Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Despre rnintrrire.
De ce n.r se pot m&ntrri pasanii,
rn"LorneJanii 9i ereticii. Despre erezii.
invifituri
creFtine
e priveligte vrednici de tAnguire amarX sunt creqtinii care nu $tiu in ce consti cregtinismuMar aceastd priveligte se infe$geaze acum aproape neincetat
privirilor;
acestea
sunt mangaiate doar rareori de priveligtea contrard, care negregit e mangaietoare! Rareori Pot,
in gloata cea numeroase a celor ce igi dau numele de cregtini, se se oPreasce asupra unora care
sunt creqtini qi cu numele, gi cu faPta.
imi puneti din nou urmdtoarea Problemi:
,,De ce sd nu se mantuiasce, imi scrieli, pigAnii,
mahomedanii gi aga-numifii eretici? intre ei sunt
oameni cu o mare bunitate. A-i da pierzirii pe
acegti oameni atAt de buni ar fi un lucru potrivnic milostivirii lui Dumnezeu!.. Da! Acesta ar fi
un lucru potrivnic chiar gi raSunii omenegti sdnitoase! Iar ereticii sunt cregtini gi ei. A te socoti
pe tine insug mantuit iar pe membri celorlalte
86
Nemirginit. Pdtimirile
nesc - au fost inlocuite de pitimirea Lui; lipsurile meritelor omenegti au fost acoperite de vrednicia Lui cea nemesurati. Toate faptele bune omeneqti, care sunt neputincioase 9i se pogoard in
iad, au fost inlocuite de o singuri fapti buni putemici: credinla in Domnul nostru Iisus Hristos.
Domnul a fost intrebat de cdtre itdei: Ce sd facem
ca sd lucrdm lucrurile lui Dumnezeu? Domnul le-a
rlspuns: Acesta este lucrul lui Dumnezeu: sd credeli
in Cel pe Care L-a trimis El (In6,28-29). O singuri
faptd bund ne trebuie pentru mAntuire: credinfa,
insi credinla se aratd prin fapte. Prin credin!5,
si vini, dar care s-au sivArgit din aceastX viafd inaintea venirii Lui, daci acegtia s-au pogorAt in iad, cum vreli ca pigAnii qi mahornedanii, care nu L-au cunoscut pe Rdscumpdritor gi
nu au crezut in EL sd primeasc5, pentru faptul
cd vi se par dumneavoastri oameni de treabi,
mAnfuirea, pe care ne-o aduce un singur mijloc
- unul singur, repet -, care este credinfa in Riscumpiritor? Cregtinilor! Cunoagtef-L pe Hristos! InlelegeF cd nu-L cunoagtefi, ci v-a! lepddat
de El, socotind ci m6ntuirea este cu putin.ti firi
Ef pentru nu gtiu ce fapte bune! Cel ce crede ci
te pofl mantui fdrd credinfa in Hristos se leapddd
de Hristos gi, poate firi si igi dea seama, cade in
picatul greu al hulei impotriva lui Dumnezeu.
Ce avea
!i
nu faptele bune ale firii cizute, ce sunt potrivnice credinlei. El citeazd o faptd a Patriarhului
Avraam, faptd din care s-a vidit credinfa dreptului: este vorba de aducerea ca jertfd lui Dumnezeu a propriului fiu unul-niscut. A-!i junghia
fiul ca si-l jertfeqti nu este nicidecum o fapti buni potrivit firii omenegti: aceasta este o fapti bund ca implinire a poruncii lui Dumnezeu, ca fapti a credinfei. Uitati-ve bine in Noul Testament
qi, indeobSte in toati SfAnta Scripturi: veli gisi
cd aceasta cere implinirea poruncilor lui Dumnezeu, cX aceaste implinire este numiti .,,fapte" , cA
in urma acestei impliniri a poruncilor lui Dumnezeu credinla in El devine vie, fiind lucrdtoare;
firi aceasta ea este moarte, fiind lipsitd de orice
migcare. $i, dimpotrivd, vefi gisi ci faptele bune
ale firii clzute, care vin din simfun, din sAnge
din porniri gi din simldmintele gingage ale inimii sunt oprite gi lepddate! Iar dumneavoastri
tocmai pripiditele astea de fapte bune vi plac la
pigAni 9i la mahomedani! Pentru ele, chiar daci
sunt inso$te de lepidarea lui Hristos, a$ vrea si
le dati mAntuirea.
Ciudati este pirerea dumneavoastri despre
rafiunea sindtoasi! De unde gi pAnd unde, cu ce
pierzare ar fi potrir,nicd milostivirii unei fiin!e atotbune ca Dumnezeu. Bineinfeles, ali avut
descoperire de Sus despre acest lucru, despre
ceea ce este potrivnic Ai ceea ce nu este Potrivnic milostivirii lui Dumnezeu? Nu? Dar rafiunea
dumneavoastrX sdnitoasd aratd asta. A! RaSunea dumneavoastri senetoasd!.. $i totuqi, cu ra!iunea dumneavoastri sdnitoasi, de unde ali scos
cd pute!, cu propria minte omeneascd mdrginiti, si inlelegeli ce este potrivnic Ai ce nu este Potrivnic milostivirii lui Dumnezeu? Dafi-mi voie
sd-mi rostesc gAndul: Evanghelia, altfel spus invifXtura lui Hristos, altfel spus SfAnta ScripturS,
altfel spus SfAnta Bisericd Soborniceasci, ne-au
descoperit tot ce Poate cunoagte omul despre
milostivirea lui Dumnezeu, care covArqegte orice filosofare, orice infelegere omeneasci, care este de neajuns pentru ele. Zadarnicd' este trufia
minfii omenegti atunci cAnd incearcd si-L hotirniceasci pe Dumnezeu, Cel fdrd hotar, cAnd incearci sd explice inexplicabilul, sd supund judecisi sale... pe cine? Pe Dumnezeu! O asemenea
intreprindere este o intreprindere satanic5!.. Tu,
care ifi dai numele de cregtin gi nu gtii invdldtura
lui Hristos! DacX din aceasti inviliturd cereasci, harici, nu ai invd{at cd Dumnezeu e de nepitruns cu mintea, du-te la qcoald, ascultd ce inva!5 copiii acolo! Profesorii de matematici le explici, vorbind despre teoria infinitului, ci acesta,
ca mirime infiniti, nu se supune legilor cirora
92
93
ti
numele de cregtin fdrd sd gtie nimic despre Hristos se va socoti, in adAncul negtiinlei sale, cregtin
de acelagi fel ca ereticii gi nu va deosebi sfAnta credinld cregtineascd de odraslele blestemului - ereziile hulitoare de Dumnezeu! Alffel judeci despre aceasta cregtinii adevira$! Numeroase cete
de sfinfi au primit cununa muceniceascS, au ales
mai degrabi cele mai cumplite chinuri, inchisoarea, surghiunul decAt sd se invoiasci a avea impdrtdgire cu ereticii in invdlitura de Dumnezeu
hulitoare a acestora. Biserica Soborniceascd a socotit dintotdeaun a erezia un picat de moarte, a
socotit dintotdeauna ci omul molipsit de cumplita boald a ereziei este mort sufletegte, striin de
har gi de mAntuire, pdrtag al diavolului 9i al pierzdrii acestuia. Erezia e un pdcat al minfii. Erezia
este un pecat mai mult diavolesc decat omenesc;
ea este fiici a diavolului, niscocire a lui, necredinli apropiati de inchinarea la idoli. Pirin$i
numesc de obicei inchinarea la idoli ,,necredintj", iar erezia - ,,rea credinti". in inchinarea la
idoli, diavolul primea cinstire ca un dumnezeu
de la oamenii orbi,ti, iar prin erezie ii face pe oamenii ce orbecdie pirtagi ai picatului sdu de cipetenie: hula impotriva lui Dumnezeu. Cine va
citi cu luare-aminte Actele Sinoadelor Ecumenice
se va convinge cu uqurin!6 ci ereticii au un caracter cu totul satanic: va vedea cumplita lor fifimicie trufia lor cea nemisuratd, va vedea purtarea
lor alcituiti din minciuni neconteniti, va vedea
gur scop: ele respingeau Dumnezeirea CuvAnfului gi ristdlmdceau dogma i.rtrupam. Cele mai
noi se striduie in primul rAnd sd respingi lucririle Sfdntului Duh: cu hule ingrozitoare, ele au lepidat dumnezeiasca Lifurghie, toate tainele, toate lucrurile in care Biserica Soborniceasci a recunoscut dintotdeauna lucrarea SfAntului Duh. Ele
numesc lucrurile acestea,,rAnduieli omenegti",
ba chiar qi mai obraznic: ,, supers hfe" , ,,r|tdcire"
Bineinfeles, in erezie nu vedefi nici tAlhirie, nici
hofle? Poate doar pentru cd n-o socoti'$ picat? in
ea este lepidat Fiul lui Dumneze4 in ea este lepddat 9i hulit Duhul SfAnt - nurnai atatl Cel care
a primit 9i line o invildturi hulitoare de Dumnezerl cel ce rostegte huli impotriva lui Dumnezeu
nu tAlhireEte, nu furd, chiar face faptele cele bune
ale firii cizute! Cum poate Dumnezeu si-i refuze
m6ntuirea?!.. Toati pricina ultimei dumneavoastri nedumeriri, ca gi a fufuror celorlalte, este profunda necunoagtere a cregtinismului!
Si nu credefi ci aceasti necunoagtere este un
neajuns de micd insemnitate! Nu! Urmdrile ei
pot fi pierzitoare, mai ales acum, cAnd in societate circuli nenumirate cirticele cu titlu cregtiry dar cu invSlituri sataniceasci. Negtiind adevirata invitituri cregtin5, pute$ primi un gAnd
mincinos, hulitor de Dumnezeu, drept adevir,
vi-l puteli insugi, iar odati cu el vi vefi insugi Ei
pierzarea vegnici. Hulitorul de Dumnezeu nu se
va mAntuil Acele nedumeriri pe care le-ati exprir.
mat deja in scrisoarea dumneavoastri sunt niqte vrdjmagi cumplili ai mAntuirii dumneavoastr5. Miezul lor este lepidarea de Hristos! Nu vi
jucafi cu mAntuitea dumneavoastr5, nu vi jucafi!
Alffel, veli plAnge vegnic. lndeletnicili-vi cu citirea Noului Testament gi a Sfinlilor Pdrinli ai Bisericii Ortodoxe (nu a Terezelor, nu a Franciscilor
gi a celorlalli smintili apuseni pe care Biserica lor
eretice ii dd drept sfin!i!); cerceta$ la Sfinfi Pdrin$ ai Bisericii Ortodoxe cum trebuie inleleasi
corect Scriptura, ce fel de viefuire, de gAnduri 9i
simfiminte se cuvine sd aibd creqtinul. Pomind
de la Scripturi 9i de la credinla vie, si-L cerceta$
pe Hristos gi si cercetali cregtinismul. Inainte de
a veni ceasul cel infricogitor in care vd ve$ infijudeca! dobAndili in$ga lui Dumnezeu spre a fi
dreptifirea Pe care El o dd in dar tuturor oamenilor prin cregtinism.
29.
Crucea este ..rrrrrJ alegerii Jurnnezeie;ti.
Prin peJeapsi, DomnJ.L".ota lo
cunoaSterea Lrri cea mai inJeapro.pu, c.r"
aluce