CONTEMPORANUL

REVISTA. LITERARA
IESE DE DOUA ORI PE LUNA.
REDACTOR!.
pentru partea literara pentru partea §tiintific
V. G. Mortun I. Nfidejde
N. 15. an. IV. Iasi 1885.
Privim ea abonati pe D-nii ce vor bine vroi a
priori don& numere aunt &KIM alba

D-1 Datculescu ci cal pereile

In No. 13 an. IV am dot pe fata 'ma din multele
lunecaturi ale d-lui redactor al Gazetel Sateanului." Iera
vorba de cinperci, pre earl d-sa Obis° potrivit si en cal° a le
Inzestra asa de geaba en flori. D-I redactor nu s'a mul-
tamit cu cele ce i-am spas atunci, ha din potriva se tine
tare, erode ea are dreptate si i se naluceste ea nu iubirea
de adevar l'a pus pe i1ordax sa scrie, ci alto prieini. U-
na din acele pricini ar fi ea G-azeta Sateanului" incepe
a ne ajnnge prin multimea exemplarelor co scoate. Noi
marturisim ca Did nu stim cite exemplars scoate d-sa ; dar
fiind Ca a prins prilejul de a spune lumen ca -I mer-
ge bine riegustoriea, ne grabim a-i urit si noi, negustore-
ste. voroc bun, ca alt-felin de nu va, avea noroc, marfa
neflindu-T prea de soiu, no temem sa nu dea faliment....
Despre partea a dpua ca 11 prigonim. cad nu-i socialist si
ea ne repune cu articole de halul (mini intitnlat Egali-
tatea" si altele ejusdent tarime, ii respundem ca ne pa-
re reu clack dupa cc, a cetit articolele scrise in Revista
Soeiala" si in ,.Drepturile Omului", a mai crezut ca soci-
alistii au intro altele si cerinta de a egala lungitnea nasu-
 -554 --
rilor, incaperea stomahurilor $i alte asemenea bazaconii.
Ne pare red, II plingem pe d-1 Datculescu, ne doare ini-
ma de bungtate de hirtie ce stricg Cu gazeta; dar sg-1 pri-
gonim Inca, sg-1 arnArlin soarta.... nici o data.
D-1 Datculescu, lulnd pildg de la biblicul Satan, urea
sg tragg In bucluc $i pre altil, ne spune o ciupercile
D-sale all avut trecere si la alto ziare cari ad luat
articolul si cg nime n'a gnsit cg. nu spunea drept. Neat,
trist semn I Dae lipsa de eunostintI $tiintifIce serioase la
un redactor de revistg ($i $tiintificg lntre altele) ieste de-
stul de vg tgmgtoare; apoi fireste cg asemenea nestiintg colo-
sala, dacg 'este obsteaseg, ar fi o nenorocire nationalg. Dar sg,
ne minglern cu pgrerea cg ziarele In chestie ai reprodus
ciupercile D-lui Datculescu ne-avind altg Impluturg la cuh-
nea for ziaristica. Asemenea lucru se datoreste foarfeei-
lor, cari dupg cum se tie aproape de top, nu sint in
stare a cleosebi binele de reit
D-1 Dateuleseu, mare tactic, ngvgleste asupra luf Mor-
dax si catg a-1 pune rot" cu redactorul pgrtel stiintifice a
Contemporanulul," adecL eu I. Ngdejde. Vrea D-I Dat-
eulescu sg mg, mature dells Contemporanul."? De ce Mita
prigonire ? Zice D-I Datculeseu Lugm Int6I (de ce cu g
,.si arg, a la uring, ?) eller (de ce nu chiar?) botanica d-lul
I. Ngdejde, direetorul (redactor, D-le) Contemporanu/ui, care
(eine ?) tocmai e pentru clasa II-a gimnasialg. (Iasi 1880).
Deschidem la pag. 78 si grim tipgrit, negru pe alb, eA,
organele de Inmultire sunt florile $i anurne staminele si
pistilele.
intrebiim pe d-lu (de ce cu u?) Mordax, tine 0/14
organele reproductoril ad Peg, staminele si pistilele.
Florea, negresit. Ded pote 11 vorba de flore la On-
perel. Fiore ciudatg nu e vorba si o flOre care n'are
asemilmare (De ce cu a Intro m si n si nu cu e, cad seri-
etl inatasem, preadute, s6? Dar se vede ea trgitl en or-
tografiea, ca mita cu einele, alt-Nut n'am Intelege babilo-
niea urmg,toare : lancinem (en 6), grociazi (eu ci) cu flori-
le cele alto (de ce nu celelatte ?) $i d'aceia zieem : e
 555

,.ciudata vegetatinnea acestei criptogame." Noi Insa (de

,ce nu rase ?) care (?) In acel articul n'am avut pretenti-
,,unea a face un studia botanic asupra ciupercelor. n'am
dis ca florile for au stamine si pistile ce se pot videa ci
.,am di, Infloresc ; si Infloriri, slava DomnuluT, stint de di-
.,,ferite chipuri.
Dar s6 mai deschidem tot acea carte la pag, 73,
lat5 ce gasim
..Aceste basieuti negro stint s6mInta ciuperceT."
Hel, hei, D-le Datculescu in grill glod ai dat, dal O.
scotT nn picior si celalalt sp duce in fund I
Aflati,d-la redactor, Ca la pag. 78 ie vorba de I lantp-
le fanerogame si acest lucre It Inteleg eel din claQa a II-a,
-cad ajung is pag. 78 diva ce all vadut di la ciuperca,
aIge, mnschi nu sint stamine si pistele si en atita mai pti-
tin la ciuperci, vezi Fag. 73-76 din Botanica de I. NA-
(lejde.
D-1Dateuleseuzice Ca n'a zis de floarea ciupercelor ea are
stamine si pistile ce se pot vedea... Se va mierA tare rind iT
TOM spune ca n'ail ciuperoele pe cusmele for stamine nici
pistile, nici vizibile nici invizibile Besicutele ce se fac pe
sub cusma nu-s corespunzatoare nici cu ovulul nici cn
materiea din firele de polen. Organele corespunzatoa-
re cu staminele si cu pistilele, piny la tin punct, so afla
la uncle ciuperci pe micelia si din nnirea unel celuli fe-
meesti cu una barbateasca se formeaza individul WA sex
orespunzatoriu cu ciuperca ce se mininca si sporii lei sint
fara sex.
D-I Datculescu putea sa stie ca floare se chieama tin ram
transformat pe care se afla frunze ce poarta uncle poles
altele ovule on macar un feliii de asemenea frunze. Sa
ne arft te asemenea lucre la ciuperca si apolvom vedea de
!este ciuperca floare on inflorescenta.
Citatiea din Langlebert Teste Tear despre fanerogame
$i cum ca leste asA se vede din citatiea a doua cea de la
pag. 351 uncle spune numal ca urnbrela cuprinde organe-
le de reproductie, dar nu o nume$te floare. La pag. 352
 -- 556
greseste Langlebert rind numeste ciuperca inflorescen fa,In-
tocrnal cum gresesc si domniT hotticultori" Vilmorin-An-
clrieux.
D-1 Langlebert pe la 1869 nu stiea cum stall lucru-
rile cu ciupercile; dar not slntem datori a nu sti $i a-
cuma ? Vrea d-1 Datculescu sn se incredinteze de cele ce-i
spunem, n'are de cit s eeteasen in cartea lul Sacks Inti-
tulatn ,,Trai to de Botanique con forme A retat pr6ent de la
science par J. Sachs. Paris 1874" de la pag, 321 la 377.
Ash dar Teste cunuseul acuma en micelial, adeen fi-
rele cele albo ce se afla In pftmint sint generatiea sexuatn
$i ciuperca ce lose darn Teste generatie asexuatn. Acea-
stn din urmn face niste celule produentoare numite
sporT. Acesti spori produc miceliu si din miceliu se for-,
meazn asA zisele ciuperce. Nu Teste ingaduit unui om
care si-a fAcut idee cit de elementarn de ciuperci sn pa-
meneasen de flori on de inflorescente la dInsele. Floarea
fanerogamelor leste un aparat foarte complicat f,r ana-
logie realty cu ce-vA de la plantele criptogame. A floa-
rea de la fanerogame ar corespunde: cu sporul, cu mice-
leul si cu ciuperca tinnrn luatn ca embrion al celel adul-
te. Floarea are WV din generatia nesexuatn (anume un ram
cu mai multe frunze), toatn generatiea sexuat care se des-
voltn numai in sacul embrionar $i embrionul care Teste
altn, generatieasexuatn iii forma Tel tInArn. Toate aceste pArti
slat strins legate intr'un tot. Di'npotrivn la ciupercile D-
luT Datculescu sporul se deslipeste de la generatiea nese-
xuatn si cade pe parnInt, din spor se face o generatie, mi-
celiul, care nu remIne inlnuntrul sporulul, ci se lntinde in
pnmInt. Pe miceliu se desvoltn organe sexuate, se face
fecundatie si din celula fecundate se formeazn, ciuperca.
Daca am asemAnA fanerogamele (plante ca bradul, popu-
pita $i marul) cu criptogame precum cu o ferega on
cu o alga, v ?dem cn si la acestea nu putem gftsi Hoare. Du-
pn D-1 Datcul sou Inse, sub pretext eft algele au organe
reproducatoare ar trebul sr zicem c ail si flori. Nostim
ar fi sty vorbim de flori si de inflorescente la protococus off
 557

la confPrva ; mai ale. bind protococus ieste plantn di'ntr'o

singurn celuln! N'am de gind s Insir Mee toate desco-
peririle minunate cari at arntat analogiile si legaturile
Intre plante incepInd de la protococus si Incheind en ce-
le mai superioare lanerogame rnonocodiletoane si dicoti-
ledoane. Poate ea va face o data eine-va In Contern po-
ran ul" asemenea artieol ; ping atunci D-I Dateulescu face
cunostinta, cu Sachs. Nu-i va stricA.
In curind vom mai avea de fuel tot en D-sa, diet
trebue A vadA cetitoril nostri, ce omeni $i cu ce cultu-
el, slut eel ce se fac a$A de grozavi si de priceputi.
pORDAX.

SCHITE DIN RAZBOIUL RUSO-TURC

In 1877 chid se declArg, ritzboiul, asa zis, pentru ne-
atirnare, ieram In Iasi. Intr'o noapte ne trezirnrn in vu-
etul unor strigate barbare, Intr'un amestec de cintece si
de ropot de picioare ; curgeat solclati pe ulitA ca o apn,
de credeal en nu mai at capnt. Iera arrnata rusasc.!A. A
doua zi pe toate nlitile vedeai furnicind soldati muscrilesti.
Pe fetele tutnror Iesenilor se cetea veseliea : Patriotii ve-
dear' In venirea Rusilor neatirnarea statului Romin ; ne-
gustorii so bucurat ca vor avea, alisveris, ba ca chiar se
vor imbognti ; ziceat : Rusul lasn haul In tarn c6, ie bo-
gat, vie cit de multi, dar sa fereascn D-zet de Neamt, a-
cesta-I call° si lasn calicie pe unde merge " 0 clasit do
fernei se bueurat si isle de venirea Rusilor stiind en im-
perialii $i carboavele se vpr muta din buzunarele rusesti
la dinsele.
In adevar cu cit crestea numnrul Rusilor cu atita
crestea si nuruarul femeilor desfrinate, ulitele lerat pline.
Un epistat imi istorisea en de cind en venirea Rusilor ote-
lune gem de femei.Al'am sparieat zicea, cite fetes idame,
altn-data cinstite, le-am vnzut acuma petrecind pe la otelurl
en Rusii.
 558

Ce sa to spail. aceasta To corcirea poroarelor It

zisei
Pleeftl din Iasi la Bucuresti, acolo acela-s1 lucru :
Itubi si femei do ulita. Intr'o 71 Intrind let pe poarta o-
telului, doua femei ma apucara de mina zicIndu-mi :pasta
bratura. Uniforma mea le facuse sa rna creada Rust
pe cind let lei am un nenorocit $colariti. Intru in odae,
biea aprind luminarea si and niste chicote. les si ce sa
vad? 0 calugarita si alte douti femei, torte surori de carita-
te de Ia cr ucea rosa. fele ma privira gales si una scoa-
se o rubla si tot prin schimo mi-o aratA 5i-mi facea sewn
sa, merg In odae Ia d'inele sa mi-o dee.
NIa prffilcui ca nu le inteleg si-mi catai de treaba.
Poste cite-va zile plecai spre Alexandriea, Mel desi
ieram din Turnu-Magurele; dar acesta find In primejdie
de a fi bombardat, familiea mea II parasise.
Merginel In spre Giurgiti ierarn foarte Insufletit do
simtiri vitejesti, Imi inchipueam ca find pe elm pul de lul -
ta, asi face posmol In clusmani.
Ajungind la Giurgiti, ce priveliste I La dreapta si la
stinga tot case daamate ; mai incolo o besereca cu usile
si ferestile sfarimate, Inlauntru icoanele si candelele stri-
cate, parca se rasvritisera tot! sfintii.
a$A privind ba la una ba la alta, nici nu baga-
sem de sama ca sint singur pe ulita ; ajung in pieata ca
sa merg la otel. and trimbete si strigate, niste Cazaci fu-
geati si strigatl la oameni facindu -le semne sa fuga. J
frica rupsei $i lea Ia fuga, in cotre rnergea norodul $i nu
m'am oprit de cit Intro niste vii uncle lerau corturi, In
can stateati locuitorii eel saraci fugitI din Giurgiu de fri-
ca boambelor turcesti. Cei bogati se dusesera la Buell-
rest' on la Alexandriea sail pe la mosii, cei sermani sta.-
teat aice in glod si ploae, pe undo ii mai vizita din cind
in cind cite o boamba ratacita.
** *
In ziva de trei Julie am parasit Alexandriea si mer-
 559

geam la Turn! Pe la ceasurile 11 din zi, delijenta se o-

pri se faca popas la Turculesti, sat la jumatate de eale
Intro Turn si Alexandriea. Ne coboriram si not drumetil
sa luam ce-va de la han. Cu neputinta Inse de strabatut,
caci Innainte stateau o multime de terani si do Rust si se
certat la cutite.
NepricepInd ce Ye, Intrebal pe un mosneag ce sedea
mai la o parte. lel ofta din grew si cu desgust ImI zise :
Dar ce sa fie, domnisorulei I lear a venit vremea zaverel,
a intrat Year Muscalul In tars. De acorn podvoadele si an-
garalele ne prapadesc.
Nemultarnit de respunsul mosneagului, Intreb pe u-
nul imbracat nemteste : nicl aice nu ful mai fericit, eaci
acesta, mort bat, de abiea graea. .Din dosul crismei se a-
uzeau niste tipete: let dau sa 'merg intr'acolo. un muscat
ma, opreste ; Yet cit sa ma rapad, dar lel ma azvirle cit
colo. Incep a strigA, a tip6, ca voit reclama : cum se
poarta ca dusmanl. In vremea aceea tine -vA ma lea de
. brat si ma tirie la o parte.
Asculta, d-le, pentru D-zet cunosc pe tatal d-tale,
de aceea am spus muscalulul sit-ti dea pace ; dar si d-ta
lass -1 dracului."
Bine, dar ce ieste ? Ie Cara in prada Rusi-
lor ? Ce fac lei ? Ce tipete de terani se and in dosul
crismei ?.
Jell sint pritnarele de aice. Pe teran! 1-am adus
cu carele sa dud, fin, pae, orz si alto lucruri la Turn si
la Zimnicea pentru Muscall si nu vor.
Prea bine fac, at drept ; conventiea noastra nu o-
bliga pe terani sa faca caraturi armatei aliate.
.AO Ye, d-le, dar stiff d-ta: multe slut scrise si pu-
tine se fac; dar si mai multe nescrise, se savirsesc,
Muscalil at chefuit cu sub-prefectul pan& acuma, on
cela pe care 11 vezi bat ($i imI arata pe col ce-1 intre-
basem Yet) si Tel mi-a dat ordin sa las pe Muscali sa-si
faca treaba cum vor sti si Tel bat ca la dinsii a ca-
sk pe cine nu urea.
 56'0

-- Brava ! frumos prieten le si brat Ivan !

Abiea am lesit din sat si am si Inceput a auzi bu-
buitul tunurilor. Ajungind pe un virf de deal, Vazuram
orasnl Turn, Dunarea si di'ncolo Nicopolea. Am gasit Tur-
nul aproape desert, nu vedeam de cit soldati si citi-va
cetateni. Ma duc a case, tats -mien nu lerA, ma Imvirtesc
incoace Incolo Dana ce aflu de la un om ca toti slut la
gradina mare si privesc la razboitt.
Brava tor, curajosi mai sint, privesc la razboiti
ea la panorama I Se intelege ca merg si Teti nude ie lu-
mea. I a gradina unit beau cafele, altii privesc; cu oche-
nele co isprAvi fac boambele noastre in Nicopole. Bubu-
eau tunurile de to luA groaza, din clnd In cind se cutre-
murau casele din oral ; atunceri, stieam ca trag tunurile
utiese ale Rusilor on tunurile cele marl din Nicopole de
la basitabiea (bateriea principala). Cind auzeam cite -o boam-
ha suerInd pe de asupra noastra, o data, ca dupe coman-
da, ne lungeam la pamint. 0 do to auziram lInga
not plesnincl o boamba; gralul ne pieri, ne uitaram unul la
altul, ea, iinlele no strtteat nurnal pe virful capului asA de
groznic ni se ridicase parul I
Hei, boerilor, n'at! murit ? ne intreba WWI de
la bufet rizind eu hohot.
Sculindu-ne ca din mormint am Intrebat ce !este.
Iea peste drum de cazarma ati trimes Turcii o scroa-
fa de otel si cInd a cazut a si fatat o multime de put, fi-
re-ar al naibei de Turd!
Nu trece mutt si alta plesnitura, de asta data credeam
ca sintem pierduti, Inse norm, a cant Intr'o magazie.
Am stat acolo pang a Insera1 de tot.
De la un timp artileriea noastra cit si cea rusasca
de di'ncoace de Dunarea, a IncetE.t de a mai da focuri.
Turcil incetara si Tel, se anzeau bubuiturI de tunuri, dar
Torah in cealalta parte a Nicopolel. Rusil se apropiasera
de oras. Pe is 5 se vazura trapele rusesti In partea de
la apus a cetatel. Coloanele rusestl Innaint IA spre cetate
si Turcil to primeart cu focuri; nu se mai auzeatt bubui-
 5G1

turf de tun. ei numaT salvele date de infanteriea tirceasca

si focurile tiraliorilor Rusi. Peste o jumatate de ceas se
auzeati salve din arnindoua partile. Privelistea ierit Ingro-
zitoate; vedeam cu ocheana cum cete de oamenI clideati
prada morteT. Nu se auzea nemic, dar se vedea cum se
sfdsie om pe om. UniT Wear' morti, altil IT calcati in pi-
cioare treelnd Innainte. Se Idea asaltul. De la o vreme
nu se mai vazd nemic, un fum se Intinse poste dealuri,
se auzeat mereil IocurT de pusti; In spre apusul si resa-
ritul cetatei se vedeati Hearin(' focuri.
De o data pe la nova, ceasurT sara o prieleste gro-
zavit si mare* ni se ivi innaintea ochilor. Nicopolea in
flacari se vedea arzind intro btinci.
Turcii fiind respinsi de Rusi clupa dealuri, dadus3rd,
singuri foc orasului, ca sa nu-1 lase prada dusmanului si
o luasera la foga pe sub deal pe malul Dunarey. Mare
ierA turbarea si selbatticlea omeneasca. Tureii fugeati sa-si
mintuie vieata, soldatiT Rusi II alungati din 'Irma Ca hal.-
tasii pe lupT: pe care cum 11 ajungeat II impungeati cu
sulita in coasts $i-1 aruncati In Dunarea. Urlete selbatece si
desnaddjduite iti Impleaii suf!etul de jale si de ura, ura In
contra prostieT omenesti. VrInd ne vrind to Intrebai ce-
$1 facusera oameniT acestiea unul altuiea. IsT rIpisera a-
verile orT isi luasera logodnicele san pines de toato zilele
si o ripiserd, unul altuiea? Nu. caci unul venise tocmai
din fundul RusieT, Tear istalalt ar ft fost multamit sa-i dee
pace 0,-41 lucreze pamintul si sa se inchine lul Mahomet.
Dar ieata unul in numele crucel, In numele Tarulul, ucide
pe altul care striga Alah 1 Alah, ce ne aT 'amt." Peste
un ceas, se mai vedeail Inca flacarilo orasului si se au-
zeati focuri de pusti, amestecate cu vaetele nenorocitilor.
A doua zr patru Iuliu pe poarta cetatel se vedea fil-
fiind stindardal ruses°.
CImpiea di'ntre Turn si Dunarea care din tuna lui
Maiii nu fisese ealcata nici de cirri, se vede ca si for le iera
fried, de boambe, acuma de demineata lerA piing, de oa-
'meni Bari mergeat sa, vada Nicopolea mai de a proape:
 562

Am mess $i Teti ; 11130 DunArea am vAzut un general rus

si pe generalul romin care comanda atunci diviziea a 4-a in-
cunjurati de ofiteri $i de oavni cari l udaii izbinzele ar-
matelor aliate si rideatis de Tuna luati prinsi din Nieopo-
le. Until din prinsi Ter bietul Ibraim, un brarin care
innainte de rAzboiti vindea strugurl In tirg; not copiii, cind
iesam de la scoalAilnAdijeam si rldeam de Tel cum stigA.
usturiega buna, usturuga," TotT TurneniT it cunosteati, ce-
Walt iert1 un copil Tatar ca de vr'o nou5, anT. StAtea bi-
etul copilas cu minile la piept, descult. en o camas& rnp-
ta pe Tel, cn capnl gol, slab, galbAn si uscat, nu mincase
de tree zile. Se rugi la toti stt-i dea o bucata de pine
si drept mild toti 11 injnrau. Unei terance pe al carei co-
pil 11 furasera cu o siiptaminh innainte Turcif, II veni jale
si-I dadu o bucAticA de pine, zicind Seracul de lel, eA
To si Tel rob si nenoroeit earn o fi si copilasnl mien la ai
Ion si nici Tel nu ye, fi stricat nemica, cum n'a stricat nici
at mien.
Multo; a si maT ales generalilor nu le plAcu, dar vor-
bele ferneef ierau a$A, de adeviirate si rostite ea atita jale
in cit toti trIcnrA. UniT se cam incruntara la copil ; ace-
sta incepu sA tremure si se uitA spAriat in toato partite :
iT ier6, fricg sa minince. Generalul rusesc, on ca se In-
duiose orT c voi a face pe milosul, Indemnfti pe copil sa
minince. Bietul lbraim si Tel lerA flamind si Tel nu min-
ease de trel zile ; rear ierA bAtrin, Jul' if lera rusine sA'n-
tinda mina.
B.

NOT
XXXI. Estetica. Frumo,; Teste ceca ce prieinuestesen-
timentul (placut etc.) frumosului, adeca, ceea ce pune slab
in lucrare organele (maT ales organele intelectuale) odih-
nite, aceastA lucrare fiind reproducerea intr'un grad slab
 -5(3
a actiunei energise, a exercitiulul violent al organelor. Fi-
ind ca Exercitiul Violent al organelor lest° pricinuit prin
lucrarea unui corp (om, animal, munte, cutat e feliu de om
etc) , cit sl ascultarea unei povestir! (poezie etc), a unor
sunete mnzicale ce imiteaza glasul ce exprima cutare or!
cutare simtire, precum si prin privirea dantulni on a u-
ntii joc de color! etc ; lucrarea slab a organclor (simtirea
frumosului) ieste pricinuit de acelea-0 corpcni cind ne fac
intiparirea slaba $i in totdeauna prin asentanatorittl, prin
sintulacrul acelorali corpari etc. (Intiparirea find in acest
car, in totdeauna usoara, arleca, o surpriudere a simturi-
lor, ca un inceput de simtire tare, o intelaciune a sim-
turilor). Dec!, pictufa $i sculptura trebue sa irnfatoeze
tipuri pentru a face sa iii sa., I ara, ca innain tea noastra se
atla corpuri reale; muzica trebue sa reproduca accente,
strigari, zgomote, glasuri amestecata ea si cum
am anzi convorbirea usoarit, trista, aprinsa or! furioasa a
unui popor adunat, a unei grupe de jucatorl in Orli, de
oameni ce petrec, etc. In asemenea inntimplare fie-eare in-
strument trebue sarsi cinte, cintecul dupa cum intro gru-
pa fie-care individ vorbeste pe sama sa dupa sentimente-
le sale; dar toate iustrumentelP trebue sa cinte in armo-
nie, sa urmeze tot un plan, ori tteeea-$1 mitsura, ca safa-
ca eu putinta sa anzim ce (IMO, fie-care instrument ;
orhestra ar face un zgomot neregulut, dar n'ar face
sa se nasea, in no! chipul unei grupe in care pntem pri-
vi in vole misearile unui individ si miscarile grope! in-
tregi.
Din punctul do vedere al bogatiel efectulu!, pietura si
sculptura lasa inehipuirei privitoriului putin de creat. pen-
tru ca privitoriul mai adesea sa multarne$te adrnirind ghi-
baciea artistulul care a putut dovedi atitea piedeeI si a re-
usit a imitb, asa de bine (o leaca de munca intelectuala
11 face se compare tipul ce si-a Inchipuit iel insu-si mai
innainte eu eel realizat de artist); In timp ce muzica nefa-
ce sa auzim un singur getnat al unei flint!, lasind ca in-
chipuiiea noastra sa $1*-o faca (fie fiinta aceea reala or! in-
 564

ehipuitA), in cutare orT cutare situatie on intimplare etc ;

de aice urmeazA cA aceea-$T bucatA de muzicA poate pri-
einui In acela-$1 cap feliurite imagini, dacA, o ascultA in fe-
liurite timpuri. LAsindu-ne In voiea acestor cugetAri, a-
t estor plAzmuiri fantastice cari la rIndul for ne farmAcA,
uitArn tot (lemma pe artist si mai tot deauna pe eel ce e-
xecutA. Nu mai admirAm, on nu avem timp sa admiram,
ghibaciea artist uluI care invinge greutAtile (dacA nu-1 von-
ba de un concert de tours de force," lucru care aduce
tot deauna placere foarte slab)), cum ni se IntImplA dud
admiram un tabloti orl o statue.
Pictura decT $i sculptura sint foarte vecine de me-
stesngurile ordinare cari fac lucruri pentru cari se cheltu-
este multa munca, multa rabdare. mutt time $i cart pun
In lucrare facultatile inferioare ale inteligentel ; pe (And
muzica pricinueste o munc Indelungata (I Inchipuirel ere-
Atoare) $i tot deauna felirtritA a facultAtilor celor Innalte.
Compunerea subiectului pricinueste $i in pictura o lucra-
re de acest feliti, dar fArA mare valoare si foarte scurtA,
find prea simpla. Poeziea (literatura in general) ieste ca
muzica.
XXXII. Ceea ce atita sentimentul frumosulai.
1. Oamenii, caracterele si situatille reale ce ne slut
plAcute, ne fac pltcere si cind sint numa! Inchipuite. Lu-
crurile reale ne sint simpatico, data stilt priitoare conser-
vArel noastre on chiar propAsirei ne plac prin instinct
(orl prin simpatie).
2) Simulacrul lucrurilor antipatioe, at situatiilor ne-
norocite pentru altul (care ne trezesc $i Tele simpatiea pen-
tru altal) ne plac din pricina ca organele noastre intelec-
tuale lucreaza, slab; dar plAcerea nu-1 desAvIrsitA de cit
dacti, nefericirea aceluiea se preface In fericire, dacA mo-
rala triumfa. etc, (efeot al simpa tie! pentru acel ce sufere,
at fericirel din care ne impArtAsim...) IeatA pentru ce lu-
crurile de arts trebue sa fie inspirate de optimism, de$i pe-
simismul nu-1 nici Tel lipsit de efecte artistice.
3) Descoperirea unul lucru neounoscut face placere
 565

Indestuleaza o curiozitate ; $1 placerea Taste :u atita mai

mare cu cit descoperirea corespunde mai mult cu astep-
tarea 01.1 cu presupunerea noastra (indestularea de a fi
prevazut on gicit ce-va); loath, pentru ce realizarea adeva-
rului on a unul lueru co samana a adevar (du vraiiem-
blable) In arta (In pictur'a, si In sculpture) multAmeste sen-
timentul nostru pentru drept si lucreaza asupra-ne cu a-
tita mai tare cu eft iluziea se apropie mai mult de rea-
litate, care singura pricinueste exereifinl violent $i adlnc al or-
-ganelor inteleetuale. Adevarul lest() negresit asA cum
ni-1 Inchipuim, cad adevarul leste relativ. leata de ce
acela-$1 lucru de tirtA poate fi adevarat pentru un in-
(livid, pentru un popor si sa nu fie adevarat pentru al-
tul. Dar adevarul intreg, total find o-data ennoseut, cu-
riozitatea lest° multarnita si lucrul de arta nu mai face
Intiparire. Ieata de ce efectul Teste en atita mai trainic $ i
mai bogat (imbielsugat) cu ell arta, remanind de la Ince-
put In adevar nu duce totu-si nici o data orT foarte cu
gra' la eunoasterea adevarulni In intregime, nu sfirse$te
munca intelectuala (a Inchipuirei) a celul ce Teste impre-
sionat de un lucre de arta. Muzica $i poez lea relativ vor-
bind sint nesecate.
Ceea ce nu cunoastem are farmecele'sale, find ca in-
chipuirea cautInd adevarul, plazmueste si crede ca desco-
pere, multamindu-si neincetat placerea de a descoperi si
fart a ajunge vre-o data la tel. leste un sir nelntrerupt
de iluzii si de desiluzii ce corespund cu eredinta In des-
eoperire si cu convingerea ce urmeaza Indata ca ne-am
inselat $i la acest moment suspinam de durere $i de na-
dejdo.
Necunoscutul In sine Teste decl $i Tel un izvor de pia-
cere $i un element, on mai bine o cauza a sentimentu-
lul numit frumos." Muzica Teste in aceasta privinta mai
bogata in efecte arristice de cit toate celelalte arte fru-
-moase ; °AA nici o data nu vom putea reusi sa ne Inchi-
puim toate fantanele ce pot fi trezite In noT grin aceea-$1
 566

bucatil de mnzich («farii de osteneala comma tuturor ar-

telor)
XXXIII. Vitoriul artelor. Mitologiea nu mai po ate
da hrantt artelor, pent% c terenul cercetat de mitologie
si de Inchipuire ieste mum eueerit cu totul de cunqtince-
le pozitive ; as4 c6, oil-care afirmay (2. mitologicit nu nemai
face iluzie, n'o mai putem hal drept adevhr ; ne face sa
7imblin de mild, adevArul care se impune in chip heinvins
find altul en total. leata de cc artele trebue s lea a-
parentele adevdrurilor modernn pentru a ne prieinui tin -
: trebue sa alba drept temelie caracterele, tipurile si si-

tuatiile de asta-zi (picturit, sculpture, teatru), trebue stt pit-

saseA peste margina celor cunoscute azi fare, a I 611tisi a-
rievhrul eunosout care trebue sa. )e fie temelie (pOezie, mu-
zic5, etc); ettcl si not avem un necunoscut care trebue sA fie
cercetat $i tot-deauna asemenea necunoscut nu va lipsi.
Ori-ce necunoscut ieste cercetat mai Intaiti de arte ca de
niste iscoade trimese Innainte si mai pe urmti, de $1iintica-
ri ImfatosazA corpul de al mate care pine stnpinire pi
teren. Deci ieste o armatA innaintea cAreia merg iscoadee
aceastn armata InnainteazA fArA odihra $i aduna cucerir,
linga cueeriri pre eit timp omenirea face progres.
yASILE poNTA.

De prim lame adunate 0 la lame ia-

ret-i date.
Despre inon(da de la 1234 (?). In Romania" de la 27 Iu-
lie 1883 s'a publicat un articol despre aceasta nenorocita moneda
si dupa parerea noastra s'a stins numele falnicei monede de la 1234.
Innainte de toate onorabilul ziar Romanul" b'act mai bine ziarele
cari aft eprodns dupa dinsul au pus ,.Principatul Moldoviei" in
Joe de Printipatul _11Ioldaviei." Forma din urnia ieste negresit
foarte non. Moneda, cum arata autoriul articolului din Romania'',
ar fi o medalie de la 1834 batuta de Sturza, Medalie tern intocmai ash
cum ni se descrie moneda, deosebirea ieste nttmai atita ea 8 fiind
sten si nu stim ce specialist (nu cum-vii adinc strabataroriul di-
 567
rector-cosmograf Belort ? ) privind prin oThelan de fabrica so-
vinista a vadut in loc de 8 cilia 2, adeca tL invechit m neda en nu-
inerul neinsemnat de 600 de ani. Zdravan barbat ! Ce nevoie a
mai avut iel sa ceteasea cele ce a seris numismatul nostru, D-1
Sturza, in publicatiile Academies ? Pentru un presupus urma$ al
-colonistilor mo$ului Tralan, mai trebue studi1 ? Pentru asemenea
vlastare pline de vlaga insuflarea dumnezeeasea tine be de :$ti-
inta in ciuda proverbului ca pentru qiiinrci nu ieste cal- regald,
. Avem de adaos ea pe linga lista monedelor citate trebuea sa se
mai puns o moneda de la StefanRazvan domnul Moldover, moneda
tumparata de D-1 Sturza nu de mult de la fratii Saraga. Aceasta
moneda ieste din 1595 si pina acuma nu ieran cunoscute monede
de la acest domn.
Despre faptul ca Moldova iera innainte de 1349 si chiar in
suta a XIII-a, citeaza pe Sincal care vorbeste de acest lucru sub a-
nul 1284 al cronicei. Not am citat documentul de la Joan Cali-
man Asean din 1241, eel mai vechin text cu numele Moldo-Vlahien
si tot-o data, dovezi ea Moldova trebue sa fi fost innainte de a se u-
ni en Valahiea (tara de jos) deci cel putin din veacul al XII-lea.
Nu zicem Inse ea vechea tart a Moldovei a fost intemeiata de
Romini, ba chiar credem din potriva, cum vom spune mai pe larg
niurea.
* *
Despre chestia monede' (?) de la 1234 mai eetim ce-N a in
,,Noua Revista.", a nume ea lucrul in chestie n'a fost nick monedu
nici rnedalie, ci o greutate stemplata peniru cintarit gaibenii 5i
aflat de ieran bunt, adeca ne trasi, si ea asemenea greutati s'an ba-
tut in mai multi ant de a rindul. Mierindu-ma de asemenea cu-
nostinti in Nona Re vista" am intrebat pe until din fratii Saraga
care mi-a spus ea iel i-a dat D Statnatopol on asemenea pond de In
1837. Cunostinta despre acest Inert' o are DI. Saraga do In numismatul
nostru, Dl. Sturza. Rernine deei de asteptat Inca pana se va sti
de ieste vorbe de rnedalie cum s'a zis In Romania" on de ase-
inenna greutatea stemplata". Un lucru ieste sigur moneda de in
1234 a avut putin de trait. Cg pacate I Re! oameni Nu- i ass,
0-le Belortu ?
* *
Intetin alt numar din Romania" si apoi si in alte ziare ee
test un raves de In tin domn I. M. Kodrescu, not fl reproducem
dupa ,.Romania libera," de la August 1885 :
.,flomnule Redactor. In jurnalul Romania" redactat de dem-
nia-voastra, din 24 Julie, tun vadut publieata o notita despre o
moneda romana de bronz purtand data din 1234 Si inscriptia Prin-
 568

tipatul Moldovei. Pentru linistea d-lor arheologi $i istorici, en

supun la cunostinta ca acea inoneda este o medalie, foasta in pro-
prietatea mea $i care poarta data 1834, din vremea Domnitorului
Mihail Siurza. Pe la 1234 tara purta nurnele da Hteretia Moldovei,
iar nu Printipatul Moldovei.
Ve rog, pubiicati aceaeta spre stabilirea adevarului.
al D-voastra I. M. Kodrescu
Tot spre stabilirea adeverului" Mordax educe la ennostinta
D -lui I. M. Kodrescu ca Inzadar i$i inehipue a avea dovezi ea
tara se chema la 1234- .A.77e6zytce Moldovei" (in ravasul D-sale a5h,
trebue sa fi fost $i Hteretia mate fireste grepla de zat). Moneda,
pe care se intemeeaza dl. I. M. Kodrescu nu ieste de la 1234 ci
de in lona$cu cel cumplit $i poarta pe o fata un cap cu palarie $i
inscriptiile OTEN IVIOAAOBEi anul cu nnmere chirilice $i AINE xrE-
pEriE MOAAOKEi adeca taPal (otet) Moldovei, anul si B,ta (acce tar-
ceste cu marca 11Ioldovei). Aceasta descifrare ieste facuta de Dl.
Laurian si primita de Dl. Sturza in studiile D-sale (veer. Analele
Academiei.") Un ban de ace$tia ani avut $i lea smeritul Mordax
in mina $i am eetit foarte lamurit anul. Deei Dl. I. N. Kodrescu
imvete mai Int= D-sa numismatica si apoi dee lectii istoricilor $i
arheologilor sari n'au nevoe de lumini inselatoare ea ale D-sale.
Pe urma .Mordax a mai auzit ca pe in 1234 / muiat nu ea-
zuse Inca (dovada Simbate-li (Zumbutbel) intr'un document lati-
nese din 1231 in sudul Transilvaniei) $i ptin urmare ar fi fost
Moldove-li on lifoldove-liei on dar nu Aloldovci.
*
**
Cetim prin ziare can primesc in schimb maculatura redacta-
ta de d-1 Benemerenti clasa a II-a, zis $i St. Neagoe, ca In ju-
detul Tutova (negresit ea, d-1 St. Neagoe va fi crezind ca Tutova
poate fi de origins, latina, de pildg, de In Tut-ova, adeca ova (oaa)
- tuta (sigure), ca $i Bided de la Verum _Latium) s'a gasit un
dinte de elefant, mamvt (acuma s'aft deprins a Berle si despre ma-
ma, fear despre uriesi at1 lasat'o pe alta data). Cine mai *tie in-
se ce boroboata le va face d-1 Oni$or si ce clihanie se va alege din
dintele (on maseaua) de mamut. No! propunem sa se mai decoreze o
data en bene-merenti elasa a II-a d-1 Negoe pentru eruditiea ee are
in privinta uriesilor. D-1 redactor - directors eetit pine qi intimpla-
rile lui Guliver si &este ca Intemeiat pe asemenea dovezi docurnen-
tale si vrednice de a fi crezute $tie ca an fost urie$i. (Caci afara de nele-
giuitii de In ,,Contemporanul," tine a pus in indoiala 'Ana anima o-
nestitatea lui Guliver ? ) Intelegem u$or miniea ce Pa prins Im-
potriva subsemnatblui Mordax. Dar left fiat de Tina ? De ee nu
se 1Paga de d-1 Onisor, 11 are la indamina, lupn I ie chiar in mij-
loon! stiller?
*
* *
 569
Tot Romania" a dovedit ne$tiinta or! $arlataniea celor ce an
naseocit documentul romanese, de la 1427 parca, in care se vor-
bea de natil straine si despre viaga (nu blaga-blague, punga, cum ere-
de autoriul eriticel.) in inteles de avere. Se vede ca-1 anul nascociri-
lor eiudate on mal bine al darei pe fata a tot feliul de oameni
spoiti numal. Neamul plazmuitoriului cronicei lui Hur, din nefe-
ricire, nu s'a stins Inca diu Cara aceasta.
* *
D-1 Datculeseu vorbind despre fragi la pag. 182 se leaga de
I. Nadejde. Nu-i nimica de zis. are tot dreptul. Dar macar s'ar
cuveni sa aiba cuvint, D-1 Datculeseu inse se leaga degeaba, zice
ca d-sa i$1 permite a nu nurni toate fragele $i cappnele fragaria
vesca. D'asemenea nu cutes (stria elites) a spune ca toate fruete-
le for aunt rosit, caci am avut ocaziunea a minca si cu fructul
,,alb precum e varietatea de frage de Alpi foarte veche pe cari Ira-
tit italieni o numessc : Fragola bianca di tutti i mesi, lar nemtii
Illonatserdbeere $i altele hibride d'asemenea cu fruetul portoealift
ro$--galbin, ro$-negru etc.
Imi pare reu ca pe la redaetieanoastra nu s'a intimplat om
as& de imblat ea D-1 Datculeseu $i sintem grozav de mahniti ca
n'am mincat $i no! fragole Handle di tutu i mesi ; dar I. Nadej-
de a vorbit de fragii proprin zist caril sunt roll $1 se &lama fraga-
ria vesca, iel stria botanica fear nu horticultura.
Jv ORDAX

Steagul Nostru.
Draga mea, amicil no$tri
Te-au rugat si tu to -at prins,
Ca sa coo' cu dalbati mina
Steagul luptel ce-am Indus.

S'alegi rosul eel mai roq,

Ro$ de singe $i sa-1 teal,
Ca din iel sa faci tu pinza
Steagului ce-al sa ne dal
Si apol pe pinza rosa
Cu de our mindre fire,
 570
S5, scrii aste dour, vorbe :
Dragoste" si Razvritire"
Singuratatea.
Cind inteamurg, intins in pat
Imi cade capul greu pe perne
Ma prinde-un dor nemasurat
$i setea linistei eterne.
Ca undele intinsei marl,
De vijelie tramintate,
Vibreazen vesnid zbuciumari
Adincul firei mele toate.
i'n neguri mintea mi se pierde
i'ncet incet ajung nebun,
Vrind capat stferintei mele
i capat zilelor sa pun
0, dulcea mea singuratate
Tu iestl mormintul celor vii ;
Odihna lass -ma sa aflu
In bratele tale pustii:
Oh. din MOLDOVA

Credintele religioase la Romini

L (urmare)

De la fetisism urma ca omul sA tread A la idolatrie, se

Intelege ad , dacA gasea de cuviintA sA adoare o pieatr
oare-care Si se mai IntimplA sA aibA aceasta o for-
mA potrivith, asA ca prin cite-va loviturT on prin putin5
cioplire sa capete formA de om on de vre un animal,
idolul jell gata. Acesta bra numai Inceputul, cu timpul
.oamenil au cAtat a perfection si a face idolii din ce In
 571

ce mal minunati ba chiar ideals. Cita deosenire Intro ido-

lul selbatecului de pe coasta Gabon on al Samoedului $1
Intro Apolon de Belvedere ors Venus si Amor! Credinta
fuse, sau mai bine Imboldirile cari au dat na$tere la unii
si la altil, au fost aceea-$1. Waitz in antropologiea sa th-
mure$te bine ce a Impins la idolatrie (Eugene Vero n).
Zeul To nevazut; dar Negrul, tirit prin sentimentele
sale cucernice $1 mai ales prin imaginatie, vroeste a
avea un lucre vazut pe care sa-1 poata adora. Doreste
sg, poata privi zeul caruiea se Inching $i de aceea chiar
catg, a-1 face din lut on din pieatra, cum $i l'a Inchipuit.
DNA, daca preutul pe care zeul II Insufla si pe care ade-
sea chiar II stapIneste, Inching aceastg, icoana zeului, ur-
meaza fireste ca zeul poate merge $i a o locui In virtu-
tea inchinarei anumite ce i s'a, facut. In acest chip cul-
tul icoanelor ee destul de Inteles. Dekham a observat ca
Wind portretul vre unui om, atitA marl neincrederi ba
chiar se punea In primejdil. Negrul crede ca prin pu-
terea unei me$tesugirl magice, o parte din sufletul omulul
viu poate fi luata de portret. Idolil nu shit cum credo
Bosman chipurile zeilor, ci fluvial piste lucruri In cari
zeului fI place a veni ss locueasca $i can lucruri In ace-
la-$1 timp fl arata inchinatorilor sub o forma materials.
In sfirsit zeul nu RI silit ss stea, obstie In idol : Intra $i
lose sau mai bine To tot deauna Eta, une-ori mai mult,
alto one mai putin !"
in aceasta bucata deli nu vedem cure s'a iscat ido-
latries, dar vedem credinta ce au selbatecil. Cam asa, sent
$i credintele poporului nostru In icoane $i crud ; cacti a-
cestea nu sint de eft idoll. Toata zicerea catehismului, ca
icoanele nu sint idoll $i cs adevaratil cre$tini nu so
Inching lemnului sau aurului, adeca materiel din care tie
facuta icoana, ci chipului ce Infatosaza, To numal, vorbil de-
geaba, ea nicl eel vechi, ha am vazut cs nice chiar iclolatrii de
a-A nu se Inchinau nici nu so Inching, materiel, ci zeului cc
reprezin tar lea. A$A dar degeaba Imbla religiea de a-zi cu
sofisme. Icoanele deci slut adevarati idoll $1 beserecile nu
 572
sint alta de cit capistI, vechi locuintY ale zeilor; Year
prentil, asA numitii slujbasi aT lui D-zeu, sint ruda do a-
proape nu numal cu popil idolatri, dar chiar cu totl vrgjito-
rii, cAdi dupg cum fac aceia minuni en ajutoriul duhurilor
tot ash, si preutil de a -zi se cred a tot puternicl si spun cti,
prin rugile for D-zeu en toatA ceata sfintilor face cele dorite
orT cerute de dinsil. Ce deosebire intre vrajitoriul care crede
ca face din apA singe si intro preutul care zice ca prin
slujha liturghiei face din pine si yin came si ,singe?
Traim intr'un veac on desAvirsire idolatru, majorita-
tea natiilor n'a ajuns mAcar la inchipuirea de D-zeu ade-
vArat spiritualist. Desi zice !impede In poronca a doua a
In! Moise : SA nu-ti faci tie chip cioplit, nici toatA ase-
manarea celor din ceriti on do pc) pAmint, sa, nu to In-
chin! for nici sA le slujesti lor." Prin urmare To lira-
pede ca religiea cresting, nu poronceste cultul icoanelor $i
al altarelor. Cu toate acestea priviti cum se ripeste munca
a milioane de oamenI, cum acestiea impreunA cu copiii mor
aproape de foame pentru a li se lug dart peste clad din
cari mare parte To IntrebuintatA pentru clAdire de zidiri
urie$e numite beserec!, lAcasuri ale zeilor, acesti Ba-
all nesatiosI de came omeneascA. CAcI daca acuma nu li
se fac jertfe omenesti To cam tot aceea, dacA se ripeste
banul celul flamind pentru a face zidiri acestor inchipuirl
fantastice ale oamenilor primitivi. Preutimea, care se zice
urmas6 a lul ilristos, cu Mitropolitul in frunte ar trebui
sg, nu primeasca banul muncitoriulul si al vacluvei ripit
pentru cladirl luxoase. Cum, D-zeul for To asa de crud
in eft primeste sA i se facg palate aurite ale caror vir-
vuri sA ajunga, cum am zice, la ceriti, in timp ce flp-
tura minelor lul piere de foame, de golAciune si de pe-
lagrA? Cum, acest D-zeu Te asA de orbit, II place atita de
mult luxul infam in cit uita ca prin fiiul sAu a zis: Nu
vA stringed comori pe pAmint, undo moliile si rugina le
stricA...." si primeste $4 i se umplA locasul cu scule ne-
numArate in timp ce oamenii, chipul 14 gem In chin $i nesti-
intA? Tel, pArintele tuturor (cum pretinde religea), To pArinte
 573

asa de vitrig In et nu-I pass de copii sai, Tel a toate sti-

utoriti, a toate vazatoriti, a toate auzitoriii, ie surd la bla-
stemele ce copii lul II aduc, surd la lacrimele mamelor, la
ocarile muncitorilor istoviti de munca si foame? Si Tel, asa
de bun, primeste toate acestea pentru a-$1 Implinl gustul
luxuluT $i al risipel, tocmai acela In contra caruia religiea
inn- si striga ?
Nu, de ar fi un D-zeu, asa cum zice religiea, Tel
nu ar vroi aceasta; cad de ar voi, atuncea s'ar putea
zice ca zeul lumeT e nebun. Toate acestea le voeste clasa
popilor, care credo ca prin lux nebun, prin cladiri uriese va
destepta mai cu thrie In oamenT Increderea oarba, intr'un
necunoscut. Omul necult si de obeiciii serman merge In
aceste locase mar* pe din afara, lucsoase in launtru :
vede icoane aurite, candele $i luminari aprinse In policandre
de bronz cu stecle sclipitoare, mai adauge mirosul tanalel
si al smirneT, cintecele organelor on chiar ale pisaltilor,
vestmintele stralucitoare ale preutilor si mitrele sclipitoare
ale arhiereilor, si toate acestea suet de ajuns pentru a-1 mag-
netiza, a-i amorti crieriI, a-1 face si, creada orbeste tot ce
zice preutul, a-1 face chiar sä numai simta pentru mo-
ment suferintele si pasurile lumel reale, purtat fiind in-
teo lume ideals. Religiea face din omul necult ceea ce
ce magnetizatoriul face din mediu.
Ieata ce mai zice tot Veron despre icoane. Se potri-
vest° de minune si la no!. Teranul din Europa meridi-
onala, Incearca pe rind catra sfintul stu ocarile si des-
mierdarile, din stint si-a facut un adevarat fetis si cInd
voeste sa Mb& ploae, moae In spa o icoana de a fecioa-
rei Mariea or! de ale lui sf. Petru. In sfirsit pretutindenT
a -zT vedem icoane care clipesc din ochT orT care piing
pentru mai mare lauds lul D-zeu, mai bine zicind mai
marea rusine a omulul. Toate acestea n'au de ce sa ne
sparie cind gindim. Cad nu Teste nici o blazgonie care sa
nu poata urma logic din credinta primitive In spirite."
Oredintile In puterea spiritelor si In idol! urmeaza
In adevar logic, din animism si fetisisra, dar luxul nebun
 574 --
al clerului nu urrneaza de be (NO religiea lui Hristos,
a acelui pe care Tel' zic e5-I proslavesc. Se explica base
prin aceea ca voesc a orbi spiritele si a fi mai deosebiti
de cit ceialalti oameni cum se vedea bine la preutii Egip-
teni carora mincarea, Imbracamintea, spalatul si inchinatul
li sera orinduit Intr'un chip deosebit. La not chiar preutii
de mir se deosebesc prin Imbracaminte, neraderea barbel
si netunclerea capului; fear calugarilor Ii se poronceste
chiar vieata, cu totul deosebita.
Cum stim, procesiunile cu icoane stilt foarte obisnu-
ite si la nos. Icoanele facatoare de minuni ierau foarte
close mai de mult, chiar si acuma ieste una la manastirea
Goroveit. intr'un timp de seceta s'a adus din Iasi In
Botosani Icoana maicei Domnului toga Imbracata In mar_
Iera aclevarata nebunie religioasa, curgea lumea, ca o ap'a
cariea i s'au sfaramat zagazurile de prin fundul, mahalalelor
comara $i la hesereca. Ili se pare ca au adus'o pe sama
comunei. inchipuiti-va ca s'a socotit de nevoe publicat
Si a-zi dud ieata, aproape un veac de cind Voltaire a
Inceput a lupta contra acestor forme selbatece, cind stiinta
le de a dreptul protivnica religiei, si cind a reusit a a-
lungA chiar pe D-zeu din toate colturile lumei, a Ivedem
Inca clerul opintindu-se din rasputeri pentru a-si pune
nara-si gheara peste lume. Dar nefiind nici optimistI
eiei pesimitti credem ca aceasta ie numai o incercare si-
nita, asemanatoare cu acelea ce au toate organtsmele dud
Isint aproape de a se stInge.
Putern zice eu drept cuvtnt ca veacul al XIX-lea To
veacul In care idei cu desavIrsire opuse tiles° sub ace,-
la -si acoperis. Guvernele tin faeultati de stiinta, can
au laboratorii de undo stiinta Intinde mrejele In toate
partite si cats sa alunge religiea de pretutindene. (Cad
uncle va pune astronomul pe D-zeu daca vederile si cal-
culele lui au strabatut universu] si nu l'au gasit; or!, fizi-
ologul care cunoaste puterea si rolul fie -cares celule,
fizicul care limpezeste si arata cele ce-s cu putinta firei $i
cele ce nu?) si pe de alta parte tot acelea-si guverne in un
 -575 --
eler trindav si cheltuesc sume enorme cu zidiri War-
nice! De privesti In societate vezi acela-sI lucru: adesea a-
fli e6 radicalI liber eugetAtorl savIrsese ensatoriea religi-
oas& etc.
Reno&siti vAdite de idoli se vad si In farmeel: se fac
piste chipuri de cearA pe cari vrajitoriul le meneste, le
dg, clientului s& li se Inchine 9 zile si pe urml, pe cit mi
se pare, le dA pe ap& curg&toare.
S'a zis si se zice despre crestinism c5, a adus mult
bine omenirel. In adevfir poate a lndulcit lntru cit -va sta-
rea femeel si pentru asupriti a pus putin cuvint; dar,
el on -care religie, a c&tat sa tie omenirea fn loc grin
ura ce a arAtat e6tr& on ce schimbare. Mai pe sus de
toate simtindu-se neputincios fat& en nenorocirile celor
asupriti a f&gAduit acestora ferieirea pe lumea viitoare si
e-a dat ideea c pe ceea lume vor fi rgzbunatI de toate
nedrept64ile ce li se fac aice.
Nu putem de cit s& Maxi). idea radicalilor c voesc
a desprirti religiea de stat, a nu o mai privi ca o nece-
sitate publicA, el a lAsa pe fie- care liber Mill tie cler de
le trebue. CacI dae6 poporul Ie destul de credincios si
simte nevoie de preutI 5i de beserecl, atunel le va tinea
Cu on -ce pret, Tear daeg, nu le va tinea, atunel dovadI
ca n'are trebuinta. A$A dar pentru ce din banii obstesti
s& se cheltuiaseg o parte cu lucrurI de cari Tel n'au tre-
buintI. In parte guvernul Intelege lucrul, de vreme ce-
pe la sate teranil tots se imvoesc cu un preut s&-I dea
leafs si zile de clack, fear Tel s& le fie popg. De ce oare
aice guvernul las& ca pe ling& alto dart sA cad& si a-
ceasta asupra teranilor ? De ce p&rtine..,,te pe tirgovetI?
Teama Te Inse c& fanatismul a slaibit mult si c6, be-
sereeile s'ar risipi fgr& ca eine-vA sä pue vr'o pieatrg, ar
avea popil popor far& poporeni, dm& ar fi lasat& lume In
voie. Clonal rose fiind unul di'ntre stilpiT statulul, aeesta
lngrijeste de -I pune propell de team& s& nu-1 vazA egalnd.
Cultul icoanelor, care a Inlocuit cu atlta fidelitate pe
al idolilor, a pastrat In mare parte si obiceiurile vechT.
 -576 --
AO la not ca si la Negri icoanele trebuesc mai in-
Mit. sfintite, alt-feliti n'au putere, n'au sfintenie. Pentru
aceasta on -ce pravoslavnie crestin dap& ce cumpar4 o
icoana o d& preutului de o tine patru-zeci de zile In al-
tari& fAcIndu-i si oare-cari rugaciuni. Va s& zit ce a
facut preutul alta de et a invocat spiritul sfintului de pe
icoan& s& vie sa, s616slueasc6, intr'insa ca ast-feliti sgi poat&
ascult4 rugile si laudele ce-i vor &duce robil sAI si vedeti
c& pentru aceasta Ie nevoe de timp indelungat, le nevoe
ca In fie-care zi In timpul celor patru-zeci de zile sA-1 de-
prind& cu mest nou ions. Tot asemenea le si cu cru-
cile aduse de cAlugAri. Procesiunile cu icoane en prapuri
si cruel au acela-si stop: de a arata, idolilor starea rea sau
bun& In care au ajuns cimpiile, de ex: cum purtau Peru-
vienil prin cImp cadavrele uscate a le vre-unor strAmosi
pare& le-ar fi aratat starea recoltei. Tot asa am putea ex-
plea si not scoaterea icoanelor la timp de secet6, nu numai
pe ulit4 dar chiar la °Imp. Adecg, pe ling& rugaciunile ce
se aduc, credinciosil arat& icoanelor cimpiile arse de se-
cet& si finatele IngAlbenite, ca ast-felit Incredintindu -se
singure db visu s& aib& indurare de robii lor. Mal anil
trecuti se auzeau bAnuell publice: c6, de ce de atita timp
de cind ie seceta, preutil n'au lesit cu. icoanele ? Pe cot
inal aduc aminte chiar jurnale au scris despre aceasta.
La urm5, a fost ceart& Intre Evrei si Romini, fiind-c6 In-
Mill an lesit crostini' si nu a ploat, pe urmt peste cite-
va zile all acut si Evreil rugAciuni pentru ploae si a ploat.
De aceea unil ziceau el D-zeul lor a plouat iear altii cg,
al lor.
Aceste credinti copilaresti slut Inca In pieioare ba
chiar ocrotite de un guvern pretins civilizat, a-zi chid se
cunose pricinele ploael cind se stie cum se formeaz&
aceasta. $i ace3t guvern civilizat nu se Ingrijeste de ne-
st&rpirea pgdurilor, care pe cit se stie are mare Inn-
urire asupra stArei higrometrice a unel terl si isl bate ca-
pul cu procesiuni l
La unil selbateci, chiar a-zi, se pune mincare Innaintea
 577

idolilor crezind cA Tel mInIncA Intr'un chip nevAzut. La

not a-zi nu se maY crede ca icoanele inse-$1 mAnInca ; dar
cA li Ye plAcut fumul tAnalei $i-al smirnel clt $i lumina can-
delelor $i a lumInArilor, dae1 se poate chiar necontenitA.
0 cash ce nu are leo:till Ye necuratA $i de aceea gAsim
atit In coliba sAracului Olt $i In palatul bogatulul.
(Va urma) Sofiea NADEJDE

DI. Brociner ca descriitorifi al vie lei terane01.

Sande" ieste titlul unei nuvele tiparita nu de molt in Revis-
ta literary ", care de cind a treeut de sub directiea D-lui Macedonschl
sub a D-lui Velescu a adunat in jurul sau citi-va tineri, nu fara
talent. Aceasta pricina ar ti de ajuns pentru a ne face sa
luam in sama cele ce se publics intr'insa. Iear data unit nu in-
teleg in deajuns de ce ne indeletnicim aice cu nuvela d-lui Bro-
ciner, vor afla, deslusire intr'un articol viitoriii, in care vom arata
pe larg insemnatatea literatures despre vieata teraneasea, precum
si gradul la care se afla aceasta literatura la not $i tot o data
vom spune cum s'ar cuveni sa fie. Pana atuncia cerem luare a-
minte de la cetitorii nostri. Intain voia arath pe scurt cuprinsul
nuvelei $i celor ce n'au cetit'o or! poate au cetit'o prea lute si nu
cu destula bagare de sama.
intr'un sat, [nuvela ieste din vieata teraneascii] linga tirgu-
sorul Tirvesti. traea un cri$mariu, mos Ilie. Mos [lie ieste om
de omenie, ceea ce nu-1 opreste de a despoiea, pe terani, mai ales
pe ce! saraci. Ogoarele lui mos Ilse slut bine lucrate, pivnita i -i
plinI de yin, are ban!, in sfirsit, vorba D-lui Brociner il prieste
socoteala. Averea mo. The a cistigat'o parte prin negot, parte prin
contrabanda ce o face si acuma pri'ntr'un contrabandist, Margarit.
Toate i-ar merge bine lui mos Ilie, dar are si mare suparare din
pricina fete' sale, Sanda, eroina acestei nuvele. Cind am zis ero-
ina" cetitorii trebue sa fi inteles ca Sanda are tot ce poate sa faca
di'ntr'o feta eroina unei nuvele ori a until roman: are Oral balain,
pletele auril, pielita subtire. minute, mica, picioruse micute, forme
ineintatoare," intr'un cuvint are tot ce poate face di'ntr'o fata ua
Inger [sau angel] on un heruvim; dar ii lipseste vederea, ie oarba.
Cind sera copila de sese an!, trasnetul a otnorit pe ma-sa si pe
 578
dinsa a orbit'o. Autoriul ripegte eroinef vederile, dar in schimb
o incarca cu toate calitatile en putinta: le burnt, priitoare, marini-
moasa gi mal ales are plete balm, auril, si forme inciniatoare; in-
tr'un °mint ieste un angel. Ieroul niivelei ie contrabandistul
Margarit. Numele poetic de Margarit nu-1 da degeaba autoriul.
Acest Margarit desi teran, dupa spusa autorulul, dar samana tot
atita de mult a teran, cit samana $i Dl. Brociner a nuvelist. Aeegt
contrabandist teran nu-i acel pe care-1 cunoft$tem cu totii, fie dea-
lungul granitelor, Be in jurul Bucurestilor si care nu se deosebeste
de alt1 °pineal." de cit une-orl prin mai mare energie on in-
drazneala. Teranul contrabandist al D-lui Brociner ieste si fel ea,
si Sande, un felift de heruvim. Autoriul ne spune ca Margarit are
par Wain auriii, °chi alba$trl ca ceriuln; inse tel find heruvim
de parte barbateasca are $i multe care lipsesc Sande'. Aga spre
pilda afar& ca Ie nalt $i spatos, Margarit are ,,ochi seinteetorl"
carii mereu arunca scintei, are o voace grozava," parul Waif" a-
uriu, chid joca ii zboara ca coama de leu, eind goleste paharul, it go-
le$te pan la fund ; fear eind se infurie apol inghite pe neresuflate
paharul de Yin, adeea inghite numai vinul, cat drespre pahar it
pune pe masa cu atita putere ea se sfarma, in mil de bucatele
Iieste de luat aminte ca face asemenea bravura fara 0,0 tae mi-
nile]. tntr'un cuvint, cum vom vedea mai departe, Margarit ieste
un fella de Rinaldo Rinaldini ori mai bine un cavaleria din tag-
ma celor ce au innebunit pre bietul don Chipt.
Cind am zis ca Sanda ieste eroina nuyelel $i Margarit eroul,
cetitoril au si inteles ca acestia trebue sa se amorezeze unul de
altul $i sa sufere la nernurire [vorba d-lui Carageali], pentru ca
ash le regula in romane. In adevar ash si ieste, Margarit se amo-
rezaza de Sanda. Aceasta intimplare vrednica de amintire a Mat
Inceput in urmatoarele imprejurari. Margarit se intorsese dupg, o
Intreprindere de contrabanda sera -s1 in sat. Mos The it primeste
inse temindu-se de respundere, find ea Margarit aparindu-se uci-
sese un jandarm. Aceasta primire infurienza pe Margarit si-1 face
salt strice paharul in mil de bucatele. In aceasta vreme crIsma
se ample de lume, intre altil vine Gligore ti.2annl lautarin si baba
Cloanta, tiganca yrajitoare, care tie toate." Tiganea apnea pe
Margarit de mina, si-i spune ea mina lui ii patata de singe [cum am
spus Margarit omorise un jandarm], lucru pentru care nu avea ne-
voie sa fie a toate stiutoare, eitei acestea le gtiea tot satul. Mar-
garit o trinteste la pamint si ar fi fost vat de dinsa, data in acea vre-
me critica n'ar fi intrat Sanda care opreste pe Margarit de a a-
tinge pe baba Cloanta.N'am s'o ating, gni el, (Margarit], dar
tine ma va opri?"Ieu, zise Sanda, si fata i se fach ro$ie ca
,,vapaiea foculul,".Margarit a vazut de multe ori pe Sanda, fara
 579

s'o bage in Sanaa, dar auzind'o rostind acest ieu [parch ar fi si lea
o Bona Sanda de Trivesti] mindru si fata lei care se fame rosa,
ca vapaiea foeului" remine pe be amorezat si Inca al dracului.
Amoarea it strapunse atita in tit cavaleriul nostru cam turba.
Rautura nit a baut lel, dupa ce a le,.it Sanda din crisrna, nu ajuta
de loc; s'a pus deel eroul rostru pe jucat horn si aceasta n'a fost
de leac, desi Margarit juea, al dracului, judecati singuri : Parul
Int balaici, cum spusese Miron, zbura, inteadevar ca o coama de
lea, ochii sal scinteeau si podeala rasuna sub loviturile puternice
ale ealcailor sale." Tot nu ajuth. nemica. De odata ii vine ideea
sh theme pe Sanda la jot. Mos Ilie nu vrol, zicind ca s'a culcat
fata, Margarit navaleste atunci in odaea de culcare brincind de la
usa pe mos Ilie, care oprea intrarea. Acest lueru ieste can putin
cavalerese, s'ar intelege inse la Gheorghe al Ioanel, on in Topir-
dea, contrabandist teran, cum it stim cu totii; dar la un cavaleriii
sans pear ni reproche. "!? Autoriul inse isi lea de sama si Mar-
garit se poarta in odaiea Sandel ca adevarat cavaleria. Sa vedeti
numai cum spune autoriul: ....Si cum vazu aceasta minune de
femeia, acest cap incununat de lumina sfinta, acest trap de o vraja
nespusa, aceste forme incantatoare, it coprinse o simtire tainica
un dor dulee si dureros. De o data i se pare ea nude mime! e
sea de pe buzele el zirnbitoare. El s'apropia de patul el, Inge-
nunchia si apnea mina fetei. Se intelege ca ingenunchind si a-
pucind mina fetei, Margarit avea plan sa faca o declarare formals
de. amor In stilul Ini, Rica Ventureanu" din Noapta furtunoash:"
Angel radios, de cind to am vazut Intaea -sl data, pentru prima
.,oara, mi-am pierdut usul ratiund, sent Intr'o pozitiune pito-
reasea si mizericordioasa etc, etc, etc.
Daca Margarit n'a facut aceasta declaratie, numai de cit ce-
ruta de regale, vina trebue sa fie a lni mos Ilie care relit de fata
la ingenuneherea cavalerului don Margarito del... Brociner... Duo.
ce Margarit lese din odaea Sandei, se face si mai trist si mat
melancolic, ba chiar ajunge aten. 0 prefacere asa, de ciudata nit
poate sa nu ne intereseze, ne vom oprl deci cit-va la dinsa. Mar-
garit intorcindu-se din odaiea Sandel In crisma se apropie de pa-
rintele Nastase si incepu sa -1 intrebe de ieste on nu D-zeu. Pa-
rintele, se intelege, ii respunde ca leste.Si acest d-zeu le bun si
milosliv ? intreba Margarit.Cum nu, negresit I Mintl, ii zise
Margarit eu o liniste ingrozitoare.
Se intelege eh parirtela a remas nemultamit cu acest argu-
ment, desi ieri rostit eu o liniste Ingrozitoare si eau dovezi ;
Margarit i be da pe data. Ieata-le: Daca 'este un D-zeu, respunse
Margarit lute [de ierk respunsul si ingrozitoria autoriul nu ne
spune] si data ieste lel bun si milostiv, cum ziel,apol de ce
 580
ieste Sanda oarba?" Cam ciudata argumentare ! Parintele Nastase
nu-f multamit de loc si In adevar dupa not Margarit ar fi putut
aduee alt argument mai puternic de pilda: Dna ieste bun si mil
lostiv, cum de lasa pe Dl. Brociner sa ne chinueasca cu aseme-
nea nuvele si Inca din vieata teraneasca? Dar cum am spus
Margarit n'a intrebuintat acest argument, ci altul si de aceea pa-
rintele Nastase tot remine neinduplecat, eu toate ca Margarit stri-
ga de mai multe orl minti," ba cti liniste ingrozitoare," ba cu
furie grozava" ha cu ochii scinteetori de minie etc. Vazind inse
ca-i degeaba, Margarit alearga la eel din urma argument. Se stie
ca In ast-feliti de Intimplari toti ,.cavalerii cu fata intristata" In-
trebuintau spada, Margarit deli cavaleriu, dar fiind cavaleriu nati-
onal, intrebuintaza pumnul sidupa o lovitura strasnica cum stie
el flume' sa loveasea " popa se convinge ca nii ieste D-zeu. A-
ceasth biruinta inse tot nu multameste pe eroul nostru care re-
mine tot trist si melancolic: zeul amorului it rinise de moarte.
Nici vinul, nici joeul, nici cintecele lul Gligore, tiganul lautaria,
nu pot sa-1 invoioseze, deli In descrierea autoriului lautariul pare
a fi un fella de Paganini. Neputindu-se linisti, Margarit lasa
crisma si incepe a rataci Ara a sti unde, pana ce ajunge la ma-
lul riului. Acolo desnadajduit mai ales pentru ca iubita -i ieste
oarba, se hotareste sa-si curme zilele, sa se inneve. Cum vad ce-
titorii nostri, Dl. Brociner duce rapede treaba in aceea-si sara bo
tezat, imparat si spinzurat. Pe la 8 sara Margarit a fost lovit
de amorezala, pe la 10 a intrat cu sila la Sanda in odaie, pe la
12 desnadajduit a inceput sa nege pe D-zeu si pe la 2 iera sa se
si innece. Ce dracul, cam prea lute, chiar si pentru un don Mar -
gareto del Brociner, cavaleriu eu fata Intristata. Gindurile ce
insotesc zemeslirea planului de sinucidere sint ash descrise de
autoria ca si cum Margarit ar fi un Hamlet, printul Danimarcei
in vestitut monolog to be, or not to be." A scultati numal: De
desuptul lui murmuran si cintau valurile apes si cum sta iel ash
nici destept nice adormit, it trech prin minte: un pas numai i
;,in fundul apci, o mica agonie(!!!) $i toate s'ar sfirsi, toate s'ar
uith in veci, caci acolO in adineul apel nu ie groan de judeca-
toria si de intunerecul infioratoria alit Ocnei, nici o pomenire de
Intimplarea cea groaznica din tufisul de linga Bucuresti si nici
durere pentru aceea Ca ochil Sandel lerau stInsi." Ash cugeta
despre mica agonie teranul Romin, end ni-1 zugraveste Dl. Bro-
ciner!Par Ca auzim pe Hamlet : To die,to sleep, no more
and by a sleep to say we end the heartache, and the thou-
sand natural shacks, that flesh is heir to....*) in acest moment
*) Sa mori,sa dormi--nemic mai mult; and glndestI ca pri'ntr'un somn
putem pune sfirsit suferintilor inimei pi miilor de accents naturals la
can trupul nostril 1e supus. (traducerea lai illontegut)
 -581 --
critic pentru eroul nostru, ca deus ex )nachina, se iveste baba,
Cloanta, care cere un leu lul Margarit, dar acesta in loc II da un
picior si se induiosaza numai rind baba if zice ea urea sa -i spue
de norocul Sandei. Margarit 11 eh, un leu si baba Cloanta
care *tie toate," spune lui Margarit ea tel fubeste pe Sanda,
Sanda pe dinsul si ca lea Cloanta stie leac pentru ochii Sande! $i
eere un galban ea sa spue. Se intelege ca Margarit ii faga-
due$te galbanul $i Cloanta ii ziee :
Pe virful de pe stinea dracului, uncle sta besereca cea pra-
padita, acolo se vede in miezul noptel de Boboteaza o crapatura
mica, ce se face in bolta ceriului $i eine sta nolo pe yremea a-
eeea $i se roaga din toata inima cu feta intoarsa spre resarit, a-
celuia i se indeplinesc toate dorintele, Remauea dui ea la Bo-
boteaza sa mearga flea!) Sanda eu Margarit si fata igi va capatit
vederile. Se intelege dar bucuriea lui Margarit *i a noastra im-
preuna cu dinsul; dar cu toata, bucuriea noastra pentru Margarit si
pentru sermana Sanda, marturisim ca de Dl. Brociner n'ayern nisi
o bucurie 0-1 vom face urmatoarea observare. Baba Cloanta a ga-
sit pe Margarit, i-a spus despre iubirea Jul pentru Sanda, i-dat
leac pentru ochii oarbei, aceste toate be intelegem fiend ca
Cloanta stie toate. Dar de ce $tiind leacul bode], i 1-1 spune
Sandei en care iera prietena, care o apara de furiea, lui Margarit,
nu spine nemica lui mo$ Ilie care fagaduiea o mie de galbenf
eelui ce f va tamadul feta si toate le spune lui Margarit, care o
bate mereu si i-le spune pentru un leu $i un galban? intrebarea
poate parea ciudata chiar unora din cetitorii nostril $i de aceea
vom da lamuriri. Poporul virS, in pove$tele sale strigoi, vrajitorietc.
cari fac Celia de feliu de lucrurl mai pe sus de fire si in asemenea
plazmuirl poporul crede cu tot dinadinsul ; dar tot! yrajitorif
si strigoil in povestile populare sent logici inin actiunea lor,
pentru ea poporul be da caractere reale del if pane de fac lucrurt
peste fire. Cind de pilda ne spune despre o mania vitriga, vraji-
toare off stiiga, atunci aceasta va intrebuinta puterea ce are pen-
tru a face bine copiilor sat $i pentru a prigoni pe copii ce-1 are bar-
tul de la alta femee, Vrajitorii $i strigoil fac bine celor pe cub.
ii iubese si reit celor pe can ii ursee. Cit de absurda trebue sa
ne para aceasta baba Cloanta a D -lui Brociner care nu spune lea-
cul aparltoarei sale, Sandei on lui moss Ilie care i-ar da o gram-
da de parale, ci se duce in puterea noptel de -1 spune lui Margarit
care din brinci si din bum n'o slabe$te ei anume pentru un galban!
Apoi ce harabura le nuvela aceasta? Legenda nu-I reala, nu-f;
cum cred teranil lucrurile nu-I, cum le crede Dl Brociner fear nu ?
Ce fel de mis-mar? ieste dar poreclita nuvela, D-le Brociner, fie bun si
cadadieseste a lamuri. Fiind ea am inceput a yorbi despre povestile
 582
populare, vom spune si not ee -vg D-lui Brociner. in povestile po-
poarelor slave, cind povestitoriu I dus de Inchipuire. cam trece mar-
ginile adevarului, eta si zice: data nu va place, nu ascultatt, dar
,.lasati -ma sa mint innainte." Asta fraza se spune ca refren on de
cite -ori trebuinta sere. De ce n'a hat acest obicein si DI. Brociner?
Dar sa mergem mai departe, sa vedem ce spune Dl. autoriii. Am
lasat pe Margarit plin de blicurie din pricina leacului aflat de la
Cloanta. Cite-va zile dupa acestea s'a hotarit se piece in teri
straine [Bulgariea] pana In Boboteaza, cind lark sa vie sa duca pe
Sands In stinca dracului, in besereca veche. Innaintea plecarel Mar-
garit se duce sa-si lea remas bun de in mos The si de la Sanda.
Dupa o vorbire scurta prin care Margarit spune en lacrimi in ochi
lui mos Ilie ca de acuma urea sa se faca om cinstit, se duce In
grading in Sanda.
Aice vor face ee titorii cunostinta cu alt erou al D-lui Bro-
cinercu flaeaul Miron nepotul lui mos Ilie. Cetitorii de buna
sama n'au cetit romane cavaleresti neroade din vrista de mijloe si
bine au facut; dar nu ne indoim ca au eetit minunata lucrare a genia-
lului Cervantes, lucrare prin care s'a dat lovitura de moarte romanelor
cavaleresti. Cetitorii isi adue deci aminte ea dupa toate regulele roma-
nelor sentimentale si neroade trebue sa fie o Dulcinee, un angel radios
mincatoare de inimi, frumoasa ca soarele si nevinovata [si proasta]
ca o pasarea; pe urma trebue sa fie un cavaleria cu fats intristata
care suspina duo Dulcinee, ii poarta colorile, o apara si se duce
peste noua terl si noua mari pentru a invinge toate terile si a le
inching la poalele reginel ee i -a subjugat inima. De multe on
in lot de un eavaleriu sint doi, amindoi cu fete intristate, sans
peur ni reproche" vrajmasi inse; din acestiea unul remine linga
Dulcinee pentru a priveghea asupra fericirei, linistei si nevinova-
tie! lei. De obicein treaba se mintue prin lupta celor doi si Dul-
cineea ieste a invingatoriulut. Dl. Brociner n'a putat pierde pri-
lejul de a injghebh, asemenea frumuseti si in vieata teranului ro-
min. Am vazut ea Sanda ieste Dulcineea, Margarit eavaleriu cu
fate intristata; cit despre al doilea eavaleriu priveghetoriu al ne-
vinovatiet etc... Dl Brociner a insarcinat pe Miron en asemenea
cinstita indeletnicire. Miron le nepotul lui mos Ilie.*) Cind in
scena din crisina, acea scene care a remas nenorocita pentru inima
lui Margarit, cind acest din urma saruta pe Sanda, Miron striga:
data -I vorba ass atunci al a face cu mine; striga de o data Mi-
ron en ochi scinteetori de minie, ridieind bratul." Cind Yen].
) Remiind singer cu Sanda, Miron spun aceste cuvi te: Clod te vas pe tine
asa respunse el, uitandu-se la fats cu ochi strglucitcrI; nici atuncea nu
gindeso nemic4. Dar ma uit la piciorusele tale si-mi sic ce picioruse
gingase are Sanda si nit de albs Ii sint minas si cit de frumoasa ti-1
pelita obrasuld."
 - -
583

Margarit sa -$i lea remas bun de la Sanda, cavaleriul privighetoriu,

Miron II respinge cu euvintele urmatoare: Aci o sa ti se infun-
doze, Margarite, nu te mai incerch in zadar, cad degeaba te tru-
desti, eitt traese eu. Si daca te mai apropii Inca una pas adause
el cu ochi scinteietori**) de minie, atunci vat de tine, zicind a-
cestea scoase un cutit de la briu si se pregati sa loveasca." Daca
$i acesta nu-i cavaleriu, apoi tine dracul sa mai fie ? Se intelege
ea in acest moment se amesteca Sanda si trimete pe Miron sa se
primble, sear lea remine singura cu Margarit. Am zie da la in-
ceput Ca nmai mo$ Ilie fusese de villa mai innainte de n'a avut
loc declararea de amor h la Rica Ventureanu. Acuma inse Mar-
garit remiind singur, ii face Sandei declaratie in toata regala.
Dam o particea din aceasta scona admirabila ca sa remie urmasi-
lor: Cata-va vreme domni o tacere adinca. Sanda s'aseda pe
banca eu eapul rezemat de mina $i stetea perduta in gandurI.
Plec chiar a-zi ineepu Margarit. Sanda nu respunse $i remase
nemiscata.... 0! daca nu te-a$1 fi cunoscut nici o data urma el cu
glas duios " Vezi, Sando, dise el, prinzind la inima, innainte
de a te cunoa$te a$h cum to cunosc acuma, am dus un train vesel
$i fericit, dar acuma inima imi le apasata ca d'o nenorocire cum-
plita etc " $i apoi mai departe: Nu, nu! N'am nisi tata, nici mama,
nici iubita N'am pe nimeni aci pe pamint.... Dar numal pe tine
te am, eibucni el ca o fartanci,...." Ce jalnie $i sentimental! Para
auzi pe Rica Ventureanu: De cind te-am vazut pe tine, inima-mi
palpita d'amoare $i sufar peste poate.
Acuma dupa ce cetitorii au aflat cum fac declaratii de amor
teranii in Cara noastra, putem merge mai departe.
O saruta u$or pe frunte $i parasi bolta," pleca in terl stra-
ine pentru ea prin munca cinstita sa ajunga vrednic de Sanda $1
la Boboteaza Sit se intoarca pentru a o aduce la stinca dracului $i
a-I dh mina $i inima. Se intelege ea ash trebuea sa face Margarit,
cad ash faceau toti eavalerii cu futa intristata, toti plecau in teri
strain° pentru a ajunge vrednicl de Dulcineea for facind nastrus-
nice vitejil. Ce s'a intimplat in lipsa ink Margarit cetitorii trebue
sa inteleaga $i singuri: Sanda se "muca de dorul lut Margarit si-1
a$teapta de Boboteaza, mos Ilie $i Miron nu inteleg prieina ; del
acest din urma pricepea Ca Margarit trebue sa fie de vina. Cum
vedem fuse despre taina cu stinea dracului nu aflase bietul Miron
dovada la pag. 424 in urmatoarea bucata:
Miroane. A$a-'e ca azi e Marti Si ca mai avem treI zile
papa la Boboteaza. .A$a-e?
A$h este, trot zile, respunse Miron mirat."
In ajunul Bobotezei o sanie s'a oprit di'nnaintea crigmei $i
di'ntrinsa s'a scoborit Margarit. Mos The s'a cam strimbat va-
zindu-19 dar cind afla ca Margarit are our eistigat prin munca
 584
cinstita, se linisti. Cum poate un teran sa cistige in cite-va luni
galbeni, in Bulgariea, remine secretul autoriului.... Dupe cite-va cu-
vinte cu mos the, Margarit intra in odaea Sandei, unde poftim si
not pe cetitori sa vada ce se petrece.
Sando. striga el si se repezi la dinsa. Ea tresari, scoase
un tipat si cazil ea moarta in bratele 10. ....
Baga de seams ce am s&-ti spui, zise Margarit. Cand
s'o culca tat tau, to sa esl pe furisi din case. Eu am sa te as-
tPpt la Intaia respantie a drumulul ce duce In multi...."
A da intalnire unel oarbe, care trebue sa mearga necalauzita
de nime, de vreme ce nime nu sties taina lor, la intaiea respantie
a drumului ce duce In munti ieste un fapt care trebue sit faca pe
domnii Stemi $i Niger sa strige: Teata un fapt vrednic de talen-
tul si curajul autoriului", cit despre not vom zice cetitorilor :
Data nu va place, nu ascultatI si lasati pre Dl. Brocino sa
spue mai departe." De altmintrelea insu-si D-sa uita indata res-
pintiea si pune pe Margarit sa astepte pe Sanda linga cerdaeul
criamel, aproape de usa gradineT. Calatoriea la stinca draculul
ieste, se Intelege, cit se poate de poetica. 0 parte din calatorie o
face Sanda pe jos, alta parte o duce cavaleriul nostrn In brate.
Stinca ieste descrisa foate romantic nu lipseste nici tacerea cea
adinca, intrerupta erase o data de urletul pepartat al vr'unui
lnp...." nici Were ea in mormint," nici lintoliul alb" etc
Margarit duce pe Sanda la marginea prapastiel, o pune cu fata la
resarit si incep sa se roage. Treaba merge struna Sanda a strigat
ea vede ce-vit luminos innaintea ochilor, cind din nefericire, ea
dens ex machina, se arata Miron giffind si strigind: Am vault se
te scap din miinele acestui nelegiut." [Aice a uitat autoriul sa spue
dace a rostit cuvintele: cu voce grozava, cu ingrozitoare
on cu strigat teribil, sintem ne dumeritil Cum a aflat Miron ca
Margarit a dus pe Sanda in stinca dracului le unul din pretioasele
secrete profesionale ale autorului nostru. Se Intelege ca Margarit
ea un leu se arunca asupra lni si intr'o clipa el se euprinsera,"
lupta se incepit si se inchie ast-feli& Margarit sari in sus, cu o
lovitura de picior dete la o parte lesul lul Miron..." Sanda spa-
rieta nu mai poate sa se roage din inima, pe de alta parte a tre-
cut si vremea ash ca remine tot oarba. Margarit in desnadajdu-
irea-1, dupe un monolog bun la asemenea Imprejurari tragice, rl-
dica pe Sanda deasupra prapastiei si se arunca impreuna cu dinsa,
In bezna adinca.
Ieata cuprinsul ntivelel D-lui Brociner. Credem ca cetitorii
nostri si-au format acuma idee despre valoarea acestel bucati lite-
rare pe care unele din ziarele noastre nu s'art sfiit a o numi
frumoasa.
*
* *
 - 585
Nu stiff ce sa admire mai mult in aceasta nuvela: fantaziea
ce i-a venit autorului de a imbrack in haine teranesti un Rinaldo
Rinaldini. desavirsita necunostinta a paturei sociale descrise, lip-
sa de adincire psihica, lipsa de logica, absurditatea tipurilor si a
actiunei? Nu stiff de ce sa to mieri mai mult in aceasta insirare
de frase romantice. Am auzit ca nuvela le tradusa in nemteste.
Am doii sa vim ce idee Isi vor face Germania despre teranul Ro-
min, dupa cavalerii descri$1 de Dl. Brociner. Acesti terani cu
oche scinteetori si stralucitori, cu pletele !Alai aurii can zboara
ca coama leului,acesti teran t can admira piciorusele micute,
mlinele albe, pielita subtire a fetelor, (care ingenunche innaintea
patului ibovnicelor,) can amorezindu-se in cite-va ceasun de des-
nadajdure se fac atei, apoi se hotaresc sa se innece monologind
ca Hamlet: o mica agonie si toate s'ar sfir$1...." Nu stim ce
idee 10 vor face Nemtii de teranul Romin, credem fuse ca daca se
vor gag multi [slut si pri'ntre dinsii camera destepti] caril isi vor
face idee gresita despre teranii de pe la noi, se vor gasi inse de-
stui carii isi vor forma idee adevarata despre valoarea literary a
D-lui Brociner. Cetitoril nostri, credem, isi vor fi facut pan&
aice idee destul de dreapta despre analiza psihica si metoda lo-
gica la d-1 Brociner. Pentru a mai marl aceasta convingere mai
dam cite-va lamuriri alegind doua tree nazdravgnii mai baltate din
colectiea imbielsugata ce se afla adunata in nuvela d-lui Brociner.
Miron e nepotul lui mos Ilie, deci var drept eu Sanda fata
lui mos Hie. Cum se face oare ca Dl. Brociner ni-1 zugraveste
pe bietul flacau amorezat foc de vara-sa? Multe asemenea cazuri a
aflat D-sa la Ceram? Cum se face ca nici Margarit nu-i spune lui
Miron Ca iubirea lin' ar fi o nelegiuire?.... Dar cauta logica la Dl.
Brociner!
Intr'un loe ne spune autoriul ca Sanda isi Inchipue pe Mar-
garit cu ochi albastn, en plete etc si ca chipul barbatului ieste
adine zugravit in inima iei. In alt loc ne spune ea Sanda cu o-
chiul iei sufletesc" vede lamurit pe toti afara de pe Margarit.
Cum rimeaza aceste lucrun impreuna ?
Intr'un loc ne spune ca Sanda avea o legatura pe ochi, le-
gatura pe care o rupe (in loe sa o iea frumusel) ea sa vada Mar-
garit cit de urita si schiloada" ieste. Aiurea nu se pomeneste
nicairi de asemenea legatura, ba din contra. i apoi ce inteles an
fi avut legatura, ochii no find riniti ?
Cind descrie intalnirea lui Margarit cu mos Ilie Indata dupa
omorirea jandarmului, Margarit se infurie. leata ce ne spune DI
Brociner: ear daca vei indrazni sa m'atingi Inca o data, adauga
cu glas resunatoriu si vinele de pe fruntei se umflaraatuncf sa stiff
ca in curind are sa fie un ticalos mai putin pe lume.hi turna
 586
paharul plin, 11 goli pi-I puce ett atata putere pe masa ca se sfar-
ma in mil de bucatele.
Pentru D-zeut zise mos Ilie mingiindu-1, pe cind aduna
bucatile de sticla, de ce to ai infuriat asia
:1114rgarit nici nu auzea ce spunea era*mariul, el sta cufun-
dat In ginduri. De o data tresari."
Cum va place *i aceabta ? Omni ieste infuriat. infuriat in-
tr'atita ca vinele i se umflara pe frunte," ca strica paharul in
mil de bucatele ca ameninta cu moarte mo* Ilie, tear in timpul
respunsului Jul mos Ilie (5ese cuvinte), respuns care nu putea sa
tie mai mull de 10 secunde autoriul ne declara ea Margarit sta
acufundat in ginduri si de o data tresari." Dar infurierea cea
grozaN a s'a intimplat mai in acela-si timp, cum dracul se putea
deci ctt Margarit se fie in aceea-0 clipa *i infuriat de i se imflau
vinele pe frunte, ba strice paharul si tot o data sa fie si acufundat
fn gindiri? Nu incape indoeala ca Dl. Brociner scriind rindul al
*eselea, a uitat ce scrisese in celelalte cind; on ca in5ira rindurl
fara nici o legatura, numai sa aiba forma romantica.
Alta ciudatenie ieste uciderea jandarmului. Cum se face ca
Margarit nu-1 urmarit, data, tot satul *tie; caci Margarit se intemeeaza
numai pe prieteniea satenilor de crede ea nu-1 vor da de gol ?
Daca st,ie tot satul enni de nu-1 prinde nime ?
inchiem in sfirsit cu monologurile ce rostese teranii la not
cind au de gindsa se omoare. Cetitorii no*tri le vor auzi intaiall data
ea de buna, sama nu le-au *tint pana acuma. Cetitorit igi aduc aminte
cum raor ieroit, printii, baronii, contit cind se ucid singuri in me-
lodramele franceze: strigate de groaza, blasteme, chiemari de su-
flete, infernal, retragerea di'nnaintea unei vedenie grozave *i alte
ntaruntupri de acest bola. Asta forma de declamare le place si
Nemtilor 5i chiar genialului Schiller nu ie strain de atare pacat.
De*1 nu ne plat declarnarile pomenite niei la genialul Schiller, dar
la dinsul eel putin ieste vorba de o drama jucata innaintea publi-
culul, ieste vorba de lucrare asupra privitorilor *i In urma urmei
in Schiller asemenea declamart le aflam spuse de conti, baroni
printese etc ; dar cut putea treee prin gind sa puna asemenea
monolog in gura unui tcran romin, He acela si contrabandist? Asta
nazbitie a facut'o, cetitoriule, Dl. Dr. M. Brociner. Punem alatu-
rea monologul ce roste*te Franz Moor innaintea mortel in piesa
lm Schiller Roth cu vorbels cele de urma ale lui Margarit.
Franz (uitindu-se eu oehi mart duo, dinsul) In lead ai vrut
sa zicit In adevar ask-mi miroase. (turbat). Sint acestea tipetele
voastre, va and pe voi *uerind, *erpi at infernului?Se apropie
izbesc in up!De ce ma, apnea fiion cind ma nit la virful spa-
del? Up crapacadenu le scapare.Ha! atunci indura-te to
de mine (senate un 'ant de our §i se zugrum)."
 587

leata $i monologul teranului Gheorghe al lui TopIrdea (ash

ar fi trebuit sa-1 theme pe Margarit).
Margarit tresarl ca apucat de frigurl, apoi se pleat spre
Sanda si-i zise eu a liniste stranie:
71-Veizut-ai doua cloud stele edeilul* ? Aurt to clopotul
cum suna? E semnul ca se scoala siha$trii din morminte Iata-1
ca yin. se apropie.... vor sa ne apace iata $i Miron!...."
Se intelege ca teranului romin care ar fi rostit asemenea mo-
nolog nu-I mai remanea alta ce-va de facut de tit sa se aruneP
in bezna adinca. Pant numai tit Margarit azvirlindu-se in bezna
cu Sanda in brate, n'a luat cu dinsul $1 manuscriptul nuvelei d-lui
Brociner, ca facea mare bine autoriului $i ,.Revistei literare" si pu-
blicului
Ioan GHEREA.

Antichitatile de la Cucuteni.
Impart in doua artieolul: mai intaift voift aratit faptele $i a-
poi voift incerch a dovedi din ce timp ieste aeea loeuinta ome-
neasca $i ce felift de popor ne-a lasat ingropate aPolo : arme, unel-
te, ogle, idoli, etc.
Cueutenii acestia, nu-s eel di'ntre Iasi si Tirgul-Frumos, la
carii ieste si statie a caiei ferate, ci altii Intro Tirgul-Frumos si
Cotnari, dar mai aproape de Cotnari. Parte pe mosiea Cueutenii
parte pe Baiceni se dia loealitatea din care sint aflate a$a zisele
antichitati." Descoperirea s'a facut in anul 1884 pe dnd se sco-
tea pieatra pentru sosea di'ntr'un deal. Multe din lucrurile culese
de lucratori at ajuns in mina fratilor anticari $i librari Saraga
din Iasi. Le-am vazut in dugheana acestor domni si Inca de a-
tunci mi s'a parut ea samana oalele cu cele descrise de Wirchow
si altii in Zeitschrift fur Ethnologie" de la Berlin, precurn $i in
scrierea lui Kohn $i Mehlis intitulata Materialen zur Vorgeschichte
des Menschen in Oestlichen Europa". Mai tirziu am aflat ca le-a
cumparat Dl. Beldiceanu, profesor de istorie la gimnaziul Stefan
eel Mare din Iasi, care, dupa cum $tieam mai de malt, se indelet-
niceste si en arheologiea.
Despre aceste lucruri s'a publicat, indata dupa cumpararea for
de catra DI. Beldiceanu, o notita in Nona revista" si se sustinea
ea antichitatile ar fi de o vrista cu locuintele lacustre din Svitera.
*) Cum avea se vada dug iera oarba ?
 - 588 -
Autoriul notitei nici habar n'are despre arheologiea preistorica a o-
rientului Europei si chiar despre a Apusului are idea nostime.
Nu m'am mierat stiind ce felict de culture art oamenii ash zisi re-
dactors ai acestui simulacru de revista Iesana. Am ris si am tacut.
Dl. Beldiceanu in acest timp a reusit a mai cumpaet de In
fratil Saraga $i alte lucruri tot de In Cucuteni, le-am vazut si pe
acestea. Paste un timp am vazut chiar parte din colectiea adunata
de Dl. Beldiceanu si i-am spus si D-sale parerea men ca ieste foar-
te probabil ca la Omani a fost o statie slavica. D-sa ierh mai
degraba apleeat a crede ca statiea ar fi Bind dacica [Leto-Dacica,
cum zicea D-sa).
In acest an a venit pe acolea Dl. Butculescu, cunoscutul coopera-
toriu, Dl Beldiceanu vazind, dorinta acestui domn de a cerceth mai
de aproape antichitatile, l'a poftit a ma, $i i le-a aratat, neoprindu-1
nici de a si le copiia, ba impinse generozitatea 'Ana la a-1 darui
mai multe bucati. DI. Butculescu a mai venit si a doua oara si a
mai copieat si alte bud*, data aceasta ter, intovArMit de Dl. Al.
Negruzzi. Dl. Butculescu a fost de parere ea lucrurile sint de o-
rigina Track luindu-se dupa nista pieioare de idol cu raglituri.
Dl Beldiceanu s'a intarit in parerea D-sale cea veche, cum
ca lucrurile ar fi de in Dad, observind in scrierea lui Schliemman
Mycenes," idoli asemanatori cu unit din cei de la Cucuteni. Pentru
a-pi lamuri indoielele se hotari a merge la fats locului ea sa ear-
ceteze paturile arheologice si sa-si mai imbogatasca colectiea si, ti-
nind sama de dragostea ce aratase Dl. Butculescu pentru asemenea
lucruri, i-a spus ce a hotarit si au plecat impreuna, la 29 _Raja
1885 a doup, zi pe la 7 ceasuri dimineata ierau In locul cu anti-
chitatile. Ali luat patru lucratori. Si in area zi s'act mai gasit
doll de lut, arme si unelte de pieatra ai de os, etc. Parte din a-
ceste lucruri alt ajuns in mina D-lui Beldiceanu, parte in a D-Im
Butculescu; sear parte le-a cumparat Dl Marcopol.
In urma acestei calatorii colectiea D-lui Beldiceanu a ajuns
la 160 de bucati.
In alts excursiune facuta mai in urma Dl. Beldiceanu impre-
una cu D-nit A. Negruzzi si Gh. Voinescu a mai aflat si alte lu-
cruri, intre acestea si o parte din craniul unui om. A treiea oars
Dl. Beldiceanu facind sapaturi a mai gasit niste idoli.
DI. Butculescu indata dupa ce sa dus de pe aice a publicat
prin ziare Ca a facut marl descoperiri arheologice In Cucuteni fara
a pomeni macar despre DI Beldieeanu si cautind a se fall innain-
tea lumei.
DI. Beldiceanu publicase o brosura in aceasta privinta innain-
te de a fi inceput Dl Butculescu comunicatele la ziare.
Nu de mult au mai mers in Cucuteni D-nit Burla, Burada si
Sutu pi s'au tutors incredintatI ca DI Beldiceanu a fort amagit de
 - 589 -
aka domnii araga. Papa amnia n'au pnblieat Inca nemica, se n-
ude fuse ea unit macar di'ntre domnii citati ered ca la Cucuteni
ieste o statiune omeneasca di'ntr'o vreme in care metalele ieran
necunoscute. adeca din vrista pietrei. Dl Bur la, cu care am vorbit,
nu urea sa afirme nemica pozitiv, dar crede ca ie probabila pare
rea citata In urma.
Acuma dupa ce am istorisit intimplarile antichitatilor Impre-
una cu nepoliticoasa cooperare a D-lui Butculescu, voiti descrie
pe scurt cum ieste constituita localitatea, $i apoi lucrurile ce s'au
gasit acolO. Se intelege ea descrierea loealitatei ca $i mare parte
din istoriea deseoperird o fat dupa Dl Beldiceanu. Ieata ce zice a-
utoriul browei Antiehitatile de la Cucuteni, schita arhiologica, de
N. Beldiceanu" pag. 4 Dealul pe care s'att facut toata sapatura
,,le predomina prin inaltimea sa pe toate celelalte ; id ieste foarte
povirnit despre Nord, Sud $i Ost, numai despre Vest se leaga cu
podisul format de celelalte dealuri. Numele lui in localitate ieste
Oetatuea $i se hitinde de la Nord-Vest spre Sud-Ost. Suprafata
pe care s'au facut sappaturele se afla pe Cucuteni pang la zona
a patru copacice -1 ineoroneaza despre Sud-ost, sear coasta sudica
ieste pe Baiceni; aceasta m'a facut sa ered ea statiunea s'ar afla, pe
Baiceni, cad fratii araga in necunostinta locului, cind mi -au vin-
dut anticele, mi-an spus ea sunt gasite la Baiceni si numai prin du-
cerea la feta locului, vazind ea sapaturele se afla pe Cucuteni, am
putut rectifich eroarea.
Duo, masurele luate de DI Beldiceanu, forma podisului le-
ste .,un oblong mai desvoltat spre Nord-Vest $i mai restrins spre
.,Sud -Ost; intinderea lui ieste in lungime de 160 de metri, fear
in latimea de 80 de metri. sapaturile sunt une locuri de 1 m. $i 10
cent., aiurea de 1 in. 80 si chiar de 2 m. 20.` Pupa spusele
D-sale pare a fi un ant in jurul dealulul, mai In urma mi-a spus
din gura ca se indoieste data ieste *ant inspre podiaul de la apus.
Pe acel podis papa, la mare departare, chiar in zemnicul paduraru-
lui tot sa poate urmari patura cu oale, arme etc. De aiee urmea-
za ca un sat foarte mare a fost acolea in vremurile vechi.
Lnerurile aflate aeon le voiit imparti dupa materiea din care-s
Acute si void incepe de la pieatra.
1) Lucrurile Petite din, peatra. S'an gasit multe securi de
peatra minunat lustruite, in forma de migdala, en taisul la par-
tea cea opusa virfului ascutit etc. 9 cest vhf de bun sama se pu-
nea in cozi eurbate de lemn on in cozi de corn de cerb.
Ar fi de cercetat daca intre aceste securi sint unele de cre-
mene ; caci de51 Dl Beldiceana vorbeste de silexuri, de pieatra cal -
cara, etc. nu ered se fle bine incredintat fn aceasta privinta. Mai
sint si alte pietre unele ciocane, altele cuts.
 590 -
2) Luertoi de os. De os salt aflat eiocane cu borte pentru
coada, unele pe cit se pare din oase de verb; sule on unelte pentru
luerat pielea; oase de feliurite animate yi o scafirtie de om.
3) Lucruri de lut. Acestea sint cele mai numeroase. San
gasit idoli, oale de felurite marimi si de felurite forme, lucrate cu
strugul (roata) $i lucrate cu mina, conuri grele cu borta perpen-
diadem pe axa In apropriere de yid conuri simple or! du-
ple' lipite prin bazele lor, sparte regulat in directiea axel; lilt ars
eu intiparituri de nuele ii chiar bucati de nuele .
Intre aceste lucruri shit idoli rosi de lut ars $i idol' de co-
loare mai palida, unii zugraviti ca si parte din oale. Di'ntre idoli
slut insemnati unii can samana cum a vazut foarte bine Dl. Bel-
diceanu cu cei descoperiti de Sehliemann. Ie vorba de idoli lati
de sex femeesc cum se vede de, pe Cite, cars -s formate deosebit si
apoi lipite. Capul acestor idol! ieste de asemenea lat, ochii sint
figurati prin niste borte gi intre ochi ieste o radicatura ascutita
care desparte fata in doua. A cesti idoli pe linga cii samana cu cei
aflati de Schliemann samana, si cu cei aflati in statiuni din nista
pietret luciete in Frantiea. Vom vorbi in curind despre dinsii.
Alt! idoli sint femei goale si barbati cu organele sexuale im-
fatosate pe scurt, la femei ieste facut un triunghiu. Acesti idoli se
sfirsesc in forma de con lataret si probabil puteau fi infipti in pa-
mint.
0 femee de lut din care nu s'a gasit dinnefericire de eft partea de
in bri t in jos, ieste groasa, parca an fi ingreunata, organele sexu-
ale sint exagerate si rep roduse fara, nici o anatomie, amtndoua pi-
cioarele se lipesc gi formeaza un singur con care se sfirseste prin-
tr'un fund ea de oala or! de 'Daher pe care cede. Cum am spus
partea de sus a acestui idol ie rupta, dar ruptura ie proaspata si
bucate ceealalta poate sa fie Inca pe deal, daca n'an pavat soseaun,
en dinsa.
Acesti idoli ieraft go!, dar sint citi-va (nu stilt de s'au aflat
intregi) can aft un felit de berneveci incretiti, acei de pe earl
dl. Butculescu s'a crezut in drept a deduce origins Tracica a sta-
tiunet.
In cea de pe urma cercetare facuta acolo, a descoperit Dl.
Beldiceanu un idol deosebit de ceealalti si anume o femee tie lut
ars de coloare rosie care poarta atirnat de git un phalus (adeca
organ sexual barbatesc]. Phalusul ieste facut tot de lut si se vede
figurata si ata cu care negresit spinzuraa de git oamenii bine cre-
dinciosi ai vremilor acelora acest fetis. Aflarea acestui idol et'
tip nod ne da tot dreptul de a asteptit de la cercetarile ce se vor
mai face imbogatirea panteonului poporului ce locuea in statiea de
la Oucuteni.
 - 591 -
Tot idol! trebue se fie $i animalele de lilt ars aflate acolo.
Animalele sent uncle rose altele mai negricioase; intre acestea se
pot cunoaste mai multi tauri on yam, cad nu se poate deosebi de
ce Bel sa fi fost. DI Beldiceanu credo ca unele din acele vacs sa-
mana cu cele aflate de Schliemann la 111yeene hi chiar a pus
alaturea figura unei vac' ori a unui taur cu o figura din cartea lui
Schliemann; dar nu samAna bine.. Pr'intre chipurile de animale 1)1.
Beldieeanu mi-a aiatat una care pare a fi un lepure....
Di'ntre oale unele slut foarte prost luerate, groase in pareti
cu mineriu avad deschidere verticals ori orizontala. Di'ntre cele
cu mineriul de tipul al doilea shit unele foarte asemenea Cu ulcele-
le ce se intrebuintaza $i acunia, Unele din acestea au doua, ridica,-
turl cu borte pentru petrecut sfara si spinzurat, pot sa fi fost lam-
pe salt mai bine opaiete. Celelalte oale slot de alt tip lutul di'n-
tr'insele ieste bine curatit $i arsul foarte ingrijit, apoi shut impodo-
bite unele $i pe di'nnauntru cu linil drepte, undulate $i curbe de co-
loare ro§ie si negricioasa. Uncle slut acid de begat zugravite $i
ass de artistic in cit numai grin fotografie se vor putea face eu-
noseute cetitorilor, mai ales, ieste vrednica de admirat o oala ma-
re a d-lui Beldiceanu. Forma acestor oale samana. Fundul le ieste
ingust (mai ingust de tit gura oalei t;i de cit pintecele, etc.; de Ia
fund merg paretic indepartindu-se pans ce ajung la un maximum
$i apol se apropie ieara-si si pe urma incepe gitul aproape cilin-
dric. Dupa cele spuse urmeaza ea pe la mijlocul pintecelui leste
o muche cam ascutita. Fata cea ce se leaga cu gitul $i se intin-
de pane is muchea de pe pintece 'este une -ori semi- sferica, sail eel
putin o ealota sferica; alto on aceasta suprafata ieste o suprafata
de con trunchiat, ea si cea de la muche pana Ia fund. Am spit-
e& pe suprafata rosie a vaselor sent ornamente colorate ro$ viu
$i negricioase. Intro aceste linii se insamna $i circomferinti si li-
nii undulate. In cite-viL locuri 'este in mijlocul circomferintelor
cite o truce, pe eit Ina aduc aminte, albe ineunjurate cu negru $i
contrar. Pe funduri se vad urine de strug, dar svastica nu s'a
putut descoperi, deli trebue sa spun ca fundurile nu-s bine pa-
strate la teats vasele. La cele bine. pastrate nu leste svasti.a, adeca
crucea cu bratele frinte in unghin drept. Oala eea mare ieste pe-
ste o jumatate de metru de nalta, altele inse sent mai mid de un
decimetru.
Intre olarii mai slut de insemnat niste vase in forma, de du-
pe eu marginile resfrinte si lipite pri'ntr' en fund comun aeb, ca o
cups vine cu gura in sus ei ceealalta cu gura in .06, In paretic ce-
lei mai marl sent fata in fats ce-va departe de fund doua borte
triunghiulare. Aceste vase sent cunoscute sub nume de vase de a-
fumat; se admite.c& se facea foe in partea cea cu borte care lea
 592

a*ezata, cu gura in jos, prin bortele descrise se facea curent de a-

ier ca sa tie focul si in cupa ceealalta putea fierbe ce-va. Se poate
de asemenea admite ca ardeau buruiene mirositoare in cupa cea cu
bode ; dar despre aceasta ehestie voiI vorbi mai pe urma.
TJnele din olarh sint de alta forma cu marginea (ulna) res-
frinta *i In forma da cupe elegante nalte gi inguste.
Di'ntre lucrurile de lut s'att aflat mare citime de conuri cari
grele cari par a fi slujit la ingreuiat navoadele *i la intins urzala
Conurile mici cu borta de a lungul axe! slut cunoscute sub
nume de fusaiole §i se admite ca leran intrebuintate pentru a in-
greuea betipare *i a le preface ast-felin in fuse. Foarte important
ieste ca s'a aflat un tiparitt de lut pentru varsat metal, pe cit se
pare trebue sa fie o parte din tipariul in care se varsau topoare
de bronz $i anume cred ca ieste partea de la muche.
4) Decruri de bronz. Dl Beldiceanu are tree bucati de bronz,
a) o bratara prea ingusta pentru a putea fi pusa $i scoasa in fie-
care zi, se pare ca o puneall o data si apol nu o mai scoteail. A-
ceasta bratara avea deschidere circular& $i sectiunea iei leste ieara-si
circulars ; pe partea din afara are ca podoaba trei sat patru ani-
male ce par a fi serpi. Bratara a cumparat'o D-sa, de la fratii Sa-
raga. b) o sub, de bronz gasita de DI. Beldiceanu singur tot acolo
pe uncle se gasise si bratara. Sula be destul de groasa $i aseutita
la amindoua capetele. Data slujea ca snla orl ea alta-cev'a, nu se *tie.
c) 0 bucata lata,reata de bronz, poate o bucata di'ntr'un topor on
di'ntr'un fier de lance. Aceasta a fost gasita tot de Dl Beldiceanu
singur.
5) Lucruri de argint. Se afla la DI Beldiceanu numai unul
singur, o brcitea frumos lucrata, facuta di'ntr'o sirma groasa de
umatate de centimetru (mi se pare, n'am masurat'o) si imple-
tita. Capetele se aduceau a*It. Ca bratara cuprindea mina o data si
jumatate, capetele n'an nict o podoaba $i sint in forma de inel
spiral. Aceasta bratea a luat'o Dl Beldiceann de la fratii Saraga,
care asigura ca le-a vindut'o unul care de bung saw a aflat'o la
Cucuteni.
6) Lucrurl de fier. Pans acuma ieste numai un cutit ingust
$i destul de lung se prindea in manunchin, data nu-1 purtau aninat
cu o cures oil cu sfara pri'ntr'o parte rotunda, 'mita, cu borta In
mijloc. Cutitul de her s'a cumparat de la un om ee spune ca
l'a gash tot acolo unde-s oalele. Pe dinsul leste pamint ca si eel
di'ntre oale.
(va urma) Joan NADEJDE.