S{atrtJ Ignatie Briancianinov

__a\,

..
r\
I
uespre veoenll/
11
ounurl Fr rnlnunl

SFANTLIIIGNA'fI E BITIANCIANI NOV

Despre veJenii,
1a
11....

Ounurl sl mlnunl
I

nJ;t;o o Jouo

'l'ruJ,.r""r"
Jin li'rto rusi Je
AJriar. 9i Xenia'l'iuesescu-Vlas

'l'ipiriti

c r r L i n c c t r v 6n t a r c a

P r e a s { i " f i t r rl r ri l ) i , . i r rt e ( ' 1 . .a1c t i . r , r ,

1 1 1 , i s " , , 1 ,Aul 1. * a , r J r i c i q i ' l ' " l " , , r , r r o , r . , li.

I{edactor: Elena Marinescu

Coperta: Mihaela Voicu

Traducereaa fost efectuatddupi originalul in limba rusd: EpiskoptIgnatii Briancianinou,Taorenia,uol.IV-V,

Sankt-I'eterburg, Tipo-l i tog rafi a M.P. Frolov oi, 1904.

DESPRh,
SEMNE 9I MINUNI

Qmitie

qi noua
in luneaceleide-ndoudzeci
sdptdmfrnidupd Cincizecime

\-)

vanghelie ne-a istorisit astizi ci

ne$in{ q-?E:{4sgti$_9mllunile

Domnul, cereau de la Ddnsul

pe care le qdy?Ig_e_a
din cer (Marcu 8, 11).
o minune deosebitd:
Cererea unei asemenea minuni, venitd dintr-o

qgn_c"_epgg
q{+deti cu privire la-sernnegi minuni,
a fost repetatdnu doar o datd, precum si Dom. nul a mdrfurisit: Neamulacestncer-.esentn(Marcu
8,12). La cerereafariseilor s-au aliturat gi s-a_dg-cheii, care se deosebeauatAt de mult prin crezullor de farisei (Matei 16,1).Dg-finla-grluJp.eJnn
din cer a fost ardtati cAteodatdgi de popor. Astfel, dupi minunata inmultire a celor cinci pAini
si sihrrarea cu ele a unei numeroaseadundri, ce
cuprindea cinci mii de birbali, afard de fernei
gi de copii, ingigi-vdzdtorii[martorii ocularil ai
aceleiminuni, pirtagii aceleitrapeze,ii spttne'au
Domnului; Cesenmfaci Tu, ca sd aedent;i sd crc-

DESPITE
VI]DENII,DUHUIU SI MINUNI

S F NN T U L I G N N T I E I } I { I A N C I A N I N O V

tlctttitt Tirtc?Cc lucrezi?Pdrin{ii ttogtrintandau

mrtncttin pustic,precufttestescris:,,Pftinedin cer
le-ndnt lor de nu mfrncat"([oan 6, 30-31).Be-ntru
.ci a pirut neindestuldtoarcminunata inmultire

inmain'e.,
apai^'or
:ii#':T:l-*"nlilii

erau pdtrunse toate lucririle Dumnezeului-Om

- in vremc ce c.f_qvg_trl1.gp
, le
trebuiau lucruri de efect. Aveau nevoie ca cerul

sd fie acoperit de nori grosi, sd rdsunetunetul si

si scaperefulgerul, si cadi pAini din aer.{qe-lagi
l-a avu! cererea arhiereilor qf*flg$g,ric-slqacter
lor iudei citre MAntuitorul de a sdvArgiminune, atunci cAnd Dumnezeul-Om a binevoit a Se
istoriseste
sui pe cruce.Arhftrei1,batjocorinda-L,
Evanghelia, impreundcu cdrturarii gi cu fadseiL
ziceau:Pe alfii i-a mkntuit,iar pe Sinenu pontesd
Semfrntuiascd?
De esteimpdratal lui lsrael,pogoard-Seacumdepeuuce,Eiuomuedein El (Matei 27,
47-42).Ei recunoscminunile sivArqite de cdtre
Domnul drept minuni, *Llotpdati-le.bafj,ocorese;
batjocorindu le, lq lcapidd;-JepidAnd .rninunile
de milostivirea'lui Durnnezeu,
ddrui-t"q
LrunqlJlrrfi socotinfalg,r,minune care,
sdvArsit,ar fi nimicit lgp".._U.l
venirii pe pdm^dnta
D.umnezeului-Om,qi acesteianu i-ar mai fi urmat riscumpirarea oamcnilor. intre cei ce doreau si vadi de la Domnul minune, intre cei ale
ciror usurdtate,curiozitate,nechibzuinfi se voiau satisficute se'aratd pi Ir.o^d
(Luca 23,8). Aces-

ta avea nevoie de
r.

pentru a-si petrece

tv

timpul in chip pldcut; neprirnind ceeace poftise,gfl-la acoperitpe Domnul cu-ba-tjocuri,lucru

prin care a gi dobAndit un minut de distracfie.
Dar ce inseamndobsteascacererede minuni de
la Dumnezeul-Om,cerereexprimati de oamcni
cu orientare atAt de diferiti, cerereimbinati cu
disprefuireaminunilor izbitoare fdcute de Dumnezeul-Om ? Aceastd cerere vddegte c_g-!ge1l-[|!g
qg#"tarllllltpeSti despre minuni.
Ce este cugetareatrupeascd?Este un fel de a
gAndicu privire la Dumnezeu gi la tot ce esteduhovnicescluat de om d
lafeefqlde-cdderc, iar
. Insugirea-vrij_
4F
fafi de Dumnezeu gi a impotrivirii fafi
m.d,s-iei
de Dumnezeli, insuqire de care este molipsitd
gi plggplini c-ugetareatqgp_eggci,
se videgte cu
deosebitdlimpezime din cerereacitre Dumnezeul-Om
e-

Duma minunilqr pe.ea.rele-a sd-v-drgit

nezgul-Ompotrivit bundtifii Salecelei negrdite.
El le-a sdvArsithind Puterenlui Dumnezeupi inlelepciunea
lui Dumnezez(I Corinteni 1, 24).

DESI'IiEVEDENII,DUHUT{tgt MtNUNt

(partea intdi

i,
A f,ostqa-oicatru cerereacdtre Dumde a face minuni, cererefi{nereul-Om
cutd oeiemeiul gi pornind de [a p-rincipiile--cuauzind aceastd
SetgrjiiuPesfi. Dumnezeul-Om,
cererecutezitoare,hulitoare, suspinhndcu Dtrhttl
Sdu,a zis: Pentruceneamulacestaceresemn?Ade'
adrgrdiescaoud,cdnu seandasemnacestuineam'$i
hsilndu-i,a Plecat(Marcu 8, 12-73)'
Bucurie se face in cer peutru un picdtos care se pociieste: dimpotrivd, locuitorii cerului se
intristeazd de ciderea omului in picat 9i de lepidarea [respingerea]pociinfei de citre piciios (Luca 1.5,10)1.A-flat in contemplarea-hari,qi^a bundtisi lui Dumnezeu fafd de omenire'
in coutemplareabunivoinfei lui Dumnezeu ca
toti oarnenii sd se mAntuiascd,
gisit de cuviinfd s{ spund-cdpe insupiAtqttul, Ncpitimitorul Dumnezeu i! cuprinde
I V e z i q i I ' r e a c u v i o s u lM a c a r i e c e l M a r e , O m i l i a X X X '
cap.7.

10

1t
I

ir
tl

ti

plinsul .- pentru pierzania oamenikrrr.Nu e strdin de Duhul

Cel Dumnezeiescu-nplansnegrdit
, qtDuhulSf6nt dupd ce S-a
sildsluit in om,
cu suspinuri
negrdite(Romani 8,26). Un a_stfeldesuspina fost
stArnitin Fiul lui Dumnezeu de cerereatrufasdsi
nebuneascdde sdvdrsirea unei minuni. El, srrspinfrndcu Duhul Sdu,a zis:Pentruceneamulacesta
cere
? Aceastdintrebare a fost un rdspunsal
lui Dumnezeu la cererea,potrivnici lui Dumnezeu, de sdvdrgirea unui semn. Ce plAns adAnc,
pl6ns Dumnezeiescs-a auzitin acestrispuns! In
el s-a ficut auzitd,o _anumitd"t-edum_eru?-pricl-

rulti.de ns-qgy:i4ta*s-r*laryi-a-csrerii! se

1
{
)
I

vedepi-e-5_{e1e_a-fijdeidiipentrumAntuireaoamepotrivnici Duhului,
nilor,care
D5ldtorutql mAntuirii. Pe cei pecetluifi d
ea StJre-bolescfddpu-til*a {-e tdme-d-uire,Dom-

c-apulloaii lasdpemal"t:-e4gleg!e ii,leqa-de

a.q.pri.miha.
si de
ina,pigrzdtiipe,"Sare
a
.voialor. $,ildsfrndu-i,
e-ti*n-de

. In-

tocmai: Cugetareatrupeascdmoarte esfe (Romani

8, 6).
p_{9p,_4u_qA|gtmorgi
*tsriqisimtd_sta;
tg4de omorAre:estepropriu cggg!-i-1iitrup,egtisd
nu priceapdgi sdnu simtd pierza"niaom-ului.Din
pricina neconstientizdriipierzaniei sale, ea nu
simte nevoia de inviere gi, pe temeiul congtiinfei
t O m i l i a X X X ,c a p . 7 .

11

SFANTULIGN ATIE BI{T,qNCIANINOV

DESPREVEDENII, DUHUITISI MINUNI

mincinoase a faptului ci triiegte, a lepddat gi leapddi adevirata viafd - pe Dumnezeu.

Oare poate sd fie un semn din cer vrednic de
crezarein mod special? Cei care au cerut un astfel de semn l-au cerut pundnd pe seama lui acest
lucru. 9are se poate trage incheierea c4 unsemn
un smn de la Dumnezeu?
r es-tg--1r-ggregit
Din Dumnezeiasca Scripturi se vede cu totul altdin cer e foarte vagi:
ceva. i-4sdgiexp-rgs-i3s--emn
pe atunci pleflrm fac Ei in ziua de astdzt cei mai
mulfi dintre oamenii nefamiliarizaf cu gtiinlele
- sgjUnea-pe-S-e*am,a-c-"erului tot ce avea loc in
vizduh sau pe intinderea de sub vizduh. Astfel,
soarele,luna, stqfele sunt socotite ca afldtoare pe

nare, dupd ce s-a declarat dumnezeu qi a vestit

hotdrArea sa de a se indlta la cer, a inceput fdri
de veste si se inalfe in vizduh; despre aceasta
istoriseqte
t, imprumutAndu-si povestirea de la scriitori crestini foar-'
vechil
e.gteJipsa
;. ',te
de Dumnezeu
,din om A a{e_y-_4_tqtei-stfnqqp!9li

'

::-n-^.!*'_*-j'-

in vreme ce ele plutesc pe intinderea de sub

q,q,1,
fulgerul sunt numite fenocer; pl_oaj4,t*un-.elul,
meneceresti,in vreme ce ele au loc in vizduh, in
apartin - hotdrAtlucru atmosferapdmAnteascd,
pimdntului. $l0nta Scripturi istorisestecd, P-rin
i, foc a cdztrtdin cergi a mistuit

'1.,16)1.
Estelimoileqi pdstoriidreptuluiIov (Iov
pedecd apggt*f"oc.s:a-fs[rnat,.i-n.
vazdufuaIa cum

I uluseformeazi in acestafulgerul.
g
ia prin minuni p.ap.."alu^["orh
duhovnieeste,
drept
lucrdtoare in Simory
P-9,tel9?-*$--tqei,
991=9$
mareaputere a lui Dumnezeu (Fapte8, 10).Simon i-a uluit pe inchindtorii la idoli din Roma
indeoscbi atunci cAnd in numeroasalor adu-

qI"e-luerqrilg { ft yolulu ! dr-ep-[

lu cruli ?Ie
reF"p-r-ime
lui.Pqn"p*gzsu.
inainteaceleide-aDouaVeniria
lui Hristos,cAndc
ducum nu se poate mai mult intre oameni, sertor

sculahristogimincinogi
gi prorocimincinogi
gi aorda
senmemari gi minuni, ca sd amdgeascd,
de aafi cu
putin[d,gipeceialegi(Mateiz4,24). Mai alesAntihrist insusi va izvori minuni cu imbelgugare,uimind gi satisficAnd prin ele
a: el le va da semnuldin cerpe care
acesteail agteaptdsi de careinseteazd.Veniren
lui,
'
grdiegteSfAntulApostol Pavel,se va sdvdrqiprin
lucrareasatanei,
insolitdde tot felul de puteriqi de
semnesi deminunialeminciuniigiintru tostdsmdgireanedreptdliiintruceipieritori:pentrucddragosteaadeadruluin-au primit, cs sd se mfrntuiascd
(Il
Tesaloniceni2, 9-70).
d,,vdzdndaceleminuni, nu vor sta cAfuside

' Yezi TfrlcuircaSfintului l'eofilact al Ohridei la Evang h e l i ad u p i M a t e i 1 6 , 1 .

1Via{a SfAntului Apostol Petru, Vie[ileSfintilor,2g iunie.

Pinetti, care a triit la sfArsitul veacului al XVIIl-lea si inceputul veacului al XIX-lea, a sdvArgit,,minuni" de acestfel.
Le-au sdv6rqitsi le sdvArgescsi altii.

72

13

SI.'AN'fU I, IGNA]1E,t}I{IANCIANINOV

r d intAr ziere,
r p ri-m-i-f-d
gLeu-dshul aceP-"r.aP
lor minuni, potrivit orbirii lor, vor socoti si mdrSrisi lucrarea satanei d-reptlugafe cAt se poaJe.de mar a puterii lui Dumnezeu.Antihrist va
'. Oamell,primit
nii ng;g.1p"$cege cd minunile lui nu au nici un
hotdmis-cs'g-b,un,
ra"tton-al.nici un intgle-q-b-ine
qif cd ele sunt strdine-de .q$gv.{r,slgtlA1ggplioasi,
ci sunt
n-e.
de m-i.nc.iund,
atotriuticioasd, fdrd noimi, care se striduiegte
si-i aducd pe oameniintr-o starede
si
E4q"]gtire _si*uitarede sine, sd,!.4.qdgeasc5,
i! ingele,siii,a-tragd fermecAndu-iprin -eJecle"fas

DESPI{EVEDENII, DUHURI SI MINUNI

rjsg_qil-liceamai cumpli td.rdutate,in -neinfrAnaa duhurilor

cdzute:

in fine, in puhin$a*dea-faeern.irurni, {_e_g_i

-mrpciinchipuirea omqngaqcg
c.ls1
zugrdvi un ld,gfdgdtorc_uml
\aa-fi-Antihrist;nu 9!tg plo-p_Tiu
i omenegti,

sq-c"1e_glgriul
lpery__e"rtitdl,
{e ee.g!q_!ri-ca!s
poatg aqngg

pe care o va atinge in

sinepsecumau
desp"r_e.
Antihrist. pt-varrAmbig,a
!r34-bilat

.
$-9ass.-d-eg-arte*P-Laslsfi

Nu e ciudat faptul cd minunile lui Antihrist

yol fi p-rimite f{e ippo-J;iyjtg*Si.qu e11tuziasm
apostaziafi de la cregtinism, de cd4g gal-rs---cei
tre,vrifmagii adevdrului, vrijmagii lui Dumnepentru Primirea
zeu
gi
uneltei satanei'
a
trimisului
,ggJatir-9y-lggg!
t,ri, a tuturor lucririloi lui, dupi
u"i""itit"rii
in impirtdgire d-uPdduh
.
tu satana.Este vrednic de adAncdluare-aminte gi tAnguire faptul cd rylngnlle gi lucrdrile lui
i
Antihrist v-q p-gpe__i11i+ggfS

it: iegindintru intAmpinarealui,

vor striga osanale;vdzin-

du*1q-[_v-_4.-put-eree/__9-?p*4silaEte-gs*tale*kolterggcAjs_e
poaledggttp_fin-zqt_o.,ar"e e
, il vor proclama dumnezeu, se vor face ajuto-areale luit. Antihri
0a,t
' ' i t ,' l, ' , i
tiv, plin de_{pgg2pte,
ur. h;ir,._
il vor socoti astfel si i se vor inchina pe temeiul

p"feainel.krcel"exjrn4i
omului

ce socotcd dleptate-a
i nu s a-qle".padat

de aceasta pgntru Evanghelie2.Antihrist

cu realizarea celei mai inal.te bund' Preacuviosul Efrem Sirul, CuaLnhtl despreAntihrist.

1lbideru.
2 Preacuviosul Macarie cel Mare, Omilia XXXI, cap.4.

74

15

slANt'u L,tGNArlE lll{lANCIANlNov

-i* r{.
, * ..

gin, va-.i-mb-iq.-c-11
$efft-pl.rwsll
stirc, bo-gifie, mdreqie,inlesniri [comodititi] si

Antihrist v3 infdliga omenirii, asell_9193

T-:_!tcde
9
Plvellqle
-9-1+

DESI'I{EVEDENII,DUIIUI{I SI MINUNI

premeargi sfArgituluilumii, spune ci Antihrist

lffc.:g11_t1rr|ca si foc sdfncd ie sepo.s_qv_Qrgi
goaredin cerpepdmfintinninteaotnrcnilor(Apocalipsa 13,13).
estearitat de Scripturd
ca
lu! Antih-r-i-st,si.
dintre _E_em4e]9"1
l.o."l acesfuisemn y
: el va alcdrui
qt9,4in11pati gi inf ri cogi tqare. S*e
o_prrv.sJi
4ngle
vicleanmestegugite:ele vor atragespre urmarea
lui p-e--cei.
m.a-i"m.ultidintre oameni. Potrivnicii
lui Antihrist vor fi socotiti ficitori de tulburare,
vlgilgglgi bin"9"lgigb*escsi ai rAnduielii sociale,
vg_T
fi supugi prigoanei
, vor
{:Xggf f lLSgA*qip^e_{-epseD.u-hurileviclene,
rdspdnditeprin lume. vor stArni{inoamenilopd-

lui
rea amigitorului (Apocalipsa 13,8). Sem-5re1e
duh2:
{Antihrist s-evo-r.al4ta

I T6lcuir ea
i la Evan ghel i a
ll?$y lff"f Tqo fi t3-cJ,.d.Q!.ride
dupd loan 5,43.
2 Preacuviosul Efrem Siru| CuaAntuldespreAntihrist.
:1
,,A ciuta spre cer [nevoitorul rugdciunii] foarte rar
se cuvine, de frica dqhurilor viclene, carc.s.unlin-vizduh,
drept care se gi numesc duhuri ale vizduhului, care priqinuiesc ntlltg-plfC[gre inpellri irr vizduh" (Simeon Noul
Teolog. Dobrotoliubic,tom. 1, Despre cel de-al treilea fel al
luirii-aminte).

76

buEi"carseppTrti"#
.igrp; A"ti
Lere-de
q.41,
trir t, n-e.rt rr.lu,r*'figrle
ga traeff de nebi"
citre elt. In multe trisihrri a zugrdvit Scrip-

ryit
tura greutatea
-din.Ufnna1'rgq3te,asupra
-c"f"e$tinismuluiSi"increncerurreaprrgoaltoqul:ui.
Drept tfaEAf_UrA
hs tdrdtoare si.definitorie slujegte numele careestedat de citre Scripfuri acesfui
(Apocalipsa 13,
om cumplit:
1), agacum ilgglUlS_?-ag-tgp-tg-,qumit
parpe(Facerea 3, 1; Apocalipsa72,3). AmAndoui numirile
zugrdvescfird greg
I ambilor vrijmagi
ai lui Dumnezeu.
I lu_,c",reaza
in chr.pm_?!qggFns cS!4ell-na-i ps-fa[A;qi fiara aceastaare asemdnare cu toatefiarele (Apocalipsa13,2 - qifiaI PreacuviosulEfrem Sirul, CuufrntuldespreAntihrist.

77

-*'trd

SFANTUI-IC]Nnf I TII]ItIANCINNINOV

ra p( corenm udzut-oeroasemencapfirdosLiltti,
;i 1sileului)'
gurn
pi
gi
ci
ca
ci cn nleursului, gurn
cionrclc
Pentru sfintii lui Dumnezeu va veni o".irrcete?re
''

'!

'u'-2

c u m p l i t i : v i c l e n i a ,f d g i r h i c i a ,m i f i u n i l c 'p r i g o n i torului s.91

;
-sili"
_ti115

calculate9i
p _ rl g q g l g lgg,i1-s" !.l a n l g ry r13,,
ile
o vicleani tn_"S+!iyiQte,p;9t-e19a
tc c_11
ngli-rnitati a prigonitorului ii vor Pune intr-o
r va
sibua$e.it.se"p-oatede-grca;
pdreanimicnicin fqfg intregii omenili gip
r se va pune o deosebiti neputinfi;

ruf giliuzirea lui, alesii lui Dumnezeu se ,y,o"*r

putea impotrivi vrdjmagului lui
yo3putea.mdrtrrrisi
inaintea lui si a
Dumnezeu,
pe
Iisu
tufuror oamenilor Domnul
Urmarea nemijlocitd a celor spuse sti in aceea cd fu1isei!g! ggdqlcheii,cerAndde la Domnul
,,qg"gg1gt-.-o*
_ryimrnede felul minuniPrin faptul ci au cerut tocmai o
asemeneaminune se limuregte purtarea Domnului fafd de cererealor. O dati, la o asemenea
cerere, Du.mnezeu!O-m Qi a. a:"aje.t.amitAgigr-r*el4--q{-A1rsd,
a
cerereamai mult decAthoi cu cei ce igi
tdrit,
i-ngiduiserd s-i faci o asemeneacerere,Q:a-

DESPI{E
VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

semrl:;i alesemnnu i seaada,afnrddesemnulproroculuilonn(Matei 76,7,4;72,38-42).,,Ncam"stmt

nu mi [i lg[t^-q_e_r__c
remn, p otri vi t in r u d i ri i
a-{C=esr_
lor dupd duh; sunt numifi ,,neam preacurvar"
p entru cd ag*in tra t idnnp ertesg e c_u_safana+
rin
, stricAndimpirtdsirea cu Dumnezeu;
-, sunt numiti ,,neamviclean" pentru cd, dAndu-qi
seamade minunile Dumnezeului-Om, s;eu p{e_:
minunile lui DumnezerL ql_qucerut,miea_qe4_unepotrivitd
f_
r. Cerereaunui senmdin cera
fost nu atdt cererea unei minuni, g3lq{gcolgg
fgqtetq-a
3g1ryl:l..o'lPg-ltlt-e,zeului..""Omqi
e despre minuli-,',,Semnullui Iona prorocul" sunt, precum
dd limurire Insusi MAntuitorul (Matei 12, 40),
care au insofit moartea si invierea Lui. f
a fost dZ|spmg il din_eet aLJgi Dumnezeu!
. Afg-nei-.soarele,
vdzAnd pe Domnul rdstignit, {a
iqt!+[g-c-a"t-inp-Lind-zi;
s-a Ii sat p re tu ti n d eni in tu neric adAnc,ce a finut trei ceasuri;catapetea-slJ.la
templului din Ieru_Ea-ltm
s--adesplcqt singurd in
doui, de la margineade suspAndla ceade jos; a
avut]qe cubemur; s-aucrdpatpietre,s-audeschis
morminte; nqr*nerogisfinfi.au inviat si s-au ar5tat multora in sfAntacetate(Luca 23, 45;Matei27,
45, 51-53).
a Domnului a urmat iarisi

cere
puns amenintdtor:Neamaicleanqi pyeaCUf*a-nr

I TfrIcuircaSfAntului Teofilact al Ohridei

la Evanghelia
dupi Matei.

18

T9

DESI'REVEDENII, DUFIUI{ISI MINUNI

SFANTUL IGN AI'I tJ TJI{tANCIN NINOV

; un inger pur[itor de lumrnd s-aPor

gorAtdin cer la mormAntul Domnului c*q
al invierii, q..!pyitc.s.groazdstrijerii pugi la mormAnt de cdtre eaglA,"t".eJii"
dssenffi,diwer (Matei28,
2-4).strdieriiau vestit despreinvierea Domnului
ginedriului iudeu. Aqepta,primind semndin cer,a
pe carele aritase
a.fatatfafi de el
feta de toate minunile de maiinainte ale D-,umnezg.u]gi--Om,a.mituil strdjerii, s=aingrijit impreuni cu ei s,{;ugpe{g cu intunericul.min,eiunii minll4ea lui Du-mnezeu.(Matei11-15).
Si ne intoarcem acum la cercetareaminunilor
sivArgite de citre Domnul nostru Iisus Hristos.
gq[t-*dar al .lui Dumnezeu pentru omer-rire.
_E-!.q
Qarul nu a fost da! dupd datorie: a fpp-!d.q!"
Qamenii
diu -b-r:navoi@e.
gi
fali
de Disunt datori si se poarte fali de dar

oarecumsilite.
. S-arputea spunecu privire la toate ceeacea spusDomnul ApostoluluiToma:Adtt
degetttltdu.incoace
gi uezimrtinileMele,si adu mfrna ta gi o punein coastaMea,gi nu fi necredincios,
(Ioan 20,27).Minunile lui Hristos au
ci credincios
ele au fost invederate si pentru
"[g,f.!".g
cei mai simpli oameni; nfmic in ele nU e-fA--e&rgmatic; o1i,cj1-r-e_
putea sXle cercetezelesne;pentru
,,Minune a fost astasau
indgiAl-a."s_tSed:rmefirea:

tXtorulluicuS3q*Hltr1g"gylly-i-"_tJ_9h1b*qg_$!d:

gi erau iZba'yi$ de moarte cei pe ca4g*p-gfu-n,ed,

re furtuna ii ameninta cu moartea; mreiile
*
E[]grr care se osteniserd in zadar vreme in

fiindci Ditdtorul darului a vestit despreSine ci

pe.neste Dumnezeu, C_area primit qm-elp,ta"tga
iar despre darul Sdu
t4l -a"i mdnhri..p"e-"8aneni,
are o valoarede
cd mirfurisegte pentru El.
a
cn
pfiqUfp4,mAntuirii
insd
fiind
dat
_netdggdui!
fost ldsatdla libera alegerea voii oamenilor,li s-a
dat acestoralibertateade a cercetaminunile lui
F-Irisfos,dg g Lu4qct lulenticitatea gi calitatealor,

4-"-a-gees*dla-qls*sq*qmiffi

lor, asaincAt recunoagtereasi primirea Rdscumpdrdtorului sq-fl_e

eqrmare a
, nu a unei atrac,tiipripite, uguratice,
20

qe,gmenegti-

, leB-rs"+ii.f"-eu:djCeu,

pjtd pentru cei ce aveau trebuintd de ea;

gati cu prinsul pegtilor

ti, cag*asqslks*_ds.las
d"_*pgg
1 oqn"u-lu.il Minuni

le Du mnezeu lui -Om

tre care ceamai
, fie nu it bdgau
in seamd,fie cdutau de la El doar ajutor trupesc.
. Nici cei mai inriiti
vldjmagi ar Domnului 4q.-le ti"gd-duiau,ci -d_oar
1e-.4-D-

or.

27

SFANTU L IGNATIE BI{IANCIANINOV

de viclenia si riutatea lor (Matei 12,

c
24;Ioang,24).inminunile Domnului nu er
te; nici o minune nrr'a-*f-o-s.t
fdcu.ld.de.o-c-frii
[gpii;
I
tgqte m,iqgl!!"-9fau ?Ceperitecu_

"'"':"1
:il"'il'#
:feTiH
: "::":::::'.:i:
au ardtat gi au dovedit
asup.
vrcdnicia lui. Dumnezeu, C4-q-e,
Sa
a Lug,t_g-_s_gp$om-9r*rjJg_t94"
o--qgg"pi.
ln!ry
Una dintre minunile Domnului, avdnd un
iltgles de-taind, nu a fost insofitd de nici o binefacerefald de vreun om, fiind- semn al birr-e-fa"cecare urma sd se reverseasupra intrqgi_iomeniri. Estevorba de omorAreasmochinului nero'l'3,
r, bcgat-numai in frunze- (Marcu "l'7,
14,
20). A-cg"s-t
pom este amintit de Scripturd (Facerea 3, 7), in istorisirea despre cddereaprotopirintilor, ca-fi,ftd__qnUl.d-inp-qqii
Raiu-lui.EI a slujit cu frunzele salela_acoperireagoliciunii pe care protopdrinfli.
A inainte de
cddere.Poate cd tq.dql smochinului din Rai era
rqdul oprit. Domnul n-a dobAndit de la smochin
rod: El a cdutat acestrod la vreme nepotrivitd,
El a ingdduit trupului Sdu sd doreasci mAncare
la vreme nepotrivitdl, fapt care aratd ci
a
I TfflcuireaSfAntului Teofilact al Ohridei la Marcu 11.
73-74.

22

DESPIIEVEDENII,DUT{URISI MINUNI

- dorintd pe {are, ca
pe toate neputintele omenesti,
NeaflAnd rcld,
Domnul a lepddat si frunzele, a
gi

fii#a{"i,pp.{nului: alt pom,

, era
pregdti!deja cg unealtq_amAntuirii oamenilor.

Pomul care a fost unealti a pierzdrii oamenilor este omorAt prin porunca Domnului. Minunea cea de taind s-a sdvArsit in fata doar a ucenicilor iubifi ai invdfdturii celei de taind, a Sfintilor Apostoli. Ea a fost sivArgiti chiar inainte de
purcederea Dumnezeului-Om la nevointa pdtimirilor riscumpdritoare pentru omenire, inalntea suirii pe cruce.
Minunile Domnului aveau o noimd de taind,
. Chiar dacd erau in sine mari binefaceri, din puncful de vedere al iconomiei Dumnezeiesti elq qluieau
dre,pt mi.rturie gi doveb,ilgfgcerj nea-se1n-git
mai mari. Domd_ir9"4.94e-i

dglg*'lUgSg_c.14{A
ds+"reJ:in ce priveste
viafa, Domnul era fdrd pdca! atotsfdnt (Ioan 8,
a6);
era preaplin de putere (Marcu7,42). Oamenii insi cizuseri adAncin neggra
A fost nevo-]ede un osebit pogordmAnt fafd de
ii;
a fost nevoie si se dea mdrfurie cAt se poate de
limpede pentru simturile trupegti; a fost nevoie a
se impdrtdsi, prin mijlocirea simturilor trupegti,

23

SFANl'U I- IGNATIE I]I{IANCIANINOV

DESPI{E
VEDENII,DUI IURI SI MINUNI

cunostintelevitale_mi$ii qi inlg$i, care muriseri de moarteacare le este proprie, de moartea

vesnici. in ajutorul cuvAntului Durnnezeiescau
fost clateqinUnilS Dumnezeiesti.Pentru ca oamenii sd priceapdgi si primeascd
D omnu I a
, v i7.ut nu m 4i cLt9shil"pll.{L9"!glti,
adiugat la darul duhovnicesc,vesnic,un dar aseminitor lui, dar vremelnic, trupeg-c:tdmdduirea
bolilor trupegti ale oamenilor.Picahrl estepricina tuhrrot lolilorin.owr, atit a celor s-ufletesticAt
qi a celor trupeqti,estepricini a rnorfii vremelnice si a celeivegnice.Domnul, ardtAndstipAnirea
in trupurile omeSa asupra urmdrilor p-Aca-$JUi
.negti,a ardtat prin acestlucru *ipgnUg4 $Aasunu
pra duhurilorindeobgte.
vede*nlci.lolil9_Suftetegti,
nici moartea vegnicddar bolile trupeqti qi moartea trupului le vede,
le recunoagte;acestealucreazdcu putere asupra
ei, o umplq 4g Sf.ije.Domnul, rlindecAnd,lumai
numai cu porunca Sa, pe tofi bolnavii, inv:-ttn-d
morfii, poruncind duhurilor necurate, a "a-rdtat-stdpdnireaSa, a 4ritat stipAnirea
lU! Dum-4gzgU
agupraoamenilor,asuprapdcatului, asupra duhurilor cdzute,a ardtat toate acestqa!1_c!ip vddit si-msuilqr trupeptr,in chip vddit
i1sg.qisugetarii trupegti. Care,
ta,Pg!93-'9-i't-r-eb*u-ia"p'otriv-it-lo-

tului cu sufleful; sd recunoascdstdpAni4eaDom_

nului asuprasuflebului,cu atAtmai mult, cu cit
il.ll_*gl" minuni ale Domnului, ca de pildd in ?n_
viereamortilor,sg-g1q$_rlgm[fglnijg,L,,ui.p-fgp.gr.i_
atAt asupra trupului, cat qi asti_
I"gPumn-e;*e1.35cd
pra suflehrlui.Trupul cdpdtaviafd; era chematin
el sufletul deja plecat din aceastdlume in lumea
duhurilor si se unea cu trupul pe careil pirdsi_
se pentru totdeauna.Omului i-au fost date mi_
pg4i in el insusi, nu alfundeva aiurea;i s-au dat
dovezi ale mAntuirii in el i!pq.Qr,nu departe de
el. Mdrturia vesniceimAntuiri a sufletului gi tru_
pului a fost datd prin mAnfuireaceavremelnicd
a trupului de bolile trupegti qi de moartea tru_
peascd.Dacdprivim cum se cuvine $.i.,cu
eylayie
minunile Domnului, ele se aratd pr.eaplirudgEa_
!.iune Dumnezeiascd:cererea unui semndin cer
se aratd,cum si era, lipsitd de noimi. Rare sunt
cazurile cdnd stdpAnireaDomnului s-a aritat in
afqla' gmului, 4*supralucrurilor naturii materiale - insd acestecazuri au existat.Ele alcdfuiesco
mdrturie a faptului cd stdpanireaDomnului asu_
p,r3int{egii firi [naturi] e stdpdnire.nemdrginitd,
stdpAnirede Dumnezeu. Minunile acesteasunt
o completarela aceleminuni care au fost bine_
faceri pentru omenire in insdsi alcdfuireaomenirii, pentru ca insemnitatea pe care erau datori
8it1i:-:4-rp"sg*p-q-qe-d-staB-inir"e-aP-,s*mn"u-l-u-iasupra oamenii si o dea Riscumpdrdtorului oamenilor
p_ica-tu-lui
nu nurnai in ce priveste raportul pdcasd fie definitd cAt mai exact.Dat fiind cd scoBUl
hrlui cu trupul, ci gi in ce privegteraportul picavenirii Domnului pe pim6nt a fost."_rn6nb.rirea
24

25

DESI'I{EVEDENII,DU}IUItI SI N,{INUNI

SFANTUt,IGNNf I E I]t<IANCIANINOV

o_amenilor,grijile Domnttlui sunt conccntrate

asupra omului, asupra celei mai alese zidrri a
Dornnului, asupra chipului Sdu, asupra bisericii
Sale celei cuvAntdtoare.TirAmul surghiunului si
a

zidirea materiali, in ciuda imensiti$i ei, a fost

ci
ldsati de citre El nebigati in seam5.
au fost sdvirgite cAteva minuni si in mater-ie-',..ele

4u fdj- sevait i te-pentru i mpIini rqa trebuinle-lqr

qr.nene-$-h.
Aceasta e insemndtatea qi menirea minunilor
ficute de citre Domnul gi Apostolii Lui' Domnul
a vestit-o; au vestit-o gi Apostolii. Odati, in casa
unde Se afla Domnul s-a adunat mulfime de popor. Casa era plini 9i la ugi se inghesuia gloata; era deja cu neputinfd sd mai pdtrundi cineva iniuntru. Intre timp a fost adus un slibdnog
[paralizat] care nu. se putea scula dinpat. Cei ce
il aduseser6.,vdzdnd multimea de oameni gi inghesuiala, au urcat bolnavul pe acoperig; ficAnd
o gauri in el, au coborAt paful inaintea Domnului
, Domnul Cel Milostiv
inrtd-se{iePdcateletale.
ag
Acolo sedeau cAfiva dintre cirturari. Acestora, fiqi molipsifi
ind ei cunoscitori ai Legii
de zavistie qi uri cdtre Dumnezeul-Om, indatd
le-a--v-e.:u-lgAnd-rrlci a fost rostiti o hull" Cine
ponte,cugetau ei, a ierta pdcatele,
fdrd numai Dum-

irdmilor, vizAnd
u ? Domnul--eunopcdtqru.l
neze
ini
gAndurilelor, le-agrdit:Cecugetaliacesteain
26

mileaoastre?
Ceestemnilesne,ceestemai qsor dupd socotintavoastri: a zicesldbdnogului,,lqrtd-se
ia-ti patul tdtt si
lie pdcatele"salta zice:,,Scoald-te,
unrbld"?A spunefdrd nici o dovadd:,,Iarti-setie
pdcatele"poate si un fdtarnic,un amdgitor.Ci cti
sd gti[i cdFiul Omului areputerepe pdmhnta iertn
(a zissldbdnoguhti):
pdcateie
lie zic:Scoaliigiili ridicdpatul tdu EimergiIn casafa. Sldbinogul s-avindecatgi s-.a.intdrittntr-o-clipitd:si-a luat parul gi
a iesit in ochii tuturor (Marcu 2,2-12). Minunea
a fost plini
Dumnezeiascd.In primul r6nd, Domnul ii dd celui suf,qrind
l, nevdzut cu
ochiic
.Oaruiieifui
a stArnit in invifatii iudei mdrtu_risirgafdri voie cd acestdar poate fi dat numai de Dumnezeu.
Domnul, prin rispunsul la g6nd.urileinimii lor,
le dd o noui dovadd despre Sine cd e-s-tg
p.gIn.*r*r. tn fi.,o,
gi dovada du. hovniceasci sunt pecetluite pjl1tr_Uno dsva-df,materiald:tdmdduirea intr-o clipitd gi deplind a bolnavului. Sfintul Evanghelist
Marcu, sfArsindu-siEvanghelia,spune ci dupd
indltarea Domnului Apostolii propoadduiau
pretutindeni
mryulim.p.reund-lucrfrnd
si
adeaerind
semnelece urrnaucuvAntului (Marcu'1-.6,20).
Acelagig6nd l-au vddit toti
Apostolii in rugdciunea p{n care au alergat la
Dumnezeu dupi ameninfareaSinedriului, care
ii oprise a invdta qi a lucra in numele lui Iisus:
27

DESI'I<E
VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

S I T NN l ' U L I G N A ' I ' I I I t ] I T I A N C I A N I N O V

Dd robilorTdi,au spusci1a grdi cu toatd?ttdrdznctrcfindaeiilrtindemLnnTnspreldnrdln c-t4lt-4.tU!,Td1.t

nwneleSffrrr
dttiri,;i senme
,simhumisfisefacdprfur
de
tuhi Tdu Fiu Iisus(Fapte4, 29-30).
gO

la Dumnczeu au fost da

e rnirturi:uvAntului

cu cuvinful lui Dtl

seau ciespre

Nu

qgr,g4-e

unde-eprimit

,qn_gvoied" semne
fiindci acolo
Semnele sunt un
o_r,n=gneasqd-

fuseseinsusi-vizi{loan 6,68-69).
tor al multor minuni ale Domnului; inmultirea
celor cinci pdini si sdfurareacu ele a unei numeroase adundri numai ce se sivArsiseri: dar in

mAnt fati
I

, 1,,*^^-X

-cirhr.

mintii

ci

md din pricina imbelqtigalgi lucrdri a cuvAntului. Acest lucru se vede limpede din istorisiriie Evangheliei. A.sup{ilU!-l{tcodim au luc-rat
, si el a recunoscutin Domnul doar,.un
iWg-tgtartrimis de la Dumnezeu(Ioan 3, 2). Asuu a lucrat qgvagfl1l,qi
Dumnezeu.Cuaintealevie[iiaeqn

i-a griit el

eUrcagte*pe-drmuf-sFue Fmaus, si L-au recunoscut {gp; ce au ajunsin acelsat,cAnderau de

acum in casd,I
i. indati ce L-au
recunoscuf Domnul S-a fdcut nevizut. [i nu au
gpusnimic cu privire la minun-eaceauimitoare,
ci gi-au i.tors\t@a
trcririi cuv6rrfului. Au nu era
noastrdarzfrndintru noi, spuneau ei unul citre alful, cdndDomnul g
pecalegi cdndne tdkula Scripturile?
(Luca24,32).
Dumnezeul-Om
pe-cei*ee..nu_arl-viz!4
20,29).
El si-a ardtat
.(Ioan
-l

uedea
semnegi minuni,n14u,g!U1glgfloan 4,48), i-a
spus el fruntasului din Capemaum. intocmai!
l, c-iutdndincredinfare de lardnuni.Aceasti cdut
p-{gcu{npdnire
solan$,o

cdT!_gt!1--HrE!9-sul,-Eiuf41--D-ymnezeuCeluiViu

28

29

SFANl'UL ICN ATIE I]ITIANCIANINOV

lipsa din
eq-Sfdn-

$i
su

'>_.
c
c ' |, * i ' ,

D E S I I I T EV E D E N I I , D U F I U I { I S I M I N U N I

vingerii qi aduee.riila credinfi a

prinqi de grijile lumii. C_eietlfgn_d_e!
in
I de piggjile lumegti, linhrifi pururea cu
mant gi de lucrurile acestuia,
ceq dqryitd prin
Milostiv ii atrdgea la r_rrall_t-u"i{_9q

q.ircJ
\x "+.\ (<
L\-i

:+
-i{'

cdtuind

gheaucudr:-.amdnuntul dupd literi Lcgea lui

Durnnezeu. Ei nu doar cd erau striini de Dumllezeu, vrijmasii lui Dumnezeu din pricina bglj
pAc""eldlficelei de obgte [cornune] intregii orne-.
niri, ci s-au fdcut astfel,
cetluit intru a
din pri-

d_e,aspori in viaf
lie. E-in-au putut
zeu, Care le vorbea;

I de convingere, lucrdtor

r. intre cei care au

Yantut4tgEg$erule, MAn
crezutin Hristos,acgiacareau fiqto dilrpricina
josJAtunci
qe$ebry alcituiau@qfu -ceamai d-epre4cdndli s-aimbiat
mul [i dintre ei
inalta,-atp_tpjAnti,

zisi] de Evanghee Fiul lui Dumnct'

Asa se poartd de obicei

fati de cuvintele cel-uiurAt. De ceryuta[1lggfi uorbireamea?- le spunea Mdltuitorul vrijnEgilor
cg:incdpifAnare gi inver$unar
re erau.imbi
'Mea?
De ce
lui Meu (Ioan 8, 43):

ficialitatea credinlei loq,gpe-rfieralila_tea_

i
qi
r, mulli dintre uceniciiLui,
L
care vdzuserdmulte
s-a4_inlglg
irygpgl,-qi
u cu Dfrnsul(Ioan6,66).

voi. i4

g_.11e__sl{9n_t
pentru

cAtsuntetlfiiai-ninciuniisi

lucrati du-

P3, peMine
g, 4S).
nu Md credeLi,
spun_ajea.fiy-ul
(loan
fiindcd
ascultdcuaintele
Jui

nu au reusit sd lugrele__b"tnefecdtqr
asupra arhie.rcilqr,cdrturarilor, fariseilor qi sad

deIq l)rtmnreu.\loan8, 47).Dacdnufac

lucrdrileTatdluiMeu, sdnu crede{iinMine: iqydncd
lgJnc,chiardacdnu credeliin Mine, crede[iin aceste

30

37

DESPRE
VEDtiNII,DUTIUI{ISI N{INUNI

SFANTULICNATIE BIUANCIANINOV

icd
fucrdri,casd gtiligi sdcunoasteti
fost
10,
Zadarnice
au
oan
37-38)."
Dumnezeiesc,erau inca
adevdr
care,
cuvintele
e au fost
destul5adeverire(Ioan 8,14);
care erau 4t6t de palpab-ilegi de evi!0J-Ir.un"ile
D um nezeulu i -Om, cu toadente, in"e-at-yf,a-[naqii
td dorinla gi silinfa lor de a le lepida, tg_puteau
qa-nqls recunoasc{.(Ioal ?,2+). Uiih'cgl carelucra asupraoamenil.orce nu gtiauLegealui Dumnezeu ori o gtiau foarte pufiin gi iqi petreceau
viafa in indeletniciri gi degerticiuni pim6ntegti,
insi nu lepddau de voie [intenfionat] Legea lui
Dumnezeu, ei bine, aqe-st"miilac"nu-a"-lugraLdecu de-amdnuntul dufel asupra celor e
n
pi literd Legea lui Dumnezert,
. Tot
ce se putea face pentru mAntuirea oamenilor, ne-

grdita milostivire a lui Dumnezeu a ficut. Dglt

dar
aEfi o-eutlsilyJg.gt-rt-aJrbj!,
luttuti+e carenimenialtul nu le-a
aqJifdcut
qi
U..ti.-a-qZat,
fdcut, pdcatnu ar aaea;

M-auurilt
fuLMeu.(Ioan!5,22:24).
limpezil
a fost predanisit cu.atAta"
Cji.-$i

lipsei

ii de cdtrc oarmeni

..t

ccurn i
atn ue.ll

ntnnelcTalaluiMeu, a dat mdrturic Domnul cdtrc

|

, pe wcb il aetifr,fuqL.(Is6,;n-.5
43). Ei sunt

numi ti totodati lel4d qtglt_A_lplL{qiqtE_lt_gridesi Antihrist este pome-

ndu.L, pof-]ll-a!,!pri-

mit totodatd, potrivit

: ei au intrat in.-rAnd-urile
primitorilqr
.Antihdst, chiar dacd gi-au sfArsit alergarea pribegiei pimAnteqti curnulte v-eacuriinainte de venirealui. Ei.g,g:_q_"."qtgi!
dintr"e"lucrfuileJui;-ucid"erc,edg*Dgmnszeu.pentru
v:emea..veririi.Jui*Antihris t, pen tru el insu si nu
a rdrnas de sdvArsitnld
e pe ma-s-uteia. Precum
e
in acecasimisurd se
fa!e-dg_"-tlfis-tos,
cu toate

ci erau despdrfifi de acestaprintr-o uriasi intindere de vreme, care acum ajunge,iatd, la doui

me,incAtnq._-e-"sjg".d_e_zJ:no,y-tttre-p-entru'Jelcenu
ficuti deJgmfe. Precum lumineazi soare-

ryuJI*lpan4"j).
t ll_.lgpidd pe H{.sJos,l-au primit pe Anti-

rft

aqfptrat i

32

33

D E S I ' I { EV I I D E N I I , D U } I U I { I S I M I N U N I

S I . ' A N l ' UL I C ] NA 1 I E I ] I { I A N C ] IA N I N O V

u-nciboli de nevindeca! care rdpea viati du_

pi viaf5, care ficea viata aserneneamai clcgra_
bd cu o rnoarteprelungiti decAtcu o viafi?
$i
totusi, in pofida c4_racterului
bincfdcdtor,sfinfe_
nie.i,inE_e.4q1n_atdtii
duhovnicegtipe care le avcau
minunile lui Hristos, aces-tc:minu-ni
au fost doar
rlrgledaruri Vrempl+iee.in se.rsulexactal cuvArr-

Dttttr'
. Dreptsceea,

carrdu-ldrept
nazcule tritrrite

(II Tesaloniudrul,ci au bineuoitintru nedreptate

ceni 2, 11-72).irrtru ingiduinfa Sa, Dumnezeu
esteDrept Judecitor. lngiduinfa va fi satisfacere, dar totodati d
i p-entru

zeul-Om au,murit iarisi, lanrrernealon li s-a ddruit numai prelungirea vietii pdmAntesti,nu li
s-ainapoiat aceastdviafi pentru totdeauna.Cei_
vindeea.fi--de'Dumnezeul=Oq s_au imbolnivi t
din nou si, de asemenea,au murit: sindtatea_-le;a
{rltu-o-vrerne, nu. pen t4r

va
lui

E-e_.va
prl$i
, agacum in-

re.
LVardsunaglasul chemd.tor in societateaomeneasci,care va arita stirusi ridice dezvoltareaglplopdsirea materiald pe
ce4 mai irnlti. treapti, care sd incetSfeneascipe

||
ll

I
ac_egtrll
qi sd le

e oa-

PllMqqq

meni din
simii
aduceau
credinfa le impirfgriloa
tdsca
bunitdfilor celor vegnicegi fu

cele mai mari binefaceri-_{4aterialepe care si le

poatc inchipui omenirea. Ce binefacere mai mare poatc fi decAt
morlriiafa? Ce
mai
fi
dccAt
binefacere
dc pret poate
vindecarea

frelo-rminunate, Apostolii au rispindit grabnic

cregtinismu-lin lume:
erau dovadd limpede si putemicd pentru crestinism,atAtpentru
cAt gi pentru pgpeIgh-clJpi*barbari-c;
iar atunci cAnd

34

35

SIIAN'IUt, I(]NA fIIi IJI{IANCIANINOV

[a a fostsiditi prehrtindenl afgqfsidit cu-

DESI'IIEVEDENII,DUI IUITI$I IVTINUNI

mp i harul d_tr"heg{}icescsea
ci toful se prirnestc
a
piin singuri grcdinl4: din aceastdpricini erau

isi tcrminascri slujirca. Ele au iL.etat 9drlucrez.e

araJa scari largi qi pretutindcni: le sdvArseau/

r, chiar daci se mai aflau

lucra
pe alocuri, mai cu"seami int$l.monahL "bdrbafi
(Tfilcuireala II Corinteni 3,
ca$)!4v4rgeau
birbafii sivar18). O@putri,

punsul meu: fiindcd intrebarea pusd mie aculn

o aud de la multi, descori, chiar mereu. De ce
nci tofi cei care primeau bo@
v<;rbeascdin limbi, iar acum nu se-lrr4i ittArn'
acum de la oameni hapli asta?...D.ry-re-s--a.luat
rul minunilor? D-um1gzgu facg_4qqJl[pentru a
ase-ne-qinste, ci-clria r m-ai-mr:]ti-cins te d inL1g--f
du-ne. Cum asta?Am sd vi ldmuresc.
di,n acele vrcrnuri erau
, cd
unii rupfi nu de rnult de slujirea idolilor;

nicig;,g"Siaucc inI A l 4 - l c ' ar i s p u n s a l S j 6 l t u l L r i N i f o n a l ' l b r i g r a d u l u i .

36

sunt impreunate qU o^are-Care

sprc
$gmn.SUIU$t,
in
cei
necredinciosi.
De
pildi:
Lre
t:
noi nu vedem cu ochii nostri cei trupeqti
te curaSt - insi e-l_este-nevizutpentru clchii trupului. Aqadaq,iertareade picate e d,ar"dulpyqgesgcarenu poatefi dcscoperitochilor trupului;
iar
de a volpi in limbi, chiar dacd qine
de lucrdrile duhovnicestiale Duhului, sluieste
totodati
t, ce poate fi usor ydzut de necredinciosi: rarea nevaz
vArsiti
i

i se face viditi si se arati prin

accasti pricind spune Pavel: Fiecdruini sc dd nrdCorinteni 1.2,7).Cq ata-i

Le_ygig De cc? Fiindcii
T:9m i1]vi[at a crede harului Dumnezeiesc gi fdra
nici de dovadd, nici de semne; chiar daci nu vorbescin limbi,
at. Cci dc
pe vremuri
u pdnd nu primcau semli se dideau ca dovedire a creclinfei
.ne.
pe care o primeau. Drept aceea,

an
J/

SIIAN I'UL I(;Nnl'IE t]I{IANCIANINOV

DESI'I{EVtlDIrNlt,DUF{Ul{lSI MINUNI

lpr pi
pdtrundep

t decfrtoricesabiecu doudtdisuri,gi

ttlttj:i dyltului,
j
i
g
fli11ft
9 ry;"c_l
ry1e-;tu
"ri " i ntddup"d,; dcsfoi ni c cstc sd j udc-

nirc lucrau minunile. El s-a rdspAndit,a impdrifit, a cuprins lumea intreagi. El a fost-tAleuit
[explicat] in chip cu totul indestuldtor de cdtre
:'a devenit foarte usoari*aiunge; el e neapdrattrebuincios;el sdvArgeste
mAntuirea oamenilor; el dd bunititile cele ves.
, ,- ?
rl.rce;
I sunt ase-unae
C!dd lppiralia Cerurilor;
I

I
J

aeoc:gi accsta
Petr u1,25) .
(Ioan1,4).El
e pe oamenii cei morfi intru viafa vesnic5,
q[otsf6ntd:
devin ndsc
sdnfintd st ricdcioasd,cj_djn_nesttjeietp_asd,

i, srra,$minteleinimii lui, insusi

,
l.uiDunmezeu
LUrptrl:Cdcicy*a_drytu!
i Prima omilie a Sf.Ioan Guri de Aur la Cincizecime.

38

t"elt pgmn.
":!fSgl_11e'
c, care, fiind,diruilomului,
te trebuinfele mAntuirii lui,

iindesfuleazi toa-

DESI{TEVIIDENII,DUI IUI{I SI MINUNI

clagd
dacd

(Parteq a doua
/-t

Sauinfa, intAlnitd in socictatea crestini

astizi, de a vedea minuni si chiar
\lc
dc a face minuni nu trebuie ldsati nebdgati in seami. Aceastd ndzuinti trebuie cercetati
aminuntit..
spre,sdvArgireade minuni
( \l
r

stare sd Iucreze dj n p_"{$r11q_f,

reEtillorne pu tin [.e,
pentrua-i a[uta, potrivit m,SririistdpAniriiSalc,precumsecaqtic. El iijnlqlggtgpg_! qeBeat"
p11nat.rd
in ei[u te;-ggldrgel!rr9l

mitor al rnonahilor,
l, cugeti in
accastdprivinfi precum urmeazi: ,,Dqmnul este
e sfintii Sdi;

Ir.Lnxrcun
lueru si semn,sim$t, ca-ocrotirealui sd nu se facd pentru noi un lucru obignuit,ca sdnu.ne pierdem
I 9i sd,lr+ s*lujca,sei
q
Aga face [], purtdnd
dc griii pcntr
a in oriceimprcju-

je
la slivirea Lui, care e de folos in
toateimprejurdrile. Iar atunci cdndipnprejuririle
Esrciutaryfulit, E-lfgqg, *tpf,re,.vcie* 'j aeeastru
in care ajutd El sunt
i
n-!e!gp-te.
ma i
El.aju ti in sdrdcie*in-rrevqiq
pe Pglllgzgu .pentry_s3yglgilg vreunui _lueru
neobignuit
, cel ce doreste
nuni si
careisi
pJ.^*;
qgarati slapAnit$s
ji nepuqiacioscUJrngti a, Secuvine a cereajutorul lui Dumnezeu h+ecaz;.4;L ispiti p-e-Dulq-

lrarc truclnicd
d dupi putcrca-lor
ir
scl-cu-lencasc4lAllgdeiune; totodatd, le ara-

Cu adevdrat nedrept e cel caredoreste lucrul acesta.

SWIw pilde ale
faphrlui cd Domnul a implinit asemeneadorinCel ce voieste
fe, @-anatindu*$i
qi doreqtelucrul acesta
samavolnic,firl

40

47

DESI'I{EVEDENtI,DUFIUI{lSI tv{tNUNI

S F NN T U I , I C N A T I ! ] I ] I t I A N C I A N I N O V

r6vna pentru lucrarea lui DumnezeLr.In aeeeasi

ci ccl care cerc asa ceva este ascultat,
.
--fiindcd un asefiLeneaom.umbld
...,]'-i'
( .u
\'.",-.,:i

inaintea lui Dumnezeu

_g:u.obrdz4imai mari cdderi.,A.devdrat!
c sdfie ficdtoride miind li se d_ddqrut facgrii de
Sl. Ei nu dorescaceastanu
ci nici in sine,in taina inimilor lor. Oarecaredintre Sfinfii Pdrinfi, din pricina curdtiei sale,a primit de la h.arul lui Dumnezeu
-de-ain&teved_ca+e-cei care veneau
la dAnsul;
Dumnezeu - gi a
cerut prietenilor sii sd seroagepentr-uage-laqi
lucru c4*ffestdar
. Dacd unii
dintre sfinti au primit ddruiri--[harisme], le-au
r; alfii le-au primit pg4Ers[.a$aasoeotit
, Care sdldpluia

$devdra$i-dr"epfi

4:g$_re-

tarea--d.e4riid Du mnez9tlPsa
r."r Din cugetarea aceastasfAnti reiesecd cgice doresca sdvArsi
r -semnedorescaceasta
i$. fiind
i
r.
f chi_ardaci
, poate, ci sunt cal-iu-zifide
tI Sfintul Isaac
Sirul, Cuvintul 36, in traducereaPreacuviosuI u i PaisieVelicikovski.

42

fli
pe

,-\u.

Dumnezgu egte un lucru care

fati

re ajutorul lui Dumnezeu

atunci
cdnd
.$gpdi de a ieqi din s.-a;
mijloac_elqr
ajutorare
trebuie sd o li_d9
sim insit
incredintAndu-rr"'i.D.omnul trt"r;;";;;il;;
qne
re care estefcllqs-t-tor
pcntru
t: el ne dd gi ajutorul de care avem nevoie,
si in acestajutor d_d
i.
* Ajutorul4U-" imp*Je_unat
cu

a_Fa
cum_al-pgft_i

pcntru ca

. $i in lucrul lui Dumnezeu,in

iqqapiqluiire-a--Bisericii,
t
!blrqs-q*v-a.nhrsa"JuiP+qnezeu-gi"aiutorul
t1gfuuie,sd
credemcd
Lui -DumneZeu,
ti, pot fi folo-

[u $f-mai pentru cei fritiJl'asi sau pentru cei care

selupti cu_-p-atisrile,_ci
si pen!ru cei c_ate_au_birui$atimile.arpentru-3fUg.Chiardaci li s-acldruit biruinta asuprap5catului,
t S f d n t u l l s a a cS i r u l , C u v 6 n t u l 1 .

43

DES|'l{EVEDENil,DUHUI{t gt tvflNUNt

SFANTULIGNATIEBI{TANCIANINOV

tldc_alsjltqql-l
undes-auintors

l*.*
'.i'b\ (* " "*'.*t*

rimAne, precum bagd de seamdtseagrvjos-ulMacarie,celMare,cLuargi in-g"

e c:llemai
slujeqtedrept
-calea,dreapti.
Din pricina ei, darul timdduirii gi celelaltedaruri
vdzute sunt fparte-p-umejdioasepenLrucei cirora
le-au fost date fiindcdse
4e o mare preluirg din pa$ea
F_
r, sunt prosldvite de citre ei. D_aru4lenerrir:l;

nu ii proslivegte pe slujitorii lui Dumnezeu care

tsrrt"
-{kf;tt
te

i de folgs, chiar dacd

lc di ceeaceesteoricu_mde pufin folo+ iar adesea

poatefi foartc vdtdmitor, desi
a-oat de ef-Er-il=g1uli.
I O m i l i a a V I I - a ,c a p . 4 .
2 Sf6ntul 'Iihon de Zadorrsk, Scrisoarea
103,punctul 4.

44

,,Mulfi, spuneSfalt.ullsaacSirul, au sivdrgit scmne,au inviat morfi, s-auostenitpcntru intoarccrea

celorrdtdciti,au ficut rninuni mari, au aduspe al$i
la cunostin(ade Dumnezeu,

istoriseste ci un oare-

carenevoitor carev!-efuiaimpreuni cu el primise

darul vinclecirilor cu o asemeneaimbelsugare,incAt timiduia bolnavii prin singurd punereamAiq_c,i,7u
t in ad6ncul picatului2.
InVia[aPreacuaiosului
Antoniesefacepomenire
de un tdnir monah careporunceamdgarilor sdlbatici in pustie. Cdnd cel Mare a auzit de aceasti
a ficdtorului de minuni; nu a intArziatsi
vi13 vsgtedespreamara
a monahului3.
-viefuia in Egipt un bitrAn
'sfAnf
care aveaun deosebit
igi
lui
din
pricina
se
bucura
uriagi
de
o
;1uni,
gf, intre oameni. D,eg;rab_d
e*&3gg!3e;igalnd cA
r-'*"7:-'
i
@&,p-ugeas ti pAn re pe el gi nus,rajn-stare s-o
cu rugiciurripre.afierbinfi ca si ii
Dumnezeua implinit cererealui ceainsuflati de
I Cuvintul 56.
2O m i l i a a X X V I I - a ,c a p . 1 6 .
3 Pqtericulegiptean.

45

S[rnN'l Ul- ICNATlU Itl{tANCI;\NINOV

DESPI{E
VEDENII,DUI.IUI{ SI MINUNI

s=T*enil_gy-Aqc si a ingiduit sataneisd intre in

fu[u4or acgcscler.]rnui
indrdcit; au fost siliti sd-l
ferece?n lanfuri; poporul care mai irraintevremc se aciunala el gloatd,proslivindu-l ca pe un
mare sfAnt,l-a pdrisit spunandpestetot cd gi-a
pierdut judccata- iar b-itr6nul,
-de
carese zdmislisein
d
Al4"BAmeneasce.gi
el pe temeiul acesteislave, a mulfurnitlui Dumit.dela+iezanie.MAntui-4-e-zeu,Cgrel--a-mAnfu
rea a fost sdvArgitdprin mijlocirea unqi.s]rig freinsemnat gi a qle-t.-{re-einstirineinsemnatc
ip-fea
cd
din p
ulqi,
un necaz,iar prin mijlocireaindrdcirii
vidite bXtrAnll. fusese_irltorsla calea neprimejduitd de minunatamilostivire a lui Dumnezeur.
limpede
pentry-gare ma{._cum_de_yine

rii lerilJi siqqq,Pime&sr?lgi^avinddarimbel-

td.(i\i

1e pentru cel-careo primeste.

t+Qf,ltii Apestolinecazurilpingiduite de Dumnezeuasupralor), ori

lrga, ce

lile ce .f,i
, iar vindecarea de ele indeosebi cea minunatd - ca fiind cea mai mare fericire, p
te
insoliti dg.
etea_scd.
t"t"t"g"r"" d"hrr
ve-deatdlln
.
e tlimise de Pro-ni1lu_iDumnezert, cAt si in

gfn
g! g,e-in_grdd-9-ul,
sg-iprin s_r109le[pe
giel-P:o,-nialUi Dumne.zeua ingidui
SfintilorApostoli,cdrorali se didtrse
n ajutorul propoviduirii, si vind
to--!qda-td
-@,
anume pentru a-i fe_ri.deingArnfare.GrdiegteSfAntul Isaac
' P.L.,vol. LXXIII,De aitisPntrwn,liberIV,
cap.XIII.
2Patcriculegipttenn.

46

sdnitatea gi puterife redohAndite in sluiba lui

t Cuvintul 34.
r*t<^r< g^\*:

t' trv'('*iu)
-&
- '* ''"
( \t ; -i '

.-r ,".!1., hf.*"

(.*arii(l-si*^iV\

-. r

p.\*_

,*ri.\S..

DESPI{EVEDENII,DUI-IURISI N,{INUNI

SFANTUL ICNAI'IE BI{IANCIANINOV

Du.mnezeu,nicidecum in slujba degertdciunii

gi picatului. Altminteri,
rninunatir
vasluji-d"sar s-Pre l[gl-!pd{g=e$ar}di, va atrage
vr-emelnicdsi vcsnicd.Despre lucrul acesta
l. Dtr.
'
pi cc l-a t5mdduit pe slibinog,
ltrtd,
te-aifdcut sdndtos.
De qcumnu nmi pdcittui,ca sd
'Qcl

si.,o .;j]-i*
i e!-J<^-A

care

aveau

",,i"s.^* .bogafi
_boga[i
:'i:**
.-*:,.j.v<

SUpUS

ta iuseamnd

cel pomeFqlii t upeqti.$ara"su_L.b."slnavul"[,az-dt,

At mai

nit in Evanghelie, nu a fost vindecat de boala sa

cea grea, nu a fost izbdvit de sdricie, s-a sivArsit
in acea stare in care s-a chinuit vreme indelunga-

y' cu
.**t !^*

e< w.,.-i

ri

les
.Dumnezeq.Si multi l-au intrebuintatin chip rdu! pupd ce
boald,

vindecare de
facerea Dum-

gi Ia indatori rqlkry
49-4eia,s-eA
e,+*-trtr
binef-acere,au inceput si ducd via!5
de Dumnezeu, au
cdri minunate ale bolilor trupesti qH&Slqtg_gri,
dSpi
lc'cinstegtefoartemult
qi
le
doregte
foarte
rnult.
Cere[iqi nu primi[i, spttii'
ne Apostolul, fiJESiJd
cn intru

pJLqWlbi[.ac-_or,4,.-3).

ne invati ci bolile

giselelaltenecazuripe careDumnezeu le trimite

48

oamenilor sunt trimise dintr-o deosebiti milostivire Dunrlrczeiascd:prcflrm

lnavilot gi ele dau mAntuirii noastre, vesnicei
noastre fericiri, un ajutor cu mult mai de nddejde
ca vindecirile minunate. Adeseopi" foarte acleseori,
eq[-e_o--binefacerg
mai mare dccAt timiduirea, daci aceastaar vcni; boala este o binefacere atAt de vital5, incit indepdrtarea ei prin
vindecare ar insemna ild-gp_af-!"a{9:a
u.nUi
cAt se poate de mare, care nu suferi
asemuire cu
dus de vindecarea

ta,iru_d
in
ryLlL!-ql3yraam ("Luca18 24 . SfAntaScripturd
mdrturisegtein toatd cuprinderea sa q[.*D_*ugme
, aceloroameni pe carc ii iubegte(Evrei
12,6 qi in continuare).SfAntaScripturdspune cu
tede cL,tofi sfi4liiJslDnmne
q1ul,
,14n p-"a-n-d
Qi:4usav6rgitrdldtoria-pdmAnteascd

nlina**"n*eeaqs,.fl
llpsuI d9

). Intemeindu-se pe o astfel de
conceptie despre necazuri,
s-au.purtat.irl "eeprives,te necazu-

11l-e_.c"ege.-q"e_qb_-{teau4,s,gp_{-a.
necazul,oricarear fi fost el, ca.
49

_de-care

DESPI{E
VEDENII,DUI IUITISI MINUNI

SITANTUL IGNA'I'IE BITIANCIAN INOV

, cr-ezenddin tot su.flehrlci necazul

fi
venit
Dreptul Judenu ar
r
cXtoigiatotb-unulDumnezeu
i, primul lusunt vrednici de el. Ej Saqtltu
c=ry._qr4
aceea,dac.dvedeaucd reeazul ii impiedicd si placitre Dumnezeu
1a lui Dumnezeu,

cegti.Sfinf,i monahi, atunci cAnd erau supuqi bo- -sliloq, le primeau ca.pe.oJoartemare binefacerede
la D"-umnezeu,
nu cdutau tdmiduire, chiar dacd
vindecdrile minunate se sdvdrseaumai mult in
rAndurile lor. Ei doreau sj-i_n_dure
cgL4,bAA{!gi cu
-qpg{6nie.lu crul inged"il il D,r*nl'"rr, crezAnd
gi mdrturisind ci eJestemai de folos pentru suflet
decAtorice nevoinld pe care si-ar fi luat-o asuprd-le de voia lor.

-ilgplr::g9g__s4u__rrstsp!,i4_iq9_4*c_e1ggg

Lesa,se-Und.nieid"ssu!0:4leptrs{ectd
S-9-elgi sf6nt - nu cuprinde gi nu vede toatepgci! t l

:atoatevizdtorul ochi al |

, C.areingd-

duie sd vini necazuri asupra robilor Sdi, asupra

celor iiibiF ai Sii. ffan"tutApostolPavel de trei ori
s-a intors cdtre Dumnezeu

, ca_qg-_!la ""peApostol in rds-i1141ie_4i-q

pAn{irea cregtinismului, si fie,lnldturat. Pavel-nu
alpsl ascultat:judecata lui Dumnezeu in aceastd
privinli
decdt cea a de Dumnezeu insuflatului Apostol (II Corinteni 12, 7-10). incredinfarea in voia lui Dumnezeu, dorinta nefdfarnicdsi evlavioasdca aceastasdsesdvArseascd
asupra noastrd, este o urrnare de neinldhrrat, hreascd,a dreptei socotinfe adevdrate,duhovniI I'reacuviosul Marcu Ascetul, 226 de capetedesprecei ce
socota se indreptdli dfu fapte, cap. 6.

50

f ac.e-aseultare-cu .g6nd.zur aL"1in Schitul Egip tului, acolo unde petreceau sfingi monahi de cele
mai mari misuri, trdia P_reaelryiQ,:lllJ1e4tamjn.
Pentru via,talui imbundtdfitd, Dumnezeu i-a ddruit din b,elqug
Ltirniduirii-bolilor. AvAnd
quB_ug-{Ler_b_ali,lhi_
darul acesta,
_aj_o-q!"
e=in chip
,9-fgplzl$ gr-elegi lungi, 9i
neobignuit.Pdrinfii au fost siliti sd-l mute din chilia lui in alta, mai incipdtoare. Pentru aceastaa
trebuit sd fie scoaseugile de la chilie. i.r tloua
locuinti i-au fdcut
!-gparte[special],
qa_in_Bat-rru*pute
Afl
a sd z_ace. Andu-se intr-o
414d
asemeneastare,Preacuviosul cg+tinrra sd ii vinde-cepe ceilalfi, iar pe cei care, vdzAndpdtimirile
lui, il compdtimeau,iijnderuta sdser-oagepentru
sg-fletuIlui,fird a seingriji de trup. ,,Atunci c6nd
I Patericul egiptean.

51

S I ; A N T U I , I ( ; N N I I E B I { I A N C ' I NN I N ( ) V

I]ESI'I<[VI]DENII,DUI IUITISI MINUNI

!rypul meu estesinitos, spLlneacl, nu anr citre

stic cc folosclela cl; iar.lcum,supusfiind bolii, el
- nu-mi aducenici o vitirnare."r Avva Petru sputrea ci ccrcetAnd cdndva pe Preacu-viosulIsaia
Pushricul si afl6ndu-l suferind de o boald grea,
gi-aaritat compitimirea- la carePrcacuviosula
rdspuns:,,AlAlng.t"unal,fiilrdde boald,gi de-abia
n9-PgSgfSA" yr-gmii celei infricogate (a
morfii si judecitii lui pumnezeu); daci trupul
meu ar fi sinitos, aducereaamintede aceastdvreme mi-ar fi strdini cu dcsivAr$ire. Atrr-nE-i-cand
sp.re-stArnirea
Ltupul -es.te.sdn;tos,
un-qr fapte vrdjmage lui Dumnezeu.
ne slujescdrept ajutor sprepdzireaporyncilor lui
atunci cAnd ii atinDumnezeu.2"
Se Stfd-

t\1u-

*''$.';:

de ei: ei

w rf tqtr

foloseau
.;; ;

r4il4-pris"el-e-

sd-ralde-lei-iEi aduceau

de
aminte de moarte, de ju{ecala !-Ul-Dr:mnezeu,
muncile celevesnice,de-acdror amintire {gb_g.g!e
insemnitatea.g-isi4gireal]:e.qA-2.-ultlolpdmAntegti
_'
t-(Matei "1.0,
28-31);gtjqr$JJeg gandql.Ja Pronia
lgl-Dumneze*r igi amialeau fagdduinta Fiului
lui Dumnezeu de arim^6nelotdeiurna impreun5
ta igi
cu urmdtorii Sii 9i de a-i pdzi,
(Matei
28,
chemau
I Patericulegiptean.
2 Preacuviosul Isaia Pustnicul, Cuv6ntul 27.
3 PreacuviosulAvvi Dorotei, invitdtura a 7-a.

52

te din pricina drcptci

ju-deqA,ti
a lui Dumrctzeu, din pricina chiar a bu- '
nitifii lui Dumnezeu. Pe lAngi propria_ostenea$ dupd pu,ftnti de a dobAndi rdhrlare,

hovnicesc{@fg

h"iiift

impreuni cu

"ute nemincinoacel di{iainte slujeqtedrept cheziqie

si a mAntuirii gi fericirii vesnice. l&1g_P"l!g
sgy-ars-it--o-li--de
nlJ*.ta-m[duiau - ceea ce
le-ar fi fost atAtde lesne- pe ucenicii lor supugi,
din ingdduinfa sau purtarea de grijd a lui Dumnezeu,unorboli grele,pg!tru a nu ilipsi
ce negresit este adusi de
boala indurati, potrivit predaniei morale a Bise-

teain aceeasichinovie,a fost bolnav vreme indelungati. Unii dintre mai-marii obgtii l au rugat
p-ee!
e sdil vindecepe igumen.SSnALVargBUfie a rdspuns:,,Pentrusdndtateafiului meu
qfl"{toriaici - fapt pe carel-am vestit - ca sdnu fie

nicimicar
.bolnav
"'",1;.ffif Tl,:'r:::ff ;i:T]
53

SF'ANTUL ICNAI I Ii IiI{IANCIANINOV

Jei fafd de Dumnetgy:" Ldmurind de ce necazurile sunt neapirat trebuincioase penhu nevoitoeste de folos ficcdrui
"" orn. Dacd ea a fost de folos

hi-fawr,unr,.i

rarrorir/e',;iiin:to,uatdsd

3, 19).\evofie tontdlurnealui Dumnezez(R.omaniI Ttoiii s.un-t.sgpugl:Spilqi

pentry a lt!ruIfl [ogdlia
_lgr; cgi._slabi p*eltfq a*fi_
!i de ceea ce este
vitimdtor pentruei; cgr_.-c.gd-a.tppentru a setrezi; ceisarestau departe- ca sdseapropie de Dum- ca si devini gi mai casnici.
El"t"i

_s"au,
99dd pes$e_} ee_?gejq_te_fgi

-[plos. Din
-9.;oic-on<r+nisr4p-qg.ppre
aceasti pricind, Du_mneeeu-mai-intdi"
gi
e pe om/ iar dqp?,4ceeqd-d.g_i
ddruirea [ha_{s-mal.S;lava$-tdpAnuluLCare prin doctorii amare qe*aduce 4esffibrca*sanffd$i
cestrl.
in vremea cAt
SSg.lg_glrn*gale.*s
Nu esteom ciruia s4Jg-i-qgp.a"r.d-anaard
vreme,ain care-esteadic:a
din
oln

iilx

1i,-.e;fi-ild;

apei,dacdnu .vafi intdrit

m4i !nai4_te4e @c?

Dacdintru
o
-cucemicie,
yom-qg{g.p-,e-F-eeasta"-lu-i-Dsmn9:ze!+toatelevom
primi intru Hristos Iisus,Domnul nostru."2
'Rispunsul 130.
2Cuv6ntul37.

/'T-\
|
q tretg
tlrqrteq

a celei de-a.{gga_venlSj a lui Hristos aorfi

in soarepi in lund si in stele,

se va tulbura (Luca 27,25).

dap_gfrSgqi
I Cum vor putea fi deosebite,fi- C-ele"dir*6i.sernne
i_1.-vd4duh?t
vor fi adevirate,
lucru prin care se-y-orrleosehicu-tofulde semnefle lui $S"tihrist, c3I9 vqt fi alg4_tu-ite
i amieitoarealesimfurilor.SdvArsit
lui Antihrist
i; semyesti venirealui
nele in soare,luni si stelece_v.or
Hristos s-e.yorarita
o. Lusri++dterii-ceregtiisi vor implini menirea
lor, pentru careele,la porunca Ziditorului, au inceput a strdlucipe cer (Facerea1,4). Ele gi:4u_implinitde j4qc,eagt-dm9."r_ri1e_l,e-f,-+stqpgl.gf
Jllltoq
p rin-stea-u-a
atei 2, 2); au i mp lini t-o
-minunat.d*(-N{
1 Yezi TfrIcuireaSfAntului Teofilact al Ohridei la Marcu
8,11-12.

54

55

S I I NN ' I ' U L I C N A I I I ] B I { I N N C - - I A N I N O V

Dumtrezelt ltt i -Om, atunci cind

tisn!r-e-a
il."|q -t-ijs
s-aascunsin plir-rizi sub acoperim6ntul
irrturrecatal beznei (Matei 27,45). SfAr-'tttlEvatrtrccereanecazurilor
ghclist M-.alcispune ci
pricin-tritede stdpatriggalui $ntihrist va avcaloc
firi intirziere
stos,$i ea va inceuor cddeadin cer (Matei
ya da lwninn sa,
lUnlina-tprivor rdmAne la locuri24, 29).A.q-eq.ti'
le lor, bagd de seami Ferr-cinrl*le-o-filac*ta! Bula1-fipierit de pe-tiria
i.de lumind cercasQqrului,dj
pentru primirea
lumea
pregititd
ci ce va lumina
Domnului
indriznim a numi invifitura desprq minuni
si semneinfifiqati de cdtrenoi invdgiturd a Sfintei Biserici Ortodoxe, invifiturd a Sfinfilor ei
i expuneri exacte
Pirinfi.
a acesteiinvifigi, pe c
*f turi estelimpede.
au fost ajujra ta cunoagjele-de D-Umneze
u
ti toare spre ade_v.
.gi-;iple rrrArlbrireacea ddruitd prin aceasta; mncle si$einoase au fost ajutoare a.le{aGcirii qi
cevine din aceasta.Lucrarea.
{ 3!gp"r*e,ra{rii
ri lor pe care le va sdvArgi.-Antitr:istgqJlc_g oge
')bire clrplll4?pargsi+lrterlrici, va atrage neferir]c-!ta o.."rnenire
trimisului satanei
la re_culgagt*erea
- ept -d-ut4nezsu.Ziditoare, mAngAietoare,de
isuflet mAntuitoare, evlavioasd este contempla-

DESI'I{EVEDI]NTI,DUFIUI{ISI N{INUNI

rca minunilor sivArsitede'Domnul nostru Iisus

Hristos.Ce-Sfa,nti
terein elc!Cit de lesnicioasi pentru toti oamenii devine prin rnijlocirea
lor cunoasterealui Dumnezeu!
ne inalgi la
, Carc
nin"Un_i.l"er_lu-i."Hgi.-s*tos
DumnezeLr,
eDumneze-u.
pentru a-_ref impdrtdgireacu omenirea cea cdzutdde la El, !i4e g
a-gpte,sd umble intre oameni,5-6-iogt*
, s.a.9g.
in led,zuricAt se poate de strAnsecu ei gi, dupd
: c9 gi i-a impropriat, sfilinal{eJa-eer-

virilor omenesti

56

Dumaqz-eugi t""f"are ce
Cu"a"t, potrii lui
""
Dq"grJrg--zgi,e-g[.
vredniciei Sa-le.El gade de-a
[vit'dreapta
Tatdlui c,uomenitatealuatA iar ca Dumnezeu egte pretutindeni. El este scris
e,
Et se i4qpqaca-.iUsurete insi, fi
(teAn9.gq),Il intri in sus$.E-ii-rtjpi,
e
. De la c9n-trmp.larea
minunilor lui Hristss ne indlfdm I
a marii insemnitdfi cuprinse in
ryezeu,/rygr,rul df .t:g!"lU!*! (I-iucA*\Q-AApentru
4 noastfi-t4ql-tuire,in CuvAntul care slujestein
chip cu totul indestulitor mAntuirii noastre pi
sivArgegtein chip cu totul indestuldtor mAnhrirea noastri. C_qogsferea
i Dumnezei-es_c
din,SfAntaScriphud, carea fost rostitd de cdtre SfAntulDuh si tdlcuitd de cdtre SfAntul Duh,
, impreunatd cu aceeape care
57

DESI'I{EVEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

S I I AN ' f U I - I G N A I ' t E I ] I { I A N C I A N I N O V

irea dupd indreptarul

emul o capitd
CuvAntului Dumuezeiesc si adumbriti, in fine,
de cuno nta clati de cdtre harul lui Dumnezeu,
aduce.crestinului curdtia mintii si a inimii. Intru
'-'aceestd
curS[i
ci, precum soarcle pe un cer curat, liber de nori.
Odati cu venirea zilei dupi intunecimea noptii,
sir-ntiJese schimbd: unele dintre
dipullucrurilor
cle, care pdnd atunci rdmAncau nevdzute, devin
vdzute; altele, care se vedeau neldmurit, amestede acesteagi
catc cu alte lucruri, ap-ar-deos_ebj-t_e
se vid intocmai aga cum sunt. Aceasta se intAm-

om/ careil suie in locaqurileRaiuluir. De_

g iqlelegediduhovnicesti tre'buiesd fielu
$eg11.,elqrsi
mi
pentru a scdpa

odatd cu inlocuirea beznei nopfii de cdtre lumi-

na zilei. intocmai acelasilucru se sdvArqegte

in
privinfa
cu lucrurile
*a-m_eng$ti

se poate sivdrsi fdri greg nevddUho-_Vnieegti

zuta
a min$i.gi*aini{n-ii.-cdtre Dumnezeu! Doar in lumina infelegerii duhovnice$tiputem :qqa"pa.de,rdtici ri, de -hi Squrile-grp^rapdst-iile
unde nu se afld aceastdlumiP!"e{zdtoare.
nd nu este nici vederea adevirului; acolo unde
nu se afli accastdlumind nu este nici virtutea
binepldcutd lui Dumnezeu, mAntuitoarepentru

5u

c4!r9 v-4$--elq"
alese aLeSJAntului Duh. _O_datd
cu
tlge.e--rea
vremii, cll d4birea-treptatd a crestinismului gi cu gtirbireavietii duhovnicegti,birbafii
siyArgitori de semne s-au impufinat2. in final,
ei g-glipsit cu desdvA,rgire.lnfre- timp, oalnenii,
-gi evlavia-sicinstirea fafd de tot ce e
sfintif P-rgrz-andu-gi,
Emerenia, care se socoate
d nu numai de sdvArgireaminunilor, ci
Qiar.qi,-d-e-y-ederealor;ins_eleazfldeminunimai
mult decdt oric
rea de sine.cu

r-=--'-'

t Sfintu| Isaac
Sirul, Cuvintele 25, 26,27 si 28.
2 Scara,CuvAntul
26, cap.52.

59

DISI'ITEVEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

S I T A N ' T L I LI G N A T I E B I { I A N C I A N I N O V

de ele, qg voln intoarce de la ele privirile ca dc

inv-erqulafi ai lui Dumnezeu, ca de
Vf-4inna;i,l.pr
l_a^n_r-qte
ba.tjo-ggrjri
ale lui Durnnezeu,ca de la o
. \e-,Ap1gpiemtrePtat
in care trebuie sd se-deschidd

te scoasi din

de numeroase $i izbitoare minuni mincinoase,

I ar-cxatrdgAnd in pjeraare

i care vor fi amdgifi gi inqelafi de

g
acesteminuni.
invierea sufletului de citre Duhul lui Dumnezeu nagtecredinfd vie in Hristos.
-vrei
ll, 27). Pentru privirile -sale,gregtinisry1ulrimAnAnd taini, se descoperd;rimdnAnd neajuns,el
devine limpede, lesnede infeles,nemaifiind acode gr,ozul,nepd-t-ru.nsu-l"yal
peri_tcu care e acopet. Ea"nici" nu-:rrai are nevoie de
, fiind in chip .atotdesAvArpilindestulatd
desstlncleluiltristos gi mai ales de cel mai mai.
este semn al necredin-

re dintre ele, c
Dorinta de a vede

ca s-oinIer, gi sem-nele-aufqs!-dat-e-neersdin$et,
toarci la credinfd.Sd-ngalipim de
^hri
lui Antihrist nu ne
nepisaregi uri fafi

v-o1
atrager-*"":J:[::f

t SfAntullsaacSirul,Cuvdntul28.

60

or

ag insusi-

{gphiltgri:
rea cd pini gi
!i_p_"-dd

; dintr-o asemenealra-

va!4l1-aQarc.*qA
f,e.
re esre
esteneqesparura
nedespdrfitdcte
i!
de intele-ntgle_
IT

I ggrea"duhevniceasci. GrdiesteJfAntul Isaac Sirul: ,,I\grn_ai--q.el*cg

e poate fi soco_
,a_re
tit {f.e-p-tinf.elegdtor;cel ce nu are smerenie nu

nezerr.Cel care L-a vdzut in acestchip pe Dum_

nezeu, care L-a simfit in acest chip pe Dumne_
zeu, vsdcltimicnicliLsa, se qnple de negriitd
e.EhyiCc.gge...pu,q.n-ezeu,cLtf
e*_Lo_ate_lucrurile
Lui,cd_tre:!_o*?_t_e_pqruneilefu
i,cdtretoatdinviti_
tura Lui, do-:bindege@
SmerituI
cugetdtornu vg.qu!.qzaricimdcarsi fig curios cu
privire la ceeace se sdvArgeqtein..afafg voiei lui
'Cuvdntul89.

61

spArvrul IC;NArlll BI{IANCIANINov

DESI'I{EVEDENII,DUTTUI{tSI MINUNI

fost osAndit{e CuYqgtuf

iui Antihristvor rdmAne
acestanu
-s.lriingde srneritul cugctdtor,fiindcd
are nimic de-afacecu ele.
i

ninfdrile lui, va face_d

nilor, s@
pe mesia ce]_1p-inc_inos,
yg_nf!pentru a-i duce pe oameni la plerza{e; ql
i_1vazui pe egafodurica pe niste tronuri impirispd! de nuntd.
estemai dulce
Pqgcum_qhinurile
Ain"i"t"i mortii si care insofescmoarteasunt pentru pdcdtosinceput al chi_
nurilor vesnice2,
agaqi
u
s_unt
i.gpp-q!*e_l-Jelntg_e-Lo'rbucuriialeRaiului.Vedem
limpede acestlucru din

Lui bundtdti
prin rugdci
unui astfel de
.sp*{gDggqezeu. !oa!4-na-dSid-ea
si ca atare el

suflet este adunati in

gdciune; eJse
puterile--glnfzuind
{oag
nfa sa; el aleargd la
spl_eI rugdciunecdt poate de des,el seroagi neincetat.
An tidin yr_eqr-gql_qi
arzdde
deosebit
ql
.hrist, WLgt11&a +rgig!_ttne
toare cdtreDumnezeu
9i
1.Ei vor striga dupi ajutor, dupd
ocrgsre, dupd,trimite-re-9,-baruhlDumnezeb----.-."-.--.jL
iesc spre intirirea si indruinarea lor. lropriile
puteri ale oamenilor, chiar dacd este vorba de
credinciosi ai lui Dumnezeu,

pql!ru q ry-,il1pgqiy-r_

i-

fi, carevor lucra cu inverl_":Sf

t*q+efgg-dgz-nddejde,preslmFndu-.gip-i-cr-ta"iu
eap-1_o-p-iata
@pocalipsa-f!-fZ).
lui Dumnezeu/va.
g-iesc, adumbrindu-i p_g_31egii
fg-c-c.n-elucritoare'p-_suprq_ldamdgirileamdgitorului, va_facen_ejryp.g.genffJsarepentru ei ameI Preacuviosul Efrem Sirul, CuvAntul 106.

62

te in fata lor mirru_

nezeiesc fafi de mucenicii primelor veacuri ale

-,ie{\a.:f$IHqglgi'
tg-tnqeF-tt erau ldsafi sd iqi arate
,*,5$I buna voire; d-upd ce sufereau p.rimele-chi.firi-se

'

pog_ora.aQqpqa_lo_-1
le fdceapldcute gi chinurile gi mqarteq pe1tru Hris[gs. Domnecazurile ce trebuie
:1 11r_earge
e-a _D,o11-g.Veniri,
a poruncit uce- 1
\
nicilor Sdi
e: pdzili-ud, l

Sr
JIeZeU
nezeu sr

I lgi -Dumnez-e_q;_e,?
il
e dg5-gdejduireain sine,dg_.ap3gi1ea
prin

' SfAntulIsaacSirul, CuvAntul 38.

2.ficestgAndesteal SfAntuluiMucenic
Iacovpersanul.

63

SIt\NTUL ICNA I It, Bl{IANCIANINOV

,

't\"'*

trufie - atat de celeproprii, cc

{Ayg _4*""ggt!i..pi

"

'

i.ia I

din
a odrisresc
o,^',!Xlllii.Tf.,1li::Tr
, zute. Inavreme de necazuri qi de primejdii, atAt
vizute, cdt qi nevizute,
: aceasta,fiind vddire a lepdniddjduirea
in sine, vidire a nddejdii in
_{5rii de
ajutorul D,u_m_ryezePurnnezeu,
iesc. Atotputemicul Dumnezeu Se face lucritor
al celui ce s_el
-{eagdin imprejuririle sale grele, si
il scoate din ele pe robul Siu prin minunata Sa
purtare de grijd.
I

--+-

sunt insusirile deose; ele sunt

i. Dimpotrivi, n.egqnoag:

;ferea de Dumnezetr,
Lq-dinfa orbirqld-uhulgt,
insinegi
pdre-reade sine
_trufia,nidaiduirea
i
ti.
': sunt insugiri deosebitoareale
' Aceasta,necunoscAndpe Du
[neaccept6nd]qi .reinlelggql
ni le propuneDumnezetJ ca

direa cunoagteriide Dumnezu,potrivit agezdrii

salesufleteqtigea_g-gre din cer.Amin.

CUVANT DESPRE
VEDEREATRUPEASCAST
CEA DUHOVNICEASCA
A DUHURILOR

Antroducere

urcezAnd la a explica, clupd mdsura

CD
foarte sdraceimelc infclcgeri, indoita
7
vedere,proprie omului, a duhurilor zidite,socot
de neapdratdtrebuinfd sd infdfigez gi invi,tilgra
d-qsprg
care i s-a impro,a'p111uLui,
priat in urma cdderii.Ce! mai mulfi dintre oameni
despre aceastdorbire;
ei nici mdcar 1
! Cei mai

o_ggnoaptelg teoleli-c-i,foarte superficial5, aproa-

pe deopotriva-cq_dg
qle.
sd-vAtgrle-:reElU

Ig-sae-ielalea
mod-emi,mai alesin
9nn-e,neasci
plg;cde existenfaduhuceaeducat5,rnqlH
rilor, mul!! o tigi-dliesc. Sindoiescde eagi o tice recunoscexistenfasuflcB.A"dUiegc
tului lorr, ii recunoscnemurireasau existentadc
I Mi s-a intdmplat si aud tigdduiti gi existenfasufletrrluilAstfel, sunt gdnditori care aftrmi ci in noi se afl5 o forfi
vitali tainici, la fel ca pi in celelalteanimale, a cirei enignrd
inci nu a fost dezlegatdde gtiinfi si care lucreazi nr,rrnaiin

67

SFANTUt,TGNATIEBI{lANCIANINOV

dupd moarte,il socotescduh. Ciudati imbinare

de concepfii carese bat cap in cap! Dacd sufleter

inseamnd cd.existi duhUft, inseamni

deja cd existdqi d:lhu-ri bune, gi duhuri rele. Ele

totodati. negfegitzgi.cSegtinismul.Pentruaceasta
S-aardtatFiul lui Dumnezeu,spune SfAntaScripturd,
lucrurile diaaoluhri,ca prin moarte sd surpepe cel ce are stdpfrnirea
morlii, adicdpe
t diaaolul(I Ioan 3, 8; Evrei 2, 1,4\.Qacd nu existd
4ghuu eezgle,inom.g-nirealui Dumnezeu nu are
l
I nici pricini, nici scap.
Existentaduhurilor rimAne
p-e_ntrucei care
l:au-sfirdiatsuperficiaf dupg litg-ri. in vreme ce
Domnul
a porun_citgi a rAnduit
gi prin p.azirea-psruncilor evanghelice (Matei 28, 79-20).Domnul a poruncit si fie
invdfat cregtinismul atAt tSgf"e-tiq,
cAt gi.practic,
a
acestedou! fel_rr"ri.
de inv"dgarecu o legdtimpul viefii trupului gi moare odatd cu el - ci nu suntem
cu nimic mai presus decdt celelalteanimale; ci ne socotim
mai presus decdt ele doar din trufia noastri. Aceasti pXrere
-reparfinecelor care, potrivit zicdtorii, 4_uigi aud.gufletul din
ei - fireste, d i-n p r ici na pq.e,cu_mp
i n ir i i- s.!{qi i- tfLrpsgti-,cAnd
omul se face trup cu totul (.veziFacerea6,3).

68

DESPITE
VEDENII, DUHUITTSI MINUNI

furi de nerupt, a poruncit ca sd urmeze neapd_,

rat cgno4,gfg
gi cg_nogg.!epe-4.p.q-a,ct!ci.
Eirn,
a, p1illg-nu are nici un pibl in
ochii lui Dumnezeu!Fdri ceade-a doua, prima
nu ne poate aducenici un folos! (Matei 7,27-23).
Cea de-a doua slujeqte
{rept dovadi a nefdtdrqi
ni ciei ce_
! dintfllSf elcu nq qet[ _de .adumbriea
blrt4-l-rri"PJgtaezcicscLlqan!-4.21-24).CeadintAi
poate fi asemuitd
i, iar cea de-a doua
p-etemelia aceasta.Clddirea
nu poate fi in5lgatddaci nu se clddestemai intAi
terelia, gi zidirea temeliei rdmAneostenealdlipsitd de folos das:dpe=tefileJie
nu esteindlfati qlaRezuttate,lq
gtiinlelor
direa.
$i metodele de aringere a rezultatelor acestorarimende:repnturns
pe_4!ru-9-A&ejlrj
ce nu E*auindelehricitcu etiin{ele: rezultatele gi metodele atingerii rezultatelor
or, din stiinfa care s-a pogorAt
d

cu atAtmai mult fqnetl 4g nepitruns pentru cei

qare
cu studiereaei.legiuitd,
Deci, lip97ult_a19le
r-tudt"_tg_ggstinismului,
inaltele gi addncile lui
taine si fie pentru ei pe deplin limpezi fdri nici o
studiere prqAlabilda creshni.smului!Vreti sd cunoastetitainelecrestinismului?Studiati-1.
69

SFANTULIcNAIIE BI{IANCIANINOV

Invigitura de gcoald,dupd literd, estenu numai foarte'folositoare,

ci gi neapirat trebuincioaamdnunsd,ca una ce aducecung-$tinqe
exqq_!_e_pi
fiiaedcspre cregtinism, dupd Predania Bisericii
Ortodoxe.
.LulgUla-o_ptsprezece-yeaqu{i,a"u
nivllit - gi mai ales
nivilesc - asupracrqgtinismului, cg ssgpgldeJ:ld
, nenumdr.gte
acum, mai mult decit orii+-v-4t-iltlri--mincinoase:
:cind, estefoarte mare nevoie de a sqpqgp^qyd-d-ui
\si sfudia terneiniccrestinismul.Cunoastereateocere,ins5,sdfie insofiti si urmatd neapirat
gi de i
e. ,,Legeaslobozeniei
se infelege prin lucrarea poruncilor."l Cdrturarul crestin estedator sd invefe ce-i cu impdrdqia
Cerurilor nu doar dinaqZif_e-a
propovdduirii privitoare la ea,ci-gi_
] (Matei 13, 52). Fdrd aceasta,inviqiura dupd literd
se face invititurd exclusiv omgneascd,slujegte
d_oarspre
. O amard dorlgdd a acestuifapt o vedem i
. i1,111ifn_tura
dupi literi, fiind

sdu,leglg f411b$tZt_"Ig
p_qrere
e' ,sriEt:gl4gSzdPrin mijlocirea

lor pe om de Dumnezeu. Infifigdndu-se I

drept cunoasterea lui Dumnezeu, ea poa-

1 Propov-iduind C-redilfq, lg pgt_emafunfla intru

Utp.t" ce se descoperi crestinilor
tl$t-di"t"!
I PreacuviosulMarcu Ascetul,Desprelegeaduhovni-

DESPITE
VEDENII, DUHUITISI MINUNI

necdrturaririmAn foarte adesascunsebdrbatilor

dintre qtiinfele omenestir.$i tocmai a_ce._st.caracter.-afost dat Teologieiin tot Apusul eterodox,
a[At papist cab$+rotesS{,_ Dinpricina nein-

desruliioa."i@

in vr,eila

noastri foarte anevoieajungi sd auzi invdfdfuri

corecti gi temeinicd dqspre @
i n vdfdtu rd atAt,_de trebu in c!o3si fi-g_c-{
ry i_mg;1ah
care doregte a se indeletnici cu
- al duhurilor, din
teas-cicare facem parte
sl cu care
va trebui sd impirfim vegnicafericire sau muncile celevesnice(Matei 22,30;25, 47).
e_s-te
ind_oj"td.
Existdo vedea -dghu.rilqr,fltunci cAnd le teA";
cu qchii cei trupegti, gi exist5
i
-a dUhg$_lq,r,atunci cdnd le vedem cu ]

"if
el
I ,,Ceices-aulepddatde lume, chiar

da,ei"nU_Et-iualfabetul, se fac preainfeJepti,fiind lumina[i cu lumi$Lbri_DUgr-

db.atfiE
nsreurnuivartos-

toati, -dar
.g:S.c-r-ipmi,

cautd
t\Lran
gi pen

f,nn"

si ludrn aminte

sldvire, ea nu numai ci nu ne va fi spre folos, ci ne va fi

ceascd,cap.32,Dobrotoliubic,
tom 1.

70

sil
Q

77

SFANTULIGNA f tE IJI{IANCIANINoV

itr care petrcce intreaga omenire, noi

{tlhurile nici trupeste, nici duhovniceste;
. Pentru cei orbi,

fcluritelc culori si obiecte ale lumii ce cade sub

Vai! Vai! Curm cuvAntul prin tAnguire. pdrufrntulltri lsrael,stricat de sabie,s-a pustiit din
toatepdrfile!Neamulceladunatdin neamurimulte
s-a imputinat gi a sldbdnogitde tot (Iezechiil3g,
8 gi 12). ,,Cum sd nu plAngem,grdia p;eaeg_viosd-baac"ce[Mare, pushric din Egipt, cum sd nu
plAngem: unde vom merge noi acum? pirinfii
nostri au adormit. Mai inainte nu ne ajungea
!Ucodelia pentru chiria luntrelor cu care ,r,"ig"u*
(pe Nil) la BdtrAni; iar acum am rimas orfani,
si de aceeapling."l Mfrntuiepte-md,
Doamne,cd

DESI'IIEVEDENII,DUFIUI{ISI MINUNI

mult-ostenicioasa
lui nevoinfd?
9i
aorsporisprernairdu,careinsnld;i singn'i
.
seingald(II
bind de.qpr
Aceastdprevestireseimplinegtegg! g_chji1ogtri.
Nu rareori am spus eu frdfimii de acelaqisufletin impreund-vorbirile de chilie, ceeace acum mi
socotindatoratsd scriu si cu condeiulpe hArtie.
Nu mie, celui ce petrec in robia picafului, mi
s-ar cuveni sd md indeletnicesccu indrumarea
frafilor! Ar_ggbulsa__mi-plAngjalnica_mea-stare
sg.flq!-g3scd
in addncd.ticere,si-.i:rsingu+are:
spre zidire pentru a nu-i ld-q4p-"e
g-eide_qp*foapeai mei,.pe ceice
md iubes_c
in Domnul, fifd_-nreia_zi^dire.,,Mai bine este,a zis
e, a intrebuinla pdine
cu necurdtii si a avea_m,ancare
decAta rdmAnede
mele destot f5r.dp,Aine."lAcesteafiind v-_ederile
pre mine insumi 9i despre _circumstanlele_-rzredespre vederea
m-ii de acum, scriu aq,est
duhurilor, socqti
pent4r 4g-vpit-sri,cirora le std inainte lupta nu
impotriaatrupului gi a sdngelui,cj-im-potriua

din vremea lui,

{gP]ruga ia1l2uliaarca Bdtrdnilor indrumdtori, G cata trudi va avea nevoie

mg.-lrab
gl 9qud rutEL,6Gma^ui."
"r,e

"i "i"ca s5 afle sfatul atAt de trebuincios

in
.q_it_1logsl-re
I Patcric,Despre

Isaaccel Mare, preotul Chiliilor. ,,Chi_

lii" se chema o pustie osebiti, vecind cu muntele Nitriei.

72

\lutneaculuiacestJLia,impotriaad&Wilp:.:gJt_!g[i-icere .este
neapdrat trebuincioasi. DjthtJ_q-i]e
.rdutifii
----'-

o4glui cg_
.9?Ie1enea

,frgtl"S;hg{impqtriva

I Patericulegtptean,Despre Avva Pimen cel Mare.

na

/c

SFANTULIGNnTIE Bt{IANCIANINoV

[]espr e tedereq trupeqscq

a duhurilor
A

z' - _!9*vn1c_eascd
a duhurilor, cu necesitateagi folo_
sul ei.

,,:^r"^
^'"-tiei firegtil.
,'1.,,\,,lucrare
rr

,1.

.Si trupe,$ticarc'a.qugl-.-ii-qunt
erau neasemuitmai subtiri,
rsemuit mai cupiinzdtoare,
+

-i^*.).pe deplin liberd. iqbfisutA-ialennenea..Jrup,

cg -ase1g_lg_1
sllgqlg"-4leqigr[g!!oa omqI era in

aceastdprivin[i,
peom de-lurrea
dghurilor. Omul, imbrdcat in trup, erg in. sbare
sf,yietuiascdin Rai,in carea
sun! _i4s!a,19
sd
pe!1gcd numai sfinfii, cu suflehrl, gi in care vor
' Preacuviosul
Macarie cel Mare, Cuv6ntul 7, cap.3l.

74

t CuvAntul IV al aceluiasi.

75

SFANTUL IGNA IIfl I]t{IANCIANINOV

intra si tgqp,urilesfintilor dgp; inviere.

trupu rilc acestcav.orl+e"llgg1minte
qarcli sc impropriase@gp-5
atu
g4d-ere;
, vor ardta duhovniqegti chiar duhuri, dupd exE-'

DESI'I{EVEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

mea stdrii duhovnicegtiin stareatrupeasci. Este

nevoie s
g-tilUg-gq ngr.j4sine prin pocdinfd
cu osArdie, trebuiesi sim.tim mdcar intr-o oarecare mdsurd libertatea si indltimea stdrii duhovnice$ti,lpentru
a
e starea ialnici a
'
\5*

trupului noqlru,

J
I
Prin cddere s-au schimbat atdt lrupuf cAt gi
I omului. in sensul propriu, ci_dereaa
si moarte. Ceea ce vedem noi si
numim ,,moarte" este, in fapt,
{gpd{i^rga
.1.,.. _-__...

r' i /f\r

, din-tre^. (

p, care fuseseri dinainte omo-

rarc\g{lgtra!1lg
de la ele a_Viegli
CeleiAde1v!rate,a lui Dumnezeu.
lde moarteavesnicd!Nu

cd suntem ucipi,

lui nostru, sltpltne&aJui la neplicuta inr

aJehritelor-matprii din lumea material5,
igr-ealui sunt Ul4j,ri-alg.
i, trupul nostru a intrat in r6nd cu trupuril_gdobitoacelor; el trdiegtecu ylg$3efi-to.ceascd,
.cu
pl slujegtepentru gr+ant..Taii
tret
bunt Cuvintele intrebuintate de noi! Ele insd
I C u v 6 n t u lV I , c a p .

13.

76

,ur

td
ildepdqtareade"pg449z-eu. In aceas
+uiF d-estarede omorAre,dln p__fi_S
otrupegti nu sunt in
I liniei atfu-rle.mari,qimfgrlt-eglLduhggle,nu le vdd, nu
* - ' - - impdrtdsire
-\I' stare- -de
r.'

le aud, ryLle sirnt, aqacum sqcureatociti nu mai

e in stare sd igi implinqasci menirea. Duhuril-e
sfinte s-au abdtut de la impirtdgirea cu oamenii,
acegtiafiind nevr*ici
de asemeneaimpdrtigire; duhurilexdzute, care
irySa.dgqa
si, pentru a ne line mai
sine si
.Ialde
i
pe*qi"dggggp.rd,se descoperd pentru
noastri. Noi tofi, cei care ne
as--u-p-raaflim in robia picatului, tqebU,ie.p,A_g-!iprt
c4
-ctl-sfi$FLin&ed nu ne e proprie din
pricina Lnstrdindriinoastre rle.i
si cd
ng*egteproprie,din aceeagipricind, i
cu
eu,dnhudleJepidate,

- ci
su-fl-elul
gilmcnilgrcepetrec i1 ReSelt ee-nieqi,c.ad-e_r
g_s
gl t
ingeri.
nicidccuasfin$
inti,-9i
,,Sufletul
;
'nat,a grditSfAntulIsaacSirul,nu intrdin impd77

SFAN'f U L IGNATI Il lil{ln NCIAN INOV

rifia ceacuratdsi nu se adune cu duhurile sfint""'. 9fj{,Jlt_ilgefise aratd doar oamenilor sfinti,
care au refgsut impirtdgirea cu Dumnezeu qi cu
ei p-rfnviafi sfAntd.Chiar dacd
, ardtAndu-se oamenilol, iAg'Cg!,.rpaf
des-chip de ingeri
pentru
i
mai lesne;chiar dacd
lg,mtlEj
s-r-strdduiesc
cAteodatdsdne incredinfeze cd sunt
s.gfleteomenegti,nu demoni2;chiar daci uqeori
gi Brezic viitorul; chiar dacd descoperi taine, nu
trebuie sd ne incredem in ei. k draci a_4evd-rul
-nllj11a, fiind tntrebuinfat
"*c.11
{$_cald in cAnddoar spre mai lesnicioasdamigire.Satana
seprefaceininger
delumind,gislujitorii
'1,1,,14-15),
lui in shtjitoriai dreptdtii(II Corinteni
a
griit SfAntulApostol Pavel.
Sfdntul Io.an"GurLde Aur, in cea de-a Doua
omilie la sdraculLazdr si bogaful neryilostiv,povestegtec-eeace se intd_mpla
; ,,Dracii grdiesc: "Sunt s.uflehrlcutdrui monah., Nu
cred, t-ocmaifiindcd dg-qcisunt cei care vorbesc.
e cei ce ii ascultd.prept aceea qi P3v-e-[
tegj-+g[i*G."
tout" cd spuneau
adevirul, ca,nu cumva, lq_4!-dgi p4qr-F [pretextl,
Brintre adevdr-u*rig"i4ing_iUni
q.e
li se dea crezare. Zic6rnddracul: Oamenii
Li
aceqtia
sunt robiiDumnezeului
CeluiPreainalt,
care
'Cuvdntul74.
2 Acest
Sgirese afl5 i4 vrmeade acum la
nne{gIn-Sd
dispil4i-ii.o;, potrivit deos_ebitei
meni lor contemporanLde-lcrede-lui.

78

DESI'I{EVEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

aestesc
aoudcaleamhntuirii (Fapte76, 77),Apostolul, supdrdndu-se,
t duhul pitonicesc
gi i.a poruncit sd iasi. $i doar ce lucru rdu grdiseduhul?Oamenii
acegtia
suntrobiiDumnezeului
Celui Preainalt.Dar intrucAt foarte multi dintre
cd"g-e-"lg*spuse
dg-d14ci,Apostolul i-a lipsit cu totul de crezdmAnt. "EE!i_9:tt-tS -c_gf
i, zice,
n-ai indrdznire, tgSt,am_UteFte:
nu ti-e ingdsLuit
sa p-fopo-v-d-duie$
ti, acesta este d rept apostolesc;
qe
ce nu-ial.ti.u? Taci, lepddatuceea
rdpegti
{q
le." Asijdereaa ficut giHri.stoq- pe dracii careii
ziceau:Tegtimcineeqti(Marcu 1,24;Luca 5,34)
q.U.
r--A-c.g$etmulti-asprime, in vi tAnd u -ne ca intru nimic sd nu-credem_ dlac, chiar de ne-ar
sp-q-n-e
-y.
le."!l-4lu eru sdndtos . $ tiin d aceasta, sd nu
avem deloc increderein drac, chiar daci spune
v reu n ad evdr, eiStui"intaa{*cgm;p-afrele,4i si f lr gin
hgl, fiindcLin-vAgaturilecelg-sdnitoase
g-i.u-rAntuitoare
nu de la draci, cldin"D.-u-mrrezei as,c_af_Sf
ip-tur d pot fi.afl ate intru toatd dep Iind ta,tea."In continuareaacesteiOmilii, SfAnful Ioan
Gurd de Aur spune cd
, atAt ale drepfilor, cAt gi ale picitogilor, qunt duse din aceas__
ti lume,
dupi moarte, in lum.ea cealalpe-4tru primirea cununilor, c__e_l-glgl!.e
td
in focul iadului. Sufletul siracului Lazdr a fost
indlfat de ingeri indatd dupd moarte in sdnul
lui Avraam,iar sufletulbogafului a fost aruncat
ios, in focul iadului. in Omilia a28-a la Matei,
79

SFANTULIGNAf IE BITIANCIANINOV

DESI)[{E
VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

SfArttulIoan Gurd de Aur spune cd i

sa
ndfags spuneau:Sunt sufletullui cutare. ,,Cu adevdrat,aceastae minciund gi amdgire
diavoleascd,adaugd marele ierarh. Nu sufleful
l, care se preface
mortului strigd asta,
3:i ano'agiP.eascultAhori."
, care-i qtiutnurnai
Qgmo.niinu cunosc
de*D.umrnzeu si de-acefeIapturir-ingelegitoare
alc-IuicdnoraJlumnezeu hinevoie$te-sd.li -l des_-gepere; d ar, precu m oamenii dstepti si incer.cafi,
pornind de la intAmpldrile care au avut ori au
loc, previd gi prev.estesc
celece se vor intAmpla
in vii tgr, qgagi.yiclenele, m rIItin cercafek'-.dr,&u-ri

p-rqzisegg
Sfdntului loan, arhiepiscopul Novgorodului, r,s"Bi_ta
care avea sd cadi mai tArziu asupra luit. Au fost cazgri cAnd gi unor picdtogi li
s..auardtat sfigrgiingeri, dar asta s-a intAmplat
potrivit u.neiqsebiteicono^miialuiD-umnezeu qi
foarte-rar: de exemplu, unui proroc mincinos si
mag, adicd unui om care era in impdrtdgire deosebit de*ap.ropiati,"cu.demonii, i s-a ardtat un
sfdnt inger (Numeri 20). Cazurile excepfionale,
care tin de o--jc-,o_ngmfe.
.ap-artea lui Dumnezeu,
nu trebuie sd aibi nici o inrAurire asupra.regulli

careestede obgtepentru
pentru toti oameniistd in

cu mareprofel"V9t :?!"qdet? s4.p-r-e:upund

babilitate gi si prezicd viitorull. A-deEeofiele-se

gi ii aruncS4e-oameni in
inqald;
prin prevestiri lipsite de
I
e. CAteodatd,ele pot s-dpr-syesleascio
-'intdmplare
c
in lumea duhurilor, di n-a fost dusdinci laimplinire: astfel, dinainte,cape-rlreptul Iov sd-l atingi
ispitele,
a acestorispi-t-e-fq_q9se
hotdr-itd

i5rgfatuftt+iDgmn-eaes
gi fu^qese_yes_Htd_duhurilor cdzute (Ios 1); la fel, fssesehotir6fi.laiudecunoscuti de sfintele puteri
ea-talui. Dum,4q_zeu,
qi
cere-qti de ingerii cei lepidafi, si datl spre implinire rtrhului yicleanpieireainbitdlie a regelui
israeliteanAhav incd.dinainteca regelesi meargd la luptd (III Regi 19-23);tot astfel,{iavolul ii
I Vita Sancti Pahomii,cap. XLIX, PG., tom LXXllI.

80

fi*m-ilurEsi i*zbqytFds-ispfte.
Dorink de a vedea
duhuri, curigz_itatea
de a afla cevadespreele gi
de la ele
al unei*sAt-se_B_o-a_t-e*.d-g*$an
neJ$_bzulnlegialuneid_esfo6rEiterrecruroa+teri
-9iJdpu.ri.toareale Bisericii
a P,-te-daniilcrmorale
-O3todoxe.
duhurilor sedobAndegte
Q
intr-un cu totul alt chip decAtpresupuneiscodigp_e_f-ati
torul neincerca
t gi nesocotit. ImpaftgEUg
estepentru cel_neincercat
o cAt se
e.u*dlrhu+ile
I Vie Slin
[ile
[ilor, 7 septembrie.
2SfAntulIsaacSirul, Cuvintul 1.

81

SFANTUt,ICNA fIE I]I{IANCIANINOV

poAtedq-,sare-nenorociresau slujcqtedrept.izvor al celormai mari nenorociri.

De Dumnezeu insuflatul scriitor al cdrtii Fael."*

cerii spune cd
Dumrlezeu,
fdcttt

osAnda cea asupra log !e-a

;i i-n imbrdcntpe ei (\a-

9.919q- 1) incd dinainte de izgonirea lor din

Rai. Lnbrdcamintea-de.
pjele este, potrivit tAlcucare dgpi.qadere s-a schimbat:qi-a pr^erduts-qbde acum.Degipricina ceaincepdtoarea schimbiqqb ina s g_g.ayAryit
rii a fost gj*de-rea,
rlurirea"$to--!p-uternicdu-i..Ed-c-dlor,dupdnegrdicAt se
ta Lui mili fafd de noi, spre,bine.le-Llostru
poate de mare. Intre
e folositoarepentru
noi care vin
in cqre.pe*gdsegte
acum
suntem
datori
sd
aritim
aici
pe
frupul .no$tru,
aceeaci p:iningiduirea de cdtre Dumnezeu ea
si aibi aceastd grosime
, tgupul n-gg_t"Lu

glneinstgede_v*edgge_tfLrp_eas_eA-a-duhuilor-in
tafgruJ.cirora.amsizrft . Sdlimurim aceste spu. se.Arndsbendit, p"alei,
spre
giu. Aceastd inclinare este fireasld pen@.,;f,ga

DESPI{E
VEDENII,DUI IURI SI MINUNI

spre bine. D4ci n":a-m*afla

in
epestia
cU-demonii,
i-ar stric

gi neincetat,qplr.pqi"4dlf-icu pildele lucrdrii lor

pururea nelegiuite gi potrivnice lui Dumnezeu.
Ei ar fi putut sivArgiacestlucru cu atAtmai lcsne cu cAt
t esteatrasin chip firescspre
r.du,se afli in supunere.fafi d_e*draci,supunAndu-se lor de bunivoie. in .ggglf.,gi.
sEurg,_vrcme
oamenii,prin sporireain rdu, s;ad.Jd
i;

intre oameni, cei

rDu_mnezeu
qlq4_cg.ti,p9.
pd1nAat din-Bai, si duhurii" i r"".ite pe pdmAnt din cer: a
este
Aga
fac gi sgapdzurile"
p:dmAntqti atunci cAnd de-spart
prin 7ldqrilq.[gmaife|or pe rduficdtori de societateaomeneascd,pentru ca acestiasd nu vate-

m*qqo..ci-e_!3!qa
{gpi b--rpullo".rplae--gisa
nu -it_s_Llrce.-_lp-erve-_Jlgup-cel
pe pgllalfl eamenil. Duhurile
te lu creazi asup*q.1_o
amen!lor, a_{qgg11d
q:le
qi
pe
s,!r Fmi.,te ed"duii cetoase;tq y-e_{greg
lru -

i.

; aceastdinclinare este asemeneainclindrii

dracilor citre rdu: Cu osArdiecugetdomul celerele

P939-q4-d-shwilsr-aiqs

lg'q:!9.,am9p_!-e"--c-g_!: ba suntem atrasi spre

rdu, ba, pirdsind aceastdaplecare,ne indreptdm

fletuluio_g_f
!rjiry--fo45[egsgmenge_c11glgji1.e-e*Ae
careo aducs
trupului nou-ndscut.Tru-

I SfAntul Ioan Damaschin, Dogmatica, cartea III, cap. 1.

82

Odatd cu inmultirea omenlrrr in starea ei de

I Preacuviosul Cassian,Convorbirea

83

a VIII-a, cap.12.

S I i A N ' I ' U I ,I ( ; N A I . I E B I { l A N C I I \ N I N O V

pttl pruncului,infiguratin scutcce,dcvinedrept;

c rndelularclelui, fiiud rnoi, s-ar puarsaqi flesrl, imbricat in trup, asLg.nr*q-t-fq-ml2at:
cunsgi despairfitprirr cl de lumca duhurilor,-cstc
t prin inr4tifqq-e.a
legii lui Dumnezeu
- sau, totuna, prin invila-r.eacrestinismului- 9i
deg"s*elr*Iii.bin"gJrg-derau
dobindcst
duy-edere,a
se
diruies-te
(Evrci.,!.-1
llqvnfceaqqia d.uhurilot'9i, daci acestlucru seva
arita potrivit cu -scopupilelui Dumng-Zeu,Q41g
, ygdergalc4-grupeasci- intru.eAtde
sunt mult mai PuPn
acum @
a
primejdioasepentru el,iar
sunt folositoare.La deqpirfirea sufletului de trup
a.C-e.
p rin rqqgg_tg
a-""viztrt5"
dJrhurilor Siin obQtea1or.De aici se vede .d pgtt[ru a intra in--chi"&cigit[n lumea duhurilor avem
inainte
neapdratdnevoie
pentruaceasci
pfin-!egea=-1ujD.:lsnez*u,
neaEL_fqst_la_sata_qgrccale
e, rAnduiti_f,-ecarUl-pn4g Selfg_
Pgmnezeu
P9!q+p-rrb-egia.csa-Bd,rg4t-e-aqci-Aceastdpribegig se cheamd,,via[i pdg-rAnteasci".
duhurile !n
Oamenii devjn, in,.spr.ti-vadd
a simfurilor,
unei anumitb pl-e-f?Sr,i
I ldeea, pare-se,este depdgitd din punct de vedere strict
medical, lumesc ([a ora acfuald se recomandi ca membrele sugarului sd fie lisate cAt mai libere), flrd ca paralela ei
duhovniceascdsi-$i piardd valabilitatea (n. tr.).

84

DESPI{E
VEDENII,DUFIUIiISI MINUNI

dean_iciel,

j
ceeacemaijna]]1le.J!Lr..?_q-z--gai

Pentru cei ce Au cunoscuto astfel de prefacere

a simfurilor, ep estefoarte simpli si fireasci, cu
toate cd de,.
pentru -sine gi pentru ceilalfi; pentru cei care nu au cunoscut-o,ea e,ci-rtdati gi neingeleas5.
Astfel, tofi gtiu cd oamenii
in
sunt
stare sd se cufunde in somn;
I
a, din starea de trezie in stafa sj-ne*dAm
rca de adormire si uitare de sine - asta rdmAne
pentru noi
. P_refacerea"sl,mlg-glor
ce are ,
loc
i cAndomul intrg !1impd1ldgfrq,simfig ;
cu fija!-eJe*.
se numegte in Sfdnta i
nezeu,spune Scriptura, qchii lui Valaam,pi adzut
peingerulDomnuluistfrndtmpotriudin
cale,qi sabia
scoasdinmdnalai (Numeri 22,31).inconjuratde
vrdjmasi,prorocul Elisei, pentru a linigti pe sluga sacaresespiimdnta se,s-;g.lllffit.gi
a zis:Doamne, dgp-1
d. $i a deschis
Domnulochiilui, qi n adztrt,qi iatdmunteleernplin
de cai gi de caredefoc imprejurullui Elisei.$i s-au
pogorfrtIa el; iar Eliseis-a rugat cdtreDo.mnulqi a
zis:pa_te
n-eatflul
acestacu orbir"!,qi i-abdtutpeei ur
qi i-aduspeeiin Saorbiredupdcuafrntullui Elisei...
mnria.$i afost cddupdceau intrat in Samaria,a zis
Elisei:Dp.sShll-e-,_*D"
ggnly.er-qpftii
lo_r.
si aadd.$i a des85

S F ' A N ' I ' U t ,I G N A l ' I I J I ] I { I A N C I A N I N O V

(IV Regi6,77-20).
clrisDorunulochiilor,gi au udzr.rt
Atunci cAnd
crlig]mergeaucu Domnul
pcdrurnul
ocJlillptewu
-rug,alirn.$_EJIr-ags,
ilttttt.i,ne povestcstcEvanghclistul,casdnu-L cttttonscdTtc
El,pe Domnul; iar atunci c{4{-q,Ll-_i-ptrat
lor
9i i4nopteze,la frdngereapAinii s-audeschis
ochiiqi L-nu cuttoscut(Luca 24, 16-31).Qin aceste ltrcuri ale Sfi"n-tei
Scripturi reieselimpede cd
i slujesc drept.-uli gr-p-o-r!ispre
r
l, cd aces: gamara-liu.ntrjci, uJlde petrgc
ite porqi
d dupd cump*g{gns: 9gg[eDumlezgg.
u, acesteporfi rimAn mereu
i
irrchiseingamcnr_icdzull, ca nu cumva-_vr-djmagii
nq_gtricei juraS, duhurile cdzute,sd pitrundd in
noi qi sd ne piardi.
[_c,i4goqiqlg$ {_cele,
fi'
,de
a pitrunde_.innoi,
se ori atrieind sufletul prea lesneincrezdtor lq__i_qpgtAgl1"e_,gg
gle.
i si dea deoparte iconoNu-ggte*irgad
mia lui Dumnezeu gi prin propriile mijloace- cu
ingiduinfa lui Dumnezetr,dar nu dupd voia lui
Dumnezeu- sddeschiddsimfurile salegi si intre
in impdrtisire aieveacu duhurile.
iryli_fe*a
qfi"S.filor
ingeri sd ia parte la o lucrare nepotrivitd cu voia lui Durnnezeu, la-o^lucrare.neplScutd lui Dumnezeu.
i si intre
86

DESPI{E
VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

rn rmpar

fafi cu duhurile?Cei usurcila

t in astfcl de imare cAt sep_o-ate

d,e-_tn_ale;
oamenii care s-a-udedat piqdtgq-e-n-lei
gi
s:.au*"le.p-.adat
intrd
Dumnezeu
in
aceasti
de
impirtdqire
e cele mai pdcitoase gi
pentru s
le cele mai pdcitoase.
potrivit iconomiei lui Dumnezeu s_q4!*-t_o-td.ea_U_n_ads ss4 mai
mg{e illelep-gillng qi bun{-qgte, se sdvArsescpotrivit
necesitdli+itale spre folosul nostru vital, nicidecum spre satisfacereacuriozitdtii noastre sau din vreun alt imbold al nostru mirunL
nevrednic de Dumnezeire. Din aceasti pricini, ri n d uial a obi gnui.td-si-me+sul .obis,nuit-al- luc4g-{_otAgnt"i:rS"al"c-ale_foarte^_rar;
f
este

Ii .p-lac*e_
ca slxjitoful. Lui -sdpetr"e_aed
- i,
IrcEuj{LLr
l$-gupUnere"
necsruditionata-fu*[de El, h
ggrent -ngcondifionatfa!5 de voial-ui.cea_preaOriceincdlcarea acestorlegdturidintre
sf-dntd.
om gi Dumnezeue_fr_epl-q-qut?!_ui si pune asupra noastrd peceteamdniei Dumnezeiestit.Cei
ce incearcd
e si_calceran^dlriala-eea
I
P.!rS,ide cdtre Durnnezeu qi
in ceea ce Dqml-e-zeu4_aEqlns_denoi sunt
tSfAntulIsaacSirul,CuvAntul36.

87

SFANTULIGNATTEBt{IANCIANINOV

"q]qi-{!n afa_ca[ide la falaLqi i4"iryt-u-np""riS11l-"eeJ

r.
" ,*
\ r\4\

r.i{i-

rd, in care Lumina lui Dumnezeu nu lumineazd'.

ce ne vor ldmuri cu ce
Vom aduce
prevedere mAnfuitoare pentru noi, in scopul de
a ne aduce folos sufletesc cAt se poate de mare, ne
ingiduie Dumnezeu vederea trupeascd a duhu.r
i
^
rilor. IIAfric.al er,aun vameg Pe nume Petru, om
cAt se poate de impietri! care ddduse milostenie

,dul mAniei. Atunci cAnd Petru ducea undeva o

mulfime mare de pAini, un sirac a inceput si std,;
ruie cergind milostenie de la dAnsul: Petru, mdniindu-se qi neayind_glr ce sd il loveascd,
q3t in el cu o-pAine. Dupd ce au trecut doud zile,
Petru s-a imbolniviU boala a devenit din ce in ce
mai grea; bolnavul ajunsese slibdnogit foarte gi

pdreacd se apropie de
in starea
aintea sa,qAgfn[;1s de o p4-rJestdteau demoni
intunecafi, i41 de c.edaltd ingeri luminafi. Drae fdcute de Petru in
cii, adunAnd
viafa sa, le-au pus in talger. Purtitorii de lumind, ryflAtd_nid
-bleqepe care s-o pund
in cumpdnd impotriva faptelor rele ale lui Petru,
gi grdiau intre ei in nedumestdteau de"s,c-uraj"qti
.F-.*.---_.,@

| ,,Atrica" senumea in Imperiul Romanprovincia Cartaginei. Yezi Viefil e Sfinlilor, Via!a SfAntului Mu cenic Artemie,20octombrie.

88

DESPITE
VEDENII,DUIIURI SI MINUNI

rire: ,,N-avem nimic aici." Afunci unul dintre

dAngiia zis:,,intocmai,nu avem nimic aici, qfa.*4_g
pe carePetru a dat-o lui Hristos cu
"g-Ra!.,e
doui zjle in uund,si iceea fi.i siJga." ingbrii
au pus pAineape celdlalt talger al cAntarului,si
#Ja a.ineeputindatd sd tragi in jos, precumpinind pe celilalt. Atunci, bdrbafii purtdtorf de
lu-mindi-au zis lui Petru: ,,Mergi, sdracepetre, {e
Ugi"edengillaascasfasAitr, ca nu cumva arapii
cu chip intunecat sd te rdpeascdgi sd te aruncein
chinurile vesnice." Petru s.,-a
insindtoqit,
ni-t*qp,pbjg"nuit-demilostiv
fald de frafii cei sdraci,
a cheltuit cu ei toati avereasa foarte insemnati,
a dat slobozenierobilor sii gi, strdmut6ndu-sein
Ierusalim, s;a_ydndut.rob unuia dintre cucernicii locuitori ai Sfintei Cetifi, c-4pgrn
d-ellinaeasare"gi mai -apr,opiat al lui
C4:gle li devenise dej1casnic
Petru s-a invrednicit de mari ddruiri [harisme]
duhovnicegtil.
In*Lavra P_egterilor
dinKiev eraun monah nu_mit Areta; el avea o bogifie insemnatdgi igi pizea comoarain chiliq fiin4.[g.egggga{git nu nuj 1';c$u*
mai f.aJ-d
de siraci, ci gi {ati _d.e
sine tns.ugi.Hofii
l-au prddat noaptea.Areta a cizut in dispefa_Le,
_
mai sd ig! faci singur seama;a inceput sd caute
avereafuratd gi sd supuni la nepliceri pe mulfi
nevinovati. Fratii il rugau sd incetezecu cdutirile gi sd iqi arunce intristarea la.Domnul (ps. 54,
I ViefileSfinfilor,22 septembrie.

89

SFANTULIGNATTEBI{IANCIANINOV

DESI'I{EVEDENII,DUHUIil SI MINUNI

25); el insi nici nu a vrut sd audi acestesfaturi,

rispunzAnd la ele cu grosolinie 9i cu asprime.
Dupi cAtevazile, Areta--acizut intr-o boali grea
gi se apropia de moarte.Frdqimeas-a adunat la
el; Areta zdceaca mort, nemaigrdind nimic - qi
dinLr;odati airrceput, in auzul tufuror, sd strige
.cu glas mare: ,,Doamne,miluieqte!Doamne,iar-

td! Doamne, ;un picituid Avutul e al Tdu; ryl.mi

ta!

-pacdtuittAvutqleatlds!-Nu-mi

S-a'fdcutsdndtosde indati, 9i a
cu privire la pricina strigitelor
sale cele ce urmeazd: ,,Am vdzut ci au venit la

ming cu privire lA-,avu-

ceput

cit! Dacd atunci cAnd !i s-a rdpit averea a1-f,*{-1t

u, ripirea averii [i s-ar !
It

ca lui,"Ipv.4tunq!cA4d

\
,t'

t i-..tp

-[
D-ugne zeu, ft 1dg,iq-e.

v_oind
, Bu4e la calg;dp_Lr-e,aayerii"Lui;insdomulcare*dd*aulqumitltui
face la fel ca
Dlgpr-nezeu
cel ce imparte cu mil-ostivire.oAtunci cAndingerii mi-au spus aceasta,am.strigat: .,Doamne,iar90

geri S:a!t

t si, socotindu-mi banii fura{i in-

di, gi cu obiceiul,a dus viafd foarteimbundtdtitd,

nevoitoare, imbogdfindu-se in Dumnezeu: el
s-a invrednicit de sfArgit fericit, iar-fericireasa a
mirf_u-1isifieprin__n-eslu_cic_i.unee*mgept"el.grsa!e:
acesteao__dihpegq
dimpreund cu moasin.p*eg-tsri
tele celorlalti PreacuviosiPirint-i,in ceatacirora
Areta cu dreptate a fost rAnduit de citre Sf6nta
Bisericit.
- +l1-?c-e--g4gi-Lavr5-Kievo-Pecerska
era un bdtrAn
)
pe
orb, nume-Teofil,care se cufunda neincetat in
pocdinfi si, din pricina 4_egurmateifg4gqi-{e
, t4lge mere_u.*lacr-imi
imbel gugate, c9g?-_qe
qes,o-c_o--a_
ic de crezareal unui s-lfgqt
sfdnt, care s-a strdmutat in vesnicie cu gAn-dgri-le
incd din vremea petrecerii salepe pdmdnt2.
Teofil plAngeadeasupraunui vas giadunase in
el o mare mullime de lacrimi. Aceastaera urmarea
pe careel n-o pricep
vdtdmitoare pent1u 4gyoitor/ c4refr.ql$b11les_4pjrle

trei zile inainte de sfdrgitul sdu, Teofil qi-a recdI VielileSfinlilor,24octombrie.

2Sf6ntulIsaacSirul,Cuvintul 65.

91

SF'ANTULIGNAT'IEBI{IANCIANINOV

I
pitat v67,ul,precu
sdu duhovnicesc,
gAnd cd ii sosise vremea trecerii in veqnicie, Teofil a inceput sd-pldngd mai.mult si, avAnd inain vas, ruintca ochilor
ga pe Dumnezeu ca lacrimile lui sd fie primite'
i-a stltut inainte un inger cu un
! E b-ine
vas bineinmiresmat gi i-a griit: ,
c.i te-ai rugat gi ai_iilAns;4ar in aery{te lauzi cu

DESPI{EVEDENII, DUIJUI{I St IV{INUNI

qi totodati vestitcu privire la fericireagdI

titd lui. El-.nu-se..putea
in urma ardtdrii
ingerului si a figiduintei fericirii, intrucAt

u.
, mai alesdin-

Nu_ma:ere*tinjlqr,

tre monahi, c4qe.s-auinvrednicit a strdvedeacu

1a-srimilep-e-c-"are"i{.ear"-+dunaj-}rya$.I,4"ti-FrLJas ocht_pUjleteqti,le-a fost descoperitdlumea duhurilor; i4.q{- 4se4_e"tlea-.-er.e$
tini
lacrimi_c-q
a,raArdie,rinsi
+ii:r"vremuril""sslpnA"
[+i sh_i
potrivi
t
mdrturiei
ndfraPreacuvi osuori:cu
mAna
cu
{IA-n"ahisrnu^lui,
, Qucele,
rna, sau le=ailisar-si-cadi pe pimAnt qi pe haiacestor
t duPi PoruncaStdPA,bagd.
:nele tale.
ae
ieame
Sfaff-tlt-1*laan-s.cdrarufsti in aceea cd
,nului gi Ficdtorului meu, iar acum sunt trimis sd
zis:
ele
aduc
suflefului
a
Care
la
Cel
vestescfie bucuria strdmutdrii
Fericificeiceplkng,cd aceiaseaor mfingfria(Matei
5, 4)."t Din intdmplirile aritate mai sus se vede
ved"eniilein care ne vArAm dgcAprll nottru, im- w+ v\i
limp ed e c.EfasteruLde*qbgteal ardtirii d uhu ri lo r,
potr_i^v_4
voii lui Dumnezeu, flg duc i
inePp-41s.-[g-i-Dumegeqqmeqtpsl"ran-d-tU-t-d,e--c-i-fi
aduc
nu-i
o
bucurie
care
altceva
Pdtgfe--de.sine,
decAt E?_tiqfu
seJCaaeinteleasilde-pdtre-toi a
f "Jr,^i oamenilor;searagi a p,Xrerilg-qgstrede sine2.
indeobste in"chrp d" ir,eri,
td in agafel ci.
-nqpaaJea-ueatiii rr.,
f
ost
pi
A.
au
P*etru.
f ql_{" .qr$eri
prinJaude, sd fase -s_L-r_d.duiesc
;gta
"yqlg4[glpare.
cdpf{es:recurr
scogidin pripa-g-tiapicatului PdnjftSa de cearta
i{ii+islarrcilui"de$arte-dupd
care ilaqJxnd lesne"irrarr.ldgirea-de-sine
dintre ingeri si draci pe care o vdzuserd,igf Teo"=
gi ii priI ViefileSt'infilor,29decembrie.

92

I Omilia VIII, cap.6.

2 Scara,CuvAntul 3, despre vise.

93

SFAN'fUL IGN/ITIEI]I{IANCIANINOV

c.inuiesco-.vdtdmare-Eufleteascifoarte mare, mai

mult sau mai pufin vdditd.
cd-vederea frupe.asci.a duhurilor e
Vederea
vleun lucru mare eqLe""-qn-.gAnd*gregit.
nu
aduce
trupeascdljpfl.B de
ci nuomului cp{Lc-_eplr_a*qlry-qJlllA
_dgsjlfe-,
mai o c.oncepfiesuperfiqialddespre ele; ea poa'-.te
si -tocmai
lesne si-i insufle Sg_{t_qgpli_r_glgglte,

DESI'I{EVEDENII,DUHUIU SI MINUNI

tuirea [constitufia]lor fireascd;unui numir foarte mic de oameni

du-hurilecu piilejul
uneiimpreiurd-ri
de_osebitejin
viata_-l_9_r.
In acestedin urmd doud cazuri, omul
nu e de osAndit,dar trebuie sd qi dea toatd gil[aJa
ca sd iasd_diU-ac_e_aS_ta_pituafie,
intrucAt este foar-

\:J

greqtini.t_adgy_arcfi,
iar la cea tnrpeascdsunt
in starecel mai mult oamenii cu viafd cQlsepoase afld in
r-,t te de stricati. Qine vede {
r-l
care s-au
igrpirtdgire qimFla crr ele?
D-umne,ZeU
gi
leBad"atdg
au recunoscut drept
r; oamenii care _s_-.a-u_--{_ed4t
dg!$rgAeJf
p 4,timi lor gi care, pen h:'q"a_+i_l*e
satisface, au-a!.eJee!.La.,.vfFj$srigi au intrat prin_43ljlgqlge lo
cu "duhurile cdzute,lucru care sesdv-drgegte
cu csnd-r.Ii_a*l_ep_4dirii
de_H-n_s_tqs:;oameniicupglglilgistq_v1fe*@ktii
gi*desfrAu; nevoitorii c-{zufi
e qi
e; fp.,ar!,gpufinr sunt in s,tare-de,eaprinalci-

e
:.tfee-!$eeqe-$smului

i.i-*

In ea nu estelepddarevdditd de Dumnezeu, dar

este, fdri indoiald, olep"ddre_Exunsi, intrucAt
i
e diavolul ascundecu mare
-.qg.maimult si
r:tg"b

eqle
dg.elSp_egcg

1 Sfdntul Apostol Pavel a definit astfel cuvAntul ,,vrijitor": Plinule de toatdgig!_g!lt!

9i de toatdrsuts_tp,fiul diaaolului, ardimasa toatddreptatea(Fapte13, 10). Citind Vielile
Sfintilorne putem faceindestul idee desprevrijitori.
2 ViclileSfiufilor,vezi ViafaSfAntuluiVasilecel Mare, 1
ianuarie,si istorisireadespreTeofan,cel carea cizut qi s-a
pociit, 23 iunie.

Net{Lyfedntcind de nrc|o luare-aminb g-t"uqet".

i!e age-zdmAntukleJeg.e,allui Dumnezeu,
daci esrepla"cutah{p__tt*lSzeu, dacd._
treprinde
incredin{eaziluc+5r-ii"magnetismului, intri lipsit
de oricep#yedg+ein com+rnicarecu duhurile, le_
gredegi li s*e-irtqredintpazi,
lucreazd sub cdlduzirea lor qi dupi indrumdrile lor. Ce esteasta,dacd
nu lepddarede Dumnezeu?

94

95

SFANTULICNA|IE BITIANCIANINOV

l/

intAmplat ca, potrivit unei osebiteiconoS---a

mii a lui Dumnezert, s$nlefe duh14i sd se arate unor oameni cu viald picdtoas-i9i chiar inchinitorilor la idoli. Acestor oameni nu le-a adus
nici un folos faptul cd li s-au ardtat sfinlii ingeri;
de altfel, aritarea acestoranici nu a fost rAnduitd pentru ei personal,si ca atarenu a slujit drept
povestegsemnal vredniciei lor. S-f.dnt-a.$cripture
te cd in vremeacdnd Patriarhul Iacov a plecatpe
,
ascuns din Mesopotamia de la socrul sdu Lavan, care era inchinitor la idoli, gi Lavan a plecat in urmdrirea ginerelui, a aenit Dumnezeu(a
se infelege ingerul lui Dumnezeu:trimisul e numit cu numele Celui ce l-a trimis) noapteaIa Laca nu cumaasd
uan Sirul gi i-a zis lui: Pdzegte-te
zici cdtrelacoarele (Facerea31, 24). inchindtorului la idoli Lavan i s-a aritat.Dumnezeu^rlgf
Inchindtgll-avan,
'torul
la idoli a rdmas inchinitor la idoli, in ciud-alaBtului, ci".-a.vdzut pe Du*rne-zeu-f ali cdtre
fatd gi a=volbit*cr.r-Ll
iin
q5!gs:iCiUn_,f-o-!o*s,f
i ce a vdzut pe adevdratul Dumorul la idoli nu inceteazi sd ii socoati dumnezei pe idolii sdi; el spune:Pentruce
ai furat dumnezeiimei? (Facerea31,30).bchi4a:
(lru LI a id-qli*prorccul!0tneinosgi vlij!!919 I vasi a
Laama vdzut deslugit in cale un--s-f6-nt"-inger
vorbit cu el; din-ineg.fl,areaacelui inger, a rostit
o prorocie adevdratd,prorocie de Dumnezeu in96

DESI'I{EVEDENII,DUFIUI{ISI MINUNI

suflati desprepoporul lui Israel,insd

a
adJli4ici-ulolos: el a,rimas intru p
a
qE a-indreznitsdlucrezeimpotriva rAnduielii lui
Dumnezeuqi a fost supuspedepseiimpreuni cu
vrdjmagiilui Dumnezeu(Numeri 22,29,24,91).
''.- Sau].r-egelelrlls*raef care nu selepddasein chip
vidit de Dumnezeu,insd qiba"ade-sporunca lui
Dumnezeu, ceeaq._q
i.s_-_4-g_o*c.-gtit
lui intru lepidare
(I Regi 75, 22-29), a4us_,capasfdrddelegr_lor-sale
L!"np-acatgIe-U,fiindcd a dat mortii pe toli vrijitorii,din pimAntul lui Israel:insd, tdr.A_t
de {tgptafsain_Eegij-sgl.e.purt.6ri,
s-a hotdr6t la o {apt[ in
ship-vidit potrivnici lui Dumnezeu.
d
care avea sd fie deznoddmdntul bdtiliei pe
ca-Jgel se hp-t-a{6se
s-o dea cu filistenii, Saul a cep!_v;,{ji!oaqei
rdposatului Pr.orocSamuil,pentru a se sfdtui cu el. Vrijitoarea i-a implinit cererea.ArdtAndu-sedin inchisorilepdmAntului la chemareaei, pr.oroculi-a
prevestit regelui infrAngerea si moartea in beH-

pocdin!,a...-e,
, lie. Saul,in,log,sf,se-cufuredein
-qe?gt
ardtarea
prorocului
si
cunoaste44gi{";
rea viitorului i
ovdtdmaq9 cAt se poate de,.mare (I Regi 28)1.Ostirea pdt Cu privire la aceastdintAmplare,vezi felurite
pireri
in VielilcSfintilor,I 1 martie, Vin[asfintului sfin fit m ucenic
Pionie,presbiteruldin Smirna,si in notelela aceastiViati.
I=triSaula putut s5 i se arateu
in chipuJprorocului s-isd-irosteasci,din presupunerilesale,o prorociein-

97

D E S P I { EV E D I I N I I , D U F I U I { I S I M I N U N I

SFANTUI, IGNN fIE BI{IANCIANINOV

gAnilor sirieni ce ndvdlise in pimAntul lui Isracl a.vizut fdri dc veste o ceatd de sfin[i ingeri
si a luat-o la fugd (IV Regi 7, 5).
e;i gi
ura
prin asemei nu rareori ry.._qp-+t

nea3rilirj pe barbari si pe tilhari de la nivdlirile asupra sdlasurilor binepliculilor lui Dumnezeu'.

9PIe
ce-i9.3-5,9--qg-v-daultrup-e$te*duh-uri,chiarsi
i ingeri: aceasti vedere +Jgi{gtdseg[e, in
sine,
celor.c,g
au vdzut-o;dg.qasunt in
stare nu ngglai pdcdtogiqci chiar gi dobitoacele
necuvdntdtoafe (NUmeri 22,.2_3).
Sfintii Pdrinti dddeau oricdrei vederi duhovnicegti
asupra vederii tfUp"egti.Marele
povifuitor al monahilor,SfAntuIIpaqc__S_!rul,
azis;

lgmeiqtd pe prorociile adevSratedinainte pi pe mersul lucrurilor; a putut s5 i se arate,cu ingdduin[a lui Dumnezeu,
si i rrsu qi Samu i l, fi i n dci d-re.pJiijie-shiutri.Iestamen r e ra u
si se aflau
IU1gI
sub stbpAnireadiavolului, chiar daci nu_inagggrsi"misuri
ca picitoqii qi necredinciogii.
I Yezi ViefileSfinfilor, VialnPreacuviosului Macarie de la
A p e l e C a l b e n e ,l 5 i u n i e .
2 C u v i n t u l 4 1.

98

de

i ale Sf6ntuluiDuh: in aces_

Pdrinfi carepen_
fost invredniciti
duhurilor. prea_

carteaFacerii (14, 1B),esteFiul lui Dumnezeu.,,

Acest lucru a fost adus la cunostintapreaferici_
tului Chiril, arhiepiscopulAlexandriei. Chiril l_a
chematla sine pe bdtr6n, c*q1e
sdvA-rge4
i
ciruia Dumnezeuii descopereaceea,.ce
I

nezeu.>Mi clatin gi nu qtiu in caregAnd si crecl.

Din aceasti pricind te-am si chemat. Roagd_te
lui Dumnezeu gl _s'a:li-ve$leafca
gielucrrii-ffiii
prin descoperire".Bdtrdnul, ndddjduind in vie_
luirea sa, a rispuns cu hotirAre: ,,Dd-mi un so_
roc de trei zile: vo! ryg4p-q D.*ym3ereupentru as_
ta gi voi vesti fie cl*ge fop!-Melchisedec.,,
Dupd
trecerea_atrei zlle, bdtrinul a venit la arhiepis_
cop gi i-q_&faft_...*Melehisedec-alosip-m.,, A rhie_
piscopul a rdspuns:,,Cum ai cunoscut,pdrinte,
lucrul acesta?"La carebitrAnul: ,,Dumnezeumi

i:Aatalet egjg,H_p*?
i, a i o Aao." 9I'pa"ei o
Lri4-rlri
"99

SFANTUT,ICNATIE Bt{IANCIANINOV

DESPI{E
VEDENII,DUI{URI SI MINUNI

Melchisedec- 9j gn inger mi-a zis: lati-l pe Melfii ci aqaeste'"Dupd ce

chisedec.incredinf
i-a intors la chilie,
l-q!.s.1n6grspuneatujuMelchisedec,iar nu Fiul lui Dumror cd om-eg,[e-

." Iglpirti-gir_eastatornicd cu ingerul nu

l-a impiedicat pe sfAntul presbitersiJ

cd sdvArqeasemfratelui, care,i
49 qi pqimeadescoperiri.de la Dumnezeu,cd era
in impirtisire cu sfinlii ingeri 9i cu sufletelesfin-

ca oa

cu ochii ci tryp-eg!!--a-{qce
o vitimare

cele dintAi veacuri ale creqtinismului.

el s-e-invr-ednicea
clna curi[ie-t-,t@,
mereu sd vadd cAnd sluie-aDgunezeiase-al-,Sjin preaima l,ui. Pe presbighie ggilgel ce q.[d!e,.q
ter l-a cercetatun diacon pelerin. Presviterul l-a
imbiat pe diacon si sdvArqeasciimpreund jertfa
Atunci cAnd au inceput si slujeasnesAngeroasd.
cd, d'iaconul i-a atras pre-gbiterului luare-aminte
'

' qJgred--:

cuprind qhglA-eletigg"4$t5.Pe presbiter l-a uimit

mustrareadiaconului. El s-aintors cdtreingerul
care era de fa!5 gi l-a intrebat: ,,Drepte sunt cuvintele rliaconului?" lngerul i-a rdspunsl',Drep\eJ' .Qi de ce, i-a intors presbiterul vorba, aflAndu-te lAngi mine de atAtavreme, nu rni-ai spus
pl,ieut inaintea lui Dumneacestlucru?" ,,
zert,a rispuns ingePul,-c

a11gst9^c,4_te-c11_

mai,mare sall[LaiJni-

chfp"wll.e=adeYirului sutrt i
ir, fiindci pd- 1

. I! acesttirAm s-a pogorAt Qg.$gez-eul.O-mpentru ment"i1gu oamenilor; in acesttirAm,

d9 inomg4!1g*a
lui * l,i
Dumnezgu-,CUvafrtul, Altinti!ingeri se p ogorau la
oameni cainsd care p"rimi-

geri sepogoard
pe oamenii ce
igi lucfe?z_f,qdn[rirSa:dar in aceastdlari triiesc
intotdeauna gi o4gr*gg1_gaf9_
igrAn
sdzuf| c.arm
iq yqgjmd;iq!_or
pg*r4nezeu.
O_amenii
care
qi-i1gig*ggjlg
gdtre
d erea, p dcdtojg4lgAlrqb.gin_t gg?5 !o-.q
te m rjl.oa#

c-elespre aj atrage.pggogi,_,o,"A-q.9ry_i_pe
cqlcalor:

se ingrijesc de asta duhurile cdzute.

t Sf6ntul IsaacSirul, Cuvintul 2.

I Pr<tlongc,
23 februarie.

100

101

S F A N l ' U L I G N A T I t 1B I { I A N C I N N I N O V

[r*m,g{I$if!i. u mul$, cu foarte mulfi s-aintAmplat acestlucru. S-aintAmplatacestlucru nu nuau indeobste

s-aintAmplat
i, care au intrat cu

nii sunt datori, vrAnd-nevrAnd,q Eqmglfumi cu

aqgeelpgtt"_1ll.l_Tglgi pe care o dobAndescin
vremeascurteiviefi pdrninteqti;
se stricd de la sine in-clipa cAnd g*Baqg.9.gsc,
ie.
iPe
i

ceate
I
in
lesne si igi inchipuie
-sivA-rqlrea
y-reme
d-e
amar
in-atAta
ei
i au d-obAndit

inli
vor
rnai

care
sau
bine

t s,pteyqlqmarga gi piergl, yizlnd duhuri, v-a3.{q!9-1n_7areasa; ia.rda-q-q

l" p

git, negreqitva fi ritdcit, negrepitva fi -pecetluit

rcz

pJtkj tn impgtqpire cu duhurile: s-a in-

hu
dobAnde_lt_e_lni9
-s-9
trarea*ne,_rdtdgr!d,
legiuitd, in lumea duhurilor.
Toatecelelaltemijloace sunt nelegiuite gi trebuie si fie lepidate ca netrebnicegi pierzitoare. Pe.
a.de_vd^ra-t-ul_
{Ieygltqr _af_lui Hri-sjos il aduce intru vedereaduhurilor Dumnezeu Insusi.Afunci
cAndDumnezeu cdlduze$te,qalu.cilepirut adevdratein_,c-4q_e-s"9
sunt despdrti!-g1plaq,

vniceas-cia duhurilor,
per5 inaintea lui in -c_hip
amdnun!i!-."qi
dq-h_\gi.
Dupd aceea,unog9gg!g-1
pg_as_radintre nevoitori Lq_qdi 9i \a
a..duhurilor,
_",1gnd_q_r3..de-El_crealqrduhovni.cg4q.ci.
P::hqdle*rele sunt legatein lucrdrile lor fafd dc
nevoitorul lui Hristos dS cdtre stipAnirea gi incare

103

DESPI{E
VEDENII,DUTIURISI MINUNI

SFANTUT-IGNA'I'IE BI{IANCIANINOV

cii SfAntuluiAntonie. S
a duhurilor
sci; cu
monahii
monanlt
u
dgchicle
cnr
dracii
,t
ndu-le
cilgasS,
r aritdndu-sein chjp s!A!it. Antonie cel Mare, dupd ce l-a invdfat indestul pe

'

telepciunealui Dumnezeu,

1d,trfpe care l-ar deri. Necazurlle aduse de cdtre

-"i

lui'.
eleajutd!a,sp-c21l1e1

O invifiturd amdnunfitd, de o necesitatevital5, despre duhurile riutdSi infifigeaza

cuviosul Antonie cel Mare in inv5f5tura pe caAceasti invifituri a
e dln prgp&sgle
fost irnprumutatd
imbelgugat haricd; ea
geffA1ijqrrLte,d"i-nsta{-qa^s-a
estemdrturisitd de cdtre S{AntaScripturi. Anton i e avea alat vedg+*IrJ*peg"gg-g*d-rfh"urilor, cAt
qj@S.AmAndouiatinseinaltd de dezvoltare.TfgPd
o-tteaptd
seri in.el
....{

acilugdreasf .reesgylegd-&ycl"ssl$im{iluviaf
c6, i-a intocmit o chilie sihistreasci la o depirtare insemnatd de sdlasul sdu gi l-a bdgat acolo
pe ucenic,zicAndu-i:,,latd, cu harul lui Hristos,
Care a ddruit ajutor, ai deprins viehrirea cdlugdreascd:de acum sd petreci de unul singur, ca g^4
dobdndegti
n-lUp-taeu.{eponii"l.
porunceste,
spuneaAntoniecelMa,,Scripfura
rez,sdpdzimcu toatdpd.Tirea- noastrd(filde 4,
23).Avem vrdjmagi ilf.ricaqAtqfi.gf
i3,adicd
pe dJa-ci!cei rii; cu ei avem a ne lupta, precum
spuneApostolul:Nu ne estenoudluptaimpotriaa
trupuluigi a singelui,ciimpotriaatnc.ggdtgy-ijllr
gi a
domntilor,qi astap-fruityilorueaculuiacestuia,
?mpotriua duhur*ibttg4+titiitars,_s:.tryt.
(Efeseni
6,72).Mare multime a lor se-afld
; ei nu se afld departede noi; intre ei domneste qgre*nelltglg-^elen.
Despre firea

adAncd,
oJl]-o.{arga
49 gi.", dupi viafa in-J"[nr9flre
dupi aia{ain ceruri(Filipeni3, 20),undeil indl[ase SfAntul Duh, Care sdldgluia in el, Antonie,

pe
AJl6ndq

,P@A 4sFisea.{e-q"u-

monii3. P-,oviguireaa fost rostitd cdtre nigte sihagtri - monahi foarte sporifi, aqa cum erau uceni1 Preacuviosul Macarie cel Mare, CuvAntul 4, cap.VI-Vil.
2 Sinaxarul maronit. Sancti Antonii Magni open, P.G.,

1 Historia Lausaica,cap. XXVIII. P.G.,tom XXXIV.

2 P G., tom XXY l, Vita SanctiAntonii, pp. 873,
87 4-907,908.
3 Potrivit altei variante:
,,iscusitiin anrigire", PG., tom
LXXIII, p.1.37.
a Potrivit altei variante:
,,Neobisnuitdmul{ime a lor plu,
teqte in acest vizduh; nu departe de noi umbli taberele
vrijmaqilor" , p.137.

tom XL, p.960.

3 Vie[ilc Sfinlilor, Via[a Preacuviosului Antonie cel Mare, pqY9-qlilea-d9s"pre' Zetefer: ,,Marele intre Pirintii cei
preadesivirqifi, Preacuviosul Antonie, strXvdzitor fiitrd,
nu mai socotea vitqgcflpd de i-Spi"!e!-e.,{1eSilo
i cei trupeqti gi inclenia lor: gi de multe ori
geri si draci."
, ,
-l+.t .,i !**u,

i*^ir*\' -'"1^ll

704
\rp

\*A,

105

,prr j*\
<ht+t

(r\t

DESPRE
VEDENII,DUI IURI SI MTNUNI

S I I A N ' T U TI-C N A T I E I J I { I A N C I A N I N O V

tul Apostol dimpreuni cu urmdtorii sii stia_asta

cu de-aminuntul. Cdnu suntemintru necutlo;ti,nfd
de amdgirilelui (ale satanei)- II Corinteni 2, 11.
Suntem datori .sdne
Andu-necunostintele
la care am fost
gup_g.Fi.
de-draci; drept care gi eu, ca unul ce am
dobdndit oarececunoagteredin cercarecu privire
la duhuri, v-o impdrtdgescvoud, fiilor mei.

pot spune multe alfii, care ne ingi felu1ime"a-.Lor

trec in spct
sqbitd nev
d*eZ rer i i

.>*- hr primullAnd, trebuie sd fim incredinfafi ci

dracii sunt draci nu pentru ci ar fi fost zidifi in
starealor de acum.
care.si fie rdujnsine. Dracii au fost zidifi,buni.
dia intel"ep.qiunea-Eereascd,
Mai apoi,
aruncafi din cer, i;au-.amigft pe pigAni cu nilu-

dintre monahi, ipc_epea se ng_voiqi a sporr,

\ r ssipropiede-ctgiif rda_tg__i_lcSp_
lcl ln
sJ..Nu trebuie si cddem i

ebuie m4-arati sd ii

noati .:r-e--csfio.g?tg,
-.-:':
' pliqind
u^\
:" :
. :.
.

fel gi fel de
feluritd e qi
celede p

acestea sunt nimicite fdrd intArziere

4;Sp!Sl tpgq,[nte:Unele dintre ele sunt mai

pline de riutate, altelemai pufin pline de riutate
Mult
ijloart. Firi indoiald, ferici-

I Potrivit altei variante: ,,Dumnezeu nu a ficut nimic

care sd fie riu in sine. Nu potrivit r6nduielii Lui au ina stricirii [pervertiliil lor
ceput dracii si fie draci:
i-a zidit buni; ei ins5,
Dumnezeu
.
a fost nu firea,
duh, au cizut din cer pe pdmAnt,
prin.voirea pro
unde, ti16ndu-se in tini puturoasS, au intocmit credinfele
pagdneqti.Acum, sfAgia[ide uri fafi de noi, ei ne puu la
cale neiucetat necazuri de tot felul,
.L1Fm-o"qteninttrorlurile,.
nte. De multe feluri gi in
ii dintre ei au cizut pind
multe

106

,siin ndu-

dupd ce sunt pugi pe fugd, qU_iffiAJlptg:

L"
Neizbutind qi amdgeascd
cea intr-ascuns mijlocitd

prin lucrarea
ei se apropie

pe altd cale gi iniearci

-prin nilq
ciri desarte,lu4nd_
i - ba de femei,
ba de fiare, ba de lighioane, ba de uriasi, ba de

707

DESI'I{EVEDENII, DUI{URI SI MINUNI

SFANTUL IGNA'I]E BI{IANCIANINOV

Dar nici de acestendluciri pe

$U-ltrmeae'ostagi.
tare le arati ei nu trebuie sdne speriem:neavAnd
daci va
nici o insemnitate,
-p-i-g11"gt1;9*-ghpi
I
sArguiomul a sei.ngrddi

gIgS* Totusiqgsfi 9g5tind11211s,ti

El-f,-9.*-tlL*i

jgarte: birui$ fiind cAnd lupti printr-un mijloc

prorociei, in stare si ptezici viitorul;

1g,1,

l-a-o-a.semeneajg[ltimede'sta-

e - crigla se
turi - gljot"adatf, la
Asa lucreazd'ei,
q!ittg-"-de g-cope-ugunle*easelgr.

g t.oryLQga3111g!'p,-riru$llllu-ni-'r
Fe-ceipecau putu! am.dgrp,un.gAnduri' Iar dacd 9i
intirit prin credinld 9i nddejatunci afld
de, ad-uccu sine pe--r.q-al-rp-a-r-elsJoir.

' Potrivit altei variante:,,QAUnlde..ufadu-hurilorcdzufafd 9e monahi 9i de

te-.f.a$de tofi-creqtinii,dar
tos. In caleaacestora
cei ce si-au afi,erositfeciori
duhurile intind curse,se striduiesc s{ strice [perverteascil mintile lor prin ggn{gf n-elggiuite
9i spqfcate.Aceasta
vicleguguriledr5ceqti
tr"Uuie sd ffifXit"ante:
iroX
""
ile credincioqilor
sunt sfirArnate de indati p
(cre;tinilor) 9qJle Dumne?qu 9i Pt|l" _P-"JSfLtlgJgt.
totugidraciii4gqtgazdlupta pentru o scurtdvreme,
biruin[e asupra
ci acestaar fi semnul desXvArqltei.
-rdniti, cu
lo r. Ei_au obiceiu I s,{-se ridice, atUn*ci--C-a$"d..F-!r-n-t
m-arsincrdncenate,qi si igi innoiascb nivdlirile,
nimic tggqld
band_fe!{ .erbolgl"i. Qacd n"t1-l4pAndesc
n-e"voitori.pgi,n
pjir,gdt,4rrri, se strdduiesc,si -c-l.q$1g.pe
infricosiri - iau chip ba de femei,ba de fiare, ba de qerpi,
6ade uriSpide o mdrimeneobignuitd,ba se aratdca nigte
cete de ostasi. Toate acesfe-nihciri

108

pier

al

4$qnlg spunea cd l-a viz_ut"d-eseoripe*dr_aa$a -cum f-a .d-99.co,perit

Dumnezeu
in urmdtoarelecuvinte:
lui chip de luceafdr.
pin gurn,"laties ca niptefdclii aprinsepi scapdrd"
ca
nigtescinteidefoc. DirundriJzlaiiesecanigtefum de,
cuptorarzAndcufoc de cdrbuni.
aLlai precum
cdrbuniiqi caparafocului din gura lui iese(Iov 47,
8-11). AritAndu-se astfel, edpe,le[i-adraeilor,cel
ldudiros gi invechit in riu, sg_s*t;grdgJg"gle,
precum am spus/
peste nevoitor gi*D^_o--m$glil
da in vileag, spunAndiarigi lui lov:
Socote;te
fierul ca paielegi aramaca lemnulputred.
Rdscolegte
mareacapeun aasdeunsoflre,
gi peportarul adilnculuicape un robl-a socotit,
n-l'8,
c-I-P9.!llt."lp"cdepfirthLute (Iov 4-1., 27, 22); si
prin prorocul: Gonind,aoi prinde (Iegirea15); si
printr-un alt proroc: SllggrlQUmg4.
o aoi
gi
Iua
o aoiridi, capenigteoudpdrdsite
ca (Isaial0,l4).AgJfel
dracii qi fdgdduie-gcsi facdba una, ba alta,
pe nevoiNoi, credincioqii,nu trebuie
i-,
"3T-, .r- t--.ndlucirile foi ryJ$
pe care le trAmbifeazdei. EJ, niciodatd nu spun vreun lucru drept. Chiar dacddiavolul a spusdespresine
citre nevoitori gi rdmAn zadarnice, draci,i,il"c-ep-,gi p-roroceasci, se apucd sd prezici intAmp[5rile zilelor urmdtoare.
Iar atunci cAnd d_in-aceastdlupti

ej.eb.eeg*h_afuIgrpentru a lupta
irySpgfBlglceteilor celeipdgdnegt
a tot rdul"(p.138).

109

SFANTU L IC]NAI'IE I]ITIANCIANINOV

DESI'REVEDENII,DUIJURISI MTNUNI

cu indrizneali atdtea lucruril, Domnul l-a scos

ca pc un sarpe in undi$d, a pus pe dAnsul frAu ca
pe o vitd de povari, l-a ferecat in obezi de fier ca
pe un rob fugar, i-a stripuns ndrile si buzele cu

este urmitoarea: noi ne lun.tim cu dracii

- si cel care s-a liuinsusi felul vietuirii n

ima_ginivii gi smintitoare qinume-

dat ci va uscamarea qi va inhdta lumea

sg md gprea-sg{pe mine, cel ce grdiescimpotrie
Ql4del gurea minte!
ndlucirile lui, carenu au nici un fel de insemndi nq e*ade

vdrati: e-+esternai degrabd

ic,4gi"ffitttlpJ: ei se
strdduiescsi searateoamenilor
unde
a

y--p;grde.Intocmai:ei-s.e-qr4!-{,-dar-pierindatd,
fdrd si fi vitdmat pe nimeni dintre credinciosi,

gilglor imp_q,t1!vA
noastri2.
l o c u r i l ed e m a i s u s a l e S f i i r t e iS c r i p t u r i .
2
_lylarelesihastru egiptean descrie lSudirogen!?, .neobisnuitele fpgddu-inte trdmbilate de citre demoni cUSg

110

spre mdsurile de a se pizi cu_care_

rtl

demonii si si ca-

DESPI<E
VEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

SIJANTUL IGNATIE BITIANCIAN1NOV

Prorocul, trimis de Dumnezeri, aratd

*- Demonii sunt vicleni: ei sunt in stare t-.g-ig-

pd pe aproapele
(Avacum
sdu
2, 15). Aceste-i_nelem_4gri
qi g6nduri pun in primejdie calea care duce la mAntuire. CAnd dracii spuneauadevirul - si spuneauadevdrulcAnd
sp-rnn.IJneori, I
"de m-qrahi' 14'atiltate cAt se poate de'cucernici,ig$ri,in vorbd
nn

'I

d
I

sd nu mAncim nimic,
gdgtune, fie
gi ne dau in vileag Pdcatefig.ci
le pe care ei gtiu cd le-am fdcut. Ellae-asta

i viala nevoitoareca Pe o viafi

d
!os, i4gg!g--{ezgu,slf a!d d e p etr ecerea monahal
ca qi cum aceastaar fi de o greutatenesuferiti; ei
p-ied-ieilecu
I de a F,ut-r-e-toate
lg_c..Le-47,i
pg-tinfd acesteivie-fuiriz.
I Potrivit altei variante: ,,Demonii au obiceiul ca uneori
ps-glmi in armonie, vreme in care - o, pdgAnitas-a".g-ilnter
tei'l ro*stesccu-8y-ti.-ncesmte sfintele spuse ale Scripturii"

(p.13e).

2 Potrivit altei variante: ,,CAnd dormim, ei ne imboldesc la rugiciune, pentru a ne ripi somnul intregii nopfi'
qlilp de monahi cinstifi, pleacXfrdfiMulfi dintie ei, l.LlQ-nd
mea spre cercetareacu de-amlnuntul a pdcatelor sdvArsite
mai inainte, care sunt cunoscute dracilor, pentru a innoi
simfirea desfitdrii acelor pdcate ori pentru a duce la dez-

t't2

ziceau:Tu eqtiSfQntullui Dumnezeu

(Luca4, 47)
-, D-ry!le-a in'chisgura qi Le-aboruncitsi tacd pentru ca
er-ria-lor.,gica"sd.ne"invete
sdnuii crede4 pe dlecr,
chiar de.ar spune adevdrul. Nq_.q*enqui,
-c_gv!ne
care avem SfdntaScripturd si slobozeniaceaddruiti de MAntuitorul, si luim invdfdturi de la
nidejde. Tfebrie. dispregriti darea in vileag a pdcatelor
noastrede citre draci, tle9uie disprelUitesfaturile lor viclene,atunci cAndimbo!!-eqcla pq-st!Lesau indeamnd la
pliy-eghg15e
de toatd noaptea.Ei raC_un_ehip
.S."-".ur',o*cut gi apropiat anume cy-gcopg.lde a ng vitdma mai l5:sne
aqgg1$_s.11g
gb rdzaru l yi { tuJir, pe.n!1g_
e
a.,ti _tnrn a,ma"i"!,_qn
ra se arati,
cd nevointa cilugireasci e de neindurat gi cu neputinfi; infdfigdndvietuirea monahaldince,.putdca pe o povard grea,duc pe nevoitori la deznidejde,
4'
ii duc il -Fi n-deyi g,-p-rir,-trand dP@,
ivie ii duc in desiuArgifislibdregire" (p.139). Aceastaeste viclenia si acestaestqgggpgrldemonilor atunci cdnd lucreazdprin gdnduri sau prin oameniidedafiimpitimirii
simfurilor s; -lragostei de aceastdllume. D_em_onfi
SleyglgEdviala monahali, spundnd cd este ,,impotriva firii" qi
acestoridei mincinoase,ei
,,cu neputintd"; p@j."rflu*a
-8,

in via[a trupeascdqi in
, si,!L _i-4_e.ce
mulfumirea patimilor.

113

DES|'IIEVEDENII,DUHUI{
$I MTNUNI

S I T A N ' fU L I G N A l ' I E B I { A N C I A N I N O V

ci sd vorbeascd,
!-? ii opregtc [interzice]
prin urmdtoarele cuvinte: Iar pdcdtoage-st*lg-c--tu
strluii-n zisDumnezeu:Pentrusepoucsteptitu

. Dacd nu

sltlJor,
ca si clatinegi si doboarein
(ii pe carese zidegteviefqjrea
ql qS_9y-A-{al4nq_c_tnqt!!oare.
Draci
sd

[i in sea-

ia qpugt[-giF-o&l;[spdsuri,
a_
qiti
povd
rd
toare,
sd
.im
ri
cie
de
p
ri++$s+aQu-qd..
sos rn imbrdcdminte,

tAnsuic
_ , - - . ---. Domnul, Dumnezeu fiind, lqg--lnghis-gfg
i de
{f-egi!g.; iar nqud, care
asemendmlaf-eg-b.4ltAg& Acegtia, vizAnd lucruri de acestfel, strigau; Cfrnda stdttrtpdcdtosul
inryotriaamea,amulit-amqi m-amsmerit,qi am tdcut de bundtdli(Ps.38, 2-3).$i iardgi:lar ey AAW
-'

gi nu pot

_fhib?qjt.4 qiJ,jev;zatoare care ni se pre.' ^P!rta+T_,

i"
g{etaril9.1@ii6?racitor
trebuie pd::.1. strictete
l'.iYiltu
zr^ta
c6nd dracii lucreald pumai pij4
Ei-.a!=r-nei
:u
g6nd_uriCAnd lucreazd prin ginduri, ei"sestri.dujer.,
"u
p simtit,

Peggl1?lsimPli,

(Pp.*42.!).

neputinciogi,
fa-qen!m!c m4i q-gltr

pegti' ca si.i-[{gcd
p-uterilor gi sdndtilii,

r6,yna_dqp-risosfafd de ostenelile iru_

ori sdJ fac5, prin--cheltuirea
de nevoinfa binecinstitoare.

+.-:

ra sfi;qi m-amfdcttt ca un om ce nu aude(Ps.37,

sdtig_i-ngl-UJ3-14).Drept aceea/
dm aminte !a dpci, cdci sunt strdini de noi, si
nu le ddm in nici o privinfi ascultare,chiar dacd
ne indeamna la.{u,gdciune,chiar dacd ne-ar invifa la postire. Dimpotrivd, sd ne tinem cu tirie de rAnduielileviepirii noastre,p,qntrua nu fi

ap
si

lea iertirii. Lu6nd iubirea de

[4-inf5[iEare, eiinva{d+e-monahi
entru a_i cerceta [vizita] pe frafi,
ofteascd oaspefi mereu in chi_
ild*elelni:e nu sunt cu putinfi altmin_
gi linigtii; prin aceasta
lfegJa
@ se in tu n ec5, Eiqo,n_vi1,g1ene-foarte lesnicioasi. i., mir_
e, in aceastdtemelie a mAntuirii

tt4

115

- sl pnn
intei. Ce
a in cunoaqterea

S I I A N ' fU L I G N A I I I ] B I { I A N C I A N I N O V

D E S I ' I { I ]V E D E N I I , I J U H U I { I S I N { I N U N I

Dupi ce arn vorbit pdnd acum pc scurt desprc acest lucru, ntt vcli intra in amdnunte: o astfcl dc purtare ne va inilfa
cea mai r-rcabitutdcu putinfd. Odatd cu ve-nirea
Domr-rului pe pimAat, vrdjmaqul a cdzut, puterile lui s-au sfirAmat. Ca un tiran doborAt, care
nu poate face nimic, e-l4u poate rdmAne linigti!
nicidecum gi a-r$,e{!tgFprin vorbe, in lipsd de alt; fiecaceva.4ieca-re-dql.vq
re din voi, pe temeiul acestei cunoqtinfe, poat
dlsprefui pe draci. Dacd ei ar fi legagi cu trupuri
precum noi, fird indoiald ar putea spune: ,,Nu
ii aflim pe oameni, fiindcd se ascund; dacd i-am
afla, fdrd.indoiali i-am vdtdma; gi noi am putea,
inchizAnd ugile, sd ne ascundem de ei aqa cum
se ascund ei de noi." Dgqlaf.g*a-lpr nu e nicicum
pot - atAt ei,
asa:
ga$i incep"6t-o,-rullor,diavolul - si lucreze slobod

- sun-tgata si-aduee rdu

gl-Vatdmare;diavolul, asa cum a zis DomAul, n
Cu
fost uciladeoamenidintrutnceput(-I-oan-&.at0.
toate astea,iatd cd triim, ba chiar ne-am rAnduit
viefuirea impotriva lui: de aici se vede limpede
cd dracii au rdmas lipsifi- de orice p-u,tele.
ggp_ejitX [revelath I
d e p u m 1929q. d_,e-s
ate-e[g-!asu$:tarea trupsasci, care es

descoperitda fost predanisitd de Insugi Dumnezeu; ea nu suferb nici un amestec; ea e cu totul lepddati

Un
atAt priril5fiXaniiil' tGm-U6.ffi]f,t Ei prin amestecare.
astfel de ar-rlgs,lec
in credin[i este o lepddare de ea ascunsd.

tt6

nu e o piedici pentru mestesugirile lor; ci nu au

d"rAS-g:JS_-S*_rS11gi,
ca si ne crufe din dragosic; ei

nusurrt.d_qlgq"-drcpJi
gi.b-i1e1voirori
fafi de noi,ca
si se ingrijeascdde indreptarca noastri. Dimpotriv5, ei sunt
, si pentru qlrnic nuse
striduiegte atAt de mult ca pentnr a ad.qqg
]/Ltdmare
[e. Ei
nu fac nirnic numai si numai din pricind ci nu
pot face nimic, pot numai qq,_an-ffU!"; ei nu se
pot infrAna de la rdu, inseteazd sd ne aduci toati
vdtdmarea, avAnd
cu toful indreptati spre
aceasta.Iatd, ne-am adunat gi vorbim impotri"a

lor; qi.-stiu 9e 3jung nep_g.[i1cig,si

e
Fdrdindoiald cd ei.nu ar ldsanici:rn
cregtin sd viefuiasci de ar avea putere in aceastd
privinfi: viafa binecinstitoare,dupd Dumnezeu,
esteurAti pdcdtosului.
d nici o putere,ei
vizAnd ci nu pot sd isi implineascdnici
un.4dintre uneltiri. Sd ne,"intdrir,nintrugAnduI cd
ng_t-qe_b-"9.l_-e.nicid_equm
sa ne infricosf,m de ei. Dacd ei ar avea vreo stip6nire, 1rgp_:?,I-,apropia_c-U
i, nq ar pune la calemdiestrli lgle,
; ar fi indeajuns
I dintre ei pen14-1
a implini ceea
ce dgr-escgi le std in putinfd.
dc-a*ueides9 aprqpfe_
nilucire deqartd,
Au-inspd-im6ntdprin zarvd si tulburare,
Dimpotrivi,

dla !_tl,*tlearagd*_nici*o_pttere_joau,,prqsclrimbA4dggi infdfisarea

1,17

SF'ANI'UL IGNAI'IE BI{IANCIANINOV

DESI'T{E
VEDENII,DUIIUIU SI MINUNI

pruncii.lprin zatvd, 9i prin obrdzaree: chiar din aceastd Pricini

8,..:
nici de zarvd, nici de ardlgr,
tiri uimitoare, nici de ciocdnituri, nici de bdtii
din palme: lgcr6nd liniqtit
a omorAtin vreme cAtse poate de scurti o
a8$a* sutd optzeci gi cinci de mii de ostaqi(IV Regi 19,
35). Iar cei ce n-au nici o putere - precum sunt
dracii - se striduiesc numai sjl-spelieprin ndluciri deqarte.
Poate cd cineva, pe temeiul istorisirii despre
Iov, va intreba, impotrivindu-se spuselor noasasupra
tre: $i atunci,decediaaolul,intrarmkndu-se
acestuibdrbatdrept,a pututfacetoate:qi sd-irdpeascopiii,iarpeelinsuqisd-Ibacdauulia,gi sdii omoare
(Iov
1, 15-22;2,7-17)Si gtie
td at leprdputuroasd?
cel care intreabd ci aceastas-a sivArsit nu-prin
puterea.diaVqlg,lul,
Iov in mAnadiavolului spre
, Care l-a dat-p--e
si.ispitire.
ul, tgl14ar pentlg sg*4gJl_!l.t-eg
i-a-fasuJ-hrllov.Aceasti intAmplare slujegte
-se,
drept temei al unui rnaredispre! fafi de vrijmas,
a lucra nici

drypt: dacdar fi
pdc4liglpofiiya qnglgg1g
avu t-o, n- ar fi cerut-o. E-Llpaa<erut-o- a"eetut-o
qtdbiciunu o datd, ci de
i : aEt-a_vdd_e;tenea9i 4ep-utintalui. Nu estede rnirare cd n-a pu118

fut si ii facdnimic lui lov, de vreme ce n_aputtrt

vdtdmanici turmelelui fdrdingdduintalui Dum_
nezeu.Nici mdcarasupraporcilor nu a avut nici
o stdpAnire:fi indcd .dracii =I_-Ag.*lggg-!
pc
nul, precum e scrisin Evanghelie,iicAnd:
uoiesdneducerntnturmaceadeporci(Mateiti, 31).
d ei nu au stdpAnireasupra porcilor, cu atAt
mai pufin asupraoamenilor,ca-resuntfaeqti fu_
pd aseminarealui Dumnezeu.
Secade -sg1_19_telqeJt,
gDgmnc_z_gu:
pe
draci hebuie sd ii,disp*fef.uimqi sq
4g*_gg.rgn-e{n
nicicum de ei. Cu cAt lucreazd ei mai stdruitor
impotriva noastri, cu atAt mai multd rdvni tre_
buie si ardtim cdtre nevoinfi. Marea arnli tm_

nZ-gu.Fdrd indoiald cd ei se tem de p_ostiri,de

p{vegberi-49lg&4-c-iunr,-a-"*Umn-+@d":irr4ti
Le_d4l4qii,d.g-9lp.pf"fui-reabanil,or-si-aslaveide_
ggrte,de smgre_nie"
de d ragostea-cdtre..siracl-de
milostenie, -gi-in-"p,rimul rAnd _dc,.bf
frra .
r, atunci cAndvdd acesteyirtutr
in nevoitori. Din aceastd
sforfdrile pgntru a nu fi ci
pg-careMAntuitorul l-a dat
potriva lor.Iatd, dau aoudstdpfrnire
sd cdlcalipeste
gerpi,gi pestescorpii,gi pestetoatdputeria ardjma_
gului (Luca 10,t9).
I Prin
,,buna-credinti cea intru Hristos,, se in{elege or_
todoxia strict5, impreunati cu viefuirea stricti dupd po_
runcile Evangheliei.

119

SFANTULIGNATIE I]RIANCIANINOV

DESPI{EVEDENII, DUI{URI SI MINUNI

Asadat dacddracii vor preziceviitorul,

ei prevestesccu cAsdnu ia amintela ei.
tevazilc inainte venireafrafilor - 9i fratii, intr-adevd1,vin. Aceastao fac dracii nu pentru altcevadencredereiggil.gelorcacdtrygsr-aipe-n

tr-un alt tinut, dfg-ciinu gtiu dacd are sd plqce ori

nu; iar cAndydd q[?._p*19._qlt,
aleargdinainte gi prevestescvenirea lui gi, bineinfeles,el vine, dupd
ce trec c6tevazile. Se intAmpli insd gi ca cei care
au pomit sdfaci drumintors: atunci dracii searatd mincinosir.

i. Din aceastipricind, nu trebuie sd

ludm aminte la ei,
atunci cAndei varb-esc,fiindcd nu avem deloc ne, avAnd
voie de ele.Ceestede-mirareinfaptul
al-usoared ecAt trupuri le omenegtil, 9ivd-trupqLn
.

t Potrivit altei variante:

,,Dacd ei (dracii), ddndu-se
drept inainte-gtiutori, vestesc despre venirea fra(ilor, gi se
intAmpli sd vind cei despre care ei au prevestit, nici atunci

cdpomegtela drum, gunLhgl.lTAndpg-gige.ya

In acelagichip,cei
despre.el?
teqbi gi dau de-gHre
care merg pe cai o pot lua inaintea celor ce merg
pe jos: in aceastdprivin,ti, ei nu sunt deloc vrednlr
nici de minunare.
Qeea.ce
s-4.givqr.qitinci: sgrulDumnezeu gqngagfgfoa-

tgintampldrils-in-ar$p.dgp-i-varEircajor'Iarei'
zjndreva, vestescdespre aceea,alggand cu-glg:
_b!re.Astfel, mgltora, ei le vestescceeace se fuce
intre noi, adici faptul cd ne-am adunat, ci facem
lnfelegereimpotriva lor, mai inainte ca cinevadin
noi, iegind de aici, sd poati povesti despre asta.
Firegte,orice biiat sprinten ar putea face asta,ludnd-o inaintea celui care merge irrcet. Cele spuse
de mine trebuie infelese in chipul urmdtor: dacd
cinevasepregitegte sd plece din Tebaidasau din-

lSresc pe cai gonaci vestesc dinainte despre mergitorii pe

jos ce urmeazd sd vini. Ei vestesc nu ceea ce incd nu a inceput a se sivArsi - singur Dumnezeu stie viitorul -, insd,

I P.G., tom XXVI, Sancti Athanasii, tom 11', Vita Snncti Antonii, pp. 889-890. Aentotiqroq lgciprevot ot.lFraot
paz\Aov ttov avOg<irnarv gcl.

alt $nut pleacd la drum, dracii, vizAndu-l in cdldtorie, pot,

d-if p ri cina sus-4omenite,i. lor t-epeaisj un i, si p re vesteiscd
venirea lui. In acelagi chip pre"ve_qlgsc
e.i,reyirsarea Niklui
atunci cdnd vjl4 ci in Etiopia au fost ploi mqri, in urma cirora r6ul, umpl6ndu-se, de obicei iese dintre fdrmuri - si
ahrnci deu..fHga-h Eg.tp! gi vestesc despre revirsarea care
urmeazS. Acest lucru l-ar putea vesti lesne si oamenii dacd
ar fi ddrui[i din fire cu o asemenea repeziciune,, (p. 141).

r20

121,

SFANTULIGNAl IE I]I{IANCIANINOV

apain rAu:vizAnd cd au venit ploi mari in Etiopia

gi trdgAndde aici incheiereacXrAul seva revdrsa,
ci, mai inainte dc a ajungeapain Egipt, aleargd9i
vcstescdespre revirsarea care va avea loc' Asta
ar putea sI o faci gi oamenii, daci ar avearepeziciuneain miscarepe careo au dracii. In ce chip
pdzitorul trupului [garda de corp] lu-i--David(II
Regi 18, 24), suindu.se intr-.un lo"cina-lb-a vdzut
careveneadecAtcel carestdtea
mauep"C"de-omul
care a lufos; de asemenea,in ce chip v-e-qtitorul
at-oinainteacelorlaltia vestitinaintealor nu despre ceeacenu s-asivArsitincd,ci despreceeacea
i o iau
pj
inceput a se sivArsi: illag-e-14s-i-e-hjpe
ina_intea
a.anLag
, apa-m'r,9-e*I9-\LarbrlDutnnezeu
sd ori caldtorii nu viry dregrise-aratf,ur,rnc-tno,9i,
iar ce-!cS.?ucregutin ei .amdg$t.
a; aqaau fost ilnnigifi pdgAnii din vremuri
strdvechide draci: insi amigirii i s-a pus capdt.
canigteho{i
Ei, ca atare,nu cunoscnimig
t Potrivit altei variante: ,,Dracii, privind [observAnd]
toate cu cea mai mare osArdie, dau vestea de la unul la altu1, alergdnd-1epede.Daci se int6mpld ca, din porunca lui
Dumnezeu, ceea ce s-a inceput si nu ajungi la bun sfArqit,
altfel spus dacd cei pornifi la drum se intorc la jumitatea
cdii sau norii de ploaie sunt imprSgtiafi de vdnt, atunci se
degcqper{-q4igirea, atdt a amigitorilor, cit qi a celor care
le-.audat crezare" (pp.M1-14\.

1,22

DESI'IiEVEDENII,DUHUI{I SI MINUNI

qeage vdd la alfii - mai bine zis,ei nu atfit pre_

z_ic
c. Drept aceea,chiar dacd spun
vreodatd adevdrul, n_tel-afuOci
nu sunt vrednici
de minunare. Dg_c-tg_fttsi_i scrrsifi, du.incer.caFpd ce s-aq.limurit cum estecu o anumitd boald
cercetAndmulfi bolnavi, foarte adeseaii prezic
urmdrile; de asemenea,cArmaciigi plugarii, care iau mereu seamala stareavizduhului, prezic
vremea senindsi cearea: dar pun acesteprevestiri nu pe seama descoperirii Dumnezeieqti,_ci.
pe seama S.efg3$*giI
i
neze dacd d-raCii,pe temeiul.u-ne.i-.astfel
de.socoteli, poate cd vor gi spune vreul gd-gv--4r;
i
q-.!1r16uririi
lor luAnd aminte la ei.
fi pentru ascultdtoridaci afld cu
cAtevazile inainte ce are sd se intAmple?Sau ce
nevoie estea sti acestea,chiar dacd ar reusi si le

cunoscutviitorul; nimeni dintre cei care au primit aceastdcunoasterenu va fi socotit ferici! fi- .
qggl_e.ya-da-LAsplr_+e-!_Aigd_eg-atdg-acdapizir+euf
ry credinta, {ac-i 4 !-11.rp-Unitjnlqsl5ar-pggfns{e.I
Noi ludm asuprd-neostenelimulte, ne petrecem viata in nevointe, nu pentru a qti dinainte
celeviitoare,c_i_p_e-ntlu_4Bldc_*ea-LuiD.unonczc.u_c\r
. Secadesdne rugdm cu osArdienu pentru a primi pregtiinta viitorului; nu aici sti rds123

S I T A N l ' U I , I G N A I ' I T i I J I T I NN C I A N I N O V

platanevoinfelor:trebuie--sq
if rygdm pe Domnul
ca El sd nc aiutc la dclbAndircabiruintei asupra

-mffiiua

Iar dacddorim neapiratsd dobAn-

dim prc.gtiintaviitorului, sd dobAndim

scopcuxifia-mJn$i'Am incrcdintareacd

,+

care a vizut faptele

iel a fost mintg4 lut- -E-liEei,
lui Ghiezi (IV Regi 5, 26), care au fost sivArgite
la depdrtarede el, qi de asemeneaavdzut oastei
lui (IV Regi 6, 17)'
cereascdtrimisd in apS.rarea
9i
Asadar, daci dracii vot v-eni!a v9! n-o--qplga
vor incepe a vorbi despre viitor, zicdnd despre
i' Ei mint'
sine:,,Noi suntemingeri", s-e.1qii .q1--e-{ef
Dacd vor lduda viefuirea voastri 9i vd vor nu.mi ,,fericitr", sd nt,r-ti-ascultafi,sd nu"=ibdgafi in
seami, +i ci p.d,
-nu*vA$lta$-ta- ei,

fiindci MAntuitqrul^i--aliBoit de-p-utcre-?ii-a

' cii:
Dacd vor lucra cu
fdcut de ba,tj-o---cg1[
i
- stiruinld gi nerusinare,

S.pgf &p-c."d.rh"oa-s.elo.rJo,r..ob^rdz-ate[mdqti],

vi speriati, nu

I ,,Stare fireasci" se numegte la Sfin[ii Pirin{i,starea

in care au fost fbcu[i oamenii; ei,numesc
,,mai prejos de fire".

724

D I ] S I ' I T EV [ ' D E N I I , D U F I I . J I TSI I M I N U N I

ca si cum ar fi buni. Foartedegrabpoate fi deosebi td, cg.h-agl_]ql_?*rfgllgze u, veni rea d uhu r i lor bune de a celorrele.Ardbareaduhurilor bunc
nu pricinuiegtetu"lb re in gu_fl_et.
Cd,rur ua striga sfAntulinger, nici nu ua ldsn,nici seuanuzinfard glasullui (Isaia 47.,2): el e at6Jd-e,plieut, atdt
de bury sd-yedereaLri-:ra-naqte,
,
| - astafiindci irnpreuni cu sfintii
ingeri este Domnul, Care e bucuria noastrd si
puterea lui Dumnezeu-Tatdl
e cuprins d
bun-dtdfilor Dumnezeieqti
viitoare; el ar dori si rdrnanLpcntrulotde,auna
i-ryclegi sd plecede aici impreuni cu sfinSi ingeri
- iar daci cineva, ca*-emce este, -s_eva -i.nJri-coqa
de aritarea ingerilor buni, aceq.fla
ii vor indepirta neintdrziat frica prinJrunf,tafea lor. Astfel s-a
purtat G
il fafd de Zaharia (Luca l, 73),astfel
s-apurtatingerul cares-aardtatfemeilor la mormAntul Domnului (Matei 28,5),precum si cel care a zis pdstorilor pomenifi in Evanghelie:Nu ud
temeli(Luca 2,l0).
se naste aici nu din tulburarea suflefului, ci din covAggitoareavrednicie
a celor carese,aratd.Astfel sunt semnelevederii
sfinfilor ingeri.
1 Potrivit altei variante:,,Ved_erca-sfintilor-ingerieste
d: ei 4q*-qe*c_-eafii
unii cu ceilalfi, nu tii
ci
nu
se
aude
glasul 1or.ArStAnLN'.,
du-secu b.llnagJg"gli_nlgte,
varqdi
t bucuriq plSce-

r.e,"i"ns:eCintarsJsi
grranfi 1" .

'125

SFANTUL IGNATIE BI{IANCIANINOV

'-i

DESPITE
VEDENII, DUI{URI SI MINUNI

Dimpotrivd,veJgeaqiJtilgeffea.d{hU"rifolree, qqgmgnga
neorinduielii pe care^opricinuiesc tinerii prost crescuflgi tAlharii.In urma
,lrlb-uraresi.nedumsjre,t6niealasi-l-i-f-a[a-d-e'neyoin[?,.-te"ns"-,-trAnd.tvie,
-amintire*de- ruds.--iease,4dcirsa
pe urmd
lgg_de.-!*garte,
e'
virtufi, n
l.fA-v-nei-Bsntru
e s.i*v-aSUp:rgde
Agadar,dgcdvedefi

:evg(u*"\
Ai
\-/

d teama aceasta e-neiht6rziatlndepdr-

nes.p,usibu-crrrie,vese-lie".in-crgd-i-ntare,
, innoire a sufletului, p_a$a gAndurilor si toate ce'
le zise mai sus, tdrie a.sufletqlui gi..dragostede

r'.-- i atare stare sufleteascdsqlt.sgmlqlyg1g:4-4g[u

e. Astfel, Avraam, vilzAnd pe Domnul,
Ii
s-a bucurat (Ioan 8, 56\; Iq,an-a sdltat de bucurie
(Luca 1,41) algnci cAn_d"
i a rostit
{-t

sc, cuJrlgd-de-moarte gi
celelalte-ae-grne
aldtate mai sus,
Si urmdtorul lucru sd-"yq.glujeas_q{

fgl"speriafi: ,,Asternefi-vi la pdmAnt qi inchinali.-vd."In acestfel iar_anagit eine+ageni, aiun_

q.e"
sdfim amdg{gide draci. Cand diavolul s-a apropiat de Domnul cu asemeneandluciri,
A.Cerfattu urmdtoarele cuvinte:
Mergi.mupnfu,JUI&g,
sntan6,cd scriseste:Domnului
slujegti(Mglei 4,_1Q;P_grrero._nom.
tA^4). Drept
aceea, suntem datori a-f di
i tot
ult
pe acest viglean
Ceea ce a spus Domnul dihvolului pentru noi s.a
spu
lga,
re i--Q99r-t"a-t"p-rin
ele.
I
. Nu.trehuiesine mirinh in deqertcu putereaharicd a izgonirii dracilor; tu treb-_uie
si ne semefim
de darul haric al vindecirii bolilor. Nu e vrednic
de minunare cel ce alungd draci, nici de dispref
cel carenu-i alungd.Cel cedoregtea judecadrept
cu privire la un monah {gggreete-ae*&lgl.in'-care

/ precum gu.in-liturat-o
T-lqqflrycid,ep"qu
It4_arele-"
Arhangh_e"l
"-Gavriil cAnd s-a ardtat Ma ri ei gi lui Zaharia, gi ingerul cAnd s-a ardtat feme-

-crglMintuitorului, nu dl nostru - drept aceea,

El a zis ucenicilor Sdi: Na ad bucuraficd duhurile sepleacdaoud,ci bucurr$i-admai ailrtosc
sunt scrisein.certryi(Luca 10, 20).Faptul

126

127

I]I{IANCIANINOV
L IC]NA1'IE
SFANT'U

cd numele noastre sunt scrise in ceruri este mdrhrria -virtuf,i 4949t-regi a faptului cd viafa noastri estebinepldcutd lui pumnezeu; iar

aceea,celor ce se miresc cu facereade minuni,

nu cu virtutea, qi zic. Doamne,Doamne!Au nu in
numeleTdu am prorocit,;i cu numeleTdu draciam
scos,
Ei cu numeleTdu nrulteruinuniamficut? le-a
rispuns: Amin zic aoud:nu ad cunoscpe aoi (Ma-

r\';\'\(^
r t-gp ,rorbit diq-culga5@g dobAnditddin
v
i.e$ti, mi fac ca un lipsit de minte (II Corinteni
12,77), qgntinuAnd cuvdntul. Domnul, Care aucd fac aceastad-injnirna
de ce spun eu, q+-r.r-p-agtq
d, ci nu pentru mi4eins-umi, ci pentru dragosteav-oastreEi-ziai*en'yoptri incep istorisirea
- d esp re 6icteEuggril,e-arice+ti'ee*!uri sq!-t -cunos,cJ!.tgjtrgcersate.De cAteori nu m-au numit draci ,,felicit", iar eu i gql.blestemqti1tru nurqele
Domnului! De cAteori nu mi-au prevestit c,{-apa
rAului se va umfla, iar eu le-am dat rdspuns:o$i
Odatlau venit la mine in chip
*JilgggJggg?"
amenint,dtor,intru aserndnarede ostaqiinarmafi
728

D E S I ' I { EV I I D E N I l , I ) U H U t { l S l N { I N L J N I

cu tot felul dc g*",hotArad

Altddati, lq4-+dch"iBde-q-a_1,
umplut casa.Afunci am rostit spusapsalmului:
Ace;tiain cnreqi ace;tia1tecni,iay.,1toj..1t^ tnttttlui.Duntnezeului
nostruaoruchentn(Ps. 19, 8).
in vreme ce md gam astfel,Domnul i-a alungat.Odati,
i, au venit la rninefdcind
e de lumini qi zicind: ,,Antonie!
Am venit la tine si am adus lumind!" Eu, inchizAnd ochii, am prins a*nnd-ruga, gi neintArziat s--a*atins.
lumina gecrgdinciogilor.Dupi cAteva luni, UJfJfit cAnTdrrcl-pEafmi
qi rostincl spuse
din SfAntaScripturi: iar eu ca u
uzeam
(Ps.37,13).S-aintdmplat c.aei
l*o*eu_infa mea; eu, filf,ti-rrd.!,dbUr, petreceamintr.u
r, cic6nj;rd,
ru g5ciun e. D up d aceasta ?-u--v.enit_ia
qlrisAnd s*i""ddn[find;insd vdzAnd cd eu md rog
gi,.stAnd irrtins, sdvArgege
cAntarede psalmi g[
, indatd au inceput a plAngesi a se tAngui,
ca nigte lipsifi de pu,teri-cesunt, i
i, Care a-infrinat gi a stricat
gi sdlbdticia lor.
cu-Le.zarea
?
Odat5, dracul mi s-a aritat ca o
deJ,ingqa"ipomenitigi a cu,fgzatsi spund:,,Eu
sunt puterealui Dumnezeu,eu sunt purtareade
grijd a lui Dumnezeu:pot s5-1idiruicsc bine; cc
vreT?"insd eu, clgaind
am
asupralui gi am incercatsd il bat; in fapt,
.
729

SFANTULIGNA I IE,I]I{IANCIANINOV

D E S P I TVEE D E N I I D
, U I I U I { IS I M I N U N I

mi s-a pirut ci l-arn Ei bitutlr Vria;ul a pierit

.cu-tofi.d.raciitui. Odati, in
indati, di
di,avolul a venit la mine, fuvreme ce
ci tine in mAini
and jn.f,,afigare"
dg=sanah;
pAini, gi !L,a imbiat dup5 cum urmeaz6':,,i!ceteazd,cu marea ta postire gi gusti hrand, fiindcd orn eqti gi eqti su.pqs.p-rimgidieide a cidea
b olnav." PJiceped tr/icleniaJu L)m- am sculat Ia
rugdciune: nesuferind aceastul_Sla pierit,
cAteori

V-am povestitaceasta,ca un lipsit de minte ascultatiacum si cele ce urmeazi, ca sd vicfuiti

nu-rsi*"l5hrsit
de a mi face fie
la el! lnsi am folosi
nilucireaapierit.D

intrebat: ,,Cine eqti fu?" ,,$tr sunt_Satapa",mi-a

rispuns el. Iarisi l-am intrebat: ,,Pentruce ai venit aici?" El a intors cuvAnt:,,in deqertmi invinuiescmonahii gi tofi creqtinii!in desertnu inceteazd.nici o clipi si mi blesteme!" Es i am zis:
,,Ei Iac aceastafiindcd ii prigonegti gi nu le dai

i
t

"4-eres -qtqig_4s];Jvt-

Hristasl(Romi.gnu md aa despnrtide^dragostea"lai
pani 8, 35).
se-arunc;ru unii asupra celorlalfi
intre ei. Nu eu ii ostoiam gi ii
1,Care a zis:.
goneam:
r din cer cdzdnd(LuVdzut-antpe satana
qa 10, 18). Fiii'mei! Amintindu-vi

spusa Apos-

i
gi ingerilor lui.
I Atunci cind vede duhuri, omul nu poate - intruc6t se
se sivArqegtein fapt sau esce Vad--eJ
fdri a gregi d.1c
te cloar vedenie. Vezi si Fapte12,9.

130

Itti i--eu.ljwb,JfutrBt
sdbiilegi cetd{ilei le-aisfdrkmat
i
(Ps.9, 6)?in stdpAnireamea nu a mai rdmasnic!. -,'
g*l9S:__li9::*[31a,_ryL-o*c-ela[e.Pretutindenia
fost primiti cregtindtatea,iar acum si pustiurile
s-auumplut de monahi. Sdf4ca"b"1119_
, gi_qing md invinuiascd in degertpe mine." Afunci,
harulD-omnului, i-am spus
dracului: ,
e.lggegg1r=q.*rdmai
min_ciunX$i niciodati nrr Sriiegti=dfegf Acum
insd f_drdsd vrei
plt"na.de_v-^{5ul:
fiindcd Hristos,.prinve$Ieg S
1t,te-iaoUoiat
gi te-4deqp-uiat."Dracul,
a
Mintu"u*"ie
itorului gi ne_f"abdAnd,focul
ce ie-sedin 4g9;-tnume, a pierit.
737

SIJANTUL IGNATIE BIUANCIANINOV

, negregitci estevrednic de dispretul uostru el, gi vrednici de disprefulnostru sunt

gi dracii lui. Vrijmagql, dimpreund cu cAiniilui,

va dracul, ndvilind asupra mea, sd md doboare!

Nu cumva si mi ridice gi apoi si dea de pdmdnt
cu mine! Nu cumva si mi scoatddin minqi de
sdnu
frici nivdlind pe neasteptate!"
eg-Anduri;
nc ingiduim asem"enq4
ca unii ce urmeazd--sdpiari.
4gi*
din ce in ce mai mult
Dimpotrivd,
d.9bug-grie,ca unii
u-mp-len-dg-$,e
gtn-Sf-e,.dl.nJa,
ce au a mogteni mAntuirea, pqs$gfdjl-ginfe
gun-o,i-DA.mnul,
Cel ce a pus pe fufaplgl
gd dracii gi i-a zdrobit. SAne gAndim, de asemenea,si neincetatsi ne amintim cd
i vrijmagii nu pot si ne prisinuD"-pm$llS

DESI'I{EVEDtsNlI.DUHUI{I SI MINUNI

porj,algi trengrdsn, ei ne infdgiqeaz?t

-dutcd toful se afld in dreapta lui Dumnezeu, ci

dracii sunt cu totul neputinciogifafd de cregtini,
cd ei nu au in nici o_p^Iiyinfinici cea mai mici
stipAnire; dacd, zic;Iqgla!;y-qgg9Jill-ingrddiLcu
ageastilarm-d,se.vgr,depirta de la el. cu.rusine.
Vrdjmagul l-a_aflatastfel inarmat pgle-v gi s-a depdrtat de la el; lar_peIuda l-a aflat
td
qmi gi _fa,a[r4s..inrobia sa. Dacd vrem s5-l dispreluim pe vrdjma+
tt+t4,orunrile-Ournnezeisgti, ca s5 ri m And sufl etul mereu intru brrSlffia pricinuitd d
iin D*.umnezeu.
Atunci vom socoti priveligtile
Iseec-Lacobfeldr acilar. rl rep t Jtr m; w'q] y gq-ggcd
decAtne urmdresc:fiindcd, precum am zis mai inainte, q|-s^gntpeste md.F.llla*de"ftico gi ; neinc etat ii cutremurd-foeutlreetg_cel_agtcp.tatde eL ce_lgati"tlor.
9i urmdtotul lucru trebuie si il qtifi, ca sd fifi
:
ferifi de primejdie: cdnd fi se-infdfiEe-azd
vrssyc-

Oeoiu
ffiffiff

oricarear
fDqdjespdranatezi,

fi vedenia aceasta,

r-

" D--acisunt..sftrqi
cei ce s-au ardtag
.h4iEi!|g_ivor prefacs sprima ta i4t1u, lucurie; iar dacd ardJaf.e_a
este dri-

133

SFANTUL IGNATIE BI{IANCIANINOV

DESI'REVEDENII, DUFIUI{ISI MINUNI

fi

prd-gi,

nevoinfe trupeqh,
.de a d.ebdn. Diavolul l=aingelat:l-a scosdin chilie,
d
l-a pus pe vArful muntelui numit Storiu qi,

I
Pundnd o asemeneaintrebare, Iosua Navi a fost
incredintat de adevir (Iosua Navi 5, 1'3),iar de
Daniil nu s-a ascuns vrijmagul (Daniil 70,20)" .
Acei nevoitori care nu au dobAndit darul deo-

care
"sshirr.rd"uhurilor,

, foarte ostenicioase

de car si cai, dupd carei-a zis: <Dumnezeu

m-a trimis ca*sil-te iarr in RaL ca,peJlie." Asi-

"ea-

a, ryau iflleleiscd Hri'stss este.'pentrucreqtin

gi chlg sufletul propriu; care din aceasti pricind s;4ntintr-o misurd mai mare sau mai mici in
/ s-au supus unor
-pj?re 1d-obg{!
nt"a"tine-nerocirlli-chiar"pierzf,rr-t-i-n-ur-m-4'led"e,
qlffqpeg"tk.d-U-hl+-rrlor,care a venit pe temeiul
istovirii trupufqi prin nevoinle trupegti gi

jg"A.ti
sale dutrcyniceSti 91s;a suit in__car:a,tun_c!
it,el a c,.6,z..t
d_el-a_mare-lnalgiI49.,.?gqz-qlpe-pe-t-n-a$t-*i-a-ms-ri-t-qu--m-oa.rtevred" I E limpede :
4lq-A{e-plans -+t,fotodafd--de*rAs.
Asinas a pierit fiind
tere duhovniceascd
desp-re.taina rdscumpdr.drii o_1ne,
nLi{i de cdtre Dum-

qezeul-Om.
ine,pe careseintea. Din aceeasipricini,
"tS13Z{_
unei infricegdtoatenenorociri s-au supus doi zd,votali- -4!n.Lavra Ki erro-Pecetska, sfinf, i Isaachie
gi Nichita: celui dintAi i s-a ardtat dqqci1Slinul
lui.Hristos, celuilalt. in chip de inger2.Indreptdfite pe deplin sunt cuvintele SfAntuluiApostol
Petru:Vrdjrunqul
uostru,dinaolul,umbld,ca un leu
nu-si afli locin e

ratadevircrede.Preac.[v"isflgl,lsaa-c*Sirulistoriseqte:,,IJn oarecareAsinas, de bastini din cetatea Edesei,alcituitor al multor stihuri din cAte
trei cuvinte, care se cAntd pAnd in ziua de astdzi,

duceav-i-e-tgife*in"altd,.(

)2.El si-a luat asu-

I Patericul egiptean,Apoftegmele Preacuviosului Pimen

cel Mare.
2 Variantele date intre paranteze sunt conforme cu traducerea latind a textului grec de citre Evagrie. De aceste
variante s-a folosit SfAntul Dimitrie al Rostovului atunci

cdnd a alcituit ViataPreacuviosuluiAntonie cel Mare. Evagrie recunoaste ci traducerea sa nu este prea exact5 - insi
traducerea aceasta,fiind fdcutl de un monah care cunostea
din cercarevia{a de anahoret, nu e lipsiti de valoare.
1 CuvAntul 55.
2 Vie[ila Sfinfilor, Viafa Preacuviosului Isaachie, 14 februarie; Via[a Pr eactrviosului N i chi ta, 31 ian uarie.

134

135

DESI'I{EVEDENII,DUI.IUI{ISI MINUNI

SFANl UL IGNAl'IE BI{IANCIANINOV

rdcnirtd,cduffindptccines{nglifi (l Petru?, 8) El
gi gi p;u 11g1.-cifnqeii in ghi te p-e5e,r-*-e.p.1r1ti-frAo
ae-

are de-a facecu amdgito,rul.in caracterul-sfAnhllui stitea o deos_ebitdglftrp[tate

gi 4pleearespre
ascultarefiri cAfrire,precum lesnese poate vedeadin citireaVietii sale.
n a rdspuns,gr5-

ii
sau de

doboarc i

e. $ijlocul pe
neinde.stuldtoare
carediavolul l-a intrebuintat cu atAtareusiti imp-otrivalui Asinas a vrut sil intrebuinfeze pentru zdrobirea P;941;g1vilosu,l,uj,5jm
De la Asinas a luat mai inainte in-cuviin{are;pe
g-t_Alp-nic
a vrut si il vAnezena-v-"glil9_p-g
i:"?tsp

a!g'1"-

carei-o pregitise.

hnJa

cu
de-inger luminat, Bjnfdg$at
et.aJuatrliar
u4,ear qi cai de foc lui Simeon, care stitea pe un
stAlp inalt. ,,Ascultd, Simeoane!, a grdit el. Dumnezeul cerului si al pdmAntului m-a trimis la tine, precum vezi, cu car si cai, ca sd te iau la cer ca
pe Ilie: egti vrednic de asemenea cinstire pentru
sfintenia viefii tale. A venit de acum ceasul in care ai de cules roadele ostenelilor tale gi de primit
cununa slavei din mAna Domnului. Mergi fdri
intArziere, robule al lui Dumnezeu, si-L vezi pe
Ficdtorul tdu, sd te inchini Fdcitorului tdu, Celui
ce te-a zidit dupd chipul Siu. Si te vadi ingerii
gi arhanghelii, prorocii, apostolii, mucenicii, care
doresc a te vedea." Cand ispititorul a zis acestea
si altelc ca acestea- dracii sunt mult grditgri gi
miiestru grditori - Preacuviosul n-:a priceput cd

136

tosqf,.v_rei_EamiiejJaser?" Zicind acestea,a ridicat piciorul ca si intre in car,

si-a
fdcut
i, in .grqra-,c-druiadiaveilul,
dimpreund cu carul si caii, ap_ief-i_t-intr__o*._q!pd1.
Seiafelege
$ig]9-9.-"9-:"a
ednd nebdgatdde seamdintr-o misuri atAt de
i s-au
14tcd,eJgaproage sd il piardi.
a!q!
de a fi amdglfi de Edtre-,-duhurile-viclene,pentru noi aceastdprimejdie eete.gi-m"ai
ingrozitoare. Dacd sfinfii lgiau
qg-qgnoggg_t-into-tde-auna
pe dracii ce li s-auardtat
in chipul sfinlilor gi al lui Hristos lnsusi, cum putem si credem despre noi insine cd ii recunoasri
r, socotindu-necu toful neinstare_de
o_,_y-gdere
ca aceAsta.

S_finfii
creqtin,
indrumdtoriai ascetismului
pitrunzAnd
ffie.,Duhul,SfAnt,
binefdcdtoaresi Dumnezeiegteinleleapti
din care ry$gJele omeneEti suntin vrernea pftrecerii lor pimdntegti
ca si cu
1VielileSfitr[ilor,
1 septembrie.

L37

SFANTUI, IGNAf IE BITIANCIANINOV

DESI'IIEVEDENII,I)UT{URISI MINUNI

.n]Steperd-e-le
Eivdluri, poruncescnevoitorilor biadinici-unui.chip gi
necredin
fdliqeazdaq1-&ve.4te
nici unei

citim urmitoarea povati:,,{Jnui oarecaremonah

i s-a aritat diavolul, schimbat la chip in inger luminat, si i-a griit: <Eu sunt Gavriil; am fost trimis de Dumnezeu la tine." $onahul i-a rdspuns:
i-f

ai
stientizAndu-ne c*ho.tir6re

xte, si -il ru 95m p e

dlutruui-lre.sffu
d e a.v.ede-aDumnezeu
re-de-toalecurseleqi
legug rdu
arrigirife-.pe-eareJe+isp6ndese
i, care sunt
in calea oamenilor duhgflg-,
netdm
ddu!
tie
gf i qi .f gy1s
bg.hg_yg
!e-f a[d de
.g_g-"
urdscat6t de mult neaoameni.
rrul omenesc,incdt daci li s-ar ingddui de citre
dreapta nevizutd care le fine in chip nevdzut,
ne-ar nimici intr-o clipdl. invdldtura despresuspomenita prevederegi despre mAnfuitoareaneincrederefafd de aritirile duhurilor esteprimiti
din predaniile ei
de intreagaBiserici: e? este
r4orale, pe care fiii ei sunt
r-

sd nu pri*"gti,
u vreunui inger,
sau vreunui SfAnt, sau vreo inchipuire de lumind;
fafd de aceste
vedenii si intru dispref fafd de ele."zin Proloage
I Preacuviosul Macarie cel Mare, Ornilia XXVI, cap.3.
2 Dobrotoliubic,cap.73, tom2.

138

al
pierit fdrd intArziere." Din aceastdpricini si spun
bdtrAnii: ,,Chiar dacd intr-adevir s-ar qi ardta cuiva inge1, nujlprimi,
zicAnd: Eu,
i
vietuind, sunt nevrednic a vedea inger." IJn oarecare bdtrAn spunea despre sine cd
petrecAnd si nevoindu-se in chilia sa, a_vdzut
dra-qiaievejr, insd nu i-a bd,gat nicidecum in seamd. Diavolul, vdzdndu-se biruit, a venit odatd la

beEan"Gn-chrBde-lumini mare), zicind:,,Eu ,

sunt Hristos."BitrAnul,la vederealui, a*inchis

ochii si a zis:

A_pe

Care-.-Ins.ugi-azis:Mulli aoraeniintrunu'
meleMeu,zichnd:
Eu suntHristos,gi pe mul[iuor:,
in;ela (Matei 24, 5)." Auzind aceasta,diavolul a
pi-eri! iar bdtrdnul a dat slavdlui Dumnezeu.Au
chip
pe,Fkistos sau vreun inger, ca sdnu-ti
iegi de tot dinrniqle, luAnd lupul in chip de pdstor gi dAnd-inchinarevrijmaqilor tii, dracii."r
c
fste'Slavadegartilnevoi1Astfel de inchinare a dat diavolului, care se aritase in
chipul lui Flristos,Preacuviosul lsaachiedin Lavra Pecerska si a pdtimit cumplit.

1.39

DESI'I{EVEDENII,DUI IURI SI MINUNI

SFANTULIGNAI'IEBI{IANCINNINOV

si iqi infifiqeze
torul mAnat de ea s-e*strdduieqte
Dumnezeirea prin chipuri gi asemdn-dri.$i trei seimpartu.nebuie sdqtii urmdtorul lucru:

acum...Dacdvezi cevain ch-ip_,_s-1gt_!jt

sau cu mint
, nicicum si piime.sti,
ori cd va fi chipul lui Hristos sau al unui inger
sau al vreunui sfdnf ori cdv4 fi i4f;gS4gq

l, in povefele sale citre un isihast sPune:

sd cunogti cu de-amdnuntul deqp-1e
ilq",,Vr_gau
btrg--negdin{d (spre minciuna acoperitd cu masca binelui), sd*cape$vitdmare cAt se poate de
stdpAnimare gi siifipierzi-su0ehrl.
lgare a omului se pleaci lesnespre impdrtigirea
s
cu cei potrivnici (cu duhurile cdzute),

i4p_qsiii este proprie pdn firea.ei

a, $i
ea alcituiegte ct1 uquqln[d chipurile pe care le
, lucru prin careei
i9i aduc vitdmare sieqi...Adeseori,ceeaceDumnezeu a ingdduit pentru ca nevoitorul sd igi cAqtige cununi a vitdmatpe mulfi: fii_ndcdtui_Pgre

si=-sc.vad5-

inclind.

itoare a
ci, fiindci

aceqtia

se afli mereu sub inrAurirealor (a duhurilor).

ri gi de cei cu
P_fegiisunt aproape
.pierzagropi de cideri g-i.
vis-drt-sB-te

q-hi,p
cei gtiu-tori, cgg.
cu*mhtea ori i-11,
glptit,
spre
e/ ca un prealesne {qcsdtor...Nu pufini
ostenealdeste de trebuinfd c4 sd ajUngd
fdrd gregla a-d,evirg1q[je curdteascdde tot cees-

etatea lor (mintea gi inima incepdtorilor gi {celor cu rAnduiald de sine) sg,afli sub
sti.pAnirea barbarilor. Si nu e de mirare daEd cia s;a amigit gri Ei;3 ieqit din.minte, daci a
prfunit ori primeste ingelare, sau vede ceea ce este impotriva adevdrului, sau vorbegte, 4in.Jip-sd
re, ceea ce nu se cade. Nu
este de mirare dacd un incepdto_reste amdgit
chiar gi dupd osteneli multe: fiindcd asta s-a intAmplat cu mulgi nevoitori din vechime si de

. Drept aceea,cel care vrea si

ajungd
in linistire estedator
sd umble
t cutremur +i.tdnggige,sd plAngi to-tdeauna
pentru pdcatelesale,intristAndu-se
si temAndu-sesdnu cadi de la Dumnezeu,sdnu
fie supus despirfirii de El in veacul acestasauin
cel viitor. Diavolul, q_tuncicAnd vede p-ecineva

r40

141

vdrului,

SFAN'IUL IGNAI']I] I]ITIANCIAN INOV

D E S P I T EV E D E N I I , D U I I T J I TS
I I MINUNI

, tQ-@+ie,f,uiegte(cuPlAngerea
pe care o aduce plAnsul.
mAndu.-sede
--. Iar dacd cineva,avAnd drept cdlduzd
6.\1J.r\
sd aiungdla cevainalt +i-a"5t-oba-{dit
, r4lseazd
fl,];),
ttT*
'*/g"*

sale,-cape o slugd a'sa.Din aceastipricind,

ajmbinaeu rugeciune? gi planil
6rrl8)"ste

dacde de la Dumnezeuori de la satana."rindetdriledricestisimtitesecunoscdupd-I----------------qAdgle_loJ,

dupd
r asuprasufletuluj)precum a zis
gi MAntuitorul: Dtrpd.1oadqle
Jor ti aefi cunon;te
(Matei 7, 76, Z0).
trl
sem nev r edni c ed
ft.Insi ?i fupd aqes-

Ir,^,i";'; -

duqi secdlduzesc
cg..pbldznlps
cer-q-e-,v^refuiesc
pd a lor socotinfilesnesuntvitdma$...-Omulare
5,'1,4).
a fost
cercetat[vizitat] odati de cdtre SfAntul Apostol
favel, carei-a impirtdgit oarecareinvd!5turi de
taini. ln ziua urmdtoare,preacuviosuluii s-ainfdfigat a-ye.derueintocmai la fel. -Agr scuip-4!:o
iLfAtd, scrie Eleazarin insemndrile sale,si i-am

sa
sc-d)*ca
in teIe:re-re:lghq-ynicea
sJ-qg-gquNu leingrqd-egfAbnt--c
+--,"g'--

la

, cu.amdg-i1ile ta."2latd,,pll-

cdr

ednic
t hm-

qi aliag$qci sd
de crezare).SAq

oezi. Diavolul nu le noateda, chiiar daci se pre-

pe diavol, care i se
in chipul lui Hristos3. Pentrq gei

P'

a scipa de amigire, de vitimare

in
le rdutifii.

r42

gi pierzare sti

lepddare deo:ig+ee.vedenie,potri-

l Ultimul dintre Capetele foarte folositoare ale Preacuviosufui Crigorie Sinaitul, Dobrotoliubie,tom 1.
2 Manuscris.
7 VielileSfiutilor,l5 mai.

t43

DESI'REVEDENII,DUI IUI{I SI MINUNI

SFAN'fU L IGNAI'IE BI{IA NCIANINOV

ln

cu
vit dsgivi_19-i!eineputtnfe
privire la ele.
eare-este p.fi-cinAinsp iirn Antdtoarei f i fdrnicii
a duhuriloa fdldrnicii inspdimAntdtoareatAtprin
iul, cAtgi pln urmir..desale?Pricina e vddi-

neasc{, ce insofegte

qi de a
ieraaetegea
,4114
au fesut,'\!e11 gi Eva
.F--e-sine.
'3):

Asa4

ei
munfi
de aur si de argint, precum si alte lucruri de,lux
gi pdmAnteascimdrefie, eU,,S"eapul
de a afla r.is-.
qi iub-irii de"agoniseali, dacd aceasta
e
in suflet;altor nevoitori, in acelasiscop,
d mese-.cu
mAncdmri gi bduturi imbelgugate;
- altora le infifiqeazd qali larrgi,unde rdsund.'rnu- *
zica, pline de mulfimile celor care se veselescsi
ddnfuiesc;altora ti"p,@i
care
atAtprin frumusefeaproprie, cAtqi

por.uncii-lui Dumne-z-eu(Facerea
dupd uci-

VOf r

afunci se arati in
i, i&chip je p444L"

derea fratelui siu, Abel (Facerea4).

cu atAt

mai puternicgi mai subtire

e ace4sti
in el
. Rd-ufdcdtorii
ceidi4aau-l_+.ta
nadins gi dezndddjduifi sunt totodati, indeobste,
qiJataadcii-cet mai lipsigi de conEtiinfd. Ascunsi
sub ma"sca.fdfdrniciei, ascungi sub r-r-l"ate-a
v-"u"tu$ii
g_is-finfeniei, ei pregdtesc gi sdvArgesccele mai
mari firidelegi.
i-

!,cu'3!gllgllfgfle,mai
gi

lqsaqf-i-1d-{glege"a.

statornici,de ne::i-t#i9d!ori deznd-ddjduiti,

indreptat - fac rdul, ludnd indeobste chip de

sfinfiinseri,plo.-rseL.m,llgenieu-apqiprilffi
b"r

lui Hrlstop insugi.F.rse st$-dg-iesc

r44

.r( r."\ c

v-{-'l

de-.tem-niti sau cetate,in

sclipitoare, cu

p.glcsl_o,rg
. !e alfii s-au strdduit s$_amdgeqscdprln c6nta[g
- prin muzicd armonioasd,
Peqa.miteirugerea$A
p3sdmitegerea-scd.
Pe alfii s-au strdduit sd ii duc{ in qdf}.ciJe
pasdmite
dumnezeiegti.,{ltora li s.-.au.ar-etat
iq#hizul I}r-

*lg. qi cu4g$ggJorafl_4fldeparte;altora li s_au

ardtat

ilor.. -indempe
care
ii
vedeau
sd_nu_se-indoias_cei
lAndu-i
cd de ei, sd lu sogg*gjlq_4.,-s-un!.d-gh_q-ri
lepddatg
striduindu-se sd dea incredintare cd sunt suflete omenestia ciror soartdnu a fost incd hotdrA145

aAi.tq

tJ.\f!a

{_

+'

snANrul IGNATIEBI{IANCInNINov

DESPI{E
VEDENII,DUFIUI{ISI MINUNT

t{ si carc din aceastiprieini riticesc pe pdmint

neafldndu-giliman: totodati,

haricd de a se smulge din rAndul duhurilor ci.zute, de a lepdda jugul lor; aJost ldsatd insd
b,pdgJgi=Ah.gJegi rdmAnerea in starea dinainte,
de
. emul
ng
. Nevointa binecinstitoare n1r este
gcAt g$ir.@ii,
aslobod"el
noastre alegeri, aritate si dovedite prin insesi

'

-----.ii\

1m{elesaq!3/
[cAtc_p-oJc-_slpa_!:a

i
ri.azitatca
f a,t-d.
dc mrn-c*i-u-nd,

atragglain-e-redere

pt
c-eamai curatd si sfAntddreptate. Acest din urnmi pijloc de amdgire eg-tg,cq-9-sebire-

prinde toate firddglegt]e.

i atu4g!,cAndcei
imp o tri va cirora 9 ind reptatS,rf,utatea.lqr.nicinu
i qlg-qSg
!i. ,,Cursele' amdgirile.qi.viclene!9 megtegugiriale vrdjmagului trebuie bdgatein
ate pdrfife/ spune
, cdcipre,cumDuhul SfAnt prin Pavel tuturor toates-afdcttt, ca pe
(I Corinteni 9,22), agagi-d-uto{i sdti dobfrndeascd
tuturor toate,ca p e.tatis4 ii tragd la pierz4re."r
.',
impdrtdgirea cu
q_lSpgdAj"'-d"e}.ugA,ygie
ie a inD_
umnezeu gi cu sfintii ingeri, d
trat in impirtiqire cu duhurile rele,intr-un rind
cu ele, ia-rAndul-fiinqelor lepddate de Dumnezeu, vrdjmagelui Dumnezeu, s-a suPus duhurii-a fqEtdatd de citre D,umnelor rele.
:cetnb a fost ldsatdinsd la slobqda lui alegereprimirea sau lepddareaacestei

impdrtdgirea, sd ne slobozim din robie; iar noi

avem neapdra ti nevoie s!_4^e*
dorinta
.{_o_v__gdim

ne_tStarnicd
de a lepida iue"l f;;lBri"p;ffi"

in luqrare:q futuror mifloacelor ce lin de noi, Inq16nd..

in lumea duhurilor pentiu
a ne dobAndi libertatea,ne_in!414^ in primul

rdnd cu dgh$rile.sierrt". Miiui ii i^t.S;ffi

ne cilduzegte,ne ajutd gi lupti pentru noi hafglDumnezebc, dat noud laSfAntul Botez, fH
de carelupta cu duhurile qi slobozireadin robia
lor sunt cu neputinfd, totugi
inconiurati de ele si, aflAndu
i in impdrtigire cq -ele,suntem datori sd ne
smulgem din aceasti impdrtdgire in chip silnic
de ele.
6nduri
simtiminte rele gi mincinoase.Din pricina ames-l

tCuvintul 7, cap.7,

146

747

DESPITE
VEDENII,DUFIUI{ISI MINUNI

SIIAN'IUL IGNA f IE BI{IANCIANINOV

tecirii cu cele din urmd, s-gnt netrebnice gi cele

c, in care n-avcm cum sd
nnu ne afldm in robia 1or, 9i*caatare
e cu care i$p.fg^q4a-sjJnte
gte'flrga noastri cdzutd, sau
gi de care s
in,carc qEulJnpddat [respins] chiar gi de firea cdtt . si al"adevirulii. LucrAnd in acest chip Prin gAni durl si visdri, duhurile lucreazi intocmai la fel 9i
', F -

cAndincep sd-SgAf.atsin chip--sim.ttt.BagdUlalg

nevoitori lepddaserdcu lucrul impirtisir-ea dintAi si se aritaseri cu lucrul in stare de cea de-a
d ou a im p i r tdsi re. {g*e39!a_rdn"d-U-ial_a
a ardtat-o I
MAntui-

t-o_r-,r.r"t
1g_.stru,C31ea luat
dg,pdcat:la inceput I s-ainfifigat in pustie ispititorul diavol, iar dupi aceea,cdn-ddiayolut fgqgg_e
dejain-frdnr.deDomtul,
sfin[ii inger"is-?u flpropiat .de.Dornnul gi,slujeau
lui (Matei4, -11),ne sp,uneEv-angh"e-l-ia.
n-au dobAndit indesL"_qa5--e_
tuldi.SgnqegJefg-a
din_lgpJg-r-r-e.-v*q7gtd
-p_c-q -e,!e
, indrumdtorii

inq.grcafiai monahismului
e
qe-ncvcraflga"B-reaapdgcuposuJga,.pJyegherea,
I nie, Macarie,Pahomiecel Mare, Marcu Tracicul,
,,Maria Egipteanca,Andrei nebunul pentru Hris: tos,Ioan Multpdtimitorul gi ale tuturor celorlalqi
sfinti nevoitori. t--ajncWgt, ei au'avut de luptat
cugdnduri,visdrisisim"timintefuAdlt-PilA!.t"etb
p{9,4toaq9: dupd trecerea unui
qf_[+"If*p-ggp_s-

z--{vordrea,Ae-.v"9_.14_|g
in urma cdrora
cep deglabd

pi Bot lesne sd am"dgeased"-nevoitorul, spre vdtdmarea si

pierzania sat.
eschisi cu dracii sunt in
stqgg.fo4,rtepuFni nevoitori, chiar gi dintre,monahi suntin stare aceia care ag dp-.b0+_fitQg*gaq-

dgrgp-9g,bg:iJ" l.qpta cg,.-9.1e,

qi stqlg{'l'u,ce
silrlte,
timp indelungat,d,upd.mu,l-tecg"fg

r ; Atunci cAnd au ajuns la,y9-dgfea-t-rgp.gJrscd

a
t i-au intAmpinat tabereleind.uhurilor,
A,
gggilor lepidafi, iar apoi,
jntra.t"in*t-ru
-au
ipp
i-rti
sire
s
apropi at de ei .gi -au
iregeri, fiindci de-acum acegti sfinfi
cUci".""sfintii

r48

e in-

si deosebeas-

c.qH+ele-ds_Jasprinmijlocirea."-Eim!-irjrdrrhgyn1g-eqti,
cei a cdror nevointd este adumbritd de
1 Scara,Cuvdntul 27;Preacuviosul Nil Sorski, CuvAntul
17. Proloage,9 ianuarie, despre monahul amigit de draci;
ViataSfAntului Nichita din Lavra Pecerska,3l ianuarie.

149

SFANTUL IGNATIE BI{IANCIANINOV

harul Dumnezeiesc'.Singura intrare corecti in

creg$in5.Singura
lume a d uhu rilor este r-rev.*oin$g
intrare corectdintru yq{erea trupea a duhurii.
l o r o co n sti tu i e s
Pc cei care sunt vrednici sd intre intru aceastd
uqi' cel
vedere
care se arunci in vedereatrupeascda duhurilor
"capul- siu se p oart d in ehip-greqrl-n-el-egiuit,
nF
potrivnic voii lui Dumnezeu:
precum 9i
U$*ia-,ca-acestasi ggape

mei

agifge-de-p-t1re.

()espr e tederea duhovniceqscq

q duhuri[or

(\f,
ult mai pufin stAnjenitoareeste pen\ /Yl
y' '\tru
om mdrginirea vederii sale trug
pe ti, orbjrea_verlpri i d i ntAi,.-priein_uita{ 9 .cid ere, d.e_c!
, ptiCinulti de aceeagi
cideret. ,,Careorbire a duhului? Ce orbire a duhului?" -intreabd mai alesinfeleplii acesteilumi
si, neagteptAndrispuns, nllrrfescfdr.dintArziere
gald,l'-q!,.prgs_tie-"
vestirea despre orbirea
. fl g--c_a"f
d-uh.uluiomenesc,despre
Asa este aceastdorbire! Ea poate fi numitd, fdri a gresi, c.hiar.msarte.Nz cumaapj tpi suntent
orbi? (Ioan9,40) - 1! intreUau orbii si increzufii
fafisei pe Dom4ul.
, dsta r.rtr-insea-rud
cdzufi,care nu
u
I
dobindescvedereintru Domnul Iisus Hristos (Ioan 9,

I Preacuviosul Nil Sorski, Cuvdntul 11;agijdereacuget5

si ceilalgipovXfuitori ai ascetismului cregtin.

t Cu privire la
i vorbeste mult SfAntul
Tihon de Zadonsk in Scrisorilcsale de chilie.

151

D E S I ' | i EV E D E N I I , D U l l U l t l S l l v { I N U N I

S I ] A N ' f U L I G N N ' I ' II i I J I { I A N C I N N I N O V

in!d; gpapare
u

39, 41).Si nc striduim a cerceta in lumina Sfin-

plas aJomului, cijn

dUp-a_b_unul
de duhul

prrn urmare d

. InvdfdturadesprevederileduhovSf
nise.gtisau ale*-mfrgiesteinfdtisatddeosebitcu o
mare limpezime si amdnuntimede citre Sfiryf$l
, mitropotitul Damasculuir.

Erdngsrga

i esteprimul-"9"ry+Jg_+ell
dr-

hovnicesc adus acesteia de cdtre harul lui Du-mnezeu ahrnci cAnd o adumbreqte. E-4std in gustarea
i qelei plag1ltg lui Dumnezgu, ames-

c"* qi Domnul i-a numit pe cirturari (invd[a[i)

qi farisei n.ebuni^giorbi (Matei Z3)' cqldryzeoarbe,
care nu intri in impirdlia cerurilor qi,"ngl-,ejngeduie oamenilor sd intre-in ea.
Atunci cAnd omul s.9-neYo-iegte

tecati cuiiflhngAiereharic:; qi desehide

ngis$i o priveligte nemaivdzutd pAnd atunci de
ea. in urmfsirirtimAntutui duhovniceiE)apare
, dupd cum spune SfAnta
Scripturi: Gusta[iEiaede[i(Ps.33,8). in urma vederii, qlmplnAn_tul
. .Din fdp-tg_i-fe--a
d senagteo cdlduri nemdsurati, ce
se Ap
i de la gAndurile fierbinfi.-ca_re

'ogu

cel sidit in
** trebuie, banrl-^1uiD-unonszeu
i ne vindecg p-glin
noi la SfAntu!Bgle"z

v.i4in minte.4gee$iluerare_g;B5tztd

Contemplafia intelectuali este proprie tuturor

oamenilor;fiecareom se indeletnicegtecu meditafla abuncicAnd vrea.@
prin pocdcelor ce.se curS-fesc
esteproprie
152

i$ i't

Tig$r prin cdldura lor si ii dau putinfa de a v,edea. De aici se nasc,precum am spus, gQ{gri
fie*rbintrin addncul sufletului, ceeace settumegie
gg.Aceastdvederenapte,la rAndul ei, cdldu1d.Din aceastdcdldurd, carecregtedin haru-l^Y_ederii, se nastecurgerede lacrimi imbelgugate."t
il
Cata-vr
, lucreazd .gif
vederea.Odatd cu incetareasimtimAntului, in- s

I Dobrotoliuhic,tom 3.
)t*w rnir*"
2 SfAntul IsaacSirul, inceputul Cuv6ntului 59.

153

"l."

DESPREVEDENII, DUIIURI SI MINUNI

SFANTULIL;NNTIEBI{IANCIANINOV

- ceteazd$i vederea.

primegteneintd
despre
de mai-inainte a"duhului siu, orbire
cq fdcga ca c
sd.i pagi aceasta,ili

ru$al qi

fiinta delo.c:
se ascunde

!n-gq-tite-de---v.S-d3legnegJ-r*mat5. esteciti-

'4.1).^r.r-'

pfului (Matei5" 39), ap-aredreapta judecatd, care

se strdduiegte s-[-s-mulgdochi pentru ochi, dinte

cezqle;
cu ele,:i

1 Patericul egiptean,Apoftegmi
Colov.
-''
P s t e r i c u el g i p t e a n .

154

a Prea.cuviQsului loan

pra viefii pdmdntegti,qare

mai inainte
*fdri sf6rqit:el_i:rcepesi,vad.{ hotarul ei
; e!,incepesdfie;apjtcu
, altfel spus strirnuta! cu duhul, la insugi
ceqsgl.-mg4illa.ceast+lnepirtinitoarei judec_df
ia
lui pgp4_e-peu.Din ciderea sa,el*v*ed.e._gd
aren-eapira."t{,gqVo-i*e-de*Riscumpirdtorulgi,punAnd
poruncile Domnului pe rinile sale sufletesti si
vdzAnd lucrarea tdmdduitoare si de viafd fdcdtoare a acestorporunci asupra acestorrdni gi a
sufl etului suferind, dp.bAndegte-credin$a-:r_iein
EvangheIi e_gt-in_cSp
hrli si E
ghgl-ia p r i n
e a "ma_r
"el
viafa sa. In Evanghelie,el vede gi mai limpe155

S F - , , \ INL J l . I ( ; N A t l l l l l l { l A N C I n N I N ( ) V

clc, ca intr-o oglincli, s

.zuti, si cdde-

numai la insirarca accstor vederi fiirldci accstca sunt celc dc o nccesitatevitali 9i la cle poate
ajunge grabnic tnonahul rAvnitor; si vom incheia prin cuvintc.le l'rq
i-MaX-Un-Mdftul: ,,Nu estecu putinffumi4fii (adici duhur
lui) si ajungd la ncpdtimire numai prin fdptuire
(adici numai prin nevoinfele trupesti), dacd nu
o vgr primi vederi numeroase gi felurite."r CuvAntul ,,primesc" aratd ci acestevcderi nu sunt,
la caprecum contemplafiile intelecLuale,
mintea
le
face
gi
ri pe care
re ajunge sau
de voia ei: cuvAntul ,,primesc" poate fi inlocuit
fr
e,fl4i c-izute;sunt inlocuite de

i, care urmeazi flAngerea jnimii

du
^ntretregerealiriiri-zuteessi care o insofesc, iar
i, ce se
te inlocuitd de
formeazi din nofiunile dobAndite prin vederile duhovniceqti. Pentru a ne despirti de viefuirea dupi indreptarul poruncilor evanghelice,
de-,pr4r.ereniaurmdtoare lui Hristos, de frdngei, de vederea duhovniceasci, de sloborga
zirea din ro,pia Fati.milor - altfel spus
, in.rBhia lor*-d-uhurile cizule
t Calist si lgnatie Xantopulos, Despre linistire Ei rugiciune, cap. 68, Dobrotoliubie,tom2.

756

I)llSI'llE VEDENfl. I]UI ILII{tSt N,ilNUNI

poarti cu rrevoitorii rizboi incrinccnat. in acest

razboici igi iruhCi-inlrcag,
intreaga visunt proprii duhurilor cizutc nu pentru cd le-ar fi fost date la zidirea lor - nu! duhurile cdzute au fost zidite bune, striine de rdu, asa
cum stim din invdfdtura lui Antonie cel Mare -,
s-au fdcut striine de bine. Repetdm
cele spuse mai sus: cddereadracilor sti i
in deplina insugire de cdtre
ei-a -r-dului1.Cdtre toateporuncile Tnlem-amindrep-

tat, totti cnlea,nndrcBfrtii

am urLt (Ps.118,128),
g1qieg!-e,.p-fantul
Dgh desprecdliuzireade citre
lyj Legdmant,q$-s,19
sfsire-bine- insd tocmaiin aceasti
p-1iggt-?."-ltrl-D--qnnez*eu
lu crare igrpo triv.-4.poruncilor evanghelice,in _iqrp-rggna;lq$area cu toate aplecdrile picitoase,
studiazd nevoitorul duhurile cdzute,lg Observ_d,
le cunoaste:
d, dacdi seingdduie, nu facedecAt14
cunoagtereaaceasta.In exactacelagi
fel esteprimitd cg3g-agtggg4-deSpre
om: cunoagtereaesenfialda omului se dobAndegteprin studi_greqfelului -s_i.q.d $_ndi"qi.de-a-simf,, a fe1 Scara,Cuvdntul 4, cap. XXXV. De aceeagipdrere sunt
tofi Sfinfii PIrin[i.

157

SFANTUL IGNATIE BI{IANCIANINOV

lului sdu de a luc-ra;c

, cu;tAt

D I I S I ' I { EV E D I ] N I I , I f U I { U I { I S I M I N U N I

ta
egLa-a.tsreadevlle

du-unostinfaJa[deatrefagflc"udar
estecompletatd,;
huril-e,aceastdcunoaqtere
aceasticunogtinfdnu are,de una singurd,aProape nici o insemndtate in privinfa cunoaqterii
esenfialea omului.

tegte SfAnta Scripturi. SfAntaEvanghelie il in-

i, ',st*ii\

I
c; Pentru
aceasti invoire, Dumnezeu Se depirteazi dq-la
orn, si omul pip_ry.Asas-a intAmplat cu,.Ananig
si Safira,
or, care, dupd
i, s-au
invoit
d inaintea Duhului Sfant- si neintlrziat au fost lovifi de moarte.dupi nelegiuire.
Ananin,a grdit SfAntulApostol Petru,decen umplut satana
cnsdnin{i tu DtrltuluiSfdntsi
sddosegti
din pretul{nrinii?(Fapte5, 3). Ci diavolul il ispitegtepe om
astase vede
din ispitirea Dumnezeului-Omde citre diavol:
diavolul a ardtatDomnului ta4teimpirdfiile-pd-

Dumnezeul-Om (Ioan 73, 2), iar dupi aceea

) gi,in pofida poruncilor Domacestei

nului, incepuse a-gi g,ati-g--fa-c-ep.4timi,ascunzAndu-se
ln spatelqgrijii bundJa
i - de sdraci.P-gtqali[Jare,insd de fapt

implinire, diavolul a-.B"us

stipAnire pe=elcu to-ful.
,,Ia seama,spune Fericiful Teofilact,ia seama:a
lui, i-a
intrat in 9l satala, adicd a intrat i4
il__b*Ag!a
inainte,
Mai
pus stipAnire p-.ede argint: acum a
prin
patime_.!.qfudi
ajgufuti
pus stdpAnirepe el cu desdvArsire."
ca

. r

58

. q'Pc !

(,\\e\

?,\,

11\ .,tr

'^t ,,-;i,^t.

pui; prin mijlocirea celei dintAi, ea igi insugegte

idei de-qprelucnrri, prin mijlocireacelei de-a doua igi insugeqteimaginile lucrqrilor. Diavolul,
intemeindu-sepe cea dintAi .qapacitafe,se strdduiegte si ne impdrtdgeascdgAnduri p.d-c_it_o-ase,
iar inte
a capacitatese
s-tridui
irrragini"smintitoare. ,,Precumcopilul mic gi lipsit de rdutate,
spune SfAntulIsihie, vdzAndun scamator,se veselestegi urmeazd scamatorului din nerdutate:
aga gi
e.!ulnostru, simplu gi bun, fiind zidit
astfel de StipAnul Cel Atotbun, se veselegtede
momelile celeprin inchipuire ale diavolului; ingelatfiind, se alipegtede rdu ca si cum ar fi bine
159

SFANTUL IC]NATII'] BI{IANCIANINOV

gdndur!-le sale cu inehigui$."' Inchipuirea diavoleascd

chiP foarte vitimd-

lu
to

i-imPreuni-simfire

D T J S I ' I { IV
] EDIiNII, DUI IUI{I SI I\IINUNI

si nu vede numai atunci cind strfcri de o boali

care irnpiedicd sau curmd lucrareatlui fireasci.
i. ',n

siti cu

. Duhurilc viclcne sunt :

pentru acestlucru: ea nu poate deoscbi doar prin

p u teri le sale p ro p ri i chjp g.iJs_ad_e
rza_r
u I u.i d e-chi -

despre.femeia pe care o legase satana cu o boa-

supra cdrora nu au efect obignuitelemijl''gaceomenegti de tratament. Toate aceste feluri

ale bflnhfirilprd-i-atlolgti le putem studia citind

uklAcS'finlilor-gie-S$Sfi-lg-lerb.Illoralcituitemai
ales in scopul zidirii monahilor. Studiul lor in
acestescrieri e insd foarte neindestuldtor:penllgmitoare trebutru a dobAndi
Atunci cAnd, prin
a duhuride I
tr-ep--tq!
-guri[i, eltfg:-qgvedeAceastd
r duhovniceasci.
lgf !+
c3 Pentru ry4t99

ti de Duhul Sfant.

estefirgasci pentru ochiul trupesc,carenu vede

fiindci a invdlat si vadi, ci ca o insusire fireascd,
I CuvAntul despre trezvie,cap.43,Dobrotoliubie,
tom2.

160

intemeiazi pe"sJa1tirea
d, precum
d"uho
a zis si .Sjan.trrl.ls"aa
cSiru I :,, in teIegerea d uhovni ceascdestesimtireaviefii vesnice"l,sau,precum
mdrfuriseau cei doi ucenici despre simtirea lor
qi de.splgt
din vreUtes-tei-.sirntiri
i--gl.De.m-pul,pe Care nu
I I recunoscuseri_ni q_i-cu"p*c^hii-trupe+tini ci prin
r4$o-namentulmin$i: Onrenu nc arden
in
noi cfrndnegrdia(Domnul) in cnleqi cfrrtdne ffrlcuia Scripturile?(Luca 24, 32). Tocmai aceasti
, carea dat mdrburieadevirat.l despreDomdncdsunt de ls Dunulczeu(I Ioan 4, 1) sau
{!l impdrdSaintunericului si urii. Si dea astfel
de mdrturie estein stare
car{AF._tA
prin pogdinfi, i,lgo![d de SfArltuJ,Duh;dar.inima aflati
in robia patimilor si dracilor estein starcsd dea
numai indicatii nqglffg. Din acerastd
pricini, Pleaeu_vj_es_Ul-V.arsan
e a spus
unui monah careil intreba
5
'Cuvintul38.

t67

J7\

l\&

SIIAN'fUL IGNAl'It] I]t{IANCIN NINOV

D E S I ' I I EV E D E N I I , I ) I . I II T J I { S
I I MINUNI

t.'

dc la Dumnezeu, celc venite {evenite

q
ele de la-draci: ,,Lucrul de carc md inal oamenilor 4iunsi la mdsurd m11e (a
vArstci duhovnicegti). Dac-i nchiullduntric uu va
fi curifit prin doftoriciri multe, nu va putea sd
scapede spini gi mirdcini 9i sd culeagi strugurele ce intdreste qi veselesteinima' Dacd omul nu
ajunge la mdsura aceasta,nu poate.deosebi(acesgi 1a cdd_gt
te gAnduri), ci
mai ales fald fu.Egj ca
in continuare, Marele
care vin de la draci sunt, mai
intAi dc toate, plrn-eiglg.lburare si-in-t-ris-tAre,9i
i
alfeg ifr chip ascuns Qisub$re:
i
s.eimbracd in lraine de-.oi,adic

dacd dracii palimbrdcati in haine de oaic, ci, fiind pe diniuntru lupi ripitori,.se dau in-vilcag
pe care o aduc: fiindci s-a zis c.l
.p-fln,.ful,.b-gr-+-Lqa
dupd
y ti ue{i cunon;le(Matei 7, 15-16).Sd
ne infelepfeascdDomnul pe noi tofi ca sd nq ne
la.p_Ag].a[ra"g!
de_dreptatca lor (cea pdruti)."r Vom
incheia CuvAnful nostru prin povata cu duhovniceasciinfelepciune a f,
e
: ,,Iubitorul virfutii estedator si se ingrijeascd foarte pentru
dreptei socotin-

ca s-l
b,ltdep Iin brnel_e_.-d.-e_f"?u,

ne pe care le aduce

te feluritele curse ale dracie oamenii

pdrut buD"
folos
estp
$,-ffur1inLtii.

urmdri
nsufldrilgr de 11 dghgrr, de-ar fi acesteachiar si ingeri

celorlipsi{i de rdutate(Romani 16, 18) prin ceeace

ar e in fapt vitdmdtor. Lumina care
raci se preface mai Pe urmi in infu.
, ;{y'r.ai auy'1,trri ai g6ndi, ori ai vedea, dg

nu ii cstc inainte-mcrgdtoare
F.!..$ Qme{g, ci este in chiP vinici r
c]!tdirl partea stingi. Qomnul4ostru vinc liu, iar
tot cc cste vrijmdgesc are-lgc.eutulburarc. Chiar

cAnd vezi ceva cu adevdrat bun si prirncsti, iar

ceea cc se va ardta riu si lepezi. Nu-s nevidite lucrdrile harului Dumnezeiesc, pe. carc picahrl, chiar de ar lua infiqisarea binelui, nu poate
nicidecum si le ddruiasci. Chiar dac5, potrivit
Apostolului, .sg_tg11g_se
gi prcschimbi
(II
lurninat
Corintcni
11, 14) pentru a-l
i1!n-ger
amigi pe om, cu toate ci infitigeazi vedenilde
llrmind, luqtg;ga C,qa.buninu poate, preculn s-a

I R i r s p u r r s ulla i n t r e b a r e ' a5 9 .

I R i s p r - r r r s ul al i n t r c b a r e a2 l .

162

163

S I J ^N ' f U t - I ( l N A I I I I t l { I A N C I A N I N O V

t)l1SI,t{E
VEDENII, I)tiiltJt{t SI MTNUNI

ale inimii omenesti s_11nt

omorAtc prin amcsbccai este numiti pe buni dreptate ,,intelegitoare", fiindci da-titorul ci este_.,.SfAntul
DtrI,

eresti,nicin
i,
lucnrri care alcetuicsc
dragosten,
este
fiindcd s-a zis:
-duhoaniceascii

qtscmctr"

i, fiincl foarte in stare de acestl:'ir

lucru. Asadar, cind qdsarc lumina cea gAnditd in .{^t,i.,.^,

pofi cunoagte da- l"r5'Jri
sufletultiu.
ci e de la Dumne'zeu sau de la satana. Totugi,
gi sqfletu! insusi, djt_ciare qoqo"linfdsinitoasd gi
poate alege binele de riu
ere daci. este bund sau rea
dsunt la fel dupd infifiqarea lor cea din afard,
cunoasteindatd dupi gust deosebirea
dintre ele, aritAnd care estgy.g[et
si care este vin:
aga si
l, prin puterea sa, prin sJ.q,Ui;-e"g.ga
duhovnicea_scipoate intr-adevdr sd dcosebeasci
uile Duhului Cclui Bun dc nilucirile vic-lcanului."r
adumbritd de harul lui Dumr-lezcu,i
intru viata duhovniceasci, dobAn-

dcgtcs.ru-ttrtt:edu\e-vrrllTlLli:t:1";X$,::l:
I Cuvirrtul IV, cap.13.

164

Lumina-qt"Vjala,-$t."Izyorui Viu in teJegi tor, Duinfelegcrii, Carc estc

[rt{ iag.Clepciu{r,D-u.lr-ulDumnezeu gi ]ldymng79it,c5." (A treia stihird
samoglasnicdla Vecernia Cincizecim11).Qas-11L[j
gi aede{i(Ps.33, 8), repetim spusaSfintci Scrip-rturi pe caredeja am mai infdtisat-o.Vedereac'luhovniceasci,din care estedreaptaso.
i dqhov-4.1g9.-a-sc-d,
aparedin simtirea duho,.v_ni scir.
Hrana ceauirfuasd,spune.Apostolul, egten cclor
desduQygfi,
careprin multn oltiqnuhfidqu".gi lc
inad{atesltrealegerea
bineluisi rdului (Evre.iS, L4).
Aqadar,
5 cstg p_arleacregti_nifor
desdvArsiti;sunt pirtasi la
aceastdbundtate
ce a-uclclh,jnditsporire insemnatd
binecinstitoarc;c'ac striihd de
Ati, chiar clc ar fi
acegtiabdtranidupi vArstatrupeasci.
Si atunci, cS ge fqci ince'p_a-.!o4ii?
Intrind in
ei intrd totodatd f+ lgplg cu duhurimgnahis.-m,
le; dupd ce reguli sunt ei datori sd se ciliuzeascd per-rtru4 r-rucide.-apracli &e.$fijn[c r, pradi
y*iSlq:tie-i
qi
duhurilor?
ai
t4qt_5$i
rdspund
la
Orto-doxe
aceasti
intrcbare
Q!-s-encii"
I Despresimfireaduhovnicc'asci,
vezi Omilia Vlll a
Ma.resi Cuvintul 1 al Sfirrtullrea-cu-vjpslrlui"Macarie-cel
lui SimeonNoul T'eolog.

765

S F A N T U I , I ( I N A ' I ' I I iB I { I A N C I A N I N O V

prccum urmeazi:,,Adevdrata drcapti socotinfd

o dobAnclim nu altrninteri decAt p,rin mijlocfca
lgr*a-dcvarate,car.estd in a d"eseo-p:eri
- qa
la{ntll-or nu doar ce facem, ci 9i ce gAndi-m
sa
redm in nici o privinfi gindului nostru,
ci intru toate sd urmim cuvintelor bXtrAnilor qi
sd socotim drept bine ceea ce incuviinleazd ei.
Aceasti lucrare nu nutnai cd il fine pe monah intru adevdrata dreapti socotinfi 9i pe calea cea
dreapti, ci il;i pizegte dinainte de toate cursele
diavolegti. Cu neputinfi este celui ce indrepteazd,via\a sa dupd judecata gi sfatul celor sporifi sd
cadd in amigirea diavoleasci: intrucAt chiar mai
inainte de a se invrednici nevoitorul de darul
dreptei socobinfe,inqupi fgpttl cd arati si descoperi pdrinfilor gin^durile sale stricd lafurile driceEti gi le rdpegte puterea. Precum garpele scos
din gaura sa intunecati se strdduieqte sd se ascundd gi sd fugd, asa gi SAld-gfile viclene, fiind
scoasela iveali prin mdrturisirea nefifarnicd Ei
ardtarea lor, se striduiesc si fugi de o1rt."1Descoperilt"'4.."gindurilor gi ciliuzirea dupd sfatul
pdrinfilor gi fra,tilclr sporifi constituie lucrare de
obste pcntru monahismul vechi. Este predanie
apostolicd:Mdrturisi{i-ad unii allora pitcatele
, spune Apostolul Iacov, qi rugofi-ud unii pentru allii
cn sd ad uindcca[i(Iacov 5, 76); iar Apostolul Pavcl spunea dcspre sinc ci se indcletnicea in cel

DI]SPIIIV
] E D I J N I I ,I ) L J I I T i I { IS I N { I N U N t

n'rai osArdtritor chip cu zidirea fiecimi cre.stin,

cd se strdduia si il irraltc pc ficcarc la dcsdvirsirea crestini, ci aga lucra in el harul Sfintului
Duh (Coloseni 1, 28-29).in chip aseminitor se
purtau qi sfintii povdtuitori ai monahismului din
vechime; vase fiind ale SfAntului Duh, ei inilfau
degrabi pe ucenicii lor la desdvArsire,fdcindu-i
biserici.ale luiDurnnezeu. De acest lucru ne putem incredinfa indestul din scrierile lor care ni
s-au pdstrat. N-u cdfuntefea, nu mglfimea a_nilor,
ng infel.ep,cig4ea pimAnteasci,
ii ridica Ia trgapta cle povifuit-or,
gi pe ascultdtorii cuvAntului ii atrigea la vorbitor CuvAntul lui Dumnezerr, iar.,nu cuvAnfulpropriu, omenesc. ,,Bine este, spunea Preacuviosul Cassian in CuvAnful amintit mai sus, a
nu ascunde gAndurile noastre de Pdrinti, prccum am zis; totugi ele trebuie descoperite nu
c"rrise nimerggte, cl.b'a.Ea
care
.au darul dreptci socotintc, nu luAndu-ne dupi
anii gi dupd ciruntetea lor. Multi, increzAndu-s_q
bdtrAnefii si mirturisir-rdu-si gAndurile, nu au

p-+ntUamedqte,c-i-.auciz-ufindeznddeid;ain
p_ri9i3a
r cc le 4u primit mirtu-

I ['reacuviosul Cassian llomanul, Cuv6ntul despre

c'lrc-ap ta socoti n tti, L)oltrot oI i u b te, lc>m4.

risirea." Preacuviopgl Avvd Moisi- al schitului a

cerut sfat dc la tAnirul monah Zaltaria, carc trdia
in schit. Z.aharja a cizut la picioarclc bitrinului
si i-a zis: ,,Pdrinte! Pc mi:re mi intrebi tLr?" BitrAnr-rli-a rispuns: ,,Credc-mi, fiulc Zaltaria, ci
am vizut Duhul SfAntpogordndu-Scpcstc tinc,

t66

167

S I i , \ N ' I ' L IJ- I C N N T I E B I ] ' I A N C I A N I N ( ) V

qi dc acceatstlcot ci c nevoie si tc iutreb'"r Desc*q.p-Llll"{-q-&al-rd-uf

ilgrgivief uirea-subiucirumarca
Pirin(ilor purtitori dc Duh crau socotitcdt'citre
monahii din vcchime un-lucru atat de ncapirat
trebuincios, incit rnonahii care lepidau aceastd
lucrare crau socotibiir-rtrecei aflafi in afara cdii
mAntuitoare2.Odatd cu sldbirea trcptatd a crestinismului a inccput si slibeasci treptat si movaselevii
nahismul; au inceput s6.se"impufinezr=
in scoPul cAgale SfAntului Duh;
tig
au
sa".

sdii vateme
cuiscusinfd,
eisi-i
ffilti.,?:11
_tuita
,,Cerceteazi
SfAnta Scripburi si scrierile Sfinfilor Pdrinti, mai
alespe cele fiptuitoare, ca punAnd fafi in fafd cu
invitdtura lor inv5litura qi purtarea dascdlului 9i
bitrAnului tiu, si le po[i vedea (accasti inv5fdturd qi purtare) ca intr-o oglindd ;i si le pofi pricepe; ceeacc este?n impreuni-glisuire cu Scriptura si-ti insugeqti9i si pistrezi in gind, iar ceea
ce este minciuos si rdu si recunosti 9i si lepezi,
pcntru a nu fi amdgit. S-dgtii ci in zilele noastre
"3
E-ulfi-amigitori ;'i dascdli mineirlcrsi s-au ari tat'
I Ptttcrit:ulcgiltlcttr.
2 Avva Dorott'i, irtvitituri

despre acceacir nu trcbttie a

s e i n c r e d e o m u l i n s o c o t i n [ as a .
l D o b r o t o l i u b i cc,a p . 3 3 , t o m 3 .

168

DF]SI'I{E
V E D E N I I , D U I I U I T IS I N { I N U N I

Odatd cu trecereavremii, .lgggafi purtitori d-c

t din cc in ce mai rnuit, precum ne instiintcazi cu durereSfinfii Pirinfi mai
tArzli.,,Acum,povifuitorii dc acestfel s-au rdrit foarte", spune !_reacu14!qg"u-!-N-il
-S.erski,trditor-in ve'aculal XV-:leal.Imputindndu-sepovdtuitorii duhovnicegti,Sfinfii Pdrin[i, din insuflarea SfAntului Duh, care la buni vreme gi ca qn
inainte-$tiutor a purtat grijd de trebuinfa duhovniceascda monahilgr ytef1lg-ryllor
din urmd, au
alcituit r4ulte scrieri ziditoare, careluate impreund definesc multumitor nevointa cdlugireascd2.Ageste-sfintescxieri impline sc in tru cAtva
. Pdrinfii mai tArzii
propun spre cdlduziremai mult.Sfinta Scripturd
gi,q_pdsrile
Pdrin_floaasa cum a ficut Noul Teolog, nedAnd deopartenici sfatul, primit cu foarte multd prevedere,al Pirinfilor qi frafilor triitori in aceleasivremuri, in, condiliile feririi cAt
qlai depline cu putinfd de imprdqtieresi de orice
relagiidinduntrul si dinafara mdndstirii, aie pdstririi cu osArdiea duhuluiintru gAnduri si simtdmint^e.--d..gg-merenieq!po_c-giltd.Foarteostenicioasd qi foarte indelungatd este sporirea monahali
adusi de aceastilucrare:insd aceasti lucrare esl Predoslovia la Tipic.
2 Acest gAnd poate fi aflat in Viata PrcacuaiosuluiPaisie
Velicikoaski,preaiscusit povifuitor al monahilor, care s-a
sdvdrqitla sfArgitulveacului al XVIIl-lea. Viata gi scrierilelui
au fost editate de cdtre MbndstireaOptina in anul 1847.

169

SFANTULIGNATIEBI{IANCIANINOV

timPului nostru, si
te
de
suntem indatorafi sd ne folosim cu .c--vlavi5:
spre mAntuire'
dqftl lu-i Dumne .zeu,celdatnouX
Vremea indelungati pe care o ia sporirea, multimea, poticnirilor smereqte gi firi si vrem duhul nostru, atAt de inclinatspJe slav5' deEartd 9i
ne aduce cunoaqterea cea de mult pre!
g,erl+9'Ji.e,
a neputinfelor noastre, duce la nddijduirea numai in mila lul Dumnezeu. Asemenea nddeidenu
rt1ineazd(Romani 5, 5). De ce nu ni s-au da,talipiale monahismului de demult, cu care el
le,-de.-foc
trecea in zbor, cu uqurinfd qi putere, marea patimilor, precum i s-a descoperit unuia dintre marii
Pdrinfi din vechime?t Aesstea sunt judecd$le lui
D,u-mnezeu,c-als*i"r-I-tr.qd+Jg]ggg{e-a-lpistrd;cercetarea lor ne esteopritd: ea ar fi o ostenealddeqartd,
intreprindere trufagd gi nelegiuiti2, cd necercate
suntjudecdfileLui Ei neurmatecdileLuL Cd cinea cunoscutgfrndulDomnului? Saucines-aficut Lui sfetnic? Aceluin slauain ueci(Romani 71, 33-36)-

I Patericul egiptean,Preacuviosul Ioan Colov'

2 Putericul egiptean,Preacuviosul Antonie cel Mare.

170

clncheiere

hemali fiind de milostivirea lui Dumnezeu la viefuirea monahald, sd intrebuinfdm toatd osArdia in vederea
rovnicesti d"e*

tate--vital^d.pentrumAn.tuireanoastri. Si nu ne
satisfacem
da-Unla.d-e_*cun g-agt_eg.s"
- rleI ar ti -+.sf ol,ositoare. 9gf"p l! t 19-cry este a_i$*rlg1dtrrUpqlgkte in nevoinfa sfdntd:
acepleiugurdtdli pot fi ydtdm.drigrele,
4nevoie,de vindecat,nu rareori insdgipierzagea.
. Sdne strdduim a gigta
, pl6nsul,
bli.ldgluE. flamAnzirea de dreptatea. cereascd.
pdne descopere
a E-_l
p-icatefenoastre qi sd ne invrednic.e_ascd
a aduce pentru ele adevdrati pocdinti! SAil rugim pe
Dumnezeu
e cddereaomenirii, riplumpirarea ei de cdtre Dumn*""oi=d*,
gcgryl pribegiei noastre pimAnteqti gi ve-gnieia
qA,re.
ne agteapti fie in",nestAr$ite,desfitdri,fie in
cXqi si ne faci
*4gsfdrqifechinu"ri;
in starede fericireavesnicd,si inldture de pe noi
771

SFAN'f UL IGNAl]E T]ItIANCIANINOV

p-ecq[ilc'gisi nimicc-aqcdTapiselepotrivit cirora

trebuie.sdfim aruncafi in inchisorile iadului! Si"

i
binclc de rdu!
gl!:.rulgeobrdzarul [r4asc-a]de pe lucririle patimilor noastre, care adeseori ae infdfiqeazd c:elor^neca-lucrare a celui mai inalt
@i
bine gi chiar ca lucrare a harului Dumnezeiesc;
smulge obrdzarul de Pe duhurile cdzute, obrdzar prin care ele se striduiesc"sd

gi sd ascunddcu,rse-le
lor.-Si
tq-$-c'gg4-a-peslte
*" i! ry gim, p.e-p*ut:rnczeu
sd ne dXruiascd vederea

DESI'I{EVEDENII,DUTIUIIISI NIINUNI

cizute. Nu
de vederea trupeascd a
duhurilor pentru sivArsirea mult-ostenici6asci
cdlitorii pimAntegti. Pentru aceasta este nevoie de alt luminitor, si acesta ni s-a dat FdcliepicioarelormeleesteLegeaTa, si lunind cdrdrilor meIe (Ps. 118, 105). Cei ce cdldtoresc sub strdluciCS

de

lor,4i-ci.deduhuxile cdzute,precum di mirturie

Scripfura:
estecelorceiubescLegeaTa,
gi
nu estelor sminteala(P,s.11,8,765).
Acestlumindtor des*cppsl[ toate primejdiile vddite qi ascunse din cale4noastri; dg-q
q--q-pg-:d
nu doar cdderea
noastrd,nu numai duhurile cdzute,c! chiar qi minunile fu_iDumnezeu:Mai mult decdtpeurdjmasii

r, prin mijlocirea
icdreiasi
adusede citre ele,si rupem impdrtdqireacu
ele in duhul nostru, sd aruncim de pe noi jugul
lor, sd ne izbivim din robie! ln impdrtdqir-eacu
noastri de cdtre
duhurile cdzute si in"-inrsb-ire-a
Si--ne.inIrdndrn de la
ele std pi*ef-zgni"a'np.a$Sd.
d orinta gi nizuin$a neEfiuto ate, piet zdtoare,dea
v-gdeavederi -trupeqti,afard'de rAnduialapusd de
si urmdminDumnezeu!
vitdturii Sfinfilor Pdrinfi, predaniei Bisericii Or[odoxe!eilevlavie si ne supunem rAnduielii lui
aCop*g"
Dumnezeu, q.?f,e.
f ?.-gggelgJnostru cu perglaa.$epe vremea pribe gie,-in-Q"asd gle"qrscute.ce.
ne-a despirlit de duhurile
tre,pdmAntegbi,C-a-re
zidtte,Care nc-a ingridit gi ne apdrdde duhurile

mei
t cu porunca TA,spune Prorocul.
Depdrta[i-udde la mine, cei ce aiclenili, voi nu avefi
loc: fiindci eu.md indeletnicesc neincetat cu cerce-$1egf.egiiDumnezeului meu. Legea Lui cugetarea mea este de-a lungul intregii zile qiintregii
nopfi, de-a lungul intregii mele vieti, pe care cu
dreptate pot si o numesc ,,27", hindcd e luminatd de citre legea lui Dumnezeu, si cu dreptate
pot sd o numesc ,,noapte", fiindcd beznele ce vin
de la stdpAnitorul intunericului precumpdnesc
in societateaomeneascd(Ps. 778,98,175,97).Porunca Domnului estestrdlucitd:ea lumineazdochii
cei gdndifi (Ps. 18, 9): nu poate sd se ascundd de
ei picaful ce se preface ci-i virfute, nici demonul
intunecat care isi pune mascd de inger luminat.

172

773

S F NN T U L I ( ; N A T I I ; B I { I A N C I A N I N O V

, hptdrdti numai de Dumu gi cu n c1-9

u-u:lai .d.9-p u m n c-zeu / n eg re
C.u-ta.."n
qit vom piqi in lumca duhurilor. Vremea accasta nu e departe de nici unul din noi! Prcabunul
Dumnezett si tre diruiasci a petrece viafa pdmAnteasci in aga chip, incAt inci din vremea ei
impirtdgirea cu duhurile cizute, sd
s
i-c-A.m
intrdrn in impdrtS.gire cu duhurile sfinte; in aga
chip, incAt pe acest temei si fim, d,upi ce ne vom
i, numdrafl cu duhurile
fi dezbrdcat sfintc, iar nu cu duhurile lepddate.Atunci, intru
nep-ov,estiti.bucurie, vom vedea atAt cetele sfinfilor ingeri, cAt gi cetele sfinfilor oameni intru minunatele lor silaquri nefdcute de mAnd, la veqil vom
nica lor priznuire duhovniceascd.
cel cdzut dimcunoagte gi vedea
preund cu taberele lui cele intunecate: afunci vedcrea diruiti.de Dumnezeu a dracilor - acestor
fipturi preanefericite - va indestula pe deplin
curiozitatea noastri cea in Domnul, fdrd nici o
primejdie pentru noi, fiindci vom fi atunci pe-

cetlui [i de d,_ege
il,I lui-D-u-m-nez-eu

bare si neputintd de 4 mai fi amigifi gi vitimafi

de citre rdu. Amin-.

Quprins
Despresemnesi minuni
Omilie in lunea celeide-adoudzecisi noua
sdptdmAni dupd Cincizecime .
Partea intdi
Partea a doua

.7
10
40

Partea a treia

55

CuvAnt despre vederea trupeasci si

cea duhovniceasci a duhurilor
Introducere...

......67

Despre vederea trupeascda duhurilor . . . . . . 75

Despre vederea duhovniceascd a
duhurilor
. . 151

incheiere