An. V. Decemvrie 1886 No. 6.

CONTEMPORANUL
REVISTA STIINTIFICA SI LITERARA
REDACTORI
pentru partea literary pentra partea qtiintifica
V. G. Morturt I. Nadejde

ATE1SMUL

Di'ntre multe forme ale gindirei omenesti, una care s'a pa-
strat mai cu tarie in curgere de veacuri, ie fan Indoeala religica ;
ideea de D-zeu, de o faptura mai presus de oameni, care ar fi
fault lumea si o cirmueste, se afla si asta-zi in mintele multora ;
si nu ie tara cit de Innaintatit In care religiea sa nu -$i taa in-
semnatatea sa deosebita. Forme le iei, te'ntovarasesc, de cum vii in
lume si pane plern on -ce fapt din vieata nu to de multi privit ca avind
putere, daca nu to insotit de Indeplinirea oare-caror forme religi-
oase; mai Inuit Inca, hrana zilnica nu pots sa o capeti, In o slujba
nu pots Intra, daca nu vet jury In numele lui D-zeu, ca ai sa fii
credincios cutaruia i cutaruia etc.
Statele ridica mereu cladiri, unde se'ntrunesc oamenii sa
se roage lui D-zeu; slujbasi anume sint platiti ca sit trimata ce-
riului acele rugaciuni, Si, ca sa li se dea mai mare Insemnittate sint
primiti In sfatul terel sa clrmueascit norodul.
Vitzlnd insemnatatea ce se da religiel si Infatisatorilor lei, ie
firesc sa se Intrebe cine-va .Religiect Yeste oare o intocntire nea-
pdrat trebuitoare societtifet qi fare care aceasta ar pieri ?
Credinfa in D-seat Ye oare afa de strins legatd cu ideile qi, sim(irile
oniulvY, in cit re/ nu o va putea lepcida?
Acestea sint intrebarile la cari voiu cauta sa respund.
* **
Istoriea i calatorii ne spun Ca au trait si traesc Inca po-
ontemporanul Au. V. No. 6. 51
482 AT1ISMUL

poare cari n'au idee de ce vrea sa zica D-zeu, suflet, vieata ve§-
nica etc; popoare, cari, cind to and vorbind de lucruri de acestea,
rid, dau din umeri si eine *tie daca'n mintea for nu cred ca iesti
cam smintit.
Va voiu da cite-vh pilde de acest soiii, pe cari le ieau din
cartea englezului John Lubbock Origina Civilizatiei" si din cuno-
scuta scriere Putere si Materie a lui L. Buchner.
Un trib din Cafreriea,zice calatoriul Burchell, nu crede
,,in nici un D-zeu, n'are idee de facerea lumei si zice ca totul s'a
filed de la sine".
P. Baegert, misionariu iezuit, care a trait 17 ant la Indie-
nnii din Californiea, descrie foarte bine naravurile for $i zice :
lei nu cred in D-zeu si nu slavesc nici o zeitate. Califor-
nienii, spune Lubbock, traesc ea §i cum ar fi liberi cugetatori orl
materialisti. In zadar s'a muncit Baegert sa afle de cred in Su-
flet, in o vieeta viitoare, in D-zeu; n'a putut descoperi nici cea mai
mica urma de asemenea credinti ; limbs for nu are cuvinte, pentru
a areta ideea de D-zeu si de suflet. ITn alt calatorin, Oppermann, in-
tare§te cele spune de Baegert, iel zice : Cafrii n'au cea mai mica
idee da o fiinta mai puternica ; pe capeteniea for o au de D-zeu.
Besuanii, unul din triburile cele mai destepte din nauntrul Africei
rde sud, n'au cea mai mica idee de o fiinta inalta si limba ion
n'are cuvint pentru a area ideea de creatoriu. Calatoriul Burrons
zice ca Iaponejii au foarte buna morala, bane obiceiuri si institutii
politice, totu-si nu cred in nemurirea sufletului.
Calatoriul Bile zice ca Arafurii din Vorkan (una din insu-
lnsulele Americei de mieaza-zi) n'au nici un fella de religie ; pentru
a nu mai avea nici o indoeala de nestiinta for in privinta unei
puteri innalte, Bik fi intreba : La eine s'ar indrepta, in o primej-
die oare-care, cind ar fi cuprinsi buna oara de o furtuna pe mare;
cel mai batrin, dupa ce se sfatui cu ceialalti, ii respunse ca nu
Atin in asemenea imprejurare la eine ar cere ajutorin $i ca i-ar
remanea foarte indatoriti, daca stiind le-ar spune iel. Despre tribu-
rile Eschimo*ilor, spune capitanul Ross, ca n'au de loc religie,
 ATEISMUL 483

,,de Polinezieni, ne - spune Wiliams, de Hotentoti, Le Vaillant"...

li aceste exemple s'ar putea imulti.
Ateismul, intelegind prin asta vorba lipsa ideel de D-zeu,
ieata -1 asta-zi in floare la atitea si atitea popoare.
Sa vedem arum, ce felitt s'a nascut ideea de suflet, D-zeu,
vieata de veci... etc.
Visurile si umbrele, ieatii doua lucruri earl au ineurcat milt,
5i multa vreme, mintea omului primitiv ; de aid s'a Itasca ideea
de suflet, care umbla prin lume cIt timp omul doarme si care ie
nemuritoriu, de oare ce se arata, dupa moartea omului, celor re-
masi in viata, in timpul somnului.
Fetisismul, Idolatrie, Politeismul si in eele din urma Mono-
teismul, leata ipostasele prin care a trecut sentimentul religios.
Frica, de la ineeput mai mare on mai mica, a lipsit si s'a
inlocuit cu o supunere si o nemasurata dragoste catril stApinul lu-
mei. Aceste schimbari, dupa cum stiti, s'au ftcut in curgere de
site si mii de ani. Un lucru, asupra earuiea va atrag bagarea de
sama, ieste: fie-care din aceste forme a trait adesea in aceea-si vreme
in soeietati. Alaturi cu oameni, chiar din acela-si popor, can aveau
ides politeiste, de pilda, ierau altii idolatri ; alaturi cu monoteisti
se gaseau si politeisti si ash mai departe.
Din cele zise, alit de pe smut, iese ca religiea a fost tal-
macirea metafizica a luerurilor curioase ce selbatecii intilneau.
Omul fara stiinta, fireste, si-a pus intrebari : Cine a faeut atitea si
atitea lucruri pe cari le vad ? Cine m'a facet pe mine ? Cine
face sa ploae, sa ninga, sa resara si se apuna soarele? Cine vueste
a'a de inspaimintatorici de asupra capului mieu ?" $i negasind alte
respunsuri, toate aceste lucruri, le-a pus pe sama unor spirite
in o vreme,in alta, pe sama unei singure fiinti, care ar fi fa'ra
ineeput si fara sfirsit.
$i atunci s'a nascut acel antropomorfism, despre care vorbeste
Feuerbach, adeca omul necunoscind alta fiinta mai mare si mat
puternica de eft sine, ideile ce si-a flied Ae D -zeu nu puteau fi,
altele de cit cele ce-si facuse de insa-sI fiinta sa.
484 ATEISMUL

Au nascut in mince, pe D-zeu, dupa chipul ai asemanarea lorr

i-au dat inse, insuairi mai marl ai mal multe de cit ornului, numin-
du-l: a toate atiutoriu", nemasurat de bun, de mare, de pfiternica si
Incunjurindu-I cu slava ai supunere; aft inceput sa -1 cheme in trebu-
rile lor. Prin urmare, trebuinta de a talmaci lucrurile neinte-
lese, k nascut religiea, care o vedem Ca traeate ai asta-zi.
Cu cit ideile religioase luau niate forme mal putin rudimen-
tare, mintea omeneasca cioplindu-se din ce in ce, gasea alte re-
spunsuri mai potrivite de cit cele date de oamenii vechi ai in acest
chip se talmaceate trecerea religiei prin atitea forme din ce in
ce mai innaintate.
A venit inse o vreme, cind descoperirile atiintifice, munca o-
bositoare a atitor oameni, a gaga respunsuri la mai toate Intre-
barile ce ai le punea omul asupra sa si a lumei din afara. S'a
aflat, de pilda, Ca in univers nu le de cit materie veanic in mi-
§care, cu leg! statornice, can se pot studia ; ca lea ieste tot dea-
una supusa simturilor; pe dud spiritul despre care vorbesc teologiir
nici nu se poate vedea da decum atinge. Incetul cu incetul, astro-
nomiea, fizica ai chemiea an alungat spiritul din lumea neorganica,
Viintele biologice Pau gonit ai din lumea organic& ; filosofiea de-
terminista ajutata de fiziologie,care de curind a luat un avint
puternic,--l'a dat afara ai din creerl, unde-ai gasise cea de pe
urma scapare ai treptat ajungem a talmaci totul prin ajutoriul
§tiintei, care priveate respunsurile date de religie, ca respunsuri
copilitre01.
Ieata fata in fata dol. duamanl ; unul avind ca acme neatiintai
qi vechimea; celalalt, respunsuri temeinice cu cloyed trainice, pen-
tru intrebarile ce i se pun asupra omului Si nature!.
0 intrebare pare ca le trebuitoare : pentru ce religiea, leste
Inca in picioare ai slavita mai de toti, data in adevar nu-I
nici o nevoie de dinsa?...
Departe de a tagadul ea lea se bucura de o insemnatate destul
de mare asta-zi, nu pot trece, fail a atrage bagarea de sama a Dom-
iiiilor-V. asupra faptului, ea an trecut acele vremuri, cind infataai-
 ATEISMUL 485

torii religiea bateau din pieior pana si la capeteniile statelor $i end

in numele lei se jertfeau sute si mii de fiinti ; cu alte vorbe.
religiea asta-zi a pierdut foarte mull din insemnatatea ce avea
alta-data, de si le Inca in pieioare.
SA vedem pricinile pentru cari n'a incetat de a tral,
Si ie eu atit mai de nevoie a le cunoaste cu eit religiea,
desi n'a fost una din puterile cari au purtat sau oprit pe loe card
prophsirel omenesti si care sa fi avut prea mare insemnatate In
mersul firese al societatilor, totu-si, dupa cum vets vedea, a fost a
piedeca mai mult sau mai putin daunatoare gi ast -felin trebue stu-
diata cu amanuntime ; caei, cred, ca societatea trebue sa-si cunoa-
sca bine dusmanii ca sa se poata razboi cu dinsil gi puniudu-si
toate puterile sa-i doboare.
Si cum religiea i-a fost vesnie duman, ieste trebuitoriti a-
cunoaste bine radacinile Cu cari se tine prinsa Inca in mijlocul so-
cietatei, pentru a i le putea zmulge si ast-feliii a o starpi.
* **
Privind cu bagare de sama in jurul nostru, vedem cum in
eapul fie-earui popor se afla o mina de °amen' care -1 ocirmuesc ;
mai vedem apol, doua clase, alcatuite : tine din boyarf, cari an la
indamina avere i slava; alta din seraci, muritori de foame, gol si
despretuiti de tot!.
A devarurile stiintei, an striibatut mai de grabs in class bo-
gatilor, cari aveau la indamina scoli si vreme de cautat adevarul ;
poporul de jos, mostenind din tats in fiu acelea-si talmaeiri ale luc-
rurilor a remas in aceea-si nestiinta; in vreme ce stapinii innaintau,
supusil remaneau pe loc.
Cel de sus aveau nevoie sa-1 tie pe popor in aceasta stare.
in adevar, bogatii cari alcatuese statul, oamenii ash zisi cult!, mai
am puteh zice ca nu muncesc Lemic, si cu toate acestea an tot ce
le trebue ; lueratoril de pe is tirguri si teranil de pe la sate mun-
cesc de demineata pana 'n sara si tot slut send si eotropiti de
boale ; dupa cum vedeti, o nepotriveala batatoare is ochi. Cel de
sus isi zic : Treburile noastre $i ale clase! din care facem parte
486 ATEISMUL

merg foarte bine, poporul prost munceate pentru not 6i rabda,

le bine dar sa -1 tinem In aceasta stare ; daca 11 vom da atiintit, are
sa ridice capul, va sa deschida ochil 1... Pe cind aah, 11 orb ; tace
ai se supune."
Si ca sa vedeti adevarul celor zise, va vol ceti cite-va rinduri
din o carte care se 'nvata ai prin acoalele noastre : Caterina a II-a,
Imparateasa Rusiei respunse In urmatoriul chip Intr'o ;zi, unui gu-
vernittorit, care i se tinguea ca tFeoalele sint goale : ,Scumpul
mieu prineipe, nu to plinge ea Ruail nu doresc sa Invete ; dad, fax
seal', le fac pentru ochii Europel. inse din ziva dud teranii ar
ati carte, nicI leu, nici D-ta, n'am fi unde sintem" 1).
Pe linga aceasta statul n'a uitat ca credinta poporului In
D-zeu, vieata veanica etc. prin cultura ar puteit sa pieara din
mints ; pe cind acum, pastrindu-le, din contra iele 11 aduc o
slujba destul7de mare ; cad poroncile religioase, dupe cum atiti, nu
sint Acute, pentru sprijnirea drepturilor.
Poporul neatiutorin de carte, aude in besereca vorbe ca : Toata
stapinirea de la d-zeu leste" on Fericiti cei ce piing, aceia se
vor milui" ai rabda toate fare murmure on tinguirI.
leata dar religiea, tovaritaa la o fapta rea; ieat'o slujind de *-
thrift celor de sus pentru a opri pe eel de jos de a se mintui de
chin ai suferintl.
Pe de alta parte puternicil slut destul de aired, pentru a
nu lash In mintea multirnei nici cea mal mica banueala, cum ca
lei n'ar crede In D-zeu ; Cercetarile atiintel i-au incredintat de
neffinta luI D-zeu, totu-§i lei rata sit' pard a crede ai...se due In
besereca, iaI pleaca genunchil innaintea popilor, saruta evangheliea ai
icoanele... dau in toate partile eft pot ajutoare, pentru respinderea
sentimentuluI religios.
Cine slut asta-zi aparatoril beserecel, tine striga mai tare contra
acelor cars yin cu adevarurile atiintifice ai lupta contra ratacirilor
religioase ? Nimenl altil de et eel can an nevoe de religil ; aces

9 V. Duruy. L'histoire moderne. pag. 516.

 ATEISMUL 487

cari an stint sA o Inradacineze In sufletul si gindirea multimel ash

In cit vor trebui silinti ne mai auzite, ca sA se poata mIntul.
Si dar, sprijinitA prin doua puternice proptele, de o parte prin
credinta poporului neinvatat de alta prin puterea celor de sus de la cari
acesta atirnA, religiea troneaza Inca si astA -zi in mijlocul societa-
tilor si urmeaza zi cu zi a innadusi simtimentele de dreptate si
vrednicie ce ar trebui sa le aibA on si ce membru al societatel.
SA nu se uite apoi, cA Mara de cele done clase, despre cari
am pomenit, mai IPste una, care desi nu le de a dreptul despoiata
de eel de sus, totu-si prin organizatiea de asta-zi, le In puterea si
si la bunul plat al for ; aceasta clasa, ca s'o numesc ask de najloc,
alcatulta din profesori, doctor', avoeati, functional.' etc, din pricina
nevoei economice, temindu-se s'a nu 'ntimpene piedeci in treburile
lor, tamieaza religiea, deli sint incredintati de desertmiunea lei si se
due la beserecA, deli foarte rar, isi boteazA copiii, se cununA religios....
si ash mai departe.
Sint preoti chiar pe cari numal nevoiea fi sileste sA imbrace
rasa si sa poarte potcap : credintile for adesea sint en totul allele.
Nu mai zit nemic, de aceia, cari drept respuns la Intrebarile
ce le fact asupra credintilor for religioase, its respond : ash am
apucat de la parinti."
DuprL cum vedetil, se tAlmAceste usor pricina pentru care tra-
este si asta-zi religiea, cu toate ea still*, a izbutit sA dea resin-in-
still multamitoare is toate intrebarile ce si be puseserA oamenii In
sirul veacurilor si pe cari si be pun Inca astir -zi.
* *
SA vedem scum relele ce a adus societftei religiea : voift
Incepe cu eel mai vechiu.
Robiea, aceastA intocmire pacatoasa a trecutului, Intre alte
proptele a avut si religiea ; len voin city cite -vh exemple cari
se gasese In cartea lui Patrice Laroque, intitulatA : L'Eselavage
chez lee nations chretiennes."
Sfintul Augustin spune : Robiea a fost Intocmita de Insu-si
D-zeu, ca pedeapsa pentru 'Amite." Sfintul Bernard scriind staretulur
488 ATEIS M UL

de la Molemes, ii zice ea pare putere de a indrepta pe robii beserecei"

intelegeti D-voastra, in ce inteles le luata aceasta vorbal Toma de la
Aquin starue eu inveraunare ea nature a facet pe unii oameni pentru a
fi robi." Constantin eel mare, cel cu semnul cruces pe cerin, dadea vole
stapinilor a-at bate robii cu vergi sau eurele si a-i pune in lanturi.
Apostolul Pavel chiar, intemeietoriul creatinismului, scrie in Epistola
I-a, catra Corinteni, ea ,,robul sa nu se 'ngrijasca de starea sa" ; in
Epistola catra Efesieni, indeamna pe robi sail asculte stapinii, cu
frica ai cutremur." In Evanghelia lui Luca (') cetim : Robul
care a cunoscut vointa stapinului sau $i nu a indeplinit'o, va primi
multe lovituri ; 'tear eel care n'a cunoscut'o, va primi mai putine.
Exemplele s'ar pute inmulti, pentru a dovedi ca creatinismul
a sprijinit robiea.
Asta -zI religiea, dupa cum ati Mut, slujeate ca sprijin pu-
terei do?nnitoare ; i se spune norodului cuvinte Ca : Toata stapinirea
de la D-zeu ieste",,Daca unul iti ie haina, da-i $i cameaa" on data
unul iti trage o palma pe obrazul drept, intoarce ai pe eel sting"
sau Bucurati-va ai VA veseliti ea plata voastrA mul ta ieste lit ce-
riun" etc.
Cu alte vorbe, is asta lume trupul trebue sa sufere toate, de
oare ee ferieirea nu poate fi aice ci di'ncolo sus ii aateapta pe toti
rain! cu placerile ei fericirile lui.
sa nu se creada, ea asemenea vorbe ai frumoase fagadueli
n'au rad o inriurire asupra norodului. Fara atiinta de carte, cum
se gaseste, cu mintea lui margenita, ie gata a primi on ce credinta,
necajiti peste masura de nevoile vietei, dupa ce muncese o intreaga;
septamina, multi din muncitori aateapta en nerebdare Dumineca
ca sa se mai odihneasca ai dueindu-se la besereca sa mai auda din
gura preotului vorbe dulci $i mingietoare cari pare ca i-ar mai
uaura si suferinta ei chinul ce-I and sufletul i apoi rabda, totul :
birurile statului, cererile boieriultd ; foamea, boala $i frigul, cacti
iii zice_: Dunznezeu a voit afa.

1) Ev. Luca, Cap. XII, vers. 47 si 48.

 ATEISMUL 489

$i apol, omul mai are nevoe sa -si destindA, nervii, sail mai
descordeze mintea, are trebuinti morale, si ce alta ce-va are la
indamina omul fArA:carte de eft crima si besereeci? Teatre, concerte
si allele de acestea, chiar de le ar avea, nu le-ar putea pricepe
In urma., un ideal, pare ca ie trebuincios on earei mint! ; o-
mitl invAtat poate tinde la propasirea sa si a societA.tei, data,
cum-Tit nu le din numarul celor fara inima si acest ideal pentru
dinsul le o mingiere; omul necioplit, nu poate avea vre-un ideal
si mingierea lui nu poate fi, de cit in nadejdea ce are in o vieata
veanica, in raiul ferice fAgAduit de sfintele scripturi.
Cred ea v'ati incredintat pe deplin, de inriurirea ce a avut re-
ligiea, codita puterei ce sta in fruntea norodului.
Sa vedem alte rele ce a Ant religiea.
Intre piedecele puternice ce a intilnit in drama sail stiinta,
una din cele mai grele de rAsturnat a fost fart' indoeala si religiea;
si luerul se intelege de altminterea user ; pe cind una tinde
la liberarea mintei de ides gresite, mostenite din tats in fiu si
cerceteaza adevarul ; ceealalta crede Ara a mai cerceth si nu poate
ajuta propAsirea. Istoriea ne spline cit religiea n'a crutat nemic
pentru a lovi in stiintA ; a intrebnintat, in loc de dovezi, scorniri'
temnite, rug, furci si cazne contra celor ce aveau indrAzneala sail spue
pe fata gindurile. GrozAveniile Inevizitiei sint Inca proaspete in
amintirea tuturor si socot Ca tot ast-felin vor remineh vesnie.
. imi yeti da voie sA ve aret cite-vh rinduri din icoana bine
zngravita de I. W. Draper, (') :
,lnevizitiea zice lel facuse puterea papalg de neinvins. Orl
nee Inpotrivire lera, pedepsita cu moartea pe rug ; o singurA, gindire,
nindatA ce ierk aretata prin vre un semn, sera privity ca o crimii ;
nen cit vremea se scurgea, mijloacele inevizitiei ajungeau mai crude ;
eaznele se intrebuintau pentru o presupunere. invinovAtitul nu sties
,,pe piritorin ; nu Ierh nimArui Ingaduit sA se apere ; dreptul de apel
,,nu 'era ; se silea inevizitiea nu cum-vh sa fi miloasa ; nici o le-

9 I. W. Draper. Lee Conflits de la science et de la Religion."

490 ATEISMUL

,,padare nu sera ingaduita; familiile nevinovate ale celor inchisi ie-

ran ruinate din pricina rapirel averilor. Jumatate din acestea tre-
ceau la papa al ceealalta jumatate la inevizitort.
Papi ca Nicolas al III-lea si-au inbogatit familiile, despoind
..pe nenorociti ; ash faceau ai tots membrii
Oameni marl, spirite peste masura de alese, carora pro-
paairea de asta-zi a atiintei le datoreste mult, a trebuit sa sufere
umiliri din partea popilor.
Genii, ca Galileu si Bruno, a trebuit, cel Intai i sa-si piece
genunchii ai cal al doilea sa moara din poronca celor ce cirmuean
pe acele vremuri societatea.
Se tie ca Bruno, (Veacul al XVI), nu sera ateu. Iel ziceti CA
materieaie mama tuturor formelor si in urma mormintul lor ; ca
aceasta materie impreuna eu sufletul lumei, de care ziceh iel ca traeste
in toate lucrurile, alcatuese impreuna pe Dumnezeu. Jerk dar pan -
teist. Totu-at, find ca indraznise sa spue ca spatiul le nesfirsit si
plin de lumi intunecoase on luminoase prin iele inse-aI, cele mai multe
din iele locuite; si pentru ca purth razboin cu ortodoxiea, fu nevoit
sa rataceasca prin Angliea, Frantiea si Germaniea, din pricina prigo-
nirilor ; prins in Italiea, it tinura litchis 6 ani pima cind in cele
din urma, se hotaresc sa-1 curate de pe fata pamintului ai in Luna
lui Fevruarie a anulul 1600, trupul lui fu dat prada flacarilor in
capitala de a-zi a Italiei.
Celalalt, geniu al veacului al XVII-lea, Galileu, care avti
indrazneala sa sprijina ideea ea pamintul se miaca, 1st atrase
asupra lui cea mai Inversunuta ura. Dupa ce se dezvinovati In mai
multe rindurl In fata inevizitiei, in Iuniu 1633 se hotari cu
soarta lui, 11 dadura s'aleaga Intre vieata si ideile sale fu ne-
volt sa se lepede de iele si filosoful Galileu, in genunchi, trebui
sa-si blastame Invatatura; totu-ai nu -1 lertara cu totul, pentru ca
pedeapsa lui sa fie cu pilda si la altil. Ii aruneara in inchisoare
unde trebuea sa ceteasca tiiup de 3 ani, o data pe septamina, 7
psalms din al pocaintei.
Ieata ispravile slugilor lui D-zeu. SA vedem acum, ce scrie la
 ATEISB1UL 491

carteapbesereceasea. Sflntul Augustin zice : Nestiinta pretueste mai

mult de ell stiinta ; cea diintain vine de la D-zeu, fear cea din
urma de la oameni." 1) Apoi, nu se aude spunindu-se prin besereci,
In scoala primary si Been n'am Invatat pe de rost fericirea I-a ; ,,Fe-
riciti eel seraci cu duhul ca a for ieste imparatiea eeriurilor" ?
Evangheliea nu ne spune ea Hristos a zis : Fericiti cei ce n'au
vazut ai au crezu t" ?
Sa inchizi cu alte vorbe, ochii la tot ce vei vedea, fie on cit
de nedrept, sa asculti si sa lei ca bun on ce nazdravanie ti se va sea
"la ureche, sa remil loculul, macar ea puhoiul propaairei urea sa
to duca, ieata ce ar vrea religiea; lupta inversunata contra sti-
Intel si adevarului, leata lozinea lei !
Voir' avea prilejul sa mai vorbesc asupra acestor lucruri, clad
voiu spune de purtarea statului fata cu religiea. Acum, sa urmez
cu aretarea relelor ce a facut
Desi se zice, si unii mai naivi chiar cred, ca besereca tot-de-
a-una a dorit pacea si linistea tuturor ; faptele istorice dau de gol
lipsa de ten:Lein a acestor vorbe. Isi aduce a minte on si cine de
jertfele de cute de mii caaunate prin cruciade, acele Incercari pentru
clOigarea unei gropi in care se zicea ea ar fi fost iugropat Hristos ;
n'ati uitat de buns sama singele ce s'a varsat eu prilejul razboaelor re-
ligioase in Frantiea, Angliea si Germaniea orl cu prilejul razboiului
cu Albigentii. Cine mai poate 0E16, minte toate razboaele facute in
numele religiei ? Apoi, apropiindu-ne de timpurile mai noun,
pravoslavnica vecina, oare nu in numele religiei a -voit de atltea
on sa ne zdrobeasca ? Chestiea orientald, nu s'a ivit tot sub
cuvint ea marele stapIn al Rusilor vrea sa apere pe crestinii din
Resarit ?
Apoi, in Evangheliea lui MateiU, (2) nu cetim vorbele lui Hristos
care a zis : Nu slut venit sa aduc pacea pe pamint, ci sabiea."
Nu mai staruesc eitu-si de putin asupra acestui punct ; caci
ie de ajuns sa deschida cine-vh istoriea lumei si sa citeasea cu ba-

') E. Veron, La Morale."

2) Ev. hi Mateil Cap. X, vers. 34, 35 si 46.
492' ATEISMUL

gare de sama, pentru a se incredinth de reul mare ce religiea,

a facut acelei multimf care se duce sa moara pe cimpul asiti
zis ,,a1 vitejiel", trimesa Hind mai adesea nu de nevoea de a-si apa0,
Cara, dar de dorinta de slava a celor marl. Lul D-zeu, nu-I fae
niel o villa din aceasta, cad lui II place singe ; dovada Ie ea a
poroncit lui Abraham sa-i jertfeasca pe fiul lui, si ca priveste cu
nepasare la ticalosiile ce se petrec asta-zi in lume...
Ca dovada ea religiea 1e legata cu trebuintile economice, a-
vem amestecul lei in treburile familiei in timpurile vechi si asta-
zi. In vechime, era robiei, dupa cum stim, femeea si copil ierau
robin tatalul, as lui pater fantilias, cum se numea la Romani, care avea
dreptul de vie* 51 de moarte asupra lor. Religiea a sprijinit in toatii
vremea aceasta robie si cind Romania au venit in atingere cu Ger-
mania, uncle femeile aveau sub a lor ocirmuire averea si nu ierau
robite economiceste, se face trecerea de la robie la servaj, in
care vreme capul familiel nu mai avea atita putere asupra femeiei
si copiilor ; religiea crestina ineepe a ideali6 despotismul eapului
familiel, zicind ca precum D-zeu le capeteniea lumen, ash, si barbatul
trebue sa fie capeteniea familiel."
Cind servajul face loc erel salariatului de astl-zi, femeea nu
mai le Did roaba, nisi serva, dar proletara legata fiind prin
interese banesti si alte legaturi_de meat soil ; nits respect, nits
dragoste catra dinsa nu se zareste de cat pe ici colO.
$i religiea se arata, ca o adevarata resfringere a ce rinte!or
economice. Chiar asta-zi prin besereci, celor ce se insotese, urmeaza, a
se spune prin gura preotului : Femeiea sa se teama de barbat" sau
ca Barbatilor sit le fie supuse femeile ca si lui D-zeu." In loc sa
lee apararea celui slab si fan putere, religiea din contra face tot
mai greu jugul pus de veacurl, termurindu-I drepturile si punindu-o
pe aceea-si treapta cu copiii.
lea& dar alt reu ce l'a, adus societatel religiea.
Unul din argumentele pe can se sprijina, aparatoril cresti-
nismului, le ca religia crestina a fost co:mope/it& Cum se face
atunel ca in Biblie, aceast/ carte sfinta, inaintea careia se pleaca
 ATEISMUL 493

tots, in mai multe locuri se vede ei alt-felia ? In Evangheliea

lul Matein (') cetim : Nu sint trines zice Isus de cit pentru
oile pierdute ale lui Israel." Apoi dad se gasese sfaturi frumoase
ea Itibeste pe aproapele tan ca insu-ti pe tine", sa nu uitam ca
se gasese si vorbele zise de Isus femeei din Hannan : Nu be
cade a luh pinea din gum copiilor $i a o da cinilor", on vorbele
zise Apostolilor : Nu mergett in limb' si nu Intrati in orasele Same
ritenilor, dar duceti-va mai bine la oile pierdute ale cases luiIsrael"5).
In Eva nghelii, se gasese yi alte fraze de acest soia, din can
se poate ors si tine Incredinth ca religiea crestina numal dragostea
pentru top oamenii nu prapoveduea.
Sa trecem acum sa vedem Inriurirea religiei asupra familia,
acest sprijiu al societatei", cum se numeste do multi.
Innainte de a trece la fapte, va voin city cite-va fraze, can se
gasese in Evangheliile lui Luca si Mateitt si in epistola I-a a lui
Pavel catra Corintieni : Am venit zice Isus liristossa despart
pe fin de tata, pe fiica de mama si pe nora de soacra" ; lear mat
jos zice : Data, vine cine-va in mine si nu urefte pe tathl sau, pe
mama sa, pe femeea, pe copii sal, pe fratitsi pe surorile sale si
chiar pe sine Insu-si., nu poate fi ucenicul mien" (3).
A calch in pieioare cele mat trainice simtiri omenestl, acele
earl to leaga de crescatorii tat, on ><Ie eel et/ can traesti Impreuna,
pentru gustul de a fi scolariul Invatatoriului din Nazaret, 'este, cred
ieu, aproape eu neputinta ; totttli trimisul Jul D-zeu cere. Reli-
giea a avut deci o Inriurire mare asupra families pe care poate ar
fi voit s'o statute ; dar, sera peste putinta sa izbuteasca, de oare-ce
dInsa atirnh de alte conditii mai.puternice si cu un amestec mai vadit.
Dar sa va mat citez : Oamenil din 'west veac se cununa, inse
eet ce vor fi vrednici de impartitiea ceriuluI si de Invierea mortilor,
nu se vor cununa" (4). Apoi Vremea leste scurta; trebue ea $i
aces can an femel, sa fie ca si cum nu le-ar aveh" (5).
1) Cap. XIV. Luca vers. 26.
2) Er. MAO-. Cap XV, vers. 24.
') Matel. cap. X, vers. 5 si 6.
') Mate'. XXII, 30.
8) Pavel. Epistola I. Catra Corintieni. VII, 28.
494 ATEISMUL

Cautind sa ne dam sama de cele ee se petree sub ochil no-

stri, ne incredintam ca o parte din loctiitorii InI D-zeu pe pamint
sint primejdie pentru familie si mbralitate. Voese sa vorbesc de
tagma, calugareasca. In adevar, gindeasca-se eine-va la hotarirea
ce lea un calugar cind intra in asta viata non pentru lel si in
urma la insa-si nature omeneasca ash cum ieste lea ; mai tie sama
si de mij/oett/ ticalos in care traim; si va vedea ca ie eu nepu-
tinta ca religiea, prin acest soin de oamenl al lei: sa, nu faca foarte
mare ren societatel. Si en toate acestea, sint primiti in sfatul tereI,
ca sa ocirmueasca norodul!
***
SA vedem acum si preeeptele moralei religioase, fara de earl
se striga vesnic ca o societate n'ar putea trai.
Am aretat mai sus cum invataturile inguste ale moralei cre-
'tine, sting in om vrednidiea si-1 indeamna la umilire si vesnica
supuuere prin vorbe ca Toatit stapinirea de la D-zeu ieste" sail
Capul plecat sabiea nu-1 tae..." si alte de acestea. Poporul fara de
carte a inteles toate apasarile ca venite de sus de la Dumnezeu, si
privindu-le ca sfinte s'a inchinat lor.
Daca tinem sama de dehnitiea faptelor morale, data de H.
Spencer, care zice ca : ,,Un fapt moral ie acela care pricinueste
fericirea individului, a familiei liil si a semenilor cu cari trcieqte in
societate," apoi fail indoeala, invatAturile morale' crestine sint cele
mai nemorale, cad numaI fericirea semenilor nu propoveduesc.
Morala religioasa ne spune, ea data oare-si cine face o fapta
buna, ie resplatit sus in cerin ; dam face una rea, isi primeste pe-
deapsa ce i se cuvine tot acolo.
On alte vorbe r onsflntirea legei morale nu ie In urmarile
&esti ale faptelor omului, dar in frica de dumnezeu. 0 deosebire
foarte mare ieste deal intre mocha cum intelege stiinta contempora-
na moralitatea si de cum o intelege religiea.
Dragostea crestineasca nu are pret de cit in anumite condi-
tii ; dace lubesti pe aproapele tau, aeeasta o fad pentru ca atit
to cit si lel, credeti si lubiti pe D-zeu ; cAtra necredinciosl nu tre"
 A TE1SMUL 495

bue sa ai dragoste. Isus Hristos spune, ve$nie, ca trebue sa 1u-

be,t1 spre eel can sint ,ai lui", cari ii sint ucenici." (1) In Epistola
I-a a lui Pavel catra Corintieni, cetim : Cel care nu itibeste pe Isus
Hristos, sa fie anaftima." (2)
Mai mult Inca, dupa sfatul Evangheliei, nu trebue sa ne in-
grijim nici de not Insi-ne; leata ce Miami. in Evangeliile lui Mateiti
si Luca : Nu va ingrijitI niei de vieata voastra, ce vet' minca;
nici de trupul vostru cu ce aveti sa-1 acoperiti. Priviti pa serile
ceriului; iele nu samana, nici secera, nici aduna In jitnite $i pa-
rintele vostru eel din ceritl le hraneqte ..... Nu fiti ingrijurati pen-
ru ziva de mine3)"
Aceste sfaturi mai reu de cit tind in o stare pe loe, cind din pot-
triva societate trebue mereu sa mearga pentru a ajnnge in fericire.
Seopul vietei leste fericirea" zice cu multa dreptate E. Veron4).
$i pare ea lumen tinind sama de acest adevar, merge mereu spre
aceea-$1 tinta, restagolind multele piedeci ce -1 stall In eale.
Si ie de nadajduit a nu va trece multa vreme si $tiinta
nu va mai intilni In drumu-i pi aceasta stinck, religiea, care vrea sa
stea neelintita pe veacuri.
Daca bagam de sama bine, vedem ca lucrurile cam intr'acolo
merg. Oamenil can cetesc Intr'una, de mult nu mai cred in Dum-
nezeu si nu mai tin in formele religioase; aces care nu sint a$a de
invatati, au credinta cu mult mai mica de cum aveau alta-data
$i multi din lei intrebuintaza formele religiei, siliti fiind de mij/ocul
in care traese, de tearna de a nu fi aretati cu degetul, ingrijindu-se
de ce zice lumen," on pentru ea a$a au apucat de in parinti."
Beserecile sint mai pistil si in zadar al cautii in iele pe omul in-
vatat (profesor, magistrate medic etc); ace$tia nu yin de cit o data
pe an eel mult si atunci Inca de °chit lumel, cu Coate acestea,
cind gasesc prilejul se lauds ca sint cre$tini si nu gasese batjocure

') Marcu, IX, 40; Matei, X, 42; Ioan, XIII 34, 35; Paul catra; Efesieni, IV.
32. Pavel extra Galatieni, VI, 6-11; Epistola I-a a lui loan, IV.
2) Pavel. Epist, catra Corintieni, XVI, 22; Pave], Ep. atilt Timoteiu, 1, 20,
3) Mateiii X, 15-24; Luca XII, 22-31.
4) La Morale" par E. Veron. Paris.
496 ATEISMUL

destule ca sa le arunce celor cari indraznese sa spue pe fata ce

gindesc. Starea in care se gaseste asta-zi religiea, o asamana
Elisee BMus, cu o patura de omat, care se topeste la soare, se
vad iei si colo urme, dar sub fasiile albe murdare, se arata
pamintul curatit de troiene" 5).
Sa vedem acum ce purtare are statul cu religiea si Cu stiinta;
se face lel aparatoriul stiintei si al liberet cugetari, isi pune toate
silintele sa curate cu totul pamintul de troiene, on din potriva se
face sprijinitoriul intunerecului si nestiintei si, doreste starea de
lnapoiere in care a fost o data omenirea.
Statul nu face nici una, sau mai bine, vre sa lempace pe
amindoua; pe de o parte infiintaza facultati de stiinta si litere.
unde profesorul spune de pe catedra Ca nu poate fi loe in asta
lume pentru ll-zeu, ca le mare apropiere Spire firul de iearba
si cel mai puternic genie, ca pamintul ie veehiu de milioane de
anisi alte multe adevaruri ;si apol pe de alta parte, tot lel,
stat, cladeste besereci pentru cari cheltueste milioane, plateste pre-
oti, si mai mid si mai marl, si infiintaza seminarii si facultati de
teologie, unde se vorbeste despre un om supra omenese, asa numit
Dumnezet, care ar fi facut pe barbat din lut, pe femeie di'ntr'un
ciolan, ca i-a pus lutr'o gradinayde unde i-a dat apoi afara, pentru
c'au mincat niste mere, on vre un alt fruct..... si alte nazbitii
de ac est Bojo
intreb ileum pe eine trebue sa credem: pe profesorii de la
faeultatile de stiinta on pe teologii de pe la seminaril ? Si unii
si altil gut platiti de Stat,deli din banii contribuabililor.
Ce cauta pe la Universitati biblioteci pline cu lucrari de ale
Invatatilor? Ce cauta aparatele chimice si fizice? Observatorie me-
tereologice de ce se mai construesc? Oare nu slut indestulatoare
cartile beserecesti, icoanele, cruces si sfistocul pentru ca omenirea
sa propasasea?
S'ar parea poate ea nici o urmare rea nu poste lesi din a-

. 5) Evolutie pi Revolutie Elisee Racing; in Revista sociali."

 ATEISMUu 497

ceasta nepotriveala; cu toate acestea Baca privim lucrurile cu ba-

gare de sem& nP inspaiminta ceea ce vedem. Copilul, deprins
Inca din casa parintilor cu idri religioase, indopat in scoala pri-
mara cu tot-feliul de basme, ascunzindu-i-se adevarul , end ajunge
mai mare si-i tad in mina adevaratele cart' folositoare, vede in-
tunerecul in care bijbiea puns, atunci si simte5te trebuinta de a
rupe ca trecutul.
$i atunci se intimpla, una din doua : on acest tinar, deli
vede adevarul, tote -si vrea, sa, place tuturor, sa nu se pue reu cu
nimeni, sa nu-si stinghereasca treburile cari-i merg destul de bine
si de aceea se arata religios gi tipa asupra necredinciosilor ; on a-
rata o putere de caracter voiniceasea si mica in picioare to-
tul si spune In to* ce crede, Ara sa -1 pose de ce-va. Ce se in-
timpla inse? Stinci puternice incearca a se impotrivi indraznele
lui, are de luptat cu parintii si en al sal; si dar va trebui sa a-
leaga adesea, pentru a face sa pieara vrajba din familie, intre a-
dinca sa credinta formata prin cetire si studio si intre dragostea
parintilor cari se tingue In toate partite, ca fiul for ie un stricat,
mai bine nu-1 dadeau la scoala, ca nu ajungea nebun si cite si
mai cite.
$i cind to gindesti ca statul le pricina acestor drame sfasii-
toare si ca, de la dinsul atirna ca lele sa nu mai fie, nu poti sa nu-1
invinovatesti ca nu-si alese una din cele doua: Ori sprijinea, numal
religiea si zdrobea stiinta on sa o ridice pe aceasta din urma si sa,
loveasca pe cea di'ntain; a le uni, dupa cum cred ca v'ati incredin-
tat, ieste cu neputinta.
* *

Nu rare-ori auzi pe aparatoril religiel zicind: Bine, poate

pentru noI oameni culfi sa nu fie trebuitoare religiea, dar pen-
tru popor? Daca teranul n'ar crede In D-zest, ar 1uii ciomagul si
ti-ar da in cap." Desi se gasese oameni neinvatati, cari fac cruse
si zic ..Doamne ajuta" si apol pleaca la furat si poate chiar la
ncis, deli altii prada beserecele de odoarele for ; totu-si voiii
marturisi ea fraza de mai sus cuprinde si lea un graunte de adeva
Contemporanul An. V. No. 6. 32
498 ATEISMUL

Ie intrebarea inse: pentru ce ar lua teranul parul yci (i-ar da in

cap? i respuusul adevarat si drept la aceasta intrebare le dovada
noua ea religiea le restringerea cerintelor economice ale unel epoch
SA, lamuresc lucrul prin pilde. Sa loam doua : un om bogat,
intelegand prin aceasta, ca are tot ce-I trebue,care nu crede in
D-zest; de alta, parte un om serac, carui i-a ars cam si boala l'a oprit
de a luera, are datorii, lucru ce se poate intimpla.Acest din urma
inse ie credincios, s'a rugat si se roaga vesnic lui D-zen, iel cede
ca nrunceste necontenit si tot serae si datorift remine, in timp ce
alaturi cu dinsul un boerift a mostenit avere destul de mare, care
i-a venit de a gata, fara sa munceasca. Care din acesti doi oameni
credeti D-voastra, ea va 1ua parul si va face sprafca prin boieri ? Ne-
credinciosul bogat on credinciosul serac ? felt cred ca mai degraba
acest din urma. Conditiile economise ale une epoci tin in friu cre-
dintile acelel vremi si le schimba o data cu schimbarea lor. De aceea,
ma void multami a zice numal atita: Pentru ca poporul sa nu iee
ciomagul si sa to loveasca, aiba produsul muncel lui mai intahl, fie
in stare sa n'ajunga peritoriii de foame, aiba in urma scoh sit de
multe in Joe de besereci, lumineze-se prin toate chipurile, nu mai fie
indopat cu fraze injositoare : Capul plecat sabiea nu-1 taie" on
Ferieiti yeti fi, chid va vor batjoeuri pe vol oamenii" si altele;
in sfirsit umpla-i-se ininia en simtiri marl si frumoase,si fiti
siguri ca maciuca va reminea la locul iei si trebuinta de judecatoni,
temnitl si oene nu va mai fi."
* *

Din cite avul cinstea sa va spun, v'ati incredintat, socot, ea

o schimbare leste trebuitoare ; religiea nu mai are ce eauth asta-zi
dud adevarul stiintei da respunsuri la toate intrebarile omului.
Dumneze i n'are unde fi, cad nimie nu poate mph un loc in spa-
tiul nemarginit afara de materiea vesnic in miscare; si apol, sint prea
multe ticalosiile din asta lume, pe de o parte cutremurile, vulcanii,
varsarile de ape, atitea si atitea boale sari cosesc omenirea, pe
de alta, sfasierea Animalelor intre iele, a oamenilor intre dineii,
varsari de singe pe cimpuri de razboin, si cite altele, pentru ca
 ATEISMIJL 499

sa ma' putem presupune ea poate fi o fiinta a toate §tiu-

toare" si Inca bona si milostiva" pentru toti. Caci data ar fi
asa fiinta, le firesc sa ne intrebam: De ce lase ca nedreptatea sa
stapineasca lumea; de ce nu se uita la vaduva ineuDjurata de copii
care moare iearna de frig $i de foame, cind la coastele easel lei,
bogatul arunca pe masa verde sate si mil? De ce lasa ca vitiul $i
coruptiea sa fie slt,vite in lume, lear meritul $i cinstea ponegrite ? De
ce, de ce... intrebarI aril de respunsuri... sau mal bine unul, la toate....
pentru ca le gol ceriul; legs statornice poarta toate in asta lume. Dina
cind:va pieri si-1 va urma alta, ace$teia alta.... si a$a far&
Ateisinta nu mai poate fi inlaturat, aceasta invatatura noun, iel le
respingerea on care' religil, fel le dragostea pentru drept, bine $i
adevar. ASta-Zi din nefericire cuvintul ateu le privit pe unele
locuri ca injositorin, eind ar trebui sa fie din potriva. Caci ce in-
samna asta vorba.... ateu ? Oare a rupe cu talmacirile copilare$t1
ale lucrurilor, a legit on ee urmare de o cauza, a fi incredintat,
in urma unui studin amanuntit, ca totul in lume se petrece chip
legi nesehimbatoare.... a to inching,, cu alte vorbe, $tiintel 5i ade-
varulul, poate fi ce -va injositoriu ? Dar atunci, cum trebue sa nu-
mim pe aeela care le lea toate de brine, care crede fara sa cer-
ceteze $i care inbe$te mineiuna $i ne$tiinta ?
Omul trebue sa spuna tot-deauna ce gincle$te, cad deprin-
zindu-ne a fi fatarnicI, Wain ca ne$tiinta, ideile proaste si gresite sa
.traeasca ve$nic ; trebue sa mergem cu valul propa$irel $i acesta
ne duce la mintuirea mintel din robie $i la innobilarea inimeI en
simtirl marl $i frumoase, folositoare intregel omenirl.
In alte parts ateii slat bagati in sama in cursul vietel, lear
amintirea for dupa moarte leste slavita. Ati cetit fire$te cum de curind
s'a dezvalit in capitals Frantiel statuea ateului Diderot, cum au fost
trimesi acolO °amen' din toate partite. Invatatul german L, Buchner,
a tinut un pretios discurs, indenanind pe tot[ sa imbrati$eze asta
nou'd invatatura a propasirel societatilor, ateismul.
in multe locuri, ateil slat privit[ ca oamenI de stiino earl
merg cu progresul $i carora li to drag adevarul.
500 POEZII POPULARE DIN MUNTENIA

La not s'a deprins lumea alt-felitt. Drept respuns la argu-

mentele ce le aduci, end spill ca ie01 ateft, te insulta si-ti anima.
In fats veninul calomniei. Acelor ce fac ast-feliti le voift spune
Zadarnice sint toate, adevarul ie vesnic, tel nu va pieri nici-o-
data, traeste si va creste mereu." (Conferinta tinuta la Birlad in.
Sept. 1886, la Consresul studentilor).
p. pR. pHEORGHIU

Poezii populare din Munteniea

adunate de M. Schwar:feld

MIORITA

Plaisori de munte Din iarn'am scapat

Scoboara of multe Lupii nu m'au mincat.
Trei eirduri de oi, Ce lupit mi-e mie
Tref ciobanol, Ti-oia spune si tie :
Un cioban mai mic Cei al doi veri ai Lai
Cu of mai multe. Tel Ca s'a vorbit
Ai doi veri primari, SA te omoare
Iei ca s'a vorbit Sa-ti lea of $i bani.
inteun apus de soare Oita laita,
Ca sa, mi-1 omoare Mica Mioritg,
$i mi-1 ingroape Si m'or omori
In umbra stinei $i m'or ingropa
Uncle zac Nara ciinii. Vol ma'ti dezgroph
Oita, laita, In tirla oilor
Mica Miorita, . in jocul mieilor
Ce lupit ti-e tie Oitele-mi plinge
Din learn'ai scapat Cu lacrimi de singe
Lupii nu te-a mincat? $i buciumu sa-ml puneti
Stapine, stapine, Buciumu SA-Mi zica
Ce lupii mi-e mie Ciinii sa se strings,
 POEM POPIJLARE DIN MUNTENIA 501

Pe mine sa ma plinga; Sa-mi elute cu foc,

Flueras sa-mi puneti Flueras mai mare
Flueras de soc Sa-mi elute cu jale.1)

CHIRA
Chira Chiralina Sarpii Dunarii,
Frumusiea zinc Trasneste, plesneste
Si pe ea a furat'o Pe not ne soseste."
Arapu buzatu, Iei eind se uith
Cind te uiti la dinsu Pe frati-1 zarea
Nu pots sa-ti tii rise: Si iel ca graea:
Trupu-i miroase Iar fratii tai Chir'o
Ceara rineezeala, Trosneste, plesneste,
Mor, ma baga'n boala. Pe not ne soseste"
Cu dintii ca teslele Si ca i-a sosit
Cu ochii ca cepele, Si ca a intrebat'o:
Cu capu cit banita, Chir'o, Chiralina,
Cind te uiti la dinsu Sora noastra bunk
Nu poti sa11 tii rise... Cind te-ai logodit
Pe Chira o 1ui Cu tine -ai vorbit ?
Si'n caic o puneh Cind m'am logodit
Pe Dunare plech Fire-asi fi plesnit.
Si cinta frumos, Cind te-ai maritat
Merge de folos. Pe tine ai intrebat ?
Din gun graea: Cind m'am maritat
Dar, fratii tai, Chir'o, Fire-asi fi crapatl)
Hotii Brailii,
Balaurii marl'
Notd. Aid eintareata a uitat versurile si-mi spune ca sfir-
situl fu ast- felici: Fratii intelegind din respunsurile lei eh i s'a
facut sila, au pus mina pe Arap $i ran omorit si cu lea au ple-
cat a casa.
1) Anzitit la Bucurqti de la Marita Simioneasca gi de la Tinca Hagica de loc
din Mizil.
502 POEZII POPULARE DIN MUNTENIA
TURTURICA
Turturica, turturea
Traeste cu voea rea,
Ca i-a perit sotieh
Si pre altul nu-1 mai lea.
Uncle-i o apa limpezeh
0 turbura si apol o bea;
Uncle vede apa ling
Iea o trece si suspina ;
Uncle 6-un izvor cu apa
CUCUL
°lieu let cu pana sure,
Ce te plimbi prin batatura,
Orl nu ti-i inima buna.
De ti-e buna, de ti-e rea
Vino 'ncoace la nei6.
Cuculet cu pana-albastra
Ce bati noaptea la fereasta
Ca nu-s fate si-s nevasta
$i aeum m'am maritat
Abia vaz de-al mien barbat.
Cinta cuce, frate cuce **)
M'asi prinde frate de cruce
Si mi-i frica ea te-i duce,
Asa sint orinduit
1) Auzita de la Maria Sirnioneasea.
') Auzitii. de la Tinea Hagica.
') VariantI: lirnba-`I pice.
*) Var. Si va tint voua en drag."
') Auzita de la Alariea Sirnioneasea.
.11 tulbura s'apoi bea,
Unde-i o livede verde
Nici cu ochii ea n'o vede,
Uncle-i un copacift frunzos
Totdeauna lade jos,
Unde-aude vinAtoriul
Acole o duce dorul
Ca s'o vaza, s'o loveasCA
Sa nu se mai pedepseasca9.
Sa vin vara sa vA tint,
La Out Pietru BA ma due.
_- Cuculet Cu pene lungi
Vara vii, vara te duci
Si de munca nu te- apuci,
Ma mir iearna ce mininci.
Putregain de fag uscat
$i beu apa di'ntr'un lac
Si traesc vara cu drag *)
Cucule, haiducule,
CInta bine, ca te'mpuse
Si te frig si te mininc,
Nesarat, nepiparat
Numai pe spuza tras ')
 POEM POPULARE DIN MUNTENIA 503

VOINICEL STRAIN
Voinicel strain, Voinicel strain
Mar dulee'n dram Strain si bogat
Cine pe drum trece Iel cind Intra'n sat
Mi-1 sburatoreste. De tots e chemat
Rosmarinu-i plinge, Bunt si mincat *)
Plinge si suspina Si murgu-i plimbat.
CA-1 e ran strains. Voinicel strain,
Taci, tulpinita, tact Strain si sarac
Ca tot to le fact. lel cum Intra'n sat
Nu e vina mea De totd amutat **)
Ci-a cut m'a Wit Murgu neplimbat
$i nu m'a ingradit. Si iel nemincat
Verde s'un pelin De nimeni chemat i)

BARBU
Vine Barbu de la plug,
Cu camasa alba fulg,
Cu dot -spre-zece boi la jug.
Barbule, Barbucule,
Samana-t'asi numele
Prin toate gradinile
Sa resaie florile,
Florile garoafele
Sa le poarte fetele,
Mai cu gust nevestele.
Frunzulita baraboin
Ce cati Barbule la not ?
Nu sint fete pe la voi ?
Ba sint multe FA marunte
Si n'ajung sa ma sarute,
Si sint multe, maruntele
$i nu-mi pun*) mintea cu iele.
Cinta cucu pe pelin
$i Barbu varsa venin;
Frunzulita de mar duke
Cinta cucu sus pe truce
Pe Barbu la groapa'l duce.
Da de plins, tine mi-1 plinge?
Sora-sa si maica-sa
Mai cu foc ibovnica.
Maica sail plinge, nu-I plinge
Ibovuica varsa singe 1),

) Variants: plimbat."
**) Adeca: asmutat".
1) Auzitit de la Mariea Simioneasca.
*) Var. print."
1) Auzita de la illariPs. -imioneasca.
504 BOALELE PERSONALITATEI

BOALELE PERSONALITA.TEI
(urmare)
Tot din pricim de acest felift se intimpla la unii de cind se
ridica de pe boala se cred dubli.
Ieata un fap luat de autorift de la Gratiolet : Pariset a sufer4
in tinerete de tifus $i o data state aproape ca mort timp de mai
multe zile. inteo demineata se trezi intr'insul o simtire de sine
mai lamurita ; incepit a eugeta Si invie ; dar i se parea ea are
doter, trupuri $i fie-care jerk culcat in alt pat. Intr'un trup se simtea
bine $i in altul foarte bolnav, se Intrebh singur: Cum de mi-I atit
de bine aice gi a$a, de reu in celalalt pat ?" Putem pricepe lucrul
asemanindu-1 cu acele cazuri dad bolnavul avind alte simtifi de la
o jumatate de trup i.$i inehipue ea ieste linga dinsul in pat alt om,
viii on mort. in acest eaz suma de senzatii din jumatate de
trup nu se une$te cu cea din ceealalta $i de aceea se Instraineaza ;
'fear daca legatura se face, atunci, ca Pariset, bolnavul crede ca are
doua trupuri deosebite.
Cum am spus in urma, boala ne da voie sa ana]izam minunat
simtul personalitatei si ne arata din ce se alcalue$te ; cereetind
imprejurarile in cari se schimba, aflam cum ieste $i in starea o-
bi$nuita.
Pentru a intari dovezile, Ribot mai cerceteaza monqtril, dubli,
cari, de$i nu dau argumente mai puternice, pot lovi mai mult in-
chipuirea cetitorilor. Cind se intimpla mon$tri lipiti in parte, du
en doua capete, dupa teoriea aparata aice, ar trebui ca o parte din
vieata psihica sa fie aflatoare in amindoua ieurile, o parte care sa fie
a Jul noI nn a unui ten. Tocmai a$a, $i ieste. Geoffroy
Histoire des anomalies spune urmatoarele : Din punctul
de vedere anatomic, un monstru dublu ieste pururea mai mult de
eft un ins $i mai putin de cit dm, dar se apropie une-ori de uni-
tate, alte ori de dualitate. Tot ast-felift din punctul de vedere fi-
ziolo0c, are mai mult de cit o vieata simpla §i mai putin de cit
doua; dar aceasta vieata dubla se poate apropia in unii de unitate
 BOALELE PERSONALITATEI 51)5

la altit de dualitate." Mai departe Saint-Hilaire arata ca daca

mon$trii sint lipid prin o parte foarte putin intinsa, atunci perso-
nalitatile for sint de asemenea cu totul deosebite una de alta. Par-
tea comuna acestor doua ieuri cre$te cu partea de trap comuna.
Intiparirile facute asupra partei comune, mai ales la mijlocul lei,
le simtesc atit creerii unuia cit $i al celuialalt... La mon$trii cari
an un singur trap, o singura pareche de picioare, dar doul capete,
anatomiea arata ea fie-care individ are in stapinirea sa fara impar-
sire numai jumatate de trap cu un picior. Cercetarea fenomenelor
fiziologice $i psihologice dovedeste deplin aceasta incheere. Inti-
paririle acute pe axa trupului slut simtite de amindoua capetele,
cele Acute la oareli care departare de dinsa numai de until. Mer-
sul pentru a se putea indeplini cere ca amindoua capetele s% luc-
reze in intelegere.2
La mon$trii parasiti, adeca la cari un individ ieste malt mai
mic, vedem aproape o unitate $i in vieata psihica
De aice urmeaza ea ieul leste o rezultanta a trupului $i ea
daca trupul unui individ le lipit cu al altuiea, a$a se intimpla $i
en ieul, partea comma celor doua ieuri ieste in totul proportionala
Cu partea de trap comuna.
Ca dovada din lama autoriu' ne aduce fenomenele observate
la gemeni. Ieste vazut ca din pricina ca starea parintilor lera una
$i aceea-$1 la vremea zeineslirei, deosebirile intre gemeni nu pot sa
vie de acolea. Se $tie ea foarte adesea on copii samana foarte bine
until Cu altul la trap $i la minte. Doctoril au luat sama ca gemenii
se potrivese la gusturi, aplecari, insusiri $i chiar in privinta soartel
Ieata cite-va fapte culese de Galton. Foarte dese sint eazurile cind
gemenii formeaza acelea-$1 legaturi de idea. Despre altil a aflat ca
dintil le-au crescut la acelaii timp ; spun acelea-$1 lucruri, ai jura
ea-1 aeeea-$i persoana repetata. Boalele trupului on ale mintei se
incep in unit tot intr'un fella, merg $i se sfir$esc de asemenea.
Trousseau spune ea fiind chiemat la an bolnav de oftalmie reuma-
tismala, acesta i-a zis: ,De bun sama $i frate-miq treue sa ii
suferind &mina ca $i mine" Si a$a lera. .Galton spune despre
506 BOAI,Ef,E PERSON ALITATEI

doi frati cari au murit de aceea-si boala la 7 luni unul dup. altul.
Moreau a avut in ingrijirea sa dol gemeni, amindol avind aceea-si
nebunie si halucinatii. Din vreme in vreme se facea o schimbare
in starea for si a nume aceea-si la imbii, deli nu se vedeau unul
pe altul, ba chiar fiind depfirtati la cite -vii ehilometre. in alte
imprejuran mai rani gemenil sint complimentari, adeca amindoi la
un be ar fi un om desavirsit ; a$a de pilda unul leste poetic, in-
beste literature ; celalalt le foarte practie, II plac matematecile
si limbile.
Deci ieatti ce experientA avem facuta de natura. Ni se arata ca
personalitatea psihica leste productul organismului prin faptul ca
data se intimpla dol in$1 deosebiti, constituiti tot un fella la trup,
atunel sint tot un fella si din punctul de vedere psihie. Deci per-
sonalitatea iPste rodul organic 1 ului : starea normald, casurile bol-
ndvicioase, monqtrii dubli qi gemenit sint dovezi puternice si com-
vingatore.
In cap. IT cerceteaza turburitrile afective. Se intelege ca si
acestea sint tot niste urmari ale turburarilor organice. Dorintele,
sentimentele, patimele cari dau earacterului tonul kg de eapitenie,
an radacini in organism, sint hotarite de dinsul. Dar fiind ea
turburarile afective au rol covir$itoria, le trateaza in deosebi si
cauta ce inriurire au asupra personalitatei. leata cum le clasificA:
tendinti legate cu pastrarea insului (hrana, aparare); cele legate cu
pastrarea specie!, neamului; in sfirsit cele mai innalte cari presu-
pun dezvoltarea inteligentei (manifestarile morale, religioase, este-
tice, stiintifice, ambitiea, etc). Acest sir se potriveste si en dez-
voltarea acestor sentimente la ins si Is species omeneasca.
in cel di'ntain ani ai copilariel starile afective legate cu
hrana sint singurul element al personalitatei. De acolea izvoreste
starea de veselie gi tea de intristare, de dragoste $i de neplacere ;
simtul trupului ajunge Is ce mai mare dezvoltare psihica. Perso-
nalitates copilului ieste aproape curat nutritive. Ieul leste foarte
simplu.
Cu eit ne departam de pruncie, rolul hranirei scade, dar nu-si
 BOALELE PERSONALITITEI 507

pierde nici o data drepturile, de vreme ce tot hranirea leste Insu-

eirea fundamentals a organismului. Ieata de ce turburarile acestei
functii pricinuesc marl schimbarl ei in personalitate. Circulatiea
pare a avea cea mai mare inriurire asupra stare' afective (despre
aceasta chestie se va vorbi alts data).
In starile cunoscute sub numele de ipohondrie, lipernanie; me-
lancolie, aflam turburari de personalitate feliurite In privinta gradu-
lui, pans la prefacere desavireita. In toate aflam osteneala, neliniete,
teama, descurajare, intristare, lipsa de cloth*, urit neintrerupt.
in imprejurarile cele mai grele izvorul emotiilor &tea : Bolnavii
nu mai in nici la parinti, nici la copii si chiar moartea fiintelor
celor mai drag! nu-1 turbura. Nu pot plinge si nu le pasa de cit
de suferintile for (Falret). Alt semn ieste ca nu pot vroi.
Simtirile obienuite si-au pierdut caracterul, bolnavului i se pare
Ca se petrec ca intr'o nmeina. Se intelege Ca leaga cu asemenea
simtiri feliurite inchipuiri smintite: unii spun ca inima li s'a pre-
Meat In pieatra, altil ca nervii le sint carbuni infocatl. Altil a-
jung de se indoesc despre fiinta lor,--ei spun ca traesc, dar in
afara din vieata reala.
Vazind cum se desface ieul, intelegem chipul formarei NI. Cele
mai adese on turburarea le aumai in parte. Insul deli schimbat
tot are o parte din eel vechin. Schimbarea ieului se intimpla pu-
mai in imprejurari rani ei cind bolnavul 6e simte altul Ieste in
adevar altul, alt lea s'a alcatnit intr'insul. Sint star! sufleteeti
tocmai cu totul protivnice celor ingirate mai sus, hranirea se In-
teste, insul se simte mai puternic, mai deetept, mai ghibacin ;
munceete molt, dar nu se simte obosit. La unil prefacerea trece
aea de departe in cit se produce alts personalitate, bolnavul ajunge
a se crede papa, imparat, dumnezeu.... Si in aceste imprejurari
ieul se desface, dar pe alts cale. Ieste o nebunie numita circulars
in timpul careia acela-eI individ trece prin amindoua feliurite de
star!: cind personalitatea, ieul, lui se slabeete, cind di'mpotriva
creete, s mareete treeind In unit prin starer fireaseft. Pe aceea-s1
personalitate se hultuese doua deogebite en totul nepotrivite intre
508 BOALELE PERSONALITATEI

dinsele. Teat& eite-vit pilde: Krafft -Ebing spune despre un om

bolnav de nervi si fiid de nebun, ca in perioda de slabire a persona -
litatei Sere dezgustat de lume, ingrijit numai de moarte, de yea:A-
de si gindea sa se faca popa. In perioadele de atitare 'erg bu-
cluca5, Inv*, cu harnicie, nu vroea sa auda de teologie si avea de
glad sa se faea doftor. 0 nebuna de la Charenton, de alt-felid
foarte de5teapta si ghibace, isi schimba personalitatea, mestesugul,
chiar sexul. Cind se credea fata de print si logodita, cu un Ina-
prat, rind plebeeana si democrata; a-zi se credeit maritata 5i in
greunata, mine fata mare. Ba chiar une -ori se credea barbat ;
intr'o zi socotea ca-i un inchis politic insemnat si fled si versuri
in aceasta privinta.

Apol chiar in starea obisnuitg leul nostru le alcgtuit din a-

pucaturi protivnice: virtutI si vitii, trufie si lipsg de ingimfare,
dorinta de repaos si nevoie de a lucra etc. De regula aceste a-
pucatun protivnice se echilibreaza sad cel putin cea care stapineste
nu-1 singura stapina. in boalele de can am vorbit, o grupa de
apucaturi se inehirceste si ceealalta ajunge striping, apoi se schimba
cumpana locmai di'mpotrivA.
Acuma trece la turburarile sentimentelor legate cu Immul-
tirea specie! 5i dovedeste ca ori ce ce sehimbare in instinetele
sexuale are rennet 5i in personalitate.
Ast-felid la pubertate navalese in eonstiintg o multiple de
sentimente 5i de ide! noua. Aceasta navalire de star! psihice ne-
obi5nuite, statorniee 5i legate intre dinsele, cauta a preface perso-
nalitatea, alcatuirea leulai. Tinarul se sinite nehotarit, turburat din
pricim necunoscute; putin cite putin aceste elemente noua se unesc
en ieul eel vechitl, antra iteinsul, dar prefacindu-l. S'a alcatuit
un alt tip de caracter: eel sexual. Dezvoltarea unor organe si a
functiilor ion, cu toata grupa de instinete, chipuri, sentimente, ide!,
a pricinuit in personalitatea neutra a copilulul o sehimbare, a fa-
cut un barbat sau o femee.
Urmarile scapetirei vitelor slut cunoscute. Se stiu 5i la om.
De regula scapetil se indepArtaaza dela tipul psihic normal. 11Iauds-
 BOALELE pERS0N..kLITATEI 569

ley spune ca-s minciunosi, prefacuti, fara curaj, pizmasi. rei, lip-
siti la spirit ea si la trup.
La hermafroditi caracterul ieste intocrnal ca 5i organele sexu-
ale , tine ori nentru, Rite-0H barbatesc, alte-ori femeesc. Ba
chiar data organele tree prin periode cind sint mai mult barba-
testi si apoi sear mai mult femeesti, gusturile sexuale se schimba
o data en dinsele.
Une-ori pricinile ce turbura personalitatea sexuala sint chiar
in organe, alte ori inse in centrele nervoase din in aduva spinarel
orl in creeri.
Ieste un caz care ar putek incur& A nume rare or! ce-I
drept, dar in sfirsit se intimpla, sint barbati cit le vorba de trup
dar cu gusturi femeesti si din potriva femet cu apucaturi barba-
testi. Se pare Inge ca avem a face cu mostenirea. Ast -felin s'ar
putea ca un barbat sa mosteneasca sistemul uervos de la ma-sa,
deci sa fie sufleteste femee si di'npotriva.
Schimbarile in grupa a treia de sentimente au si lele insem-
natatea lor, cats ne arata, cum se preface starea regulata a perso-
nalitatei in alta. Prin aceste cercetari vedem cit de putin stator-
nic ieste ieul si cum se lupta unele cu altele apucaturile protivnice
ce-I formeaza. Ieata ce zice Griesinger : Ieul nostru, la feliurite
epoce, ieste foarte deosebit: duo vrista, intimplari, atitari, totalul
de idei cari la un timp hotirit II imfatosaza, se dezvolta mai mult
de cit altele si lea local iutaia. Sint altul si totu-si tot acela.
Ieul mien ca doftor, ieul mien ca om de stiinta, ieul mien senzual,
ieul mien moral, etc..., adeca niste totale de idei, de apucaturi ale
vointi, pot ajunge sa se lupte intre dinsele si sa se respinga. Daca
in fie-care din aceste stall nu s'ar intimpla, o constiinta mai malt
sau mai putin lamurita despre aceste leuri, atunci nu numal ca am
patimi de nestatornicie si de despartire intre cuget si vrointa, dar
ne-ar lipsi puterea de a lnrit in fie-care din aceste multe ipostase
ale noastre." Ieul se desface in doua la oratoriul care se asculta
vorbind si se judeca, la actoriul care se vede cum isi joaea rolul,
la psihologul care se studieaza etc... intre aceste stars cari par
;510 BOALELE PERSONALITTEI

neinsemnate $i intre cele mai insemnate ca boale si deci mai lo-

vitoare sint toate treptele. Betivul, de pilda, are doua vieti : in
une le cumpatat la bautura, gospadaros, harnic; in ceealalta, sta-
omit de patima, neprevazatoria tiealos. Nu avem in fats, putem
'nice, dol indivizi nedesavar$41 si nepotriviti, lipiti Inpreuna ? Din
cercetarile (acute asupra cazurilor de boala urmeaza ca personali-
tatea urmeaza din doi factory de cdpitenie, din constituriea try-
yului cu imboldirile gi sentimentele cari o tilcuesc, gi din memo-
rie. Daca se preface numai intaiul factor, se intimpla o schimbare
in feu ; year data se schimba si temeliile, organice ale memoriei
atunci personalitate se desface : insul nu mai are trecut si are alt
prezent. Se formeaza alt feu nou, care adesea nu cunoaste pe eel vechin.
Dec1 avem acolea dovadd ca organismul alcdtuegte ieul prin sen-
zatiile ce trimete la creeri $i intelegem cum acela-si organism poate
produce mai multe ieuri straine until altuiea, data strfere o schim-
bare adinca si prin paralizarea unor amintiri se face eu neputinta
Intruparea senzatiiloe di'ntr'o vreme cu cele din alta. Grupa ve-
che alcatueste un ieu $i cea noun altul. Daca trupul trece rind'pe
rind prin cele doua stari, ieurile se urmeaza unul dupa altul si
pot fl deosebite $i straine intre dinsele ca $i cum s'ar fi produs
in trupuri deosebite.
Chiar din cele spuse pant nice se vede cum an putut sa a-
junga psihologii nietafizici sa-$1 formeze ideea for gresita despre
ieu ; faptul samana bini$or en eel de la bolnavii sari -si inchipuie
ca-s pap!, dumnezei etc... Psihologii an lepadat starile de con-
stiinta $i an inchipuit ce-vh mai adinc care ar fi fiind substratul
.acestora, au inchipuit ideea personalitatei. Pe cind in adevar ob-
servatiea nauntrica nu ne arata de cit star! de con$tiinta; cind ne
observam ne lovim pururea de vre o perceptie, dorinta, cugetare
etc nu intilnim nici o data presupusul feu curat. Pentru a explicl
unitatea personalitate!, pe cit ieste, Ribot o deduce din unitatea
si permanenta organismului. Unitatea si permanenta ieului ieste
unitatea si permanenta organismului. On ce schimbari in acestea
pricinuesc schimbari corespunzatoare in personalitate. Apoi nu
 BOALELE PERSONALITTEI 511

trebue de crezut ea personalitatea ieste alcatuita numai din start

constiente, din potriva cele neconstiente shit temeliea adevarata
si statornica.
In cap. III vorbeste despre turburarile intelectuale.
Intain, faptele arata ca pierderea auzului, vederei, mirosulut ai
gustului nu prea turbura personalitatea. Si in adavar hntiparirilQ
aduse de cele patru simturl nu fac parte din elementele esentiale
ale personalitatea. Sirnturile hotaresc, marginese personalitatea,
dar nu o alcatuesc tele. Apoi vazul si auzul ne arata lumea din
afara si nu launtrul organismului. Chiar si pipaitul in parte nu-t
de eit un felin de vedere on de auz.
Cu toate acestea, deli lipsa unui simt remine fare inriurire
vazuta asupra personalitatei, niste turburari ale simturilor pot dez-
organizh ieul. Pricina ieste ca dezorganizarea nu-i pricinuita de
dinsele singure, ci chiar fuse -si turburarile sint nurnat semne ale
altor schimbari adinci in organism cari ating simtul organic al
tr upului.
In unele lmprejurari aflam turburari de personalitate, inso-
tite de turburari la simturi, dar Ara halucinatii. Din pricina tur-
burarei circulatie casunata de vre o atitare a vaselor purtatoare
de singe si aceasta lean-0 de atitarea sistemului nervos, se prici-
nuesc turburari ale miscarel, ametell, simtire pare ea de betie,
mers sovait, imboldire de a merge nesupusa vrointel.
Simtul pipaitului turburindu-se face pe bolnavi sa creada ca
nu mai an greutate. Multi nu pot cunoaste forma lucrurilor nu-
mai prin pipaire. Se cred dispartitl de lume," Ii se pare ca
trupul for le invalit in ce -va.
La unit aflam turburari la simtul vederei, de pilda vad in
loe de un lucru douii, on li se par toate lucrurile late, par ca's zu-
gravite si Ara relief. Multora li se arata toate celea micsurate
si indepartate peste masura.
Turburarile auzului sint tot de acest felin. Bolnavul nu -Si
cunoaste glasul, i se pare Ca vine de departe foarte on ca se pierde
si nu poate ajunge i a a la ascultatorl; bine inteles tot asa de ren
512 BOALELE PERSON A LITATEI

and $i glasul eelor cu cari star de vorba. Daca intrunim toate

aceste simptome, vedem ea pot alcatui alts personalitate $i in a-
devar une-ori se si formeaza alt feu. Ma de pilda un ingineriu
bolnav marturiseste ca fan de voie se crede desfaeut in doua per-
soane ; simEe un feu care cugeta gi altul care lucreaza.
Ieata ce a zis Taine in aceasta privinta : ,Nu se poate ase-
mann mai bine starea bolnavului de cit cu a unei omide care,
pastrind toate ideile yi amintirile sale, de pilda. s'ar preface
de o data in flutur, cu simturile si senzatiile de flutur. Litre
starea veche si cea noun, intre ieul vechiu, al omidei, $i al
doilea -- al fluturului, ieste dezbinare adinea, rupturn desavirsita.
Senzatiile cele noun nu mai gasese siruri vechi cu cari sa se con-
topeasca ; bolnavul nu le mai poate talma.ci, nu se mai poate folosi
de dinsele. De acolea urmeaza doua ineheerl ciudate ; intaiea ca
zice ,Nu mai sint"; a doua, mai noun : ,Sint altul".
Desi noun eari am observa bolnavul ni se par asemenea in-
cheeri cu totul nebune, pentru bolnav sint inse cu total &esti.
In scurt vedem ca odata en turburarile simturilor nu se formeaza,
tot-deauna un ieu nou ; sear cind se formeaza, piere o data cu a-
cele turburan. Niel odata nu inlocue$te cu totul pe eel vechia,
ieste o lupta : elementele celui vechi au destula legatura intre din-
sele pentru a birui din vreme in vreme grupa cea noua care s'a
organizat in alt len. Deci bolnavul se crede desfacut in doua per-
soane.
hat& cum explicit autoriul mecanismul psihologie prin a ca-
rui lucrare bolnavul ajunge a se crede dublu. Personalitatea reala
Cu grupa foarte mare de stars neconstiente si constiente, se scur-
teaza in mintea noastra inteo icoana on tendinta fundamentals pe
care o numim ideea personalitatea noastre. A ceasta schema, ne-
hotarita care imfatosaza personalitatea reala earn as cum ideea
generala om Imfato$aza pe tot' oamenii gi cum planul unui ora$
Infatositza aeest ora$ si schema pomenita ne ieste indestnlatoare
pentru trebuintele obipuite ale vietel noastre mintale. La bol-
navii no$tri, sint doua scheme si urmeaza una alteia in con$tiintii.
 BOALELE PERSONALITATEI 513

Darla vrernile de trecere de la una la alta, pentru in rcistimp, se

afla o (laid amindouci in conqtiintei fi attinrf bolnarta se crede
desfacut fn dotal persoane §i cu tot dreptul de vreme ce ash si
leste.
Cum am mai spus, turburarile simturilor sint urmari ale u-
nel turburari mai adinci si decl simtul organic al trupului are si
nice rolul de capetenie.
Teat& o comparatie care ne lamureste cum se face ca lipsa
unuia on a mai multor sitnturi lasa persoana neatinsa in partea
iei de capetenie; pe end niste turburarl trecatoare si cari par
foarte ware o prefac. In cazul Intaiii aveim o suma de elemente
nervoase osindite a stiff in nelucrare, chiar de in Inceputul vi-
etel on de la un timp numal, personalitatea leste ca o orhestrA
semen on seracita, dar care ajunge pentru cerintele neinlAturate.
In al doilea toate elementele nervoase cari slujesc simturi-
lor din afara, simtirei muschiulare, eelei organice on viscerale, au
suferit o prefacere neobisnuita : Intocmai cum s'ar Intimplh cu o
orhestra chid cea mai mare parte din instrumente si-ar schimbh
timbrul.
Unele halucinatil nu aduc turburari In personalitatea bolna-
vului:: deli vede, nude, on simte alt-felift cum-vh, lucrurl flinti
cari nu se afla in adevar In jurul MI, ieul leste tot eel vechia.
Turliurarile ineep chid bolnavul priveste pe unele din starile sale
de constiinta ca find ale unel persoane straine, deosebita de dinsul.
Ash nebuniea religioasa da nenumarate pilde In privinta au-
zulul. leata cite-vh : 0 femee Iera prigonita de un glas nauntric
pe care'l auzea numal cu o ureche, .,i care glas nu vroea sa pri-
measca de bun nemiea din cele ce vrea acea femee. Glasul o
Indemnit la reu. Une on Ii zicea : Iea cutitul si to ucide". 0 i-
sterica evil de o cam data gindurl si spuse vorbe pe cari n'avea
vrointn sa le spuie si peste cit va timp le rosti cu glas deosebit
de eel obisnuit. De la Inceput glasul acesta nu spunea lucruri
nici nebunestl nici de vre o insemnatate °are-% care ; apol incept'
a critich, a lua in ris vorbele rostite de glasul eel vechift. Fe-
Contemporanul An. V. No. 6. 33
514 BOALELE PERSONALITA.TEI

meea, credea ca vorbeste un duh si dee! instrainit vorbe i cuge-

tan can le avea si le rostea tot lea.
Ieatit un caz in privinta vederei : Un ow, foarte inteligent,
zice Wigan, avea puterea de a vedea innaintea sa o fiinta in toc-
mai ca si dinsul, pares ar fi fost chipul sau in oglinda. Ridea la
acel dublu al sau si acela ridea. Multa vreme s'a jucat cu acea-
sta halucinatie, dar sfirsitul a fost jalnic. ineet incet se incredinta
ca dublul traiea in adevar, ba chiar de la o vreme nu se mal a-
reta prietenos en bolnavul, ci II nacajea, ocarea, musts fara re-
pans. Ca sa puie capat unei vieti atit de neferice, bolnavul i§l, re-
gula treburile si se impusca".
Ball istoriseste in Encephale (1882, 11) despre un American
care prin halueinatil de auz si vedere IsI fabrics o persoana in-
chipuita. Dupa o inkdatie, remase fait eunostintA timp de o luna,
Apol dupa ce si-a venit In fire, auzi un glas de barbat care-I zise
lamurit : ,Ce mai fad ?" Bolnavul response si With putin de vorba
cu acel glas. A doua zi auzi acela-si glas iutrebindu-1 ca Si in
ziaa trecuta $i bolnavul nevazind pe niine Intreba : Cine estl ?",
Sint Gabbage", response glasul. Peste cite -vit zile bolnavul zari
pe Gabbage si de aeolo Inuainte on de cite orl ii vorbea gla-
sul, vedea si chipul. Halueinatiea auzului se complect& prin a
vederei. Tot deauna i se arata in fa ta, numal bust, Cu barba mare,
cu oaf marl negri i vesnic In straie de vinat. De la o vreme
Gabbage incepii a fi tiran : poronci Americanului sa dee pe foe jur-
nalul, sa arunce fear in foe ceasornicul gi lantul, BA otraveasca o
femee, in sfirsit fl facia sa se arunce pe fPreastra, jos. Bolnavul a-
scultit de poronci.
Vedem deci unele strarl de constiinta can nu fail in grupa
leului vechift si de aeeea par straine. Aceste senzatii se par stra-
ine pentru ea n'au legaturI cu celelalte, nu se impr4tie in orga-
nism, sint loealizate, nu intra in simtul general al trupului. A-
cest fenomen ieste asemanatoriu cu sugestiile ce se fac la eel hip-
notizatl.
Autoriul citeaza teoriea celor cari pentru a explicit dubla
 VASILE VE11,AIGHIN 515

personalitate ai in general turburarile lei, presupun a emisferele

cele doua luereazit neatirnat si ca de regula avem doua ieuri, eari
pot fi in unire ai atunci nu deosebim doua ; dar earl de asemenea
pot fi in luptit i atunci avem doua Mutt Ribot aduce lmpotriva
acestel ipoteze cazurile cind sent tree personalitate, tree 1euri in a-
cela-ai organism, cazurile chid o emisfera Ie cu totul inchireita ai
totu-ai personalitatea individului !este aleatuita ca ai a oamenilor
normall. Se erede deo in drept a nu primi teoriea, deai martu-
riseate ca in adevar cele doua emisfere sent pana is un punct ne-
atirnate ; deal prin luerarea for une-ors nearmonica trebue sit se
pricinueasca turburari in personalitate.
(va urmit) pTEFAN yASILIU

VASILE VERESAGHIN*)

Vereaaghin a dat in anul 1881 spre priveliatea publicului din

Viena un numar din tablourile sale despre razboiul Intre Rua]. ai
Turei, precum ai cite-va tablouri din Orient.
Nu 1-a fost uaor. Cei de la ease artiatilor puneau Innainte
ca tablouri din razboia nu vor places publieului, fie iele cit de bine
zugravite. Numai dupe ce le spuse ea nu cure niei o plata, ha
chiar se areta gata a eheltui din punga pentru impodobitul sales
ai pentru luminat, precum ai pentru catalog, numal .atunci s'au ho-
tarit 0, indrAzneascii a face cercare.
Izbutirea a fost neaateptat de mare.
De cind fi lea, nu vazuse casa artiatilor la vre-o una din ex-
pozi(;iile sale asemenea multiple din toate paturile soeiale ; mal a-
les se gr4madeau sara in ulita i de abiea incet incet puteau ca-
pita rind la intrat.
Clatign1 s'a urcat atunci la 40,000 de florin!, ai a treeut la
soeietatea artiatilor ai la fondul for pentru pensil,

') Traducere din Neue Zeita 1 Heft. 1 Ianuar 1886 Stuttgart. A.rtieolul
le de Wilk. Wiener.
516 VASILE VERASEGITIN

Acuma sear a venit Vere$aghin in Viena $i data aceasta a

gasit toile easel arti$tilor deschise.
Expozitiea tablourilor noua, Acute de atunei in coace, s'a de-
sehis la 25 Octonivrie, si publicul fear se gramade$te $i din nou
se simte foarte adinc interesat qi mi$eat.
Tablourile dau atita de gindit.
$i in adevar, avem innainte-ne un fenomen caracteristic pen-
tru tot timpul nostru, un artist en totul deosebit $i tot o data in-
zestrat cu mare putere de caracter.
Vasile Vere$aghin s'a nascut in Novgorod in anul 1842 din
parinti bogati.
Din schitele $i amintirile la!, publicate de curind in Leipzig
la Teubner, aflam ea in tinerete a fost cadet la marina, a ajuns
pana, la caporal, $i ca ai-a desavir$it educatiea artistica la Paris.
&pada s'a emancipat de idehlele frumusetel clasice frantu-
zesti $i a ajuns all aleatui idealul sau.
Marturisirea ciedintei sale artistice o da pe fats, poate fara
sa lea sama, in critica facuta in potriva romanului lul Turgheniev
Lumea Nona", cunoscut ca o incercare de psihologie a nihilismu-
lui. Plin de insufletire ne istorise$te plazmuirile geniale ale ro-
mantieriului rus si intiparirea .ce au facut tele asupra sa, dar ,,Lu-
mea noua" nu-1 piaci' de feliii.
In aceasta scriere se incercase Turgheniev a zugravi o pa-
tura j.ociala, despre care n'avea de loc eunostinta. N'a zugfavit
nemica dupa natura, intemeiat pe observatil, toate le-a izvodit din
sine, cum zic artistii".
Acest realism, care nu urea sa $tie de idealismul obipuit
pans acuma, ne arata calea lui Vere$aghin si lupta ce are ea eel
mai multi din pictori.
Nutnal natura, realitatea, adevarul i se par vrednice de a fi
zugravite.
Vrea sa le priveasca ! $1 le cerceteaza eu atita pofta de a a-
fla adevarul, cu atita talent $i en atita indrraneala in elt rata de
sine, absorbit fiind in lucrul ce priveste.
 VASILE VERE$A.GBIN 517

Veresaghin vroea sa tie ce 'este razboiul, si a aflat.

A luat parte la razboiul di'ntre Rust si Turci Mann cu Seo-
belev, cu acest razboinie fara frica, pe care-1 impingea focul ti-
neretet si o ambitie nemargenita $i care zicea adesea : Si daca
nu biruim, vom muri plini de slava".
Veresaghin a aretat aceea-si vitejie ascultind numai de vro-
inta sa $i de imboldirea artistica, prin care ii lerh cu putinta sa
aiba in mijlocul primejdiei ochl numai pentru forma artistica,
Comandantul i soldatii stieau cit de nesatios terit iel de a
privi si'l indestulau.
La Giurgin it scula din pat vuetul de tunuri ; tocmai atunci
sosi un cazac spuse in partea capulul de divizie. Turcii bat
Giurgiul, yin $i priveste".
Indata §1 pleca la termul Dunarel. Dar Turcii bateau nu o-
rasul, ci corabiile de lino mal, can dap ierau menite a
trece ostile Ennio.
Veresaghin se duse in data pe una din corabiile acelea, pen-
tru ca de acolO putea vedea mai bine, pe de o parte turburarea in
case, tear pe de alta caderea boambelor. De doua, on au lovit
granatele in barca, pe care tera pictorul, una in partea di'nnainte,
alta intr'o margina si a rasturnat toate celea,
Tot o data nu puteh, sa nu priveasea plin de placere cum se
jueau dot catst cari.sj1 gasisera loc de hirjoana pe corabie. Poeniturile
it sparieau, ciuleau urechile, dar incepeau ieara-$i a se tarmozi.
Turcii au aruncat 50 de granate, apol au contenit. Cind Ve-
repghin s'a intors in Giurgia, ii ziceau unit $i altit ca a pierdut
o priveliste Insemnata.
Ba am vazueo mat bine de cit D-voastra", respunse lel,
cad am stat tot timpul pe-o corabie".Crezura lucrul cu nepu-
tinta. Nu vroeau sa creada, Ca a lost in local uncle tinteau Turcii;
altii numeau fapta o vitejie nefolositoare. Nimene nu si-a inchi-
puit a tocmai pentru asemenea privelisti venise lel.
besem6, toate si pretutindenea. Cartea lut de schite o ayes
tot deauna la indamina, cazacul Kurbatov Ii ducea cutiea eu boiele.
518 VA SILE VERESAGIIIN

A luat parte la luptele de la Plevna si de la Tells si a dat

pe fate in cite -ya tablourl minunate adinca jale ce simtea pentru
suferintele sale si ale altora.
Yn Dupa atac" vedem un be unde ingrijese pe riniti, multi-
mea for le atit de mare, in cit nu !neap toti la adapost. i ple-
na pi rinitil innoata in glod, ape $i in singe. Doftorii fac, pe cit
pot, femeile de la Crucea rose ", pline de mi1a, cats a aline su-
ferintele acestor nenorocitl, dar is prey din calea afara multi.
Stan Ara ingrijirt, fan hrana, in prada chinului, a desnadejduirei,
cei Mal multi an semnele mortei intiparite pe obraz. Chiar in
fate a pus un flacau frumos 1i tinar cu bratele legate, cu petec,
pline de singe, si care priyeste atit de jalnie cu ochi4 neprefa-
cup. Veresaghin it cunostea, ne spune in amintirl de ravasele ma-
mei flacaului, aflate la dinsul si pline de Ingrijire delicata.
Apoi acel cimp de lesuri, care in tabloid inYinsi" se intinde
mat departe de cit pots cuprinde cu ochii, sa nu fie oare acela, in
care a cautat o zi Intreaga pri'ntre lesurile ciuntite despoiate pe
frate-su ?
Zac pe pamintul stepel intre tufarit fan frunze tai intre ma-
racini.
Noun grel. pi grost mph. ceriul ; ploaie deasa cade ai vin-
tul vijie peste cimp. Dar eel culcati in spin' nu simt nisi flio-
scatul ploiel $i midi yintul aspru care sufla peste trupurile for
si duce pe pamint mirosul putrejunei.
i innaintea gropes deschise stn un pope imbracat in ye-
sminte bogate, sopteste rugi pi cadeste peste morn. Cit de ade-
carat l'a zugravit Veresaghin, eit de lamurit a aretat toata smere-
niea pi toata mintea lui cea marginita ! Un soldat, ajutind popes,
stn alaturi 1i leste tip de ascultare de rob. Tabloul leste plin de
maiestrie ai lucreaza nespus de tare asupra priyitorilor.
AA tablou tot ash de minunat ieste invingatorii" ! Fie-care,
din cele patru tipuri leste plin de inteles si de caracter ca desemn,
plin de putere si bogat in color!.
Turcil au batut pe RusI si nice pe cimpul de Wale, intre
 VASILE VEIIESAGHIN 519

ante de feliuri de moarte, intre cele mai grozave ciuntiri se da pe

fats selbataciea biruitoriului, cruzimea vesela a omulai prefacut In
fieara. Prada si chinuese pe cei ce se lupta eu moartea si pe ri-
niti, se vad crincenele lovituri de sabie pe trupurile despoiate.
Co lea un Arnaut scoate ciubotele unui Cazac intepenit, ca sit se
inealte lel en dinsele; linga dinsul sta un cap despartit de trun-
chiul din care tot mai gilgie singe.
Yn mijloeul tabloului sta un Asiatic cu barba suit, pe a ca-
ruia fata aproape dobitoceasca se arata o bucurie vicleana. S'a
imbracat peste zdremtele sale en uniforma, impodobita cu decoratii
a ulna general rusese si sta lafoiet, cracanat si cu bratele intinse
in laturi, buimac si multamit, ca sa fie privit de tovansi. Ace-
stia fac haz ca niste nebuni, vezi cum chicotesc, cum nu mai pot de
ris. Dar si blastamatal in adevar to si scoate din fire. Si until,
In Wide de joc pune mina la fes si saluta dupa obiceiul Euro-
penilor.
Veseliea dezlantuita si horcotnl celor ce mor ; poate fi o sa-
tin mai zdrobitoare In potriva omenirei ? !
Veresaghin a trecut impreuna cu Scobelev peste Balcani si a
incunjurat Sipea. incercarea a fest peste mama de indrazneata.
Zilele intregi au innotat prin omat si cit stAteau pe loc ierau In
primejdie de a ingheta. Trebuea sa se privegheze until pe altul
si sa nu se lese sa-i fare somnul. Vercs tghin ne spune : 111a a-
copeream eu tot ce aveam, cu mantaua cea de pisla, en cerga,
ea an cojocel si totu-si situteam ea deli linga foe, Incepeam a In-
tepeni.. De geaba, trebuea sa ma scol, sa aprind o tigara si saastept
demineata lino foe.
In trei tablouri mid ne povesteste istoriea unei sentinele si
satirical ilustreaza ast-feliti telegrams ce se tot trimetek la cartieriul
general : In pasul Sipeei lieiete". Aier plumburiu; viscoleste stra-
snic. Straja sta la locu-I, singura, cu puseen mina, en gugiul
de lina tras asiL de tare peste obrazu -i tinar, in cit se zarese nu-
mai oehi-i voiosi.
Pe al doilea tablou vedem pe om inlemnind, ne mai putind
520 VASILE V ERESAGHIN

face nicl o miscare ai omatul gramadit de vintoasa urcat pan& la

genunche, dar straja sta tot la locu-sI. Nu mal poste sea in pi-
cioare, 1e plecat to o sake, dar tot sta Inca ; ai deli a virit mi-
nele adinc in minece, tot tiLe dupa regula pusca la umar. Capu-1
cade pe piept, gagiul i-1 acopere cu total.
Al treilea tablou ne area o movila de omatstraja ie dede-
subt. Icl se zare§te un capn din gugici si di'ncolo talpile ciubo-
telor les din zapada. Iesc §i o minacare tine In degetele -i ta-
pene pusca.
Bietul om 41 facuse numaI datoriea, ca atitia altil, genera-
lul Radetzki a trebuit sa depeseze la capitanul ostirei rusestl : Re-
gimentele scad de necrezut : aproape toata diviziea a, 24-a a de-
gerat ". In trecatoarea Sipcel liniste.
in slirsit au izbutit sa treaca Balcanii; oastea iera di'ncolo,
incepea valea Tungei ai intarituri turcesti. Pe muutele sfintul-Neculai
states bateriea Mescerski. Acole zugravi pictorul nostru tunurile
ai imprejurimea, ferindull capul ba la dreapta ba la stinga de
frica granatelor si glontilor aruncati de bateriile turcesti. Aeon
iera ruina unei Intarituri llurcesti, de la fereastra careia vroea sa
zugraveasca valea Tungei, dar ai acolO zburau granate. Una a spart
paretele, dar pe artist nu I'a smintit tare de la lucru, a doua a cazut
pe acoperis ai i-a turnat in cap multime de nasip, a treia in sfirsit
a spart acoperemintul $i a naruit caramizi si nasip ash de malt in
cit n'a mai fort chip de zugravit. Ba chiar ai colorile de pe pa-
leta le facuse bune de nemica. Dupa, sfirsitul razboiului merge
Veresaghin la Paris, unde lucr& tablourile schitate. Apoi le duce
la Petersburg la expozitie §i fad' mare miscare.
Se zice ea imparatul Alexandra ar fi vroit sa le cumpere pe
toate si sa le nemiceasea.
I-a dat multime de ban!, dar Veresaghin n'a vroit sa le vinda.
Veni la Viena si facu revolutie in simtiri.
A adus innaintea noastra o bucata din istoriea omenirel, Tin
adevar groznic, ascuns pan& acuma cu ingrijire : Toata grozaveniea
rAzboiului din zilele noastre.
 VASILE VERE$AGHIN 521

Expozitiea deschisa de curind ieste mult mai pacinica.

Desi a izbutit atit de mult eu intaiea, pictorul n'a lunecat in
gresala de-a umblh tot dupa senzatie. Iel vrea sa zugraveasca nu-
mai lucruri vazute si simtite si fiind ca a petrecut anii din urma
in Palestina si a facut a doua calatorie in Indies, de aceea ne a-
rata Resaritul en peisajele-i sorite si infierbintate si cu arhitectu-
rile-i, pline de pomp a ca din poveste ; din Palestina ne zugraveste
locurile sfintite prin traditiea evangheliilor, locuri pe cari le-a va
zut si le-a privit ca artist si cercetatoril
innainte de toate se cuvine sa amintim de minunatele capete
pline de caracter ce ne-a zugravit Veresaghin in Indiea si Egipet.
Acesti Lama din Tibet de pilda, nu-s tipuri adevarate? Ca-
talogul ne spune : Sint fiinti bune la inima, mineacioase, nu-si
schimba niei o data invalisul, si cari din aceasta pricina sint reu
mirositoare si pline de insecte. Cu toate acestea eel mat mare
di'ntre Lama (preuti budhisti) ieste de regula nemuritorift".
Ori smolitul mtmcitorin Indiean cu ochii marl si tristi. 0
fiinta prigonita, supusa, care nici o data nu-si poate linisti de a-
juns foamea. Ieste lucru de mierare insusirea muncitorilor Indieni
de a face lueruri cari au nevoie de cea mai mare rebdare, sint
foarte obositoare si ades cer cea mai delicata minuire."
Cum vedem, pretutindenea se da pe fata satirical; si Vere-
saghin ieste din cei cari stiu ride desi cu lacrimi in ochi.
Aceste scene din vieata lei lints slut niste tablouri minunate,
desi din punctul de vedere artistic nu stau la aceea-si inaltime ca
zidiul lui Solomon, mormintele prorocilor, moscheea din Agra,
tote -si lucreaza foarte tare, desi earn neasteptat, prin conceptiea re-
alista ce a pus tele fiiul veacului al noua-spre-zecelea.
Iel a cercetat de a maruntul local, a observat imbracamintele
locuitorilor de a-zi a comparat cu dinsele zisele evangheliilor. A
ajuns la credinta ea unde clima lucreaza ash de Cu tarie, arhi-
teetura trebue sl se fi pastrat aproape neschimba ta, si ea in
acest popor conservatoriii s'a intimplat stela -si lucre cu obiceiurile
imbraeamintea si portul. Nazaretul de a-zi i se pare lei ca nu
522 VASILE VEREAGHIN

prea se deosebeste de cel vechift. Ast-feliti plin de intipariri re-

alistice 41 inchipul aft zugraveasca povestea despre Hristos, dindu-1
caracterul adevarat oriental si deci indepartindu-se de artistic din
vremea, renasterel Italiene, cari au prefacut'o en desavirsire dup .
ideile si deprinderile Apusului.
Ast-felin plazmui tablourl biblice, din cari sfinta familie"
ti Invierea," desi nu cele mai bine reusite, au dat tote -sI mai
mult de vorbit. Cel di'ntaift ne arata curtea unel case veal' in Na-
zaret. Acolo sta mama 0 copiii, acolo 'este atelieriul timplariului,
local nude se gramadesc vitele casnice,
0 femee destul de zdravana, cu valul aruncat pe spate, cede jos
cu picioarele incrucisate si da tita celui din urma al iei copii. 0 fe-
lita cu straiul zdrenturos sta alene linga dinsa, ca adevarata Orien-
tals. La dreapta in feta luereaza batrinul Iosif Cu o colts, amin-
101 imbracatl cu caftane lungi, albe si amindoi cu barbe ascutite.
Trebue sa munceasca din rasputeri batrinul, ca sa poata Linea o
famine atit de numeroasa, cad in mijlocul tabloului, pe o gramada
de gunoaie, stau alti doi copii trintiti pe pinteee, se tologesc si se
hirjonesc, Intocmal cum se vede si pana a-zi la Arabia de prin u-
liti. Slut o pareehe de baietasi cu perciunasi negri si gross, cari
foe fetele for at de strengaresti si de sirete.
La stings in fats pe o treapta de pieatra sta un tinar
cu par lung galbior, cu fata serioasii si cugetatoare, tine tin
sal de scrisoare si ceteste ea bagare de salmi. Acest chip 'este-
ce-vh, mai ales de cit cele-lalte. In total tabloul ieste foarte viola
si caracteristic, jocurile de lumina sint frumusele, Dar pentru
ce o numeste sfinta familie ? Pentru ce cauta a ne face sa credem
prin citatii din evanghelii publicate In catalog, ca asa a fost sfinta
familie, cu sese copii, si de ce cats a Linea in picioare legenda
crestineasca dupa ce 1-a ripit temeliea dumuezeeasca ?
Se intelege ca artistul primeste ideile lui Retian, dar picto-
rul nu se poate folosi de atitea imprejurati prielnice ca scriitoriul,
care poate ascunde partile nesigure si lasa la o parte amanuntele
lovitoare. La pictor trebue sa se potriveasea in total ideea cu forma.
 vAsiLE VERpAEIHN 523

Invierea" face si mai tare intiparire. Ieste demineata. Ve-

dem o groapa sapata ea o pestera, in satin ; pieatra care o In-
chidea le data In haul, si prin deschiderea foarte ingusta lese cu
greu un barbat, a carui fats leste schimosita si pe al carul cap
flutura carpe albe. Nici o minune, daca soldatii eel do!, paznicii
groapel, apuca fuga Mind ast-felin de aretare. Ii vedem napadind
care 'n cotrb.
Aceste tablouri biblice au pricinuit mare miihnire tuturor
credinciosilor. Si arhiepiscopul Ganglbauer s'a indreptat la pro-
tectorul case! artistilor, la arhiducele Karl Ludwig, pentru a cere
Inchiderea expozitiei on eel putin indepartarea tablourilor biblice.
Fara indoiala ea evlaviosul domn ar fi izbutit, cu atita mai usor
en cit artistil din Viena si presa nu s'au prey purtat en indraz-
neala ; dar Veresaghin a facut cunoscut ea de buns vole nu va
seoate din expozitie nici un tablou. Tariea lui Veresagin reusi.
Se temura de scandal si lasara pe arhiepiseop sa Intrebuinteze
numal armele beserecesti. Ash s'a si intimplat, ba Inca din bielsug.
intaiu se publica, In foaiea diocezana urmatoriul protest, pe
care 11 punem aice ca sa aretam cum stau treburile in Austriea.
Tot o data prin acest document se complecteaza schitarea tablou-
rilor de can am vorbit si no!. Ieata-1 :
,,Faeindu-mi-se cunoseuta mahnirea ce simtese catolicil evla-
'000 privind tablourile din vieata lui Isus zugravite de Veresa-
ghin si asezate spre priveliste obsteasea In casa artistilor, am pus
un om de Incredere sa-nil aduca lamuriri mai multe asupra ace-
stora. Prin descrierea din gura, prin cetirea catalogulul insotit
cu lamuriri tiparite si privind si niste lotografit am ajuns la du-
reroasa incheere ca mat ales doua tablouri lovesc crestinismul In
temeliile lui. Pictorul, folosindu-se dupa metoda lui Renan de
piste locuri din biblie, reu intelese, cauta a strica, prin vielenesti
uneltirl credinta in fiiul lui dumnezeu facut om. Unul di'ntr'in-
sele ImfatqazA pe fiiul lui dumnezeu, care fusese din veehiC fa-
gaduit ca mintuitoriii lumei si la vremea hotarita prin proroci, s'a
zemeslit de la duhul stint si s'a nascut din Mariea, cea mai curate
524 VASILE VERLSAGIIIN

si fan prihana fecioara", taina iubirei celei vesnice, a carei con-

ceptie ideala a insufletit pe un Rafael sa faca lucrari nemuritoare,
ne infatosaza pe fiiul lui dumnezeu ca fiiul mai mare al unei fa-
milli orientale blagoslovita cu multi copil si pe aceasta familie o
numeste pietorul sfinta familie", ca si crestinii. Celalalt infa-
togaza pe mintuitorul nostru, care din iubire de oameni a luat
de buna voie asuprall moartea ispasitoare pe cruce si invingind
moartea si pacatul a inviet dupa cum spusese di'nainte uceuicilor
Sai, a treia zi din morn cu slava multa; si prin invierea sa 0.-a in-
deplinit soliea,... Vere*aghin ni-1 infatosaza ca trezit din lesin,
pindind din deschiderea gropei si-i da aretare atit de spaiminta-
toare in cit pazitorii se ingrozesc si fug.
illiscat dureros prin asemenea pingirire a celor mai sfinte
credinti cerstinesti, a celor mai innalte ideale pentru arta ade-
varat creOineasca, am crezut de datoriea mea ea episcop, sa incerc
a indeparth aceste tablouri din expozitie. inse fiind ca incercarile
mete n'au izbutit *i s'au intrebuintat in feliurite ziare ca momeala
pentru a adrift la aceste tablouri nelegiuite si mai multi privi-
tori, deo mie ea episcop, care slut legat prin juramint nu numal
sa propoveduesc credinta catolicA, der sa o gi apar dupa putere
de on ce lovitura, nu-ml mai remine de Cit SA protestez in po-
triva acestel reprezentari religioase si in potriva acestei lupte ne-
legiute asupra crestinismului, sa indemnam pe toll catolicii sa
se fereasca a luh parte la asemenea nelegiuiri si sit ne rugtina de
lertare, in nunzele tuturor credinciosilor din dioceza noastrd, la
mintuitoriza nostru, ont fi d-zeu, pentru ocara ce trebue sci sufere
iu catolica Vienci. Viena 18 Noemvrie 1885. Coelestin Iosef car-
dinal Ganglbauer print arhiepiscop."
Dupa ce arhiepiscopul si-a dat osteneala a face cunoscute cit
mai pe larg tablourile lui Veresaghin *i acelora ears nu puteau
sclipul, bans spre a merge la expozitie sa le vada, au mai avut be
si alte masuri beserecestl, predict, foi tiparite, ba chiar ai o slujba
de ispcifeniea pacatelor inrbesereca universitdte'. Nu gtim data
prin asemenea mijloace au scapat nelegiuitii Vieneji de pacate. A-
 VASILE VERES GIIIN 525

tita ieste inse neindoelnie ea de atunel au inceput a vent la expo-

zitiea lui Veresaghin mai multi de cit on rind.
Malt mai insemnate de cit tablourile biblice stmt altele doua
foarte mart, in cari Veresaghin dovedeste toata, puterea-i tragica de a
stirni miniea si mila privitorilor ; acestea se potrivesc Inuit cu
cele din razboiul intre Turd si Rini. Until ieste innabusirea rä-
seoalei indiene de catra Englezi4 si celalalt ,,Pedeapsa conjuratilor
la Rusi".
In prefata catalogului eetim in privinta acestora doua :
,,Dups infatosarile razboiului, adeca a uciderei oamenilor cu
gramada, in lupta di'ntre state, a gasit artistul ca n'ar fi lucru lip-
sit de interes sa fan un tablon cari sa zugraveasea omorirea el.-
tor-va, insi ce se afla in lupta cu statul, in i (bruit drept feicalori
de rele.
Pare foarte vrednic de luat a minte faptul ca mijloacele de
omorit se fat din ee in ce mai cumplite.
Olt ii vorba de aceasta apoi mintea naseoeitoare a Engleji-
lor a Intrecut fan indoeala toate mijloacele vechi, impurarea o-
sindirilor cu ajutoriul tunuluf se potriveste cu toate cerintile In-
birei de oameni. Boamba rumpe intr'o clips trupul bucati, le a-
runca in toate partite, si capul cum s'a vazut de privitori,
se suie pe o linie spirala in sus. Intiparirea facuta de aceasta
priveliste, adeca groaza, ieste foarte mare, intocmai cum-cere si
spiritul legilor de a-zi.
Celalalt mijloc foarte obisnuit de executare ieste spinzura-
toarea, intrebuintata de obiceift in vrista de mijloe si chiar si a-
cuma in multe teri, intre altele in Rusiea.
Acest fella de omorire ieste malt mai reu de cit celalalt,
pentru ca moartea vine mai greu ¢i ieste mai dureroasa".
Dupa aceasta introducere, a caret amara ironie nu poate fi
tagadaita, merge fie-si care plin de dorinta de a vedea tablourile.
Ieste o pleat& intinsa, sorita, sub an cerin vecinic zimbitoriii. Lim-
pezimea vazduhului arata toate eelea asS de lamurit in cit putem
vedea un sir lung de tunuri puse until linga altul pans la margi-
521i VASILE GlIEBEANIN

nile vederei. Dinnaintea fiecarui tun sta legit un Indiean, unul din aces
nenorociti pe eari foamea si silnicii de tol feliul i-a impins la desna-
dejduire si can an indraznit la 1857 a se rascula in potriva com-
panies indiene, cunoscuta ca model de societate coloniala. Rascoala
a fost foarte primejdioasa, s'a intins in tot Bengalul, a cuprins mai
toata Indira nordica. si pentru un timp a pus in primejdie stapinirea
Engliterei. Cu cit a fost primejdiea mai mare cu atita mai tur-
bata fu si razbunarea, dupa ce rascoala a fost invinsa.
Cu cruzimea cea mai aleasa nascocira, pentru a pedepsi pe
rasculati un felia nou de moarte : ii spulbera en tunul, cu cea mai
grozava osinda pentru un musulman : cum poate sa mai invie in
rain daea it preface in nPnumarate farmaturi ? Veresaghin ne imfa-
tosaza o exectie de acestea.
LegatilFoe!Curatitil
LegatilFoclCuratitil
Asa resuna comanda mereu, mereu, pans ce tots ace§tI ne-
meruicl, sfarmati vor fi, in bucati., facuti gunoin, spulberati, si
Cara curatita de turburatori. In tablou ieste ales momentul eel di'n-
nainte de impuscare. Vedem pe rftsculatl in caftane si turbane
albe, stapinitl la cea din urma clips de simtiri curat omenesti.
Cel di'ntain ieste un batrin zdravan, eu barbs lungs §i alba.
Fata-i energies ieste ridicata in sus, se uita la ceria, buzele -i, vi-
nete sint deschise. Razbunare striga aceasta gura, ehiama cea
mai groznica razbunare in nest ceas de moarte asupra tuturor a-
celora care ucid pe fiii acestei tari, on ii nemicesc mai pe incetul.
Vecinul sac ieste prapadit, capul cazut pe piept, pare ea plinge,
nu pentru dinsul dar pentru ai sal eari trebue 86, sufara Inc a, nes-
pusi seracie a fiintei lor.
Al treilea sta drept, mindru, plin de vrednicie si linistit.
Al patrulea pare fail cunostinta, lesinat. $i tot ash, in tot
sirul eel nesfirsit.
Con mai departe, se vircoleste unul parcb, ar vrea sa, se dez-
lege de la stilp. Zadarnica truda. indeplinitorii osindel stau aco-
lea, sis innarmati.
 VASILE VERESAGIUN 527

In fund vedem un batalion intreg de soldati imbraeati ro$,

Insirat, prezinta arma.
Coles innainte oflteriul care comanda, §i eel de la tunuri-,
patru de fie-care tun.
Stau toti dupa orindueala. Capul drept, picioarele cu calea-
ile alaturate, pieptul innainte, batele lipite de trup. Se uita ne-
elintit $i drept innainte, nice la stings nisi la dreapta. N'au ne-
mie de vazut, nemic de simtit, nemic de gindit. Nu-s oameni, is
nia$ini.
$i mina resuna comanda, fitilul se apropie de tilindruun
poenet$i s'a sfir$it.
Sa vedem pedeapsa en moarte la Rusi.
Un eerie eenu0a, uniform, nordic. Aerul plin de fulgi de
ninsoare can cad jos formind lapanite marl. Sintem pe o pieata
mare din Petersburg, acolO &tau rirlicate una lingo, alta cinci spin-
zuratori, de care atirna nihili$ti. Viseo lul nu no lass sii-i vedem
bine, dar zarim cele din urma zvicnituri, se cede ea n'au foot
spinzurati bine.
In fata tabloulul sta multime de popor, au venit sa priveasca
la grozava osinda; jandarmi calari ii imprejura din toate partile.
$i to(i stau muti si nerni$eati Inva liti in mantale. Dar ce
se petrece in launtrul acestor oairpni nu ne a spus Verevghin.
Toti stau intor$i spre spinzuratori $i numai la o grupa putem 68
le vedem fata numai din profil.
$i tot mai des cade zapada ; vrea ceriul milos sa acopere
grozaveniea ce s'a petreeut ?.
Vere$agin a facia prin acest tablou, ceea ce nu indrazni pan
la dinsul alt pictor : a fdcut inteiiea oard un monument artistic
lupteitorilor vailattipt7 *).
Pentru dinsul eel cinci eonjurati, al earor name ie usor de
aflat, nu-s facatori de role. Vorbe$te de dinail ca de in$1 in lupta

') Lumen noua" a lut Turghenief nu vorbe,te de luptaton, ci de propa-

gandi§ti. Lucrarea let Ye mai degrabil caricature de eft monument, de§i
cuprinde mate amrtrunte adevarate.
528 VA8ILE VEREUGHIN

eu statul si cari sint socolift facatori de reu. Nu cata a pri-

cinui minie in potriva for ; ii zugraveste ca jertfe ale a tot puter-
nicului scat, ca jertfe can ne desteapta compatimire. Nu-1 nici o
minune daca asemenea deslusiri au fost scoase din catalog prin
botarirea cenzurel. Dar nici n'au nevoie, vorbesc singure.
Ieste foarte firesc lucre ca alti pictori sa nu primeasca de
Joe tendintele si realismul lui Veresaghin. N'au ce face ; de taga-
duit maestriea lui in colorat si In desemnat, precum si tehnica, nu
pot. Palavrele obisnuite in aceasta privinta, ca artistul n'are ten-
dinta, ca trebue sa zugraveasca numai frumosul in sine, pot fi res-
pinse usor prin faptul Ca o plazmuire artistica lipsita de tendinta
ieste cu neputinta. Dar fireste bags d-lor de sama tendinta numai
cind le loveqte deprinderile. Cerinta ca artistul sa n'aiba nici o
tendinta insulin ea lel sa OA tendintele celor multi. Tear despre
ideea ca numai frumosul poate fi obiectul artei, Goethe zice : Arta
ieste indelung timp mai mult educatoare, innainte de a fi frumoa-
sa, si totu-sl tot asii, de mare de adevarata, ba chiar mai adevarata
si mai mare de cit cea frumoasa." Tablourile lui Veresaghin sint
pline de poezie, dar on cum poeziea, sa ieste foarte realista. Ta-
blourile sale trebue sa loveasca pe on eiae are parerea comu-
na Ca esenta poeziel leste Buziea, infrumusetarea realitatel. Caci
Veresaghin se sileste sa sfarme on -ce iluzie. Tel a rupt valul in-
selatorin de poezie, cu care arta acopere razboiul si pe eroii lui ;
lel a dezbracat legendele crestine de caracterul for metafizic, a a-
retat adevarata valoare a umanitatel veacului al noua-spre-zecelea.
Se cerea de la arta sa inlocueasca religiea, adeca, sa pue pe oa-
meni intro lume ideals ca sa uite aceasta vale de plingerl. Ire-
resagbin coboara ieara-si arta din nori pe pamint ; lel ii pune da-
toriea sa fan pe oameni nu sci uite problemele earl asteapta
dezlegare ci sd le cunoaseci ; sa-I imboldeasca nu la visare ci in lu-
crare. Arta pentru dinsul leste ce-va social nu dumnezeesc on mai
pe sus de omenire, ci un factor si tot odata un simptom al dezvol-
tarel societAtei.
Traducere de J. Ji.
 POEZII DIN POPOR
PDX= POPORANE
(Duo, eum se
Frunzi verdi griu marunt
Frundzi verdi grin marunt
Ardi-ti focu urit
Malt far'di eredzamint ,
Din mnica copchilarii
Mni -ai fost daruit to mnii,
5'amu uiti ci slut mari
Si di tini n'am scapari.
Di m'a, duci, duci 'n lumi
Iel si tiini dupa mini,
Di m'a, duci 'n lumia largi
Dl pi: mini iel ahargi
Amarindu-ni
Dzilile sarmanili I
Negru, negru-i pamintu,
Dar mai negru-i uritu
Traind numai cu dinsu.
Di urit rn'am ferit mult
Si en iel m'am pitrecut,
Di urit m'am ferit tari
Si 's cu dinsu la mineAri ;
S'uritu din ci si faci
Ia din ceia ci nu-ti placi
S'uritu din ci-i facnt
Ia din ci ii niplacut.
Di cit train cu unit
Mai ghini moarti 'n pamint,
Di cit train eu nacaz
Mai ghini mo mnti 'ntr'un ems.
Contemporanul An. V. No. 6.
529
eiLl
N'am gindgit in uremia me
C'aista pahar I'm be
S'aista trai l'oi ave ;
N'am gAndgit in asta lumi
agiungi- atesti dzili.
Di cit cu uritu 'n casi
Mai bghini eu boala'n oasi
Di boali mama ma, scoati
Di la urit nu ma poati.
Di Wall dzaci si de scoli
Da di urit dzga $i mon.
Inchiditi u$ili ghini
Ci uritu iari viui.
Fugi uriti di-acole
Nu'ni pchicit lad bele.
Fugi uriti din carari
Nu'ni mai face suparari.
Fugi uriti di pi prag
Si vii cini mni-i drag
Fugi uriti de la mini
C'oi luera si pintru tini
Fugi uriti di la spati
C'oi luera ieu §'a to parti
Fugi uriti pi pustii
Pe lumi si nu mai vii
Si 'napoi si ti intorei
Cind pehetrili-or inverdzi
$i munti boieri on ci.
34
530 POEZII DIN POPOR

Frundzi verdi di dot scat

(Dup.6 cum se cina)

Frundzi verdi di doi scai

Cati maid cui ma dai,
Nu calk arjintului
Si ma da uritului,
Ci ai jintu sadi 'n ladi
Da uritu sadi 'n vatd
Si ma 'ntreabi eiti-odati :
Ci sadzi drag! suparati ?
Nu sad drag! niei di-un Mu
Ci sad di uritu tau.

Frundzi verdi di marari.

Frundzi verdi di marari

S'o stirnit un ghinarari
Cu cinei suti di sortari.
Si sortari-s tinerei
Dispartiti di la fimei.
Casa cu copchii sarmana
0 ramas numa cu mama !
Copchii pi ling! vatrl
Strigi jalnic: mami, tat!!
Frundzi verdi di mar dulci
Sui maicuti 'n dial la cruci
Si vedzi vodi cum ni duci ;
Ci ni dud ca pi boi
 ADES-ARUM MINISTERIALE 571

Si ni tundi ca pi oi.
Si ni da paru 'n gunoi.
(Jud. Suceava). s. I-UPES
NB. Sunetele j si ci, cu care am scris : arjint, ci, cirri, dulci,
cruci si dnci, nu ieste toemal cum se obisnueste in graiul popo -
rului. 111urmat de i ori e se rosteste ca j foarte moale si sunetul
ci se pronunta cu un sunet mijlociu intre 5 si ci.

Adeviruri Ministeriale
(srhot)

La pag. 381 cetim : E forte adeveratn ea 24 ciile de man .ft pe

anti ajungn teranului roman pentru asigura existenta sa precum
Qi pe aceea a animalelorn sele pe timpul iernei". Apoi dar cum se
Tice ea teranul munceste tot anal si tot peritoriti de foame ieste ?
La pag. 382 cetim ,.crescerca vitelor este speculatiunea
cea mai folositore". Mica cresterea vitelor ieste o specnlatinne,
atunci mai ca imi vine a crede Ca In Cara romaneasca porcul ii
astronom si cuptioriul doftor.
La pag. 385 ne spune ca la not ,, chiar smochinul, migda-
lain si castanuln creseti aeI si dau fructe ciind sunt adapostiti".
Me mier de ce a trecut cu vederea portocalul, alamiiul si ananasul,
In gradini calde, de iearna cresc si lei 1
La pag. 388 vedem ea pe la ministerial instructiel se crede
§i acuma, in veacul al XIX-lea, ca din ?naterit organice se nasc
ciupera. Ash dar d-1 Sturza nu numai ca-i revolutionar, dar ieste
§i aka, admite generatiea spontanee ca si poetul Macedonschi I
La pag. 390 vedem ca pe vremea Ini Cantemir cail din Mol-
dova leran foarte stimatr. Am mers ca reel!, acuma nu stimam
nice pe ()amen' ! Dr asemenea tut in acele vreml animalele chiar
mean band reputatiune, pe clnd. a-zi... 0 tempora, o mores!
532 ADEVARURI MINISTERIALE

La pag. 391 aflam ea porciI formea.:ci braful puternic al a-

griculturei ! Stil, nu saga !
La pag. 393 cetim ca ingrasarea ri»zeitorilor face parte din
speculafiltnile animale.
Tot acolea ni se spune ca avem intre puerile selbatece : strug,
fazant!! Se vedo ca d-soara a fost la vre-o menajerie si a crezut
ca daca-s acole apoi trebue sa-i pue si in geografie.
Tot la 392 cetim Ca avem muff castors' in partite baltoase
de pe linga Dunarea.
La pag. 393 ne darueste un basin carboniferii.
La pag. 394 vedem sulful si idrogenul sulfurat intre saruri.
La pag. 399 cetim ca avem export de 160 milioane si im-
port numai de 90. Dan, iesea geografiea d-soarei Dimbeanu mai de
demult, n'ar fi mai fost atita sfada, nu s'ar fi mai gasit atitia scrii-
tori can se vede ca se Intelesesera sa faca zgomot ea importul in-
trece exportul.
Acuma dupa ce am frunzarit greselele mai baltate din geo-
grafiea Romanies, indraznim a privi si la eelelalte volume. Vazind
in Geografia celor 5 part' ale lumei" p. el. I see. si a I V-a pri-
mara si oare-si Carl lamuriri asupra cozmografiei, m'am simtit foarte
dornic a vedea ce mai descoperiri noua s'au facut asupra acestor
materii. Stiind ca toate cele serise de D soara Dimbeanu, shit-
tot o data aprobate de d-1 ministru, am gindit ca voin putea sti
cars -s doctrinele potrivite ca ortodoxe la cirma terei noastre. Poate
a-zi mine sa fim siliti a crede asa cum ni se va porunel de sus ;
deci ma socot foarte ghibaein iscodind din vreme dogmele ofieiale
asa ca la timpul potrivit sa fiu mai dihai in pravoslavnicie de cit
insa-3I D-soara Dimbeanu.
Chiar la fata 1-a vedem ca ne inselasem in privinta definitiei
ce trebuea sa dam Geografiei econonace. Dovada vorbele D-soarei :
Pamentuht studiatn din puntula de vedere alit foloaselorn ce pu-
temn trage di'nteinsula sangeografiea economics ". tiut sa fie deci
ea Geografiea economica a Angliei nu ne va vcrbi despre industriea
inglezasca, dar numai despre foloasele ce se pot scoate din pamin-
 ADEVARUM MINISTERIALE 533

tul acestei tem La fata 2 vedem ea sorele in virttitea atracriunit

universale le face sci se misce in jurula set's o data en mirarea im-
prejurult1 lore in5i-le si pastrilndu distantele ce au relative unele
catre altele (miscare ce li s'a imps imatti de In nascerea intregului
sistemti planetaria) ".
Cum, atractiea universals ajunge pentru a face pe planete sa se
miste in jurul soarelui ? De care miseare (din cele doual pome-
neste in parantez D-$oara ? De unde si pan uncle i$i pastreaza
planetele distantele ce au relative unele catba altele ? Ce, don pla-
nate in opozitie sint tot a5a de departe una de alta cit $ i In con-
junctie ? Auzisem ea stelele i5i pastreaza distantele relative, dar
acuma se cuvine sa credem ea tot a$it patese si planetele. Dar ma
in urma urmei, tine naiba va mai putea prieepe frazele epileptice
ale domnisoarei ? Ar trebui sa ne faca d-1 Dimitrieseu Anghel ni$te
comentare in ce inteles sa le loam.
La pag. 4 vedem ca teoriea despre petele soarelui ierit gre$ita,
ea de acuma trebue sa credem ca -s aleatuite prin ni$te vii efervescen(e
ale oceanulul de materie luminoasa ce aleatueste suprafata soarelui.
Tot acolb vedem ea s'au deseoperit 200 de planete dupa nascoci-
rea telescoapelor ; not auzisem ca an treent peste 250, dar d-$oara
ne convinge Ca ne inselasem.
La pag. 5 aflam ea s'au ivit 51 eiti-vii comets fan cea mai
mica urma de coama ; pana acuma ne deprinsesein a crede, potri-
vindu-ne smecherilor de Neint1 si Frantuji, ca toate cometele sint
lipsite de coama dud is departe de soare $i ea se formeaza a-
ceste podoabe ale cometelor prin lucrarea soarelui. Ba chiar se
ineercasera unii nepricopsiti in ale $tiinti sa intemeeze $i teorii
spre a explicit nascerea coamelor on cozilor. Acuma s'a inehe-
iat, intelepeiunea dumnezeeasca a glasuit prin condeiul d-soarei
Dimbeanu ! Pace voua !
La pag. 6 cetim intre dovezile despre rotunzimea pamintului
,,Daca merge= pe locuri plane dame de lucruri now, pe cind cele
de in spatele nostre dispara". Apoi not cu mintea noastra mar-
genita, ne convinsesem, tot luindu-ne dupa zisele unora $i altora
534 ADEVARUR[ MINISTERLIE

eit si prin sofismele mintei noastre, Ca chiar de ar fi pamintul ca

desayirsire drept, on plan, ca o masa in sfirsit, tot am vedea lu-
cruri noun si cele de cari ne-am departh nu le-am mai vedea.
Yn mintea noastra cea proasta socoteam ca faptul Ca nu mai vedem
acelea-$1 stele, (daca, ne mutam pe fata pamintului), da dovada de
rotunzimea lui ; d-soara Dimbeanu sprijinita de innaltele noastre
autoritati scolare, ne arata ca altii sint mult mai practice i mai
patrunzatori.
La pag. 9 ni se spune ea soarele gi stelele stau 2,e loc. A-
steptam cu nerebdare un curs universitar de cosmografie, aprobat
de guvern, in care se ni se spuie prin ce descoperiri now, s'a do-
vedit de pesita ideea celor ce ne invatau ca soarele cu toate pla-
netele lui se mica in spatie cu o lutala nespus de mare in spre
constelatiea lot Hercule si tot o data cum se face ea parerile celor
mai insemnati spectropisti au cazut in apa ? Cum s'au explicat
faptele cari dupa cercetarile spectroscopile pareau a dovedI ea toate
stele as misca foarte rapede in spatiurile ceresti ? La aceste in-
trebari ue inchipuim ea va catadixi a respunde macar dl. Anghel
Dimitrescu, data nu d-soara Dimbeanu.
La fata 11 cetim : Pamintulti, in miscarea ce face impre.-
jurulu sorelui, se apropie si se departeza de dinsule, present:Audi.'
luininei si caldurei cind polule Nord, clad polule sud, a$a ea lun-
gimea dilelora si a noptilore variaza in diferite punte ale supra-
fetet pamintului. Acesta variatiune este causa principala en tem-
peratura aceleia-'s1 localitatl nu este aceea-'si in tote timpulu anu-
lui. In acelti timpe ale anului, in care o localitate are dilele mai
lungi, are, prin urmare, mai mare caldura, si din contra eand a-
acea localitate va avea dilele mai scurte si caldura va fi oral mica".
Yana acuma se credea Ca deosebirea de temperatura intre
yarn si learn nu atirna numal de la lungimea zilelor si a nop-
tilor, ci ea chiar pentru o secunda luata din o zi de iearna $i a-
semanata cu una din cele de yarn, temperatura nu leste aceea-Si ;
se credea ea unghiul ce fac cu normala locului razele ce cad are
oare-$1 care inriurire asupra incalzirei pamintului si deci a aieru-
 ADEVARURE MINISTERIALE 535

hi care se incalzeste de la pamint... Dloara Dimbeanu simplifica

lucrurile, cum face si la lungimea zilelor 0 a noptilor la paginele
din urma.
La pag. 12 cetim ca pamintulu e unu globe solidtt, push in
centrula cerului",... AO mai merg, se intelege un planet caruia ii
facem cinstea de a locul pe dinsul no! Rominii, putea fi oare a-
sezat aiurea de cit in centrul uuiversului ?
La pag. 25 cetim : Apa marii cuprinde nenumarate Plante
si diferite animale. Colorea sa e albastrd, gustula sea e aware
i stirata ; prin ur»zare nu 'e bund de bduta". Caraghiojii de
strain! ne spun ca apa unor marl le rosa, a altora galbana, d-soara,
Dimbeanu ne invata inse mai pe scurt ca on ce apa de apa de
mare ie albastra.
La pag. 27 cetim : Tot& ce se vede extraordinara in na-
tura ce chiama meteors, ca nourii, ploia, roue, zapada, tunetulti si
fulgerule. Ash dar pentru cei de sus ploaiea, nourii, zapada sint
ce-va extraordinar ! Unde traesc oare Domniele-Lor de nici c int
rece fet*ara nu le-atinge" ? Mai jos eetim: Mid razele sore-
lui strabatti picaturile de plezie, acestea se resfrAnge dincolo de no-
uri si formeza ceea ce se chiama curcubea". Sinteti oare sigura,
domnisoara. ca scolarii nu vor fi §tiind ca se formeaza curcubeul
din coace de nour, nu din colo ? D-voastra sinteti ast-feliu de agemie
optica in cit nu stiti ca razele venite de la soare se resfring
in bobitele de apa si se reflects pe fata de dincolo a lor, ask ca se
intorc inspre partea de unde-sn trimese! Stiti si DV ca lumina
refractata trece de regulci prin corpul refractatorin, dar su-
gubata si se poate intimpla tocinai cum nici n'ai visat, vorba ceea :
limba boereasca ii in surub". Cetiti in vre o fizica si veti vedea
ce frumos v'ati plena.
La pag. 45 cetim : ,,Creftinismula, ala cdrut nume it vine
de la Christosa, mintuitorula nostru, e reliyiunea cea mat perfecta
care e practicatci numai, de poporele civilisate ! Ce p'uneti rema-
§ag ca multe popoare selbatece si barbare practicci crestinismul ?
La o pag. cetim : Suedia, fiind o ter& bogata in fiery,
536 ADEVARURI MINISTERIALE

fabrics milione de masini". Si mai jos ca, negotul Suediei nu trece

peste 500 de. milioane. Apol ce face Suediea cu ma$inele ? Daca
le face $i le intrebuintaza In tan, trebue sa, aiba o industrie uri-
asa, milioane de ma$ini nu-s gluma ; "ear de le vinde, apoi cite cit
vind una ? Cum de n'au comert mai mare. Socot ca nu vind cite
2 fr. 50 ma$ina ? Ce crezi d-soara ?
La pug. 149 cetim o fraza nostima la culme : Rasa males,
e representata (in America) de Eskimos la N. can ran atingu
Inaltimea de mill metru §i jumatate $i de sclavii adu$1 din Africa
$i respAnditi acs pentru munca pamintulm". Cum ? Eskimoii sint
maleji $i Negrii din Africa de o rasa cu dimii $i maleji ? Bravo !
Aste se chiama euno$tinti lamurite, nu saga!!
Sa trecem si. la Elemente de Geografia Europei."
La pag. 8. cetim : Ursinii $i pulpele, numite fructe de mare
Bunt mai cu semi, in Italia $i Grecia, " ce dihani" vor fi
Hind $i pulpele? Se vede ca-i vorba de cracatite, pe can le nu-
meste dupa frantuzeste poulpes.
La pag. 40 eetim : Acesta (Eduard confesorula) neavend
mosteniton, proclama, Inca traindu, de mostenitorn pe Gulielm,
ducele Normandie', care Introduse sistemulu feudalti $i domni ca
unit despotu." Despre cucerirea Angliei, despre luarea pamintului,
despre chipul cum a ajuns Gulielm a fi numit mo$tenitoriu, pace
sau mai bine gre$eli gogonate.
La gag. 126 vedem ca d-soara tot ar crede in basmul cu
Wilhelm Tell in privinta ci$tigarei neatirnarei Elvetiei.
La pug. 149 cetim ca limba franceza s'a format din ames-
tecarea limbilor latind i yerman'd!!
Ce sa mai lungim vorba mai lanai pe alta data, .i punem
sfirsit articolului dar nu ne lasa inima sa nu aratam $i cite-
viti cuvinte en can Dloara ne Imbogate$te limbs. : avantagiile,
presinne. speculatiuue, pomete (adeca umerii obrazului), pulpe
(craeatite), quincailerie (ace, 1 olduri), rivalisezei, considcrabilii,
ofere, petroliii, monasteriii, venerate, supranuluitd, satisface, es-
clusivii, continnu, facorisata, terminatd. etc, etc, etc._
 0 CARTE DE DL. COSMOVICI 537

*
* *
Fata cu asemenea carte monstruoasa ca limbs ¢i ca stiinta
si cu toate aeestea aprobata, ne intrebam ce ineredere sa avem in
lucrarea d-lui Sturza? Ori cum s'ar deslusi luerul, remine deplin
dovedit ea ieste cu putinta sa fie aprobate carpi rele si firete sa
nu fie aprobate carp buns, daca interesele celor insareinati cu exa-
minarea vor cere ast-felitt. pupa cum odinioara s'au aprobat mon-
struoasele scrieri ale d-lui Naneanu si ale altora, tot ast- feliti ve-
dem ea se face si sub d-1 Sturza. No! ne vom face inse datoriea
si vom revizui hotaririle juriulai ministerial, in care nu mai putem
avea duo faptul cu d-soara Dimbeanu niei o incredere.
leste o vorba lupul pcirul ift schimbd, dar ndravul ba. A§a, si
oamenii, tot paeatosi remin. Na merge treaba cu cirpituri. Fap-
tul cu judeeata profesorilor de la Alexandra eel Bun, ti mai ales a
d-lui Racovita, ne-a dovedit ce naivi ieram creziud ea asta-zi se va
putea °slain un yiuovat eaptusit cu spete de toemala. Acuma vedem
ca degeaba-s toate, nici macar carp bune nu vom avek.
yERAX.

introducere in Sciintele Naturei

p. el. 1-% see. de dl. Leon Cusmovia, profesor is Universitate (critic, gi respuns)

Se vede ea ne a fost dat sa vedem, in aeesti din urma ani,

mai multe minuni! Alt- feliti nu putem Intelege o multime de
fapte nea5teptate, care ne au pus in uimire ! Neflind egoist' sa
dam la iveala parte din acele fapte, ca sa le vada gi sa se mi-
nuneze i altii, can poate n'au avut prilej sa le eunoasea.
0 parte din minuni s'au aretat, in numarul trecut din Con-
temporanul," en ocaziea criticet ce &cut geografiei ll-rei
Dimbeanu.Aceasta carte aprobatade enor. ministerin, in urma
mild raport pompos at D-1111 Anghel Dinictrieseu (tot Dl. Dimitries^u
fie zis in parentez, a hat si apararea Dambeanu, on de cite
on a fost vorba de vre o eritiea....), euprinde lucruri neauzite
538 0 CARTE DR DI,. COSMOVICI

schimbari de pAturi geologice, mariri 5i micsurari de munti cu

sute de metri, popularea unor insule 5i teri cu animale, cari n'au
locuit pe acolO nici o data i alte nazdravanii de feliul acestal...
Dar ceea ce face un simplu muritorin, ieste tot de a una de-
parte de ceea ce poate face un om cu titluri innalte, un doctor in
vre-o ramura a cuno$tintilor omene$til Dl. L. C. Cosmovici,
dupa un sir de ani petreenti in Paris, intr'o neintreruptii ocupatie
stiintifica, vine in tail doctor in Viintele naturale ,si tit pe ce
doctor in medicine:I.Null-lit profesor la Univeroitate, incepe a dh
pe fata rind pe rind, numeroasele -I cunogtinti si chiar descoperiri
la fie-care pas! Combate pe Haeckel 5i Darwin en Inuit succes
$i stabileste de pe inaltimea catedrei si a titlului de doctor, ne-
destoiniciea revistei Coutemporanul", $i in specie a lui I. Na-
dejde, de a trata chestii $tiintifice $i de a se masura cu d-sal....
Auditoriul, din deosebite pricini, trebnea b a zica amin, sou O. tats
f$i sa rida in petto!.... Ori de cite on i se respundea ce -va de I.
Nadejde prin Contemporanui," D-sa nu ridich manuga, avea inse
grija de a respunde prin yin grain innaintea stndentilor, un audi-
toria foarte bine voitorin (et pour cause), ca nu respunde prin pu-
blicitate, neaviud en tine se masurh, de vreme ce I. Nadejde
n'are titluri!. ..... Ivindu-se chestiea respiratiei plantelor, DI.
Cosrnovici s'a pronuntat pentru cele don respiratii : una de zi
gi alta de noapte.... $i en toate probele ce i s'au adus ca sa i se
arete ca n'are dreptate, D-sa tot n'a vroit sa se lese dovedit $i a
respuns prin ve$nicul argument al celor ce n'au ce respunde: cit
n'are cu tine se nicisural... A trimes o data gi un respuns in mai
muite puncte, care ne-a lamurit priciva (pe care nu-i vorba, o qti-
earn not prea bine!) pentru care dl. doctor nu vroiea sa respunda
1a cele zise prin Contemporanull Cind a resit Geologiea lui I.
Nadejde pentru cursul superior, dl. Cosmovici a gasit-o foarte
rea, agh de rea in cit in limba d-sale eea doctorala, a zis : cite
cuvinte atitea greselt! Par nici o data n'a bine-voit sa arete ma-
car parte din acele grepli qi accasta pentru ca n'are cu tine
Sc n (isural... Dar respuns mui larnurit a clat publicind Geologiea
 0 CARTE DE DL, COSMOVICI 539

d-sale tot pentru cursul superior!... Atuncl s'au vazut minuni, cari
nu pot fi intrecute de cit prin cele ce yeti vedea in introducerea
in, Sciintele Naturet, publicat in 87, cu toate ca not n eriticam in
86!S'au aretat prin Contemporanul" toate greselele ne mat pomeni-
te ce cuprinde acea Geologie si cu drept cuvint se asteptit respuns
amInuntit dar pace I Dl. Cosmovici nu se masura cu I. NA-
dejde eel farce titluri ! Dar I. Nadejde v'a citat, d-le doctor. pe
Lyell, Grainer etc. si din Romaniea pe dl. Cobalcescn, prin ur-
mare sa fi respuns acestora macar, in lucrurile cari la D-voastra
ierau eu total alt-felin!..... Or! nici cu aceia nu va putett masura?!...
Apoi in alta imprejurare dl. Cosmovici nici o data n'a vroit sa se
masure cu not prin publicitate, a luat Zoologiea pentru clat.a II
gimnaziala si a criticat'o inaintea sutudentilor de la Universitate
Ce inteles avea aceasta ? Un om, care se tine a§it de sus in eft
nu vrea sa respunda la criticile noastre, on cit de intemeiate ar fi,
gaseste de cuviinta sa ne fads, cinstea de a ne introduce in banctu-
arid Universitatel gi aco'o in fata acelui auditoria, despre ale carol
calitati priitoare d-lui doctor am vorbit, sa dee Tiber curs neseca-
tei d-sale verve? Ce se poate zice despre o asemenea purtare911
Apoi vara trecuta cu ocaziea examenelor elevilor preparati
in particular, dl. Cosmovici ne tinind in sama nenumaratele gre-
sell ce i s'au aretat in Geologiea ce-a publicat, nici altele ce a se-
virsit in deosebite imprejurari, en indrazneala, ce am vazut ca -1
caracterizaza, necontenit zicea elevilor : Nu Stitt nemic!..... Dar
nu-1 ulna D-voastra find ca n'aveti carpi Apoi cerea cartile de
pe cari invatasera elevit, $i find ca din pacate ierau toate de I. Na-
dejde sau de G. Nadejde, dl. Cosmovici incepea sa strige ca-s gre-
site, pline de monstruozitati, ha chiar 41 permitea, sa taie bucati.
Si Ea insemne en eNional!.... Judece orl-cine cu ce ton se cade
Ea respund until domn care se poarta 8st-fella! Face greseli en
earn!, on de cite on scrie ce-va; nu respunde la criticile zdrobi-
toare ce cu toata seriozitatea i se fitc; nu dovede$te nici una din
greselele noastre si apoi isl perorate de a se pronuntil, fata en ele-
vii, in privinta valorei cartilor noastre!...
540 0 CARTE DE DL. COSMOVICI

Acuma in timpurile din urma, publica dl. Cosmovici o carte

pentru clasa I-a secundara, in care da in iveala un sir de minuni
despre care am fagaduit mai sus ea am sa dau dovezi. Dar inna-
inte de a Intrh in insirarea .i comentarea acelor minuni, sint silit
sA, mm staruesc Inca asupra unor lucruri, fara de cunoasterea ca-
rora nu s'ar justifica pe deplin, poate, tonul respunsului mieu.
in cartea publicata, in urmA de dl. Cosmovici, sint invinova-
tit ca am facut : o carte plinci de frase necorecte, de o serie de
definitii gre,Fite ysi cipo?' o metoda- de loc in legd1urd cu mintea e-
levilor qi elevelor din cf. ra etc. Vrh sa zica, Para sa dovedea-
sea afirma dl. Cosmovici, din inaltimea la care se aft, Si
trebue sa -1 credem pe cuvint ! Nici nu catadicseste sA (lee vre o
dovada si apoi sa afirme. Dar sa trecem si asta !... Cum remine
inse cu discutarea definitiilor date de mine, cliscutare facuta in cur-
sul lectiilor si prin urmare menita a fi cetita de elevi si co-
mentata Inca de profesor fata cu elevii ! Uitati, d:le Cosmovici,
ca slut profesor si ca prin urmare n'aveti dreptul de a provoch in
elevi neincrederea in zisele mele si de a4 pune In imprejurarea
de a discuth cu un profesor, valoarea unui alt profesor ? L.. Aveti
voie sa discutati prin jurnale sau reviste, on cit va va placea, va-
loarea scrieri]or mele, sa le criticati cum veti gesi de euviiuta,
dar in textul unei cart! didactice, nu va dau voie sa va aninati
de mine si nu va da voie nici Legea Instruc(iunei, care pedepse-
ste pe profesorul care face fapte prin cari compromite demnitatca
caracterului de profesor !D-voastra, ati calcat legea instructiei in
acPasta privinta, fiind-ca ati adus Innaintea elevilor o polemica,
prin care li s'ar da prilej sa piearda din respectul ce datorese
nut profesor $i se le Rada inerederea In esplicarile lui !Se in-
telege ca vorbesee numai de parte din elevi ; act multi vor inte-
lege tine -i la locul sau §i eine nu I Fac judecatori intre dl.
Cosmovici si mine in aceasta privinta, pe toti acei carii inteleg
ce-i prestigiul profesoral ! Apot d-voastra, care aveti cea mai
mica Inereclere in mintea elevilor din cl. I-a secundara, dovada ea
lucrurile cele mai usoare le gasiti prey grele pentru mintea ler,
 0 CARTE DE DL. COSMOVICI 541

tot d-voastra si tot pe acei elevi ii credeti in stare de a se pro-

nuntit intr'o controversa, de a siege di'ntre mai multe definitii pe
cen mai buns, adeca pe a D-voastre I (?) Unde ati lasat lo-
gics ?! Alt-feliii de oameni nu pot cunoaste care -i mai bun d'in-
tre doua sau mai multe definitii, si n-voastra puneti pe elevii din
clasa I-a sa faca aceasta alegere I.... Nu stim unde ati mai in-
vatat si aceasta nova metodil pedagogica !Zieeti ca metoda intre-
buintata de mine nu-i de loc in legatura cu mintea elevilor si
elevelor din clasa I-a secundara !.... Se intelege ea trebue sa ma
inchin innaintea unui om ask de eunoscgtorifi in metode I Voiu
dovedi mai la vale pentru ce nu va place metoda mea si atunci
se va vedea ca adincimea eunostintilor v'a facut sa ziceti aceasta 1
Vorbiti de o esperienta de 6 ani !.... Apoi daca-1 vorba de vechi-
me, ieu pot sa va opun o esperienta de 11 ani, ea profesor de
curs secundar ; prin urmare sint de 2 on aproape, mai esperient
de cit D-voastrd I i in acest timp n'am stat cu minile cruce ;
ci am cetit necontenit si m'am gindit atit in privinta yalorei sti-
intifice a luciurilor ce aveam de predat, cit si in privinta celei
mai potrivite metode, ea sa poata elevii intelege. Ieata inse ca
vine dl. Cosmovici gi, cu un ifos ne pomenit, in doua fraze ma-
gistrale ma doboara I Ieu yogi dovedi ori cui, nu cu un elev
sau doi, dar cu zed de elevi, can au Invatat la mine, ca au bite-
les foarte bine : fazele lunei, esplicarea variatiel zilelor si a no-
ptilor, compozitiea soarelui etc. Diu acei foOi elevi de ai me!,
multi sint acuma student! la Universitate ; ati putea deel face o
esperienta : dati-le sa ceteasca fazele lunei, sau ano-timpurile, sau
roux sau sistemul solar etc. etc, din cartea D-voastre §i veti
vedea jocul fizionomiei cetitorilor ! Apoi rugati-i sa uite pentru un
moment ca be sinteti profesor si sa faca comparatie Intre ceea ce
au invatat la mine si ceea ce an cetit in cartea .D-voastre L..
Multe ar mai fi Inca de zis innainte de intra in critica pro-
priu zisa, dar mai las din iele pe altA data.Tot inse mai tin sa
stabilesc doua lucruri Dl Cosmovici zice la urma cartel d-sale ca
a scris aceasta carte cu o rnetodd cu totul noud, §i cd este de la un
542 0 CARTE DE DI. COSMOVICI

eapit la eel alt o explicare a eursula. Protestez in potriva a-

cesteI pretentif a d-lui Cosmoviei ! Ieu Inca din editiea I-a, adeca
aproape cu 7 an! in urma, prin urmare cind dl. Cosmoviei nici
nu -s! Incepuse Inca esperienta didacticd, am aplieat aceasta meto-
da Ili am si spus In prefata ca daca uncle chestii par prea pe
larg tratate, aceasta ieste din pricing ca am facut cursul ea tin feliti
de explicare, pe care cetind'o elevul sa-s1 poata scoate intelesul,
fait sa fie silit de a memorize totul pe de a rostul. Dee! nouta-
tea metodel d-lui Cosmoviei nu sta in aceasta. cu toata pretentiea
d-sale ; void dovedi in curind in ce eta area noutate.
Apoi parerea ce-si da dl Cosmoviei in privinta cartel d-lui
S. tefanescu, a fost esprimata mai intaih de mine in prefata e-
diOei a II-a ; deosebirea nu-1 alta de cit ea ieu m'am esprimat
mai pe larg, fear dl Cosmoviei mai pe scurt. Am tinut sa sta-
bilese dreptul mieu de prioritate si in aceasta privinta.
Aeuma sa intram in critica propriu zisa.
Ieata si calea ce voiu urma : Dl Cosmoviei a zis ca am aerie
o carte piing de frase necorecte, deei ii voiu arath atitea fraze
necorecte qi in ash grad in cartea d-sale, 'Ana ce va vedea sin-
gur CA sintem departe until de altul sit ceriul de pamint ! A zis
dl Cosmoviei ca am scris o carte plina de definitil gresite, ii voiu
arath dee! in cartea d-sale nu numai definitil gresite, dar chiar
monstruozitati stiintifice ne mai pomenite ! A vorbit de metoda,
voiu arath metoda d-sale cit 11 de strasnica.La urma voiu scoate
Incheerea fireasca din faptele ce voiu avea prilej sa desfasor.Cit
despre tonal intrebuintat, ori-cine intelege cum putea sa fie, din
cele spuse mai sus, vorba romaneasca : Dupd buna demiu,earct qi
mulfrinzita !...
Pag. I.. ,Fiind numit meat an, in comisiunele examinatoare
pentru clasele Lyceale, al elevilor preparati In partieular,si vezend
greutatile ce intimpin elevil claselor iderioare, pentru studiul Selin-
telor Naturale In gPnere, din causa lipsei de carp bine serise si
lamurite, luai hotarirea a incepe rind pe rind publicarea, a tot ce
trebue, pentru acele cliase". Fran foarte corecta, pusa chiar la
 0 CARTE DE DI, COSMOVICI 543

inceputal carte! onorabilului doctor in scinti naturale si din care,

judecind omeneste nu putem intelege de cit urmatoarele : Any' a-
cesta, find numit in comisiunile examincitoare al elevilor prepa-
raft in particular pentru clasele liceale qi vezend (anal) yrentei-
file ce intimpinci elevii etc. Comentariile sint de prisos 1
Ziceti ea nu se intelege compositiea soarelui ? Ce greutate
gasiti in a intelege ca un corp ieste compus din mai multe pa-
turi gazoase, a carora natura se poate cunoaste in parte de pe
spectrul ce-I produc ?!.... Ieu am predat mai multi ani, la deosebiti
elevi si eleve, chestiuni ca reflexiunea si refractiunea luminei, des-
compunerea luminei albe, spectral solar, compozitiea soarelui etc.
si am vazut ea mai usor se inteleg de cit on-care allele! Prin ur-
mare ati nemerit reu, citind intre lucrurile greu de inteles tocmai
pe acelea can se inteleg mai usor ! Ati facet in tocmai ca dl.
Nanianu, care vroind sa arete ea Botanica lui I. Nadejde ii rea, ci-
teaza descrierea ciupercilor, care n'avea nemie greu de inteles flies'
incurcat sau gresit ! Mai departs ziceti : eqic cu restul Cosmo-
grafier Ce ati gasit neinteles in restul Cosmografiei?'.... N'ati
bine vroit sa specificati, crezind de sigur ca unui doctor, fata cu un
simplu muritorin ca mine, i-i destul sa afirme ! S'a trecut vremea
cea frumoasa, and titlul sera de ajuns sa dee dreptate cui -vk in
discutie ! Acuma se eerceteaza si ceea ce zice eel cu titian! Ca
n'am inteles Cosmografiea ca D-voastra nu-I vorba. Dar de aice
nu urmeaza ea am gresit ieu, aveti putina rebdare si veti vedea
tine a inteles si tine n'a inteles,
Apoi ce confuzie ati facut intre studiul lirnbilor si al stiin-
telor? Nu stiu zen tine ar fi in stare sa o descurcel Dar fraza
de Is peg. 50 din cartea mea, ce v'a gresit ? Poate nu-1 drept
ceea ce zic prin acea fraza? Ori nu va place, pentru Ca nu samana
cu ale D-voastra?! In asta privinta sa ma iertati, dar nu va pot
face gustul ; nu-mi da mina I Apoi va mierati de ce am pus
mifcarea eterulta, ei in parantez lumina si lnea voiti sa facet! spi-
rit ? Sa nu credeti ea am facut aceasta fara scop! Am facut a-
nume si nu numai aice, dar si in alte locuri, ca sa se inti-
544 0 CARTE DE DL. COSMOVPI

pareasca mai bine in mintea elevilor, ee-i in adevar lumina.

Pag. III, i a nu preda sciintele intr'un mod ca devil' se
poata pricepe foloasele lor, se nu ne a5teptitim, a avea Industrie
niei Arte.Ce folos ea elevul invata sp ex : ca Gipsul, este un
.,sulfat de calciu cu apa $i ca are duritate ? etc. Aceasta este
parerea mea $i esperienta de 6 am, »I'm invatat ca a5h e. Nu
pot sa scriu mai lamurit." In adevar aceasta marturisire iera de
trebuinta ! N'avem de eIt sa va jelim, d-le doctor, ea suferiti de
nelamurire in scriere, lucru care usor se poate vedea din frasa ci-
tata, care pentru cine n'ar cunoaste suferinta d-voastra ar avea in-
telesul urmatoriu: ea parerea D-voastra la care ati ajuns dupa o
esperienta de 6 ani, le ca gispul 'este un sulfat de calciu
cu apa !"
Cartea trebue sa fie aprobata, ca se fl, introdu-sa in 5coll.
Fie-va ea?.
Teplitz (Bohemiea)-2 A tigut 1886."
Atita ar mai trebui, sa mai fie $i aprobata ! Dar, helbet!
Faceti bine spuhindu-ne ca -i in Bohemiea; cad alt-feliu
multi n'am fi stiut!Asta arata ca sinteti pe deplin couvins de
cele spuse mai sus ea multi nu $tiu Geografiea, din pricina ea nu-i
scrisa atraghturin (cum is cartile D- voastra de pilda).
MM frumoase lucruri, uoate cine -vh dori ? !... .Esperienta
Wan innitat, se fie introdu-sii, slat frumusetl ne intrecute ! 8i
daea se gasesc elevi din clasa IV-a primara, earii imiteaza aseme-
nea frumuseti, Institutorii neeulti se gasesc en cap sa-i lebe re-
petenti !..,. Vot asa-i $i cu elevii inygt bade !
Tot pag. III. Cum *i cind darn, se -mi spun parerile mele,
relativ la modul cum ar trebui sa se iutocnieze inyaomintul se-
eandar!" Mal frumoasa i mai romaneasea iraza nici ca se poate!...
Nenorocirea mea a foot ca am scris mai inainte de a fi cetit ase-
menea scriere; caci cu asemenea modele de stil de sigur ca n'asi
fi cazut ii$a de jos ea sit scrin o carte plimi de froze nProrecte!
Ca pe un al doilea Bit fon v'asi Ii imitat !
Pag. 1. Lect. I. Parnintul este urn] din corpurile cere.5ti,
 0 CARTE DE DI, COSMOVICI 545

pe care astronomic le an numit la un loc Planete si care primesc

lumina si caldura, ca si toate cele alte corpuri ceresti , de la
Soare.In acelasi timp, Pamintul si on care Planeth, se invcir-
tefte in jurul Sorelui, ce, ocupa °are-cum, centrul haosulu, pe
care it numim Univers. (Fig. 1) ne da o idee despre eele zise
acuma.
Ce intelegeti prin Haos? 0 data it confundati eu Spatiul
§i alta data cu Universal, pe care la rindul lui it confundati cu
sistemul solar !... In ce haos voiti a rataci mintile unor copii, earil
nu v'au gresit nemic ? !...
Apoi Fig. 1, cum ii esplicata, mai reu incurca. Ziceti ca
soarele se afla oare-cum la mijlocul haosului d-voastre si iel ii
figurat intr'un colt ; de asemenea din cele zise s'ar intelege ea
chiar in figura locul desennat negru, ieste nemargenit I...
Pag. 3. Drumul, pe care it deseriu Planetele si cele alte
corpuri ceresti, in miscarea for in jurul Soarelui, In numit : Orbita",
Dovada ea dl. Cosmovici crede cu tot din adinsul ca toate corpurile
ceresti se invirtese imprejurul Soarelui si primesc lumina si cal-
dura tot de la dinsul.
De acuma innainte TOW sti ce insemneaza a dh definitii ne
gresite, dupa ce dl. Cosmovici, doctor in Sc. naturale mi a aretat
modele de asemenea definitii I
Pag. 3. ,.Atuneea, locul dintre Soare si Pamint, este cutri-
erat in spatiu, de alte 2 planete mai mici de eit Pamintul si care
,.sunt inscrise in Cosmografe, adeca in cartile ce studieaza !Jai-
versul, sub numirile de Mereur si Venus ;"... frasa foarte corecta'
din care s'ar intelege ca Mercuriu si Venus alearga de la Soare
pang la Pamint si innapoi !
(Va urma)
pH. H. J'TADEJDE

Contemporanul An. V. No. 8. 95

546 CIND S'A DESCOPERIT AMERICA

Chid s'a descoperit America ?

Multora li se va parea ciudata asemenea intrebare. Nu ne
spun toate manualele de geografie si de istorie ca America a fost
descoperita de Cristofor Columb la 1492 ? Unora li se va parea
ea-I vorba numai despre deseoperirile Normanilor, deseoperiri de
sari vorbeste in treacat §i vre un istoric de-al nostri. Trebue sa
spunem inse ca-i vorba pe lingo. acestea si despre leoturile ce au
fost intre Chineji si Japoneji cu America, legaturi mult mai vechi
§i poate mult mai insemnate de cit ale Normanilor.
** *
Sa aretam mai intaia ce se tie despre calltoriile Normani-
lor. In Die Konigliche Geselsehaft far Nordische Alterthum-
skunde, Jahresversammlung 1841, Copenhagen" eetim : in Emu'
trecut societatea noastra a publicat potrivit menirei sale scrierea :
Antiquitates Americanae sive scriptores septentrionales Rerum Ante-
Columbianarum in America. (Anticitati americane sau scriitorii
despre descoperiri in America mai vechi de cit ale lui Columb). A-
ceasta colectie de izvoare scandinave asupra istoriei antecolumbiane a
America s'a seos dupa 18 codice de pergament si duo multe alte
manuscripte vechi, cu feliurite lrimuriri, de atm secretariul socie-
tatei, profesorul C. C. Rafn.
Duo ce a gatit luerarea, a facut o dare de sama despre
manuscrip tele intrebuintate si prin cercetftrl geografice intemeiate
pe amaruntele nautice, geografice §i astronomice cuprinse In acele
povestiri vechi a aretat cum se chiama a-zi acele teri.
in privinta terilor descoperite pentru intaea-si data in anul
986 dupa Hrisos de:Bjarne Herjulfson qi pe la inceputul veacului
al XE -lea cercetate de mai multe ori, ba probabil $i in parte co-
lonozite de Leif kii Thorwald fiii lui Erik cel Ross, precum si de
Thorsinn Sarlsefne, a ajuns la incheere ca se potrivese cum urmeaza
cu cele de a-zi : Helluland it Mikla.tara, la apus de strimtoarea
Jul Davis si de Labrador; Litla Hei/u/and=Newfoundland ; Mark-
 CND S'A DESCOPERIT AMERICA 547

land = Scotiea noun ; Vinland = Massachusetts si Rhode Island ;

=
Kjalarnes = capul Cod ; Furdustrandir Nauset, Chatham $i
Monomoy-Beach ; ifrossanes = Gurnet Point on Point Alderton ;
Stranmsey = Marthas Vineyard sau Egg Island; Struumsfjordr =
Buzzards Bay (Manoment Bay) ; Hop = Ora de la Mount Hope
Bay. Apoi mai adause ea Hvitramannaland sau Irland it Mikia,
unde s'a dus Are Marson impreuna Cu mai multi Normans, pare
a fi Florida si ea Kroksfjardarheidi de unde au calatorit niste
preuti din Groenlanda la anul 1266 pentru a face desooperiri mai
In spre nord, trebuea sa fie Cara de pe linga Lancaster -Sund §i
de pe linga strimtoarea lui Barrow.
Cartea, dupa lucrarile din revista citata cuprinde urmatoarele
capitule:
1. introducere si cercetari asupra vristei gi alcatuirei celor
mai insemnate scrieri vechi can vorbesc despre istoriea, America
innainte de Columb.
2. Saga (povestea) despre Erik cel Rog sau istorisiri despre
Erik cel Rog gi despre Groenlandeji.
3. Saga despre Thorsinn Karlsefnes si Snorre Thorbrandson,
precum gi oare-si can adause din Landnama, din sagele liii Snorre
Sturlason despre regii Norvegiei, din saga lui Olaf Tryggvason si
din saga Eyrbyggja.
4. Despre Intaiea descoperire a Irlandei In veacul al 9-lea
gi despre ash zigii Papae can locuisera acolb mai innainte vreme.
5. Despre intaiea cultivare a Groenlandei in veacul al 10-le
gi despre Eskiraosii ce locuisera acolb mai innainte.
6. Despre calatoriea lui Are Marson la Hvitramannaland
on la Irlanda cea mare si despre fj ed e re a lui acolb.
7. Despre Bjorn Asbrandson, numit Breidvikingakappi.
8. Despre Gudleif Gudlaugson.
9. Bucatele din analele islandeze, anume despre calatoriea e-
piscopului groenlandez Erik la Vinland In anul 1121, despre ca-
latoriea preotilor islandeji Adalbrand gi Thorwald Helgason, pre-
cum gi despre o calatorie In Markland la anul 1347.
548 CIND S'A DESCOPERIT AMERICA

10. Despre sederea Groenlandejilor in partile mai nordice,

Greipar si Kroksfjardarheidi.
11. Bucati din geografii vechi islandeze : A. 0 descriere a
suprafetei pamintului facuta in veacul al 12-lea on al 13-lea (in-
sotita cu facsimile), in care se In§ira terile cele mai insemnate
din Europa, Asiea, si Africa, si tot o data si cele mai marl din
America. B. Bucata din o geografie mai pe larg. C. Grip la. D. 0
descriere a Groenlandei. E. Descrierea Groenlandei de Mit Ivar
Bradson.
12, 17nQuaji vechifi din insulele Faroe, in care se amin-
teste de Vinland.
13. Descrierea Vinlandei de Adam de Ia Bremen, cu facsi-
mile, dupa un codex foarte bun, pastrat la biblioteca curtei imps-
ratesti in Viena comunicat de graful Moritz von Dietrichstein.
14. Descrierea citor-vi monumente vechi din Groenlanda.
15. Descrierea citor-vit monumente vechi din Massachusetts
la Rhode Island, cu figura de John R Barteltt din New-York.
16. Cercetari. geografice : A. Observar! asupra Islandei si
Groenlandei, despre partile iei Eystribygd, Vestribygd si Nord-
etur. B. Despre descoperirile facute in partile polare ale Ameri-
cei. C. Descoperirea termului resaritean al Americel, Helluland,
Markland si Vinland. D. Descoperirea unor parts mai sudice. E.
Despre terile descoperite de Adalbrand si Thorwald. F. Despre
neintrerupta legatura, Cu aceste teri in veacurile ce au urmat
dupa descoperire.
In aceasta privinta si ca o urmare a scrierei lui Rafn s'au pu-
blicat multime de scrieri in feliurite limbi despre deseoperirea A-
mericei in veacul al zecelea. In cartea citata Ia inceputul artico-
lului vedem ca parerile lui Rafn s'au tradus englezeste, nemteste,
frantuzeste, olandeste, leseste, italieneste, ruseste si spanioleste.
In urma respinderei acestei scrieri au venit la societate co-
municatii despre feliurite urme lasate de Norman! in America.
Nu mai vorbese de Groenlanda, acol6 s'au gasit sl inscriptii cu
rune... In Statele-unite s'au aflat zidiri de pieatra, can nu puteau
 CIND S'A DESCOPERIT AMERICA 549

fi facute nici de Indieni, nici de colonistii not ai acelor part!; s'au

aflat si oamenI ingropati en arme de fier si de bronz, eari fear nu
puteau fi nici Indieni niei din colonistii mai no!. Din Mexico s'a
scris ca sint traditii despre venirea pe acolo a unor oameni albs,
cari an adus civilizatiea ; ba ehiar si din Braziliea au venit still
ea s'ar fi aflat in provintiea Bahia un ora' vechill pcircisit, Cu zi-
dirt de pieatra taiat6 si cu inscriptii de pe cari profesorul Schiik
a scos incheerea ea Normanii trebue sa fi fost asezati pan pe acolo
in dictionariul lui Larousse vedem cite-ve, fapte cari lipsesc
din revista citata si tot o data multe din cele citate de aceasta nu
le gasim la articolul America. in Larousse cetim ea Cristofor
Columb a aflat in anul 1496 la Guadelupa sfarmaturile unei co-
rabii care trebuea sA, lost facutil in Europa si deci urmeaza ea
Scandinavia au ajuns pana la Antilele mid cu eorabiile lor. La
Kentucky s'au aflat mumii intocmai ca ale Celtilor. Tot Larous-
se crede ea toata parte-a resariteana atit a Americei de nord cit
si a celei de sud a fost cunoscuta de Norman!.
0 dovada foarte puternicg in privinta legaturilor neintrerupte
Intre Norman! si America pana pe la sfirsitul veacului al XIV-lea
ne da povestirea calatoriilor facute pe la acea vreme de fratii An-
tonio si Nicolo Zeno. Larousse nu crede ca povestirea aceasta le
adevarata si in adevar se putea presupune ca Venetienii, vroind sa
ripeasca lui Cristofor Columb cinstea de a fi fost cel intain desco-
peritoria al Americei, au nascocit asemenea istorisiri, leata de ce
putea sa para in drept invatatii eari nu credeau in povestirile pu-
blieate de Francesco Marcolini la 1558 duo niste pretinse scriert
remase de la aces Zeno pomeniti mai sus. Di'ntre eel ce au
fost reusit a ruinh increderea in povestirile fratilor Zeno, tre-
bue sa numim pe geograful flamand G. Mercator (1595) si mai
ales pe admiralul Zahrtmann, hidrograf al mariner daneze. Dar
acuma s'au schimbat lucrurile. B. H. Mayor in 1873 in editiea
publicata pentru societatea Hakluyt" si G. Gravier in scrierea pu-
blicata in 1874 despre Descoperirea Americei in veacul al X-Iea"
de catra, Norman!. Acuma in urma Nordenskjold, cunoscutul
550 CIND S'A DESCOPERIT AMERICA

calatoriu suedez care a strabatut cu corabiea Vega pe la nordul

Asiei in Oceanul cel Mare, a dat dovezi foarte puternice ea In a-
devar fratil Zeno trebue sa fi facut calatori! In terile nordice si
sa fi cities de la locuitorii din Islanda amarunte despre multe t eri
din America nordica. Nordenskjold punind fats in fats harta fra-
tilor Zeno cu altele mai vechi de tit dinsa, scoate uurnatoarele In-
cheer!: 1 -In deserierile sint de obiceiii bune chiar cind nu putu-
sera avea alte lamuriri mai veal cunoscute deci fratii Zeno an
vazut singer! insulele Feroe Si celelalte insule descrise, de aseme-
nea trebue sa fi cunoscut coastele resaritene ale Groenlandel ; 2.
Amaruntele ce da In privinta feliuluf cum traesc selbatecii din te-
rile aflatoare la N-V oceanului atlantic (Terra nova, Canada, Statele-
Unite) si despre cari Europenil nu aveau cunostinti innainte de
colonizarea for In veacul al XVII-lea si at XVIII-lea ; de acolea
urmeaza ca Venetienii in adevar an cules aceste lamuriri, dupa
cum §i spun, de la oameni cari fusesera prin acele locuri. Iear
din aceste lamuriri Nordenskjold ajunge a crede ca inriurirea co-
loniilor scandinave (incepute in veacul al X-lea si al XI-lea) dura
si in al XIV-lea pe vremea calatoriei fratilor Zeno.
Tot Nordenskjold dovedeste ca In mijlocul veacului al XVI-le
cunoscute; trel hart' despre Nord si Nord-Vest, hart' cari
feral)
Impreuna cu a in! Zeno, fusesera Acute dupa lamuriri culese in-
nainte de Columb de la oameni din terile nordice. Cea mai in-
semnata din aceste harti leste o harta manuscripts a Europei nor-
dice $i a terilor vecine en data din 1428 si pe care se vad cu
oare-0 care exactitate partite nordice Me Europe! i mare parte din
America. Aceasta harta a fost aflata de Nordenskjold intr'un ma-
nuscript al Cosmografiei lei Ptolomeu la biblioteca din Nancy $i
de pe dinsa a luat un facsimile si o copie fotografica pe care a pu-
blicat'o In scrierea sa. Harta a fost facuta de un oare-care Clau-
dius Clavus sae Cimbricus, locuitorift in Fioniea. Cardinalul On-
lielmus Filiastrus, om vestit prin invatatura, l'a pus sa o lack
Harta lui Claudius le frumos zugravita, plina de nume si de la-
muriri geografice, incepe la 74° de latitudine nordica i sfirseste
 OIND $'A DES'COPERIT AMERICA 551

la 55°, deci le aproape de doua zed de grade. Vedem acolo Groenlan-

da si numele dat partei nordice a Scandinaviei ieste EngrOnuelandi,
de la care se vede ca s'a". intins qi asupra Gronlandei. Harta
lui Claudius Clavus testa atit de mai pe sus de a lui Donis,
publicata la Ulm in ianul 1482 (si dupa cari au fost mai apoi
copiata a lui Bordoni si multe allele), in cit trebue de crezut
ea a lucrat dupa deslusiri date de marinari foarte cunoscatori.
Harta fratilori Zeno samana mai mull cu a lui Claudius de cit
cu a lui Donis, care o injghebase pe a lui dupa manuscrip-
tele lui Ptolemeu. Harta vazuta de Zahrtmann in biblioteca uni-
versitatei din Copenhaga ieste, dupa dovezile ghibace ale lui Nor-
denskjOld, o copie de pe a lui Donis, deci n'are a face cu a frati-
lor Zeno si Zahrtman greseste Invinuindu-i ca ar fi copiat'o.
(Lamuririle despre fratii Zeno, despre harta lui Claudius Cla-
vus §i despre a lui Donis shit din Revue scientifique sem. I, 1883).
Tot in Larousse gasim adunate oare-si cari fapte cari ar do-
vedi ea ei in anticitate aveau cunostinti despre America. Ast-felin
Seneca in Medeea zice : Vor veni veacuri indepartate, cind Ocea-
nia va slabi legaturile si se va areta un pamint foarte mare, $i
Typhis va descoperi lumi noun si nu va mai fi Thule margine a pa-
mintului *)." Pe hartile vechi se punea un continent austral, care
poate sar fi fost o amintire despre America. Asemenea cunostinti
nehotarite bine puteau sa le fi capAtat Cartaginejii de la marinarii
Scandinavi cu cari gateau in legaturi de negot. Plutarc spune ca
de la ultima Thule a venit prin veacul al doilea sau al treilea un
strain $i a stat mai multi ani In Cartagina. Apoi chiar Atlantida
de care vorbeau lui Solon preotii Egipteni, nu le cu neputintA sa
fie America.
Din toate acestea socotim ca nime nu se va gad sa mai stea
la indoeala in privinta aaevaralui ca partea cea mai mare a Ame-
rica a fost cunoscuta Normanilor foarte cu multi vreme innainte

*) . . . Venient minis secula seris, quibus Oceanus vincula rarum laxet,

et ingens pateat tonne, Typhisque novos detegat orbes nee sit terris
ultima Thule" Larousse la art. America.
552 CND S A DESCOPERIT AMERICA

de Cristofor Columb. De mierat ieste numai cit de gate sint

oamenii a uita toate meritele celor mai vechi pentru a le pune pe
toate pe sama vre unnia care a pus numai sfirsit lucrului. Pe ur-
ma cind stim ca Cristofor Columb fusese prin Islanda si negresit
auzise despre Vinlanda si despre celelalte descoperiri ale Norma-
nilor, nu ne mai pare lucru asb, de neinteles statorniciea ce a are-
tat pentru a capAth corabii spre a merge sa descopere drumul la
Indii ii China. Ne lipsesc inse multe lamuriri : cum de nu stiea
papii de la Roma despre descoperirile Normanilor, data ni se spu-
ne ca lerau pe acolo crestini si c5 episcopi si preoti faceau cala-
torii prin acele locuri ? Ori cum, nu avem pentru ce sa ne indoim
de adevarul faptelor, can de alt -feliu sint, cum am zis, si cunoscute,
le aflam si in istoriile noastre.
** *
Trecem acuma la fapte mai putin cunoscute, la legaturile in-
tre Japoneji $i Chineji cu locuitorii Americei. in privinta aceasta
aflam foarte bogat material in revista de la Paris Materiaux pour
l'histoire primitive et naturelle de l'homme" XX-lea volum 1886
Octomvrie.
D-rul E. Hamy a vorbit in sedinta de la 2 iulie 1886 a so-
cietatei de geografie de la Paris despre un monument de la Copan
in Honduras (America de mijloc).
Teat& pe scurt ce a spus : Aceste ruins au fost aflate la
1576 de licentiatul Diego Garcia de palacio, dar cercetari mai in-
semnate nu s'au facut pang la 1834, cind colonelul Juan Galindo
a inceput acolo ni, to sapftturi. Dar pareile lui an remas putin
cunoscute. Galindo descrie ast-felia monumentulit inteo scrisoare
trimeasa la 19 Iunie 1834 societatel de geografie din Paris : O
pieatra aproape sferiea en o incingatoare din jur imprejur, diame-
trul eel orizontal ieste de 11a. 568, celalalt mai mic ieste numai
de Pc. ; pieatra are la partea de deasupra o sapatura rotunda Si o
linie sinuoasa o brazdeaza pe din afara". Dl Hamy nu putea sa-si
faca idee lamurita despre liniea de care vorbea Galindo, dar dupa
ce calatoriul Louis Adam i-a deslusit cum ie luerul, a gasit §i dez-
 OtND S,A. DESCOPERIT AMERICA 553

legarea problemei. Louis Adam a adus o colectie de antichitati

culese din Salvador si niste albumurl cu schite facute de capitanul
francez Toufflet in anul 1884 in ruinele de la Quirigua si Copan.
intre schitele Ini Toufflet sera si a pietrei descrisa de Galindo. Si
lucru foarte insemnat figura facuta pe pieatra leste intoemai cea
obisnuita de Chineji, tai-ki, taai-kiih, tae-keik, tae-hi, uuul din
simbolele cele mai sfinte ale lor. Pupa scoala lui Ciu-/i sau Citt-
fu-tett aceasta figura leste ntarele extrem, ntarele absolut, polul lu-
mei ; leste un principiu desavirsit, fara sfirsit si fara inceput ; leste
ideea, modelul si izvorul tuturor lucrurilor ; esenta tuturor fiin-
telor. Teata cum se desemneaza acest tai-ki : Pe jumatatea diame-
trului unui cerc dat, zice Davis, descried un semi cerc si pe ce-
Walt semi diametru faced alt semicere in partea opusa. Figura
ast -feihi facuta, intruneste ceea ce numese Chinejii Yang si Yin,
adeca puterea si materiea, activul si pasivul, esenta pozitiva si ne-
gativa, lumina $i intunericul, principiul barbatese si eel femeese,
sufletul rational si pe eel fizie. Unul din aceste principii le zu-
gravit en boek inchisa, celalalt cu deschisa; si pentru a simboliza,
mai bine cum intaiul strabate in al doilea fac In mijlocul jumata-
01 zugravita inchis un discusor deschis si learall in mijlocul ce-
lei deschise un discusor inchis. Dar aceste amarunte mai non
nascocite lipsese pe monumentul de la Cuban, cum lipsesc si pe
cele mai veehi monuments chinezesti. Aeest simbol se afla foarte
intrebuintat nu numal in China ci si in toate terile cari an sufe-
rit inriurirea iei,
Dec! ruinele de la Copan pe linga alte remasiti de arts in-
rudita en a partilor resaritene ale Asiel, ne da, si aeest simbol
care face sa pierdem on ce indoiala in privinta legaturilor intre
China si America.
Apoi se poate si hotari si timpul cam pe dud a putut fi fa-
cut acest monument la Copan. Daca, in adevar, cum se zice, con-
fucius a vorbit de tai-ki intr'un apendice pus la sfirsitul comen-
tariulni sau despre Yi-king, atunci sub dinastiea luI Song (1126-
1278 d. lir) a inceput a se intinde doctrina ca simbolul de care
554 CIND S'A DESCOPERIT AMERICA

am vorbit ieste principiul tuturor lucrurilor. Deci n'a putut fi

innaltat monumentul de la Copan de cit in veacul al XIII-lea on
ce -va mai Incoace. Aceasta pieatra Iera un altarift pus innaintea
unel status, dar idolul Innaintea eania statea n'a fost Inca studiat.
Dupa ce a sfirsit Hamy, Quatrefages a luat cuvintul si a a-
retat Ca descoperirea lui Hamy ieste foarte insemnata. Iel a-
rata ca tot deauna a fost de were ca America a primit locuitori
din lumea veche Si ca desi ie departata foarte tare de Asiea, nu
lipsese dovezi ca oamenil an putut veni, de voie on de nevoie, pe-
ste oceanul eel mare si ast-feliii a implea America. Apoi arata ca
de Guignes a descoperit Inca de mult legaturile ce au fost Intre
budhistil din Asiea 1i intre popoarele din America veche. lel
admite ca Fu-Sang de care vorbesc scrierile vechi chineze 'este
America si ca Chinejii an descoperit'o cu multa vreme innainte de
Columb of anume Inca de prin veacul al patrulea on al cincilea,
dupa Hristos. Apoi spune ca descoperirile facute de curind in
scrierile chineze de catra Hervey de Saint-Denys nu mai Msa nits
o Indoeala in aceasta privinta. Apoi admite ca de la veacul al
patrulea on al cincilea si pana la al trei-spre-zecelea (data monu-
mentului de la Copan) legaturile Intre aceste tern n'atl fost rupte.
Mal spune ca dupa un raport al lui Brooks, fost consul al Iapo-
niei in Californiea, urmeaza ea destul de des se intimpla de ajung
jonce iaponeze cu naufragiati OM la coastele apusene ale Ame-
rica. in (Irma unor observatii &cute de citi-va membi, Quatrefa-
ges arata ea sint dovezi ca mult timp an fost legaturi intre Iapo-
neji Si Americani si ca dupa ce ocirmuirea Iaponiei a oprit sub
pedeapsa mortei pe supusii sal can ar indrazni sa se Indepar_
teze de coastele terei tot s'a facut contrabanda. Ast-feliA Lepage
du Prat ne-a pastrat povestirea unui selbatec Mound-Ape, care
a luat parte la luptele indigenilor de pe coasta apusana cu niste
straini cars -I prindeau 5i -I damn in robie. Lupta se petrech
pe Is inceputul veacului al XVIII-lea yi strainii ierau Imbracati
cu strae de bumbac 5i Innarmatd cu pusti, fara sa fi fost Europeni.
Ba chiar cuceritoril spanioli ne-au lasat oare-si can povestiri
 CllD S'A DESCOPERIT AMERICA 555

n privinta acestor legaturi ea China si cu Iaponiea. AEA-fait:I:Vasquez

de Coronado, navalind In regiunea Pueblelor vazurri la term corabil
cu prore argintate, cu prajinile aurite ; corabiile ierau pline de mar-
furl. Poate sa fie si ce-vb, imfrumusetat faptul, dar marinaril spu-
neau ca facusera drum de o luna de zile din Cara for pana acolo.
Spaniolul nu sta la indoeala si spune ca de bun same acele co-
rabii veneau din Japoniea on din Catay (China). Ie de crezut ca
ierau Iaponejl carora li se dadea pe atunci voie sa face negot Cu
America.Poate cal-au oprit mal apol din frica de Europa
Hamy mai spune ca In iumtai`i de pe linga Tokio sint oale
- si alte vase de lut aproape intocmaI ca in Mexic, si asemenea a-
semanarI aManuntite nu se pot intelege de cit prin legaturi de ne-
got cu Iaponiea.
in Larousse aflam ca Neumann de la Munich a sustinut si !el
ca Fu-Sanul, de eari vorbesc calatorii budhisti, spunind ca se afla
la 2000 de leghe spre resarit de China, le Mexicul. Gustav Eich-
thal atribue si iel budhi§tilor introducerea eivilizatiei In Mexico.
De Guignes spunea ea din serierile chineze a aflat ca pe la 458
ierau legaturi de negot Intre China si America. John Rankin, seri-
itorio englez, spune Ca in veacul al XIII-lea furtunele an impins
toemal la Mexic o flota chineza care pornise asupra Japoniei si
ea acel naufragiati s'au intins in Peru, Mexic etc.
***
Dar intre America si Asiea au fost legaturi si mal vechi.
Tot in numarul citat al revistei franceze leste un articol. ,Un ra-
port arheologic intre lumea veche si lumea noun" de baronul J de
Baye. Ie vorba de securl de jadeita. Jadeita le o peatra de co-
loare verde ea zmaragdul si nu se gaseste in pamint de cit la
partea rasariteana a Asiel. Deci pretutindene unde aflam arme
din 'Antra de aceasta, lele trebue sa fl fost aduse din Asiea. Prin
urmare an fost emigratiI de Asiatic! atIt spre Europa cit si spre
America Inca din vrista pIetrei lustruite. Aceste pietre de la o vre-
me nu se mai intrebuintao ca arme, ci le bucateau sfle intrebu-
intou ca lucrurI afinte, ca talismane si be puneau in morminte.
556 FRICA

** *
incheind acest articol socot ea dupa faptele insirate aice se
vede limpede ca America a fost cunoscut Chinejilor $i Iapone-
jilor Inca de prin veacul al patrulea or! al cincilea dupa Hristos
$i ca pans In timpurile din urma s'au trecut cu vederea chiar spu-
sele cuceritorilor Spaniolf, cit gi alte urme netagaduite de aseme-
nea legaturf. De asemenea Normanif incepind de prin veacul al
X-lea, data nu -$i mai de mult, din Anticitate, au descoperit,foarte
mare parte din America $i chiar s'au asezat acolO. Deseoperirea
lui Columb pierde deci foarte mult din farmecul lei, deli nu se
poate tagadul eä numai In urma acestei din urma descoperirl se
bleeps o periods cu totul noua In istoriea Americana $i tot o data
latirea rase' albe in acel continent.
Din cele spuse vom trage $i regula ca foarte cu mare bagare
de sama trebue sa fim fats cu multe ash numite adevaruri istoric e
Pe fie-care zi se arata ca multe de tot sint faptele schilodite gi
chiar prefacute din viclenie or' din nepricepere. Socot ca pcste
eurind voiti puteh dovedi adevarul ziselor mele si in privinta ci-
.

tor-vh alte chestil.

JOAN pADEJIDE.

DESPRE FRICA

A defini ce ie frica ar fi de prisos, de vreme ce fie-care o

cunoaste, $i apol ar fi foarte greu, din pricina ea frica ie o
simtire adese a$a de mica in cit poate trece ne bagata in sama, dar
poate creste pana la a atita in cit sa fie daunatoare gi une-ori
omoritoare pentru individul ce o simte.
Frica ne le cind asteptam ce-va $i nu sintem siguri de se va
implinl; frica ne le cind sintem bolnavi, orf ne ie bolnav tine -va $i nu
stim la ce sfirsit va ie$1 boala; frica, simte candidatul la examen,
gindindu-se ca poate nu va $ti; tot frica, zbuciuma pe unil orator!
 FRICA 557

cind se arata publicului ai-1 face cu ochii pironiti, neatiind pe ce

lume-s, bolborosind discursul. Emotiea ce simte tine -vit astep-
tind ce-va on Intilnindu-se cu tine -va nn le de cit o frica
slabs; chiar roaata fete', semnul pudorei nu le de cit o frica mai
mult inconatienta. Sint oameni ma de fricoai in cit nu pot vorbi
cu un strain doua vorbe fan, ca fata-1 li se acopara, cu roaata
stacosie. Cu un cuvint mai nu se afla vietate care sa nu fi sim-
tit frica.
Pentru ca sa lamurim mai bine vom dh cite-va exemple de
frica.
Data cum descrie Darwin frica :
La spaima cit ci la mierare ochii se holbeaza, se deschide
gura ai se ridica sprincenele. Omul infricoaat sta mai intairt in-
marmurit ca o statue, oprindu-ai resuflarea, on se pituleaza ins-
tinctiv, parca ar vrea O. nu fie vazut.
lnima bate lute si puternic, pieptul se ridica, pielea se face
galbana ca la inceputul unui lecin. 0 sudoare acopere trupul.
Fenomenul ie cu atita mai insemnat cu cit in acest timp pielea
ie rece; de unde ai in popor vorba sudoare rece. Parul se ridica
si muachii de la suprafata tremura. In acela-al timp in care se
turbura cireulatiea, respiratiea ie mai rapede. Ghindurile salivare
mai nu lucreaza; gura ie uscata; se deschide Si se inchide des.
Am observat ca o frica slabs to face sa cacti adesa. Unul di'ntre
semnele cele mai hotaritoare ale frieei ieste tremurul tuturor mu-
echilor ai care adesa se arata mai intaitl pe buze. Voacea se slabeate
on chiar se stinge cu totul.
Data frica creste pana la spaima si groaza, ea la toate emo-
tiile, intilnim multime de fenomene. Inima bate puternic ; alts
data inceteaza de a sa mai contracts si vine lecinul, galbeneala ie
ca de mort, resuflarea grea ; narile se dilateaza ; buzele se mi-
aca spazmodie, obrajii tremura Si se saps, gitul se stringe du-
reros, ochii desehiai slut pironiti asupra lucrului care casuneaza
groaza. Pupilele slut pe eit se pare foarte largite. Tot' mmehil
trupului sint tapeni on apucati de convulzil, minele and se'n-
558 FR1CA

chid clad se deschid; on slut intinse Innainte pares vor sa inlature

primejdiea ; on ant ridicate de asupra capului. In unele imprejurari
se iscii o vrointft neinvinsa de a fugi eft in picioarele; aceasta Ie ash
puternica in eft eel mai buni soldatl nu se pot stapini ai shit
minati de o spaima naprasnica.
Doctoral I. Crichton Brown mi-a istorisit cum simtea spai-
ma o femee nebuna. indata ce o apnea accesul, femeea incepe a
strigh:Ieata ieadul ! leaca o femee neagra ! Cu neputinta sa fug !"
Si alte strigate de soiul aeestora. Cind tremura, cind are convulzil.
Intr'un minut nnmal ce-o vezi, anchide minile ai le intinde ta-
pan Innainte; ti rapede se incovoae; se pleaca iute la dreapta Gila
stinga, ial 'Ora degetele prin par, duce minele la git ai cearca
sail rupa hainele. Muachii can inchina capul pe piept se cunose
tare incordati ai pielea de pe partea de di'nnainte a gitulul se braz-
deaza de incretitud adinci, parul care la ceafa le tad ai neted in
starea normala, se ridica in vreme ce bolnava poarta eu minele cela
]alt par de pe cap. Pe fata le Intiparita neliniate straanica. Obrazul ai
gitul se inroaesc, Mar vinele de la timple ai de la git lee ca
niate aferi groase. Buza de jos se pleaca ai une on se indoae.
Gura sta pe jumatate cascata, ; falca de jos iese innainte. Obrajii
se saps si sint adinc brazdati de linil curbe can merg de la ari-
pele nasului la colturile gurei. Narile se ridica ai se largest.
°chit se deschid tare ai sub dinaii pielea pare imflata ; pupilele
ant dilatate. Fruntea are multime de incretituri de-a lungul, de
la o timpla la ceealalta; Intre sprincene sint zbircituri adInci, din
pricina contractiunilor straanice ale muachilor de la sprincene.
,,D. Bell descrie o seen de groaza la care a Post martur In
Turin. De-o parte ai de alta a carului ierau preutii, in mijloc
stetea osinditul. Iera cu neputinta sa priveatl starea acestui ne-
norocit fare sa nu to apace spaimA, ai totu-al par cA impins de o
belie nedumeritk, nu puteai sa-ti lea! ochii de la aceasta, priveliste
gr3zava. Osinditul parea sa fie de vr'o trei-zeci ai einci de ani ;
ierh nalt, musculos ; trasaturile fetei ii lerau pronuntate ai selba-
tece; pe jumatate gol, galban ca moartea, schingiuit de groaza, pi-
 FRIGA 559

cioarele povaitoare de grijiti, pumnil strinpi, fata scalclata de sucliwire,

princenile plecate si ineretite ; necontenit saruta chipul min-
tuitoriului, zugravit pe prapurul ce-I sty innainte, dar cu o neli-
niste ash selbateca pi desnadajduita ca nici nu se poate povesti".
Ieata cum povestepte Mosso cite-vb, casurl de frica :
,,Fiind medic militar in Calabriea, a trebuit sa stau lath la cite-va
executarI a unor hoti. Un major facea cite-vb, intrebari pi pe urma
introducind-se catra capitan nu zicea de tit aeeste cuvinte
remaneau uimitl, Cu gura dseata ; altil pareau ne-
pasatorl. ymi amintese de un baiet ca de vr'o doua-zecl de ani, care
la cite -va intrebarl ce i se facura, la inceput bolborosi ce-va, pe ur-
ma remase mut, ridica mina in chip de aparare, gitul fi lera virit
intre umeri, .eapul plecat, trupul lasat pe un sold. Cind auzi vor-
ba grozava, scoase un tipat ascutit, se uita Inprejur parca ar fi
cautat ce-vb, cu nesatia, pe urma se daclii indarapt ca sa fuga pi se
lovi de un zid ; cu minele intinse, as vircolea, zgiriind pieatra, par-
Ca ar fi voit sa se vire in lea. Duo, eite-vb, strigate pi sarituri,
cazii ca un mum, fan nici o miscare, parca ar fi fost o peteca mu-
ieata ; lera galban pi tremura cum n'am vazut nici o data pe nime
tremurind, aI fi zis ca mupchil if lentil de reciturl moi."
Ieata cum mal descrie Mosso frica la unul cu deliriu tremens :
,,La inceput minele nu tremura, data staff pe ogheal, dar data bol-
navul le intinde sa lea o ceases on o lingura, apa se chitin in cit
rastoarna tot. Noaptea visurile cari II ingrozesc in vremea vegherel
se prefab in adevarate halueinatiI. Adeaea da busna din pat, stri-
gind c'a vazut un perpe pi ca i se incolatacepte pe dupa git, gi-
fuind fsi lea hainele pi merge gol, bojbaind, zvireolindu-se, parca
sa rupa o fringhie de la git si se dezvalatuceasca Invirtiturile ce-1
innadupa.
,,La urma se liniptepte fuse nu pentru mult timp. Delirul se
innoeste. Cite oclata strip ca nipte painga,nI grozavl orl nipte scor-
pions veninopI as coboara de pe pared pe ogheal ; sau ca mitl negre
eu ochil de foc i se mid pe piept, on ca lupl eu gura cascata,
cinI turbatl cu spumy la gura 11 mupca. Atuncia semi :t de frica,
560 FRICA

zdrobit de chin, se zvircoleste, scri$neste, geme, urla, plinge, isl

nausea minele, I i sfasie gitul, isi spircue obrazul cu unghiile.
Pe urma se ridica sa fuga si cads pe pat, istovit, galban, intor-
elnd ochil desnadajduit si horeaind."
Ieata cum mai arata Mosso friea la un alt bolnav tot de de-
lirium tremens. Cind am voit sa-i apuc mina, iel ma privi cu
°chit ineruntati, parts sa ma mininee. Pe urma Ineeph sa tre-
mure : ocarind si urlind cit it Linea gura. Ajutorift, strigh iel,
inchideti pe acest ueigas care vrea sa ma omoare. Are un bricift si
vrea sa -mi tae gitul. Si fata-i lera plina de spaima; fruntea ii
lera incretita, narile deschise, buzele strinse si din dint! scrisnea.
Cind noi eeream sa-1 tinem, intindea minele ea, sa fuga strigind
ajutorill ! Ieata vor sa ma arunce pe fereastra." In sfirsit istovit,
scaldat de sudoare, vinat, de abiea rasuflind si ocarind necontenit
cazu in amortala."
leata cum simte Macbet frica ,,A fost o vreme cind la eel
mai mic tipet de noapte imi inghetau toate simtirile ; !ear pa-
rul la on -ce povestire ingrozitoare mi se ridich si misca parch ar
fi fost viu".
Frica va sa zits face o multime de sehimbari fizice si mo-
rale. incepind de la o rosata nevinovata si mergind pana in gal-
beneala si vinetala ; on de la fiorul slab, de la ineretirea pielei
pana la delirium tremens ; de la vorba inceata si trrtganata, pana
la gingavire la pierderea memoriei si la amutire. Sau de la ne-
hotarirea de a se misca sau ba pana la inmarmurire si paralizie.
Rind pe rind ne vom ineerca a explica toate aceste fenomene la
care le supusa fiinta noastra. Pentru a pregati temelie explica-
rilor vom spune cite ce-va despre crier!.
Starea generals a trupului are mare inriurire asupra chipu-
lui cum eugettl, si cum luereaza crierul, ie stint ca anemiea educe
pierderea memoriei. Asta nu insamna alta ce-va de cit Ca indata ce
celule crierului, n'au hrana nu pot lucra intocmai dupa cum niste
muschl istoviti nu vor putea ridica tot asta n'ar fi in stare sa
lucreze on sa ridiee ce-va.
 FRfCA 561

Hrana aie learall mare inriurire asupra crierului, caci foa-

mea vine ca un fent de anemie de vreme ce crierul nu primeste
singe de ajuns ; si schimbare in feliul de cugetare rind 'lest fla-
mind si cind Jest' satul, on tine a putut sa observe ; atuncia
toate luerurile 11 pare ma! vinete de cit sint, lumea mai rea, vieata
mai anevoioasa etc.; pe end dupa o masa imbielsugata toate ieau alta
fata, crierul isi primeste portiea de singe si cu totul alt -felt! lu-
creaza ; chiar ce-I mai posomoriti ei tacutl tot se inveselesc si Ii
sP deschide gust de vorba dupe, masa. Faimosul precept plenus
venter non studet libenter" ie numal pe jumatate adevarat. Caci
atit foamea cit si imbuibarea sint nepotrivite cu activitatea crierului
Ie lucru stiut ea omul flamind ie reu, si aceasta nu poate avFa
alta talmacire de cit ea is foams singele cireuleaza mai inset si
nu duce destula hrana celulelor. Cit de iute merge singele is
crier se vede de pe cafea, alcool etc. cari rapede II atita fae
sa lucreze dacas in doze potrivite.
S'a observat ca ori ce atitare, on -ce emotie lucreaza indata
asupra crierului si anume ca grabeste circulatiea, care lucru insamna
ca, crierul lucreaza mai lute si are nevoe ca sA-1 fie celulele mai des
scaldate de singe pentrn ca fie-care sal' poata lua hrana cuvenita.
D. Mosso arata pe larg observarea ce a putut face asupra
crierului in imprejurarea urmatoare : Unui oare-care Bertino 1-a ca-
zut in cap o ciir&mida de is o Innaltime de 14 metri. Bertino a
remas ca trasnit, nu-si amintea nemic. Cind si-a venit in simtirl
iera in pat. Lovitura u facuse in frunte o borta mare cit un
pitac de 5 ban!, ass Ca se vedea foarte bine cum se bate crierul
si cum circuleaza in !el singele. Prin ajutoriul unui aparat se pu-
teau inscrie pe hirtie bataile crierului. Ieata cum descrie Mosso
o observatie : Bertino states culcat pe-o canapes, ii pusesem apa-
ratul pe frunte si priveam cum condeiul se misca pe cilindru, a-
§teptam pe Bertino sa adoarma. La inceput condeiul insemna un-
de marl, semn sigur ca vasele sanguine ale crierului ierau In mi-
scare mare , Incet inset undele se miesurara. In sfirsit undele in-
Contcmporanul Au. V. Nu. 6. 96
662 FRICIA

eepura a se micsura sirarl In acela-$i timp, si a fi desgartite intre fele

prin periode de liniste. Bertino dormea, dar la cel mai mic sunet
Indata se ridica unda sangvina la suprafata crierului. Ash data
sun& clopotul, data trecea tine -vh pe drum, data misca oare-cine un
scaun, on de Intorcea un ceasornic sau data vre-un bolnav tusea
In odaea de alaturea, toate acestea ierau prea de ajuns pentru ca
sa schimbe !lite= chip vadit circulatiea crierului. Dar schimbarile
ce casuneaza frica in circulatiea crierului sint malt mai marl,
ash ea orl la ce mustrare ce 1-asi fi facut, pulzatiile se ridicau
foarte tare. Pulsul crierului ajungea de sese septe on mai tare
de cit Innainte, vasele sanguine se largeau, crierul se imfla si pal-
pith foarte tare." Alte observatii arata tot acelall lucru. De nice se
vede ca crierul to foarte simtitortil la orl-ce misare,la on -ce emo-
tiune ; si poate mai molt de eft on care alt organ are nevoe ca
singele sit fie des reinnoit spre a-I educe partite hranitoare si a-I
luh remasitele ce-i ant vatAmatoare.
Crierul Impreuna cu maduva spinarei si en sistemul marelui
simpatie si tot' nervii Imprastiet1 in trup, laeu parte in feliuritele
fenomene nervoase. Crierul, deli are un rol capital in aceste fe-
nomene, totu-sl are nevoe mare de nervi si de maduva spinarei
cum ne vor areth experientele. Nervii ce se Imprastie in trap
sint de doua soiuri: nervi de simtire si nervi de miscare: Unit slu-
jesc ca sa dual schimbarile lumel din afara sau chiar cele naun-
trice la crier si altil slujese ca -sa pue muschil si intreg organi-
smul in miscare. Multime de experienti au dovedIt aceasta, de ex.
s'au taint la un magarit nervii trijumall cart merg la buze; si aceste
slut pe loe nesimtitoare ash ca animalul pipae cu buzele ovasul si
nu-1 simte, de vreme ce nu-1 mininca ; dad inse teem la an alt ma-
gari ). nervii miscarel animalul simte ovasul, dar nu poate misca bu-
zele ea sa-1 mhiince.
Miscarile reflexe, cum shit tremurul, clipirea etc. atirna de la
maduva spinarel. S'au faeut experienti asupra broastelor, scotindu-le
numal crierul si acestea traeau mai departe si data li se turna o
picatura de otet pe o labs, fele o stergeau cu ceealalta ; dacii li
 FRICA 563

se taea or! Linea una din labe, atunci broasca se slujea ea labs
cea sloboda.
Pentru a 'marl mai bine ca miscarile reflexe yin de la ma-
duva spinarei, vom aduce cite-vb, exemple, pe linga eel spas.
Asemenea miscari nu se observa numai in broaste ci si la a-
nimalele saperioare.
Vom vedea, zice Mosso, ca chiar in om functiunile cele mai
neaparat trebuitoare se implinese fara ajutoriul crierului. Fontana
unul di'ntre eel mai insemnati fiziologi ai Italiei, pe la mijlocul
acestui secol, adeverise ca se poate thee. capul de ex. la epuri, la
pore! de Indiea etc., fara ea lei sa moara in data. Si data se putea
Impiedeca, pierderea de singe, legilidu-se arterele cele mai iusemnate
si tinindu-se respiratie artificiala, animalul putea trai destul
timp si sa se arate supuse impresiunilor din afara.
Pans pe la inceputul acestui veac nu L.: stiea bine functiu-
nea crierului si a maduve! spinarei. Ludovie Rolando, fiziolog
insemnat, cal Intaiti a aretat lamarit ca maduva prelungita trebue
privita Ca and central sistemului nervos, tel a zis : ca maduva pre-
lungita leste eel intaiti rudiment al sistemului nervos, local senzibili-
Mate' si at instinetelor, regulatoriul misearilor voluntare, central
vietel etc.". Alt exempla: cind se tae capul di'nteo lovitura de
cutit la o rata, nu sta nemiscata ci se zbate da din aripi pare& ar
voi sa zboare si sa fuga. Se povesteste ca Imparatul Comod taea
la 'strati! din circ capul cu sageti si acestia isl urmau drumul
mai departe. Daca prin o lovitura de topor taem capul de ex. u-
nul tine, se vede trunehiul zbatindu-se si cinele da din coada. Nu
se ma! !nape Indoeala ca animalul nu mai simte nemic ; data it
piscam tare de piele, pane coada intro picioare, parca 1-ar fi frica,
cu toate Ca fi capul taint".
Alta experienta arata si mai limpede functiunea maduvei
spinarei. Goltz si Foster, an luat o broasca si i -au scos crierul,
pe urma as pus'o intr'un pahar. Atingind'o an vazut ca precum
fac toate broastele in asemenea imprejurare, innota si chiar putea
sa Sara afara din vas ; dar ca incalzind apa pan la 40 de grade,
564 FRICA

broasca nu eats sa Rape si nu arata niel o simtire de durere. Ask

dar maduva nu poste judeca. Broasca se misea In toemal ca o ma-
Oa on de cite orl primeste atitarl la can ii obisnuita, alt-felin ie
o marina ; chiar de o pul pe foe, tot nu se IlliVa."
Un alt exemplu: Un teran isi taese maduva spinarei putin
mai jos de omoplata. Mica minele, vorbea, dar nu simtea par-
tea de jos a trupulul, nici durerea ce-1 casuna o nine ce avea la
tibiea ; totu-s1 ori de citeorl ii legau rana, miSch piciorul."
Toate acestea arata ca maduva spin'arel nu simte si tot o
data care le rolul lel in miscarile reflexe.
La animalele inferioare toate miscarile slat reflexe, adeca fk-
cute fara ajutoriul inteligentei; chiar la cele superioare funetiunile
cele mai neaparate vietel slut reflexe, adeca Implinite fara ajutoriul
crierulu!. Fontana, fiziologist insemnat, am vazut ca a aretat ca se
poste Wit capul de ex : la lepuri fara ea lel sa moara indata data
se leaga arterele ca sa nu se piearda single si daca li se tine
artificial respiratiea.
Cind se tae capul de ex. la o pasere, cit-va timp lea se zbate,
da din aripl, par ca sa as apere ; un tine, daca i se tae rapede ea-
pul, putemvede ca elpune coada intre picioare, semn reflex de frica.
Va sa zica maduva spinarel tine mare rol in vieata anima-
lelor, si pe cind crierul slujeste la actele de inteligenta, lea slu-
jeste la o multime de acte can tin vieata animalului. Lucru usor
de inteles de vreme ce observind crierul in seriea animalelor ver-
tebrate vedem ea incepe de la celule nervoase, merge demi-
/dr/du-se} si formeaza maduva spinarel si de ce ne uream pe scare
Yietatilor, vedem tot transformindu-se locurile de uncle les nervii ;
/ear partea de la cap a maduyei se transforma !fleet inset in crier.
Va sa zica maduva, ca mai veche, a trebuit fireste sa aiba de im-
plinit functiile cele mai neaparate yietei animale. Sa luam pe
rind toate manifestarile fries! si sa vedem cum se explica frica de
la cea mai slaba pang la cea mai mare groan.
Rosata fete! ce as simte la cea mai mica emotiune, ca feno-
men fiziologic, nu le alts ce -va de cit largirea vaselor sangvine mai
 FRICA 565

tare de cit de obiceiii; atita Inse nu Ye de ajuns : cum si de ce se

face aceasta dilatare ? Ie fapt observat ca de obiceift roseste obrazul,
urechile $i gitul, rare on minele, prin urmare numai acele parts cart
sint supuse privirei. In acela-$i timp obrazul le partea cea care le
supusa la cele mai deosebite schimbari de temperature si ale O-
rel vase prin urmare se dilata si se contracts mai mull, ash ca
putem zice ca paretii aeestor vase sint mai elastic! din pricina
deprinderei. Acuma dud vre o emotiune cit de mica se face in
crier aceasta se arata in toate partile $i prin urmare si asupra
nervilor vasomotori si acestii vor putea cu atita mai mult implinl
functiunea for cu cit Impotrivirea ce li se face va fi mai mica,
dar, dupe CUM am spits, prin deprindere vasele de in fata, urechi,
mini sint mai usor de invins, prin urmare mai tare vor simti lu-
crarea nervilor. Acuma daca mai punem Ca de nenumarate gene-
ratil, tot obrazul a fost supus ivelel, ea in or! ce ernotie omul a
stiut ca fata-I le de altil observata ; se intelege $i mai bine de ce
rosette, mai ales fiind dovedit Ca data se da atentie unuI organ mai
tare se Oita, (de exemplu unele glandu le secretatoare cari supuse
atentiei nu functioneaza sau bataia pulsului care creste cind piro-
nim mintea asupra lei).
Ieata Inca tin exemplu heat intocmai din Darwin. Clad cine-
va eta innaintea focului, obrazul i se roseste. Acest fenomen se
datoreste, Iml zice D. M. Foster pe de o parte lucrarel locale a caldu-
rel, Year pe de altii parte unui fenomen reflex, atirnind de centrele vaso-
motore. Caldura lucreaza asupra nervilor de la fata; acestia tri-
met o impresie la celulele senzitive ale crierului, cart lucreaza a-
supra centrelor vaso-motore ; tear aceste din urma lucreaza asu-
pra micilor artere de la fata, le distinde, si singele poate navall.
Asa ea ne le slobod sa credem ea pironindu-ne mintea foarte tare
si In mai multe rastimpuri asupra amintirei caldurel ce a simtit
obrazul nostru, vom putea produce o atitare a aceleeall pa* a sen-
zorulul din pricina card avem si simtirea unei caldurl; si prin urmare
o .cantitate oare-care de putere nervOasa poate fi trimisa centrelor
vaso-motore, de nude urmeaza dilatarea capilarelor fete!. Dar fiind.
566 FRIOA

ca de un sir nenumarat de generafiI oamenii au afintit foarte tare

luarea-aminte asupra Infatosarel din elan a persoanelor, si In de-
osebi asupra obrazului, aplecarea ce aveau de la inceput arterele
fefei de a fi Inpresionate in a cest chip a putut In cursul vremel
sa se Intareasca mult si sa ajunga a fi mostenita, In puterea usu-
rintel cu care forte nervoasa se indreapta in caile obicinuite. Aceasta
leste mi se pare explicarea cea mai de crezut a fenomenelor rosetell
Galbeneala ce se simte la on ce frica on spaima mare, ie
din pricina contraetiunei vaselor sanguine. Cu ajutoriul unul soitt
de balm* Mosso a putut observe ca la cea mai mica emotiune
sIngele navaleste spre cap. Ash fiind cine-va culcat pe acea ba-
lanta si dormind indata ce tine -va desehidea use, echilibrul lera
stricat se vedea ca balanta se pleaca in partea capulul, dovada ea
navalea o cantitate mai mare de singe. Ash dar data o miseare
ash de mica are nevoie de o cantitate mai mare de singe, de cite
trebue sa aiba o emotiune on o spaima mare ? Pentru inilivid le
nevoie ca In Imprejurarile grele, crierul at lucreze cit se poate mai
rapede si mai energic pentru a-1 scaph din incurcala. De aceea le
nevole sa lea crierul singe din toate partile pentru a fi mai hranit,
pentru a putea lucre din toate puterile ; le nevoie sa, chibzueeasca,
adeca sit judece, si In urma sa pue In lucrare muschil de le nevole
de aparare, dind alarms in toate parfile ; chiar gramadirea singe-
luI nu se datoreste de tit tot nervilor ce contracteaza vasele.
Ash ca de sigur singele se va retrage din acele WO pe unde
ie mai putin trebuitoriti cum le In piele. Se stie ca la on -ce
spaima mare, ba chiar numai la istorisirea unei nenorociri, pielea
ni se Increfeste si parca simtim parul ridicindu-se valvoitl; la frici
marl si la nebuni cind sint stapInifi de vr'o spaima parul se ri-
dica drept In sus. Incretirea pieleI se face prin contractiunea tt-
nor muschisorl, si aceasta se intimpla din pricina contraetiunei va-
selor singelui, can cum am vazut in timpul fries' se contrag ca si
muschii can ineunjura aceste vase. Acum parul care acopere su-
prafata trupulul fiind asezat pe [west muschl se ridica. Mosso
nice ca ast fapt face ca Bernl aflatorin intre pert sa fie mai mult
 FR1CA 567

caldura, lucru folositorift animalului, de vreme ce let are nevoe sa

dezvolte mare activitate nervoasa $i ca dovada Mosso se intreaba
data -n'ar fi aceasta pricina, adeca impiedecarea recirei, pentru care
animalele gi paserile zburlesc parul sau penele- cind lie frig. Din
partea noastra putem spune ca de sigur animalele se zburlesc pen-
tru a se ineunjurh cu o patura de aer cald, $i ca lucrul nu poate fi
de cit In folosul animalulul ; se sbirlesc inse $i in eaz de Erica
feara-$1 de sigur. Prin asta Inse nu vedem de loc de ee ar cadea
teoriea lul Darwin care zice Ca animalele zbirlesc parul pentru
a fi mai fioroase; nu doar ca fac asta conscient, di'mpotriva asta
calitate o capata instinctiv prin legea selectiunel naturale, tiind
sigur ca la inceput mu$chil for la frica on minie sub influinta
turburarilor nervoase se incordau. Pe urma se intelege ca un ani-
mal zbirlit pare mai fioros de cit unul cu parul bins. Teoriile a-
mindoua se impaca foarte bine dupa mine.
Tot un caracter al spaimei ie $i gura cascata. Darwin expli-
ca ast-felift aceasta. Am vazut ca on ce spaima Inmulte$te
bataile inemei $i miscarea respiratiei $i pentru ca sa se faca
mai u$or de cit pe nas as deschide gura. In aceea-$1 timp, zice
lel, cind mintea ne ie atintita indelung timp asupra unui lu-
cru, fan sa se odihneasca, toate organele trupului sint uitate $i
neingrijite ; $i Bind ca totalitatea puterei nervoase la un anumit
ins le margenita, nu merge de cit foarte putina la cele-lalte sisteme
afara de la acela care ie pus energic in lucrare ; de aceea eel mai
multi muschi tind sa as discordeze, $i falca prin urmare cade din
pricina greutatei sale insail. A$a se explica Idea plecata $i gura
desehisa la omul ce se mieara sau le sparieat." Se intelege ceea ce poate
spariea pe unul poate pe altul sa-1 lese lini$tit, totul atIrna de la
puterea nervoasa de care poate tine -va dispune; un prost remine
cu gura cascata la orl ce lucru, dovada ea are foarte putina putere
nervoasa de cheltuit ; yi porecla populara, an gura cased, ie foarte
adevarata pentru a areta un natant'.
Ridicarea sprineenelor Darwin o talmace$te ca un fenomen
de asociatie, a nume cind voim sa vedem ce -va mai bine, mai limn-
568 FRICA

Tit, cautam sa deschidem ochii cit mai mars, dar aceasta nu se

poate face fall ca sa ridicam sprincenele si in aceea-si timp sa
ineretim si fruntea, una educe pe alta; acum dud avem vre-o ne-
dumerire, vre o spaima pentru care crierul cauta o dezlegare, se
face va se zica ce-va analog fenomenului vederei, de aceea se ri-
did), sprincenele.
La spaima, mare pupila se dilata strasnic, de multe on au-
zim povestind pe eel ce au simtit o frica mare Ca li s'a facut ne-
gra Innaintea ochilor si nu mai vedeau nemie. Pentru a putea ochiul
deosebi si vedea limpede lucrurile, pupils blare o deschidere anumita,
Indata 'lase ce treee peste aceasta vederea nu mai poate filamurita.
Faptul in adevar nu ie prielnic individului, dar nisi atit
de stricatorin in cit sa aduca stingerea species. Explicarea feno-
menului le destul de simpla. Dupa cum am spas la o emotiune
mare crierul lucreaza asupra nervilor cari contrag vasele, ca sin-
gele din toate partile SA mearga la crier, si dupa cum pielea in-
galbeneste din asta pricina tot ast-felio, vasele irisulut find. contrac-
tate si iele fac grin urmare deschiderea pupil ei slabita si largita.
Until di'ntre semnele cele mat caracteristice ale fricei ieste si
tremurul. Emotiuni mid sint in stare sa faca pe unii sa tremure.
De ex. tinerea unui discurs, ridicarea unui toast, ascultarea mu-
zicel, tear mai pe BUS de toate frica; ie stiuta vorba de frica
tremura ca varga.`
Acest fenomen le din pricina contraetiunei muschilor, care
contractiune vine de acolo, fiind ca nervii, din pricina schimbaret
in crier numai lucreaza neintrerunt asupra fibrelor musculare, ci Cu
un fella de izbituri rapezi si neregulate. Rare on descarcarea
nervoasa se face de o data. De obiceia descarcarea incepe in oare
cari fibre musculare si se propaga din loe in lee, si in vreme ce
acestea slabesc, vin altele si ash mai departe. Asa Ca unele fibre
se destind in vreme ce altele Ineep a luera." Din aceasta near-
monie urmeaza tremurul.
La spaima ca si la on -ce emotiune fata se sehimba mai mutt,
pricina ie ca musehii fetei sint foarte midi. Spencer intaea-si
 FRICA 569

data a zis aceasta. Sa presupunem, zice iel, ca o unda slaba

de atitare nervoasa se propaga uniform in sistemul nervos,
partea, acestei unde care se descarca asupra muschilor isi va
areta cu atita mai mult efeetul acolo uncle inertiea de invins
va fi mai mica. Muschil cari sint marl, si cari nu pot sa arete
starile de atitare is can au ajuns de cit rniscind picioarele etc., sau
alti muschi grel nu vor fi nici odata semne, pe eind muschii mid
si aces ce se pot misca fara sa aiba de invins stavili marl, vor
respunde vadit acestei unde slabe. Fiind-ca muschii de la fata sint
relativ mici si sint asezati la niste parti ce se pot misca usor, de
aiee urmeaza ca pe fate trebue sa se arete cele mai multe sen-
timente."
Mosso aiee obiecteaza ca nu le de ajuns, !el ziee
Noi avem muschi foarte mid si subtiri is ureche, in piele
etc. si can totu-si nu lea nici o parte la espresiune, cu toate Ca
stavila de invins le foarte mica".
,,.Mie mi se pare ea trebue de dat mai mare insemnatate in-
trebuintarei dese a unor muschi si deosebirei de atitare a ner-
vilor acestora. Muschii pe can ii miscam mai des sint tocmai
acel cari-s mai simtitod la atitarile centrelor nervoase. Ast-feliu
sint muschii de la urechile calului si canelui. Se stie cum a-
ceste animale Ili arata impresiile prin misearea urechilor, in
timp ce is om care are, aceea-si muschl, urechile remin nemiscate,
chiar in cele mal marl emotil, din pricina ea no! le miscam rar.
Pe cind muschii de la fata ii miscam pentru ori ce luerare,
off cit ar fi de slaba atitarea nervoasa tocmai din pricina ca se
misca necontenit la mestecare, respirare, la vorbire si simtire.
Deosebirea de impotrivire ce fac nervii la.trecerea curentului
nervos leste un ce insemnat al espresiune!. Intre muschii fetes cel
de la cal cari-s mai aproape de crier sint si mai potriviti pen-
tru desearcarea nervoasa."
Complectarea lui Mosso lamureste in adevar mal mult lucrul;
exemplul care i's adus cu cinii si nil le foarte adevarat, de vre-
me ce acestia pentru on ce primejdie, fie eit de mica, a trebuit
570 FRICA

sa -$i mite urechile pentru a auzi mai bine ; cad prinzind din timp
de veste puteau mai usor seapa de dusman. Mosso nu spline de
cit ceea ce a spus si Darwin, ca mai usor merge curentul nervos
pe loeurile unde a mai fost. Tot is frica se tie ca o sudoare reee
aeopere trupul. Se mal tie ca ghindurile sint $i lele supuse sis-
temului nervos care le poate face sa seereteze mai mult on
mai putin; la frica se observa ea ghindurile sudorei secrets mai
mult din pricina contractarei vaselor.
Sa venim la fenomenul eel mai covirsitorin de la frica, in-
marmurirea, catalepsiea, paraliziea si une on ehiar moartea. La
spaimi marl unit remin ca paralizati, nu pot sa faca nici o miscare.
In asemenea cazuri inima bate la inceput foarte tare In cit se
vede ea cheltueste intr'un moment toata puterea nervoasa de miscare,
ash ea se opreste ceea ce aduce oprirea respiratiel $i vinetala, poate
chiar in crier le un intreg valmasag intre celule ash ca-s In stare
sa easuneze moartea Insului $i prin urmare $i a lor.
Aice Mosso obiecteaza ea nu se potriveste teoriea lui Dar-
yin. Cum, zice lel, sa se mosteneasca un cusur ri.0 de mare, anume
ca animalul In cea mai mare primejdie sa stea nemiscat tocmai a-
tuncia cind ar area nevoe sa dezvolte cea mai mare activitate, sa
foga etc. nu se stea ca mort. Asta paralizie se observa $i la unele in-
secte cari stau ca moarte in fats dusmanului.
Nol inset zicem ea asta catalepsie a insectelor le-a fost, seve-
de, prielnica de vreme ce nu le-a pierit speciea ; cad daca omul
a -zi le lea $i le omoara nu ie tot ash cu alti dusmani ca paserile
si alte animale care n'au invatat zoologiea. De pilda o pasere in-
sectivorii zboara, dar Insecta Is zvonal ce face aceasta cade in cata-
lepsie, atuncia paserea trece fara s'o bage In sama, $i 'feat& ca
insects prin acest cusur a scapat, ai asa sa propaga un cusur.
Tot Mosso mal zice ea dupa Darwin ar fi trebuit ca numaI
animalele cele mai fricoase sa se propage.
Noi vedem ca pana unde fries a fost prielnica unor ani-
male s'au $i propagat numal multamita acesteia. Asa de exempla
toate animalele mai slabe fata on cele mai tart numai prin
 FRICA 571

Idea au putut sa lase urmagi. Nu -i cuvint mai slut $i alti factor!,

cum ie de pilda o Inmultire mai ImbielsugatA, dar $i frica a lucrat
mult. Nu mai departe lepurele nu scapa multamita fricei sale ?
Cum poste lel alt-feliu sa se lupte ? be aceea i s'a dezvoltat $i pi-
cioarele ask de bine pentru !riga. SA luam alt exemplu, leul de
pilda, care le ash de curajos. Dad, intr'o tars s'ar face vinatorl
stra$nice In contra leilor; can ar putea scAph $i lasa urmasi ? Si-
gur eS numai eel sari ar putea fugi mai tare $i scAph de lovitura pu$tel
san eel can numai la mirosul pravului ar fi destul de ghibaci pen-
tru a se ascunde ; urmasil for meet inset vor mosteni acest ca-
raeter ori de nu vor pieri prada pustei.
Tot ast-felio se explica $i vinatul zburAtorio care cu cit se
iseusesc armele de foe .i pot lovi mai departe cu atita $i tel
se urea mai la Innaltime. Se Interege eel ce reuseste sa zboare mai
sus lass urma$1, eel ce nu, cade prada. Dupe nol asemenea obiec-
tie nu loveste situ -$i de putin teoriea hi Darwin. Nu le mai pu-
tin adevarat ca organismal animalelor cit $i al omului lase mult de
dorit, are destule cusururi ; cAcl data ar fi desAvirsit ar trebui nici
sit nu mai moan. In luptA Ins° reusese aceia car! -s mai potri-
vitI eu Imprejurarile In can se afla.
Dam venim la urmArile fricei, vom mArturisi ca lele sint In-
grozitoare $i foarte neprielnice omulul, care cu mintea lul adesea
bolnAvicioasa a Ant chiar din actele folositoare specie! lui un ce
stricAtoriu, cum le reproducerea fata cu prostitutiea, hranirea fata
cu lAcomiea gastronomilor etc.
Frica ajunge en timpul o boala nervoasa. 5i Bain zice foarte
bine: ,,Nu cred cA stiinta cea mai InnaintatA BA aibli mai bun rezultat
de cit de-a nemici frica". Dovada cA frica nu le ce-va de &ma
ie CA adesea le pricinuitoare de nenumarate boale nervoase, sau, dupe
cum am vazut, pricinueste paralizie $i moarte. Stiu un caz in care
o fate de 4 ani a cApAtat epilepsie pentru toata vieata din pricina
spaimel. Frica atita lnteatIta de daunAtoriti sistemul servos In
cit la copii produce resAriturt prin somn, biigueala, tipete, visurl
grozave etc. Si duo ce stim sit de mare inriurire are siste-
572 FRICA

roul nervos asupra organismului intreg, numai folositoare nu poate fi

individului o ass stare sufleteasca. Grija de a nu seraci, de a nu ayes
cu ce hrani copil, de a fi ucis etc. etc. nu le de cit o frica si Inca foarte
stricatoare, cad asemenea lucru nemicegte pofta de mincare prin
urmare slabeste organismul, aduce insomnia care atita si mai tare
sistemul nervos, si toate acestea din una'n alta nu due de cit is
nemicirea indiyidului. Acuma daca ajungem la educatie se inye-
lege de pe cele spuse ca o crestere intemeiata pe fricg, nu-
mai ce -va soic nu poate fi. Copilul care mergind is scoala se
agteapta is pedepse ai batai, va simti mereu o frica care it va face
sa lincezasca, ii va sminti organismul intreg, la cea mai mica
stropsala a profesorului va tresari, in sfirsit va duce-o necon-
tenit intr'o supraatitare nervoasa, va cauta sa invete mai mult
de cit it in puterile ; unde nu vs intelege, de frica °caret, va
inyata pe de rost, iai vs tool crierul de mic, va fi tricos ; tear
crescind in asemenea imp rej .rari rar se va mai schimba cu vrista.
Frica in adevar a facut si va face multe jertfe am auzit
de un baiet care ierh mereu amenintat acasa ea de nu va lua pre-
mil nici s'a se mai intoarne, si care in adevar nerensind, s'a dus
de s'a innecat. De mic le plecat copilul spre frica, dar cre-
sterea o mareste grozav ; copilul nu ganguregte Inca gi numai
ce auzi ca i se ziee ; Nu plinge ; lea ! asculta" ! dar cu un glas
ash de sinistru in cit pe copil II sparie ; sau, taci Ca vine mosnea-
gul gi to iea" ; on ,lea acui iese striga de suppat" si cite nerozil de
soiul acestora cari il fat pe copil fricos. Cind va fi mare nu
se va teme de mosneag nici de strigoi, dar remanind tot a-
cela-si va fi fricos, se va teme, cum zice vorba, si de umbra lui.
Yana adue aminte de o copila mica Is care un soldat de is
Bros, poate nu In toata mintea, s'a rastit cu baioneta ; frica de sol-
dati nu a parasit'o nici fiind mare, instinctiv aproape cind vedea
soldatl cu baionetele goale, ducind vr'un condamnat, trecea pe alt
trotuar ; mai tot deauna zicea ca -i vinea in minte ideea ca poate sa
le trasneasca in minte soldatilor sa o loveasca. Am vazut cit de
puternice sint miscarile reflexe si cum se fac fan voea noastra,
 ERICA 573

de pilda clipirea on siirea ce o simt cei mai multi, fiind in intunerec,

si de care nici o judecata nu-I scuteste. Cit de greu putem dezbara
un copil de-a nu se teme de intunerec, data a apucat tine -vit a-1
spariea. Frica, o data intrata in oase, greu o putem scoate. 'este
chiar vorba: i-a intrat frica'n oase". Prin eele spuse nu ea doar
am credo cu putinta o educatie Ara frica, le de dorit 'lime ca lea
SA intre in doze cit mai micl, si sa Warn eel putin sa fie o
frica rationale, sa nu se teams eopilul ca de un fetis, de ce-va mi-
stic, ci sa se deprinda a judeca, a vedea cum trebue sa se pazeasca de
un reu, an a, stea uimit si tremurind iunaintea lui. Numal educa-
tiea ce se da acuma ne poate expliea generatiea fricoasa ce vedem a-zi.
A cad frica si groza, la scoala teara-si Melt, nici o lead de libertate
in actiuni, totul poroncit dupa o lege anumita ash ea in Joe sit a-
vem un om cugetatorili cu oare-care vrointa, vedem oameni lara
pie de initativa. Si dupa cum, cind ierau de 7 anl, se temeau de
D. profesor sa nu-I pue la genunchi, acuma se tern de dl. sef,
de ministru on macar de doamna societate. Bain spune ca frica
de a nu avea cu ce tfai mine impiedeca de la on ce idee mai li-
berk si chiar de la on -care culture intelectuala. Se intelege prin
urmare ca on ce alts frica, fie din on ce pricing, are tot acelea-sr
efecte. In adevar frica pe care o are un candidat ca nu va
sti, poate pana intr'atita sa-i paralizeze crierul in cit sa -1 fad
sa uite si cit mai stie. Ie lueru dovedit ca unit cu mai pitting, stiinta,
dar en mai mull curaj, reusese mai adesea de cit cei fricosi. Un
cusur, o boala, cum o numeste Mosso si cum chiar ie, care va a-
yea inriurire ask de mare asupra vietel morale si fizice a individului
in tot cursul vietei, merits de sigur a fi malt mai tare combatutit de
cit leste. Bain zice : Protivnicul fricel le singele reee in fata pri-
mejdiei. Aceasta nu le nesimtire, nepasare pentru reu, dar judecata
dreapta a primejdiei si silintit corespunZiltoare pentru a-I invinge".
Tot Bain spune ca guvernele despotice nemicesce on ce cu-
raj in supusi si-i fac oameni de nemic, oameni fricosi, can rare
on vor putea Linea piept cu o natie libera si stapanita de un re-
gim mai slobod.
574 BILIOGRAFIA

In adevar a-zi pentru om frica le cea mai mare nenorocire ;

si data I -a folosit vre-o data a-zi_11 strica ; omul fricos le in ade-
var eel mai nenorocit, si tot deauna va avea prilej sa fie fricos, caci
lea re In lel nu atita in lumea din afara. Frica mal poate duce la
melancolie si la manie, frica poate face pe omul eel mal inteli-
gent sa fie las, sa fad, netrebnicii de can lui insu-si sa-i fie groaza;
frica poate distruge fiinta noastra morals si intelectuala. Cell vechi
stieau foarte bine ce poama le frica, de vreme ce-i faceau tem-
ple si medalii si se Inchinau lel, nu mal ca s'o Inblinzasca. A-
veau inse mare respect pentru indrazneala : Audaces fortuna juvat",
ziceaa Latinii.
*i dace poate frica va fi prielnica unora, aceasta nu dovede-
ste nemic: teniea, multamita scoborirel sale pe o treapta mai joasa
traieste; tot ast-fella si frica poate pana la un punet fi prielnica in-
sulul, dar nu le un caracter vrednic de a fi omenesc. Zicatoarea
mai bine cu'n voinic la paguba de cit cu'n misel la eistig"
are intrInsa un izvor nesecat de adevaruri. Tear foloasele momen-
tane ce pare ca ne da frica une-ori sint foarte Inselatoare ; din
parte-ne putem zice ca 'Inca unul din preceptele cele mal temeinice,
anume : frica-i din rail ", cade spulberat de stiinta.
Ash dar frica, tiranica frica la care se'nchinau batrinii, si
pe cari unit tineri de a-zi o slavesc le o boala primejdioasa ce trebue
de lecuit, nu de hranit. (Am lucrat dupa : La pair par A. Mosso,
Paris 1886. L'Expression des Emotions p. Ch. Darwin Paris 1877.
Les Emotions et la Volonte par A. Bain, Paris 1885).
)SOFIEA PADEME,

BIBLIOGRAFIX

Al. Vintul. Dialogula Ifforfilorii. Traducere din greceste cu

un apendice. 1 bros. in 8°, 48. Iasi. Tipo-Lit. H. Goldner 1886.
 S1JMA RIIIL 575

Adolf Stern (Dr.) Ovid, Schauspiel In vier Aufzagen von

V. Alexandri aus dem Romanischen. 1 broa. in 8°, 79. Hermann-
stadt. Druck der Typographischen Anstalt 1886.
G. Sion. Socrate §i femeea sa. Com6die inteuna acta. (Tra-
ducere din Th. de Banville). 1 bros. in 8°, 47 Tipografia Acade-
mies Romine 1886.

Sumariul sem. I-111 an. V.

A. C. Bacalbasa : Cele sfinte nu hulitt (263).
N. Beldiceanu : Capul de mort (26),Scitrd soare (119), Do-
ina (353), Necunoscutul (367).
St. BesArabeanu : Leiutarii (1), Examenul (193).
A. C. Cuza : De cum na0e (5), De sus (206), Mdrioara (309).
I. Gherea : Cdtrd dl Maiorescu (43), Pesimistul de la So-
lea (322).
Dr. M. Gaster : 0 scrisoare inneditd a tur Iacob 1-iil din
1610, privitoare la un domn al Moldovei (141).
S. 0 : Matriarcatul (Studiu despre origina families de Paul
Lafargue) (trad. din ,,La Nouvelle Revue") (122, 206), _Unit, izo-
terne in morala (trad. 345).
Ed. Gruber : Ofeliea (29).
C. Gr. Gheorghiu : Ateismul (confer. (inuta la Birlad) (481).
Giordano: Epitafur`i (140).
Gheorghe din Moldova : Straja (18).
G: Inaugurarea statues' luI Diderot (240).
V. Late§ : Schiturile Cristaline din Carpail Oriental (6)
Note din cdldtoriea geologicci a elevilor fcoalet normale superi-
oare din KO (247). .Poezif ,populare (ast-felia cum se zic) (452).
M. Lupescu: Poezil populare dirt judeful Suceava (529).
V. G. Morlun : Tablourile d-lut G. Popovicl (86), Marme-
ladof (trad.) (fragmente din ,,Crima i Pedeapsa") (156).
C. V. M : Un poet ucranian, (86).
576 SUMARIUL

G. Nadejde: Introducere in stiin(ele naturale (critics) (537).

I. Nadejde : Crestinismul si desfiintarea robiet (30, 174).
0 socotealei cu dl Onciul (279, 310, 447). Transportul indent
prin electricitate, (302), Cind s'a descoperit America ? (546).
I. N. : Dugheana de vechituri (fragment din acest roman al
ha Dickens trad.) (pag. 263); Moloh (frag. din romanul lui Flau-
bert, Salambo, trad.) (pag. 405); Vasile Veresaghin (din Neue
Zeit." trad.) (pag. 515)
Sofiea Weide : Robiea fenzeet si emanciparea tei (19); Un
sfirsit (97) ; Femeea si crestinismul (252) ; Schite din vie* de
la (arcs (289) ; A-gt total ie marfei (465); Erica (556),
Gh. Riscanu : Gindur triste (430).
T. D. Speranla : qtiu necheazd las ! (39); Porcariul ssi bo-
1eriul; (143) ; Zi c'al fript (261).
M. Schwarzfeld : Poezit populare din Munteniea (500).
D. A. Tecidoru : to -at tot dus (42); Amintirile (23) ; A-
tunc si a-4 (321); Rolul tinerimei in miscarea socialci (conferinta
tinuta la Birlad) (371 si 385)
T. U : Holera (traducers dupa Paul Bert.)
$t. Vasiliu : Teorit 9nitologice (recenzie) (108, 223); Boalele
personaliteitet (454, 504),
Verax : Un chip non de indobitocire (76); A. Donict plagia-
toriti (144); Aclevdrurt ministerial(' (Geografie de D-wara Dimbeanu)
(475 si ).
Veritas : Bacalaureat, nu glumei. (431).
Redactiea : Corespondenki (96, 192, 239, 480).
* ** Bibliografie (192, 287, 480, 576); Eratei (96).
Notei. in N. 1 leste o hart, geologica lucrata de V. Later
dupft Bauer si dl. Cobilcescu §i litografiata la dl. Sternberg.

1.:3)CIPPCoi

1A$I-TIPOLITOGRAFIEA H. GOLDNER STRADA PRIMARIEI