s*s

cATRE oR roooqo
dL\\1 :::l'*t'
Edilie ingrijitd de Preot loan
(www. sfaturiortodoxe.roltainelemuzicii.htm )

.Motto:
"Pdrinti, din coptit nostri, sd Jacem copit ai lui Dumnezeu. Sd-i crestem tn credinta
crestin ortodoxd a strdmo;ilor nostri, cdci altfel mare socoteald vom da pentru ei tn Jhta lui
Dumnezeu la Judecatd!"

@ubin creCinctosi
Pentru a tntelege ntai bine mdrturia lui Andrei - un tdndr 7rec, care a.fost solist de muzicd
rock (vezi caseta video cufilmul in.titulat " sirenele" ) tn primul rdnd ar trebui sd stim ce fnseamnti.
si de unde vine numele de satana. Satana este nume ebraic, tnsemndnd "potrivnic" saLt
"vrdjmas" , redat tn grece;te prin diavol (diabolos). Deci, satana este acea fiinld spirituttld
care este tncepdtoarea pdcatului, tn cer si in lume. Satana este un " mare tnseldtor" care , dupd
ce-i amitgeste pe oameni ti pdra;te lui Dumnezelt "ziua si noaptert" (Apocalipsa 12:10). Ctt
sirtnsele, et se prefctce in "tnger de lumind" si are sluiitorii sdi care iau chip de "sluiitori ai
&-eptdtii" (2 Corinteni I I :15 ). Pornind de la ideea cd tot ce este rdu pe lumea aceasta upat'tine
diavolului, "adeptii lui Satan" sunt recrutati de obicei din rLndul tinerilor cu Ltn comportament
violent, neinte grati socio-profesional sau chiar recidivisti.
I

Satanistii pdstreazd cu strdsnicie secretul asupra cultului ksr, tnsd nLt se sfiesc sd
pitngdreascd locuri publice sau sd profaneze morminte din cimitire unde, de.fapt, tsi practicd
ritualurile de sacrificare a Lmor animale. in miez cle noapte scriu pe ziduri totfelul de blasfemii
si tnsemne ale lui Satan. Printre animalele ucise tn timpul ritualurilor sunt cel mai adesea
cdinii vagabonzi cdrora li se jupoaie blana si li se scot ochii. Apoi incep bdlciul: pietrele
pe ele, se devasteazd candelele,.florile .si
funerare sunt vopsite, scuipate, sau chiar se urineazd
crucile. Pe cavouri satanistii fac focuri de lumdndri ;i dacd sunt norocosi sit prindd un c1ine
vagabond tl sacrificd ;i-t ard. Potfi usor de recunoscut doar privind tmbdcdmitea si podoabele
pe care le poartd: tricouri negre cu sigle macabre, pentagrame, zvastici, crl.tcect tntoarsd,
berbecul negrLt, schelete sau cranii umane.
ir
reeo ce-l priveste pe Andrei, "cdntecul sirenelor" l-a reprezentat muzica rock. Si
acum sd-i citim mdrturia:

1
 Poate vi se pare de necrezut dar cel pe care l-a!i vdzul
mai inainte cantdnd sunt eu. BunS ziua, md cheamS Andrei
si, ceea ce vreau s5 fac este s5 v5 impartSgesc cateva din
experienlele mele anterioare despre formalii, desple muzicS
gi despre motivele care m-au fScut sd md hotarSsc s5 le
pdrdsesc pe toate gi sd incep o viala noud. scopul.acestui
iilm este cercetarea puterii tainice a muzicii 9i mai ales a
rock-ului. tMaiint6i vreau sa-l vedeli in intregime cu atenfie,
deoarece contine lucruri care mai mult sau mai pulin ne
intereseazd Pe to!i.
lvuzica rock a fost cea mai mare experienld a vielii
mele,mdatrdgeagloriastarurilorrockgivialalor
fermecatoare. cu cdt trecea timpul, toate acestea m6 1
uimeau. Am inceput s5 dau mai pulind atenlie TnvSlaturii 9i
mai multd atenlie la ce imi spuneau starurile muzicii rock,
pe care ii vedeam ca pe nigte dumnezei.lelul meu era sd I

ajung 9i eu la nivelul lor' Am inceput sd g6ndesc, sd imit'

ra trai6=" cele spuse de ei gi filozofiile lor, fard s6-mi pese
de ce-mi spuneau Pdrinli i mei, rudele 9i Prietenii mei Cel pe care il vedeli
in aceastd perioadS, chiar dacd eram ndscut din Pdrinli cdntind in imaginea de
ortodocgi, eu nu eram cred incios. Mai mergeam din cdnd in sus sunf tot eu, Andrei
cdnd la bisericd, si asta rar, doar aga din obignuin!5 pe cdnd eram rocker.
Concep!i a mea despre Dumneze u imi fusese formatd sub
influen!a fi me or S.F. (gtiin! fico-fa ntastice), cu desene animate 9i cu
OZN-uri' Toate
acestea contribuiserd la fo rmarea unei imagini desfigurate despre cine si ,
ce este
mare parte a lumii' $i
Dumnezeu il socoteam o pute re superioarS, cum face 9i cea mai
conservatoare
dacd cineva mi-ar fi vorbit despre tradilii, le-a9 fi socotit ca inapoiate 9i
moderne
Astfel, nu Tnle legeam cd mintea mea era otravitd de toate aceste idei
de cregt n SM,
Dupd un 9ir de int6mP driinsd, c6liva Pri eteni ai mei au fost interesali
sr pfl n ei am vizut o casetd video despre muzi ca rock, care mi-a
descoperit fapte cdrora
NU e dddusem nici o im portantd pAnd atunci 9i Pe
care o sd v le arSt in continuare. Am
inceput sd citesc desPre Hristos gi cregtinism gi incet,
incet, am vdzut Adevdrul
Nagterea lui lisus Hristos separd in doui intreaga
umanitaie. Dacd nu credeti, privili pulin la data de pe
ziarul dumneavoastrd. DacS privim la o scard a istoriei
vedem c6 se imparte in inainte de Hristos 9i dupS Hristos,
remarcali c5 in mijloc se gdsegte Hristos 9i nu altcineva
ca Buda, Alexandru cel Mare sau altd persoand
importantS.
Dacd Hristos nu este decdt un simplu om bun, aga
cum crede marea majoritate a oamenilor, atunci de ce
separd intreaga umanitate in doua? Dar este cu totul clar
cd este mai mult decdt un om bun, este Dumnezeu'
Crdciunul este sdrbStoarea Nagterii lui Hristos'
pagtele este sdrbdtoarea invierii Lui. invierea este un
eveniment istoric real, care il deosebegte de orice altd

2
 personalitate care a trdit vreodatd. Cine cerceteazd cu
obiectivitate invierea Sa vede aceasta foarte clar.
lisus Hristos este insugi Dumnezeu intrupat. Chiar
dacd toate acestea le avem totdeauna inaintea ochilor
nogtri, oare c6!i dintre noi ne gdndim la ele? Crdciunul a
ajuns sd insemne Mog Crdciun, daruri si vacanle, dupd
cum giSfintele Pagti au ajuns sd insemne m6ncare, bduturd
9i petreceri. Au devenit atdt de obignuite, inc6t 9i-au
pierdut
semnifica[ia lor originald 9i importanla lor real5.
De vreme ce existd cu adevdrat Dumnezeu-Omul
lisus, existd 9i potrivnicul Sdu, Satana, ceea ce eu nu
crezusem vreodatd. Este ciudat faptul cd e ugor sd fii r6u
si este foarte greu sd fii bun. Este ugor sd bei, sd fumezi,
sd te droghezi 9i sd te instrdinezi, dar este dificil sd te
infrdnezi, sd te relii. Un alt exemplu: pentru a pierde o via{d.
de om, trebuie doar o secundS, dar pentru a o crea, sunt
necesare noud luni. Aceasta este o lege naturalS: pentru a
face bine, trebuie multd osteneald, dar este foarte us,or
sd-!i faci rdu.
Dumnezeu este DUH (loan 4:24), iaromulca o crealie
desdv6rgitd a lui Dumnezeu, are o esenli spirituald.
Sfdnta Scripturd ne spune: "Atunci lu6nd Domnul
Dumnezeu !5rdna din pdm6nt, a fdcut pe om 9i a suflat in
fala lui suflare de viald 9i s-a fdcut omul fiinld vie (Facere
2:7)". IVai este scris, de asemenea, cd scopul principal
al ingerilor este de a cdnta gi de a-L sldvi continuu pe D Lirnnezeu. inainte de c&derea
lui, din cauza mdndriei, satana ca arhanghel al lui DumnezeLt, a avut mare rol in aceasta
slujire 9i cunoagte foarte bine influenla pe care muzica o
are asupra sufletului. Chiar 9i cuv6ntul "N/UZICA" indicd
o dimensiune spirituald 9i provine din cuvdntul "N/UZA"
care inseamnd "spirit artistic". Cum am vdzul mai inainte,
omul nu este alcdtuit numaidin trup ci 9i din suflet. [Vluzica
ne poate influenla sufletegte spre bine dar 9i spre rdu.
V-a!i gandit vreodatd de ce, atunci c6nd ascultdm muzicS,
ne migcdm piciorulsau mdna, involuntar, in ritmul muzicii?
Aceste migcdri se fac automat, fdrd vreun efort din partea
noastrd. Puterea muzicii a fost binecunoscutd de
strdmogii nogtri. Vechii spartani, in timpul bdtdliilor erau
insolili de cdntdreli. Cu muzica pe care o ascultau i9i
intdreau spiritul 9i luptau cu mai multd putere. La felfdceau
9i egiptenii. Vechiul Testament relateazd cdr impdratul
iudeilor, Saul, atunci cdnd era cuprins de melancolie, il
chema pe David sd-i cAnte psalmi din lira Iui giin acest fel
Saul se linigtea sufletegte. Un alt fapt important este acela Vechii spaftani, in timpul
cd psalmii lui David ii alungau pe demoni. bdtdliilor, erau insolili de
Filozoful antic Platon credea cd fiecare schimbare a cdntdre,ti pentru a lupta cu
tonurilor muzicale are Lnfluenld directd asupra spiritului gi mai multa putere.
a moralei. Aristotel credea at6t de mult in puterea muzicii,

J
 incAt era de pdrere cd toata muzica tinerilor trebuie
controlatd de legile statului. Lenin, conducdtorul revolutiei
comuniste a spus cd un mod rapid de a distruge o
societate este prin intermediul muzicii ei. Toate acestea
satana le cunoagte foarte bine. Din momentul cdderii lui,
el este incredinlat cd sf6rgitul lui se apropie, iar aceasta
il face sd se nelinigteascd. Satan este insd foarte viclean
9i a pdstrat ultima si cea mai bund armd pentru a se
rdzboi cu oamenii, 9i arma aceasta este muzica rock.
Av6nd in fala ochilor toate acestea, sd cercetdm pulin rdddcinile rock-ului. Pulini
sunt cei ce gtiu cd originile acestei muzici trebuie cdutate in adAncurile junglei africane.
CAnd v6nzdtorii de sclavi au adus in 1619 primii sclavi in America, nu au adus numai
trupuri omenegti pentru vAnzare, cum au crezut ei, ci gi
obiceiurile, datinile 9i mai ales muzica lor, o muzicd
ceremoniald a vechilor religii africane, a cdrei putere isi
afla izvorul in ritmul hipnotic care te duce in stare de
transS. in aceste religii, pe care sclavii le-au practicat gi
in America, magii 9i preolii pdgOni ai idolilor si ai cultului
Voodoo, chemau, folosind jertfe de animale, duhurile
necurate (adica pe demoni), care veneau imediat Ia
ceremoniile lor satanice.
John Lennon declara: "Ce/ A9a c5 nu este Tntdmplitor cd intr-un interviu al sdu,
mai bun rock'n'roll esfe John Lennon, conducdtorul formaliei Beatles, declara cd
"cel mai bun rock-n-roll este cel primitiv (originar). Sunetul
cel original. Sunetul lui a
venit din jungld." lui a venit din jungl5""
Cunoscutul c6ntdret Jimmy Hendrix a avut un
tobogar originar din Uganda - Africa, al cdrui tatd se ocupa cu Voodoo gi magie. Acest
baterist era uimit de ritmul
9i migcdrile Voodoo fo-
losite de Hendrix, care
serndnau cu cele folosite
de tatSl sau, de N/ike,
solist al formatiei Fleet-
wood [Vlac, ca 9i alte
staruri ale rock-ului. J.
Hendrix a cdldtorit in
ad6ncurile junglei africane,
pentru a invdla ritmurile
Voodoo 9i a-gi imbogali
sunetul muzicii sale.
lVluzica rock pes-
Ireazd in continuare multe
elemente din ceremoniile
de magie africane.
P6nd 9i tinuta lor
arald cd sunt influenlatide
Pana gi tinuta lor arata cd sunt influentati de acelasi duh,
acelagi duh, care a
care a influen t mi, rile africane originare

4

Acelasi gen de muzicd,
acelasi ritm, aceeasi linuta,
aceleagi migcari maniace si
spasmodice, aceleagi sfn-
gdte, acelea tunsori a
influenlat 9i migcdrile africane originare. Dar vd rog sd
nu md judecali gregit, nu sunt rasist. Vreau doar sd
inlelegeli gi sd admiteli ca existd numeroase asemdndri
intre ele, acelagi gen de muzicd, acelagi ritm, aceeasi
!inutd, aceleagi migcdri maniace si spasmodice, aceleasi
strigdte, g.a. Aga cum vechii greci au pdrdsit si au renegat
falgii lor dumnezei atunci c6nd au imbralisat adevdrata
credin!5 in Hristos, tot a9a si membrii vechilor triburi
africane c6nd cred gi se boteazd in numele lui Hristos,
condamnd ei in9i9i moravurile si obiceiurile lor idoiatrice
si satanice. in 1955, c6nd a apdrut pentru prima data
stilul rock, a creat o mare tulburare in societate si aceasta
deoarece la inceputurile lui, rock-ul s-a zidit pe temeliile
revoluliei 9i rSzvrdtirii.
Cdnd primul star rock, Elvis Presley, a apdrut la
televiziune , migcdrile lui au scandalizat lumea. I s-a
ingaduit sd apard numai de la mijloc Tn sus. Cu
mentalitatea noastrd actuald, acestea ni se par cu totul
ridicole. lmaginali-vd cd parinlii tinerilor de astdzi gdsesc
migcdrile lui Elvis scandaloase. Este intr-adevdr ridicol
dar aceasta a fost pdrerea oamenilor de atunci.
Elvis
Presley
La fel gi cu Beatles. Cand au apdrut prima data,
lungimea pdrului lor a fost consideratd ca o mare jignire,
in timp ce pentru noi, astdzi, par nigte ingerasi. Astfel
vedem cum, treptat, lumea incepe sd accepte lucruri care
in trecut i se pdreau scandaloase. Si acesta este un stil
de a acliona al satanei, treptat, treptat, pentru ca noi sdr
nu ne putem da seama despre ce se intAmpla in realitate.
Astdzi am ajuns la un
asemenea grad de tole- Beatles
ran!5, incAt nu mai
suntem scandalizali nici
mdcar de formaliile
care-l slSvesc fdlis pe
satana.
5
 O formatie britanicd cAntd: "Lum6ndri se aprind, jertfelnicul arde, e nevoie de
moartea fecioarei , jertfili lui Lucifer, stdpdnul meu. Aduceli potirul, inal!a!i culitul, bine
ali venit la jertfa mea , infigeli culitul in pieptul ei, insist , jertfili! Demonii se bucurd.
Repet: Demonii se bucu16. Jertfi{i!".
Formalia australianA INXS canta : "Diavolul e in noi!". in prezent este evident
faptul c6 formaliile de muzicd rock afiseazd multe simboluri si imagini satanice. Sd
examindm cdteva dintre ele:

Steaua cu cinci colluri, un simbol al magiei negre, folosit in ceremoniile 9i invocdrile

demonice, atunci cdnd este intoarsd formeazd un cap de lap care l-a simbolizat dintotdeauna
pe satana. Folosirea acestui semn este foarte frecventd in sfera muzicii rock.
Pan a fost unul dintre zeii vechilor greci. Avea o infdligare de om-lap 9i era cunoscut
pentru muzica fermecdtoare pe care o cAnta din flaut. Pe un disc al lui Rolling Stones
este desenat un picior de lap purtdnd un pantof de dam6.

6
 Pe coperta unui alt disc al lor vedem un cap de lap
cufundat intr-o oalS cu sdnge. Titlul albumului este "Supd
de cap de !ap".
Led Zeppelin au un cAntec care este socotit ca cel
mai popular din muzica rock. "Scard cdtre cer" (Stairway
to heaven). Un vers al lor amintegte de zeul Pan, cu
numele de Pipper (flautist - care c6ntd din flaut) 9i sund
astfel: "[Vlintea ta fredoneazdfdrd incetare 9i fdra sd gtii ,
flautistul te cheamd sd-l urmezi". Din nefericire, tinerii
din ziua de astdzi ascultd sfatul celor de la Led Zeppelin si, prin muzica rock pd9esc pe
drumul spre iad, urmdndu-l pe Pan, care dupd cum am vdzut il simbolizeazd pe satana.

in aceastd icoand (in

partea stangd) a lui Hristos
vedem degetele mainii
J
drepte agezate in aga fel
incdt sd formeze numele
Lui. Cu acelagi gest preolii
dau binecuvdntarea celor
din bisericS.
in partea dreapti il
vedem pe Anton LaVey,
intemeietorul bisericii sata-
nice din America. Forma
m6inii lui care simbolizeazi
coarnele satanei. Ca 9i
steaua cu cinci colfuri, acest
simbol este prezent aproaPe
peste tot in muzica rock.
Oare gtie rockerul grec Nicolas Caravellas ce
Priviti forma mAinii lui Atan
simbolizeazd degetele mainii lui ? Dupd titlul albumului LaVey care simbol izeazd
sdu "O Diavolos"(= diavolul) se pare cE gtie foarte bine coarnele satanei.
ce reprezintd. Acest simbol al satanei are o foarte mare
rSspAndire intre fanii rockului. Nu existd insd nici o
indoiald, cd doar pulini din cei care fac acest semn cu m6na lor cunosc 9i semnificalia
lui. Ce pdcat! Acest simbol al fulgerului (in partea de jos) face parte din simbolurile
mistice ,si reprezintd pe zeul Thor (=satana). in Evanghelie Hristos spune: "Am vdzut
pe satana ca un fulger cdzdnd din cer. (Luca 10:18)"
lVulte formalii ca AC/DC, Black Sabbath, Kiss folosesc acest simbol al fulgerului,
iar lVlichael Jackson ajunge sd-l facd cu trupul lui in timp ce danseazd .
Este oare o simplS coincidenla faptul cd organizalia SS a lui Hitler avea ca simbol
acelasi semn al fulgerului?

e
fi
ffie.}l&tr.q

7
 Crucea este o armd a Ortodoxiei. Diavolul ur5gte
crucea pentru c5 prin ea Hristos,"prin jertfa.sa rSscumpS-
ratoare, a ardtal iubirea lui deplina fala de uinanitate 9i a
biruit desSvargit puterea satanei. Despre Sfdnta cruce,
Sf6nta ScriptuiS spune. "Cdci cuvdntul crucii, pentru cei ce
pier este nebunie; iar pentru noi cei ce ne mantuim este
puterea lui Dumnezeu (Corinteni 1:18)". Pentru cei ce merg
pe drumul pScatului, puterea sfinteicrucilise pare o prostie,
dar pentru noi, care inaintdm pe drumul mantuirii, crucea
este puterea lui Dumn ezeu, care mdntuiegte'
AstSzicrucea este cea maiobignuita podoabS pentru
cantdretii de rock. Nu le pasa c5 afigeazd un sim.bol,sfant
al cregtinismului gi in acelagi timp sdvargesc-tot felul de
pacate gi fdrSdelegi de neinchipuit. Astfel satana
micgoreazd Tnsemndtatea crucii 9i intunecS valoarea ei
in ochii tineretului.
UnaltmodprincaresatanaatacdsfdntaCruceeste
batjocorirea 9i dispreluirea ei, dupd cum vedem aici pe
diferite cope4i gi videoclipuri ale unor formalii rock'
Se pun'e intrebarea. de ce lovesc mereu 9i
batjocoresc Sfdnta Cruce, de ce dispreluie.sc 9i luptd
imfotriva a ceva in care nu cred 9i care nu are nici o valoare
pentru ei? De ce? De fapt Sf6nta Cruce ii arde' ii
ii necdjegte. Dar ei nu-gi dau seama ci prin
'deranjeazS,

insu91 acest fapt, luptd impotriva lui Dumnezeu 9i a

simbolurilor sale, gi dau, vr6nd, nevrand mSrturie despre
existenla si Puterea Lui.
O'c6ntdrealddesfr6natdcareblasfemiazb,pecare
o adord mii de tineri, N4adonna (al cSrei nume inseamnS

fecioard) a spus intr-un periodic: "crucea este sexy,

pentru cd are Pe ea un bdrbat gol!".
RSstUrnareaSfinteiCruciafostdintotdeaunaUn
element esenlial al ceremoniilor satanice, acest fapt
petrecAndu-se adesea 9i in cadrul muzicii rock '
Acest tricou care arboreaz6 Crucea lui Hristos
intoarsd invers cu inscriPlia: lJn alt mod prin care satana
" Distruge-o! ", este Purtat atacd Sfanta Cruce:
h,,,.1 *" de c6ntdrelul formaliei SEX
ii\.i-:ii:.:::ill lli:: batjocori rea gi d isPre,tui re a
PISTOLS. ei, dupa cum vedem aici Pe
Aici il vedem Pe cdnt6- diferite cope(i gi videocliPuri
re[ul de la Rolling Stones afi- ale unor formatii rock.
g6nd-o in timpul unui concert.

8
 insi cea mai mare batjocorire a Crucii se gdsegte in acest simbol. Cei mai multi
dintre noi il considerd ca fiind emblema pdcii, dar dacd studiem cu atenlie provenien{a
lui, vom descoperi ceva cu totul opus. Sd vedem acum cum se obtine acest semn: cum

i
I
am spus, rdsturnarea Crucii este totuna cu necinstirea ei, iar atunci cdnd ii rupi cele
I doud brale 9i o inconjuri cu un cerc magic (cunoscut in lumea magiei), atunci crucea
.t
este cu totul batjocoritS, formOnd
a,sa numita emblemd a pdcii.
Sfdnta Scripturd numegte
insd pe Hristos "Domnul pdcii" (ll
Tesaloniceni 3:16), dar diavolul,
dintotdeauna hulitor al adevdrului,
a reugit astdzi intr-o mare mdsurd
sd inlocuiasci adevdrul lui Hristos
cu simbolurile lui corupte, propovdduindu-le cu puterea intunericuiui 9i folosindu-se de
instrumente cum ar fi cdntdrelii de muzicd rock cu un mare impact asupra majoritdlii
tinerilor. in prezent, luarea in rds a Sfintei Cruci a ajuns a fi o modd. Potrivit Sfintei
Scripturi, o altd manifestare specificd oamenilor demonizafi sunt strigdtele puternice.
latd o relatare a int6lnirii unui dernonizat cu lisus Hristos: "
si vdz6nd pe lisus, strigdnd, a cdzut inaintea Lui 9i cu glas
mare a zis: Ce ai cu mine, lisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui
Preainalt?" ( Luca 8:28). in alt loc este scris:" 9i era in
sinagoga lor un om cu duh necurat, care striga tare" ([Marcu,
1:23). Sd comparim acum strigdtele demoniza!iilor cu
I
I strigdtele cdntdrelilor rock.
\ Aldturi este o imagine dintr-o slujbd de exorcizare sdvdrgitd
de un preot. Demonizaliiin afard de strigdte puternice, obisnuiesc
sd facd 9i gesturi furioase spasmodice. Privili cu atenlie
asemdnarea cu muzica rock!
Am ascultat formalia Anvil cu cdntecul lor, 666. Apocalipsa
Sfdntului loan teologul ne spune cd acest numdr reprezintS fiard
sau antihrist, care va veni dupd instalarea stdpdnirii mondiale
pregdtitd de inainte-mergdtorii lui 9i
Exorcizare savargitd de care va face semne gi minuni mari
un preot. Privi,ti cu aten{ie cu puterea diavolului amdgind
gesturile furioase,
spashtodice,
lumea. Va veni 9i Hristos, care Ia a n
doua Luivenire, va birui pe antihrist U
asemdndtoare cu cele
din muzica rock! gi-l va os6ndi la chinuri vegnice ( , o It
impreuni cu toliceicare l-au urmat.

9
 Foarte mul[i cdntdreli au devenit ei ingigi, cu voie sau fdrd voie, Tnainte-mergdtori
ai lui antihrist, prin afigarea numdrului lui, pregdtind astfel tineretul pentru primirea lui.
Black Sabbath prezintd numdrul 666 pe coperta acestui disc. La fel fac 9i formaliile
americane APHRODITE'S CHILD si MATADORGROUP. Cel mai important membru al
formaliei tVickysix poartd numdrul 666 pe tricoul lui, impreuni cu cuvintele "PIERZAND
CREDINTA". Formalia IRON l\4AlDEN a scos un album cu titlul "Numdrul fiarei".
lMuzica rock este impa(itd in mai multe ramuri. PAnd acum am vorbit numai de
cele cu caracter satanic falis. Unii cred c5 prin evitarea
acestui gen de rock 9i limitarea numai la genurile mai linigtite
sau mai sigure, nu sunt influenlali in rdu. Imi dali voie insd
I

sd vd spun ceva? Ceea ce noi socotim ca sigur, de multe ori

este mai periculos dec6t ceea ce am vdzul mai inainte,
I.

deoarece are o influentS mult mai subtil6. Nu se vorbegte pe

fa!5 despre diavo , care se ascunde astfel sub felurite m59ti
9i deghizdri. Diavolul nu se aratd
numa cu aceastd infili9are
urdtd, cunoscutd de to{i, ci se Poate presch mba in multe
fe un a care noi nici nu ne-am gdndit vreodatd; Sfdnta Scripturd ne spune:
"Nu este de
mirare deoarece insugi satana se preface in inger al luminii" (ll Corinteni 11:14).
Un alt mesaj al muzicii rock este libertinajul sexual. Copii ajungi la vdrsta adolescenlei
sunt asaltaliinfricogStor de acest gen de muzicd care le intineazd mintea 9i le inoculeazit
o conceplie desfiguratd despre adevdratul inleles al sentimentului de dragoste'
t
Conduc6torul grupului Rolling Stones declard in paginile ziarului Times: "Rock-ul
este sex 9i trebuie sd-i lovim pe tineri peste fald cu el".
Geoige Michael ne c6ntd : "Vreau dragostea ta (l want your sex)". Acest cdntec a
avut un mare succes 9i a fost ascultat de milioane de tineri din intreaga lume. in continuare
el spune: "Ti-am spus: nu am si te picdlesc, milcilni lr'}i voi .spune, nu avem
nevoie Oe blgLle , ci doar priveste-mi in ochi. (Won't tell you no lies,don't need no
Bible, just look in my eyes )". Sfantb Scripturd este cuvdntul lui Dumnezeu si, neprimind
Scriptura, George Michael nu il primegte pe Dumnezeu. Acest fapt este mai satanic decAt
ceea ce am auzitmai inainte, deoarebe se ascunde sub masca dragostei pdcStoase.
Sfanta Scripturd ne spune: "Nu vd amdgifi, nici desfrdnalii, nici inchindtorii la idoli,
niciadulterii, nici malahienii, nicisodomilii, nicifurii, nicilacomii, nici belivii, nici batjocoritorii,
nici rdpitorii nu vor mogteni impdrdlia lui Dumnezeu" (l Corinteni 6:9-10).
pentru societatea de astdzi, ideea pdstrdrii relaliei sexuale Tn cadrul familiei pare o
glumd, pare ceva ridicol. Motivul pentru care Dumnezeu a ingrddit relalia sexualS in Sf6nta
Scripturd 9i a binecuvantat-o in Taina Cununiei este importanla gicinstea ei. Scopul familiei
este nagterea de prunci, iar satisfacerea plScerilor trupegti in afara cdsdtoriei are mari urmdri
distructive. Nu avem dec6t sd privim la infricogStoarele boli venerice 9i mai ales la SIDA,
care astdzi se rdspAndesc tot mai mult in intreaga lume. De aceea Dumnezeu a hotdrdt cu
strictete ci aceastd relalie de mult pret sd fie pdstratd in cadrul c6sdtoriei. Aceste boli sunt
urmdrile relaliilor sexuale libere. Astdzi, aceastd relalie a ajuns a fi ceva ieftin 9i trecdtor,
fiind afigatd cu violenld peste tot, dar mai ales in cadrul muzicii rock. Aproape toate formaliile
9i cdntdrelii de muzicd rock au
ca subiect preferat sexul. De altfel, chiar cuvdntul rock'n'roll,
I

in dialecttrt.rqfilor africani, de unde provine, inseamnd chiar act sexual.

Sd facem aici o micd parantezd. Vd amintili ca am vorbit de zeul Pan, care-l
it
simbolizeazd pe satana gi are o mare legdturd cu muzica. Acest zeu nu este legat numai
de muzicS, ci numele siu este asociat 9i cu dragostea trupeascS. Nu numai cdntecele
I
I

rock, ci 9i muzica populard (greceascd) divinizeazd aceastd dragoste trupeascd.

10
 Dar cea mai mare minciund gi cea mai mare amdgire o reprezintd
muzica rock
care se autodeclard cregtind. Artigtii care amestecd cregtinismul cu rock-ul
cu dragostea trupeascd, se prezintd drept exemple demne de urmat pentru 9i castitatea
discipolii
lor. Dupd ei poli crede in Dumnezeu si in acelagi timp poti pierde vremea
cu aceastd
muzicd. latd ce ne sfdtuiegte Alice Cooper: "Dimineala in bisericd, iar seara rock,n,roll,,.
Dar Hristos ne spune: "Nimeni nu poate sd slujeascd ia doi domni, cdci sau pe
unul ?l va
uri 9i pe celSlalt il va iubi, sau d".rlyl yl lipi 9i pe cetdtatt it va disprelui; nu puteli
sluji lui Dumnezeu 9i lui [Vlamona" (Matei "9 6:24). Un proverb spune de asemenea:
Nu
incap doud picioare in aceeasi cizmd. imi pun adesea o intrebare despre rock-ul
crestin;
cum poate fi sliivit Hristos prin muzica rock?
Rock-ul este un gen de muzicd violent, care produce tulburare in sufletul omenesc,
care nu-l mai poate slSvi pe Dumnezeu in aceastd stare. in afara textului cu continut
cregtin nu mai existd nici o altd deosebire fala de celelalte formafii de muzicd rock.
Este ca 9i cum am admite cd existd desfrdnare cregtind, sau magie crestind, dar a9a
ceva nu este cu putinla. Sd nu uitdm cd si satana s-a folosit de cuvintele Siintei Scripturi
atunci c6nd l-a ispitit pe lisus Hristos in pustie. Rock-ul crestin este o altd masca si
cursdasatanei. ' '

Nu cu multd vreme in urmd, in domeniul rock-ului a apdrut un nou gen muzical care
provine, de asemenea, de Ia negriiafricanisicunoaste o mai mare rdsp6ndire:
rap house.
Aceastd noud muzicd nu este decAt o infatigare modernd a Voodoo-ului, bazat pe puternice
ritmuri hipnotice de transS, ce produc in suflet dorinte trupegti. Foarte des textul ei cuprinde
un vocabular murdar, injurios. in ultima vreme, discotecile si centrele de distrac{ie nocturna
atrag din ce in ce mai mulli tineri, care se adund aici ca mugtele la mizerie.
Reclamele din afigele pentru discoteci spun: "Dacd tot nu veti merge in rai, atunci
merge{i in iad". Mai jos scrie "Este dusmdnos, este sdlbatic, esie arzdtor, este iad,,.
Discoteca se numeste CHECKPOINT (Vamd) si-i cheamd pe tineri din nou in ziua de
duminicd. Un alt afig igiincepe reclama cu cuvAntul "blasfemie", iar maijos "ziua judecdlii,,.
Aici citim "in casa iadului, sunetele pdcdtoase ale diavolului" si "stilul satanic,,.
in final, o infricosdtoare reclamd care conline simbolul satanic steaua cu cinci colturi,
av6nd in centru numdrul 666. Ea a fost afigati in ajunul Crdciunului din anul 1g8g de cdtre
o discotecd din lMelbourne.
De unde vine, oare, aceastd permanentd preocupare pentru simbolurile cregtine
9i
cele demonice? Dacd toate acestea nu sunt decdt simple superstilii , atunci'de ce
pdmdnteniimodernide astdzi, din era stiinteisitehnologiei, continud sd se maiintereseze
de ele? in mod normal ar fi trebuit sd le uite. Dar nu putem face aceasta , deoarece au
o existenld reald sadita in constiinla noastrd.
Cea mai mare biruinld pe care a oblinut-o diavolul in lupta lui contra oamenilor
este convingerea multora cd el nu existd. Aceasta iiingdduie sd se strecoare neobservat
gi sa-gi indeplineascd mai lesne lucrarea. Dorinla lui satan este sd fie adorat ca si
Dumnezeu, iar in prezent este cu siguranld foarte satisfdcut de
:_
marile succese oblinute. in societatea de astdzi muzicaa devenit
un limbaj internalional, influenldnd imbrdcdmintea, coafura si
purtarea tinerilor. '

Un mare prooroc al ortodoxiei, sf6ntul cosma al Etoliei,

care a trdit in urmd cu 200 de ani a profelit lucruri de necrezut,
care se implinesc, insd, in zilele noastre: ,'CAND BARBATI1
Sf Cosma alEtoliei
voR ARATA CA FEME\LE, tAR FEMETLE CA BARBAIU,
ATUNCI SFARSITUL LUMII VA FI APROAPEI".

l1
 lata cateva femei cu chip de barbat...

si caliva barba{i cu chip de femeie.

lvluzica rock a devenit o limbd internalionald. Dar care este mesajul pe care ni-l
transmite? Cdntecele de azi ne spun: "Dacd-!i place fd!"; dar Dumnezeu ne spune sd
facem numai ce este bun. Aceasta filosofie a rock-ului "fi ce vrei si nu asculta de nimeni"
este cea mai inaltd poruncd a satanismului. lVlulli oameni cred cd satanismul inseamnd
numaijertfe de oameni, orgii, ceremonii, etc., dar satanismul inseamnd de asemenea si
a face ce vrei, fdrd a recunoagte vreo autoritate a cuiva, fie El si Dumnezeu. Aceasta
ne-o adeveregte gi cel mai mare satanist al secolului 20, englezul Alice Crowley, care a
murit pe Ia sfdrgitul anilor '40 gi care s-a autointitulat "marea fiard - 666", cum vedem pe
acest portret al lui. Privili pozele de mai jos:

intr-una din cirlile sale mentioneazd cd principala poruncd a satanismului este

sd-!i faci voia ta. Aceastd filosofie este urmatd de multe staruri ale rock-ului si aplicatd
in cAntecele lor. Chitaristul de la Led Zeppelin, Jimmy Page, locuieste in vechea casd a
Iui Crowley. David Bowie il pomenegte intr-unul din c6ntecele sale, Beatles il prezinta
pe coperta unui album, Ozzy Osbourne are un c6ntec cu titlul "Domnule Crowley".
Un c6ntec al unei formalii australiene spune: "Fd ceea ce vrei sd faci si fii ceea ce
vrei sd fii.". Un alt cdntdre! ne spune: "Sunt liber sd fac ce vreau, sd fiu ce vreau, la ce
ord vreau 9i sd aleg ce vreau". Cu cdt ascultdm mai mult aceastd muzicd, cu atdt
hrdnim mintea noastrd cu gdnduricare suntimpotriva voinlei Iui Dumnezeu. Fdrd indoiala
cd in lume existd astdzi o mare toleran!5 a acestor conceplii, care se generalizeazdtot

12
 mai mult 9i care ne vor duce in cele din urmd la pieire.
Tinerii se scoald cu muzicd, conduc cu muzicd, fac sport cu muzicd, citesc cu
muzicd, 9i dorm cu muzicS. Cu alte cuvinte muzica devine a doua lor suflare. Dar
trebuie sd inlelegem cd muzica este ceva de naturd spiritualS, care trece prin minte si
vorbegte direct sufletului. Cunoscutul chitarist Jimmy Hendrix a zis: " esenta muzicii
este spirituald. Cu ea pofi hipnotiza pe oameni, iar atunci c6nd le gdsegti punctul lor
slab, le poli sugera direct in subconstient ceea ce vrei sd le spui.". Hendrix a cunoscut
puterea ascunsd ce se gdsea in spatele muzicii lui. Plec6nd de la experienla mea
personald si privind in urmd, pot afirma c6, tdrd indoiald, congtiinla a milioane de
oameni este cu desdvdrsire subjugatd prin muzica rock. Gdndindu-md la trecutul meu,
imi amintesc cd eram atAt de impdtimit de muzicd, inc6t nu trecea nici mdcar ozifdrd
sd ascult discurile mele. Diferite experienle stiintifice au
ardtat cd muzica influenleazd nu numai sufletul ci gi materia.
La plante s-a observat cd un fundal sonor linigtit (muzicd
clasic6 de pildd) grdbegte dezvoltarea acestora, iar unul cu
muzica rock poate duce chiar la ofilirea lor. Dacd asupra
plantelor muzica rock are o influenld at6t de puternicd, atunci
ea aclioneazl nociv gi asupra oamenilor. Muzica rock a
devenit in prezent o noud religie, fapt mdrturisit chiar de
Bob Dylan. starurile rock. Chitaristul Rolly Galleher a spus "am vdzut
rock-ul ca o cauzd de viald, ca o religie". Sd ascultdm acum
un jurnalist al rock-ului, care afirmd cd : "Dacd Elvis ar fi
fost Dumnezeu, Beatles ar fi fost Hristos". Starurile rock
sunt numite "preoti si preotese".
intr-o revistd, lVladonna era numitd "preoteasd a rock-
ului", la fel Tina Turner si Cher. Chiar 9i Tnfdligarea lor
{ seamdnd cu ale unorzei{e antice. CantdrelulOzzy Osbourne
se intituleazd "arhiereu". Alte staruri au dorit sa fie socotite
drept "sfin!i" in ochii fanilor lor. Acest articoi pretinde "Faceti-l
Cdntdreata Nina Hagen
(prezentatd ca hlaica Domnului).
pe Elvis sf6nt!".
Cu multd viclenie si megtegug satana a inlocuit pe
adevdralii sfin{i ai lui Dumnezeu cu sfinli falsi. Nu numai cd
apar desenali ca sfinli dar se si numesc asa: aici cdntdrelul
Bob Geldof se numeste "sfdnt". Cum am maispus, uniisolisti
au imitat adevdrul lui Dumnezeu. Camerele copiilor au ajuns
temple ale rock-ului. Aga cum bisericile sunt impodobite cu
icoane, tot a9a si camerele copiilor sunt pline cu imagini ale
starurilor pe care ii ador6. Sfantul jertfelnic este inlocuit cu
aparatura la care tinerii pierd ore in
Privili coroana cu spini de pe
fruntea lui. ln afard de arhiereu, gir, ascultdnd muzicd rock. Cdnd
Ozzy Osbourne pretinde a fi si eram adolescent, am avut gi eu ca
sfant ca Hrisfos. idol pe Jim Simmons de la formatia
KISS. intr-adevdr il socoteam ca pe
un dumnezeu. Aldturi md vedeli pe mine imitandu-|. Ce fdcea el,
cdutam sd fac 9i eu. Ajunsesem chiar sd scot fldcdri din gurd, ca
si el; nu-mi pdsa cd riscam ca focul sd md ardii 9i sd md
desfigureze pentru totdeauna. Sfdnta scripturd ii aten{ioneaza Aici sunt eu, Andrei,
pe tineri: "Fiilor, pitzili-vit de idoli!" (l loan 5:21). scotdnd fldcdri pe gurd.

13
 Din nefericire adevdralii sfinli, care s-au luptat ani de-a r0ndul impotriva satanei si
chiar gi-au dat viata pentru Hristos, nu sunt cunoscu[i de tineret. Sfin,tii care prin harul
lui Dumnezeu au fdcut minuni in via(a lor, continui incd 9i dupa moarte sd facii minuni.
Acegtia sunt adevdralii eroi, din nefericire dispre(uili de tdndra generalie, care preferd sd
se Tnchine la idolii rock-ului. De asemenea, Sfdnta Scripturd ne avertizeaz\: "Dupd roadele
lor ii veli cunoagte." ([Vlatei 7:16). Care sunt roadele starurilor rock? Revolta, drogurile,
moartea, alcoolismul, violenla, homosexualitatea 9i libertinajul sexual. La inceputul anilor
'80 a apdrut in muzica rock un fenomen care nu a putut fi explicat pe deplin nici pdnd
astdzi. Acest fenomen se numeste "acoperire (redare) invers6": La redarea inversd a
unor melodii rock, se constatd aparilia unor mesaje care au, de cele mai multe ori, un
pronunlat caracter satanist. Se aud, mai ales, blasfemii la adresa lui Hristos, cuvinte de
laudd pentru satana sau indemnuri imorale. Acest fenomen a fost semnalat de mai mulli
cercetdtori 9i nu poate fi negat. Realizarea intenlionatd a acestor mesaje este aproape
imposibild din punct de vedere tehnic. Cum se poate ca cineva sd c6nte un vers oarecare
sau o propozilie, iar la redarea inversd sd aibd un alt inteles, cu con[inut satanist ? A9a
ceva am palit gi eu cu c6teva din cdntecele noastre, fdrd ca noi sd intreprindem ceva in
acest sens. Singura explicalie pe care o putem da in acest caz este cd acest fenomen are
loc numai prin lucrarea tainicd a duhurilor necurate. Avem dovezi c5 unele formalii sau
unii cAntdreli, dupd inregistrdrile din studio gi inainte de multiplicarea matrilei, oficiazit
asupra acesteia un soi de ceremonie de "binecuv6ntare", in care il invocd pe satan
pentru a le inlesni succesul discului. A9a cum preolii binecuvinteazd 9i sfintesc painile
in slujba Litiei , tot aga 9i slujitorii magiei negre au ceremoniile lor de chemare a diavolului.
Primul exemplu pe care il vom asculta este de la formalia Queen. Cdntecul se numeste
"Another one bites the dust" (incd unul moare). Refrenul - "Another one bites the dust"-
la redarea inversd se aude - "Start to smoke marijuana !" ("incepe si fumezi marihuana!").
De ce vrea diavolul sd incePem
sd fumdm marihuana? Ca sd devenim
narcomani 9i apoi sd murim, duPd cum
sund 9i titlul. Unul din cele mai uimitoare
exemple se gisegte in cdntecul
"stairway to Heaven" (Scard cdtre cer)
al formaliei Led Zeppelin. Versurile spun
"da, existd doud cdi pe care le poli urma,
li
dar mai este vreme sd schimbali drumul
iir pe cere mergeli acum. (Yes , there are
two paths you can go by, but in the long
i:

run, there's still time to change the way

you're on)". Chiar 9i la ascultarea
I normalS a c6ntecului existd destuld
otravd care sd intineze sufletele a htlama hrlarijuana
milioane de tineri 9i sd-i trimitd in iad.
Existd intr-adevdr numai douS drumuri , de care ne-a vorbit insusi Hristos: unul este
larg gi usor, cu distraclii 9i pldceri, pe care-l urmeazd cei mai mulfi, dar care duce la
pierzare 9i la iad; iar celdlalt e str6mt, pe care merg pulini. Cale de mijloc nu existS.
lntenlia lui de a ne face sd credem cd mai existd destul timp pentru a ne schimba
drumul este foarte vicleanS: "nu te ingrijora, petrece-li viala , tinerefea, pdcdtuiegte Tn
voie 9i te vei intoarce la Dumnezeu mai tdziu". Dar cine ne poate asigura cd vom mai
ajunge acest "mai tdrziu"? Avem noi oare vreun contract incheiat cu Dumnezeu gi gtim

t4
exact cdnd vom muri? Fiindcd nimeni nu-gi gtie ceasul mo(ii sau dacd va mai apuca
ziua de m6ine, trebuie sd ne intoarcem la Dumnezeu acum c6t mai avem timp, inainte
de a fi prea tArziu.
Sd ascultdm acum acelagi vers al cdntecului, redat invers: "- htly sweef satan, no
other made a path, for it makes me sad, whose power is satan" (Dulcele mett satan,
nimeni altul nu a mai croit un drum ca al tdu, iar stapdnirea esfe a lui satan - traducerea
autorului). Nu suntem siguri de motivele existenlei acestor mesaje, s-ar pdrea ci au o
influenld asupra subcongtientului uman. $tim, insd, foarte bine cd daci cineva trdiegte
viala tainelor Bisericii, este apdrat de harul lui Dumnezeu gi pbzit nu numai de aceste
mesaje ascunse, ci 9i de orice influenld a magieiin care, din nefericire, oamenii se incred
mai mult decdt in Biserica lui Hristos. Satana nu este de loc dulce. La inceput prezintd
pdcatul ca fiind dulce, ca sd ne atrag6, dar apoi ne adapd cu amdrdciune 9i otravd, pentru
a ne deznddajdui. Scopul lui este sd fure, sd distrugd, sd omoare sufletul nostru. Prin
muzicarock mai ales, a reugit sd distrugd tineretul, alungdnd din sufletul Iui orice aspiralie
cdtre bun, frumos 9i moral; aducdnd in locul lor numai urd 9i dispre! pentru credinla
strdmogeascS. Duhul antihristic al muzicii rock este elocvent exprimatin urmdtorulfragment
dintr-un cdntec ai rock-erului grec Vasilis Papaconstantinos: "Lasd-md sa-!i urnplu golurile
cu muzica rock care-mi place, lasd-md sd gregesc, nu te face cd egti Dumnezeu, nu-mi
plac mdntuitorii, nu Vreau sd md mdntuiesc.".
lVluzica rock a fost centrul viefii mele vreme de gapte ani, am fdcut tot ce se putea
pentru a ajunge cineva gi pot spune cd am reugit. CAnd insd, am simlit cd Dumnezeu existd
cu adevdrat, am in{eles cd trebuie sd merg pe drumul Lui 9i nu pe cel pe care-l alesesem
eu. Dar eram at0t de legat de formalia mea, incAt imi pdrea imposibil s-o pdrdsesc. CAnd
insd am inceput si md rog cu multd cdldurd 9i sinceritate, am vizut ci Tncet-incet viala mea
se schimb a pe zi ce trece. Am deschis uga sufletului meu lui Hristos, Care bdtea in ea gi am
inleles cd prin viala mea de pand atunci il slSvisem pe satan 9i nu pe Dumnezeu.
intr-adevdr, numai aldturi de Dumnezeu simte cineva adevirata fericire 9i i9i implinegte
via{a. La mine schimbarea nu s-a fdcut deodatS, cdnd am aflat ce se ascunde in spatele
rock-ului gi mi-am dat seama cbviala mea se afla in totald contradiclie cu voinla lui
Dumnezeu, am avut mustriri de congtiinld. Eram foarte rdtdcit, dar am luat hotdrOrea
sd-l urmez intru toate lui Dumnezeu. Aici este o mare taind: hotdrdrea de a ne schimba
ne apa(ine, dar puterea pentru a face aceasta vine de la Dumnezeu. Noi putem primi
acest ajutor de la Dumnezeu prin rugdciune. De aceea trebuie sd cerem din ad6ncul
inimii: "Dumnezeul meu, ajutS-md s5 scap din m6inile diavolului, pentru cd am inleles
acum cd nu este joacd, dupd cum am crezut la inceput. intoarce-md la adevdrata viald
cu Tine."
in schimbarea mea treptatd m-au ajutat prietenii mei cregtini, citirea Sfintei Scripturi,
spovedania deasd 9i Sfdnta impartdganie si, in general, viala in Tainele Bisericii. De
aceea vd sfdtuiesc sd cdutati un preot duhovnic bun, care sd vd arate cum sd duceli o
viald cregtind normald.
Vd atrag atentia asupra faptului cd in tot ceea ce a[i vdzul mai inainte despre
muzica rock, nu a fost blasfemiatd nici o altd persoand (din domeniul religios) cum arfi
Buda sau l\/ahomed sau un altul, ci Intotdeauna Hristos. Existd o preocupare si o luptd
continud impotriva Lui. De ce oare ii indeamnd satana pe oameni sd-l blasfemieze pe
Hristos? Pentru cd Hristos este Adevdrul.
Satana nu vrea ca oamenii sd se apropie 9i sd gdseascd adevdrul, ca nu cumva
sd se mdntuiascS. De aceea ii amdgegte, fie cu muzica, fie cu patimile, fie fdc6ndu-i sd
creadd cd au gdsit adevdrul atunci cdnd aparlin altor credin[e din afara ortodoxiei.

15
 inainte de a veni la Ortodoxie, am trecut gi pe la alte secte: evanghelisti, penticostali,
baptigti, despre care pot spune cd sunt rdtdcili; nu numai cd rdstdlmicesc Sfdnta
Scripturd, dar nu au nici o legdturd istoricd cu aceasta. To[i suntem liberi sd-i urmdm
lui Hristos, sau sd-L negdm, aceasta depinde doar de noi, iar dacd noi folosim aceastd
libertate pentru a-L nega, nu El ne pedepseste, ci noi ingine, pentru cd acest drum
duce la vegnica pierzare.
Sper cd v-a!i folosit de cele pe care le-ali aflat. De asemenea vd rog sd fili atenli
la felul de muzicd pe care il ascultali 9i sd nu md intelegeli gresit, nu condamn toatd
rnuzica ?n general, existd 9i muzicd bund, dar trebuie sd gtii s-o cauli in societatea de
astdzi. Eu personal ascult acum mai mult muzicd clasicd 9i psalticd (bisericeascd).
Ca reper vd sfStuiesc sd aveli grijd de doud lucruri: sunetul muzicii 9i textul cdntecelor
pe care Ie ascultali.
Sfantul loan de Kronstadt a zis'. "Sd nu vd ldsali atragi de sunetul pldcut al unui
instrument sau al unei voci, ci fi{i atenli ce urmdri au acestea asupra sufletului vostru. I
!
Dacd sunetele aduc linigte in suflet 9i sentimente curate, dumnezeiegti, atunci vd
puteli hrdni sufletele ascult6ndu-le. Dacd insd sunetele nasc dorinli trupegti, indepdr-
tali-le cu totul 9i sd nu mai ascultafi o asemenea muzicd.".
Adevdrul este cd cea mai sigurd "corabie" pe valurile vie[ii este Biserica OrtodoxS,
care este condusd de insugi Hristos 9i de apostolii Lui .

Vi mullumesc cd m-a!i ascultat, vd doresc bund nevoin!5 9i raiul.

ft

o N

lr

lir

t6