cArRE oR r€

N\r ::::l'-"
d${ "oqn
TAINA STAUTULUI BOTEZ
Preot IOAN

Motto:
"$i eu nu-L gtiam, dar ca sd fie ardtat lui Israel,
de aceea am venit eu botezdnd cu aPd'. (loan 1,31).

@ubtyi crodincioli,
s[ dmunlm, it{ pRIMUL RAND, GE ESTE BoIEzut?
Denumirea de BOTEZ vine din limba greacil
BAPTISMA sau in limba latind BAPTISMO-
BAPTISMUM. Thina Botezului
BOTtrZUL este o afundare, actiune sau rit de
purificare in multe religii, dar numai in crestinism a devenit
o TAINA, ,si a rdmas ca atare numai in Biserica Ortodoxd, si
in cea Romano-catolica. Deci, BOTEZUL este o TAINA
Sf'eXfA care, prin intreita cufundare in apa sfinqitd, in
numele S fintei Treimi, implrtdseste sufl etului, harul iertdrii
p[catelor, si face din cel ce o primeste, membru al Bisericii. Taina
BOTEZUL este nasterea "diy apl ;i din Duh" (Ioan 3,5)
este, cum am spus, o TAINAT gi nu o inchipuire sau un
simbol, cum suslin sectanlii, cdci este poruncit de Iisus
Hristos, cdnd a zts c5.tre apostolii s6i: "Drept aceea,
mergAnd, invitati toate neamurile, botezflndu'le in
numele Tatilui si al Fiului si al Sfflntului Duh" (Matei
28,t9).

Taina implrtlsaniei
ESIE DEUIBAI C[ iru il(lul IESTAME]IT
SE UORBE$IE DESPRE DOUA FELURI DE BOIEZ?
Da, in Noul Testament se vorbeste despre doui feluri de botez:
J r. norEZlJL LUI IOAN sau "BOTEZUL POCAINTEI" (F.Ap. t,22).
I Z. fOT EZ/'JL CRESTIN, care este condilia inrdrii in Imp[ralia CereascS, dupa
1
 (5De
cum reiese din convorbirea lui Iisus cu Nicodim, clruia ii spune: nu se va naste cineva
din apl si din Duh, nu va putea s[ intre in implrlfia lui Dumnezeu" (Ioan 3,5).

CINE POATE BOTEZA?

Dup[ Sfdnta Evanghelie, si dupd Canoanele Bisericii, dreptul de a boteza il are
episcopul si preotul. La nevoie, cdnd e primejdie de moarte si itt lipsd de preot, poate
boteza orice credincios crestin, afund6nd pruncul de trei ori in apd curat[, si rostind de
fiecare datd formula Botezului: "Se boteazil robul (roaba) lui Dumnezeu... in numele
Tatilui si al Fiului si al Sfflntului Duh, Amin." Dac[, cel botezat scapd de moarte,
preotul intregeste slujba, il miruieste, si-l imp5rt[seste. Deci, BOTEZUL se SdvArseste
in numele Sfintei Treimi, prin trei afunddri, iar nu numai printr-o singurd afundare, cum
fac sectanfii, inchipuind prin aceasta doar moartea Domnului Iisus Hristos.

ur,rDE sE sluAngt$IE B0TEZUL?

Botezul se sdvdrseste in pridvorul sau in pronaosul Bisericii. Canoanele opresc
sdvArsirea Botezului nu numai in case, ci chiar in paraclisele din casele particulare.
Numai in cazui de mare nevoie, si cu totul rare, frig grozav, pericol de moarte pentru
prunc, se tngdduie s[vArsirea botezului in case.

CE SE GERE DE tA CEL CE SE BOTEAZA?

De la cel ce se boteazl se cere credin[[ in DumnezeuTatdl, Fiul si Sfdntul Duh.
Copiii, nevAnd peca9 personale, nu au trebuin$ de poc[intd., rar credinla, in locul lor, o
mdrturisesc nasii, MARTURIA UNORA PENTRU CREDINTA ALTORA, IqI ARE
TEMEI IN SF. EVANGHELIE: astfel, slSb[nogul (Marcu 5,2), sluga sutasului (Matei
8.5-13) si fiica femeii cananeence (Matei 15-22), s-au vindecat prin credinta celor ce au
mijlocit pentru vindecarea lor la Iisus Hristos. Nasii, sunt martorii care rdspund cu sufletul
lor pentru credinla finilor: 6'Si luind un copil l-a pus in mijlocul lor si, IuAndu-l in
brate, le-a zis: Oricine va primi, in numele Meu pe unul din acesti copii, pe Mine
Mi primeste: ;i oricine Mi primeste, nu pe Mine M[ primeste, ci pe Cel ce M-a
trimis pe Mine". (Marcu 9,37)

BIIIEZUI, CRE$IIN ESTE T(lI UI,IA GU BOTEZUL SF. IllA]'I B(IIEZIT(IRUI.?

Nu. intre acestJ dou[ botezuri exist[ o mare deosebire. Acest lucru ne este ardtat
de Sfdntul Ioan Botezdtorul, care zice: "Eu unul v[ botez cu ap[, spre poclinti, dar
Cel ce vine dupi mine... vi va boteza cu Duhul SfAnt si cu foc" (Matei 3,11), ba
chiar, insusi MAntuitorul a ardtat c6, intre Botezul pe care-l va aseza El si Botezul lui
Ioan, exista mare deosebire cAnd zice "Ioan a botezat cu api, iar voi veti boteza cu
Duhul Sfflnt, de azi nu peste multe zile," (F.Ap. 1,5). Or, acest botez de care vorbeste
MAntuitorul, este chiar botezul nostru de azi, cel crestin.
Si Sfintii Apostolii au ardtat c5., intre cele dou[ botezuri este o mare deosebire,
dupa cum citim in Biblie: "Pe cflnd Apolo era in Corint, Pavel, dup[ ce a strlbltut
tlrile de sus ale Asiei, a coborAt la Efes si glsind cfltiva uecnici, i-a intrebat: Primit-

2
afi voi Duhul SfAnt cind ati crezut? Ei insl i-au rispuns: Nici n-am auzit mlcar cI
este Duhul SfAnt. Zis-aPavel: Dar cu ce botez v-afi botezat? Ei au spus: Cu botezul
Iui Ioan. Atunci Pavel a griit: Ioan a botezat cu botezul pociintei, spunAnd
norodului si creadl in Cel ce era sI vini dupi el, adici in Iisus. Auzind ei asa, s-au
botezat in numele Domnului Iisus". (F.Ap. 19,l-6)

cE itrsEml,tA pocftilIA cABE iusorrn BoTEzut tul I0A1,l ?

insemna cdinfa pentru'un pdcatsdv6rslt, si hotdr6rea de a nu mai pac[tui. Deci,
era un semn extern, o mlrturisire, un angajament de a nu mai pdcdtui. Desi, Sf6nta
Scripturi zice cd, era ttintru iertarea p[catelor", totusi acest botez nu avea nimic
sacramental in el, pentru cd ii lipsea acfiunea curdtitoare a Duhului Sf6nt.

cErE Dou[ B0TEZURI AU F0SI A$EZAIE DEoDATA ?

Nu, clci botezul crestin a inceput maitdrziu,in ziuaPogordrii Sfdntului Duh. Cei
dint6i care au primit acest botez, au fost Sfinrii Apostoli, in cazul lor, tn mod exceptional,
cu ap6. Iar de atunci, botezul lui Ioan a incetat definitiv, si a fost inlocuit cu botezul crestin.

0E cE mAuruuoHul, Nlclo0ATA lru umln sA PAMAilIEASGA, pAruR m

iuuunr il-A IHtMrs Aposlour sA BoIdzE, cr t'rumAt s[ pREDtcE ?
Foarte simplu. Pentru c[ tn impdrdfia lui Dumneze\, predicatd de M6ntuitorul si
de Sf. Ioan Botezdtorul, se putea intra numai prin aceastd "rq5" - botezui crestin - dar
numai dupi tnvierea M6Lntuitorului. prin biruinfa Sa asupramorfii si asupra diavolului,
si numai dup[ ce, mai intti apostolii au fost ei insisi imbricati cu Duhul SfAnt.

BOIEZUI. ESIE NUMAI U 1'I SIMBI|L, SAU O SFAilTI Tflil[ ?

Tofi sectan(ii spun cI botezul este numai un simbol, adici o lucrare vdzttd" care
nu face altceva, decdt da dovadd cd cineva are credinfI. Noi ins6, stim c[ Botezul este o
Sf'AXfA TAINA. Astfel MAntuitorul a numit Botezul cu apd si cu Duh: "nasterea din
nou" si ttnasterea de sus".(Ioan 3,3-7)
Sf. Apostol Petru spune ldmuritor cd, Botezul este implrfit "spre iertatrea pdcatelor"
(F.Ap. 2,38),, iar Sf. Apostol Pavel il numeste "tnnoire a vietii". (Romani 6,3-5)

BOIEZUL ESTE BECI ll STAUTI IANI ! DAR, GARE iI SUUT EFEGIETE ?

Efectele Sfdntului Botez sunt:
1. Cur6lirea de pdcatul strdmosesc, si de toate pdcatele personale de pAna la

3
Botez,in cazul unor persoane mai invArstd, precum Ei sfinlirea, dup6 cum rezultd din
cuvintele apostolului: "V-ati spilat, v-afi sfinfit, v-afi indreptat in numele Domnului
Iisus Hristos". (L Corinteni 6,1L). Anania ii spune tn Damasc lui Saul: "Si acum ce
mai astepfi? Scoali-te, primeste botezul si spal[-te de plcatele tale". (F.Ap. 22,16).

2. Renasterea spirituald a omului la o via!6 noui, sfAnt[, cu adevdrat crestin5,

dupi cuvintele Mdntuitorului: "Ce este nlscut din Duh, Duh este.z'(Ioan 316)
3. Dobdndirea calitdtii de fiu al lui Dumnezeu si de membru al Bisericii.
4. indreptarea la fericirea vielii vesnice, asa cum rezultd, din cuvintele
Mantuitorului: ttCel ce va crede si se va boteza, se va mAntui" (Marcu 16116) I
I

B0TEZUI CBE$IIN, ESI^E DE I'lEAPln8t[ IREBUNTI

I

TUIuBoB onuinuuon, il'l icopui mlurumll

' r
Da, penfru c5, orice lSpturd omeneasc[ se naste cu pdcatul strdmosesc, mostenit de
la Adam, dup6 cum ne spune Sf. Ap. Pavel: "Precum printr-un om a intrat plcatul in
lume si prin plcat moartea, ;i astfel moartea a str[bitut in toti oamenii, prin ace^ea ci
tofi au plcituit" (Romani 5,12). Sau, dup[ cum ne spune Psalmistul David: "Intru
f[rldelegi m-am zlmislit si in plcate m-a nlscut maica mea". (Psalmul50,7)

cRrr sllnt ARE imP[nlpn LUI DUMIIEaEU?

impdratia lui Dumnezet are trei stlri:
f . in inima omului.
2. in societatea de pe pimAnt a celor ce se mdntuiesc prin asezdmAntele l[sate de
Hristos, societate numita BISERICA. (I Cor. 3,6)
3. tn cer, societatea celor treculi din lumea aceasta, care aici au fost membri ai
Biserici lui Hristos.

DAB CE GUPRII,IDE BAilDUIAIA B(IIEZUTUI ?

Rinduiala Botezului cuPrinde:
1. Preg[tirea prin post, o reminiscen!5 a botezului poclinlei (Ioan 1,26)
2. Lepddixile sau renuntarea la omul ce vechi (Coloseni 3,9) prin exorcizarea
forfelor diabolice care s-au cuibdrit de la cldere, in firea omeneascS.
3. Mdrturisirea credinlei adev[rate. (Simbolul Credinlei)
4. Afundarea in apa sfinlitd a botezului, simbol al trecerii de la o existenld dupl
trup, spre stricdciune, la nasterea dup[ Duh, spre nemurire.
5. Urmeazd,Tarnaungerii cu Sf6ntul Mir, in care cel botezat primeste pecetea
darului Sfdntului Duh, si imediat urmeazd,Taina Sfintei imp[rtlEanii.

4
 BOIEZUT SE REPEII ?
Categoric nu, clci noi spunem in Crez:
t'Mirturisesc un botez intru iertarea
p[catelor". Deci, nu zicem mdrfirrisesc mai multe botezuri, iar dacdte botezi a doua oar6,
este foarte clar c[ te lepezi de primul. A1 doilea botez sau rebotezul, este interzis or[odocsilor,
cieoarece textul biblic este foarte clar: "Un Domn, o Credinti 9i un Botez" (Efeseni 4,6).
DOMNUL este Iisus Hristos, CREDINTA este cea ortodoxd si BOTEZIJL este cel
primit de fiecare dintre noi, in Biserica Ortodoxd, tn fraged[ copillrie (la 40 de zlle de la
nastere). Deci, acest text respinge foarte clar botezul ereticilor si schismaticilor. DUPA
CUM NU-I POSIBIL CA HRISTOS SA SB MAI NASTTCNEASCA A DOUA OARA,
TOT ASA ,
NU-I POSIBIL SA XB MAI BOTEZAM A DOUA OARA. Si, atenlie mare
la ce ne iprrn. Sf6ntul Apostol Pavel despre cei care se boteaz[ a doua oatd, si se leapadd
"Gu neputinfd este pentru ei dacd au cdzut, sd se
astfel de credinta ortodoxd:
innoiascd iardgi spre pociinfd, fiindcd ei rdstignesc lorusi, a doua oari pe
Fiul lui Dumnezeu, si'l fac de batjocurd" (Evrei 6, 6).

DE CE SE BOIEAZN COPIII T
Aceastd tntrebare a tnceput sd se pund cu stdruinld tn veacul al XVI-lea, veacul
reformei religioase. Pdnd atunci cregtindtatea nu ;i-a pus o astfel de tntrebare, deoarece
inc[ din vremea Sfintilor Apostoli se botezau, pe 16ng[ v0rstnicii care lepddau pdgAnatatea,
si copiii lor mici cuprinsi sub numele de cas6: casa lui ftefana (1 Cor, 1, 16), casa
viduvei Lidia (F.Ap. 16, t4-15), casa temnicerului din Filipi (F.Ap. 16,32-33).
Deci, copii se botezau Pentru c6:
S Nimeni nu se mflntuiest e fardbotez,nimeni nu poate intra in implrdlia lui Dumnezeu
fdr[ nasterea din ap6 qi din Duh: "Adevirat, adevlratzicfie: de nu se va naste cineva
din api si din Duh, nu va putea s[ intre in Impirafia lui Dumnezeu" (Ioan 3, 5).
S Toli oamenii, astfel si copiii se nasc intinali de pacatul strimosesc din slmAnlavit[mat[
a lui Adam, dup[ cum spune profetul: "intru firidelegi m'am zimislit, si in
picate
m-a niscut maica mea" (Psalm 50,6) sau "Ce este omul ca s[ se creadi curat, ;i cel
niscut din femeie ca sI se creadl neprihlnit" (Iov 15,14)'
S pdcatul lui Adam, pdrintele neamului omenesc, a trecut la tofi oamenii, dupd cum
( rczultd,din versetul: "De aceea, printr-un om a intrat picatul in lume, si prin plcat
moartea, asa si moartea a trecut Ia toti oamenii pentru cI toti au plcltuit in el"
{
(Romani 5, l2).
$ porunca botezului este datd pentru toate neamurile, pentru toti muritorii, deci, si
pentru copii. "Drept aceea mergAnd, invltati toate neamurile, botezAndu'le in numele
Tatitui si al Fiului si al Sfintului Duh" (Matei 28,19).
S Fdgdduinla iertarii pdcatelor este datd'6si copiilor", nu numai oamenilor mari, asa cum
rezultildin cele spuse de Sf6ntul Petru: "Pociiti-vl si sii se boteze fiecare dintre voi in
numele lui Iisus Hristos, spre iertarea plcatelor voastre, si veti primi darul Duhului
Sfint. Clci voui vI este dati flglduinta si copiilor vostri" (F.Ap. 2,38-39).
S T[ierea imprejur, care pretnchipuia botezul, se fdcea copiilor: "In El a'ti si fost
t[iati imprejur, cu t[iere imprejur neficuti de min[, prin dezbrlcarea de trupul

5
clrnii intru tiierea imprejur a lui Hristos" (Coloseni 2,ll).
S Sfinlii Apostoli an botezat t'case", adicd "familii" intregi: casa sutasului Corneliu
(F.Ap. 10,47-48), casa Lidiei (Fapte 16,5), casa temnicerului din Filipi (F.Ap. 16,23),
casa lui Stefana (1 Cor. 8,16), casa lui Crispus (F.Ap. 18,8) si locuitorii din Samaria -
care case, desigur cd nu eraufdr1, copii.
S Copiii au fost intotdeaunabotezati ?n toate Bisericile, qi in Rdsdrit si in Apus ,tar dacd.
mor fdrd sd fie boteza\r, este mare pdcal
S Numai ereticii nu-si boteazd, copiii.

sEcIANTil I,tE SpUl{ CA EI SE BoTEAZI PBECUM HBISI0S LA 30 DE ANr.

RASPUNS:
Hristos s-a botezat la 30 de ani cu Botezul lui Ioan nu cu Botezul in numele
Sfintei Treimi c&cr nrcr nu pentru a fi cunoscut de
c[tre poporul lui Israel cd este: "Mielul lui Dumnezeut", nu fiul lui Iosif si al Mariei,
curn era stiut pAni la Botezul lui Iom. "qi eu nu-L stiam, dar ca s[ fie arltat lui
Israel, de aceea am venit eu botezAnd cu ap[". (Ioan L13L). Botezul lui Ioan era un
botez al pocdinfei, nu era un botez mAntuitor. Stim cu tolii ca Hristos nu avea p5.cate, si
de aceea, nici nu avea nevoie in fapt de pocdinld, $i de acest botez. M6ntuitorul a primit
acest botez la vArsta de 30 de ani, pentru c5 atunci si-a tnceput activitatea public6, si,
potrivit unei concepfii a acelei vremi, era v6rsta majoratului la evrei, cAnd putea fi
socotit capabil s5 pdseascd in public, si sd invefe pe al1ii o noui invdtdturd.
in Biblie, M6ntuitorul n-a stabilit nici o limiti de v0rsta pentru a se boteza cineva.
El insd, c6nd a vorbit despre Botezul pe care il va aseza, a ardtat marea importanfa pe
care o ya avealucrarea acelui Botez, si de aceea n-a mai fost de trebuinfd sd spun[, c6,va
trebui aplicat si copiilor. Iar dacd n-a spus-o direct, a spus-o indirect, cu toat[ claritatea,
prin cuv6ntul "Cineva" cuprinzAndu-i pe to[i: t'Adevirat, adevirat zic tie: De nu se
va naste cineva din api si din Duh, rr,, ou intra in impirltia lui Dumnezeu. Ce este
niscut din trup, trup estei gi ce este nlscut din Duh, Duh este". (Ioan 315-6).
IIII
\
in le Taitrn Sffiritiltri Botcz,inti nmintesc o intfin4tlorc deo.sebit dc illcrc,tnnla. ltct'gird
gilttrd ctr I
in r:ieitd trtir-tm salon d.e spitol. om intklnit o donmnd bolnaxd. core mi-a s1;,us cd are o feti:{d in afrrstii clc I
,1 ttttiiori , pc rarc n-tt bolcz.nt-tt irtcd, dntorito rrritri t i.s. Sc fAccn in t,i.v, cd n tenil Dttrttttczett (crt rttt
I
bitrfin ctr'pirntl oll-t. itlszrriurat de mtitd hmtittd, ;exknd. pe un tron cle ou.r) la ma.na fctitei si i-tt z.i.s.
"Docti-{i botezi copilttl r,rr nutfi negrepit!" Si. atttuci, ett i-artt.s1srts: "Doarmui, cel dirr ti,s, t'orc t-o
pLtntttcil ,gri ntt ra Ltot,eza{i fetito nt a fost Duntnezert ci, itt nnd. sigttr dictohi, ;i irtti tlc cc.
ilt printrl rincl cd Dttnznezett ?n Biblie o zis: "Co qi cel care se prinde de umbti;i aleargd drtTtri
rfutf , n;a este cel cnre credc t,isttrilor. De lo diauol ce pofi scoate affat? Si dirr, mirucittnri. rc poti scorit'
rtdt'r ,i ttrt ."" (Sit tlt 34-2.-] t.

- in ol doile n rdncl. cd diot;ohtl ne Ttoote pdcdli si tncd foorte rtut. "Si nrt c.ste dr nilrarc dcotrt'ccc
in,-tusi Sntnno se Ttrcjoce in ?nger al htminii", (2 Corinteni 13, 11)
-in al treilca rind, Drtntnezerr lkus Hristos o pot:.tttcit a.sn: "Drept aceea nrcrgind,. tnrdtrtti toote
rttntrttrrilc botezirrttlu-lc itt rttrrrplc Tntnlui si nlFhhi ,si nl Sffitnultti Dttlt." tltntci28.l,9l

Deci, este ufor de tnleles cd in ois, diar:olul a laat 'chip d.e Dumnezeu", a inselat-o pe blnta
femeie
'iad prin negtiinfa ei, fur acum astepta at nerdbdare sd, moardtarto, ca sd.li poatd lua st$letul tn
fiind rwbotezatd., Au treafi 20 d.e ani de la aaeostd intdnrplare ti fefitn dzspre care (un oorbit,
n-a mmrit la botea, ba chi,ar, este ma.rna a dai copii frurw;i Si sdndtosi.

6
 sEcrAr,rilr sE F0tosEsG DE uEnsErut "GEr cF_ yA qlllE 9l SE UA
BOIEZA. SE UA MAI{IUI" flUlqrcu 16, 15] fl
SUSIl'l ASTFET GA, c0Pilt
ilumAI GU BoIEZUL, BAR FARA CREDII{IA l{U SE PoT MAl'lTUl.

RAspuxs:
Nu este deloc adevlrat ce spun ei. Copiii, desigur cd nu pot crede la vArsta cAnd
sunt botezati, dar nici nu pot tdgldui, sau refuzape Hristos. in Vechiul Testament tdierea
imprejur se fdcea inbaza credinfei pdrinfilor, si tot asa in Noul Testament, Botezul se
fdceapebazacredin[ei pdrinlilor sufletesti, care sunt nasii. (Marcu 9, 36-3]). Copiii nu
au credintd, dar au nasii 1or. Si acesti nasi pot fi chezasi pentru m6ntuirea altora, conform
cu cele spuse de M0ntuitorul: "Din gura a doi sau trei martori si se statorniceascl
adevlrul" (Matei 18, L6; I Timotei 5, L9).
Acest verset: ttCel ce va crede si se va botezase va mflntui" (Marcu 16, 15) se
referfl cu siguranf5 la oameni in v6rstd, care se botezau pentru prima dat6, si care, desigur,
trebuiau mai intAi si cread6, si apoi sd se boteze. f i apgi, referitor la nasi, oare nu prin
credinta sutasului s-a vindecat sluga sa? (Matei 8, 13). in alt caz, patru oameni aduc la
M6ntuitorul un sl5b6nog ";i vizAnd Iisus credinta lor a zis sllbinogului: indrlzneste,
fiule!, Iartl-ti-se picatele! Apoi a zis: Scoal[-te ia-ti patul tlu si mergi Ia casa ta"
(Marcu 9,2,6-7). Pentru credinla cananeencei, MAntuitorul a vindecat pe fiica sa, scotAnd
diavolui din ea (Matei 15,21-28).
Asadar, acestea si inc[ multe alte mdrturii ale Sfintei Scripturi, ne dovedesc cf,
pe temeiul credintei parintilor, nasilor si a martorilor care sunt la botez, Dumnezeu le di
copiilor sfinlire qi m6ntuire, lucru adeverit si de SfAntul Apostol Pavel in versetul: "C[ci
b[rbatul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasi, si femeia necredincioasl
se sfinteste prin blrbatul credincios" (1 Col7, l4).

sEcTA[Tll ilE REPn0$EAZI G[, pRUNcll s.E lql_tllil'ryl,l_sJ !.9]E1: IlIi

FItl{DcA', SU]fi SFtl'tI, $t DE ACEEA 1{-AU TREBUII'ITA DE A-Sl CURATI
p[cnrru PE cARE ... tlU tE Au.

RASpUXS:
Copiii nu sunt sfinqi penlru c[: "Ce este nlscut din trup, trup este" (Ioan 3,6) si
deci, ei sunt numai trup qi cu p[catul lui Adam in ei. Botezul la copil aduce sp[larea plcatului
sfrSmosesc intrat in lume prin cilcarea poruncii de cdtre Adam si Eva (Facere 3), asa cum
rezultd si din versetul urm[tor: "Drept aceea, precum printr-un om a intrat p[catul in
Iume si prin plcat moartea, aga si moartea a trecut Ia toti oamenii, PENTRU CA
TOTI ,'
AU PACATUIT IN EL". (Romani 5,12)
Asadar, afundarea de trei ori in ap[ "in numele Tatilui si al Fiului si al Sfflntului
Duh', (Matei 28, 19) inseamni botezul in moartea lui Hristos, adicd cel nou botezat a
murit faf[ de p[catul strlmosesc, si fa[6 de Legea lui Moise: "C[ci plcatul nu Ya avea
stlpflnire asupra voastri fiindci nu suntefi sub lege, ci sub har." (Romani 6,14).

7
 l,IE iNTBEABA SE GTAl'til, DE CE NU ilE B0rEZ[M ilot iN API CURGITORRT,
iru nRU, c[u gl DOMI'IUI. I6US HBISIOS TOT II.I RAU S.A BOIEZAI.

RAspuxs:
in giUHe nu scrie cI noi, crestinii, trebuie sI ne botezdmin ap[ curgdtoare (in
rdu), ci scrie: "De nu se va naste cineva din apl si din Duh, nu va putea s[ intre in
tmplrnfia lui Dumnezed'(Ioan 3, 5). Si apoi, de ce nu merg sechnqii sd se boteze in
Palestina, in apa Iordanului, dupd cum s-a botezat MAntuitorul???

@ubiti crealincioyi

Ydzdndce poate faceTunaSfdntului Botez, sd nu intArziem a duce copii nostri

s[ fie boteza\r din fragedd pruncie (La40 de zlle de la nastere) c6ci, fdrd Botez,in caz de
moarte prematur6, ei sunt expusi pierzdrli vesnice, neputdnd intra in impir[fia lui
Dumnezeu, chiar dacS sunt niscuti din pdrinli crestini. Deci, s[ purtlm griji ca aceste
seminfe (copiii nostri), sf, rodeascd rodul cel sfdnt al m6ntuirii lor. Numai in chipul
acesta ne vom face pe deplin datoria fald de Dumnezeu, si fafd de copii.

Doamne ltsuse Hristoase, ne rugA.m tte,

depdrteazA de la copttt no$trttn$elEciunea cea treche
(cu care s'au ndscut), Ei'i umple de tntru
Tine, de gi de qi fAi pe ei
mEdulare ctnstite ale Bisertctt Tizle, fit Ei mo$tenitort
ai
AMIN!
8