CONTEMPORANUL

REVISTATIINIFICAI LITERARA
IESE DE DOUA. ORI PE LUNA.

REDACTOR!.
pentru partea literara pentru partea §tiinti fi
V. G. Mortun I. Nfidejde
N. 17. an. IV. Ia cl 1885.
Privim ea abonati pe D-nii ee vor bine vroi a
primi dons numere Donut dupti anal.

Origimt familiei, proprietittei private

si a statului
In legatura cu cereetarile lui Lewis H. Morgan de Friedrich Engels.

Capitulele urmatoare formeaza intro cit-va indeplinirea unei

insarcinari. Chiar Karl Marx, 1st pusese de gind sa expue rezul-
tatele cercetarilor lut Morgan in legatura cu urmarile cercetarilor
salepana la on punet trebue sa zic ale noastreistorice materia-
liste si prin aeeastii sa faca lamurita insemnatatea lor. Morgan
descoperire in feliul sau din non in America intelesul materia-
list al istoriel, descoperire facuta de Marx cu patru-zeci de ant
mai innainte, si fusese dus de cereetarile sale in privinta Barbariel
qi a Civilizatiet la vela-81 rezultate ea si Marx. i dupa cum
Capitalul" a fost trecut sub tacere, dar copiet cu indaratnicie de
e,conomistii de breasla din Germaniea, tocmai ask s'au purtat cu
Ancient society "* a luI Morgan capiI stiintei preistorice" In_En-
glitera. Lucrarea mea poste inlocul numal in mica parte pe meet"

I) Ancient Society, or Researches in the Lines of Human Progres from

Savagery, through barbarism, to civilisation. By Lewis H. Morgan, Lon
don, Macmillan et Co.. 1877. Cartes a fost tipifritii in America si Ieste
foarte greu de &fiat in Londra. Autoriul a murit slot clti-va ani.
 642

ce nu fu dat prietenulut mieu mort sa o fats. Totu-$1 am in ex-

tractele lui din Morgan insemnari critics, pe can la tipareac aice
uncle le vine locul.

Dupa conceputul materialist al istoriei momentul hotaritoriu

in istorie leste de doua feliuri. Pe de o parte producerea de lu-
cruri trebuitoare pentru a tral: lucruri pentru hrana, imbracat, lo-
cuit si uneltele trebuitoare pentru indeplinirea acestor scopurf, pe
de alta parte producerea oamenilor in$i-$1, reproducerea species.
Institutiile sociale sub can vietuese oamenii di'ntr'o perioda isto-
ricn anumita $i di'ntr'o tan anumita, sint hotarite prin amindoua
feliurile de producere: prin treapta de desvoltare a muneei pe de
o parte $i pe de alta prin familie. Cu cit mai putin desvoltata
ieste munca, cu cit ieste mat marginita, eitimea productelor let
cu atita se arata mai predomnita organizatiea socials de aka le-
gatura sexuala. Sub aceasta organizare a societatei intemeiata pe
legatura sexuala se desvolta productivitatea muncei din ce in ee ;
cu dinsa intpreuna proprietatea privata $i schimbul, deosebirile de
avere, intrebuintarea puterel de munci a altora si din aceasta pri-
cina temeliea antagonismelor de clase, elemente noua sociale cari
Limp de sute de ant se silese a potrivi organizarea socials veche
cu imprejurarile cele non, pan ce in sfir$it nepotrivirea intre
dinsele aduce o rasturnare complecta. Societatea veche intemeeata
pe legaturi de inrudire se desface lovindu-se cu clasele sociale des-
voltate din non: in locul lei iese la iveala o societate concentrata in
Stat ale carui unit* subordinate nu mai slat asoeiatil dupa inru-
dire, ci asociatii dupa loealitate, o societate in care organizarea
famine' ieste in totul stapinita de organizarea proprietatei $i in
care se desvolta slobode mete antagonisme si lupte de clase can
alcatuesc cuprinsul istoriet serise de pan, acuma.
Meritul eel mare al Jul Morgan ieste ca a descoperit $i re-
construit temeliea, liniile de capitenie ale acestel temelii preisto-
rice a istoriei noastre scrise, ca a aflat in grupele de la Indienii
din America de Nord intemeeate pe inrudire, cheea care deschide
 643

tainele neintelese pana acuma ale istoriei primitive a Greeilor, Ro-

manilor si Germanilor. Serierea lui nu-i lucru de o zi. La patru-
zed, de ani s'a luptat cu materialul, pana ce l'a slapinit cu desk-
virsire. Dar si cartea lui ieste una din cele putine cari fac epoca
in veacul nostru.
In eele ce urmeaza va putea cetitoriul deosebi cu usurinta,
la, partite de capitenie ce ieste luat de la Morgan si ce am pus
de la mine. In partite istoriee despre Greciea si Roma nu m'am
marginit la pildele lui Morgan, ci am adaus ce mi-a fost Ia en-
nostinta. Partile despre Celt! si Germain mai in totul sent de
mine, Morgan in aceasta privinta avea numai izvoare de a dons,
mina si pentru Germaniafara de pe Tacitusnumai falsificarile
rele liberale ale D-lui Freeman. Consideratiile economice, cari Ia
Morgan ierau indestulatoare pentru scopul sail, sear pentru mine
foarte slabe, le am lucrat din nou. Si in sfirsit pentru toate in-
'hierile, la can nu citez anume pe Morgan, sint numai ieu res-
p unzatorin.

Trepte preistorice de culture

Morgan ieste eel di'ntain care cunoscind faptele a incercat
Ea clasifice preistoriea omeneasca; pans cind un material mai bo-
gat nu ne va sill sa facem schimbart, clasificarea lui va remanea
neatinsa.
Din cele tree epoce de eapetenie: Selbataciea, Barbariea, Civili-
Latiea i1 interesaza fireste numai cele doua di'ntain si trePerea la
a train. Pe lie-care din cele doua despre cari vorbeste le imparte
in cite tree trepte: de jos, mijlocie si de sus, dupe progmsele fa-
cute in tie-care din lele in producerea celor treLuitoare pentru
train; caci, ziee: ghibaciea in aceasta producere ieste hotaritoare
pentru gradul de superioritate al omului si pentru stapinirea abu-
pra natural; din toate Bintele numai omul si-a eapatat stapinire
aproape fara margina asupra producerei hranei. Toge epocele cele
marl de progrPs cad imprenna, mai molt ort mat putin de a drep-
tul, ca epocele immultirei izvoarelor de train." Desvoltarea, fa-
millet merge alaturi, dar nu da caractere ask de batatoare la, ochi
pentru despartirea periodelor.
 644

1. Selbatficiea.
1. Treaptci de jos--Copilariea neamului omenese, care tra-
ind eel putin in parte pe coped, cad numai a$11 intelegem emit de
a putut scaph de fieare!e cele mal puternice, iera Inca in patriea
sa primitive, in padurile tropicale on din apropiere de acestea.
Poame, nuci, radacinl ii silvan spre hrana; formarea limbo. arti-
culate s'a intimplat in acest timp. Din toate popoarele, can ni
s'au facut cunoscute in timpul periodel istorice, nici unul nu mai
lent pe aceasta treapta. De$1 a trebuit ca oamenil sa, traeasea en
acesta culture multime de mii de ani, tutu -si nu o putem ell -
noaste din marturii de a dreptul; dar o data ce admitem ea omul
s'a taut di'ntr'un felid de momite, trebue sa admitem $i aceasta_
faza mijlocitoare.
2. Treapta Inijlocieineepe eu intrebuintarea pestelul (aice
socotiut not $i raeii, scoicariile $i alte animate de aim) pentru-
hrana si cu intrebuintarea focului. Amindoua progresele sent le-
gate intre dinsele, cad pestele nu polite fi corn se cade de folosi-
torin de cit prin ajutoriul foculul. Cu aceasta, hrana s'au facut-
oamenii neatirnatl de elima; innaintind de alungul termurilor ma-
re' $i de a lungul riurilor, putura sa se raspindeasca aproape pe
tot pamintul de$1 selbateci. Uneltele de pieatra, nelustruite $i nu-
mai cioplite, alit numitele unelte palaiolitice, earl an fost intre-
buintate numai on aproape numai in aceasta, periods, dovedesc a-
ceste. entigratii prin aflarea Ion pe toate continentele. Zonele oeu-
pate din nou, iniboldirea de a nascoci, precum $i cunoasterea fo-
cului (pe care-1 produeeau prin frecare) dadeau mijloace noun de
hrana; ast-felin radacinl si tubercule fainoase, coapte In spuza on
In grope infierbintate; de asemenea vinat, care dupa naseocirea ce-
lor mai veehl arme, maciuca $i lance, se intimplit din clad in clad..
Popoare numai vinatoare, cum sent prin cart!, adeca popoare care
sa traeasea vutuaf din vinatoare, n'au existat nici o data; pentru
asemenea vieata vinatul leste prea neasigurat. Din pricina nesi-
gurantei brand se pare ca, pe aceasta treapta s'a Inceput antropo-
fagiea, care de acolea innainte s'a pastrat vreme Indelungatit. Au-
stralienii $i multi Polinezien1 stau si asta-zI pe aceasta treapta de
mijloc a selbataeiei.
3. Treapta de susIncepe cu nascocirea arcului si a sage-
tei, prin care vinatul incepe a 1i hrana regulatit, vinatoarea un fe-
lift de munea obisnuita Arc, coarda qi sageata formeaza, o unelta
foarte complicate, a cariea nascocire presupune esperienta inde-
lung adunata $i rninte agerita, as dar tot o data $i cu-
noastere,a multor alte nascocirl. Dad, asemanam popoarele, eari,
eunosc arcul si sageata, dar nu cunose Inca mestesugul olariei (de
 645

la care ineepe Morgan trecerea la Barbarie), vedem In adevar in-

ceputuri de mezari in sate, oare-care stapinire asupra produeerei
mijloacelor de hrana, vase $i unelte de lemn, Impletitul (cu mina
fail stative) eu coaja on cu papura, unelte de pieatra lustruite
(neolitice). Mai adesea prin ajutoriul foeului si a secure' de pi-
eatra an reusit a face luntri di'ntr'un lemn scobit $i id colO chiar
seindurl $i grinzi pentru case. Toate aceste progrese se aflan de
pilda is Indienii din nordvestul Arnericei, can cuno$teau arcul $i
sageata, dar nu aflasera Inca olariea. Pentru selbatacie a fost ar-
eul $i sageata, ceea ce 'era pentru barbarie sabiea de fier $i pu$ca
pentru civilizatie: arms hotaritoare.

2. Barbariea
1. Treapta de jos: Ineepe de la nascocirea olariel. Se poate
Iovec1l ca aceasta s'a aflat in multe locuri. 5i probabil pretntinde-
nea en prilejul ea ungeau cc lut vasele de lemn, on impletite, pen-
tru a putea sa le pule is foc; prin experienta admit in curind, ca In-
tul singur fara de vent nauntrie poate face aceea-51 slujba.
Pane, aicea ne-a fost cu putints a privi mersul desvoltarel
en total in general, ca potrivit pentru o periods hotarita a tutu-
ror popoareler, fara a Linea same de localitate. Cu Inceputul bar-
bariei inse am ajuns Is o treapta, pe care isi arata cele dolts, con-
tinente deosebirea for in privinta darurilor naturale. Semnul de-
osebitoria at periodei Barbariei 'este Imblinzirea $i cresterea dobi-
toacelor si culture plantelor. Dar continentul resaritean, ass zisa
lume veche, cuprinde aproape toate dobitoacele bune de Imblinzit
si toate feliurile de cereale afara de una ; eel apusan, America,
enprinde d'ntre animalele bune de imblinzit numai llama, 8i chiar
pe aceasta numai Intr'o parte de la ameaza-zi, 8i din toate feliurile
de cereale numai una, dar cea mai bum: popusoiul. Aceste deo-
sebiri naturale lac pe popoarele acestor dons continents sa urmeze
cite o cafe deosebita si ast-felim hotarele intre treptele barbariet
sint deosebite in lumea noun de cele din lumen veche.
2. Treapta miyoeie. Ineepe la resarit prin imblinzirea do-
bitoacelor domestics, is apus prin eultivarea plantelor hranitoare
udindu-le regulat si prin intrebuintarea adobelor (caramizI uscate
Is snare) si a pietrel Is cladit zidiri.
Incepem cn apusul, caci aice nu a trecut pana, la cucerirea
europeans nisi un popor peste aceasta treapta.
La Indienii de pe patura de jos a Barbariei (Intre earl ieran
toti cei de la resaritul Mississipilui) 'era la timpul descoperirei for
oare-care cultura de popusoift poate $i de bostanr, zamo$1 si alte
plante in gradini, $i aceste plante faceau mare parte din hrana
 646

zilnica; locuean In case de lemn, earl formau sate intarite cu pa-

lisade. Triburile nordvestice, mai ales cele din regiunea fluviului
Columbiea, stateau Inca pe treapta de sus a selbataciei si nu cu-
nosteau niei olariea nici cultivarea vre-unor plante. Indienit din
ash, numitele Pueblos din lilexicul nou, Mexicanii, loeuitorii A-
mericei 'centrale si Peruanii la timpul cucerirei stateau pe treapta
mijiocie a barbariei ; locueau In case intarite faeute din a-
dobe on din pieatra, cultivau popusoia si alte plante hranitoare,
feliurite dupa clima $i localitate in gradini udate cu maestrie, din
aceste plante 1$1 scoteau mat cu sama hrana, $i domesticisera chiar
si cite-va animaleMexicanii eurcanul $i alte paseri. Peruanii-llama.
Pe lino acestea cunosteau lucrarea metalelorafara de fier, din
care pricina nu puteau fan unelte $i arme de pieatra. Cucerirea
spaniola a intrerupt desvoltarea mai departe.
In resarit incepu treapta de mijloc a BArbariei prin dome-
sticirea de animale datatoare de lapte si de came, 'ear cultivarea
plantelor pare ca remase aci necunoscuta pan tirzin In aceasta
periods. Imblinzirea $i cresterea vitelor si alcatuirea de Ulnae
mai marl pare a fi dat prilej pentru despartirea Arienilor $i Se-
mitilor din masa celorlalte popoare barbare. Numele de animale
domestice sint comune, numele plantelor cultivate aproape de
felift nu.
Formarea turmelor duse in locuri potrivite la vieata pasto-
reasca, ratacitoare, nomada ; la Semiti in $esurile ierboase ale
Tigrului si Eufratului, la Arieni in ale Indiel, ale Oxului si Ia-
xartului, ale Donului si ale Dniprului. Domesticirea vitelor trebue
sa se fi indeplinit mai Main la granitele acestor imasuri. Urma$i-
lor le pareau ash, darn ea de loc din regiuni can, departe de a fi
leaganul omenirei, din potriva n'ar fi fost in stare a le locul nu
numai rastramosil selbateci, dar chiar nici cei de pe treapta in-
taiea a barbarlei. Din potriva, India& ce acesti barbari de pe
treapta de mijloc s'aii deprins eu pastoriea, na le-ar putut fi veni in
minte, sa se intoarne de bona voie din regiunile ierboase de pe
linga fluvii in padurile, in cari lacuisera stramosii lor. Ba chiar
cind fury grarnaditi mai departe spre Nord $i apus, Semitilor $i
Arienilor le fu peste putinta, sa se aseze in padurile Asiei apusene
on in ale Europei, mai innainte de a ti fost ms in stare de a-si
hrani vitele prin ajutoriul cultivarei cerealelor. Ieste mai mult
de cit de erezut, ea cultura cerealelor s'a inceput mat intain din
nevoiea de hrana pe iearna pentru vite $i numat tarzin ajunse
insemnatoare pentru oameni.
Poate trebue sa fie pricina a desvoltarei mai innalte a Semi-
tilor si Arienilor hrana imbielsugata cu lapte $i cu carne $i null
ales inrinrirea folositoare a acestei hrani asupra cresterei copiilor.
 647

Din potriva Indienif Pueblos din Mexicul non, cad traesc aprou-
pe numai cu hrana vegetala, an creed mai mid de cit Indienif a-
flatori pe treapta de jos a Barbariei. Ori cum la aceasta, treapta
se pierde antropofagiea $i se pastreaza numai ca act religios sau,
ceea ce pentru aceasta treapta de cultura ieste tot una aproape, ca
mijloc de vraja.
3. Treapta de sus. Incepe cu topirea mineralului de fier si trece
in civilizatie prin nascocirea alfabetului $i intrebuintarea lui pen-
tru fierier! literare. Aceasta treapta, care cum am spus, s'a
desvoltat in totul numai in continental resaritean, ieste in pri-
vinta progreselor producerei mai bogata de cit toate celelalte
luate la un loc. Di'ntr'insa faceau parte Grecii din perioda le-
roica, triburile italics putin innainte de intemeerea Rennet $i
Germanii lui Caesar (sau cum am zice not mai degraba, ai lui
Tacit).
Innainte de toate aflam aice piugul de fier tras de animale,
care facii cu putinta sit se lucreze ogoare si ast-felin o producere
de mijloace de hrana, pentru acele vremuri, nemarginita; impre-
una cu aceasta aflam starpirea padurilor $i prefacerea for in pa-
$uni $i in ogoarecare de asemenea nu putea sa se intimple fara
secure de fier si fara sapa de fier. Pe linga acestea mai veni
si o inmultire rapede a populatiei, qi indesirea poporuluf in locuri
restrinse. Innainte de lucrarea de ogoare rar seva fi intimplat,
ca jumatate de milieu de oameni sa fie intruniti sub aceea-$1 cir-
muire: ieste de crezut Ca a$h lucru Did nu se intimplase.
Floarea treptei de sus a Barbariei ni se imfato$aza in poe-
mele omerice, anume in [hada. Unelte de fier desvoltate, foile,
ri$nita, roata olarilor, facerea vinului $i a ant de lemnului, o lu-
crare de metale care trecea in lucrarea artistica, carul si carol de
razboin; durarea de corabii din scinduri si grinzi; inceputurile ar-
hiteeturel ea arta, once incunjurate cu zidiuri cu turnuri si cu
site intarituri ; epopeea omerica $i toata mitologiea--acestea sint
moqtenirile de capetenie luate de Greci din Barbarie In Civilizatie.
Daca asemanam cu dinyii pe Germanii lui Caesar on chiar ai lui
Tacit, carii stateau la inceputul acestei trepte, atunci vedein ce
bootie de desvoltare ieste cuprinsa in aceasta treapta de sus a
Barb fief.
Ieoana ee am inchipnit aice pe scurt dupa Morgan despre
trecerea omenirei de la Selbatacie prin Barbarie la Civilizatie, ieste
de ajuns de bogata in trasaturi noun, $i ceea ce -i mai de sama,
In trasaturl ne supuse la indoeala ca unele ce-s luate de a drop-
till din produetie. Totu-$1 trebue sa ne pail panda si saraca, a-
semanind'o cu icoana, care ne va sta innaintea mintel la sfircitul
cercetarilor noastre, numai atone! ram putea pune In lumina tre-
 648
cerea de la Barbarie la civilizatie $i lovitoarea uopotrivire intre a-
mIndoult.
Innatnte de toate putem generalize impartirea lui Morgan
Selbatacietimpul and oamenit traieau mat numai din productele
natures; productele artificiale ale °multii sent mat numai unelte
pentru a se ajuth la capatarea acestor producte naturale. Barbarie
perioda nascocirei cre$teret de vice $i a agriculturei, a deprinde-
ret de a face producte naturale prin lucrarea omeneasca. Civiliza-
tie--perioda cind s'au imvatat oamenit a preface productele natu-
rale, a industries propriu zise $i a artei.

II. Familiea
Morgan, care si-a petrecut vieata in mare parte intre
lrochezt, can shit asezati acuma in statul New-York fji a fost
adoptat in unul din triburile for (in eel numit Seneca), afla la
dinsii in intrebuintare un sistem de inrudire care sta in contrazi-
cere cu feliul for de familie. La dinsit donanea acel felift de casato-
rie monogamica, watt de desfacut $i pentru un sot $i pentru cela-
lalt, numita de Morgan Familie prin itnparechere " Urrnash u-
net ast-felia de familii ierau deal cunoscutt de toata lumea; nu pu-
tea fi nicl o indoeala, cm sa se dea numirile de tata, mama, fiu,
Ilia, frate. sore. Dar intrebuintarea acestor name leste alt-feliu cu
totul. Irochezul numeste fiii $i lice nu numai pc copiii sal', dar
$i pe ai fratilor sal; $i let II zic tata. Pe copit surorilor di'npotriva,
it numeste nepoti $i nepoate, $i let pe dinsul mos (unchia). De
asemenea Irocheza numeste Ill si lice nu numai pe copiit sal ci
$i pe ai surorilor sale, $i aceia it zic mama. Pe copii fratilor
sat iI nume$te inse nepott si nepoate, $i acestia II zic matusit.
Apoi copit fratilor se numesc unit pe altii frate $i sore, tot ash
1st zic intre alit $i ceph surorilor. Di'upotriva copiii unei fe-
met ei cu at fratelul lel 1st zic intre dinsit ven $i vere. Si toate
acestea nu-s numai nume goale, ci arata idea reale de inrudire de
aproape on de departe, de asemanare on deosebire in privinta ru-
deniei de singe, $i alujesc ca temelie pentru un sistem desvoltat
de inrudire, care cuprinde mat milt de 100 de numiri feliurite
de legaturl de inrudire pentru fie-care ins. Alm mull acest sistem
nu leste intrebuintat numai la tote Indienii din America (pan& a-
cuma nu s'a gasit nice o exceptie), ci $i In loeuitorii primitive at
Indies, la triburile dravidiene in Dekan $i la triburile Gaura in
 649

Industan. Numele de inrudire de la Tamilii din sudul Indies se

potrivese cu ale Inclienilor American! din tribul Seneca chiar son -
ma pentru mai mult de doua ante de relatii de inrudire. Si la
aceste triburi Indiene (din Asiea), ca si la Indienii din America,
stau thrudirile ce ar urmit din forma de familie de a-zi in nepo-
trivire cu sistemul de inrudire de care se tin.
Cum sa explicam? Din pricina rolului de capetenie ce are in
ordinea sociala la toata popoarele selbatece si barbare inrudirea ;
nu putem inlatura acest sistem de inrudire ask de respindit, nu-
mai cu fraze retorice. Un sistem care ieste intrebuintat peste tot
in America, se afla si in Asiea la popoare cu totul de alt neam,
din care sint forme mai mult ori mai putin schimbate pretutin-
denea in Africa si in Australiea, trebue sa fie explicat istoriceste,
nu dat la o parte numai cu vorbe goale, cum de pilda s'a in-
cercat sa faca Mac Lennan. Numirile tata, fiu, liica, frate, sora,
nu-s numat titian deserte, pentru cinste, ci au en sine Indatorin
reciproce foarte hotarite si foarte de capetenie in organisarea so-
ciala a acestor popoare. Si explicarea s'a gasit. In insulele Sand-
wichs (Havaii) in jumatatea intaiea a veacului nostru tot mal lent
o forma de familie, care dadea tocmai asa tat! si mame, frati si En-
ron, fiit si fiice, unchi si mature, nepoti si nepoate cum it cere
sistemul de inrudire american si vechin indian. Dar lueru vrednic
de mierat! Sistemul de inrudire din Hawaii, nu se potrivea nisi
iel cu forma de acol6 a familiei. Acolo tott copiii fratilor si ai
surorilor sint priviti drept copii comuni al tuturor acestora, nu
numaa ai 'name! for si al surorilor acesteia, ci ai tuturor fratilor
si tuturor surorilor fara deosebire. Asa dara data familiea ce ex-
pliea sistemul de inrudire de la Indienit din America nu mai
exista acolO si se afla in Hawaii, stunt! sistemul de inrudire al
Hawaienilor ne trimete la o forma de familie si mai primitiva,
care desi nu o gAsim nicatert ezistind, trebue sa fi existat, cats
alt- feliri nu s'ar fi intemeiat sistemul de inrudire corespunzatoria.
,,Familiea, zice Morgan, leste elementul activ ; tea nu sta, nici
cum loeului, ci paseste innainte de in o treapta mai de jos la una
mai innalta. Sistemele de inrudire din potriva sint pasive; iele in-
registreaza progresele ce a Meat familiea in cursul timpului, si
sufer prefacers radicale numai cind familiea s'a schimbat radical."
Si adaoge Marx tot mit ieste In general cu sistemele politice,
juristice, religioase, filosofice." Tot cu aces sigurantl ea care
Cuvier putu numai de pe us singer os marsupial gasit la Paris
sa scoata inchiere Ca osul a facut parte din scheletul unul ani-
mal marsupial si ea odinioara traeau marsupiale prin acele locuri,
putem si not sa tragem din sistemul de inrudire inchierea ea a
existat forma de familie corespunzatoare.
 630
Sistemele de inrudire pomenite si formele de familie core-
spunzatoare se deosebese de cele ce domnesc acuma prin aceea ca
fie-care copil are mai multi tat! si mai multe mame. In sistemul
american de inrudire, caruiea ii corespunde familiea din Hawaii,
nu poate fratele si sore sa fie tata si mama al aceluia-si copil;
sistemul de inrudire Hawaiian presupune inse o &ruffle, in care
din potriva chiar aceasta ierit regula. Sintem puss In fata unor
feliuri de familie, cari stau in nepotrivire desavirsita cu feliurile
admise pana acuma. Se vorbea numai de casatoriea monogaina, pe
sings aceasta de poligPniea unui barbat on de poliandriea unei femei, si
se treceau sub tacere alte forme, cum se cede unui burta verdemoraliza
thrill, dar practica paseste fara zgomot dar si fan pasare peste mar-
ginile ce i se pun de catra societatea oficiala. Cercetarea preistoricet
ne achtee innainte faze rind barbati traeau in poligenie $i femeile for
in po)iandrie, si copil ierau priviti ca aI tuturor impreuna : aceste
stars sufar o multime de schimbari pana ce se reduce la familiea
monogama. Prefacerile sint ast-feliti in cit cercul ce cuprinde pe
eel ce an legaturi sexuale impreuna, si care la inceput writ foarte
mare, se strimpteaza din ce in ee, pana ce In urma nu cuprinde
de cit numat o pareche, cum !este asta-zi.
Morgan construind ast-felin indarapt istoriea familiet da
ca si ca l. multi din colegil slit peste o stare primitiva, dud
domneau relatii sexuale neoprite innauntrul unui trib at ca fie-ce
barbat sera a fie-caret femei. Descoperirea acestel stari primitie e
ieste meritul de capetenie al lui Baehofen.* Din aceasta stare primi-
tiva se desyolta probabil foarte de timpurin:
1. Familiea into e rude de singe, cea di'ntain forma organi-
zeta a societatei si eea di'ntaia treapta ay familiea. Aice
sint despartite grupele familiare dupa generatii : tott bunicii $i
toate bunicele innauntrul botarelor familiea sint intre dinsii soti,
barbati si femei, tot ast- felifl ieste si intre copil acestora, deci
intre tati si mame, preetnn si intre copil acestor din urma earl!
formeaza a trees grupa in launtrul eareia sint invoite relatiile
sexuale si ash mai departe.

ai Cit de putin intelese Bachofeu ce a descoperit on mai bine gicit, ne

dovedeste iel prin numirea de Hetairism ce o da acestel forme primi-
tive. Hetairism insemng pentru Greet clad an inttodus cuvintul, relatii
sexuale ale biirbatilor neinsurati on train(' In monogomie cu femet ne-
mitritate si prestipune o formg hotgritg de familie, in afar de care an
loc aceste relatii si cuprinde prostitutiea cel putin ca o posibilitate. In alt
Intelea n'a fost Intrebuintat ouvintul vies o data si in acest inteles II
lea pi Morgan. Descoperirile cele Insemnate ale lab Bachofen sint tnisti-
&ate piing la necrezut prin Inebipuirea lui, cii relatiile cc au feet in
cursul veacurilor intre bgrbat si femee ar fi avind izvor in crediutele re-
ligivase ale omulut, nu in imprejurgrile reale ale vietei.
 631
in areasta forma de familie sint numai parintii ei mph ex-
clusi de la drepturile gi indatoririle (cum am zice nos) casatoriei
unii cu altil. Fratl si surori. veri si vere de gradul intaift, al do-
ilea si mai departe sint Intre dinsii gi chiar pentru acesta, Bata
$i soate. Relatiea de frate $i sora cuprinde In sine de aceasta
treapta dreptul de a avea relatil sexuale*. Forma tipica a unei
ast-felin de lapin ar consta din urmasil unei parechi, in care ur-
ma$ii de fie-care grad sint intre din$il frati $i surori si chiar pen-
tru aceasta pricina barbati $i femei intre
Familiea inrudita prin singe a murit. Chair cele mai selba-
tece popoare, de can ne pomeneste istoriea, nu ne dau unei un
exemplu ale acest fella. Inge ca a existat numai de cit, ne dove-
deste sistemul de Inrudire din insulele Hawaii, $i din toata poli-
neziea, care arata grade de inrudire, can nu pot sa se formeze de
cit sub aceasta forma de familie; s8 o admitem ne sile$te toata
desvoltarea mai noun a families care presupune numai de cit acea-
sta forma primitive.
2. Familiea punalua. Data progresul eel di'ntain al orga -
nizatiei fu excluderea parintiior si a copiilor de la relatii se-
xuale intre (EDO, al doilea fu excluderea fratilor $i a surorilor. A-
cest progres fu, din pricina potrivirei de vrista a acestora, melt
mai greu de cit eel di'ntaiii: se indeplini foarte beet incepind -ea
excluderea fratilor si a surorilor de pe mama de la relatil sexuale
intre dinsii, de o cam data in unele intimplari, apoi s'a facut re-
gula (In Hawaii se intimplau exceptil chiar in acest vest) $i sa
sfIr$i prin oprirea relatiilor sexuale chiar $i intre copiii fratilor $i
ai surorilor, adeca intre ven, intre nepoti $i strtmepoti de frati $i
de surori de pe mama; avem aice, dap Morgan un exemplu mi-
nunat despre chipul cum lucreaza principial selectiunel naturale."
Nu mai le vorba, ca triburl la can se margineau relatiile intre
rude de singe, se Immultira mai iute si mai bine de cit acele la
can relatiile sexuale intre frati $i sum' remasera regula.
$i eft de tare fu simtita lucrarea acestui progres, ne dove-
deste institutiea gintei iesita din aceasta excludere de la relatil se-
xuale $i care ginta se pastra mult mai tirziti $i fu temeliea orga-
nizarel sociale a celor mai multe, data nu a tuturor popoarelor
bartare de pe pamInt $i din care organizatie In Roma $i in Gre-
ciea trecem de a dreptul in civilizatie.
(va arm:a)
tradusa de JOAN i\ ADEJDE.

*j Iutr'un rgva§ din primgvara ha 1882 intrebuintaza Marx cele mai tan et-
presil asupra fal§itiegrei totale a vechimei In textul Nebeivingenliedulut lu I
 652

Ruinarea teoriei lui Darwin asupra insulelor de coral.

Alit stiintele sociale tit si cele prop riu zise sint supuse
schinikdrel; faptele Dona descoperite adeveresc sail sfarma teoriele
de mai Innainte. Stiinta an se poate fixit. Adesea descoperirea
unor fapte mid poate sa rastoarne teorii stabilite de ant $i ant,
asa ca are rost Rominul nostril cind zice Ca: radaeina mica pra-
vale carul mare." Aceaste ne face sa loam aminte la, un lucru :
anume ca oamenit ce se indeletnicese cu stiinta, de on -ce felin ar
fi lea, trebue sa nu se cristalizeze In teoriei, ci sa fi gata a le
schimba indata ce fapte' noua vin sit le rastoarne.
Inteleg, ie dureros sa te desparti de niste teorii sau idea pe
eari le -at infiiat de ant; te deprinsese-st en iele as'a de bine, 14
ierau seumpe, nepretuite, le povesteai si le sustineai lanainte tu-
turor: term in stare sa te lupti pentru tele $i de odata o lovitura
o adiere de fapte noun vine si 4-le smulge, le azvirle cat colo.
Din nou, prin noun munca, va trebui sa adoptt alta. Data ie asii,
de greu a zvirli teoriile numat Infiete, ce trebue sa fie a-4 des-
mo$teni pe ale tale proprii? Iele care te-au costa ant de munca,
ant de cugetare, tele pe care velnic le aveai in minte! Nopti ne-
dormite, zile nemincate, pentru a le pune cite un punct de spri-
jin! De cite on mintea le dedea ocol! Ideile, teoriile deseope-
rite de not eint fiieele cele mai seumpe ale mintea noastre, tele
pururea framinta crierii, chiar adesea in adincul somnulni, tele
stau neadormite. Tovarase nedeslipite si de odata sa le zvirli de
parte sa be gone$ti ca pe niste netrebnice le in adevar lucru eroic
gi dureros.
De aceea rar se intimpla ca tine -va sa lepede nu numat
cele ce a descoperit tel, dar chiar pe cele adoptate. Si vorbind
<lrept, poti sa nu te mahnes Li vazind cum unele teorii ce pareau
esnice se luneca, siruese si cad sfarmindu-se de istov din pricini
faptelor 11011a descoperite?
Aceste cugetari ne -ail venit in glad cetind un artieol din
Revue Scientifique," prin care frumoasa teorie a lui Darwin de-
bpre formarea recifelor, a acelor insole minunate de corali, le
zdrobita. De Si unit Invatatt cirteau de la inceput In potriva ace-
stet teorii nu aduceau inse dovezi rasturnatoare. SA schitam mat
intain teoriea lui Darwin $i pe urina cunoscind'o vom vedea mai
bine meritul celel ce o rastoarne.

Wagner. Sigmund zice: S'a mai auzit cind -va, ca fratele sW,Imbriitoseze
pe stet ca pe o inireasi." Acestor zei ai desfriingrei" nascocig de
Wagner si caril cauta, intocmai ca a-zI, asI faoe dragostile maIpipirate
prin Incest, 1e respunse Marx: ln timpul primitiv ;;era sora femeea fra-
teld toemal pentru ct lera sore, st atunci afa era moral"
 --653
Oceanul are in lel o lume intreaga de vietati, aice lele se
nase, traesc, si gasesc hrana zilnica tot lel le slujeste $i de mor-
mint; lear rema$itele for formeaza paturi intinse. Si in mare ca
$i pe uscat, unele sa hranese Cu plinte, fear altele cu animale. De-
pozitele cele mai insemnate sint Acute de scoice, eari contin cal-
car $i prin urmare fac niste depozite calearoase. Nu inse despre
acestea ii vorba aice. Coralil $i iei fac depozite calearoase, inse
deosebire ca iei le fac necontenit traind si lasindu-le mo$tenire_
sa le cladeasea mai departe fii $i nepotil.
Paca presupunem un loc unde incep a se asezh corals, ace-
$tia se fixaza, incep a seereth un felia de mated' calearoase, in cari
animalul sta; dar cari crese necontenit; pantile de jos slut ca un-
fain de schelet mort in timp ce animalele traese tot numal in
virv, ash ea baza, deli moare virvul, tot cre$te, lear apele Oceanu-
lul ciuruindu o lasa in lea saruri in cit formeaza o sane& puter-
nica din care se $terge urma vre unei teseturi organiee.
Aceste animale sint inse cam pretentioase, nu be place a se
desvolth fie undo ar fi $i cum s'ar intimplh. Innainte de toate
nu pot trai de cit sub o china tropicala, ash ea chiar in timpu-
rile cele mai reel an nu se cohoare temperatura mai jos de 20 de
grade deasupra lui zero, pe urma no pot suferi sa nu fie neconte-
nit acoperite de spa de cit eel mult timpul refluxului. Apa sa'
le fie ]impede, $i varsarea unei ape ce ar aduce mil $i nasip le-ar
opri desvoltarea. Le mai place ea talazurile mare] sa le loveasca cit
de cu mare putere. Ca regula regula generals nu traesc la adin-
cime mai mare de 40 metri.
Aceste fiinti ash de mici, dar caror putin be pass de timp $i
can urmeaza din parinti in fii aceleali traditii, cum am zice, ala-
eatuese insule intreg,. 'I'oate insulele din oceanul Pacific sint in
parte formate de ace$ti claditori minunati. Chipul cum gasim age -
zate aceste insule in privinta reeifelor poate fi schitat in trei tra-
surf mai insemnate: 1-in reeilii marginal cari incunjura pe de aprope
insula linga care stau $i nu lasa de cit ni$te lacuri mici, un soin,
de canaluri foarte putini adinei; al 2-le recifii bariere, numit% asa
fiind ea se gasesc la o departare oare-care de insula facind ca un
feliit de stavila, sub marina; al 3-lea slut atolii, ace$tia despart in
mijlocul oceanului o laguna care adesea ie plina cu Bpi in care se
formeaza insuliti, on chiar intreaga se preface cu timpul in in-
sula. Acesti recifi an cite o data grosime de 200 pans in 300m..
Aice ie toata enigma. Cum se esplica faptul ca se gasesc cladi-
rile coralilor la asemenea adincime grozava, cind ie lucru stint ea
nu pot till de cit la o adincime de 40 de metri. Se facean felin
de presupuneri, dar nici unit nu lamurea chestiea 'Ana in teoriea
lui Darwin. Iel, dupe multe observari, dadil teoriea formarei in-
 G54 --
sulelor de emit can pan& mat dauna-zi Inca jerk in toata floarea.
Aceasta teorie presupune ea fundul oceanului se pleaca ineet, in-
set; deer eu cit fundul se pleaca cu atita coralii is i cladesc locuinta
in sus, ask ca for odata fixati putin le pasa daca temeliea be le la
o adincime mai mare. lei stau necontenit la 40 de metri on mai sus.
Avind odata stabilit aceasta, ieata cum explica Darwin for-
marea recifelor; Sa presupuuem o insula in inprejurimile careia
marea nu le mai adinca de 40 de metri, apa ie limpede, tempe-
ratura potrivita cu un cuvint un be potrivit pentru niste oaspeta
pretentiost cum sint coralii. Prin urmare coloniilor de coral! des -
calecind intr'un asemenea be le place si se desvol ta chiar aproape
de termul insulei; toate priindu-le merg rapede inmultindu-se si
zidul se ridica. incet, dar necontenit pana la nivelul unde se re-
trage apa in timpul refluxulul.
Ast -felia formeaza ca un fella de tivitura in insula si se
numese recifiZ marginag. Fiind inse ca recifil crest mult mai tare
in partea unde it bat valurile de aceea aka mare Tor ereste in-
naintind, pe cind partea despre insula va fi oprita din pricina
rrailului adus de plot; daca mai presupunem ea si insula se pleaca
necontenit, atuneia se va forma intre lea si recif un fella de
canal, sear zidiul format de corah va forma un fella de Wilier&
fate eu insula si vom awa recifii bariere.
Coralii inse merg crescind tot mat departe, insula se tot
pleaca, pana ce de la o vreme se acufunda cu total, apa navaleste
si formeaza, o laguna despartita de mare prin un zidii de coral!; ac-
tiunea nu se sfirseste aice, apele oceanului rup din recift stints
din can uncle cad in mare la picioarele acestui ziditt, lean altele
cad In launtru si en timpul tot se innalta in cit niet fluxul cel
mat mare nu -1 mai acopere, pe 11rMa paserile prin gunoiul Ion,
fear plintele putrezind, innalta mereft pamintul ask ca se formeaza
o laguna incunjurata de un inel de verdeata; cite o data, chiar
laguna Intreaga se astupa cu timpul si avem o insula incunjurata
de jur imprejur eu zidin de corals.
Ask dar indata ce presupunem Ca fundul se pleaca mereu toate
se explica, intocmai ca prin farmer; coralii isi urmeaza eladirea or
innainte, fear fundul oceanulul se pleaca mereu. Ask dar acuma nu
ne mai putem mierit de ce gasim zidiuri de corall pana la adin-
tinit de 200 si trel Bute de metri,
Desi aceste cladiri nu se fac de eit de un milimetru si juma-
tate pe an, asa ca pentru a avea tin zidia gros de un metru trebue
4370 de ant aproape, tear pentru until de o suta de metri ar trebul
c el putin sese-zeci de mil de ant. Cit despre eel de trei sute de me-
tri trebue o periods Inspaimintatoare, care, ea fi trecut de cind a In-
ceput lasarea fundului oceanului. Aceasta inse poate fi o obiectie slaba,
 655
ekei miile de am in geologie sint jucarii, geologul, se jou& cu
sutele ca not cu secundele. Aceasta ie sehitarea teoriea lui Dar-
win despre formarea insulelor dE corali. Sa vedem aeum faptele
none descoperite can ne Imping la neincuviintarea acestei teorii
ce parea vesniea. lear pe urma vom vedea pe scull si teoriea
noua care lea locul eelei veehi.
Inca de mult DI. Semper spunea ca teoriea nu se potri-
veste pentru insulele Pelew. In acest arhipelag tustrele tipurile
de Neill se gasese puse unul linga aitul, ash ea ar trebui de pre-
supus un sir de miscari descordante, foarte ineureate in timp ce
nu se poate de lee observe vre un soiu de plecare a fundului,
Dl Rein isi dadea parerea ca Bermudele unde de asemenea nu ie
flier an semn de plecarea fundului, au putut se fie la inceput un
soift de innaltime, un fella de plat-forma sub mare pe care colo-
nic de polipi, moluste au putut sa se aseze si sa ridice meet
plat-forma pane la zone la care pot trai coralii. Ast-felia reran
lucrurile crud Dl John Murray la 1880 dadu un niemoriu in care
ierau strinse observarile facute in timpul calatoriei vaporului Chal-
lenger.
Revue Sc'entitique" arata pe scurt observarile si concluziile
ce trage dill iele Dl. Muray. Toate insulele cu resift coraliem
sint aproape faro, abatere cladite pe materii vulcanice. On de cite
on s'a gasit in Oceanul Pacific locuri neacoperite de materii or-
ganise s'a seos en sonde materii vulcanice, aceasta ne sileste a
erode ca fundul acestui ocean ieste potriealit in dese locun de
vuleani.
Alt fapt descoperit care ieura-*1 ajuta la stabilirea acestei
teorii, ieste: ca pe fundul marilor tropicale traese multiuse de or-
ganisme cu irnvali$ calcaros de ex. globigerinile a carom, invali-
suri manunte dar in nenumarate milioane se gramadese pe fundul
oceanului Chiar numai aceasta strinsura si tot ar forma paturi.
Dar daca mai adaugim faptul ca aceste animale slujese de hrana
altora mai superioare, ea polipii, radiatele, molustele etc. asa ea
aceste din urma trag nice din pricina hranei ce gasesc. Faptul
s'a observat foarte des mai cu sama pe sub eurentii calm cum ie
Gulf-Streamul.
A euma daca presupunem uiste vuleani sub marina, acestia
azvirlind materii pot forma insule din care unile sa ajunga paint
.1* supra*, altele sa fieInse mult mai jos. Asemenea insule se
vad inse produeindu-se §1 a-zi. in oceane. Ast-feliu de insul0, a-
junse la suprafata va putea reusi cite o data sa se fixeze. ?e
linga ast-feliti de insule, coralii all putut si pot sa se aseze, daea
eonditiunele le sint potrivite pentru desvoltarea lor; si anume ass
de aproape in cit sa formeze recfi marginasi, on bariere. Alte
 656

insule batute de valurl n'au putnt reminea ei li s'a nilruit partea

de sus; dar fiind ca lucrarea valurilor nu e simtita de eft numal
cam pana la vr'o patru -zeci de metri de aceea la acea,sta adineime
remine un trunchift de con vulcanic pe care se pot aeeza coralil
in toata voiea ei se pot desvolta.
Pupa cum fuse am spus se poate Intimpla ca unit vul-
cant sa nu azvirla atita lava in cit sa formeze o insula pans la
suprafata, ci alcatuesc o plat-forma mult mai jos de patru-zeci de
metri; aicia vine in ajutorift faptul deseoperit cu globogerinele.
moluetele, polipir etc. can pot forma paturl pans ce in sfireit vor
ajunge la locul plant coralilor si atuncia lei vor urma mai de-
parte cladirea insulel inceputa de eruptiea vuleanica, urmata de mo-
luete ei sfireita de coral!.
AO, dara o data dovedit ea putem avea plat-forme pe
can ease desvolte coralii in mijlocul oceanului fart sa presupunem
scoborirea fundulur acestuia, impartirea le tot aceea-el. adeca re-
cif' marginaei, bariere ei atoll. Daca o colonie de corall se va a-
eezit pe o ast -felin de plat-forma, lel se vor desvoltit mai rapede
spre partea mare!, caci am vazut ca le place sa fie hojma batuti
de talazuri pe cind fata cu insula vor fi mult mai slab', aea ca in
mare vor forma un soia de stavila, o bariera fata cu insula. Dan
en timpul recifii tot vor creete pans la suprafata mare!, tear vain-
rile rupind stinci, parte vor cadea in launtru ei incet vor forma
un atol, acesta cu timpul fiind umplut de materii organice ei
Banni va form'a o insula incunjurata de un zidhi de corall. Dar
ar zice cine-vu cum remine cu grosimea zidiulul de coral, cad
dupa teoriea aceasta zidiul n'ar putea fi mal gros de patru-zeci de
metri?
Masurile Acute de Darwin Ierau greeite din pricina ca
inatrumentele nu ierau aeiL de exacte ea cele de a-z1. Dupa obser-
varile noua, leata cum le un zid de corall. Pang la o adincime
de eese-zeci sau patru -zeci de metri reciful merge drept in jos; de
aice incolo merge inclinindu-se formind un povarnie pan la o a-
dincime de trei ante de metri, acest povarnie formeaza o banca
de coral. Acuma daca presupunem o plantatie de coral! aeezati pe
o insula vulcanica pe care poate sint chiar ei depozite organice ;
apa rupe din stinca de recif din partile mai slabe, parte
din bolovanil rupti cad la poalele insulel in adineul oceanuluI ei
cu timpul tot gramadindu-se, aceste stincl de coral se innalta pana
la un loc uncle se pot desvolta coral!; aeit ca se formeaza o plan-
tatie de corals nu numai pe un fund vulcanic on pe remaeiti or-
ganice dar chiar pe un schelet de coral, numal deosebire ca ace-
stea nu slut de cit sfarmaturile scheletulul cazute in ocean; aeil ca
la observare ni se pare ca, le unit zidiit de coral! inceput chiar din
 657

mare $i care merge pans la. suprafata. Mai ales Ca apele straba-
tind reciful it schimba prin depozitele de saruri ce lass In cit nu-i
mai poti cunomte structure,
Mai Incolo de acest povirni$ de coral gasim nasip tot de co-
ral tear mai departe materii vulcanice, ceea ce Intare$te Inca noua
teorie.
Asa dar vedem ca nu ie de be nevoe de presupus plecarea
fundului oceanic $i fapte mult mai simple esplica Intreg sistemul
de formare a recifelor. Coralii au nevoe de plat-forme la o adin-
cime de patru-zeel de metri $i formarea acestora am vazut ca se
esplica prin eruptii vulcanice $i depozite organise, fapte $i no ipo-
teze ca plecarea fundului. Iear cit despre grosimea recifului, ce lu-
cru mai simplu de cit ca apa sa rupa din stinca de coral bolo-
vent $i sa-I izbeasca in mares care cu timpul Innaltindu-se st slu-
jasca de piedestal altor plantatii noun de mill. Aceasta arata ca nice
o data nu le bine sa, ne fixam Intr'un calup stiintific $i ca in tot dea-una
trebue sa fim gata a cumpani faptele noun descoperite si a trage din
iele concluzit corespunzntoare: a ne lepada de cele vechi Indata ce
balanta faptelor cele noun le vor precumpani*.
oFtEA J'TADEJDE

De prin lume adunate ,i la lume iearili date.

In Gazeta Sateanului" No. 17, pag 262, coloana a doua ce-
tim: Nu se poate ca Diana sa fi sarit din capul lui Joe eu un
aer mai provocator de cat left." Stimabilul opincarin no va
putea nega gresala ce a facet in privinta mitologiei punind in be
de Athene (Minerva) pe Diana sora lui Apolo. Tot atit de pu-
tin va putea tagadui gre$ala faptuita in potriva limbei romine In
constructiea de oft feu in loe de tit mine. Pacat de limba daca
pan& $i opinca nu vorbe$te romane$te! De dl. Datculescu, mult
putin boitrit, nu ne mieram tied 11 vedem ea nu $tie despre ver-
bul a siringe ca la Meldoveni insamna a peistra, Moldovenii zic:
stringem fin pe iearnd, stringers bani albi pentru tile negre, etc.
5i in limba literary asemenea constructie nu poate fi oprita. In-
trebe dl. Datculescu pe opincaritt. Cit pentru chestiea en buricul
intrebe pe dl. Blasian $i va vedea ca nu-I vorba de strins buri-
cul cu &tan, ci de legat strins $i apoi de Wet. Poate ca dl.
Blasian it va spune ca strinsul (atieca legatul nu pastratul) nu-i
numat de cit de nevoie, pentru pilda Ii va da mItele4 porcii, anti,
vacile etc.
* *
*
*) Faptele slat 'kale din novae Seientifique" No 18. 2 !Girl 188.5.
 638

Se vede ca-I boala nu saga cu mitologiea, dauna-z1 cetii in

Liberalul," renumit prin teoriea producerei geniilor coi pentru evo-
lutie, ea in scoala de .,Bele -arte" orl Artele frumoase" au sosit statu-
ele Iviobei si ale copiilor. Ar fi fast foarte bine, dar diavolul,
cum se stie, nu face manastiri nici fintini in rispintii si a pus pe
seriitoriu sa adauga de la sine ea pe flit Niobeei i-a sagetat Ju-
piter, cind in cea di'ntain mitologie putea ceti en trebu§oara a fap-
tuit'o Apolon nu Jupiter, acest din urma avind alte griji si sp e-
cialitAti.
*
* *
Descoperire in Economiea nationals ". In Liberalul" de la
10 Octomvrie 1885 vedem reprodus un articol dii Economiea
nationals" qi anume despre seoaterea gustului ran dintr'un yin."
L'am cetit §i fen si nu mi-a fast degeaba, m'am r focopsit in pri-
vinta chemiei. Lucru stint, lest( folosit nu numaI clad afli ce-va
nou, ci si end te mintui de vre-o credinta gresita. Nu, nu-i ru-
sine sa marturisesc, pana acuma socoteam ca 'mind var nestins
in apil se face o combinatie Intre oxidul de calcific (varul nestins)
i intre apa gi ea din aceasta pricina se desvoltA caldura. Chid
colO luminatul cetatan de in Economiea nationals" imi spune :
Acest mijloc sa (de ce nu se en doar ii pronume?) zice ea ieste
infailibil, mai, en seama, dud butile acele care mai innainte de a
se pune vinul in iele s'a (de ee nu s'au) spalat cu 2-3 litre de
apa. Si cand butea va fi mare e bine ea sa se (nice a 'tint sa
scrie conjunctiea en d fear pronumele cu e) puns si o bucata de
var nestins, dupa doua oare varul Ieste stins insa trebuie luate pre-
caution!, Ca acidul carbonic care se degajd din var, prin presiunea
lot an nu arunce dopu (de ce nu dopul) care ar putea se (bravo
nice al nimerit, conjuctiea al scris'o cu el Eat'o pirdalnicut analiza
graruaticala, tare-i sugubata) loveasca pe eineva.".A.semenea en-
notintI la Economiea nationals" nu ne Inc sa ne mierim prea
mult do va fi reprodus Si aceasta revista stiintifica ciupercile d-lut
Dateulescu, cele cu flori.
* *
SA nu-ml nit vorba, fie bun dl. Dateulescu si ceteasca in
Florile" d-sale despre plantele criptogame pi vada nu cum va zice
acolo ea plantele de acest felin n'au flori. Oft despre criptogainis-
mn1 ciupercelor swot en nu-1 va pune In indoealA, cum face opin-
tariul cu umbrele muntilor din lima. Opineariul are sA, faca cinste
numelui de Romin in general $i Gazetei Sateanulni" in special.
.Lasa ca de p1M de spirit ce-I, nu te pots stavi; dar ai in till*
pricepe virtos. Umbrele din inns nu-s umbre, ci birtopuri can
Inghit razele soarelui. Ieac'asit. N'att stiut? Yina'i a D-voastre;
 659

nu putetr ceti Gazta Sateanului" care are, duo dl. Datculescu,

cite eolaboratori de s'ar spaiminta Europa and i-ar da la i veala
n nurnele eel adevarat? Dar fiti pe pace, nu face D-sa atare
votie,
* *
In Cultivatorul" de la 6 Octomvrie 1885 pag. 14 cetim :
Atunci turriam intrinsul 200 grame de acid sulfuri ", incaldit la
600 grade Bourne" Aea, da, frumos! Dl. in pricina nu a aflat
"Inca despre Batting ca a facut un areonzetra pentru masurat den-
sitatea. gradul de concentrare al Iicidelor, si nu un termometru.
Vede scris ca acidul sulfuric sa fie la 60 Boone ei D-sa pricepe
ca trebue sa fie vorba de caldura! Curaj, tinere, ai viitoria, etin
eft, la not s'a adeverit zicatoarea: Obraznicul mininca praznicul."
Lasa pe eel proeti sa munceasca prig ecoli, D-ta da-I innainte cu
ziaristica, lumineaza pe cetitori, pune-I sa fiearba acidul sulfuric
pana la. 60 (ori 600 cum s'a zetuit) Baum6 si mil de franc! pe
lung vet capat 'a. Yunctiile cele grase, cum etiu eel mehenghi, nu se
capata prin gtiinta ei concurs, ci prin spate zdravene. Dar on mil
prea gogonate le fact. De ce nu tocmiti vre un baiet de la gim-
nazia, de prin clasa a IV-a, ea sa revizueaseD, articolele simitatt-
lor ee seriu IniCultivatorul"? Ori cit de indelung rabaatori ar fi
cetitorii, dar dupa cite-va nazbitii cum a fost cea cu fierul in cuib
la cloete ei acuma asta cu Incalzitul acidului sufuric pana la 600
grade Bitume, ma tern sa nu ineeapa a bizii.
piORD A X.

G'intece populare din Bocovina

Ib

Alunae cu creanga'n drum

Am un galban gi nu-i bun,
L'ae schimba §i nu ma'ndur,
Ca aft-mi fac l'aVfl de drum,
Sa -mi tree puica In eel Cordun,
Sa cere vinul daca -t bun.
Vinu-i bun ei piparat,
Nu-1 pot bea de suparat,
Vinu -i bun §i indulcit
 - 660

Nu -1 pot bea de nacajit,

Vinu-i bun si rosior
Nu-I pot bea de shijitor.
X.

Frunza verde trei rnasline

Frica mi-I, puica, de tine ;
Ca ma due in tent streine
Sa mininc colac si pine
Sa'mpuse in dusmsni ca'n clue.
XI.
Trag in greu ca altu'n bine;
Las sa trag, ca n'am pe Dime.
De-as ave pe tine -va
Aimintrele m'as purta:
A lbuta ca lebada
Rumina ea calina.
XII.
Bata-te foal streinatate
Mutt mai iestl fara dreptate,
De cum fratit m'au lasat
Multe lacrami am varsat,
Mi-am facut fintina 'n sat,
Dusmani mi-am adapat,
Dusmani, dusmancele
Nu-si pazesc canitele,
Ingradese cararile
Cu pars fail de nuele
Numat cu cuvinte rale.
Da-va Dumnezeu si a da
Dusmani i-a stimpara
Si pe not ne-a bucura.
eulese de D. G. E.

Ve4i No. 14 gi 16.

 661 --
Trunza, frunzuleana mea

(in forma populara)

Frunzh, frunzuleana mea
Pentru ce iesti to a:,-h,
Tristh si inghlbenitrt,
Cind fi lunca inverzith
Si cind luntea-i foricith
Ja m'a rupt din creanga mea
Un om cu inima Brea
Si-a cintgt, bade, din mine
Tot de rhu si nu de bine;
5i-a chant durPrile.
Si -a plins mingierile,
CA munceste, tot munceste
Pe boierirt de'mbogiteste
Tar copii nu-si hrhneste,
Sa dea datoriile,
Minca-le-ar pustiile;
Si plAteasca darile,
Inneca-le-ar marile!
5i-a tot spas eu atita foc,
Ca n'are'n lume noroc;
Sia cintat cu atita jale,
Ch-1 sta foamea tot in cale;
Si asa de amar a piing,
Ca de buza-i m'am nprins
Si, din mini cind m'a lasat,
Bade, zeu, ca rream uscat.
T.

Despre credintile religioase la Romani

(sfirsit)
Nu !a de mierare daca la un popor gAsim o ame.-
steaturA de tot soiul de credintY; Mei alt-feliti nici nu
poate fi, de Creme ce un popor nu Ye, earn am zice, cazut
 662

din aria ci o veriga din lantul intreg numit omenire..

Poporul venind In atingere cu credinti noun a primit
parte din iele dar Biel pe cele vechi nu le-a lepadat de
tot, ci la rindul situ le-a maT schimbat si Tel si le a la-
sat urmasilor. Cine nu tie cit Te de raspIndita, si papa
la un punet tinutt, zicerea: a$A am apucat de la parinti"?
La Romini pe linga credintile ce am vazut mai ga-
sim Inca putine urme de astrolatrie, zoolatrie etc. Off
tine din D-voastra tie ea in popor Teste credinta ca la
mom tea fie-carul om cade o stea. De cite on fiind copit
nu ne uitam cu jale $i numaram oamenii co mor de pe
numarul stelelor cazute? In Miorita" se vede aceea-ST lucru :
Sa nu-1 spur, draguta, ca Is nunta mea a cazut o stea."
Adeen sit nu spue ea a murit. Oamenii batrini zit une-ori :
sfintul Soare; aceasta numire se da mai ales in povestI si in une-
tirade cum To In acea ce o rostese eopil: Staff ploaie ear
latoare, ca te-ajunge sf. Soare." Chiar obisnuinta de a se
inching la resarit Inca Te In legatura cu adorarea Soare-
lui. Soarele Ie chiar a tot puternic, de vreme ce Tel prin
fiinta lui Ieste In stare sit alunge orl ce soil de duhuri
rele, va sit zica, To un fetis puternic. Lucrul se explicit
prin aceea ca noaptea, la intunerec, fantaziea si haluci-
natiea, slut mult mai puternice ; lumina soarelui mar-
gineste vederea noastra si ne pune Innainte pbiecte reale.
Pe chid in intunerec spatiul vederei ie nemarginit si cri-
erul nostru poate da tot soiul de impresiuni asupra cen-
trelor optice, asa ea se pot nlizari tot feliul de luerurf
mai ales color cu crierul potrivit pentru halucinatie. Ce
nu tot omul poate avea, halucinatil, se stie chiar In po- 1'

por: eel tart de Ingerl," cum se zice, nu vad nici draci,

nici Ingeri, niel nu li se desehide ceriul.
Mincarea lunei de vircolacl, deschiderea ceriulul etc.
Inca sint urme din astrolatrie. Zodieril si gicitor it de pe stele
sint tot niste urmasi aT acestei bredintI. Luna de aseme-
nea are mare rol in credinta populara. Anumite descin-
tece, vraji, menirl se fao eind Te luna noun orl pan.
Chiar In agriculture are oare-care rost, adesea auzi: Cu-
 663
.
tare legume nu se samnnn dud Ye luna plinA. Mai 'fest°
credintA cA pArul se tae dud Te lunA noun ca sA crease,
cum creste luna. Chiar asupra jivinelor are luna putere:
a$A de se grije$te cInd luna Incepe a sc1dea, plosnitele
scad ca luna.
In povestl soarele Ye personificat sub chipul until
fllenu frumos.
Urine de zoolatrie slut multe, ca mai rAspIndite gn-
sim urmAtoarele: in nu ucidn serpele do sub casa, one Ye
purtatoriii de noroc, Ye pricat de ucis broaste pentru ci
sint pincute maicel D-lui. Ash tAlmAceste poporul acuma,
dar sigur en alta Te origina. AO Ye si credinta en
de ucizI un paingnn lti Yearth maica D-luT un numnr
care care de pheate, cnci Yea are ciudA pe aceastn jiving
din pricinn cA toarce mai subtire de cit Tea. Acest mit
Te fuse din mitologiea greaca anume: Minerva avea ciudn
pe o fatA Arahne care torcea mai subtite de eft dInsa
$i o prifticu In pain& (greceste arahne). Din cultul
paserilor a rem a mai ales oredinta in cele prevestitoare.
Ash cintecul cucuveucel Ye semn de moarte: i-a cintat
cucuveuca pe cas7L" insamnA cA a murit oil are sA ruoarn.
Cucul Te un prevestitorit bun, do obiceit fuse numal In
oare care Imprejui f%ri, d. ex. i-a cintat cucul In fatft" in-
samnn en I -a mei s bine. Clnd auzi intnea-$1 data cucul
$i n'aT macar o para dioara In buzunariti Te Semn reu :
tot anul nu vol avea. Cocostircul Ye pAcat de ucis, po-
pornl prive$te eu drag pe acest oaspe, $i In ruptul ca-
p uluT na se atinge de cuibul ce I$1 clnde$te Tel pe virful
easel. Tot as& le si cu rindunelele. Cuib de rindunea
Te noroc la cash, se crede en de ar strica cine-va cuibu-
rile acestor pnserT, Tele ar pune foe easel. Urme de zoo-
latrie gnsim chiar pAnA si la crestinism; cAel ee alt Ye
sf. duh sub chip de porumb? Din exemplele date se vede
In destul adorarea pentru unele animale. In popor mai
!este si credinta en oamenil se schimbn Iii animale. Se vede
din unele povesti, cum Ye aceea In care mi morarit va-
zind en yin doi mosnegi gindi cA poate or sn-i °earn fn-
 664

ink se ascunse dupe use si °Ind intrara, Tel Incepit a

=raj ca ursul, ea sa-I sparie ; acc,ilea Inse ierau D-zet
si sf. Petru si it blastamara, ca data a morait ea ursul
urs sa remie, de atuncia ursul Irubla in doua picioare.
Sint Inca $i altele cum Ie cea on baetul prefacut in cue.
In ornitologiea d-lui Marian se pot vedea multime.
Focul de asemenea le foarte mult cinstit. A-zi nu se fac
jertfe Mei nu se tine un altariu pe care sa arda focul
nestins, dar milioanele de luminari ce se and la besereca
$i candelele aprinse nu sint de cit o remasita din cultul
pentru foe. De$i la prima vedere ar 'Area mai mult o
forma placuta lui D-zeu, un soiu de jertfa. Dar chiar
jertfele sint numite sfinte, pe urnta daea ar fi numai o
forma fart sa fie unite ideea de adorare, de ce la Pasti
aprind luminarea de la preut si luminarea lui o socot
ca sfInta $i maT buns de leac? Se poveste$te oft la mor-
rnintul lui Hristos, undo spre Inviere tread, niste bumbac
pe pieatra de pe mormint pane ce acesta se aprinde ca
prin minune, la ceasul invierel(1?) asa, Te de fanatic popo-
rul $i asa priveste do sfint acest foe in cit se WA se
omoara navalind sa aprinda luminarile din focul dint.
Aceste luerari dovedese ca, implinind oare-care forme, fo-
cul Ie sfint. La botez, la nunta si la moarte luminarile
sint nelipsito, l'e lucre grozav daca cine-va moare farli lu-
minare. La ori-ce crestin pravoslavnic candela trebue
sa arda obstie la icoane. La vreme de furtuni si tunete
naprasnice se aprind luminari de la Pastf ; va sa zica
stinse n'au puterea izbavirei, ci numai aprinse, adeca: focul
for le a tot puternie.
Lumina, 'fie de on -ce soit, Ie un puternic aparatoria
In contra tutuor duhurilor rele asA clad Ieste In easa
copil mie nebotezat nu se stinge lumina, caci poate vent
dracul sa-I schimbe. Sara cind se aduce Iva, To bine
de aruncat elti-va earbuni aprin$1 Ir. Leda. Ce poate fi a-
aceasta de cit ca focul goneste duhurile necurate din apa?
A presupune ca poporn1 cunoaste proprietatile chimice a-
le carbunelul ar fi Kea mult. Poate ca tot acela-$1 lu-
 665

eruie $i stinsul earbunilor, adech cred ca izbavitoare niste

spa in care le Intrupath puterea focului. Se tie ca zi-
lele de see ou mare insemnatate In credintile poporului,
tot in aceste zile nu se eade a da foe din cash, cad se
dh norocul. Cea mai nevornich baba tot se crede da-
toare a da lumingri la besereca. Multe milioane, multa
munch omeneasca. se and si se prefac in scrum 1,entru cul-
tul focului I De Pas.ti ie o adevarata Intrecere: care de
care eat/ sh aiba un toeag mai mare de ceara. Citi pro-
fesori, asa zisi premerghtori al civilizatiel, nu tin In
mina toege aprinse: unul zice cede glumh, altul el de ha-
tirul femeeT on a mameT, altul de gustul lumei, a$A ca
fie-care gAseste cite o pricing. Ce le de facut? Ie forte
lesne a face ceea ce face lumea si cu greu se poate
2inunei cine-va din minele acestel matnse batrine.
Serbhtoarea In! Foca Ie Inca o remhsith diu cultul
foeului, pe care poporul o sine si nu luereaza cu ori-ce
pre si crede ca de nu se serbeazh, cine-vA aceasta zi,
atunel Te pedepsit cu foe.
Sa vedem acuma pang la ce punct To crestin popo-
rul nostru. Crede in Hristos si spune ca, acesta le fiiul lui
D-zeu si a fecioareT Marie, nu prea are !use de Imphr-
tit milt cu Tel. Cred inteun D-zeu a tot puternic, de la
lel asteapth ploae. roads, shnhtate, Tel stApineste Intreaga
fire. Crede In toate formele religioase pe cari le vede la
besereca precum si In toate cite i le spune preutul, avind tot
aceea-$1 credinta care o are si In spunerea vrajitoarel on
gicitoarel. Cu multe dogme nu-0 bate capul, formele
sint totul. In morala poporului are putin rost religiea.
Toate formele religioase le tine din obiceit ca as& apu-
cate de la phrinti, dar le line eu IndhrAtnicie ne mai
pomenith. Cit nu s'a luptat preutil sh to scoath din cap
sa nu tie Joile duph Past!, Rusaliile si alto serlahri
mostenite de la phgini ; dar do geaba r nicT nu vor sh
audh.
Ca orl-ce pof or aproape selbatec poporul roman ie
foarte schimbhtoriil, de nenuruhratet on pe zi Se strica Si
 666

se Impaca cu D-zeu. Se anina capatul, se rupe sapa,

D-zeu le de vin $i sudalmile curg ploae ; on ce gresesc,
tot pe D-zeu se descarca. Nu mult dupa aceea de In-
cepe ce-va ori de se porneste la drum nu uita si-$T face o-
biceiul de zice: Doamne ajutd. Pe linga D-zeu, Hristos si
maica d-lui crede In cete de Ingeri, slujbasi al lui D-zeu.
Sfintil sint Teary -.51 niste mijlocitori Intre oameni si D-zeu.
Sfintil eel mai popular! sint : sf Vasile, sf. Neculal, sf.
Gheorghe si sf. Mina, care are puterea a descoperi pe
talhari si a to razbuna de cine-va, data ti-a fAcut vre un
reu; femeile IT aprind lumtnari si-i dau sarindare en bant
oistigati pe tors.
Credinta In dracl Te tot atit de puternica ca si fn
D-zeu. Dracul To protivnicul acestula, binele In luptl
cu reul. D-zeu care pururea indeamna pe om la bine,
Tear dracul la reu, pentru a si-1 cistiga lu!.
Femeile sint mai bigote de cit barbatil, *fele Ingrijese
de toate obiceiurile religioase; rar so Intimpla sa auzi vre
o femee ocArInd cela sfinte or! cirtind Inpotriva lul D-zen.
Daca pe ici coley se Intilneste cite un om mai putin a-
botnic de obiceiurile religioase, acesta le mai mult din
intimplare, poporul de obstie To foarte fanatic (dovada ca
din toata saraciea, si nevoea lul tot tine preuti) si cind
vine la tirg dupa, ce l'au dijmuit tot! de la mare 'Ana
la mic, din acel nenorocit remas pe care 11 numeste
cAstig, cumpara luminari, tamie si ma! da Inca si ii-
turghill Toate acestea le face din interes pentru vieata
viitoare asa ca dupa ce religiea II povatueste sa se
lase a fi jupit si asuprit, apol 5i din cit IT mai re-
mine IT Tea o parte dindu-I tot soiul de fagaduinti, caei
nemic nu To mai usor de oft fagaduinta si Inca data Te
vorba sa o Implinesti pe ceea lume.
Din tale spuse se poate Incheh ca In credin tile po-
porului roman se gasesc remasite din o multime de reli-
gii, mai ales credinta In duhur! To Inca foarte puternica.
i crestinismul cu toate dogmele lui pentru popor nu Te
de oft un numAr de forme ma! mult. Adesea obiceiuri ye-
 667

chi au remas neschimbate In fapt $i numai li s'au datnu-

mill noun. Se tie ca religiea cretin adesea a fost silitn
sA se piece Innaintea obiceiurilor idolatre, cn,:1 alt-feliii nu
sera primitA.
pOFIEA j\TADEJDE

leste sau nu Dumnezeu?

(sfirsit)

Dl. Flamruarion ajungind la ImpAratiea vietei", cum

ii zice, admite ca ieste o putere, cea vitals, care stApIneste
materiea, pe aceastn putere vital& o mai numeste $i pu-
tere organics $i ne spune cit nu poate sA se ImpArt4a-
sea de cit prin generatie. Ba chiar zice en descoperirjle
cele mai de pe urma ale chemiei organice II yin tot d-sale
in ajutoriti. Pe urma, vorbiud de inceputul fiintelor vie-
tuitoare pe pamint, spune ca materialismul nu poate do-
vedi nemica $i ca dacA s'ar $i dovedi ca materiea s'a
organizat PArn amestecul lui D-zeu, totu-$i s'ar cere si In
asemenea caz o putere diriguitoare.
Despre puterea diriguitoare nu trebuia sA mai stA-
ruiesc, ajunge sA amintim ca am dovedit $i In acest
articol $i aiurea ca putere deosebitn de materie nu exists
si deci cu atita mai putin poste exista o putere dirigu-
itoare. Olt despre cele de pe urma descoperiri ale che-
miei mi se pare ca slut trebue sA le tragn tine -vA do
chits pentru a le face sA dea marturie pentru existenfa
unei puteri fie vitals, fie organics. Netncetatele cucerill
ale chemiei ne dovedeso a nu poate trece mult pan& la
sinteza compuselor albuminoide si In adevar chiar In &-
cost an, un chemist francez, Grim aux, a reusit a face sin-
tetie un corp din grupa albuminoaselor, adecA azotat,
quaternar, coagulabil prin aldurn etc, si deci sin-
 668

teza albuminoidelor nu mai ieste de elt chestie de timp

grentati teoretice nu se mai Impotrivese.Apoi fiziologiea,
atit animal& et si vegetala, a dovedit de Inuit ca baza
fizica a vieteI Te protoplazma, care nn-I de eft un amestec
de corpuil albuminoase. Daca protoplazma se poate face
prin sinteza, am dezlegat experimental si origina fiintelor
vietuitoare; cAci teoriea transformismulul are ca pullet
de plecare indivizi eitodici on celularl, adeca bucatele de
protoplazma despartite.
Nu vedem dal* acolea nici o pricina de a descifra
degetul lul D-zeu, cum face Dl. Flammarion; n'avem nici
pentru ce ne uni cu metafizicil, carii sustin ea vieata Tests
far& inceput si carii sint destul de cerbicosi pentru a nu
se sfii sa admit& ea Ter& materie vietuitoare $i atuncl elnd
pamIntul ler& fierbinte si gazos!
Ce a aflat Dl. Flammarion In om iii se pare foarte
ciudat, not am dovedit In articolul: lest° sau nu spiri-
tul ce-v& deosebit de materie?" In anul al treilea al Con-
temporanului" ca spiritul nu exista, c& stnt fenomene en
desavIrsire fn potriva ipotezel dualistilor si prin urmare
pang, ce nu aflam nnde-va respunsurl la dovezile noastre
punem fats ou vorbele D-lui Flammarion per ale noastre;
cetitoril judece $i aleaga.
No mieram Inse cum de afla, mai drept nice ea a-
fib," D-sa argumente pentru spiritualism pan& si In nebu-
Me. Noi am aratat ce grozava si nevindecata ran& fac
fenomenele nebuniel si ale dublel personalitati teorieT
spiritualiste. In declamatiie maestre ale lul Flammarion
nu vedem de loe respuns la faptdle cart duph materialisti
ruineaza ipoteza existentei unul spirit deosebit de materie.
* *
Ast-feliti am ajnns la Inchierea articolulul si credem
di am dovedit ea existenta lui D-zeu nu poate suferi
analiza si controlul stiintifie. Aceasta idee mostenita din
vremele de selbatacie trebue aruncata Intre greselele faeute
de oamenil primitivi; In zadar vor 11 Incerearile unora
 669

a o intemeea pe eereetarea nepArtinitoare stiintificg a tim-

,purilor noastre. Acuma cind besereca cu toatg dorinta
ce are, nu mai poate sili prin chinuri si prin alte mi-
jloaee pe Oil tine la tgcere, se aratit ]impede netemeini-
ciea acestel credinti. Alt-feliii Sera de mult ba une-ori
si une locuri chiar acuma.
De frica beserecei veacuri Intregi n'au Indrgznit In-
vgtatii sa leasg din vorbele Bibliei. Ieste de ris si do
plies cind cetesti, de pildg istoriea teoriilor In Geologie
(vezi 1.011 Principes de Geologie) si wig cum oamenii ge-
nial! se ngcgjesc a explica formarea paturilor geologico In
vremea lui Noe,poporul In! orieum eautg a Intelege rldicarea
muntilor si alto fenomene, admitind tot °data cg lumea is
inceput shit acuma 6000 or! 7000 de ani. UniT au mers
pang la presupunerea cg fosilele sint model° de flint! in-
eercate de D-zeu si ne aduse la vieatg. Tot acela-si spec -
tacol groznic ni-1 ImfAtisazg istoriea tuturor stiintilor.
Chiar si pang a -zI n'a iesit Incg din istorie veninul bib-
lic. Vezi oameni, de reu de bine emancipate, spunIndu-ti
cg omul To cea de pe urmg fiintg create pe pgmInt (Isi
amintesc fare sa bage de same de ziva a sesea). Cetim
in toate istoriile, pots zice, cum oamenii trgeau antr'un-
tgit in familii (monogame) si apoi s'au intrunit In triburi
si in popoare. Cetim de atitea or! In scrierile celor ce
au filuit si egrtile lui Darwin, ca oamenii primitive nice
nu stieau ce-I frig, ce-I soare, ce -I bgrbat si ce-i femee
si a au deprins a cunoaste toate ca oameni! Uitg, stima-
bilii, cg asemenea cunostinti le aveau oamenii Inca de
pe cind ierau gei-beget momite In toatg regula si cg
trecerea de la gradul de inteligentg momitese la eel o
menesc nu s'a fgcut pri'ntr'o sgriturg, ci pe nesimtite.
Alta pricing care face pe multi oameni Imvatati a
credo In desertgeiunile teologiei leste lipsa de culture $ti-
intificg general& Cad leste foarte usor se fie tine -via
bun tizie, fArtt a se urea cu judecata la principiile gene-
rale ale acestel stiinti, nu mai sic la ale color-lalte. Ieste
eel mai usor Meru a fi matematie perfect fare a visa
 670

Inacar despre chipul cum trebue es se cerceteze chestiea

espre D-zen. suflet, vieatI viitoare etc. Asemenea oameni
cu educatiea as de nenorocit6. vor putea area ideT
ciudate despre problemele de cari nisi odinioarit nu s'au
Ingrijit. Si n'arem dreptul sa zieem : Priveste ce om
ImvAtat, ce ingirieriti, on ce geograf mare $1 tot credo
in D-zeu." Adese on am auzit pe uniT aclacindu-nil ca
dovadii vie pe un advocat de aice din ora$ Vezi, zic iei,
cc mare advocat si -$T creste copiii In frica luT D-zeu." Lu-
crul nu T de mierare. Din Pedalion $i din Drept n'avea
sa capete cultura stiintificA cerutA pentru a judeca s?t-
iirttos In chestiile religioase.
Alta prieirA Teste ca multi invtitatT, acestia chiar ca
cunostiutT generale, l ar numal a crede In D-zeu. Inse acel
D-zeu n'are nemica de Inipartit cu D-zeul monoteistilor
no$tri. AO de pildft acel X care alcAtueste substratal
lumeT la Spencer are care ce-vs de impartit cu D-zeul
spiritualistilor? Cirmuieste Tel lumea? Facut'o-a Tel din
nemic6? Are mei X constiintA si judecata? Fireste cs
1,u; $i. totu-$T multi se dau In dosul luT Spencer si ame-
nintft pe materialisti, socotindu-se la adtipost.
La urma trebue sa mai adAogim o cauza care ie de-
parte a fi cea mal de putinA tnsemnatate: nevoiea econo-
mica. invAtatii slut economiceste robi ai celor ce an
iievoie ca multimea sA; creadit In lumea ceealaltti, In dre-
ptatea luT D-zeu si alte frumusetl de acestea si, vrInd ne-
vrind, cu tire on Ears stire, robiea economics, teama de
neizbindA In cariera IntreprinsA, face pe multi scl, tgnaleze
o religie despre reutatea si desertAciunea cAriea n'au nici
umbrb, de indoiealft. Multi stiu cg, oameni necredinciosi In
ale teligieT shit siliti sit meargri la besereca, s6 fie model
rie evlavie pentru altiT, sa -si boteze copiii, sA se en-
nune religios (siliti de rude), sa jure pe °rue (de frica
5treafului si a InchisoreT) si ass mai departe. Stim pe
mulrcaril shit chiar popi si cAlugArT; nevoea II face sa
se imbrace In antereu si sti poarte potcap, ha chiar sA
predice In beserecT creclintA In D-zeu, deli bine stiu ca
 671

-teriul ie pustiu. Bine ar fi sA fac6 alt-felitii clar robin,

,economicg apas6 greu pa sArmanii oameni. Bine c stir('
-eel putin c toate acestea se vor incheia o data. Numal
4e ar ft mai curind !
JOAN j\TADEJDE

Antichitatile de la Cucuteni
(urmare)

Innainte de a pasi mai departe trebue sa adaug cite ce-vn

-din cele llitate precum si sa amintesc de alte lucruri descoperite
acuma de curind.
La No. 1, adeca la lucrurile 'acute din pieatrd am uitat cl,
spun ca Dl. Beldiceanu a gasit mole multe virfurl de sagett fa-
-cute din cremene. Mai trebue sa spun ca nude cutite de pieatra
sint numai cioplite nu lustruite si ca s'au gasit dupa DI. Beldi-
ceanu $i nuclei adeca bucatile de pieatra de pe earl au desprins
-oamenil bucati de cremene pentru trebuintele lor. Acestf nuclei
-dovedesc ca taeau unelte de pieatra, cbiar acolo pe loc.Acuma
de curind am vazut la D -nii Sarega feliurite bucatele de
-cremene lucrata, precum ei o dalta de pieatta. lustruita. Am mai
vazut o maciuca de pieatra etz borta, pentru pus coada, prin mijloc
si impodobita, pre cit $i facuta mat primejdioasa, prin cite o ri-
dicatura semisferica la cele patru colturi. In asemenea maciuca se pu-
neau cozi de lemn flexibil. La Dl. Beldiceanu mai leste o pieatra
neagra gituita la mijloc $i rotunzita la amindoua capetele. A-
ceasta putea sluji la lucrat unelte de pieatra.
La N. 3 trebue sa spun ca la dl. araga am mai vazut doua
bug' de idoll tot de cei cunoscuti din colectiea d-lui Beldiceanu
si o greutate conics cu borta orizontala aproape de virv. Aceste
greutati slujeau la intins urzeala si poate la plasele pentru prins
,peste.
La N. 6, adeca la lucrurile de fier, trebue sa adaug Ca la
D-nii i?.araga se mai afla acuma un instrument taios care dupa
tit se pare putea fi un virf de lance on de alt unelta.
*
* *
Din cercetarile 'acute pana acuma la fata !milli nu s'a pu-
tut dovedi data lucrurile aflate s'au gasit toate la acela-si nivel,
-decd data nu cum-vi ieste o patura mai veche si una mat noun.
 672

Adult o patura din vrista de pieatra de pilda si alta din a bronzului

data nu si din a fierului.
Nol puten1 fuse dovedi ca nu pot fi din vrista pietrei lustru-
ite (epoca Robenhauziani) olariile aflate si prin urmare ea stati-
unea trebue sa fie din epoca mai non.
teat& in adevar cum caracterizaza Mortillet olariile din epoca
neolitica pe care lel o numeste epoca robenhauziana. (Bibliotheque
des sciences contemporaines. Le prehistorique, antiquite de l'homme
par Gabriel de Mortillet. 2-a edit. 1885. Paris) Bucata ce ur-
meaza le prescurtare.
Olariile robenhauziene sInt de regula din lut destul de prod
une-orI inse destul de ales. Se cunosc oale numai din morminte.
Vase le, mai ales cele proaste, au adesea fats de pe din afara ere.-
pata; pentru ca as nu crepe obisnuieau a le face din lut amesteatil
en pieatra sfaramata ori cu prund marunt, adese ori du scoici pi-
sate. Toate vasele is feiceau cu mina, lira road, de aceea nu-s
regulate. Le ardeau la aier, nu in cuptoare, de aceea sint prost
arse. Numai pe din afara is rove, in lciunttul crepcitureor sint
tot-deauna negre. Sint Inguste la fund. Multe nici n'au si sint
rotunde dedesupt, adeca bulbucate. Unele cupe samana a parte de
sus din scafirlie de om. Un tip earacteristie ieste eel ce sa-
mana a lalea, mai inguste la mijloc ai largindu-se spre guns. In
Angliea, Hanovra, Scandinaviea oalele si alte vase de lut slut fm-
podobite cu intiparituri adInci cari alcatuese grope feliurite. In
Morbihan sInt zone si dints de lup trasi, cadrilati si umbriti prin
linii si puncte. Oalele obi$nuite sInt de regula ne Impodobite.
TJne-ori fuse au pe dinsele piste intiparituri in forma de craill nou
(acute cu unghiea. Vasele cele man. sInt mai de regula impodo-
bite eu niste intiparituri Acute cu degetul. Intipariturile formeaza
cununa in jurul gitului vasuluI ori chiai impodobesc insa-51 usna.
Tort' destul de largi pentru a- putea viri degetul pri'ntr'insele,
hint rani de tot. Mai tot-deauna sint ea ni$te gurgue orizontale,
adesea bortite, alte ori gurguele slut verticale, Prin borte treceau
sfara ca Eia atirne vasele. S'au gasit linguri de lut (s'au ailat si
la Cucuteni), lampe, greutilti conice, bortite la virf, menite pen-
tin a Intinde urzala la tesut. S'au gasit si fusaiole, ask numite
fiind ca le intrebuintau la fuse pentru tors. Fusaiolele se intre-
buintara din perioda robenhauziana, putem aproape zice, pans in
zilele noastre. La inceputul epocel lerau multe de pieatra. (La
Cucuteni s'au gasit pe tit stiu numai de lut)."
Cum ca olariea de la Cucuteni ieste mai nouS vedem usor din
eele spuse In urma.In adevar oalele de la Cucuteni slut Acute
din lut foarte fin, arse bine, complect rove, foarte frumoase, lu-
crate mai toate cu roata. Mai mult, celo mai multe sint frumos
 678

impodobite Cu zugraveli.Chiar daca nu s'ar fi gasit lucrurl de

bronz si de her numai de pe feliul oalelor am fi fost nevoitl a
pune perioda chid au locuit la Cucuteni oamenii de is earl ne-au
remas antiehitatile, duo, sfirsitul epocei robenhauziene.
Unil vazind unelte de crethene nelustruite, Indath ai-au in-
chipuit ca trebue ba fie o statiune din epoca pietrei cioplite ; dar
data ar fi cunoscut cc -1-i4 ce-vii, din preistoriea moderns ar fi
atiut ea pieatra eioplita s'a intrebuintat In tot timpul pietrei lu-
struite, sa numal unele unelte se lustrueau, apoi faptul ca la Cu-
cuteni s'au gasit sagetI de cremene arata !ears -fit ca nu poate fi
vorba de vrista pietrei cioplite, de vreme ce oamenii din epoa
paleolitiea nu cunoateau areul ai Bageata; adeca dupe clasificarea lui
Morgan primita ai de Engels nu lerau Inca de cit pe treapta de
mijloc a selbataciei. Cei din vrista pietrei lustruite, navalitoril,
lerau mult mai innaintati nu numai eft aveau arce §i Beget!, dar
avean ai olarie ba chiar domesticisera animale si luerau pamintul,
ierau deet pe treapta de mijloc a barbariei. Cueerirea selbaticelor
veehi locuitori ai Europei, trebue sa fi fost lucru foarte uaor pen-
tru navaliton.
Alt aemn ca sintem di'ncoace din perioda pietrei cioplite
ieste religiozitatea, dovedita prin atita anultime de idol'. Ba idolii
ne dovedese chiar ca sintem in periode mult mai noun de eiteea ro-
benh.auziana.
Unit dace, au vazut seem de pieatra alte unelte n'au mat
stet is indoiala ai au crezut ca trebue sa avem o statiune din
vrista pietrei lustruite. Dar baste lucru cuuoscut ea pieatra s'a
intrebuintat alAturi en bronzul ba chiar ai cu fierul. In multe
locurl mai ales in partile resaritene ale Europe! s'au gasit arme
de pieatra alatun cu anue de bronz fji de fier. Prin urmare in
statiea de la Cucuta' sintem de buna same, in vremea, metalelor,
se eunostea bine bronzul, argintul §i fierul chiar. Cum ea bron-
zul so eunostea se dovedeate do pe tole trot lucrurl de asernenea
metal, din cari cum am spus dons s'au gasit chiar de dl. Beldiceanu,
ai cum ca se lucra chiar acolea se dol edeate de pe tipariurile
aflate.
Cum ca se cunoatea ai fierul pare mai putin bine dovedit,
cal dl. Beldiceanu n'a gasit singur nimica; do cit iou nu ma in-
doiesc despre faptul Ca cutitul eel do fier ieste de is Cucutem, de
1 rerne ee 'era pe dinsul but de eel arb do acolo ai nu are aserua-

mire cu cutitele de a-zi. Poate ca si ceealalta unelta de fier bit

fie tot de acole. On cum fuse cum voill arata mat departe chiar
oak& ne arata ca trebue sa presupunem vrista fierului. Dovadit
pentra vrista fierului ieste si frumoma bratara de argint camps-
rata de DI. Beldiceanu.
 674

Acuma in prig in a, until pima de oft care statdunea sa he mat

%eche putetu hotari ce o cam data numm ca pe vremea cind 1 tra-
eau oamenit ce ne-au label urmele de la Cucuteni erestinismul nu
se intinsese Inca pe acolea. Tn adelar multhnea idolilor, adorati-
unea falubului qi allele nu tuai puteau fi pastrate claca poporul de
acelo ar fi foot crestinat.
Ne multamim de o cam data en aceasta determinare; statiu-
nea a fost locuita dupa Introducerea fierului in aceste locuri dar
innainte de Introducerea crestinismuluf.
In numarul viitoriit volt) cereeta mai de aproape caraeterul
olariei si a statiune1 inse-¢1 si socot ea se va vodea ea lucuiitorii
diu horodistea de la Cucuteni trebue sa fi fost Slavi,
(va urine.)
JOAN rADEJDE

Articolul hotarit §i intrebnintarea lui in

dialectul istrian.

Am mai vorbit despre formele articolulul, despre ln-

trobuintarea lul si despre alte chestil in aceasta privintA, dar
pAnA acuma n'am Intrebuintat datele din dialectul istrian.
In articolul de fatA voiti cerca sa compar rezultatele cg-
pAtate pAn5 acuma prin cercetarea gradului romAnosc din
Daciea tut Traian, AIacedoniea, Traciea $i Istriea etc. MA
voiu folosi de acest prilej si pentru critic% citor-vA fcer-
cetatori cu pAreri noIntemeiete,
Formele articululm In linba de pe In not slut: pen-
tru bArbAtesc singurit 1, la 1, le; perltru bArbAtesc Inmul-
tit: i, lor; pentru femeesc singurit ca, el; pentru fern imm.
le, lor; pentru neutru la sing. formele bArbAtesti si la im-
multit cele ferneesti. Acoste slut formele literare. In po-
per se gases() si alte forme, anti / de la substantivele In
u s'a prekcut in as $i apol s'a contras cu u eel ce i se
afla Innainte $i ast-feliti din omul s'a prefacut omu ; apoi
In be de ha se aflA In multe locuri lui Ghiorghi pen-
tru lza Gheorghe. Din forma le s'a fAcut /i la Moldoveni :
 675

fameili , oasili, nunOli, nzesili. Din et (Tel) s'a ajuns une-

locurl la i $i is nunti iii mints. I scurt de la bitrbAtesc inmul-
lit la Moldoveni s'a contras on i eel ce-i sta innainte $i a-
vem oamini pentru oameni-I oameni-11.
La Rominii din Macedoniea pe lingft 1 (vintul) mai
ieste $i lu (om lu), In loc de T (Inm. bArbAt.) se aflh nu-
mai /i cu 1 muiat, pentru e7 (G ei D sing. fern.) se In-
trebuintazh lie)" $i ii eu 1 muiat (dada-lid, ali Dime)
Cercetarile asupra trecutuluT limber noastre ne-au a-
rhtat $i in Daciea lui Traian forma iei bine deosebith de
substantiv j ade,eate-id, morti-id etc. In ctivIntul simhate-lip`
(veacul al XIII-lea (1231) Transilvaniea sudic) se an ar-
ticolul femeeso id sub forma de la Macedoneni.
In privinta intrebuinthrei austor forme se stie:
1) La nor In limba de a -zT se pun articolele In ur-
ma substantivelor; numal la uncle nume propril brixbh-
testi se pune la genetiv $i dativ singurit articolul inna-
inln: lu orl lui ion, ,124 on lui 'tefan.
2) In limba din veacul al XVI-lea !use se afll e-
xemple de substantive propril $i comune, femeesti, cu ar-
ticolul la G $i D singurit pus innainte: ei Sara, d Ta-
mar, ei sfinte Vineei , ei noastre credinti.De regull Inse
articolul se punea tot ca $i In zina de a-zi, in urrnh.
3) La Macedoneni se pune articolul ca la NI I vea-
cul al XVI-lea, ba Inch Ia dinsii se . pune la toate
substantivele femee$ti fart deosebire, articolul on Irma-
into on in utmh. In cintecele strinse de dl. T. Burada
* Al. Densuganu in Istoria lintbet 0 literatures romine ne spuno (intr o
note) ea fall au sustinut ea unit Zuanbatlsel din documentul citat ieste tran-
scrierea until euvint rumbles°. D-sa zicad u din silaba Zum so esplioaprin
aceea ca la Secui acuma se atla u la loc de o unguresc. Cuvintul un-
gureso Szombathely fund fuse de origins slavg embota, om ieste sunetul ve-
chit, nu u; apex dupg ipoteza D-sale nu se explieg nici u din silaba bu de
vreme ce la Unguri ieste a, nici lasarea lux y de Ia urmg. Din roma-
nesoul simbate-li se expliea toate si deci, ping la dovezl mai tars, fall
sustine dl. Densut,eanu ipoteza despre ungurismul lui Zumbuthel. Ie de
mierat on ee usurintg admite d-sa romgnismul unor cuvinte ca (hipovven
fifeWva, xoPyyaes etc. si se Impotrivestr parerei iui J amb for deli nu
poate aduer nem id de sama In contra' Slabgeiune omeneascg, putel -
meg iesti.
 676

gAsim 4 ti niqata in Ice de a »aus414-lies, care c'ar fi

putut de asemenea Intrebuinta. Tot asa a1Ti 'atilt din
vorba ce am avut mai de multe on cu o domnisoarA de
la Crusova, Orel domuisoare m'a fAcut cunoscut tot
dl. T. Burada, ca : se zice si perlu a li featei Teste
musat" si perhi a feata-li leste musat." Cum c se o-
bisnueste a se pune articolul innainte la numele proprii
femeesti vedem din titlul unei poeziT scrisul de dl, T. M-
eson In dialectul de la Crusova : AscAparea a li Dince"
In Joe de AscAparea a Dince-11."
Din aceste fapte ne credem in drept a scoate Inohe-
ere a mar de demult se va fi Intrebuintat articolul in-
nainte si la G qi D substantivelor comune brirbatesti si
mar departe ct6 Intr'o vreme se va fi pus articolul la toate
caznrile tot atit de bine innainte cit si in urma substan-
tivelor si cA din aceastA fazA am resit destul de demult
si cA numaT urme s'au pAstra,t din libertatea veclle, mar lim-
pezi In substantivele femeesti la Macedoneni
In toate limbele romanice punindu-se acuma artico-
lul innainte, trebue st6 admitem cg, In Latina popularli ar-
ticolul se punea si innainte f$i In urmA ca sA putem a-
junge $1 la formele romAnesti si Ia cele romanice In ge-
neral. Ieste de crezut crb aereetAri asupra formelor ce-
lor mar vechi ale limbelor romanice ne-ar arittA cA $i la
dinsele va fi existat un timp de libertate In privinta lo-
cului de dat articolulul. Acuma Inse nu voiil vorbi de ase-
menea urme, cari, cum se stie, chiar si exists.
SA vedem acuma ce aflam la Romlnii din Istriea**.
La substantivele bArbAtesti si neutre in u, l s'a pier-
dut ass el forma articulatA Teste intocmai ca la, nor In
popor; voiti city exemple: domnu cu tire, zacirbit de duhu
svetu, hrecu latra, focu arde vavic pre ognire, Ieda suje

** Materialnl Pam luat din: loan Maioreacts. Itinerar in Istria' fi voea-

?Martel istriano-roman (manusoripte postnme) Nil', 1874- fii din Dr.
Franz Miklosteh. Rumanische Unterduchungen 1. Intro und Maerdo-
litemanische t3prachdenkmahler 1881 Wien.
 677

capra (Acestea din exomplele culese de dl. Dr. Antonio

Ive i publicate de Miklosich In scrierea °Hata); tot asA
ne spune si Than Maiorescu: ,,fate Cu cele Insemnate aci,
e de mirare ce 1 in articolul apusu Ia substant. masculin
ce esu In u dispare maT tot-deauna,...." Tot asA spune Bi
Insu-si liliklosich In culegerile facute de dinsul si publi-
cate Inca la 1862 5i la 1879. Tot asA spune si
D -rnl .Teodor Gartner In cereetarile ce a flint in anul
1880.
La Inmultitul substantivelor barbatesti 1 de la, arti-
col s'a pierdut (nu cercetam de o cam data pe ce tale)
si forma articulate de la, om ieste la singurit ornu Tear
la Inmultit orniri. ySi In aceasta privinta toff cercetAtoril
citati maT sus se unese.
Genetivul singurit Ia substantive barbatesti si feme-
esti se face in modul urmatoriii: a la ornu on numat to
ornu au Inteles de genetiv $i de dativ, Tear de lit ornu
numal cu inteles de genetiv.
Acestu lu se pune anal si la inmultit 51 nu numal la
barbatese ci si la femeeso: a lu cash, on /u caseT, a lu
mulierele on lu mulierele. Acest /u, se mai IntrebuintazA
si cu substantivele Insolite de articolul nehotarit; a lu
ur pore on lit ur pore (G si D) Tear de ur pore numal
genetiv. hat& acuma example din cercetatoril citati: ca0
not lassant lu nostri dttjnicT =tuna fi noT ldsd tit gre0tilor
»qtri (Ascoll, eit,at de Dr. A. lye); maia lu donznu =maica
clomnulta; etc lumele lu domnu, pop mere iuva ver.cu nu-
mele domnulta, pop merge uncle vre1, ysi in feciorT legu
dinp= si feciorilor leagd (strepezese) dintii, cea maf cativa
cola de in voz scripe= cea mai rea roatii a caruluT scircie,
rde abunda en gura la muguit.risul ieste imbelsugat in gura
nebunilor; glasu lu asirtt nu mere en ceru. glasul asinuluT
nu merge en aria, lu darveitu calm nu se cavta dinO
calulta cldruit nu i se cautd di*, la beteri sveci nu se
prinde svieele sfinfilor &WIWI (vecla) nu se aprind luna-
narl, muliera la tutu nu rde vaac=fenteea hocul di nu ride
purisred. (Acestea de la, Dr. Antonio Ive).
 678

Ce pilde mai doveditoare vroim de clt acestea despre

faptul ca in limba romina, veche a fost genetivul dupe
tipul celorlalte limbi romance, cu articolul innainte : de
la MU si un dativ a lu omu, 'fear la aceste cazuri pentru
inmultit de la omiri $i a lu omiri? De pe exemplele date
si de spusele lui Th. Gartner se vede Tear1,-$1 ca limba
istrianA ne aratai dativul cu a Inlocuind in multe con-
structil genetivul, fapt ce s'a constatat de mult la aceste-
lalte clone grupe de RomInt.
Nu poate fi vorba de o prepozitie lu, care ar tine
locul lul la al nostru, cAcT la leste si is (110. Nu poate
fi vorba de ImprumuturT din italieneste, pentru ca desi
sint Ip acest dialect cuvinte italienesti. dar Inriurea ita-
lieanA nu poate fI asA de puternica la un popor care
vorbesc limba italianit foarte putin. Pe urma feno-
menul leste foarte in armoniecu cele ce vedem la not In
genetivul si dativul singurit al substantivelor proprit bar-
bAtesti. SA punem in fats a lu (ori lui) Coste cu a lu
domna si asemAnares 'este bAtAtoare la ochi. Singura
deosebire Teste ca dupe spusele lui Ioan Maiorescu se
pune /at innaintea substantivului articulat prin articol li-
pit In urma. Din exemplele citate se vede ca regula, nu-I
generalA, ass In cola de to voz, voz nu-i articulat, dar
chiar de ar fi si ass, tot remine adevArat eft se pune ar-
ticolul innainte desi se pune si in urma. AdecA tocmai cum
ne putem explica, dupA °ale spuse despre limba veche romInA
in care articolul trebue sA se fi pus orT Innainte on In
urma dupe voie,I si une-ori sA se fi lipit $i Innainte si
In urma. Fenomenul duplet articulAri poate fi si fenomon
nou, special istrienilor $i dupe pArerea mea a$A To mai
potrivit de presupus.
JOAN JqADEJDE
(va, urma)
 679

CORESPONDENTA
D-ha D. G. ..... de la Platra. Cu placere am pune pe ve-
teranii plagiatorilor in revista noastra. Nu putem lase invinui oft-
menii pana ce nu vom vedea chiar not texturile ca as le punem
fate in feta. Trimeteti-ne deci publicatiile citate, dar recoman-
date sa nu se piearda si in No. 18 publicam.
D-lui St. Neagoe Birlad. Pastram cu ingrijire atit ra-
vasul despre care am vorbit in Contemporanul," cit si cartea de
poste prima& in urma. Ni eau comunicat si cnvintele frumoase
si potrivite pentru profesori spuse de dv. §i de dl. Damaschin eft-
tra agentul nostru. Ara vom multami la anindoi. Fiti pe pace.
Reda etlea

IZGONIRE
Aflut ea dl. Dr. Gaster ieste izgonit din tali.
Mhnirea ne 'este mare, awl pierdent pe unul din
eel mai hamlet specialivti in ale literatnrel popu-
lare routine. liedactka

3E3ibliogiatie
Dimitrie ALEXANDRESCU. Filiafiunea copiilor nalurali
in dreptul civil romin. Stadiu critic de legislatiune comparata
extras din vol. Al Dreptului civil roman," explicat si comentat in
comparatiune Cu legile Aectu si legile streine. 1 bros. 4$ pag. in
8. Iasi, Tipografiea Lueratorilor asociatt strada Baston 1885.
.Menenius AGIZIPPA. (la caveat. 1 bros in 16, 48 rag.
Sibiu. Edit. si Tip. lui W. Krafft. 185.
G. Th. BUZOIANU. Curs de Gografte pentru usul inva-
tamintului seconder, intocruita dupe programele in vigoare. Pd-
mintal. part. I Geografia matematici, fizicci i politica a globului
part. II Africa, Asia, Occania 0 America. Ed. 11. I vol. in 8,
320 de p. Tip. Lit. nationals Behan Samitca, Craiova 1885.
G. Th. BUZOIANU. Curs de Geografie pentru usul inva-
tamintului secondar, intocmit dupe programele in vigoare. Europa
(fern Romania) famed politics fi CC0/10MiCei Ed. IL 1 vol. in 8,
V. 310 Tip. Lit. nationals, Italian Samitca. Craiova 1885.
Chr. PA.UNESCI".J. Baport general pe anul 1884 asupra
stares sanitare a populatiunei urbei a lucrarilor consiliului de hi-
 680

gieud teietaltu persoalului &magr si a deztderateloi. 1 vol in

8, 103 pag. oua Tipografie a Democratului" Ploesti. 1885.
Catalogal librariei Socec rt C-ic. Partea, 1-a. Carti romine.
1 bros. in 8, 98 pag. Tip. Alexandra A. Grecescu 1886.
Pierre KROPOTKINE. Paroles tl'un .Revoltj onvrage publie
aunoto et acompagne d'une preface par Elisee Reelus. 1 \ol. in 8
X. 342 pag. C. iNlarpon et E. Flanimarion Editeurs. Paris 1885.
L. *UNEANU. Elements turcesti in limba rornina. 1 vol.
in 4, 146 pag Extras din Revista pentru istorie si Arheologie a
D-lui Tocilescu. Tip. Academie' Routine, Blicuresti, 1885.
Emil MAX. Obstetrica 2 fasc, (a 5-a), in 8, 32 pag. Tipo-
Lit. II. Goldner Iasi 1885.
Joan U. IARNIK i Andreiu BARSEANU, Doine pi strigdturi
din Ardedi. (Edit. Aeademief romane) 1 vol. in 8, XV, 528 pag.
Tipografiea Academie]. Romine. Bucuresti 1885.
Ioan U. IARNIK. Glossaire (Edit. Acad. rom.) 1 vol. in 8,
XIV, 326 pag. Imprimerie Pra Ed, Crxegr. Prague 1885.
Paul LAFARGUE. Curs de Ieconomie socictki. Materializmul
ieconomic a lui Karl Marx. (traducere) 1, bros. in 8, 80 pag.
George BIRESCU. Orthodo.zia v.; catolicismul M Orient 1.
bits. In 8, pag. Tip. Curter regale. Buctiresti 1885.
Alexandra DEGENMANN. Dibliografia romana. &Cretin al
libriiriei generale din Romania fi at librciriei romane din streina-
tate. (1882-1883-1881) 1 bros. in 8, 29 pag. librariea Socec et
Comp. Blicurest r884.
A. D. XENOPOL. Memoriu asupra invatdmintalui superior
in Moldova cu ocabitinea aniversarPi de 50 de am a infiintarei a-
cestui invatawint, 16 Iunie 1885. 1 ol. in 8, 156, pag. Tip. na-
tionala. Iasi 1885.
Gr. G. TOCILESCU. Istoria Romina pentru clasole primare
si secundare. Partea 1. Prima editiune. 1 vol. in 8; I, 121 ,pag.
Tipografiea Academiel Routine. Bucuresti 1885.
.. Statutele societa'tei Tipograful" din Golati. 1 bros. in
16, 21 pag. Galati 1885.
Thoma BASILESCU. Studii critice asupra poftelor si tele-
grafelor in le,gaturci ea caile ferale. 1 .brov. in 8, 59 pag. Tipo-
grafiea Curter regale. Bueuresti 1885.
0. S. CRISTOFOR. Dicortal in dreptul roman fi romin.
(teza pentru licenta). an c ol. in 8, 116 pag. Tip.-Litogratia H.
Goldner Iasi, 1885.
NEGRESCU Dr. Introducers in stadial maladielor ',caducei
spincirei. (ehtraet din analele medicale romane) 1 bros. In 8, 28
pag. Tipografiea Alex. Grecescu. Bueuresti 1885.