{o{tuEiL{X[l

'i

Catechismul Apostolic
o-

Copyright 1918 Dy Ioan Rose Socacht

I i.

'

Published December, 1918.

DREPTURI:

Im i rezerv toate drepturile asupra cirfei de fafi, Iafi

Ioan R, Socaciu, ocaciu,

. ' . ; . r"')r.,
!

De acelag utor: a

\i
\ \ t
li

I storia Bisericrcscd, ffpregdtire -:ltl ,',!s

..t'

,;'

Prcfala a se inchuiba in popor in mar rnare mi.sura ca pini acuma; cind Luxul qi ateismui incearci se surpi Speranfa neamului omenesc; c6.nd Cregtinii cei adevirafi trebuie 9i sunt silitri mai mult de cit in trecut si apere Crcdin{a cea dati sfinlilor Domnului. Deci scopul acestei ciirfi cste si arate tuturor Adevirul, ca fiecare si poti alege griul de neghini, 9i Credinfi cea Adevirati de inviliturile cele falqe. Mi simt obligat a mult:mi intiiu Domnului gi apoi fratilor in Christos, cari m'au incurijiat in aceasta operi. Datoresc cu deosebiti multrimiti lui Rev. George C. Ewart, din Granville, Ohio, U. S. A., iubitul martor al Evangheliei, care a fdcut in mare parte posibil tipSrirea cirfei. Cu inimi plini de bucurie 9i cu rugSciune citre Dumnezeu si reverse charurile Sale bogate asupra tuturor cetitorilor gi asupra Neamului nostru Romi.nesc, vi dau aceasta carte ajutitoare. Cl'rarrrlDomnului Isus Christos, 9i iubirea Lui Dumnezeu, ;i impirtigirea Duhului Sfint fie cu voi toti. Amin. Ioan R. Socaciu.

PREFATA
Accast:r c:rrtc cstc, lirin charrrl I)rtmrrului, pregitili o f i o m a p i r s u f l c t e a s c i L 9 i o c a n c l c l : ' ru m i n i t o a r e p e n t r u l toti cetitorii. Cregtinii vor afla in ea cunogtinti despre toatc adevirurile Dumnezeeqti gi hrana cea sufleteasci, dupi care multe suflete pioasc dorcsc; iar cci ce pani pc Lalca trilirrtuirci, rrrmand Lrri acuma n(au pornit C h r i s t o s , c i c l o r c s c r r c L r n o a $ t c- \ d e v i u L t : r ( l c r < l i n ! i r N o r r T e s t u r m c u t ; r l : c ,: Ls i l r l t ' c t : ; i e i c r t u o i 1 l c ( i ; r l c ; rl ) o n r n r r l u i r vor afla in accast:r carte fiec:tre indrurrrarc, intrcbarc Ai r;spuns, arirtitoare spre CIJIIISTOS Domnul 9i Mintuitorul nostru, in Care vor afla deplina mintuire gi iertare. Numele cir{ei este "Catechismul Apostolic", pcntruci crede 9i declard invilitura Lui Christos tocmai precum au crezut-o gi declirat-o Apostolii Domnului... Alta Credintr5, afard. de cea ce este in Christos, nu confine. Vor fi cirfi multe 9i cu diferite scopuri, dari din cele ce anr aflat, afari. de Sfintele Scripturi, in Limba noastr; Ronrineascir, nici un:r nu are mai inalt scop si r n a i s f . i n t i m i E i u r . r ed e c i t C a t e c h i s m u l A p o s t o l i c . l z voarelc qi indrumirile acestei cirfi sunt Slintele Scripturi; spre a da la fali Adevirul cel ascuns de dinaintea Ptrpor-ului lostru Romi.nesc, autornl s'a simfit obligat numai gi nunai dc Biblie - Cartea Lui D-zeu. - Care este pilterea Lui Dumnezeu gi spre mintuire 1a to{i cei ce cred. Catechismul Apostolic apare tocmai la timpul cuvenit - in timpul cind inviliturile cele falge se trudesc

_7--_
1

APOSTOLIC CATECHISMUL

+-+

CUNO$TINTI PENTRU ADEVARUL DUMNEZEESC

Intrebare.-Ce este Catechismul?

Rispuns.-Catechismul este cartea care di invildturi despre Credinla Apostolicd; cum poate a bine pliea inva{5 pe Crerytin cea Lui Dumnezeu qi a umbla pe Calea Mdntuirei, in gitirea Evangheliei Picei.
I.-Ce insemnificd cutdntul catechismul?

I
I

R.-Cuvintul "catechism" insemneazi prin graiu, dupre invdfEturile inv5litur5 Domnului qi ale sfin{ilor Apostoli.
L-Ce este de trebuinld, omului pentru a bine pldce Lui D-zeu gi pentru a urmo pe Calea Mi,ntuireil

il

R.-Mai intdiu ii este de lipsd cunogtin!a Adeviratului D-zeu Mintuitorul nostru, Care ni s'a aritat in Christos, qi Dreapta Credinfi in El. Apoi cdnd erede in Dumnezeire, sI se pociiascd, sE se nasci de nou, d.esus, gi prin credin!5 se urmezeDomnului, cdci fdrl eredin![ nu este .dti putintl a bine plSce Lui Dumnezeu (Ebf. 1 1: 6 ) .

Catechistnul Apostolic I.--Ce este Credinta?

Cuno;tinli pentru Adead,rul Diztin

tilcuirea apostolului Pavel: R.-Dupi "Credin!6 este adeverirea celor niclljduite qi dovedirea lucrurilor celor nevdzute" Ebr. 11:1).
I.-

este a ne c5i pentru pAR.-Pociinla pentruci am greqit naintea catele noastre, Lui D-zeu, qi pentru totdeauna a ne intoarce dela ele spre Adevdratul D-zeu, urmind zisele Lui (Vezi "Pociinta").
uttdt .slitu tit ltocitittldsi crr:dinlu srmt de lipsd. la ficcart suflct? I.-Dt

Ce este Pocdinlaf

iar credinla este nddijduirea in cele nev5zute qi necuprinse cu mintea. $tiinta se intemeeazd pe cercetarea qi desluqirea lucrului; iar cerdinla pe incredinlarea in m5rturisirea Adevdrului. $tiinfa este cercetarea minfii, deqi poate impreuna qi inima; credinfa atdrnd mai cu seama din inimi deqi ea porne;te din cuget.
f . - l ) s 7 1 [ y 7 1 tlq '. i r t t ' i t t t i l u r t t b u t t L ' i c r c d , i t t t i t r t l , u i c u nun.ai stiirtlit, ci ;i crcdinfd,? uu

R.-Insu;i Domnul nostru Isus Christog zice; "Pocnili-vI Ei credeli in Evanghelie" (Marcu 1:15). Iar apostolul Petru zice: "Deci pocaiti-vl .si vi intoarceti ca si se $teargi picatele voastre, qi ca s5.vin6 timp de-resuflare dela fatl Domnului" (Fap. 3: 19). Astfel omul se nagte de nou din Duhul Sfint Ei din Cuvintul Lui D-zeu (1 Petru 1:23; Ioan 3:5).
l.-i', t L li t t r t t r t b u i t sd fie cu credinla gi f aptele cele bunc ?

ft.-psnfluc5 "Credin\a fdrb fapte bune este moart5, dupl cum trupul firl suflet este mort" (Iacob 2:26).
I.-C a tIco,rL:birc c.rlc intrc ;tiinld si credinld?

R.-Pentruci cel mai de cipetenie lucru al acestei invitituri este D-zeul Cel nevdzut qi n6cuprins, qi inlelepciunea Lui D-zeu cea in taind ascunsS,;din care pricinl multe pirli ale aceastei inv5!5turi nu pot fi cuprinse cu mintea, insd pot si fie primite prin credin![. Credinla este ochiul care lumineazd" cugetul. Ea diruieqte cunoqtinlI omului care o are. Domnul zice: "Cel ce crede in Mine, precum a zis Scriptura, din pdntecele lui vor curge riuri de ap[, vii"," Ioan 7:38. "Eu sunt Lumina lumei; cel ce imi urmeazd,, nu va umbla in intunerec, ci va avea Lumina Viefei" Ioan 8:12.
I.-Curu, poatt: t't.sc ctfl.ica 0ceasto, cd, crcd,inld este ioas ? Absoht tr ebu,in,c d,

cele v5R.-$tiin!a se sileqtea cunoaste zute qi cele ce se pot cuprinde cu mintea;

R.-Nu numai noud., celor cari credem in Christos, este de mare lipsi credinfa, dari qi toate cele ce se sbvirqesc in lume,

10

Catechi.smul APostolic

I zaorul Creilinlei CreStine

chiar qi prin oamenii cei necrestini, se sAvir$esc toate prin credinle. Lucrarea p6mintului se intemeiazl pe credinte; ciei, cel ce nu crede cd.va aduna roadele celor semlnate Ei cr:escute,acela nici osteneala nu va voii a purta. Cei ce cdlitoresc pe mare se poartd. cu credinld cI vor ajunge la liman, la locul pe care nu'l vdd. In cele ce se vid nu ne trebuiepte credinli cd le vedem, dard trebuie si avem credin!5 in lucrurile cele ce exist5,ins[ sunt nevizibile. E b r . 1 L: 1 .
l.- L-urtt z ine crcdinl.a cre a:d ? 'si crl

cele ce D-zeu ni le-a spus qi ni le-a descoperit.

'i..-Ce c.tte crcdinla Cre stin.eascd?

R.-Credinfa Creqtineasci este acel dar dela D-zeu, prin care omul nou nlscut, credincios in Christos, crede gi mirturiseqte pe Un D-zeu adevdrat in trei fefe gi toate inv5liturile descoperite de D-zeu.
L-Prin Sole ? cinc ne-a dcsco!crit D-zeu tnadldturile

trebuie. omul sd

R.-Mai de mult prin patriarchi qi profe!i, iar in urmd prin Unul niscut Fiul Sdu Isus Christos qi prin sfinlii apostoli qi invd!icei.
I.-Cum s'uLtpdstrat Cuvintul sau,inad,tdurile desco_ 1,rilc a!t Lui D-:, u funci u :iua tle a.tl,isi?

R.-Credinla vine din auz, iar auzul prin cuvintul Lui D-zeu (Rom. 10:17). Cu inirna se crede spre dreptate, iar cu gura se mirturiseqte spre m6,ntuire. "Cd de vei m[rturisi cu gura ta pre Domnul Isus, qi vei crede in inima ta, cd. D-zeu I'a sculat din morti, te vei m6ntui" (Rom. 10:9). Izvorul Credinlei Cregtine.
I.-Ce in.rcmneotii a crede?

f,,.-g'4y in scris.

plstrat

parte prin pre'danie gi

I.-Und.e cstc pd.ttrat in scris Cuzintul Lui D_zeu?

R.-Cuvintul Lui D-zea pi invltdturile S'alesunt pdstrate in Sfintele Scripiuri.

L-Ce sunt Sfin,teleS'cripturi?

R.-A crede insemneazd a fine, cu siguran!5, de adevirat ceeace ne spune altul.

I.-Ce in,semneazd.a crede in D-zeul

R.-Sfintele Scripturi sunt Cuvintele pi invititurile Lui D-zeu, ele sunt Izvorul Credin!ei Crerstine. Trebuinla 9i Insugirile Credinfei.
I.-Pentntct: este de mare lipsd omului Credinlal

R.-A crede in D-zeu insemneazS,a crede cd El existd, a tine'de adevdrate toate

R.-Credinta este de mare lipsi omului pentrucd firl credin{5 n'am putea cunoafl-

T
t2
CatechismwlAPostolic Trebuinla si I n.su;irile Crediltlei

13

te pe D-zeu $i prin urmare nu ne-am putea primi MAntuire. Ebr. 11:6.

R.-Credinla noastre in Domnul Isus Christos Md,ntuitorul nostru trebuie si fie d e p l i n i ,t a r e E iv i . , I o a n 5 : 2 4 ; 6 ' : 3 5 ;7 : 3 8 ; 20:31.
I.-Cdnd este Cred'inla noastrd' deplindl

I.-Cunr

trebuic sd f fu Crcdinla ttoastrd in Christosl

z6nd Domnului qi urm6nd Lui precum este scris in Evanghelie. Ca fiecare sd putem zice: "M'am crucificat cu Christos; dard viez; ins[ nll eu, ci Christos viaz\" in Mine; qi intru cdt viez acum in corp, viez prin credinla in Fiul Lui D-zeu, care m,a iubit qi s'a dat pre sine pentru mine" Gal.2:20.
I.-Unde ltrtttttt rtiti af Ia credinla cca il(ii.iraii Eja. d u p J c u r t t a i r r f i i r t t u t , , t ( ' h r i . r t n . er u A y o . s t u l i i . f . r i . r

noastrb este deplind., c6.nd R.-Credinla credem toate adevirurile descoperite de D-zeu (Marcu 16:16), Mat. 28:20.
1' Cdnrl tstt ( rtdttt!u It(t(!lri tdrt"'

R.-Credinfa noastr[ este tare,.cdnd nu ne indoim a crede cele ce zice Domnul gi cAnd suntem gata a suferi chiar qi moarte pentru Credinfa noastrl in Isus Christos" Ebr. 3:12"
I.-CAnrl, t.rlc (-rt:dirttrt noastrd ztie?

R.-Credinla cea adevdrati aga, precum. propus-o MAntuitorul cu Apostolii Lui o a putem afla in Noul Testament, practicati, ca in timpul Apostolilor, in bisericele pociililor (numili de lume ,,Baptiqti,,), cari sunt adev5rat Crestini Nou Testamentali. Credeul.
I.-Cc este Noul Te.ttttmcytt Nou Testanttntali? ri cunr, crctJ Crestirtii,

R.-Credinfa ndastrl este vie atunci, cdnd este impreunati cu IUBIREA, cu N6dejdea gi cdnd ne indeamni la indeplinirea faptelor bune, in gitirea Evangheliei pdcei Lui Christos. 1 Cor. 13:2; Iacob 2:26.
l.-Prin, ce scntn trtlbuic ca oamenii sd cunoascd gi noi sd li miirturi,rint. Credinlo noastrd CreStineascd?

R.-Noi trebuie sd mirturisim oamenilor Credinia noastri Cregtineased nu numai prin graiu viu, ci prin fapte bune, prin viala cea noul pe care am primit'o cre-

R.-Vezi sub titlul .Cuvintul Lui D-zeu.' Cregtinii Nou Testamentali sunt cei ce ered. eele scrise in Noul Testament, precum au ordinat Domnul qi Apostolii Sdi. Marcu L6:15, 16; Mat. 28:18-20. pe l6ngi cre_ dinfi ei le qi practici acele invifdturi aga cum Evanghelia arat5.
.I.-Cum. sd ticon lre scurt, Si care este,CREDEUL mdrlurisirei I

R.-Urmdtorul ryisi zicem ast-fel: Cred intr'unul D-zeu: Tatdl Atottiitorul,

T
Credeul l4 chismul APostolic Cate lb

FS.cirtorulcerului qi al pimdntului, vlzutelor tuturor qi nevizutelor. $i intr'unul Domn Isus Christos, Fiul Lui I)-zeu, Unul niscut, mai 'nainte de toli vecii; lumini din lumin5, D-zea adevdrat, din D-zett adevrirat nirscut, iari nu fdcut; Cel ce este de o fiin!5 cu T'atil, prin Carele toate s'au fricut; Carele pentru noi oamenii qi pentru a noastril mlintuire s'a pogorit din ceriuri gi s'a intrripat dela Duhul Sfint qi din Maria Fecioarri gi s'a flcut om ; $i s'n riLstignit pentru noi in zilele lui . Pilat din Pont sria pitimit qi s'a ingropat; $i a inviat a treia zi-dupd sfiniele Seriptuli-; $i s'a suit la ceriuri qi qade de-a dreapta llati'ilui : lii iariqi va si, vini cu mdrire, sd judece mor'{ii, a cirruia impSrilie nu va avea vii -"si sfArgit. $i. irrtru lluhul Sfint, Domnul de viati F5,citorui, carele din Tatdl purcede cela ce impreuni,, cu Tatdl si cu Fiul este inchinat qi mirrit, careie a griit prin profefi. $i lnrrn apostoliceasci;i evanghelici Biseric[, cor"rpus[ din credinciogi botezali intru miirturisirea credintei lor in Christos (Marcu 16:16).

Mirutrisesc Un Domn, MAntuitor suficient (Fapt. 3:12), iertare pi curdfire de pdcate prin sf,int sdngele Lui Christos (1 Ioan 1 :7), o Credinld bazatd.numai qi numai pe Noul Testament, qi, conform invilatulei Dumnezeiesti, mirturisesc Un sin_ gur Botez, dat de Christos Dumnezeul nostru pentru cei ce cred in Unicul Domn gi MAntuitor. avdnd Credinta Nou Testamentald (Marcu 16:16). Aqtept invierea morlilor. $i viala veacului, care va sI fie ! AminL*.Cc .re cut'ri,nde pe scr4rt in acc.tt crcdeu?

rl

ri

R.-In acest credeu se cuprinde credinla. despre Dumnezeu-Tatdl, despre Dumne_. 1!y -Fi"ll. despre Durn,nezeu Duhul Sfint, despre ulserlca cea adeviratl, despre Botez, despre invierea mor{ilor qi despre via-. !a de veci.
j.-.L'rrr,' a-rtc tredcnl drept certlincioSilor, ir.t,ctr,re s(t -rear.ole otc.slca loate moi pe larg si d,cspre toateJwcrurile nL'tt-q.rt lttntru z'ialo si cond,ctur crctrittciostthti?

R.-Toate acestea,precum qi cele de lip_ sa_.in_viala rsi cond.uctul credinciosului, se aflS l-)eclSralia Credin{ei culeasi si eompusd din SfAnta Scripturi.

;\
Prcdanio ;i SIinlo ScriPturd

,l

L7

Lur Cuvnrurul DulltlEzEU

Predania 9i Sfinta Scripturi.
inlre
, /11 .r',r I t l il I Itutttt tlria.t',1

care lesn6 poate fi falqificatS, qi se contra zici Sfintele Scripturi. Deci pentru noi este unicul mijloc din care inv5,!6m Dumnezeiascadescoperire: SFINTA SCRIPTURA'
I.-Ce .sc rltLntc.tt. Sfdnta Scriptttrit?

R.-Frin doul mijloace: Prin Predanie qi prin SfAnta Scriptura-.

I . - C ' r ' c . r 1 cI ' r t ' r L a t t i a i

R.-Predania este predarea invSliturei Lui D-zcu prin graiu viu din neam in nearn era ca si se pirstrezede cei credinciorsi, mai nainte de a fi Cuvintul scris.
[. / : . r 1 , . t i . t r t t ru t o t l t lil,.rti l'rL:duttiu

Scriptur5, se numeEte C5rlile R.-sfinta care sunt scrise de oamenii Lui D-zeu cari au fost indrept[fifi prin Credinld (Ebr. 1L:33), sfinli si purtali dc Duhul Lui D' zeu. II Petru 1:21.
t.

I.-Cunt, sc ilr{lrlcscoatnenii I'tti D-:eu cari au scris Sfdnta SctiPturd.?

R.__Profeli, EvangheliStt si Apostoli.

I . - C u t u , s e i t t L l , a r t cS c r i P l u r a !

il

R.*Patriarchii ;i credincioqii,mai nainte de a fi fost Vechiul Testament scris, au a'rut lii:sii de Prcdanie, insl noi, avAnd Cur.intul Lui ]l-zeu scris, nu mai avem trebuin{i de Prcdanie ci toate cele de trebuintl se afli in Sfinta ScripturS.
[. -\, tt

R.-In Vechiul si Noul Testament. Vechiul Testament este scris de profeli, iar Testamentul Nou s'au scris de Evangheligti ;i Apostoli. Testamentul Vechiu qi Testamentul Nou se numesc laolalti BIBLIE.
I.-C e in s c i t t t'u.:i c tt'i;irttttl I3 I B LI E ?

.si Crc.stinii cri o.dti'irro!i de l:'rc-

R.-Nr.r. Cre;tinii cei adev[ra{i in toate de timpuriie s'au Jlolosit Cuvintul Lui D-zeu pe care pi'olelii ,si apostolii Domnului I'au scris spre invirlirtura noastr6, qi ca si credem (Ioan 20:31). Apostolii Domnului, fiind rnartorii oculari sii ministrii ai Cuvintului, ni-au scris cele ce ei au v1"zuL ausi zit; aqa nu mai avem lipsi de predanie

este cuvint grecesc (din R.-Biblie gi insernneazi carte, mai pre sus biblion) de toate ea este cartea Lui D-zeu data noaui ca si ne invi!6m dintrflnsa.
T.._ (',' i,i.,'irt, itttt.::i rttt'irttul. 7't.t!,'tttrtit ?

lesimint si R.-'f<:stamentui insemrteJ,z6" leg5,tur5,. D-zeu a dat promisiune qi a f5cut leglturi cu poporul Siu--a dat Testament.

51
18
I.-De o t C o t e c h i s w u l A 1 t . so l i c ce sun,t d,ouii Te stant,cnte?

Predoni<tsi Sfinta SctiPt*rd

19

Il.-Testamentul Vechiu s'a dat poporului Israel mai nainte de Christos, in care li s'au dat legi qi promisiuni in acea ci D-zeu a figlduit oameniolr Un'MAntuitor. Iar Testamentul Nou este dela Christos, care aratd implinirea celor figiduite, arltarea Lui D-zeu in CHRISTOS (Ioan 1:1-14), inv5!5tura cea desivirqiti qi de sfirqit via!5 de veci celor ce urmeazl" Lui Christos precum este scris. Acestea DouI Testamente se numesc Slinta Scripturl sau Biblia. 'l'csLarrrurtul R.-In Vechiu sunt treizeci-;i-nouir clc cirrti si in Testamentul Nou sunt douir-zeci-si-sleapte.
I. Cttitt .ttrn! iml.iirtitt clriu du!,ri itri,ritul l,tr' citrtile Tcstom,entttl4i Ve7.-(-ort .rrrtl,irtil,' c , . 1 , .. ' : I i n t t t l t I]ihliril

m6nturile cinstirei de D-zeu in timpurile dintAiu ale neamului omenesc' R.-Istoria adorlrei de D-zeu gi Legea dati de D-zeu Prin Moise'
L - C a r e -ruttt tiirlile mtnt ? istorice alc Vecltiului Testa' I.*Ce coprind celealta portu cdrti?

R..-Llarrtile isltorice,sunt urmitoarele: Rut, 1 tsi2 Samuel, 1 qi 2 Iosua, JuclecS'tori, gi EsRegi, 1 qi 2 Chronici, Ezta, Neemia, ter. Doui-sPre-zececirti' R._-Iov. Psalmi, Proverbii, Ecclesiasticul qi CAntarea Cintlrilo1-sinsi'
l.{.'r: .r,' :ttj i t'tl'tinr!c bt act'st:tt crirlt!

l.- Cat'c sutttcdriilt fot:lict?

n.--tn c[r{ile acestea afllm rlespre I)omnul Isus Christos'

1. (|art.rrll ;i t,itc tdrtilt frofetit':!

qi profetii

R.--In urrriitorul mod: 1, cirtile care. cuprind aSezi'rminturile Legei ; Z, cdr|gile istorice; 3, c[r'{ile poetice qi invititoare; 4, cdrfile profcli<,e.
I.-Cart.\itnt d(ilt,tinci citrli alc lu.iMoise?

R.-Sunt patru cirli mari qi 13 mici' intre cele clin urmi Pldngerile lui Ierernia' firi asta sunt 12. Patru profeli mari Si 12 profeli mici. R.-Jsaia, Ieremia, Ezechil qi Daniel' R.-Oss3, Ioel, Amos; Obadia, Iona, Mica; Nahum, Habakuk, Zeqhaniai Haggai, Z e c h a r i a ,I l a l a c h i u R.--Cartile Testamentului Nou sunt 27'
t l.--- (. it t r .s r n ! t lt r i il e 7-i -rI ont t ntnitr; t\i o u ? 1 l r r r i - t u t t l ! ' r , t J ' L l i ic t i ' m i c i ? i.-Cori .ruttt l'r'tiL ii cci marii

R.-Cele cinci clrli ale lui Moise sunt: Facerea, Exodu, Leveticu, Numeri, si Deuteronomu.
L-Ce cuprinde carlta l;uttt'ci?

ft.-Q21fg2 Facerei cuprinde istoria despre creare'a Iumii Ei a omului, apoi aqez6,_

\
C a l c ch i s m u l , 4 p o s t o l i c I.-Cnnr, .tc iu,ltart actasta cdrli?

Predanio ;i Sfinta Scriqturr

2l

R.-Cirlile Testamentului Nou sunt Evanghelii, Faptele Apostolilor, Epistoale, pi Apocalips.

I.-Cine au .scris:tunghcliilt?,fi'cite sunt? I

I.-Se afld ;i cdrli istorice, in'tre citrlile Testamen' tului N ou?

ft.-fiysngheliile sunt scrise de patru Evangheliqti: Mateiu, Marcu, Luca si foan ,si fiecare poartd numele evanghelistului. Sunt patru evanghelii Ei acestea laolalti se numesc EVAI{GHELIE.
I.-Cc in.renn.(r:i .ui,inlill l l i , u n r t l t t l i t ,?

toate patru evangheliile R.-'Se afli; pot fi considtrate qi in modul istoric, cdrfi istorice, in deosebit Faptele Apostolilor este o carte istoriccl. ouhului Sfint Preste ail,.:P;;;iiiea postoli .,sicredincioqi, botezarea c-elor ce cred in Christos, lupta apostolilor 9i creqterea bisericilor.
I.-Ce insemneasdcuaintul Apost ol ?
1-('c c u h r i t t t l ca c e a s t a c a r l e l

R.-Evanghelie estc cuvint g r e q-es c (euaggelion) si inscmneazl Bun[-vestire. veste buni sau vt_'ste bucurie. de
I . - . . . ( . - r ' . r ' r ' . rt/- r t , i n d t o . s t l t i , o c e . r t c o , c d r l i , _ Et'oxlyhL'lit ! ce se fluillesc

R.-trle vestcsc Dumnezeirea Domnului nostru Isus Christos, Intruparea Lui, Viala Lui de pe pirmint, mirelele Lui fapte qi inv5!5tura cea mantuitoare^"|{oartea Lui pe cruce, Inmormintarea Lui, mlrita Lui In_ viere qi Inni-rllare la Cer.
I.-Pcnlru .c .r( nunresc dcestea cdrli Eaanghelie !

Apostol rinsemneazi' Tri' R.-Cur{ntul mis, un vestitor trimis. Acest nume s'a dat de Domnul nostru Isus Christos inviliceilor pe cari i-a ales Si trimis si propoviduiascl Evanghelia.
l.-Care sunt cdrlile ccle int'd'fiitareale Testamentvlui Nou?

R.-Epistoalele sfinlilor apostoli : Pavel, Iacob, Petru, Ioan ,siIuda'

l.-Care sunt efi.stttalt'Iegencrale si cdtcl

R.-Pentrucl aceasta este cea mai mare bucurie pe carc oamenii o pot avea, acesta stimpdri setea sufletului gi ,l hrlneqte cu mane cereasci. In ea sunt cuvintele vietii d e v e c i . I o a n G : 6 8 ,6 9 .

R.-Pavel apoitolul a scris 14 epistoale qi anume: Romani, 1 qi 2 Corintheni, Galaieni, Efeseni, Filippeni, Colosseni, 1 qi 2 Thessaloniceni, 1 qi 2 Timotheiu, Titu, FiIimon, Ebrei (cea din urml numai se zice cd a scris'o el, probabil a scris'o Apolos sau Barnaba).

iI

i I

.T
22
I.-Care

rI
Catechism*l Apostolic
sunt epistoalele generale Si c6te?

,i

Inspirorea si Autoritateo Bibliei

23

R.-Sunt geapte epistoale generale: Iaeob, 1 gi 2 Petru, 1,2, qi 3 Ioan qi epistoala lui Iuda fratele lui Iacob.
L-.9e felie ? afld intre cdrlile Noului Testament gi pro-

qtim cl Sfinteie Scripturi este Testamentul Vechiu. Ioan l-0:35; 2 Tim' 3 :i6' este atotsuficientul izvor de i.-Sinti" qi practnviliturl pentru noi in eredinli qi adei;;t,';. este Cartea clrfilor sfintd viratI. n.-niltio ne invall voia Lui D-zeu' toate cele ce trebuie sd qtim despre relalia D-r"o, desPre P6cat qi desPre ;;#; "o m0ntuire.
pe R.-Noi trebuie si studiem Biblia ce mA'ntuirei' istoria Providenfii qi o istorie a R.-Christos' Speranla lui Israel qi MAntuitorul nostru. n.- iliUtia face pe cei credincioqi in Christos inlelepli spre mdntuire' 2' Tim' 3:15. devot[ri in rugdciuni' R.-Inv[f[turi, cum sI tr[im qi cum si laude; ne inva!6 murim, in Christos
I.-Ce I.-Ce m'ai conline Bibtia af ard de istorie?
l.-Ce cted in Chri'ctos? face Biblio f cntru cei ce

I.-Ce

autoritateare Biblie ptntrtr' noi?

R,.-fs, afll.m cea ce Domnul a prezis in Evanghelie gi in Apocalips.

I.-C e tnsemneagd. cuaintul apocalips?

l.-Cc

nt int'a1dBiblial

R.-Cuvintul apocalips (apokalufsis) in limba greceasci insemneazi descoperire.

I.-Ce cuprindc acco.rta tarte?

R,.-$eapte epistoale citrl cele quultu biserici din _Asia, Isus invingitor asupra duqmanilorSii gi inchipuirea cea de tainl a soartei celei viitoare a Bisericii Lui Christos ;i a intregei lumi. Aceasta carte se inlelege mai bine in mod istoric, trecut, prezent gi viitor. \ Inspirarea 1i Autoritatea Bibliei.
L-Au f ost cdrlile Ribliei scrised.e oameni?

L-Cum

trebuie sd studiem Biblio istoricl

L-Cinc

estc figura princiltald in Biblie?

R.-Da, ele s'au scris de oamenii Lui D-zeu, dari aceqti oameni au fost purtali qi conduqi de Duhul Sfint. 2 pet. 7':2Lz 1 Cor. 74:37.
I.-Ce inspirat ? d.ot,add ai,en cd tot Vechiul Testancnt este

R.-Christos qi apostolii vorbesc de Sfintele Scripturi ci sunt inspirate de D-zeu qi

R.-Ajutorul Duhului Sfint ca 8e intSlegem Cuvintul Adevirului. Lu' 24:45'

oiutor kcbuie sd dorhn in st*dierea Bibtieil

.1
ll

Catcchismul Apostolic

D esbre Cred'inla Adeodratd' Crestinir

25

Derpre Credinfa Adevirati

I.-Ce

Crestini.

R.*Credinla, Nidejdea, gi Irrbirea, acestea trei, din cari ii mai mare.Iubirea, insl legatd laolaltd cu Credinfa pi Nidejdea, qi aqa urmAnd Lui Christos qi ficdnd zisele Lui. I Cor. i3.
I.- i'rin tL :rt.ti.tt,.. fttteil, Sti carc este Credinla cea lderi,rat(i?

ne trchttie spre a fi Cre .stini atlcztiirlti?

I.-De

rmdc sc ia invd'fd.turoCredinlii adetdratel

R.-Din
I.-Ce

Dumnezeiasca Descoperire.

este Dttmnezeiasca Desco perire I

R.-Prin Sf?nta Evanghelie. ,,Cd,ci alt| ternelid nimenea nu poatc punc afar5 d.e cea pus5, adecir ISUS CIIRISTOS." 1 Cor. 3:11.
I,.--('trt _ dtidtl t,.r!t,i,ti,trl(tlttrtL (.. rt. l,t)i,tilu(,tla ta Nd_

ft.-Dtrrnnezeiascz Descoperire, se intelege aceea ce singur Dumnezeu prin Duhul S[u a descoperit oamenilor sfinli, in vechime, ca ei sii poatd crede drept qi si prezente Cuvintul Aclevlrului tuturor.
I r!

lr I

I.--Tut*ror rire i

oamettilor le-o d.at D-zeu asa descope'

promisiunele *,.R.-Cuvintcle 5i *eomnului. .L\lmenea poate avea nidejde firl cre_ nu din!5 in lucruirle promise in Cuvintele Lui D-zeu.
L-Curn mcnii? ltuttnt irtt-,ilu iltbirea rJe D_teu Si toli oa_

afa a iubit D_zeu lumea, incAt !.-"Cir a dat pre Fiul Siiu cel unul niscut, ca tot cef ce crede in lll, si nu se pearzi, ci si aibd viala ve;nicii.,' Ioan B:16. D-zeu ne-a iilAiu ;i pentru c[ Et ne_aiubit pe noi ly.bi! fiind picdtorsisi noi trebue si ,L iubim pentru cd El ne-a mintuit. Ca Creqtini noi trebue sE iubim chiar ;i pe durymanii noqtri. Rom.12:9-16.

El a dat-o pentru toli oamenii, R.-Nu. eici este pentru toli trebuincioasd gi mdntuitoare. Dar, de oarece nu tofi oamenii Bunt vrednici de a o coprinde, nemijlocit, descoperirea Lui D-zeu, pentru acea El a intrebuinlat vestitori qi mijlocitori deosebiti ai descoperirei Sale, cari s'o poatd vesti tuturor oamenilor, celor ce voiesc ca g'o pirmeascS. trfes. 4:11.
l.-Pe ntru cc w to;i ootnenii suttt atednici f d r d t n ij I o t i r,', d t.r r o f t'r ir ca D untt'e a eias cd ? a primi,

R.-Pentru ci unii sunt mai slabi ca alfii; gi precum corpul are mai multe membre qi fieqtecare are o deosebitd functie, dard tot in accl corp, aga qi in poporul lui D-zeu sunt mai multi insi nu toti au acelat dar. I Oor. 12:4-31-

26
L-Cine zeigti I alt

C at ecltisrnul

A p os tol' c

fost

testitorii

descoperirii, Durnn,et

Declaratia Credintei.
MARTURISIREA CREDINTEI. Pociifi-vi 9i Credeli in Evanghelie. Marcu l:15.
I. Sfintele Scripturi. Noi credem cI SfAnta Biblie a fost scrisi de oamenii divin inspirati, qi este un tesaur perfect al inv5lSturei cereqti; cI Dumnezeu este autorul ei, pentru sfirqitul ei min_ tuire, qi adevdr neamestecat cu greg in cea ce conline; cd ea ne descopere principiile (invdfdturile) Lui Dumnezeu prin cari El ne_ judeca; Si pentru acea este, qi va ri_ va m0nea pinl la sfirpitul lumei, adevlratul centru al unirei Creqtine, qi stindardul suprem prin care tot conductul omenesc, credeile, gi opinunile (pirerile) i""[uu probate. II. Adeviratul Dumnezeu" Noi credem Sfintele Scripturi inva!6 ci este unul qi numai unul Dumnezeu viu gi a^devlrat--atotgtiutor, atotputernic, preasfint, indelung rlbditor, iubitor, indefinit ' .un Spirit Inteligent qi Vecinic, al c6rui nume este Iehova, Fdcltorul qi Domnitoiut Suprem al Cerului qi al pimdntului; ne-

R.-Adam, Noe, Abraham, Moise, gi allii profeti din vechime. Insi deplina qi des5\iir$ita descoperire dumnezeiascl a adus-o pe plmant oamenilor Domnul nostru Isus Christos care prin inviliceii qi aDostolii Sdi a 15.!it-o toatd lumea. Ebr. 1:l-4; in 1 Cor.2:7-17; Ioan 1:18; Mat. 1i:zi
I.-Poate onyul .rii Ltibe tuntt$tinlli rJa D_:cu, descoperire diztind.l fdrd

R.-Omul poate cuncagte pe D-zeu prin luarea aminte la lucrurile cele f[cute de Dinsul. insl aceasta cunoqtinfl nu e$ie desdvir;it5. Cunorytintacea adevirat5 se descopere omului mai pre sus de toate in Cuvintul Lui D-zeu, daci omul are credintl.
I.-[:stc turi I ftrni.r r.o !oli sd ceteascd, Sfintele Scrip_

R.-Sfintele Scripturi nu s'au scris numai pentru o clasl de oameni, ci pentru lofi ca sd creazia ci Isus este Christosul. Fiul Lui D-zeu; ;i crezAnd sd aibl viald in Numele Lui. Ioan 20:31. Este plcat strigltor in cer a opri pe careva dela cetirea Sfintelor Scripturi. Creqtinul cel adevirat cetegte in fiecare zi cdteva verse din Biblie qi apoi se roagS Lui D-zeu.

T
Catechismul APostolic
C a t c t h i s t n u l I Po s t o I i c -

Ii:

spus m5rit in sfinlinie gi vrednic de toati onoarea posibil5, confidenla qi iubire; ci in unitatea Divinitilei sunt trei persoane, Tatil, Fiul, qi Duhul Sfdnt; de o fiin!5 in fiecare perfecliune Dumnezeiasc5,qi executAnd in deosebi insi lucrlri armonioase in lucrul cel mare al Rlscumpirirei. III. Ciderea Ornului. Noi credem Sfintele Scripturi inva![ c5. Omul a fost creat in sfinfirnie, supt legea Fdcitorului slu; darl pircltuind de libera sa voe a c:'rzultlcla stsrca sfllntl ;i fericitS; urmare toati omenimea este p5in a ct"rrei nu prin constringere ci prin alecitoasl, gere; fiind prin naturd cu totul liqS.it de acea sfin{inie cerutl de legea lui Durnnezeu, cu totul inclinat spre reu; osipentru aceasta sub condemnare meritat[ spre pedeapsi vecinicS, fdti, apd,raresau scuz[. IV. CALEA MANTUIRE!. Noi credem Sfintele Scripturi invalI cI mdntuirea pircltosilor este cu totul numai prin Char; prin mijlocirile Fiului Lui Dzeu; care prin hotlrirea Tatilui, de buna voe a- luat pe el natura noastrS, insi fdri de picat; a onorat legea Dumnezeiasci prin supunerea Lui personald, qi prin moartea Lui a ficut o deplini ispdgire pentru

picatele noastre; c5 sculindu-se din morli, El este acum intronat in cer; qi unind in glorioasa Lui persoani cele mai sfinte simpatii cu perfecliuni dumnezeeqti, El este in toate calificat (vrednic) a fi un convenabil, un compdtimilor gi un totsuficient Mint-uitor. V. Indreptarsa-f,)ssvinovilirea. Noi credem Sfintele Scripturi invald. cI marea binecuvintate a Evangheliei pe care Christos o asigurl pentru cei ce cred in El cd indreptarea conline este indreptarea; pdcat, qi promisiunea vielei de iertarea de veci pe principiile drept5lii; c5, este diruilucrare a t5, nu in considerarea oaregicS,rei drept5lii pe care noi am ficut'o, ci numai prin credinla in slngele Rdscumpdritorului; prin virtutea a cirei credinli dreptatea Lui perfect5, ne este atribuiti de buni voie dela Dumnezeo; si aceasta ne duce intr'o stare a celei mai binecuvintate pdci qi favor cu Dumnezeu, qi asigurS, oricate alta binecuvintare de trebuin!5 in timp gi eternitate. VI. Liberul Dar al Mdntuirei. Noi credem Sfintele Scripturi invald cE binecuvintlrile mAntuirei sunt f5cute daruri libere pentru toli prin Evanghelie; ci

Catcchiswul

Declaralio credinlei noastre in general

31

este detorinla tuturor a le irimi pe date din toatd inima, cu credintd de poclinli qi supunere; gi cI nimic nu opreqte mdntuirea celui mai mare picltos de pe plmint, ci reutatea lui proprie determinati qi refuzayea Evangheliei de libera voe; care refuzare il inveselegte in condemnare ingreunati. VII. Regenerarei. Noi credem Sfintele Scr,ipturi invati ci spre a fi mintuili, plcdto;ii trebue sl fie regenera{i, nlscufi de nou; c[ regnerarea consistl a da o dispozilie sfintir minlii; ci este lucratl intr'un mod peste inlilegerea noastrd prin puterea Duhului Sfint, in legdturd cu adevdrul Duninezeesc, a$a ca se asigure libera noastr[ supunere EvangheIiei; gi cI evirl.enla ei propqie se arati in fgrptele cele sfinte ale pociinlei, ale credintei gi ale innoirei vielei. VIII. Pociinfa 9i Credinla. Noi credem Sfintele Scripturi invali ci pociinla qi credinla sunt detorinli secrete, qi totaqa gralii neseperate, aduse in sufletele noastre prin regenerarea Duhului Lui Dumnezeu; prin care fiind adOnc convingi de vina noastr6, pericol pi neputintd, qi de-

I
t; ;

li

,l
tl
I
I

spre caleo mAntuirei prin Christos, noi ne intoarcem la Dumnezeu cu cdinli adevirat5, mirturisire qi rugiminte pentru mili, totodati primind din inimi cural6. pe Domnul Isus Christos ca profetul, preotul qi regele nostru ;i increzindu-ne in El ca unicul qi numai singurul qi atotsuficientul Mintuitor. IX. Scopul Charului Lui Dumnezeu. Noi credem Sfintele Scripturi invali ci alegerea este scopul cel vecinic alui Dumnezeu, conform ciruia El cu rnilostenie regenereazd, sfinlegte, gi miniueqte pre cei piciiro;i; ci fiind pe deplin conform cu lucl*rea liberi a omului, conline toate intelesele in coneclie cu sfirgitul; ci este cea mai glorioasa desfiqurare a cuvioqei bundtate alui Dumnezeu, fiind pe vecie in dar, inlelept, sfint qi neschimbicios; cd exclude toati, lauda de sine ryiincurajeazi umilinfa, iubirea, r'rriliiciunea,lauda, increderea in Dumnezeu, si imitatea activi a indurirei Sale libere; c5 incurajeazd"folosin{a unelielor in cel mai innalt grad; ci se poate asigura. X. Sfintenia.. ' Noi creclem Sfintelo Scripturi inva!5 ci Sfinlirea este urmarea prin care, dupi voea
i

I
I

]1

ri

,ll

fi

r-/

ri ii{1

rl 'lr l

r ,t'l I

32

Catcchismul APostolic

Declaralia credinlei 'Noastre itt, gentral

od

Lui Dumnezeu,suntem pdrtaqi sfinleniei; cd esteun lucru propdqitor; c5,s'a inceput in regenerare;qi ci estelucrati in inimele credincioqilorprin prezenla qi puterea Du' hului Sfint, Sfdtuitorul qi M6ng5itorul, in folosinla continuoasl a lucrurilor hotdrite -in deosebiCuvintul Lui Dumnezeu'cercetarea de sine, l5pddarea de sine, prevegherea, pi rugiciunea. XI. Stiruinla Sfinlilor. Noi credem Sfintele Scripturi inva$l ci numai aceia sint credinciogiadevdrati cari rabdi pdni in sfirqit; ci dragotsea lor stlruitoare spre Christosestesemnulvedepre rat care ii deosebeqte ei de cltri credincioqii superficiali (Creqtini numai cu numele) ; ci o deosebiti Providenti p6zegtede buna lor stare; qi cE ei sunt pizitl {p puterea Lui Dumnezeu prin credint6
sDre wranrulre. XII. Legea gi Evanghelia. Noi credem Sfintele Scripturi invafi ci Legea Lui Dumnezeu este vecinici qi regulS neschimbS,cioasdsfintei conducerei Lui; cI ea este sfdnt5,, dreaptd gi bun6; gi ci neputinta pe care Scripturile o descri[ bamenilor c6.zu\i a implini inv5ldmintele ei, provine cu totul'din iubirea lor de p5cat; c5, a-i elibera pe ei dela aceasta, gi a-i
It

restitui pre ei prin un Mijlocitor la sincera supunere a Legei sfdnte, este unicul sfirqit mare al Evangheliei, qi al Mijloacelor Charului unit cu intemeerea bisericei visibiln. XIII. Biserica Evanghelici. Noi credem Sfintele Scripturi inva{i cI o bisericl visibili alui Christos este o adunare (congregatie) de credincioqi botezati, asociali (uniti) prin legimAnt in credinla gi relaliunea Evangheilei; observdnd ordonanlele Lui Christos; guvernali de ordinile Lui; qi exercitAnd darurile , drepturile, gi privilegiurile date lor prin Cuvintul Lui; ci unicii oficeri scripturali sunt Episcopii sau Pdstorii, si Diaconii, ale cdror calificalii, pretenlii qi detorinle sunt diferite (hotirite) in Epistoalele Lui Timoteiu qi fitu. XtrV. tsotezul 9i Cina Domnului. Noi credem Sfintele Scripturi invali, ctr Botezul Cre;tin este cufundarea a unui credincios in aph, intru numele Tatilui, qi al Fiului, 9i al Sfintului Duh; a ardta l5murit, intr'un simbol solemn qi frumos, credin!a noastrti in RestiSnitul, Inmormintatrrl, .;i Inviatul I/iintuitor, cu resultatul acestei,in moartea noastrri picatului qi invierea spre innoirea vielei; c5" (botezul) este precerut

,Y
s C al c c hi.s vnul z1P o st o lic

Declaratia credin!ei n,oastrein general

ii

la privilegiurile uilei relarii trisericeqti, gi l* Cina Domnului, in care membrii bisericei, prin folosirea sfinti a'p0inei qi a vinului, sunt ca se comernorez1,mozttea gi venirea a doaua a Lui Christos; precedatd in totcleauna prin solemna cercetare de sine. XV. Sabatul Cregtin. Noi credem Sfintele Scripturi invafS' c[ intiia zi a siiptlmitrei este Ziua Domnuluiy sau Sabatul Crc;tin; ;i esle spre a se tinea sfint pentru scopurile religioase, prin abti' nerea ciela tot lucrul secular (pim6ntesc) qi dela rccreeri plcltoase, prin observarea evlavioasl (clevotati) la toate lucrurile charului, atit in privat c6t qi in public; qi prin pt'egltire pentru acel repaus care rem:1uepentru poporul Lui Dumnezeu. XVI. Guvernul Civil. Noi credem Sfintele Scripturi invatl ci guvernul civil este din hotdrirea Dumnezeeascii, pentru interesul qi buna regul5 a ; societi{ii umane (omeneascS.) qi cb pen' tru magistrali trebue a se ruga (a se face rugdciuni qi inijlociri pentru cei ce conduc causele lirei), cu conqtiinll onorali qi ascultali; afari de lucrurile opuse voiei Domnuhii nostru Isus Christos, care este singu-

rul Domn al congtiintei qi Printul regilor pimAntului. XVII. Drepfii 9i Nelegiuitii. Noi credem Sfintele Scripturi inva!6 cE este cu totul o diferenlI mare esenfiali in' tre cei drepli nsicei nelegiuili; cd numai aceia indreptali prin credinla in numele Domuului Isus, qi sfinlili prin Duhul Lui Dumnezeu, sunt in adevlr drepli in respectul Lui; pe clt toti cei ce continui in nepociindld in necredin!5 sunt in privirea Lui nelegiuifi, qi sub blistlm; qi aeeasta deosebire line intre oameni in aceasta viali gi dup[ moarte. XVIII. Lumea Viitoare. I'Ioi Credem Sfintele Scripturi invatd ci sfirqitul lumei se apropie; cd in Ziua eea Deapoi, Christos se va pogori din ceriu, 9i va invia nrorlii din mormint pentru resplata cea din urmi ; c[ atunci se va face o seperare solemnS; cI nelegiuilii vor fi judecaii la pedeapsi fdri de sfirqit, qi dreplii ia bucurie vecinici; qi cd aceastajudecata va fixa locul cel de veci al oamenilor in ceriu sau in iad (care precum a ficut), pe principiile dreptifii. "ASa, vino, Doatnne !" Isuse Christoase Apoc. 22:.21.

Fentru stam in deosebire. noi ee

Toati BIBLIA inspiratd de Dumnezeu, Noul Testament Unicul Standard al Credintii in Practicd si I/*crare. "La inceput era Cuvintul (Logos), qi Cuvintul (Logos) eta la Dumnezeu, qi Dumnezeu era Cuvantul (Lcigos) qi Cuv6ntul (Logos) trup s'a f5cut, qi s'a slliqluit intre noi" qi Cuvintul (Logos) este Domnnl nostru trsusChristos. Credinfa Apostolic[: Intruparea L u i I)umnezeu in corp cu Aritarea Lui Christos, Moartea Lui de Libera Vbie Pentru Cei P5c[to;i, Invierea Lui din l\[or!i, Innilfarea ;i A Doua Venire a Domnului nostru Isus Christos. Fiegte-care Individual Trebue sI se Pociiascl de Plcatele lui si Crezind in Christos ca l\{Antuitorul lui Personal si se Boteze in Numele Tatilui, qi al Fiului, gi al Duhului Sfint. Ci Copiii Cei Mici nu Sunt Traqi la Respundere Pentru Picatele Pdrinlilor lor gi Sirnt Pregitifi pentru Ceriu FirS a Mai Pune pe Ei Ceremonii; Cd Copiii Trebue Botezati eirrti $tiu Crede in Cirristos, Urm*nd InvdlSturile Lui. Numai Cei Credincioqi qi Nisculi de Nou

Pentru

ce stdm noi in d.eosebi

qd

Pot sd se Impirtiqeascl in Sfintul Botez, Numai Cei Astfel Boteza\i Au Drept la Cina Domnului. Numai Biserica CompusS din Credinciopi Botezali, Regenerali prin S0ngele Lui Christos, Are Drept a se Numi Biserica Lui Christos. Seperarea Bisericei de Stat. "Cele ce sunt ale Lui D-zeu, dafi Lui D-zeu; iar cele ce sunt ale Cesarului, dali Cesarului." LfRERTATE RELIGIOASA PENTRU TOA. TE NEAMURILE in toati lumea. Evanghelizarea Lumei prin Predicarea Cuvintului Lui Dumnezeu, Niintarea Misionarl cu Evanghelia in ToatS Lumea, gi Educalia Tuturor Fralilor intru Christos, Cregterea Copiilor in Cunoqtinla Adevirului qi ImbunitSlirea intregei lumi.

Ti l' '
rl 1;

Credinta in Dumnezew Tatdl

ao

ri

Dumnezea Tatal.
CREDINTA IN DUMNEZE,V TATAL.
in I--Ce este a cred'e Dumnezeu?

R.-A crede in D-zeu insemnific6, a avea cineva vie incredinlare despre fiinta' puterea Ei lucrurile Lui, qi a primi cu toati inirna Ei din tot sufletul Cuvintul cel descoperit pentru mAntuirea neamului omenesc'
l.-Ce D-zeu ? icc St'into Scril'turti dt:sfrc ccrdinla in

c5 D-zeu I'a sculat din morli, te vei mdn' tui. Cdci cu inima se crede spre dreptate' iar cu gura se mirturiseqte sPre m0ntuire" R o r n . 1 0 : 9 , 10. Prin credinli faPtici in Christos ne mdntuim.
I.-Ce insemneaztl a mdrturisi credinla?

i I
I

R.-"Dare flri credinlI nu este cu putin![ a-i bincpllcea Lui D-zeu; cdci cel ce se apropie de D-zeu, trebuie sd' creazL e6' 'L El este, qi c[ este resplItitor celor ce c&utir" Ilbr. 1l :6. Iar lucrarea credinlii in' tre Crc;tini, Apostolul Pavel o inchipueqte in urmiitoarea rugiciune, pentru dingii, c5tri, D-zeu : "Ca sl vd dee, duPI bogitia mbrirei Sale, si v5 intirili cu putere prin Duhul SIu in omul cel din nduntru; ca Christos sir locuiasci in inimile voastre prin 3:16, 17. credinfi" Itrfes.
l.-Ctt D-ztu i t ,' !,' Iutrorta crcd,inlii' dir inini cdtrd

credinlii insemneazI a R.-Mirturisirea clescoperitcum ci noi avem adecunoaste creclin!5. si o linem cu o astfel de ;;;;i; credinciosie qi nefllirnicie qi t5'rie, incAt: Nici amdgirile, nici persecut5rile, nici in' s[qi rnoartea si nu ne poati sili a ne llpida de credinla in Domnul D-zeu. Luc' 9:26'
l.-p1s'1lrn:' ,;sii dc li!'ti tnirturisircu credinliil

credinfii este de lipsi R.-Mdrturisirea pentru minLuire: "Cu inima se crede spro dreptate, iar cu gura se mdrturisepte spre '4 m0ntuire" F'ri"' 10:10.
I . - D e c e , P { : t t l / x , l n , ! t , ! 1 t i r c ,c s t e d e l i p s d n u n u n t a i a crede, ci ,ti a ndr[urisi credinla in Domnul? ,

R.-O pretlare in mAinele Lui Christos. "Ci de vei mirturisi cu gura ta pre Domnul Isus Christos, qi vei crede ln inima ta'

dacd cineva se va lSpida ft,-psnfrucd credinli Dreptmiritoarei de mlrturisirea 'spre pizirea bunurilor piment6qti, atunci va atdta cu aceasta, ci. el nu are adevdrata credin{i in D-zeu MAntuitorul qi fericita via!5, viitoare.
I.-Pentruce Crestinii cred i,nt/unul D'zeul

R.-PentrucS

nu sunt mai mulli dumne-

Y
40
Dum,nezeu

=
4L

Catcchismul Apostolic

zei; D-zeu este Unul, Care a ficut cerul Si pdmdntul, cele vizute $i cele irevizute, El este Creatorul tuturor (Fap. 17:24') P586nii, cari sunt atraqi la inv5!5turi falqe, 0red in mai mulli dumnezei.
I.-Cunt. inaald Scriptura despre unimea Lui D-zeul

El a creat, lumile qi elementele lor cari nu s'au putut face de sine, qi din experenti fieqte care om simte in suflet existenla Lui prin deosebirea rdului din bine; qi preste toate BIBLIA ne invali despre Adeviratul D-zeu.
I.-Pot oameni Lui D-zeu ? avea causd, spre a n,ega eristenla

ft.-"lr{y este alt D-zeu de cdt numai unul. Cdci deryi sunt cari se numesc zei, sau in cer sau pe p[mdnt; cum adecd sunt zei mulli, ;i domni mulli; DarI noi avem numai un D-zcu, Piirinte, din Care sunt toate, qi noi intrinsul; si un Domn fsus Christos, prin Care sunt toate, gi noi intrinsul" 1 Cor. 8:4-6. Yezi Isus Christoc qi SfAnta Treime.

R.-Nu ! Din contri toate lucrurile aratI existenla Lui. Numai nebunu qi cel stricat la minte zice in inima sa: ,,Nu este D - z e u! " P s a . 1 4 : I ; R o m . l - : 2 0 .
I.-Cum lulem noi i,nz,dfa caracterul Lui D-seuf

'

f'

putem invifa caracterul Lui R.-Noi D-zeu din lucrurile Sale care deqi n'au grai vorbesc Ei in chip minunat iqi fac cursul in deosebi din Biblie.
I.-Cc stic D-:ctt?

DUMNEZEU.
I.(.inc c.rlt l)unnczeu?

ii

R.-D-zeu este o singurl Fiinli, Un Duh, Adevlrat Fiin!5 qi Creator, Sfint, Atotputernic, Atotqtiutor, Omniprezent, Iubitor, Fdcitor de dreptate qi necdutitor in fa!5, Indelung Ribddtor qi Tirziu la rndnie; El este Creatorul tuturor celor vizute qi celor nevlzute, Care conduce toate prin a Sa voinll spre binele neamului omenesc.
L-Cum D stint cd t'.t:i.rtd,umnezeu?

R.-D-zeu qtie toate chiar gi secretele inimei ; D-zeu este Atotgtiutor. Ebr. 4:18; Ec. 12:L4.
I.-Ce !utcrc tr,rc f)-sctt?

R.-D-zeu are toati puterea in cer qi pe plmint, ins[ El lasi pe oameni in voia lor pAnI la ziua de judecati,; D-zea este At o t p u t e r n i c .F a c . 1 7 : 1 .
I.-Undc cslc D-icu?

R.-Noi

qtim cI D-zeu existi din cele ce

R.-D-zeu

este in toate locurile si toate

-az

r
42
Catechismul APostolic Unitatea Lui Dumnezeu

43

sunt naintea Lui; D-zeu este Omniprezent' 7 F a c . 1 6 : 3 ; P s . L 3 1:J "

I.-Ce indurat ? stim dtsfrc siinldnia Lui D-zau?
rt

ft.-p-7gu este prea Sfint qi fdr[ de prihand; ingerii Il laud[ ca Sfint; D-zeu este in toate Drept qi Indurat. Isa. 6,3; Apoc. 4:8; Ps. 145:lT.
I.-Este D-zeu iubitor si bun?

(2) Din descoperirea dumeneziascd,, care ne spune,cI Unul este D-zeu qi Pdrinte a l t u t u r o r . E f e s . 4 : 6 ;D e u t . 6 : 4 ; I s a . 4 6 : g . (3) Din atotputernicia Lui D-zeu, edci mai multi dumnezei n'ar putea fi atotputernici, de oarece s'ar mlrgini unul pre altul.
I.-Cunt, trtltuiL, .ri irt!ilcgun nul D-:cn" ? cuz.,inttle "Crc: intr'u-

R._.D-zeu este iubire, bun gi indurat spre toli oamenii, insi nu toli oamenii igi fac detorinla a iubi pe D-zeu, fdcilnd zisele Lui. 1 Ioan 4:8; Ps.145:9.
L ( un lrtl,nir

R.-St 'L iubim din toat[ inima qi din tot sufletul nostru. 1 Io. 5 :3 ; De. 6:5. Unitatea Lui Dumnezeu.
1.-Ptntrrt rt: :it:nn noi "Cre tJ nitr'unul Du'mnezeu" I

srt rtnil,lint Ialri tlc D-zett?

R.-Acestea cuvinte trebue si le inlilegem ca atingdtoare de Taina Sfintei Treimi; pentrucl D-zeu Tatil este Unul dupd fire, dard intreit in fele: Tatdl, Fiul qi Sfintul Duh-Treimea cea de o fiinl5 qi nedespartit5.
I.-Ctnn. inz'alri Sfittta Scripturd deslre {/nimea Lui D-zcu?

R.-Pentruci avem Un D-zeu ii FffiTi al tuturor, Care estepreste toli qi prin toti (Efes. 4:6), D-zeu M6ntuitorul nostru (1 Tim.2 :3).
I.-f)c undt s t i t n c i r .D - t e u este unul?

Din ideea inndscut5 in noi, deR.-(1) spre Un singur D-zeu; din lumea vdzutd pi din guvernarea ei, care presupune, ci, tre* buie si aibe Uh Creator, Un Sus{iitor gi Un Guvernator.

R.-$tim "Cd nu este alt D-zeu de c6t numai U,nul. Cd,ci deqi sunt cari se numesc zei (dumnezei), sau in cer sau pe pimdnt; cum adecl sunt zei mulfi, gi domni mulfi; dari noi avem numai Un D-zeu, pdrinte, din care sunt toate, gi noi intr'insul i si Un Domn Isus Christos, prin Care sunt toate, gi noi intr'insul" I Cor. 8:4-6.

u[s

Fiinla

Si In.susirile l-eti, Dum.neteu

45

Fiinla 9i Insugirile lui Dumnezeu.

I.-Cc fel de fiinld, este Dumnezcu?

ft.-fumns2su este Duh. (Ioan 4:24) ATOTDEPLIN, adec6 cea mai desdvirqiti fiinti spiritualS, dela sine fdri incep;t gi fdri sfirqit. Psa. 90:2.
I.-Ce este Duhul?

R.-Duhul este o fiin!5, nevizibil5, simpli, cu rninte, cu voin!5 qi nemuritoare.

L-Pcntru,:,':it'tnt sdudrSite ? tii l)-:trt t . r L :A t o t d L : f l i n . i n d e -

R.-Pentmcir in f)-zeu sunt intrunite toate insu;irile ccle bune flri de numdr si flrd dc mirsurl.
I. -l'rrllt'u.(t, :it tnr cti D-:cu este dela sine, fdrd inceput $i f iu'ir, .rldrsit ?

R.-Pentruci existenfa Sa nu gi-o are de la nimeni, ci din vecinicie a fost este gi va fi.
l. -( art .rtutl tn.rtr.rtrtlLtti D-:tu ? e

R.-Insuqirile Lui D-zeu sunt urmltoarele: 1. D-zeu este vecinic, fdr[" inceput pi fird sfirEit. Deut. 32:40; Isa. 48:12: ps. 90:2. 2. D-zeu este neschimbicios, adecd vecinic acelaq. Marcu 18:81; Mal. B. 3. D-zeu este pretutindenea de fati, in

cer $i pe plmdnt. Ier. 23 :24; Fapt. Apost. 17:28. 4. D-zeu este Atotqtiutor. 2 Cron. 16: 9; Ps. 7:19. 5. D-zeu este Preainlelept. ps. 104:24. 6. D-zeu este Atotputernic qi Atoiliber, cici la f)-zeu nici un lucru nu este cu ne_ putinll (Luca 1:37) i Ei toate le face dupl v o i n t a 5 i s f a t u r i l e S a l e . P s " 1 8 5: 6 ; 8 2 : g . 7. D-zeu este prea Sfint r;i prea Drept,, caci iubegte qi voieqte numai binele Ei ure_ qte rdul; rdsnlitteste virtutea qi pedepsesre picatul. Ps. 44:8; Rom. 2:6. 8. D-zeu este prea Bun, pentrucl El di fapturilor Sale toate acele d.e lipsd, darurile desivirqite. Iacob 1:12. 9. D-zeu este Indelungrdbditor si prea indurat, pentrucl pre cei picltoqi ii rabdl qi doreEte intoarcerea lor la El ca sI aibd. viald (Ioan b:40) ; pre cei ce se pocdiesc, ii iartd cu indurare qi le dd char. Fapt. 3:19. 10. D-zeu este Adevlrat qi prea Crecici iube;te numai Adevdrul qi Ie {i_n1ios, di tuturor cele ce le promite. Ebr. 6:Lg; Mat.24:35I.-Esle _ D-:cu ? ourc cil lrttinld o. cnltoa$te insuSi firea Lui

l t,l

ili

l1

lil

i 1

i,

'l

R.-Nici

decum ! Ea este mai presus dd

il

l|

46

C at ccliismul

:1 postolic

I' I

Fiinta si Insnsirilc Lui Du,mncseu

boati qtiin{a oamenilor.

I.-Ce ticc .9criptura dcsfrc occasta?

Il.-D-zeu "locue$te in lumind neapropiat6; pre care nimenea din oameni nu I'a nici nu poate a'L vede (1 Tim. 6:16) v6"zut,
dcrl,re firta' Si irtsttsirile I'ui L. Ct' l,trttnt irt!(tlL'll(: [)-scw, din Biblie?

R.-Putem cunoaSteaceea,cI D-zeu este Dr-rh (Ioan 4:24), despre vecinicia Lui D-zeu, Psalmistul zice: Mai nainte de ce s'au fdcut munlii;i s'au ficut pdmAntul gi Iumea, ;i din veac ;i pirnir in veac tu eqti, D - z e u i e ( P s . 9 0 : 3 ) . l n A p o c . s e c i t e g t ea ceastarn-rarcf i nespusl laudl Lui D-zeu : Sfint. Sfint, sfint este Domnul D-zeu Atotputernicul, Cel ce era, Ei Cel ce este qi Cel , i : ev i n e ( A p o c . 4 : 8 ) . D e s p r e b u n i t a t e a Lui D-zeu cste.scris"Nimenea nu este bun, l f i r [ n u m a i r - r n u D - z e l f , "( M a t . 1 9 : 1 7 ) . A poslolul Ioan zice: D-zeu este iubire (1 Ioan 4:16). Despre Atotgtiinla Lui D-zeu Ioayl mai zice: "Mai mare este D-zeu dec6t inirna noastri. si stie toate" (1 Ioan 3:20). Iar Apostolul Pavel Exclam6: Oh adanc al boE:ifiei ;i al inlelepciune qi al qtiinlei Lui i)-zeu ! Cat sunt de nepitrunse judecS,lile L Lui, si neurm[rite c5,ile ui (Rom. 11:33). Despre dreapta judecati a Lui D-zeu psal-

i
l

mistul cintta: D-zeu este judecitor drept (Ps. 7:11), qi iardgi ,,Cici drept este Domnul, qi dreptate iubegte El; dreplii vdd fa_ ta Lui" (Ps. 11 :T\.Iar pavel Apostolul zi_ ce cd D-zeu "va respldti fieciruia dupre fairtele lui" qi la D-zeu nu este ciutare in fa{d (Rom. 2:6, tl). Despre Atotputerni_ cia Lui D-zeu Luca zica: ,,Cd,Ia D_zeu ni_ mic nu este cu neputinli" (Luca 1 :B?). Christos Dumnezeul nostru este ,,Cel fericit Ei singur Futernic, Regeie regilor, gi Dornnul domnilcr', (1 Tirn" 6:1b). PRG\/EDTNTA LUI D{.JMF{EZE{J
I.-Ct initl:gtut f rin lrote dinla Ltii D-teu?

F
I I
I
I

R.-Infelegem ci D-zeu pizegte pe toa_ te creaturile Sale Ei grijeqte de buni starea lor in toate. 1 Pet. 5:2.
7.*,4 jun(tr lrot,t:dinto Ini D _ . : eu , ; i I a c c i n c i eg i u r ! i ?

R.-D-zeu dd qi celor nelegiuili vreme _ bun5, soare qi ptroaiepe hotarele lor gi trinecuvintiri in aceasta viald, prin care ii chearni la pocirin{i; ins5 dacl nu se intorc a servi pe D-zeu, in viala dupi moarte vor fi deosebili pe vecie de cei drep{i. Mat. b: 45; Ps. L45:9; Rom.2:4. R.-Scriptura
tr.-Are f)*cu. tlcosebitd grijd d,e cei d.repli?

I I

zice qi noi credem'ci celor

T\
i

,.1 8

u CuLcc h i s t n 1 , 1 1o . rol i c , t

Prouedhtla Lui Dumttezeu

49

il

ce iubesc pe D-zeu toate li se lucreaza spre bine, deqi D-zeu de multe ori pune la Probi cerdinta Ei statornicia noastrS. Rom. B:28 ; Ps.23:1.
I.--(la r i s t t n t l u L - r u r i l e t l t c t t r c D - : e u a r c i n d c o s e b i lJrtl(r:

I.-Ctr'rn trcbrte ca, sd' cttgetdm, n'oi despre frouedinla xedinla Lui permite antpra noastrd' ceva pacoste?

R.-D-zeu are grijl de toate lucrurile qi le vede toate, chiar qi de cele mai mici. Luca 12:7.
[.. Ctt.rn ltLcrco,:d' s co p u r i l t : ' \ o l c ?

R.-Noi trebue ca sA ne amintim in tot momentul cb. D-zeu ne subtine qi sL ne incredem in provedinla Lui. Iac. 4:L5; Ier. 10:23.

I.-Crt,m, trebne sd ne simlirn cdnrJD-zeu prin proaed,inla Lui' parmite asltfra noastt'd ceva pacostc?

lucreaz1. toate dupi sfatul R.-D-zeu voiei Sale, precum a ;i hotirit mai nainte alegelea fiilor Siri cari cretl in Christos qi 1 f a c z i s e l cL L r i . I l l l ' c s . : 1 1 ; I P e t . 1 : 2 0 .

R.-In orice caz rsidurere, trebue si fim ribdS,tori ;i mul![mi!i cu toate ca cum am fi cei mai fericiti chiar qi in cele trecdtoar e . 1 S a m .3 : 1 8 ; 1 T h e s . 5 : 1 8 .
I.-Ducti toatc i;i fctc crtrsul lor dupii, lcgile fitate, cum le poatc D-:eu controla ;i Schimba,cdnd area se
a r a tte s c iuu nee? ra e c l tt F

R.-Nu. !-ie;tecare om este l[sat liber in c.i,t priveste a crede qi a servi Lui D-zeu precum ne in.,'a.tl Scriptura, dar pentru toate va cla seamir naintea Dreptului Judeciitor in ziua cea d-eapoi. losu' 24:15; Rom"14:12.
I.('iil..,r^-,iI1-",tt :ti tltlll l'ttli'

R.-D-zeu gi le-a fi,cut fixate, qi ca controla firi

a creat toate puterile naturei facl cursul lor dupi legi s5,-qi Creatorul lor, D-zeu le poate se violeze legile.

I rl

I il

il ,ll ,,l l!lt ili

I.-Crtnt' darti ric urt,ii filosofi cd matttra guaernca:tr Ioatc?

'l

R.-Natura guverneazi in cursul ei prin

II Ii

1li
:l iil ll llj ii ii ,l lii rl

R.-Nu, nici odatl ! El permite r5,ul ca prin rdu sii se cerce cei ce'l fac, insd l)-zeu nu causazi riu nici odati,. De multe ori El opreqte r5,ul si aduce bun[tate. Face' 45: 5; Ps.?6:10.

supunerea ei Cuvintului Lui D-zeu. D-zeu Creatorul tuturor ordini naturei qi ea il ascultS. Natura nu face nici o miqcare flri voia Lui D-zeu, cum ne-ar face unii filosofi neamici Adevlrului s[-i credem. "Ciutati ca si, nu vi r5,peasci cineva cu filosofia, qi cu inceliciunea de$earti, dupre tradiliunea oamenilor, dupre elementele lu-

,i
-'/

'.il

\'Cotech.istnul A p ostolic [-tus Chri,stos

61

I
I

mei, $i nu dup5 Christos." Col. 2:8. Dela o searn5 de filosofi conrupli la minte, nici nu se poate agtepta mai mult ca tigdduirea puterei Lui D-zeu ! TSUS CHRISTOS.
l.--Cinc e.rtc Isu,s Chrislos?

pentru noi. Poporului Israel i s'a spus despre venirea Domnului ca Mintuitor in persoana Lui Isus Christos qi ei I'au aqteptat.
I.-Cinc ? st ostr,l dl+ sfu,sPo\orului Istaelit cd z"atteni Chri-

R.-Isus ChristosesteM0ntuitorul lumei (1 Ioan 4:L4; Laca 2:7\; Ioan 4:42.

I.-Cum tnni cste EI numit?

R.-To!i profelii, oamenii Lui D-zeu, de la Moise pdnS.la inchiderea Vechiului Testament, au vorbit qi prezis venirea Lui Christos.
I.-Crurt al,t,attcPlat poporul ltti I.rrael sd aina ChriI stos

:l

Ii.__Jsus Christos este numit Fiul Lui Dumnezeu si !'iul omului, si Fiul lui David. Mat. 8:29; Luca 4:41; Mat. 16:28; Fapt. 7 : 5 6 ; M a t . 9 : 2 7; 2 \ : l ) .
I.-L'rtlr. il utui ttumr.r, .\linttlt Scripturi!

&

R.-Sfintele Scripturi il numesc pe Isus Christos: Rescumpdrdtor, MAntuitor, Soarele DreptSlei, Plstorul Cel Bun, Lumina lurnei, Prinlul p5cei, SfStuitor, Dornnul optirilor, Dumnezeu Puternic, Dumnezeu l\{dntilitorul nostru, Alfa ,siOmega, etc. etc.
tr.--Artd Scril,tttrt t:it Isus este Cfuistos?

R.-Ei au ctezrrl' ci Christos va veni cu putere temporali s5 guverneze qi si supunI pe toatl" lumea cu forla fizical1'; Si aqa l'au aqteptat ca pe un rege ca se rupi jugul apisitorilor lor qi si faci Ierusalimul capitala a intregei lumi. InsS au fost unii cari au inleles scripturile mai bine qi aceqtia I'au aqteptat ca MAntuitor qi Rege Ceresc. Mintuitorul
l.-Fost-a

Cel Promis.

Isus Cltristospromis ca Il|ntuitor?

R.-Fdri indoiali" Viezi Mat. 16:16; Ioan 4:25; 1 Ioan 2:22; 5:1, etc.
I.-,|tiut-uu sto.;? oontrttii din z'echime cd xa zteni Chri-

R.-Cu toat5, siguranfa. Vezi Fac. 3:14' 15: Num. 24:17-19; Deut. \8:9-22; Ps. 1 1 0 ; I s a . 7 : 1 0 - 1 7; L u c a Z : I L . R.-Christos a venit in numele Pdrintelui (Ioan 5:43) ca s5, predice poceinta Si iertarea p5,catelor, eliberarea qi anul favorabil al Domnului: Marcu L:38; Luca 4:
j I t I.-Pcntruc,' a tlt'it Ch'ir.rtos in d'ea.rehi?

i.i
i

il

R.-Nu toti oamenii au qtiu despre acea ci Christos va veni, precum nici astizi nu gtiu toli oamenii ci a venit Si-a pdtimit

,t
rli

.il

i
,r/

\"-

I . ,)

"r,1
Catechismul Apostolic

,i'

18; Marcu 6:1.2; Mat. 4:77; Luca 4:I8, L9; 24247. Christos a venit sd implineasci toatd d r e p t a t e a :M a t . 5 : 1 7 , Se chieme pre cei pdcitoqi la M0ntuire: 9:13; Luca 5:32, S e d e e m A n t u i r e ,I s a . 4 9 : 6 ; M a t . 7 : 2 7 ; Luca 1 :77 ; Ioan 3:I7 , pre cei pierduti: Luca g : Se mAntuiascS, 56; 19:10, Se vindece pre cei cu inima frAntS: Luca 4:18, S e d e c p a c e , s iv i a l i : L u c a L : 7 9 ; 1 2 : 5 1 : . I o a n 1 4 : 2 7; 6 : 3 3 ; 1 0 : 2 0 - 2 8 , . Se iqi dee viala Lui ca riscumpirare p e n t r un o i : M a t . 2 0 : 2 8 ; I o a n 1 0 : L b ; 1 b : 1 8 "
L-La cinc o rL'rlit C'hri.rtos?

Isus Christos Mintuitorul

I.-Cine este Isus Christos?

Nostru.

R.-Isus Christos este Dumnezeu Mdntuitorul nostru (1 Tim. 2:3), MAntuitorul meu (Luca L:47) qi MAntuitorul lumei (Ioan 4:42). El este Domn qi Mdntuitor: Fapt. 2:36;5:3t.
I.-De
oLIdIIlt !

, ll

unde 'f,tim noi, cii Isus este Mantuitorul fd-

i :t i

R.-Din faptul, ci in persoana Lui Isus Christos s'au implinit toate cele prezise de Dumnezeu Tatil prin gura tuturor sfinlilor Sbi profeli despre viitorul MAntuitor al omenimii.
I. Cc aa se sicd ttutn,cle Isus?

ft.-lrJurnsle (Mat. 1:21).

I.-I)e

Isus insemneazi Mdntuitor

t:in,c estc dol n'wmele Isus?

R.-Christos a venit la ai SIi. dari ai Sii nu I'au primit gi aga toli cei ce au crezut in El au primit drept ca si se numeasci fiii Lui D-zeu (Ioan l:12). .,Cel ce crede in Fiul, are viali eternd; iar cel ce nu ascultd pe Fiul, nu va vede viati, ci m6nia Lui Dzeu r5,m6nepreste el" Ioan B:86.
I

R.-De ingerul Gabriel (Luca 1:26; Matei I:21; Luca 1:31").

I.-Pentrucc s'a dat Fiului, Lui D-zew, numele acesta pc fut ztrcnteanastet'ci .Sale' pdmAfi?

trl s'a niscut ca sI mAnft.-pgnfluci tuiascl pre oameni (Luca 2:1).

I.-C e irtscntncasd numele Christos ?

R.-Numele Christos (in limba Greaci Xristos, in cea Ebr. Messiah) insemneazd UNS (Fapt.4:26; Ioan 4:25;6:69).

,,

Catechismul APostolic I.* Decine este dat acest nwmele Md'ntuitorului?

Na;terea Lui Christos

R.-Acest nume i s'a dat Md,ntuitorului din profeliile Sfintelor Scripturi. R.-Este deja adeverit (Fapt. 9:20; L7: 3).
I.-Ce
I.-Aratd

D'zea Puternic' nune, Sfituitor, 9:6' Vecinic, Domn al Picei" Isa'

I.--Ce au *tai fdsdduit?

Pirinte

Mdntuitorul l'rot'elit frot'elii dtspre

l.-Putem

ad'eaeri cd' Isus este Cristos?

nume rnai e'rte dat Lui Isus Christos?

R.-Isus

Christos mai este numit DOMN.

dceasta ScriPtura?

naqterei R.-Au prore-trr timpul gi locul Sale' suferinlele vielei Sufu, i*ptejuririle aPoi invierea din morli' indlla;i;;;;;., pe la ceriu qi ldlirea imp6ritii Sale l"riti

Scripturi numeste pe Isus R.-SfAnta Christos DOMN in cel mai l5murit mod. El este numit: DOMN gi MAntuitor, Domnul Isus, Domnul Christos, Domnul Isus Christos, Domnul tuturor, Domnul mlrirei, Domnul domnilor, Domnul ceriului gi al pdmdntului, El este DOMN qi preste cei morli qi preste cei vii: 2 Petru 2:20; Col. 3:24; Fapt. L:2L; Rom.1:7; l0:12; Fapt. 10:36; 1Tim. 6:15; Fapt. L7:24; Rom. I"4:9.
I.-Sab cc in[clagtre I sus Christos este numit DOMN? acest nume prea sfint se inleleR.-Sub ge ci Isus Christos este Dumnezeu adev5-

tsa.z,ia- r r :1-6; M i c ' 5:2; r s a' ;;;;;: P s '7 I 6 i t g f ; Z a h . 9 : 9 ;1 1 : 1 2 ; s a '5 0 - 5 4 ;

qi 68; 22 etc. etc'
l.-Llnde

e
t I

lui David' care se chiamb fr.-i; ""tutuu Luca 2: nutfrt"h"-, in p6mhntul ludeei: L-7. Isusl I.-In care tim'p s'a ndscut Domnul Cesarului Ausust (Luca timpul ii.-il 2zL).
August a vrut se Ftie numen.-C"tutul stipdnit rui iocuitorilor din tot p5mdntul toti oamenii a" ; Si a$a a dat un ordin ca apar*u'inscrie, fiecare in oraqul unde ua "f Maria Aqa gi Iosif cu 1i"." J"r"e familie' lui a mers la Bethlehem s5 se iogodnica Dainscrie fiindcd erau din s1-m.An!ia -Iui profelia de;ia.- C";";st timp s'a implinit spre naqterea Lui Christos'
I.'-Ce lumea" l z'a -rezicd "Sd' se inscrie toatd

s'a ,rd'scr'tDomnul Isus Chrktosl .

r a t : T i t u 2 : 1 3 ; 1 T i m . 2 : 3 . t r l e s t eD o m n q i C h r i s t o s : a p t . 2 : 3 6 ; R o m .9 : 5 . F
Nagterea
I.-Cunt

Lui Christos.

a J'o.rt frc.:i.st"rttaslcrea l-ui Christos!

R.-"Iati, fecioara este grea qi va naqte Un Fiu ; pi se va chiima numele Lui: Mi-

logoditd 9i I.-Ctm Stim cit,trlaria Fecioard' a fost de a fi ei impreund a aaut itt p4ntece cd mai nainte din Duhul Sfintl

1
56
Catechismtl Aoostolic I fltru fareo Lti C hristos

ii
I

il

I
57

R.-Cuvintul Lui D-zeu ne spune l5murit (Mat. 1:18-21). Cdnd Iosif a vdzutstarea logodnicei sale, a vrut s'o les5, dar5 ingerul Domnului i-a spus toate cum au fost ca si se implineascl profe{ia.
L-Cdrora C hristos? li s'a dat in qtire mai intdiu narlcrea Lui

gele Iudeilor se va fi ndscut in capitala tdrei. chiSmat pre magi la sine intru R.-A ascurls de i-a intrebat gi apoi, ca sd fie mai singur, a strins Sanhedrinul de a intrebat archiereii qi cdrturarii despre profelii. A trimes magii la Bethlehem qi le-a ordinat ca de vor afla pruncul sd,vin5, napoi qi si.-i spuni lui ca gi el se meargd qi si i se inchine Noului Rege.
I.-Ce-att f dcut tnogii?

il i'

I.--Ce-rr fdcut Erod cdnd a auzit Stireal

t{

R.-Ingerul Domnului a mers de a dat in gtire pistorilor cari in timpul noptii pizaa turmele lor pe cAmp. Pdstorii au fost cei dintii cari au primit vestea Bunei vestiri (Luca 2:8-20).
I.-Cine (rd regt in acr.rt tirnp in ludeeal llrocll

R._trrod cel mare.

I. Ilnrlc ,redeo. trltle r oawtni

I
il t

R.-In
I.-Ce

Ierusalim, capitala tirei sale.

attt,enit la leurusalim ;i cu ce scopl

R.-Magii dela Risdrit, cu scopul si onorezd" pe Noul Niscut Rege al lui Israel.
L.*Cunt dt au gtiut ci cd s'a *dscut Christo.sl

R.-Au vi,zut Steaua Lui (Mat. 2:3).

I.-Ce ounttri au lo.rt magiil

la Risirit

R.-Au plecat spre Bethlehem, gi .eqind din Ierusalim iat5. li s'a arltat iar6 steaua. Au mers, qi, aflAnd pe Domnul i s'au inchinat, dindu-i daruri: aur, zmirnl qi tdmdie; si fiind in;tiinlali de inger ca si nu se duci pe la Erod pe altele cdi s'au dus acasi la lirele lor (Mat. 2:l-t2). R.-A brdinat sd se ucidl toli copii dela doi ani in jos in Bethlehem qi hotar[le lui. Iosif si Maria au fugit in Egipt (Mat. 2zl31B).
I.-Cutn a *Lurit l:rodl I.-Ce -a fticul l'.rorl,'uilzend cd magii nu mai ztinl

ii
l, lj

R.-Ei au fost astronomi, cari caut6 sem_ nele ceriului, stelele, oameni invifali.
I.-De soliml unde uu, t,cnit.si pentru ce au z:enitla lcru_

R.-Magii au venit din lirile rislritene, Arabia, Mesopotamia,si Babilonia. Au venit la lerusalim, fiindci ei credeau ei Re_

R.--Istoria aratl, ci a suferit mult, ii era tot fricI qi tremura, i s'a deslipit carnea de oase ,,si in agonia gtoznic5 a trecut din via!5.

_)

Cattchismul

Apostolic

Intruparea Lui Chrktos

I.-A aorbit tle.rfrc acca.e cdrexta Prof et? ta

Intruparea
l.-C e s e i n t e l eg c f r i n

Lui

Christos.

ctttintul intruf arel

R.-Prin cuvintul intrupare se intelege c5,Speran{a lui Israel qi D-zeu MAntuitorul nostru (1 Tim. 2:3) a luat trup om.enesc, fdr5, de pl"cat, ,si s'a fdcut om, neincetdnd a fi D-zeu. Filip. 2:6 ; Col. 2 :9, 10.
L-De unde este lu.at cuv-i.ntwl iflt/lrl)drel

ft.-pa, Isaia zice: "Cici un copil ni-s'a nbscut, Un Fiu ni-s'a dat, qi domnie este pusl pe umerii s5,i; qi se va chema numele Lui: Minune, Sfituitor, D-zeu Puternic, P6rinte Vecinic, I)omn al Picei" Isa. 9:6. Au mai vorbit toli profelii.
T. C.-ce.rle "(tiri utt to1,il tLi-.s'tt ndsct,tt"I

,i

ft.-"13 inceput era Cuvintul, gi Cuvintul era Ia D-zeu si DUMNEZEU ERA CUV.{NTUL... gi CuvAntul TRUP s'a fdcut', foan 1:1. 14.
I . - - J l a i z o r - l , e , r t e\ ' t t i T t t t r o S i i n o l t l o c d e . r f r e i n l r u . partl

R.-Ni se spune despre intruparea Domnului in corp (Filip. 2:7) omenesc.Isaia zice: "Iatd, fecioara este grea, qi va nagte Un tr'iu, qi va chiema numele Lui Emmanuel ( D - z e u e s t ec u n o i ) " I s a . 7 : 1 4 .
I.-Cun corpf Ei prin tare f ecioard s'a ndscut Domnul in

i,

R,.-Da, in mai multe locuri ca de exemplu: $i intr'adevir mare este misterul pietilii (Dumnezeirei); DUMNEZEU s,a aritat in CORP, s'a indreptat in Spirit; s'e vAzut de ingeri, s'a predicat Ginlilor; s'a crezut in lume, s'a innilfat in m6rire, 1 Tim. 3:16. Acestca nu numai cd, aratil intruparea Lui Christos, ci ne atatil limurit ci Christos este Adeviratul D-zeu. ,,$i gtim ci triul Lui D-zeu a venit, gi ni-a clat pricepere,ca sa cunoagtempre Cel AdevIrat, gi suntem in Cel Adev[rat, in Isus Chris_ tos, Fiul Lui; Acesta trSTE DUI\INEZEUL CEL ADEVARAT 9i Viafa Etern5,, I Ioan 5:20.

R.-El a conceput dela Duhul Sfint (Mat. 1:20) si s'a niscut prin Maria fec i o a r S ,L u c a I : 2 7 .
'I. C.unt fiiLt.nl drila ci. Chrislos este Dumnezcul

R"-Cu Sfintele Scripturi. foan evanghelistul zice: "La lnceput era Cuvintul, gi Cuvintul era la D-zeu si D-zeu era Cuvintul. Acesta era intru inceput la D-zeu. Toate printr'insui s'au ficut; qi fdri de dinsul nimic s'a f5cut" (ioan 7:1,2) "La inceput cred Dumnezeu cerul qi pimAntul. $i firi formi ryide;ert era pirnAntul; qi intunerec era peste fa{a addncului; 9i Spiritul Lui D-zeu se llurta pe deasupra apei,, Facerea

60

Catechismul APostolic

lntrwParea Lui Christos

t:1,2. "$i Cuvintul (Christos-D-zeu) trup s'a ficut, qi s'a sS,lSqluitintre noi" (Ioan L:14), "Adecd misteriul Cel ascuns din toli seculii qi din toate generaliunile, iar acum s'a ardtat sfinlilor Lui; cdrora a voit D-zeu a il face cunoscut, Care este bog5lia m5rirei misteriului acestuia intre Ginfi, Care este CHRISTOS intre voi, speranla mirirei" Colos. l:26-27. Vezi Sf,inta Treime.
Cltristos este D-zeu, d'ece mai este numit FiuI Omului si Fiul [-ui D-zcu? 'I.-Dacd,

R.-Este numit "Fiul Lui D-zeu," pentru ci este nlscut, intrupat, din Fiinfa Lui Sfint. (Ioan 4:24). D-zea Tatil-Duhul Pentru aceasta este de o fiinfd cu D-zeu Tatdl; qi intrupdndu-se '1Am vizut mdrirea Lui, mirire ca a Unuia ndscut dela P5: rintele, plin de char qi de adevir." Ioan 1: 14. Ioan Botezdtorul zice: "Cel ce vine dupd mine, mai nainte de mine a fost; cE mai mare decit mine era, $i din plinitatea Lui noi toli am primit, gi char preste char. Ci legea prin Moise s'a dat; iar Charul qi Adevirul prin Isus Christos a venit. Nimenea nici odatd na a v\,zut pre D-zeu; Cel Unulniscut Fiul, Care este in sinul PSrintelui, acela a spus" Ioan 1:15-18. Deci, de oarece omul n'a putut vedea fala Lui D-zeu gi sI rS,mind viu (Ex. 33:20-23) ; aqa D-zeu

Tat5.l, intrupdndu-se, ni s'a arb'tat in corp omenesc, in Persoana Lui Isus Christos, Fiul Lui (I Ioan 5:6-8), Care este D-zeul Cel Adevdrat (I Ioan 5 :20), ca prin Fiul si cunoaqtem, precum qi in Fiul, pe Tatil. Ioan l-7:3. Christos s'a numit Fiul Lui D-zeu dupre corp, qi cutoate ci mulli oameni nu pot inlelege aceasta, El a fost Omul-DumDomnul Isus nezeu qi Dumnezeu-Omul. Christos o spune aceasta in urm[toarele cuvinte: De m'a!i fi cunoscut pre Mine, ali fi cunoscut qi pre Pdrintele Meu; qi de acunl Il cunoaqtefi, qi'L vedeli. Zis'a Filip Lui: Doamne, arat5-ni pre Pd,rintele, qi ni ajunge." Zis'a Isus lui: Atita timp sunt cu voi, qi nu m'a!i cunoscut, Filipe? Cel ce m'a tdzut pe Mine a v\.zut pre Pirintele, qi cum zici "Arati-ni pre Pdrintele"? Ioan 14:79. Christos se numeqte "Fiul Omului" pentru ci, El a fost nu numai D-zet, ci D-zeu gi Om, la ard,tare (Filip. 2:8), qi sdlSqluind intre noi, ni s'a ardtat plin de char gi de adevir (Ioan 1:14). Cici Unul este D-zeu, Unul qi Mijlocitor intre D-zeu qi intre oameni, Omul Isus Christos. I Tim. 2:5.
I.-Numai o s6,ngurd fire este in Isus Christosl

R.-Nu. In Domnul Isus Christosse afli nedespdrfit;i neamestecat doui firi: Dumnezeiasci qi omeneascd,preeum qi doui

60

Catechismul APostolic

[ntruParea Lui Christos

!:1, 2. "$i Cuvintul (Christos-D-zeu) trup s'a f5cut, pi s'a s5lSqluit intre noi" (Ioan L:14), "Adeci misteriul Cel ascunsdin toli seculii gi din toate generaliunile, iar acum s'a ardtat sfinlilor Lui; clrora a voit D-zeu a il face cunoscut, Care este boglfia m5rirei misteriului acestuia intre Ginli, Care este CHRISTOS intre voi, speranla mlrirei" Colos. L:26-27. Vezi Sfinta Treime. R,.-trste numit "Fiul Lui D-zeu," pentru ci este niscut, intrupat, din Fiinla Lui Sfint. (Ioan 4:24). D-zeu Tat5l-Duhul Pentru aceasta este de o fiin!5 cu D-zeu Tatil; qi intrupdndu-se ".Am v5zut mdrirea Lui, mlrire ca a Unuia ndscut dela P5,: rintele, plin de char pi de adev[r." Ioan 1: 14. Ioan Botezltorul zice: "Cel ce vine dupi mine, mai nainte de mine a fost; ci mai mare decdt mine era, $i din plinitatea Lui noi toli am primit, gi char preste char. C5 legea prin Moise s'a dat; iar Charul qi Adevirul prin Isus Christos a venit. Nimenea nici odati nu a vizut pre D-zeu; Cel Unulndscut Fiul, Care este in sinul Pirintelui, acela a spus" Ioan 1:L5-18. Deci, de oareee omul n'a putut vedea fala Lui D-zeu gi s5, rdmin5, viu (Ex. 33:20-23); aga D-zeu
Christos e.rte D-zeu, d'ece mat este nwmit Fiul Otnului si Fiul Lui D-zeu? 'I.-Dacd,

Tatil, intrupAndu-se, ni s'a ar\'tat in corp omenesc, in Persoana Lui Isus Christos, Fiul Lui (I Ioan 5 :6-8), Care este D-zeul Cel Adevbrat (I Ioan 5 :20), ca prin Fiul si cunoaqtem, precum qi in Fiul, pe Tatil. Ioan 17:3. Christos s'a numit Fiul Lui D-zet dupre corp, qi cutoate c[ mulli oameni nu pot inlelege aceasta, El a fost Omul-DumDomnul Isus nezeu qi Dumnezeu-Omul. Christos o spune aceasta in urmdtoarele cuvinte: De m'a!i fi cunoscut pre Mine, ali fi cunoscut qi pre Pdrintele Meu; qi de acunl Il cunoaqteli, gi'L vedefi. Zis'a Filip Lui: Doamne, arat5-ni pre Pdrintele, qi ni ajunge." Zis'a Isus lui: Atita timp sunt cu voi, qi nu m'a!i cunoscut, Filipe? Cel ce m'a vl,zut pe Mine a v6,zut pre Pdrintele, qi cum zici: "Arat5-ni pre Pirintele"? Ioan L4:79. Christos se numeste "Fiul Omului" pentru cd El a fost nu numai D-zea, ci D-zea qi Om, la ardtare (Filip. 2:8), qi siliqluind intre noi, ni s'a ardtat' plin de char qi de adevir (Ioan 1:14). Cici Unul este D-zet, Unul qi Mijlocitor intre D-zeu Ei intre oameni, Omul Isus Christos. I Tim. 2:5.
I.-Numai o sl.ngurd fire este in Isus Christos?

R.-Nu. In Domnul Isus Christosse afl6 nedespdrlitqi neamestecat doui firi: Dumqi nezeiascS, omeneasc[, precurn qi doui

rCatechismul APostolic Duntnczeirea Lui Christos

vointi, insi f5,ri P6'cat.

I.-Nu

n.-No, ci numai o fatl" Dumnezeiasci, adicd D-zeu qi om impreuni, cu un cuvint' 1 Dumnezeu-Omul. Tim. 2.:3-7"'Eu 9i Tauna suntem"Ioan 10:20' tdl
R.-In cetatea lui David, care se chiamd Bethleem, in Iudea, c5' aqa s'a profelit despre El. Mic. 5:2. Naqterea Domnului a fost in zilele Cesarului August' Lu' 2:L'
-I.-Fost'a l.-lJntte s'a nasntt Cltristos ;i in care timp?

doud firil sunt d'oudfele pentru acesteo

nezeu Mintuitorul nostru (I Tim. 2:3; Tit. 3:13, L4) qi sd-L servim din toatl inima qi din tot sufletul nostru. Rom. LZ:L, 2. Fie Numele Domnului binecuvintat, de acurn qi p6ni in veac ! Dumnezeirea Lui Christos.
l.-Ce area .se :icd "Dumneseirea Lui Christos"?

R.-Nu ! Numai Jidovii I'au numit Pe Domnul "fiul lui losif," dar6 Isus a fost adevirat Fiul Lui D-zeu. (Luca 1:35) qi este MAntuitorul nostru.
.

Isus fiul lui losif?

R.-Sub Dumnezeirea Lui Christos in!elegem ci Christos este, precum spun Scripturile, de o fiinli cu Tatdl, Dumnezeul Cel Adevbrat: Rorn.9:5; 1 Ioan 5:20.
I.*Cu.m putem, clozted,i Christos este Dwmnezeul cd,

ft.-$'a f[cut pre sine ca un serv (Filip' 2:7, 8,), "Cd"cipre cel ce n'a cunoscut picat, l'a ficut picat pentru noi, ca noi sd ne facern dreptatea Lui D-zeu printr'insul" II Cor. 5:21. Vezi Patimirea..
Christos prin i'ntrttfarea Lui? 1.-Ce ni-a adtr,s

L-Cum

s'a umilit Christos l[dntuitorul

nostru?

R.-Ce D-zeu s'a ardtat in persoana Lui Christos, intrupdndu-se in corp omenesc, este ardtat in Scripturi (vezi Intruparea Lui Christos) ; nu trebuie si dovedim ci este deja dovedit in Sfintele Scripturi; ci trebuie sI studiim Biblia.
L-Este de lip.rd.ca Cre;tintr,l sd, creadd,in Dumnezeirea Lui Cltristos?

R.-El a adus Via!5. Vecinicd tuturor celor ce cred in El. I Ioan 4':9-13. El ne-a f6cut fii ai Tatilui (Ioan L:tZ;3:16) 9i concetS{eniai cerului' Efes. 2:19.
' I.-Cum aim? pe trebuie sd'I cunostenn' Isus cunr' sd"l ser'

R.---Sa-L cunoaqtem de Adevdrat Dum-

R.*Dupi inv5litura Noului Testament, cel ce nu crede in Dumnezeirea Lui Christos nu este Creqtin. Numai cei ce sunt condugi de Duhul Lui D-zeu sunt fiii Lui D-zeu (Rom. 8:14) ; Isus ziee c5, Dumnezeu este Duh (Spirit)-Ioan 4:24; pi cd El qi pi, pentru rintele una sunt (Ioan 10:80). Creqtin Dumnezeirea Lui Christos este un

64

Catechismul APostolic

Dunnezeirea Lui Christos

65

s'o articol al credinlei adevdrate qi trebuie creadi pentru urmdtoarele adeviruri: 1. Isus lucreazS"in noi un rezultat Dumtr"r""t.. In experenla Creqtini este o lips5' De care n'o putem trece cu vederea' Noi ar Rescumplritor sau s6'l respingem' Daci' Dinitt El a fost Creqtinismului in El nu "*t" trecut numai o sarcini grea. Noi trebuie s5'l considerdm nu numai ca pe un profet, 'l dasc5,l,or oareqcare sfint mare' ci s5' cuin El de Dumnezeu Tatll' Pentru ;;46i" cel cred.inciosnu poate fi nici o indoiall' 2. Aceasta convingere c5, Christos este Dumnezeu, ard,dicdndu-sedin puterea cea mdntuitoare a Lui Christos, conline nespuse binecuvintdri in partea eea liuntricd" a credinciosului, qi-i ajutl a cunoaqte negreqit binele qi ade'i5n4,l din rdu si greq, el are experenla rescumplrlrei prin Christos. 3. Credinciosul Creqtin crede in Dumnezeirea Lui Christos pentrucd experenla lui despre Dumnezeu in Christos unificS. (face una) lucrurile adeverirei. In rescumplrarea noastrl in Christos afl5m pe Dumnezeu ca Adevdr. Psichologia religiei ni a*at6, manifestdrile conqcien{ei religioase a

ftili;

*e;t'p"i*i*

pe Christosca Unicul

omului; dari lasi nesolvatl problema cauzelor. Christos ne di deslegarea. 4. Credinfa noastrd in Dumnezeirea Lui Christos mai vine din adevS,rul cI mintuirea noastri, prin El nu este numai o experen!5 individualS. Este pentru mai mulli ,1iistoricS. Nimenea nu poate cunoaqte istoria Creqtinismului fir[ si cunoasci intiiu pe Christos centrul suprem in toati experenla adeviratului credincios qi a poporului rescumpirat. Multe abateri dela inv5ldtura Lui Christos s'au ivit. Dari adevi,rul principal rimAne. Isus Christos std in inima intregei misclri. 5. Prin legdturile istorice ale credinlei suntem duqi la Noul Testament. In el este foarte clar cI inviatul Isus era in tot locul considerat de J)omnul qi Capul bisericei qi Mdntuitorul omului, Domn qi MAntuitor. Invierea Lui Christos a fost destul s5 convingd pe cei credincioqi despre Dumnezeirea Lui Christos qi Toma a decl5rat-o in auzul Domnului firl sI i se fi spus ca s5-pi refuagd. expresia (Ioan 20 228). Evanghelia, precum qi scrierile apostolilor, aratd Dumnezeirea Lui Christos foarte lSmurit. Oareqcare porniri moderne pe terenul filosofic-prin inv6litura lui Sitan

,ne-

-{

fl
66 Catechism*l APostolic

; b[ puni la oparte cele amintite. Insi daci Evanghelia este permisi si vorbeasci, ea arate cele despre Isus precum le-am amintit. Mesagiul ei este clar. R.-Spre inleles locul Lui Christos in experenta religioas[ d1m ca adaus la cele ramintite urmdtoarele considerdri generale: 1. Descoperirea Lui Dumnezeu in Cristos ne face cunoscuti personalitatea Lui D-zeu. Descoperirea de sine a Lui D-zeu este crescAndl in univers. Interpreteazi lumea in cuvinte de materie, qi primeqti lege. Interpreteazd lumea in cuvinte de pricepere, qi primeqti cugetare. Interpreteazi-o in cuvinte de putere' qi in fine primegti voin!i.. Interpreteazd" lu' mea in cuvinte de conscien!5, qi primeqti dreptate. Interpreteaz1'-o in cuvintele inimei, qi afli iubire. Interpreteazi universul in cuvinte de personalitate, qi afli pe D-zeu. Toate acestea insemneazi ci in studiul nostru despre aspectele fiinNei ajungem din treapti in treapti la diferitele atribute qi cualificdri ale Lui D-zeu. Insi noi avem lipsi, de o deosebitd manifestare a Lui Dzeu spre a inlelege unitatea a tuturor cuaL-Cari sunt con.siLcrdrilcgenerale dcspte Dumne' zeirco Lui Chrislos?

Duntnetefu Lui Christos ea

67

lificirilor in El. Fiindcl li s'a dat oamenilor cdndva a cunoaqte pe D-zeu ca pe o Persoand, a fost de lipsi ca El si se descopirl pe sine in PersoanS. 2. Deseoperirea Lui D-zeu in Christos este cheia la continuitatea mai inalti de lipsd spre a explica lumea. Continuitatea in inlelesul fizical insemneazi transformarea energiei. Cele ce urmeazd, sunt explicate numai in cuvintele ce vezi qi poli pip6i sunt lucruri existende. Dari acest principiu cade jos in multe puncte invdluite. Materialismul inci n'a explicat cum se poate scula viala din ceeace nu viefuieqte. Explicali aceasta, domnilor, qi-atunci si vedem la ce rezultat veti ajunge ! Ori ce ar face omul, spre a afla adevirul trebuie s6 ieie lucrul, spre a afla, nu cum ia materialistul din ddrdpt-ii tocmai cagicum ai incerca s6 tntorci curgerea Dundrei napoi ! Viafa, cugetarea, voinla, iubirea-acestea sunt adei vdrata cheie spre urmare. In acestea sunt sI se afle continuitatea cea adevdrati. Isus Christos, in care D-zeu se descopere, este Calea, Adevirirl, qi Viala, qi in El Viafa cea fird hotar, Cugetarea, Voinfa, Scopul, si Iubirea, cari sunt nainte qi in, qi prin toate lucrurile, vin mai aproape de noi. Teo-

fi il

iz'

t I
I

l
Catechisrnul A Postolie Patimile Lui Christos

logia CreFtini nu tigdduiegte continuitatea, dari o caute in cea mai potriviti form6' 9i o afl6 in Isus Christos Descoperitorul Lui Dumnezeu. 3. Isus Christos descopere pe D-zeu prin ard.tarea ee este D-zeu in sine prin faptul cel din afar6,.D-zeu esteiubire sfint6. FEri aceastaEl n'ar fi D-zeu. Numai' o deelirare citr5 noi cE El esteiubire sfinLui D-zeu ca ti n'ar putea fi descoperirea nu este desivirqiti, i.rbire sfintS. Iubirea numai in fapt6. Intrttparea Lui D-zeu in Christos a fost fapta divind care a fost de lipsi dac'6D-zeu a voit si ne dee o descoperire despresine. 4. DescoperireaLui D-zeu in Christos a fost de lipsi pentru indeplinirea facdtoru lui istoric qi obiectiv in viala cea religioasd a omului. Omul este corp tocmai apa caryi spirit. El este o creaturl de simt tot aqa ca cugetare. Viafa lui cu toate formele are cu oparte din afari care conrespunde cea de lduntricd. Descoperirea sine a Lui D-zeu sufletului omului prin energie liuntrici a fost adev5.rat6,dard. nu indeajuns. In tot timpul a fost o dorin![ in om dupi mai mult5 cunoqtinfd, qi acesta-i pentrucl el trlieqte in fiinla cea temporal6 (corp) 9i

vecinici (spirit) tot in acelagi timp. Isus ca descoperirea vecinicului D'zeu a adus descoperirea veeiniei in cea temporald. Daci "filosofii" pot arita contrariul, lasi-i vedem pdn[ Iuceqte soarele! E:itus acta
probat. Patimile Lui Christor.
I.-Pcntruce au urit cdrturaii Si archiereii le Isus?

ir

R.-Cirturarii gi eei mai mari ai ludeilor l-au urit pre Isus pentru acea, cd,El a infruntat invSl6tura lor cea mincinoas6 gi viaia lor cea rea; deci, ei l-au pizmuit pe Dinsul, fiindci poporul, pentru invdlitura gi minunele Lui, il cinstea mai mult decAt pre dinqii, din aceasta pricini l-au ccuzat qi l-au osindit la moarte.
I.-Cine era cdrtnuitorul ydrei in timpul restignirei Lwi Christos?

R.-Pontie Pilat a fost procurator al Iudeei, care era pe acel timp sub stipAnirea Romanilor. Tiberiu a fost impirat in Roma.
l.-Pentr* ce cste de lipsa sd Stim acesta timp?

R.-Pentruc[ in acest timp s'a implinit cele ce erau scrise gi prezise despre Mdntuitorul. "Sceptrul din Iuda nu se va depdrta, nici legislatorul dintre picioarele lui, Pdni ce va veni Silo (pacificdtorul), qi aceluia ii vor da popoarele ascultare" (1 Mois e4 9 : 1 0 ) .
ttl

.--, , .

-,

I' f/

Patimile Lui Christos

1l

70
I.-Unde prindd?

Catechismul Apostolic era Domnul, cind Jidouii cdutat stl I.-La cine a fost Isus dus mai intditt ile ostasi,d* pdce I'att Printr?

R.-Isus era in gredina Gethsemanecu invif5ceii Sii, stlruind in ruglciuni: Mat. 26:30, 36-46; Marcu L4:32'42; Laca 22: 3 9 - 4 6 ;I o a n 1 8 : 1 .
L-De
L-Ce

unde a mers in gerdina Genthsemane!

R.-Isus a fost dus naintea lui Anna fostul archiereu, socrul lui Caiafa, care a Si profetit, ceea ce insugi nu $tia, adecS Caiafa a sfituit pe Iudei "CI este de folos sE moari un om pentru popor" (Ioen 18:1214, 19-23).
I.-Unde I'au dus fe Isus d.ela Anna?

R.-Dela

Cina cea de Tain5: Mat. 26 :30.

este Cina cea d.e Taind,!

R.---,Cina cea de Taini este Taina pe care Christos a infiinlat-o in seara cea din urml mai nainte de moartea Sa (Vezi Cina Domnului).
I.- Cine a aendut pc Donuw,l Isus Christos archiereilorl

R.-Dela Anna Isus a fost dus la Caiafa archiereul unde, foarte de dimineali, s'au adunat toli mai marii preotilor qi clrturarii ca si'l condamne pe fsus. Mat. 26 i57, 5968; Ioan L8:24.
L-Ce s'a intdmplat in acest loc cu Petru?

R.-Iuda Iscariotul, unul dintre cei 12 apostoli,care pi cdnd umbla cu fsus tot de pungi si ingrijia (Mat. 26:47-5G):Marcu 14:1-11.
I.-Ce-a pdlit luda dupd ce a uendut pe Isusl

ft.-l'a mustrat conqtinfaqi, dind cu banii in templul la archiereii, a mers de s'a sp6nzuart (Mat. 27:3-70). Cam aqa este sfdrpitul celor ce li s'a lipit inima de bani qi umbl5 de multe ori chiar cu minciuna numai ca sd poati "str6nge bani,' qi s6 se facl "boga!i." Acei oameni sunt ca Iuda, cu asemenea inimi gi scop,gi v0nd pe Domnul de cdteori le pic6 ocazia.

R.*--S'a lSpddat de Domnul de trei ori, insi a flcut-o ca si poati scipa din mAinele Iudeilor;"in inima lui sd fringea gi pldngea cu amar v5zAnd pe Domnul suferind, qi ci in momentul cel mai groaznic el s'a lSpidat de trei ori de Ditdtorul de viati (Mat. 26:58,, 69-75; Marcu L4:54, G672; Luca 2:54-62; Ioan 18:15-18, 25-27\.
L-Ce fdteau Iudeii cu Isusl

R.-Iudei I'au bdtut pe Domnul in cel mai crdinar mod; I'au aeazat cu m6rturii mincinoase;,sil-au tractat mai r6u ca cum I'ar fi tractat barbarii. Cu ocazia aceasta s'a vE"zutcE,cdt["temere de D-zeu ora in

72

Calechisnul APoslolic

Patimile Lui Christos

73

!
I

poporul care se numea pe sine "poporul Lui D-zeu" qi fiii lui A,braham. Domnul Isus a qtiut ce zice, cAnd li-a zis: Voi sunteli fiii diavolului a cSruia voie faceii, Ioan 8:44.
I.-Putul-ou Lui Isusl Iudeii afla mdrt*rii mincinoase conlra

fi fost contra guvernului Roman, contra Cesarului.

I.-Ce zicea Domnul cdnd.era acuzat!

R.-Au putut, dari li era neca,z ci mirturiile nu se uneau in vorbiri, unul zieea eil au auzit pe Domnul zic0nd asta, altul alta gi cdnd erau intrebali despre o acuzare nu sI aflau doi si vorbeasci asemenea. Contra Adevirului nici pe bani n'au putut Iudeii si afle mdrturii !
I.-Ce

R.-Isus n'a zis nimic, a ldsat ca Pilat, ca unul din poporul necurat, cum ziceau Iudeii, si vadd din acuzele aduse asupra Lui ci Iudeii au mintit toate acele numai ca sd'L condemnela moarte.
L-Dacd sinodul Iudeilor au condenrnat pe Isus la moarle, dece l-au mai d,us pe la Pilat, care crd trn pogdn?

R.-Erau zorile diminelei revlrsate gi tofi mai marii preofilor qi cdrturarii stringi in sinod ca sd condemne moarte pe Isus. la Domnul a fost dus naintea lor (Ioan 18: 28). R.-L'au osindit la moarte ca pe un talhar, ca pe un ucigaq,qi I'au trimes la Pilat. Mat. 27 :1, 2; Laca 22:66-33:1.
I.-Cu notorul? ce a f o.rt Isus acusat naintea lui Pilat guaerL-Cc-a f dcu! sinodul cu Isusl

o urmat tlupd eraminarea fdcutd. d.e Caifal

R.-Trebuie sI ciutim ce zice Istoria: Pe timpul Acela, inci din anul 63 nainte de Christos, Iudea era sub guvernul Roman; qi de oarece ludeii, fiind fanatici cu traditiunele lor, au condemnat pe mulfi oameni fdrd vini la moarte, aqa Romanii, cari au dat libertate la to{i oamenii, au luat dreptul dela mai marii poporului Iudeu de a mai putea omori pe cineva f6ri de invoirea guvernului Roman. Daci Iudeii ar fi avut dreptul, ei n'ar fi dus pe Isus pe la Pilat, ci I'ar fi omorit mai iute. .
I.-Aflat-a Pilat fe Isus z'inovat?

R,.-Iudeii l'au acazat ci Isus s'a flcut pre sine rege al Iudeilor, qi bine infeles ei au vorbit despre rege p6mdntesccea ce ar

R.-Pilat n'a aflat pe Isus vinovat cu nimica, ci din contri spunea Iudeilor c6 nu afld in Isus nici o vinS: Luca 2B:4.

iJ

Patimile Lui Christos

'tD

lI
,

71

Catechismul APostolic

l.-Cu ce mai acuzau ludeii pe Isus, afard cd ta fd' c$t legel -

Domnul ci au resculat poporul prin toat6 Iudeea qi Galilea: Luca 28 :5.

I.-Intd,ritat-a Isus poporul precutn i,l acuzaul

minliau ci Domnul ar fi zis R.-Iudeii citrl ei ca sA nu dea dare Ci:sarului: Luca 23;2. Dari Filat a Stiut cd ceeace ziceatu Iudeii era contrar; a gtiut ci ludeii, qi mai ales mai marii preolilor qi c[rturarii, erau contra Cesarului in ascuns qi de multe ori plinuiau rescoli contra Romanilor. Acuza adusl a fost tocmai acea ce Iudeii intrebaseri de Domnul, c6nd I'au ispitit, "Cd ce zici trebuie si d[m tribut Cesarului?" Domnul a cerut un denar qi a intrebat: A cui inscripfie este aceasta pe el? "A Cesarului," a fost rispunsul: "Dafi ceeace este a Cesarului Cesarului, iar ceeace este s Lui D-zeu Lui D-zeu !" Insi Iudeii n'au vrut sI faci nici una: Cesarului nu voiau erau silili-pentruci sd dea tribut-dari era pigin, Lui D-zeu nu dideau onoare pentruc5. si temeau cd nu li va rdmine onoarea lor!
I.-Vd:ond cut cu Ell I'ilat cd Isus nu este ait'r,o'tat, ce'a fd'

R.-Nu ! InsSgi Pilat a vi,zut cL aceasta, caqi celelalte, a fost o minciuni. Iudeii au fost cei ce intlritau pe popor contra Lui fsus ca si'L omoare; qi intiritau chiar pe Pilat s5'L condemne la moarte. DarI pilat auzdnd ci fsus a umblat prin Galilea, I'a trimes la Erod c0rmuitorul acelei f5ri.
I.-Cc-a fd.cut Erod. cdnd a vd,zutpc Isus?

R.-Erod s'a bucurat foarte; ci doria de demult sd'L vad5, pentruci auzia multe despre El. $i aqa a cerut Erod ca Domnul sd faci un semn. Caqi cum n,ar fi fost des_ tule semne fdcute de Isus in toate pirlile ! Caqi cum ar fi uitatl Erod cele ce a auzit cum deschidea ochii orbilor, cum curdfia pe lepropi, cum vindeca orice boald, gi cum a inviat chiar qi morfi (Luca 28 :g).
I.-Fdcut-o

R.-Domnul a ticut ryi n,a zis nici un cuvint qi nici n'a ficut semn.
I.-Ce fticcart arcltiarcii, c6nd, au adzut cd, Isus nu f dcea nimic ?

Isus scmnul dorit de Erod.?

. R.-Pe acest timp Erod Antipa' care era un ludeu, cArmuitorul Galileii, se afla in Ierusalim, a fost venit la serbbtoare; qi aqa Pilat, auzind ci Erod este in cetate, I'a trimes pe Isus la Erod. Iudeii au acuzat pe

R.-Ficeau, cum li era obiceiul, pe ml6 nciuni - acuze mincinoase - si, fiindci Isus n'a gr1"itnici un cuvint, cu toate cd Erod il intreba, Iudeii neintrebaNi au vorbit mai

Catechismul APostolic

Patimile Lui Christos

multe dec6t Erod putea se aud6 ! Luca 23 : 9, 19.

tr.-Ce a fdcut Erod cu Isus, adzind cd nu fdcea nimicl

R.-L'a despretuit qi batjocorit, apoi I'a imbricat intr'un vestmint de despret gi I'a trimes iar6 la Pilat: Luca 23:11-13.
I.*Ce o zis Pilot c6.nilIsus a fost ad*s la el rcpoi?

toatd puterea lor: Jos cu El ! Crucifici,L ! Crucifici'L ! "Si vocile lor qi ale archiereilor invingeau" (Luca 23:23). Pilat I,a dat pre Isus "Dupi voia lor" ca si fie r5stignit: Luca 23:17-25.
I.-Decc poruluil n'a cliberat Pilat pe Dontnul ltestez,oia po-

R.-A chi5mat pe archierei, cirturari gi pe tot poporul, gi li-a zis: "Mi-a!i adus pre acestom, ca un resvretitor de popor, qi ia* tI eu inaintea voastri intrebdndu-l, nici o vind nu am aflat in omul acestade acelede cari 'L pdriti; 9i nici Erod; cE, v'am trimes la el; gi iatd nimic vrednic de moarte nu este de ficut de dinsul" Luca 23:14, L5. R.-A vrut si 'L libereze, dard era in pericol; tot poporul a fost agitat qi la cererea unui popor circumcis, darl necircumcis la inimi (Fapt. 7:51), a trebuit si eliberezepe un tdlhar, iar pre Isus DitStorul de viald s5'l dee spre a fi ristignit. Pilat i-a intrebat de trei ori ca s6-i spuni archiereii qi mullimea ci ce riu a ficut fsus, dari poporul agitat ;i agit6torii nu i-au dat r6spuns, pentrucl insuqi ei aa vdzut c6, Isus n'a ficut nici un riu, ci strigau din
I.-A eliberat Pilat pe Isus, fiindcd *a aflat in EI nici o aind.?

R.-Sn nu uit5m: Poporul Roman era un popor democratic qi avea legi cE un guvernator trebuie si facl ceeace cere multimea poporului din provincie. Iudea a fost o provincie sub guvernul Roman pi pilat era guvernatorul, dari qi el terbuia s6 fie aseultdtor de altul. Daci. pilat ar fi libe_ rat pe fsus, proporul ori qicum I'ar fi omorit si vrea face o revolti contra lui pilat qi o petilie la Cesarul in Roma ca si'l mute din pozilie, fiindci nu ascultd de cea ce spunr legile Romane, ca si facE dorinfa mulfi_" mei. Aga Pilat s'a conformat Ia voia po* porului, insi nu cu voia lui. pilat, pig6n eum a fost, a avut mai multi fricl de D-zett decAt arhiereii qi poporul ce se numea "fiii lui Abraham.,, Acui fii au fost, trsusli-a spus ldmurit (Ioan 1g :g-16).

R.-A fost silit ca s6 mearg6,ducdndu-gi crucea Sa, la locul ce se chiaml al CIpi_

l.-Und.e a f ost Isus dus ca sd fie rdstignitl

Caltchisnul

APostolic

Patimile Lui Christos

79

Ioan 19:17' 18' linei-evreeqte Golgotha: Acolo I'au rdstignit impreun[ cu doi fdc6tori de rele: .unul dea dreapta qi altul d-ea stinga.
I.-PLntrucc a fost ftt-r I.rtts itt miiloc?

R.-Pentruc5 de obiceiu cel pe care mai marii poporului il considdrau cd este mai mare vino'rat, a fost rS,stignit in mijlocul celoralalli ca cei ce trec pe lAngd spA'nzuritori sd rsti5care dintre cei spdnzurali pe cruce a ficut mai mult rdu. Pe lAngS aceasta acuza, de obice, era pusd. pe cruce la fiecare, scrisi de guvernator sau altceva inlocuitor al Cesarului.
L - - - l ; o . r t - o t t . r t J ' t ld t . t c t t : i f t r . t i il ' c untlc I sus a

gi s'o dee ca si fie pusi pe cruce, a scris titul, un adevi,r prezis in Sfintele ScriptuTi: ISUS NAZARINEANUL REGELE IUDtrILOR (Ioan 19:19). Titlul a fost scris in trei limbi: Evreeqte, greceste Si latinegte.
l.*-Pentruce a f ost scris tiilul 'tn trei limbi?

t f o s t r i r s t i g n i?

R.-Da, a fost, dari de oareqe Iudeii au acvzat pe Domnul cu cAte toate, 9i neriruqinrl nici cu una, au linut mai mult de a'l acvza ci s'a ficut pre sine rege, c[ la caz cd Pilat nu I'ar fi dat in m6inele lor s6'l rdstigneasci qi ei ar fi niviilit asupra Domnului usiI'ar fi omorit, cum fS,ceau de demuit cu profelii cei adevirali, ei ar fi putut spune Cesarului cI Isus a fost un resvr6titor de popor, care s'a ficut pre sine rege qi penbruci ei "iubesc pe Cesarul" au omorit pe acest Isus din Nazaret. Aqa Pilat, care a trebuit s6 scrie vina Domnului

R.-Romanii nu voiau si faci nici o condemnare la moarte fdrd a ardta carrza, ca urmapii celui condemnat sd poati. 'daci afla dreptul acelui om, n'a fost vinovat; qi ca s5, qtie toli vina lui Isus* mai bine zis c5"El este Regele Cel Promis -Pilat, fiindci prin Palestina umblau Latini qi Greci, a scris ca qi aceqtia si poati ceti. Limba ebreeasci a fost limba poporului, Limba Greceasci a fost Limba culturei, studiati de toli invdlalii qi vorbit5, gata in toatl lumea verbal qi in scrieri, iar Limba Latineasci a fost Limba Statului Major.
1.-Cctit-ou mulli acest titlttl scri.sde Pilatl

R.-Scriptura zice qi o credem ci mul{i din Iudei au cetit acest titlu (Ioan 19:20) Ei nezmintit pi Greci qi Latini (Roman).
I.-Ce-au ficut archiereii, cdnd au adzut cd mulli dintre ludei cct'eautitlul?

R.-AU inceput si se trezasci, probabil auzind pe unii vorbind cI Messiahva veni

. i : l :: r y - -

"\i
t
l

80

Ctrlccltismul APostolic

t'
I

Cele $eapte Grdiri ale lui Christos

81

ca rege, dari va fi desprefuit de cei mai rnari, qi aqa au mers archiereii la Pilat, zi' cAndu-i: Nu scrie: Regele ludeilor; ci cI el a zis Eu sunt Regele Iudeilor. Pilat a scris tocmai ceace s'a cdzut se' scrie despre Domnul, Ei mai pe urmi archiereii au v5zut c5" scris, ca publicul si ceteasci, tocs'a rnai ceace ei au vrut sI ascundi de naintea poporului. "Cea ce am scris, am scris," a zis Pilat gi n'a vrut se inqchimbe inscriptia (Ioan 19:27, 22) .
.L-Oc-utt f titut o.rtu;ii cu i'c.;ttritttclr;i chilo nultti? 'l Dont-

R.-Vestmintele Lui le-au impirlit intre ei, iar pentru chitonul SIu au aruncat sorli, ca s[ se implineascl ceace a fost profe{it (Fs. 22:18)-Chitonul este o mantie fdcutd dintr'un lat.
I.--5'lo1-ori rarti o d.intre uce nicii Domnului <r\rC.) ldnqti

cdnd: Pdrinte, iarti-li, ci nu ptui ce fac (Luca 23:34\. 2. A grlit citr6 Maria qi i-a dat-o lui Ioan spre a p6,zi-o, zicdnd: Femee, iat6 fiul tiu" ; apoi a zis lui loan: "IatI muma ta !" (Ioan 19:26, 27) . 3. Citrd tilharul, care era r6stignit la dreapta Lui, dupice s'a poclit cdnd a vezut pe Dreptul Isus suferind pe cruce ca un ficdtor de rele, qi auzit rugdciunea Lui pentru dugmanii Sii, Isus i-a zis in cuvinte sigure: "Adevi.r zic !ie: Astizi vei fi cu nine in Raiu" (Luca 23:43'). 4. Eli, Eli, lama sabachtani? (Mat. 27:46\. 'sete (Ioan 19 :28). 5. Imi este 6. S'a sfirsit (Ioan 19:30). 7. Pirinte, lrr miinele tale incredintez spiritul meu (Luca 23:46).
I.-Cum a futut sd pdtimeascdSi sd moard Isus Chri' . r 1 6 .fri i t t a d D - : t t t ?

R"-Au stat; intre ei au fost Ioan evan' ghelistul qi apostol, Maria muma Lui Isus, IWaria a lui Cleopa, $i Maria Magdalena" CeIe $eapte Griiri ale Lui Christos Cind Era pe Cruce. " pe in
clrinuri

I.-VorLrit-Lt I)onmul ccua, fiirtrl

crtce?

R.-Da, M6ntuitorul a griit cdnd a fost pe cruce de geapte ori: 1. S'a rugat pentru duqmanii Sii, zi-

R.-El a pltimit qi a murit nu ca Dumnezeu, ci ca om, qi nu pentru ace8, cE n'ar fi putut sd scape de pltimire, ci pentrucf de libera Lui voie a vrut si pitimeasc$, precum insugi Domnul z zis: "CI eu imi pun viala mea, ca iardpi sd o iau. Nimenea nu o ia dela mine, ci eu o pun insu-mi. Am

,[.

T ll
Inaierea L$ Christos

82

Catechismul Apostolic

putere sA o pun, $i am putere iariryi s6 o iau" (Ioan 10:17-18). Dumnezeus'a pus pre sine, in chip ca un om, ca pref de rescumpdrare pentru noi qi ni-a rescumpErat cu sfint sAngetre Sdu (Vezi Fapt. 20:28; L Tim.3 :16).
I.-Ce s'au pe cruce ? 'intimllat tdnd era Domnul saferind.

gafilor." Atuncia s'a implinit cea ce a zis profetul cu sute de ani mai nainte:
si Ild,pit a f ost de opd,sare iudecotd; Dard gencraliunea Lui cine o va spune? Cd'ci stdrpittr,-s-adin ldmdntul celor aii; Loait a fost Pentru fd'rddelegeapoprului men' cu $i s'a ficut mormi*tul Sd,w nelegiuilii, Si cu ccl attrtt a fost immormintarea Lu|

R.-S'a ficut intunerec peste tot pdmintul; saorele qi luna s'au imbricat in jele qi nu qi-au dat lumina; qi catapeteazma templului s'a rupt in doue de sus pinl jos (Mat. 27 :45-56; Marcu 15 :33-41;Luca 23:. 4 4 - 4 9 ;I o a n 1 9 : 2 8 - 3 0 ) .
I.-Cc s'a f dcut cu Isus duldce Si-a d.at .tuflctul?

I.-F o.st-auorchiercii linistiti d*pdce au adzut cd corlul Lu'i Isus estc pus in mormint?

R.-Iosif dela Arimathea, a mers la Pilat pi-a cerut drept spre a inmorminta corpul cel sfint al Domnului Isus. Pilat a fost mirat qi p'ar cI nu-i venea se eteaz6, cd, a murit aqa iute, qi aqa chi5m6.nd sutaqul a intrebat oficios, gi atuncia a dat dreptul lui Iosif. Au venit femeele, Nicodim qi al{ii si ia jos corpul Domnului depre eruce qi s5'l inmrominteze, qi pregitind toate au inmormintat corpul Lui Isus intr'un morrnint nou, unde nu era nimenea altul pus, in mormintul bogatului Iosif, aproape de gredina Gethsemane unde se crede ci pe acela timp a fost cel mai frumos loc "Locul bo,,1

ft.-lr{'211 fost, ci au mers la Pilat ca s5,'l roage spre a intiri mormintul; insl Pilat n'au voit, i-a lSsat s'o fac[ ei. "Aveli custodie; mergeli de intlrili cum qtifi!" (Mat. 27:62-66). lnvierea Lui Christos.
I.-Dccc lul?

ort unbiat archicreii sd:i'ntdreascdmormin-

Isus a fost ristignit qi s'au R.-Dupice intunecat soarele gi luna, unii dintre mai marii preolilor s,i archiereii, probabil ca sI uite cele.intAmplate, au inceput s5 caute in profelii ce se zice despre ChristosMessiah-qi, aflAnd lucruri similare cu cele ce s'au fdcut cu Isus din partea lor, qi-au adus aminte cd Domnul a zis Iudeilor mai nainte de patimile Sale: "Stricali acest tempul, qi'in trei zlle'l voiu redica" (foan

\--

I .lt-

84

Catechismyl A postolic

Inndllorea Lui Christos

2:19). Li-au fost fricd c6 va invia Isus qi ei vor fi considdrali netrebnici; qi ca sI poati scipa au ficut toate numai ca si nu fi5 ei responsabili.
I.-Putut-au archiereii gi cdrturarii linea corpul Lui Isus in morn:int?

R.-Nu ! CAnd a venit timpul prezis in profe$ie, a treia zi, Domnul a inviat din morfi; ingerii din ceri0 au venit de au luat piatra depe mormint, qi toti ostaqii, cari pdziau mormintul, au cd,zatla pdmdnt ca morli gi Christos a inviat ca Un Biruitor cu moartea pe moarte cblc6nd.
L-Cc-an

R.-Au mers in Ieursalim qi_au spus ar_ chiereilor qi mai marilor preolilor toate cA_ te s'au intAmplat (Mat. 28:11).
I.-Ce-au fdcut archiereii c6nd au auzit lestea!

f dcut o.stasii tlttftica a inztiat Cristos?

R.--S'au suplrat qi au mai incereat ca sI ingroape Adevdrul; au adunat loalalti tot sinodul pi s'au sfltuit ci si dea bani ostaqilor ca si nu spunl la niminea cL Christos a inviat, ci c5,I'au furat noaptea invi_ tdceii Sdi (Vezi Mat. 28:11-1b). Aritirile lui Christos dupi Inwiere.
l.-Afard de ostoSii tlela mormint cine a mai vczut pe Isus dupdce a inaiat d,in morli?

1. S'a ar[.tat la Maria Magdalena (Marcu 16:9; Ioan 20:11). 2. Femeelor (Mat. 28:9). 3. Celor doi discipoli cari mergeau spre Emmaus (Marcu 16:12; Luca 24:13-31). 4. Lui Simon Petru (Luca 24:34; 1 Cor. 15:5). (Marcu 16 :13; Ltica 5. Invdliceilor 24:36; Ioan 20:19; l Cor. L5:5). 6. La cei 11 cu Toma de fali (Marcu L6:14; Ioan 20226; 1 Cor. 15:5). 7. Celor 500 de frali (Mat. 28:16; 1 Cor. 15:6). 8. Discipolilor la Marea Galileei (Ioan 2l:l\. 9. Lui Iacob (1 Cor. 15:7). 10. Apostolilor (Fapt. Apost. 1:4). Ini.llarea Lui Christos.
I.-La cdt tirnp inz'icra s'a innd,llat Isus Ia Ceriu!

ii t

i'

i' ilr

R.-Dupd 40 de zile, Domnul Isus Christos a condus pe inv6liceii Sii pe muntele de ldngi Bethania qi la privirea lor, dupi ce li-a dat ordinele, s'a innillat la Ceriu ( M a r c 1 6 : 1 9; L u . 2 4 : 5 0 - 5 3 ;F a p t . 1 : 9 ) .
I.Ce ordine a dat Cltristos Apostolilor?

ii

R.-Domnul Isus Christoss,a ar[tat de zece ori mai multor dintre ucenicii Sni qi mai ales apostolilorLui.

"'l

R.-Sa nu si depdrtezi dela Ierusalim pAnI nu vor primi MAngiitorul Duh; qi apoi si meargi in toati lumea qi sI prediee Evanghelia la toati fdptura, gi pre ci ,ee

$n

iH

i l

,i

t:

'-'-'_ -\
86 Catechismul Apostolic I*semnd,ri din Viala Domnului

li

vor crede s5-i botezi in numele Tatdlui, gi al Fiului, qi al Sfintului Duh, invifdndu-i pre ddnqii si pizasci toate cOteDomnul a ordinat (Fapt. 1:4; Marcu 16:1b,16; Mat. 28:18-20)
Insemniri din Via[a Domnului.
I.-Cdnd a inceput Domnul Isu.r Christos iucrarea Lui cea fublicd,?

(1 Ioan 7), ci si urmSm Lui Cliristos in botez pentrucd ni s'a iertat pdcatul.
I.-Und,e o nters Domnul d'upd'ce s'a botezatl

d i

R.-A mers in pustiu unde a fost de trei ori ispitit de Sitana, Mat.,4:1-11". R.-Christos a fost botezat de Ioan Botez5torulin Iordan, Mat. 3:13-1?.
I.-Ce a fdcut Isus mci intdiu dul>dce a aenit din Pustiu? a inceput pe dat6 se PreR.-Domnul dice. Christosmai intdiu? L-Ce a pre'd'icat
I.-Llnd.e a fost Christos botedat $i de cinel

; i

il t $

R.-Christos a inceput sE lucre cdnd a fost de trei zeci de ani (Lu. B:28).
L-Cunr a i.nceputDomnul lucrarea?

lr i
:i

i il

R.-Mai intAiu a mers la Ioan Botezd,torul de s'a botezat (Mat. B:18_12; Marcu 1 : 9 - 1 1 ;L u c a 3 : 2 L - 2 2 ) .
I.-De pi.cate? ce s'a botc:at Christos, d.acdEl a fost fdrd

R.-Christos s'a botezat ca sd ne arate noaud exemplu, cdci El a zis c6trb Ioan "Las5, acum cI aga se cuvine noaui ca sd implinim toati dreptatea.,, Domnul a pu_ tut implini toati dreptatea fdrd" ca si se fi botezat, dard" a vrut si ne arate exemplu ca qi noi, cdnd credem pe deplin in El ca Mdntuitorul nostru personal, sd ne botezdm spre a implini toati dreptatea, El n,a fost atins de picat, ci Mdntuitorul p6citoqilor; botezul nu s,a dat spre a ierta pdcatul, sdngeleLui Isus ne spall de tot plcatul

R.-M0ntuitorul mai int0iu a predicat qi a zis: Pocdili-vi qi credefi in. evang:helie (Marcu 1:Lb).
L-Cafi ani a linut lucrarea Domnului le fdmint?

R.-Dupd datele cele mai bune, lucrarea Domnului intre oameni a fost trei ani qi qease luni.
I.*CAfi aPostoli a ales Christos?

R.-Domnul

Isus gi-a ales J-2 apostoli.

I.*Cari sunt nu,meleaceastorapostoli?

i,

ft,.-psfru, Andreiu fratele Iui; Iacob al lui Zebedeiu, qi Ioan, fratele lui; Filip qi Bartolomeiu ; Toma $i Mateiu, vamequl; Iacob al lui Alffeiu qi Lebbi ce s'a supranumit Thaddeiu; Simon Cananeul, gi Iuda" Iscariotul, care a vindut pe Domnul.

88 l.-[n mult?

Catechismul Apostolic care parte de pdmdnt a petrecut Domnul mai

R.-In Palestina, cel rnai mult timp al misiunei publice in viala Domnului a fost . in Galilea.
I.-Pe unde a moi umblat Isusl

R.-Domnul Isus a umblat, afari de Galilea, prin fudea, Perea, si hotarile Tirului gi ale Sinodului.
I.-Ce au, fost cele mai insemnate lucrdri fdcute ile Domnul?

PARACLETOS
Duhul r.-cine edteDuhul * Sfint. *urouitorull

R.-Toate lucrurile pe care Isus le_a fibut au fost insemnate, nimenea, nici un profet n'a ficut cele ce a ficut Christos. El a predicat Evanghelia, a inviat morfi, a deschis ochii orbilor dela na$tere, a dat graiu mulilor qi auz surzilor; a vindecatorice boal5 qi neputinld,, a curdlit leproqii $i a scos demonii cari fugiau de El: El a sdturat mii cu puline pOini qi pegti qi c6nd a fost pe mare a potolit furtuna si_a um_ blat pe fata apei. Cele ce a fdcut irur, o* pdmdntean nu le-a putut face; El a fost in asemdnarea omului, insd n'a fost om, ci Omul-Dumnezeu, Care a venit s6 ne m6ntuiascE.

i
h

2rc5tr(

R.-Domnul Isus Christos mai nainte de patimile Sale a spus invdt[ceilor despre venirea MdngSitorului, Care va lua locul oficios al Lui Christos in lucrarea regenerirei (Vezi "Lucrarea Duhului Sfint"), a invS{a qi a m6nglia pre cei reniscuti qi a vorbi pentru ei, pi a mustra lumea, pre cei nelegiuifi, de pdcat, qi de dreptate ryi de judecati. De pdcat, pentruci nu cred in Christos; de dreptate, pentrucl Christos s'a innillat qi ei nu vreau si primeasci cele despre Domnul dacd nu 'L pot vede cu ochii fizicali; de judecatd, pentruei Domnul a invins pe diavolul gi i s'a dat toati puterea in cer pi pe p5m0nt (Mat. 28:18) qi cei nelegiuili sunt deja judecafi'la condemnare veeinicd din qi pentru faptele lor (Ioan 16:?-11). Duhul Sfint este Dumne-& zeu (Ioan 4:24).

it

T
Cateckismwl Apostolic Duh*l Sfint o Persoand I.-Ce area sd zicd cd Duhul Sfint este Dumnezeul 91

ft.-dgssgta are un singur inleles qi anume: Dumnezeu Duhul-Sfint, Dumnezeu adevdrat, care lucreazd, in noi prin personailtatea Duhului.
l.-Cum zd in *oi? lutern Sti cd Drmnezeu Duhul-Sfdnt lucrea-

tele ce le-a zis Petru apostolul spre infruntarea lui Anania: "Pentruce a umplut sitana inima ta, sd minli Duhului Sfint?" $i mai jos iariqi zice: "N'ai minlit oamenilor, ci Lui Dumnezeu" (Fap. 5:34).
I.-De und.esc z,edc,cd Du,ltului Sfint i se cuuine inchinare ;i prea md,rire dcopolriad cu Taldl Si cu Fiull

R.-Aceasta o gtim prin experenta gratiei, simlind in partea cea l5untrici sfin{Inia, iertarea gi lucrarea spre perfectie; cei ce n'au aceasta experenli a gratiel lucrende, n'au Duhul Sfint--n'au de Pdrinte pe Dumnezeu-, gi aqacum vor putea vede dacl ochii lor cei sufleteqti sunt orbiti? pe Cum vor cunoagte Cel prea Sfint, dacd nu 'l vbd in personalitatea Duhului Sfint qi fd,r[. a veni in atingere cu lucrarea Lui? (Yezi lucrarea Duhului Sfint).
L-Ce osc zicti "Paracletof'l

R.-Se Christos tezd "in Duhuuli

vede din aceea, cI Domnul Isus ordind ca cei ce cred sI se bonumele Tatilui qi al Fiului gi al Sfint" (Marcu 16:16; Mat. 28:
Duhul Sfint oamenilor prin oarecare

1e).
I.-Ardtatu-s-a
chtb deostbtt I

ft,.-pzragletos este cuvint Grecesc qi insemneazb trei numi de funcliuni ale Duhului Sfint: Mdngiitor, Mijlocitor, 9i Advocat-care vorbepte in locul cuiva.
l.-Estc ref crore in Scripturd, d.ela Duhul Sfi,nt d.irecl la D-zeu ca sd arate cd,Dumnezeu este Duh, manifestat noaud, i,n a treia parsond din Sfantd Treime?

I
It I ,lf

ft,.-$'a ardtat in chip de porumb cdnd Christos s'abotezat in Iordan; qi s'a pogorit peste apostoli Ei ucenici in chipul limbilor de foc, in a cinci-zecea zi dupd invierea Lui Christos(Mat. 3:16; Fapt. 2).
I.--Se dd, ;i actun oanoenilor Duhul Sfi,nt?

R.-Insuqi M6ntuitorul a zis ci Dumnezeu este Duh (Ioan 4:24). Aceasta mai este arStatd in Sfinta Scripturi prin cuvin-

R.-Duhul Sfint se dd tuturor celor ce primescpe Christosca M0ntuitorul lor personal,qi iqi face locuinla in ei: "Au nu qti{i, cE suntefi templul Lui D-zeu, qi ci Duhul Lui D-zeu locuiegte voi?" (1 Cor. 3:16; in 6:19). "Mirili dari pre D-zeu in corpul vostru qi in spiritul vostru, cari sunt ale Lui D-zeu" (6:20).

Cotechismal Apostolic

Lucratea Duhutui Sfint

93

Duhul Sfint o Persoani.

l.-In ce fa ardtal personalitatea Duhului Sfdnt?

f,,.-psrcslalitatea Duhului Sfint s'a aritat la botezul Domnului (Mat. 3:16; Marcu 1 :10; Luca 3 :22; loan 1 :33), prin comanda a boteza in numele Lui tot aqa ca in numele Tatilui qi al Fiului: Mat. 28:Lg, gi prin incheereaapostolui: 2 Cor. 13:14.
l.-Este Duhul Sfino o Persoand,?

f,].-!a, El este a treia Persoani din Sfinta Treime cu totul de o potrivi cu Tatdl qi cu Fiul in Dumnezeiasca wednicie.
I.-Din nolitate? cari lycruri putem cunoeste aceasta perso-

l' r

R.-Din cele ce i s'a incerdinfat Duhului Sfint ca se le faci, din lucrarea tui cea MAnutitoare (Vezi Lucrarea Duh. Sfint). Lucrarea Duhului Sfint
L--Ce ztorbeSte Sfinta Scri.pturd despre lucroreaDuhului Sfint? ft.-fsyssile lucrdrei personale ale Du-

hului Sfint arati c6 Duhul Sfint nu este numai o putere dela Dumnezeu,ci insuqi Dumnezeu (Ioan 4:24), Care lacreazi, in persoana Duhului Sfint. 1. Scripturile vorbesc despre Duhul Sfint, ci este in activitate: Fac. 1 :2; Mat. 3:16; Fapt.8:39. 2. Ele declard ci Duhul Sfint ne ln-

vali qi sfitueqte: Luca 12:12; Ioan 14226; 16:8,13,14; Fapt. 10:19; 1 Cor.12:3. 3. El arati cd" Duhul Sfint, M0ng6itorul, m[rturisepte despre Christos: Ioan 15:26. 4. Duhul Sfint mirturisegte cu credincioqii ci sunt fiii Lui D-zeu: Rom. 8:16; 2 C o r .l : 2 2 ; 5 : 5 ; E f e s .1 : 1 3 ,1 4 ; 4 : 3 0 . 5. El conducepre fiii Lui D-zeu: Rom. B:14. 6. El este zis eE" locui cu ei qi preva zenta Lui va fi prezenla Lui D-zeu: Ioan 1 4 : 1 6 ,1 , 7 ;R o m . 8 : 9 , 1 1; 1 -C o r . 3 : 1 6 , 1 7 ; 6:19. 7. Oamenii il pot intrista: Efes. 4:30. 8. Anania a minlit Duhului Sfint, Lui Durnnezeu: Fapt. 5:3, 4. 9. Lui i se opun unii (Fapt. 7:51), qi E l l u p t 6 c u e i ( I s a .6 3 : 1 0 ; F a c . 6 : 3 ) . 10. El' inspiri pe oamenii Lui D-zeu: Fapt. 2:4; 8:29; l3:2; 15:28; 2 Petru 1t i21, Si mijloceqtepentru ei: Rom. 8zZG,2T. 1L. Drihul Sfint diruiegte diferite dar u r i : 1 C o r .1 2 : 4 - 1 1 .
I.-Ce stoli? o fdcut Duhul Sfint lentru frofeti Si apo-

R.-Duhul Sfint i-a inspirat pe profefi qi apostolisi inveli pe oameni calea m6n-

r
I
Cal c cltismul A Postolic

tuirei qi datorinla spre Dumnezeu.

I.-Ce blieil a fdcut Duhul Sfint pentru toli scritorii Bi'

R.-Duhul Sfint i-a inspirat sd scri5, eeace a dorit Dumnezeu ca se faci cunoscut neamului omenesc.
I.-Fost-a Duhul Sfint dat Lui Isus?

Trelmea cea de o Flint6

Dumnezeu-Tatil. cea o fiinfa"l de ,, l.-Ce aretr ,rro "iilo cea de o fiin!5 zrztd ega' R.-Treimea litatea Tatilui, a Fiului qi a Duhului Sfint' ci acestea trei persoane din Sfinta Treime, desi fiecare are deosebite atribute, ele sunt nedespirlite in naturi qi fiinf6-una.
l.-Cine este Dumnezert?

R.-Da, Duhul Sfint a fost manifestat in Isus pi dat Lui fird misur6: Luca 4:L ; Ioan 3:34.
I.-Dwpd,ce cul Lui? 1.szs s'o inndltat la ctr, cirte a luat lo-

R.-Duhul Sfint care lucreazl" intre gi in oameni: Ioan 14:\6, 17.

I.-Ce htcru fucc Dulntl Sfinl in oameni?

R"-Duhul Sfint d6 oamenilor inimi noaue, a se intoarce dela pdcat qi a se increde in Christos ca Unicul lor Mdntuitor. Ioan 3:5: Ezek. 36l.26.

este supremul Spirit perft.-fumnezeu sonal; perfect in toate atributele Sale; Care este izvorul, sprijnul, qi sfirqitul universului: Care 'l conduce in acord cu scopul inlelept, drept, pi iubitor descoperit in Isus Christos; Care locuieqte in toate prin Duhul Lui Cel Sfint, dorind totdeauna si le transfoarme in acord qi armonie cu Voia Lui si sd le aduci la finta impirSliei Sale.
I.-Cine este Tot(tl?

este Dumnezeu care a creat R.-Tatil cerul qi pimdntul, toate 'Dumnezeu gi necele vl"zute qi precum este vl"zute; Tatil aqa este Fiul Dumnezeu, precum D-zeu s'a

T96 Catechisnsl Aoostolic

Dumn L:rttt-l;iu!

97

intrupat, s6liqluind intre noi (Ioan 1:1, I-4) in Corp, aqa Christos Dumnezeu lucrezz1. in noi prin Duhul Sfint. Dumnezeu-Fiul.
I.-Cc trea se tic[t, "I)u,mnc:cu-Fiul"?

R.-Toti cei ce cetesc Noul Testament qtiu cE Toma a fost unul dintre apostolii Domnului. $tim qi acea c5, el a fost "Toma necredinciosul." Dard ce-a zis Toma cdnd a vdzat si pipiit corpul Lui Isus? A cunoscut qi mS,rturisit naintea si in auzul tuturor celor din fata locului ci Isus este Domnul qi Dumnezeul lui (Ioan 20:28\. Opritu-l'a Isus ci si nu mal zicd, aceasta sau careva dintre apostolii Lui? Deci, aceasta ar trebui sd fie destuli dovadl pentru fiecare ca si 'l convingd cd Isus Christos este Dumnezeul cel adevdrat: Ioan 1:l; 20:28; Rom. 9 :5 ; Titu 1 :3 ; Ebr. 1 :8 ; Fapt. 20:28; 1 Tim. 3:16; 1 Ioan 5:20.
Sfintele Scripturi despre Isus l.-Ce mai rndrhtrisc.sc Fiul Lui D-:cu!

gi apoi tot acest nume, "Domnul," este folosit in Noul Testament cu autoritate egalS si la Isusgi la Tatil. Mat. 12:8122:4L-45; Marcu 2:28; Luca 6:46;2A:41-44; Ioan 1 3 : 1 3 ,1 4 ; F a p t . 1 0 : 3 6 ; R o m . 1 4 : 9 ; 1 C o r . 2:8; Gal. 1:3; 6:18; Filip. 2:11; 2 Thes. ; 2 : L 6 ; I u d a z t r A p o c . 1 7 : " 1 4 ;1 9 : 1 3 - 1 6 . I)umnezeu-Fiul este adevirratul D zeu.
i. ( r' nitli lr,rrltrri.','.tt .tlittl,l,' .\t rilrluti d.:;frc /r'rr.t /rrrl Liti I ) . ' : .i"t . '

Pe lAngi acestea dovezi Scripturile aratd ci numele "Domnul" in Vechiul Testament este folosit cdnd refeari, la Dumnezeri, ca de exemplu : Domnul oqtirilor; David a zis, Iehova (Domnul este pdstorul meu, fsus a zis "Eu sunt Pdstorul cel bun,';

R.-Sfintele Scripturi in toate at:ati. cd. El cu toate ci cra in corp omenesc,insd farir picrat, a fost mai mult clecit un om s:ru pr"ofet. 1. Lui Isus oamenii i s'au inchinat ca L u i i l - z e L r :i \ I a t . . 1 4 : 3 3 L u c a 2 4 : 5 2 ; F a p t . i 7:59, 6{};2 Oor.12:8,9; Fiiip.2:10; Ebr. 1 : 6 ; A p o c . 5 : 8 - 1 4; 7 : 9 - 1 2 . 2 . L u i i s e c u v i n e o n o a r e ac a L u i D - z e u : Ioan 5:23. 3. Isus este Creatorul tuturor: Ioan 1:' 3, 10;1Cor.8:6; Col.1:16;1Ioa 1.:2. 4. trl subline si pzizerste toate: Col. 1 : 17; Ebr. 1 :3. 5. Isus este f)r:mnezeul manifestat in a c e a t s al u m e : I o a n 1 : 1 ^ 01 4 , 1 8 ; 1 4 : 8 - 1 1 ; , 1 6 : 2 8 - 3 0 ;C o l . 1 : 1 5 ; 1 T i m . 3 : 1 6 ; 1 I o a n 1:2: 5:20.

l l'

li

rl rll
,t !

rl il iri

ti

rl

;,

jj

I
98 Catcchismul Apostolic Dumne :eu-liiul

6. El este Izvorul binecuvintirei: (1) El dI Spiritul Sfint: L:uea 24:49; Ioan 16:7; 20:22; Fapt. 2:33. (2) Isus 'iart[ picatele: illarcu 2:5-10 ; Luca 5:20-24;7:47-49; Fapt. 5:3tr. (3) El dI pace divini: Ioan 74:27; 16: 33. Au nu este El "Dumnezeul picei"? Rom. 15:33; 16:20;2 Cor. 13:11; Filip. 4:0; 1 Thes.5:23; Ebr. 13:20. ( 4 ) C h r i s t o sd 5 , l u m i n 5 : I o a n I : 4 , 7 - 9 ; 8 : I 2 ; 9 : 5 ; 1 2 : 3 5 ,4 6 ; 1 l o a n l : 5 - 7 ; A p o c . 2l:23. (5) ftl di credin{I: Luca 17:5; Ebr. 12:2. (6) Isus dii I'iatl etern[: Ican 17:2. (7) trl clir claruri spirituale in bisericile Sale: Efes. 4:8-13. 7. Toate atribu{iile Lui D-zeu se afl6 in Christos: (1) El a fost mai nainte de a fi lumea: Ioan 1:1, 2; 17:5,24; Ebr. 18:, 10-12; 1 Ioan 1:2" (2) Isus este AtotEtiutor: Mat. 9:4; L2: 2 5 ; M a r c u 2 : 8 ; L u c a 6 : 8 ; 9 : 4 7; l 0 : 2 2 ; I o a n 1 : 4 8 : - : 2 4 , 2 5 ; 1 0 : 1 5 ; 1 6 : 3 0; 2 1 : L 7 ; 2 Col. 2:3; Apoc. 2:23. (3) Isus este Atotprezent: Mat. 18:20; 2 8 : 2 0 ; I o a n 3 : 1 3 ; E f e s .1 : 2 3 .

(4) El este Atotputernic: Mat. 28:18; Luca 2l:15; Ioan 1 :3; 10:18; 1 Cor. 1:24; Efes. 1:22; Filip. 3:27; Col. 2:10; Apoc. 1:18. 8. Judecata lumei este dati Lui: Mat. 16:27; 24:03; 25:37; Ioan 5:22,27; Fapt. t0:42; 17:31; Rom. 2:16;14:10;2 Cor. 5:10; 2 Tim. 4:t. Dumnezeu Duhul-Sfint.
I.-Cinc cstc Duhul Sfint!

R.*-Sfintele Scripturi aratd cd Duhul Sfint, a treia PersoanS, din Sfinta Treime, este Dumnezeu, grliri cari in Testa1. Unele lucruri ..si mentul Vechiu se zice ci au fost flcute qi zise de Dumnezeu, in Testamentul Nou tot acelea lucruri si zise se aratd ci au fost preformate qi pronunlate de Duhul Sfint. Compard: Fapt. 28:25-27 qi Ebr. 3:7-9 cu I s a . 6 : 9 , E iE b r . 9 : 8 c u E x o d .2 5 : 1 q i 3 0 : 1 0 . _ 2. Crearea lumei este prescrise SpirituIui: Fac. L:2; lov.26:L3; Ps"104:30. 3. Spiritul cearc[ toate pdnd qi adAn* curile Lui D-zeu: 1 Cor. 2:10. 4. Duhul Sfint este Atotqtiutor qi Atotp r e z e n t :P s . 1 3 9 : 1 1 ; 1 C o r . 2 : 1 0 ; P s . 1 3 9 : 7-10. 5. Duhul Sfint locuind in inima credin-

rf

it

--l

100

Catechismul I p ostolic I.*Cum Treime ?

Sfinta Trehne

101

ciosului il face templul Lui D-zeu: Conopari 1 Cor. 3 : 1 6 ; i 6 : 1 9 c u 2 C o r . 6 : L 6 q i Efes. 2:22. 6. Pentru cd aratra ci Duhul Sfdnt este D u m n e z e u : Fapt. Apost. 5 : 3 ,4 , 9 .
SfAnta Treime. s'a dcscofcritD-:ctr iu, SfinteleScri!-

uorbeste .lfdnta Stripturd despre Sfd'nta

I.-Cunt turi ?

xi

aceea, mergeli qi inv6la{i pe ft.-'rplgpt toate popoarele, botezdndu-le in numele Tat6lui, qi al Fiului qi. al Sfintului Duh" (Mat. 28:19). "Cl,ci trei sunt cari m6rturisesc in ceriu: Pirintele, Cuvintul qi Sfint u l D u h ( 1 I o a n 5 : 7 ) ; q i a c e s t e at r e i s u n t una.t'
I.-Sunlcm Tre irne ? in starc co sd c,rf licirrn.pc d,cf,linSfdnta

R.-D-zeu ni s'a descoperit in Sfintele Scripturi ca Tatil, Fiul qi Duhul Sfint, fie care cu deosebite atribute personale, insi nedespirrlilein naturii ;i fiinfi.
1.-Dotti'I-uttil . cslt L)-::1u.I;iul t.rtc D-zctt si Dultul Sfinl cstc l) scu,, au doarit .runi !rci Du,mrtetai?

R"-Nu ! trste numai un singur Dumnezeu, ceci toate trei fetele au aceia$ naturi gi formeazI o singuri, Fiinln Dumnezeiasc5. Este numai Un D-zeu. Deut. 6:4: Marcu 12:29.
i.-('tt.tir .\. lllr.r'c lrC.5r'r',rli./ inprcunir accstc trci t'ele Dun-

R.-Noi cu mintea nLl putem cuprind.e aceasta taini a Dumnezeirei, dupd mituria cea nerychimbatl a Cuvintului Lui Dumnezeu, care zice: "Ci"ci cine dintre oameni stie ale omului, decit numai spiritul omului, care este intr'insul ? Apa gi ale Lui D-zeu nimenea nu le gtie, decAt numai Duhul Lui D-zev" 1 Cor. 2:11.
L-Ce

r
i

i l{ :r :1

ll

R.-Se numescSFAI{TA TRtrIl\{tr.

I. (,, i t , ' , n l t l t . r r r l t u t i t r l t r l i r"i l ' r t i t t r c " . '

insuqirelelor personale,Dum$.-Dupi nezeu Tatdl din vecinicie qi dela sine necreat, nenlscut gi nepurces; Fiul mai nainte de veci se naqte din Tat5l; iar Duhul Sfint mai nainte de veci purcede din Tatdl.
I.-Ce f cl d t lucarre se datore Ste fie cdre f ersoane i n , l r t . c r o r r o .L u i D u n n c s c t t c d t r d s c o h t t r i l e s a l e ?

dcoscbire estc in,tre f clele Sfintei Treimi?

l1 iI

i{

Treime sau Treunime inR.-Cuvintul semnifici c5,Dumnezeu este int'run in{eles trei gi in alt inteles numai Unul-Treimea cea de o fiinli. qi nedespirlit5.

R.-Tatilui i se atribue crealiunea; Fiului rS.scump5,rarea pi Duhului Sfint sfin!irea.

YT

Sfinto Treime Catechismul Apostolic

l.-Dcci cc se inleligt

1"03

inz,,dlaturaSfintei Tre-

'la Ri.-Biblia r5spunde aceasta foarte deslucit; arate c[ Tatdl este D-zeu, si Fiul este Dumnezeu, $i Duhul Sfint este Dumns2su-fumnezeu care ni s'a descoperit in trei fele Dumnezeeqti este Unul qi numai lJnul Dumnezeu, Christos Dumnezeu Mintuitorul nostru: Ioan 1:1, 14; Rom. g:E; Titu 1:3; 1 Tim. 3:16; 1 Ioan 5:20.
I.-Cu cc sc ntai sitt91 urul D untnc: t,u I

measct Domn qi Dumnezeu? Desigur nu; si iati pentruce nu: "Cel ce m'a vlzut pre mine a vdzut pre PS,rintele" (Ioad L4:10), "Eu pi Pdrintele sunt IJna" (Ioan 10:30). LUCRAREA LUI DUMNEZEU Crealiunea.
1.-C e instntcnasd crcaliuttco?

R.-Crealiunea insemneazi. toate lucrurile care existl afari de D-zeu.

I.-Cinc tlard c.slt t:tl tt a crcttt?

odetcri Sfdnta Treime, in

R.-CAnd Chritsos s'a botezat in Iordan de citrl Ioan: Plrintele a griit, Fiul (Cuvintul Ioan 1:1) s'a botezat qi Duhul Sfint s'a ardtat (Mat. 3:16, L7). CAnd Christos a inviat din morli qi s'a ardtat femeelor qi apostolilor, Toma fiind absent n'a vrut s6 creadl pAni nu va fi putut vede: A opta zi iari" a venit Domnul unde erau adunali apostolii qi si Toma era de fa!i. CAnd Toma a pus mAna in locul cuielor, a pipiit corpul Domnului, vd"zdnd ci nu este ,,nilu cd",,, ci Christos cu care El a petrecut un timp mai nainte de patimi, a crezut, fiindc5 qtia ci cine a fost Isus Christosul, si fdri de indoiali Toma i s'a inchinat, zicdnd: DOMNUL MEU $I DUMNEZEUL MEU! (Ioan Z0: 28), Zis'a Isus c5tr5 Toma ca sd nu 'l nu-

R.-Creatorul este f)umnezeu, Care a fost mai nainte de toti vecii; El este F5c5torul'ceriului qi al pimAntului, vlzutelor tuturor qi nevlzutelor. crea insemneazb. a produce (a R.*A face) ceva din nimica. Dumnezeu a creat lumea gi toate cele existende.
I.-L)in L-Cum ac d ct't'ut Dtntutt:ctt lu'tn,ea? o crrat Duntntztt lumca din nimic? L-Ce in.remne z[t a crea? a

R.-Dumn ezeu a creat lumea din nimic. R.*Ca Atotputernic, Dumnezeu a creat lumea cu puterea Cuvintului; a zis s[ fie qi s'aficut: Fac. 1:3; Ps.33:9.
I.-,11 cui htcrl t.rlt: crca!i,u,n,e?

R.-Crealiunea este lucrul Lui IehovahDumnezeu, Tat1l, Fiul qi Duhul Sfint: F a c . 1 ; I o v . 2 6 : 1 3; P s . 1 0 4 : 3 0; L 2 4 : 8 ; 1 4 6 : 6; Ioan L:3, 10; Fapt. L4:15; L7:24; I Cor. 8:6 ; Efes. 3 :9; Col. 1 :16; Ebr. 1:2;

ir
j

104

Culcrlistnul

Apostolic Crcaliunca

L1:3; Apoc.4:1\; 22.

I.-Cu ce scof a creat Dumnezeuhtmea?

105

R.-DumnezetJ a creat lumea cu scopul ca sd-$i binecuvinteze ca bun[t5{i creaturile sale qi pentruca preamirit qi binecuvintat sI fie nurnele Lui in veci.
I.-Ce e . s t el u n t c a ?

ft.-lurns este ceriul $i pimAntul in preuni cu toate cele vizute qi nevdzute din ceriu qi de pe pimdnt.
I.-Dc cdte fcluri e.tte lwn,ca dupre fiiflurile Lwi
Duutne:ctt/

ft.-lurngs, dupre fipturile Lui Dumnezeu, este de doui f,eiuri: Yl"zut\" qi nevdzut:a.
I.-Ctri sunt ftil,lurilt: luntii r;ii:utc?

R.-Firpturile lumii vlzute sunt ceriul Si pimAntul Ei toate lucrurile vdzute pe ceriu qi de pe pamAnt.
I.-Cari

R.-trdpturile lumei nevdzute sunt ingeqi toate puterile fiinfele ceriului.

I.-Cc s'ou fitcut t t c z t i . : u t cI utai inaintc, cele adtute sau cele

stutt fiipturilc

lttmii net.'itzute?

Intru inceput a fdcut D-zeu din nimic ceriul gi pimdntul. Pimdntul era firi formd qi pustiu. DupE aceea pe rend a fdcut D-zeu: In ziua dintAiu lumina; in ziua a doua a ficut t[ria sau ceriul vdzut: in ziua a treia a flcut inceperea apelor pe pimint, uscatul qi odrislirile; in ziua a patra a fEcut soarele,luna ;i stelele; in ziua a cincia a ficut perstiisi pirslrile ceiiului ; in ziua a $eseaa ficut jivinile cele cu patru picioare care ir5iesc pe plmint, si mai pe urml Dzeu a f,5cut pre om; cEci cu omui s'a sfirgit facerea lumei. In ziua a qeaptea s'a odihnit D-zeu de ioate lucrurile sale, precum gi noi lucrim ;ease zile qi apoi ne odihnim de lucrurile frirmAnteqti si onorirn pe Domnul in ziua in care Christos a inviat din morfi qi-a adus bucurie pentru neamul omenesc. Ziua invierei, ziua Domnului. trngerii.
I . - C c . s u n l f i r t t t l a c t l t c c r c ; l i c a r i s u n t fdcutc ntai naintc co otnul?

R.-Cele nevizute sunt f6cute mai innainte decAt cele vizute; deci, fiinlele ceresti sunt ficute mai inainte dec6t oamenii (Iov.38i6, 7).
7.-Cc lumei? nc d(.s.oft

iinlele cele cereqti sunt ingerii, R"._-F chierubimii si serafimii.

I.-('t . s t t n l .i n o t r i i , t : l i r u b i n t i i ;i serafi,ntii?

Sfdnta Scriptnrd d,esltrefacerea

R.-Sfinta mltoarele:

Scripturi ne descopereur-

R.-Ingerii sunt duhuri firi trupuri ateriale, fiinle ceresti, inzestrate cu minte, cu voie qi cu putere, cu minte luminati gi

it.

Ingcrii

10?

106

Cutccltisnul

A postolic I.-Cum sculttitori ? a peedpsit D-z(u pe ingerii cei rdi...ginea-

cu vointd liber5; tot aqa qi chierubimii qi serafimii, insi au alte funcfiuni.

L-Cari milor I sunt funcliunele chierubimi.lor si ale serafi-

acestor fiinte cerestl, R.-Funcliunele sfinte, inteligente si pururea veghietoare, sunt ca sI laude pre D-zeu neincetat; gi ele g i f a c e a c e a s t a :I s a . 6 : 2 , 6 ; 3 7 : 1 6 ; P s . 8 0 : 1 ; 99:1; Ezek. 19:2; 6:7.
I.-Cc inscmneasd numele inger?

R.-I-a scos din starea de fericire qi din gralia Sa qi i-a aruncat in Iad in lanfurile intunerecului spre osand5 vecinicl (Luca 1 0 : 1 8 12 P e t . 2 : 4 ) . ,
; I.-Cum .te ilumesc :ingarii cci rdi!

R.-Ingerii cei rdi sunt numili spirite (duhuri) necurate,duhuri rele qi diavoli.
L Cc lut:rco:ii ingerii rci rdit

R.-Numele ing:er (in limba greace angelos) insemneazi vestitor.

1.-l't'rttruce sutt,tci *nunili aSo?

R.-Ei sunt numiri aqa, pentrucd Dumnezeu ii trimete si vesteascd voia Lui Si si fi5 oamenilor pov5luitori (Ps. 90:11 ; Mat. 18:10).
I.-lIai s u r . t ti t r g e r i i n u n t i t i ; i . a l t c u m ?

R.-Ingerii cei rdi se r[svritesc in contra Lui Dumnezeu qi pe oameni ii indeamni Ia fapte rele ca s5-i faci neferici$ ca nu cumva sE intre in locul cel pregdtit cu fericire de D-zeu pentru cei ce iubesc qi servesc pe D-zeu (Col. 1 :19-23; Ebr. 11:1316), Efes.6:12.
L-Cum il( f,tttt't:, ufira dc i-tl,itcle diat,olului gi ingerihtr lui? |

R.-Da, ei mai sunt numiti spirite (Ps. 104:4; Marcu l:27; Ebr.'1:7) qi servii Lui D - z e u ( I o v . 4 : 1 8 ; P s . 1 0 3: 2 1 ) .
I.-ln ca st(rr. .ntirt ingerii Lui Dtunnezcu?

'-

R.-Cu ruglciune din inimi curat6, priveghiAnd qi stAnd tare in credinti: Efes. 6 : 1 0 - 2 0 ;I P e t r u 5 : 8 , 9 .
I.*Arc onwl ingcr 1d:itorl

R.-Ingerii Lui D-zeu sunt in stare fericit5, implrtbsili fiind cu gratia Lui D-zeu qi inzestrali cu multd perfecfiune.
1.*]ldmas-au

R.-N'au rimas to!i, ci unii dintre ei, sumelindu-se s'au impotrivit Lui Dumnezeu qi s'au ficut r5i, neascultStori.

toli itt.gerii in aceasta stare de f ericire?

R.-Aqa arati unele pirli ale Scripturel ci fiecare suflet are inger pdzitor (Vezi Mat. 18:10; Fapt. 12:7-75'1.Unii dintre Cregtini,cari qtiau cd Petru era inchis de Erod, cAnd au auzit cd a zis serva cd Petru este Ia uqI n'au crezut, ci cugetau cI ea nu spune adevirul sau este "ingerul

L- --. .'

rt,

l:.:,.r

'

..:;dl

108

Colccltismul

A p ostolic

lui." Aceasta aratl' cb, Cregtinii primitivi credeau cd sunt ingeri pdzitori ryi pentru aceasta qi noi credem c5 omul are inger pdzitor. Nu se crede cI ingerul umbl[ cu omul care continuerstein pdcate; pe acel orn ingerul pizitor I'a l5sat qi din cAnd in cind il mai cerceteazl, indemndndu-i sE se intoarc5. spre D-zeu cu pocS,in!5ca si primeasci iertare prin sAngele Lui Christos. Aqa s5,umbli ca ingerul Domnului care te pizegte si se bucure de tine in toate. Ornu!.
I.-Cttt't celc t,ii:utt t.rlt cta nai altu.ri alc Lui D-:cu?

chipul qi asdminarea Lui D-zeu, iitz.estrat cu mai niulti pricepere ca oricare altd fiin!5 pSmAnteasc.[qi condus de inteligedt5.
I.-In t e c o n z i . s t i i L t s ( t n t d n a r t aL u i D - z e u i n o m ?

R.-Asirrrinarea Lui D-zeu conzisti in om in sufletul nemuritor gi puterile sale spirituale.

I.--(.uri .sunI pttttrilt, sufltteSti alc omului!

R.-Puterile spirituale ale omului sunt: Infelegerea, mintea, judecata ryi voinla'liberd. Ciderea. Omului,
I.-Ltndt t f , u . s D : e u I ' t o n d , u p ( tc e I ' a c r e c l ?

R.-Dintre toate flpturile v6zute ale Lul Dumnezeu, cea mai aleasi gi mai pretuite este ornul.
I.-Din ce o f dcrtt D-tcu le om?

ft..-!1;mnezeu pusd omul dupbce I'a fdcut in gredina trclen (Fac. 2:B).
l.- C-r' c.rlt' tirtlino?

R.-D-zeu a ficut pe om din pdmdnt qi i-a dai omului suflet nemuritor.

I.-Din cdtc l,rirli cstc f itcut onrl?

R.-Gredina este un loc de pImAnt deosebit pentru a produce in ea toate felurile de bunuri: Pomi fruptiferi, flori, gi alte plante roditoare.
i. et,rliiu 1 1 , td t . r f r , ' , 1 r t d i n a l l t l t n u l u i f i

R.-Ornul este ficut din doue cr:rp gi suflet.

I.-CE c.tte.ruflctul?

Din

R.-$tim c5, I)-zeu ficu si resare din p5mAnttot felul de arbori frumo$i la vedere qi buni la miincare; qi pomul vietei i n i pomul cunoqtinlei bimijlocul gredinei; .'si nelui qi ai rlului (Fac.2:9).
L--Cunt. ero rtrtdittLt udatd?

R.-Sufletul este suflare de via!5 din D-zeu format viu, nemuritor: Fac. 2:7.
ce se dtoscbtstt omul de olte creaturi ale

Lui D-zeu?

R.-Prin

acea ci omul este ficut

dupd

R.-Fluviul eqia din Eden ca se adape gredina, Ei de acolo se despirlia in patru

\
110
Cott cltismtl . 4P o s t o l i c

\
111

r i u r i ( F a c .2 : 1 0 ) .
I.-Ce-a fdcut omul in gred.inaEdcn, o gc:ttt fdrd sd lil,crat? fi

Cd.dereaOmului

meleasc5,s5,fie caD-zea, Fac.3:6, 7.

I.-Ce D-:ctr? plan au, focrtt ca "td se ascu,n,d.d dinaintea Lw\

. R.-Nu ! D-zeu lui pe om qi 'l puse in gredina Eden ca s'o lucreze qi s'o plzasci (Fac. 2:15). N'a fost loc in gredina cea sfint5 pentru nici un lenios !
1.-l;ost-a I otnilor ? ferni-t nmuluj 66 .cri nfinct din fruptele

R.-S'au ascuns intre pomii gredinei, gtiind riul ce l'au fdcut, Fac. 3:8.
I.-Poate ontul a.fla loc unde sd .se ascundd, din naitrtco lui L)-:et,.'

R.-I-a fost numai din pomul cuno$tintei binelui qi al r5ului i s'a spus sd nu manen,ce, ci de va m6n6nca dintr'insul va muri (va fi deplrtat dela fafa Lui D-zeu), Fac. '2:16, L7.
I.-:lscultottt onfll dL:t)rdinul I-ui L)-:nt | .

R.-Nu poate nici un loc, ori unde-ar fi D-zeu il vede (Ps. 139 tI-Iz)
L--{c f ucr onu.l de obictiu, c1nd. conite pdcatl

R.-Vrea sd se ascundi ca sd nu'l vadi nirnenea cI furl sau face alt riu,
I.-Ce-ar trebui sd f aci?

ft.-_Nu, omul n'a ascultat.

c,rdinul mai intdiul 5i cuml I.-Cfuc a cd.lcat

R,.-Sd-gi mdrturisascl Lui D-zeu picatul qi si nu'l ascunde, si cu pocdinld, s[ se roage Domnului ca s6'l ierte (1 Ioan 1:82:2; Frov.28:13).
I.Pootr t,riutl sa.r(' .r.(rrc el pc al da pdcatl

R.-Eva. $erpele*diavolul in formi de gerpe-a zis chLrd femee cd de vor menenca din pomul oprit nu vor muri, ci vor fi ca D-zeu, cunoscAndbinele qi riul (Fac. 3:4, 5). Sltana a vrut si fac[ pe D-zeu mincinos !
ce a gustat dir pomul

R.-Nu ! Dumnezeu MAnturitorul nostru ne iarti, curileste qi sfinfeqte. Omul el pe el nu se poate, nici altul om nu'l poate m6"ntui (Fapt. 4:12).
I . - C u n r r : . t tf.t t l u l A d o i n S i E t a s d a s c u l t c p r e d i a t , o lul intpotrila I-ti D-:nl

R.--A dat qi lui Adam, Ei in urmi au rtmas amAndoi ruqinafi, fiindc[ n'au ascultat de ordinul Lui D-zeu, ci au vrut se se su-

R.-D-zeu dupi indurarea qi bundtatea sa, cdnd a ficut omul, i-a dat voie liberi a iubi pre D-zeu, dar omul a intrebuin{at spre rdu aceasta libertate.
I.-Cc s'a nd.rcut dirt pdcatul lui Atlarnl

R.-Blestemul

qi moartea.

.,.. --,

,.*al

lt2

C u t t 't ' l t i s n w ! , 1 1 : o s t o l i c

Cdderca Omului

113

1. - (.,' r'.rc blcsttmul?

Il.-Blestemul este osAndirea picatului a dupir dreapta .iudecat5, Lui D-zeu. "Ble,, " stemat sd.fie plmintul din cBuza t'a," a zis '1cu dureri vei rndnca dinIJcmnui D-zeu, tr'iil-cril in 1,oate zil'ele vie{ei tale" (Fac. 3 : 1 7 , 1 8 )"
L t. I i ' l d , : n r o r t r t c o u r i l t . L r ii i ; t l . t ! c t r t u l l t t i . l d a n t ?

incl fiind noi neputincioqi, a murit Christos Ia timp pentru nepioqi" (CeteqteRom. 5).
I.-Rdmascse atunciu zre'o nddcidc de mdntrtirepen' tru otuxeni?

-A.damgi Eva qi-au mirturisit R.-Cind Lui D-zeu p[catul, atuncia D'zelu, inaintea dupi rnila qi iubirea Sa, le-a dat nddejde de mintuire (Fac.3:15).

It.--A urmat moarLeindoitS,:Trupeascd, cAnd suflctul sc desparte de corp; spiritualil. cAnd sufletul este depirtat de D-zeu qi lipsit derdarul Lui l)-zeu care ii insufler'ia{rLcc:r spiritualii. Io5Lr:
l. l',,,r ,' ,.,ri/, ,sr .ittili,ltrl .ti nt()ut'ti L:aSi ,orpttl?

il.--Sufletul poate s:i rnoara, insi nu aqa precLirri rr(lar tritptti. Corpul .ca'nd moare iricrclc simlirea ,1isc preface in ![rini; i:iarii sr-ifleitil cAncl moare de p5cat, se lipric seqrte lumina cea spirituala, de irucurie fericia'c; ins5, ilu se desfinla25,, nici ci.,e ryi ci 3-riere, liirrriue in starca intunerecului, a ( s c A r b e il i n p i ! , t i r n i r e a 2 P e t r u 2 : 9 ) .
I. ! ' t t t i r t , , , i o ! i r t t t l r c i t i i u n t s u f , u s it n o r l i i ? s

i I
ll I
t

7.

Cori suttt urniril,:

f itaitlui'

slriimoSesc?

R.-(1)

qi Pierderea graliei D-zeeEti, de pirtarea dela fala Lui D-zeu. (2) Intunecarea minlii ;i slSbirea voin{ei (trac. 8:21; Rom. 7 :23) (3) Suferintele qi moartea (Rom. 5 : L 2 ). Nidejclea Fromis6.
ct:.:e cufrindt rtctieidta rJe ndntuirel

I.

In

I
I

R.*Domnul I]-zeu a fdgiduit cd slminfa femeei va zdrobi capul qerpelui (Fac. 3:15).
I.-Ce insenreatd acL:nstrt dllddiuntaI f

R.--Ilerih'rieii moartea a venit prin Adam lar tofi c'amenii, Ei aqa, oamenii avdnd o naturl carc ii duce spre plcat pdcituesc qi er; clarirprecum prin Adam a venit moartea la tot neamul omenesc,a-saa venit via{a la tol,i oamenii prin Isus Christos. "Ce

insemneazd cd' R.-Aceasta figdduinli pe diavolul, care a Isus Christos va birui inqelat pre oameni qi-i va mdntui pre ei de pdcat, de blestem qi de moarte.
L-Prntruct: ferntti!' lsts Christos s'a numit sdmdnla

R.-Pentruci

trl s'a nlscut pe pdmAnt

fecioarS, conceput fiind dela din Maria Duhul Sfint (Mat. 1:20).

L \

111

Calcchismul Apostolic

R.-Folosul acesta,ci oameniidin f6ge,_ duinla aceastaau putut, pentru mdntuirea lor, sd creaz6"in M0ntuitorul Cel Viitor, asemenea precum noi acum credemin Cel Ce a venit gi s'a ardtat.
I.-Crezut-au cu adevdrat oaneni.i din uremurile d,c demult in Mintuitoral aiitor!

I.*Ce folos a adus aceastafdgdduinld omenimei!

I
I

NouLUrTESTAMENT TnrruELE
Botezul.
\.*Cari .si colc su.nt I'o.incle Noului Testamentl

R.-Nu multi, pentrucd cea mai mare parte din oameni au uitat fdgdduinla Lui D-zeu despre acest Mdntuitor.
l.-LIai

R.-Da, El a mai amintit dlspre ea lui Abraham, cdnd a zis: Se vor binecuvinta intru simdnfia ta toate neamurile pim0n_ tului (Fac. ZZ:18); qi lui David : i,ddicavoiu tie urmaq, care va .egidin miruntdiele tale (2 Sam. Z:12).
I.-Pentrucc a f ost d,e lipsd ca Isus Christos sd aittd Si .td ttdntuioscit ,rl,dnxulontenesc?

pom,enit-a D-zcu acca.rta d,gd,duinld cuizta? f

Noului Testament R.-Tainele doue: Botezul si Cina Domnului.

I.-Ce este botezul?

sunt

R.-Pentrucd perzindu_qi omul prin pa_ cat gralia Lui D-zeu, prin ale sali puteri spirituale omul nu s'ar fi putut mdniui pe pdcat qi de urmirile lui (Vezi ..Isus l-n. de Christosul","MAntuitorul Cel promis',).

t
;t
IF"-.

R.-Botezul este taina, in care cel ce crede, prin afundarea trupului in api, cu chiSmarea Lui Dumnezeu Tatil, gi a Fiuuli, qi a Sfintului Duh, este inmormintat impreunl cu Christos prin botez in moarte, precum s'a sculat Christos din sculAndu-se, prin mirirea Pirintelui, spre a umbla morli in innoirea vielei (Rom. 6:1-4) .
I.-Ce .tmt taittclc?

R.-Tainele Noului Leg[mint, Botezul qi Cina Domnului, sunt ceia doi stdlpi ai templului spiritual, cele doue n-roriumente ale Charului Lui D-zeu. , Christos n'au poruncit altele. Acestea doue taine sunt institute sigure, deosebite de tainele ale unui moral simplu; Ei puterea gi sfin{Inia lor,

116

Cottchisnul Apastolic

I t o I eE u ,

Lt7

laolalti cu obligarea a le onora gi observa, vin direct dela Christos 0are le-a poruncit.
I.-Ciind $i circ a stabilil Botezrll?

R.-Botezul s'a inceput de Ioan BotezS,torul, dar[ Christos I'a intirit gi stabilit pentru cei ce cred in El, ardt6ndu-ne pildb, Soarele Drepiilii s'a botezat in Iordan de cdtr6 Ioan. $i dup[ invierea Sa din mor{i a ordinat sfinlilor Sii Apostoli zicAnd: "Mergefi gi inv5lali pre toate popoarele, botezAndu-lein numele Tatdlui, qi al Fiuiui, qi al Sfintului Duh" (Mat. 28:19).
I.-- Corc eslt' lttcrul ctl dc cil,ttcttia in atlnt.inistrare o botc::uuli!

spre iertarea pAcatelor Si sd se boteze fiebare dintre voi in numele Lui Isus Christos" (Fapt. 2:28). "Cel ce crede qi se boteaz6 sd.m6ntuie" Mar. 16:16. R*-.Eotezul semnificl lucrurile viitoare qi prefigureazS"in cel mai binecuvintat semn' invierea corpului din morfi, prin mdrirea a invierei Lui D-zeu, in care invillturi iqi mirturise$te credinla in mocanclidatul dul sirnbolic.
I--C e ittsctttrtto:i lttttt :u I I

? I.-C e scmnificd botesul

i?".-d,ugrul ccl de cipetenie in adminis'urareabotezuiui este afundarea credinciosului in ap[, in numele Tatdlui, si al Fiului, qi al Sfintului Duh.
L-Ce s c c t , t ' t d el a a c t l a c o r c d o r t : ; t e a u r m a D o n t , tnrlu,i in taina bo!t;:ttlui?

R.*Cel ce doreste a urma Domnului in tainabotezului trebuie sI se pociiascd pi si cread\" in Christos qi atuncia si se boteze. "Deci pocli!i-v5, ''sivi intoarceli, ca si se gteargd pdcatele voastre, qi ca sE vinE timp de resuflare dela fala Domnului,' (Fapt. 3:19). "Foc5ili-vI qi veli primi darul Sfintului Spirit", sau cu mai clar inleles: ,,poc5ili-vi qi vefi primi darul Sfintuiui Spirit

t
t

R.-Botezul insemneaz[ suferintele Lui Christos, moartea qi ingroparea Lui, pentru pdcatele noastre (1-Ioan 1:7), qi invierea Lui ciin rnorli spre indreptarea noastr6. Reprezinti cd candictatul, restignindu-se impreuni cu Christos,a murit plcatului, qi, scnlindu-sc in introirr:avie{ei, s'a imbrlcat' bottrzat incu Christos. "Cir,:i t'ri ci!i vna"li trn Christos, cu Chrisios v'ali irnllracaL" (Gai.3:27).
1.-llstc botc:ul tlt Iip.rd penh'u f iccarc I

R.-Botezul este de lips6, cu toatd siguranla, pentru cel ce poate m6rturisi credinla lui qi crede in Christos ca Mintuitorul lui qi Fiul Lui D-zeu. Marcu L6:16.
I . - - C . - r :e s l e c t t c c i m o r n e b o t e z a l i ?

R.-.Dacd

careva, crezind in

Christos,

t' ,-

L'

' -

'

--:l

--

'

'

-' '

l'.-:---'" -

-.'.''1

,":-,'-:".--'.''"'l

118

Cotechismul

Apostolic Jl ol r:ul.

are dorintl ea si urmeze dupi comanda Domnului in botez, dard il ajunge ceva pacoste Ei neav6nd ocazi* a se boteza trece, eu credinfi in Domnul, din aceasta viafi nebotezat,,acesta este m6nfuit, cum a fost qi tilhariui pe cruce (Luca ZJ:48). lar eel ce este indoielnic a urma Lui Christos in botez qi ar fi avut timp de a se boteza, dari necredinfa nu l,a ldsat qi a rnurit nebotezat, acesta este condemnat la chin etern, prcum cei credincioqi sunt pirtaqi vielei de veci (Marcu 16:16; Mat. 25:41",46\.
I--Ce ratd, ? .re rccere, ca Taina .rdu6,r.:itti. sd lie udetd,-

119

dinciosului prin Taini nu se poate da cu sila"; qi taina fdri darul Lui D-zeu este nul5 !
I.-Cum prunci? se Poate d'ovedi cd' trebrtie a bateza pc

puni Sfinta ScripturS, 'la oparR.-Dac[ nu te mai foloseqti de Ea, ci s5 urmezi te sI canoanele f[cute dela l-],i'i dup[ Christos incoace, apoi poti sd dovedeqti "ci trebuie a boteza pe Prunci" !
I.-It entrtt,ce .surtt na-si lo bo tez ?

R.-Se recere voin{a celui ce o primeqte, cdci darul Lui D-zeu, care se impdrtdgepte credinciosului prin Taini, NU SE POATE DA CU SILA. Botezul este Taina datd de Christos qi pentrucd este DARUL LUI DUMNEZEU NU SE POATE DA CU SILA LA CEL CE N'ARE voinfi, ci la cel ce are voinli. 9i credinfi (Marcu 16:16). Domnul a grdinat aceasta qi noi trebuie si'L ascultdm. Pentru aceasta Taina (botezul) care se dI de careva bisericd la cel celn,are voin{5-de sine infeles acela n'are nici credin!5-acea taini (botez) nu este Scriptu_ rali, Taina cea dat[ de Domnul, pentruci "Darul Lui D-zeu, care se impirfegte ere_

R.-Pentruc6 tural.

astfel de botez nu-i Scrip-

insemneazd' t'cstntitr'lul alb in care se irt'bracd I.-Ce ccl ce sd boteasd?

R.-Cur5ldnia sufletului 9i a vielei creptinegti.

I.-.9c

I
I
t

"taina este" R.-Taina botezului-daci indepliniti precum ne inva!5 Sfinta Scriptur5 qi datl celui ce are voinli qi credinti in Christos-nu se repe!.eqte.Vezi Efes. 4: 5 qi Marcu 15:15, 16; Mat. 28:19,20.
I.-Cine foatc .rit'ArSi Taina Botczelui?

1 , r t o t t :r e l ' e t t T ' t i n o l l o t e z u l u i ?

I i

R.-Taina Botezului numai servii Evangheliei cari sunt aleqi qi ordinati pentru acest lucru o pot sivdrgi. Cel ce ar incerca si slvirqeascd aceasta tainl firi sI fie aprobat de poporul Domnului qi ordinat pentru a boteza, acel om qi-ar aduce insugi
l .. --:,!

L_,

\
Cina Dontnului L2L

t20

C ttt t chismul

A P os t o lic

pentru sine condemnaro $i-ar aduce prin lucratea sa nescriptural5 slSbie mare in boporul Lui D-zeu"
ICnm .rc thidntd unii pc allii tci bote:a.li?

pAnd cAnd va veni, qi se arate credinta qi participarea ior in meritele sacrificiului Lui Christos (1 Cor. 11 :23-26). seara, inainte de patimile Sale, R.-In cAnd a stat cu inv5,!5ceii Sii la masa Paqti' lor, pe sfArqitul paqtiilor pe care El le-au linut cu invillceii Lui, a infiinlat Cina Cea Din Unni; "Deci mAncdnd ei, a luat Isus pi,ne, Ei binecuvAntAnd, o a frAnt qi o dat discipolilor, qi a zis: Luati, mAncali; acesta este corpul meu. $i apoi ludnd potirul (vinul), a rnullimit, qi l-a dat lor, zicCInd: Beli dintr'acesta to!i, c5 acesta este sdn' gele meu al Noului Testament, cate se varsi pentru mulli spre iertarea picatelor" (Mat. 26:26-28). Singele Dotnnului s'a vlrsat (Domnul s'a sacrificat pe sine) spre a ne ierta picatele noastre, ins[ nu zice, cum unii zic, cd cind omul mAnc6 pflnea pi bea vinul, cari reptezinti corpul qi sAngele Lui Christos, i se iart5, pdcatele- Fief c a r c t r e - . 1 - , , i , ' siit - ' ,1 i s i s e s i m i i r ' i e l - t a i d e pit'.atele saie, ciL altti.lnt rtu este vtednic de a si, prinde spre a mAnca aceasta pdne, sau se bea acest potir al Domnului; c5, cel ce va rnAncaaceastapAne, sau va bea acest potir al Domnului cu nevrednicie, va fi viI.-Cdnd. Cinci? o tnfiinlat Christos MAntuitorul Taina

,'

R.-Daci un credincios in Domnul care s'a pocl,it in adevlr.;i-a urmat Lui Christos in botez r.ine in turma Mdntuitorului, acela este pririit pi nurnit de frate in Christos: Mat. 23:8; 1 Ioan 3:14. Toli cei ce urrnirn Domnului, precum ne invati Noul Testament, suntem frali.
1 . - - C d . n d b r i r r r es t c o t n u l n u t n c l t d t : c h i , i n n r c I

R.-Nurnele de chiimare se primeqte de obiceiu la naqtere,ntr la botez cum cred cei r d t i e i l i g i a b i t u i i ; i . , t , " L r i r : i r - ii l a t s p r . : a da nume copilului, ci pentru cei.ce cred din toat5 inima in Christos sd arate supunerea lor Ia comanda Domnuiui, inchipuind.moartea gi invierea Lui Christos (Rom. 6). Cina Dornnului.
L-Cart r ' . s t to d o r L c r , ' l - a i na t ^ \ ' o r r l r r i7 ' t s t a t n t n ? ' t

doua Taini a Noului Testament R.-A este Cina Domnului (Cuminec[tura) "
L-Ce aslc (-ittu [)nntoului?

R.-Cina Domnului este o pregitire de pAine gi vin, ca simboalele trupului qi s0ngelui Lui Christos, impirtdsindu-se" cu ele numai credincioEii boteza\i, spre aducerea aminte de suferinlele qi moartea Domnului

122

Cat ec hicmtal A p ostolic Cina Domnului

r 2s

novat corpului qi sdngelui Domnului'f (1 C o r . 1 1: 2 7 ) .

L-Ce Connemoreazd. Ci,na Dornnwlui?

R.-Cina Domnului este infiintatl spre amintirea morlei Lui Christos, $i a fi o vecinici amintire in bisericile Sale, poporului Siu, despre sacrificiul Lui de via!5 ddtitor pentru rlscumpSrarea lor. "Aceasta faceli spre amintirea mea"; "Aceasta facefi de cdte ori 'l veli bea spre amintirea mea" (1 Cor. t1:24,25').
l-*Cum dard, sic unii cd Cina este spre iertarea pd,catelor ;i aiale clc veci?

R.-Unii oameni zic mai multe dec6t ei gtiu, qi pentruci nu sunt niscufi de sus, nu pot inlelege cele sufleteqti, ci iqi fac dogme peste dog:mecari nu numai c[ sunt de parte de adevdrul Evangheliei qi inv5!5tura Domnului, ci se contra zic ele pe ele! Acei ce .sunt iertali, prin sdngele Lui Christos, au via!5 vecinici qi pentrue5, sunt iertali qi au via!5 vecinic5, sunt vrednici de a mOnca p6,nea qi a bea potirul, cari reprezinti corpul qi sdngele Domnului; altcum sunt nevrednici si "Ori-care va mdnca aceasta pAne qi va bea acest potir al Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat corpului gi sdngelui Domnului" (1 Cor. Ll:27). Cina Domnului este un nutremint sufletesc pen-

tru cei nisculi de nou, qi dac5, cineva nu este niscut de sus, iertat qi spilat prin sOngele Lui Christos, nu are via![, este mort sufleteqte, qi un om mort sufleteqte eum poate m6nca nutremintul sufletesc? DesiEur nu! Domnul zice: "Cel ce mance corpul meu qi bea s6ngele meu, are via![ eterni" (Ioan 6 :54). "Deci fiecare s[ se cerceteze pre sine insuqi, gi aqa si mence dintr'aceesta pdne qi si bee dintr'acest potir. Cici cel ce mincl gi bea cu nevrednicie mAnci gi bea pentru condamnarea ss' nedeosebindcorpul Domnului" (1 Cor. 11: 28, 29). DacI lisEm sI vorbeasci Scriptura qi nu teoriile oamenilor, trebuie sI admitem ceea ce ne arat5 cuvintul Lui D-zeu, CI numai gi numai cei ce sunt vrednici, bine inteles iertali qi spdlali de picatele lor prin prea sfAnt sdngele Lui Christos (1 Ioan 1:7), sunt persoanelecari au drept de a si impdrtiqi cu "corpul qi sdngele Lui Christos" qi al{ii nu. CE dacd cineva nu este iertat, ndscut de nou, spdlat de p5cat prin sAngele MAntuitorului, nu este vrednic a mdnca pdnea qi a bea vinul fird ca sd se condamne, "CEci cel ce m6ncd qi bea cu nevrednicie, m6ncd pi bea pentru condamnarea sa, nedeosebind eorpul Domnului (1 Cor. 11:29) ; deci, vedem cd in loc s[ i se

"i I

124

Catechismwl Apostolic

Cina Domn'ului

125

ierte picatele, cum unii zic, i se adaugi condamnare. far d'ac6 l6sim si vorbeasci teoriile, precum unii stdruiesc, atuncia trebuie sI punem Scriptura la.oparte qi sd-i l[s5m ca si vorbeascl ei, insd faci bine teoristii qi ne ierte qi de asta datb pentrucb noi avem Izvorul Autoritilii, Biblia, qi cele ce nu sunt conform invSlSturei Domnului nu le putem primi ca Cuvintul qi Ordinul Domnului, ci le considerim dogme omeneqti. Daci impirtiqirea cu taina Cinei Domnului este spre iertar-ea picatelor, oamenii, precum unii fac, pot picltui cdt vreau gi de cAte ori sunt bolnavi si trimeaii pe dati dupre un preot ca s5'i spovedeasci qi si le dee cuminecitura ci atuncia vor fi iertali qi vor avea viafi de veci, dupi inv5ldtura lor. Aceasta este logica a acestui lucru. Sau, atuncia, omul poate picltui gi face ce vrea cd cdnd se va cumineca la Pasti sau in 'SS,ptdmAnaP,aqtilor, ori in alt timp, odati, sau de trei ori pe an, el este "iertat gi are .viali de veci" ! Ci de unde este aceasta invi!5tur5, dogme care se contra zic, na vream sd mergem la toate izvoarele ei, ci ar fi prea greu pentru adversarii noqtri, ci vreani si spunem cu toatS dragoste qi p5-

rerea de riu ci desigur nu este inv5lltura Domnului gi a apostolilor Sii, este de parte de adevir.
I.-Cine are drept a .rd impdrtrisi'cu Cino Dom'nului?

R.-Numai credincioqi botezafi au drept a se impdrtdqi cu Cina Domnului, cari umb15 in innoirea vielii dup5, zisele qi ordinele Domnului. El a dat-o numai inv6![ceilor Sii qi nu celor din afari (Luca 22:17)'
l.-Cc tipificii Cina I)ontnwhr'il

R.-Cina Domnului nu numai c5" aratl' cerclincioqilor suferinlele qi moartea Lui Christos d.in trecut, ci tipificl a doua venire a Lui Isus qi masa cea cegeascE- "C5'ci de cdte ori veli mdnca aceasta pdne qi veli bea acest potir, vestili moartea Domnului, pAni VA VENI" (1 Cor. 11:26).
L-Cine foata adnirtistro Cina Domnului?

R.-Cel ce este ales qi aprobat de poporul Domnului ca apt 9i vrednic in toate privinlele qi apoi ordinat in mod Scriptural, acela este permis ca in bisericd Domnului si administreze Cina Domnului la cei credincioqi (Ceteqte epistoalele citr5, Timotheiu qi Titu).
I.-Cdnrl si dc t:tilc ori fa an trebuic o ne impdrtdgi 'cu C ' i n oD o n t n u l . u i ?

R.-Nu

este pentru aceasta timp hotdrit;

t26

Catechismul Apostolic

Bisericalui Christos
Biserica
I.*Ce

apostolii au luat parte cu ucenicii c6nd se adunau la olalti mai ales Dumineca, in ziua invierei. Pentru biserica-credinciogii -Domnului ar trebui si se dee in fiecare Iuni odati. Se poate qi rnai des.

Nou Teetamentali.
Testamentald,?

este biserica Nou

#ffi

R.-Biserica Nou Testamentali este o adunare de credincioqi -botezali, mS,rturisind pe Christos Fiul Lui D-zeu ca unicul Mintuitor, cari laolaltl sd inchini Domnului; unili in credinla qi fr5lietatea Evangheliei; practicAnd invdlbturile ei; observdnd tainele ei; cunoscAnd si primind pe Christos ca Capul Ei Cirmuitorul lor cel suprem; qi luAnd Cuvintul Lui D-zeu de autoritate, si numai Cuvintul Lui D-zeu, ca suficient qi negreqit ordin pentru Credin$i qi PracticS, in toate lucrurile religiei.
I.-Cine o inte meiat biserica?

ft.-[6pnul Isus Christos a intemeiat biserica prin Apostolii Sii.

I.'Ce insemnea:d cuuintul "bisericd" ?

R.-Cuvintul "biseric5," este egal cu "adunare" sau "congtegafie," qi insemneazi cu bun inleles o stringere de oameni cu scopul de a face toli un lucru comun. In original se aflS cuvintul grecesc "ecclesiartt care insemneazd,:Adunare, Biserici, sau Congregalie. Noi folosim cuvintele acestea firi deosebire (in loco).

r28

Cateclismul APostolic Biserica Nor Testamentalit L29

I.-Asarlctri und,e Cre,rtinnii sd adund la rugdciwne putcni zicc cd cstc Biscrica?

R.-FdrE de indoialS. DacI cei ce sd adund sunt credincioqi botezali, dupd mdrturisirea credinlei lor in Christos, qi fac rugdciuni, fie locul ori unde ar fi, o cas6 a unui bogat sau un bordeiu al unui s5rac, o zidire de pietre scumpe sau cea mai simpl6, ea esie, gi se poate numi Biserici sau Adunare.
I.-Cunt, dard .:ic urtii cit rt,ttnni zidirile cu scopu,l de a lc nu,nti Biscricd. snnt dcnute de a.sc nuni Bi.sericd si a l t e l c t t t tf

Sale. in locul unde se adun5, cei credincioqi la rugiciuni; insi este greqit a cugeta cd, D-zeu iqi are locaqul in Biserici pentru c5" zidirea s'a zidit de a fi BisericS. Oamenii vorbesc multe cdte toate, lucruri pe cari apostolii Domnului nu le-au cunoscut, pentrucd unii "apostoli" moderni au inlocuit Biblia cu alte invildturi.
I.-1r.rlt' L t t t n e u? bisarico tutit,tr.roli, nunai ufla in toatd

i
i

l. l

R.-Cei ce au acea idee qi invildturi sunt rdu informali despre cele ce ne invalb Noul Testament; qi trebuie cu duhul bl6ndelei qi cuvintul Domnului informali mai bine (1 Cor. 16:19).
I.-Cunt, :ic cii Dunlrtc:cn El cste in tot locul? Bisericd, dacd

R.-Lui D-zeu nu-i trebuieste zidiri f5cute de mdini ca se locuiasci in careva din ele (Fapt. 7 :48; L7:25). In N. T. nimenea nu poate afla scris c5, D-zeu ar locui intr'o templd sau alta zidire; dard este scris cd noi suntem Biserica Lui D-zeu, corpul nostru este templul Spiritului Sfint (1 Cor. 3:17; 6:19). Desigur, D-zeu este in tot locul, si mai ales, dupi, prornisiunele

R.-Unele secte bitrine a$a cred; dari apostolii Domnului n'au crezut apa gi nici creqtinii cei adevirali nu cred cI numai o Biserici este in toatl lumea. (Yezi Fapt. 9:31; 1 Cor.16:1; 16:19;Fapt. lt:22; L4: 23; Col. 4:16; 1 Thes. 1:1). FiecareBisericl apostolici a fost independenti, st5t6toare de sine, qi prin o inlelegere mutual5 au lucrat laolalt5, insi fdrl a avea peste toate Bisericile un cap sau pontificiu. Insi cei ce zic c:d" toati lumea este numai o in singurd Biserici exclud acest drept apostolic qi qi-au fdcut teorii peste teorii ca si poati rduqi in planurile lor. Noi folosim cuvintul Bisericl in modul colectiv, dard nu cu scopul de a lua dreptul altor Biserici de a se conduce ele pe ele firi un careva pap6.

Catechismul APostolic
Biserica Nou Te.rtamentald

131

I.-Se poate doaedi cd, bisericile apostoliceau f ost de sine std,td'toart?

R.---Este deja dovedit de Sfintele Scripturi citate mai nainte.

I.-Cine e.ste caPul al bisericei?

lume; al cdrei Rege este Christos; Cuvintul Lui legea ei; lucrurile ei tainele Lui.
l.-Care este scopltl bi.rericilor Ltr,i Clrristos?

bisericei este Isus Christos R.-Capul D u m n e z e u ln o s t r u ( M a t . 2 L : 4 2 ; 2 8 : 1 9 ; E fes.l,:22; 4:15; 5:23; Col. l-:18; 2:10).
L-Poate fi Christos caful ficcdrei bisericd, dacd este de sine stdtdtoare?

R.-Dece se nu poat6? APostolii Domnului au scris la diferite bisericii epistoale locale ;i pentru aceea s'a amintit numai de o bisericS";cdnd au scris in general, au amintit despre biserici (1 Cor. 1"6:1, 19; 2 Cor. 8:1). Trebuie s5'inlelegem Scriptura in Duhul Lui Christos $i atuncia vom vede toate mai bine qi Si aceea ci ce este la om cu neputinfd,, la D*zeu sunt toate cu putint5. Afldm scris in Scripturi "Ci Christos este capul a tot blrbatului" (1 Cor. 11:3). Nu cumva vor zice cei ce se laudi cu "unica biserici" in toati lumea c[ in toatd lumea nu este numai un "b5rb&t," fiindc[ dupi "qtiinla" lor Christos nu poate fi cap la mai multe organizdri? ,
I.-Care estc caracterul unei biserici CreStinel

R.-Noi credem din cuvintul Domnului, cI bisericele infinlate de Domnul qi apostolii Sii au fost designate spre a fi monumente vii, purtltoare de lumin5, in mijlocul unui neam inrdutIlit; scopul lor trebue si fie a aduce pre cei nemdntuili la Chrislos, predicindu-le Evanghelia Lui Christos. Ele trebuie s5 fie staule pentru oile Marelui Pbstor, qi qcoli pentru invildtura qi creqterea fiilor Legbmdntului Nou.
l . - C u r c e . t te a n t o r i t o I e a U i s e r i c i l o r ?

R.-Autoritatea bisericilor este comanda Domnului gi zisele Lui; ea nu vine dela Stat, prinfi, sinoade sau alte autorit5li ecclesiastico-seculare,ci dela Christos Capul qi Mirele lor. Bine inteles membrii fieclrei biserici pun aceasta autoritate divinl in miqcare.
I.-Cunt. .sc inscpe o bisericicii unde ltdnri acumd n'a mai f o.st bi.;erici Nou Testamentald?

biserici Creqtini constitueqte o R.-O impirSlie spirituald in lume, dar nu din

R.-Daci intr'o comuni primesc c0teva suflete pe Christos ca Mdntuitorul lor personal qi se boteaz5, precum inva{i Evanghelia, acolo se poate pe datd face o bisericl in casi la careva dintre cei botezali, dacd nu pot avea un loc mai potrivit, sau

t32

Cate cl.risnt,ttl I Postolic

Ministrii Eaangheliei

133

in casi chiar la un altul care iubeqte-se audi despre fsus, insl numai cei botezali pot fi membri, ceialalli sunt numai ascultitori.
I.--4r t: bis c r ic Lt c i' ttng I t t lic ir d eos thit e t ain e I

iar pre allii plstori qi invSldtori; spre desdvirqirea sfinfilor, spre lucrul serviciului, spre edificarea corpului Lui Christos (Efes. 4:11).
L-Ce insemneazd apostol?

de indoiali, biserica EvangheR.-Fird licl are tainele Noului festament.

I.-Cine mcnt ? f oate fi ltdrtasi la tainele Noulwi Testa-

R.*Apostol

insemneazl trimis.

I.-Cdte trefte de scraitori trubuie sd aibe o bisericd dupd invdldtura Noulni Testament?

R.-Cei ce se supun invdtlturei Noului Testament, urmdnd zisele Domnului precum au urmat apostolii qi ucenicii Lui Christos in veacul intAiu (Yezi "Tainele Noului Testament" ) . Ministrii
l.

Evangheliei.

R.-A fi un ministru al Evangheliei insemneazt a reprezinta pe Christos qi imp5,ri!ia Lui acestei lumi, a mSrturisi Evanghelia oamenilor.
I.-L'inc a i n f i i r t l a t ( t t L ' ( r s t &d i r e g d t o r i c ?

( ,' c.i/, ,r f i tttt rrtitti.tlru ul l:i'anghrliil

R.-Dupd invSlitura Noului Testament bisericile au doue trepte de servitori: Pfstori qi diaconi. Intre aceqtia sunt profeti, evangheliqti si dascili. Cuvintul presbyteroe (presbiter), sau bitrdn este tot cu acea in{elegere folosit in Noul Testament ca episcopos, supraveghietor, qi refeari Ia cei ce au pistorit bisericile Lui Christos prin diferite orage, adecd Ia pistori.
L-Cu,m se oleg pdstorii in serdciul Etanghelieil

R.-Domnul nostru Isus Christos inci fiind pe acest pimAnt. El "a ordinat doispre-zece, ca sb fie cu El, Ei ca si-i trimeatb pre dingii si predice" (Marcu 3: 14); Luca L0:1; Mat.28:19. $i Christos "a dat pre unii, apostoli; iar pre allii, profeli; iar pre allii, evangheligti;

R.-Ei trebue sI fie mai intAiu de toate chi5mafi la serviciul Evangheliei de Duhul Sfint, qi aflati fiind ca oameni cu dar dela D-zeu qi apli pentur serviciul Evangheliei, aproba{i chiar qi de cei din afard (1 Tim. 3:7), poporul ii alege qi prin pistorii ordinali qi membrii din surorile Bisericii gi sunt cercafi despre credinla lor in Sfintele Scripturi qi apoi devin ordinafi, in modul scriptural, cu punerea mdinelor {e citri piI

134

Catechismul APostolic

Ispd.sirea Lui Christos

135

storii cei ordinali. Yezi1- Tim.3; Titu 1: 5-9.

L-Cum sd' aleg diaconii?

I.-Ldsatu-s-a Christos d,e bund aoie ca se fi,e restignit fentru noi?

deasemenea sunt aleqi de ft.*piagenii popor, in fiecare bisericd doi sau mai mulfi.
I.-Ce

ft.-f2, EI qi-a pus viafa Lui pentru noi ( I o a n1 0 : 1 7 ,t 8 ) .

-L-Fost-a sta lume ? scopul Lui Christos co sd aind in c,cea_

R.-Diaconii ajutl pe pdstori la Cina Domnului, gi sI ingrijesc de siracii din poporul Domnului (Fapt. 6:2-6\. Daci diaconul este ordinat qi pistorul nu poate cerceta adunarea mai des spre a impdrli Cina Domnului, at'uncia daci poporul il afl[ apt, avdnd familie cu toate in reguld Creptineascd, qi Si p5storul il afli destul de vrednic, acel diacon poate imp5,rfi Cina Domnului, c6nd lucrltorul nu poate ajunge pe la credinciogi, insi n'are drept a boteza.
I.-Cine poate sdadr;i actul botezului?

fel de lucru Ii se impdrleste d'iaconilor?

R.-Domnul zice ci a venit ca s6_gi pun6 viafa pentru multi (Marcu 10:4b).
I.-Pentru

ft.-f-7su a dat pre unicul Siu Fiu ca tot cel ce crede in El sE aibe viali vecinici (Ioan 3:16).
I.-Cum

ce sco[ a dat D_zew pe inbitul Sdu Fiul

R.-Christos a luat locul nostru gi a murit in Iocul picdtosului, ca noi si-i lubm Iocul Lui gi sE ne indreptlm prin El (2 Cor. 5 : 2 7 ).
I.-Fost-a drept ca cel ncainoaat sd moard pentru cel . ainoaat?

a putut Christos muirnd sd ne dee viafd?

Scripturei numai R.-Dup5. inv[litura lucrbtorii ordinali spre a p6stori turma Lui Christos au drept se admlnistreze actul botezului. Ispigirea Lui Chriatos.
L-Care a fost lucrul Lui Christos mai de capetenie ca Mdntuitor?

R.-Christos a fdcut aceasta buna Lui de voie, ca sI mOntuiascd alfii. pre

I.*Este drept ca D-zcu se ierte pdcdtosul pentrucd , Christos a murit?

ft.-f-2sy declari cI este cu cuviinti ca se ierte pe picitoqi, daci ei doresc mOntuire prin Christos (Rom. B:26).
I.-Potte omul pdcdtui Si continua ird dcat f $i sa as_ tepte cd cste si asa nftnhtit prin ispd.sirea Lui ihristosl

R.-Cel mai de clpetenie lucru al Mdntuitorului a fost cI a murit pi a fueia zi dupl Scripturi iarl a inviat (2 Cor. 5:L5; Rom.4:25).

R.-Nu. Astfel de om este cond.amnat. Noi trebuie ca si triim viefile noastre pen-

-N
I

q
Regenerareo

137

1 I

136

CatechismulAPostolic

L-Este omul ndscwtde nou prin botez?

tru cel ce a murit Pentru noi'

oamenii prm I.-Este mdntuirea oferatd lcntru toli i.spd;ireaDotnnului?

R.-Nu! Numai aceia.a ciror inimi sunt schimbate, sunt nisculi de sus, trebuie si se boteze (Marcu 16:16; Rom. 6:1-11).
I.-Potem intelege cum se naste omul de nou?

ft,.-ps, mAntuirea este oferatl pentru pe Chritoli oamenii, qi toli cei ce.primesc (Estos ca Mdntuitorul lor sunt mdntui{i z e k . 1 8: 2 3 ; 2 P e t . 3 : 9 ) '
Regenerarea'
l.-Ce I inscmncaz.- cuuiltttul "regcnerare"

ff,.-|r[u, noi putem cunoagte noaua naqtere prin efectele ei (Ioan 3:8).
I.-Care este d.ot,add cd ottul are o inimd noaud?

{ :1

R.-Dovada cd omul are o inimi noaui este cdnd dinsul trdieqte o vial6 noaub in C h r i s t o s( 1 I o a n 2 : 2 9 ; 2 C o r . 5 : t 7 ) . Pociin!a,
L-Ce ste pocoinla?

$
,i

1 $

$ ,
,i

luR.-Cuvintul regenerare'ingemneazi r:ove na' crarea Lui D-zeu cate calzaze gtere a unei Persoane'

R.-No, cei regenerali sunt schimbati in l6untrul ca cum ar fi ndscufi din nou'
l.-In nastire? in ce re.sltct sunt oamenii Schimbayi

I.-Sunt

astfeI de Persoanendscute literall-

R.-Pociinfa este a ne cIi pentru picapentru totdeauna a ne intele noastre qi toarce dela ele spre Adeviratul Dumnezeu, urm6nd zisele Lui.
I.-Ce es t e a . r e p o c i t i o m u l ?

ii

,. 't
l

noud

lnrma R.-In noua naFtere oamenii au o a fi noaud,, aqa c5 uresc picatul qi doresc 20)' *"*i .ti"ti ai Lui D-zeu (Ezek' \L229'
I.-trste luire I na;tire de sus d'e li\sd spre mdnaceasta

R.-A se pocii omul este ca si se intoarci, dela pdcat spre Dumnezeu, si-gi schimbe cugetirile cele rele in cele bune, simlurile rele in simluri sfinte, pirisind qi lumea cu inimi determinati (hotiriti) l5sdnd picatul qi sd tri,iascd. via\a lui spre lauda Lui Dumnezeu in toate gi prin toate.
l.-N* pocdinla pdrere de rdtt? insemneazd,

li
l
l

noaua naqtere nimenea nu poaR.-Fird te fi mdntuit (Ioan 3 :3) '

ii.-n,irtot Cel Sflnt naqte pe om de nou ( I o a n3 : 5 , 6 ) , l P e t ' L : 2 3 ; I a c ' 1 : 1 8 '

I.-Cine

frod'uce aceastonoaud

nastire?

R.-Fiecare suflet care se pociiegte are pirere de riu pi se ciieqte pentrucd a pic6tuit contra Lui D-zeu, dari adese sunt oa-

138

Catech,ismul AP ostolic I.-Ce

Pocd,inla

139

meni cari au pirere de riu pentruce au comis picate, insi nu s5 lasi de ele tot mai continuaz5 in picat, astfel de ciin!6 qi p6' rere de riu nu este pociintd.. Unii sd ciiesc qi le pare r[u dupi ce au ficut un picat,' nu pentrucl iqi vid primeiida sufleteasci, ci pentrucd picatele lor s'au ficut vederate intre alfi oameni; acea nu este pocSin!l, ci un instrument s[tanic cu care Diavolul prinde in cursa lui pe mulli oameni cari altcum s'ar Poc5i in adevdr.
I.-Dece t*i? a trebuie omul sd se Pocdi.scd numai pdcd'

o sd, zicd Scriptura prin Credinla in Christos?

R.-Prin credinla in Christos Scriptura vrea sI zic\ a crede in Christos, Dumnezeirea Lui, qi cd El este Mdntuitorul, in care trebuie si eredem spre mdntuire.
I.-E.rte Cerdinla i,n Christos de lipsd spre mintuirel

R.-Nici o persoani capabild a crede in Christos nu poate fi mAntuitd fdr[, credin!5 in El (Ioan 3:6; Ebr. 11:6).
I.-Stmt mdntuili, f iird. credintd, cci ce mor miculil

R.-Omul trebuie si se poc[iascd ca s5 nu mai plcituiasci, pentruca picatul este aduc[tor de moarte 5i uriciune naintea Lui D-zeu (Ps. 51:4).
l.-E.rte pocdinla de lipsd lo mdnhtirea pdcdtosuluil

R.-Desigur, toli miculii sunt mdntui{i prin ispigirea Domnului, cici este scris ci a unora caqi aceqtia este impiri{ia ceriurilor (Mat. 19:13, 14; Marcu 10:14; Luca 18:16).
I.-Dece nu sunt cci cepabili a crede mdntuili Si fdrd, crcdinltt ?

R.-Fir5, de indoiall; cel ce nu si Pociieqte de pdcatele sale va fi condamnat gi pentru totdeauna indepirtat dela fala Lui D-zeu (Lu. 13:3; Mat.25:47). Credinfa.
I.-Ce cste credinla!

R.-Pentruc6 aceasta ar fi contrar chiar cu voia lor qi cu mult mai mult contrar cu zisele Domnului. Pentru cel necredincios ceriul ar fi numai o temniti, fiindci ar fi dus acolo unde el n'a dorit sau vrut se meargS.
L-Este refuzorca a crede in Christos un pd,catl

Rr.-Credinfa este adeverirea celor n6ddjduite gi dovedirea lucrurilor nevlzute

(E b r .1 t r 1 ) . :

R.-Fdri de indoiali, mai mare picat nu trebuie, fiindci daci cineva nu primeqte pe Christos qi nu crede in El, nu poate' intra in impdrSlia Lui D-zeu; cici ,.nimenea nu poate veni la Pdrintele numai prin

Cateckismul APostolic

Itdrcptarea

;i

Sanctificarea

mine," zice Isus. (Ioan 14:6).

T.-Sunt Credinla in Christos Si Pocdinla sel)arate una de alta?

7.-Ce lr:gaturd c.rlc intre sancificarc Si nasteraa de n o u?

R.-Nici la un czzi cel ce se poe6ieqt trebuie sd, aibe Credinli, ci altcum nu se poate, ele sunt legate una de alta (Fapt. 20:21'). Indreptarea 9i Sanctificarea.
I.-Ce area sd sicd, i'n Biblie "indreptarea"?

R.-naqterea de nou este inceputul unei vieli noaue qi sfintS.

l.-[:ste i n d r c p t u r e a c o n t p l e c t d .p e d a t d !

R.-Da, pe datl ce pdcitosul se predi in bra{ele I-ui Christos este indreptat pe deplin.
I.--ll.ste .ranctificore totnpltctd. pa datd?

indrepteazd" un p5cetos R.-Dumnezeu care st intoarce la Christos.

I.-Se s a l e? l>oate careva indreptc Srirt insu;i' lucraturile

R.-Nimenea nu se poate indrepta pre sine prin lucruri de ale legei, ci este indreptat prin credin{a in Christos (Rom. 3:20).
1.-Cum qu,ntemi,nd'reptaliprin Cred'inld? "

R.-Nu, sanctificarea este crescdndi, qi ar trebui ca si creasci tot mai mult in viala fieciruia cAt trdim in aceasta viati. (Filip. 3:13, 14).
I.-Ilstc c u . r i g u r o n l d c d a d e t , d r a t u l C r e d . i t r c i o st , t t f t tttirttu.it in f ine?

R.-Crezind in Domnul Isus Christos, noi cerem qi primim indreptare pentru meritele Sale (Rom. 3224; 5:1).
I.-,4re crcdinla cea indreItdtoare cu Itrcrurilt nrt.rtrt? carez'a legd'turd

R.-Da, Dumnezeu va pi,stra pe credin_ ciosul adevirat in Christos si-i db putere qi ajutor pAnd la sfirqit in toate (Ioan 10:28: Filip. 1:6).
I.-(lare es!e r!oi,atla c,,a atl,tt,tiralti a ttnui crtd.incio.t

d,rct't?

R.-Credinta cea indreptStoare cu sigul ranld va produce lucruri bune, spre m5rirea Lui D-zeu (Gal. 5:6; Iacob 2:L7).
. .I.-Ce area sd, zicd sanctificarea?

R.-Unica dovadi a unui credinciosadevirat este a crcgte in sfinlinie ;i grafia Domnului, umblind in innoirea viefei (Z F e t r u 1 : 1 0 ). 'si R.-Indreptatea sanctificarea ne v& conduce cu timpul la mirirea cea cereasc;
I.-La c e n c t a c o n r l t L t c i n d r e p ! , t r t , a g i s a n c t i fi c u r e o cu tim,Pul?

insemneazd a-qi preda R.-sanctificarea omul toatt viala in mdinele Domnului ca El si'l sfinleasc5, sl-i dee inimi pi viafi nou5.

t42

Cuteclti.rnrul A p ost olic

Ziua Domnuhtt

143

unde ne vom bucura in vecii vecilor (Rom. 5 :2; 8:30 ; Mat. 25:2-L). Ziua Domnului.
l. Cc in.st:mneatd, cuui,tttul "Sabath"?

R.-Cuvintul
I.--IIai

sabath insemneazl rlpaus.

s'a inceput ziua indurdrei, qi s'a schimbat prin apostolii Domnului ziua sabathului de la SAmbdti la intdia zi a slpt6mdnei, Ziua Domnului, Ziua in care Christos s'a sculat din rnorli (Ioan 20:1, 19,26), Apoc. 1:10.
l.-Ce nului? fdceau Crestinii de timpuriu in viau Dom-

intdiw pentrucc a fost.sabatkul descmnat?

R.-Sabathul a fost desemnat se reprezinte r[pausul Lui D-zeu dupi ce a sfirqit crearea lurnei $i a tuturor (Fac. 2:3).
I.-Cc ticc porunca d fatra tele Sinai? datd' frin Moise pe ilIun-

fi,.-{rAflu-li aminte de ziua sabathului, c a s i o s f i n l e q t ip e e a " ( E x . 2 0 : 8 , 1 1 ) .

l. Cc ttra!rt daarlrl(1.)

R.-Creqtinii in timpul apostolic afl5m cd sd adunau in Ziua Domnului spre a se inchina, a auzit predici, se implrt5piau din Cina Domnului, qi stringeau bani spre a ajuta pre cei siraci, qi lucrul imp[rdlii ceriurilor (1 Cor. 16:2; Fapt. 20:7).
I.-Trcbuie co. Si ttoi sd. finem. uiua Domnului?

patra poruncl arati ci fiii lui R.-A Israel a Stiut ceva despre sabath, darS a negligiat sabathul.
I.--Cdnd Lldntttitorul a fost acutat cu sticarca sabalhultti, cc a fdcttt ce a inz'itlat Domnul?

a invilat ci a vindeca R.-Mdntuitorul pe cei bolnavi, a face bine unui nefericit Ei a'l scdpa din pericol, nu este stricare de sabath (Mat. 72:3; Marcu 3:4; Luca 13: 15,16).
I.-Ce .sclrimb s'a f(tcut cu s(trbarca sd,bathuluiprht \ sfin[ii upostoli?

R.-Firi de indoialS, noi trebue ca sE" Ziua Domnului in care a rlsdrit Soalinem rele DreptSlii ale c6ruia raze nv vor apune nici odat6; noi trebue sI ne bucurim in aceasta Ziui fiindci in Ea a inviat Chiistos " viata noastrS, sfintindu-o
I.-Trebuie ca sd, linem Si noi uiua Domnului ca Crcstinii din timpu.l apostolilor?

R.-Precum legea s'a dat prin Moise qi charul prin Isus Christos a venit, a$a cu venirea, pdtimirea, qi invierea Lui Christos

R.-Noi trebue ca s5,linem Ziua Domnului ca acei Creqtini, si ne inchinim in ea Domnului in adunSri publice, si studiem Cuvintul Lui D-zeu-Biblia-, si ascultirn predicile pe care Domnul ni le d6 prin servii Sii, sd ludm parte la lipsele sfinfilor gi ajutorul impdritii Lui Christos cu cele

ir-

144

Cdcthi.tlnul

- 4P o s t o l i c

Cdsdtoria

145

ce putem, si ne bucur[m a avea Cina Domnului qi, cAnd sunt suflete cari doresc a urma Domnului in botez, s5,ne bucurlm a-i privi cum urmeazi cu noi in urmele Mdntuitorului. Cisitoria.
l. (''t' c.ilc cit,tdtttria?

il
i
.if lt
-f

sdu gi pre muma sa, qi se va lipi de femeea sa, qi vor fi amdndoi un corp" (Efes. 5:31).
I.-Cari sunt datorinlele celor cdsdtorili?

Fu.-CS,satoria este impreunarea, prin care doue persoane libere qi de diferit gen, cari fac legiturd naintea lui Dumnezeu qi a oamenilor de convieluire pAn[ la moarte, se impS,rtiEescde gralia Lui Dumnezeu' de a trii in iubire, iubindu-se unul pe atlul in neajunsuri ca qi in bine qi a si ajuta unul prc altul, in credinli Ei de a-qi creqte copiii ior in invi!5tura Domnului, in gdtirea Evangheliei Picei. R.-Cis5,toria a intemeiat-o insu;i Dumnezeu Tatil, cAnd a creat pe Eva de solie lui Adam ;i i-a binecuvintat pre ei' zici'nd: "Creqteli qi v[ inmultiti."
I.-Cc ? arald \t ottl'l.estamert desfre ciisdtort'e l. -( irrc t ittlutttiot ctirilorio?

li li
I

R.-Datorinlele celor cisdtorili sunt si triiasc[ unul cu altul in iubire pini la moarte. Bdrbatul este dator s[-qi apere femeea si si se poarte fali de ea cu bldnde!5; iar femeei si se supuni birbatului (in cele bune) qi sI grijeasci de casl dupre cuvintele apostolului care zice: "Deci precum biserica se supune Lui Christos' aqa sd' se supun1 qi femeile birbalilor lor in toate (cele cuviincioase)." Iar bdrbalilor le zice: "Bdrba{ilor, iubili-vd femeile voastre, precum qi Christos a iubit biserica, qi pre sine s'a dat pentru ddnsa" (Efes. 5:24,25) ,
I.--Toti ortmanii trcbuic sd se cd.rd'torcascd?

Fecioria este mai bunl de c0t R.-Nu. insolirea, dacd cineva poate si o plzascd intru curdtie (1 Cor. 7:8-38).
Viala
L--Crcd

Viitoare.
in totrte

Domnului atita in T' V' R.-InvllSturile cAt Ei in Testamentul Nou atat'd c[ cisitoria este un lucru sfint. Pirechia impreunatir nu mai sunt cloi, ci am6,ndoi un corp: "Pentru aceea va ldsa omul pre pirintele

R.-In toate naliunile qi generaliile au fost gi sunt oameni cari cred in viala viitoare care va fi firi sfirgit.
I.-Intd,reste BIBLIA aceasta credinld'l

R.-Biblia

nu lasi nici o indoialS despre

\-

..

,l'ilrlr',- r.

.
146 Catechi.emulA postolic

ESCATALOGIA
A Doua Venire a Lui Christos.
l.*Cum uorbeste Sfdnta Scripturd iJe aenirea a dotta a Lui Christos?

viata cea viitoare, ci in toate o arate cI va fi glorioasi qi firS sfirqit.

I.-Ce se f oce cu sufletul la mqarte, c6nd se desparte d,e corp?

R.-Sufletul estenemuritor qi pe dati ce se desparte de corp merge sau in fericire sau in chin, care precum a flcut (2 Cor. 5 : 8 ; L u c a 1 6: 2 3 , 2 8 ) .
I.-Ce

R.-Sfinta Scripturd ne spune urmdtoarele: "Acest Isus, care s'a inillat dela voi la ceriu, va reveni aqa, pr'*clim l'ati vd'zut mergdnd la ceriu" (FaPt. 1:11). .,I.-Cdnd, t a reueni Christos?

R.-Corpul dupd moarte si preface in fdrini, dar se va scula iarl in ziua cea de apoi, cdnd va veni Christos (Fac. B:19; Eccl. 12:7; Fapt. 24:15).
I.-Iard se aa scula acela corb?

d,evine corpul d,ufd moarteI

R.-Nimenea nu qtie timpul, niqi ingerii nu gtiu, numai Dumnezeu Tatll qtie (Mat. 24't36).
I.-Ce ne trcbuie sd. foc.em.sd' afle gata?

,'i

R.-Trebuie (Mat. 24:42)

ea si priveghiim

neincetat

R.-Tot acela corp se va scula, dard va fi schimbat din corpul cel muritor in corp nmuritor, in acord cu viata cea glorioas6 (1 Cor. 15:42-44).
L-Dragd, inaiildcetule, cea aecinicd? unde ztqi pet/ece t* aiata

L-Venireo cea vii.toore a Lui Christos aa fi oare ca cca dintdirt,?

R.-Nu ! Ei va fi foarte deosebiti de cea dintai. Intdiu, El a venit ca se p6fimeascl pentru noi, se punt pre! de rescumpdrare pentru nearnul omenesc; iar cdnd va veni a doua oard va veni ca sd ia cu sine pre cei ce aici pe calea ihcircati cu spini, purtand crucea, i-a urmat, qi si condamne prin dreapta judecatS pre cei nepdsltori cari I'au despretuit. Intdiu a venit intr'o micsorare, a doua va veni intru mdrirea Sa, qi tofi sfinlii ingeri cu dinsul. (Mat. 25:31). Ceteqte in cartea "Raiul qi Iadul{ capitolul 3.

Cat ecItisnrul A p ost olic

uilecata ceo din Unnd

149

Invierea Morfilor.
L-Ce ua sd zicd inaierea morlilor pe care ,Not o agteptdm?

R.-Invierea mortilor insemneaz6ldcrarea Atotputernicului D-zeu, prin care toate trupurile oamenilor morti impreunindu-se cu sufletele lor, vor invia $i vor fi in corpuri cbreqtiqi nemuritoare (L Cor. L5:44, 53).
I.-Cdnd oa fi aceasto intiere a morpilor?

R.-Va judeca pe cei vii qi pe cei morti dupre toate faptele lor, ce le-au fdcut in viali (Mat. 12:46).

R.-Le va zice: "Venifi, binecuvintali Pirintelui meu ! mo$teniti impirilia cea gitit5'voui dela intemeiarealumei" (Mat. 25:34).
vI.-Ce zLazice Cfuislo.s cdtre cei nelcgiuili?

I.-Ce z:o zice Christos, luilecdtorul tre cei ce lau servit?

cel dtept, cd'

R.-Cdnd va veni Domnul Isus Christos a d o u ao a r 5 ( A p o c .2 0 : 1 3 ; l : 7 ; M a t . Z b : 31-33).

I.-Toli norlii aor inztia?

R.-Firi de indoial5, c6nd va veni Mintuitorul vor invia toli mortii qi vor sta naintea Lui toate popoarele la judecata cea din urmi (Ceteqte din cartea "Raiul qi Iadul" capitolul 3, partea 2 qi 3). Judecata Cea din Urmi.
I.-Cc o sit zicd Judecata Cca dit urmd?

R.-Le va zice: "Ducefi-vi dela mine, blistemalilor, in focul cel etern, care este gitit diavolului qi ingerilor lui" (Mat. 25: 41). Ceteqtein cartea "Raiul qi ladul" capitolele 4 qi 5. Viala de Veci.
I.-L:c -c'a sd fie? to sa sicti t'iala cca d'e ztcci cc

ft,.-dgsasta insemneaz1' viata care va fi dupl invierea mortilor $i dup5 judecata cea de obqte a Lui ChriStos.
I.-Ce

R.-Judecata Cea din Urmd va fi zi:ua cdnd Christos va veni a doua oarl si dee risplatd celor drepli qi celor neleginli; qi s5-i deosebeascl pentru totdeauna pe toti dreplii dintre cei nelegiuifi.
I.-Pe uhmd! cine va judcca Christos la judecata cea din

R.-Pentru cei credinciogi, pentru cei ce din toatd inima qi din tot sufletul qi pentru cei ce trdiesc viata lor Lui Christos ImpSratul nostru cel f6r[ de moarte, va fi atita de fericiti incAt noi acum, aceasta fericire, nu putem nici a ne-o inchipui (2 Cor. 12: 2, 4').. Cetegte in cartea "Raiul qi Iadul'n

f el de aiald' va fi

aceasta?

r
150
Catecl,tismul A postolic

T
Cele z,ecePorunci
pentru

cap. 5, partea 1.
I.-De unde zta izvori o astfel de fericire cei dre?ti?

Decpirfirea

Poruncilor.

R.-Din vedereaLui D-zeu intru luminl qi mdrire, qi din impirtiqirea cu El; cici "D-zer va fi toate intru toate', (1 Cor. 18: 72; Mat. 13:48; 1 Cor.lb:2g).
I.-Va

R.-Cu toati siguran\a; qi el va fi pr"a mdrit cu lumina Lui D-zeu. 1 Cor. l5:4g.
I.-Ce

fi

pd,rtasi ;i, trupwl la feri,cirea swfletufui?

R.-Cei nelegiuifi vor fi dafi focului vecinic,adeci veciniceimunci, la un loc cu diavolii (Apoc. 20:1.E, Mat.25:41, 46\. L4;
R.-Se va urma aSa cu dinsii, nu c6 D-zeu ar fi voit a lor nefericire, ci pentruci i-a imbiat cu ea qi ei au refuzat-o; ..pentru cd dragostea adevirului n'ciu primit, ca st se mdntuiascil" Z Thes. 2:10. Ceteqte in cartea "Raiul qi Iadul" cap. b, pattea Z.
lPentruce se z.ta ,trvta cu pd,cd,toSii asa d,e aspru?

se ua face cu cei nelegiuilil

L Eu sunt Domnul Dumnezeul td,u, sd nu aibi algi dr,mne:ei afard de Mine. 2. Sd,nu'yi faci lie chip ciopht, nici alta asemdnare d.ecele ce sunt i'n cer sus,sau ios pe pdmAnt,saw in ald supt pdmd.nt Sd nu te inckini inainta LOR, nici sd' Ie slwjeSti LOR. 3. Sd nu iai Numele Domnului Dumnezeului tdu in d,e ert. S 4. Adu-ti aminte dc iua sabatului, ca sd o sfinfd1ti,.Pe ea. 5. Onoreazd pre pdrincltt td,u, Si pre milnta ta' Pentrucd, zilele tale sd' fie multe pe pd'mdnt. 6. Sd,nu ucizi. 7. Sd nu Preacuraesti. 8. Sd nu furi. 9. Sd nu md'rturisesti rntlrturie mincinoasd asupra aproapeluitdu. 10. Sd nu poftcsti casa afroafelui tdu; sd nu poftesti femta aproapclui tdu, nici sdrttul lui, nici seraa sa, nici boul lui, nici asinul lui, nicinimica din cele ce suftt ale aproapelai tdu. (Erod. 20: L;17). L-Incite pdrli sd irnpart cele zece forunci?

l,
i

R.-Cele zece porunci sE impart in doue p6$i: Iubirea citri Dumnezeu gi iubirea cdtri de aproapele.
L-A stea? zis Isus Mdntuitorul nostru ceva despre ace-

R.-La interbarea ci care porunci este mai mare in lege, Domnul a rtespuns: "Se iubegti pe Domnul Dumnezeul tdu, cu toati

'**"ui":L.,.

r52

Catechismul APostolic Despdrlirea Poruncilor

inima ta, gi cu tot sufletul tiu, qi cu tot cugetul tdu. Acesta este cel intdiu, qi mai amare ordin. Iar al doilea gi asemenea cestuia este: Si iubeqti pe aproapele tiu, ca insuli pre tine. fntr'aceste doue ordine atirn[ toatl legea pi profelii (Mat. 2223640).
I.-Do,cd, toatii legea se' coprinde in doue porunci, pentrw ce su,tctzece?

_ry

puri cioplite qi la icoane. R.-Dumnezeu porunceqte s[ nu se inchine nici la chip, nici la alta aseminare de cele ce sunt in cer sus (ingeri, chierubimi qi serafimi), sau jos pe piment, etc'; qi Dumnezeu ordin[ ca la chipuri cioplite' qi iocane, nu numai sd nu le slujiasci omul, tti.i si se inchine naintea lor (Exod' 20) ' "i I.-Cum dard-d'e sd' inchind unii oameni la icoane? R.-Pentruc5 acei oameni cari se inchini la chipuri qi icoane, sau naintea lor, n'au credinla cea adevirati qi inv5ldtura Domnului. Deci, cei ce n'au adevirul sunt in ritScire gi merg sPre Pierzare.
I.-Este potriait de a intrebuinla icoanele in locul sau de inclnind'cin-,'ne in casa Crestinului? ? I.-Cum' ;tim cd' D-zeu opreSteicoanele

R,.-Pentru acea, ca mai ldmurit sE se arate datoriile noastre cdtrd Dumnezeu gi c5,trd aproapele nostru.
L-In nc:cu 3 care Porutlci se coprind tlatoriile cdtrd Dum-

.-In

cele patru dintdi.

aproI.-In care porunci se cuprind dotoriile cd,trd, apcle noslrw?

R.-Toate datoriile citri aproapele nostru se cuprind in cele Sease porunci din urmd. . Inchiniciunea cea .A,devirati.
r.rte inchi,ndciu,nca, adevd,ratd,? cea

L-Care

R.' Inchiniciunea cea adevirati este a ne inchina Lui D-zeu in Duh qi adev6r; ci Pirintele cauti pe unii ca aeeqtia si i se inchine (Ioan 4:23).
I.-Cc ofrestt a doua porwncd,?

R.-Dumnezeg. in a doua porunci opre$te pe cei credir\tioqi a se inchina la chi-

R.-Creqtinii cei adevira{i n'au trebuininchind; !5 de icoane ca si vazt, Ctti se numai in cele ce vbd, credinla lor nu este in care nici nu trebuie credinli, ci in cele nev5zute, in Christos Dumnezeul $i MOntuitorul nostru, in care ei sd incred deqi nu'L vdd cu ochii trupeqti; pi pentru Cregtinii cei adevirali nu numai ci nu este potrivit a se inchina Ia icoane sau naintea lor, ci Sfinta Scripturd ii inva!5, D-zeu prin ordinele Sale, ca si nu se inchine niii la chipuri cioplite, sau vre-o asem[nare, qi

754

Catechismul Apostolic Pdrinlii 9i Copiii

166

nici naintea lor. Yezi a doua porunc[.

I.-Cunt oameni? putem doaeai f olosirae icoanelor pentru

R.-Dac5 punem la oparte Sfdnta Scripturd, qi puterea Lui D-zeu gi credem in mitologiile pigdnesti, atuncia se poate. Dare ce drept am avea atuncia ca sd ne numim fiii Lui D-zeu, cdnd am pune poruncile Lui supt picioare ?
I.-Cum putem d.oxeili cd,icoanele, Si nici o asemd.nare, nu folosesc oameni-lor, $i cu ce?

tita este de greu p[catul necinstirei lor. Pentru aceea in legea lui Moise, pentru vorbirea de riu impotriva tatilui sau mumei, a fost hotdriti pedeapsacu moarte. ( E x o d . 2 1: 1 6 ) .
L-Ddtd, parintele este rdu Si ind,eamndpe copil a face rd,u, trebuie ca coStilul sd'I onoreae pe pdrintele cu ascultarea la astfel de htc'ru?

R.-Nici la un caz, copilul cu minte nu va vroi si se supund a face riu, chiar daci pdrinlii lui l'ar invSfa.
I.-Ce f el d,e d.atorinli au copii cdtrd pdrinli Si supu;ii cdtrd. mai ntarii lor?

R.-Toati Sfinta Scripturd este doveditoare cd chipurile qi icoanele nu sunt ajutdtoare oamenilor qi tot a$a nici aseminarea unei fiinli fie cereasci sau pim6ntea-, scd. Dumnezeu opreqte pe fiii sdi de ale folosi, qi noi voim si'L ascultim pe El ca pe Creatorul qi Tat5l nostru.. Pirinfii
I.-Ce lor ?

R.-Datorinfe de respect,de iubire qi de supunere.

I.-In lor ? ce chip sunt datori fii sd onorezd pe pd,rinlii

R.-Cu ,cuvintul, cu fapta gi cu toati rdbdarea.

I.-In

9i Copiii.

ordind Dumnezeu copiilor fald d.e pdrinlii

R.-D-zeu ordind ca copiii sE cinsteasc5 pe plrinlii lor, cE numai aga vor fi fericifi.
I.-Ce trebuie ca sd socotim despre gr:eatatea pdcatului necinstirei pdrinlilor ?

R.-Prin bunlvoinld, prin mulfdmiti qi recunoqtin!5 pentru binefaceri, prin purtarea morali buni pi prin tot ajutorul, de care vor avea lipsi in caz de nicazuri gi de neputinfd.
l.-In lor I ce chip trebuie fiii sd se suprlfla Pdrinlilor

ce cl1ip trebuie fiii sd iubeascd pe pdrinli?

R.-Este un picat de moarte. pe cdt de firesc pi uqor lucru este a iubi pe plrinti, ci,rora noi le datorim viala noastra pe aI

R.-In toate lucrurile cele bune, prin ascultarea qi urmarea tuturor -sfaturilor gi poruncilor pdrintegti (Col. 3 :20).

156

Catechismul APostolic

etc' Datorinlele fiilor cdttd swperiori'

15?

R.-CAnd ii despreluiesc, cAnd ii vorbesc de riu qi cdnd ii vatlmi atit cu vorba cat qi cu fapta.
i.-Cum pd'cdtuiescfiii datortsc Pdrinlilor? in contra iubirei, cu care

L-Cdnd, pd'cdtuiescf iii contra cinstirei pdrintesti?

R..-Cand sunt nepdsitori. fa!5 de ei; cAnd prin purtare rea le fac ruqine, intfistare; cAnd in nevoi qi in neputinle nu le dau ajutor.

de R.-Pre toli aceia, cari se ingrijesc qi mocreqterea lor trupeasci, spirituali dasclli' precum si iL anume: Tutori, ""il, Evangheliei qi cOrmuitorii nl"i"ftet"tii ![rei. Euangheliei?
diacorii: Pistorii, evangheliqtii, dascilii' nii, qi bitrAnii bisericilor'

.ii.:tt;;ttorii

I.-Cari

sunt lucrdtorii

Evanshelieisunt urmeto-

R.-Cind nu ascultd pi nu urmeaze sfa' turile qi nu implinescporuncile lor.

I.-Ce rd.rplatd aor aaeo fiii cei ce implinesc dato' rintele lor cd'trd Pdrinfi?

I.-C6,nd' pdcdtuiesc f iii in contra pd'rinlilor prht ? nesu unere P

R.-Aceia fii in toati viata lor vor avea darul qi binecuvintarea Lui D-zeu; iar dupi trecerea de aici fericire vecinici (Efes. 6:2, 3).

ce rdsplatd vor a?ea aceia, cari nu-Si implil.-$i pd'rin[i? nesc d,atorittlele lor cd,trd'

ne ruga Domnului pentru el' ca putere spre a qi El s5-i p5"zasc6" sd le dee multi la m0ntuire' Si a-i uAu." pre mai cuvine onora, nu ca pre oameni, ci cum se Christos' cu iubire qi u orro.u pe sefvii Lui cu supunere $i si primim dela ei mustrarea pentiu picat cu tot dragul, indreptdndu-ne s're bine. .,lorLui ce chip pdcd'tuim noi con'ra serar L-In
? Ch,ri.ctos

ostenescin LuI.-Cu ce datorirn troi celor ce se ceo bund in cele t:rttl Domtrului, pentru starea noastrd suf!etesti? -R.-A

R.-Aceia vor avea in toati viafa lor ocari, ruqine, qi nefericire; iar dupi moarte osindi vecinicd.
I.-Dragd fiule, cum ascu'lli tu pe pdrinlii tdi?

R.-Frin nesupunere cuventului L u i qi D-zeu cAnd ei ni'l vestesc, cu aceastase qi Duhul Sfint, prin defS'imare qi intristi despreluire(Luca 10 :16; 2 Pet' 2:10)' R.-Cei ce sunt la puterea !5rei pupi in diregitorii de stiPdnire'
\.-Cine ct+Ittri ? sunt cdrmwitorii ,tdrei, su?eriorii nostri se'

Datorinlele Fiilor citri. Superiori Servilor citri Stipini.

L-Pe cine mai sunt fii datori locnaicafefdrinli? sti

9i ale

respectezd,in

158
L-Cu

Dotorixlele pdrinlilor cdtrd, fii, etc. Catechismul Aoostolic ce datorim noi superiorilor nostri d,e stat?

159

R.-Cu onoare, cu iubire Si cu supunere credincioasd, cu sustinerea lor qi cu apirarea ldrei (Rom. 13:1-7; Mat. 22:21').
I.-Prin ce se pdcdtuie;te contra acestitr superiori?

dan!, circiumE, joc de c5rfi, $ezitori rele; cdnd nu-i pedepsesc pentru neascultare; cA,ndle aret6 pilde rele; cdnd igi prldeazi averea qi cdgtigul gi cdnd sunt nepdsitori fald de viitorul qi de binele fiilor lor (Prov.

R.-Prin ur5, prin despreluire, prin r6svrdtiri qi prin tridare (Iud. 16)
l.-Cum trd,ni? suntern d,atori sd ne purtd.m fald de bd-

2 9 : L 5 ;2 3 : 1 3 ) .
I.-Ce fiii lor! datorinlc
,nat

aa pdrinlii

CreStini fald de

R.-Cu toatd cinstea ascultend sfaturile lor cele bune qi ajut6ndu-i in nepu+:-fole lor.
I.-Cu

R.-Cu onoare,cu ascultare, credinfi[, cu qi cu supunere (Titu 2:9-20).

I.-Dragd lor tdi? inud,ld,celule, cumte supuni tu mai mari-

ce d,atorescsluiii fald de sttipi,nii lorl

Datorinlele P6rinlilor citri Fii 9i ale Superiorilor citri, Supugi.

l.-Cu

R.-Cu cre$terebuni, religioasi Si moral5, cu apdrarealor de riu qi indreptarea lor spre bine; cu pilde bune qi cu ingrijirea de viala qi soartea lor viitoare (Efes. 6:4).
I.-Cdnd

ce datoresc pitrinlii cdtrd,fiii lor?.

R.-Pdrinfii Cregtini datoresc ca s[ educez6,pe fiii lor acasd cdt ei pot gi pe lAngi cre$terea in inv5fitura Domnului s6-i educez6"in gcoli, ca sI se faci fii lor factori Iuminitori in bisericile Lui Christos. Cei ce nu gtiu sd grijiascd de fiii lor, nu qtiu si-qi pi"zasc\, nipi sufletele in sfinldnie. "In casa in care Christos ocupi locul suprem, toti studiazi Biblia, qi unde Biblia este bucuria in cas5, pacea Lui D-zeu domneqte in toate gi tofi qtiu ceti, tofi gtiu carte. Pe Creptinul ca.renu face tot ce poate ca S5-qi invele fiii carte ar trebui ocirit in fiecare lund de doul ori "naintea adunlrii poporului Lui Dumnezeu.
I.-Cu

R.-CAnd nu se ingrijesc de crepterea lor religioas5, morall; cand nu-i ap[ri de societdfi rele qi de striciciunea mora16, ca

pd,cdtuiescpd,rinlii in contra fiilor tor?

R.-Cu iubire, cu dreptate qi cu ingrijire de bunistarea qi de siguranfa lor publici ( R o m " 3 : 4 ; 2 C r o n .t g : 6 , 7 ) 1

I.-Cu

cc datoresc superiorii fald de supusi!

R.-Cu iubire gi cu dreptate; cu ap6ra_

ce tlatoresc stdpinii fald de seru{torii lorl

160

Catethisnal ATostolic

Pdcatul $i Re?utalio Personold

161

rea lor de riu; a-i ap6ra de nefericiri in cOt pot, a nu le trage din platd, a-i privi ca pe fapturile Lui D-zea, in egalitate; cu crulare qi cu indemnare la fapte bune gi la viala religioasS, in toate arltAnd pilde bun e ( C o l .4 : 1 ; L T i m . 5 : 8 ) . . Picatul
I.-Ce

cc intr'adevbr nu sunt adevdrate. Cel ce nrr'irturiseqteminciuna ca sd nimiceasci atlevzl.rul,este mdrturie mincinoasi.

l.- (',' r.rlt' culunnLiarca!

R.-Calornniarea este a invinui pe cinevu rlc vre-un picat pe nedrept (Eccl. l0:
ll).
( , r l , t l , , r i n i ta r t o m u l I f a l d d c accia, le ',tl,u)tttl irt r rtltuttttitrtl l,t cari i-a

9i Reputalia Personali..

este pdcatul?

R.-PIcat este orice fel de fapti,, sivirqiti, din vointi liberi, in contra cuvintelor gi in contra voinlei Lui D-zeu.
I.-In ce chip putent pdcdtui?

l i . - , A r c r l a t o r i n t i d e a - q i revoca calomt t i l r l t , r r , : r - sc c r c i e r t a r e s i a le da satisi l ' r r{t i c c r r v c r r i t i(rP r o v . 2 2 : I \ , Nu uil.:r; Olice minciuni, orice fapti
t ' r , : t , r ' s 1c l x r c l t t .

R.-Cu gdndul qi cu pofta, cu cuvintul qi cu fapta.

I.-Ce opreSte D-seu prin poruncilc SaIe!

"
It

Nidejdea

Cregtineasci.
cori cf cd ift_

ft.-fupnezeu opre$te orice picat; pip'Scatul desfrinirei; pdcacatul uciderei; tul furtului; picatul mlrturiei mincinoaseI si picatul l5comiei.
L-Ce este refutalia?

It.
l. (

, ,t't,'ttttl,. I tiltnttr'..:,It trrtlt)rd, \t :ltl luir\, l',,ttnt,il, l tri,,

l ) r r r r r l r r , z t ' rl r p l o n r i t e f e r i c i r e v e c i c
1 ? / 1 1r t t i l U i l 1 t ; l t . intl'litti.r, rt t tlrtr itttt',,itt ctt Qa('t'0, C11 tAfa OtttUl

trir':-r.
f r ' 1 1 7 1 1 . i p ,d c '

R.-Reputalia este umblarea omului, daci este rea, omul are reputalie rea, iar dacl umbalrea lui este bun5, apoi qi reputalia lui este bun5, fird cd cineva face rninciuni despre dinsul ca si-i strice reputafia.
L-Ce este ntinciuna?

I l . - * A r : c c a i n c r e d e r e s e numeqte nidejde sirrt sqreranti.

l, ( r' r,.r1r'tlttrii .tlt;ynpy71!

I)unn.c:L:u?

R.-Minciuna este, cdnd cineva eu intenliune, mdrturiseqte de adevirate eele

Il.--Spcrzrnla Crestineasci este odihna I n i n r r , ii n t n r D u m n e z e u M i n t u i t o r u l n o s t r u , cBr() s'ir :Lr':itatprin Christos, ci El necon_ tenit src infrri.iefte despre a noastr; mantulrr, .;i, ('rr nc indeamni si. asteptdm cu

162

Catechismul Apostolic

B otezul

163

ribdare implinirea bunurilor promise, fericirea cea fdgiduit5.

I.*Care este temeiul nddd,jclei CreStineSti?

R.-Domnul nostru Isus Christos este n i d e j d e a o a s t r 5 ' T i m . 1 : 1 ; 1 p e t .1 : 1 8 ) . ( n

I.-Carc dcii sunt rnijloacelc lentru cd.stigarca ndtlej_

lurrrlir, prin care liuddm pe Dumnezeu; (:l) Ilugriciune de mul{imitb, prin care rnrrl{r'rmim Lui Durnnezeu pentru bunitllile cc ni lc-a dat. It.-Se poate, insi in gAnd, numai cu mintea ;i in gAnd (Exod. 14:15). Aceasta ( cslc ruglciune dinlduntru.
I. 1'rtote sd fic t l i n l i t u ri n t ? rugdciunearlin afard fdrd de cea l.- "\'r' l,oclc ox;ul ruga drd cuztinte? f

R.-Mijloacele pentru aceasta sunt: RUGiCIUNEA din inimd curatd, gi inv6\dtura cea adevi,rat[ despre fericire si ur_ marea acestei inv5ldturi. Rug5.ciunea.
I.*:,1rotd, Cut,6ntu,l Lui D-:tt cJ rugdciunca ctijlocul !entru cd.stigarea niid,clclei? estc

R.-Domnul Isus Christos impreuneazi nldejdea cu rugdciunea spre a primi cele dorite: "Orice veti cere dela Tatil intru numele meu, aceea voiu face, ca si se m[reascd Tatbl intru Fiul" (Ioan 14:18).
' I.-C, cstc rttgicitrnta?

R.--Poate si fie, cdnd cineva se roag6 tl inl,r"o carte sau rosteqte cuviritele flri luare aminte ci este in prezenla Lui D_zeu. I,.lrriioameni au obiceiu cd sd roag|" pentru <raallii rrc rriagl, dari nu simt nici o po"_ nile in inimile lor spre a se ruga. Astfel de rugr"rciunenu este primiti Lui D-zeu.
I.L-arc c.str ctu, lnai

R.-Rugiciunea cea mai insdmnati este Rugiciunea Domneascl.

T.-C,' r.s/c Rugitiutr, a Domneascd?

in.rtrlLnatd rugdciune ?

R.*R,ug5ciunea este vorbirea ornului cu Dumnezeu, inilldnd mintea qi inima cdtrd El gi cerAnd dela Tatil cele de lips6 ca copilul dela pirinte.
I.-De cdte f ehtri este ruqd,ciu,nea?

i.
D' ll

R.-Rugdciunea csft de trei feluri, gi anume: (1) Rugdcirane cle cerere, prin care cerem dela Dumnezeu Tatdl cele de trebuinli qi de folos ; (Z) Rugiciune de

11' s
,t,

R.-Tatdl Nostru, rugdciunea, pe care Domnul nostru Isus Christos a invlfat pe Apostolii S[i. TatS.! Nostru.
Pdrinttlc nostru, Carele e;ti :in ceriwri, sfinfasca-se ttnm,clcTiiul. Vie iriLlltrd.lia Ta. Fie uoiu 7'a,.precwm in Cer, aga pre pdmdnt. Si

164
Pdinea o-ttd:i.

Catechismwl APostolic
rtoastrd cea tl'e toate zi'lele

" '''
d,d.-ne-o ,louu

Onul .'...
Cldr"ron onrttltri ' f r l [ 1 l r , J r l r ,lnr o m i s i r 'I.,\ IN I.]I,I' NOULUI TESTAMENT
f}rt r.zttl (lirrrr l)onrtrtrltti IiISI'RICA LLII

10,8 109
r1Q

grcSalele noastre' precum Si ttoi $i ne iurtii ttoua no'stri' icrtbn grc;ililor ,!i rttr, ne duce pre noititt' ispitd' Ci xe scaPd tle cel rdtt' pwtercrl gi md,rirea in Cd a Ta t:.ttc impiird'lia, Si teci. Autin'.

115 t20 CHRISTOS

Faptele lndurirei
l.- Dt c,il,'ftluti ,rti?

Cregtinegti'

llisr,r'ir';t N,rtt;-t'l'cstamerttali, Iltirrisllii l'lr':rrrqlr,'lit'i .-.--, L l s r r : r r ' i t ' r . : tr r i ( h r i s l r , s . Iti,!..'ttlrttt't';t l'octti lr{,:t

sunt faptclc intlurdtci crtslinc'

ft,. 'psptele indurdrei (milostivirei) creqtineqti sunt de doue feluri: (1) Fapte de indurare trupeascl; (2) Fapte de indurare sufleteasci. R.-Faptele indurirei trupeqti sunt urpe mitoarele: Pe cel flS,mind a'l sltura; cel sitos a'l adipa; pe cel gol a'I imbrica; rre cel inchis all cereeta cu cele de p" cel bolnav, a. sluji iii*ali -u-i ""t""i" ujoto" pentru insdndtoqire au i"'i"-* qi a'i indrepta in n[dejde; a primi pe cel nemernic in casd qi a'l odihni; qi, a ingropa pre cei ce mor in sdr6eie, neavdnd bunuri milosteii inerijitori. Vai de cel ce nu face nie cu cei in lipsl, daci Poate' R.-Dac6'cei neputincioqi n'au pe cineva ca st-i pd'zasel,qi sd se ingrijeased ca cei
I.-Ce Crestirti'i cw cei neputinciogil trebwie sd "facd' I.- Cari stmt f af tcle i'ndurdrei truf e;ti?

(lrcrlin rt t
I r r r l t ' r , l r t l r r r ' $t, S l r r c t , i l ' i c a r c a . . : Zittn l)rrnrrrultti ---''..-.-,-'' C[lt'[torilr Viilorrrt' Vllll l , ; S fl ; t ' f A I , O G I A I l]oulr \','rrir, A Lrii ( hristos -.Ittvit'rlit l\lor'1,lor Jurlt,t'rttr(lr':r I)irr IIlmii t Vio!n I)t' Vcci

t27 132 134 136 13? 138 140

1A'

1 l l

148 148 r49

CF]I,E ZI'CE PORUNCI Desprirfirea Porulrt'ilor Inehindciunea cea adevdratd -,-,-------t u.,r,+,ii i Copiii $ ,---,Dntalirrfele pzirinlilor citri fii etc -------P[critul gi Rcputatia Persona]5
NIrltrjrlea Cea ()reqtineascd
IDI

r52
154 158 160 161 t62 163
L04t

Rugaciunr'a ,f\ptele

Tattl N,rst,.'r'
indur:ir:ei- Cregtineqti --,

'l,i

. -

*'

','

"'

.,irii

DUMNEZEU T$TLL ,s Credinfa fn DumnezeuTatdl 1u------..--"---r-t:*1.r1,B

Dumnezeu .-------.--:6-- 4$, Unltatea Lui Dumnezeu --------------.---------------.---:4t' Fiinfa Ei Insugirile Luil Durnnqzeu .-,!..-""---/j-.,- 44

.
.,

"{ ,-..'l' '

I'

'l'',i;:'
'.,.','l

ij.:rl'.':::.i.,.,

\i ,,,, .

.. "::,il*.":"t.EE

: ,--