SFANTUL GRIGORIE PALAMA

O ATIOE TPHTOPIOX O NAAAMAE

OPERE COMPLETE V

ITTTPAMMATA E'
TRATATE DOGMATICE
AOTMATIKAI IIPATMATEIAI
3;4;S

Introducere, traducere gi note de

Cornel Coman, Adrian Tdndsescu, Cristian Chivu

Coordonator: Cristian Chivu

Editura GAndul Aprins 2016

 Cuprins

Abrevieri ..'.........'9
Notd asupra vo1umu1ui.................. ....."11
Studiu introductiv .........."" 13

Despre dumnezeiasca impdrtigire ............ ....--.......47

Dialogul Ortodoxului cu Varlaamitul....-.... .......'.113

Teofan .......'......243

Bibliografie ......351
 Studiu introductiv
:

.,'Mi s-a ardtat, pdrinte, Lumina aceea; [gi] a pierit

numaidecAt casa chiliei gi a trecut lumea, fugind - so-
cot - de la fala Sa; qi am rimas singur eu dimpreund cu
singuri Lumina; qi nu gtiu de era atunci acolo gi trupul
acesta, pdrinte; gi nu cunosc de eram afari de acesta [...];
gi imi era bucurie, care qi acum este cu mine, negrditS, qi
dragoste gi dor mult, incAt rAuri de lacrimi imi curgeau,
ca qi acum, precum vezf . $i, rispunzAndu-i, [p[rintele]
ii zice: Acela este, fiule'. $i, [dimpreuni] cu cuvAnfuL
il vede iardgi gi incet incet se^ curHlegte gi, curifindu-se,
ir:rdrizneqte gi fl intreabi pe insuqi Acela gi zice: 'Dum-
nezeul meu, Tu egti?'. $i rdspunde qi zice: 'Da, Eu sfirt
Dumnezeu, Cel ce pentru tine om M-am fdstt; qi, iati,
Eu te-am f[cut precumvezi, qi te voi face dumneze'tJ'>>.
SfAntul Simeon noul Teologl

@eonria qi @taoq.
indumnezeirea omului piin vederea lui Dumnezeu
dupi Grigorie Palama2

De cerceteazd cineva cu luare aminte scrierile palami-

te in ansamblul literaturii patristice, va putea vedea cI
sfAntul Grigorie Palama a fost - aga zicAnd - un teolog
1
A cincea cuohntare morald.,5C729, p. 100-104.
2Pentru iceasti temi vezi studiile: C. Chivu, @eoloyia, @eonria rcar
@taoq. An6 ro Zuperbv ro Nto @eohdyo oro lpryydpto llalapa,Thes-
salonic 20L0; G. Man2aridis, Ilah:aprca, ed. Poumaras, Thessalonic,
1998. Yezi, de asemenea, gi introducerea noastrd - cu titlul Gnoza filo-
soficd, gnoza teologicd gi gnoza teopticd dupd sfintul Grigorie Palama - in
volumul Sfand Grigorie Palama, Opere Complefe III, GAndul Aprins,
201.5, p.9-34.
"14 Tne'rerp DoGMATICE
curajos; Ei trccasta pentru cd, in cazul chestiunilor teo-
logice delicate q;i anevoie de limpezit, mulli din marii
teologi ai lliscricii au purces, de-a lungul timpului, la
abordiri mai degrabi tangenfiale; pe cAnd acesta nu
a ezitat si le abordeze frontal. Aqa se face ci in istoria
gAndirii el este legat de teme mari ale teologiei, fiind cu-
noscut, de exemplu, ca teologul distincfiei fiinfi-lucr5ri
in Dumnezeu qi ca teologul vederii lui Dumnezeu 9i al
indumnezeirii omului.
Tema indumnezeirii omului se regdseEte, desigur,
gi in teologia patristicl anterioari lui Palama. Atha-
nasie cel Mare scria, deja, despre CuvAnful lui Dum-
ttezelJ cd .,S-a inomenit ca noi sd ne indumnezeimrr3,
arHtAnd limpede cd scopul intrupirii Sale nu a fost al-
tul decAt ins5gi indumnezeirea omului. Grigorie Teo-
loguf la rAndul sdu, citAnd din Vasile cel Mare, sPune
undeva: "nu rabd a mE inchina vreuneizidiri, zidire a
lui Dumnezeu aflAndu-md gi poruncindu-mi-se sd fiu
dumnezeu>4. Dionisie Areopagitul spune, 9i el, des-
pre indumnezeire cI este ,.asem5narea Ei unirea cu
Dumnezeur5, unire care se face in lumina indumneze-
itoare5 qi unire intru care <nestriciciogi gi nemuritori
ne vom face gi vom ajunge la sfArqitulT cel in-chipul-
lui-Hristos Ei preafericits, [Ei] 'totdeauna cu Domnul'-
dupd cuvAntul scripturii -'vom fi'e, plini ficAndu-ne,
3
Athanasie cel Mare, Despre inomenirea CuaLnfului 54, PG 25, 1928.
a
Epitaf la Marele Vasile,BEflEL 60,167.
5
Dionisie Areopagituf Despre ierarhia bisericeascd 1', 3, PG 3, 3764.
6
Despre dumnezeieqtile numiri 7, 1, PG 3, 858A.
7
Adicd: desdvArgirea asemenea lui Hristos.
8
Sau - dupd att inleles al termenului Ar1€Le -'la moqtenirea cea in-chi
pul-lui-Hristos (la mogtenirea faptului de a fi asemenea lui Hristos) qi
preafericitd'.
e
I Timotei 4, 17.
Sruoru rNTRoDUcrIv 15
pe de o partq prin preacuratele vederi-de-Dumnezeu,
de vdzuta aritare-a-dumnezeirii Lui10, [teofanie] ce
ne va lumina imprejur in sclipiri prealuminoase, ca
gi pe ucenici la acea preadumnezeiascd Schimbare-
la-fa!6, Qi, ?e de altd parte, impdrtdgindu-ne, cu minte
nepdtimitoare gi nematerialnic5, de netrupeascall Lui
dare-de-lumini gi de unirea cea mai presus de minte,
intr-o mai dumnezeiasce imitare a minlilor [celor] mai
presus de ceruri; cd vom fi - precum spune adevdrul
cuvintelor [Scripturii] - deopotrivi cu ingerii gi fii ai
lui DumnezelL fii ai invierii fiind [noi]"12.
Simeon noul Teolog - despre viafa cdruia sfAntul Gri-
gorie Palama spune ci <<este, intreag5, o minune 9i [cd
este] sl5vitl de cltre Dumnezeu cu minuni mai presus
de fire, si ,,ale cirui scrieri [sint] scrieri ale vietiirl3 -
este, negregit, insemnatul inainte-mergdtor al lui Pala-
ma in teologia isihast5la. Asemdndrile dintre cei doi sint
evidentels. AmAndoi au fost apringi, inci din tinerefe,
de flacira Duhului SfAn! lepldAnd lumea cea degartS,
10
Literal: de teofania vizibild a Lui.
11
Literal: inlelegdtoarea, inteligibila.
12
Despre dumnezeiegtile numiri 2,1, ed. Ritter, p. 123 (PG 3, B40A); idem 1',
4, p.1,1,4-115 (PG 3, 592C).
13'Tnbp rov Lepaq r1ouga(ouruv L, 2, 12, A' , p. 404.
laYeziC. Chivu, @eoLoyia, @eonria rcat @taor1. Ano ro Lupecbv ro Nto
@ e o Loy o o r o I prly o p to II a La ya, Thessalonic, 2010.
1s
Este relevanti decizia monahilor bolandigti de a nu insera viala sfAn-
tului Simeon in coleclia Acta Sanctorunr pe motiv ci este vorba de ,,bio-
grafia unui scriitor care i-a influenlat pe isihagtii din secolul al XIV-lea
atat de detestafi in tot Occidentul". La fel de relevanti este 9i mdrturi-
sirea lui Frangois Combefis, conform cdreia el insugi a insistat pe lAngd
bolandigti sd nu fie inclusd in colecfie viala sfAntului, datd fiind suspi-
ciunea ci tocmai el ar fi ,,izvortl tuturor gregelilor luiPalama" (Intro'
ducere la De essentia et operatione a lui Manuil Calec4 PG 1.52, 260: ,,qua
suspicione laborat, et tanquam is fuerit fons omnis Palamici erroris").
 16 Tnararr DocMATrcE
unul cu rugeciunea (vino, Cel singur, la mine, cel sin-
BUt 116, celelalt cu <lumin eazd' mi infunericul"l7. Isihagti
deslvArqifi, amAndoi au pdtruns in adAncurile luminii
dumnezeiegti gi au trdit taina indumnezeirii. Primul iEi
descrie aceastd experienld in mod cutremurltor, al doilea
o teologhisegte profund, stabilind fundamentul teologic
al unirii omului cu Dumnezeuin lumina necreat5. Prin
opera sa, Palama fundamenteazd, cu argumente teologi-
ce solide teologia isihasti gi o sistematizeazd, asa incAt
pe aceastd bazd sd poatd fi respinse eventualele rdtdciri,
ercz7i sau critici. Mare trditor al tainei indumnezeirii, Si-
meon ne spune cd pentru a primi rdsplata teoptiei qi a
indumnezeirii, trebuie sd pdzim poruncile cu mult zel gi
multi dragostels. Taina indumnezeirii se sdvArgeste prin
unirea cu Dumnezeu in lumina Lui necreatd. Simeon igi
descrie teoptiile si sporirea duhovniceasc5, de la vede-
rea luminii dumnezeiegti pAnd la vederea lui Dumnezeu
in aceasti lumind: ,,'Mi s-a ardtat, pirinte, Lumina ace-
ea; [gi] a pierit numaidecAt casa chiliei si a trecut lumea,
fugind - socot - de la falaSa; qi am rimas singur eu dim-
preund cu singuri Lumina; gi nu qtiu de era atunci acolo
gi trupul acesta, pdrinte; si nu cunosc de eram afari de
acesta [...]; qi imi era bucurie, care qi acum este cu mine,
negriitd, si dragoste gi dor mult, incAt rAuri de lacrimi
imi curgeau, ca gi acum, precum vezi'. Si, rdspunzAndu-
i, [pirintele] ii zice: Acela este, fiule'. $i, [dimpreun5]
cu cuvAntul, iI vede iardqi si incet incet se curdlegte si,
16
Simeon noul Teolog, Rugdciune de taind, SC 156, p. 150.
17
Grigorie cdtre Maica Domnului. Vezi Filothei
Este rugdciunea sfAntului
al Constantinopolei, Aoyoq, eiq clyLov lprlyoptov ila),apav 18, ed. Tsa-
mis in @e ooa LovLrceiq Bo(av.rLvoi ZuyypaQeiq 4, Ktvrpov Bu(avrwri;v
Epeuvdv, Thessalonic, 1,985, p. 447.
18
@eoloyrcoq 2, SC 122, p.1.52. Karqyqrrcog L3, p.202.
S:rupIu INTRoDUcrrv 17
curdfindu-se, indrdznegte gi il intreabd pe insugi Acela
gi zice: 'Dumnezeul meu, Tu egti?'. $i rdspunde qi zice:
'Da, Eu sinf DumnezelJ, Cel ce pentru tine om M-am
fh,att; si, iatd, Eu te-am fdcut, precum vezi, qi te voi face
dumnezeu'rr19.
lndumnezeirea omului este, agadar, scopul zidi-
rii omului Ei al intrupdrii CuvAntului, iar aceastd mare
taind se sivArgegte in nezidita lumind a lui Dumnezeu.
indumnezeirea este rodul vederii lui Dumnezgu*invd-
ldturd pe care marele nostru teolog Grigorie Palama a
preluat-o din tradilia precedenti gi pe care a argumen-
tat-o teologic ca nici un alt teolog.
Invi!5tura despre vederea lui Dumnezeu se inteme-
iazd, de altfel, pe Scriptura insiqi, care nu face decAt sd
consemneze realitatea trditl de BisericS, de sfinlii in-
vrednicifi vederii acesteia. Astfel, degi in Vechiul Tes-
tament Dumnezeu ii refuzd lui Moise posibilitatea de
a-I vedea fafa (<nu poate omul si vadi fafa Mea qi si fie
viur20) gi in Noul Testament Ioan Evanghelistul gi Te-
ologul subliniazd faptul c5 "pe Dumnezeu nimeni nu
L-a vdzut vreodatd>2l, totugi, in foarte multe locuri din
sfAnta Scripturi se vorbegte limpede despre vederea
lui DumnezeLtzz, aparenta contradiclie explicAndu-se
1e
A cincea cuodntare morald,SCl29, p. 100-104.
20
leqirea 33, 23.
21
loan'L,18.
22
Facerea 32,29; I Ioan 3,2; lsaia 6, 1-3:
"$i s-a fdcut cd in anul cAnd a
murit Ozia impdratul, am vdzut pe Domnul stAnd pe scaun inalt 9i ri-
dica! gi plind era casa de slava Luii gi Serafimi stdteau imprejurul Lui,
qi gase aripi [ii erau] unuia, qi gase aripi altuia; gi cu doud igi acopereau
felele, gi cu doud igi acopereau picioarele, gi cu doud zburau; gi stri-
gau unul cdtre altul Ei ziceau 'sfAnt, sfAnt, sfAnt Domnul Savaot; plin
e tot pdmAntul de slava Lti',>. II Corinteni 12,2-4:
"Stiu om in Hristos
acum paisprezece ani - fie in trup, nu gtiu, fie in afard de trup, nu gtiu,
 3.
3.
<A LUI GRIGORIE PALAMA>
<IPH|OPIOT TOI(" TIAAAMA>
DESPRE DUMNEZEIASCA
IIEPI @EIAI, KAI @EOIIOIOT ME@Etr',EOI, $r INDUMNEZETToAREA iupAnrAgrRE
SAU
TI
DESPRE DUMNEZEIASCA
rIEPI THI, @EIAI, $I MAI-PRESUS-DE-FIRE SIMPLITATE
KAI TIEPOTOTI. AIIAOTHTOI.
S[ punem, dar, acum de fald lucrul cel de cHtre amAndoi
@6qe 611 nqoOr,-rpev vOv to 0n'a;rQotdqr^;v Qavegrog vddit spusl gi care pare a da loc nedumeririi; cd zic [ei] citre
noi: "dacd harul [adicd darul] din sfinli ziceli ci este nezi-
Aey6prevov rcai. 6orco0v 61e rv tLva A6yov o-noqiaq. @aol
yaq nqog f|VAq, "eL trlv ev tolg ayiotg Xaqrv ctrcrrotov bl' dit nu pentru alt motiv decAt pentru cd [acegtia] se imp[rti-
gesc de Dumnezeu gi [daci, pe de altd parte,] toate zidirile
oubtv aA,Ao Aty*t, r1 6tr pret61ouor 0eo0, notvro_ bt ra
se imp[rtigesc de Dumnezeu - cd [El] prin toate strdbate gi
rrriop.ara pet6ler toO 0eo0-rcai" yaq btat notvrr,ov 6qrce L
tuturora d[, unora [faptul de] a fi, altora, pe lAngi [faptul
rcaL ndot prera6tbr,.ro t, 'r.olq ptv toO tistat, toiq bt rcqoq tQ
del a fi, ,si pe [cel de] a trdi [in chip] simfitor ori cuvAnti-
e1vaL rcal toO (1v alo0r1trrcc..rs r1 Aoyrrcc.rq 11 voegc.rg
-, &Krt- tor/rafional ori infelegitor - [atunci] nezidit [e] va fi tuturor
orov (.oran tofrotq anaot, torg piv 'ro eivar, toLq bi rd
acestora [darulde la Dumnezerl gi anume] unora [faptul de]
$1, roTq bi rcqog torito Lg rcaL to Loy iQs 0 an rcai. rd voe rv>>. a fi, altora [faptul de] a tr[i, iar altora, pe lAngd aceste4 gi cel
'Hire Lg bi toiq ayiotq oupQrovo0vteq oube ;.rtaq dt autouq
de a cuvAnta/rafiona qi a in!elege2>>. Noi, deci, conglisuind
rlELc.roapev anoLoyiaq' niortq yaq r;yeitat tc,;v lqrtotLa-
cu pdrin{ii3, de nici un rispunsa nu i-am invrednici pe eis;
vrrcrr-rv boyp"hrav, aM'ourc an6ber€rq. Aua 6t toig erc trlS
cdci credinfa premerge dogmelor creqtineqti, iar nu demon-
n r0 avoAoy Lag drce [vc,-rv rcaqaouq)o p€vou g av 0u n ev eyrcelv
strafia6. Insd, pentru cei picdlifi de probabilistica aceloraT,
l Adicd: de cdtre Varlaam gi de cdtre Achindin. poate ci trebuie sd Ie zicem,la rAndul nostru, cum [ci] dacd
2 .a cuvAnta gi a inlelege>: a lega ralionamente gi a simli - cu mintea - 5
tirAmul netrupesc. Pe sus-pomenilii doi eretici.
3
Altfel zis: incuviinlAnd cu Pdrinlii. 6
Vasile cel Mare, Homilia in Psalmum 115, PG 30, 1048.
a
Literal: apologie. 7
A lui Varlaam qi Achindin, adic5.
52 Tnerars DocMATrcE
biov &v rin nqog airoug, cbg EL qv €v toLg ay[org 0e-
ouqry<)v laqrrv, 6 piLroror, bra to0to A,tytrt wtorrlv,
enrl navtct trx rctrota;ret6leLtof 0eo0, rcav9'itltiv &yw
rcAq0r1<re tar rcai Oeonoq0r1o'etaL ndoawiotq nag'0pr^rv'
oi ydq ta AoyLrca p6vov tctrat 4ro, paMov 6t tr.rv Ao-
yucrirv ol trle OeorcoLo0 brogeaq toO nvefparoq p€t€o1rl-
rc<'l'rc6, o(Mo(xair.a aloya rcai" rcqrog toutoLq ra dr):uya.TL
yrrq eineq €teqov €t€qrou peAtlovog prete L\11ev i:naqExi:e
te rcaL (c,:t1e; Kav roig aytotg iboLg &v bLaQoqav. Otrcouv
ayrcrtqa pr€v oor yiA.wrarqqSn'taq, peAlttrls 6i apnaq,
apvaboq b' €'reqr' arra, rcal toiltcov dvOqrronog, rcdv ltCa-
P.A f, ruy6v. Kal ndALv, FtqFrqE rr,ovtbnr,ov ayLc.rteqoq,
toO 6t rcgL6g, eL 6t pouAer ta0qog { iA€Qag { tL tcov fuqf
cov €teqrov, rr,-rv 6i a00q dv0qrr-rnoq, rcdv f, rcata tdv A1a-
dp. ToLo0toq aytoq etrl av rcai" o rcgog row{trayeAoLa bta
rCol rcaraytA.aorov boyprdtr.rv :rco.ro.on,oy 11u'o.q,6q rcal
tQ toO Xqroto0 d:ayytA,iq 6qAoq iotw avtLtatt6pevoq.
Etyaq rctLorrl eotLv 11 €v toq c\bq OeorcoLoq Droqea toO
nlieuy.aroq, xsi,rais9' r,:q tEtq 11 priprloiq tq Quomli, ra1a-
neqr 6 roteoiooiuo\) rlprag neq#glerarDrbdoK,,oy, ouluzrig Qr.i-
ow ylvovratoiaytot 0eofpevoL, ot6'irc 0eo0 yewr^rv,ra;
ou6i rcvefipra eLow aq trc nvup.aroq yeyewq;rtvo; rcai
'rletp.a prera to0 rcuqrlou ty, aq aur.Q rcoMripevoL. OuDt
p6voq rotqnwr.euouol ei6 to 6vopa auroO rtlrcvo- Oeouye-
v6o0ar 6 Xqro-toq dfouolav tbr.;rcev e nLbq;.rqoaq. ral nqo r{s
€nriqphq yaq autoO rcaow evurcr;q1ev t0veorv, eiye Qu-
otraq dveotw rlpLv, rcaivOv torg vOv buooepdotte rcalaoe-
p6ow anaow. Arcouoov toO oentoO Mafiprou buAeyoprd-
vou ftQoq lhigqov rcal Adyovtoq. "veripratL 0eo0 drcwo0vto
' V"ri ttt h"pA*1i tS, St.
2
Literal: furnica; datoritd contextului am ales un masculin.
l Yezi ItI impdrali 76,33.
a
loan'1,13.
s
loan 3,6.
6
I Corinteni 6,17: .rcel alipit Domnului este un duh cu Elr.
3 D espr e dumnezei as ca tmp dr t dgir e
de-dumnezei-lucrdtorul har [adicd dar] din sfin{i - o, dragi-
lor - pentru aceasta ziceli c6. este zidit, [si anume pentru c6]
toate cele zidlte seimpdrtigesc de Dumnezetl [atunci] -Pen-
tru voi - toate vor fi sfinte gi vefi zeifrca toat6. zidirea; cd nu
doar cele cuvAntdtoare/rafionale vor fi sfinte (sau, mai bine
zis, dintre cele cuvAnt[toare/rationale, cei ce s-au impdrtdgit
de indumnezeitoarea dare a Duhului), ci gi cele necuvAn-
tdtoare, ba mai mulg gi cele neinsuflefite; cd ce daci una se
impdrtdgegte de o existen![ gi de o via{[ mai bund decAt a al-
tuia? Iar pe de altd parte vei vedea deosebiri intre cele sfinte;
agadar albina ili va fi mai sfAntH decAt musca, miaua decAt
a1binE nu gtiu care altele [mai sfinte] decAt miau4 iar [mai
sfAntl decAt acestea omul, fie [e1] qilezdvell; gi iarHqi, bonda-
rul'z [i!i va fi] mai sfAnt decAt fAnfarii, decAt acesta lapul (sau,
de poftegti, taurul ori elefantul ori alta dintre fiare), iar decAt
aceqtia - iardgi - omuf fie [el] gi ca Aha6v3; astfel de sfAnt este
gi cel care prin dogmete [tui] cu totul de rAs vd trage pe voi la
astfel de lucruri ridicole si care - vidit lucru - gi evangheliei
lui Hristos se impotriveqte.
2 Cd de ziditd,este firdumnezeitoarea dare a Duhului cea din
sfinli, gi ilnume ca o deprindere/habitudine naturalH sau imi-
tare (precum ir:rvafd iIr stAnga gi in dreapta cel ce vd tulburi
pe voi), [atunci],i:rdumnezeindu-sg sfinlii nu ajung mai pre-
sus de fire, nici nu se mai nasc din Dumnezeua, nici nu mai
sirt duh, ca nigte n[scufi din Duhuls, gi [anume] un lsingurl
duh cu Domnul, ca nigte alipifi Lui6; nici doar celor ce cred
in numele Siu le-a dat Hristos, venind, puterez [de] a se face
[ei] fii ai lui Dumnezeus; c5. gi mai inainte de venirea Sa exis-
ta [puterea aceasta] in toate neamurile - dacd [ea] existi in
mod natural in noi -, qi acum [exist[] in tofi rHu-cinstitorii gi
ne-cinstitorii de acum. Auzi-lpe cinstitul Maxim vorbind cu
Pyrros gi zicAnd: ..la semnul lui Dumnezeu se miqcau gi Moisi
7
Literal: stdp6nire.
8
loan'1., 12.
 Tnarern DoGMATICE
rcal Mc..rUor;q rcai. Aau'i6 rcai 6oor rqe Odae €vegyeiaq X6rQn-
tmol tr,1 ano)iottrr^;v avOqr^-rrwov rcal oaqrcmr.rv LDropa-
rc'x y ey 6v ao vr . Kai naAw aMayou. rr1 q e Lrc6voq av eAO ou-
"
<r[9 nqog to aglitunov rcal rqe 1eiae eneilrlpprdvlq svtQ-
Ieiaq, pdMov 6e 0eog rfr 0ecioeryeyevqpdr4q,xainAdov
rlDoprdvrls rrl iroraoer rdrv Quom6q in' ainle rcai 6vtr,.ry
rcal voouprdvr^;v bta r1v ercvrrctrjoo(oav aufilv laqrv coO
nve0patoq".
O0rco0v oby anAaq peAt touvtaL qv o [ 0 ecoO 6vte9
Q6oLv
aM'aurr;v rgooAappavovtar rr;v Oelav ev€gyerav, auto
to nveupra to &yLov. toit'autd yaq rcata tov pr€yav Baot-
Ae tov, .,6tav Fsv trlv auto0 otrcehv ewor^r;rev albv, pera
ro0 natqdq rcal to0 ulou 0e<.rqo0prev, 6tav bi qv e lq toilq
pet6louq iveqyoupriulv 1dqw ev0up10r^;pev, evr1pw elvar
A6yopev". EL 0i cboneq tv torq rrLoyaotndow oflto rcaL dv
torq aytorq tot[, rcai.ri-rg 0eoq xotrardq ooQaq u;r6v enLvoi
ag,xa9aneq ev tor6 aMoLqraxo.laAltnLarcrtltv oritco xav
roiq ayioLq qv riydrqra, rg XQs(a XgLotoO xai qs a0ro0
naqovolaq;TtA yqeia. rou KotE'autdv panrLoparoq rc.ai tr1S
iE ai:rov ftQocrylopdvls rlpriv iEouoisq te rai buvdpreroq;
Tiq Xqeh nve0patog d[ unaqXrle a$Oq ipQuorop6vou rcai
neprzro;.rdvou rcal dvorrcr(opdvou; Kai yaq rbg ev tQ navtl
rcai qprrv evr1v. "Eotar 6i xai. o Oeoq op"tok -rq rr.ieav rcaL 0eo-
non^;v. Kaltor oaQr,rq Qqorv 6 p,iyaqBao(Atwq, o Oeoq
"[el]
opolroq tcrtLt t xai" yew4, opo lroq rcai" rctlorqe rt pc^.lv xai na-
'njq emrv 6 Xgot6q. 0eoq yaq rcaiou 1qe[a mlq 6La rou aylou
tw tu paroq u lo0 eohg". rge oi"v 6 ar6oroLoq,
"Xuvrjye ", Qr1
1
Disputatio cum Pyrrho, PG 9L, 297 A.
2
Sau'icoana la izvodul sdu'; este vorb4 desigur, despre om ca drip al lui
Dumnezeu. 3
Ambigua,Pc9L, 1076C.
a
Sau: igi amelioreazi natura.
5
Adicd 'rangul' propriu Lui, 'dregdtoria' proprie Lui.
6
Despre sfdntul Duh26, 63,PG 32,18/,C.
TAdicd: vatnsemna ci Dumnezeu acelagi lucruil face zidind oriindumnezeind;
va insemna ci la Dumnezeu totuna este a zidi cu a irdumnezei.
3
Despre dumnezeiascaimpdrtdgire 55
gi David 9i [tofi] cA[i - prin lepidarea insuqirilor omenegti
gi trupegti - s-au fdcut incdp[tori dumnezeieqtii lucriri"l' $i
iarngi, altundeva: chipul la arhetip[ul siu]2 9i
"inillAndu-se
luAnd asuPra ei dumnezeiasca lucrare, mai bine zis ajungAnd
[ea] dumnezeu prin ir:rdumnezeire 9i indulcindu-se
mai mult
de iegirea din cele ce firegte sir:rt - 9i se 9i inleleg [a fi] - asuPra
ei, [aceasta] datoritd harului Duhului, cel ce a biruit-o pe ea"3'
3' Prin urmare, cei irdumnezeifl nu igi imbundtdlesc fireaa qi
atdt, ciiau asuprd-le irsigi lucrarea dumnezeiasci, [pe] Ilsuqi
Duhul SfAn! c[ [pe Unul9i] Acelagi tDuhl - dupd marele Va-
sile - ocAnd gAndim propria Luivrednicies, [atunci] cu Thtil
Ei cu Fiul il socotim [a fi]; iar cAnd
cugetim [1a] harul lucritor
in cei pdrtaqi [de E1], zicem cd in noi este [Duhul]"6. Iar dacd
qi in sfinli [tot] aga este, [9i anume] Precum este in toate cele
zidite, gi dac[, dupd inleleptele voastre ndscociri, ca Dumne-
zer, qi?n sfin! [tot] a9a zidegte sfinqeni4 [9i anume] precum
zideqte in celelalte [f[pturi] cele potrivite [acelora], [atunci] ce
trebuinld [mai era] de Hristos 9i de venirea Lui? Ce trebuinlh
[mai era] de botezul trtru El9i de stdpAnia 9i puterea veni-
te in noi din eVEl? [$i] ce tiebuinli [mai era] de Duhul Cel
iarigi suflat [in noi] - de la inceput - 9i himis 9i sdlXqluit [in
noi]? - c[ doar, precum [era] in toate, 9i in noi era. $u pe de
altd parte, Dumnezeu Se va afla intru [unul si] acelaqi chip
zidndgiindumnezeindT;pe cAnd marele Vasile zice limpede
chip zideqte 9i
[cH] <[dacd] Dumnezeu intru [unul 9i] acelagi
nagte, [atunci vom ajunge la absurditatea c[]intru [unul gi]
acelaqi chip Hristos ne este qi ziditor gi p[rinte; cd Dumnezeu
este, gi ntlare trebuinfi de a [ne] infia prin Duhul'8' <Ne-a
Wrt lm t"l E""r*iu 4,PG 29, 592A. Notdm ci in citatul acesta sf6ntul Vasile
folosegte demonstratia prin reducere la absurd: .dacd Dumnezeuintr-acelagi
chiplitercl: asunmea;n.t.yzidegte 9i nagtg [atunci] Histostntr-acelagi dripne
qi ridito. gi pdrinte, ci Dumnezeu este 9i nu are trebuinli de a [ne] infia
"ti"
prinbuhul, (dupd cum [nu are trebuinli] nici a ne face prin altcineoan{iri ale
Lui); bine dar multe din cele zidite nici fire [in stare] a primi Duhul infierii
nu aLL ctiln [sint] necuv6ntdtoarele 9i neirsufle$tele>.