44

TEOLOGIA DOGMANCA ORTODOXA

SFIA/TEI,E TETVS

[V

SPECIAL

45

acelora (invierea fiicei lui Iair, vindecarea sltrbrnogului din capernaum etc.). Contribulia celor apropiali la mintuirea semenilor e a$a de necesartr, ce sltrbtr"nogul de la lacul Yitezda nu s-a putut bucura de puterea mnnilitoare aapei numai prin Iisus Hrlstos, ftrrtr mijlocirea vreunui om, decdt in mod exceplional. Desigur, cind Evanghelia a ptrtruns in lume pentru prima datd, ea a trebuit str cnqtige pe adulli qi sI fie indemnatri ei str se boteze. De aceea, in Noul Testament se vorbegte direct de botezul adullilor. Dar odatd. cu ei se botezau qi copiii lor. Expresia largd r'$i s-a botezat el (temnicerul din Filipi) Oi togi ai lui'r (Fapte L5, 36) cu slgr,rranlI cuprinde 6i copii. La'fel: ,,ambotezat casa lui $tefanail (1 Cor. 1,76). SfAntul Irineu declard., pebaza tradigei apostolice apropiate lui (era nepot spirirual al Apostolului Ioan), cd qi pruncii se botezau (parvtli, infantes)45. Pe lAngI cele spuse mai e de mentionat cl, prin toate cele ce i se comunictr copilului, familia crestina urmare$te sdJ apere de tot felul de pericole, de ispite spre rele, s4-i dea puterea str lupte impotriva lor, Botezul este puterea hottrrAtoare care i se di copilului pentru b-lface sd se deprinde de a se socoti cregtin Ei dator sd se comporte ca atare,luptdnd cu ispitele, inainte de a se robi unor deprinderi rele. Aqa argumenteaza SfAntul Grigorie de Nazianz Botezul copiilor: "Ai copil? SI nu-gi ia fimp reutatea. Sd fie sfinfit din pruncie, str fie consacrat Duhului de la inceput. Te temi de pecete din cauza sltrbiciunii firii? Ce suflet mic Ei putin credincios are mama aceasta! Ana a ftgtdurt pe Sarnuil inci inainte de a se nafte $i duptr ce s-a nescut ?ndata l-a inchinat Ei l-a crescut in haina preogeascl (1 Regi, l, 1,L; 2, 19), netemAndu-se de om, ci increz2ndu-se in Dumnezeurr.

dualist, cat $i Pentru cd ei nu se simt inctr strAmtorati de legalitatea naturii 9i impiedlcagi de pornirile inferioare, Ei cred ctr totul e posibil pi au o bucurie pentru ceea ce e frumos qi bun, Granila intre natural gi ceea ce deptrpeqte naturalul, intre ceea ce e dat ca o strdmtorare a omului, qi putintra omului de a crea sau deschide prin libertate orizonturi gi drumuri noi, nu e ir:rctr frxatd,. Ba au chiar o bucurie pentru acele orizonturi. Pe de alte parte, trebuie str li se spuntr despre ele. Mdntuitorul, ilnnnd seama de aceastl pornire a copiilor spre ceea ce e bun, spre domeniul credinlei, cere adultrilor sd-i lase numai str vintr la El, str nu-i opreasctr. Dar aceasta impltcl 9i o informare a lor despre Hristos, de cdtre cei adultri. Astfel, cuvdntul Lui: rrl.asati copiii str vind, la Mine, pi nu-i opritrir' (Mt. 19, 14), inseamntr gi: Face[i-MI cllnoscut copiilor! Putinla copiilor de a se impnrtngi de Hristos, pe baza credin{ei celor apropiali lctt, o aratl 9i faptul imptrrttrqirii unor adulqi de darurile lui Hristos prin credintra

Ttrierea-imprejur, care a fost chipul Botezului, se ftrcea la opt zile pentru toti coplii in timpul Vechiului Testament, pe baza revelagei aceluiagi Dumnezeu caro inftrptuia ln trepte planul mAnnrirli. tnsupi Domnul a fost ttriat imprejur la opt zlle, lar la 40 de zile a fost adus la templu gi rrpus lnaintea Domnuluiil (Lc, 2, 2l-ZZ); ca model pentru toti pruncii, Cu aceasttr ocazie, este binecuvdntat de dreptul Elmeon, care lfavea pe Duhul sfdnt asupra luirr (Lc. z, z5). Binecuv2ntarea este gl ea o tmperte$ire a puterii Duhului, celui binecuv2ntat, Argumentul pentru nebotezarea coplilor ar trebui str ne opreascl ;i de la binecuvintarea lor, ceea ce ar fl absurd, Despre loan Botezdtorul, sfanta Evanghelie spune; r'Iar copilul cregtea 9l se inttrrea cu Duhul,, (Lc. 1, g0), desigur pentru cd creqtea intr-o castr a rugdciunii gi a lul Dumnezeu si pentru ctr a fost ttriat imprejur gi lnchinat lui Dumnezeu, La fcl pruncul Iisus rrsporea in inlelepciune, cregtea cu trupul gi avea har la Dumnezeu gl la oamenir' (Lc. 2, 52); sporea $i 4vea har din pruncia Sa omeneascd, pentru cI numai ca om avea pruncie.

B Taina Mirungerii
1. Ieg[tura ftrtre Talna Botearlut gt a Mlrungerll

Aceasti Tain} este atet de strAns legatl de TainaBotezului, incAt s-ar putca tPune c:a formeazd impreuni cu aceea un singur tot cu doue ptr4i distincte, Ba a ca un f'el de continuare a Botezului. De aceea nu incepe in slujba Bisericli cu o lntrodueere cleosebiti, ca lei"dlalte.Taine46, ci dupi botszarea pi tmbrtrcarea celul ce a prtmit Botezul, preotul c!!e,q1e.ft go[[Fu"?tg. g. ruqqc$lt prin.gge cere lut Dum. furcu $a i se daruiasia. ielui "ngu lumha; djin apa-jt piin puil,;,ii pCiiteii diru; lul sf{tntului pi intru tot puterniCutui putr,, ,rpoi n unge cu sfantul Mir pd4tle prln.
trlpcle ale trupului,

tl 'lhlne de Botez se arate pi ln faptul ctr, duptr ungerea cu $fantul Mir, preon"rl tneonfcrara de trei ori analogul, cu cel botezat gi miruit, cilntdndt ,clti in Hristoe v=Btl botezat, in Hrisros v-ati pi lmbrtrcat, Aliluia'r. Acelagi lucru il aratt fapni cl Pfeotul ungAndu-l pe cel botezat cu SfAntul Mir gi spunAnd cuvinteler rrPecetea daru46, l'Blnecuvnnhttr este , per$^Tatelut Ol a Fiulul pl a $fflntulul Duhil 0l o ectcnlc, Atrenrte 6.ar putea explica pi din faptut ci inceputul el se face prln oflnglrea Mtrulul dc cltre ?;llrelopl, Der in orlce caz, cu oeazl^ apllcilrll el celui botezat, ae artlctleazA ln otulbe Eotezulul ftra un lnceput propriu.

Vlcind:,,Iggqlga-&{ilut-Efamfiii"Drlfi[ T6$fr6a srAnstr a aces-

45. SfAntul llineu, Adv. Haereses, tibr. II, P.G., 7,784 A; Iltst, qlt. et. resp, 56, p.G,,6, 1297 C; Orig., Hom, 8,3lnLev., P.G,, 12,496 Il:,'Ecclesia ab apostolis traditionem suscepit etlanr patvulis baptismum dari',. Comm. ln Rom., P,G., 14, 1047 B.

46

TEOLOGIA DOGMANCA ORTODOXA

SFIIVTEI.E TAIIVE

IN

SPECIAL

47

lui Duhului Sfdntrr, nu amintegte numele celui ce e uns, ca in toate celelalte Taine, socotindu-se ce s-a rostit acest nume la scufundarea lui in aptr. Legatea Mirungerii de Botez se arate 9i in faptul ci in rugtrciunea amintitd, preotul, dupr ce cere sx i se dtrruiasci celui ,'nou luminat prin apd gi prin Duh,,, pe care rra binevoit sdJ nasctr acum din nouil, ,'gi'pecetea darului sfdntului Duh',, continudr I'PtrzegteJ pe d2nsul intru sfinlenia Ta, intdreqte-l intru dreapta credinli, min_ tuie$teJ de cel rtru pi de toate meste$ugirile lui gi ptrzepte suflerul lui intru frica Ta cea mdntuitoare, intru curd[ie gi dreptate, ca, intru tot lucrul qi cuvdntul binepltrcut l'le, str se factr fiu gi moqtenitor ceregtii Tale imptrrtr[iitr. Se cere deci ca cel niscut din nou prin Botez sd fie pdzit 9i inttrrit in darurile primite prin Botez, in lupta impotriva celui rtru care va ceuta se-l [pseasctr de ele, in pd,zirea figtrduinlei date de a ptrstra credintra meffurisite laBotez 6i starea de curalie qi de dreptate in care a fbst agezat.
laqg gmului prin Botez: "lnnoirea in Botez aduc cu ele, cum am-vtrzut,'puteii $i'driergii ltruntrice inrudite. Sf2ntul Mir este acela care le trezeqte lavia1d,. El este cel ce pune in lucrare una sau alta din puterile duhovnicegti sau chiar mai multe deodatr, dupr cdt e de simtitor sufletul in lucrarea Taineir4T. Teologul ortodox Al. schmemann vede legitura intre Mir gi Botez mai putin ca punere in lucrare prin Mir a puteriloi piimite laBotez, cdt caviala fatrd de na$tere. El zicer I'A doua Taind a initierii (a introducerii in Biserica, n.n), curn numim azi Ungerea"(siu tntjrir."), a fost in Biserica ortodoxtr dintotdeauna o parte esentriall a
9i

Aceasttr identificare intre viala pe care ne-o dtrruiegte Mirungerea gi activitatea cea buntr pe care trebuie sd o desftrpurim, sau preotia generaltr, o exprimtr sflntul

sflnttr a if"iirti ,riii"i"qti (rep. 29, L-9). Tot aga Ei 4o-!, dup[.c_9"I*pJ:lq-$pitat?q-Rctez' pi am leptrdat 1ot fe_lgt de necurtrlie, ne-am imbo_g-l-flt cu harul de sr1g.qi dln cef, pfl:

chiril din Alexandria licdnd: "spdl2nd pe Aaron cu aptr, il imbractr in imbrtrctrmlntea

mind veemantul vlseiiei,

dufi'iii"liinir,",ii;b;db-;a in

oomnul nostru Iisus

tg9 Uif _::_g** S_lgc^ra1.sli.p,yte{!,.9. 3 FIt.n1 reinvierea prin Duh

Dar pdstrarea acestor daruri se face prin efort. De aceea Nicolae Cabasila spune

rinduielii Botezului. Mirungerea nu e propriu-zis o altd, Taind,, ci mai degrabtr tmplinirea (completarea) Botezului,-l{Ure3:-pnn_Duhuls_mnt. Ea poate fi deosebita de Botez numai in sensul ?n care se deosebeEte viali de nagtere. in Duhul sf2nt, intreaga viata a Bisericii iqi aflr inttrrirea, pentru cd ea e viatd,; e adeverirea Bisericii ca apaGinard rrveacului ce va str vind,t, ca bucurie gi pace a ?rnperrilei cerurilor... Astfel Mirungerea este Cincizecimea personald a omului, intrarea lui in via[a Duhului Sfdnt, adictr in viala adevdrate a Bisericii. ln aceasttr Taind el e consacrat ca om deplin. Cdci a apa4ine impdrtr[iei lui Dumnezeu inseamntr numaidecat a fi om intreg gi deplin, in maturitateu 1rirr48. Dar viala cea noul se manifesti ca putere de men{inere qi de sporire in curtrlie gi fapte bune, dezvoltate in virruflle ce culmineazr in iubire. Ea nu e un simplu sentiment de euforie, ci o statornicie de gdnduri gi fapte de bundtate, care e o adevtrratd. preotie generalf,, de dtrruire a vielii, lui Dumnezeu,
47, Qp,ctt,, cartea III, trad. rom., p.71. 48, Aus der Freude Leben, ttad. germ. a Olten und Fr,i,Br., 1974, p.90-9L.

llristosr' (Rom. 13, 14)... in acelaqi fel se sfintreau preotrii, care erau spllali cu aptr pl ungi cu untdelemn, apoi astfel ungi erau imbrlcatri cu imbriciminte sfinlittr pi li se sfinleau miinile, pentru a fi vrednici si aductr jertfele in chip curat $i neprihtrnit. Dar mai inainte li se ungeau capetele dupd cuvantul: ,'ingrtrqat-ai cu untdelemn capul meu'r (Ps. 22,5). AAa am fost ingrdgatri gi noi la minte prin diruirea Duhului... gt am fbst sfintiti qi noi gi impodobili cu harul de sus gi am fost ungi spre destrvnrgkea dumnezeiasce, pentru ca, ?ndriznind, sz aducem lui Dumnezeu darul duhovnicesc cu m2ini curate qi atotnevinov^Lr49. cregtinii fiind ungi ca Hristos sau participdnd la ungerea Lui, sunt preoti gi el, Dar preotul mai int2i e curllit in minte Ei la mii4i, adicd in izvorul gindurilor gi ln organele implinirii lor, qi apoi i se dr puterea Duhului spre a putea lucra curat cu mintea 6i cu mainile, aducdnd jertfe de g2nduri 9i de fapte bune lui Dumnezeu ln fttv<>area Bisericii gi a semenilor stri. Despre preolia generaltr primittr de credinciogi prin Taina Mirungerii, Sfflntul Macarie Egipteanul spune: ,'Oamenii sfintiti prin Ungerq devin creptini pentru a fl irnplrali, preoti Si prooroci ai Tainelor cere$ti"5o. Prin aceasttr Tainl, cel unit prin Botez cu Biserica in l{ristos devine din oarecum virtual unit cu ea, unit in chip actual. E un pas nou in inttrrirea unittrtii Bisericll

in I Iristos.
2. Lucrarea specialtr a Sfinnrlui Duh, in Taina Mirungerii

(*!rin Mirungere ilggpS -gpifapia sau, aretarea lui Hristos in comportarea omului lxrtrzat, sau a luminii Duhului lui uristos asupra fiintei lui, artrtindu-l ca un chlp Rt'tlv al lui Hristos gi ca un locag viu al Lui, intrucdt il ajutl sd actualizeze chipul lul lntprimat virtual in el. Astfel, s-ar putea spune cr prin Mirungere ni se face aritat luptul ca nu numai cu puterile noastre vom actualiza darurile primite la Botez, ci cu elrrtr:ruI Duhului. Acest ajutor incepe imediat dupl Botez) liere aceaste lucrare de ajutorare a Duhului, gr"r;?* putea actualiza darurlle "., llotezului, sau nu le-am putea deloc; ftrrtr comunicarea continue a Duhului cu nol, lncepute prin Taina sfintului Mir, greu am putea str dezvolttrm viala noastrtr in l)umnezeu, Dialogul nostru, de fapte, cu Dumnezeu implictr lucrarea ambilor parteneri, comunicarea active continuI a ambilor, in Duhul Sfint,
49, Op, clt,, cartea XI, P,G,, 68,752 C, 50, Omll,76,l,

clfilit

Sauaments and Ofthodoxy,Valter-Ve1ag,

48

TEOLOGIA DOCMANCA ORTODOXA

SFIIVT&E

TAIM IN

SPECIAL

49

Aga cum moartea omului vechi prin na$terca celui nou prin Botez nu'este un dat static, ci un dat plin de interminabile virtualittrti, aqa $i cobordrea Duhului Sfint la Clncizecime este tnceputul cobor6rii Lui continui pentru fiecarc om care intra tn Bloerlc[ $i rrmine in ea. Este punerea pi men;inerea ln migcare, prin comuniune reclproctr, a acelei mo4i pi napteri de care ne,am lmp6rtl6it la&otez, Sl4ntul Chiril dn lerusalim merge atdt de departe in afirmarea completrrii Botezului prin Mirungere, incit declard cA, de-abia prin primirea Mirungerii cel botezat se numegte crestin; "Dupf, ce ali fost invrednicili de ungerea eu Sf?ntul Mir, vtr numifi cre$tini; acum renafterea voastrb este int]trita si de numele ce-l purtaqi, lntr-adevar, tnainie de a fi irvrednicili de acest har, propriu-zis nu era[i vrednici de acest nume, ci etali doar pe cale de a aiwge creptini"'l. Ceea ce spune Sf6ntul Chiril oe explictr prin faprul cd Botezul nu era privit pi prarctlca;t attlnci ca o Tainl. separatd de 'laLna Mirului, cum s-a petrecut ma| tilrzu in Occident. Pe de altl pa*e in afirmatla Sfanrului Chiril se mai implicI qi faptul cA pentru el nu se poate distinge intre calltatea de membru al Bisericii sau de crestin Ei calitatea de om deplin unit cu Hristos, lucru care se s[vArgepte prin Mlrungere. Prin sf4nta Tainil a Mirungerii, credlnciooul devine gi el un alt Hristos, asemenea lui Hristoo, Care inseamni Unsul. Deci devine gi el un uns, sau un creptin. Ungerea cu Mir a fost socotitI si iqJeghlul.Tg:l4p:* mijlocll!,-pe qomunicare a unei puteri dumnezeieqti ptoorogilot preotilor pi regilor pentru a line poporul in legtrmnntul cu Dumnezeu, Hristos este Unsul prin excelenftr, pentru cd,El ea orn nu primegte numai o putere a Duhului, ei Duhul ipostatic tntreg, pentru a fi Prooroeul,

Arhlereul 9i implranrl suprem, eare introduce Si tine poporul lui Dumnezeu in famlllarltatea lui Dumnezeu , ca alcttult din fiii Lui in Hriotos Piul, pi a-l eonduce la deplina viall in Duhul iubirii lui Dumnezeu qi al iublrii de Dumnezeu, ln vlafa vegnictr, SfAntul Chiril din Ierusalim spune cX dgnl et9:l batezat Iisus gi a iegit din apir t'S-a coborlt peste trl Duhul Sfint tn chip ipostatic, odihnindu-Se eel asemenea peste Cel asemetuea"SZ Hrlstos ep1S.p{ts prin aeeasta"cu Duhul.deplin, iar aceastd ungere o anunte $i o lnterpreteazA El lnsugi, prin aplicarea.la.sine a unui loc din Isaia (Is, 61, 1), ca a trimitere a Sa ca om la aclivltatea Sa in slujba lui Dumnezeu Si tn favoarea mAntuirii oamenilor; "Duhul SfAnt este Agupra Mea, pentru edM-a un6, trimitand.u-MI sI binevestesc sd,racilor, sI vestesc celor robfti slsbazirea pi orbilor vederea, ce dau drumul celor asuprlli fi si vestesc anul milei Domnului" (Lc, 4, 18-19), ' Mtrrturle despre vngerca lui Hristos cu Duhul, spre slujtria si activitatea Lui, o dtr 9l comunltatea din lerusalim (Fapte 4, 27) 9i Apostolul Petnr, care trntre altele a;al[ tn cuvnntul despre llsus, cltre Corneliu, 'teum T.a uns Dumnezeu cii Duhul
5l , Catehen III mlstagogld, Cateheze, ffad. rcm., de Pr, D, Fecloru, vol, 52, Op,clt,, p,246,

ll,

1945,

p, 555.

Sfint +i cu putere, cum a umblat din loc in loc ftrcind bine 6i vindec4nd pe toli cel asuprili de diavolul" (Fapte 10, 38). Ca urmare a sele$luirii lui Hristos la Botez in cei ce cred, se implrttrgesc Ai ol de ungerea cu Duhul Lui, in acelaqi scop al interirii lor in viala cea nour, al pecetluirii lor in ea. Mtrrturia ce acest lucru se fdcea chiar de la inceputul Blsericlt o dX Oi SfAntul Apostol Pavel spun0nd: ,,Iar Cel g-e-._gs ilteryltg pe noi impreuntr cu voi, Intru Hristos,. gi Cel ce ne-a uns p9 noi qumneleu- brt", i"r. ne-a gi pecliiult pe noi qi a dat arvuna Duhului in inimile.noaslrellJlsff-fzU Mlrnrria lui se adaugt la aceea a Sf2ntului Apostol Petru: 'rstr se boteze fiecare din voi 9i vegi primt darul Duhului Sfintrr (Fapte Z, 38) Si la cea din Faptele Apostolilo4 unde se spune cd apostolii Petru 9i Ioan, trimi$i de tofi apostolii din Ierusalim, Ei-au pus mflinlle peste cei botezali de diaconul Filip: ,,gi au luat Duh Sfdnt,r (8, L5-17). Exemplul Domnului gi practica apostolilor pot fi socotite o dovadtr suficienttr pentru institulrea acestei Taine de cetre Dommrl insuqi, Dupe pilda Domnului, 9i noi, iegind din apa Botezului, iegim avdnd pe Hristos in noi, dar inctr nearetat la suprafala noastra, iar drept urmare Duhul lui Hristos Se pagoafi sau iradiazl" din Hristos pi in noi ca str ne arate pi pe noi 'rfii ai lul [)umnezeu", dar gi ca sI confirmdm aceastd calitate prin activitatea noastra de dupl aceea, ajutatri de El, aga cum a flcut Iisus duptr Botez. cu ajutorul Duirului primlt, incepem sa activem totodate calitatea floastre de invdftrtori-prooroci ai imptrrtrtiei lui I)umnezeu, de preoli ce ne aducem pe noi gi natura ca jertfd. lui Dumnezeu, de imparaEi peste natura noastrtr qi natura lumii, ca str nu mai fim strpini{i de ea spre r: folosire Petima$e pi nelibertr a puterilor firii noastre. Dacd, odatd. cu coborlrea I)uhului Sfdnt peste Hristos ca om s-au redeschis cerurile peste al doilea Adam, rlmdnind mereu deschise, sau s-au deschis deplin cum nu au fost deschise nicl chiar lui Adam dinainte de cddere, prin ungerea cu Sfhnrul Mir plin de Duhul Sfint llccirui?r i se aratr cerurile deschise, intrucxt e unit cu Hristos. ctrci nu mai e o Sranitd intre viatra creaturii unite cu Hristos Ei ordinea cereasctr a Duhului, Precum 'fatal a recunoscut pe Fiul stru, duptr intrupare, gi ca om, ca Fiu al sru in mod artrtat, prln cobor2rea Duhului SfAnt peste El, apa ne recunoa$te gi pe noi, cei ce ne-am unit cu Hristos in Botez, dandu-ne aceastd calitate prin ungerea cu sfAnrul Duh, gi itjutorul sa ne aretem ca atare in fapt. Av2nd prin cobor2rea Duhului peste nol gl nc:i 'rcerurile deschise",. sau tainele vielii viitoare, nesf2rgite, superioare legilor ftaturii, intr-o descoperire ce ni se actualizeazd. tfeptat, de care ne vom imprrtlgi cleplin in viatra viiroare, putem prooroci toti venirea deplinr a acelei viegi, putem talmrci toli experienta arvunii ei, aga cum au proorocit apostolii la Cincizecime; ne l)utem arata prin viata noue pe care o ducem, chiar in fiinqa noastrtr ca prooroci al vlegii viitoare.lg-"daga cu Hristos pi cu primirea Duhului Lui s-a aretat penrru oamenl ce viaF limitate in qadSq[g" 4_anJrii Si a,yeacului de acum, care sfirgegte in moarte, nu e'torul, ci in e4 a izbucnit lumina gi puterea vielii viitoare gl vegnice ln Duh, a incepyt aratarca sfArpitului acestui eon. Toate acestea le spune Sflntul petru in zlur pogor{rii sffrnrulul Duh,yrrAceasta (ceea ce vedeli la nol) este ceea ce s-a spus prln
4

-Tcologlr Dognrtlol - vol. lII

50

TEO

LOGI A DOG M A' NCA ORTOD OXA

SI'rY\ttrIrlllrl.h ItVfi r{v,yrrft'olytl

r

51

pr'oorocul Ioil: rrlar in zilele de pe urmtr, zice Domnul, voi turna Duhul Meu peste tot trupul gi feciorii vo$tri qi fetele voastre vor prooroci, copiii vo$tri vor avea vecleri 6i bdtrdnii voqtri vor visa vise. $i peste robii Mei gi peste roabele Mele voi turna, in acele zile, din Duhul Meu qi vor prooroci" (Fapte 2, 17-1,8). in general,.Duhul Sfdnt primit in Taina Mirungerii este puntea de comunicare in ir-rbire intre noi gi Tatdl, comunicare veqnic noutr qi mereu mai sporitd. Aceasta inseamntr "cerurile deschise" gi calitatea de "fii'|, pe care ne-o comunicd. El ne dd prin aceasta sensibilitatea filiala, de tot mai mare delicatele fatra de Tatdl, ca 6i cea rle I'ra[ietate in Dumnezeu, cu semenii noQtri. Duhul, Care este purtetorul iubirii parinte$ti a Tatdlui fatd de Fiul, devenit purtetorul aceleiagi iubiri pi intre Tatil gi I lristos ca om, Se face gi pentru noi in Hristos puftetorul aceleiaqi iubiri gi sensi bilitdti, pe de o parte infoca;e, pe de alta delicate. Numai prin aceasta El pune in rnipcarea de indltrare continui puterile primite in Botez pentru a implini voia Tatilui, I;lcindu-ne vii gi prin voinli, Si pentru a intiperi 9i prin voin{i chipul Fiului tot mai a<[2nc in fiinla noastrtr totald, iubind ca El pe Tatdl qi fec2ndu-ne ascultetori Tatdlui irsernenea Lui. ?n sensul acesta Duhul primit in aceasta Taind, ne sfinlegte. Dar prin accasta ?nsugi chipul personal al omului se face tot mai clar, mai luminos, ieqind din ceata generald a narurii sau din simpla virn-ralitate. Cdci Duhul Sf2nt e Duhul puterii. Faptul ctr, prin Taina ungerii cu Sf2ntul Mir, se inaugureazd pentru crestini o <rntinua Si tot mai sporita conlucrare a Duhului Sf2nt cu ei pentm dezvoltarea vieqii rr<ii primite la Botez, ctr deci creqtinii devotati lui Hristos trtriesc o continue Cincizecime, o continud irnpefte$ire de Duhul Lui, il vedem din Faptele Apostolilor, unde cornunitatea din lerusalim, duptr ce multrumepte lui Dumnezeu ca "a uns pe Fiul Sdu Iisr-rsr', ii cere str-i dea qi ei putere "sd propovtrduiasci cuvnntul cu toate indrdzneala". I)rept urmare, inctr in timpul rugdciunii, "s-au umplut toti de Duhul Sfdnt qi vesteau ctr indrtrzneald cuvdntul lui Dumnezeu" (Fapte 4,27,3L). Occidentul crestin, las2ndu-se condus de aceleagi divizdri rationale exacte ale etapelor vie[ii omenepti, care au dus in unele denominaliunila aminarea Botezului pAnA la o vdrsttr "conEtienttrrr individualtr, mai bine zis individualisttr, a amdnat "conlllmarea" - cum numesc ei aceasttr Taind - pdnd la inceputul adolescenlei, cdnd r>rrrul poate incepe de fapt - zic ei - str militeze pentru Hristos, neobserv2nd cZ $i rrrr copil inainte de aceastl varste poate iradia, prin frumusetrea lui spiritualtr cea tltrpr chipul lui Hristos, pe Hristos in jurul lui. De fapt, cine poate indica momenttrl precis de cdnd incepe conlucrarea fiinlei umane cu Dumnezeu pentru a strtrbale tlrr-rnrul desdv2rgirii ei pi, prin aceasta, pentru aface pe Hristos cunoscut, duptr putelea ei, in mijlocul celor cu care treie$te? Nu incepe acest dialog, al omului cu Ilristos, inctr dintr-o faztr ascvnsd celor maturi, pentru cZ el incd nu are posibilitalile clr: exprimare prin cuvinte prea bogate a ceea ce trdiegte, adictr din faza celei mai fiagecle copillrii? Nu se roagtr copilul lui Dumnezeu intr-un chip adeseori mai curat clccit adultul, nu se aprinde de un sfAnt elan pi de o minunati curetie impotriva lxrrlrri, nu se entuziasmeazd pentru ceea ce e bun cu mult mai mult decdt mulli din <'ei mattrri? Ntr trebuie ajutat el de mic sd se deprinde in cele bune? Ce-ar fi dacd

neiam;retine de la orice indemn,.ce..simtim,cd.trebuie s[ li+l ,d6m, de a-i cleprincle c"ele bune? 'Dar .daci socotirl .flcesar.6i folositoare:asr1flea iindemnuri, inseamnd cd.copilul poate de,fapt str le.dea urmare.,F,iindu,le,greu $a amane impAr_ u$ania p2na dupd confirmare, ,adicd pdnd-la ,1.4.ani, romani.catolicii imp{rtepesc copiii la 7 ari, deci inainte de Confirmare53.

in

3. Semnificatria, actului v.izut al.Miru4gerii

pline de bunitatea 6i de.blindetea.insuflate lui de.Duhul, inchipuit ca porunr_ lrcl. Mireasma lui umple Biserica qi se rrspindegte in comunitatea umand. Duhul ioi rDanifesti prin om fo4a Lui de expansiune, bldndd, delicatd pi nevinovate a binelui, li>r1a de unificare a oamenilor in brine, fo4tr pe care o asimlleazd. din Hristos in carc st' afli si Hristos care a desZvirEit umanitatea in treapta supremd. Pentru,toate aceste rnotive Noul Testament infeE$eaztr Mirungerea gi mireasnra I)uhului ca nigte sttrri coniistente $i pline de dinamismul infocai al efortului sprc tttrvinovtr[ie gi spre generozltate, fur cre$tini..Prin ele se aratA ca persistente gi dinarrrice insegi efectele Botezului. Despre perrnanenta plini de ,prt"r. iradnntd a lrrC|arii Duhului in creptini, sfdntul Ap,ostol pavel spune, .Mullumite fie adustr, cleci,
lLri

. P. a0illl v5;zut.al acestei Taine line: Minil,.ungerea cu.e,l gi Cuvintele: ,,pecefei1 darului Duhului sfant". Mirul cu care este uns cerLotezate o flurditate;u..;;i; bibd $i,persista mai mult decdt apain fiptura lui,9i ?i imprumutd mireasma, imbitarea intimtr inseamnd asimilarea stdrii de naotere.a omului nou, per$istenla inseamni ci Duhul sfint rdmdne intr-o comuniune continue cu cel botezat, iar mireasma ce o imprumute acestuia inseamntr ci Duhul ii devine atAt de intim, incit lucrarea gi calitatea Lui devin'lucrare gi calitate praprie.a.omului. Dar toate acestea nu se realizeazd ftrrd stredania sttrruitoare a omului, ajutat de Duhul primit. Apoi, imbibdndu-se Mirul in trup, trupul se inmoaie, i9i pieide rigiditatea, se rasr lrenetrat de Dumnezeu, omul 6i Duhul devin un singur izvor al miresmei vielii celel noi gi deci al insegi acestei viefi. Dar mireasma cea'bund, rdspdndita. de omul imbibat de Mir-, arutd, cd. Duhul il hce pe acesta str umple tot ce e in jurul lui de mireasma vie[ii lui curate a ftrpilirlt
si

53' De aceea, in timpul'mai ivesc glasuri qi printre catolici, care exprima ctorintra aceasta str se aco_rdelou :e dup-e Botez. Athanasius vi4ntersig, pfarrcr imediat un<! A'lv";terium, in lahibuch ftrr Liturgiewiss.t', v, 1925, p. T39, sefie: nprin,Botez, introdur:erea tttt,t lnembri noi tineri ?n comunitate este de abia incepuu,'nu termin;ta. ilr"ipr"i*rrir-'j" 'rzi illc.viefii bisericesti, ziua.primei.cumineceh]ri e$re pentnr,con$tijn(a tinerilor pi p.nt.u-, lr,ttr':inilor punctul culminant al consacrtrrii (Einweihung), a""rr.l-"-[piii iau partc ;tt'rttrrt prima datd' la Euharisfie ca la cea mar,inalta expresie a viefii "trnci simlirt: Aceasta "r"giin.. 'rr li.trr totul iusttr dactr Confirmarea,arprecede, ca in Iiiserica pri*".a.iniii.r", cregrinil'rsc l't'xlucea acr,rnci prin Botez, Confirmar; .$i fluharistie ca hrana airrice; gi,r'aziinctr e aclrnis.{ l't"t< licrt sd se dea confitmarea inainte de Sfdnta.comuniune in diecezeie unde era uzul at:t-:st.r Plnll acum... Abia confiunarea miiloceotc tanrrului cregtin particif"iu, ,reprine il;r;,ril; genetall a credincio6ilor gi, prin aceasta, iqDlinrr citlitatc ,ir: n'"nifr,ii"l Bisericil',

r'r 'laina

52

7tsOLO GI A

DO

GMAN CA ORT AD OXA

SFINISIE T.TINI IN SPEcru

,3

pururea biruitori intru Hristos $i' lui Dumnezeu (Duhului Sfdnt), Celui ce ne face mireasma a cuno$tinlei Lui' pentru ctr sunfrln noi, rlspindeqte in tot locul buna pi lntre cei ce se mdnfiriesc si intre tem li,ri Dumnezeu buna mireasmd a lui Hristos, cei ce pier" (2 Cor. 1,,14-15). aceaste bun{ mireasmx pe cafe $e$tinii' sfantul chiril din Alexandria ^ve:.r(fi care Hristos insugi o rtrspandegte din ei aflxndu-se in Hristos, o rispandesc, sau pe Hlstos' Dar starea de prin Ortrrf, legate de,,rr", d. iertPJ pe care o meiesc.ell1I picatului pi de vie;uire cu Hristos in a omului vechi al lertftr este starea de moarte in cregtin st{rile sadite in el de gi in fiptuire iubitoare. Duhul curatie ^etlveaze I'Hristos, care n-a f4cut pxcat, dup6 Hrlstos, cel ce s-a saltrsluit in el prin Botez. mireasmi, lui i"iip*rr (1 pt.2, 22),Se aduce pentru Biserictr spre miros de bunf, (In' 17' 19)' ei MI sflntresc pe Mine" Dumnezeu qi Tatll. De aceea a 6i spus: 'tPentru Mtr predau ca-prinos neprihdnit lui rMi sfin1esc,,, a spus in loc de: "Mi aduc 9i predtr lui Dumnezeu"l1. "3 insuqi este iertfa Dumnezeu gi Tatil,r. Cdci se spune cU Se prin virtu1i,..rr. rr$i El insu$i sfintegte' cea sfanti, care rtrspdndeSte buna mireasrn[ comuniune cu gpi5' "1xr duPi ungand prin Duhul Sfhnt pe cei ce au intrai in ca unii ce am murit pecarului, intrucat asemtrnarea cu Et 6i .,o, ,,n,.* iertfe sfintrite viala cea intru sfintenie"56' a fost omordt pecatul in noi Si trdim lui Dumnezeu vorbe$te SfAntul Apostol [9+n' Despre persisrenta Duht+ll:li*qa "un-gerq'l.ig-nqL desigur o cunoastere din expeaccentuAnd intre efectele ei mai ales cunoapterea,

puterea Taina Mirungerii, insearnne exercitarea unei preotii generale, cum am vlzut mai tnainte din cele spuse de Sfintul Chiril din Alexandria, De aceea,cre$tinul c8tc uns ca 9i Hristos. Semgifig-llte- Tainei Mirungerii ca intlrire a celui botezat pentru dearoltaron vietii celei noi intr-o impreunalucrare a lui cu Duhul Sfint, iqi glsegte expfilqia'rngl ales in faptul c[ cel botezat este uns cu Sfintul'Mitl4-.I931-e-Il4d*[emlgngtnctpdp ale-tgypgl"i,'intre:care se numIrtr-prgffieL9**n3ll{J[.qgPrin aceste mtrdulare gi orgXnc g{}yis: pp"e in legtrturtr c.u,Iurnea, dar prin 9a ql cu DumnSlg}' Prin ele primFgte

"

rien[tr$ipuftandineaindemnullaactivitatepentruaofacecunoscute$ialtora' ne dtrm
intr-un mod ascuns, de care nu Dace la Botez Hristos se strla$truiepte tn noi
seama57,

fac se simtim prin Mirungere.-lulm pute1gl lp1e fapte, iar acestea ne in noi; sau chiar faptele la care prezenta lui Hristos gi chiar se aratam pe Hristos constiinF a prezenlei lui Hristos in Duhul ne indeamna ii ne aiutf, implica in ele o (Care e Duhul, n.n.) pi $titi toater' (1 In' 2' noi: r,Iar voi ungere ave[i de la Cei sfant luat-o de la El rimine irrtru voi Ei nu 20)l 0i: "Ctt despre voi, ungerea pe care ati ungelea Lui-+4"ir*rrat*-depte'toate aveti trebuin$ ca se va invete cineva 5i pfecum
este qi $i invetetura aceasra adevarata cre$tinilor,

nu este mincinoaqtr, rtrmaneti intru El' a6a cum Ioan in aceste cuvinte v.am invtrtat|. (1 In. 2, 27), Asigurarea dat{ de Sfantul inseamn[ o intemeiere a unui ce n-au lipstr sr fie invaiag de altcineva, nu

orgoliuindividualist,cinumaioasigurarec[ein-aulipsasafieinvatatiincele i$i lui Hristos' CIci in Biseric[ toti duhovnicegti de cei * t"r, in afari Duh,lui verificate la lumina invlldturii comunici experienlele vielii in Duhul, iar ele sunt pi dar indeosebi prin propovdduirea Blsericii, pestratx dintotdeauna in unitatea ei,

pentru Hristos, pentru care ne da slujirea ierarhiei $i a preotiei sluiitoare. Actlvitatea

68' 688 A' 54. Inctttnere ?n Duh 9l Adevzr, -car9a.xrf'G'' op. cit,, cartea x, P,G', 68, 688 B pi 689 B' 55, 1A. cip' cit', col' 708 D, rom" vol' I' p' 280' 57, Marcu rscetui,-besprc Botez, Filocalla

prin lume Fi exercittr actiunea lui aoUpfa lumii din aceast[ vedere a lui Dumnezeu, pentru a o.face mai confOrml cu vpif LUl, Aceaste semnificalie o scoate in relief SfAntul ahgljl*mnmdim zicind: 'I\4*JnnL ati fost qnpi pe frypte Qa.. tr fiti sloboziti de ru$inea pe. la.lq".fftmgLam#Akf,K*dt porunctr o purta pretutindeni si ca str priviti au.fefa"de.sggpgntl..p]n"u*"Ppgg1t*ul' (2 cor. 3, 1,8).se poate preciza cr Duhul, ,fe jmBSiq$.FJin.aceasta*tn"mi$ee-Rfftu' ge lui sau ii deschide orizonturile nelimitate ale luminii Si ale binelui, ca acesta gAndurilor rele care'l cunoasce $i se. cugete numai cele bune, ca str lupte impotriva ingusteaztr gi ca str pntrundtr cu upurinltr in tainele nesfXrpite ale cunoa$terii Si tublrll ca str dobAndili qrechi iri st4fs sd lltd4 Iui Dumnezeu, "Apoi aitfet a. urechi lsaia zicea: i'Domnul mi-a adlugat mle tainele du1nn.z"iEiffi1fi. ui;G?tsfffi' ,G,.50"-5) iar Domnul Iisus zice in Evanghelie: rrCel ce are urechl de auzir, s6 audil' (Mt, _r.1rJ5). Duhul e intiplrit in urechi, ca o putere deosebitl dc auzire sau de sesizare , ."f"r m,aL addnci inlelesuri duhovniceqti ale cuvintelor, ca acestea str nu zlbov eascd. la cuvintelb urAte sau la inlelesurile lipsite de adllnclmc gl se seskele $i de curelie ale cuvintelor, ci str se deschidi numai cuvintelorcuratei ad2nc in ele, pentru ca astfel se se petrundl de drlCe numai ceea ce este curat 9i indemn la bine afldtor in ele. Cel botezat e uns apoi la*gffi. ca acestea"sl nu ry deschidtr mirosurilor i$pitito4re,la- ri.U. Dupd aceasta la pjppt, 'rca sd putet[l$ll impotfif,d-u*glgirit-o1.di1v-9_\tlui, dupd ce. ati imbrecat plato$a drepttrfiir', adlcl a virrutilor care reprezinti toi atntea deprinderi bdrbtrte$ti in bine (Ef. 6, 11, 14), "CIcl duptr cum Hristos, dupe Botez 9i dupe cobor2rea Sf2ntului Duh asupra Lui, S'a dus in pustie Si S-a luptat cu potrivnicul, tot,a$a $i voi, duptr ce ati fost boteZati gl atl fosr ungi cu Sfintul Mir, imbrdcati cu toate armele Duhului Sfdnt, str stati impotriva puterii celei potrivnice Si s-o biruiti zicXnd; "Toate le pot in Hristoq care mtr inttr' reete' (Filip. 4, 1.3).ln pi-"el g.gifl+J.s[ea, dar +i inima 9.q p1g1i$!9 e-i, Duhul lntip{rlt in ele le iace sa fir dia#; g"r"tort", simtitoare, iubitoare de Dumnezeu.gi de semeni, pline de bucurie, strtrine de tristele, de pizmi, de dugmtrnie' str strv4rseascl Este uns apoi la E61ni fli.lapi-cipars, peqqry,:.l!{ [".- g,1 "."91.,.*nd binete pi str alerge rpi;"ril;;re.1.,celor ce iri"fri"biJ-i-e -ejiiii;t' ipiC*irnPTlnIia apelurilor ce le face Dumnezeu la ei pentru strvirgirea binelui $i ocollrea rlulul,. Sfdntul Chiril din Alexandria zice,la rXndul sdu: "Hristos ne-a strdit un auz plln de binecuvXntare, adictr ascultetor pi ugor de clrmuif 9i apt pentru prlmirea dog'

i.i. rti tii*ii, dar vede si pe Dumnezeu

5,1

BOLOC I A.

ID

OG MATI CA ORTOD OXA

.5IIIN1T'IIJ ]A'N]J

iN SI'IJCIAI

55

11sf 1l1: plivitoare la El; un auz care nu sufere, Soaptele pi vorbtrria dezgustetoare... 'ltrate <larurile deosebrite le c26tigirn,in El.9i prin El. De aceeaa fost sfintritI qi mdna, irrlittri$zltoare a lucrdr.ii. mdntuitoare4 $r piciorul,. simboiul vddit. al umblerii drepte. Chci noi trebuie si nerimpodobim cu faptepi sd rnergem pecalea ce, duce la toate cele pltrcute lui Durnnezeul' (Ps, 11& 59i Prov..4, 25; Evr. 1?- 1$)28. Prin Mirungere,, Duhul- Sf6nt ptrtrunde 9i Se imp.rim6. in aceste mddulare gi ()rgane iii in putcrile sufletegti"carestau la.ternelia. lor. gi persistd.in ele ca o.buna mireasmd, ca'gi, Mirti-ll, El,Se intipdre$te ca.o,E)ecete nu,numai pe exterioit.llacestor rladulare, ci gi,int interionrl, lbq. dand ornuluii unr chip, unitar duhovnicesc Astfel <rtrvAntul [pecetd" are,pe', l0ngdl sensul. de,iltenir, $ii pe; acela, derintiplr,ire.. De'altfel aceste dou{ inlelesur{,$au inr lbgStur{i. Dbhuli int4reste intrucfu Sr intipdreqrc qi ,l(r(:ennleazf,i i6r 61v1' un: chipr pefsOnal: caaacteriglc;, c*1e csf6j in, acelaql fimp un ahip cltrhovnicesc, Orrrul. se irit#re$te'prin induhovnicireal suj 6ar prso.-an* cu, o,fterffiriiate in <'ele bune greu de schirnbac intrucdt in fiecare'rnedLllff.'suflfiesc $li trupesc; Ehhul prodbue un efect sau intplimd o putere sporittr potrivite cu acel .mddular, iar unele persoane sunt mai active prin anumite mldulare decit prin altele - unele prin intrelegere, altele prin simlire, altele prin vreun fel de activitate -, Duhul produce un dar special in ftecare ()r.n pe masura intdririi mai puter.nice a unui anumit mddular al'lui, produc2nd un tlar cleosebit in fiecare membru al Bisericii. Dar aceasta implicl gi o inttrrire a tuturol mddularelor. De aceea se roste$te la,ungerea fiecdrui mddular cuvdntul: "Pecetea clarului Duhului Sf6ntl'. Cnci pe ldngp, aceea, in toate darurile speciale este activ at:elaq;i Duh, impneune, cu. ornuli intneg; car e rnai activ rnai. ales prin, acel. mddular. Astl'el, in diferitele dar:u*ii a{e'DLilaului si pune pe, de o.parte in lucrare harul cel rrrrtrl al Botezului, pe de alta, se dezvoltd din el vreun dar sau vreunele daruri in rrrocl mai deosebit, potrivit cu predispoziqiile naturale ale acelui cr,edincios. "Darurile srrnt feh.rrite, iar Duhuljeste'acelhqi: $i sunt fi{urite'slt-rjiri; dar e acelagi Domn... Iar llecttruia Duhul, in ardtarea Lui, ii dd un dar spre folosul hlturor... inu-adevlr, noi

Prin ungerea mddularelor principale gi ale organelor simlurilor se arate impclrtanta ce o acordtr Biserica - sau, prin Bisericd, Hristos - trupului omenesc, importan1d ce i-a ardtat-o El qi prin intruparea Sa. Prin trup se imbogdtegte gi se d[ o orientare buntr sau rea vietrii omului in total. Prin trup i se comunic{ chiar Duhul Sf2nt. Cdci trupul e srebatut de simturi pi prin simluri lucreazd sufletul 9i mintea ce se pot deschide qi ddrui lui Dumnezeu, Ca urmare, prin ele lucreazd $i Se conrunici Dumnezeu insu$i. Nu poate exista o sfinfire a omului ftrrd o sfinlire a trupului lui,

Duhul Sfint S-a revtrrsat qi iril trupul'Domnului Oi din El iradiazb 9i in trupul nostru, in Occident se obiQnuieqte ca laina aceasta str se strvirpeascd prin punerea rnAinilor episcopului, duptr exemplul din Fapte 8, 15-17, unde apostolii Petru Ei Ioan impafte$esc in Samaria prin punerea mdinilor Duhul Sfdnt celor de curAnd botezati de diaconul Filip. ln Ristrrit s-a mogtenit tot din timpul apostolilor, pe baza locurilr.x' amintite mai inainte, practica sivdrpirii acestei Taine prin ungerea cu SfAntul Mir. Aceasta are avantaitl ci face posibiltr sdvirEirea Tainei de ctrtre preot indate dupa Botez, azi c2nd episcopii sunt la mare deptrrtare, cum de altfel s-a sdvArgit curdncl dupe Botez $i de ctrtre apostolii Petru 9i Ioan in Samaria. Dar aceastd practice lasd totusi $i episcopatului un rol in strvirgirea acestei Taine, intrucat Mirul cu care unge preotul pe cei botezati e sfinlit de episcopatul unei Biserici autocefale, ca o manlfestare a unitefli sau a sobornicittr[ii Bisericii in Duhul lui Hristos, cum s-a aretat $i la pogordrea Duhului Sf2nt in ziua de Rusalii peste apostolii aflati impreuntr. I'e ldngd. aceea, prin ungere se inchipuieqte mai adecvat intiptrrirea Duhului SfAnt in fiecare mtrdular pi organ trupesc gi sufletesc al omului in parte $i persistenta acestei
intiptrriri. Dar in rolul ce se acorde de Biserica ortodoxe episcopatului ca corp in aceastd Taini, se aratd, fapul ctr Duhul Sfdnt ce Se comunicd fiectrrui credincios este Dr"rhr"rl Bisericii pogorit prin invocarea intregului episcopat; deci in fiecare din credincio'si coboard Duhul intregii Biserici Ei fiecare credincios este introdus in Biserica intreagA, pentru ca prin darul lui special str imbogaleasctr pi str ajute Biserica in totalitate, a$a cum Biserica in totalitate susiine qi promoveazd darul lui special. Nuryai in unitatea total1 a Bisericii se poate mdntui $i desayar$i fiecare credincios. Numai in ea poatc activa totalitatea puteriler sale intdrite de Duhul Sfnnt, chiar daci unele din acestc pureri sunt mai accentuate in unii dintre credinciopi qi altele, in altii. ln strvdrgirea acesrei Taine iese astfel mai mult la ivealtr decdt Ia Botez prezenta intregii Biserici pi contributri+ eila intirirea fiec4ruirnembru al Biseriqii in Duhul Sf2nt, Pentru cd cel ce primepte pe Duhul Sfdnt prin ea, manifestd mai qfectiv contributria lui la viala Bisericii totale prin acitalizarea in fapte a vielii celei noi primite la Elotez, iar Riserica contribuie Ei ea mai efectiv la acnnliza1ea pi dezvoltarea prin fapte a vielii celei noi a aceluia. Ctrci omul nu poate lucra efectiv in lipsa unui rnediu in carc stl lucreze si care s{-l incurajeze gi s6-l aiute la aceasta, folosinclu-se el insr,r;;i cle

toli intr-un singur Duh rie-am: thotezaf ca, sd fiin,un'sirrgur'ffup... Dhr 6l nupul'm] este Lrn singur mldular, ci rnai'rnulte" (I Cbr. l2',4-7,13:14; Rom. 12; 4-6). Astfel cleosebirea de daruri nu are sd fib ir,rtrebuhtdtd in sens rdu; 6rentru; dbzbinarea ihtre r:reclinciopi, Bentnr mdhdiia unora in fap a{hora, sau pentru; supunerea: al'torar ci pen, Iltr c:ompletarea reciproce, pentru inttrrirea, Elberibii: ca trup unitar all D'omnului. Pe clit <le mult au nevoie altii de darul rneu, pe'atit de mult dm eu nevoie d"e darurile ct:lrulalli. Deosebirea de da,ruri trebuie se fie terneiul pentru o prepire Si iubire recipro<:lt ?ntre cnedincioEi, pentru. silintra fiecdnrria de a cunoaEte ceea, ce are unic fiecare

rlin ceilalli, pentm rtrspundenea sa

fatrd.

de ceilalgi.

58 Op. r:il., caltea XI, col. 760 B.

55

TBOLO G IA D

O G MANCA

ORTOD O(A

SFIJVTEI,E TAIIVE

fN

SPECIAL

57

lucrarea fieceruia. Astfel, prin faptul ctr Duhul Sfdnt impdrttrpit ?n aceasttrTaine

alxl

pe om in dezvoltarea unor daruri speciale, el promoveaza catacterul distinctiv personal al lui, Dar prin faptul ce acesta e Duhul Bisericii intregi, se arat[ ctr persoana nu se poate dezvolta ca persoane decit in comunitatea bisericeasctr, cu ajutorul ei
gl lucrind in favoarea ei. Mai e de rnentionat cdTalna aceasta, stdnd in str2nsd legdturtr cu cea a Botezului, nu se repete.

aceasta devenim apti prin Euharistie, Existenta noasre pdm6nteascd,e rnentifl.ile duptr Botez pentru lnnoirea pi dezvoltarea ei ca via1tr in Hristos, prin vlfirfi, av1nd in ea amdndoud felurile de mo4i, Iar puterea pentru aceasttr viatl pi pentru amhndoud felurile de mo(i e luatd nu numai din Hristos care S-a nascut curat $i a muflt pentru plcatele noastre; ci $i din Flristos care a murit prednndu-Se Tattrlul ca 3[ invie la via{a de veci. Iar moartea pentru pdcate gi puterea pentru viata cea noue primite prin Botez se dezvolte din puterea Duhului lui Hristos Ei a vietii lui 'Hrist6s duptr naqterea qi dupi botezul Lui, odati cu primirea Duhului SfAnt prin noiei $i Mir, gi din moartea Lui pentru picatele noaslre, iar predarea noastre lui-pumnezeu spre inviere, primitl prin Euharistie, e din moartea lui Hristos, ca predare Tattrlui, 9i

Dumnezeiasca Euharistie
1. Legltura intre cele tnei Taine ale initierii (introducerii in Bisericl)

dinjnvierea Lui. (in nuharistie, omul renascut in Hristos si intarit prin Duhul Sfint nu se mal
une$te cu Hristos care Se naSte $i moare pentru ptrcatele noastre, ci moare la sfirgitul activittrlii Sale, pentru ainvialaviafaeterna]

cu

Hristos care

Euharistia

q4qg9!-g.

"Egtr#*:y!!: !*ym1#3 sunt cele trei Taine prin care ce].c_e-.pte!e..it1.Il.{tft9s. este r;qit dpplin,cu..nl,sau introdus deplin in Biscricd. Ele sunt cele trei l*qle.ala !iltif:-li.Daci Mirungerea dtr. puterea dezvolttrrii vietrii celei noi in Hristos prirnittr prin Botez, prin Euharistie se desav2r$e$te aceastt viald ca unire deplina cu Hristos, sau cu Biserica. Dactr $orezul este Taina i"gp.ggl"i, Mirul, Taina miilocului, Euhariptia este.Taipp,sfirpitulrll gall, a {egIy{-r;-r11*Desigur, noul membru al Bisericii, de$i primegte indati dupi Rotez gi dup4 ungerea cu Sfdntul Mir Euharistia, nu se poate socoti ajuns la desdvdrgire, din punct de vedere al contributiei pe care trebuie str o dea pi el, Dar el are concentrat in sine tot drumul stru in Hristos, care, pornind de laBotez, are sd inainteze prin contribufia adusd de el sau prin folosirea puterii date pentru acest drum intreg, pdnl la starea care incoroneaztr strtrduinlele sale de a dezvolta viatra cea noutr primittr in cele trei Taine. Starea aceasta finaltr trebuie str se intiplreasctr mereu ca potenp prezenta a Sa in fiintra omului prin Sf2nta impdrU$anie, pentru a-l atrage pe acesta spre ea, pentru a efectua asimilarea tot mai accentuata a lui cu ea. Destrvdrgirea trebuie feite anficipat sau pregustata in mod mereu reinnoit, rdm2ndnd pe de alta parte o'tintz atractive pentru om. Euharistia este Taina care incoroneazi Botezul gi Mirungerea iu numai ca plenitudirre a puterii $i a viefii celei noi, inceputtr virtual prin Botez 9i avtnd in ea puterea vlrtuala, dezvoltattr prin Mirungere. Euharistia implica in ea puterea mortii depline fag de existenta separati de Dumnezeu, inceputtr prin Botez Ei dezvoltata prin
Mlrungere.

lui Dumnezeu, spre a o primi umpluttr de viala Lui eterna, asemenea lui Hrlstos, prin invi6ie, Euharistia nu este atat pentru viata reinnoittr de pe ptrmint, duptr asemlnarea vielii de pe pdmdnt a lui Hristos, ci mai ales pentqu viala de veci. Ea presupune ctr omul a progresat sau va progresa dincolo de via[a innoiti de pe pdmint, pe care o va realiza din puterea Botezului gi a Midui, intr-o viatA eterna, adictr dincolo de o via1tr care s-a consolidat in curetia primitl la Batez pi in virtuti din puterea Tainei Sfdntului Mir, deci dincolo de o viali ferittr de',ptrcate, la viata eterne. Pentru pdcatele care se ntai sivirgesc dupi Botez gi dupl Mirungere 8e obtine in general iertarea prin Taina Pociintrei. Dacd se spune pi de Euharistie cI este sp.{9^.iert21.q4*p-*"?:9JpJ gi nu numai spre viala de veci, acesle pecate iuni cale, .u." ur\.ai remii"-ltiiTrii,S.,Sp"1glip;9;ne#&&*i n-au putut fi igrtate "in Taina
Pocainlei pe baza marhrrisirii. in mod principal Euharlstia sq dd-pentru."viata

19f.|.q

l9lp.u"t"g.T93.p9ntry.. a*pr,eda-rslal existenta noastfx

d*vrrl

desi-per$.*.1 j.*.r3,r.r.s.-gsepltl';r*"-u.,t."ijtpa&l,ma# Oar planul vietii eterne nu se suprapune numai planului vietii pemantegtl reinnoite, ci se 6i inlerfereazd cu acesta gi amindoutr se sustin reciproc. De aceea Euharistia nu se dI numai la sf2.r6irul vieflirptrmdntegti, sau duptr deplina ei consolldare in bine. Viala eterne, sau.Hristos cu viala Lui eterne, intiregte nu numai ca perspectivtr, ci pi ca aryune, migcarea vietrii noastre p4mdnteqti spre ea, susftnand Prln aceasta in ea inndirea in curtrlie pi virnrtri, Euharistia fiind astfl Fi un aiutor pentru ca vtala noastre pdm2nteascd str inainteze spre via{a de prB"u-lu1e&enltrqaglglis ce lucreaza in yiqp-,.1pas.1f4 P4fna{}q9?iql -EyI:**r"I.le atl,flgand:o" spre ea; e steaua polartr ce ctrltruzegte corabia vielii noastre pe valurile existenfei plmAntegti; e fermentul sau aluatul care prefacei viala noastrl plmnnteasce treptat in viafa de veci. Yiala cea noutr din Botez, ce urmeaz2l modii omglul vechi, nu poate exista fere perspectiva $i ar'r'una rrietii de veci suslinuttr de

veci.

in not.z cel ce crede ?n Hristos moare ptrcatului, sau moare ca om vechi, iudnd putere din moartea lui Hfistos pentru h trei cu El viata intru'ascultare de Dumnezeu. Dar ln moartea aceasta a ornului vechi e inclustr gi.o oarecare moarte ca predare a existentei proprli, lui Dumnezeu. Ftrrtr cea din urmtr n-ar putea fi cea dint0i. Dar de