-
toasd purtare de glumefi Ei lumegti!
Aceasta n-o grdiesc cdtre birbafii qi
femeile din lume... cd Biserica e plind
de rizilic (dispre!, infruntare gi ocard).
Iatd, cineva spune o glumd. Aceasta
indatd provoacd rAs printre inchindto-
rii din SfAnta Bisericd. E dureros cAnd
vezi cd cei mai mul;i nu mai conte-
nesc a rAde, chiar in timpul rugdciu-
nilor gi al Dumnezeieqtilor Liturghii.
Pretutindeni joacd diavolul, pe tofi
i-a impleticit la un loc (in vorbdrii,
t9

rAsgi hasmodii) 9i pe toli ii stdpAneg-
te. Hristos este necinstit, alungat gi
nici intr-o parte nu estein Bisericd...
" Mdscdriciunile- strigd Apostolul -
aorbaiebuneascdgi glumireanici sd se
afb lntre uoi! (Efs.S, 4) qi tu rAzi in
Biserica Domnului? R-A-A-zimereu
Ei-!iinveselegtifa!a,tu careegtisingu-
ratic?Tu, care egti rdstignit gi frebuie
sd plAngi, rdzl? Auzit-ai tu zicAnd pe
MAntuitorul undeva sd,rdzl? Nicdieri!
De multe ori il vedem pe ^El mAh-
nindu-Se 9i plAngAnd.Iatd, Il vedem
plAngAnd pe zidurile Ierusalimului.
S-atulburat cAnd avd,zutpe Iuda vAn-
zdtorul la Cind cu El. CAnda sculatpe
Lazdr din mormAnt a plAns.$i tu rAzi
in BisericaLui? CAndcinevanu sein-
tristeazdpentru pdcateleaproapelui,
e vrednic de invinovdlire, cu atAtmai
mult cei carenu-gi plAng pdcatelelor.
60
Vremea aceastaeste de jale, mAhni-
re, de mortificare, de robie, de luptd,
de iconomisire, de facerea roadelor
vrednice de pocdinld, de pldns pdca-
tele gi tt 16,21?Nu-!i aminteqti cum a
fost certatdSarrapentru cd a rAs?(Fac.
18, 1-15). Cei care rAdefi in SfAnta
Bisericd, n-alr auzit pe MAntuitorul
zicdnd: ,,Vai aoud carerfldefi acum,cd
oefi plinge gi ad aeli thngui" (Lc. 6,25,
comp.Is.65,13-15)gi tu rAzi,agonisin-
du-!i blestemul?Oare Psalmistul zice
cd a rAs?Nu, ci: ,,Ostenit-am tntru sus-
pinul meu" (Ps.6, 7) qi tu rAziinSfAnta
Bisericd?Asta-i nebunie, sminteald!
Preotul lui Dumnezeu se ostenegte
inelland rugdciunile credinciogilor cu
mireasma tdmAilor(Ap". 5,8;8,3, 4)
inaintea Lui gi tu 16,21? Nu te sfiegti?
Nu te temi? Cand intri lntr-un palatim-
pdrdtescifi potrivegti pagii, privirile,
61
gesturile qi toate celelaltemigcdri, ca
nu cumva sd te arunce af.atd',ori sd te
intemnileze. $i aici, in SfAntaBisericd,
in cele ceregti,unde Dumnezeu e de
f.afd,rdzi?Aji venit aici sd vd rugali 9i
rAdefi? Afi intrat aici pentru a cddea
inaintea Lui, a vd curdla de pdcatele
voastreqi faceli asta rdzAnd?Femeie!
ili acopericapul in chip de supunere
gi smerenie gi r6,zi in Biserica lui
Dumnezeu?(Omil. V cdtreEvrei).Cei
ce vorbesc,rdd qi fac neordnduieli in
Sfdnta Bisericd gi-n Sfdntul Altar for-
meazdspiritualmente curtea de afard
9i nemdsuratd,
a Bisericii, scoasdaf.ard'
destinati cdlcdrii neamurilor, primej-
duirilor, pierzdrli. Fericifi sunt inchi-
ndtorii cu trup qi suflet in duh qi ade-
vdr ce f.ormeazd.Altarul 9i Biserica.
Aceqtiadevin pururi fericili (Apoc'1L,
1-2,19,1.-9,7; 2l; 22;Ps.L,1-3:Ic. 11',28).
62
Convorbirile,rAsulgi neorAnduielile
trebuiescscoasedin Sfinta Biserici
Dumnezeu Iisus Hristos,
Sfinfii Apostoli, Sfinfii Pdrinli
Apostolici gi Patristici hotdrdsc a fi
pace ln SfAntaBisericd.Astfel, vedem
cd Mdntuitorul, pe cei ce huiau cu
negoful in Bisericdi-a scos cu biciul
afard,,neldsAndnici vas a purta cineva
prin Bisericd,zicAnd:,,Luatiacestea de
aici. Nu facefi casaTatdlui Meu, casdde
negustoriet"(Ioan 2,'1.6-17; Mt.21., L2-
L3; Mc. 1'1.,15-17; Lc.19, aQ. Sf. Ap.
Pavel sfdtuiegteca in Bisericdtoate sd
se facd (numai) dupd buna-cuviinfd 9i
buna-rAnduiald, ca adunarea credin-
ciogilor inchindtori sd se zideascd.Sd
nu se facd vorbdrie peste rAnduiald,
ca nu cumva cei intrati pentru a as-
culta s6,zicd,despreei: ,,Nebuni!" sau

lile din SfAnta Bisericd pun sub afu-
de metanii. De cAte ori au vorbit sau
au rds, atdtea sute de metanii sd f acd''
rAdeau in SfAnta Bisericd" ' Dacd s-ar
fi intAmplat ca in vremea cAntdrilor
sau a rugdciunilor, sau in timPul
64
cuvdntdrilor sd vorbeascd cineva sau
sd rAdd, imediat era pedepsit sd-gides-
facd cingdtoarea (ca un dezmdtat) 9i,
plecAndu-gi capul gi mAinile in jos, sd
stea inaintea SfAntului Altar, unde era
mustrat de staretul mdndstirii, de cel
mai mare. Aceeagi pedeapsd se apli-
ca gi in trapeza obgteascd, cAnd frafii
stdteau la masd. Cei pe care n-avea
cine ii pedepsi puneau asuprdJe bles-
teme groaznice (Regulile Monahale
ale Cuv. Pahomie 8,3-1.,121). Prin vor-
bdria din afara bisericii se dd loc dia-
volului, dar cu cAt mai mult prin vor-
bdria, rAsul dinduntrul ei (RAnduielile
Cuv. Benedict cap. 43). Trebuie sd se
qtie gi aceasta ca fratii sd nu facd im-
preund vorbire in strdnile bisericii.
Cdci dacd omul std cu fricd, cu toatd
simtirea in sine qi cu cucernicie inain-
tea unui stdpdnitor pdmdntesc, ca
65
 asuPre-i.cu gdrgdrilelefald de cereale,ca microbii
nu cumva sa sePorneasce inaintea bolilor molipsitoare fafd de oamenii
t" tdt mai vArtos ce-i primescin corpul lor. Cum oame-
ffia'ut'i
;:il."ilicuvlne
"r". "i"t,
P"T",#:i
sd stdm cu tnca
qr nii robugti,prin anumite doctorii, injec-
nosffu se f,i se curild de microbi, distrugAndu-i,
:;;;;;'i" i" bisericae1farl *':; gi copaciiprin vijelie securdldde uscd-
cl sa
;;*; a vorbi cdffe cineva/ turile lor, aqagi Biserica,prin puterea
la cAntiri' la
avem mintea atlntita lui Hristos securdfdde acegtiparazif,.
r"-tit""iqi la citiri' ca sd nu 9ci1am Adevdralii cregtini gi adevira-
c6-
;;3;; ;o'bi"d' t dzdnd'dormind' tele cregtine,care au atentie incordatd
utAnd incoace gi-n gi in duh gi adevdr se roagd fierbinte
lui Dumnezen,izvorul tufuror bund-
tdlilor, ascultAnd slujba qi CuvAntul
Domnului, sunt asemeneaharnicelor
neorAn- albine intelepte,care cu multd linigte
Dumnezeu nu e dumnezeul gi osArdieigi adund ceara gi mierea
duielilor, ci al Pi de prin anumite flori, incdrcAndu-gi
t
Bisericile Sfintilor aripile qi picioarele,pentru a o duce
Tes.5,23)' Asdel' la stupul lor. Uguraticii, cregtini gi
suri, hasmodii 9i cregtine,care fac vorbdrii goale, rAs,
in timPul sfintei S neorAnduieli gi tulburdri in SfAnta
fa!6 de lemn, tu t o/
uu
 se pdstra o linigte aga de mare, incAt
Biserici sunt asemenea feluritelor
se auzea ugoara bdtaie a ceasornicelor
mlqte ordinare care' alerg^"d ,1tlqr din buzunare.
*rrtdatii in murddrii, prin gu-noale Fiilor gi fiicelor!
bAzAitul
hoituri, tulburd vdzdu-hulcu Luali seama cAnd mergefi in
i.t 9i primeidio:'9yt1ld biserica lui Dumnezert. E mai bine sd
""f"f"sitor telunte-
boala dalacului sau veninul ascultati decAt sd aducefi jertfa nebu-
viet6li'
lor jivine in oameni qi in alte nilor (convorbiri, rAs, neorAnduieli)
aiufg
eceqtia,de nu se vor indrePta' cdci ei nu gtiu decAt sd facd rdu (Ecl.4,
osAn-
." *"ffi allii, iucdria dracilor 9i In.
diti pe veci.Sapistrdmbuna-rAnduia-
laiipacea in bisericilelui Dumnezeu' Vorbiriile gi r6suldin Bisericdatrag
cd sePrea^ Poate' urgiiledivine
de
in BisericaSf' Casiancu 800
sfin- Unicul Dumnezeu, preamd-
inchindtori in timpul stujbelor rit in ceruri gi pe pdmdnt, a poruncit
glasul
te, nu se auzea altceva decAt qi credinciogilorSdi a-I face locag sfAnt
iif"frlt f-iturghisitori, al citetului
(biseiica), unde sd asculte cuvAntul
al corului. Lui, pentru a sefacemai buni, mai cu-
Un Preot teolog' intr-o,Pre-
ChiP- rati, mai plini de Duh Dumnezeiesc.
dicd linuta ir, Bit"tica PoPa Dumnezeua rAnduit ca aici, in SfAnta
bisericd
Bucureqti, sPunea ci' intr-o Bisericd,sd ne lntdlnim cu El, sd I ne
mare din aPus,cu mii de inchindtori' 69
6B
 si-I
rugem, sa ne PlAngemPicatele'
."r""* ajutorui, sd-I mul9u*iT-p"l-
25'-8)'
ou Ui.,"fucerile primite (Ieg'
- deschiqi
..O.ftii Mei - ziceEl vor fi
qi".".h"f" Mele vor ascultarugdciu-
in^acest
nile aceloracare se vor ruga
io., in duh qi in adevdr" (3 iTP' ?'^2:3'
{,"ii-si, 2Par.6,12-42;7 ' 103;12-16;
lo-
i""i,zg-2-4). sfinteleBisericisunt
anu-
caquri alese,sfintite 9i destinate
cu
me pentru rugdciune' alimentarea
Ct"a"t"f lui Dumnezeu qi impdrtdqi-
rea noastrdcu sfinieniile Lui'
Aici e locul und'e'in vremurile
aleargd''
de grele cumpene, cregtinii
pentru a nu Preri truP:U* ?t-:"1*
nu-
ieqte. in vremurile acesteacand
qi rdsul
i;;i; bodoginelile, vorbirea
majoritatea biserilllor'
fr"io*ittdln
ture orld" sd PriveascdDumnezelJ'
ca si
,rraniu, de nelegiuirile noastre'
70
Se milostiveascd spre noi? CAnd ochii
Sdi vdd aici, in bisericile Sale, neorAn-
duieli, tulburdri, atacdri, muqcdturi,
rAsuri umIlate... qi urechile Lui aud
vorbdrii, bodogdneli, infruntdri dug-
mdnoase, amestecate cu rugdciuni,
cAntdri, paremii, citiri din Apostol,
Sfdnta Evanghelie qi cuvAnt, unde sd
mai fugim de mAnia Lui? Unde sd mai
ndddjduim a afla mila Lui? Unde sd se
mai uite Dumnezeu pentru a Se mi-
lostivi qi a nu arunca biciul Siu de foc,
fulgere gi trdsnete peste noi, pdcdto-
gii? Sd priveascd in lumea mare, unde
oamenii se ucid unii pe altri, cagi cum
ai ucide un pui de gdind? La femeile
care-gi ucid bdrbatii cu otravd, cum ai
addpa un cdldtor cu un pahar de apd
rece? La bdrbafii befi care vin acasdca
nigte sdlbdticiuni, schilodindu-gi din
batei femeia qi copilaqii? La mamele
71
denaturate care, avortdndu-gi prun-
cri, ii aruncd la gunoi, cum ai
arunca niqte pisici sau cdtei fdrd ochi?
La copiii inddritnici, cruz| care in loc
de a ajuta, iqi pdrdsesc,batjocoresc qi
tortureazd pdrinfii bAftani, slabi qi ne-
putincioqi? Sd priveascd la mulflmea
gurilor de iad, la cdrciumi, la nuntile
gi onomasticele cu jocuri, cAntece cur-
vegti, unde cregtinii petrec anticreqti-
negte, idolatrizdndu-se? Sd priveasci
acolo unde dXnfuiesc minciunile, vi-
cleniile, ingeldciunile, acolo unde urA-
cioasa patimd a bef,ei 9i a cortegiului
de blestemiFi lndobitoceqtepe oameni
gi pe femei? Sd priveascd la judecdtorii
gi tribunalele unde-s apdrdri cu rduta-
te, invinovdfiri 9i minciuni tn mdrtu-
risiri, ingeldciuni ln apdriri, jurdminte
strAmbe? Acolo unde inimile se umfld
de patima urii, unde-s preff,cdtorii: in
72
fajd dulceald de vorbe, otravd in dorin-
!d?! Unde sd mai priveascd Dumnezeu,
pentru a-$i potoli mAnia dreaptd? in
largul lumii? Va-a-ai! Acolo va vedea
curdtia inimilor disprepitd gi obrdzni-
ciile aplaudate in toate pdrtile!
Oriunde se va uita Dumnezeu,
va simti aprinzdndu-I-se dreapta
mAnie gi fulgere infocate vor izbuc-
ni trdsnind cu mare putere asupra
omenirii pdcdtoase. Iatd, aEa de mari
gi cumplite sunt nelegiuirile omenirii
care predomind pdmdntul! Destul se
mAnie Dumnezeu cAnd priveqte ome-
nirea lnvrdjbindu-se aga de groaznic.
Oare . sd-L mai silim gi noi, creqtinii,
cu vorbdriile, rAsetele, neorAnduie-
lile qi tulburdrile noastre a Se mAnia
cdnd privegte in SfAnta Bisericd?
Astfel de pdcate au prdbugit cetatea
Ierusalimului cu Templul SfAnt sub
73
robia babilonienilor, romanilor qi tur-
cilor. De asemeneaqi strdlucita impd-
rdfie a bizantinilor cu puternica cetate
sfdntd a Cpnstantinopolului qi lumina-
ta catedrald patriarhald SfAnta Sofia qi
alte ldcaguri sfinte, sub robia turcilor.
Sd pdstrdm sfinlenia bisericilor
cu buna lor rAnduiald ca sd nu murim,
ci sd trhim (2 Lege 30, 10). ,,Pentru ce
mori, casa lui Israel, cdci Eu nu aoiesc
moarten celui ce moare - zice Domnul
Dumnezeu - tntoarcefi-ad la Mine 6i
trdifi" (Iez. 18, 2, 3, 23).
Bisericile moarte mortifici sufletele,
iar cele vii le viazi
Hdrnicia spirituald viazd mot-
lii (Ioan 5, 29,15) iar lenevirea spiri-
tuald cu neorAnduielile ei morfficd qi
sufletele vii. Acesta e un adevdr crud,
dar foarte grditor. in bisericile moarte
74
(pline de huiet vorbdrii, rAs, neorAn-
duieli) trebuie sd duci un rdzboi pe
viafd gi pe moarte, ca sd pofi via gi rd-
mAne viu traintea lui DumnezeLr: ,,De
i se pare cuiva cd e infelept, nebun sd
se facd,^casd fie inlelept" (1 Cor. 3,18).
In lara Aquitaniei, cu multi ani
inaintea noastrd, era un nobil gi viteaz
domnitor, anume Walter. El a intrat
in multe rd,zboaie, a luptat eroic qi a
iegit biruitor. Aproape intreaga viald
qi-a petrecut-o in rdzboate qi arme.
ImbdtrAnind, ajunse la cunoq-
finla cd pacea veritabild, adevdratd,,
nu este inrd,zboaie,lAngd arme, ci nu-
mai cAt mai aproape de Dumnezeu.
Intr-o bund zi, hotdrdn-du-se a viefui
numai pentru mAnfuire, lud drumul
pribegiei qi porni in lumea mare ca sd
caute locul adevdratei pdci gi linigtiri,
unde sd-gi afle mAnfuirea sufletului
75
sdu. in acest scoP inalt, el Plecd sd
afle pe oamenii aceia care slujesc lui
Dumnezeu cu tot devotamentul, in
toati vremea.
Pentru a afla qi cunoaqte cu
adevdrat pe creqtinii aceia qi ldcaqul
sfAnt unde sd se poatd mdntui, in-
trebuinld mijlocul acesta cam ciudat:
a legat in vArful toiagului sdu cdliva
clopofei. Astfel intra el in multe bise-
rici in vremea serviciului religios, pe
cAnd oamenii se rugau qi slujeau in
ele. inaintAnd pAnd in mijlocul bise-
ricii, lovind cu putere toiagul de cA-
teva ori pe pdmdnt, clopoleii sunau.
$i pribeagul domn a vdzut cd inchi-
ndtorii aceia ldsau rugdciunile, uitau
pe Dumnezeu gi iqi aruncau privirile
ia dAnsul. in inchindtorii aceia vedea
el implinindu-se cuvdntul Domnului:
,,Poporulacestanumai cubuzeleMd cin-
steEte,iar inima lui estedepartedeMine"
(Mt. 15,8).
Dupd o alergare in multe bise-
rici, schituri qi mdndstiri, a ajuns la o
mdndstire (Novalese) in Munfii Alpi.
Acolo se aflau la rugdciune pdrinlii
gi frafii impreund cu luminatul lor
stare!. Intrd in Biserici. Aici in zadar
a lovit el toiagul de pdmAnt qi a su-
nat clopojeii, cd nimeni n-a privit la
el. Toli adevdrafii cregtini gi stareful
lor au rdmas cufundali in rugdciune.
Nimeni n-a luat cunogtinld de venirea
lui. BdtrAnul domn s-a bucurat foarte
mult, cd a aflat ceea ce cduta. Acolo
s-a slmlit el foarte fericit, acesta fiind
adevdratul sfAnt locag al pdcii, gtiind
cd in locul unde omul se roagd lui
Dumnezeu cu duhul gi cu adevdrul,
acolo se revarsd cu imbelgugare Darul
77
Lui. Acolo a rdmas gi s-a mAntuit. De
aici vedem clar cd rugdciunile noas-
tre, pentru a fi primite de Dumnezeu
gi folositoare, trebuie sd fie vii, umile,
stdruitoare gi pline de credinld.
Mintea, inima qi toatd voinla
noastrd sd fie pdtrunsd de adevdrul
cuvintelor, rugdciunilor ce le facem.
Astfel, precum focul zugrdvit fdrd cdl-
durd gi lumind nu e foc, omul mort,
lipsit de suflet, nu e om adevdrat aga
gi rugdciurrile fdcute cu rdceald gi cu
risipirea gAndurilor nu-s rugdciuni.
Rugdciunile reci ingheald pe buze gi
cad ca nigte lepdddturi, ca fumul jert-
fei lui Cain, inainte de a se lndlfa la
ceruri.
78
Bisericileviiii fac pe cregtinii
intunecatiingeri luminali
Oamenii, oricAt de intunecafi
ar fi ei, cAndintrd in SfAntaBisericdde
ascultdcuvAntul lui Dumnezeu gi cu
hotdrArestatornicdil pizesc, se lumi-
neazd,gidevin fericili nu vremelnic,ci
veqnic.
Bisericile sunt casa lui
Dumnezeu. Totul in ele aratd slava
lui Dumnezeu(Ps.17,5). Pentru a se
folosi pe ei ingiqi qi pe alfii, tofi cregti-
nii - pdstori gi pdstorili - trebuie sd se
roage gi sd pdstrezelinigteain ele, cu
toatd evlavia. Numai astfel Biserica
va putea transforma pe pdcdtogii in-
tunecali in cregtiniluminafi.
Avva Pavelcel (numit) Simplu
(t 341. d. Hs.), ucenicul SfAntului
Antonie cel Mare, s-a dus odatd la o
mdndstire pentru cercetare, sfdtuire
gi folosul Cdlugarilor. Dupd obignu-
ita vorbire cu ei, cdlugdrii au intrat
in SfAnta Bisericd, la SfAnta Slujbe'
Fericitul Pavel a rdmas af.atd',la uqa
Sfintei Biserici,luAnd seama la fiecare
din cei ce veneau 9i intrau in SfAnta
Bisericd. Cu Darul lui Dumnezeu cu
care era inzestrat el, vedea fala fiec6-
rui suflet cum intra in SfAnta Bisericd,
cum iegeaqi cdt se folosea, aqa cum ne
vedem noi fala unii altora. Privind el
pe adevdralii cdlugdri qi mireni care
.rett"ut gi intrau cu fala veseld, inge-
rul fiecdruia bucurAndu-se de el, iatd
cd vede un creqtin negru qi intunecat
peste tot corpul. Dracii il trdgeau de
amAndoud phrlile de un cdpdstru pus
in nasul lui. Iar SfAntui sdu Inger pi-
zitor de la Botez mergea departe dupd
dAnsul, posomorAt qi trist.
BO
Cuviosul Pavel vdzAndu-l aga,
a inceput a plAnge, bdtAndu-qi pieptul
indurerat, dupd acel suflet pe care-l
vdzuse aga de nefericit. Cei cel
vedeau pldngAnd aga nemAngAiat
il intrebau de ce plAnge cu atAta amar.
El, ferindu-se sd le rdspundd, se dd-
dea deoparte tAnguindu-se pentru cel
pe care-l vdzuse aga.
SfArgindu-se slujba, inchindto-
rii au inceput a iegi unii dupd altii din
SfAnta Bisericd. SfAntul Pavel privea
cu multd atentie pe fiecare, gtiind cum
a intrat, sd vadd cum iese: folosit ori
pegubit.
'Iatdcd vede gi pe bdtrAnul ace-
la intunecat la trup cd iese din SfAnta
Bisericdluminat la fafd,,alb la trup qi
cu ingerul pdzitor mergAnd uproup"
de el, bucurAndu-sefoarte, iar dracii
foarte departemergAnddupd dAnsul.
l1
 de bu- minunatd. Omul, vdzAndu-se vddit,
Atunci SfAntul Pavel' shrind
a povestit inaintea fufuror, cu toatd
curi", binecuvAntaPe Dlmnez11 1t'
o inaltd' a strigat: indrdzneala: ,,Eu sunt un om pdcdtos.
",,f,)rii Pe Piatra Domnului
;;i;;"-t" cfrt Multd vreme am viefuit in desfrAnare
'sunt qioiaryiiucrurile pAnd acum. Astd,zi, intrAnd in SfAnta
gi de toatd.spdiman-
de"tnfricoEate
Bisericd a lui Dumnezeu, am auzit ci-
tureaurednice!Venili Ei uedefrP: :"."
aoiegte ca tofi oameniisd se mantulos- findu-se din proorocirea lui Isaia in
sd aind! care Dumnezeu ne grdia printr-insul:
,A' ii n cunoEtinfaadeadrului
ta Et
irii'ii ti", in'htnd* si sdcddem ,,Spdlati-ad, curdfifi-ad, scoateliuicleEu-
sdndici
ii ra'rin*: Tu singurPoli2, 4; Ps'Pd-
guile din inimib ooastretnainteaochilor
';r;;;;-(i",. 14,
6s,2,i ri*. Mei. inadfafi-ad a face bine. gi de aor fi
;j.-A"t'i"d acestea oamenii' au aler- pdcateleaoastre ca mohorhciunea,ca zd-
pada Ie uoi albi. gi de aeli area Ei md aefi
gat toli cu mare sArguinld 1P1"uP"
bine ce
te dansul, vrAnd sd audh mai
asculta,bundtdlilepdmilntului aeli mhn-
toti' ca" (Is.1,1,6-20).Auzind eu, desfrAna-
ta le spund' Ad'unAndu-se
""iu ce vdzuse fuI, cuvAntul Prorocului, m-am umilit
SfAntul le-a povestit ceea
i;-l;;;t"a inchindtorilor in Sfanta in sufletul meu zicAnd:
in acelaqi
nis"ri"a qi la ieqirea lor', ,,Dumnezeule, Care ai venit pe
sd sPund lume sd mdntuiegti pe picdtoqi qi ai
timP a rugat Pe omul acela
Dumnezeu fdgdduit aceasta prin proorocul Tdu,
tuturor catzapentru care
schimbare rogu-Te, implinegte aceastagi in mine,
i-a diruit o aSa grabnicd
82 83

nevredniculqi picdtosul,cd nu voi mai
savarqip[catui acestaqi ip voi sluji in
curatti gtiinle. Primeqte-mi pe mme
qi
caremA'pocdiescai cad inainlea Ta
md depditezde tot Pdcatul!"C: 1*:*
fdsdduinte 9i hotdrAri am le$rt oln
SfXntaBisericddupd sdvArqireaSfintei
Slujbe,aqacum am fost vdzu{''
Tlata adunareacredincioqilor'
auzind aceasta,a strigat cu glas inalt
c6tre Dumnezeu zicdnd: ,'Cdt s-au
mdrit lucrurile Tale, Doamne' toate
intru intelePciune le-ai fdcufl"
Au nu zeces-aucurilat?
Dar cei noui unde sunt?
Yhzut-ai cum Mdntuitorul i-a
vindecat de leprd pe cei zeceleproqi
qi i-a dat sdndloqifamiliilor lor? Iatd
tot aqaqi pe noi to!i, care ne-am creq-
tinat prin SfAntul Bofez, Mirungere
B4
gi SfAntaimpdrtdganie,ne-a vindecat
de groaz-nica leprd a pdcatului strd_
mosescgi de celeproprii gi ne_aredat
moqtenireaRaiului. Dar, vai, precum
atunci noud din leprogii vindecati
nu s-au intors sd dea mulgumire lui
Dumnezeupentru vindecaiealor, aga
gi in vremurile noastre, maioritatea
purtdtorilor de nume cregtinelipsesc
de la implinirea datoriei ior qi u mrrl_
pmirii lnaintea lui Dumnezeu, pen_
tru binefacerileprimite, chiar cand se
adund sau stau in SfdntaLui Bisericd.
CAnd Domnul privegtein casa
Lui 9i vede pe mulgi hoindrind cu
mintea aiurea, vorbind, rAzdnd, fd_
cAndu-gisemne, tulburdri qi felurite
neorAnduieli qi numai pulin stAnd
cum se cuvine, strigd indignat la noi
ca Ei la aceia: ,,Au nu ,rri
ltoyi cr"q_
tinii prin SfAntul Botez) s_auiurdfit?
B5
Dar cei noud (malYl) unde sunt? Nu
s-nuaflatsdsetntoarcdgi sddeaslaadlui
Dumnezeu?".

Picatul dormirii in Sfinta Biserici

NePutincioqi 9i nePricePufi
sunt cregtinii aceia care dormiteazd'
in SfAnta Bisericd. Aceasta provine
uneori din oboseald,alteori din cau-
za vreunei boli' Adeseori insd vine
din lenevire, indiferentism religios'
de la diavolul. Un frate, dormitdnd in
SfAnta Bisericd din multi lenevire qi
lene, pe cAnd ceilalli cdntau Utrenia'
dupd rAnduiald a vdzt;t in vis Pe
Stepanul Hristos, rdstignit pe Cruce'
intorcAndu-$i ochii de la monahul
somnorbs, qi zicdndu-i: ,,Slugd lene-
gd qi trdndavi! Tu nu egti vrednic- sh
mlvezi in fald., sornnoros fiind qi

87
 Nu vi aiungelumealargi Pentru de Darul lui Dumnezeu qi vd alungd
vorbirii, rAsgi biut? in osAndd".
Privili gi vedeli cAtd intindere
Iscusitul APostol doienea
de pdmAnt a ldsat Dumnezeu,de la o
pe cregtinii din Corint Pentru une-
bisericd la alta, pentru feluritele tre-
ie neorAnduieli Pe care le fdceau in
buinfe omenegti9i cAtde pulin spafiu,
Bisericile lor, zicdnd: ,,Oarenu aueli
din loc in loc, gi-a oprit penfn_rSine,
cnsein caresd milncafiEi sd befi? Sau
Eu nu unde sd ne intAlnim mai multigor cu
defdimaliBisericalui Dumnezeu? 'l'4,26)' El qi sd scdpdm de primejdii 9i pier-
ai laud pentruaceasta"(1 Cor.
zare. Aceste locaguri sfinte, sfinfite
Aqa qi noi, preolii Bisericii,ne vedem
Lui, sunt niqte addposturi, locuri de
siligi a striga: ,,Purtdtori ai Neamului
scdpare,cetdli de salvare care trebu-
Domnului Hristos! Nu vd mai ajung
ie respectatecu toate rAnduielile lor
casele,ogrd,zlle,locurile voastre,um-
sfinte pentru a ne folosi (Num. 35,
brele copacilor, cdrdrile, drumurile,
9-29;2-10; Is. N.20).
tdrgurile, lumea largd', pentru vor-
AcesteacunoscAndu-le, nimeni
bdrii, rdsuri, miqcdri, somn, mAncat,
sd nu'mai cutezea disprefui Sfintele
bdut 9i alte neorAnduieli?Ce?Ali mai
Bisericicu vorbiri e, rds,neorAnduieli,
venit cu ele9i aici?Disprepifi Biserica
mAncat9i bdut.
lui Dumn ezeu? Noi nu vd lduddm
pentru aceasta.Aceastavd despoaie
 Mai intii si ne hrinim Pe noi cu pe toate celelalte in lux, mode gi
cuvintul lui Dumnezeu9i podoabe. Cum lipsegte cutare gi cu-
apoi pe altii tare femeie sd audd acest cuvAnt care
, parcd e citit anume pentru ele". $i aga,
unii goptesc intr-una ink-un fel, allii
Mulli creqtini ai vremurilor
in alt fel, impdrtind cele ce se citesc Ai
noastre, cAndaud citindu-se in Bisericd
se vorbesc aici, numai altora. E foarte
Paremiile, Psaltirea, Apostolul, SfAnta
primejdios pentru aceia care se suie in
Evanghelie, Cazanra qi mai ales
scaun de judecatd gi osAndire asupra
Predica, in loc de a-qi lua fiecare pen-
semenilor lor, netinAnd seama cd prin
tru sine, in loc de a se socoti fiecare vi-
aceastase inrudesc cu diavolul, pArA-
novat, le tot potrivesc pentru al}ii, le
gul lui Dumnezeu gi al oamenilor. Se
aruncd asupra unora qi altora. Parcd-i
despoaie de darul lui Dumnezeu gi se
vdd tot impdrlind gi-i aud gopotind:
transformd din creEtini in anticreqtini
,,O! ce bine se potrivegte cuvAntul
(Hronograf p. 27-28; Pateric, cap. 15,
acesta la cutare bogdtan care-i plin
6,8,70.).
de viclegug qi iubitor de avutii. Tare
Adeseori slujba bisericii, citiri-
bine se mai potriveqte cuvAntul aces-
le gi predica, ori par greoaie, ori nepld-
ta la cutare befivan! CuvAntul celdlalt
cute, incurcate, sau prea lungi, uneori
parcd-i anume fdcut pentru cutare fe-
ii coplegegtesomnul sau felurite griji
meie luxoasd, care vrea sd intreacd

91
 Cuprins

Prin dreapta credinti gi fapte bune

roadadbritd (Mt' 13,19;Mc' 4,1'4-15)' intrdmin viafavegnicd..............................3

Pregdtiri in ajunul zilelor sfinte

pentru serbarealor cu sfin;enie.. ..........13

Pregdtiri in zilele sfinte pentru

mergereala SfAntaBisericd....................19

ln Sfanta Bisericd intrim, ne

trchindm, stdm gi ascultem cu evlavie
Dumnezeiasca Liturghie................
.........24

Femeilegi fetele sd nu vind

impodobite la SfdntaBisericd.................33

Unii birbali, in loc de a rimAne dupd

chipul ce li s-a dat de Dumnezeu, se
necdjesc a se aseminafemeilor..............42

92 93
 Bisericile moarte mortificd sufletele,
Diavolii zugrdvescin mintea iar celevii le viazd ................74
imchindtoril'or uguratici felurite
degertdciuni """"44 Bisericile vii fi fac pe cregtinii
irrtuneca! ingeri luminaf, .......................79
Diavolii sc6t afard pe unii cregtini
din SfdntaBisericd""' """""'49 Au nu zece s-au curdtat?
Dar cei noud unde sunt?.........................84
Cei ce votbesc,rAd 9i fac
neorAnduieli in SfAntaBiserici PXcatul dormirii in Sfdnta
pdcdtuiesc groazric,prdbuqindu-se ! BisericX...... ..........86
i" g"bil.dl te infern"" """'51
Nu vd ajunge lumea largd pentru
Trebuie sd-L ascultdm peDumnezeu vorbirii, rAsgi bdut?................................88
55
mai mult decdt Pe oameru
Mai irtAi sd ne hrdnim pe noi cu
RAseteleirnSfdnta Bisericdsunt cuvAntul lui Dumnezeu gi apoi
inaintea lui Dumnezeu" " " " "'58 pe alfi....... ...........90
"ti.i"""
Convorbirile, rAsul 9i neordnduielile
trebuiesc scoasedin Sfdnta
Bisericd..... """""'63

Vorbdriile 9i rAsul din Bisericd'atrag

urgiile divine....'." """"""""'69
95
94