Sunteți pe pagina 1din 272

A

TATCUIREA

5Fr

EVAN

DE I.A

NTET

GH EtI I

&&ee€w

5FANTUL TE

ARHIEPIsCOPUL

OFILACT

BU L6ARIEI

$n

-ffi

Rugiciune

inainte de citirea

din Sfintele Cirfi, alcituiti

de Sfintul Ioan Guri de Aui

Doamne, Iisuse Hristoase, deschide-mi mie ochii

inirnii,ca si ascult cuvAntul Tiu gi si-linfelegpe el gi

si fac voia T4 ci striin sunt eu pe pimAnt. Si nu

ascunzi de mine poruncile Tale, ci si-mi descoperi

ochii, ca si vid minunile din Legea Ta" Arati-mi mie

cele nearitate si cele ascunse ale inlelepciunii Thle. Spre Tine nidijduiesc, Doamne, Dumnezeul meu, ca

si-mi luminezi mintea

9i

gAndul cu lumina inlelege-

fii Tale, ca nu numai si citesc cele scdse, ci si le gi

implinesc. Ca nu spre osindi si citesc viefile gi

cuvintele Sfinfilo4 ci spre innoire gi luminale, spre sfintile, spre mantuirea sufletului gi spre mogtenilea

vietii vegnice. CA Tu egti luminarea celol ce zac

intru intuneric gi de ia Tine este toati darea

cea bunii gi iot dartl cel desiva$it.

Slavi Tatilui 9i Fiului 9i

Sfanlului Duh.

i

It+ri

,r

COLECTIA TALCUIRI LA SFANTA SCRIPTURA

il

TAL CUIREA

SFINTEI

EVANGHELII

DE LA MARCU

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

cu binecuvantarea

Prea Sfinlitului Pirinte

GALACTION

Episcopul Alexandriei

gi Teleorman ului

frFd

Bucurefti

EDITURA SOPHIA. EDITURA CARTEA oRToDoXA

.

':

'

'

'ul

furddl ci 5fi|lr;i MJrliri BranLor eni

[n'wwfundatia smb.ro]

Editie ingdjiti dc R. P Sineanu Fi L. S. Desa*ovici '

Coperta ti miniatura Evanghelistului: Adriana Goilav

Descrierea CIP a Bibliotecii Na!ionale a Rominiei

THEOPHYLACTOS, arhiepiscopul Bulgadei, st.

Tilcuirea Sfintei Evanghelii delaMarcu / Sfentul Teofilact, Arhiepiscopul Ohridei ti Bulgariei; ed.

ingrij. de R. P Sineanu Si L. S. Desartovici. - Ed. a 2-ar -

Bucuregti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea

Ortodoxi,2008

Indcr.

ISBN 978 973 - l 36-009-6; ISBN 978-973- 1710-37-21

1. Sineanu, Il. P (ed.)

II. Desartovici, L. S. (cd.)

226.3.47

O Editura Sophia pentru prezenta editie

CLVAN I CATRE FRATELE CITJ IOR

in zilele noastre ln care suntem bombardafi cu in{orrna}ii, impresii ti

imagini de toate felurile, ne-am obitnuit si trecem foarte u;;or pe lAr-rge oameni,

pe langi cuvinte, pe langi tot ceea ce ne inconjoar;. 9i nici nu este de mirare

cd suntem atat de nesimlitoi, deoarece suntem invdluiti zilnic de structui

antropocentdce care ne hrdnesc cu acel surogat, numit ,,mincinoad biruinl;

asupra lumii". Astdzi putem vedea cd viala leuntrici, cu cat ne este mai

impimanteniti, cu atat mai pimantesc ne este gi graiul, pierzAnd duhul 9i

puterea care ii dd viale

$

il susfine (il tine Sus). Aceasta este una din pdcinile

pentru care acum keim o vreme in care dragostea noastra s-a ricit foarte

mult.Astfel, neputand inlelegedrept dragostea lui Hristos, proiect:m asupra Mantuitorului prcpria noastrd imagine despre El, iar aceasta fiind izvoditi

dintru neadevir nu ne poate agonisi decet minciuni. Este cu putinle ca aceasta

sd fie una dintre sufednlele istovitoare ale fiecArei generaJii ti ale fiecarui

creitin in parte. Dar mila lui Dumnezeu este harnicd Fi lucrdtoare

;i

fiecare

dintre noi, mai mult sau mai pulin, am priceput od am intuit ce citirea la nivel informalional nu aduce putinla imoirii liuntrice.

Topica limbii vechi ne priciftriegte o aparenti in$€uiere Ia citire, insi celui

cdruia se sarguiette se citeascd, graiul vechi ii pricinuiegte o tainicd bucurie, o oarecare indulcire. Iar aceste simleminte ni se alc5tuiesc in sutlet din puterea

duhovniceascd a cuvintelor, care nu sunt infomatie stearpi Fi rafionalisti, ci

sevd liuntrici, d;Htoare de viald Fi lumine. De acee4 graiul vechi qi topica s4

ne ajutd sd fim cu luare aminte la cuvinte, sA ne apropiem de adancul lor gi sd

ne impartegim de puterca 1or fdcitoare de viatd. Astfel, putin cab pulin, incepem

si ne

indulcim de miezul cuvintelor gi $ pricepem ce izvodirea acestora s-a

irnpdrtdtit de adierea harului lui Dumnezeu. Din aceasti pricini, Sfinfii sunt

sfintitod ai cuvintelor gi ai graiului fiecirui neam irr parte.

Intre cei care au pdzitcurat; ti au sfinfit limba romaneasci este li Sfantul

Gigorie Dascelul, cel care impreun; cu Cuviosul Gherontie a tdlm;cit din

gteace Tdlcuiea ceLor patru Eoanghelii a Sfentului Teofilact, Arhiepiscopul

Ohridei pi Bulgariei. TelmAcirile gi cuvantul acestor Cuviogi ne stau drept

merturie nemincinoase. Pentru a adeve , mecar li foarte pufin, puteiea unor cuvinte intrebuintate

in t;lmdcirea ?lilcrl,"il, vom aduce in mijloc cateva graiui ti inlelesul lor, atAt cat ne-a fost nou5 cu putinti se-I pdtrundem.

Pentru cuvantul grind aveur in Tnbuile aceste variatrtei c get, socoteald, socotin[d, sfat. Ca reddcini, cuvantul gind are ungurescul go]ld, c get arc la temelie verbul latin cogitarc, iar sacateald socatinld a,r la baz?l latinescul

succutere. C:uyinii)l sfal are ca temei slavonescul soef , grai care in slavonl a

odraslit li denumirea datd sfintilor, aceea de sorafifsli. La noi cuvantul s/af

este inleles astAzi cu prrsosirlll ca inde ln, hldrLtnare,lnpdldfurd, pooald, ttdsclllie,

sJat ire, inooiali, consifllire. Ca vorbitoli de limbe romand ttim cu totii cat de

pulin se folosegte azi sfdttLl gi sf\t tuen.Licrul cel mai important este cd pena

acrimnoima cuvantuluisrftf implice celpulindoui persoane: celcare di sfatul

ori sfituieite ti cel care primette sfatul, ori e impreuna-sfituitor Numirea de

sri dat; pentrugnrd este una care e izvodite intru inimile celor care iti keiau

Srrdrrilc ca niite tfirt /i cu aproapele, in intelesul cA ttiau ca gandul unui

singur om este o biruinte sau o cbdere pentru intreaga fire orneneascd, din

pricine ce noi toti suntem un singur Om, o singuri fire. Atadar, cei care au

pdzit ii au rcdit dragostea pentru aproapele ir.tru sfat ile lo\ cu dreptate sunt numifi luminogi, frumoti Fi sfinfi, adicd saintiteli, pe]f.frll cd nimic nu

este mai frumos ti mai bun decat s; se gdldtluiasc; Iratii intlu unire - dup;

cum spune Proorocul Da\id (Psa|fi 132, 1). Pe acelagi David il pomenegte Mantuitorul inaintea fariseilor, atuncicand acegtia ii prihSneau pe Apostoli cd in zi de sambete luau spre hrand grau din holde. Dar iati ce ne s pune Tilcuirea dela Llcn 6, 1-5: <$i invinuindu-i fariseii pc ucenici ci ,,smulgeau spice, le frecau cu mAinile 9i mincau", Domnul il

aduce in mijloc pe Dar.id>. Vedem aici cA graiul zice ce Mantuitorul ,,il aduce

in mijloc pe David", cu un inleles contexiual dei ,,il pomenette pe David", ,,il

dd drept pilde pe David". Agadar, Domnul nu l-a adus pe David de fala in

chip vdzut ti trlrpesc, ci l-a vestit in acel m4loc al firii omenepti in cale Omul este unul singur iniru Hristos Dumnezeu, iar cuvinhrl 9iu este s/af ti dngoste

pentlu firea omeneascd cea una. AvAnd ca r;dicind latinescul med.ius locus,

graiul /rtloc ne arati centrul, adicd acel loc fari de care marginile saupunctele de referinle sunt la distante egale. Miflorrl firii omenetti nu poate fi decat Hristos, Dumnezeu-Omul, pentru ca in jurul Siu tiintruElnoi suntem,,una"

(lootl 17, U).

Cind iudeii, mai inainte de r.remea Patimii voiau si-L omoare pe

Maniuitorul, E1 ,,trecind pdn mijlocul lor" Se teinuia pe Sine (Luca 4,29-30;

loat 8, 59), Despre aceste4 in Tiin i/e4 de la L\rca 14, 25-27 ni se spune astfel:

,,Nu Se dddea pe Sine judeilor, ci Se departa ti prin mijlocul lor suindu-Se, Se tiinuia de ucigati". Pentru a plicepe acest cu!'ant ,,suindu-Se", trebuie sd fim culuare aminte la dragostea Domnului Hristospentru intreaga fire ome-

neascd. Aiadar ,,S-a t;inuit" de acetti4 impreund-pdtimind ii neincetan-

du-9i dragostea pentm ei, pentru cA 9a pogorat ti a luat asupn Sa neputinla

ti p;catullot tinu numai al lor, ci alintregii umanit;li.lai pogorarea aceasta

a sdvartit-o Domnui Hristos i11c1-dp deplin r-enind in iad gi omorand moartea.

Aceasti dragoste

biruitoare e aFteptatA

ciutate de totomul ce vineinlume,

Fi

chiar daci riticirile noastre sunt adeseori atat de sfAgietoare 9i de

infricoFdtoare. 9i Bunul nostru Domn, biruind pentru noi toti moattea piin

Inviere, S-a suitintll,l cele care I se cLlvin Omului. Acestea credem cd inseanni acel grai ce zice ,,suindu-Se", ti am luat drept temei cuvintele Mantuitorului:

Cine

<e va in;lta pe sine se \a smeri. si (ine se va smeri pe sine se va

ine]ta" (Matei23,12) Si: ,,Nimeni nu s-a suit in Cer, decat Cel Care S-a coborat

din Cer, Fiul Onului, Care este in Cer" (loan 3,13).

Pe toate cate le a fdcut Domnul, intru dumezeiasca dragoste pentru firea

omeneasci le a fdcut, pentru ci Insugi m;ifurisette cu smerenia Sa:

,,Eu, in

millocul vostru, sunt ca unul ce slujeste" (Luca 22, 27), iar loan Botezitorul il propoviduiegte, gr;ind cd ,,in mijlocul vostru Se afli Acela pe Care voi nu-L 9tifi" (1oaz 1,26). Noi ingine laprbznuirea Botezului Domnului neiniampindm

unii pe altii cu cuvintele: ,,Hristos in mijloculnostru" gi rdspundem: ,,Este giva fi"- 9i cum nu ar fi in ,rllloc l nostru Cel Care ne-a grAit ci acolo ,,unde sunt doi sau trei, adunali in numele Meu, acolo sunt si Eu in mil'locullot"? (Matei

18,20). Mentuitorul Iisus Hristos este Cel Care a fostpuspe Cruce,.in mijloc"

intre tahari (lod, 19, I B), intru a Sa putere a sfagiat plin ,,miiloc" catapeteasma

le1J pl.rl.ri

(Luca 23,45) ti dupd Invierea Sa a stat in ,,miilocul" ucenlcllot (Luci

24,36; Iaan 24,19,26). lar mengaieiea noashe este depline, pentru ci Domrrul,

mei, acestea vi le scriu,

p n ucericii SAi, ne-a diruit astfel de cuvinte:

,,Copiii

ca si nu p;cituili, 9i daca va pecitui cineva, aveln mijlocitor c;tre Tatil, pe

Iisus Hristos .el diept" (1 laol 2,1).

Intru aceasti vietuire p;nanftasci este cu neputinf.i a nu greii, iargretelile

noastre vin dintru sf.afrli/c noashe. De nu ne vom sargui a pizi intru s/?irl

minlii cd vieluirea noastre pe acestpimant este mirginit; iji hotemicitd in timp,

foarte cu anevoie vom pdcepe spre a Cui plindtate trecem pfin aceasti viatd.

In tdlnrdcirea nil.rlliild Enanghelii, Slantul Grigorie Dascilul;i Cuviosul

Cherontie au intrebuintat adesea pentru tldfrl,'e cuva^trl peh'ecere, foafte

cu drcptaie sdvartind acest lucru. Au nu este viata noastrd pAmanteascd pr

irsaer'r? Cu adev;rat, este o adancire suitoare intru poceinte, dupd cum tuiu-

ror ne-o dezveluie s/nfrl dumnezeiescului Parinte Sofronie Saharov.

Un alt cuvant cupdns in graiul ?iilcairli, este d ?lrelfi cu sensul de a/o/0s1,

iilrtrcbuiitln. Astdzj a nelfl este inteles cu pdsosinti intr-o noimi reE anume:

a Drgnnizn pe nscLols, a ittreprinde in tnind, a conce, a pLme ld cale Lm complat, a

canspifi, a co11i ra, a /:1, l? fess. Iidddcina verbului d tlrelfi este cuvantul ]] erlfr'.

Acest grai s-a intocmii in limba romAni din doud c.u\irrte utle1el + alte el.

AFadar ,l/lcdlir este cea care este alcdtuitd din unele gi altele y prin care omul

ace nrcle Fialtelc - adice pe toate cele dinafati,Deci,ptitr u11efiltii, ca p ntr-un

ul,art, omul leagi lumea sa cu\.ent:toare de lumea necuvanttrtoarc, insdgi

aitea cuvantiklare din noi fiind lucr?itoare asemenea o\ei lnelte. ,,qi de omnul tuturor deopotrivi, cd toTi deopotrivi sunt cuvant5tori, deopotri\'5

e sineFi stipanitori, iarunii cu socotinlil uteltim siobozenia aceast4 iar allii netrebnicim dun czeiescul ciar" (llilcltit'ea dela Luca 15,11-16).

Foarte adesea ni se intampld si gendim cA Sfintii au aiuns la sfinlenie iri

u dobendit desdveriirea ca pe o stare neschinbdtoare, de sine steHtoare ti chisi in sine. Proiectdm astfel asupla Sfintilor ti sfinleniei propria noastrd Andire rafior'ralisti ii tuagmentat; Fi, apoi, in chip firesc socotim cd sfinlenia stc o stare de neatins; iar Sfintii, fie sunt nitte cazuri aparte alebundvointei

ui Dumnezeu, fic aparlin mai mult vremurilor indepdrtate decat zilelor

oastre. IatA, aFadar, cum noi intine semiinend ineltarea mandriei, culegem

dancu I dezr$dejd ii. Iudecina cuI'a ntului srilt este aceeati cu a giaiului s/.rf:

lavonescul so.hr gi clerivatr stru s?rcr?!li. Forma de inceput a :.Iaittlui sfAnt ste ac.ea de saiDr, care s-a pestat in limba romantr peni spre inceputul eacului al X Vfll-lear, pr eschimb6rdrFse tleptat in sfnl, astfel cd in tipdriturile ominetti de la inceputul secolului al XIXlea il fegisim cu p sosintb sub ea de a doua fornd. A;adar', Sfingii sunt deopotrivA putdtori ai luminii 9i ai

umusetii, precum

ai gAndr"rlui, ai sfalului l:ul Dumnezeu pentru om. 9i

linind sli?hri lui Dumnczeu pentnr om, ne cup nd gi pe noi toti in s/at t lor

;i

astfel intru eine facem,,una"

7, 11, -

-ptccum gi intlu Hlistos,,una" suntem (Iolrr1

asemenea c:uDomroJJ (2 Peh.u 7, 4),

pentru ce Fi ei s-au ficut

Dar cum au izbutil Sfinlii a aiunge la desavargire? Poate ce am fi miiati

aci am afla cd nici un Sf nt nu a fost deslirn,'Flr, ci fiecarc dintre ei a fost de iz,rirsif. Dealtfel cuvaniul dcsft'Alsit este intahit in telmdcirea Tilcuirii Ia uanghelii \lmai ca d4 sdo,i,ilf. Astfel, avem: ,,cuvintei cele matrde sduA$it" loc de ,,cuvintele cele o]?r desiodrFite"; ,,htelegerea mai de sd'?Arplf" in loc

e ,,inle legerea rnai d4srizrii,"tifii" ,,omul este mai de sdvAryit decet 1'rlate zidirile" loc de ,,omul esie mai deJr'r,,i/Fil decat toate zlditile"', ,,sdoAr|irea" i^loc de

dudohrsirea" , rar exemplele ar putea continua.

,,Se spunea despre Awa Sisoe, cx atunci ca\deftsd se sd,JArpeascd, reza\d

le-a zis lor: Iate, Avva

ntonic a vcnit! 9i dupa putin a zisr Iati, ceata Proorocilor a venit! 9i iariti, ala lui mai mult a str5lucit. 9i a zisr lata, ceata APostolilor a venit. ti s-a

erintii langd

dansul, a strilucit fala lui ca soarele.

9i

I Dc pildi, Sfantui Yoie\ od I,lartir Constantin Brancoveanu, in anul 1688, in Pisania

iscricii !:tiioihr la Mogoto.ia, scia: ,,5r1nri,r Fi dunDezciasce biserica aceasta, al cdrie hram

" (cf. \icolae Iorga Insctp lii ditl bisericile Romaniei, rol. II, Bucur€9ti,

st.' S.ftrr rl

indoit [inmullit in strilucire] fa]a lui iardgi. $i se pdrea, ca gi cum el ar fi

vorbit cu cinevagi s'au rugat Bitranii de cl, zicAnd: Cu cinc vorbegti, I'dlinte?

Iar el a zis: Iatd, Ingedi au vcnit sd md ia

tj

mi rog si fiu lisat sd mi ooc,iiesc

pu}in. $i i-au zis lui B;banii: Nu ai trebuintd sd te pocriegti, PerinL,'. 9i le-a

zis lorBitrdnul: Cuadev:trat, nu md ttiu pe mine si fi pus inccput- Atunci au

cunoscut toli cd este desdz,r?/Flt, 9i iardgi, de niprasni s-a ficut fafa lui ca soarele

Fi s-au temut toti. El le-a zisr Vedeti, Domnr"ll a venit. Iar DomnL a zisr Adu-

ce[i-mi pe vasul pustiului! 9i indatd ti-a dat du]rul. 9i s-a itrcut ca un fulger ti

s-a umplut toatd casa (locul) dc bLmi mireasmd". lstoria sd?iir-sirii Sfantului Slsoe cel Mare am agezat-o aici dupd Pdfericrl egiptea 2. Drpa cum ni se spune in CuoAnld inninte, aceasti veEiune este

diortusitadupaocdifietiparital,rRamnic.lnanul

lo l3 a fost puhlicat la Iasi

P.tte cul cc crprinde in sine cLLointe falositoare ale Sfinlilot Bth'a i - d pd edili1

din 1828, itlgijitd de MitropolitLtl Gtigorie Ddscdlul. Cu ioate ci nici una din

cele trci editii vechi pommite mai sus nu ne cste cunoscutA nemijlocit inclindm

se credem cd aici, in loc de ,,Ahulci au cunoscut toti cd este desi-.,iir9if" s-ar

afla ,,Atunci au cunoscut toli cd este dc sd?,rrFif".

Dar cine era Awa Sisoe? Acela despre care el inslii spunea in chip idinujt:

,,De ag fi avut unul din cugetele lui Awa Antonie, m-aF fi f;cut tot ca focul; in$i gtiu un om care cu osteneala poate sil poarte cugetul sdu". Iar cugetul,

s/afal lui Avva Antonie era acela pe care il invitase dc la curelarul din

Alexandria: ,,Toti se vor mantui, eu singur voi pieri". Atadat la sdtiiriir., Awei Sisoe vine mai intAi Avva Antonie, cel de un gdnd, de un s/nf cu el.

Apoi vineceata Proorociior, aceia care au vcstiislujirea li dragostea ,,Mielului

lui Dumnez€u, Cel Care ridici picatul lumii" (Ioan 1,29),Dupe aceFtia vine

toate" (1 Cariflte i 9,22) li

dumnezeiegni fiti" (2 Petnt 1,4). Apoi vine ccata ingerilor, care

ceata Apostolilor, cei care s-au fdcut

,,tuturor

,,pirtagi

sunt,,duhuti glujiloarc, trimise ca si slujeasce, pentru.ei ce vor fi mogte-

nitodi mantuirii" (Evtei 1, 14).Iar

ingaduie sl punii in.eput, nu

cdnd Avva Sisoe Ie cer"e accstora si-l

primestc de ll lngeri dec.it un indumnezejr

surat pentru ci smerenia lui Sisoe este cea a lui Hristos. Apoi, intru aceastd

smerenie, de mdrturia sa sple folos firii omenegti gi abia atunci a i€nit de fali

minunatul nostru Mantuitor, Fiul ,,Tatilui tuturor, Care este peste toate gi prin toate gi lntru tofi" (Efaeni 4,6).$i cete Domnul ,,vasLLl pustiului", pcntrLr

cd vasul este pus in nijloatl nostru, in nrijlocrl firii omcnegti, spre a noastrd sluiire ti foiosintS.

Atadar s/atrl A!'vei Antonie a rodit intru Sisoe ydrll nemincinos ci ,,nu

a pus inceput", adicd este de sdairFit r.u.lesdL,Ar1it.

: hblicat la ed. EOR, Albalulia,1990, pp.208-209.

10

Aceasta este pricina pentru care noi credem c5 in istorisirea sd?r/?/ti'li Awei

Sisoe se cade se citim ,,Atunci au cunoscut toti ci este de srftrArsif" ln loc de

,,Atunci au curloscut toti ce esft desii)nryit".

Prccum din cuvAntul Avvei Sisoe se vede ce a rodit ru e5ciunea culelarului

din AIe\indria. tol astfel de roadi a adus in grdiurile s.ile;i cf;ntulUi Crigorie

Dascilul. Spremiftude, estevrednicd de pornenire intamplarea ce s-apekecut

la inscdunarca sa ca intaisdtetor al Unerovlahiei.

Ln iarna anului 1821 Cuvio.ul Grigorie Ddsc:llul a foct chemat.ple d fi

ales mitropolit. A pLecat de la Cildirugani pejos, pin f(igul iIios. Noaptea

trecea prin satul Tunari de lingi Bucuregti, iar preotul din sat, r.dzAndu-l

prost imbricat, l-a prins

vreun preficut in yetminte cilugiregti. 9i nu I-a inchis oriunde, ci in cotetul

ti

l-a inchis, socotind cd este un cdlugir hoinar, o.i

porcilor. Aici a trebuit se rimand Cuviosul Crigorie pend a doua zi, cind

preotr,ll cu pricina urma s.i fac5 o c€rcetare, Dar, pe cAnd se lumina de ziud, o

slugd milostivi i a dat drumul Cuviosului. Afad cra un gerndpraznic. Astfel

a ajuns Cuviosul Crigorie Ia Bucurettj. Dupd cc a fost hirotonit mikopolit,

preolii din preajrne au venitsi ia blagoslovenie de la noul ierarh. CAnd preotul

din Tunad a vizut pe cine a inchis in cotelul porcilot s-a spiimantat ti nu indrdznea si vini inaintea alhiereului. Atunci Sfaniul Grigorie i-a zambii gi

i-a grdit cu blandefe: ,,Nu te teme, pirinte, cdci porcii sfinliei tale s au purtat

bine cu mine",

In aparentd, aceste cuvinte alc mitropolitului elau o rostire glumeafa, ce

avea in ea blandelea mustrrrii. Dar cei carc se aflau atunci in acea obFte Fi

aveau urechi de auzit, puteau sepriceapi care era mdsuta celui care era insc;-

unat mitlopolit. Iatd ce putem citi in Ti?lcriren de la Luca 75 , 11-75 (pilda fiului

tisipitat, ,,Toll cei care se ttrvilcsc in noroiul faptelor celor de necinste ti al

patimilor celor matedaLrice,

"porci,

sunt, deoarece ochii porcului niciodati

nu pot vedea cele de sus, fiindci au

ciudata alc;tuire. Pentru aceasta ti porcarii,

cand prind vreun porc ti nu pot str-l face sd taci, il intorc cu capul in sus ti il

fac pe el de strigl rnai pulin, ceci \.iind oarecum spre i,ederea celor ce niciodad

nu ie-a v;,/ut si, privind (ele de sus,,e cpaim.lniea/j si ta.e. lntru icesi fel

sunt ochii celor care cresc intru cele rcle, niciodatA nu vid cele de Sus". A$adar,

Cuviosul Grigorie nici nu.l judecd, nici nu-I osandegte pe acel preot, ci

zambindu-i gi cu bhndetre griindu-i, ii spune: ,,Nu te teme, pdrinte, pentru ce porcii din coteful in carc m-ai inchis s-au purtat bine cu mine ti nu mi-au fxcut nici un rdu. Ins?i nici g6ndurile tale, care sunt porceFtj - pcntru cd pe

om, fdptura cea cuvantetoare o pui impreuni cu poicii cei necuvantdtori nu mi-au fdcut nici un riu, pentru ci le-am luat asupta mea ti le-am purlat

intru diagostea lui Hristos pentru firea omeneasci ti astfel s-au purtatbine cu

mine, cAci slava gi dratostea pecareo de Hristos este asemeneapenhu mine,

11

precum ti pentru tine. Deci, ia aminte la cele dinliuntru ale tale, ti pdmind s/ntri ti rugdciunea mea" IA-te de sdoAr t" .

gorie s-a ardtat a fi

intlu acest chip, petrcccrdn

liunt cd a Cuviosului G

,,aecunsi cu Hlistos

intru Dumnezeu" (Coloseni 3, .IatE, dar, ce giCuviosul

Grigode Dascelul s-a socotit pe sine de sd"nryit

,i

tN desd?.)Arfit.

Sfintii, ca unii care se socotesc de 6rta'arFit, itiuneltesc cLintele sfatului lot

intru o nevoinld in care prin dragostea

cuvintele, nici lucrurile, nici fipturile,

lui Dumnezeu nu circumsc u nici

nici fi le, nici ipostasu le. Pentru ce,

intai de toate, tot ceea ce se circurnscrie poate fi supus lucr;rii slavei degarte gi nesmereniei; in al doilea rand, circumscriere4 mijlocind inchiderea in sine, ne desparte de durinezeiasca dragoste, iar in al treilea rAnd, aceaste luclare

de circumsciiere nu este propiie fiinfdrii dumnezeietti.

Fie, dar, ca gi noi sd ne petrecefi aceasti viali llreltrd cuvintele noashe intr]u sfat l cel de sd'oArtif, iar Dumnezeu, atunci cand va socoti de cuviinli, ne va face pdrtagi ai suspinului Duhuh,ri Sfint.

Acestea {iind spuse, nu ne remane decat se ndd;jduim cI aceasid edilie a

Tiilcr.i i/ii Sfantului Teofilact va aduce un oareca re folos indeobgte. Inainte de a

incheia, cerem iertare tuturo! acelora cale ar fi sdvArpit mult mai bine decet

noi aceastd munci. Intru osteneaia diortosidi nu am purces filindu-ne,,cu

caii gi cu cirufele" noaste (ltsalm 19, 8), ci ca unii care gtim ci intru adevir

suntem sleiti de foame ti de sete, ,,nu foamete de paine ti nu sete de aptr, ci

de auzitcuvintele Domnului" (Arftos 8, 11).Iertali-ne, fratilortivd rugtrm se pliniti cu rugdciune toate neajungerile 9i neputintele noastre,

Aducem mullumirile noastre: Mihaelei Voicu gi lui Nicolae Ghincea,

directo i Editurii Sophi4 pentru intelegerea statornici pe care ne-au aretat-o

pand Ia finalizarea edigiei; lui Marcel Bouroi, pfetedintele Fundaliei Sfintii

Martiri tsrancoveni, pentru prietenia gi sprijinul cu care ne-a intampinat;

doamnei dr. Meda Hotea de la seclia Coleclii Speciale aB.C,U. CluiNapoca, plecum ti doamnei Mariana Soporan, pentru generczitatea lor; Cosminei

Timat, pentru sfdtuirea lingvisfce dat; in realizarea acestei edi]ii, Adrianei

Coilav pentru lealizarea copertelor ti a miniaturilor EvangheliFtilor; lui Florin

Todea pentru bunevoinfa sa ti pentru tot maiedalul bibliografic, precum gi

tutulor celor care ne-au ajutat in chip gtiut. sau negtiut de noi.

L, S. Desartouici

DESPRE EDITIA DE FATA

I

in {, ri.r tnI uirilor pdfristi(e ld NoulTe<hment

Criteriile gtiintei textologice rnodeme

inruAur.r t; de editura SuDhia

publicat spre infregirea

-

metodt inimpri-marea

uir, o F nnghclicidc /, M,?,., e5te cel de.aldoiJer volum

enta.iului Sfantului Teofilact al

Bulgariei la Sfintele Evarlghelii.

au irnpusca

elnr d(. literJtllrJ veche. redrrea ace:tora in ve>minful lrner isiic in care

fo.l el,rborule. Suslinem iniru totul ,tceste rjgori

i;cazul in care

orelte o editie academicd, critici, destinati in exclusivitate

'tiinliiice

specialistilor.

orre.cedi;iadchldJscrieril.Jr5iintuluiTeolilactsedoresteafiounealid

o\ nl( ( rsc; in

tod,r folo\ili in

m;n.t orica rLrj cre>tin cJre j.t aminte ld porLln(jle

Domnulur,

diortojireJ 5i redactared Talcnrii li L,.,anghelii a tost in

onie cu scopul propu>.

Te\tu,I TA lcuirii la cele paLru Eoanglrclii a lost transliterat ia de la 1_805, fiind apoi verificat ti comparat din nou cu

din chiritice dupe

edilia o ginaid.

ma fransliterati verificati a stat la baza diortosiii textului. Dioriositea

absolut necesa.S pentru ca textul se devini

in intregime accesibil 9i

ligibil cititorului contempomn. in locurile - puJin nume:roase, de altfel - are am intampinat dificultiti in precizarea sensului, am consultat ceteva

lii (mai vechi sau contemporane) fil-.1. Apoi iorm.r fin,rla d Jiofto-irii

ale TAlcuirii la Eaanghelii a Sfantului

.r fns( confruntatj:i

corrparata din

(u edili.r oriFin.rli de lJ l805,tJcindu-sea.lfeloultima\erilicireasupra

P

f

a

a

i

c

e

c

t

s

e

ncii intrepdnse. Ne-am strdduit seintrebuintem instrumentele linevisiice

el incnt proiunzirnea

)i lint.r duho\nicea>cd a Ulcuirii $ nu fi-edeloc

se cuprinde

bite, cu atAtmai mult cu cat in tdlmicirca Cuviogilor nemteni

,der.ir,rl lezaur de duho\ nicje pi de linb6 romineacc; veche. BoR.ilir

teriJlL:lui le\ico-(emantic, drliculat intr-o topica flc\ibil; cu nulnt;r

r'. diccursiv.r cste \peciiica te\telor cu carrctbr omiletic din literJtLrra

stri veche. Ne-am dotit

ca prin munca de diotosire sd nu umbrim si sd

c.lre este plini

de frumusele, vitalitate

,i

prgubim limba TAl.Iirii,

cime, pAshend inrelesurile adenci ale graiului bisericesc. Din aceasii in;, aufostevitatecu totul neologismele, fiind pistrate mai toate cuvintele

i care pand astizi sunt intrebr.tinfate in textele

bisericeFti gi liturgice.

ln ce priveite redactarea gi structurarea continutului lucrerii, sunt

i

r

l

sare mai multe precizdri.

Atet viata Sfantului Marcu scdse pe scurt de Sfantul Softonie, cAt,i cea

i de Sfentul Mucenic Dorotei, au fost inlocuite cu viata Sfantului ADostol

l3

Marcu, scrisi pe larg 9i publicad in yicrite sf,rlilor - editia ingrijit.i de Pdrin tele

loanichie Bdlan.

,,Capetele

Evangheliei" (care nu sunt altceva decAt tiilurile caPitolelor)

prezente in

editia 1805, au fost hcute de noiin cadrul Cuprlnsrrlr/i, iartitlului

fiecirui capitol dinedilia de fate i-am subord onat plintr-o nota titlul original

al capitolului din edilia 1805. Pentru inlesnirea unei priviri de ansamblu asupn structurii Evangheliilor, s-a alcAtuit la fiecare Evanghelie o Scari a lntocmirii. A).ci sunt infitigatc in idei rezumative toitte ccle prezentate in

capitolele Evangheliilor, fiind indicate ti versetelc cotespunzdtoarc.

In ce privegte textul Sfintelor Evanghelii, acesta a fost actualjzat duPa editia sinodali a Sfintei Scriptuti din anul 19E8, deoarecc aceasti edilie a

cunoscut dupi 1989 mai multe reedittrri li se bucuri in momentul de fali de cea mai largi rtrspAndirc in randL credjnciogilor Acolo unde existit deosebiri

intre versetele talcuite in edi;ia de la 1805 ti edilia mai sus pomcniti,

diferenlele sunt precizate plin numeroase notc.

Pentru a inlesni o vedere unitad asupra inhegii telcuiri a SfAntulu i Teofilact

la Evanghelii, dar ti asupn intregii

subordonat fiecilrui verset (sau

Scrilflfi

prin intermediul talcuirii, am

grrp de versetc) t miterile biblice prezente in

edilia din 1805, cumulandu-le cu cele din edilia din 1988

Aceste trimiteri au fost confruntatc ii inbogdtite cu cele din ediJia Norhi

Sfilltei Sctiptuli.

^

Testaflcnt cotnentat aI IPS Bartolomeu Vale u Anania,

Scoliile gi insemntrrile Cuviotilor Gherontie gi Cligoric sunt marcatc prin noie precedate de indicaliai [1805]. Toate celelalte note ti insemndri aparfln

editiei de fate.

Pentru inlesnirea utilizirii acestei €lcuiri, in antetul fiecdrci pagini este indicat numArul capitolului din Evanghelie; inaintea fiecdnli verset (sau grup

de versete) este indicat capitolul gi numirul versetului, iar in alcituirea indicilor nu s-a fecut trimitere la numdrul de pagini, ci la vcrsetul sau grupul

de versete talcuite.

Referinlele biblice din textul talcutuii sunt cele din edilia 1805, insi acestea

au {ost completate cu tdmiteri scripturistice 1a toate textcie citate in cadrul

taicuiii gi care nu sunt identilicate in traducerea Cuviotilor Chcrontie ti

Grigorie. Toate referinlele biblice din textul tilcuirilor au fost sistematizate

i\tr'u

Indice scripturistic.

Pentru o orientale tematici in cadrul liicairii, s-a alcdtuit un l,rdice /c.l/ tl oaofinsfic pIin intermediul ceruia cei interesafi vor puiea afla grabnic care este invtrlStula Sfantului Teofilact privitor la dife te terne.

9a alcituit, de as€men ea, !\Itlllice ni flLoflelol p,"/rii filclifc de cdtre Sfantul

Teofilact li un lzdlcetl tqerfulelv euatghclice 1+or de reti tt salt cal" sroltintrcbLtit1lafc

deseoli. Acesta din urmi ne poate fi foarte utii celor carc iu cunoagtem integral

textulEvangheliei, ci doar am retinut anunite pasaje prin intermediul lectudlot particularc sau a citirilor din tirnpuJ sfintelor slujbe.

Acestor indici lise ahtur; in acest volu,r. dor,.i ane\e edi,oritlei

{ 1) C-t

,1rl

d! niplm? poru ciIle Donuuhioq,in,e in Vrrhittlsi No Test ntpnt. tdnnktlp

citrc Sflntul Nicoditn Aghiotitul; (2) indrumar penhu citirea Apostohlui ,i Sfntei

Eaanghclii elc cdtre sluiitoii

,i creelincioriiin toote zilele dc pestc nn ,i

Ia fcluite rhtduieli.

Ne-am striduit ca pdn tot aparatul auxilia!, Tdlctirea la