CONTEMPORANUL

REVISTA §TIINTIFICA I LITERARA

IESE DE DOIIA OR/ PE LUNA.
Redactor JOAN NADEJDE.
No. 6 c 17. an. IV. Iasi 1885.
Privim ea abonap: pe D-nil ce vor bine vroi a
primi Bona numere unul diva, altul.

ALEXANDRU
scitita din vieaca tinerimef romine.
Familiea lul Alexandra ierh tot eel poate fi mai burghez pe
lume, se imbogatise din Nellie ; totull Alexandra ea si tot! al lui
spunea ca sint o veche familie boereasca. Neam de nes mul mieu au
fost boieri mad", zicea tinarul catra prietenii sai, ba chiar deed, ga-
sea ascultatori Inzestrati cu rabdare nu lipsea de a povesti ca o
milk de ale lui fusese mare $i puternie pe timpul lui Stefan eel
Mare on ea bunieu-su a jucat rol mare la 1848 si ca a fost pans
qi In divanul ad-hoc... Unil fl credeau.
In timpurile din urma tatal lut Alexandru tinuse ID posesie
mai multe mo$ii de ale statulul $i le capatase destul de eften. Cu-
conul Stefanachi ierk om moale, nu visa nici o marire, nu iubea
luxul, dar notiea D-sale II tot Impingea pe calea eivilizatiei fuse cu
ghibacie ca ea nu-1 sparie. Du$manii, si cine n'are du$mani, spu-
nea ea tare marginit, ba chiar prost, ieste cuconul Stefanaehi. De
ierit prost on ultra nu Etini , dar la treburi se pricepea. Numal un
betesug avea boeriul, credea in comori, pi multe a mai path din pri-
cina for si tot n'a gasit wear un polobocel cn galbeni; dar asteapta
si d-sa. Tot! cunoscutii mai spuneau ea boieriul se lash due de
nas de cucoana, pi poate nu gre$au. Cuconul Stefanachi credea ca
facuse si lel mare lucru in tinerete, dna tura voiea parintilor lu-
ase de femee pe Saftica, care 'era dintr'o familie mai Barna. In
tinerete fusese frumoasa #i de aceea nici la patru-zeci de ani, nu se
lash mai pe jos cucoana Saftica. Zi-i inima 91 to mintue. Multi
judecata. nu prea avea Dumnea-ei, clar iera foarte vicleana $i am-
bitioasa. Pe- Obit np stiea multe, dar s'ar fi crezut in step a fi
§i ministreasa $i de aceea clad se Effidea en barlatul, lucru (debtul
 210

de des, ii arunch In obraz a a tenorociro,-ea a in&ropat'o de vie

In provincie, pm Ara anabitie si,thulte altele. 451 destoea a-
leanul facind lux nebunese 1 in fie-care luna soseau lazi intregi cu
toalete de in Paris. SA. o fi vazut pe urma cs mindra sere, cum isi
dadea alere de mare aristocrats, cum vorbea numai frantuzeste si
se facea ca nu-sl aduee a mints cum se chiama cutare lucru pe ro-
maneste. Des' stilcea bieata limb& franceza, se Qredea ca numai in
Paris far gasi persoane can Ef 0 lntreaca in sie." Ceasur! in-
tregi stag a in odaie eu o femme de chambre" on fandisan" cum
II ziceaft slugile, ca sa nemereasca mal bine adevaratul sic" pa-
rizian,
Casa in care loeueau ierk veche si hirbuita, multi frecatorl se
uitau cu groaza la dinsa 131 treceau fie eeea parte de dd.= de frica
sa nu li se risipeasca In cap ; toata familiea sedea tixita in -niste
oclaitl inguste si ea mobilele cele mal bizare ; flume' salonul in care
primeau musaferi sera mobilat dupa, cerintele model, in aeest sa-
lon dacleau si ,qoaTele,," cad cuconul avea, Si q fats mare si tot din
pricina fetel mergeau pe in balud. &newt nebunea dupe echi-
paje." Din nefericire cuconul tefanachi Jan se civilizase de ajuns
ea sa cumpere o cupea cum s'ar fi cazut, si ast -felie trebuea sa se
orate lumei Wee trasura mare, veche, hodorogita pe care glume-
tii o botezasera area lui Noiea. Cu ce aier sedea cucoana lungita ,
in trasura, uitindu-se cu deep ret in cei ce mergeau pe jos orl la
eel ce imblau en drosca ! Cind vedea inse vre-o trasura eleganta se
facea nepasatoare si se mingiea Cu inchipuirea ca, nime nu stie a
sedea ass de bine ea dinsa in echipaj." Yiziteul si feciorul din
capra it Imbracati verde si cu fesuri rota III cap ; lumen is zi-
eea : Tureil, emend." Duduca Iesea tot deanna en cueoana si se
silea sa lea lecth pum sa sada, in trasura, cum sa salute si cum
sa zimbeasca, cunoseutilor....
Fratele mai mare al lui Alexandra imva(ase in ,Institutul-Aca-
demic:" cuconul tefanachi n'avuse chip sa-1 den fa liceul statului
din pricina ca cueoana D-sale lera, sa aiba o criza de nevre" dnpa
limba D-sale, cind a auzit de asemenea gusturl mojicesti 1 Jean al
Set sa mearga impreuna en 141 golanil, sa Invete de poman& Pe I

urma I'au trimes in Paris, cu banii Primaries fuse: mai scapatase

boieriul, Fata imvatase s'aii IsX facuse studiile" la Madam de Catargi
la Cernauti, adeca In strainatate...,
Bietul Alexandra lase lerit urgisit de parinti, nu se stie de ce.
.Pentra dinsul fasesera tot deanna bataile si ocarile. Pe lingo ace-
stea fl mal luase Innainte st sora-sa. .Asa, dace se Intimpl4 ea A-
lexandru sa piearda in buml3 si sa vie a casa descheiat de tot,
Wails si ocarile tineau eel putin q septamina.
La opt anl incept a urmit la scoala. Cele trel ciase di'nt&Ift
 21Y.

ie facit u.sor, dar intr'a patra plat' pentru toate, ash-i amiiri zilele
un profesor, DI. Huceag. Aeest dome iera nalt, uscat si cu barba
si parul ros ea focul. Meth se ingrozeau numai vazindu-1 sl ast
jury ea mar tare se temeau de dinbul de cit de dracul. Ca instru-
ment cultural avea o varga de trestie de mare, cu aceasta lovea
fara de mita ; a lovi cu mita, ar ff lost o slabaciune nevrednioa, de
acea de multe on uniI baeti mai prosti lesinail de atita cultura cu
trestiea. Dl. Huceag terh bun prieten cu tatal lui Alexandru si de
aceea nu se ,lenea si Ingrijea de cultura tinarului, cum it rugase
chiar cuconul cel batrin.
Baietii in timpul verel se scaldau In apa ca trecea pe linga o-
ras, fear iearna se dadeau pa ghiata. Vara daca. prindean 610.-
va Jidant fericirea li iera debavirsita, Ii faceau sa se dezbrace si sa
fad, cunostintil cu undele reeoroase si pentru a-i curati mat bine
ii tineau earn mult step apa.
hate() zi pe dud se scaldau baetii innainte de vremea scolei
se gas' unul Vasile, ,mare mehengift, si legs un nod la crmineca a
eamesei .111 ,Alexandru, adeca cum ziceau let ,i-a facut o 'Astra-
ma." Cind suns elopotelul de la seoala, de o 'data se silesc cu to-
tii pa se imbrace si alearga, la scoala, Alexandra barmanul rernase,
in intua, din pricina pastramei pi be intirzie mai cu un sfert de
ceas. Profesorul intrase, eind se ivi si Alexandru ud si festelit ;
fare sa indrazneasca a se uita la profesor on la baeti merse si se
puse In banea.
Unde ai foot, Alexandre ? si fare a mai astepth respuns :
De ce of veuit tirziu ?
M'am. intirziet, Domnule.
Spul drept ? strip, DI.. Huceag
La, zise Alexandra, dar cu gura altuia parca.
Pentru ce lesti ud ?
Alexandru se uita pe btraie parca at fi facut acuma si iel des-
-
coperirea ca-s ude ; ne mai avind ce zice, tun-
Sa-ti spun ten, Zibe DI. Huceag to -al scaldat eu Vasile
si cu altii, macar ca v'am oprit. (DI. profesor avea idei originate
despre curatenie). Ai sit stai Melds impreuna en ceialalti cari nu
si-au primit Inca Waal... SA feaba la lectie Vabile, Alexandru,.....,
Alexandre, Lean arata pe hart& flulitil Dunarea
Alexandru zapacit si inciudat arata muutit Carpati.
Brava L Alexandre, pe ling& ca to porn bine, apol si in-
veti, nu saga.
Vasile in timpul acesta se pune cu mare linistg sufleteabca in
genunchi. (Ash regulase Dl. Huceag ea on -care nu va fi stiind
lectiea sa se pule Mugu'. in gheuunehr).
Dar ce iestt Vasile ? stiff iectiea ? intreba Dl. profesor.)
 212
Ea o $tiu, dar ma tem st, nu ma ineure la fluviul Duna,rea...
Alexandre, iean vina in coaee, zice Dl. Huceag rizind.
Alexandru sa teme de batae si nu se apropie in deajuns.
Vina mai aproape, if indeamna DI. profesor si scoate din
saltariu varga cea de trestie.
Tine-1 Vasile.
Aceasta insemnit ea incepea cursul de metoda intuitive Va-
sile 11 Linea pe Alexandru in pozitiea cea mai respectuoasa si-I in-
tinsese pantalonii de toemala. Dl. Huceag II lovea din toata puterea
si pe fata lui se -cedea o multamire adinca, parea intinerise. Dupa
ce obosi :
Te doare, Alexandre, intreba ?
13ietul baiet nebun de durere, ne mai stiind ce sa zica, spuse-
Ca nu-1 doare.
Lase, itu te supArit, Ca te fac feu sa te doarA, draguta,
striga Dl Huceag.
Loviturile ineepura si mai furioase, toti Meth priveau cu groa-
n amestecata de placere zvircolirile snl Alexandru, 1st ficeau e-
ducatiea sinaturilor prin metoda intuitive. Alexandru inse vazind
ca nu-i de chip, se infurie, bruiei pe Vasile $i musca pe Iluceag,
de picior si scapa...
Duo ce facii pedeapsa, Alexandru se lega de Vasile pentru
,ee ii Anse pastrama $i it $i pIrise.
Asa am avut gust si ma am sa-ti mai fac $i alta data,,
iI respunse Vasile strimbindu-1 si batindu-i din pumni.
Alexandru se infurie si sari sa-1 bate, Vasile fuge, lel dupa
dinsul. Neputindu-1 ajunge apucit un bolovan $i aruncindu1 bine
nimereste pe fugaria in picior. Vasile ineepe a plinge si a-1 a-
menintg, ca-1 va spune lel la Domnul. Alexandru se roaga sa -1
ierte si ca sa 1 impace ii da $i jumatate de franc....
In ziva urmatoare cind intra Dl. Huceag in elasa toti baetii
incepurit a ride, Alexandru nu pricepea de ce-i vorba liana ce nu
zari bolovanul in chestie in mina profesorului ; cum fl vazu se
ingalbeni.
Ce te legi, Alexandre, magariule, tap logodit ce testi, de
baeti, dace isi fac datoriea, striga Dl. Huceag... Vina aice !
Apoi lega bolovanul de gitul vinovatuiui cAruia II poronci sa
Fade ash la carcere trei ceasuri.
De carcere nu se prea suparau baietii si anume pentru eg. if
inchidea In pivnita si pivnita ierb, plina de poloboace eu yin bun.
Pe linga Alexandru s'au mai intlmplat In carcere si alti doi intre
cari si Vasile. Cum se vazurit la recoare, Vasile veni cu plan sit
faca cep la un poloboc din fund si cu un sfredela$ pus pe un pri-
chichi reusira de minune : baura cite trei ca ni$te fericiti, mai ga-
 213

sisera si niste pastrama si se ospatara minunat. Adormira soma dul-

ce si sezura la carcere pana noaptea. Dl. Huceag merse sa-i scoata si
vazindu-i veseli si cam clatinindu-se presupuse istoriea si cercetind
bine afla de ispravile treimei si faca fie-carei fete cite o moara buna
in par. Dar dupa aceasta nu mai inchise pe nime in pivnita, ci in
clasa.
0 data Ii veni lui Alexandra in gind ca nu s'ar cuveni sir
fie ast- felifi cultivati la $coala $i sfatui pe baeti sa porneasca cu
totii Ia primarie $i sa se. jelueasea primariului asupra lui Buceag.
Aceasta propunere o filch Alexandra o data cind ierau arestati vre-o
zece in clasa. Baietit de euvint, sparg o fereastra, ies si pornesc
la primarie. Cind se sueau pe scan, ieata $i DI. Huceag se scobora.
Ce cautati aims. ii intreba cu asprime ?
hi nu respund si fug. Si uncle ? innapoi la $coala ! in eurind
vine si DI. Huceag $i cerceteaza tine i-a sfatuit sa mearga la pri-
marie. De o cam data tacura, dar cind ii vazura ca seoate varga,
pirira pe autoriul complotillui.
Asta ti-i recuno$tinta pentru ca-mi stric sanatatea cu tine,
talhariule ?
Apoi II apnea la, batae si -1 bath ash de crincen in cit Alexan-
dra de abiea se path tiri pai), acasa, se sul in pod $i stata o zi
intreaga. In sfirsit it gasi ma-sa plingind cu jele. De geaba cer-
ca lea sa afle ce a patit, Alexandra de rusine spunea ca-1 doare
pintecele. Se puse in pat si seza bolnav vre-o Ire! zile. A treia zi
veni in vizita Dl Huceag $i intreba, ce face Alexandra de nu mai
Ala pe la scoala
le bolnav, In odaiea lui, vrai sa-1 vezi ? zise cuconul Ste-
fanachi.
Cuin nu ? Mai ales ! faca Dl. Huceag zimbind.
Alexandra cum auzise pasii lui Huceag. sarise din pat $i se
virise de desupt. Profesorul intelegind lucrul se facii Ca nu -1 vede
si apropiindu-se ii trase un picior, apoi se faca ca tocmai atunci
l'a aflat si -1 pofti sa ieasa de la cotlon.
Da sal ca te-ai insanatosat ? Hai la $coala !
'rind ne vrind se imbraca Alexandra si sP sui in trasura a-
laturi cu profesorul. Ajunsera la $coala $i acolo hotari Dl. Iluceag
ka Alexandra sa stea In ghenunchi pana la examen eu bolovanul de git.
Frica si rusinea lui Alexandra nu ierau proaste; mai malt se in-
grozea de examen. Dar avu noroc, Huceag It scoase premiant al
treilea si ask sfirsi tinarul scoala primara...
Intra in gimnaziu, acolo scapa de NAM, dar posti mull din
pricina unui profesor care credea ca pintecele plin nu imvata bu-
curos. In clasa a III-a se puse Alexandra en tot dinadinsul pe in-
vatat, cetea foarte mull si stiea leetiile. Chiar de nu intelegea, im-
 21 1 --
lath pe de rost 5i profesorif ierau multamiti, eaci Alexandra decla-
mh lectiile, pares le-ar fi patruns adine de tot.
. in clasa a IV-a, remase corijent la stiintele naturale, cazh Inge
si la coregere, dar Alexandra nu s'a multamit si a dat o petitie
la director prin care intro 'Lite polologhn spunea ca-I persecutat de
soarta," ea teza de la zoologie a traetat'o foarte pe larg" ca tot
o data sa se considere parerea profesorulul respectiv ca ar fi copiata,
ea falsa ; ca teza obtinuta de dinsal nu saniana cu textul lui Na-
Beane" fear ca inehiriere : Contind pe frumoasele D-voastre calitati
de director, remin al Dv. elev Alexandra, apoi un. NB. Am trac-
tact pe un teren mai intins aceasta chestie de o maxima, impor-
tanta pentru mine."
Aceasta petitie curioasa facu se vede nn efect oare -care asu-
pra directoralui si a profesorilor, eacl it primira la alt examen si-1
trecura...
Nenorocirile lui Alexandra no se sfirsisera, sora-sa ii facea
acasa vieata amara de tot ; on ce se intimplh, Alexandra lent de
vino. Parintil se facusera si mai aspri de chid ealicisera si intr'o zi
se trezi eroul nostru cu hotarirea limpede ca nu pot sa -1 dea mai
departe la invatatura, ca n'au ea ce-1 tines la un oras cu liceu.
Alexandra isi vazii zdrobit viitoriul.
Te rog, tats, da-mi voie sa plec, nu eer de cit voie, voict
gasi lectii si VOia trai.
Sint nobil, ii respunse batrinul, si nu voin suferi nici a
data cu fliul mien sa dea lectii.
Atunci, da -mi bani si nu voifi avea nevoie.
Stil ca n'am, tot am cheltuit cu fratele tau, 11 tin de 9
all is Paris, bursa nu-I ajungea si i-au si taiat'o.
A deca iel sa studieze si ieu nu, sa ajung....
Te void desmosteni.
De calicie ? intraba Alexandra obraznic, trinti ush si
striga : Plec 1
piei, nu mai lest' fiiul mien ! striga batrinul.
Alexandra se dose in odaita sa $i se puse pe pills. Ce sa faca?...
Dupa eitva timp inse se hotari sa piece, fie ce va fi, isi lua un gea-
mindan din pod, puse intrInsul cele mai de nevoie lucruri, parasi
casa parinteasca si cu past rapezi se Indrepta spre gara. Cu toata
usinea lua bilet de clasa III -a. Tel, un nobil, in clasa a treia !
Daca l'ar vedea cine-vii? Dar ce sa &ea. Oftind plati biletul si cn
ton poroncitoriu zise conductoriului sa-i deschida un vagon. As
pleca lasind pe toti miniosi pe dinsul. Sora-sa atith miniile zi-
cind : N u N/A spuneam ieu ca hotel acesta are sa ne desonoreze
familie ! i...
Vuetul monoton al vagoanelor puse pe Alexandra intr'o stare
 215
de dormitare. Posomorit sedea intenn colt $i met nu mai stied unde
este. GIndurile i se insirau de la copilarie si pana la timpul de fats. Cu
cit mai multe icoane din vieata i se strecurau prin minte, cu atita, mai
mare i se facea jalea, lacratni dureroase incepura a-1 curge pe obraji in-
cet incet. Nemic, nu aflh in copilarie care sa-i fi fost bucurie curata,
neagra si posomorita ii tusese ieata, calicie spoita cu forme pre-
tentioase si alta nemica. I5i ascundea lacrimile facindu-se ca se
uita pe fereastra, dar dealurile si padurile i se aratau prin valul
de lacrimi ce-i acoperea vederea si afara de acestea mintea-i iera
absorbita in amintiri dureroase. Toata ticalosiea vietei lui nimer-
nice i se arath limpede innaintea ochilor mintei. Ura 11 musch de
inima aid se gindea in frate si la sore. Pentru ce acestiea sa fi
avut parte de educatie si de iubirea parinteasca si iel, numai iel,
sa fie ve$nic huiduit ca tin tine si sa nu poata ajunge si
iel ce-va in lume. Fire5te ea nice nu gIndea c1 mil si mai de
tineri stint si mai nenorociti de oft dinsul : ce-i pash lui de altii?
Ysi aducea aminte cum pe frate-su 1l adusese la .,Tnstitutul Academie"
chiar ma -sa, cum trasese la otelul col mai bun si cum numai dupa
cite-va zile de petrecere bl inscrisese in scoala. Toate puterile min-
tei si le strinse si se hotari sa lupte si sa fie si lel ce-va. sa le
;Irate iel Ca si fara ajutoriul nimarai tot bsi va face loc in lume.
meet ineet se facia mai lini,tit si chiar incept' a privi locurile
prin can trecea trenul...
La Iasi se scobori. Mai pe fie-care calatoria bl primes cine-
va : ruda on prieten. Se facuse un zgomot amestecat din strigab-le
tregherilor, din vorbele prietenilor si ale calatorilor, din strigatele
vinzatorilor de ziare $i de fructe ; dar poste toate domnea uruitul
drostelor can luau musterei si-i duceau pe in locurile ce le hota-
rau. Alexandra puse geamindanul jos si se aseza pe dinsul. Ce
sa faea, lncotr'o sa apace ? Peste cat -vii vazit un eunoscut care 11
lua cu dinsul spunindu-i ca stie iel o gazda buns.
Nu dEparte de gait ieste o casa mare cu mai matte rinduri,
una di'ntre cele mai frumoase cladiri din Iasi ; la portariul acestel
case gazdul Alexandra cu prietenul sau.
Greu ii fu lui Alexandru 0, se obisnueasea en vieata eea noun!
Tel care acasa avea odaie deosebita trenul sa se culce acuma intr'o
odaie cu portariul si cu baietul ce-1 adusese A doua zi iesi A-
I

lexandru oftind ca Ball caute prietenii cu carii petrecuse in ora-

rasul salt, la dinsii 1i ierh toata nadejdea.
Alexandra deli nu stiea ce sa fara ca sa puie mina pe vre-o lectie,
dar din mindrie nu putea starui cu tot dinadinsul pe linga prieteni.
Vroea sa -s1 dea aier ca si cum ar fi cautat lectie mai mult din ebur-
daciune. Fie-care base simtFa de pe mutra nenorocitului ca vieata
it atirnh de in citeva zeta de franca pe luna... Alexandru nu-I ba-
 216

let frumos, din potriva trasatnrile lui par cam din topor, °chit prea
afundati in cap, falcile prea marl, coloarea fetet prea bolnavicioasit;
iel inse se crede un don Juan. Are pe linga lipsa de idea moste-
nita de Is cuconul Stefitnachi, mindriea si mofturile cucoanei Saftica.
Are Si maniea discursurilor, ie in stare sal vorbeasca cea-
surl intregi, Dime nu tie ce vroea sal spue, poate nici iel insit-Si.
Putin ii ',ash de hohotele de ris ce se ridicau in jarul lei ; toate
acestea ierau exercitil pentru vremea cind va ajunge pi iel om po-
litic. Alexandru reusea inse a orbi pe cei ce nu puteau inte-
lege limbo, lul. At se intimpla cu Teodorescu la care capata lec-
tie. Cum intra in odaie se puse pe un scaun si-i tine urmatoriul
discurs :
Domnul mien, va asigar ea am sal ma port destul de propice
pentru a satisface serviciile, ce cu onoare mi In Incredintati ; voia
cauth a probe autenticitatea faptului pro pus. Domnule, sint om
bazat pe principii noua, cu totul noun. Ash par exemple, pertrac-
tez cursul in mod ,tiinrific si, explieativ, nu dupa cum se uzaza in
limbaj teoretic; nu, sint practic, fac pe copil sal se deprinda Inca
din frageda-i vrista cu explicarile cele mai lamurite Si mai po-
trivite pentru criera lui incci moi. Terrain, Domnule, asigurindu-
,,va, ca in mai putin de o luna veti vedea calitdtile ce au sd ca-
racterizeze pe copitul D-voastre. Cit priveste leafs care mi-ar con-
nveni, aceasta ie o cestiune de minima importanta pentru mine, o
primesc numai ca o subventie, ca sal -nil fie constiinta im.pacata.
Barintii miei, multamita soartei, sint destul de bogati, actualininte
inse buparati pe mine din cauze binecuvintate ; in curind voin pri-
mi sume considerabile, de aceea ma, multamesc cu 20 de franc
pe luna, masa, casa, in fine tot ce le propice pentru un train bun,
caci sint deprins a tral bine, deprinderea fiind a doua natural ; alt-
inintrelea D'asi primi nemica, cad, din natural sint mare filantrop...
Bun baet, gindi domnul Teodoresctt, §i invatat, adine vor-
beste, it lee de preparatorin.
Alexandru ierh tare in citatii, iti insirh bucati intregi din ti-
nii autor . Mai axes ea specialitate schimositul limbelor straine.
Ca sit vorbeasca curat frantuzeste vorbea pe nas, in cat to apuch
groaza ascultindu-1. Mal ales isi dadea multa osteneala daca in-
tilnea vre-o fiinta din sexul frumos. La nevoie rupea la italieneste
si in nemteste.
Adese on it vedeai imbracat urit si perpelit de tot, dar cu
un cilindru non si elegant in cap.
Cu stilul lei imflorit viral in spariett pe baetii non veniti Si
neciopliti Inca ; virh in spaimele mortei pe slugs qi facea pe tre-
Mori sal sins loeului in drum, sal puie mina In gura si sal den din
cap cu inelancolie.
 217
Facea si ironie baietul :
Aseulta-ma, mon ser 'oneself, puteai sa la$i a casa cilin-
drul, nu-1 de rigoare sa fad parada eu vechituri.Iaca si Vasilescu
cu demi-cilindru ! *tit ca au ajuns de ris palarule divorcons," nu
mai port de acuma ! zeu asa !
Cind putea, Alexandru se imbraeh dupa cea din urma moda.
Pe dinsul nu Jerk chip sa-1 $fichiue$ti pentru strae, se facea
foc. Doar nnmai daea ai fi luat vorba pe departe, te-ai fi facut,
de pilda, ca-1 admiri.
Avea energie de spariet si ambitie nemasurata.
Alexandru se credea si but frumos. Credea ca toate femeile
ce-1 vedeau se inamorau de dinsul. Ysi inchipuea ca are ce-vif, tai-
nic atragatoriti care nebunea femeile. Iel, din partea lui, facea cur-
te tuturor de la fata din casa pana la cucoana unde da lectii.
Ieaca, asta s'a uitat la mine, vezi cum a intors capul. Dar
ceealalta, uita-te cum se uita la mine cu coada ochiulm, dar ii bar-
batu-su lingo dinsa.
Se vede ca se cam turburase la minte de cind traise in ora-
$ul sou cu una din cele mai frumoase cucoane de acolo I Cucoana,
in chestie avea pe lingo barbat un ofiteria si un mosneag bogat, dar
nu stiti de ce-i mai trebuise gi Alexandru. Destul ca nebunise pe
bietul baiet.
Ieu nu imblu ca voi numai dupa potloage, zicea adesa A-
lexandru in cercul intimilor sai, la not am trait cu doamna Tem-
niceanu.
De alt-feliu nu avea woe cu dragostea, dar igi facea iluzii.
Avea un cli$eu pentru ravage, trebuea sa dreaga numai numele ;
Jeata-1 :
Domni$oara (ori Doamna) !
Natftra m'a faeut pentru ca sit sufar ori ca sa fin fericit, eel
mai fericit : dar fericit nu pot fi de cit dud.- Ah ! nu indritznese
sa ma pronunt ; nu, mai MUIR.' sa-ti deserin starea mea vrednica
de plins, curagiul mieu abatut, juniea mea ofelita, in fine starea
mea nesuferita. Nu-i zi, ora, minunt in care gindul mieu, ca o pase-
re usoara, sa nu zboare catra tine ingerul mien, idolul vietei mele.
Noaptea chid toate jivinile dorm, numai ieu is treaz, suspin en in-
tristare ma primblu in sus si in jos pe linga fereastra ta. Vat !
(nice numele) cite sus:fine n'au Lasunat prin ater $i acel rasunet
menit pentru, tine a trezit cinif din mahalh, care ca niste lei col-
togi gi cruzi au incunjurat fiinta mea ; dar numai trupul mien, caci
gindu-mi ferh la tine, ingerul mieu. Ah ! imi vine bit fuzes° un
comp lot impotriva perioanei mele abatute. leram nebun, ametit,
imi vines bit mu muse, inse un cine mai prevazatoria m'a inha-
rtat de pieior... Durerea fizica to cu neputinta de deseris, dar mai
15
 218

adaoge si pe cea morala si vezl ! Am auzit tipetul funebru al cir-

reuveicei si cu groaza mi s'a desemnat atit iu auriculele tit si in
tentriculele inimei. 111'dm culcat si am dormit pima sara. Vezi
(leci cit am indurat, sint nebun, amoral tau ma persecuta teribil,
oribil si inspaimintatoriu. Nu fit cruda, eonsimte acestui amor
ce ma incunjoara. Al tan Alexandru"
Ce efect producea aceasta elucubratie, puteti sa va inchipuiti...
In scurt timp lectiile lin Alexandra la Dl. Teodorescu ajun-
sera 1 estite, mergeau in dinsele ca In teatru multi din colegil
lui. La asemenea intimplari, si mai ales data ierh de fata tatal
61111 mama baietului, mare lucru sa fi mai fi putut intelege sarma-
nul ici col6 cite tin cuvint din namolul de vorbe tehnice si stiin-
tifice turnate clae peste gramada de ,.pedagogul" Alexandru. Baca
stiea baietul lectiea, Alexandru ea sa-$1 tie demnitatea de profesor
tot leganindu-se cu scaunul ii zicea: ,.Rine, bine, asa-1, dar am pu-
tea sa i,e exprimam alt-felin, si punea cuvinte de ale sale. Daca
cum vi it prindea ca nu lea sama in explicatie, it mustra : Dar
bine, dobitocule, ce gindesti ca ii de jucat aicea ?!" Cind nu stiea
elet, ul chiar de felin lectiea tern si mai urit. Pedagogul se dadea
indarapt cu seaunul si cu un zimbet menit a fi ironic incepea : Vra
sa zica nit stim lectiea, n'am imvatat de ajuns, nice alalta ieri, n'a
mers bine.. lei, comedie a dracului, am sa te spun ieu !" Vorba sii
fie nu mai spunea nimica. Cind stiea baietul zicea ca ieste din
pricina metodei stiintifice" ce intrebuinth cu dirtsul, cind nu stiea
dadea vina pe lena si se mierit cum de nu imvata tocmai de in din-
sul de In care chiar si dobitoacel- ar avea de imvatat.
leata si cite -1a ider despre chipul cum stiea a explicit Alexan-
dru. 0 data sera vorba de semnul plus Sa stiff, ineepu Alexan-
dru ,ea crucea asta sit chiama plus si ea, sit vezi cit ie de iasem-
nat semnul acesta si sit nu-1 uiti, trehue sit-ti amintesc ca in cla-
sa a V-a vei avea nevoie, ca mine, ca sit -1 cunosti la variatie si
permanenta." Baikal se uith in tlinsul si nu pricepea nemita. ce
atita vorba, se gindea lel, crucea aceasta sa chiama plus si se pu-
ne la adunare !"
Nu trech malt si relatiile hli Alexandru cu prietenii se re-
eira de tot. Avea felin de felifl de pretentif : sa-1 salute. intaift ca
pe unul mai batrin, sa nu-1 ie^ in ris... etc.
La scoala imvata 7dravan, if pla,cea mai cu sama In rostimi. A-
dese on statea nopti intregi, data avea lectii grele. Comedie a dra-
cului is si matematecile iestea, te nacajesti mult pana ce inveti tin rind,
se vaith adesea. Punea pe altul sa explice si dupa ce spunea aceala
o bucata iloprea ..Staff, mai, nu-i as-a !" si incepea iel intoemai $i
intocmar. D'apoi bine, at spus en si mine ?!` Da, da, nu lunsem
sania, zi mai departe! Si ash imvata pe de a rostul la maturated.
La scoala dud it ascultan facea comedii spunind cat verzi pe pareti.
 219

Despre profesori area opinii formate, if judecase pe fie -care ;

cit $tie, ce metoda are, data ie drept la note, etc... De regula inse
atirna opiniea de notele ce capath: eel ce-i dadeau note bune ierau
eel intai profesori din tail in toate privintile ; cei ce-i puneau
rele iil persecutau dupa parerea lui) ierau vrednici de criminal.
Daea vre unul din cei rei ii punea vre-o nota bun, apoi vestea
urbi et orbi ca cutare profesor s'a cumintit, la din contra spunea cu
ifos ca incepe a se prosti Numai de un profesor area idee buna
macar ea ii punea note rele ; dir zicea, ea ace,ta are ochii pe
dinsul." 0 data la grece$te i-a dat (in clasa a V-a) sa inn ete al-
fabetul grecesc. ,Nu fiti pro$ti, bre, zicea lel, ie oin de treaba, vrea,
sa ma faca sa stiu si ieu!" De teze n'avea halm, sedea linga unul
care le facea bune
Pe vremea aceasta venise la cuconul Stefanachi un berechet
si-i spusese ca $tio unde -ra o comoara ea a viizut'o arzind chiar
eel; dar, urma berechetul, asi voi sa facem amindoi tovarasie $i
apoi mai sopa multe in taina. Se hotarira sa imprumute cuconul
Stefanachi bans si berechetul sa aiba grija de sapaturi. Cuconul
Stefanachi vazii in aflarea conioarei singurul mijloc de a iesi din
ealicie si dada in latul intins. Toata noaptea, dorm!. Se tot Intor-
cea in pat cind pe-o parte ctnd pe alta.
Am gasit, Saftic'o o eonloara, strip in o vreme de noapte
cuconul Stefanachi ne mai putindu-se stapini.
Ce ai nebunit, barbate ? it intreba cucoana trezindu-se din
soma.
Nu, a$a-i cum iti spun.
Cucoana se bueura foarte mult si incepil a insira ce ease an
salt cumpere, ce toalete, ce echipaj, ce voiajuri lunge au sa face....
in sfirsit dorintile furioase dupa lux si vieata boiereasca navalira en
gramada in mintea lei acuma cind eredea ca le va putea aduce in
sfirsit la indeplinire. Cuconul Stefanachi asculta cu bagare de saina
numai ]Cl si cole facea obserratie ca ar fi prea scamp. Cucoana
Saftiea inse ii oprea cu vorbele farmacate : Dar nu avem co-
moara ?"
A doua zi spusera fete! si scrisera si lui Jean la Paris. A-
cest Unar atita si astqta, s'a pus deci zdravan pe cheltuit asupra
comorei. Pan si pe Alexandra it vestira de acest noroc familiar."
Alexandra lndata le response.
Scumpii mei parinti ! Vestea ca ate gasit o comoara mi-a
-atins timpanul auzutui. Main bucurat grozav, nu ea particular, dar
ea supus copil al D-voastre ; des! aceasta veste nu ie toemai sigura
pentru persoana mea pans ce nu voin prinal probe metalice. intru
cit prive$Le starea mea individuala, ie bunk multainita nature!, zie
natarei, Jiind ex ncicazurile m'uu faeut ateu ysi slut convins despre
 220

autentie tatea neeridantei unui Dumnezeu. Dar vad ca am cam de-

generat de la faptul pozitiv al comoarei, care a fost propiu a pro-
duce un vuet teribil, de necrezut: toti fara exceptiune ma saluta.
Drips ce-mi veti trimete bans am sa dau un banchet unor colegi
intimi si voiu ridich la inaltimea cuvenita o familie nobila, ca a
noastra. Salutari surorei $i sarutari de mina bunicei; fear pe voi
am sa va imbrato$ez in curind pe peronul garei, caci am de gind
sa fac an voiaj de plaisir" la not acasa. etc . . .

Asir dar se facuse impacare intre Alesandru $i familie ; pe

de o parte Incrase comoara, pe de alta vestea ca invata bine. Fach
toate chipurile si pleea de vacantie a easa, dar cu toate silintile
nu path inchipul ban! de cit tot pentru clasa a HI-a. Amnia inse
nu mai Met trist ca atunci cind venise la Iasi, ginduri aurite ii
fluturau in minte, ie$ise bine In examene, tezele, mu tamita $tiintet
vecinului fusesera bune; apoi isi inchipuea ca eei de acasa it vor
fi a$teptind in gara cu un echipaj elegant cu viziteu si fecior in
livrea cu trese aurite. Inchipuirea, lui flaminda ii arata in casa pa-
rinteasca gramazi de our si de pietre scumpe din can s'ar putea,
luh fara teama de a le vedea sfir$itul. Cu ce strae si cu ce palarie
eleganta writ sa se impodobeasca. cum va ajunge acasa va scrie In
Paris! Am sa-mi fac pantaloni gri la moda, $i numai dupa jurnale
am sa ma imbrao. sa crape de ciuda 1 aietii."
La gara it a$teptau toti frumos imbracati $i cum se opri.
trenul incepura a se uith prin clasa 1-a si a II-a.
Se vede ea n'a venit Alexandra, zice sora lui.
Dar de o data. spectacol rusinos, 1'1 vazura scoborindu-se plin
de demnitate din clasa a treia intre doi tovarasi de diatom : un
casap uns din cap p4na in picioare si un Jidan cu vre-o trei lega-
tart de perni!
Bine Alexandre, ii zise cucoana Saftica, de ce nu voiajezi"
macar in clasa a H-a? Nu ne-ai seris ea dispui de sume onside-
rabile.
Alesandru care facea parada" $i innaintea parintilor respunse.
Da, ieste adevarat, dar acele sume apartin mai malt vii-
toriului.
Inca pe drumul calm casa cerceta de marimea comorei, dar
afla en pftnn atunci tot nu o aflasera. Berechetul cautase numai sa
puie mina pe cite-va sute de franei $i tot spunea ea s'a naruit
groapa, ba ea un vrajitoria 1-a spus ea comoara aceea ii necurata,
dar ea as caute altele. Pana la comoara inse Alexandra se in-
toarse la Iasi fan pantaloni gri 5i Jean reinase en datoriile ne-
platite; nu mai zic nemica de naduvul eueoanet Saftica care se bo-
cea ea si cum ar fi avnt comoara si i-ar fi fnrat'o tine -va
Dupa ce veni innapoi la Iasi se um* bietul Alexandra doua
 221
luni de zile postind de tiutiun FA de poame ea dear si-ar cum-
parh un un divorcons" nou. Read, si cum avii demicilindrul onoa-
rea de a sta pe capul viitorului deputat si ministru, fireste ca no
mai sera pe lume palarie vrednica de a-i fi asemanata. Cit despre
chipul cum stiea tel a-1 pune pe cap, cu o inclinare 11§0a1A pe u-
reche, nime nu ar fi fost in stare sa aiba atita sic.
Dupa ce lesea de la liceu en intimil sal, se prinablan pe ulita.
vorbind tare si rizind, spun lucruri de nemica si dindu-si aer el
rastoarna lumea.
Baietul len) si ateu, aceasta credinta stied iel ca nu-1 va im-
pedeca de a-si face cariera." Ateismul lui iera, tot parada" ca
si celelalte apucaturi, asii, cerea moda timpului, pe urma cind va fi
barbat va vedea iel ce-i vor dicta, prineipiile politiee. De soc.a-
lism inse nu vroea sa §tie. La ce i-ar fi folosit? Pe urma se in-
flora de greutatile ce at it avut de invins data s'ar fi pus pe ce-
tit series. Si, multamea sa stringa din umere si sa zica Cu des-
pret spirite neechilibrate ' demagegi" etc. Spunea adesea Ca fra-
tes-su i-a seris, trimetindu-i some considerabile: Fii cuminte 4i
fereste-te de socialism si de alte nebunii, ,.
Examenul eel mare sosea; intiniii lui Alexannru petreceau ca
si Innainte fara ea ee-va sa turbure seninatatea sufletelor lor; A-
lexandru inse cetea grozay. Nu-i folosi inse harniciea, caci remase
corigent la cite-va obiecte si acasa in be sa faca parada" tre-
buea sa dea lectii si altora ca sa traiasea si .sa imvete . . . .
Cind se intoarse nu lipsl de a se laud's de conchistele"
Acute asupra sexului frumos si de a se jelul impotriva tatini-su care
nisi n'a voit sa-1 primeasca a casa, ba ehiar l'a dat afara numin-
du-1 calie.
Calic, dar nobil, I-am respuns.
Reusi la examenul de coregere, dar Teodorescu nu mai avea
nevoe da pedagog."
Ce se faca? Se duse in gazda la un popa, fagaduind 50 do_
franc! pe luna. Se imbrach bine, purth bagheta, clivoreons", ma
nusi, botine in forma de corabie, petrecea . . . . insa pe datorie
Intrii pretutindenea si poroncea cu indrazneala, apoi poftea sa-i
scrie la compt. Negutitoril buimaciti ii dadeau. Sara %xi adunare
la dinsul, eel mai vesel ierit tot Alexandru. De la o vreme gag
o lectie: 40 de franci pe luna si demineata cafea en lapte si Sa
duca si aduca copilul la scoala. Nu-i venea la socoteala, cu credi-
tul se deochease, popa 11 ameninth cu politiea. Alexandru vazind
reutatea oamenilor capita Q carts de calatorie gratis si pleca la
13ucuresti
AcolO dupa multe siaruintl antra la on jurnal ea corector pe
urma ineepii a scrie si artieole; amnia a ajuns redactor si parerile
 222
lai slut pretuite. Ie pe calea de a fi ofn politic. A. cast, scriea des
si iscale5te Alexandra . . . . redactor politic. Creel ca va ajunge
tleparte.
.4 P. W.

Nepotriviri 1ntre evaogheliVi.

(urniare).

ind a inceput !sus a propevedui? Fie-cine va fi SO-

C
cotind ctt tmipra acestul punct trehne sg, fie deplin lute-
legere intro evanghelisti. Mateiti (cap. 4, v 12 $i 17), $i
Mann (cap. 1. v. 14) spun c preclicgrile lui Isus an In-
ceput dupa arestarea Itti Joan botezettoriul. In adeveir v.
12 la 1llateiii zice : Iear Jesus, auzind cat loan ier4
In Inrhisoare, se duse in Galileia" si la 17 Din timpul
acela Incepit Iesus a propevedui, si a zice : PocAiti-va ; eget
imp r5tiea ceriului Testa aproape." Iear Marcu la v. 14
nice : Tear, dupet ce fu pus Ioan la inchisoare. Iesus ve-
ni in Galileia, propovecluind evangheliea ImpetriltipT lui
Dumnezeu."
Din potrivA Ioan spuno c propeveduirea lui Isus Inc--
puse innainto de inehiclerea In! Ioan, botezettoriul in adevAr la
cap. 3 v. 23 si 24 ne spune cet Isus a Incept a propove-
dui incunjui at de ucenici 5i ca Ioan nu ierA inc ei Inchis.
So poate deosebire mai mare?
In ce parte a Palestine a propeveduit lsus? Matehl,
Nam si Luca ne spun di, a inceput in Galileea si prin
Imprejurimi, in partea de la miazit- noapte a Palestinei,
depart° de lerusalem, numal spre sfirsitul vietei sale publice
vent in Ierusalim ca sA-$i Indeplineascit misiunea. Pup %
Joan din potrivA, Isus veni in Ierusalim 1ndatil, dupti, Ince-
putul misiunei sale si dupit nunta de la Cana (cap. 2. v.
13 $i cele ce urmeazit), se arei,t6, In templu si alungii pe
negutitori. In Ierusalim pune teatrul propeveduirei si dez-
baterilo cu fariseil. Jose mai ales in zilele de serbittoare
cind ierau multi oameni adunati sill cAutatt, vezi v. 11 si
12 din cap 7.
 223

Cit tintp a propoveduit Isus? Marcu, Mateiii si Luca,

nu vorbesc de ell de o singura serbare a Paste lor; loan
din potrivA vorbeste cel Min de trei: c. 2 v. 13 ; c. 6,
v. 4 ; si c. 11, v. 55. SP poate lug, tot drept Pasti serbti-
toarea de care se vorbeste la cap. 5. v. 1 ; cleci timpul ar
fi de dol on de trei ani eel putin. Se intelege cti, aceastrt
nepotrivire mareste $i mai molt pe' cea precedentrt.
.Relafiile lui Isus cu loan boteatoriul. Luca ne spune
ea Thus Sera, neam cu Ioan $i prin urmare ar fi trebuit
cunoascn, mai mutt de cit atita trebw a sg, stie si de -
sit-1
spre zemislirea cea piing, de minunl vestitrt de Inger, de
vreme ce chiar fiind is pintecele marnei sale traqtrise
la apropierea, Mariei. Mateiu in adevilr a$6, si
din potriv6., dupg, loan botezatoriul nu cunostea pe Isus
si l'a cunoscut nurnal du pa ce &hut sfint s'a aratat dea-
supra capului lui.
Duptt Mateiti Isus spune ucenicilor sai ca Ioan a fost
in adevar prorocul J1iT care a venit ca sa -I pregAteascil,
calea (cap. 17. v. 10-13); &in potriva Ioan (la can, I,
v. 21) spune ca, loan a respuns preotilor ca nu-I lel MT,
Alt punct. Dacit Joan a cunoscut in sfirsit pe Isus
ca ieste Mesita eel asteptat de ce nu s'a luat gi Tel dupri,
dinsul ca ucenic? Ioan hu s'a -multhmit fuse cu atita, ci
dupA, Mateiti, c. 11, v. 2 si 3 si Luca, c. 7, v. 19 si 20
find In Inchisoare a trimes pe niste ucenici sit-1 Intrebe
pe Isus: Iesti to eel ce trebue sPi, vie, oti trebue sg, a-
steptum pe altul?" Credinciosil ar face bine sA, se mai gin-
cleasca asupra acestor fapte si Revista Teologica" in loc
sg, tot vorbeasca de Darwin si H. Spencer sa caute a do-
vedi necreclinciosilor ca religiea creOinei ieste adevitratk
Ong, acum mai mult IT clan ostenea15, a (Loved' lucruil
filosofice cari s'ar potrivi cu Mosaismul a$6. de bine ca si
.cu Mahometismul.
Despre tclierea capului lui Ioan boteatoriul. Mateiti
i Marcu se tines° asupra istoriel cu dantul fetel Irodia-
del, dar .Mateiti spune (cap. 14 v. 3-5) ca Trod Antipa
tetrahul Galileei Sera infuriat In potriva lui Joan $i vroea
 -- 224
.04 onzoare, numaT de teams sa nu se rPscoale poporul se
oprea. Di'mpotriva Marcu c. 6, v. 19 $i 20 spunea ca. Ito-
diada numaT ura pe Than, Tar Irod fl socotea de oni stint
fi drept, se purta bine cu dinsul, lucra adesea dupe sfatu-
rils lui fi-1 asculta. Luca spune scurt numai ea Irod a
Inchis pe Ioan $i apol i-a Mat capul, c. 3 v. 19 $i 20.
c. 9, v. 9. Istoricul losif spune ca Trod a omorit pe Joan
din cauze plaice, ca avea mare inriurire asupra noro-
dului. Evanghelia luT loan nu spune nemiea de moartea
innainto mergatoruluT.
Chemarea apostolilor. Dupa Mateiu, cap. 4, v. 18-
20 $i Marcu, c I, v. 16-20 Isus, mergInd pe termul ma-
reT Galileei, vede pe Simon (Petru) $i pe Andreit intro
barca, apoi pe loan $i pe Jacob In alta ; IT cheama si le
spune ca urea 0,-1 faca vinatorl de oameni. Acestia lass
luntrile $i it urmeaza. Luca cap. 5, v. 1-11. se deose-
becte In destul do Mateit.. Mal Intaiii cetitoriul doritorit
de a cunoa$te adevarul va vedea ca, Luca nu pomeneste
de Andreiti, ci numal de Sinfon cu barca Intnea, la a doua
pune tot pe Jacob $i pe Ioan. Dar atita nu ajunge se
vede, Luca ne spune ea Isus a venit In luntrea luT Si-
mon $i i-a zis sa arunce mrejele $i ca s'au prin multime
pe peste, din care pricina s'au luat dupa Isus $i tovara-
$ii luT Simon, Jacob $i loan (calif lerau cu alta luntre), Ma-
teiti fuse spune ca Isus a gasit mai Intait o luntre cu Si-
mon $i cu Andreiti §i mai ircolo alta cu Iacob $i cu Ioan
$i ca ace$tia I$T dregeau mrejele $i ierau cu tats( for Ze-
vedeu. In sfIrsit lucrurT foarte deosebite. Evanghelistul
Ioan ne povesteste Inse cu totul alta istorie : Fiind Ioan
botezetoriul Impteuna cu doi ucenici, bee° Isus, Joan be
aratit pe Mesiea $i le zice : Teat/ mielul Jul D-zeu" Indata
eel doT ucenicT parasesc pe Loan $i se due cu Isus. Din
ace$ti doT unul Tell AndreM care Intllneste mai Incolo pe
Simon $i II spune ca au aflat pe Mesiea $i ast-felit veni
si acesta dupa Isus. Dupa unul din Evanghelistii din urnitt
eel di'ntait ucenici an Post Simon $i Andreit apoi Jacob
$i Loan ; dupit altul Simon, Jacob *Howl sint de o potriva
 225

de vechl ; Tear dupa loan cei mai vechi stilt Andrei si Inca
unul necunoscut apoi vine Simon ! Mateiti si Alaren se po-
trivesc Intro sine ; Luca s. loan Inse nu se potrivese niel
intre sine nici cu ceialalti. Mai mult, lucrurile nici nu se petrec
in acela-$1 loc. Ioan vorbeste de malurile Iordanului, iear
cei do! evanghelisti di'ntait (Mateit si Marcu) vorbese de
lacul Genisaret ca si Luca ! Mai ciudat Teste ea loan,
presupusul autorifi al Evangheliei a IV a, leste acela de
care se vorbe$te aice $i prin urniare ar fi trebuit sa stie
in ce ImprejurAri si uncle s'a facut ucenic.
In privinia numelor. color 12 apostoli slut de asemenea
deosebiri: loan numeste pe Natanael despre care nu po-
menesc celelalte trei evanghelii, Luca spune de Iuda fiiul lu!
Iacob, despre care nu pomenesc cei di'utait doi evanghe-
list!, si nu spune nemica de Tadeu despre care pomenese
aceia. Se Intelege ca teologil cauta, sa spuie ca pe Iuda
11 mai chiernA si Tadeu. Poate, dar In evanghelii nu spu-
ne nemica in aceasta privinta ; apoi Iuda care dupa Luca
ar fi fost thul la Jacob se numeste f atele aeeluia intr'o
scrisoare ce i se atribue.
Dupit Mateiti Isus nu avea mai mult de 4 ucenieT
cind a tinut cuvintul de pe munte." Luca ne spune inse
ei ierau adunati pe linga Isus cei 12 apostoll la tinerea
cuvintarei. Pupa Mateitt cuvintul s'a tinut pe munte, iear
dupa Luca intr'o cimpie ! !

Morti invieti. Dupa evanghelii a Inviet Isus trel per-

soane: pe fata lul Iair, pe fiinl vaduvei din Naim si pe
Lazar. Despre fata lui Iair povestesc eel trei evanghelisti
cars, ehiar dupa spusele lor, n'au fost fata la Intimplarea
minune!; Tear Ioan eel despre care spun ca a fost de fat&
nu pomeneste de NM ! (Mateit, c. 9. v. 18, 19 si 23-
25; Marcu, c. 5, v, 22-24 si 35-43; Luca, c. 8, v. 41
42 si 49-56). Despre aceea ca Ioan a fost de fata, la
minune 'spune Marcu la cap. 5, v, 37 si Luca la cap.
8, v. 51.
Despre invierea fiiului vaduvei din Nairn spune Luca
cap, 7, v. 11-15 $i toemai Tel nu fusese de fata, iear
 226

ceialalti trel, di'ntre carii doi Mateiti si loan, trebue sk

fi fost de fats de vreme co Luca spune la v. 11 cap. 7
ea Isus Ter insotit de ucenicii scii, nu zic nimiek I
Despre Invierea lui Lazar spune numai Joan, cap. 11
v. 1-44, deli Matelil trebuie sa fi fost de fatk, si Tel.
leatk acuma o nepotrivire. Dupk Mateiti, v. 18, fata
Jul Iair murise cind a venit tatk-su la Isus ca sk o Invie ;
clad Infra Isus in casa lui Iair, aflk acolo cinteitorf din
fluer $i prin urmare pregaliri de Ingropaciune. Durd
Marcu, v. 23 si 35 si Luca v. 42 si 49. lair spune lui
Isus ca fiick-sa II pe moarte $i-l.chiamA Ca s'o impiedece
de a muri; numai intorcIndu-se acasit aflk de moartea lei
si spune lui Isus ea degeaba i'ar mai supitra did n'ar
mai fi nemica de fticut. Deci dupg, Luca nici n'a asteptat
lair de la Isus invie fata.
La invierea lul Lazar gksim altk, nepotrivire. Ioan
spune la v. 44 cap. cirat c6, Lazar a iesit din mormint
cu minele si cu picioarele legate ¢i tic fafa acoperitti cu
giulgiu $i ca Isus a poruncit celor defatk sk-1 desloge ca
sa Imble. Dar clack avea nevoie de deslegat de bunk samk
c i-ar fi prins mai bine pentru a iesi din mormint. Daca
putuse iesi din mormint, cu atita mai usor putea sa si
Imble. Tot Ioan spune ck, mai maril preutilor hotkrIra sk
omoare pe Isus si chiar pe Lazar. Pro$ti ar fi trebuit sk
mai fie si Tel ea sk lack asA $i mai mare propaganda)
pack .ar fi crezut Tel ca Isus in adevIr a Inviet pe La-
zkr, apol de sigur ca i s'ar fi fAcut neenici.
Tradarea lui Iuda. Dup6, Mateiti (cap. 26, v. 14-
16) Marcu (cap. 14, v. 10 si 11) si Luca (cap. 22, v.
.3-6) Iuda Iscarioteanul merse la mai marii preotilor si
le vIndu pe Isus ; Marcu si Luca spun ca l'au pri nit cu
bucurie. Ce aveau Ins° nevoie sk-1 prindk pe Isus prin
tradare, cind acesta nici nu se ascundea, nici nu Ter& in-
-cunjurat de partizan! gata de luptk ?
Dupk, Mateiti, v. 20-29 si Marcu, v. 17-25, con -
vorbirea despre trAdarea viitoare a lul Iuda se Wu In-
maite de a fi zis Isus: ,Acesta ieste trupul mieu etc. asu-
 227

pra chrora s'a Intemeiat imparthseniea. Duph Luca din

potrivh, v. 14-23, convorbirea are loc duph, ce a rostit
Isus cuvintele de mai sus. In evangheliea lui Joan (cap.
13, v. 21-26) convorbirea Teste push in mijlocul unui
capitul in care se spune cum a sphlat Isus picioarele u-
cenicilor Malt sh le spue ce-vtl despre Imphrthsenie $i cu
Coate acestea Joan, duph dreptcredinvTo$T, Tern acenicul eel
mai iubit al Jul Isus.
Duph Mateiti, v 23 si 25 si duph Marcu. v. 20, Isus
nume$te lamiirit pe Iuda ca trhdhtoritl, toti apostolii In-
teleg. Din potriva Luca, v. 21-23 si Joan, v 22 si 23
spun ch. a arAtat pe tradAtoriti cu vorbe asA de nelhmurite
In cit apostoiii nu puteau pricepe si Joan adauge eh, nu-
mai duph accsasth nedunterire a ucenicilor Isus le-a spus
Ihrnurit cine Te vinzhto iu
Duph Matorti, v. 47-50, Marcu v, 43-46 si Luca
v. 47, Iuda da ca semn soldatilor eh va shruth pe Isus.
Ioan nn pomeneste de loc de acest semn, ci spune eh, sol-
datii au cant pe spate rind Isus a venit Inaintea for $i
le-a zis: leu sint. Ceteasch onT tine scena aresthreT luT Isus
Si va vedea dach Teste chip de imp cat intre Tele spusele
celor 4 evanghelisti.
Mateiti spune la cap. 27, v. 3-8 eh, Iuda chindu-se
do fapth merse la mai mariT preotilor si voi sh be dea
banii Innapoi. Prewtii tie% oind a-T Ina, Iuda ti arunch in
templu si merse de se spInzurh. Mateiti mai spune cf
preotii au cumparat pentru acesti bane un cimp pentru
ingroparea strainilor si ch acel cimp s'a numit cimpul
singelui. Luca In faptele ripostolilor cap. I, v. 18 si 19
spune ch Iuda a cumparat on banii un cimp pe care lo-
cuitorif lerusalimului I'au numit Ilaceldama, adech cimpul
singelvi. Luca spune despre Iuda ch s'a aruncat, s'a rupt
pe la mijlocul, trupului si toate maple is T Ora. Decl Cu to-
tul alt-feliti do moarte de cit area de spinzurare.
Isus in grcidina mas inilor. Ioan spune In cap. 14, 15,
16, 17 $i 18 eh Isus a tinut euvinthri foarte pline de li-
ni$te putin innqintt de a fi prins si 801 a mers Innaintea
 228

soldatilor en indraznealA si le-a spus ca lel ie Isus. Ma-

teiu, Marcu si Luca. it Infatosaza : rugindu-se si

In CP stare ! Dupa Mateiti si Marcu cazuse cu fata la pa-

mint; dupA, Luca se pusese in genunchi. Toti spun ca ce-
rerei de la pArintele ceresc sit departeze de la dinsul
moartea si tot o data inse spnnea fie voiea ta. Marcu spi-
ne ca a venit un Inger din cerii1 ca sa -I dea. euraj si ni-I
arata pe Isus nu numai in agonie, dar chiar asudina su-
doarea de singe. Joan, care nu spune nemica despre ase-
menea lucruri, a fost cu toate acestea dupa Mateiti si clupA
Mat cu martur. Ce zice inse Ioan ? De abiea arata In Isus
o slAbAcinne trecatoare si apoi spune ca a zis : Ce, sa zic,
parinte, crutA-ma de ceasul aeesta ? Dar pentru aceasta
am venit."
Am putea Intreba uncle leran marturi carii SA, fi au-
zit ce spunea Isus ruginclu-se. Dupa Mateit si Marcu, Isus
luase cu sine pe Petru pe Jacob si pe Joan, dar II lAsit
departe, si venind de trei on la dinsii ii gAsi adormiti.
in Evangheliea MI Luca si mai reu ; caci Isus 'Asa pe
toil ucenicil la departare de o aruncatura de pieatrA si
intorcindu-se o data la dinsii II gasi dorrnind. Cine a au-
zit deci ruga lui Isus, si eine a vazut, prin intunereen1
noptei starea de agonie on ingerul on sudoarea de singe?
Arqtarea ti judecata lui _bus, purta; ea lui Pilat. Dupa
Mateiti, cap. 26, v. 51 si 52, dud I'au arestat pe Isus,
unul di'ntre ucenici a tras sabiea si a taiet urechea slu-
gei arhiereului. Isus Ii mustrA pe ucenic, II poronci sa,
puie sabiea in teaca si-i zice ca eel ce scoate sabie de
sabie va pieri. Marcu cap. 14. v. 47 spune numai ca u-
ntil din eel de fata scoase sabiea si t iie urechea slugei.
Ioan spune mai pe Iarg si mai de a mAruntul: ca uceui-
cul in chestie a fost Petru, ea pe sluga arhiereului II
chiema Malluts si ca i-a taiat urechea dreaptA, ca Isus
i-a zis sa puie sabiea in teaca fara sa mai spuie ca eel
ce scoate sabiea de sable va pieri. Desi cu oare care ne-
potrivire dar povestirea acestor trei evanghelisti tot se
potriveste dostul. Dar ce zice Luca ? SA vedem cap. 22,
y. 36, 38 si 49-51.
 229

Isus zice ucenicilor : Cel ce are pungd sd o lee, si

sel-$1 lea si traista ; si eel ce n'are sa-si vindd haina si
sd cumpere sable" Ueenicil respuml : Avem aice doud
-sabii" Isus zice ,,Ajung." Apoi merg la grddina masli-
nilor. Cind vin soldatii, condusi de Iuda ucenicii Intrea-
ba : Invatatoriule, s lovim cu sabiea ?" Isus nu res-
punde. Unul di'ntre ucenici, Intelegind tdcerea ca o a-
probare. scoate sabiea si tale urechea slugel. Isus nu -1
mustri de loc, ci-i zice Destul." Apol tdmdduieste ure-
chea tdiatd.
Spuie-ne cresting de la Revista teologied" cum se
potrivesc Intre sine povestirile evanghelistilor, cu atita
mai molt cu cit II vedem bucurindu-se de crestinarea u-
nui jurnalist Iaponez. Ne-am multdmi si cu respunsul
redaetoruluiIndependentei romIne" de la Buzeti.
Mel domn scrie ziarul D-sale lute() limbd si cu or-
togratie, asa de $ugubete cd to intrebi care din amin-
4oul le mai caraghioaza si tot D-sa a spus urbi et orbi
ca cracatitele shit Plante. Acuma se uneste cu Revista
teologied" si varsd lacring de crocodil de desperare ed
ziaristil romini nn-s asa de evlaviosi ca Iaponezul despre
care am mai voi bit.
Dupd Mateit, v. 57, Marcu, v. 53, si Luca, v. 24,
Isus indatd dupd_arestare a fost dus la preotul eel mare,
pe care ilIateiti it numeste Caiafa; dupd Joan, din potrivd,
v. 13 si 24 l'au dus mai IMAM la Anna, socrul lui Ca-
iafa. loan, vorbind de Caiafa, spune de trei off ed acesta
lerb. preot mare pe anul aceala. Socotea se vede ea func-
tiea aceasta iera cu anul, pe chid din potrivd se stie ca
ierA pe vieatd. Romanii schimbau, ie drept, des pe pre-
otul eel-mare, dar istoricul lotsif ne spune ca Caiafa a
fost preot mare in timpul celor zee° all ai domniel lui
Pontiu Pilat si ca, a fost schimbat toemai sub Vitelius,
adeed dupd data presupusd pentru moartea lui Isus.
Dupd Mateiu si Mares Isus le judecat chiar In noap-
tea arestdrei, de sfatul preotilor. Dupb. Luca sanhedrinul
se adund tocmai In ziva urmatoate.
 230 ---
Mateiu si Marcu numesc marturi minciunog pe eel
ce spuneau et1 Isus a zis cA va putea zidi templul in tree
zile. Insu-si Ioan (cap. 2. v. 18-21) cu Coate acestea
spune cd Isus a zis cuvintele de can ii invinueau marturil.
Dupa. Mateiti si Marcu Isus Taste seuipat, pAlmuit, si
luat In ris dupA ce a fost osindit de preot1 si lasa a se-
Intelege cA chiar judecAtoriT dadeau Oda.
DupA Luca bataile se IntimplA Innainte do judecatA,
si nu duph Dupa Ioan unul din slug! se rapede si prd-
mue$te pe Isus chiar In timpul ceroetAreT. NO Joan,
Evreii nu au Intrat in pretoriul 11.11 Pilat. DupA Mateiti,
Marcu si Luca Terau de fata si InvinovAtau pe Isus.
DupA Luca, cap, 22, v. 6-11, Pilat lasA cercetarea.
la mijloc si trimete pe Isus In Irod, tetrarhul Galilee!,
care lerA atuncT la Iernsalim. Acesta II tracteazA cu des-
pret si-1 trimete InnapoT In Pilat. CeialaltI evanghelisti
nu pomenesc de aceastA Intimplare.
Dupe Mateiti, cap. 27, v 26-31 $i Marcu, cap. 15,
v. 15-20, Pilat lasA pe so]datl sa -si fach ric.; de Isus
dupa ce l'a dat in minele Evreilor. DupA Ioan, innainte;
ba Inert se vede ca cu gindul de a-I InduiosA pe Eyre!' I
DupA Mateiti, Marcu si Ioan se pare eA Pilat a dat
pe Isus Evreilor fara sa-1 fi osindit; dar dupA Luca l'a
osindit la moarte.
Pe urmA leste riclicul de ajuns de socotit cA Pilat, daces
ar fi crezut pe Isus nevinovat, n'ar fi putut sn -I scape, chid
Philon, un contemporan, ne spune ca Pilat TerA tiran foar-
te crud si nu se ingrija de rAseoala Evreilor. loan ma!
spune ca Pilat numea pe Isus Regele Iudeilor si c i-a
pus pe (truce asemenea inscriptiT in treT limb!. Desi Phi-
Ion, contemporanul Jul Isus, nu pomeneste nemica despre
dinsul ; dar chiar numaT din evanghelil urmeaza lAmurit
cA daa, a existat Isus apoi trebue sA fi fAeut alto lap-
te pentru an sA fi fost osindit in moarte. Din cite i se
Imputau Pilat nu si-ar fi dat osteneala de a-I judect si
osIndi a$A de lute. Poate ca evangheliile au fost sense foarte
tirziu dupa traditii feliurite si nepotrivite unele cu altele.
 231

Rastignirea si moartea lui Isus. Dupa Mateitl, cap.

27, v. 31-33, Marcu cap. 15, v. 20 21, si Luca, cap.
23, v. 26, crucea o ducea un trechtoritt anume Simon
pe care it silira la aceasta treabh soldatii, si nu stim de
ce. Duph Joan. cap. 19, v. 17, Isus isi ducea crucea.
Duph Marcu si Mateiti i s'a dat Jul Isus de !Ant Inna-
into de a-I rhstigni. Duph Mateiu Minn, Ter din yin
amestecat cu fiere, si Isus dupa ce a gustat n'a voit sh"
o bea. Dupa. Marcu, v. 23 lera yin amestecat cu miry
si Isus Mel n'a voit sa guste.
Dupa. Mateitt si duph, Marcu facatoril de rele rastig-
nit! Ia dreapta si la stinga Jul Isus, 4i batjocoreau amin-
doi impreunh", cu trecatoril si cu mai mad! preotilor. Du-
ph, Luca inse, numai ujiul 11 ocarea, Tear eelalalt din potrivh
it musts pe ocaritorit si cap6th, de la Isus fagaduinta de a
merge in rain. De geaba se Incearch unii a spune ca poate
drntru'ntaiii amindol 11 batjcoreau si ch unul s'a Incredin-
tat de dumnezeirea lui Isus vgzind Intunericul $i cutre-
murul de !Ambit. Aceasth preSupunere nu se potriveste
cu spusele a tre! evaghelistT, Carl' pun scena cu thlharii
innainte de Intunerec. Apol gindeasch on -tine de leste
lucru firesc ca niste rastigniti cari se lupta de moarte
sa-si bath jot de un tovaras de nenorocire I Ioan care a
Post. duph evangheli!, de fata Ia rastignire nu spune de
ocarile thlharilor nici Intfun feliu, ci numal ch, impreu-
nh cu Isus au mai fost rastigniti inch doi oamenT.
Mateitt si Marcu spun ca au fost de fat la rastig-
nine, dar de departe, Mariea Magdalina, Mariea, mama lui
Jacob si a In! Iosif, si Salome mama fiiilor Jul Zevedeu.
Luca spune ca ierau de fath, top cunoscutii lui Isus, tot
de departe. Ioan inse spune eh a stnt aproape de cruce
impreunti, cu mama In! Isus, Cu Mariea lnT Cleofa si en
Mariea Magdalina. Asa dar nepotrivirile nu lipsesc nici aice.
Dupa Ioan Isus moare cu mare liniste si zice : In
minele tale, parinte, Imi dau duhnl." Din potriva Mateiti si
Marcu spun ca a strigat plin de descurajare si de neincre-
dere : Dumnezeul mien, Dumnezeul midi, de ce m'aI Ihsat?
(va urm a). A. T. U.
 232

7:esiore =el
(urmare).

Illitologiea raselor albe. A. Religiile man cit si mitologiile

complicate s'au naseut mai ales la rasele albe, dar daea vai ietatile
acestui tip an fost mm inteligente si mai nascocitoare in privinta
cugetarilor religioase de cit celelalte, tot Impartesc cu tele credin-
tile cele mai copilaresti. Fara indoeala ea animismul acestor rase
ie mai stiintifie, dar ca toate celelalte au avut si au Inca fetisis-
mul cel mai grosolan si lit tele le foarte usor a gasi toate fazele
animismulut.
Cultul animalelor se intilneste mai In toate natiile ariene si
semitice. Serpele a fost adorat In Indiea, in Feniciea, in Babilo-
niea, In Greciea, in Italiea, in Lituanieni, in Persiea, etc. Ham -
man, zeu-momita, avea in Indies temple si idol'. Ganeza are cap
de elefant. Vaca ieste animal sfint in Indiea ; in religiea lut Zo-
roastru cinele de asemenea ie sfint. Longobarzii se inchinau in
o vipera de am pan ce li o Ina Barbarosa ; Prusii vecht jertfeau
Hann serpilor. etc.
In Indo-Europa ieste o mitologie Intreaga despre copaci. Ash
in mersul nenumaratelor transmigratiuni, Budha a fost de patru-
zeci si trei de on sufletul unui copac. Politeismul greco-roman a-
1 ea driadele si hama-driadele sale. Caton spune ea innainte de a
tae dintr'o padure sfinta. taetoriul trebuea sa jertfeasca un pore
zeului $i zeitet padurei. Fie-care sat indiean are copacul sau sfint.
Slat ii vechi se sfatueau cu stejarii banal, se stie Ca Celtic adorau
5i lei tot acestt cowl. Izvoarele sfinte ierau si slut Inca ne-
numarate In Europa, fara sa mai vorbim de cele de in Lourdes.
Cultul pietrelor le de asemenea foarte raspindit in Indiea.
Fara, indoeala ca presupun in 'tele un spirit on o zeitate : Shasfy,
Siva, eel eine' Pandu, dar to de crezut Ca cultul adoratorilor pri-
mitive 'era mat grosolan. Grecii aveau pietre sfinte, pe cari le u-
dan cu unt de lemn si la cari se rugau cu evlavie, etc.
Adorarea riurilor ie Inca si mai des obisnuita. Gangele ie o
zeitate sfinta pentru Indieni. Fluviul Scamandru ie inzeit in Homer.
Vinturile Inzeite, Morutii vedici, alungh nourii pe marea infu-
rieta. In Iliada, Ahil face libatiuni iui Boren si Zefirului pentru
ea sa 1 ata asupra focului unde ardea trupul lui Patrocle. A-zi chiar,
teranul din Carintiea pune intr'un copac de linga casa, un blid de
lemn cu came, pentru ea, sa minince vintul si IA se linisteasca.
Cultul pamintulni, al stelelor, al soarelui, al ceriului, a avut
o Insemnatate mat mare. A ceasta ie a dour' faza a animismulut,
aceea cind omul 1. i Indrepta ptivirea mai bus $1 mai departe, iii -
cepe a despretui zeii midi localnicl, fart inse sa-i parasasca.
 233

Pamintul-mama pritivi-matar ie inzeit in 1?iy-Veda. Boma-

nil aveau de asemenea pamintul - mains, terra mater, si Tacit Kiva
aceasta zeitate la Germani. Hesiod povesteete ea in fie-care noapte
ceriul, Uranos, se coborit pe pamint pentru a-1 feeundii, pana end
Cronos, Saturn zeuI timpulut, pindind o vreme potriNita, eastra pe
Uranus cn o lovitura de coasa, mit ingenios care usor s'ar putea tal-
maci stiintifie.
Pamintul inzeit de diferitele mitologii ariene nu ie global a-
stronomic care se invirteete in spatiu, ci nurnai eimpiile roditoarP
en copaci cu secerieuri etc. De acPea adorau in acela-si thnp ei
mama. Cleomen mergind asupra Tireei jertfi marel nn taur lima-
inte de a imbarea armata. Poseidon din Homer si Neptun de la
Latini ieste zeul mares care zgudue pamintul, etc.
Soarele, luna si stelele au fost inzeite cite putin pretutindene.
Bibliea I i da chiar osteneala de a opri. cultul acestora, poporului
lui D-zeu. Astral de argint, Selene, Diana, iera foarte cinstita in
Oreeiea si la Roma.
Cintarile vedice eelebrau pe maretul Suria, care tie si cede
toate si innaintea caruia stelele fug ca talharii. ..Ochiul soarelui
ieste binefacerea cea mai mare" zie let. Tot acesta i.e Helios de
la Greci, Mitra eel persan, Baal eel tirian, Apolon eel latin, pe a eii-
rui nastere Craciumil crestinese o serbeaza Inca, ineonstient.
Insemnata religie a lui Zoroastru, fundata pe lupta intre lu-
mina ei intunerec, personifieind binele ei reul sub chipul lui Or-
mnzd si Ahriman, ieste cea mai renumita religie solara. Departind
chiar cit s' poate miturile solare, facute din felift de felifi de hu-
cati de spiritul naseoeiturin al unor mitologi, remine Inca un nu-
mar mare, netagaduit, in toate religiile ariene pana si in ale Ger-
manilor si Celtilor.
Facind o generalizare mai mare, stramosii nostri arieni au
inzeit eeriul intreg. Mai intain an inzeit ceriul stralueitoriii din si-
nul caruia se mica furtunile. Pe urma cintaretii vediei judecind
in chipul lor, ceriul pentru dineii fit Dliaus-pitar, ceriul tata, bar-
batul pamintului-mania. Vine pe urma eeriul instelat, Varuna en
sute de ochi, etc. Zeitate, pe care o gasim a tot puternica, stapinul
zeilor anume: Jupiter latin si Zeus Uree. Zeitati de mina a doua
Insotesc pe marele zeu : ass de ex. Indra indian, zeul tunetului,
Puternicul Odin al Scandinavilor, se pare ca ie asemaluit cu
eeriul, care dupa curt' am vazut re Inca si a-zi cea mai insemnata
zeitate a rase! mongole.
Ceriul, Inchipuit ea o fiinta insfletita, ieste Intr'adevar mitul
care arata mai bine ea zeitatea le pretutindene. Nu se poate seaph
de privigherea sa ; cad ie pretutindene, ea si D-zeul ereetinilor,
care de sigur a Imprumutat aceasta cnlitate.
16
 234
Toate aceste exemple, a carom numar s'ar putea Inca immultl
dovedesc fara tagada ca omul alb in mitologiea sa primitiva, nu s'a
innaltat mai sus de cit rasele inferioare: cind a voit fl,-gi inchipul
aceste zeitati naturaliste si li-a inchipuit antropomorfe. N'a fost
mai superior de cit celelalte tipuri omenesti in inchipuirea de-
spre spirite si genii.
B. Pupa mitologiea vedica, manele sufletele mortilor, merg
de se amesteca cu spiritele vinturilor, formind suits" lui Indra on
se due la zei in ceriuri $i traese irnpreuna cu 'Pi, dupa modal vie-
tei omenesti. Mane]e Indienilor au nevoe, en si cele de In alte
multe popoare, ea un urmas sa le faca jertfe. In ziva a trei-
spre-zecea a lunei trebue sa le aduca orez nett en lapte, cu miere
etc. Caci sint flint' foarte trupestl, avind mai mult sau mai putin
nevoile omului. Au si toate patimile aeestuia. Romanii ca si lo-
euitorii din insulele Marchize i alte popoare primitive credeau ea
sufletele celor rei prefacuti in larve on lemur' nacajean oamenii, ara-
tindu-li-se. Grecii si Romani' gindeau ca oamenii morti de moarte
silnica situ lasati neingropati, urmaresc si nacajesc chiar pe cei ne-
vinmati. Pentru ca sufletele sans faca reu si sa nu ieae dupa iel pe
cei mai de aproape, le aduceau jertfe. Pe un epitaf, barbatul roa-
ga pe iubita sa femee moarta sa-I crute pe multi ani, ca iel sa-i poata
aduce jertfe, corone si sa-i umpla en unt de lemn mirositorift can-
dela. Se *tie cit 'le de plina mitologira crestina de aratarile mor-
tilor. 1)upa credinta populara din Bretaniea de a-zio mortis sint a-
desa insuliati de gindirile cele mai rele. In aceasta provintie ieste
cite un distr et unde toate fenieile au vazut aratindu-li-se morti,
stafil 5i unde oniul eel mai curajos nu trece pe linga tinterim
fara frica.
Credinta in demoni $i duhuri ieste foarte raspindita in Indies
meridionala ; de frica duhurilor nu cuteaza sa ieasa afara dupa a-
sfintitul soarelui ; cel putin isi Tau un taciune cu care sa le depar-
teze. Chiar ziva aprind lampi ca sa alunge demonii. Oreeii si Ro-
manii credeau in indraciti. Bolnavii lui Omer ierau munciti de un
drat grozay. Pitagora crede ca pr n vazduh plutesc demoni can Ca-
suneaza bottle. 1\ebunii, epilepticii ierau stapiniti de demoni. Pin-
tare credo intro ierarhie de demon'. Pupa dinsul, sufletele celor
mai buni oameni pot sa se faca Ieroi, ace5tiea demoni si in ur-
ina sa ajunga la rangul de al. 11'oul Testament ieste plin de is to-
rii diavolesti si toti parintii Besericei cre9tine descriu de amarun-
tul cum se fac si se desleaga vrajile. Tot veacul de mijioc euro-
pean n'a fost ash zicind de cit un soin de monomanie diavoleasva.
Rugurile noastre ortodoxe au ars cute de mil si timp de seeule
strabunil no>tri an fost nacajiti de diavoli incubi, de diavoli sucubi,
supti de vampiri, etc.
 235

Ca $i multi selbateci Arienii au metamorfazat diferite boale

in duhuri rele. Persil all inchipuit:scarlatina sub chip de om,. Cu-
noaste-yei pe Al ? Are chip de fats rosa cu par infocat eu o-
brajii rumeni." Evreii facusera din ciuma un Inger starpitoriu ;
Romanii adorau frigurile, etc. etc.
Geniile din anticitate, ingerii pazitori $i toti ingerii religiex
lui Zoroastru gi ai crestinismului, sint de asemenea niste inehipuirt
cu totul primitive.
Geniul lui Socrat ie renumit. Menandru credea intr'un geniu
servitorin, un felin de Inger pazitoria lipit pe linga, Om din mi-
nuntul na$terai, August avea un geniu anumit caruia ii facea
jertfe $i pe numele caruia jurit, etc. Dupa spusa lui Maxim Tiria-
nul o legiune de spirite slujea ca mijlocitori intre oameni ai out.
Caracterele acestor genii sint tot WI, de feliurite ca $i ale oameni-
lor, $i intre iele hint multe umbre omenesti. Unele tamaduesc boa-
lele, dau sfaturi, cite o data apara pe unit oameni mai cu placere
de cit pe altii. Unele spirite, ca al lui Escalap, se Indeletnicese cu
acelea-$i lucruri cart le placusera in vieata. Altele sint de o reu-
tate nepomenita etc. La Roma inzeirea imparatilor vii si morti se
Linea de acela $i sir de credinti cu cart se leaga sfintii crestini. $i
toate acestea urmeaza din superstitiea veche a adorarei stramosilor.
Cultul idolilor, la rasa ariana nu se ridica mai sus de
cit credintile grosolane ale celor mai multe triburi selbateee. Ne-
mic mai inferior $i mai fetisist de cit cultul idolilor $i not inte-
tegem prin idoli, on ce reprezentare sub chip de figura a vre u-
nei zeitati. Ash ca cele mai multe religii ariene se injusesc pe a-
cela-si rang cu cele africane. Cu toate ca ni se spune ca aceste chi-
purl sint numai simboluri $i ca inchinatoriul aduce rugaciuni cu-
rat numai spiritului, ce infatosaza aceste icoane grosolane; dar
cei mai multi credinciosi ai tuturor religiilor nu sint ash de
tad in metafizica ; acestia se inching la zeul on bfintul facut de
lemn, de ipsos on de marmora. La Roma, bigotii cart veneau la
temple sa se inchine, se intelegeau en servitorii ca sa le dea loc
cit mai aproape de urechca idolului, pentru ca acesta sa-i auda mai
bine. Tirienii legau statuea, soarelui pentru ca sa-1 impiedece de a
parasi orasul. August pedepsea chipul lui Neptum care se purtase
reu. A rcadienii vechi bateau pe zeul Pan cind se intorceau cu ml-
nele goak 10 la vine,. In zioa cind a murit Germanicus, la Roma
au arttneat altarele zeilor la pamint.
Cind misionariul Dietrich resturna idolii Estonienilor, acestia
se minunau cum de nu le a curs singe. Catolicii au obicein de a,
cinsti cutare statue a unui stint on a lecioarei Mariea mai mult
de cit pe altele. In sfirsit rugaciunea urmatoare a unui Finez rus ne
va lamuri ce idee grosolana are, despre zeii si idolii lui, Euro-
 236

peanul putin lutninat: Term spune, sf. Niculai ! poate ea vecinul

mien Mihail ti-a spus ce -vi reu de mine on are de gind sa -ti
spue. De-i vine aceasta in cap nil-1 crede. Nu 1-am faeut nici un
reu, si nici nil-1 doresc vre-unul. Ie falos si limbut. Nu te einste$te
de loe si re ipoerit. len inse te cinstese din toata inima; si pri-
ve5te: iti aprind o luminare."
De sigur ea tot ast-feliti vorbeste $i Negrul din Africa cu
zeil say, si daca gindim ea fetisisnml eel mai selbatee, adorarea de
gri-gri, de manila, de moa0e ieste foarte cu biel$ug Intrebuintata
mai in toate religiile ash numite superioare, se poate incheea
cu indrazneala ca omul alb in mare parte din mitologiea sa nu se
deosebeste de loe de rasele inferioare. Totu-$1 pe de alta parte
mitologiea raselor albe se ridica deasupra religiilor primitive
C. Despre religiile cele mart arieni si semitice. Dogmele eele
mat insernnate ale religiilor ariene sint atit de cunoscute in cit ar
fi de prisos a le mai aminti; datoriea noastra ieste de a aratit par-
tea innalta a acestei mitologii.
Ie de netagaduit ca rasele albe an intreeut pe celelalte in pri-
vinta sentimentului si a inteligentei; dar trebue sa redueem lucru-
rile la valoarea for adevarata. Ie de ajuns sa privim in jurul no-
stril $i TOM vedea ca la rasele ash zise ariene nivelul mijlocin al
elor mat multi oameni nu se ridica mai sus de cit in Negrul a-
frican. Atita numai ea rasele privilegiate de cart vorbim an avnt
un numar mie de ortmeni, une ori mai buni alta data mai inteli-
genti de eit eeealalta parte a specie!. Acestia din firea for iubitori
de innoiri' necontenit au fost batjocoriti, persecutati, si adesa omo-
ritt, dar au largit neeontenit in toate orizonul spiritulni omenese
si multamita cuceririlor for poporul ANA un train din ce in
ce mai omenesc.
in acest chip, religiurile s'au perfeetionat Incetul. in Asiea
ariana si in Europa multimea a fost si ieste Inca pentru un ani-
mism grosolan. Vazind eel intain drum de fier, Indienii au inzeit
Aunt!" si i-au adus ghirlande si unt topit. De asemenea inzeise
de mult varsatul, sub numele de zeita Illatadjie, etc., etc. Aeeasta
naivitate neinteleapta nn le obisnuita numai la Indieni. Burton
a auzit pe o feinee batrina din tribul arab Eesa strigind din pri-
cing durerei de masele : Oh ! Alah I De te-ar durea pe tine mase-
lele cum ma dor pe mine! Dar pentru a gasi pilde despre aceasta
selbatacie religioasa Europeanul n'are nevoie sa-$i parasasca tarn.
Toate acestea nu pot fi tagdnite, dar totu-si religiile raselor
ariene an luat o intindere caracteristica. tim din Vede ca tribu-
rile veehi albe din Asiea centrala au avut pentru foe un cult fed-
$ist nedeosebindu-se in aceasta privinta de popoarele primitive, he-
liolatre si pirolatre (inehinatoare la soare si la foe) ; dar prin o
 237
cugetare inceata urmasii acestor fetisisti vedici, an innaltat eultul
si an vazut in zeul Agni de o data cu focal fizic si caldura vitala
si principiul ginditoriti. Na s'au oprit aice; simplificind si sinte-
tizInd politeismul au ajuns la o trinitate mai, ash zicind, stiin-
tifica: a lui .731 alma, Vipzu si Siva : Creatre, pastrare si sari-
mare sau intoarcere in sinul panteistic al lui Brahma, de unde lea
toate fiintile si unde intra toate dupa un sir mai mult sari mai
scurt de intrupari.
De asemenea Agni, despre care am vorbit, zeul Agni dupa
ce a fost branit malt tiinp en unt topit si et' bautura spirtoasa dii
aselepie acra, Soma sfinta, a ajuns mai intaiti un copil glorios, pe
11111a o zeitate metafizica, un mijlocitorin, traind in parinti, reino-
indu-se in fir. In srusit din Agni a iesit un nut intreg in care s'a pu-
tut gasi mare asernanare en legenda lui Hristos.
Parsii, ale carom dogme s'au strecurat cu imbielsugare in cre-
stinisin, au privit de odata focul ca pe un zeu antropomorf, dind
oamenilor fericirea si sanatatea, dar cu conditie ca sa-r jertfeasea
din bielsug lemne, mirodenii si grasime. Acuma sent mai cumint"
si aduc rugaciuni numai spiritului nevazut al focului. Aceasta re-
ligie a Parsilor, sau mai bine zicind vechea religie a lui Zoroastru,
se deosebeste de celelalte culture prin aceea ca are foarte patine
divinitati, mai nutria' don t" zeul luminel si al intunerieului, Or-
muzd si Arhiman. Ba Inca mai mult nici nu are idol', /10 de pre-
tuiti de Indienl.
In sfirsit si acesta ie Inca un semn al religiilor saperioarP,
brahmanismul, niazdeismul si budhismul au unit niorala cu mito-
logiea. Budhismul a incercat a face chiar revolutie sociala, sfarmind
lanturile sociale de caste si de a inaugurh in lame domniea uma-
nitatei si a pace!. Cu toate ca aceasta religie se gaseste a-zi la ma-
sele mongole, sea fuse ie de originii, arian6. Dalai-Lama de la Lhassa
si toti rtberonii din Tibet si din Mongoliea, care Intrebuintaza en
atita ghibacie doctrina transmigrarer si a regenerarei, traese din
budhism, dar nu l'ar fi nascocit nice odata. A bsorbirea morale' de
Nara religie caracterizaza rnitologiile marl despre care vorbim. In
sfirsit, creatorii acestor metafizici religioase nu s'au multarnit, cum
faceau triburile vedice, cum fac si an facut toate popoarele primi-
tive, a inchipui maul.' naive pentru a-si intrupa simtirile sau
explich in chip grosolan fenomenele lumei din afara ; ci an avut
tinte sociale, planuri practice, facind ea zeii sa se intereseze de
purtarea oamenilor si au facut din religii sanetiunea morale'.
Tot at a facut, cu toate Ca mai tirziu si mai nedeplin, po-
liteismul grec si roman, care se trage fara indoeala din credintele
veal' ale Asiei centrale, en deosebire ca mai gasi Inca inzeirea
unor faeratati Innalte ale crierului omenese de ex. inzeirea timpu-
 238

luiSaturn, a IntelepeiuneiMinerva. Religiile marl, Iudaismul

si Islamismul, mai inferioare in atitea locuri de cit sintezele mito-
logiei Asiei ariene, au legat de asemenea strins morala cu dogme-
le, oprind din toate puterile feti$ii, idolii etc. ; dar zeal for antro-
pomorf, furios, crud, capricios, adevarat despot oriental, cu cit ieste
mai pe jos de cit panteismul brahmanic si budhic, care in fond a-
rata mitologic mares formula a universului, cireulatiunea vietei,
cum a zis Moleschott?
Crestinismul cu toata metafizica sa ineureata, cu toate ca ie
o religie hibrida, o amestecatura incureata de vedism, de mazde-
ism, brahmanism, de budhism 5i de iudaism, tot merita cite -va laude
pe can le-am dat marilor religii asiatice. Ca si iele crestinismul
s'a ocupat de morala, imprumutind de la acele religii cele mai mul-
te porunci. ruse metafizica erestina saraca si fara legatura se de-
osebeste de acelea prin adoptarea unei idei nebunesti, ideea erea-
tiunei e nihilo imprumutata de la Philon si de la visatorii alexan-
drini. Mai mult inca, crestinismul s'a injosit primind o multi-
me de credinti grosolane ale religiilor primitive, ca fetish, idolii,
eultul stramosilor, al sufletelor, etc. Ritualele, luate cele mai mul-
te de pe ritualele budhice sint cu totul lipsite de originalitate. In
sfirsit, de si aceasta le lucru gray, brabmanismul si budhibmul nu sint
In contrazicere cu stiinta, pe cind crestinismul ie cu totul protiv-
nic : tam de voea lut stiinta s'a nascut si a crescut si din pricing
lei va trebui ca crestinismul sa moara.

_Evolutiea mitologiei.

Gradarea mitologica primita de obicein, aces care porneste de

la fetisism ajungind la monoteism si panteism trecind prin poli-
teism, ie lesnicioasa pentru aratarea faptelor, si ehiar se potriveste
destul de bine cu fazele principale ale evolutiei religioaae. Totu-si
trebue sa ne ferim de a-i da o valoare prea mare ; mai ales ca nil
trebue de crezut ea intre diferitele nuance ale greselei sint despar-
tiri deosebite. Toate aceste stan se contopesc in una singura pe
care Tylor a numit'o animism. Spiritul omenese in periods sa
lungs de copilarie si tinereta se imfatosaza neincetat pe sine insu-si:
inzestreaza darnic en facultati constiente, asemenea cu ale sale tot
ce-1 cade sub simtiri : copaci, munti, pietre; animale, fluvii etc.
etc. Tau-0 in acest animism ieste o gradatie care se potriveste
cu progresul mintei si al inteligentei.
OM cit ar fi universul de intins, mijlocul ineunjuratoria ieste
de o data foarte strins pentru vederea scurta a omului. Pentru o-
chil putin deschisi al selbatecului nu mai ieste nemic di'ncolo de
 239

districtul in care tel se lupta pentru train $i animismul sau ie tot

ash, de Thais ea si lel insu si ; omul primitiv da eonstiinta ase-
menea cu a sa numai obiectelor si fiintelor can Ii incunjura a-
ceasta s'a si numit fet4ism.
Pe urma cu cit vederea intelectuala, to din ce in ce mai de-
osebita orizontul se largesse ; si atuncia incepe a antroponiorfizh
fenomenele naturei. In aceea-si timp plebea zeilor midi primitivl
isi pierde din ce in ce creditul. Se micsureaza numarul zeitatilor,
dar le creste insemnatatea : acesta ie daca voim politeismul.
Dar aceasta aristocratie sfinta, aleasa cu ingrijire nu se im-
pure mai tare mintei omenesti de cit democratiea de mat innainte
pi in silinta de a sterge cind pe unul cind pe altul din aceste per-
soane inchipuite, se ajunge on la monoteism on la panteism. In sfir-
sit aceste din urma mare conceptiuni make, sufar la rindul for
destinul tragic al zeilor de mai innainte, a carom, sinteza ierau ;
iele cad sub lovitura puternica a stiintei cu toate silintele despera-
te ce face metafizica pentru a legh pe om de zeitate.
Asta data, ciclul mitologie a fost trecut in intregime. Omul
are in sfirsit o vedere adevarata si sigura despre starea lui in uni-
vers ; natura lucrurilor cum zice Lucretin, tear in limba mai noua,
mintea luminata prin stiinta it zice : Sarmana fiinta, ash, de umi-
lita si tot odata ash de innalta trebue sa reeunosti ea nu iesti
de cit cel mai superior dintre vertebratele pamintesti. Inceputul
tau ie foarte josnic ; iesti di'ntr'o rasa foarte urita ; dar prin un
indelungat sir de silinti ai stint a to ridich, mai sus de eit fra-
tii tai de jos. Tu vezi si intelegi aceea ce lei nu vad nisi nu in-
teleg, si desvoltarea ce at capatat incet meet in eonstiinta to face
din tine o fiinta deosebitii, Origina, ti-o eunosti, dar scopul ea-
tra care tinte$tt de abiea iI poti zari. Starue, Increaza Inca : dru-
mul ce at de facut Inca to mult mai lung de cit eel ce Pai facut.
Innainte de a se stinge simburile de materie stelara, care a fost
odata lApolon, nenenumarate generatii de oameni vor lupth, vor
suferi si vor tral."
Dar, pentru a nu se rataci, trebue ea omenirea viitoare sa
stie ca lumen din afara care it incunjura ieste oarba si fare mila, ca
pentru a o stapini trebue a-1 cunomte legile, mai ales le insemnat
de a nu uith, ca pentru om, vieata constienta ie marginita intre
eel IMAM strigat si eel din urma suspin. Numai in soarta viitoare
a omenirei trebue de pus grija pentru viitoriu. A se face pe sine
mai bun, a luerh pentru progresul general : acesta trebue sa fie
scopul silinteI omenesti. Trebue de platit datoriea stramosului"
cum zicea Manh ; adeca a lash urmasilor, dar eevo, mai marita mo-
stenirea primita de la generatiile moarte. Aceasta ieste datoriea cea
mai mare §i are cU sine si rasplata. In scurt, trebue sa traim fa-
end folds qi sa murim Ara a ne plinge."
(sfirsit tradueerei) Soften Nadejde.
 240

Tiganul la scobitori.
(anecdote popularit .

Un tigan se'ntimpla o data, nu stiu cum prin ce minune,

De se capata cu-o vaca, dar de uncle nu pot spune.
Si lerh cu lapte Inca si vitel avea baltat,
Cum dorea'n sfirsit tiganul sa nu fie alta'n sat.
Amindoi, lel si tiganea, aveau grija ca s'o duea
La pascut gi -epos satula innapoi sa o aduca,
Sa o mulga si in oale lapte sa puie la pries,
Cum se face'n on ce casa, la on-care om cuprins.
Asa asta-zi asa mine o ducea tiganul bine,
Tot cu lapte si cu brinza ; inteo zi inse ii vine,
bust de came si tiganca a chiemat si-a sfatnit
Zieind: Bine, las In dracul, nu mai pot, m'am ghiftuit
Tot in una lapte, lapte, brinza, brinza ; ii clestul.
De atita laptarie nu mai pot, zeu sint satul.
Mal mincam de-acum si carne si friptura mai Cu sama
Rumenita si prajita, auleu ! ea huna -i mama!
Dar de undo ma ? tiganea 11 intreaba, cam rastit,
,,Cum de uncle ? lea din turma, cap pustiu, hodorogit
Nu mem atitea vite? Sa taut una nu se cade?
,,Da de nu, ian las pe mine, sa ma vezi colO, mai bade,
Cum it-tain zeu pe baltatul, al balaiei fedoras,
dereg o fripturica, tot sa'nghitt sa nu mai Iasi.
Daea bine zits barbate, numai uita-te, gindeste
Carnea iz mai sugnbata pri'utre dint' se incilceste,
Nu-i ea brinza sa se dee, sa se indoie dupa git,
lea to miert undo s'acata s'apoi'nghite on si cit
Nu se da din loc urnita, trebueste s'o cirnesti
Ba la dreapta, ha In stinga cu tepusa s'o pornesti.
De al pof'ta de friptura, hat taiem atunci vitelul
Si apol mergem ici la popa, la preasfintul parintelul.
Si-1 rugam sa nb dee carul ca s'aducern scobiton
Si pe urma stam in masa ca hoer! la serbaton."
Cum zisera de indata si Acura un foe mare
Injunghiara-apol vitelul si-1 infipsera'n frigare
$i cind fript ierh aproape s'au si dus la popa'n sat
Sa le den boil si card si cam ast-felia l'au rugat :
Da parinte, stir ea omul ni-a venit gust de friptura
pan'una pana alta nu still ce ne abatura
,,Ca taeram pe baltatul si le gata rumenit.
Dar n'avem nemie parinte, chiar nemica de seobit.
Si de aceea, parintele, to rugam pan la pamint
 241

Ca sa faci o bunatate; stim ca testi om bun $i sfint,

Sa ne dai carol cu boh sa aducem scobitori ;
Caci de easa n'avem grija, avem bune incuetori
Si-apoi cheea-i strinsa bine. ie de-asupra u$ei sus
Nu sintem not prosti, la dracul, am aseuns'o cind ne -am dus."
Auzind acestea popa le-a dat carol si-au pleeat,
lean iel in urma iute inspre casa s'a'ndreptat.
De deasupra user cheea a lnat descuiat
Apoi scoase vitelu$ul, l'antereu s'a deschiat
Si s'a pus sa ospateze ca a casa fan frica ;
Darn zise : Mai, la dracul, am sa ieu o bucatica
Si a casa preutesei si eopiilor sa due ;
Caci ca corbii dupa cane le curg ochii, se usuc."
Ospateaza pop bine, ia,ra cind s'a saturat
A luat ce remitsese $i spre casa a plecat.
1)upa asta se intimpla chiar indata de venira
Si tiganul din padure $i cind colO ce gasira ?
Jos in casa tot ciolane, fear friptura: mum! nemica!
Se'nvirteste, se tot uita apoi zice : Aulica,
Inteleg ieu ce-i prieina, numal mu'tele -au mincat
Pe baltatul, saracutul, ai ieu nici nu l'am gustat
Apoi las a$a, vi-i vorba, las, ma jur sa va'nvitt minte !"
Si indata chiar incepe cu toporul sri pocneasca
Ori $i unde vre-o musca se'ntimplk ea sa gasasca.
Dar cum sta'ntru'n colt tiganca tot seineind dupa friptura,
Vine-o musca si se pune chiar pe frunte. Dar din gura
Nu voiea ca sa vorbeasca ca sa nu cum-va sa, zboare
Si tiganul cu toporul sa nu poata s'o omoare ;
Ci din mini facea tot semne si la frunte argil
Pana ce vazii tiganul si incept" a se indrepth
Tot tiptel, tiptel spre dinsa cu toporul ridicat
Si cind fu de tot aproape: poc! o data a si dat.
Cind cola zburase musca, fear tiganea a picat
Moarta chiar ea $i top mortii 1i cu capul despicat!
N. Cr. T.
.-4 -

Despre inteligen(a animalelor.

(urmare de la No. 5).
De dotua on am vazut la aceste paseri scene cari do-
vedesc la dinselenu indriiznesc a zice sentimentdar ce-
va foarte asenanatoriii cu ceea ce numim respect pentru
 242

morti. Arunchl o tarca Area stricata de haliciuri intr'o cim-

pie. Peste un teas, septe tarci se strinsesera pe lingo din-
sa, si, tot tipind, cautau sa iee trupul. Cu o descarcatura
omorii Inca douaSi celalalte spaimintate zburara de acolo;
dar cind unul di'ntre devil midi nierse sa aduca pe cele
impuscate din nou, celelalte venira in drirapt foarte aproa-
pe si strigau la dinsul foarte amenintatoriii. Alta data un
mitisor gasise in- gradina scold o piele proaspata de tared
ysi se juch cu dinsa, dar n'avu multa vreme parte de joc.
0 Wei, se repezi la dinsul tipind urit, apuca pielea si
se intindea cu mitisorul, de la o vreme o scoase de la mi-
tisor i fugi pe un copac ca sa nu o pieardil, din ochi. Mi-
tisorul vazind pielea sloboda fear o apuca, dar veni cine-
va in gradina si sparie pe amindoua animalele.
La Chateau d'Oex, am vakut alts scena, dar deaseme-
nea foarte interesanta. 0 mica batrina pindea o cirtita. 0
tarca veni si se puse la doi pasi de mita. Aceasta fireste
ca se grabi a sari ca doar ar pune laba pe asemenea vi-
nat. Tarca ca sa dea curaj mitei nu se departa de cit toc-
mai cit se cuvenea pentru ca saritura mitei sä remie za-
darnica, si apoi se puse pe crengile cele mai de jos ale
copacului. Mita se sul la dinsa; dar ireata de pasere, cum
o vazu destul de aproape, sari jos; apol cind se cobori si
mita dupa dinsa, 'lea se puse fear pe creanga. Acuma, mi-
ta statu pe ginduri ysi incepu a se uita cam turburata
la paserea de pe creanga, care iii batea joc para., chemin-
d'o cu o cirlire dezmierdatoare asemanatoare cu torsul"
mitelor. Mita, lingindu-f buzele la ideea carnei gustoase
ce astepta, se sui din nou pe copac. Tarca se tot suea de
de pe creanga pe creanga cind mita venea prea aproape
si ash, ajunse pang la virf. Apoi zbura scotind niste tipete
foarte insultatoare pentru bieata mita. Negresit ca tarca iysi
batea joc de mita legindu-se de dinsa cum am spus.
In discutiea data animalele au inteligenta on ba, fap-
tele citate aice pot aduce lumina." In No. 1 de la 3 Ia-
nuarie 1885 cetim
Sint doi de cind am vazut la D-1 Z. M. (cunoscut ca
 243

om de stiinta), pe atunci prefect la Oran, un cine (bar-

bet), foarte inteligent, i cu care se puteau face experiente
foarte insenmate. Una din acestea iera ca it puneam sa ca-
ute ce-va ce ascundeam; dar chipul cum cauta iel ieste
vrednic de luare a minte, del' pare a dovedi adevarata ra-
tiune. Il scoteam afara din odae; un strain ascundea vre
un lucru, a$a ales ca sa nu poati fi cunoscut pe miros ;
apoi it aduceam innapoi. In asemenea intimplare; cei mai
multi cirri se repad ca nebuni, alearga, mirose, r3scolesc
pretutindenea Bind din coach", vira nasul pe sub toate mo-
bilele, si basest on nu. la intimplare. Cinele de care von-
bum se putts inse alt-feliii. Infra si se asezia frumos pe
prag. De acolo privea cu b5gare de sama la musaferi,
cercind sa afle ce-va de pe fetele lor. Apoi, se uita prin
odaie, ca sa vada daca nu au mutat din loc vre o mobila,
daca vre o turburare nu-i va arata unde au ascuns lucrul.
Parea ea lea planul ocliiiel si-si insamna In minte toate
partile ca August Dupin in Scrisoarea furata nuvela a lui
Edgard Poe. Apoi &dun incet cercetind locurile unul dupa
altul. Daca gasea lucrul ascuns si-1 putea lua it aducea, de
nu idea semn unde se afla ascuns fdra sa fad, cine tie
ce zgomot. L'am vazut mai de multe facind tot asa cum
am descris.
In privinta urei in potriva noueitatilor (misoneism) pot
spune leari-si ce-vb, ciudat. Sint citi-va ani, de cind ieram in
Giurgiura din Cabiliea-mare, .i locueam in mijlocul acestei
regiuni. Unul din amploiati avea o moinita pe care o prin-
sese nu departe de lagAr. 0 numise Hippolyt si in tim-
pul iernel o imbracase ca pe momitele de la ierinaroace.
Intr'o zi momita, saturindu-se de vieata civilizata, fugi in
in munti. Indata se imprastie groaza in imprejurimi pe vir-
furi si pe stinci; fu revolutie la neamul momitesc. Se a-
r5tase un animal ciudat, pe care it urmau turme de mo
miti urlind si facind schime caraghioaze. Iera nenorocitul
Hipolit, Inca imbrLcat europeneste, si celelalte momite nu
vroeau sa-1 recunoasca. Nu stiu l'au omorit on tocmai dupa
ce va fi lepadat straile va fost primit cum i se cuvenea.
 244

Fiind ca-i vorba de momite, void mai spline Ca ant

crescut mai multe si ca am bagat de sain la dinsele fe-
nomene psihologice despre cari void scrie alts data. Acu-
ma void city numai un fapt care dovedeste judecatA: cind
un animal ie legat si se incurca in fringhie, on cit de in-
teligent an fi, rar .tie a se descilel singur. Am o momita
tinara care sede, legata cii lingA dinsa se afla mai multe
gratii aezate, orizontal. Adese on i se intimpla sa se in-
curce en lantul pri'ntre dinsele. Dar are mare grip, de a
trece de atitea on cit se cuvine pri'ntre gratii si se des-
eurea mai tot de a una. Momita n'are aceasta deprindere
prin vre o educatie ereclitara: caci am cipatafo de selbateca."
In No. 3, 17 Ian. 1885 cetim urmatoarele despre che-
stiea sinuciderei seorpionilor
Cetesc, in nnmarul din urma al revistei, alta istorie
v eche gyesit5.
Cind ieram la Biskra mi-am dat osteneala sä nemicese
cite -va idei false, intre altele cea despre scorpioni.
Acest animal fricos nu atad, nu impunge de cit daca
se crede prigonit. DacA ne-am pastra singele rece cind ve-
dem vre unul pe mina, in pat, chiar si in sin, nu ne-ar
inuch de felid ; trebue sa -1 lAsam slobod on dacA it apu-
cam sh-1 Main .cu ghibacie ysi sa -1 aruncam departe.
Impunslitura, lui nu-i primejdioasg. Daca ni se intim-
pia durere, eel mai bun leac ieste rabdarea, trece de la sine_
Mortile ce se pun pe sama scopionilor sint ash, de rani cit
i cele pricinuite de impunseturile de ac.
Dar ie vorba de sinuciderea acestui animal.
Ca sa dovedesc absurditatea, alegeam, pri'ntre scmpi-
onil eel mai frumosi din citi puteam afla, de eel lungi de-
10 centimetri ysi foarte puternici.
Nu intrebuintam cleste pentru a-i prind : pe cind se
preumblau pe masa mea, cu coada in sus, ii apucam cu
degPtele de dinsa ; ii puneam intre carbuni aprinsi asa ca
nu ierh chip de scApare. Apoi, cu cit cAlclura ii suparh
mai tare cu atita incepeau mai tare a se suet in convulzii.
S 'a crezut ca scorpionii se omoara singuri, cAci spazmele
 245

se intimpla innaintea mortei si scorpionul piere de ferbintala.

Acest animal deli cu coaja groasa, dar piere prin cal-
dura ca si celelalte animale $1 se incirjoboae ca o ereanga
verde inferbintata.
Nici nu putem macar nice ea se impunge din intim-
plare, caci acul veninos vine tocmai la capatul cozel si are
virful tocmai indarapt de cum ar trebul peutru ca sa se
poata impunge in spate si apoi pielea di'ntre inele leste aka
de tare in cit n'ar putea-o sparge virful acului. Mai mult,
veninul nu -i destul de tare pentru ca sa nioara animalul
indata ce s'ar impunge.
Deci conchid ca credinta in sinuciderea sempionului
ie gresita Ath."
In No. 2 de la 10 Ianuarie 1885 cetim:
Tin sä va aduc la eunostinta un fapt foarte intere-
sant, caci dovedeste bunavointa din partea until animal de
regula egoist cNtra, semenii lui.
Ie vorba de un motan angora, in vrista de opt ani,
foarte blind, dar putin inteligent pe cit se parea, negresit
fiind-ca, neavind nici o lipsa si fiord prea cocolit, n avea
exerciteze facultatile. Iera foarte maniac, dar nu Li-
nea mult tot aceea-si apucatura.
Totu-si pastreaza si acuma un obiceiu vecliiu, adeca
se coboara, noaptea, in ograda, unde gaseste multime de
tovarasi. Adese ori, spre mierarea mea, s'a intors cu un
motan hamesit de foame, ca si cum ar fi stiut ca sarma-
nul lihnit va gasi cu ce sa se hraneasca.
Cea de pe urma data cind l'a adus, scena a fort din
cele mai limpezi si mai curioase. imhla atitat in coace si
in colo, si iel,care nu mieauna nici odata, nuauna si sarea
pe mese si pe scaune, in cuhne, parca ar fi cautat ce-va
fara, sa gasasca. Gicind ce vra, &addi de mincat flamin-
duldi care tipa de foame ; al mien se linisti si, cit tine
masa celuialalt statu serios linga dinsul, privindu-1 cum
inghitea hlupav came si lapte ; dar, dupa ce gall, II duse
spre usa, pe care i-o deschise, it scoase iute lovindu -1 cu
labs, delicat, dar lute, it insotl pans jos, miorraind Ineeti_
 246

sor, nu cle minie, dar ca si cum i-ar fi zis : Acuma to -ai

saturat ; du-te ; vei mai veni alta-data.'
De atunci strbinul veni aclesea, si al mieu, desi nu-1
aduce singur, dar '11 primeste foarte bine.
C. Jumelin.
Tot In acest numar cetim uringtoarele fapte publicate
de Emile Bonant :
rIntaiii ie vorba de un tine numit La Brie. Fiind de
obiceiu hranit prost s'a facut prevazatoriii. In Luna lui Sep-
temvrie 1884, stapinu-su aruncase in ograda, niste bucati
marl de pine mucegaita, cinele le Ina una cite una batin-
du-se cu gistele si le ascunse intr'o nasiparie de aproape.
Dupe ce le strinse pe toate, le minca cu intelepciune, des-
gropindu-le pe rind cind ii venea foame.
Al doilea fapt ieste si mai curios. Socru-meu, avea un
miOsor nascut primavara. Iearna, au voit sa-1 duei in tirg
( Bugne in Dordogne) la departare cle 4 chilometri. Pentru
a-1 duce 11 pusera intr'un paneras s,i apol cu totul in lada
triisurei la intunerec. Dupa, ce au ajuns la Bugne, i-au dat
drumul in casa, dar in curind nu l'au mai vazut. A doua-
zir aflara ca se intorsese singur, noaptea, i nimerise la
clepartare de 4 chiloinetri, pe drumuri cu totul necunoscute
lui. On de cite on au cercat sa-1 aduca, la tirg tot asa a
neut.
Al treilea fapt ie mai vechia. Aveam a casa o broa-
sca tistoasa, o tineam in gradina. OA de cite on vroeant
sa o vedem, mergeam in gradina i o strigam pe nume.
Indata iesea In alee si alergt1 spre noi, cit poate alergit o
broasca tistoasa."
(v a urmt)
 247

4U 4e 3rink rail_ 1 al! ie ga 11 !

In barbati ideile usoare despre femei sint foarte inra-

dacinate. lei au credinta fixa ca femeile nu sint menite
pentru aka' ce -va de cit ea lid-I zaboveasea in oarele pier-
clute; fear dinsii dupa indeletnicirile for politice on comer-
ciale au nevoe sa mai destinda aerul, au nevoe sa petrea-
ca. Cum 111Se nu mai sint baeti ca sä se joace cu mingea,
si-a6 ales de jucarie femeea, au clresat'o a0, cum le-a pla-
cut si acuma in liniste se bucura si glumesc de aceasta
ereatura a gustului for stricat. Ce dovada alta mai bung
ne trebue despre aceasta de cit ea nisi in jurnalele for po-
litice, nu se pot rabda a nu scrie feliu de feliti de glume,
despre femei, bine inteles glume cari nu sint alta, ce-v6, de
eit insultele cele mai grosolane. Exemple se gasese din
bielsug prin toate jurnalele, not vom aminti de o cam_da-
ta unul ce ne-a cazut sub ochi. Ie vorba de niste feliu-
rimi" pe cari uncle din jurnalele noastre le-au reproclus
dupa ,,La Vie Parisietme." Pentru ca cetitorii sa-si faca i-
dee mai limpede asupra eitor-va bucatele ce vom tits, tre-
bue negresit sa spunem ca acest ziar francez ie pornogra-
fic in toata puterea cuvintulul. Ajunge numai sa spui ca
cutare bucata le dupa acel jurnal pentru ca on -tine 11 eu-
noaste sa, fie incredintat de nemoralitatea ce trebue sa con -
tie acea bucata.
lean' cite -va din aceste sfaturi: Aveti privirea asigu-
rata, acrid nepasatoriii, vorba cit se poate mai duke.
Plecati fara miscare, fara gest, si fara sa aveti chiar
aerul de a va gindi la aceasta.
,,Cautarti s'aveti spirit ca din intimplare, respunsul ea
si fara voea -voastrii, clan ascultati cu seriozitate.
Cetiti tot §i nu cetiti nemic, vedeti tot si pareti ca
nu vedeti nemic; auziti tot si aveti in tot deauna acrul ea
va rnirati, doriti tot si nu cereti nici o data nemic.
..Resimtiti o lovitura in inima si pastrati o fats ca de
marmoa.
-Pi' caritabile pentru satisfacerea voastra personals_
 248

Fiti vesele pentru a rem5nea frumoase.

.,,Afergeti incet cu capul mai molt aplecat innainte, a-
tingind painintul cu virful piciorulul."
Din toate acestea se vede ca idealul de femee le ca
totul la lea sa, fie fall si toate prefaceri. 0 educatie mai
serioasit, o purtare energid bazata pe adevar si pe simtiri
bune nu le vine bhrbatilor la socotealii.
Inse asemenea sfaturi sint cu totul de prisos ; nu le
de loc nevoe de iele cita vreme fetele de mid chiar capa
to o educatie falsa, o educatie a driea tinfa, ie de a da
societatei femei care s'a' se poarte dupa sfaturile jurnalului
Parizian. Pentru . asemenea femei repetam ca sint de pri-
sos sfaturile de vreme ce iele le au capatate si desvoltate
pe larg in capul for inca de midi. Iear pentru Temeile ce
nu le au sint lean de prisos, caci acestea nici o data nu le
vor primi find cu totul protivnice tendintelor psi idealului lor.
In lumea civilizata de a-zi gasim in adevar niste con-
traste grozave; ici stiinta cu roadele Tel minunate, ridicind
omul pe o treaped vrednica de 'lel; §i de alts parte aproa-
pe fats in fall oameni-copii indeletnicindu-se cu nemicuri,
dind insenmatate unor papuserii can tin lumea inlantuita
de veacuri. Aice naturalistul care descopere o lune noua
de fiinti microscopice, ca din pove§ti, on astronomul care
priveste profunditatea spatiului, masoar6., planetele pard
le-ar tinea pe palfda, sociologul care se sile§te a deslega si
a duce la rezultat bun rnarea chestie a inlaturarel mizeriel
omenesti; de alts parte nemicuri pe can mai ti-i greu sale
mai amintesti. Adesa auzi : d ie de bonton ask sau asa
sa to porti cu o dam5, ca ie de bonton sa-i faci curte, ca
nu trebue sa o contrazici de ar spune on ce prostie; on
ca D-na cutare a fa'cut o enormitate punind o tunics, ghi-
vizie in loc de una dracu mai tie cum, d juvaeriurile cu-
-Carel* ierau imprumutate si nu ale 'lei, on d, la cutare bal
(vorbind de sine insa-si) lea a avut toaleta cea mai fru-
moasa, asteptind sa-I i se respunda.' ca ce avea de a face
toaleta de vreme ce chiar lea sera cea mai frurnoasa din-
tre femei.
 249

OH spun cg femeea trebue sg, OA voacea dulce;" se

vede ea de aceea le auzi pe nmlte fakificindu-§1-o. Sit aib5,
mers leg5nat" !? etc.
Ieste o class de femei a crtrora ocupatie nu ie de cit
luxul, balurile, banalitatile de cari am vorbit, nu fac ome-
nirei nici un folds, ci due o vieat5, moleOta. Dantelele, pe-
ticele, florile i parfmniiriea le timpqte spiritul cu desavir-
sire, mai yin b5rbatii cu laudele .$i aprobiirile for c5, a0
trebue s5, fie adev5ratele femei, i opera ie desavirOtil.
Dar traind lute() societate bolnavil Si 'Meg de o boa-
la a§a de contagioasa ca luxul, trindAviea §i despretul pen-
tru adev5r §i §tiint5, greu poate sc5pa, s5 nu sa molipsa-
sc5,; a§a, au patit i b5rbatii, multi di'ntre Tel slut' molipsitli
de aceasta board' : luxul i cafenelele etc le ieau mai tot
timpul.
Ceea ce le mai jalnic ieste ca aceste lep5elnturi ale
omenirei in proasta for ingimfare indraznesc a-§I bate jot
de on -tine nu le ca Tel. Ajung chiar p5n5, a numi pedanti
nebuni pe oamenii cari in adev5r cu munca for au urnit
omenirea din loc §i numal multamit5, carora se pot fall
toll cu civilizatiea rasei albe, chiar acei can macar cu de-
getul cel mic n'au atins si nu ating sarcina!
Le place tuturor a gusta din roadele §tiintei, ale mun-
eel altora; dar in acelaii time au neghiobiea de a critica
cele mai midi abateri de la acel cod de politeta, evanghe-
liea prostiei. Pricina acestei uprinti de spirit, ,i a acestor
moravuri stricate se datore§te in mare parte §i educatiei
false ce sa chi copiilor, neingrijirel c5, nu se sidqte in ini-
mile for iubirea de adefar .i de §tiinti.
So flea Ncidejde.
 250

TEORIEA LUI ROESLER

Studil asupra staruintei Rominilor in Dacia Traiana.'
de

A. D. XENOPOL
Profesor de Istoria Rominilor la Universitatea din Ia.
18S k

(urmare)

D-1 Xenopol in cap. VII intitulat Toponimia vrea sa

dovedeasca ca au remas clestule numiri dace si vechl ro-
inane pentru locuri si riuri din Dacia Traiana .i ca prin
urmare on gresesc on nu stiu ce spun cei ce zic 6, din
numirile 'echi nu s'a pastrat in limba ruining neintrerupt
nici un name de riu on de localitate.
SA vedem ce exemple ne aduce autoriu1 ca sa-si spri-
jineascA pArerea in privinta pAstrilrei numelor in chestie.
Di'ntru'ntaiii_spune de satul Tapa on Tapia care s'ar
fi aflind pe local unde se aflA localitatea Tapae pomenit5.
de Dion si Iornandes. Daca in adevgr ieste localitatea Ta-
pa tocmai acolo unde au fort Tapae, din punctul de vede-
re al foneticei romine n'ar fi nemicA de zis, cAci pluralu-
lui Tapae i s'ar fi putut pune in loc usor un singurit. Dar
se pate foarte bine ca potrivirea sa fie numai o intimpla-
re tot ash de lipsita de insemnare ca potrivirea in haben
german cu habere latin, etc.
AsemAnarea intre statiea data Bersobim §i Biirsava,
Birsava on Birpva de asta-zi ieste cu desavirsire lipsita
de putere doveditoare pentru teza D-lui Xenopol. Daca un
cuvint sub forma Bersobim on Bersoba ar fi intrat in La-
tina populara a Daciei ysi data din acea limba ar fi iesit
limba romina, atunci din Bersoba am fi ajuns la Barsoauti
on Birsoauti, dar nici intr'un chip s n'ar tri treeut in s
in asemenea conditie, nici o in a, nici v facut din b nu sar fi
oprit in loc far a trece la u. Prin urmare, on ce ar
nice D-1 Xenopol, pentru cei ce cautA a Linea socotealA de
 -231
legile fonetice ronAnesti Beirsava nu poate fi facut din
Bersoba in aura poporulul romin.
Despre localitatea Pita la nord de Clus ne spune D-1
Xenopol ca ar fi din Patavissa, adech din partea inthiea
Pata. Cuvintul pata it avem in romineste sub forma pa-
tio din mai vechiii peed si le de la Slavi, pe de alta par-
te pata mai insamna yi rata la Slavi, deci ar trebui mai
de graba sa alergam la asemenea explicare de cit la pre-
supusul Pata-vissa. De alt-feliii ne pare ciudat cum D-1
Xenopol vrea sa ne momeased a primi acest cuvint ca pl-
strat ftira prefacere punindu-ne innainte capracapra, cam
casa; barbabarba, capracapra! In adev5r ciudat diu mai
multe puncte de vedere. Intaiii ea trebuea sa dea exemple,
(de nu putea eita legi) in privinta sunetelor din pata §i
nu sa ne insire cuvinte cu alte sunete cu total deosebite
eel putin ea consoane. Al doilea ca din capra latinesc nu
s'a facut romaneste capra, ci capre §i din capran?, copra ;
iear forma cu a leste articulate capriii-a=capra, prin ur-
mare nepotrivite eu dorinta autoriulul. De alt-feliii ca §i
la Tapa, fonetica romina n'are nemicA de zis contra expli-
drei formei de a-zi Pata din un presupus tip latin popu-
lar on dao Pata: ar fi iesit Patti apoi articulat ca alte nu-
me femeesti de orase on sate Pata...
Despre Cigmelu..---Zeugma in zadar ne vorbeste D-1 Xe-
nopol. Cigm'au presupune un tip Gig/no, probabil unguresc.
A admite cä zeti a trecut in ci trece toate marginile. Tot
ash de nenorocit ie yi exemplul cu Cerna=Zerna. Cerna nu
poate fi de cit slavicul Cerna.neagrd. Din Zerna nu pu-
team avea romaneste de cit Zearnd, zarnel yi pe o cale de
analogie cu pluralul zeirne din zerne, zarnd on zirnei eel
molt cum vrea D-1 Hijdhu, dar cerna mci o-datii.
.Ructir sat de linga Olt ar fi din Bucconiuml In be de
Bud& am fi avut din Rucconiurn, romaneste Bucoig. Nici
in dialectul mahacean, renumit prin prefacerea lui n in r,
nu am fi ajuns la Rucar on Rucariii, de vreme ce chiar
la Mailaceni n se prefacea in r numal dach avea innainte
vocalh si in urma 'fear vocals insa nu i + alth vocali. Asa
 252

din antanio se face intaniti i intuiu dar nu intarig. Prin

urinare incercarea D lui Xenopol ieste nenorociti si aice.
Veva poate veni tine mai stie de uncle, numai de la
Dava dacic nici o data si a nume nu prin limba romina.
Din Davani putea sa se fad, Dauti, Da si alts ce-va nu.
Cu Meadia on Media istoriea se face si mai nastru-
nica! Degeaba cauta scapare de legile fatale ale foneticel
presupunind ca s'a facut schimbare de accent si stramuta-
re de silaba: Ad median, Me-ad-diam, Meadia, Media. D
ru z trebuea on cum s se prefaca daca cuvintul acesta
ar fi remas neintrernpt in gura poporului romin de la co-
lonizare in 'coace. Metateza si schimbarea de accent nu fac
nici cald nici rece prefacerei lui d urmat de i, in z, trebuea
sa treaca, mofturi nu se primesc.
Caracal. Val bietul Caracal, cit sa mai voebit de-
spre dinsul! Ajungea inse faptul ca romaneste nu se chi-
ama orasul Caracal ci Cardeal.
Despre Turnul Severinului, legile fonetice nu ingadue
a zice ca in romaneste din severino s'ar fi facut severin,
grupa ye trebuea sa treaca in ue, ua si apol sa ajungem
la seutirin, on seorin, sorin, dar alt-feliii nu. Nol credem
ca nice ie vorba de vre un sfint Severin data nu de adi-
ectivul severin inrudit cu rusescul Severo nordic. Nu stim
ce i-a pliicut D-lui Xenopol as'a mult in genetivul Severi-
nului.
Sucidava dupa legile fonetice romine nu putea da Su-
ceava: D nu cade si v se pierde in asemenea conditii.
Di'ntre riuri numele Prut se afla la Porfirogenitul 952
sub forma Brutos §i la Herodot se pare ca sirb forma Piu-
retos. Din o forma Pureto nu s'a facut romaneste Prut,
dar data a intrat in limbs romina sub forma Prut on
Pruto n'a avut de suferit schimbari in limba noastra, dar
asemenea cuvinte ce Tapa, Pata, Pruto nu dovedesc ne-
mica chiar pentru ca on rind ar fi intrat in romaneste
n'au putut suferi vre o prefacere. Sa fi intrat de la Daci
tocmai de la colonizare, on la 1000 dupa Hristos de la
popoarele ce vor fi locuit Daciea, tot si-ar fi pastrat for-
 253

ma. Hotaritoare ar fi nume proprif vechi prefacute dupa

legile fonetice romine, cuin s'a intimplat in Frantiea si a-
iurea. Ca -3i despre Prat zicem §i despre Seret (..V9erog)
la Porfirogenitul.
Ca Buzeu poate veni din Museu creada altii, din Mu-
seu putea fi romaneste Museu, fear z nu se facea din s
nici o data, cum nu s'a facut nici in casam, pesare, etc.
Prefacerea lui 2n in b, iear lasam altora meritul de a o
crede.
Tot ash de fericit Ieste D-1 Xenopol cu Time din
libescum. Roma neste ar fi putul fi Tivescu,.. Tiscu, etc, nu-
mai Timq, nu.
Nu-1 mai norocos cu Argq, care nici in ruptul ea-
pului nu vrea sa feasa din Ordessos citat de Herodot. Din
Ordessos putea sa fie Urdes.
Chiar Olt nu poate fi, dupg limba romina, din Aluta
on mai bine cum a aratat D-1 Hijdau din Altura (Alto).
Aceasta prefacere a grupei al in o/ s'a intimplat in alte
limbi romanice, la not inse nu.
Jiiu, mai vechiii cum arata documentele Jiliii, nu
poate fi din Gil on Giliu, caci Gi -n'ar fi trecut in ji.
Adotru ar putea fi din o forma Amutro §i Arnutria ar Ii
putut fi numele unef static linga acest riu. Dar chiar in
latina populara trebue sä fi fost sub forma _Mar° (caci a
putea fi prepozitiea ad) §i prin tirmare Motru infra in a-
ceea-si categoric cu Pata, 'Papa, Prutu, Seret etc adeci
nu dovedeste nemica, cad nu arata prefaced speciale lim-
bei romine.
Despre punerea in legatura a Lotrului cu. Aruttla
cred de prisos sa mai staruiii.
D-1 Xenopol se bucura ea Tisa n'a suferit mai nici o
schimbare din Tisa on Tysia veche! Dar nevoie mare ar
fi fost tocmai de schimbare pentru a crede ca a fost cuvin-
tul neintrerupt in gura Rominilor. Din Tisa data i ierh
privit ca lung, cuin trebuea sa se intimple cu un cuvint
strain, s'ar fi facut Jisa; de nu Tesd apoi Teasel. Din
forma Tisia, ar fi ie§it Tide orf Teap, Tep, etc.
 254

Cris poate fi pastrat din Crisio forma presupusa in

loc de Grisia, daca in adevar riul acesta ie eel numit de
Iornandes Grisia §i data Iornandes a pus Gr in loc de Cr,
lueru foarte cu putinta.
Murq nu poate fi din Maris, dupa cum nu poate fi
nici Samq din Samus, nici limes din Tibiscus on Tibis-
sum. Bine inteles, nu pot fi dupa legile fonetice romine
Tot ast-felid ieste cu Ompoill care de la Ampelum nu poa-
te fi Ampelum daca ar fi fost accentuat pe penultimi% ar fi
dat imparti si data ar fi fost pe antepenultima, imparti on
i Imperii, dar Ompoiti nu.
Cuvintul Vulcan (pasul Vulcanului) nu poate fi in litn-
ha rominii, cats an fi fost Vulcin. Ori avem un cuvint slay
rare euprind numele lupului on data, le cuvint romanic
face parte din graiul acelui popor romanic despre care am pre-
supus ea a fost absorbit de Rominii veniti de peste Duna-
rea. Tot asa intocmai leste cu muntele Crestianilor, Cre-
stiano le o forma veche romanica, am avut'o si nol, dar
dupa regulele noastre a trecut la Cre0iinu, crqtin. Deci
crestiani on leste slay si se va fi zicind hristiani nu chiar
crestiani; fear de se zice crestiani, avem un cuvint din a-
cea limbs romanica despre care am mai vorbit cind cu
Traian (Pratul lui Traian), Vulcan, etc.
Nu mai pricepem ce folos socoate sa traga D-1 Xe-
nopol pentru teza D-sale din nume ca Gotul, piraul Gntu-
lui, Talomica, Peceneaaa, Teli-orman, Coman, Uzul, etc. Toa-
te acestea sint nume ce nu arati prefacers vechi romanesti`
cum ar fi trebuit sa aratepentru a ne dovedi staruinta"
Rominilor aice.
Dl. Xenopol cauta sa dovedeasca nestramutarea colo-
nistilor Romani prin numele din minus i pire din munti
ears -s de origins latina on slavona i numai rar de origins
maghiara on necunoscuta.
Pentru a judeca data numele in chestie pot aduce vre-o
lumina in problema aceasta, trebue sa avem cunostinta, de
principiul limbistic ca cuvintele straine intrate intr'o limbs
se spun prefacerilor ce se intimpla dupa intrarea for yi stau
 255

neatinse de prefacerile mai vechi suferite de elementele lim-

bei ce le-a primit. Asa cuvintul straniu a dat strain
pentru a a intrat in limba dupa vremea prefacerei
lui a accentuat urmat de n in i, inse innainte de a lui
n di'ntre vocale urmat de i plus alts vocals in gn (ca in
cuv. francez mignon), aka c5, din straniu s'a facut stragniu
si nu sty inia §i apoi strigniii. Pe urm5, forma cu n mu-
iat a dat strain prin prefacerea lui gn in iod. Tot ast-feliii
cuvintul bania a dat bagnie, apol baie §i nu binie, biie (cu-
vintul Witt din limba copiilor poate fi dintr'un bania vechid
roranesc, fear baie din unul primit de la straini intr'o vre-
me mai nou'a).
Din cele spuse urmeaza ca acele cuvinte in can nu
vom ga'si intimplate prefacerile cele mai vechi ale limbei
romine nu pot fi cuvinte dace on sarmate, on in sfirsit
de acele intrate in veacul intaiu si al doilea dupe coloni-
zarea Dacia'.
Ieata de ce n'am putut privi ca elemenfe vechi romg-
nesti tot deauna aflate in gura poporului romin cuvinte
ca: Traian, Severin, Antina, Vulcan, Tisa, Suceava, (din
Sucidava), Deva (din Dava), Crestianilor, Ompoig (din Am-
pelum) Lotru (din Arutela), Media (Ad mediarn), etc.
Tot de asemenea ieste de tinut in salmi si principiul
ca trebue sa lepadgm cuvintele ce vor fi avind prefacer'
necunoscute limbel noastre. Asa nu putem admite ca. din
Alto, s'a putut face romaneste 01t, etc.
La fop, 202 incepe Dl. Xenopol lista numelor ce a
strins D-sa. Sa cercethn elementele stegine.
Poiana (din slavic poliana) nu poate fi cuvint primitiv,
cat' nu are prefacerea lui an in in, ci numai prefacerea lui
1 dintre vocale urmat de is in 1 muiat ysi apoi prefacerea
acelui 1 muiat in iod. Dace poliana ar fi intrat in limba
romina pe la colonizare ar fi ajuns din poliana prin poliind,
poliina,... la puind.
Lancicul ieste in acela-si caz : data ie accentuat Lanci-
cul ; 'ear data s'a rosfit lancicul, tot trebuea sa% 'ease la
l'ancicul.
 256

Zanoga din mai multe puncte de vedere se vede a fi.

nou §i anume prin forma lui a §i o. Despre Gidoman,
Goclian, Cozican, Butean, Racovican, Olan, Boldana, Dof-
tana, Alinaanului. Stanyei (a urmat de grupa mp se pre-
faeu tot in i (campo=cimp), deci ar fi trebuit Stimpa), Bog-
danul, Donzanul, Hartanztl, Dobreanul, _Nona-
nul, Gorganul, Ginsanii, Ciocanul.
Toate numele acestea n'au intrat in limba romina de
cit dupii ce iera prea tirziu pentru a mai trece fn in in,
cum a trecut in eletnentele latine : lanam=lina, panenz=p-ine,
cantant=--cinta, romano=romin, pagano=pagin, crestiano=
creOicnic,--crqtin, etc. on in putine elemente grece§ti: ma-
nio=miniu, spano=spin, mangaio=mingaiti,... on in cite-
va slavice, ca: jupano.jupin, stana.stina, smentana=
smintinti,...
Ap, data cuvintele de mai sus nu-s din cele mai vechi e-
lemente straine ale limbel romine, caci se poate dovedi ca
prefacerea lui a ±n in in nu -i din prefacerile cele mai vechi
ale limbei noastre yi di la timpul cind a inceput prefacerea
lui a sere i se trecusera cite-va sute de ani de la despir-
tirea latinei populare, menita a deveni limbs romina, de
celelalte graiuri latine ale popoarelor romanice din Italiea,
Frantiea, Spaniea. Despre acest punct vom mai vorbI la limbs.
Unele din cuvintele de mai sus sint chiar foarte noua
ca Aliman, Minim, de vreme ce nici prefacerea lui 1 pre-
cedat de vocals §i urmat de i in 1 muiat apoi in iod nu
o au, ca poliana=poiana.
Tot ast-feliii ieste cu Galitii, §olintoroiul, Tulip, Lipp,
poate §i Beihndrid. Aceste cuvinte sint cum am spas noua
de tot §i pentru nestramutarea Rominilor n'au nici o in-
semnare.
Neprefacerea lui 1 in r ne arata ca nici cuvintele ur-
matoare nu sint in limbs chiar de la inceput : Dealul, Bi-
laguluI, Bulul,. Olanul, Topologul, Balan, Penteleu, Baldsi-
neasa, -Caciulata, -Caloto, Balonul, Solonul, Solintoroiul, Ge-
malaul, Bolokanupl, -Galugara.
Alai sint de asemenea noua cele cu grupele c/ i gl cu
 95-1

/ pastrat, precum ; Sigleul, 'Clabacetul, Glodul , Ciclovaciul.

Bregletele, -Qat& Toroolejul, -Clifcle, Glam. Doclinul....
Cum ca aceste cuvinte sint noun se vede de pe aceea ca
prefacerea s'a aplicat si ht cite-va cuvinte slave, cum shit:
glogii ghioao.
Noua sint si Tisica, Pisi igul, Ticoful, Tisarul, Sinai,
Slatina, Gutinul, Tika , flihu(a, "Grestianul, Sidul, 23udislo-
mil mean grupele di, ti, si, sti nu s'au prefacut in Sli, ti, qi, el.
In scurf numele straine uncle au asa forme in cit nici
data, ar fi on cit de vechi in romaneste tot n'ar putea su-
feri vre o prefacere ; altele nau suferit prefaceri obisnuite
elementelor vechi din limba noastra, deci sint mai noua de
cit chiar uncle cuvinte sla,ve, une-oni.
Ce dovedesc aceste cuvinte pentru vechimea Rominilor
aice ? Din potriv5, nu urmeaza ca Rominii au primit ase-
menea nume pentru munti, riuni, localititi... tirtiu, dupe ce
limba noastrA suferise schimb5rile ce lipsesc acestor nume?
Nici unul din aceste nume nu poate sit ne sileasca a ad-
mite ca au intrat in romaneste innainte de o mie dupe
Hnistos. Ma mien, ce vrea Dl. Xenopol sa scoata di'ntr'inselel
A dovedit inse Dl. Xenopol faptul insemnat ca Ro-
minii par mai vechi in Transilvaniea de cit Ungurii si Ger-
mania, de vreme ce numini slave vechi le-au pastrat si Un-
gurii esi Germania dupe forma ce le dadusera Rominii. ere-
dem ca si de acest fapt s'ar putea bucura cei ce cred in
dreptul istoric, cad Rominii trebue sa fi existat in Tran-
silvaniea innainte de cucerirea maghiar:), adeca innainte de
veacul al XI-lea, adeca foci-nal cum spun cronicaril mai
invechind data cucerirea inse.
In privinta numelor pe can le presupune Dl. Xeno-
pol a fi dace, ne mieram foarte tare si ne intreb5m ce sem-
ne de vechime i-au imfatosat D-sale : Runcul, Hdrtanul,
13udacul, Bucecea, Gaboaia, Voinagul, -On drelul, laragul,
53alindrul, Sidul, lirsa ? Uncle din acestea n'aveau ce
schimbani suferl, altele n'au suferit prefaceri ce s'ar fi cu-
venit sä sufara data ar fi fort dace.
Despre numele de origins latina nu gasim de aseme-
 258

nea de cit cuvinte cu formele ley obisnuite in limba romi-

na cari ar fi putut s i. fi fost date ca nume pe la 200 du-
Hristos, si apoi sa" se fi prefacut ca si cuvintele din
limba si se le aflam a-zi ass cmn le aflam ; dar se poate
tot ass. de bine presupune ca cuvintele s'au dat ca nume
dupti o inie Cu formele ce le aveau in limba on chiar si
de curind de tot. Sii luam un exeniplu. Virful Gaina din
Bihor putea si se fi numit Gallinam Inc a. de pe vremea
colonistilor celor mai vechi si pins a-zi sa fi ajuns la fur -
ma Gdina (antic.) ; dar nemica nu se impotriveste (din punc-
tul de vedere fonetic) sa presupunem ca, Roinlnii ail dat
numele acesta piscului sint acuma 700, 600, 500, 400,
300, 200, 100 de aril in urn* on chiar ca 11 von da de
acuma vre unui virf fora nume Inca.
Fata cu formele numelor de origina latina se pone in-
trebarea Wsitu-s'au mime romanice can s'ar putea fi atri-
buite populatiei romanice presupusil de not in pilrtile a-
cestea innainte de venirea Rominilor de preste Dunarea ?.
Noi zicem ca da. Pratul lui Traian (cuv. Traian), mun-
tele `Grestzanilor, (forma crestiano), poate Vulcan,... Tisa.
'6,4 (die 'Crisio, admitind Ia dinsii legea ca s median ur-
mat de i plus o s'a prefacut in is, desi nu s'ar fi prefacut
urmat nmnai de i curat), Times, Murq, Olt, etc...
Cercet ri amanuntite ar putea limpezi mult chestiea a-
ceasta, dar ar si deslega chestiea despre faptul data aces
_Romani vorbeau Inc a o limb, romania, la sosirea Romini-
lor on ierau slavizati. Cercetarea dialectelor din munti ar
deslega chestiea aceasta. Nu avem acuma de Bind sa ne
mai indeletnicim cu dinsa.
Dl Xenopol prin adunarea acelor numiri a ar3tat ca
sint destule numiri de origina latina pentru munti, please,
etc. si de asemenea multe de originA, romina added, nume
de origins slava, etc..., dar cu inteles in romitheste.
DI. Xenopol a aratat ca multe numiri chiar de sate 1,4i
de tirguri, de origins Latina orislava, au fost luate de Unguri
de Ia Romani ysi schimosite mai nlidt on mai putin. Vom
cita de la pad. 197: -Garpenif numit de Unguri Kerpenyes
 259

(cu s cetit s); rim), ung. Recse, nemteste .Ratsch ; Valea,

ung, Val ya, nemt. Valleadorf ; Serata, ung. Serata ; Por-
cqti, ring. Poresesd (cetit Porce;d), nemt. Portscheschti (cet.
Portpsti on chiar Poreest0; -Gimpu lui Neagu, Ling. Kam-
po/nyn, etc.
Insemnat fapt ieste pastrarea multor mime slave de
orase numai la Romini, precum se vede in tabelul de .1a pag.
213 : Relgrad (ung. Karoli Fejervar, nemt. Karlsburg). arä-
di.Ftea (ung. Varh4g), etc... De aice, urmeaza ca, Slavii Tran-
silvaniei s'au asimilat cu Rominii.
In numerele viitoare ajungein la limb5.
(va firma). J. Xth1ejde.
4.
Studii geologice i paleontologice asupra unor
tairimuri tertiare din unele pArti ale Rona nei de
G. Cobaiceseu profesor la ysc. militara, la Universitate sSi
la goala normala superioara din Ja0. Bucuresti. Stabili-
mentul grafic Socec & Teclu 1883.
D-1 Cobilcescu cunoscut lumei imv5tate din straina-
-tate de atita vreme, fear in Ora apreciat mai molt de e-
levii ce i-au ascultat cursurile, va fi de acuma innainte cu-
noscut si publicului romin. Prin numeroasele sale lucrari,
D-1 Cobalcescu trebue sa fie privit ca eel mai insemnat
geolog si paleontolog al terei noastre; cad lucrari serioase
in geologie, afara de ale autoriului scrierel despre care vor-
bim, nu cunoastern de cit putine: ale D-lor Porumbariu,
Pilidi si Saba §tefanescu. Dar fata cu toate aceste studii,
t:cute de oameni de stiinta incepatori, lucrarile D-lui Co-
bacescu au netigaduita superioritate:
Avem multe de zis in privinta lucr5rilor geologice in
RoManiea, dar mai intaid vom face cunoscute rezultatele
la can a ajuns D-1 Coblacescu in memoriul acesta
mita sprijinului dat de ministeriul de rfizboiii. Nu putem
sä ne mierarn de ajuns, cum se face ca §coala military sa
 260

sibs asemenea sprijin, sa poati elevil face in fie-care air

la inceputul vacantiei marl excursiune geologici si geografici
cu cheltueala guvernului, fear studentil universitatel si ai
coalei normale, superioare sa fie siliti a imvattl geologiea
de pe figuri, de pe spuse, cel mutt de pe excursiuni in
vecinlitatea Iasi lor.
Lucrarea D-lui Cobalcescu nu leste bazati numai pe-
cercetarile facute in anal 1881, ci §i pe observatii multe-
fAcute cu alte ocazii si descrie mare parte din zona dea-
lurilor si din a muntilor Moldovei, precum §i parte din
judetul .Buzeului !
Credem de trebuinta a reproduce aice toata bucata
despre relieful Rom%rniei, ce-vtl prescurtati.
Suprafata Rominiei propriu zisa, adec5 a regiunei ce-
se intinde de la Galati si Milcov pith la Virciorova, dife-
ra mult prin relieful sau de a Moldovei. Aceasta din Irma
se imparte in doua zone: a dealurilor si a muntilor; cea
dfntaiii inse in patru: terasa danubiana, zona sesurilor, zo-
na dealurilor i zona muntilor.
Terasa danubiana urmeaza laturea Dunarei, clitra ca-
re se termina prin o pants abrupta a careia margins pre-
zinta o innaltirne cuprinsa intre 26 si 90 de metri deasu-
pra nivelului mijlociu al fluviului. Suprafata acestei terase
ieste de regula putin bulbucata, aclesa le plans si in mai
multe locuri covatita; de ordinar se pleats catra interiorul
terei si riurile ce o strabat, spre a ajunge la Dunarea, au
fost silite a o taiea adinc; de aceea sint strinse in aceasta
parte a cursulul lor, intre innaltimI mult mai marl de cit
in zona sesurilor.
Departarea acestei terase de Dunarea variaza mult ;
a rare on formeaza chiar termul fluviului. precum se vede-
intre Virciorova §i Ciuperceni apoi intre Braila si Galati;
de ordinar terasa se afla la departare de 10 kilometre, a-
§4 leste la Cirna, la Macesti si la Zabala ; intre Vedea si
Arge§ dep5rtarea leste intre 8 si 12 kilometri; la Gruia
si Calugara ajunge la 16.
Strab5tind aceasta terasa, riurile, precum am zis, cit
 261

taie in bucati, cari adesea au numiri particulare §i di'ntre

cari 3araganu,1 ieste cea mai intinsa. Acesta le enprins in-
tre Ialomnita, Dunarea y i ripa Moti§tei. Ca qi toate celelalte
parti ale terasei, Baraganul ieste lipsit de izvoare pe su-
prafata. §i cu toate ca le foarte manos §i cu pa§uni im-
bielciugate, ieste mai de tot nelocuit din pricina lipsei de ape.
Intre aceasti terasa yi Dunarea se intinde un ses pe
care se afla lacuri si mla tini intretinute, mai in tot dea-
una, de numeroasele brate ale fluviului; prin marginea sa
.abrupti, acest §es formeaza termul actual al fluviului.
Zona sesurilor are largime variabild, dar in tot dea-
una mica. Iea se cuprinde intre terasa danubiana i zona
-dealurilor, yi nu incepe in realitate de cit din marginea
Jiului in spre resarit. Mai putin sapata prin curente de cit
terasa, lea formeaza impreuna en zona dealurilor partea
cea mai importanta a Romiiniei propriu zise. Panta sa de
la nord spre sud crqte pe cite-va linii de la un decline-
tru la 1 m. 5 pe kilometru §i tot o data are §i inclinare
-spre resarit. Aceasta din urma inclinare ineepe de linga
termul sting al Oltului i creste a§iti ca de la liniea Fla-
minda-Cinesti intrece pe cea de la nord spre sud. Din
cauza aceasta, toate riurile ce se coboara din munti in Joe
-de a surge la suds spre Dunarea sint deviate spre resarit.
Zona dealurilor ie cu mult mai large la dreapta 01-
tuldi de cit la stinga. Panta vailor iei catra sud nu ieste
de cit de 1 in. 43 Oda la 5 in 47 pre kilometru, fear in-
naltimile din aceasta zona nu se ridica mai sus de 750 in
zle innidtime absolutj, nisi mai mutt de 500m mai sus de
fundul vailor vecine. Acestea din urma sint in general des-
tul de largi §i dealurile in destul de rotunzite spre a fi
ingaduit arzare de sate §i agriculture chiar pe podi§urile qi
innaltimile cele mai marl ale regiunei.
Zona muntilor cuprinde spatial pe care se ridica
muntii cei mai innalti ai terei carii tree peste 800 de me-
tri. Inclinarea fundului vailor trece peste 14 metri la kilo-
metru qi cite o data ajunge la 32 chiar. Numai de a lun-
gul Oltului, ajunge la 2 metri pre kilometru. Aceste vai
 2G2

sint mai en totul lipsite de locuinti statornice $i clinele-

muntilor ce le miirginese, purnrea drepte sau chiar verti-
cale, fac comunicatiile grele yi une-ori chiar cu neputinta.
Din punctul de vedere al reliefului-Moldova, cum ant
spus si mai sus nu se poate impart! de cit in (lona zone,.
in a dealurilor si a muntilor.
,.Zona dealurilor din Moldova ieste inclinat5 spre re-
s5rit si spre sud, inse mai tare spre sud. si de aceea ri-
urile ee o strabat curb mai mult spre sud de cit spre re-
snit, adeca spre snd-sud-est. Iea le ibrmat5 din terase ale
c5ro spin5r1 sint orizontale si par a fi in acela-si plan.
Acest fapt cit si structura geologica a zonei ne duce a
conchide cg primitiv aceste terase constitueau un yes intins
yi neintrerupt nalt deasupra nivelului in5rei, in partea mij-
locie, de 300 de metri si care mergea tot plecindu-se in-
cet spre talvegul Dunarei; yi c5, mai apoi. acest yes innalt
a fost. despartit in dealurile ce despart voile riurilor actuale."-
Taramul cu Congerii. Acest teren col mai din urtna
format in epooa, tertiary a fost molt cercetat din toate
punctele de vedere. Dl. Cobilcescu mai ImbogAteste op-
nostintele asupra faunei acesteT periocle pin studiul ft-
cut asupra fosilelor noun ce a descoperit D-sa mai ales
la Plrscov In judetul Buzeukli. Speciile studiato $i a-
flate ca foarte caracteristice i-an dat D-lui Cobalcescu pu-
tinta de a intemeea sub genul Psilodon In genii! Cardium
zub gen care slujeste de trecere cntrn genul Isocardium.
In partea paleontologica a lucrarei descrie Dl. antoriii spe-
ciile Ilona si in plane heliografice iii le arata en exacti-
tatr,a obisnitita a fotografieT. Nu ne mai ieste teatng, ea fi-
guriie an fo t complectate si alatuite de autoriil ori de-
de,iemnatoriti dui a idel t reconcepute. Plansele 1. II, IIZT
IV $i xvi cuprind. Me 17 spoil' determinate de DI. Co-
balcescu in acest subgen al Cardiilor. Aceste moluste asa.
de rail' pe aiurea si astl de numeroage la Pirscov fac a-
ceasta localitate sa tie de acutna celebra.
Intr'o nota destul de [toga ne spune pe scurt DI. au-
Lelia istoriea cercetatilor cari au dus la stabilirea indivi-
 263

dualitatei terenuliii cu Congeril. Aceste luci iari Incep in

anal 1860 cn cercetarile lui Suess publicate in Sitzung-
berichte der K. K. Academie der Wissenschaft. 1860 Band
39 p. 158." Pentru edifiearea D-lui Cosmovici, profesorul
de la facultatea de mediciva care, cum isi vor fi aducind
aminte cetitoril nostri, a psi' cu tale sra scrie in Geolo-
gies D-sale ca. despre geologiea Romrniel nn se stie mai
nemica, afara de niste note neinsenmate. etc. si eft D-sa nu-
mai din fuggy, a aflat in judetul Neamt lucruri foarte
importante, zic Pentru edificarea D-lui Cosmovici vom re-
produce urmatoarele de la pag 7... Ieste necesar a tinPa
sama de cunostintele cistigate asupra unel chest!! stiintifi-
ee, eaci alt-feliti am fi ingrati catra, preclecesorii nostri
can prin lucrarile si prin luminele for ne an Mont mult
mai usosra sarcina noastra ; si apol, netinind sama de a-
ceste lucreiri can an slat rezultate pre can stiinta le re-
vunoaste definitiv, am fi expusi a cadea in rittacirile ine-
rente celor ce Incep si call! innainteaza intocmar ca un
pilot ce cutriera o mare theft neesplorata." Credem ca
Dl. Cosmovici va marturisi singur ca D-sa, venind in tara
noastra numai en notitele cisligate de la. cursul D-lui He-
bert de la Paris despre geologiea Frantiel mai Cu sama,
se va afltt cu o busola, minciunoasil, in care avind Incre-
dere va, face cele mai neiertate gresell si se va face ri-
dicul alit mind lucruri in necuuostinta de starea Ia care a
njuns cercetarea stiintifica in privima terenurilor noastre.
Aceasta nenorocire i se putea IntimplA D-lui Cormovicl
chiar dace, ar fi Inteles geologiea Frantic!, dar ce sa mai
zicem cind nu a Inteles'o nisi pe aceea, cum ne dovedeste
cartea rninunata Intro minunatiile multe si rnaseate ce vad
lumina zilei in fericita noastra Romanie ?
Dl. Cobalcescu a stndiat formatiunea cut paludine (o
parte a paturilor Congeriene) in Moklova sudica $1 In ju-
detul Buzeu. Acuma in urma a dovedit cfi, o formatiune
legate, de aproape cu acea congerianti. se afla in partea
norclicti a Moldovel si a studiat'o Ia Iasi in Imprejuriml.
Despre aceasta patura vorbeste si In nota de la pag 42.
 264 --
Tot enul cu paludine formeaza toata zona dealurilor
din partea sudica a Moldovei, in Valahiea toata zona se-
sului $i cea mai mare parte din zona dealurilor. Partea
de a supra a terasei Dunarel Ye slcatuitti din nasip si mil
air's° din vecbi timpuri de Dumarea si cari formeaza o
atura une locuri mai groasa de 100 de metri, sub care
se afla phturi Cu paludine print in malul Dunarel.
In Bulgariea teronul cu paludine lipseste ceea cc no
arata ca lacul in care s'au format paturile. acestea nu se
intindea $i asupra Bulgariei. Lucrul se vede foarte la-
murit in sectiunea fig. 1 pag. 9 din lucrarea D-lui Co-
1,11cescu.
Linga Galati la Barbo$I $i in ripa ce vine de a stin-
ga Seretiului m vAsi praul I cu paludine $i se intind spre
nord pang, la Dealul mare MO Baclu. In toatA regiunea
euprinsg, intre sesul Seretiului $i al Prutului sub paturile
de loss $i prund SP gig paturile cu paludine. 1)1. CAM-
eeseu a studiat pe larg acest teren si a OUR ca ieste a-
proape orizontal $i cat in ripa stingy a Seretiului de la
Barbosi pang, la Dealul mare are aceea-$1 aleatuire mine-
ralogica. Paturile shit orizontale si constan, mai cu sung,
in baneuri do un lut galban palid, cc nu face de loc turtit
cu apa, dar care se pulberizaza In acest lipid, fart inse
a prezintA caraterile smecticului. Bancurile groase ale a-
cestui hit alterneaza en cite-va straturi rani, de until salt
doi centimetri putere (grosime), de lut albastrict foarte
plastic ce constitue, cis ra partea inferioara, un bane de
mai bine de o junirttate de metru in grosime. MO, par-
tea superioara aceste paturl alterneaza cu sbancuri de
prund cari samang, malt en prundul diluvial ce zace dea-
supra paturilor cu paludine si peqe care vine lossul."
Barbo51 a aflat Dl Cobalcescu multime de fosile :
Vivipara Sadleri Partsch., Vivipara Lciostraca Brus., .Ne-
ritina Danubialis Pfeif , Valvata Salekiana Brus., Me/a-
nopsis acicularis Ferns , Litoglyphus fuscus Zieg. Pisidium
Covurluensis, Cobgiceseu. ongeria polyniorpha Lin., Hiclro-
Lia grandis, Cob.._ITydrobia Govurluensis Cob., $i multime de
 265

Unio nedeterminate din pricina ca au fost aflate numal bu-

OM far& insemnritate, apoi o Anodontit mare figurata in o
plansa sub numele de Anodonta problematica.
De a dreapta Siretului se prelungese depozitele cu pa-
ludine Omit in muntl. In dealurile din apropierea Siretiu-
1 ti sint formate Ca si in tole din stinga, Dl. Cobalcescu
le-a urmarit de a lungul riului Putna si a vazut ca se
f.firsesc in aceasta parte la satul Calirnan, la Intrarea fn
Vrancea. Terenul se ridica acolo aproape vertical si se
razima la sud pe grezul oligocen din culmea Odobestilor
*i spre nord pe terenul cu sare. In susul Trotusului a ur-
marit autoriul paturile cu paludine pang, la Caiuti si le-a
aflat alcatuincl cele cloud lanturi tie dealuri de la dreapta
si de la stinga riului. Cu tit se suie mai aproape de iz-
orul Trotusului cu atita slut si paturile mai ridicate pa-
r asinclu-si orizontalitatea.
La Cotofanestl sub paturi in totul ca cele de la Bar-
bosi se arata un depozit inferior de lut nasipos, alb gal-
biu necurat, faro fosile, gros de 100 de metri. Linga Ca-
iutl se arata o patura si mai inferioara sub lutul acesta
alcatuita din. paturi de prund, de nasip si de luturi si
formeaza dealurile ce marginesc In aceasta parte sesal
Trotusului Mal departe n'a urmarit autoriul terenul, dar
i s'au adus din Imprejurimi fosile din paturEe cu paludine.
Spre mieaa-noapte se Intinde formatiunea pang, la o
linie ce s'ar putea inchipul prin Negoesti (pe Trot-us),
Scarisoara (pe Siretiu) si CIrja (la Prut). La deal de a-
ceasta linie les paturi mai vechl, cele sarmatice.
In Pirscov in paturile cu paludine se afla malt lem-
nit (lignite) si toate si sferosiderit, De Ieste pacura on
so pare lndoelnic.
In Pirscov si Intro Slanic si Cilnau terenul cu palu-
dine zace de a dreptul peste eel cu sare, adeca lipseste
terenul sarmati,i. I aptul se dovedeste prin sectiunea fig.
2 pag. 14. Din lea se vede c6., paturile cu paludine stau
pe 'Atari salifere in stratificalie discordanta.
Grosimea paturei cu paludine la Pirscov trebue se fie
 266

eel putin de 600 metri si ie formata din luturi, nasi-

purl si grezinr1 slabs. DI. Coba loosen a eonstatat si un
bane foarte gros si foarte intins de calear. In fig. 3 a
aratat dl. Cobalcesett cum Teste structure termului drept
al Sliinicului in fata Becenilor. In partea cea mai de
jos a terenului a aflat multe din acele specii frumoase de
Cardium, din care a aleatuit subgenul Psilodon. Impren-
»4 cu Psilodonii a mai aflat autoriul si Vivipare. Acea-
sta parte inferioat a a terenulni se atl, in susul riului si
paturile ce o aleatuesc slut mai tare ridica. te (le cit cele
mai noun ce,,urmeazit raz arnindu-se peste acestea in jo-
sul riului. In privinta mines alogic patina inferioara Te
molasa lutonsa, gtilbie san rosieteea, Cu interealari (le hit
nasipos. Di'nti e Psilodoni citeaza autoriul pre Psilodon
Luphrosinne, Ps. Zamphiri, Ps. Urechi si Ps. ..71aucri toate
specii noun. Dintre vivipare vom numi pre Vivipara stric-
tarata, V. ]Ilurgescui, V. EuphrosinaP, V. Jierti.
Peste aceasta sistema yin ni$te greziuri (pietre de
na,ip) foarte lutoase, virstate en luturi nasipoase si invir-
tosate, clar can se desfac user in a pa. Coloarea for II
albastra verzie si cuprind multe fosile : o Lyrcea noba nu-
mita Euploosinae de antorift, o Vivipara numita Alcxan-
dricni, multi LithoglypM $i Psilodoni.
"Mal deasnpra yin Mori foioase si invirtosate, une -orl
schistoase, vristate cn Intnri plastice si en grezuri lutoase
albastre on negril en mutt lemn t. La Joseiii a aflat in
Ohara acetlAa Psilodonti, Lithoglyphi si Vivipare.
Peste sistema, acelsta se afla bancurl de grez groase
de peste de 300 metri, mai tars de cit cele din pAturile de-
scrise pgnA, nice. Se afla multi Unio deserisi de miterl
in partea paleontologica. apol Congeria polymorpho $i nu-
mai un Psilodon, Ps, Stari.
Formatiunea de la Pirsov corespunde (lard studiul
amaruntit Mont de dl. Cobalcescu sistemel mijlocii si celel
superioare a paturilor en paludine studiate do Paul $i Neu-
mayr in Slavoniea. Lipsese deei phturi contemporane sis-
tome! inferioare cu paludine $i tarimului inferior cu con-
(reril studiat de geologil de mai sus.
 2G7

Di. Cobiliceseu mai d lAmuriri foarte insmnate de-

spre stucliile ce a ficut in judetul Buzeniur si vorbeste
despre mnite loealit 4i uncle se arat% praurl numeroase si
intinse de lemnit. Mal dovedeste cat peste, formatiunea en
Unio $i Ps. Stunt se mai aflit o formatiune groasa. de nei-
sipuri on grezinfi MA, fosile, care aleAtuesc partea cea
mai de deasupra a Oturilor cu paludine.
Tata acuma in ce tabel rezumeazil, autoriul clasifica-
rea pAtnrilor, ineepe de la eele mai vecla:
1° Sistema cu Psilodonti caracteri.ata si prin Vivi-
para stricturata, V. Heleni, V. Ileberti, etc, se sub imparte :
a) Zona in ferioara cu Psilodonti cu V. Ileleni, V.
Berti. V. Reberti, V. Stricturata, etc.
b) Zona en Lithoglyphi si PsilodontI, mijlociP, caracteriza-
trtprin V. Alexandrieni, Valvata Sulekiana, Lyrcea Eu-
phrosinae, etc.
j) Zona superioara cu Psilodonti $i cu lemnit, earacte-
rizatN prin Ps. Euphrosinae, Ps. Zamphiri, etc.
2° Sistema cu Unio care dintre Psilodonti cuprind
numai pre I s Sturi.
3° Sistema nefosilifera.
(va urmtl) I. .Ncidejde.

Conferintele de la Universitate.
Panel acuma, 5 Martie 1S85, s'au tinut la Universitate patru
conff.rinti, cite una pe Duinineca.

Cea di'ntain conterinta a fost a D-lui A. D. Xenopo', despre

Dacied sub _Romani. D-so a aratat tot ideile ce le-a aratat si tilts
data tot la Univerbitate si a fault acelea-si greseli sustinind ca.
Romana(i le din Rontanati, reize3 din hereditas $i alte etimologii
eel putin ciudate. Despre scrierile D-lui Xenopol se vorlieste de a-
 2C8

j uns in aceasta rorista gi in conferinta nu a adus lueruri noun,

deci ne multamim cu aceasta notita scurta in privinta co ferintel.

A doua eonferinta a fort a D-lut Panu, reclactorul Lug 1. D-sa

ne-a \ orbit aespre noun directie a lil eralismultn.' D-sa a aratat
'it de tiettloasa sera starea societttei inaintea revolutiei franceze de
11 sfirsitul eacului trecut gi ea s'au gasit oameni luntinati, libe-
rail, earn an cautat prieina relelor gi an ghsit'o in apasana tira-
nica a statuhu asupra indivizilor, earora le impunea multime de
Testricti" ne lagindu-i sa munceasea cum ar fi vroit, etc 5i pe de
tau, parte in pozitiea privilegiate a unor paturi sociale: nobilimea
5i clerul. De aceea liberalii au scris in potriva putere" statulut si
au cerut sa nu se amestece lel in societate si sa ,lispara privile-
giile. Rat olutiea franceze a facut ceea ce doreau liberalit: s'a pro-
elamat libertatea muneei si libertatea indivicluala, egalitatea, frater-
nitatea gi statul a lasat pe indivizi se lupte inte dingit cum vor
oi, inse i-a oprit numai sa nu calve cite-va regule de justitie. Dar
in curind, zice D-1 Panu, s'a vazut ca ticalogiea n'a pierit din la-
me, ea cei 1 ogati gi cult" tot apasau si tineau ing ,nunchiati pre eel
saraci si lipsiti de culture; ba inea pan In un punct a incept a fi
mai reu de cit innainte de vreme ce, statul ne mai amestecindu-se
intro indivizi, eel slabs ierau lipsiti de ocrotirea de mai innainte gi
eel tart nu mat al, eau atitea piedeci ea in vremea veche. Ce ierit
de facut ? 0 parte din liberal' tinind la principiile Tech' au zis ca
au facut tot ce puteau face, an nemicit amesteeul statulm, indivizi"
n'au de acuma de elt sa-si caute de interesele lor, sint legalmente
egali cu eel bogati, an voic sa, se imbogatasca, gi sa se cultiveze gi
lei gi ar fi o gregala an lea statul sub apararea sa pe eel ma" slab!,
adeca sa se amestece din non si sa turbure relatiile intre indivizi. Acea-
sta !este gcoala veche. In fata acesteia s'a ridieat o gcoala liberals
noun, care a zis ca nu-I de ajuns ea s'au sfarmat privilegiile si s'a
lasat lupta libera intre indivizi, rind stau fata in fat,a, doua clase
sociale neegale in putere, in avere, in instructie, mai ales eMd cla-
sa bogati 'este mogtenitoarea pozitiunel privilegiate a clase or- su-
perioare din timpul di'nnaintea revolutiel, ca ar fi nedrept a lash
fare ajdorin pe eel slab!, in nrma unel nedreptati seculare, In dis-
cretiea celor bogati, in urma aceleia-si nedreptati seculare. Prin
urmare scoala noun a liberalilor, scoala, din care face parte Si con-
ferentiarul, sustine ea statul trebue sa se amestece in cliestiile eco-
nomice, sa ajute pe eel st.traei $i sat-i apere de exploatarea celor bo-
gati. D-sa, sustine ea statul de asta-zi nu mai 'este ea eel ve.ihia
reprezentantul claselor privilegiate, ci al societatei intregi gi toe
 269

mai (le aceea trebue sa se ingrijasea de interesele majoritatei care

avind puterea numarului si sustiniud prin munea sa pi-aura privi-
legiata are crept sa ceara de la reprezentatii sal sa se lea masun
de protectinne. .Apol a aratat ca aceste masuri sint in interesul
claselor privilegiate prin avere, pozitie sociala si cultura, caci fart
de masele ce alcatuesc poporul nu poate_ fi nici o putere si nici o
siguranta pentru cei de sus. D-1 Panu a aratat exemple de nevoiea
ce 'este de a se amestech statul intre stapinii de fabric], de pilda,
si Intro lueratorii mill se tocmese la dinsii. Ne-a spus cum un in-
spector a constatat intro fabrica din Rusiea ca lucriitorii trebuea
sa treaca pe o eale ash de strimta intre roatele si curelele in mis-
care ale masinelor in cit foarte des se intimplau nenorociri. Dupe
scoala veche liberals, Teri treaba lucratoiiului sa obsen eze data ie
primejdie on nu de luerat la faloriea aceea, ierh liber sa se tocmea-
sca on nu; dar o data ce s'a tocmit trebue sa luereze si daca se
intimplh vre o nenorocire, stapinal fabricet nu-I de villa. Din po-
triva scoala noua cere ca statul sa sileasca pe fabricant sa aseze
cum se cuvine masinele, sa fan odal luminoase, curate si aerate,
$i la caz de nenorocire sa fie respunzatorill. A mai adus si alt*
exemple.
Noi vom mai aminti pe eel ce l'a adus din Cara noastra,
nume improprietarirea teranilor. Duo scoala veche ar fi trebuit,
ziec D-1 Panu, sa se declare teranii liberl, dar pamint sit nu li se
dee, ci sa aiba a -ti curnparh daca vor putea agonisi cu ce. . .
Pacat ea C-1 Conferentiar nu ne-a explicat pang la ce punct
trebue sa mearga aceasta amestecare a statului si ce cauze. afla
D-sa in societatea de acuma cari sa explice saraciea, cit de mare-
admite D-sa ea ie exploatarea co o suffix muncitoril, etc..
Not nu ne unim cu D-Set: nici in explicarea cauzelor revolu-
tiei franceze, nici in privinta motivelor ce imping acuma pe star,
sa se amestece pentru muncitori, nici in privinta imbunatatirilor ce
ie in stare sa fats statul actual care ie departe de a fi coal a spab.
D-1 Panu reprezentantul societatei. Stahl actual ea si eel din tim-
pul mai vechifi imfatosaza clasele privelegiate. Cei ce vroesc sa en-
noasca ithdle noastre n'au de cit ca ceteasea articolul Robiea si
socialismul" publicat in No. 7 al ,,Revistei sociale.' Daca ne va fi
primit sfatul, am rug pre D-1 Panu sa studieze serierile ce do-
vedese ea prieina de capetenie a transformarei formeler sociale ie-
ste schimbarea modului de productiune si a productiv,tatei muncei
prin urniare. Acest menu l'ar vedea studiind Capitalul" lut Marx,
Origins families, a proprietatei individuale si a statului" a mut
.Engels $i mai in seurt niste eonferinti tinute la Paris de La-
fargue $i de Derille.
 270

A trek evnferinta a fost despre lux' si a tinut'o D-1 Irime-

scu. D-sa s'a incurcat reu de tot cind a 1 orbit despre valoure. Lu-
au de alt-feliii firesc, ca an mar patit'o $i altii mult mar cetitt de
cit D-sa. 12(e lima a aratat ca se face mare lux la not Cu tinerea
armatet, cu razboiul, en ambasadele pe is curtile straine, cu $colt
nefolositoare, cm drumurt de fier, cu bancr, institute de credit, etc
Apol D-sa ne a amenintat cu pieirea, daca individual nu 1 om
atlItit sa ne stringem cheltuelele $i a incheiat ca de vom merge tot
mit in curind Nom pati ca Egiptnl, de pilda.
S'a ritsculat is un Joe al eonferintet D-sale- in potriva D-1111
Panu $i s'a aratat Ca faded parte se vede din liberalii de scoala
veche, caer a zis ca no trebue tot sa-i dam, sa-r dam individultu,
si ast-felin sa-1 facem lene$ $i neingrijitorin pentru viitoriu, ci sa-1
lasam sa lupte singur $i sail face pozitie sociala. N'a bine voit
inse a re 3punde is cele spuse de D-I Panu in privinta imposibili-
tatet de a lupth eel calic cu eel bogat, cind i-ar da constitutiea pe
hirtie cele mai frumoase drepturi. MI s'a parut, ca D-1 Irimescu
combatea pe D-I Panu crezind ca combate pe socialisti. Sa se lini-
$teasca D-1 Panu nu-r socialist, ci burghez inteligent care prieepe
ca trebue de facet ce-vh pentru eel ce mnncesc', adeca ceea ce de
is un timp se nume$te socialism de scat, dar eu mare gresala. In
curt conferinta D-lui Irimescu ni s'a parut foarte sla,ba, plina de
lanalitatt, de exagerari, de grepli de $tiinta, etc...
*
* *
A patra conferinta a fost a D-lui P lissir despre Puterea
ideilor." D-sa a aratat cum se formeaza in not ideile din impresi-
unile primite prin calea simturilor, eum din aceste reprezintad
grosolane $i particulare ajungem prin abstractie la idei mai inmate,
apt cum prin lucrart logice scoatem din idei cunoscute concluzit
relativ liana.
A mai spus cum adesea intre impresiile reale $i intre lucra-
rile logice se amesteca fantaziea care ne face sa schimbam legatu-
1 a intre impresir si idei, sa exageram pe unele $i BA slabim pe al-
tele si prin urmare cum prin acest amestec al fantaziei putem gre-
si $i eum pentru it ajunge la adevar trebue sa ne tinem de fapte,
IA le observam cu impartialitate on sa le luam din izvoare sigure,
etc. A aratat cit de mare ieste puterea ideilor, cum de multe on
ne vedem siliti a ne plech capul innainte ideilor ce ni le pone in-
nainte un om de la care n'am ayes nisi o plecare de a le primi, etc.
Pe urma a aratat D-sa, cit de greu feste de a gag adevar in
$tiintl a$a de complexe ea cele sociale si cite piedeci stau in calea
celui ce vrea salt face, idei adevarate in asemeaea chestil.
 271

Mat departe a luat un exempla si ne-a vorbit despre greu-

tatea de a ne face idee cum s'au Intemeiat sod tatile omene$ti, cind
nu avem nisi un chip de a $ti direct cum s'au alcatuit societatile.
Dar ne-am mierat cind am vazut cum a inceput D-sa a aratit ca-
lea ce trebue de urmat spre a aflit, indirect chipul cum s'au alca-
tuit societatile primitive. D-sa ne-a rationat ast-feliu ; Societatea
n'a existat tot de a una, deci a avut un inceput." Dam a avut un
inceput trebue sa se fi simtit nevoia de a fi in societate la mune-
nit primitive, care on cit de departati de noi nu puteau sa se deo-
sebeasca in esistenta de noi." ,,Piin urmare, Inchee 1) -sa, oamenit
au format societate, fiind ca aveau in let uu simt pentru sociabi-
'ante. "
Apoi ne-a spas ea tot ast-felin se urmeaza pentru a afliL ori-
gina familiei, a proprietatei, a religiei, etc. . Neat ca nu i -a ve-
nit in gind sa zica $i despre limba tot ash, cad speram ca, ma-
ear atunci ar fi priceput cit de gresita, de absurda, de ne*tiintifica,
tle metafizica ie metoda laudata de D-sa. D-1 . se vede ca n'a
auzit Inca cum sociologiea moderns cauta sa-si faca idee despre or-
ganizarea societatilor primitive observind societatile selbatecilor de
asta-zt. Se $tie ca uncle tiihuri selbatece reprezinta forme prin
care oamenic eivilizati au trecut de mii de reacuri. De pe observa-
rea tuturor formelor ce are societatea, familiea, proprietatea, limba
pe pamint se poate u$or ajulige la formele vechi. Ca sa se convin-
ga, ceteasca D-1 Missir scrierile lui Morgan ori mai pe scurt cartea
lui pomenita mat sus pentru D-1 Panu.
Alta gresala a D-lui Missir ieste ca D-sa a uitat ca oamenii
sent un feat de momite perfectionate $i ca traeau in societate in-
nainte de a se preface in oameni, deci societatea ie mat veche de
cit omenirea $i omul si-a el*tigat caracterele intr'un media social.
Uitind acest lucru usor va pati D-1 Missir ca acei can ne deseri-
eau impresiile ce a simtit omul cind pentru intaea data a vazut re-
wind on apunind soarele, on cind a vazut fulgerul si a =it tra-
snetul, etc. . Va ajunge le caraghiozlicurile celor sari ne-au zugra-
vit cum barbatul intilnind pe cea di'ntaia femee a simtit in inima
o fragezime deosebita, cum a fost subjugat de femee si a format
familiea, apol- cum din familii s'au alcatuit triburi, din triburi na-
tii, etc.
Tot ass de gre$it ieste D-sa cind spune ea robiea a .existat
thiar de la inceputul societatilor omene$ti, de vreme ce se *tie a-
cuma ea pe cita vreme productivitatea muncei omenesti sera prea
mica pentru a asigura hrana muncitoriului $i a mai lasit o plus-va-
hare pentru altii, robiea nu a putut exists $i de aceea in starea de
selbatacie omul putea fi mincat, dar nu facut rob.
De asemenea gre*e$te cind socoate ca desvoltarea ideilor
 272

a prorocat desparerea robiel, eau a fost aflata injositoare pentru

natura omeneasca. dice a cazut D-1 Missir in Hegelianism de ca-
re invinuea pe altit. Noi stim ca robiea a desparut cind modal de
productiune prin robi nu se mat rentii. Cet-asca D-1 Misir serie-
rile Marxistilor si va vedea adeNarul. P -sa care le asit de convins
de puterea adevarului, credem ea daca it va afla, si la eel comba-
tuti pans acuma de D-sa, 11 va primi si se va face aparatoriul lm.
Audetot.

Catra D-nii abonatil

Acest No. cuprinde 4 coale, Pentru anul al
IV-lea ca pentru celelalte, vom da 24 de nu-
mere de cite 2 coale §i jum. Numarul de fata
poarta No. 6 §i 7, caci de la No. 5 a intrecut
1, de coala '§ide aice la No. 8 se va da i 12 cu-
1
2

venita Inca No. 7. Rugam pe acei di'ntre abo-

natii no§tri carii nu ne -au plait Inca sa ne tri-
meata costul.
Reclaciea.
"Drepturile omullui"
Ziar politico-social quotidian
Colaboratori : Const. C. Baealbasa, Al. Brgeseu. Const.
A. Filitis, Em. A. Frunzeseu, Const. Mile, Loan Nadejde,
Al. G. Radovici, Paul Seorteanu, etc...
Pretul abonamentului :
In Tara : pe an 24 de lei ; pe 6 luni, 12 lei, pe 3 luni,
6 lei.
In afarg : pe an 32 de leT; pe 6 luni, 6 lei ; pe treiluni
8 lei.
Adininistratiea si Redactit a la tipografiea N. Miuleseu, ea
lea Victoriea 32 Bueuresti.