,,CuvdntuletaLumina ceaadevdtatd"

Revbtddecultura"atiqq!4efi spiritualitate
a Episcopiei qiTeleormanului
Alexandrici o AnulXV I.Nr. 12(214). Decembrie
20t4

Pastoralala hlagtereaDomnului
Dormi lisus€,
,,...Si a neic ut pe
Fiul sdu,Cel Unul-Ndscut mlcar de Criciun!
gi L-a inf"agatgi L-a culcat Clopotealbe,clopotening,
in iesle,c[ci nu mai era loc pentru Fecioardde veacseating.
penffuei. . ." (Luca2, 7).
ingerii urma'n om[t nu'ndrf,znesc.
Ninge colindul - pretutindenesc.

Iubifii Noqtri fii Clopote dalbebing-bingul de nea

duhovnicegti,
NagtereaDomnului
nostru Iisus Hristos,
praznicul pe care tl
sirb[torim acum, ne
prilejuiegteqi anul acesta
bucuriadeafiimpreunl,
unili in rugdciune, in
Sfintelenoastrebiserici gi de a
mulgumilui Dumnezeupentru
Iubirea Sa cea mare, care, de
doul mii de ani, izvordgte
necontenit din pegtera
Betleemului. in acel moment
al istoriei, ,,la plinirea vremii"
(Galateni4, ),cdnd lumeaera
mai insetatd ca oricdnd de
via15.,de adevdr gi de ajutor de
sus,,,poporulcare locuia intru
intuneric" a vdz:,tt lumind
mare, iar cei ce locuiau ,,in
laturaumbreimo4ii" lumind a
strdlucit peste ei (cf. Isaia 9,
1). ,,Lumina" aceasta era
Hristos Domnul, venit pe
pdmdnt ca sd inalle pe omul
cdzut in pdcat iardgi la
demnitatea de fiu al lui
Dumnezeu gi si-l mdntuiascd.
Cdci acesta a fost, in primul
rdnd, rostul'Venirii Fiului lui
Dumnezeu pe pdmdnt; pentru
de-azinoaptelamagi le-aninspestestea.
Taina'nfloregte- colindulpefag6-
cdndvegniciadetimp seghioag[.
Florile dalbelin pestelin seadun.
Dormi Iisuse,mdcardeCrdciun!
aceasta ,,Cuvdntul S-a fdcut
trup li S-a sdldqluit intre noi" Agonieoru$ine, invidie gi
TGALACTIONo
EpiscopulAlexandriei
griire de rIu (1)
qi Teleormanului Poporulromdn,un popor
fdrd speranfe, agezat in
(Continuare in pagina 4)
La MulfiAni!
Mai curat, cu Prunculin ieslerlin leru-i senin,
Torf5 in piepturi, o candeli, slavil de soare,
S-aprindem,ca gi cum am intra prima oariin lin,
Bucuria luminii - striilimpede,sf6nti, amin,
Ca gi cum ultima datl arfi strrbltoare!
Cumplrarea republicii (1)
"Fericit btrrbatul, care "Luna aceasta am
n-a umblat in sfatul
cumpdrat o republic6.
necredinciogilor gi in calea Capriciu costisitor gi care nu
plciitogilor nu a stat, gi pe va aveaurmdri. E o dorinli pe
scaunul hulitorilor nu a care o aveam de mult timp gi
gezut"(Psalm lr l). am vmt sd md scapde ea.A fi
st[pdn al unei fdri imi
inchipuiam c6-mi va damulte
satisfacfii. Acazia era bund gi
afacereas-a incheiat in cdteva
zile. Pregedintelese glsea la
str6,mtoare,guvernul, compus
din oamenii lui, era in
primejdie. Tezaurulrepublicii
Dr. Ioan CANDU
(Confinuare ln pagina 8)
Dumitru ICHIM,
Kitchener,Canada
termeni tehnici, dar fbrd
,,plindtatea duhului", pentru
cd gi Ortodoxiei, pufin cdte
pufin, i se fur6 autenticitatea,
este in mare fierbere gi
neastdmpdr,tp€caredintre cei
pai sprezece candi d af i la
pregedinlia fdrii s[ pund:
,,Dal". Degi voin{a poporului
mai nimeni nu o ia in seam6.
administratorii puterii
protejeazdmai mult interesele
str[ine decdt viafa, decdt
credinfa gi decdt linigtea gi
bunf,starea Frii. $i totugi
bietul romdn igi face datoria
de a merge la vot. C[ci
indiferenla, absenteismul gi
pasivitatea, pAnd la urmd ne
vor costa pe tofi, degi se pare
c[ dejaj ocul estefdcut.
Da, se inlelege cd e un
episoddificil de a fi l[murit in
aceasti perioadf, atdt de
agitatl de gdnduri gi conflicte
gi i:ntunecosde aglomeratdcu
Pr. Constantin
' CATANA,
M6nlstirea Vlratic - Neamf
(Continuarein paginall)
Pagina2 Decembrie2014

Agendaepiscopal[a PS Galaction
SAmbitS, I noiembrie 2014 - sdvdrgegte Liturghie in biserica Schimbdrii la Fatd din
Sfdnta Liturghie gi Parastas in biserica Mdnf,stireaPantocrator- Dr[g[negti Vlagca.
Schimbdrii la Fafddin MdndstireaPantocrator- Vineri, 2l noiembrie - slujeqte Sfdnta
DrdgdnegtiVlaqca. Liturghie gi Parastasin biserica Acoperdmdn-
DuminicI,2 noiembrie - slujeqteSfAnta tul Maicii Domnului din M[ndstirea Crasna
Liturghie in biserica Sfdntului Ierarh Nicolae Prahova.
din parohiaVdrtoapede Sus. DuminicS, 23 noiembrie - sivdrqeqte
Mar{i, 4 noiembrie - sdvdrgegte Vecernia SfhntaLiturghie in biserica Sf. M. M. Gheor-
qi Litia in biserica sfhntului Prooroc Ilie ghe din Mdnistirea Jigdnegti, hirotonegte
Tesviteanulgi a Sfdntului Mucenic Galaction diaconpe tdndrulRdzvanCostinGeorgescu.
dinAlexandria. Luni , 24 noi embri e - l a Muzeul
-
Miercuri, 5 noiembrie slujegteSfdnta Municipal din Rogiorii de Vede, participd la
Liturghie gi Parastas in biserica Sfin{ilor deschiderea expoziliei ,,150 de ani de la
Cuvioqi Mucenici Galaction gi Epistimi din infiinfarea CEC", realizatd de Secfia
MdndstireaCrdngu. SdvdrqegteSfhntul Maslu Alexandriaa SocietdfiiNumismaticeRomdne..
in Catedrala Sffintului Ierarh Alexandru din Marfi, 25 noiembrie - slujegte Sfdnta
Alexandria. Liturghie in biserica Schimbdrii la Fa!6 din
SAmbItS,8 noiembrie - slujegtein sobor MdndstireaSfintei Mare Mucenile Ecaterina'
cu alli arhierei,aldturi de P. F. PatriarhDaniel, Tdtdrdgtii de Sus, hirotonegte preot gi
tdrnosireabisericii Nagterii Maicii Domnuiui qi hiroteseqte duhovnic pe diaconul Rdzvan
a Sfinlilor Martiri Brdncoveni din Deva gi CostinGeorgescu
Sfrnta Liturghie in acestsffint locag.Participd Miercuri, 26 noiembrie - sdvdrgegte
la slujba de sfinlire a Centrului Social-Medical SfdntaLiturghie in bisericaSfhntului Mucenic
al Episcopiei Devei qi Hunedoareigi a noului TeodorTiron din Rogiorii de Vede,hirotonegte
CentruAdm in istrativ Eparhial. diacon pe tdndrul Cristian Nedelea.Sdvdrgegte
DuminicI,9 noiembrie - slujegteSfdnta Sfdntul Maslu in biserica Sfinlilor Arhangheli
Liturghie, in sobor cu alli arhierei, aldturi de din parohiaFotdchegti- Videle.
IPS Mitropolit Laurenfiu, in catedrala Vinei, 28 noiembrie - sivdrgegteSfdntul
episcopaldSfdntulIerarhNicolae din Deva. Maslu in bisericaSfintei Mironosile gi intocmai
Marfi, 11 noiembrie - sdvdrqeqteSfdnta cu Apostolii Maria Magdalenadin Mdnistirea
Liturghie in bisericaSfinfilor Mucenici Ciprian Pantocrator- Drdgdnegti Vlaqca
qi Iustina din Mdndstirea Sfintei Treimi SimbItS, 29 noiembrie - sdvdrqegte
DrdgdnegtiVlagca. Sfdnta Liturghie in biserica Sfintei Mironosile
Joi, l3 noiembrie - slujegte Sfdnta Maria Magdalenadin MdndstireaPantocrator-'
Redacfiagi administrafia
liturghie in biserica Sfdntului Ierarh Ioan Gurd D r d g d n e g t i V l a g c a . S d v d r g e g t e s l u j b a
S.C.GEEA S.R.LBaclu
de Aur din Mdndstirea Sfrntului Pantelimon- Parastasuluiin biserica Sfdntul Mare Mucenic
SiligteaGumegti. Dimitrie Izvordtorulde Mir din parohiaCetate.
Autorizafie: J04I 1903I 1992
Vineri, 14 noiembrie - sdvdrSeste Sfdntul DuminicI,30 noiembrie - slujegteSfdnta
CaleaMdr[qeqtinr. 185,bloc
Maslu in bisericaSfinfilor tmparali ionstantin Liturghie in biserica Sfinfilor Arhangheli
E6, etaj II, ap. 7, cod 600073
gi Elenadin Roqiorii de Vede. Mihail gi Gavriil din parohia Fotdchegti Bacdu
DuminicI, l6 noiembrie - slujegteSfdnta Videle. Telefbn/fax: 0234I 55 5370,
dupdora l8
Chemare! e-mail:
Nebotezafii,fralilor, se-adund Vin strdmtordri gi vin furtuni, cregtine! credintaortodoxa@yahoo.com
In taina lor cea veche, t6lhdreasc6, Tu in aren[ mdine vei fr dus!
Peceteacelui rdu vor sd ne-o pund Sd nu te temi: Hristos estecu tine Conturi: BCR Bacdu:
$i pe Hristos din nou sd-L rdstigneascd! Precumde doud mii de ani a spus! Codul IBAN RO63 RNCB
002603089475000 l;
tl cautdde mii de ani, in fiecare, Sd fii atent,ca nu, din neqtiin{d TrezoreriaBac[u:
in fiecare suflet credincios! Sd te ingelecel necredincios! CodulIBAN RO44TREZ
Dumnezeirea-iusturd,ii doare, Cd nu de carneata au trebuin{5 06 r 5069XXX000579
ii frige nemurireaqi crucea lui Hristos! Ei vor din suflet sd !i-L scoatdpe Hristos!

De Duhul Sfant pe om vor s6-l despoaie, Chiar dac[-!i rupe carneagi te doare
Haina botezului sd i-o deajos, Sd nu te temi gi sd nu taci! Fii curajos!
Sd-l spurcecu ecumeniste zoaie- Ei gtiu cd doar prin diavoleascalepddare
Pe veci sd il despartdde Hristos! Vai, ar putea sd ne despartdde Hristos!

Ne impresoardcei ftrd de lege, Sd nu ne temem, cdnd va fi urgia,

Strdng laful, trupul ca sd ni-l zdrobeascd, Cdnd laful tot l-or strdnge,pdn' la os!
$i, doar aga,de cer sd ne dezlege Jertfelnic sd ne apdrdm Ortodoxia! Intreaga rdspundere
Credinla dreaptdsd o pdngdreascd! Sd stdm cu to!i, pdn[-n sfdrgit, intru Hristos! pentru opiniile exprimate
revine autorilor
ParaschivaRADOI
Credinfa Ortodoxd
Decembrie2014
Editorial
Leglmf,ntul intunecatal demono-cratiei(2)
Demos kratos, puterea poporului,
constituie o ,,gcoald de discordii,
neinfelegeri,frdmdntSri" qi se intemeiazd
pe corupfie, ingeldciune,pe psihologia
i n sti n ctelor , pe pat im a b d rfe i g i a
zvonurilor (a se citi, opinia publicd),pe
cele mai conflictualegi oneroaseinterese
materialegi de putere.Astfel democra{ia se
dovedegtea fi un fel de viiturl mdloasddin
care ,,seridicd sus oamenii de nimic" gi
,,nelegiuiliimigundpretutindeni"(Ps. 1l,
8). SAextragemdin tot ce am scris pdnd
aici cd ordineapusi de Dumnezeuin toatd
crealiaSa a fost grav tulburatdde ,,prinful
intunericului" prin coruperea primilor
oameni, de aceea la poarta Raiului s-a
infrligat un serafimcu sabiade foc in mdnd
iar la buna rdnduialda viefuirii sociale
aparedregdtorulcu sabiade o.tel.Semne
ale dreptd{iidumnezeiegtigi stavilepentru
torentulrdutS{ii.Prin teocrafie,Dumnezeq
ghideazdviafa lumii pe fdgaguri firegti.
Apoi omul ceresd mdnuiasciel putereagi
legile, pe care gi le insuqegte,iegind din
cadrulLegii gi al dreptetii.Prin inspira{ie
diavoleascd,incd din vechime, apar gi
forme cAnd puterea monarhului trece
asupra mullimii, devenind impersonald,
instabild,arsd in focul patimilor gregare
ale gloatei. Ea impune altd ordine, una
politeistd, adicd diavoleasc6,fdrd
Dumnezeu, aflatd mereu in conflict cu
logosuldumnezeiesc Aicu Legea.Ca sdfie
cu adevdrat ekklesiu, democrafia ar fi
tebuit sd urmeze modelul hristic al
Bisericii dreptmdritoare, adicdfiecareom
al adunirii sdsemanifestecaun mddularal
aceluiagi organism a[ cdrui cap este
Hristos.Ideal greu de atins,pentrucd riul
sdldgluiegte in om, iar pe Dumnezeul-Om,
etalonul atotiubitor, L-au ucis,
preferdndu-l pe demon. De aceea
democrafiaanticd ascundeain spateleei
puterea demonilor, era o demono-cratie
(expresiealcdtuitdtot din cuvintegreceqti:
demonas+ kratos). Maxima latind zice
a$a : Vox populi, vox Dei. Vocea sau
consensul poporului e vocea lui
Dumnezeu,a seinfelege,voinla poporului
e voinfa lui Dumnezeu.CareDumnezeu?
Pdgdnii, elini sau de alt neam, aveau
cohorte de zei care erau idoli, adicd
diavoli.Adevdr grdiegteproverbul:vocea
mulgimii e- vocea demonilor (ascungiin
inimile gi in minfile fiecdruia).Aceastl
veche formd a democra[iei re-nagte in
chipuri noi, perfecfionate,acomodatela
raliuneavremurilor moderne,democrafiile
sAngeroaseale revolufiilor iacobine,
liberale, bolqevice, comuniste, naziste,
globaliste, toate, dar absolut toate,
devenite veritabile dictaturi ale unor
grupuri (clase sociale, elite, sau etnii)
asupramulqimilorugordemanipulat.
C u m e vol ueazd demono-cral i a
modernd, puterea demonilor disimulatd
sub numelede puterea maselorpopulare
(democralie)?Sprece seindreapt6,ea?Da,
in istoria de dupd Hristos, in cea mai
apropiatdde noi, mai ales in ultimele 3
secole,sensulmigcdrii puterii de stat,prin
democra{iesau monarhie constitulionali
(caree totunacu demono-crafia)repeti qi
addnceqtetraseulvechi: de la puterealui
Dumnezeuspre putereaomului autonom,
de la dreptatela nedreptate,de la iubire - la
urd qi dugmdnie,de la Lege - la fdrddelege,
de lacregtinism- laateismgi demonism,de
la unitate - la dezbinare,de la ordinea
naturald- la ordineaartificiald,nefireascd,
absurd5,impusd de forlele oculte. Iati o
imagineterifiantdpentruceeace inseamnd
putereaomului fdrd Dumnezeu,imagine
oferitd de SfhntulPdrinteIustin Popovici:
,,fn afara Bisericii, in afaru tiupului
Dumnezeu-Omului, std qi existdomul, cu
toaterealit6!ileqi neputin{elelui omenegti,
iar in jurul lui gi inlduntrul lui se afld
picatul, moartea,diavolul; gi,impreundcu
acesteagi in acestea,tot rdul, tot iadul,
toatd suferinfa,tot viciul, tot chinul, toatd
nefericirea"(op. cit., p. 73). Iar de la
puterea inchipuitd a omului translarea
continud pdnd ce toatd rdnduiala de pe
pimAnt intrd in puterea demonului.
Schematic, traseul tragic de la ordine
dumnezeieascdla dezordine universald,
datoratexclusiv libertdlii trufaqea omului
ar fi aga:de la Dumnezeu- la om gi de la om
- la diavolul.In prima etap6,omul il alungd
pe Dumnezeu din exerci{iul puterii
pdmdntegti-statale, dar acolo unde nu mai
esteDumnezeuseafld diavolul, chiar dacd
omul se credemdsuratuturor lucrurilorpi
se zeificd pe sine (se demonizeazdl).In
aceastdperioadd,diavolul std bine ascuns
in umanism,e Nimeni, nu se manifestdla
suprafald, ueeazd,iluzia cd omul define
puterea.Aceastd etapi a demono-cratiei
cunoagtegi o radicalizarea manifestirilor
d e m o n i c e al e omul ui revol ufi onar,
uciderilecapdtdproportii planetarede sute
de milioane de victime, prigonirea gi
exterminarea cregtinilor dezlimiteazd,
cruzimi inimaginabile,satanice.In acest
stadiu,diavolul se dezviluie mai mult in
doctrine, ideologii qi in faptele
abominabileale oamenilor.A doua fazd
este cea actuald, in care satanismul
demono-crafieidevine doctrind oficiald,
umanist-civilizat6,, corectd politic, a
tuturor statelor lumii subordonateunui
centru mondial elitar-satanist.Degi nu se
arutd,la chip, diavolul lucreazd,pe fa!i,,
deschis,impunAndlumii o tiranietotalitari
cum nu a mai existat niciodatdin istorie.
Aga-ziseleelite care conduclumeanu s9
mai ferescsd aratecd sunt sataniste.toate
pagina3
simbolurilelor gi toatedeciziilegi faptele
lor sunt luciferice. In prezent, lumea e
stdp6nitdcu putereasatanei.La 1937, cdnd
a formulat genialele deosebiri dintre
impirdfia lui Dumnezeu qi ?mpdr6{ia
omului autonom, Pdrintele Dumitru
Stdniloaespunea: ,,Pdcatuliqi aratd cea
mai mare putere asupra omului tocmai
lu6ndprilej de la func{ia lui de stdpdnitor.
Cobordreamergeaqade departe,mai ales
in zilele noastre,incdt avem azi State cu
totul atee.Impereflile acesteanu mai sunt
in slujba lui Dumnezerr, ci au devenit
satanice,stdndin slujbalui Antihrist" (op.
cit., p. 186).Ei bine, ,,zilelenoastre"s-au
mutatcu vreo 77 de ani mai incoace,iar, in
actualitate,cele ,,cdtevastate atee" s-au
inmulfit intr-at6t, incdt sunt toate atee,
inclusiv Grecia sau, sd zicem, Serbia.Un
alt stare! luminat, Pdrinele Antonie,
constatd:,,Sistemulde via16creat de om
este,in esenfd,satanicgi, pentrucd vine in
contradi cfi e absol utd cu l egile lui
Dumnezeu,va incepeincetul cu incetul sd
se distrugd"(,,A doua viziune a Starefului
Antonie" in Stare{ii despre vremurile
din urmI, MdndstireaPetruVo dd,,2007 , p.
401). Afi vdzut ce zice?Este satanicgi in
contradi c{ i e.absol utd cu l egile lui
Dumnezeu.Aceastdfazda demono-crafiei
urmeazd sd fie desdvdrgitdcu alegerea
democraticda Antihristului ca impdrat al
lumii, adicd ftara va iegi din talazuri
nesfArqite(,,Atunci am vdzut ridicAndu-se
din mareo fiard"-Apoc. 13, 1) gi,,gade pe
ape multe", pentru c6" zice proorocul:
,,Apele pe care le-ai vdzut t...] sunt
popoare qi gloate gi neamuri gi limbi"
(Apoc. 17, l5), exact ceeanumim acum
putereapoporului, democrafia,care este
,,curatd"demono-crafie.
Legea Vechiului Testament
reprezintd Legim6ntul dreptafii
dumnezeiegtiddruit omului rdtdcit,pentru
a gdsi caleade indreptare,o gans6venitd
din iubirealui DumnezetJ,care,mii de ani,
nu a fost valorificatd. Legea Noului
Testamentvine ca LegdmAnt al ^iubirii,
iertdrii gi pocdinlei,al Jertfei gi Invierii
Mdntuitorului, Legdmdnt aI salvdrii
universale,al mdntuirii, al reconectdriila
vi afa vegni c[. D egi E vangh elia s- a
rdspdndit, doudmilenii, la toatepopoarele,
Impardfia lui Dumnezeu, Legdmdntul
iubirii, o vreme, a viefuit al5turi de
impdrdfia pimdnteascd,dupd care a fost
scos in afard..Acum, din 7 miliarde de
oameni, peste 97 la sutd se afld sub
incidenp Legii Vechi,in pdgdnismsauin
erezie de la adevdrul hristic gi doar
aproximativ doud sute de milioane de
Ioan ENACHE
(Continuardin pagina 9)
redinfa Ortodoxd
Pagina4
Pastorall la Na$tereaDomnului
(Urmare din pagina l)
(loan 1, 14), ,,Ca pe cei de sub Lege si-i
rlscumpere, ca sI dobAndim infierea"
(Galateni4, 5). ,,C6cin-a trimis Dumnezeu
peFiul Sduin lumecas[judecelumea,ci ca
si se mdntuiasci,prin El, lumea"(Ioan 3,
l7). Motivul venirii lui Hristos este
mAntuireanoastr6.Nici un evenimentdin
istorie nu ne privegte atdt de direct ca
NagtereaDomnului. Ne bucurlm de acest
evenimentminunat - care este intruparea
Mdntuitorului,dar mai cu seam[ de scopul
pentru care a venit Hristos in lume. De
aceea,totdeaunain timpul Sfintei Liturghii
mirturisim acest adevlr cdnd rostim
Simbolul de credin{6, spundnd: ,,Care
pentru noi oamenii qi pentru a noastri
mdntuire, S-a pogordt din ceruri qi S-a
intrupat de la Duhul Sfdnt gi din Maria
Fecioaragi S-aficut om."
Teologhisindacestadevdr,una dintre
cdntdrile Sfintei Biserici alcltuieqte un
adev[rat Simbol de credinldal praznicului
Sfintei intrupiri atunci cdnd gldsuiegte:
,,Veni1i si ne bucurim intru Domnul,
povestindtaina ce este de fap. Zidul cel
desplrfitor acum cade;sabiacea de foc se
indeplrteaz[; heruvimul nu mai pizeqte
pomul viefii; iar eu m[ imp5rtigesc din
dulcealadin rai, de la carem-amindepdrtat
prin neascultare. Cn Chipul cel neschimbat
al Tatilui, PeceteavegnicieiLui, inldligare
de rob primegte,ieginddin Maica ce nu qtie
de nunt5,nesuferindschimbare:cI a rimas
ce era,Dumnezeuadeviratfiind; gi a luatce
nu era, om flcdndu-Se, din iubire de
oameni"(Mineiul pedecembrie, p. 376).
Din aceasti iubire dumnezeiasci
nesfbrgitine addplm qi noi sufletele,acum,
in zi de prlznuire prealuminatd gi ne
bucurim ascultdnd dezlegareatainei celei
,,dinveacascunsdgi deingeri negtiuti."insd
vesteaceabun5,sau,mai bine zis ,,ceamai
buni veste," ne vine tot printr-un inger,
semnc[ Adev6rulvine de sus,atunci cdnd
zice pistorilor: ,,lat6,vd binevestescvoul
bucuriemare,careva fi pentrutot poporul.
Cd vi S-a niscut azi Mdntuitor, Care este
Hristos Domnul" (Luca 2, lA-Il). Icoana
acesteisfintebucurii pe careo primim este
totugi brdzdatd de o umbrd, clci Sfdntul
Luca ne preeizeazl,ci Pruncul Sfhnt S-a
niscut in iesle ,,cdci nu mai era loc de
glzduire pentruei".
SmereniaFiului lui Dumnezeu se
lovegte de mAndria qi autosuficien[a
oamenilor, iar Lumina care r[sare in
noaptealumii nu esteprimiti nic[ieri. Omul
nu primegtepe Dumnezeui,,Intruale Salea
venit,gi ai Sli nu L-au primit" (Ioan 1, ll).
Dumnezeun5.scut Om pentruoameninu-$i
poateg[si niciun addpostomenescci Se
nagteintr-unstaul!$i totugi,in aceastistare
de umilinli, El Se inscriein numlrul celor
CredinfaOrtodoxd
Decembrie201-1
din urmtrsupuqiai Cezaruluide la Roma, om carea rtrtAcitcaleacitre Impir[f ie.
pentruca pe noi sd ne inscrie in num[rul DacI Dumnezeunu trliegte in inima
celor aleqi pentru impirdlia cerurilor! noastrd,dac[ in sufletulnostrunu segdsegte
Staulula fost intotdeaunas[lagulpropriual comoaracereascd a credinfei,oricdtam fi de
acelorfiinfe destinate jertfei gi,intr-unstaul impodobifi cu fericire pimdnteasc6,cu tot
vinesi Senasc[Celcareva fi jertfa suprem[ felul de belgugurigi de s[nltate,nu vom afla
gi vegnicd, ce se aduce o dat[ pentru pentrusufletulnostrufericireaaceeape care
totdeaunaspre mdntuirealumii. El nu Se nimeni,in afari de Dumnezeu,nu poates[ o
murdlregtede staul,ci acestase sfinlegtegi dea.
sepreschimbd in bisericl a lui Dumnezeuin Cu nici un fel de bogdlienu va putea
carevin s[ seinchineplstorii cei cu sufletul omul, carenu-L are pe Dumnezeuin inim[,
curatqimagiidelarlsdrit. si se rtrscumpere din mustrareacugetului,
CdndHristosDumnezeuSenlgtea,tot cdndacestava incepesdvorbeascigi nu va
Ierusalimuldormea:dormeaIrod, dormeau reugi niciodatd s6-gi agoniseascdpacea
gi fariseii,gi arhiereii,qi soldalii.Iar cdnd lsuntric6qi sprijinul sufletesc,care ne dau
s-autrezitaupusmdnape sabie!Agaau ales puteresi trecempesteoriceincercare.
ei s[-L primeascdpe Cel ce a venit in lume Pentru aceastaHristos Dumnezeuse
ca lumea,,via!6sI aibdgi din belqugs[ aib6" nagte ,,ast5;zi"pentru noi gi Sfdnta Sa
(loan 10, l0). Prigonit din pruncieaveasf, Nagtereeste,cu fiecarean ce trece, tot mai
fie Cel,,plindehargideadevlr"(Ioan1, l4), necesarlgi tot mai actual[ gi mai ile folos
Cel ceS-afdcutpentrunoi pildndesmerenie sufletelornoastre.
(Filipeni2, 8), pilddde iubire(Ioan 15,l3), Hristos, Dumnezeu - intrupat, este
pild[ de slujire (Matei 20, 28), Care a lumind. UndeesteEl, noapteaindoieliigi a
vindecat pe cei bolnavi, a siturat pe cei plcatului se risipegte,iar iubirea gi pacea
flilmdnzi, pe cei morli i-a inviat gi ne-a liuntricl se statornicescin suflete.Lumina
diruit tuturormultdgibogatl mild. Sfintei Sale intrupdri inl6tur6 toate
Pe noi, cregtinii de astdzi, ne indoielile qi intrebirile omului, dezv5luie
intristeazd toate acestea gi ne intrebim tainele vielii qi ale mo(ii, aratdcd scurta
indignapicum au putut oare oamenii din viafd de aici estepregltire pentru alta, care
vremeaaceeasI nu-L primeasclpe Fiul lui nu va aveasfdrgit, aratl.caleaceaadevirati
Dumnezeu?$i ne spunemin sineanoastrtr citre riiul cel pierdut, citre fericirea cea
cI noi nu am fi fbcut la fel ca aceia. Iar nepre{uit6,la sdnul cald al Tatdlui Ceresc.
Maicii indurerate, care ,,n-are scutec Ne spugede undevenim qi undene ducem
de-nftgat", noi ii rlspundem degrabi ,,Nu cdndzice:,,legit-amde la Tatdlgi amvenitin
mai pldngeMaica mea/Scutecelenoi {i-om lume; iardgilas lumea gi M[ duc la Tat5l"
dalPrunculSfhntde-iinfiga". (loan 16, 28). Acesta este gi drumul
Dar astdzi,laceasde sfdnti sdrbitoare, fieclruia dintrenoi. Omul, de la Dumnezeu
cdndHristosbatela ugasufletuluinostrugi, vine gi la Dumnezeuse intoarce,insl calea
cu dor dumnezeiesc pentrufbpturapierduti, pe care mergeesteInsugi Hristos,care ne
doreqtes5 Senasc[ inlduntrulnostru,noi il inva![: ,,Eu sunt Calea,Adevirul gi Via{a.
primim oare?Observim cd sfintelecdntiri Nimeni nu vine la Tat[l Meu decdt prin
ale Bisericii ne prezintd Dumnezeiasca Mine" (loan 14,6);,,Eusuntuga:deva intra
intrupare la un permanenttimp ,,ast[zi": cinevaprinMine,seva mdntui"(Ioan10,9);
,,Ast[zi Hristos in Betleem Se nagtedin ,,EusuntLumina lumii; cel ce Imi urmeaz[
Fecioara.Astlzi Cel fbri de inceput Se Mie nu va umbla in intuneric, ci va avea
incepe"(Mineiul pe decembrie,p. 395) , luminavielii" (Ioan8, I 2).
Si ne facemdar gi noi vrednici de a-L
,,Astlzi toateseumpludebucurie"(Ibidem,
p. 386). Ins5, pentrucregtiniide ,,astIrzi" primi pe PrunculDumnezeiescin sufletele
m a i a r e s e m n i f i c a ! i e N a g t e r e a noastreluminatede luminacredinfeiin El gi
Mdntuitorului?Mai are loc Hristosin viafa incilzite de lucrareafaptelorbunegi aici sd
noastri?Omul zilelor noastrealeargtrdupl ,,senascl gi si creascd,si ne mdntuiasc[",
un trai bun gi confortabil,dupl un serviciu implinind astfeI cuvinteleSfiintuluiApostoI
ugor gi cdt mai bine pl6tit, dup[ mese Ioan:,,$i celor c61iL-au primit, carecredin
imbelgugategi bluturi alese, clutdnd cu numeleLui, le-adatputerecasi sefacl fii ai
orice pref fericirea.El uitl insi cuvintele lui Dumnezeu"(loan l, l2).
Sfdntului Apostol Pavel, care ne spune
desluqitc6,,implr{ia lui Dumnezeunu este D reptmiritori cregtini,
mdncaregi blutur6, ci dreptategi pace gi
bucuriein Duhul Sfant" (Romani 14,17). Sfiinta noastr[ Bisericd, la fel ca in
Oricdt ar ciuta fericirealumeascl,el nu va fiecarean, ne binevesteqte mareabucuriea
avea parte de fericirea cea adeviratl IntrupdriiFiului lui Dumnezeu.$i, o face,
niciodat[.Seva simfi mereuneimplinit,va pentrucd bucuriagi fericireaacesteivestiri
simli c[ ii lipseqteceva. Va fi un om al
indoielilor,al intreblrilor firl rispuns, un
(Coritinuare in pagina 5)
DecembrierOtO
Pastoralflla NagtereaDomnului
(Urmare din pagina 4)
suntatdtde mari, incdt,oricdtde mult le-am
asculta nu le pitrundem pdnd la capdt
bogilia de ingelesuri.Cdci din nou, iari gi
iar6,elenepartot mai noi, tot mai addnci,tot
mai frumoase,de parc6le-amascultapentru
intdia oard. Sunt asemeneaunui izvor din
carecu cdt scoli mai multi api, cu atAtapa
estemai bun[, mai rece,mai limpede.Din
acelaqiizvor devia!6ddtdtor,cedin Betleem
curgepesteveacuri,vor fi gustatcu bucurie
gi Sfin1ii P[rin1i ai Bisericii noastregi
cugetarealor a rodit invifituri pline de
inlelepciune,din caregi noi astlzi secuvine
s[ neindulcimauzul,sporindastfelbucuria
inimii noastre,precumspunegi proorocul:
,,Aflat-amcuvinteleTale qi le-am sorbit gi
cuvdntulTiu a fost bucurieqi veseliepentru
in i ma mea" ( ler em iaI 5, I 6 ).
Sd ascultim dar, glasul Sfdntului
Grigore de Nyssa care, invdfdnd despre
necesitatea gi scopulInomeniriiFiului lui
Dumnezeu, negrdiegte astfel:,,Fireanoastrl
ceaslS.blnogitd aveanevoiecu adevdratde
doctor; omul cdzut din pricina istovelii
a$teptape Cel ce-iva intindemdna,cel ce-qi
pierduseviala agteptape Ddtdtorulei, celce
sedgpdrtase de p[rtlgia Binelui aveanevoie
de Indrum[torul care s5-l ducd iardqi la
binele dintdi; t6njea dup6 lumini cel ce
zdceain intuneric, cel cdzut in robie igi
a$teptaIzb[vitorul, cel legataqteptape Cel
caresd-l dezlege,cel din jugul sclaviei,pe
Slobozitorul sdu" (Sfhntul Grigorie al
Nyssei, Marele cuvint catehetic,Editura
IBMO, B uc ur egt i, 201 1 , p p . 6 4 -6 5 ).
Agadar, atun-ci cdnd omenirea avea cu
adevdrat nevoie de Izbdvitorul Ceresc
,,Tatdla binevoit,Cuvdntultrup S-afEcutgi
Fecioara a N[scut pe Dumnezeu om"
(Mineiul pe Decembrie,p.394), ca pe om
sd-l readuc[ iar[gi la ,,bineledintdi", la
calitateadefiu al lui Dumnezeu.
Iar dac[ mintea noastr[ omeneascl
esteumbritd de intrebarea,,cum s-a lucrat
aceastltaini mai presusde inlelegere?"sau
cum ,,Celftrd de trup fiind, S-aintrupat?",
Sfdntul Atanasie cel Mare vine si ne
lumineze cugetul qi si ne invele zicdnd:
,,Astfel, cdnd FecioaraIl n[gtea, El nu
pdtimea,nici nu se intina de trup, gi mai
degrabisfinleaqi trupul.$i fiind in toate,nu
Se impdrtlgegtede toate, ci mai degrabl
tuturor le dd via15gi le hr5.negte. CIci daci
soarele frcrit de El gi vdzut de noi se
inverte$tepe cer fbri si se intunece de
corpuriledepepdmdntpecarele atinge,nici
nu e intunecatdeintuneric,ci mai degrabiel
le lumineazi gi le curdfeqtepe acestea,cu
mult mai vdrtos PreasfdntulCuvdnt al lui
Dumnezeu,Care e qi Flcltorul soarelui,
fbcdndu-Se cunoscutin trup, nu Seintina,ci
mai degrabd,nestriciciosfiind qi trupul Lui
muritorafldndu-se,il fbceaviu gi-l curila qi
pe acesta" (Sfintul Atanasie cel Mare,
Tratat despre Intruparea CuvAntului,
EdituraIBMO, Bucuregti,2010, p. 165).
Infelegemde aici c[ DumnezeuCuvflntul,
fdcdndu-Se om,nu suportapasivnagterea, ci
El Insugi o lucra. De aceea Preasfdnta
FecioardnaqtefirI stricdciunegi mai presus
delegilefirii.
Cunoscdndacesteinvd!5turi ne ddm
seamac[ numai din iubireaSa ne![rmurit[
fagAde om DumnezeulucreazdtainaSfintei
Intruplri gi caleadelaCreatorlafdpturieste
numai smerenia Sa fSri de margini.
Odinioar[ gi Adam erabogatin ascultaregi
in smerenieqi se bucura de vederealui
Dumnezeu,dar cdnda cdzutin neascultare,
punteacdtreDumnezeus-aruinatgi Adama
cdzutin infricogitor intuneric.Era nevoie
din noudeascultareqi desmereniepentruca
omuls[ ajung[ din noula Lumin5.
Un alt Sfiint Plrinte, cdlduzitde Duhul
Sfdnt,ne intdreqteaceasteinplegere gi ne
indeamnd:,,Privili acumla Hristos.Totul e
smereniegi ascultare. ArhanghelulGavriil -
smereniegi ascultareintruchipatd;Fecioara
Maria - smereniegi ascultare;Iosif - smere-
nie qi ascultare;p6storii- smerenieqi ascul-
tare;magii de la Rdslrit - smereniegi ascul-
tare.FurtunaascultS,vdntulascultd,soarele
gi luna ascult6,oameniiascult[,morm6ntul
insugi asculti. Totul ascultd de Fiul lui
Dumnezeu,deNoul Adam,totul in fala Lui
sesmere$te, pentruc[ gi El, la rdndulLui ii
estecu des6vdrgire ascultitorTatdlui,gi cu
desdvdrgirese smeregteinaintea Lui"
(SfdntulNicolaeVelimirovici,Predici,ed.a
II-a,EdituraI leana,Bucuregti,2006,p. 20).
Spre a cdpdta noi mai mult folos
duhovnicescAi a inlelegecum s[ prtrznuim
qi s[ cinstim DumnezeiascaIntrupare qi
smerenia ftrd de seamln a Fiului lui
Dumnezeu,se cuvine si urm[m pove{ele
Sfbntului Grigorie, Cuvdnt6torulde cele
dumnezeie$ti, care,griia credinciogilorsii:
,,Sdprf,znuimdeci nu cum esteobiceiulin
adunSrilenorodului, ci precum place lui
Dumnezeu. Nu lumeqte, precum vrea
stdpdnitorul lumiiacesteia, cimai presusde
lume,duhovnicegte. Nu cu celealeneputin-
fei gi neasculterii,cicu celealevindeciriigi
mdntuirii.Nu cu celealezdmisliriigi nagte-
rii celeitrupegti,ci cu celealeinnoiriiginaq-
terii celeiduhovniceqti... Nu cu ospete,cu
cdntecegi cu be1ii...SAnu alegemvinurile
timdioasegi mirositoare... S[ nedesfdtimin
cuvdntul cel despreDumnezeuqi despre
aceleaale prazniculuide acum. Ca astfel,
desfbtareasd fie potrivit[ qi nu departede
Cel ce ne-a chemat"(Sfhntul Grigorie de
Nazianz, Cuvint la Aritarea lui Dum-
nezeu,in Sfinfii P5rin{i despreNagtereagi
Intruparea Cuvintului, Editura Sophia,
Bucuregti, 2007,pp.I 39-140).
Pagina5
Iubi{i fii sufletegti,
NagtereaDomnului Hristos,,,maicda
slrbitorilor" gi ,,sirbdtoare a darurilor",
revarsSgi in acest an peste toli cregtinii
binefacerigi binecuvdntdridin preaplinulei
de bunitS{i, diruind fiecirui om prilejul
unei vieli noi, unei vie{i cu Hristos gi in
Hristos.
insd trebuie sI recunoaqtemcu
intristarec6, in ultima vreme, Crdciunula
inceputsi devini o slrbitoare cu aspectede
carnaval , cu tendi nfe merca nt ile gi
consumiste.Ne ingrijim mai mult de masa
de Criciun, de hainelenoi, de darurile pe
care le primim sau le ddruim, de cele mai
multeori celorde lacaream primit.Ne place
s[ ascultim colindemai mult pentrupartea
l or arti sti c[ decdt pentru i n dl[ im ea
mesajuluipe careni-l transmit.$i iat[-nein
situafiaacelorlocuitoriai Betleemului,,care
nu L-auprimit" pePrunculSfdntqi caren-au
auzit glasul ingerului. Trdind in acestfel,
riscim qi noi sdnu atzim cdnteculingerilor
ginici mdcarluminasteleisi o vedem.
S[ ldslm acesteaomului celui vechi
din noi, ,,stricat de poftele ingeldciunii"
(Efeseni4,22) gi s[ ne apropiemde ieslea
Mdntuitoruluiprecumplstorii din Betleem,
precummagii cei ?n1elep1i1i, precumsuta;ul
Corneliu, precum canaaneanca,precum
tdlharul de pe cruce, care s-au poc6it, au
crezutqis-aumdntuit.
Sfiinta noastr[ Bisericd ne cheamd
astdzi la intdlnire sfdnt6! Prin Naqterea
DomnuluinostruIisusHristos,din cer ne-a
coborAtiertarea,prin magi gi pdstorini's-a
int[rit credinla, iar steaua ne-a luminat
cdrarcal
Astdzi,PrunculcelBldndvinela noi sI
Se nasci in chip tainic in inimile noastre!
S[-l deschidemlarg porlile sufletului:neva
dirui pace,ne va ddrui lumin[, ne va umple
vialadebucuriegideiubire.
S6-L primim cu toatdfiin1anoastri gi
din aceastlclip6si punemnouinceputviefii
noastre:s6alung[m de la noi toat6patimagi
riutatea, sI ne imbrSclm cu hainele
credinlei,ale dragosteifala de Dumnezeugi
fafi deaproapele.
SI nerugdmca Domnul cel Intrupats[
cdl[uzeascdpagii nogtri pe calea Sa cea
sflint6,s[ ne invredniceasclde a pdstragi a
inmulli darurile PreacurateiSale Nagteri,
implinind cele de cinste,cele drepte,cele
curate,celevrednicedelaudf,.
VA imbr[figtrmpirinteqtegi vd dorim
s[ petreceliSfintele Slrbdtori ale Naqterii
Domnuluiqi aleBobotezeicu pacedeplin5,
iar Anul Nou 2015 si vI fie luminatsi cu
sporintrutoateceledefolos!
La multi
, , ani!
Credinfa Ortodoxd
raE'ra u
Pedagogiainmuguririi credinfei
lntotdeauna ne bucurd apariliile
editoriale de cd(i religioase, dar cu atdt
mai mult, cdnd e vorba despre car{ile
pentru copii. De aceea, ii felicitdm pe
redactorii Editurii Agaton $i pe autori
pentru ieqirea de sub tipar a celor doud
volume din Evanghelia tn culori, Sfin{ii,
prietenii nogtri, edilie ingrijitd de Ioana
Hagu, cu ilustra{ii de Luminila Pal
(Colecfia,,Ortodoxia pentru
copii-l, 2", Fdgdraq, 2014),
scrieri adresatein special celor
mici, cu vdrste intre 7- 1I ani,
dar, vegi vedea, gi celor mari,
adullilor. In Prefald suntem
intdmpinafi de autoare, prin
cuvinte calde gi imbietoare gi
invitagi la o ,,cdldtorie" printre
paginile ce4ii, la o intdlnire
minunati cu oameni diferigi,
fiecare cu o experienfi de viafd
deosebitE.Gazdele, care sunt
Sfin{ii, abia agteaptd sd ne
devind prieteni, dupd ce mai
int6i au fost (gi sunt) prietenii
Domnului:,,...cu to{ii au vestit cuvdntul
Evanghelieiqi au vorbit oamenilordespre
nefdrmurita dragostea lui Dumnezeu faf[
de noi." Pentru fiecare luni a anului sunt
p r ez ent a{ i c dliv a d i n tre
sfin1ii sdrbdtorili. Astfel, in
volumul I suntcei din lunile
ianuarie-august, iar in
volumul II, cei din
septembrie-decembrie. Ca
intr-un veritabil demers
didactic gdsim, dupd un
pr eam bul gene ra l , d a te
succinte despre viafa
Sfin{ilor, incercdrile prin
care au trecut, minunile
ftcute, culn a fost continuatd
lucrareadupl plecarealor la
Domnul, locul unde li se afld
moaqtele, cum au devenit cunoscufi in
to at f , lum ea. A l d tu ri s u n t d e s e n e
reppezentdnd chipul Sfdntului ce urmeazd
sd fie colorat, folosind modelele de la
mijlocul cd4ii: ,,Culorile in sine educd
sufletul. Trdim intr-o lume a culorilor,
creatd de Dumnezeu cu iubire gi
inlelepciune"(v.copertaIV). $i, deoarece
scriereaareun scop instructiv, existd doud
rubrici foarte importante, ce re{in atenfia
in mod deosebit: "Ce ne invald ?..."
Sfdntul, despre care s-a scris, gi alta,
,,Activit61i", ce propune, sub formd de
joc, descoperiri, punerea in practicd a
unor idei, invitafia de a vizita bisericile qi
mdndstirile unde se gdsesc moagtele
Sfinfilor, indemnul de a vorbi cu
CredintaOrtodoxd
Dumnezeu, de a formula/a compune o copiilor, ci tuturor celor care dorescsd-gi
rugdciune, aflareasemnifica{ieinumelor pdstreze copildria sufletului gi legdtura
din familie, sd desenezeo floare gi fiecare pdrinteascd cu Dumnezeu de-a lungul
membru din familie sdscriecdteun talent viefii" (p. 5). $i aici suntem invitafi la o
pe fiecare petald (gtiind cd toate sunt cildtorie cu mai multe popasuri; e o altd
daruri primite de la Domnul, fbrd a se schemd de abordare a problemei: dupd
mdndri cu ele) etc.Dacd ar citi copiii doar prezentarea povegtilor sdrbdtorilor din
acestecdrli gi tot ar avea foarte multe de fiecare lund a anului, urmeaz[ intrebdri
invdfat, de cum ar trebui sf,fie un adevdrat diverse pentru a congtientiza dacd,au fost
refinute ideile transmise.Cei mici afld
care e perioada de pregdtire pentru
ImpdrdliaCerurilor gi ce trebuies6facd
pentru a ajungeAcolo; cu ce seamdnd
sufletul nostru; care sunt ajutoarele
ldsatede Domnul; cine sunt,,cur6litorii
de comori", care sunt lucrurile bune
ffimise de Creator; care sunt lucrurile
bune sau rele ce-au avut loc-in luna
respectivd in viafa lor etc. Deoarece
este o invitalie la dialog, Jurnalul
oferd din plin gdnduri frumoase qi
m6ngdietoare: ,,Nicio zi fdrd
Dumnezeu! Md simt in siguranfi cdnd
md gdndesccd Dumnezeu e peste tot.
Noapteamd pdzegtesd am un somn lin
creqtin, ce atitudine sI aibd, cdt de gi ziua md intAmpind cu dragoste gi
puternice sunt rug[ciunile, cdt de invdldturi noi",(p.38). ,,Cdndsunt supdrat
importantdesteascultarea,despreoameni am un ajutor: Maica Domnului gi Sfinfii",
renumili (scriitori, preoti) care poartd (p.59): ,,Ag vrea sd fiu mai bun gi mai
numel e S fi nl i l or, iertdtor! Domnul Hristos ne-a ardtatcum
desprerefuzul unora sd fiq. O s6-L rog mereu sd md ajute
de a se bucura de un atunci cdnd nu sunt pe drumul cel bun",
anumit confort - nu (p.7e).
pentru a se pedepsi- Nu sunt uitate nici indemnurile
ci pentru a avea pentru faptele bune: sI ajuli un prieten
plf,cerea gi bucuria care vrea sd-fi facd rdu, prin rugdciunegi
d u h o v n i c e a s c 6 ; prin dorinfa de a-l indrepta;sdddruiascdo
despre mirturisirea bucurie unei persoane sau sd spund o
c r e d i n f e i , d e s p r e rugdciune pentru un bolnav; pentru a-gi
suferinld care capdtd umple sufletul de bucurie sd facd cuivaun
un alt sens cdnd e dar; sd incurajezeo persoandcare-i tristd
ffAitA cu Dumnezeu, gi s-o viziteze; sd desenezeo felicitare
ajutorul cerut de la pentru Maica Domnului gi s-o lase la
Ingerul pdzitor, sd icoanaei, pentru a o bucura. Copiii sunt
fie bogat mai ales sufletegte,sd iubeascd indemnafinu doar sd scrie in acestjurnal,
pe cei din jur - atdt oamenii cdt gi dar gi strdeseneze.Esteo carteinstructivd,
animalele, sd prefuiascd prieteniile ce educativ5,plind de inv[fiminte, de sfaturi
sunt pentru veSnicie (sfat prefios al duhovnicegti pentru o viald curat6,
Pdrintelui Teofil P6r[ian). E frumos gi cregtinS. Ii inva!6 pe copii sd-gi pund
bine de refinut indemnul de a-i invdfa pe intrebdricine sunt,unde seindreapt[, cum
copii ,,sdaibd o relafie cu Dumnezeu" gi sd aibd un compotament frumos, pldcut
de a respecta,,intimitatea acesteirelafii Domnului.
unice". Esteo cartecdt sepoatede serioasdgi
La fel de interesantdgi pldcutdesteqi de vie, care ne deschide,,disponibilitatea
cartea Andreei Gurguiatu, Jurnalul de a-i vedea pe ceilalli" (Pr. Dr. Cristian
s u f l e { e l u l u i m e u , m i c d a g e n d d Muntean); noi ingine devenim personaje
duhovniceascSpentru copiii de 6-ll ani, principale, iar via{a car}ii devine parte din
cu ilustrafii semnatede autoareqi de Ana n o i . A g a d a r , o f e r i l i - l e c o p i i l o r
Maria Lohdnel (Editura Agaton, Coleclia dumneavoastrdacestedaruri ..vii" !
,,Ortodoxil pentru copii-3", Figf,rag,
2AIq.,,F)ste ir cdrticicd destinatdnu doar '
Lucia ENACHE
Decembrie2014
Mistica poeticl de dupi Liturghie (3)
,r$arpelede arami"
de Dumitru Ichim
Printre acestesfinte gi noi jertfe de
laudf,,primim in camerelemoi ale inimii
noastre proaste, dar receptivd, in egald
mdsur6, la grdirile tdcute gi la tdcerile
grditoare,in duh gi adevdr,acesteversuri
emblematice,unele adevdratebijuterii
poetice, qlefuite indelung prin har:
"Spune-lecd eu sunt Piatra Soarelui.$i
atdt!"; "Cugetdtoruluidoar umbra taine-i
du-i"; "Nu intrebade tdlcul greu..." (din
"Rugul aprins"); "...dar din coasta de
piatrd / curgea acum / numai sdnge, /
sdnge din coastd curgea / amestecatcu
zpd"; "Unde egti Chefa? / Sunt Eu, Cel
care-ntinde mdna spre tine /. Cred, dar
mi-e frici qi Mie. /Mai e mult pdnd la
straja a treia?";"Aroane, strigd Moise,
grdbegtec[ e sear6,I lncearcd-te-arnoro-
cul soroculuide-nvins!/ Cadoude la cu-
vinte - toiag crescutdin ceard,/ ce-exactla
miez$enoaptepetalagi-aaprins!".
Intr-un mod absolut nerod gi neag-
teptat,ajungdndi.r addnculacestadiafan,
o clipd mi s-a pdrut cd sunt cumva vizat,
trezvit cu noapteain cap, qi printr-un salt
mare inapoi, m-am pomenit uimit tocmai
in vremea "Pavilionului de porfelan",
bdiguind destul de tare, de-a crezut buna
gi greu-incercata mea sofie, cd m-am
bolunzit binigor: "$i se vedea-n addn-
cul/Acela diafan/ Rdsfrdnt, pavilionul
/inalt de porfelan,/gi se vedeiu adese,/
Risfrdnti in limpezimi,/Cum beaucA{iva
prieteni,/Acolo-n addncimi..."; evident,
taina toiagului lui Aaron gi taina pavilio-
nului lui Li-Tai Pe ne poartf, spre adAn-
cimi ontologicetotal diferite, dar sugestia
poeticdcoplegitoare,ale amdndurora,se
leagdprintr-un singur cuvdnt:regal.
"Vdmile mdslinului" cu logica sa
teandricdstrdnsdqi c-o fericitd gradafiea
silogismelor, impecabil6 pdnd la
slavosloviafinalf, qi insolitd, ga o laudd
noud gi plind de prospelime: "In Vinerea
oval6 ca un ou / md regdsii trezit in sensul
crud gi nou, / cd ftr's[ gtiu, ulciorul de
mdslind / pdstra coroana-i de lumind gi
numelede impdratcA El e Unsul"; mereu
surprinzdtor gi invietor, Poetul ne
indeamnd: "Lasd ghiocul / sd-!i sdrute
urechea(..,.) / Cdtre lotca lui Petru/ seaud
pagii lui Iisus. / Pe apd. / O singurdlind
lumind/ 9i doudinimi bAtand';
"Vedenia Cuvdntului" reprezintd o
capodoperdde teologhisire autenticd gi
noud, smerit credincioasd pe deplin
Sfintei Predanii, dar gi acoperitd de-o
misticd ortodoxd poeticd, proaspdtd qi
purd ca o roud, pe care o reddm in
intregime, recomanddnd-otuturor celor
ce-au gustat din Domnul, de mai multe
ori, dar incd n-au vdztt gi c6t estede Bun:
"Sf6ntul / in repejuneade abis a rdpirii,l a
vdzut Cuvdntul, / ne-ngdduitin grai, sau
privirii. lPdreaurzirede vultur, mi-azis,l
intr-un cer subliat qi hieratic ca dorul. /
Avea qi aripi, / dar nu le fdlfdia - / El Insugi
fiind zborul de dincolo de fire. I
Opritu-s-a in fata Luminii, / genunii
sorbindu-i/ oglinda-n plutire. /Hieroglifb
cu tdlmdciresprevultur, / imi repet[ Sfdn-
tul./ Oare cum de plutea pesteSine / fErd
ca Lumina sdnu-qisoarbi Cuv6ntul?"
"Vobiscum laudamus deum": "Din
cele 20 de Fericiri I n-ai terminat pe
Munte / pe toate lumii noastresd fi spus,/
cd Te-au legat gi cruceaJi'au adus./ De
ele ai nevoie mai mult ca niciodatd / cu
restul lor sd-ncepi I Prea Milostive-a
noastrdcea din urmd i Judecatd!".Amin.
Amin.Amin.
in "Zbor cu patru aripi", Poetul ne
reamintegteintr-un mod simplu gi direct,
c-o gravitate eshatologicdextremd, ceea
ce ne-a inv[fat Insugi MAntuitorul
Hristos:"Luali amintegi sorbili / cuvdntul
pdn' la buzd,plin; / ImpdrdliaMea de sus/
nu-i dat[ I la oricare, I ci numai celor
ce-nfloresc / sf, zboare / cu toate patru
aripi deodatd.,I smulgdnd din rdd-dcini
aminul, / cum Solomon in toatd fala lui /
nu a putut se-Mi desluqeascd pilda / qi
sd-qi ?mbracecrinul". Aici, pare cd s-a
strecurat o inadverten{d cronologicd:
Solomon,rege al lui Israel (c.973 - 933
i.Hr), nu avea cum sd urrneze acest in-
demnmdntuitoqchiarde-arfi vrut, pentru
cd el a trdit, pe pdmdnt, mult inaintea
Domnului nostru Iisus Hristos, dar ca
purd licenld poeticd gi pentru frumusefea
pildei, de-a nu ne putea ajuta cu nimic
Colindul rngeruor
- Somnul cearcdvrdnd s6-L prindd,
cum il legeni somnului,
SfdntdMaic6-a Domnului
ne primeqtipentru colindd?
Dupd noi gi-al1iingeri vin,
parcdning, tot ceru-i plin,
c-au umplut gi clrdruia
ca sd-I cdntealeluia.
- Dulce-i somnulde copil,
dar intrafi - tiptil, tiptil,
sd-I cdntdmpdnd la uqd
colindul de legdnugl.
- Nani, nani, Prunc din cer
dormi sub ram de lerui ler,
nani cd Te-ai intrupat
pentru noi Fiu de-mpdrat,
dormi lumind fdrd seard,
ndscut astdzidin Fecioarf,.
PaginaT
numai inlelepciuneaomeneascd, o putern
in{elegegi astfel: Mdntuitorul, fiind Fiul
lui DumnezetJ, qtia sau pre-gtia, cum
regele Solomon gi de-ar fi ffeit, odatd cu
sau dupd Ddnsul, tot n-ar fi putut sd
deslupeascd pilda gi sd-giimbracecrinul!
In acelagiregistrupoetic de slavos-
lovire neincetatd gi inspirat5, pdstrdnd
indllimea sau addncimea teologhisirii
reale,bucuriei din suferinfi gi a pldnsului
duhovnicesc,se inscriu: "Ziua de nagtere
spre moard", "Silent night", "Stejarul lui
Mamvri", "Floarea vdzului din unde",
"Cdnd Dumnezeua pldnspe un toiag", "A
doua inviere" (desigur, b,rmnezeu pre-
gtia cum, dlpa o vreme de la Rdstignirea,
Moartea, lnvierea gi Indlfarea Sa, vor
apdreasdrmanii dochetigti care vor sus-
{ine, nebunegte,cd MAntuitorul ar fi fost
doar Duh, neavdnd trup omenesc gi ne-
gdndastfelceledoudfiri, dumnezeiascdgi
omeneascd,neschimbategi neamestecate,
neimpf,rliteqi nedespdr{ite;de aceea,cu o
simplitateprofeticd qi o tainicd prevedere
nebiruitd in veac, a mdncat inaintea
UcenicilorSdi,ldsdndu-lpe viitorul Sfdnt
Apostol Toma, cel socotit pe nedrept gi
azi, necredinciosul,"sd aducl degetul in
semnul cuielor gi mdna in coasta Sa",
(Ioan20 -z7)t"ludnd qi mdncdndo bucatd
de pegteqi fagure de miere inaintea lor"
(Luca 14 - 42,43), cd,doar Duhurile nici
nu au r6ni sdn[erAndegi nici nu mdndnc6!
Oare cdtd dragoste hristicd gi cdtd
"necredinfd" poate avea un om, pentru a
dori, mai mult decdt orice, arderile de tot
gi a muri mucenicegte,jupuit de viu gi
aruncat la crocodili, sl6vindu-L pe
Domnul gi Dumnezeulsdu?).
Dr. Ioan CAXOU
+.r
linu-i lin din undd lind,
dormi Lumind din Lumind,
somnul lin, tot mai aproape,
ca sdrutqoptitpe pleoape.
{<*{.
Pe trifoi a ler cosit -
somnmugatdin cer sorbit!
Merul l6ngd El viseazd
dalbu-n psalm cum se'ncrusteazd
gi sfios sd nu-Ltrezeascd
s-a ascunss5.infloreascd.
Steauaigi apleacdspicul,
ca sd vaddPruncul,micul...
Doar colindul mai adie
... somnugor...mirire Tie...
Dumitru ICHIM
KitcheneroCanada
Credinta Ortodoxd
Pagina8
Cump ilrarea republicii (1)
(Urmaredin paginal)
eragol: a creaimpozite noi, ar fi insemnat
prdbugirea intregului clan care era la
putere - gi poate o revolu(ie. Se qi gdsise
un general care inarma bande de
nemulgumifi gi care promitea slujbe gi
funcfiuni primilor venili.
Un agent american, care se afla
acolo, md ingtiinfd. Ministrul de la
Haciendaalergdla New York: in patru zile
ne-aminfeles.Avansaiun oarecire numir
de milioanede dolari republiciigi, in plus,
fixai pregedintelui,tuturor miniqtrilor qi
secretarilorlor o leafd dubllfatfide aceea
pe careo primeaude la stat.Acegtiami-au
dat ca amanet - ftrd ca poporul sd gtie -
vdmile gi monopolurile. In plus,
preqedintele gi miniqtrii au iscdlit un
convent secret, care-mi asigurd, in mod
p rac t ic , c ont r o l u l i n tre g i i v i e fi a
republicii. Degi cdnd md duc acolo am
aerul unui simplu oaspetein trecere,sunt,
in realitate, stdpdnul aproape absolut al
ldrli. Zilele acesteaa trebuit sd dau o noud
subvenfie, destul de importantf,, pentru
reinnoirea materialului armatei gi, in
schimb,mi-am asiguratnoi privilegii.
Pentru mine, spectacoluleste destul
de distractiv. Camerele continud sI
legifereze,in aparenfi libere; cetdlenii igi
inchipuiesc mereu cd republica este
autonomdgi independentdgi cd de voinfa
lor depinde mersul lucrurilor. Nu gtiu cd
tot ceea ce au iluzia cd posedd - viafd,
avere, drepturi civile - depinde in ultimd
instanfd de un strdin care le este
necunoscut,adicdde mine.
Mdine pot sd ordon inchiderea
parlamentului, o reformd a constituliei,
dublarea taxelor vamale, alungarea
imigranfilor. Aq putea, dacd mi-ar face
pldcere,sd dau pe fafd tratatelesecreteale
camarilei de la putere gi sd fac sd cadd
guvernul, de la pregedintep6nd la ultimul
secretar. $i nu mi-ar fi imposibil sd
imping fara pe care o am in mdini sd
declare rdzboi uneia dintre ldrile vecine
(N. n. - A se vedea Afganistan, Irak,
Crimeea,Ucraina!).
Aceastd putere ocultf,, dar
nelimitatd,ffi-? ftcut sd petrec cAtevaore
pl6cute. Desigur cd a suporta toate
plictiselilegi sarcinilecomedieipolitice e
o obosealdtdmpitd; dar sd fii cel ce pune
in migcare marionetele, care in dosul
cortinei poate sd se distreze trigdnd
sforile pipugilor, supusela toatemigcdrile
sale,esteo meserieplind devoluptate.
Dis pr e{ ul m e u p e n tru o a m e n i
gdsegteaici o hrand savuroasf,gi mii de
motive careil confirmd (N. n. - Dupd cum
lesneputem sesiza,demonii sau slugile
lor oarbe,adicd oamenii demonizatidin
Credinla Ortodoxd
Decembrie2014
lumeaincaretrdim,nusemulgumescdoar $efi legitimi" (Giovanni Papini, Gog,
sd urascl oamenii, ci ii gi disprefuiesc, EdituraUnivers,1990,pag.107-108).
batjocorindu-le cu cinism suferin{ele P.S. - Geniul evreului convertit la
numeroasepuselacaledeei-sic!). cregtinism, Giovanni Papni, are certe
Eu nu sunt rege decdtincognito Si al dimensiuni gi valenle vizionare in aceastd
unei mici republici in pericol; darugurinfa capodoperf, nuvelisticd, privind direct
cu caream ajuns sf,pun stdpdnirepe ea qi realitdlile timpului nostru, fiindcd orice
interesul evident pe care-l au toli cei asemdnarecu ceeace trdim acum nu este
iniliali de a plstra secretul, md fac sd deloc int6mplitoare, ci poartd o pecete
gdndesccd alte naliuni mult mai intinse gi proniatoare inconfundabild, slujitd in
importante decdt republica mea, trdiesc mod fericit de verbul scdpf,rdtor al
ftrd sd observe, intr-o dependenld autorului.
asemdnitoare de misteriogi suverani. De altfel, la inceputul volumului de
Cum cumpdrareaunor asemeneastate nuvele (aproape toate antologice),
cere mult mai mulli bani, in loc de un publicatin 1940(sic),Papinia$ezainmod
singurstipAn,caincazulmeu,vafivorba inspirat acest motto, dovedind cdt de
de un trust, de un sindicatfinanciar,de un ancoraterascrisulsduin cuvdntulprofetic
gruprestrdnsdecapitaliqtiqidebdnci. al Sfintelor Scripturi: "$i cdtre sfbrgitul
Dar am bdnuieli sigure c[ alte 15ri miilor de ani, satanava fi dezlegat din
sunt in mod cert guvernate de mici inchisoarealui. $i va iegi sd amdgeascd
comitete de regi invizibili, cunoscu{i neamurile,caresuntin celepatru unghiuri
numai de oamenii lor de incredere,care ale pdmdntului, pe Gog qi pe Magog..."
continudsi joace cu naturalelerolul de (Apocalipsa,cap.20,7-8).
EcumenicversusEcumenism(9)
Iubi{ii mei frali intru Hristos la sinelelor hedonistdecdtaten{ila glasul
Domnul, cei care se vor rugina sd-L invietor alAdevdrului, li sevorpdreaprea
mirturiseascd, in duh gi adevdq ca aspregi greu de purtat cuvintele trezitoare
Dumnezeu adevdrat din Dumnezeu din cuprinsul acestui semnal de alarmd,
adevdrat, comportdndu-se chiar mai rdu s6-l (re)citeascdgi pe Sfbntul Dimitrie al
decdtam vdzutgi vedemcu tofii, cobordnd Rostovului, care zicea la vreme sa, cu
vertiginos in mlaqtinaapostaziei,gi chiar mdhniie gi durere,precum mai tdrziu o va
s u b n i vel ul necuvA ntdtoarel or,i n- facegi CuviosulPdrintePaisieAghioritul:
sultdndu-L, sfiddndu-L qi batjocorindu-L "Oameni cu infbligarea, cregtini cu
in fel qi chip, vor aveade pierduttotul, aici numirea, fiare cu viefuirea gi demoni cu
qi Dincolo, pedepsindu-sesinguri prin fbptuirea..." qi ca odinioard, Sfdntul
respingereaHarului lui Dumnezeu! Iar ProorocIsaia,prevenindu-nepe tofi: "Vai
cdnd lipsegte Harul lui Dumnezeu celor carezicbinelui,rdu gi rdului,bine!".
dintr-un om, cu certitudinepe locul rdmas Pentru toate aceste considerente,
gol se instaleazdaltcineva,adicd cel rdu, insd gi din evlavia noastrd firavd, dar
singursauca legiuni. sincer6, noi, pdcdtoqii, degi vrednici de
Nu pot crede incd, sau rcfu2 sd cred, osdnd6,ne rugdm fierbinte ca"al optulea
p r e a i u b i l i l o r g i a p r o p i a { i l o r d e sinodpanortodox" sdnu se!ind, dupdvoia
Dumnezeu,credinciogicu fapta, cd mai- cea pdcdtoasd,slabd gi omeneascda
marii Bisericilor Ortodoxe, rimasi promotorilorsdi, ci sd se lind al VIII-lea
credincioasdSfintei Predanii,care se vor Sinod Ecumenic, numai dup6 Voia
intruni in proiectaful"sinod panortodox" Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, cea
din 2016, nu vor sesiza la timp in ce sfdnt6,nebiruitd gi dumnezeiascd,la care
situalie delicatd se vor afla, cdnd talpa gi sd participe tofi Sfinfii contemporani cu
p r o s t i m e a p l a n e t a r d , m u l t m a i noi, pregdtili, gtiufi gi chemagidoar de El,
credincioasd, luminat6, responsabil6, nu de oameni,sd dezbati in duh qi adev[r,
morald gi veghetoaredecdt o credeauei, starea duhormiceascda intregii omeniri
nu doar cd le vor respingetranganttoate actuale, chematd la Taina mdntuirii,
e c u m e n i s m e l e , n e w - a g e - i s m e l e , precum gi leacurilenecesaret6mdduirii qi
s i n c r e t i s m e l e , n e o - g n o s t i c i s m e . l e , invierii lduntrice a tuturor oamenilor,din
reformismele gi"ndzdrismele" pseudo- toate neamurile lumii, care vor vrea sd le
teologice gi pseudo-duhovniceqti,ci vor ceard,sd le primeascdgi sI le foloseascd,
cere stiruitor, la Tronul lui DumnezetJ, pentru cd Dumnezeu nu vrea moartea
p r i n a d e v d r a t e l e L u i v a s e a l e s e , plcdtoqilor, ci sd se intoarcd gi sd fie vii,
credincioase Sfintei Predanii, pe ldngi acumgi purureagi-nvecii vecilor.Amin.
multa gi negrdita Sa Milostivire, gi
nepdtrunsaSaDreptatedumnezeiascf,! Dr. Ioan cANnU
Iar dacdunor cititori, mai dedulciti
DecembrierOtO paginag

Scrisoarecltre un preot ecumenist

Dupd modelul neincetatelor
rugS.ciuniin comun cu ereticii, a unor
ierarhiapostafi,careau gi dat tonul la astfel
de manifestd.ri, era de agteptatca gi supugii
lor pe treaptd ierarhicd sd le urrneze
exemplul practicilor eretice,condamnate
de InsugiMdntuitorul Iisus Hristos,Sfintii
Apostoli 9i Sfin1iiPdrinfi,indoindu-sede
Una gi Unica Sf6nt5, Soborniceascdgi
A p o s t o l e a s c dB i s e r i c d ( E f e s . 4 , 5 ) ,
netemAndu-se de trdznetul cel stragnical
afurisanieiBisericii(Matei 7,15-16'Fapte
20,29-30:2Corint6,14-17;Galat.1,6-9;2
T im. 4 ,3 - 4;T it 3, 10- ll; 2 P e tru2 ,1 -2 ;2
Ioan 1,10-11;gi CanoaneleApostolice
l0,l 1 ,4 5- P idalion) ' .
Oare cum a fost posibil ca un preot
ortodox2si slujeasciimpreundcu un cleric
romano-catolic, pe care l-a invitat sd
citeascd,,Apostolul"in cadrul slujbei de
inmormdntarea dr. Homescu,in biserica
NagteriiMaicii Domnului din Rm. Sirat
(23 iulie 2014)? De altfel cine gtie dacd
defunctul dr. Homescu era ortodox cu
adevdrat?Pentru ci nimeni nu l-a v[zut
vreodatd intr-o bisericd ortodoxd, gtiut
fiind faptul cd, in ultima partea vielii sale,
bolnav fiind gi imobilizat la pat, primea
,,impdrtSganie" gi de la romano-catolicigi
de l a or t odoc gi. Cum a p u tu t s d
indrdzneascdacest preot, ca gi ceilalli
preofi prezenfi in sobor, sd con-slujeascl
cu vrdjmagiiluiHristos, ereticii,incilcdnd
Sfintele Canoane gi cdzAnd sub osdnda
afurisanieigi caterisiriirAnduitede Sfinfii
Parin{i?Oare cum au putut slujicu cei pe
Leglmflntul intunecat al
care Sfinfii Pdrinfi i-au condamnat gi s-ar fi amestecatcu ereticii, nu am fi mai
anatemizat? Pentru cd rugdndu-se avut astdziOrtodoxia.t lar dacdar fi frcut
impreund cu ereticii, ii necinstesc pe compromisurile pdstorilor de astizi, noi
Sfin{ii care au luptat impotriva lor. Oare to{i am fi fost astdzieretici qi nu am fi mai
cei care indriznesc sd faci astfel de avutposibilitateamdntuirii.
,,slujbe"semai afldin Bisericalui Hristos? Oare cum pot acegti clerici sd mai
SfhntulIoan Gurd deAur a spusdeschiscd rosteascdin bisericdotpustul: ,,Pentruru-
dugmani ai lui Hristos nu sunt numai gdciunileSfin{ilorPirinfilor nogtri,Doam-
ereticii, ci qi cei aflafi in comuniunecu ei. ne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,
Oare se tem ei de Dumnezeu. Cdruia miluiegte-ne pe noi", atdttimp cdt ei ingigi
pretindceii slujesc?De fapt cui slujescei? se impotrivesc Sfinfilor Pdrinfi gi incalcd
Este cunoscut faptul cd ereticii Sfintele Canoane, care au fost decretate
romano-catolici (1 Ioan 2,19),acumul6nd sub insuflareaDuhului Sf6nt.hulind astfel
de-a lungul timpului atdt de multe erezii pe insugi Duhul Sfdnt, neiertdndu-li-se
(filioque, primatul papal, infailibilitatea, acestpicat nici in veacul de acum, nici in
harul creat, imaculata concepfie, azima, cel ceva sdvind (Matei 12,3I -32).
scoatereaepiclezeietc.)au culminat astdzi Tr6im vremuri de cumplitd trddarea
cu acceptareaevolu{ionismului gi a Sfintei noastreOrtodoxii de citre cei care
homosexualitdtii - declaratd public de au fost r6nduili sd o pdzeascd.Adevdrat
cdtre papa - care intrece orice limitd . estecd lucrul acestaseintdmpldcu voia lui
moral6, omeneascd,devenind subumand, Dumnezeu(l Corint. 11, l9). Agadarsdia
diavoleascd. aminte acegti pdstori, ca nu cumva, prin
Cum pot si mai doarmd noaptea acestemanifestdriecumeniste,sdne deter-
astfel de pdstori, carese luptd cu Hristos mine a pdrdsibisericile,pentrucarevor da
Insuqi, fbra s6-i mustre congtiinfagi pun rdspunsla InfricogdtoareaJudecatd.Sd ne
urmd.rul alituri de eretici, sd dirAme rugdm lui DumnezeuCelui in Treime ln-
rd n d u i e l i l e B i seri ci i (Ioan 10,11-13), chinatqi Sldvit, PreasfinteiNdscdtoareide
pentru curifia gi sfinfenia cdreia gi-au Dumnezeugi Tuturor Sfinfilor sd nu ingd-
vdrsat sAngelemilioane de Sfinfi Ierarhi, duie sd ne inghiti ispita lui tuda gi si ne
Mucenici, Mirturisitori, pe care ii afl6m triditori. ai Adevdrului, implinindu-
pomenim zilnic in slujbele din Mineie se cu noi astfel profefiile Apocalipsei, sd
(Iuda l, 3)? Tofi Dascilii, toateSinoadele nu ne apucemoarteanepociigi,cdci astfel
gi toate sfintele scrieri ne indeamnd sd ne-amtrditvia(ainzadar gi ne-amarvunito
fugim de tofi cei caregAndescneortodoxgi Vegnicie infricogitoare. Agteptdm din
sd intrerupem comuniunea cu ei (Sf. partea lor pocdin{n public6, precum gi
Marcu Evghenicul). Dac6 Sfinfii Parinfi manifestdrileereticeau fost publice.
Vd rog sd-mi iertafi indrdznealace a
fost provocati de congtiinfameaortodoxd,
cagimddularalBisericiiceleiUna.

demono-crafiei(2) Dinu TIGOIANU

(Urmaredin pagina3)
oameni mai sunt ortodocgi qi aceia mai
mult cu numele,insi statelein care viefu-
iescsunt de mult demono-crafii.Oaremai
sunt bune foarte lucrurile pe pdmAntgi in
toatd creafia? Oare mai glsegte Domnul
IisusHristoscredinlSpe pim6nt? (Lc. 18,
8). Nu, nu mai sunt deloc bune, omul gi
diavolul le-austricatimpreundiar credinli
se afld din ce in ce mai pufin6. Pentru cd
asupra lumii de azi domneqtecontractul
social,o definilie a stihiilor psiho-sociale,
a anarhiilor qi rdtdcirilor,un legd.m6ntne-
gru, I-egdmAntulintunecatal demono-cra-
[iei, pactul omului cu satana, infrSlire
umano-demonicd pregdtitipentrua,,porni
rdzboiimpotrivaMielului" (Apoc. 17,14)
gi a pierdeastfeltoateganselede mAntuire
ale omenirii. Prin acestLegdmAntintune-
cat se desfiinleazd,Legea gi Iubirea,se eli-
mind complet libertateagi seintdregtecon-
trolultotal asupraomului.PirinteleMitro-
polit Serafimal Pireuluinespunecd s-are-
statornicitnoua (vechea)ordine a riului:
,,Mult ldudatul,,SistemNou" al lucrurilor,
care indreptd{egtegi legifereazdtoatepd-
catele qi patimile oamenilor, spre care ii
conduceqi pe tineri: desfrdndri,adultere,
homosexualitate, chiargi zoofilie,prin aga-
numitaeliberaregi educa{iesexual6,dizol-
varea familiei prin inlesnireadivorlurilor
gi prin contractelede liberd convieluiregi
cdsdtoriilehomosexualilor,muzicd gi dis-
trac{ie satanicd,sclderea patriotismului,
defbimareaf[rilor gi revizuireaistoriei gi a
credinlei tradilionalegi multe altele, care
nu pot fi numdratetoate"(op. cit., p. 3).
Ne-am intrebat vreodati, in forul
nostruinterior,cifiecare dintrenoi, votdnd
demono-cratic, il ridicdm cu palmele
noastre pe tron (din ,,8p€ multe") pe
Antihristul, satanasdldgluitin om, intrupat
in om giastfelnefacemnu numaicomplici
la impdrd{iamorfii, la lupta impotriva lui
Dumnezeu, ci devenim chiar oqteni
antihristici?
gi un grup de ortodocg.idin
RAmnicu SIrat
' Canonul l0 al Sfinlilor Apostoli:
,,Dac6
cineva s-ar rug4 chiar qi in casdcu cel afurisit
(scosdin comuniune)acelasdseafuriseasci."
Canonul I I al Stinfilor Apostoli: ,,Dacd
cineva, cleric fiind, s-ar ruga impreunl cu un
cleric caterisit,sdsecateriseascd gi el."
Canonul45 al SfinfilorApostoli:,,Episcopul,
preotul saudiaconul,dacdnumai s-ar ruga im-
preund cu ereticii, sd se afuriseascd.iar dac[
le-a permis acestorasd s[vArgeasciceva ca gi
cle-rici (sd sdvdrgeascdcele sfinte), sd se
cateriseasc[."
'
Se refer6 la pr. GheorgheBivolarr.r-Parohia
Adormirii Maicii Domnului Rm. Sarat.
',,DacA
SfdntulIerarhFotie cel Mare nu exista,
cu adevdratn-ar fi existat nici schisma, insd
n-ar f-r existat nici Ortodoxia, nici popoare
ortodoxe,ci ar fi existato robie spiritualdqi un
mod de gdndire religioasd gi etnic gregit. Pe
amdndoudacestea Sf. Fotie le-a salvat prin
lupta lui impotriva invazjei apusene"(Sfbntul
IerarhNectariedin Eghi6a).

redinfa Ortodox[
Pagina10
Erezii grave ale "f)eclarafiei de unitate"
a CMB (6)
Cu toateacestea,,,celepatru p[rfi ale
p6nzei rupte, fiecare in lara ei, au rimas
unite gi legate, prin care noi clldtorim
netulburalidevaluri pemareaviefiiacesteia
(...). Astfel,binecredincioasa Bisericl a lui
Hristosseinal16acumpe patrustdlpi,adicd
p e c ele pat r u p a tri a rh i i , g i rl md n e
nezdruncinatlgi netulburat|"" .
Prin urmare, este respinsl afirma{ia
din textul de la Busan desprenevoia de
poclin![ a Ortodoxieipentrupresupusele ei
gregeli ca fiind cu totul neintemeiatdgi
inj ositoarepentruBiseric[.
Pociin{a [pentru erori de credin{i]
se cuvine doar ereticilor
Textul de ia Busan,in continuare,ne
cheaml la pocdinlEgi pentru dezbinarea
careexisttrin lumeacregtind!Dar poctrinfa
se cuvine doar acelora care, in ciuda
cuvdntului apostolic,au stat impotriva (l
Corinteni11:16)credingei bisericegti gi s-au
fEcuteretici,pentrucd,,celce vd tulburtrpe
voi igi va purta osdnda,oricine ar fr el"
(Galateni 5:10). Dimpotrivd, Biserica ii
laudi pe pistorii care i-au dat afarl din
grtrdinaBisericii pe cei de alt cugetqi ,,au
alungat cu pragtia Duhului pe lupii cei
primejdiogi gi molipsitori, izgonind din
staulul Bisericii... ca nigte slujitori prea
credinciogiai lui Hristos"", ca si salveze
credinlaapostolic[.De aceeagi pirere estegi
Sfdntul Ciprian, care scrie impotriva
ereticilorgi schismaticilor, cd ,,trebuiesI ne
bucurdmatunci cdnd acegtiasunttiiali din
Bi s er ic 6, pent r u c d e i p ri me j d u i e s c
porumbeiigi oile lui Hristoscu intinarealor
sdlbaticigi otrivitoare"'".Aqadagnu estede
ajuns cd au fost qtersedin Sinodiconul
Ortodoxieianatemeleimpotriva ereticilor?
TrebuieacumsEneglm gi faptulc[ dogmele
Bisericii noastre reprezintl <credin{a
Apostolilor, credinfa Plrinlilor, credinp
Ortodocgilor>, dat fiind cd, potrivit
protestan{ilorde la Busan, Biserica are
nevoiede poc[in1[in chestiuniledecredinfi
giinfelegeprogresivvoia dumnezeiasci?
Unitatea mlrturisirii dogmatice a
- Bisericii
Invocareadiversitdgii,,bisericilor", pe
careo intdlnim frecventin CMB inc6 de la personal
conferinfacareaavut loc la PortoAlegre,gi
co nc epf ia des pre c re d i n l l c a fi i n d
schimbitoaregi a clrei inlelegerecunoaqte
progresau fost folosite qi in textul de la lepddareatotal[. . . Dar incd nu e lepidarea
Busan, ca sd justifice viziunea despre ceadesf,vdrgitf,. Esteinceputul primej dios
,,Bisericacreqtin[ unit6 in chip nevlzut".
Credinfa Ortodoxd
Formulareadin text (paragraful10, p. 5),
potrivit cdruia,,nuesteposibil ca diferenEa
si fie atdtde mare,incdtsI aducddupl sine
d e s p l r { i r e a " d e f o r m e a z d .i s t o r i a
bisericeascigi ecleziologia,pentrucI doar
varietateanagiuniloresteireprogabilS, dupi
cuvdntulSfdntuluiFotiecel Mareqial altor
Sfin{i Piringi'u, nu ins[ gi diversitatea
dogmelor,care sunt comunepentru toat[
'lumea,
Biserica din toatd a$a cum se
mirturisegtedin vechime.Sfin1iiIgnatie''gi
Irineu" gimulli alXiimlrturisescin favoarea
unanimitilii dogmaticea Bisericii, careca
Trup al lui Hristos gi continuitate a
ComunitdliiApostolice,pdzeqte,,unDomn,
o credinli,un botez"(Efeseni4:5).
I n d e p d " r t a r e ae r e t i c i l o r g i a
schismaticilor nu poates[ vatdmeBiserica,
dupi cum o spune qi Sfhntul Vasilie cel
Mare:,,Vrednicide mili pentrustriclciunea
lor sunt acegtia,cdtd vreme trupul vostru
esteintreg prin Harul lui Dumnezeu.Cici
ceeace s-astricats-adestrdmat,iar ceeace
rl md ne nu se stri c6" " . C regtere gi
diferenlierein credinfi existi doar dupl
mlsuraincrederiipersonale in Hristos,nu in
ce privegteansamblulcompactal dogmelor
e v a n g h e l i c eg i p a t r i s t i c e . ' o( S u r s a :
graiulortodox.wordpress.com/20 I 4/06/I 7,
traducere de Mihail tlie dupi revista
Orth6doxosT5?pos, 6 iunie 2014, nr.2025,
Ava Arsenie,vasul preaplin de
prezen+a
lui Dumnezeu(5)
Despre lepidare
Raportdndu-nela aceste valori ale
poporului romdn, avem dovada cea mai
eclatantda calitefi de mare duhovnic al
neamului rom6.nesc,care nu poate fi
ignoratd atunci cdnd alcdtuim biografia
PdrinteluiArseniePapacioc!Sfhntul Ioan
Gurd de Aur remarcd:,,Estede ajuns un
om infldcdrat de rdvnd ca sd mdntuie un
poporintreg!"
Ca duhovnic al neamului nostru era
ingrijorat in legdtur[ cu actelebiometrice
q i n e -a l 6sat urmdtorul testament
duhovnicesc:
S-a spus cd acceptareaactelor cu
cip constituielepddareade Hristos.
- Lepddareesteatunci cdnd consimli
actul apostaziei. Trebuie sd te
temi de acestAntihrist numai atunci cdnd
il accepfi fu. Nu suntem insd departe de
al acelei lepdddri, din care nu vei mai
putea iegi mai tirziu. Deocamdatd s-a
Decembrie2014
p p .l , 7 . )
" Rdspunsuri (171611725) ale Parriarhilor
Ortodoc:;i ai Rdsdritului cdtre anglicani,
Rf,spunsul5,in ICt.KAPMIPH, op. cit., p.794
f'"r urm.
Stihirdde la LaudeleDuminicii celor 318
Pdrinfi Purtdtori de Dumnezeu de la Niceea
(Duminicaa Eaptea dupdPagte).
" Liber de Unitate Ecclesir 9, PL 4, 506C-
507A: <Gratulandum est, cum tales de
Ecclesia separantur, ne columbas. ne oves
Christi s&va sua et venenata contagione
prrdentun.
""Epistolalui FotiecdtrePapaNicolaePG 102,
605D. S. FIRMILIANUS, EpistolaLXXV Ad
Cyprianum contra epistolamStephani6, PL 3.
I l59A: ((... in ceteris quoque plurimis
provinciis multa pro locorum et hominum
diversitatevariantur,nec tamen propterhoc ab
Ecclesie Catholice pace atque unitate
a l i q u a n d o d e s c e s s u m es t . Q u o d n u n c
Stephanusaususest facere rumpens adversus
vos pacem).
'"Enrmol{
Or},o6e},geuot3. PG 5, 7004.
"'El,eyloqrui Avurpoz4rr'1(ryeu8olvpovl, I 0.
2PG7a,552,4..8.
"'Enrorolrl 238, Nrronoiircrq llpeopur6por6
PG32.8898.
'14 'Erc8ootq
IOA.NNHT AAMAEKHNOE.
AKprBrtgrqg'Op0o66(ou4, l0 (83) PG 94,
II2'C.II28B. ICIANHI XPYIOITOMOT.
Ei6rlvnp6q Porpaiouq26, 3 PG 60, 640.
ardtatnumai un 6, dacd infelegefi, gi mai
urmeazdinc6 doi. Toate sunt bune, c[ se
separd adevdrul de minciun6. Dar
dugmanul, tru vedefi? Atacd tocmai
lucrurile esen{iale care te lin de viafa
aceastasocial6:pagapoarte,permiseauto,
cdr,ti de identitate. De aceea nu este
acceptabil sd intri in luptd fbrd gdndul
morfii, aljertfei, al Crucii. Or sd mai cadd
din noi. Cum o vrea Dumnezeu!Eu m-am
pronun{at: Nu accept a$a ceva! Cdci
bitdlia s-adat gi de sdrbi,gi de greci,dar cu
instituliile s-adat. . .
Lepidarea este: ,,Eu nu cred in
Domnul Hristos." De ce vd temefi de 666
cdnd suntefi oamenii lui Hristos? Sd v[
temefi de 666 cdnd nu mai sunte{i ai lui
Hristos. Orice pdcat constituie o cedare,
orice patim[, o tridare, orice rdutate, o
infrdngere.Trebuie sd vd temeli de viafa
impdtimitd - sd vd luptafi sd fifi oamenii
lui IisusHristos".
^,
ferom. Benedict STANCU
Decembrie2014
Agonie,ruqine,invidie qi grlire de riu (1)
(Urmare din pagina l)
tot felul de profefii prezidenfiale.
Rom6nul, asistd, in fiecare zi, la lupta
inegalddintre cei paisprezececandidali la
pregedinfialdrii, care angajeazdun popor
intr-o stare conflictualS, de parcd qi
stihiite se dezldntuiesc.ca toti cei
paisprezece misierioqi ,,gigan1i",
dornici de a seurca pe tronul din Co-
troceni, sd nu mai bdjbdie la proble-
ma binelui gi rdului, cu atdta patos gi
angajamentelipicioase,cdci filmul acesta
al bdjbdirii setot repetdde dupdRevolufia
din 1989.Adevdrul pur 6staeste:in fara
aceastanu va fi bine niciodatl gi cred cI
a$ao va prinde gi Parusia.
Romdnia este in dopaj electoral qi
foarte mulli cred,cd dupdalegereade pre-
gedinteal prii,,va curge laptelegi mierea
pe pdmdntul romdnesc", dar intr-o lard
jefuitA pdndla sAnge,ce mai pofi agtepta?
In Romdnia,dragi romdni, trebuie ca mai
intAi si fie reconstruitl moralitatea,
iegireadin stareaconflictuata gi din acele
gubrede promisiuni mincinoase ce sunt
propovdduitede cdtre cei paisprezececu
aliurdde,,rege".Sd fim seriogi,asistdmla
un spectacol,la un episod dificil, care ne
va costa acel ,,Da", imediat dupd I
ianuarie2015,cdci pe aceeagiscendseva
juca aceeagipiesd,dar cu al1i,,anigti",iar
rom6nul iSi va suge degetul intr-o
continuf, ,,innebunire", cd din nou i se
ucid speranfeleqi toateagteptdrile.
Acum, in plind campanieelectorald,
tofi cei paisprezecese aratd a fi modelul
existenfial,gi nerdbddtorilovesccu biciul
in slujnicufele lor ca sd grdbeascdlipirea
afigelor gi a chipurilor electoralepe toate
gardurile gi porfile orbilor, surzilor, mu!i-
lor gi bolnavilor - e un moft ca sd seducd
asistenfaanemiatdpentrugrij a de mdine.
Da, acum se vede multd cumsecd-
denie din partea domniilor lor, pentru
spiritul de competigie, negrddindrit cu
reguli precise,ci cu b6lbe inrdite, zdmbet
cald, strdngerede mdnd qi cdte un sdrut
asemenealui Iuda.
Gesturile lor, imbrdfigdrile lor, nu
poate fi o realitate consistentd, pro-
bdsescieniigi anti-bdsescienii se migcdin
ambiliile lor pentru loja din ,,raiul
Cotroceni", ca de acolo sd poatdsd spunf,
pestetot in lume, cd pe toate le implinesc
in numele tegii gi de dragul 1drii. insd,
pdnd la urmd qi acegti competitori din
actualacampanieelectoraldla preqedinlia
Romdniei sunt anemici in promisiunile
lor. Nu vor aveagrija de pensionari,de cei
fErd loc de muncd gi nici de tdndra
genera[ie! Vom avea acelagi sistem
medical extrem de bolnav, acoperit prin
cardul de sdndtatein care sunt ascunse
provoc5ritainiceale sorfii fiecdrui romdn.
paginal 1
Dupd cum se vede, am trdit qi vom trdi in care nu le prindem, dar ne consumdm
,,mirodenii sceptice" qi cu o preocupare viatp, intreagd alFrgdnd dupd ele. E o
febrild pentru acesttimp: cine va fi ales adevdratddramd.Insd,din pdcate,mai tofi
pregedinteleRomdniei. Dar, acum, cdnd suntem pringi intr-un iureg de modul
incepi sd crezi cd rdul va fi inldturat, din acestade viafd gi nu ne mai intrebdmdacd
semeritd sdcdutdm,halucinat,calea.
La scandalulactual din oceastd
campanieelectoraldpentru alegerea
pregedintelui t5rii, vedem destule
nou vom asista la tot felul de proteste, ciufuleli, auzim urlete, patimd
relele din afara Frii vor tot veni, inc6t gi d e z l dnluitd, declara!ii mormdite,
cei buni, cei cu adevdrat iubitori de somnolenld qi nerdbdare dar qi o
Dumnezeu gi de Sffinta Bisericd, vor fi precipitatd exaltare a cantitdlii de
cuprinqide mdnie gi revoltd de cdtesevor angajamente,de trai bun pentru romdni,
mai intdmpla in !ara. insd supra-realitateaastaeste:Ne lipsegte
Se in{elege cd, setea de putere igiena mental6, esenfialul corect al
orbegte,iar pentru a pune mdna pe putere lucrurilor.
saupentru a o pdstra,oamenii sunt in stare '
de grozdvii qi de multe fbrddelegi,dar cei Nota redacfiei: Textul acestaa sosit la
redacfie la 4 noiembrie 2014, douf, zile dupd.
care sunt romdni buni gi cu fricd de primul
tur al alegerilor pentru peqedinfiafdrii,
Dumnezeu, nu rdspund cu instrumentele . dar gi dupd ce edifia pe noiembrie a revistei
cu care cei fbrd de Dumnezeu se luptd noastret'usesetrimisd in tipar. Intrucitt dezbate
intre €i, instrumentele competi{iei probleme de fond ale viefii neamului
lumegti, dar din pdcate,de cele mai multe romdnesc in aceste vremuri, l-am programat
ori existd confuzie, cd gi noi ne ldsdm maitArziu, chiar dacd focul alegerilor a trecut
cupringi de ofertele, de instrumentele demult, dificult[file gi necazuriledinaintealor
luptei lumeqti qi alerg[m dupdhimere,pe gi de dupdele rdmdndndaceleaqi.
Forme modernede inqelaresatanicl (3)
Tehnica spilirii creierului de atunci a inceput sf, sufere de bolile
marelui violonist italian Paganini: ficat,
Prima fazd de lucru in tehnica splind, stomac.etc. A avut de ce sd le
bioterapeufilorsenumegte,,stareaready", mulfumeascd atdt pdrinfilor, cdt qi
similard cu starea ,,alfa" din yoga. In psihoterapeutului!
aceastf, etapd i se cere pacientului sd Un alt caz este cel al unui englez in
renunfe la orice preocuparera{ionald,si vdrstd de26 de ani, carenu gi-a mai putut
eliminetotalrafiunea, reveni din regresia
pentru a intra in hipnoticd, rlmdndnd
c ()ntac t cu la stadiul
incongtientul.,,Nu te comportamental al
mai gdndi, lasd-tedus, golit de gAnduri", unui copil de 8 ani. A suferit deci, in
adici spdlarea creierului gi aruncarea in acelagi timp, nu numai o regresie
haosul duhurilor intunericului. Cdnd se hipnoticd,ci gi una psihicn.
stabilegte diagnosticul de cdtre Au fost canxi cdnd oamenii, in
bioenergetician,se considefi,cd pbcatele dorinfa de a se avenfura in magia
comise in vielile anterioare sunt cauza paranormalului, au incercat sd se
bolilor pe carele ispdgeqtiin viafa actuald. dedubleze qi sd cbldtoreascdin spa{iul
Se ajungeastfel la,,reincarnare",concept astral.Dintre apegtiauniiaumurit, iarallii
de origine pdgdn[ (a se citi cateheza: au innebunit. In acest sens, un exemplu
,,Cuvdnt cdtre cregtinii ortodocgi despre concret de astfel de ingelare demonicf,
Yoga qi Reincarnare" - preot Ioan). estecel al tinerei Liliana B. din Craiova,
Investigarea viefilor anterioare se face care practica cursurile de radiesteziegi pe
prin regresie hipnoticd, iatd un caz de cele de spiritism. Dupd un timp a ajuns
hipnozi carene vaclarifica acestlucru: intr-o stare foarte gravd, incdt mdrturisea
Renumita violonistd VanessaMae, unei prietene cd aude voci in urechi,
care la 5 ani c6nta la vioarS, la 8 ani chemdri,care o tulburd groamic. Gregeala
susfinea primul concert, la 9 ani ei a fost c[ nu qi-a cdutat vindecareaprin
compunea,iar la 12 ani era ceamai tdndrd Sfdnta Bisericd Ortodoxd cu: rugdciuni,
violonistd din orchestra simfonicd din post, spovedani e, S fdntul Maslu,
Londra, cdnd a implinit 16 ani, pdrinlii impdrtdganie,ci a continuat in riticirea ei.
s-au hotdrdt sd o supundhipnozei, ca sd In cele din urmd a fost internatd la spitalul
afle de ce era un copil minune. Cdnd s-a din PoianaMare in starede nebunie, unde
trezit din hipnozd s-a simlit foarte rdu, qi a gimurit. (Marturie gthonita. ro).
redinla Ortodoxd
Pagina12 Decembrie2014

Cu putereacredinfeitreci prin toate! (3)

Interviu cu Maica ferusalima Florea, 96 de ani,
de la Ministirea Ghighiu (Prahova)
- Maicile mai tinere lucreazl bine slvArgescminuni! disculiei, am zlbovit acolo multd vreme,
ruglciunea? Vin sI vI intrebe cum se - Da, este o icoand a Sfdntului spa{iuacoperit,parcdegtiintr-o capelSmicd,
face? Pantelimon, s-au petrecut vindecdri gi la ea, in prezenfa icoanelor pictate pe zid. Apa
- Da, lucreazl bine. Maicile mai tinere dar nu aga multe ca la lcoana Maicii miraculoasi se prelinge intr-o quvill sublire
vin sd mi intrebe la rugiciune gi eu le spun Domnului. (N. n. Acestd icoanl a Maicii cdt o andrea,maica Ierusalima ne dEduseun
atdta cdt gtiu. Ele muncesc Ai la ascultiri, gi
Domnului, numit[ gi siriaca, dateazd din bidon de 5 litri ca si i-l umplem. Gustul e
in biserici, gi lucreazd secolul XVI gi a autentic de apd minerald, dar are pe
bineqirugdciunea. fost ddruitd deasupragi harul Maicii Domnului. Cdt am
- Noi, ca mirenio Mdnlstirii zlbovit acolo, fratele Ioan a legat plScute
a vem v oie s I fa c e m Ghighiu, in anul disculii duhovnicegti cu pelerinii care se
ruglciunea pe 1958, de un a;ezau la rAnd pentru a se ad6pa din harul
metanier? episcop venit din revdrsat asupra firicelului de ap5). Eu n-am
- Ca laici avefivoie, Siria). La aceasta, fost niciodatd, c5 e anevoie deplasarea
cd voia pentru rugiciune mulli oameni de pentru mine. Dar imi aduce o fatd cdte un
este de la Dumnezeu. toate vdrstele s-au bidon gi-mi ajunge toatd sdptdmdna,cd beau
Cerefi voie de la vindecat. Dar bun numai apd din aceasta. SA $tifi- ce, la
Dumnezeugi intrebafiun inleles, veneau la inceputul secoluluiXIX, doi cllugiri cdutau
preot, de obicei Sfdntul Maslt pe aici un loc de m6n6stie,era o pdduregi au
duhovnicultrebuiesi v5 vinerea, dimineaga, auzit,laun moment dat, clipocit de ap6.Aqa
dea binecuvdntarepentru la ora 10. Sigur, au gdsit izvorul vindecdtor gi au hotdrdt s5
Rug6ciunea lui Iisus. ajungeau aici qi in ridice mdnSstireainpreajma lui.
- Spune{i-ne,aici, alte momente, se - Daci ar fi sI rostifi in fafa unei
in minlstire, ati vdzut rugau la Maica mul{imi de oameni citeva cuvinte despre
vreodatl vreo minune Domnului gi au puterea credinfei, ce le-afi spune, MaicS?
p e t r e c f f n d u - s ep r i n scf,pat de boalI. - Sd se roage la Dumnezeu gi la Maica
credin{5? Continuu se fac Domnului. Sd nu-qi piardi credinfa, asta e
- Am vdzut, da, la minuni la aceastd totul acum pentru poporul nostru, sd fie aga
IcoanaMaicii Domnului icoand, chiar gi in cum au fost gi inaintagii nogtri. Noi suntem o
fbcitoare de minuni din acestezile, dar noi pri de oameni credincioqi. Este important
biserica mdndstirii.Au Icoana Maicii Domnului Siriaca - nu le gtim pe toate. ca oamcnii nu numai sI vorbeasc[ despre
fost multe minuni ale MAnistirea Ghighiu, Prahova Lumea din toat6 Hristos, ci sd-l simtd pe Hristos in inima lor.
Maicii Domnului.Odatd tara a aflat cd. la - Dumneavoastrl, maicl
a venit o familie cu un copil de 8-9 ani, icoanaMaicii Domnuluide la Ghighiu se Ierusalima, unde qi cind l-a{i simfit pe
foartebolnav,aveacevala cap.Doctorii l-au facminuni. Hristosin iniml?
trimis acasi, fiindcd, medical,nu se mai - Apar atffteaminuni poate fiindc5 - Nu gtiu unde gi nici cdnd, dar eu de
putea face nimic. Cineva i-a cllluzit pe este gi o via{I curatl dusl de obgtea micd L-am prins pe Domnul Iisus Hristos in
oameniiaceiala M6ndstireaGhighiusI se mAnIstirii... inim5.
roagela MaicaDomnului.Au venit pdrinlii - Nu-i aceastacauzaminunilor.Unde - Totugi, multe plcate, multe
de maimule ori, s-aurugatla icoan5,au stat este offi, v-am mai zis, este gi pdcat. necazuri se abat asupra neamului nostru,
cu copilul la Sfdntul Maslu, eu eram la Minunilevin clar de la Maica Domnuluisi r l z b o i u l s e i n t e t e $ t e l a g r a n i { e l e
pomelniceatunci, la intrareain bisericd, numaidelad6nsa. (N. n. tnacestmomental Rominiei. Ce crede{i cI ar trebui sI
vorbeaumereucu mine.Dupdun timp m-au discu;iei,frateleIoan G6ndu,pS.truns de o facem noi ca sE ne redreslm, sI ne venim
anunlatci s-a ftcut complet bine, fbrS sd chemarefierbinte,se ridici qi spunec5 el in fire?
mai apelezela nici un doctor.Un alt caze o pleacdsI seinchine,in tain5,chiaracum,la - Sa ddm sfaturi, pe c4t este cu puting[,
domniqoardcareaveamari problemetot la icoanaMaicii Domnului. $i eu gi maica qi celor necredincioqi. SA le deschidem
cap,nu-igdseau leacul,deqiumblapestetot. Ierusalimail potolim, s[ mai zlboveascd capul cu o vorbd bund, sd se lase de pdcate,
Aici, la icoanaMaicii Domnuluigi-ag[sit pufin,vom mergeimpreunllainchinare,da, cd nu e bine ce se int6mpli in !ar5. Ei s[ se
t[mdduirea,venea mereu pe la mine, am fiecarecu tainalui. Lucru pe carel-am fEcut opreascl de la pdcate, s[ se roage. Tot
rimas prieten[ cu ea.Eu am indrumat-o,cd ceva mai tdrziu, agezdndu-ne in ticere la poporul trebuie s5 se roage! Daci nu ne
era disperat[,i-am luat pomelniculqi am coadacareseformasein faqaicoanei!) rugdm, nu facem nimic. SI ne rug6m, sd ne
trimis-ola MaicaDomnuluiin bisericl.S-a - E s t e g i u n i z v o r c u a p I ruglm, sd ne rugim la Dumnezeu si ne ierte.
rugatculacrimicI eranecSjitirdu detot.Ea t l m l d u i t o a r e la mflnlstirea CE de ajunge Dumnezeu de nu mai poate
vine gi acum, ii mullumegte Maicii dumneavoastrl. rdbda r5ut6[ile noastre, atunci ne aratS El in
Domnului,apoitrecepe la chilia meaqi-mi - Da, in parteaasta,esteun izvor al ce lucruri urdte zdcem qi vin pedepsegrele.
zice:,,Numaidatoriti dumneavoastr[m-am Maicii Domnului, cI de la descoperirea - Maici Ierusalima si ajunge{i in
fbcut bine, fiindcd m-a!i trimis la Maica izvorului acelas-a frcut mdndstirea. (N. n. Ierusalimul cel de Sus, cI in cel de jos a{i
Domnului".Suntmultecazuride vindeciri Maica lerusalimane aratdcu mdnadireclia fost de multe ori!
minunatepetrecutein mdndstirea noastr6. spre izvor, este in stdngachiliei sale, in - E greu de ajuns acolo, dar dacd vrea
- Din cAtegtim existl gi o icoani a spate,vreo 500 de metri, pe o aleecu piatrd Dumnezeu sf, ajung qi la acela, apoi eu imi
Sfflntului Mare Mucenic Ai Tlmlduitor mirunt[, pe care pelerinii o parcurg in dorescdin toatl inima!
Pant elim on in b i s e ri c l l a c a re s e grupuri.Am fost gi noi, dupSincheierea ' Ioan ENACHE
CredinfaOrtodoxd
DecembrierOtO
CronicaAntihristului
o Nu-i aga c6 nu existd conspiragii,ci
doar teorii ale conspirafiei,inchipuiri despre
ele?Normal, dacd n-ar mai ti teorii, utopii ale
conspiraliei, cum ar mai putea fi explicat
orice matrapazlilc secret, orice atac global,
operat in taind asupra populafiei! E atdt de
uqor sd arunci pe seama fanteziei gi iluziei
fapte grele pentru care e scoasdvinovatdmin-
tea noastrd bdnuitoare! Numai c5" deseori,
inc5p6[6natarealitate,dup[ ani de zile, scoate
la iveald ticdlogiile, urzite qi ftptuite in secret,
a$acum zice qi cuvdntul evanghelic. Ei bine,
Antena 3, intr-o emisiune din l7 noiembrie
2014, preluatdde mai multe gazeteqi site-uri,
ne anunld ci americanii mai au, de l2 ani in-
coace,incd un organism de urmdrire global6,
numit Oficiul Cunoagterii Informaliei (IAO).
Pdi, ce, nu tr6im noi in societateainfbrmaEiei
qi in societateacunoaqterii, a cunoagterii de
cltre ei a tuturor componentelor viefii noas-
tre, inclusiv a celor intime. Aceasta e societa-
tea intunecdrii minfii noastre cu negura con-
spirafionistd.Noi cu - inchipuirile conspira-
fiei, ei - cu infbrmafiile! Ce zice draga de
Antena 3? Dupd ce ne-a bltut la cap, pdnd la
amefeald, sd lu6m cardurile de sdndtate,de
data aceastaconstat6 contrariatd (sau poate
amuzatf,!):,,Utilizarea c[r[ii de credit, datele
medicale(n.n.: auzi, tu, pdn6 qi datelemedi-
cale!?), cronologia cilitoriilor, facturile tele-
fonice, evenimentele inregistrate ca qofer,
toate acesteasunt stocate in baza de date a
IAO. Dacd afi fbcut aga ceva, Ochiul-Atot-
vdzdtor al IAO doreqte sd gtie acest lucru".
Stai oleacS,nu mai e teorie, conspirafiaasta?
Deloc! E adevErul gol-goluf. Computerele
ultrasofisticateale IAO, botezateqi Echelon,
lucreazd pentru un program uriag, numit
CunoagtereaInfbrmafiei Totale qi dispune de
softuri care intri in orice compunterdin lume,
ii copie hardul, nu degeabae la modi de o vre-
me incoace copy-paste, Si, dupd aceea, de-
pune conlinutul in fiqiere gigantice supranu-
mite Diclionare.Pdi,nu-i de coleasdintre tiqa
medicald a mea in dicfionarul oficiului
atotcunosc6tor, cheltuielile ftcute la
cumpdrdturi, traseul urmat azi cu maqina,
discugiile purtate la teletbn, intdrzierea
pldlilor la facturi. Mda! Iaca, am ajuns gi eu
cetSleanplanetar,bigat in cdr{ile nevdzuteale
lui Big Brother! Tot ce trece printr-un
computer, orice fel de card, cd e buletin de
identitate, permis auto, paqaport, card de
sdn6tate, card bancar, inclusiv teletbnul
mobil gi cel fix, qi acesteaintrd intdi intr-un
computer al centralei, apoi in computerele
satelililor, tot ce e electronic, de la toli
cetdfenii planetei, de la preqedinfi pdnd la
oieri, se stocheazdin baza de date a IAO.
Americanii se cred ingerii lui Dumnezeu care
noteazd tot despre faptele noastre in c[rfile
viefii, sau in cA4ile mo(ii. Cdrfile robiei
totale! Se pare ci logistica urmdririi fiecdrui
om printr-un microcip estepusd la punct, mai
rdmAnesd fie marcafi toli indivizii cu semnul.
Fiara e gata sd ne inghitE pe tofi! Acum ce mai
ziceli, dupd ce afi luat cardul, cardurile?
Teorii, dom'ne, prostii conspiraqioniste? Pdi,
nu, e realitatea prostiei noastre desdvdrgite,
fiindcd deja am devenit turme numerotate,
urmdrite gi in pat, qi la closet,qi la magazin,gi
la spital, gi la cumetrie, gi la munc5" qi la
volan, peste tot. Societatea cunoqterii
informafiei despre tofi gi a controlului fbrd
scdpare! Trdiasc[ zvonerii conspirafionigti,
ca sI avem gi noi indreptdfire pentru
naivitateade a ne da legali ftrd impotrivire! o
$i fiindcA tot veni vorba de incdtuqarea
electronicd, vd prezentdm un experiment
olandezfoarte reuqit.La 3 noiembrie 20 14,un
om de ataceri batav qi-a implantat pe mdna
stdngl un microcip de 12 milimetri in care
erau stocate monede virtuale. Pentru pl6!i,
pentru economii qi pentru alte drAcii pe care
microcipul respectiv le poate executa prin
intermediul smartpho-ului. ,,Cipurile pot fi
programate printr-un smartphone, de
exemplu, sd deschidd u$i ftrd chei, sE
opreascd un ceas deqteptdtor cdnd mdinile
sunt ocupate sau sd deblocheze anumite
aparate electronice". Am citat din EYZ.ro,
care trateaz[ chestia asta ca pe un banal fapt
divers. Dar nu e fapt derizoriu, ci un
experiment reugit de c6tre olandezi care
lintesc scoaterea monedei de pe piald gi
obiqnuireaoamenilor sd poarle microcipul pe
mdnd pentruplAli qi pentruorice alte facilit6gi,
precum Eipentru eliminareafricii de controlul
electronic.Scomi16cel cu coarnela bi16nu ne
las6nici o clip6 fdrd noi dricovenii care si ne
lege definitiv de sistemulde control global. o
E unul Moise (Emil), avatargi decdzutnume
purtat cu strllucire de marele proroc cate a
adus pe bralele sale Tablele Legii. Conu
Emilache ddn Buzdu e un t-elde spif6 la una
din rolile carului careil plimbd pe Satanaprin
Romdnia. Profesorde antihristicd la un liceu,
acestMoise cu ifose, a cerut, printr-un tribu-
nal din urbea natal6,Curfii Constitufionales5
atace,,curatconstitufional" ora de religie din
qcoli (daci era numiti ora de ortodoxie, ar ti
fost eliminatdde mult!). Astfel, noul Moise,
oare de ce imi vine s6-l pronunf moige?,
plimbi pe brafele sale ,,tablele fbrddelegii".
Atacul s-a soldat cu o catastroft: educalia
religioasdinpcoali a fost declaratdopfionald.
Mai exact, Inalta Curte a hotdrdt cE orice
pdrinte care vrea s6-gi dea copilul la ora de
religie trebuie sd inainteze o cerere scrisS.
Lege qi semnul mir[rii! Pdnd.acum, Legea
educaliei zicea aga: "La solicitarea scris[ a
elevului major, respectiv a pdrinfilor sau a
tutorelui legal instituit pentru elevul minor,
elevul poate sd nu frecventeze orele de re-
ligie". Se refereala excepfiile cu voinfd atee.
Acum accentul se mutd pe excepfiile cu
voinfd cregtinE:cine vrea educafiereligioasd,
sdscrieo cerere.Altfel spus,de la o majoritate
creqtinf,,in cadrul c6reiaapdreauexcep{iiatee
sau mozaice,au trecut hotdrdt la o majoritate
atee gi mozaicd,(moiqe, bat6-l vina!) in care
mai pdlpdie exceplii cregtine. Cel pufin aqa
zice marea Curte a Constitufiei antihristice,
care,la l2 noiembrie2014, aplicd o loviturd
nducitoare, aproape mortalS, educafiei
religioasein qcoli. Societateacivi16nihilistd
s-a instalatin tbtol iul j udec[tori lor. De-acum,
fiagilor, nu se vor opri pdnd cdnd nu vor
Pagina13
prigonicreqtiniipdnl la moarte.$i-au pusqi
un qef al statului potrivit pentru lucrarea
aceasta. De-acumHristosintrd in dizgrafiein
Romdnia,mai r[u ca in vremeacomuniEtilor.
Darvorbaceea,qi-augdsitcu cinesdsebat6,
gi L-au luat adversarpe Dumnezeu,ot,
Doamne,mdgi apuctrmila deei, dejudec6tori
qitoli teomahiip6ndla comisariicivili ai sata-
nei, fiindcdmi seinspdimdntdqi inchipuirea
pentruce ar puteap6!i sErmaniiaceqtiacu
pumniide lut ridicali citre cer! Noi, creqtinii
drept-mdritori, cdlivom maifi r5.mas, sEnune
pierdemcu firea, s6-L mdrturisimin conti-
nuare,cu oricerisc,pe Hristos,sdne educdm
prunciiin DuhulSthnt.$i Dumnezeuva avea
grijd de toti. $i de vr6jmagi,gi de noi! o Ei,
vedefi,il alungdpe Hristos din qcoli, cu o
hotdrdrea Curfii Constitufionale,iar locul
,,eliberat"de credin!6esteocupaturgentde
aghiu![ homosexualulqi nedefinitulde gen,
cEinc[ se credeinger,degiintunericulgi ptf-
cioasacirculdprin venelelui in loc de sdnge.
Am vrut sd zic aga:elimindm cu viclequg
educafiaortodoxddin invdfdmdntqi pornim,
ca un vdnt turbat, compactorul educa{iei
sexuale. C[ nu qtiucenaiba,dom'ne,maiales
fbmeileqi-aurevolufionatparteadela buricin
jos a corpuluiqi vor s6-i dedeala orgii gi pe
prunci. Li s-au aprins la mansarddcdgiva
neuronigi seizbescprecumorbegiidepereqigi
se homosexualizeazd,, se lesbianizeazd,se
contorsioneazd,, se dezlmanizeazd,se de-
monizeazd"pdnd li seprdjesccreierii cu totul.
Au luat-ocdq-hai-hui precumc5lelelein c6l-
duri prin pddurigi pestearlturi, de nu le mai
poatenimeniopri nici cu vorbabun5"nici cu
huiduiala,nici cu invoiala,nici cu sudalma.
Ministresede prin Belgia, Italia, Norvegia,
Austria, Croafia gi din alte cotloanes-au
adunat,la Bruxelles(in 28 octombrie2014),
intr-o conferin[da nelegiuirii ca sd fofieze
drepturi qi nediscriminiri sexuale,mai pe
gleau,vor sd impunSo Directiv6a UE ( a se
citi legeunional6!).Prin legeil exileazdpe
Hristos din stateleUE qi il instaleazd, pe
ghebosulsupradesfrdndrilor tartor in Babi-
lonul intunecat.Existd o Agenfiea Dreptu-
rilor Fundamentale a UE cares-apreschimbat
in agen{iadrepturilorsubanimaleale omului
european gi careiqi ia in seriosrolul depoliqie
a gdndirii.Nouapolilie de spdlarepe ueier a
cre$tinilordar gi a oamenilorcu o miniml
moralitate. Daci Directivalor seva impunegi
in Romdnia johanisstd, atunci voi scrie
rubricaaceasta de dup6gratii saunu voi mai
puteascriedeloc.Fiindcdnu vom mai avea
voie sf,vorbim desprehomosexualitate, vor
s6 opreascd qi bancurilepe aceastS temd.In
Anglia au inchis orfelinatecatoliceoarenu
voiau sd dea copii spre adopgiecuplurilor
homosexuale, in Canadaauretrasacreditarea
unor universitdEicare criticd homose-
xualitatea,in alte locuri au dat atar6 din
serviciu fruncfionari care qi-au exprimat
opinii ostilehomosexualitAtii. Da, separecE
nu vom mai aveanici libertateaopiniei.Dar
peaceeaa credinEei? Oricumar fi, nu trebuie
sdneldsdm!Cuniciunchip!
toin de la CRUCE
redinfa Ortodoxd
rag|rra t4 r-recerrrone
2u i.r
Mitropolitul SERAFIM aI Pireului

Noua Er[ il lui Hristos $i vechea

f{oad Erd a antihristului (3)
$i desigurcd toatdaceastiharababurd mai intdi de orice credinla in purtareade noi la acestea,pebazacelorce le-amexpus
i n t e r r e l i g i o a s d c o n t i n u d , t o t a c e s t grijd a lui Dumnezeupentruconducereagi aici, cererile noastre.Sd'ne izblveascd
sincretism nu este ceva nou, ci foarte conseryarealumii. Dumnezeue Creatorul SffintaTreime Dumnezeu,cu rugdciunile
vechi, care gi-a pierdut puterea datoritd gi Pdstrdtorullumii gi toate se afld sub durmeavoastrd, inaltpreasfinlite Teo-
invSldturiilui Hristosgi careareca scopnu puterea gi indrumarea Lui cea atotpu- dosie,Arhiepiscopal Tomisului,de aga-
sdii ajutepe oamenisdsemdntuiasci,ci sd ternicl. $i dacdam vrea sd distrugempe- zisa ,,Noud Erd" a antihristului qi de
ii lipseasc[de mAntuire,amdgindu-ici qi mAntulprintr-o irosireqi exploatareira{io- ramurileei, ce au intrat in interiorul Bi-
acolo,in religia undesuntei se mdntuiesc nald,aresurselorlui, nu am putea.Nu stI in sericii gi il profaneazl,prin ecumenismgi
gi nu estenevoie sd pdgeascdpe singura puterilenoastresdfacemaceasta,ci neeste sd ne ajute in apdrareamediului duhov-
cale care conduce la mdntuire, calea lui exterior acestlucru. Cu siguranfd,crealia nicesc,careva izbdvi qi^pe cel naturalsau
Hristos gi a Bisericii, ci sd rdmAndin ,,suspin[ si sufer6"" datoritd omului frzic. Amin. (Predica Inaltpreasfinlitului
intunericulaltor religii qi al ereziilor,ca o pdcdtos,adaptatdfiind in mod pedagogic Serafimal Pireuluila Vecerniade sdmbdtd
noudGalileea neamurilorpdgdne,carenu deDumnezeula comportamentulomului. seara, 6 septembrie 2014, in Mangalia.
vede, insd, lumina cea mare, lumina lui Natura se revoltd impotriva rdului Traducere din neogreaci de pr. dr.
Hristoscarea strdlucitin intuneric:,,Gali- aflat in cregteregi contra pdcatului prin Ciprian-Ioan Staicu).
leeaneamurilor,poporul ce stdteain intu- diversele manifestdri ale rdului natural,
neric a vdzut lumind mare gi celor ce prin cutremure, inundagii, furtuni, boli; 'oMatei4,
16.
gedeauin laturagi in umbramorfii lumind naturainsdse linigteqtegi sesupuneoame- " Romani8,22;"Cdci qtimcdpdndacum
le-ardsdrit."'o nilor sfin{i. Prin urmare, cauzacatastro- toatd frptura suspind laolaltd qi sut'erd in
Vom incheiacu al doilea,dupd ecu- felor ecologicese afl6 in comportamentul durerilenaqterii."
''
menism,elementdistinctival,,Noii Ere" a duhovnicescgi moral al oamenilor.Dacd Legat de aceastavezi Protopresbiter
antihristului,cu migcarea ecologiei.Din oamenii ar fi fost invd{afi sd trdiascdin Theodoros Zisis, Ortodoxie gi ecologie,
Tesalonic.1994.
punctdevedereteologicAiduhovnicesc ne simplitate qi modestie qi nu ar fi irosit
p6ndegte pericolulca qi BisericaOrtodoxd resurselenaturalein lux, in desfrdugi in
sd fie atrasd de religia gi de adorarea destrdbdl6ri,nu ar fi existatproblemeeco- Afisauanu
creaturii, adicd de o noud idolatrie, care logice.De aceea,oricdteprogramede pro-
este cultivatd in mod metodic de aceasti tecfiea mediului inconjurdtorar elaboragi fi ortodox
migcareca sd fie adoratdcreaturain locul oricAte congreseecologiste ar organiza,
Dragul meu prietenin Domnul, v6d
Creatorului.Nu esteintdmpldtorfaptul cd realitateaecologicdnu este posibil sd se
asocialiileecologistede pretutindenide pe schimbedacdnu va fi precedatdde schim- cd eqtifoarte preocupat- ingrijorat chiar
-, in ultima weme, de situalia ortodoc-
pdmdntqi orgarrizaliilepoliticeecologiste barea modului de gdndire gi a compor-
sunt condusede atei $i de luptdtori contra tamentuluioamenilor,dacdnu va fi ocrotit qilor din RomAnia.inainte de a te ldsa
Bisericii. Amestecul Patriarhiei Ecume- gi purificat mai intdi mediul duhovnicesc cuprins de atdtea g6nduri sumbre, in-
nice in problemele legate de apdrarea de care, insd, nu sunt interesateorgani- cearcdsd-!i ldmuregticine estecregtinul
mediului inconjuritor imbundtdlegtemult zaliile,,Noii Ere" a antihristului,ci dim- ortodox, ce inseamnd, in fond, a fi
profilul acestor organizatiigi ii potolegte potrivdeleau ca scopsd distrugl principi- ortodox.
pe cregtini.Ne-am mdhnitgi mulli am fost ile teologicegi duhovniceqtiale cregtinis-
surpringicdndam vdzutin fotografii de pe mului, adicd credin(ain Dumnezeuca gi Un triitor gi un mirturisitor al
internetcd la un congresde ecologiepatri- Creatorgi Proniatoral universului,dar qi
dreptei credinfe
arhul ecumenics-a rugat cu reprezentan{ii viala asceticdqi modestd.''
altor religii, cu mdinile impreunatepe E limpede, pentru orice persoand
piept in pozilie de rugdciune,in fafa unei Epilog cu bun sim!, cd nu te poli numi ortodox
sfere care reprezenta Pdmdntul, cu si- doar pentru cd te declari ca atare. in
guranldpentru a se mdntui p6mdntulsau,
in cadrulimnelorslrbitorii Indictului primul rdnd, estenevoie sd ai o dreaptl
din punctulde vedereal unora,rug6ndu-se
cdtre zeila pimdnt. Pentru cd, pentru ma- (noului anbisericesc) nu igi gdseqte
loc nici credinfl - ortodoxd, aceeacuprinsd in
joritatea reprezentan{ilor,,Noii Ere", uni- o neliniqteecologisti,ci suntcererica s[ ne Sfintele Scripturi, in mdrfurisirile celor
versulintreg esteDumnezeu,iar pdm6ntul asigure SfdntaTre.imeDumnezeupdinea qaptesinoadeecumenicegi in inv6!6tura
esteinsuflefitgi viu girugdciunilelor il vor ceade toatezilele, sd ne dea,din punct de Sfinfilor Pdrinfi, in^ intreaga Sfdntd
trezi, devremece putereasa cea dumne- vedere al condiliilor climatice, vremuri Tradilie a Bisericii. In al doilea rdnd,
zeiascdesteagade mare inc6t nu inlelege line gi pagnice,pdmdntuluisd ii dearoade ortodoxia ta trebuie sd fie validatd de
cd estein pericol gi nu poatesd se opuna bune gi din cer si cad6 ploi line, s[ dea ortopraxie - adicd de atitudine gi fapte
primejdiei distrugeriilui. conducdtorilor biruin[e impotriva
ortodoxe.Nu spuneMdntuitorul c6: ,,Nu
pdgAnilor celor fbrd de Dumnezeu, sd
Este imbucurdtor faptul cd ziua de I oricine Imi zice: Doamne, Doamne, va
invingd ereziile, sd ne umple de
septembrie,inceputul anului bisericesc, intra in impdrdlia cerurilor, ci cel ce face
dumnezeiasca Sainvd!5turd,cum a frcut in
stabilitdde PatriarhiaEcumenicddreptzi a voia Tatdlui meu Celui din ceruri"
sinagogadin Nazaret,sdne incheiemcalea
mediului inconjurdtor, fapt nemdrturisit, (Matei 7,21)2
pe noul an binepldcdndlui Dumnezeu,
necunoscutgi de neinfeles pentru Sfinfii A fi ortodox inseamnd, agadar,a fi
schimbdndu-ne in bine, cu fapte
Pdrinfi ai Bisericii, nu a avut vreun ecou
duhovnicegtigi s6nu incetezea ne acoperi un trlitor gi un mlrturisitor al dreptei
bisericesc,nici vreo formd de manifestare
cu milagi cu iubireaLuideoameni. credinfe.Priryfaptele tale, prin viafa ta,
liturgicd. Cultivarea fricii de o catastrofd
ecologicdestede la diavolul.Ea ofenseazd Iubifi fra{i in Hristos, sd addugdmgi (Continuarein pagina 16)

Credinfa Ortodox[
Decembriettt t
Sfflntul Ioan Guri de Aur
Cffnd ne primeqteDumnezeurugiciunea? (5)
Agadar, inainte sd ridicf,m mdinile
cdtre cer, sd punem inceput poclinfei
noastre. De altfel, deoarece cu mdinile
sdvdrgimmulte fapte viclene, trebuiesd le
ridicdm la cer atunci cdndne rugdm,astfel
incdt gestul nostru sd le indepdrtezede
pdcat. Acestea sd-!i aduci aminte atunci
cdnd vrei sd rdpegticeva sau sd loveqti pe
cineva cu mdinile tale: aceleagimdini le
vei ridica mai apoi spreDumnezeu,ele ili
vor fi mijlocitoare dinaintea Celui Prea-
inalt, cu ele vei aducejertfa duhovniceas-
cd a rugdciunii. De aceea,nu le spurca,nu
pune pe ele semnul ruginii, nu le fd ne-
vrednice de a le ardtaDomnului prin sf,-
vdrgireade pdcate.Cur6,t5-leprin milos-
tenie gi prin tot felul de fapte bune gi
numai dupd aceeasd le ridici spre cer in
rugdciune. Dacd nu te rogi niciodatd cu
mdinile pline de noroi, cu atdt mai mult si
nu te rogi cu mAinile murddrite de p[cat.
Nu este bine sd ridici spre Dumnezeu
mdinile murdare de noroi, insd a le ridica
murdare de pdcate fdrd numdr este un
lucru infricoqdtor, care abate asupra
noastrl mdnia lui Dumnezeu.
Dar, oare, numai aga^putem sd-l
mdniempe pdrinteleceresc?In cdtefeluri
nu pdcdtuim,chiar gi in bisericd,in timpul
sdvdrqiriiSfintei Liturghii. .. FArarispuns
dinaintealui Dumnezeu am fi dacd El ar
line socoteala gdndurilor noastre
ruginoase,a dorinfelor viclene din inima
noastrd, a judecdrii semenului, in care
cidem in fiecare zi, a minciunilor gi
riutdlilor pe care le spunem,a vicleniei gi
a nedreptd{ilor pe care le sdvdrgim.
Fericirea altora ne pricinuieqte tristefe,
chiar dacd este vorba despre prietenii
nogtri. Suntem mulgumili atunci cdnd
semenulnostru suferd,socotind suferin{a
aceluiaca o mdngdierepentru nefericirea
noastrd. Ii cerem lui Dumnezeu lucruri
stricdcioasegi nefolositoare, pe care El
ne-a poruncit sd le disprefuim.Fdrd sf,ne
fie fricd de Dumnezeu,iijudecdm pe fralii
nogtri, degi avem poruncd sd ne rugdm
chiar gi pentruvrdjmaqi.
Ce faci, omule? ii ceri lui Dumnezeu
sd aibd mil[ de tine, iar tu il blestemipe
celdlalt? Nu te ldsa ingelat. Dacd nu vei
ierta, nu veifi iertat. $tii lucrul acesta.$i
totuqi, nu numai cd nu ier{i, dar il rogi pe
Dumnezeu sd nu ierte! Insd dacd nu este
iertat cel care iaftA. cum va fi iertat cel
care ii cere lui Dumnezeu sd nu ierte?
Dacd este un lucru rdu sd ai duqmani,
gdndegte-tecu cdt mai rdu estes6-ijudeci
qi s6-i blestemi pe acegtia. Vei da
socotealdpentru faptul c[ ai dugmani gi
mai indrdznegtisd-i judeci pe deasupra?
In ceasul in care te rogi pentru mild qi
pentru iertarea pdcatelor, cum te va ierta
Dumnezeu daca ii ceri sd le facd rdu
altora?Saucdndte rogi pentrutine, te uifi
in dreaptagi-n stdnga,cagli saute gdndegti
la o mie gi una de lucruri. Ins[ atunci cdnd
te rogi impotriva dugmanilor tdi, iti lii
gdndul lipit de rugdciune.Diavolul gtiecd
atuncicdndne rugdm impotriva celorlalli,
ne facem un mare rdu, de aceea,in astfel
de momente,nu ne imprdgtieatenlia.
Uitd de pdcatelealtora, ca gi Dum-
nezeusd le uite pe ale tale. Dacd ai spus:
,,Pedepsegte-l pe wdjmagul meu", nu mai
ai dreptul sd deschizi gura dinaintea lui
Dumnezeu.In primul rdnd, pentru cdL-ai
mdniat gi in al doilea rdnd, pentru cd ceri
lucruri care sunt impotriva esen{ei
rugdciunii. Dacd te rogi penffu iertarea
pdcatelor, cum de indrdznegti sd mai
rostegti cuvdntul,,pedeapsd"?Trebuia,
dimpotrivd, sd te rogi penffu ceilalfl,
pentru ca apoi s[ capefi indr6zneal6s[ te
rogi qi pentru tine. Dacd te rogi pentru
ceilalfi, dob6ndegtiqi ceea ce voiegti tu,
chiar daci nici nu ai deschidegura sd spui
in rugdciunecevadespreproblemeletale.
Nu existd nimic mai trist decdt un
Plcatele - cauzatuturor
problemelornoastre
Cu adevdrat trdim vremurile de pe
urm6, cum au spus asta mulli Sf. Pdrinfi.
Nu s-a mai intAmplat niciodatl, ca aqade
multd lume si spunf,rdului bine gi binelui
rdu.
Lucrul cel mai grav e faptul cd atunci
cdnd te adresezipreolilor gi duhovnicilor
pentru sfdtuire, in privinta diverselor pro-
bleme gi necazurice le ai, rareori e$ti tri-
mis cdtre adevdratelelor cauze: pdcatele
tale. Dacd ar fi mai mulli povdfuitori
duhovnicegtineingela{i,ei ar trebui intot-
deaunasdte trimitd cdtrepdcateletale.Fie
cd e vorba de nelinereala dreapta-credin-
fd, ortodoxia,gi susfinereacu multd ardoa-
re a ecumenismului,ereziaereziilor,cum
e numitd de c[tre Sf. Parinfi, fie cd e vorba
de avorturi (azi mai alesprin mijloace mo-
derne ca: sterilet, pastile anticoncepfio-
nale, injeclii gi altele care sunt avortive),
fie cd e vorba de desfrdnaresau preades-
frAnare(adulter), fie cd e vorba de cdsdto-
rie mixtd (intre un ortodox gi o neortodoxd
c[reia nu i s-afbcut in prealabiltrecereala
ortodoxie, cum se aratd"in Pidalion la
Canonul 46 al Sf. Apostoli), care estetot
paginai 5
suflet care poartdurd in el. Asemenea,nu
existd nimic mai necurat decdt o limbd
carevorbegtede rdu gi blestemd.Egti om,
nu te face fiar6. Gura nu !i s-a dat ca sd
mugti, ci ca sd mdngdi prin cuvintele tale.
Dumnezeu fi-a poruncit sd ier1i, iar tu ii
ceri sdnu {ind seamade poruncaSa?Nu te
gdndegticd diavolul sebucurdgi rddecdnd
aude o asemenea rugdciune, iar
Dumnezeu, Care este Creatorul,
Binefdcdtorul gi Mdntuitorul tdu, se
intristeazd?
,,Dar mi s-a fdcut o nedreptate",vei
spune, ,,$i sunt supdrat". Dacd-i o$&,
roagd-te impotriva diavolului, care te
nedreptd{egtemai mult decAt oricine. El
este cel care nagte dugm[nia. El este
singurul tdu mare duqman,cu care nu te
vei putea impdca niciodatd. Pe cdnd
semenul tdu, oricdte !i-ar face, ifi este
frate. De aceeaegti dator sd te rogi pentru
binele, pentru fericirea, pocdinfa gi
mdntuireasa.
Agadar,sd fim cu bdgarede seamd,
frafiloq sd trdim dupd poruncile lui
Dumnezeu, pentru ca rugdciunea noastrd
sd dea roadegi s[ dobdndim Impdrllia lui
Dumnezeu; (Problemele vie{ii,
Egumenila, Galafi, 2007)
desfrdnare,fie cd e vorba de divo4 neca-
nonic (nu din cauzaadulterului sau a ci-
derii in erezie)gi apoi de cdsitoria a doua
chiar la bisericd,careestetot o preadesfrd-
nare (Canonul43 al Sf. Apostoli), fie cd e
vorba de vreo cdsdtorienelegiuitd, adicd
in grade de rudenie trupeascdsau duhov-
niceasci nepermis[ de canoanelesau ho-
t[r6rile Sf. Pdrinfi gi care trebuie desfd-
cut6, fie cd e vorba de relafii trupegti
nepermise care sunt socotite ca pdcate
strigdtoarela cer ca sodomia saumai ales
gomoria, fie cd e vorba de a apelasaude a
face diverse forme de wdjitorie mai vechi
sau mai noi ce se gdsesc in tehnicile
orientale ca yoga qi altele, fie cd ai o
profesie prin care te faci pdrta$ la pdcate
grele (de pild6, lucrezi la farmaciegi vinzi
pasti l e anti concepl i onal e sau alt e
mijloace caresunt avortive),fie cd e vorba
de alte pdcategrele pentru care Dumnezeu
ingSduie sd ai necazuri qi diferite
probleme ca sd te trezegti din somnul
pdcatelorgi sd lupfi pentru a le pdrdsigi sd
pui in locul lor faptelebune.
Ierom.'Artemie POPA
Credinfa Ortodoxd
 A fi sau a nu fi ortodox
(Urmare din pagina 14)
prin rugdciuneata, trebuie s[ fii in permanen!f,
aga.Dar prin cuvf,nt, dup[ cum estenevoie.Nu
este o atitudine ortodoxd a mdrturisi oricAnd,
oriunde gi,mai ales,oricum pe lisusHristosca
fiind Fiul lui Dumnezeu, Cel ce a venit sd ne
mdntuiascd. Mai este nevoie sd ai gi
discerniimAntde la Duhul SfAnt,pentruca nu
cumva prin vorb[ria care !i se pare lie a fi
mdrturisire sd iei, de fapt, ,,numele Domnului
in degert". Ca sd nu gregegti,ceremereusfat gi
binecuvdntarede la duhovnicul tdu (sau direct
de la ierarh, cdnd se poate). Ce 1i se pare, nu
mdrturiseaudemonii, inainte de a fi scogi afard
din om, pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu?Nu
spuneauei: ,,Ce ai Tu cu noi, Iisuse,Fiul lui
Dumnezeu?" (Matei 8, 29) gi ,,Te gtim cine
egti..."(Luca 4,34)? Nu ar fi trebuitDomnul sf,
primeascdmdrturia lor, bucurdndu-sede faptul
cd dem onii ing i g i tt re c u n o a q te a u c a
Dumnezeu?Or, Domnul ii certa,cerdndu-le sd
tac6;in schimb, a primit, intotdeauna,mdrturia
oamenilor: a lui Petru (Ioan 6, 69), a lui
Natanael (Ioan I, 49), a orbului din nagtere
(Ioan 9, 35-38), a Martei (Ioan Il, 27), a
sutagului(Marcu 15, 39)... Hristos nu-i l6sape
diavoli s6-L m[rturiseascd pentru cd ei nu
fbceauaceastaca sdsesldveascdNumeleLui, ci
cu viclenie, ca sd z[ddrniceascdpropov[duirea
Sa,planul Sdu.Nici Sf. Ap. Pavel,in areopag,
nu aTnceputprin a mdrturisi pe Domnul, ci i-a
luat pe ocolite pe atenienii idolatri, lduddndu-le
mai int6i evlavia penffu ,,Dumnezeul necu-
noscuf' (FapteleApostolilor 17,23).invafd de
la el cum cu inlelepciunea predicat,cd nu le-a
zis: ,,Voi sunteli in rdt[cire, sunte{iidolatri, iar
eu defin adevdrul despre Dumnezeu!" - cum
procedeazdazicel ce credec[ agagi numai aga
se poatepropovddui...Dar nici nu i-a crulat pe
atenieni,,apostolulneamurilor", ci le-a vorbit,
ulterior, despreHristos Cel rdstignit gi inviat,
chiar dacdacegtianu au putut primi pdn[ [a ca-
pdt - cu cdtevaexceptii - cuvdntul lui. Cdnd egti
cdlduzit de Duhul Sfbnt, gtii cum sI predici pe
Domnul gi aga egti ortodox. Cdnd o faci doar
dupl mintea ta, dupd umorile tale, pe cine
predici, de fapt?
A fi ohodox inseamn[ a fi implicat, fbrd
rest, in viafa comunit[1ii celor binecredincioqi,
a Bisericii. Cei ce semai preocupdgi de altecre-
dinle sau lucrdri,,spirituale", dedicdndu-se,
mai ales,unor activitdli oculte (chiar de ar pdrea
compatibilecu credin{ain Dumnezeu),dacdnu
se pocdiesc Ai nu se intorc cu toful, vor avea
soartacelor careigi inchipuie cd pot,,sd mintd
Duhului Sfhnt", precum Anania gi Safira (v.
FapteleApostolilor5, l-l t). Nu pofi,,sdguqtigi
sdvezi cd bun esteDomnul" gi sdcaufi gi in alte
locuri, in paralel, sensuri gi impliniri pentru
viafata.
A fi ortodox nu inseamnda pune Biserica
sd slujeascdcelorlumegti.Biserica este Maica
noastrdduhovniceascl (Maica Domnului este
icoanaBisericii). Eu nu am vdzut nici mdcarpe
interlopi folosindu-qi mamele in treburile lor
Credinfa Ortodoxd
murdare, nici pe solda{i ludndu-gi, pe front,
mamele sd lupte cu ei. Ce ortodox autentic ar
indrdari s[ foloseascd Biserica in a obti
oarecare cdgtiguri urdte sau spre a dobdndi
putere? Chiar gi dac[ ar fi vorba de cele mai
frumoasegimai inalte idealuri depepdmdnt,tot
nu trebuie sd subordon[m Biserica slujirii
acestora.Biserica estecorabia care ne poartl
prin marea acestei viefi cltre limanul
Impilri{iei cerurilor. Misiunea ei primd este
dincolo de orice lucru posibil a fi dobdndit de
om pe fafa pdmdntului... Asta nu inseamnd,
desigur, cd Biserica nu poate, cu mijloace
specifice,s[ aduc[ mdngdieregi ajutor celor din
lume, in diverse domenii: educafional,social-
filantropic, cultural etc. Dar acesteanu pot fi
scopuriin sine!
in Ortodoxie rrscopul nu scuzl
mijloacele"
Ortodoxia nu esteo avere pe care o po{i
cheltui, ci un tezaur la care egti chemat sI
contribui. A fi ortodox nu inseamnda te im-
pduna cu mogtenireaprimitS, precum odrasla
unui miliardar caresdgrdbegtesdhuzureascdpe
banii pdrinfilor. Egti ortodox nu pentru cd te-ai
ndscut aga,pentru cd ai aceast[ dumnezeiascd
mogtenire- credinfacea dreaptf,-, ci doar dacd
tu insuli ili aduci contribufia, lucrdnd, nu in-
grop6ndtalantul primit. Copilul face cinstep6-
rin{ilor c6ndlucreazdel insugiin sensulin carea
fost educat de acegtia.Nici un copil nu are
vreun merit personalpenffu faptul de a sefi nds-
cutdin pdrinfi de toatd ispravagi de toatd lauda.
A fi onodox nu insiamnd, in nici un
minfi, a manipula, a fura, & fi nesimlit "ur,\
sau
arogant,a face compromisurimorale saua face
orice alt lucru urdt inainteaDomnului, chiar gi
cdnd scopul (declarat,doar!) ar fi acela de ,,a
intdri Ortodoxia". Niciodatd,,scopul nu scuzf,
mijloacele" cdci,in Ortodoxie, mijloacele sunt
insdgi ,,caleaDomnului". Or, aceasti cale nu
poate fi strdmbe(,,indrepta1icalea Domnului",
strigdgi azi Sf. Proorocloan, urmdnd lui Isaia-
v.Ioan1,23).
Aga cd, vezi bine, dragul meu prieten,
Ortodoxia nu estereprezentatdde cei ce nu sunt
ortodocgiin sensuldeplin, des[vdrgital cuvdn-
tului. Cei carenu suntortodocgiin credinldgi in
faptd, ar face bine sdtac6, sdnu-gi mai arogeun
statut de care nu sunt vrednici, aducdndsmin-
teal[ in lume - vai lor! (v. Matei 18, 7) - gi atr[-
g6nd oclri asupraBisericii. Mult se mai p6gu-
bescpe sineunii ca acegtia!...Iar toateatacurile
pornite asupraBisericii - de care,cu durere,imi
spui - sunt ingdduite de Dumnezeu din dou[
motive: l) sprea cur6{ivia Sade mlddilele care
nu aduc roadd, ci doar paraziteaz[ (v. Ioan 15,
l-6);2) spre a int[ri in credinfi gi incununape
cei prigonili pe nedrept.Aga c[, fii pe pace gi
preocup[-te, mereu, doar de un lucru: cum tr6-
ieqtitu insufi Ortodoxia gi ce fel de roadeaduci!
(Preluatcuvoiaautoruluide pe dbxologia.ro).
Pr. Constantin STURZU