Arenele stranii ale

Terrei

Traducere de :
P a m e la V iş a n

E d itu ra L t u m a n
P e u r m e le m i s t e r e l o r
D e s c h id e ţi D o s a r e le X !

îm i p o t am inti în că foarte bine de acea zi din anul 1968,

cân d am fost acap arat de o fas cin an tă v iziu n e asu pra lum ii.
A tunci aveam 13 ani şi u rm am g im naziul. îm p reu n ă cu un coleg
de clasă eram răsp u n zăto r de realizarea un ei v itrine, care urm a
să se afle în faţa sălii de cu rsuri şi în care noi, elevii, puteam
expun e to t felul de lucruri interesan te. Intr-o z ir un coleg a adus
o p ag in ă în treag ă d intr-u n zia r din M u n ch en , ce con ţin ea un
artico l d e sp re o carte ab ia a p ă ru tă a u n u i sc riito r e lv e ţia n
n ecun oscut p e atunci, care a scan dalizat lu m ea cu o teză foarte
în drăzneaţă.
A cel elv eţian era — d u p ă cu m aţi g hicit — nim eni altul
decât E rich v o n D ăniken. C u acea carte a d eclan şat o p utern ică
u n d ă de şoc în g ând irea tim p u rilo r noastre. Iar în săptăm ân ile şi
lu n ile u rm ăto a re, c h ia r p â n ă în z iu a de azi, lu m ea d ezb ate
tu lb u răto area p roblem ă, d acă p lan eta n o a stră a m ai fost deja
v izitată de călători ex tratereştri d in spaţiul cosm ic.
L a sfârşitul an ilo r ’60 erau n işte vrem uri fascinante, iar
o m en irea era în tr-u n p ro ces de sch im b are. T ineretul p rotesta
îm p otriv a războiului d in V ietnam , iar S tatele U nite ale A m ericii
m ai aveau p u ţin p ân ă la a trim ite p rim u l om pe L ună. N av a
cosm ică cu echipaj la b o rd nu m ai era de d o m en iul fan teziilo r
irealizab ile, şi ch iar cercu rile ştiin ţifice au în cep u t — n u în
u ltim u l rând d in cau z a O Z N -u rilo r ce ap ăreau to t m ai des pe
cer — să p u n ă tim id p ro b lem a fo rm elo r de v iaţă extraterestre.
în să şi alte en igm e şi fenom ene ar p u tea cuceri în cele din
u rm ă u n loc în cadru l m arilo r u n iv ersită ţi, cât şi în m in tea
oam enilor. C u d o ar câtev a luni în ain te, u n spectaculos caz PSI
a în fierb ân tat sp iritele în cap itala bav areză, cazul R osenh eim ,
a tră g â n d a te n ţia u n o r s e rio ş i o a m e n i de ş tiin ţă a fla ţi su b
co n d u cerea p ro feso ru lu i H an s B ender. P rofeso rul B ender a fost
 QfUMtfaria Q fu u iâ d o # ^ ^
p ân ă în 1975 d eţinătorul singurei catedre de p arap sih olo gic din
G e rm a n ia . L a U n iv e rs ita te a F re ib u r g -B re is g a u a c o n d u s
Institutul de P arap siho lo g ic şi G raniţele P siho logiei.
E ra c a şi cum s -a r fi d e s c h is o n o u ă u ş ă sp re o a ltă
d im en siu ne a realităţii no astre, spre o lu m e p lin ă de m istere,
d in co lo de care se află „ ştiin ţa a s ig u ra tă ” , în care am fo st
îndrum aţi să credem din şcoală. A colo afară, dincolo de edificiile
gând irii, treb u ie să m ai ex iste şi altceva...
M ă g ândesc cu plăcere la tim p u rile nelin iştite, când s-au
pus fun dam entele unei noi v iziu ni rev o luţio nare asup ra lum ii,
care este pe p u nctu l de a schimba^ p arad ig m ele v alab ile în că
atunci, dar lipsite totuşi de speranţe. în tre tim p m -am fam iliarizat
foarte m u lt cu aceste idei şi m o dele de g ând ire provocaitoare.
în să atunci n u se căzu se de acord, d a că p o ate p riv ită drep t o
erezie sau, zâm b ind îngăduitor, să o atribu im fanteziilo r exaltate
ale u n o r credu li incu rabili. A u torul elv eţian d eja m en ţio n at se
n u m ără astăzi prin tre p rieten ii m ei, la fel ca m ulţi alţi m ilitanţi,
în anii trecuţi, chiar eu în su m i am cu treierat n u m eroase locuri
d e p e g lo b , fiin d m e re u p e u rm a fe n o m e n e lo r fa n ta s tic e ,
enigm elor neexp licate şi a relicv elor m isterioase, ce p roiectează
o lu m in ă cu to tu l n o u ă asu p ra lum ii cu n o scu te de noi.
P re cu m p ro v erb ialu l „rep o rter în răit” , am m ers şi în că m ă
m ai duc în locuri ca în d ep ărtata C hin ă şi A ustralie, A m erica de
Sud şi C entrală, în ap roape to ate ţările E u ro pei şi A fricii de
N ord, precum şi în O rientul A propiat. Fascin aţia necunoscutului
m -a cuprins irem ediab il. C hiar la n oi în ţară am g ăsit locuri în
care s-au p etrecu t lucruri in credib ile sau în care s-au sem nalat
obiecte con v en ţio n ale en igm atice d in trecut, ce cu sig uran ţă au
trecut p rin întâm p lări m ult m ai fantastice decât ne p oate perm ite
să v isăm în v ăţătu ra d in şcoli.
A sem en ea legen darilor eroi de serial, ag en ţii speciali FB I
D an a S cully şi F ox M ulder, am în ce rca t să d escifrez tainele
„D o sarelo r X ” , în sp atele cărora se ascu n d cele m ai m isterio ase
lo cu ri d in lum e. în a c e as tă carte le-a m a d u n at p e cele m ai
n eob işn uite şi m ai captivante. V ă in vit să m ă urm aţi în aceste
locuri, p ân ă la capătul lum ii!
8 = = 5 = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
Vom p ătru n d e îm p reu n ă în această lu m e a m isterelo r şi a
fen om enelor reale. In so ţiţi-m ă în locuri u n de o am enii au fost
răp iţi sub p riv irile în g ro zite ale p rieten ilo r lor. L ăsaţi-vă uim iţi
d e p o sib ile relicv e teh n ic e ale v iz ita to rilo r ex trate reş tri din
în tu n e c a ta p re isto rie . V ă v oi a ră ta d ru m u l c ătre „C ase ale
g ro azei” şi locu ri „susp ecte” , şi v o m aju ng e în p u ncte de pe
glob un de leg ile fizicii sun t ev id en t în călcate.
U rm ân d ind icaţiile d in această carte, veţi p u tea ajunge şi
sin g u ri în lo cu ri în v ă lu ite în m ister. A m a n ex a t o serie de
inform aţii necesare, precum şi n um eroase detalii „ascunse”, greu
accesib ile altfel, p en tru a p u tea p o m i şi d u m n eav o astră în şiv ă
către cele m ai m isterioase p u n cte d in lum e.
D eschideţi „D o sarele X ” !
1 . A v o rto n s a u e x p e r im e n t
e ş* u a t ?
U n „ m o n s tr u ” c u f u n d a t în s p i r t d e te r m in ă
r e a c ţii

Vechea sca ră d in lem n scâ rţâ ia su b p icio a rele noastre

în tim p ce n oi — încă rca ţi cu un a p a ra t de film a t, trep ied
şi m a i m u lte a pa rate de fo to g r a fia t — urcam la p r im u l
eta j a l m uzeului. L a ju m ă ta te a d istanţei, într-un d u la p
b ă g a t în perete, se a fla un recip ien t d in sticlă u m p lu t cu
spirt, d in care n e f i x a un a vorto n, ce p ă r e a d e sp rin s
d in tr-un coşmar. „ C e g ă se sc a tâ ţia o a m e n i fa s c in a n t la
aceste crea tu ri d em n e d e com pătim it, a tâ t a ceia care se
o cu p ă cu cercetarea lor — p re cu m dr. F rid erici şi co leg ul
să u co n tem p oran —, câ t şi cei care p r iv e s c cu un f io r
ciu d a t creaturile înfricoşătoare? ” A ce a s tă întrebare m i-a
trecu t p r in cap în a cel m om ent. M o n stru o zită ţile de tot
fe lu l p a r să -i f i a tra s p e o a m en i d intotdeauna.
In m ijlo c u l a c e ste i c o le cţii — ş i p r in a p ro p ierea d e
c elela lte exp o n a te îi era ş i m a i c la r su b lin ia tă c iu d ă ţe ­
n ia — stă tea o b iectu l ce u rm a să m o n o p o lizeze discuţiile.
E ra n u m it în m o d d isp re ţu ito r „ o m u l-g ă in ă ”, d a r se
asem ăna m ai degra bă cu altceva, şi an um e cu acele „fiinţe
mici, cenu şii ”, p e care le cu n o aştem d in to t m ai n u m e­
ro asele ca zu ri de ră p iri O Z N p rezen te în toate ţările.
 „Cel mai frumos lucru pe care-1
putem descoperi este misterul."
Albert Einstein (1879-1955)

/v

I n tr-u n m ic m u zeu din orăşelul W aldenburg, situat între

G la u c h a u şi C h e m n itz în lan d u l S a ch sen , se află —
cu fu nd at în sp irt — prob ab il u nu l d intre cele m ai extraordinare
m istere ale G erm aniei. în g h es u it în tr-o sticlă de aproape 40 cm
în ălţim e şi cu un d iam etru de circa 15 cm , se găseşte un exponat
în v ălu it în m ister, care are p ereche şi în alte ţări.
în anul 1840, .p rin cip ele O tto V iktor I v o n S chonburg-W al­
denbu rg (1785-18 59 ) a cu m p ărat istoricul C abinet de artă şi
ştiinţe n atu rale al fam iliei de farm acişti L inck: în anul u rm ător
a v enit în W aldenburg ex p o ziţia m ărită la câtev a colecţii m ai
tim p urii de ştiin ţe n atu rale şi a fo st e x p u să acolo, la m anejul
M arstall. Şi astăzi se p rod u ce în fo rm a sa o rig in a lă drep t m u zeu
u niversal d in seco lele X V II şi X V III al atitu d in ii spirituale a
ilum in ism u lu i b u rg h ez d in acele tim p u ri şi a cultu rii baroce
prem ergătoare. P rin in term ed iu l ace sto r n en um ărate expo nate
a n a to m ic e , m in e r a le , p r o d u s e d e a r tă m e ş te ş u g ă r e a s c ă ,
instru m ente p recu m p reparate an im ale şi d in p lante ar trebui să
se oglin d ească, cât m ai cu p rin zăto r cu p utin ţă, m ediul în care
trăiau oam enii.
C abinetul de artă şi ştiinţe n atu rale a fo st în acele tim puri
un in stitu t renum it. O raşele co m erciale şi u niv ersitare ofereau
co n d iţii av an tajo ase p en tru în fiin ţa re a lor căci de m ulte ori
veneau d in ţări străin e şi o biecte p reţioase, care erau p rim ite în
aceste colecţii cu cea m ai m are atenţie. în aceste cabinete reuşeau
deseori să intre unele „curiozităţi” şi „rarităţi” , apreciate ca fiind
nişte p iese ciud ate şi greu de obţinut.
C o le c ţia W ald en b u rg , c u n o sc u tă acu m m ai m u lt d rep t
„C abin etu l p rin ciar de ştiin ţe n aturale” , a ach iziţio n at în 1844
clăd irea m uzeului co n stru ită an um e lâng ă M arstall, care astăzi
nu m ai există. în anii 1933-34 s-a efectu at o p relucrare şi o
 11

rearan jare ştiin ţifică şi de m are an v erg ură a respectivei colecţii,

ce cu p rin dea m ult p este 8000 de obiecte. A scăpat n eatin s de
cel d e-al d oilea război m on dial, de triştii şi în tu n ecaţii ani ai
„ so c ia lism u lu i re a l” d in fo s ta R D G , ia r a stă z i se n u m eş te
„C ab inetu l de artă şi ştiinţe n atu rale al o raşului W aldenburg” .

„ M o n s t r u m H u m a n u m R a r is s im u m ”
în anul 1735, Jo h an n a S o p h ia S ch m ied , din m icul oraş
T aucha d in ap ro piere de L eipzig, era p en tru a p atra oară „cu
b un e speranţe’^ adică în sărcinată. D acă în ain te ad usese pe lum e
trei copii sănătoşi, de d ata aceea a n ăscu t un „m o n stru ” , care a
făcut lu m ea să în crem en ească de groază.
M edicul d in L eipzig, doctorul G ottlieb Friderici, care auzise
to ată p ovestea, a do ved it atunci p rez en ţă de spirit şi clarviziune
lăsând „o b iectu l” să se con serv e în sp irt d u p ă o p rim ă d isecţie,
p en tru ca v iito rii colegi să p o ată ex p lica sin istra enigm ă din
ju ru l m isterioasei creaturi. O are a b ă n u it el că nu era ceva în
re g u lă cu a c e st „ M o n stru m H u m a n u m R a ris s im u m ” ? D in
fericire, doctorul F riderici a co m p letat o b iectu l expus u lterior
în m u zeu cu un stud iu de 32 de pagini, scris în lim ba latină, în
care erau descrise, p e lângă istoricul b olilor m am ei, şi rezultatele
p ro p riilo r sale cercetări.
Să ne cufundăm în abisu rile unui trecu t n u foarte îndepărtat,
c are se în tre d e s c h id e a ic i. M e d ic u l în c e p e d e s c rie re a cu
co nd iţiile de v iaţă ale Joh ann ei S o p hia S ch m ied şi nu om ite a
d a im ed iat o ex p licaţie în spiritul acelo r tim puri:
„A şad ar n efericita m am ă a acelui m o n stru p rovine d intr-un
m ed iu sărac; trăieşte în T aucha, un o raş situat în apropiere de
L eipzig. A re 28 de ani, statu ră m ică, co rp firav, iar dacă îi
an alizăm tem peram entu l, este co leric-m elan colică. S-a m ăritat
la zece ani cu un co co şat şi a avut trei b ăieţi, toţi fară cusur. în
sfârşit a răm as în sărcin ată p en tru a p atra o ară şi a adus pe lum e
acest m o nstru, pe care m i-am p ro p u s să vi—1 descriu în cele ce
urm ează.
întrucât apariţiile eronate de acest fel sunt atribuite în general
fanteziei bogate a p erso an ei în sărcinate, cred că este de d atoria
12 - Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
m ea să aflu d irect de la fem eia aceea toate îm p reju rările şi s-o
în treb m ai ales dacă, d u p ă ce a răm as în sărcinată, a în tâln it ceva
de a cărui im agine a fost răsco lită şi în g rozită. în să a negat că ar
fi în tâln it ceva ce s-ar asem ăna cu m o nstru l n ăscu t de ea. Totuşi
a recu no scu t că, pe la m ijlo cu l sarcinii, cân d ieşea d in casă, a
speriat-o ap ariţia unui jd e r ce i-a sărit în faţă, şi s-a tem u t să
nu-i afecteze copilul n en ăscut în că.”
A ici în tâlnim o cred in ţă p o p u lară străveche, ce a du rat m ult
tim p şi care spune că m alfo rm aţiile n o u -n ăscu ţilo r se d ato rează
nem ijlocit unei sperieturi sau unui şoc suferit de m am ă în tim pul
sarcinii. Totuşi, d u p ă ce m o n stru osul fetus s-a născut, Jo h an na
S op hia Schm ied se în d o ia că m alfo rm aţia ar avea d rept cauză
v ed erea respectivului jder.

S a r c in ă n e o b iş n u it ă
C o nform relatării d octo ru lui F riderici, d eja d in tim pul celei
de-a patra sarcini a Johannei Sop hia Schm ied lucrurile erau puţin
m ai d iferite faţă de p rim ele trei.
„D u p ă p rim a ju m ă ta te a sarcin ii, g rav id a a sim ţit m işcarea
ob işnu ită a fetusului, care în să ab ia p u tea fi detectată. D im po ­
trivă, ea însăşi a o b servat că b u rta n u i se m ărise co respu n zător
d im ensiu nilo r o b işnu ite şi rem arca îm p reu n ă cu soţul ei, nu fară
frică şi d urere am en in ţătoare, faptul că se d iferen ţia foarte m ult
de sarcinile p recedente.
C ând s-a în cheiat p erio ad a de sarcină, aşa cum îl calcu lase
g ravida, au apărut sem n ele o bişn uite ale naşterii. Şi de la ora
unsprezece d in n oapte p ân ă la o ra şase d im in eaţă — deci d upă
şapte ore încheiate — ch in u rile s-au sfârşit, iar în locul unui
copil norm al a ieşit u n m on stru în g ro zito r.”
M edicul a prim it d estul de repede v e stea d espre ex trem de
n eo b işn u ita fiinţă, răm asă p ân ă în ziu a de azi u n ică în felul ei.
Pe p rop ria sa ch eltu ială a pus să se facă u n desen, care im ortaliza
pe două planşe „m o nstrul” în m ărim e naturală, pentru posteritate
(vezi figurile 1 şi 2).
D u pă o su ccin tă ev aluare ex terioară, G o ttlieb Friderici s-a
dedicat d isecţiei fiinţei, „anatom iei interne a m onstrului, pe care
a abo rd at-o atât o p erio ad ă în d elu n g ată, cât şi foarte şovăitor.”
 ------------ ■ — 13
F ig . 1 „ M o n s tr u l"
. j T l b : l .
n ă s c u t în T a u c h a ,
L e ip z ig , a f o s t d is e c a t
de d r. G o ttlie b
F r id e r ic i, ia r r e z u lta ­
tu l a f o s t tr a n s p u s
în tr - u n r a p o r t r e d a c ­
t a t în l im b a la tin ă .

„ C a p u l a f o s t p r i m a « v ic tim ă » a c u ţ i t u l u i a n a t o m ic ş i, c u
to a te c ă a v e a u n a s p e c t u l u n u i h i d r o c e f a l , s a c u l d in p i e l e ( n o ta t
î n f ig u r a 1 c u li te r a A ) d e s c h i s n e - a a r ă t a t a l tc e v a , p e n t r u c ă
în ă u n t r u n u s - a g ă s it li c h id , c a î n c u t i i l e c r a n i e n e o b iş n u it e , c i o
m a s ă c e r e b r a l ă e x a g e r a tă , c e c â n t ă r e a ş a p te u n c ii şi e r a în tr - o
o a re c a re m ă s u ră în c o n ju ra tă d e sâ n g e , în c a re e ra s c u fu n d a t
c r e i e r u l... In r e s t, la d e s c h i d e r e a c r e i e r u lu i s - a g ă s it u n n u m ă r
o b iş n u it d e n e r v i.
D u p ă t e r m i n a r e a c e r c e t ă r i i c a p u l u i , s - a d e s c h i s p ie p tu l,
a l c ă tu i t d in c o a s te , a l c ă r o r n u m ă r , g r o s i m e şi l u n g i m e c o r e s ­
p u n d e a u n o r m a l u lu i , şi d i n t r - u n s te r n a f la t î n t r e e le . î n d r e a p t a
c u t ie i t o r a c ic e e r a c h i a r şi u n p lă m â n , ia r d in p a r t e a s tâ n g ă a
 14 ...........Ar e n e l e s t r a n i i al e Te r r e i
î n c e p u t s ă c u r g ă im e d i a t d u p ă i n c i z i e u n l i c h id v â s c o s . în tim p
c e s e p r e s u p u n e a o d e s h id r a t a r e a p ie p tu lu i , s - a c o n t in u a t tă ie r e a
şi s-a s c o s o in im ă m a re , ce n u a v e a d e lo c p e ric a rd , d a r se g ă se a
î n t r - o m e m b r a n ă s u p l i m e n t a r ă , c e s e î n t i n d e a d e la v a s e l e
s a n g u in e m a r i d in i n i m ă p â n ă la p a r t e a o p u s ă , şi e r a p e s te to t
î n t ă r it ă , la d i a f r a g m ă c â t şi la p le u r ă , şi p ă r e a c ă p r e i a r o lu l
p e r ic a r d u lu i . C o n ţ i n e a u n l i c h id în c a r e e r a c u f u n d a t ă in im a .
C â n d în f in a l s - a în d e p ă r t a t m e m b r a n a , s - a d e s c o p e r i t şi c e l ă la lt
p l ă m â n .”
D u p ă c u m a p u tu t c o n s ta t a z e lo s u l m e d ic în tim p u l d is e c ţie i,
n u n u m a i „ v i a ţ a i n t e r n ă ” a m o n s t r u o a s e i c r e a tu r i, ci şi s c h e le tu l
s e d i f e r e n ţia î n n iş te d e ta lii c a r a c t e r i s t i c e d e c e l al u n e i f iin ţe
u m a n e n o r m a l d e z v o l ta t e .
„ î n f in e t r e b u i e s ă r a p o r t e z şi d e s p r e m e m b r e , p e n t r u c ă
a tâ t a n t e b r a ţu l , c â t şi t i b i a e r a u a l c ă t u i t e c o n t r a n a tu r ii n u d in
d o u ă o a s e , ci d in t r - u n u l s im p l u . L a î m b i n a r e a d in t r e c o a p s ă şi
ti b i e l i p s e a la f ie c a r e p i c i o r r o tu l a , ia r o a s e le a u p u t u t fi c u m a r e
g re u ta te s e p a ra te . In s ă
c e l e la lte o a s e c a r e r e a l i ­
z a u le g ă tu r ile ..., e r a u n o r ­
m a le c a n u m ă r şi a v e a u o
în fă ţiş a re n a tu ra lă , d o a r
c ă li p s e a u m u ş c h i i n e c e ­
s a r i.

F ig . 2 M i s t e r i o a s a f i i n ţ ă
s e d ife r e n ţia z ă d e o a m e n ii
n o r m a l i c h ia r ş i la s t r u c ­
tu r a o s o a s ă . A s t f e l , a t â t
a n te b r a ţu l, c â t ş i tib ia
s u n t f o r m a te n u m a i d in -
t r - u n os, în lo c d e d o u ă .
 15

C red că l-am d en u m it p e b u n ă d rep tate „m o n stru ”, p entru

că atât e x te rio ru l, cât şi in te rio ru l lui c o n tra zic co n stru cţia
o b işnu ită a om u lui, se d iferen ţiază ca num ăr, ca m ărim e, ca
structură, u nele părţi ch iar lipsesc cu d esăv ârşire, iar altele par
foarte n eo bişn uite.”

J u m ă t a te d e s e c o l în „ A f a r ă ”
în contin u area tratatu lu i de 32 de p agini, docto rul Friderici
a făcut speculaţii în legătură cu p o sib ilele cauze ale g roaznicei
m alform aţii. A stfel a respins credinţa p op u lară foarte răspândită
pe atunci că m am a s-a speriat în tim pu l sarcinii şi în acest m od
s-a aju n s la n aşterea acelu i m o n stru . M ai m ult, a cre zu t eă
adevărata cau ză a totalei d iferen ţieri ar fi fo st h răn irea in su fi­
cientă a fetusului în tim pu l celo r n o u ă luni.
T otuşi e x is tă şi o a ltă e x p lic a ţie p o s ib ilă — ce su n ă a
fantastic — p en tru ex trao rd in ara cre atu ră căreia n u i s-a găsit
asem ănare în lum e, de-a lungul întregii istorii a um an ităţii. D ar
desp re acest asp ect voi vo rbi m ai în colo. A cu m aş dori să m ai
rap ortez desp re ce s-a m ai în tâm p lat cu n eo b işn u itu l artefact.
D up ă term in area cercetărilor, do ctoru l Friderici a con servat
„m o nstru l” în alcool p en tru ca g en eraţiile v iito are „să-şi sp o­
rească cu n o ştin ţele şi să p o ată ajun ge la în treb u in ţări cu rativ e” ,
în anii urm ători acest ex po nat, îm p re u n ă cu alte n enu m ărate
preparate, a ajun s în m ai sus m en ţio n ata co lecţie a „C ab inetului
de artă şi ştiin ţe n atu rale” a oraşului W aldenburg, u nde a dus o
ex isten ţă de-a dreptul fan tom atică. în p erio ad a „socialism ului
real” care se co n stru ia pe atunci în fo sta R D G , era strict interzis
să se arate pu blicului m isterio su l artefact. C u siguranţă avea
leg ătură cu faptul că pe atunci n u m ero şi elevi vizitau m uzeele
în cadrul o relo r de ştiinţe ale naturii.
C hiar şi du pă „sch im b are” m isterele au răm as secrete şi au
fost ascun se în locuri incredibile.

„ O m u l- g ă in ă ”
într-o zi de la în cepu tul an ilo r ’90, dr. M ., m ed ic ş e f la
m aternitatea din clinica C hem nitzer, a vizitat întâm plător m uzeul
W ald en b urg şi a dat d e „ m o n s tru ” , care -şi d u c ea e x iste n ţa
i6 ...............................— A r en el e s t r an i i a l e T er r ei
s in g u ra tic ă to t în tr-u n re c ip ie n t d in s tic lă în a lt de 4 0 cm ,
co n servat p en tru etern itate în spirt. O b iectu l i-a trez it interesul
a c a d e m ic şi dr. M . a în c e p u t c e rc e tă ri m e d ic a le v a ste la
u n iv ersitatea d in H eid elb erg şi la facu ltatea de m ed icină din
cadrul un iv ersităţii d in B erlin.
Pe cel ce în tre tim p a in tra t în lite ratu ra m ed icală d rept
„om ul-găină” s-au făcu t radiografii şi tom o grafii com puterizate.
E ste v o rb a ch iar şi de an alize genetice, d a r şi d espre faptul că
totuşi n u a p u tu t fi d ată în că n ici o ex p licaţie în legătu ră cu
unicu l şi m isterio su l caz.
C am aceasta era starea d e fapt a obiectu lui, când m i s-a atras
atenţia asupra ciudatului exponat de către o „sursă de inform aţii”,
ce preferă să răm ână necunoscută. Totodată s-a referit la cercetările
efectuate de acel m edic ş e f ia universităţile m enţionate anterior.
D e asem enea m i-a declarat că dr. M . a luat şi raportul cercetărilor
doctorului Friderici, care fusese păstrat to t la m uzeul W aldenburg.
L a m om entul în care lucram la această carte nu-1 restituise în că
m edicului din C hem n itzer căci invocase greutăţi la traducere. Iar
latina este o aşa-nu m ită „lim b ă m oartă” şi n u se m ai schim bă.
P entru că am p utu t totuşi cita d in raport, m u lţum esc unui n um ăr
d e g aran ţi in im o şi, care au trim is u n al d o ile a e x e m p la r la
biblioteca universităţii d in L eipzig şi au sprijin it traducerea.

C e r c e t ă r ile d in W a ld e n b u r g
Spre sfârşitul anu lu i 1996, in fo rm ato area m ea m i-a atras
aten ţia asupra neobişnu itului exp onat. T otuşi, ab ia p e la sfârşitul
lui m ai 1997 am p o rn it în sp re o răşelu l sax on.
A m ajun s la W aldenburg p e 30 m ai 1997, în ciu d a tu tu ro r
lim itelor de v iteză potrivnice, iar du pă o u im ito r de scurtă căutare
am g ăsit m u zeu l, aflat la m ică d ista n ţă de strad a principală.
P ăream a fi singurii v izitato ri. A m p lătit la casă, în afară de
in trarea o bişn uită, şi o tax ă p en tru p e rm isiu n ea de a fotografia
şi a film a cu cam era video. F ireşte că n u am u itat să în treb ăm
de ciu d ata fiin ţă d in secolul al X V III-lea şi d o am n a d răg u ţă de
la casă n e-a trim is sus.
Vechea scară de lem n scârţâia sub picioarele noastre, în tim p
ce n o i— încărcaţi cu un aparat d e film at, u n trep ied şi m ai m ulte
 17

aparate de fotografiat — urcam la prim ul etaj al m uzeului. La

ju m ă tatea d istan ţei, în tr-u n d u lap b ăg at în p erete, se afla un
recipient diri sticlă u m p lut cu spirt, d in care ne fixa un avorton,
ce p ă rea d esprins d in tr-u n coşm ar. „C e găsesc atâţia oam eni
fascinant la aceste creaturi dem n e de co m p ătim it, atât aceia care
se ocupă cu cercetarea lor — precum dr. Friderici şi colegul lui
contem poran cu noi — , cât şi cei care privesc cu u n fior ciudat
creaturile înfrico şăto are?” ; această întrebare m i-a trecut prin cap
în acel m om ent. M onstruozităţile de to t felul p ar să-i fi atras pe
oam eni dintotdeauna.
în m ijlocul acestei colecţii — iar p rin aprop ierea de celelalte
ex p o nate ciu d ăţen ia sa ieşea şi m ai m u lt în ev id en ţă -— stătea
o biectu l ce u rm a să m o n o p o lizeze d iscuţiile. E ra n u m it în m od
d isp re ţu ito r „ o m u l-g ă in ă ” , d a r se a se m ă n a m ai d e g ra b ă cu
altcev a, şi an u m e cu acele „fiin ţe m ici, c en u şii” , p e care le
c u n o a şte m d in to t m ai n u m e ro a s e le c a z u ri de răp iri O Z N
p rezen te în to ate ţările.

F iin ţ ă -h ib r id în t r e o m ş i e x t r a t e r e s tr u ?
E ste ace astă p o sib ilă ex p licaţie p re a ex trao rd in a ră, prea
ex centrică? S cepticii ar reacţio n a im ediat. în să ch iar de la p rim a
p riv ire ex istă m ai m u lte d iferenţe co rp orale, pe care le-am p utu t
v erifica p e loc p e o riginalu l expus. S u n t p rez en te u im ito r de
m u lte c o re s p o n d e n ţe c u a c e le p a r tic u la r ită ţi r a p o rta te la
aşa-num iţii „L ittle G reys” , siniştrii p rotago nişti ai răpirilor O Z N
d in zilele noastre.
— O chii sun t n eo b işn u it d e m ari. C ân d am în vârtit în m âini
recip ien tul d in sticlă cu fiinţa, am p u tu t să văd uriaşii globi
o culari negri lu cin d p rin tr-o m em b ra n ă subţire. S tăteau în nişte
o rbite nenatural de rotun de.
— N u se văd u rech i ex tern e. C o n fo rm in fo rm aţiilo r p erso ­
nalului m uzeu lu i, o b ţin ute în u rm a rad io g rafiilo r făcute în 1994
la B erlin, căile au d itiv e se află ap aren t în in terio rul u riaşului
craniu. „F iin ţele m ici şi cen u şii” su n t d escrise to t ca n eav ând
urechi externe vizibile.
— D up ă cum d e ja co n statase dr. F rid erici în anul 1735,
e x cres ce n ţa de p e cap n u este u m p lu tă cu ap ă, ci cu m as ă
 is ^ A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
cerebrală. în v ârtin d recipientul cu fiin ţa se vede craniul anorm al
d e alung it şi defo rm at, ceea ce am in teşte de „cu ltu l” practicat
de m ulte p op o are în trecut. P rin aceasta v ro iau să sem ene cu
„ze ii” , acei p resup uşi vizitato ri ex tratereştri, care n e-au vizitat
p lan eta în că d in tim p u ri im em oriale.
N e co n fru n tăm în tr-ad ev ă r cu u n caz de răpire istoric, în
d ecu rsul căru ia Jo h a n n a S o p h ia S ch m ied, care a fost lăsată
în sărcin ată p rin tr-o an u m ită o peraţie, a adu s pe lum e — sub
fo rm a m o n stru o su lu i a v o rto n — o fiin ţă -h ib rid ? A ş a d a r o
fiin ţă-m etis, ce p o artă în ea caracteristicile genetice atât ale
speciei um ane, cât şi ale unei inteligenţe necunoscute. A sem enea
scenarii înfricoşătoare au crescut actu alm ente ca n u m ăr dato rită
fem eilo r afectate de sind rom ul răpirilor. N u rareori, ginecologii
constată la presupusele p ersoane răpite toate sem nele unei sarcini
m isterioase, sfârşită în ain te de term en .
Şi e x is tă o are — făcân d ab stracţie de ciu d a ta în făţişare
în frico şăto are a „o m u lu i-g ăin ă” — indicii ale unui asem en ea
scen ariu în în sem n ările m edicu lui d in L eipzig d in anii ’30 ai
secolului al X V III-lea? N u se p o ate reg ăsi un ind iciu direct în
tratatul de 32 de pagini, o în tâ ln ire cu „o m u leţii m ici, cenu şii” ,
aşa cu m se p o ate găsi în d o c u m en taţia u n ui p ro ces cu vrăjito are
d in an ul 1655, în to c m ită de cercetătoru l g erm an dr. Jo h ann es
Fiebag.
U n an u m e pasaj m i-a atras atenţia. A fo st acela în care
doctorul Friderici descrie întâlnirea cu u n jder, care a fost şocantă
pentru fem eia însărcinată. A tât Joh ann es Fiebag, cât şi W hitley
Strieber descriu cazuri, în decursul cărora au fost ad esea generate
a m in tiri d e p ro te ja re („ S c re e n M e m o rie s ” ) a c e lo r ră p iţi
( „ A b d u c te e s ” ). D e s e o ri a c e s te a c o n ţin d e s fă ş u ra re a u n o r
evenim ente, în care anim alele sălbatice jo a c ă u n rol im portant.
P ro b ab il asem e n e a am in tiri d e p ro te ja re su n t im p lan tate în
gândirea victim elor răpirilor, p entru ca acestea să nu declanşeze
eno rm a presiune p sihologică indusă acestor persoane prin răpirile
adesea repetate. O explicaţie m ulţu m itoare a r f i — dacă, în cazul
Johannei Sophia Schm ied, naşterea fiinţei m onstruoase ar fi fost
într-ad ev ăr p recedată de exp erien ţa unei răpiri — ca şi aici să fi
fost indusă p rin h ip n o ză o astfel de am intire de protejare.
D e c la r a ţii u lu it o a r e
N u ’ o m ai p u tem în tre b a pe fem eie d e sp re în tâ m p lă rile
p etrecute în anul 173 5. N u m ai o an aliză g en etică ar p u tea aduce
lăm uriri, dacă în tr-ad ev ă r aici a acţio n at g reşit o p arte n ecu ­
n o scu tă a n aturii.
Probabil o astfel de cercetare a fost efectuată. într-o scrisoare
ad resată sursei m ele de in fo rm aţii, d o cto ru l de la C h em n itzer a
p om en it de p lanu l său de a scrie u n artico l refe rito r la această
problem ă în revista de specialitate A m erica n Jo u rn a l fo r M edical
Ge n et ies.
P oate n u este chiar aşa de d ep la sa tă p resu p u n erea m ea că
aici ar p u tea fi în jo c o an u m ită in telig en ţă necuno scută. Căci
d o u ă declaraţii făcute în tr-u n in terv al de circa p atru luni, care
sunt ab so lu t con tradicto rii, m i-au atras atenţia. P ed iatru l de la
C hem nitzer, citat deja de m ai m u lte ori, scria inform atoarei m ele
la 7 feb ruarie 1997:

„S tim ată d o am n ă B.,

M ulte m u lţu m iri p en tru scriso area d in 14. 01. 1997,
în care m i-aţi solicitat m ai m u lte in fo rm aţii în legătu ră cu
„o m u l-g ăin ă” . D in p ăcate nu poi: să m ă p ro n u n ţ asupra
teoriei d um n eav oastră, d acă „o m u l-g ăin ă ” este un hibrid
între o rasă extraterestră şi p op ulaţia um ană. R ăm ân fireşte
în seam a d u m n eav o astră p rop riile idei d esp re n aşterea
m alfo rm aţiilo r um ane... S p er că m ă în ţeleg eţi, al dvs. cu
pro fu nd respect,
Dr. M .
M edicul ş e f al m atern ităţii”

în să m area surp riză a u rm at p e 30 m ai 1997, cân d eu însum i

am făcut cercetări la faţa locului în orăşelul W aldenburg. într-un
interviu video cu u n ang ajat al m uzeului, am adus foarte prudent
v o rb a despre p o sib ilităţile de exp licare a acestei m alform aţii,
care include şi factori ce n u p rp v in d in ace astă lum e. A ngajatul
m u zeului, care îşi d ăd ea v izib il o sten eala p en tru seriozitate, şi-a
20 A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
ex p rim at m ai întâi co n v in g erea că p erso n alu l „n u ascu ltă cu
plăcere aşa ceva” . T otuşi în decu rsu l d iscuţiei n o astre s-a referit
exp licit la faptul că şi p ediatru l de la C h em n itzer, dr. M ., a luat
cu precauţie în calcul o p o sib ilitate ex traterestră!
N u -m i ven ea să-m i cred urechilor. T otuşi se făcuse această
afirm aţie: a am in tit că u n rep reze n tan t al m ed icin ei are astfel
d e idei neco n ven ţio nale. P este ce am d at aici, ce tabu am atins?
M -am m ai lin iştit în tr-o oarecare m ăsu ră, d eo arece între
tim p fusese accep tată p arţial ex is te n ţa m isterio su lu i artefact.
A stfel cel m ai m are co tid ian d in G erm an ia a făcut p rim ul pas,
iar la în cep utul lui m artie 1998 am stat ap roap e o zi în treag ă în
faţa cam erelo r d e lu at vederi ale p o stu rilo r p riv ate RTL 2 şi
SAT 1, în W aldenburg. Interesul a crescu t sim ţito r m ai ales în
N o ile L andu ri F ederale — şi acesta este u n lu cru bun. A şad ar a
d ev enit d ificil să „d isp ară” p u r şi sim p lu in co m od ul artefact,
aşa cum se în tâ m p lă de m ulte ori cu o b iecte asem ăn ăto are din
alte m uzee.
în tre tim p m ed icu l ş e f dr. M . a reac ţio n a t foarte rezerv at —
ex p rim ân du -se foarte b lând — cân d a fo st în treb at în legătură
cu fiin ţa în v ălu ită în m ister d in recip ien tul d in sticlă. O are se
tem ea să n u se facă de râs faţă de co leg ii lu i? T em erile d em ne
de luat în serios sunt rezu ltatul celo rlalte cercuri ale societăţii
ştiinţifice.
în treb ările in co m o d e su n t c a răd ăcin ile de sub asfalt. într-o
zi v o r răzbi cu o p utere n eb ăn u ită şi-şi v o r croi d ru m n estăvilite.
„A face m u lţim e a aten tă la cev a în se am n ă a aju ta în ţeleg erea
u m ană săn ăto asă.” (G o tth old E p h raim L essing, 1729-1781)

In form aţiile şi in d iciile d e călăto rie p e n tru acest cap itol le

g ăsiţi în p artea finală, „D rum ul către a m p las ări” .
2 . N u m a i o „ id e e la m o d ă ” ?
D e fo r m ă r i c r a n ie n e ş i l a n o i în ţa r ă

în fin a l, dr. S ch ro ter a sc o s d in n en u m ă ra tele dosare

în ghesuite într-un se rta r u n u l p e care l-a d esch is şi m i
l-a p re z e n ta t — un cra n iu d e fo rm a t! In sc rip ţia de p e
c a rto n d o v e d e a că este u n u l d in c ele şa s e g ă s ite în
A ltenerding. S u rp riza a f o s t şi m a i m are c â n d a d esch is
u rm ă to a r ea cu tie şi a sc o s u n u l d in tre c ra n iile de la
S traubing-A lburg, care n u a f o s t trim is cu celela lte p ă r ţi
de sc h elet la G dttingen. Dr. S c h ro d er a ţin u t ră b d ă to r în
fa ţa a pa ra tu lu i a rte fa c tu l în vă lu it în mister, a tu n ci c â n d
l-am ru g a t să -m i d ea vd ie să fo to g r a fie z cra n iu l lunguieţ.
Intr-adevăr, m ă a fla m d in n ou în p u n c tu l d in care
începeau căutările. Ia r sim p a ticu l arheolog, la uşa căru ia
b ă tu se m p e n e a ş te p ta te ş i f ă r ă n ic i un a v e r tis m e n t
prealabil, şi-a sacrifica t în a cea d im in ea ţă tim p u l preţios,
p en tru a da răsp u ns în trebă rilo r m ele. D e-ar f i ca el toţi
reprezentanţii a cestei bresle!
 „Că se petrec anumite lucruri, nu
înseamnă nimic. Important este,
dacă se cunosc . "
Egon Friedell (1878-1938)

e ju r-îm p reju ru l g lo bu lu i p ă m ân tesc — iar aici nu face

D e x c e p ţie n ici o reg iu n e — n e n u m ă ra te g ru p u ri de
po poare, p ân ă în zilele n oastre, p ractică o b iceiu l „d efo rm ărilo r
cran ien e” .
începân d chiar de la stadiul de sugari, p ersoanelor respective
li se p u n pe cap m ici scân d urele legate în tre ele p rin şarniere.
P rin aceste şarniere trec ben zi, cu aju to rul cărora d istan ţele se
p o t m icşo ra în cet, dar sigur. D up ă câţiv a ani se vede efectul,
respectiv craniul se înalţă ca u n fel de turn, în cepân d de la tâm ple
spre spate. în cazurile extrem e, capul astfel deform at are volum ul
de trei ori m ai m are d ecât al u n ui cran iu norm al!
A m v ă z u t a lu n g ir i a le capu lui* în s p e c ia l în s p a ţiu l
sud-am erican, în Ica şi S illustani (Peru), p recu m şi în San Pedro
de A tacam a, în să lista reg iu n ilo r în care se p ractică acest obicei
b arbar este n eîn do ieln ic m ai lungă. D efo rm ările craniene sunt
punoscute din u rm ăto arele culturi:
— de la v echii egipten i, p recu m şi din O rientul A propiat;
— d in tun d rele sib erien e şi v echiul „Im p eriu de m ijlo c” ;
— din A m erica de N ord , C en trală şi de Sud, unde aceste
interven ţii în creşterea n atu rală a cran iulu i se p racticau intensiv
m ai ales de către cultu rile andine, p recu m incaşii;
— şi v estitu l că lă to r-ce rc e tă to r g erm an , A le x an d e r von
H u m b old t (17 69-18 59 ) d escria n enum ăraţi indieni din feg iunea
fluviului O rinoco, ai căro r copii au fost supuşi ani de zile acestei
m anipulări;
— în A frica, m ai ales în M an g b etu d in Z air, s-a p racticat şi
se p ractică p ân ă în zilele n o astre această to rtu ră asup ra prog e­
niturilor;
— p e in su la C reta şi în în d ep ărta ta L ap o nie se d eform au
craniile, iar acest lucru este v alab il şi p en tru O land a şi B retania.
 23

M ai p u ţin se cu no aşte faptul că şi în ţara n o astră ex istă

su rprin zăto r d e m u lte ex em ple ale acestei m etod e de „înfrum u ­
seţare” .

C in e a fo s t c o p ia t ?
Ce i-a d eterm in at pe străm o şii n oştri d in cele m ai vechi
tim pu ri să m o deleze alu ng it craniile m o i ale co p iilo r lor? N u se
p oate găsi un m o tiv „rezo n ab il” şi astfel cei m ai m ulţi arheologi
au conv in gerea că d efo rm ările craniene n u erau „un lucru la
m o d ă” răsp ân d it în to ată lu m ea — fo lo sit de m em b rii un or
cercuri nobile, ce v o iau să se d iferen ţieze d e m asa poporului
p rin acest „ideal de frum u seţe” .
D ar p oate o idee fixă, o to an ă g lo b ală a m od ei — dintr-o
ep ocă foarte în d ep ărtată de p o sib ilităţile actuale de com un icare
— să fie sim pla soluţie a acestui m ister? E u prefer o altă posibilă
exp licaţie, care n ecesiţă fireşte câtev a speculaţii.
O fo rm ă cran ian ă de felul ex em p larelo r d eform ate n u este
cu no scută pe păm ânt. T otuşi om ul a co p ia t to tul d in totdeaun a,
iar existen ţa aşa-num itului C u lt C argo d in cele m ai vechi tim puri
ale trecutului n o stru ar p u tea fi u n ex em p lu grăitor în acest sens.
O are p rin co p ierea în acest m o d a în făţişării „zeilo r” lui, om ul
v o ia să le sem ene cel p u ţin în ex terio r?
• P e ste to t p e p ă m â n t, o a m e n ii e ra u a tu n c i re s p e c tu o şi,
d ev otaţi total fiin ţelo r superioare. L a scu rt tim p, p reoţii şi cei
ce ap arţineau clasei con du căto are s-au fo lo sit de trucul de a
acţion a „în num ele zeilo r” , p rin acele cap ete alu n gite în m od
n en atu ral, p e n tru a-şi im p re sio n a su p u şii. D acă d efo rm ările
craniene ar ex ista d o ar în cu ltu ra u n u ia sau a câto rv a popo are,
atunci i s-ar p u tea găsi m otivaţii locale. T otuşi, având în v edere
g lo balitatea aparentu lu i „cap riciu al m o d ei” , cran iile m oi de
copii treb u ie să fi fost defo rm ate de la v ârste foarte m ici, ca să
sem ene la stadiul de adult cu vechii „ze i” . N u m ai aşa ar pu tea
av ea în treag a p ro ced ură un oarecare sens.

C h ia r lâ n g ă n o i
C u toate că d efo rm ările cran iene rep rezin tă fără în d o ială
u n feno m en larg răspândit, nu trebuie să călătorim neapărat p ân ă
24 = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
în A m e rica de Sud sau A frica, d acă v rem să adu năm cazuri
p reced ente ale acestui p resu p u s cu lt C argo.
în centrul oraşului b av arez S traub ing , m ai exact spus în
cartierul A lburg, s-a d escoperit în tim p ul m ăsu rătorilor pregă­
titoare pentru o n ou ă construcţie un cim itir d atat ca existând din
secolul al V -lea e.n. în că din tim p ul săpăturilor de la sfârşitul
anilor ’70, în d ou ă dintre m orm inte s-au găsit cranii deform ate
artificial, bine păstrate: „m orm ântul 361” , perfect, fără decorări
şi anexe, se afla în m ijlocul unui grup de m orm inte de la sfârşitul
secolului al V -lea, în tim p ce în „m o rm ântul 535” era îngropată o
fem eie care a m urit aproxim ativ în ju ru l anului 500 e.n.
D eterm in a rea sexu lu i n u a fo st d ific ilă în nici unu l din
cazuri. S em nalm en tele de p e craniu, c a şi cele de pe schelet,
in dicau cla r sexul fem eiesc. C u aju to ru l m em b relo r s-a p u tut
constata că am bele fem ei erau p uţin m ai înalte de 1,60 m. Fem eia
d in „m orm ântul 361” era clar cev a m ai în altă şi avea o constituţie
o so asă v ăd it m ai p u tern ică d ecât fem e ia d in „m o rm ân tul 535”
căreia’ i s-a u p u s în m o rm â n t p a tru fib u le (ace de p o d o a b ă
o bişn u ite d in ep o ca de b ronz, ad esea b o g at o rn a m e n ta te ).
A pro x im area v ârstei d ecesu lui ce lo r d o u ă fem ei a fo st cev a
m ai p ro b lem atică, d eo arece la cran iile d efo rm ate artificial s-au
o b se rv a t a d ese a în tâ rz ie ri în o b tu ra re a ş a n ţu rilo r craniene'.
C o n statările v o rb esc în cazul am b e lo r fem ei desp re o v ârstă
d estul de în ain tată, iar d in tre cele d o u ă fem e ia d in „m o rm ântul
3 61 ” a r p u tea fi m ai tân ără d ecât c ea d in „m o rm ântu l 5 35 ” .
O am enii de ştiin ţă n u iau în co n sid eraţie la ev alu area vârstei
d o ar aceste con statări, ce reies d in ob tu rările şanţu rilor craniene
m en ţionate m ai sus. Şi starea d anturii p o ate co nstitu i un indiciu.

în afară d e u şoarele m od ificări d egenerativ e de la oasele

p iep tu lu i şi ale şoldurilor, la fem e ia d in „m orm ântu l 3 6 1 ” nu
s-au o b serv at m od ificări ale o aselo r d ato rate unei boli. în trucât
se cunoaşte că m em brii d iv erselo r grupuri arheologice din cadrul
p o p u laţiei unui cim itir se d ifere n ţiaz ă p rin boli d atorate n ea­
ju n su rilo r şi p rin m o d ificări d eg en erative, în acest caz special
s-a aju ns la co n clu zia c ă la am bele fem ei d in cim itiru l b avarez
d e la S traubing-A lburg este v o rb a d e p e rso an e n orm ale.
 25

C ele d o u ă cranii n u p o t fi sig ur în cad rate la tip o lo g ia unei

rase. D ato rită inv aziei h unilor, u n p o p o r m ig rato r p rov en ind
d in în dep ărtata M o ngo lie, în secolul al V -lea e.n. d o m n ea în
E u ro p a C en trală un am estec foarte co lo rat în tre naţii. L a huni,
d eform ările cranien e erau fo arte răspân dite.

N u e s t e u n c a z s in g u la r
C u aceste d o u ă descoperiri, av em d e-a face în B av aria cu
d o u ă sp reze ce cranii d efo rm ate artificial, ce p ro v in d in şase
locuri:
1. A lteg lofsh eim ,
2. E ltheim ,
3. B arb ing -Irlm auth,
4. A lten erd in g -K letth am ,
5. S traubing-A lburg,
6. S traub ing -W ittelsb acherho he.
în afară de A lten erding, apare o co n cen trare cu rio asă de
locuri în care s-au făcut d esco p eriri, în „m arele arc al D u n ării” ,
la R egensburg. A rheolog ii au d atat to ate craniile ca p ro ven in d
d in tr-o p e rio a d ă d e tim p r e la tiv re s trâ n s ă : A lte n e rd in g şi
Straubing-A lburg— în prim ul au fost descoperite şase deform ări
— în a d o u a ju m ă ta te a seco lu lu i al V -le a , restu l în p rim a
ju m ătate a seco lului al V l-lea. în reg iu n e a n o astră n u s-au m ai
găsit deform ări craniene ulterioare, p erio ad ă ce corespun de clar
cu in staurarea d efin itiv ă a creştin ism u lu i în această ţară.
C ăci, d acă în tr-ad ev ăr s-ar fi în cercat im itarea în acest m od
a u n o r „zei” , atunci u rm ăto ru l p as a r fi fo st inexo rab il creşti­
n ism ul ca su perstiţie păgână.
în leg ătură cu d atarea m en ţio n ată an te rio r a descoperirilor,
in teresant de sem nalat este şi v ârs ta d ecesu lui fiecăru ia d intre
cei cu d efo rm ări cranien e d in B avaria. Se p resu p u n e că toţi au
atin s v ârsta m atu rităţii, d intre care şase au ajun s la o v ârstă
în ain tată, iar un ul ch iar la o res p ectab ilă b ătrâneţe. P robabil că
prin aceste pro ced uri au trecu t m u lt m ai m ulţi ind ivizi d ecât
s-au g ăsit p ân ă în p rezent. P rin p ărţile acestea, o biceiu l d efo r­
m ării cranien e se ap lica m ai ales la aşa-n u m itu l „sex slab” căci
26 A r en el e s t r an i i a l e T er r ei
zece cranii d eform ate p ro v in de la fem ei, iar d e la bărbaţi do ar
două.
D in p u n ct de v ed ere anatom ic, cran iile găsite în B avaria
a p a rţin tip u lu i d e d e fo rm a re c irc u la r, c u fo rm e c o n ic e şi
cilind rice, p rin care se ajun g ea la o alun gire în form ă de turn,
în cep ân d cu o frunte foarte înaltă. „N eregularii iţile” d in zo n a
frun ţii şi a cefei n e d au oarecare ind icii de cum -au fost făcute
d e fo rm ă rile. A d e se a, a c e st m o d d e tra n s fo rm a re a cap u lu i
p rezin tă şi u n p ericol p en tru sugar.
O altă teh n ică de d efo rm are este u tiliza t şi astăzi în A frica
— la M an gb etu în Z air — p recu m şi în in sulele M alay eziei din
O ceanul Pacific. Se foloseşte u n bandaj circu lar strâns, care se
ap lică o blic în ju ru l capului b eb elu şu lu i, de la p artea de jo s şi
de m ijloc a frunţii, p ân ă sub ceafă. R e zu ltatele d efo rm ărilo r de
la craniile m ature d ep ind de doi factori: unul este m an ipu larea
atentă de la v ârste fragede şi celălalt este ten d in ţa de creştere a
capu lui, care d u rează p â n ă la term in area p u b ertăţii. M ai sus am
arătat deja: cran iile cu d eform ări g ăsite în B av aria arătau că
o am en ii atin seseră cel p u ţin v ârsta m atu rităţii — d o a r în tr-u n
sing ur caz v ârsta a răm as n edeterin inată. A stăzi este susţinu tă
p red o m in an t p ă re re a că d efo rm ările n u su n t d e ţerm in ate de
afecţiun i ale creierului. D e asem en ea n u sun t sem ne de p reju ­
diciere a du ratei v ieţii sau a inteligenţei.

P e u r m e c o r e c te
E x isten ţa, cu m s-ar spun e ch ia r în faţa u şii casei n oastre, a
u n o r astfel de d eform ări craniene,» pe care le-am în tâln it m ai
des în călătoriile m ele în A m e rica d e S ud, a fo st cev a absolut
fascin an t p entru m ine. D e aceea am în cercat s-o iau pe urm a
fiecărui artefact uim itor. Şi ch iar am av ut ce descoperi.
M ai întâi m i-am în cercat n o ro cu l la d o u ă dintre locurile
d escop eririlor d in reg iu n ea o raşu lu i S traubing. în tru cât d esco ­
p e rir ile a u fo s t fă c u te în c u rs u l d e m a r ă r ii c o n s tr u c ţiilo r
o răş en e şti, astă z i n u se m ai p o a te v e d e a m are lu cru acolo.
A şezările sun t m o d este şi sim p lu co n struite. P e d rum am ajuns
la arh eo lo gu l răsp u n zăto r de oraş, dr. P ram m er, care lucra la
M u zeul G ău bo d en şi care m i-a ex p licat că to ate d escoperirile
de p e teritoriul o raşelo r A ltburg şi W ittelsb acherh ohe şi-au găsit
locul în C olecţia N a ţio n a lă A n tro p o lo g ică d in M tirichen. A m
g ăsit o urm ă.
L a în cepu tu l lui m artie 1998 m i-am în ce p u t căutările în
capitala landului, unde avusesem deja succes în a do ua încercare.
M ai su s-m en ţion ata C o lecţie N a ţio n a lă A n tro p o lo g ică se află
în p iaţa K aroline, la o aruncătură de băţ de O belisc. Este găzduită
în tr-o v eche casă^ d in M iinchen, jo a s ă , aproap e insign ifiantă,
văru ită în galben. în trucât n u este u şor accesibilă, n u este înscrisă
în catalogul oficial al galeriilor şi m uzeelo r d in M iinchen. Pentru
că m ă aflam d eja la faţa locului, am su n at la u şă şi m i s-a deschis
im ediat.
M i-a d eschis un ul dintre arheo log ii ce activau la C o lecţia
N aţio nală A n tropologică. în cursul d iscuţiei n oastre m i s-a adus
la cu n o ştin ţă că am n im erit ex act la „ad resa co rectă” . E ra dr. P.
Schroter, u n sim patic fu m ăto r de p ipă, care m i-a răspu n s la
în trebări răb dător şi p e îndelete.
C a de o bicei am trec u t d irect la su b iect şi am în treb at u nde
se află descoperirile de la Straubing-A lburg, şi în prim ul m om ent
am fost m irat cân d dr. S ch ro ter m i-a îm p ărtăşit că cea m ai m are
p arte a d esco peririlo r a fo st trim isă la U n iv ersitatea G otting en
în scopu l restau rării. E ra de rem a rca t c ă to ate artefactele se
în to rceau ulterio r la M iinchen, pen tru a fi în răm ate şi expu se în
C o lecţia N aţio n ală P reistorică.
îndes, sim paticul arh eo log, avea totuşi câtev a „d elicatese”
p regătite p entru m ine. M -a con du s la p arterul clădirii prov en ind
de la cu m p ăn a v eacurilor, unde an im ata d iscu ţie s-a destins
repede. Dr. S ch ro ter ştie foarte m u lte d esp re aspectele g lobale
ale fenom enului d efo rm ărilo r craniene, d ar n u crede neap ărat
c ă e x is tă leg ă tu ri în tre d o v e z ile a tâ t d e d is ta n ţa te în p lan
geografic şi cele care coincid p e planul tem poral. în să în decursul
d iscu ţiei a d eclarat că şi p en tru el co in cid en ţele sun t u im ito are.

D e s p r e s u f e r in ţ ă ş i f o n d u l e i c u lt u r a l
D u pă aceea dr. Schroter m i-a explicat că au existat m ai m ulte
tehn ici de bandaj are, ce se p o t şi astăzi ap ro ape „citi” de pe
craniu. C hiar d acă se d iferenţiau în m o d ul de execu ţie, id eea de
28 = = = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
b ază şi rezu ltatul se aseam ănă fo arte m ult. C ân d am în cep u t să
v orbesc desp re to rtu ra d eo seb it de d u rero asă p en tru copilaşi,
dr. S ch ro ter m i-a o ferit u n arg um ent ce p are foarte p lauzib il şi
n u este d eloc exagerat.
A afirm at în m o d surprinzător c ă ex istă o m are p robabilitate
c a p resu p u se le p ro ced u ri să n u fie atât de d u rero ase pe cât
cred em noi astăzi. In tensitatea sen zaţiei de d urere este într-o
p u tern ică leg ătu ră cu cercul cu ltural în care se află resp ectivu l.
„A cu m sun tem cev a m ai sensibili la suferin ţă şi lu ăm o asp irină
la cel m ai m ic sem nal. A tunci însă, d urerea era u n asp ect natural
al v ieţii de zi cu zi, căci to tu l era p riv it cu u n o arecare fatalism ” ,
spuse sim paticu l arheolog.
D a că ac e ste p re c iz ă ri a r p u te a d o m o li p u ţin g ro a z a în
leg ătu ră cu p racticile folosite, n u s-a p o m en it d espre m otiv ul
care se presu pu n e că ar fi stat în spatele tu tu ro r acesto r lucruri,
ad ică im itarea unei in telig en ţe v e n in d „de altu n d ev a” .
în fin a l, dr. S c h ro te r a sc o s d in n e n u m ă ra te le d o sa re
în g h es u ite în tr-u n se rtar u n u l p e ca re l-a d e sc h is şi m i l-a
p re z e n ta t— u n craniu deform at! Inscripţia de pe carton d ovedea
că esţg un ul d in cele şase g ăsite la A lten erd in g . S u rpriza a fo st
şi m ai m are cân d a d esch is u rm ăto area cu tie şi a scos unul dintre
craniile de la S traubing-A lburg, care n u a fost trim is cu celelalte
p ărţi d e schelet la G otting en. Dr. S ch ro ter a ţin u t răb d ăto r în
faţa aparatu lui artefactul în v ălu it în m ister, atunci când l-am
ru g at să-m i d e a v o ie să fo to g rafiez cran iu l lunguieţ.
într-adev ăr, m ă aflam d in n o u în p u n c tu l d in care în cepeau
căutările. Iar sim p aticu l arh eo lo g , la u şa c ăru ia b ătu sem p e
n eaştep tate şi fără nici u n av ertism e n t p realab il, şi-a sacrificat
în acea d im ineaţă tim pul preţios, p en tru a d a răspu ns întrebărilor
m ele. D e-ar fi ca el toţi rep rezen tan ţii acestei bresle!
A m d at d eja o d ată p este „p re as fâ n tu l” u n ui m uzeu. S -a
în tâm p lat cam acum d oi ani, când m ă aflam în p ustiul sat cilian,
San P edro de A tacam a. O fig u rin ă te m ă d in lem n, cu evidente
în su şiri astronautice, o d in io ară u tiliza t ca o b iect p en tru în m o r­
m ân tări şi astăzi p ăstrat cu g rijă în „M u seo A rqueolog ico R. P.
G u stav o ALe P a ig e ” , m -a atras în sin g u ră ta te a acelei aşezări
chiliene. întâm plător, în resp ectiv u l m u zeu se găseşte şi cea m ai
 29

m are co lecţie d e cranii u m an e d in lum e — este v o rb a de p ână

la 5000 — , dintre care un m are n um ăr p rezin tă şi acele deform ări
caracteristice. Intr-o v itrin ă de la in trare sun t ex p u se câteva
d o lih o c e fa lii — astfel su n ă te rm e n u l m e d ic a l p e n tru cran ii
alungite — foarte b ine p ăstrate.
M u lt m ai m ulte astfel de cranii în fio răto are se găsesc într-o
cam eră de d ep o zitare d o snică, in ac cesib ilă p u b licu lu i. D atorită
afirm aţiei ghidului turistic, care m -a reco m an d at fară să roşească
d rep t „cel m ai im po rtant arh eolo g d in G e rm an ia” , şi a câtorva
d o lari, b a cş iş p e n tru p e rs o n a l, m i s-au d e sc h is u şile acelu i
d ep ozit. Pe n işte rafturi de la p o d e a p â n ă la tav an , am p utu t
ad m ira aproxim ativ câtev a m ii de cranii stocate. N u puţine dintre
ele erau alun gite în fo rm ă de turn , d efo rm ate în m o d u l descris.
R ă m â n e să sp e ră m c ă to t m ai m u lte a stfel de m ărtu rii
u lu ito a re ale u n ui trec u t en ig m a tic îşi v o r găsi d rum u l spre
ex po ziţiile p u b lice ale m uzeelor. C ăci un lu cru m i se pare clar:
n işte fiin ţe, c are a u a te riz a t p e p la n e ta n o a s tră în cel m ai
în d ep ărtat trecut, au serv it d rep t m o d el p e n tru cu ltul practicat
p e to t glob ul, ace la al d efo rm ării craniilor. D up ă cum am arătat,
nici ţara n o astră n u face excepţie!

I n fo r m a ţiile ş i in d ic iile d e c ă lă to r ie p e n tr u a c e s t c a p ito l le

g ă s iţi în p a r te a fin a lă , „ D r u m u l c ă tr e a m p la s ă r i” .
3 . „ R ă z b o iu l z e ilo r ”
O a re d is tr u g e r e a a v e n it d e su s?

P e p la n e ta n o a stră există o serie de aşezări, ale căror

ru ine ne p u n în f a ţa fa n ta s tic e i co n clu zii că d istrug erea
s-a fă c u t din. aer, d eci a ven it de sus. D a r în acele tim pu ri
n ici un om de p e p ă m â n t n u p u te a să zb o are — cel p u ţin
conforjn isto riei noastre tra diţiona le.
C ercetătorul a m ato r slovac, M a rtin Jurik, care a tră it
câ ţiva a n i în G erm an ia , a d a t în c u rsu l cercetă rilo r sa le
p este un a stfel de lo c sin istru în C a rp a ţii d e nord-vest, la
o d e p ă rta re de c ir c a 5 0 Jfm d e B rqtţişlava, c a p ita la
Slovaciei. A ce sta p ă re a să p re zin te sim ila rită ţi clare cu
alte lo cu ri d in lum e, cum a r f i S o d o m a şi G o m ora de la
M a r e a M o a r tă , M o h e n jo - D a r o d in P a k i s t a n s a u
P a rh a sp u r d in India.
P o a te că lo cu ito rii o ra şu lu i f ă r ă nu m e d in C a rp a ţii
slo va ci şi-a u p ă r ă s it avuturile în a ceea şi g ra b ă p ro v o ca tă
d e p a n ic ă , a şa cu m ş i in d ie n ii a n a s a z i şi-a u p ă r ă s it
m etro p ola a cum 5 0 0 de ani. A co lo 2 0 0 0 0 d e o a m en i au
d isp ă ru t p e ste noapte, în a d evă ra tu l sen s a l cu vâ n tu lu i
— ş i în tr-un m o d a tâ t de m isterios, ca şi cum a r f i p le c a t
cu to tu l de p e p la n e ta noastră.
 „Anual dispar în aer circa 800 de
oameni,' fără a lăsa vreo urmă. Nu
ştiu, câţi au dispărut de la sol."
MEL NOEL, fost pilot în US Air
Force

a o d istanţă de ap rox im ativ 50 km de cap itala B ratislav a

L se află satul S m olenice. A ces t n u m e ar fi fo st oarecum
o b işnu it d in cau z a o raşului cu acelaşi n u m e, cu sem eţul turn
av ând şase laturi. Totuşi d u p ă S m olen ice, p e un m u nte n u m it
M olpir, se în tin d ru in ele unu i trec u t în d ep ărtat.
D in cân d în când, lo cu ito rii o raşu lui d in ap rop iere T m ava
găsesc p e acel m u n te răm ăşiţe ale aşezării de acolo: cioburi şi
ch iar v ase din lut; câteb d ată şi b ucăţi d e fier sau b ronz. în m od
d if e r it fa ţă d e locfcrffe ,;ho>rthale” îft'tîarfe s -a u m ai fă c u t
d escoperiri, acest loc n u a fo st n icio d âtă ţin ta cău tăto rilo r d e
com ori şi a arheo lo g ilo r am ato ri. A co lo p are să p lan eze un fel
d e tabu. A stfel, ru in ele aflate m ai su s de orăşelu l S m o len ice au
răm as m u lt tim p n eatinse.
P rim ii oam eni de ştiin ţă au ap ăru t acolo ab ia la începu tul
secolu lu i X X . P rim ele săp ătu ri o ficiale au fo st efectu ate de
arheolog ul A. L oubal la m ijlo cu l seco lu lui X X . N u cu noaştem
astăzi ce a g ăsit p e m u n tele M o lp ir, căci a m u rit la scurt tim p
dup ă aceea. însem nările sale n u au m ai fost găsite, iar cele câteva
exponate, pe care el le-a d o n at M u zeu lui d in T m av a, au dispărut
de asem enea fără urm ă. Fireşte, n u treb uie să n e gândim im ediat
la cine ştie ce intrigi şi u neltiri m isterioase. C ăci de h aos total şi
distrugere a av ut g rijă cel d e-al d o ilea răzb oi m o n dial, care abia
d acă a cruţat o m ică parte d in E u ro p a C entrală.
D o a r d u pă ace astă m are co n fru n tare în tre p o p o a re i s-a
acord at m ai m u ltă aten ţie m u n telu i M olpir. Iii anii ’50 şi ’60,
acolo sus a lucrat o echipă de cercetare sub con ducerea lui Ştefan
Jam sak. S-au făcut m ăsurăto ri ale o raşu lu i p resu p u s a fi în acel
loc şi o m are p arte din el a fost degajat. A ceastă suprafaţă m ăsura
32 = = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
circa 14 hectare — aşad ar era v o rb a de cea m ai m are.aşezare
p reistorică d in sp aţiul C arpaţilor.
S -au aflat alte in fo rm aţii în u rm a săp ătu rilo r d o cto rulu i
M ik u las D u şek de la In stitu tu l A rh eo lo g ic al A cad em iei de
Ş tiinţe a Slovaciei; săp ătu rile au d u rat d in 1963 p ân ă în 1971.
A cest dr. D u şek a d esco perit p e m u n te răm ăşiţele unei aşezări
şi a în cercat să o reco nstru iască. P rin a n aliz a o rg an ică C -14 de
d e te rm in a re a v e ch im ii, d e sc o p e rire a a fo st d a ta tă la c irc a
700 -600 î.e.n. şi în ca d rată în aşa-n u m ita ep o că H allstatt.

T e m p era tu ri fo a rte m a ri
T reb u ie să fi fo st u n loc în se m n at. P e n tru ace asta stau
m ărtu rie n u n u m ai n e n u m ă ra te le o b ie c te d e sc o p e rite , ci şi
am p lasarea strateg ică şi m ărim e a aşezării. O raşu l se afla pe
terase create artificial, săp ate în stân că şi n iv elate cu păm ânt.
E ra fo rtificat p rin tr-u n sistem d e trei zid u ri d e d iferite m ărim i.
S -a sco s la iv eală un p lan cu ap ro x im ativ 180 de case şi de aici
s-a d ed u s că o d in io ară aco lo trăiau 80 0 d e o am eni.
A ceastă aşezare străv eche, fără n u m e, a rid icat arheo lo g ilo r
o serie de întrebări. P rim a ar fi ap arten en ţa lor culturală. D u p ă
toate aparenţele aparţineau culturii m eg alitice, un curent cultural
d in v e ch ea ep o că de fier, în tâ ln ită în su dul A u striei, no rd -v estu l
U ng ariei şi sudul Slovaciei. în să m arele m ister l-au reprezen tat
con d iţiile m isterioase în care a fo st fo n d at acest oraş pe m un tele
M olpir.
E ste o aşezare d istru să com p let. C lăd irea p rin cip ală a fost
n im icită p ân ă la fu nd aţii, iar b locuri m ari de p iatră au fost găsite
arun cate la zece m etri d epărtare. P lăcile de p iatră d in interiorul
zid u rilo r au fo st to p ite u n a în tr-alta p rin surse necu n oscute de
tem p eratu ri foarte m ari; nu n u m ai zid u rile, ch iar şi terasele din
stâncă. A rh eolog ii au g ăsit p retu tin d en i u rm e de arsuri, şi de
asem en ea u rm e ale unei b ătălii. S -au găsit schelete m utilate,
ale căro r o ase indicau , în afară d e u rm e ale’ u n o r acţiu ni p rin
forţă, u rm e ce susţin eau id ee a u nei ard eri sp on tan e şi n epre­
văzute.
N enum ăratele obiecte de v aloare răm ase — erau chiar vase
de gătit întregi pe sobele de atunci — conduc la concluzia că
 33
aşezarea a fost p ărăsită de locuitori în cea m ai m are panică şi
grabă. Şi nici unul dintre ei n u ş-a m ai în to rs vreodată. Ce s-a
p e trecu t o din io ară pe M o lp ir? îm p o triv a cărui inam ic foarte
puternic au avut de luptat locuitorii disperaţi, fară nici o speranţă?
A rh eolog ii au în v ed ere p o sib ilitate a c a d istrug erea să fi
fo st p rov o cată de un războ i civ il sau o răscoală. P rin urm are,
m em brii săraci şi ex p lo ataţi ai unei „sub -clase so ciale” s-au
răscu lat îm p o triv a unei „clase p riv ileg ia te” . A ceastă ip oteză ar
rid ica to tuşi alte în treb ări, d a că am fi în stare să răsp u n d em la
ele. R ăscoale ale sc lav ilo r n e sunt cu n o scu te d in n um eroase
c u ltu ri — să n e g â n d im d o a r la m u lt c ita ta ră s c o a lă a lui
S partacus d in R o m a antică. D ar n icio d ată n u au ex istat astfel
de efecte devastatoare. D e u n d e au luat asu p riţii răsculaţi forţa
şi p o sib ilităţile teh n ice ca să d istru g ă clă d irile ca p e nişte p iese
d e d o m in o şi ch ia r să to p e a sc ă p lăc ile d in p iatră? N u , su n t
co n vin s că n u aşa au stat lucrurile.
D e asem enea n u treb uie nici să trecem cu v ed erea că această
în c ercare de e x p lica re o g lin d eşte ex act sp iritu l ep o cii, care
d o m in a în fo sta C eh oslo v acie la m om en tu l săp ătu rilo r din 1963
p â n ă în 1971. „L u p ta ero ică a p ro letariatu lu i” îm p o triv a unei
„ clas e so c iale e x p lo a ta to a re ” re p re z e n ta u p a rte a c e n tra lă a
ideolo giei com u n iste. D e aceea n u m ă m iră deloc faptul că s-a
pu tut strecura o asem enea idee în raportul săpăturilor cercetărilor
a rh e o lo g ic e d in fo s ta C e h o s lo v a c ie c o m u n is tă . E ra în tr-o
oarecare m ăsură u n m on um en t ideologic al unui trecut întunecat.

O e x p lic a ţ ie a b s o lu t n o r m a lă
O astfel d e co n cen trare d e circu m stan ţe in ex p licab ile ne
su g e re a z ă o v a ria n tă n e o b iş n u ită d e e x p lic a re . A u tre b u it
locuitorii să se apere d e o acţiun e m u lt su p erio ară lor d in p un ct
de v ed ere teh n ic, care a v e n it „d e su s” în sen su l p ro p riu al
c u v â n tu lu i, şi le-a tra n s fo rm a t o ra şu l în ru in e? Pe zid u rile
exterioare n u s-au găsit u rm e ale unei bătălii. Iar locuitorii plecaţi
în p an ică n u s-au m ai în to rs n icio d ată să-şi recu p ereze bu nurile
lăsate în u rm ă şi să-i în m o rm ân teze p e cei m orţi.
N u au m ai v en it n ici m ăca r h oţii de m o rm in te şi jefu ito rii.
Te p u ne pe g ând uri că tocm ai această sp ecie, care ştie să scoată
34 , Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
avantaje d in în tâm plări tragice, o co leşte acest loc, asup ra căruia
pare să plutească un fel de tabu. A b ia la răscru cea dintre secolele
X IX şi X X , im ii lo cu ito ri curio şi d in o raşul ap ro piat T rnava au
u rcat pe m isteriosul m u n te M o lp ir şi au g ăsit acolo obiectele
m enţionate anterior.
A ces tea sun t fap tele, aşa cu m le-a c ercetat cercetătoru l
am ato r, p ro v e n it d in S lo vacia, ţ/la rtin Ju rik , şi pe care le-a
p ub licat în tr-o revistă cu p u ţin tim p în urm ă. A rticolul m i-a
trezit cu rio zitatea şi am luat leg ătu ra cu autorul lui. A cesta m i-a
răspun s im ediat, sp u nân du -m i ceva m ai m ulte d espre p ietrele
to p ite: „ C o rp u rile fo rm ate d in c a lc a r au fo st în c ă lz ite p rin
p alisa d e le p ră b u şite şi a rzân d e şi p rin p ă rţile d in lem n ale
caselor; ca urm are a arderii d in carb o n at de calciu a luat naştere
o xid de calciu, deci calcar. P lo ile au cau zat o altă reacţie, prin
case s-a form at m ortarul. în final, m ortarul în tă rit a fost cel care
a u nit p lăcile de p iatră...”
A şad ar este o ex p licaţie ab so lu t n atu ra lă p en tru n e o b iş­
n uitele răm ăşiţe de pe m u n tele M olpir, m ai sus de S m o len ice?
N u neapărat, căci dr. D uşek, am intit deja în legătură cu săpăturile
d in 1963-1971, scria că „d istru g erea a v en it foarte repede şi
d in tr - o d a tă ” , şi c ă „ în f u n d a ţiile lo c u in ţe lo r s -a u g ă s it
nenum ărate schelete arse, ale u no r oam eni care nu au p utut scăpa
la tim p ” . A m ai spus c ă m isterul d istrug erii este neexplicat.

R e c u c e r it d e la n a t u r ă
A şadar, totul în această p ro b lem ă este dificil de explicat.
A vând în v edere n u m ero asele n o n sen su ri, o an ch etă m ai ex actă
ch iar la faţa locului m i s-a p ă ru t cea m ai b u n ă soluţie. A stfel
am stab ilit cu M artin Ju rik u n loc de în tâln ire şi m -am pregătit
să plec în Slovacia.
De la oraşul m eu natal din estul B avariei— traversând A ustria
pe autostradă— sunt num ai circa patru ore până la capitala slovacă
B ratislava, situată la m ică d istanţă de Viena. D e la dizolvarea
federaţiei cehoslovace, S lovacia se străduieşte în m od evident
să-şi construiască p ropria im agine. A ni întregi a stat în um bra
„fratelui m ai m are” d in nord. In iunie 1995, când în sfârşit am
reuşit să ajung în acest loc, vrem ea a fost de partea m ea. D rum ul
1. I n „ M u z e u l r e g i o n a l ş i
c a b in e tu l d e ş tiin ţe n a tu r a le
W a ld e n b u r g ” d in S a c h s e n s e
g ă s e ş te un a r te fa c t d e a p r o a ­
p e 3 0 0 d e a n i, c a r e p e r m i t e
a j u n g e r e a la n i ş t e c o n c lu z i i
d e o s e b it d e n e c o n v e n ţio n a le
a s u p r a o r ig i n i i s a le .

2. A u t o r u l în c u r te a m u z e u ­
lu i, l a u n i n te r v iu te le v iz a t.
E n ig m a d in j u r u l f i i n -
ţe i- h ib r id , b a z a tă p e e x p e ­
r ie n ţe g e n e tic e , s e b u c u r ă în
î n tr e a g a p r e s ă d e u n in te r e s
d e o s e b it.
3. A u t o r u l p e tr e p te le m u z e u ­
lui, c u r e c ip ie n tu l în c a re es te
c o n s e r v a t „ o m u l- g ă in ă ”p r o ­
v e n i n d d i n a n u l 1 73 5.

4. N u m a i u n a v o r to n s a u m a i
m u l t ? E s te c e l p u ţ i n b ă tă to a ­
r e l a o c h i a s e m ă n a r e a d in tr e
„ M o n s tr u m H um anum
R a r is s im u m ” ş i „ fiin ţe le
m i c i ş i c e n u ş i i ”, d e s p r e c a r e
s - a u f ă c u t d e c la r a ţ ii le g a te
d e r ă p ir i le O Z N î n tâ ln ite în
t o a t ă lu m e a !
 5. U n d o c u m e n t r a r : în a c e a s ­
t ă p o z ă s e v e d e c la r c u m s e
d e fo r m e a z ă c r a n iu l u n u i b e b e ­
lu ş d i n s a t e l e i n d i e n i l o r d in
A m e r i c a d e S u d . D e f o r m ă r il e
c r a n ie n e s u n t u n f e n o m e n la r g
r ă s p â n d it ; c i n e v a e s te im ita t
d i n t im p u r i s tr ă v e c h i. I n s ă n u
s e în tâ ln e şte n ic ă ie r i p e P ă m â n t
a c e a s t ă f o r m ă c r a n ia n ă , a l u n ­
g ită , în s ta r e n a tu r a lă .

6. N u t r e b u i e s ă o c o l i m o
lu m e în tr e g ă p e n t r u a p u t e a
a d m ir a d e fo r m ă r ile c r a n i­
en e. A c e s t s c h e le t e s te a l u n e i
f e m e i d in s e c o l u l a l V -le a e.n.
ş i a f o s t d e s c o p e r i t în t im p u l
s ă p ă tu r ilo r d in r e g iu n e a u n u i
v e c h i c im itir b a v a r e z d in
o r a ş u l S tr a u b in g .
 7, 8. C r a n i i d e fo r m a te d i n S t r a u b i n g - A l b u r g (s tâ n g a ) ş i S a n P e d r o
d e A t a c a m a - C h i le ( d r e a p ta ): id e e a u n e i „ m o d e ” g l o b a le n u p a r e a
f i e x p li c a ţ i a c o r e c t ă p e n t r u c r a n ii le d e f o r m a t e s t i l tu rn . O a r e e r a u
im ita ţi v e c h ii „ z e i ” d in c o sm o s, s e d o r e a a s e m ă n a r e a f i z i c ă c u
a c e ş tia ?

9. O p a r t e r e c o s t r u it ă a z id u l u i 3 d in o r a ş u l p r e is t o r i c , f ă r ă n u m e d e
p e m u n te le M o lp i r ( S lo v a c ia ) . P e to t g l o b u l e x i s t ă r u in e m is te r io a s e ,
c e c o n d u c la c o n c lu z i a c ă d i s t r u g e r e a l o r a v e n ii d in aer.
10, 11. M u l ţ i a n i a f o s t
n e g a t ă e x i s t e n ţ a lo r :
p i r a m id e l e în v ă lu ite în
m i s te r d in C h in a . I n tr e
tim p s - a d o v e d it c ă
n u m ă r u l lo r e s te d e
c â te v a o r i m a i m a re
d e c â t a l a c e lo r a d in
E g ip t. A c e s te c o n s tr u c ­
ţ i i a u tr e z it u n v iu in te ­
r e s în to a tă lu m e a .
12. C u a c e a s tă fo to g r a f ie a
î n c e p u t to tu l: „ P i r a m id a a lb ă ”,
î n r e g i s tr a t ă în u ltim e le z i l e a le
c e lu i d e -a T d o ile a r ă z b o i m o n ­
d ia l, d e c ă tr e u n p i l o t d in U S A ir
F o r c e . C o n s t r u c ţ i a a r e în j u r d e
3 0 0 m în ă lţim e .

13. I n c im itir u l M a W a n g D u i d in
C h a n g s h a (p r o v in c ia H u n a n ) a
f o s t d e s c o p e r ită m u m ia e x c e le n t
p ă s t r a t ă a n o b i l e i X i n Z h 'u i.
C â n d a f o s t g ă s it, c a d a v r u l
p l u t e a în c i r c a 8 0 d e l i t r i d e
l i c h i d g ă lb u i. D e u n d e p r o v e ­
n e a u u i m i to a r e le c u n o ş ti n ţe d e
m e d i c in ă d i n C h in a a n tic ă ?
14, 15. O c o m p a r a ţ ie c e la s ă
lo c u n o r s p e c u l a ţ ii : o h a r tă
g ă s it ă în M a W a n g D u i (su s )
a r a tă p r in a r ta e x e c u ţie i
a s e m ă n ă r i u lu ito a r e c u o
în r e g is tr a r e m o d e r n ă d in
s a t e l i t (m ijlo c ). P r o v o c a to a ­
r e a c o m p a r a ţ ie v in e d e l a u n
c u n o s c u t a r h e o lo g c h i n e z ...

16. C o n s tr u it d in p i e t r e le u n e i
p i r a m i d e s t r ă v e c h i : în a n i i
'3 0 a u f o s t î n c ă r c a t e c a m i ­
o a n e în tr e g i c u b lo c u r i d e
p ia tr ă , p e n t r u a s e c o n s t r u i
b i s e r i c a m e t o d is t ă d i n G y m -
p i e - Q u e e n s la n d . N u e s te n i ­
m ic d e lă u d a t la m o d u l în c a r e
s - a a c ţi o n a t c u r e lic v e le u n u i
tr e c u t n e c u n o s c u t !
1 7. A c e ş t i d o i m o n o l i ţi d e l a p i r a m i d a
d in G y m p ie e r a u a s tfe l p o z iţio n a ţi, în c â t
r a z e le s o a r e l u i tr e c e a u e x a c t p r i n t r e e i
n u m a i în t im p u l s o ls tiţiu lu i.
18. P i c tu r i p e s tâ n c i d e la a b o r ig e n i.
C in e a u f o s t „ a d u c ă to r i i d e c u l t u r ă a i
tim p u r i l o r d e v is ”? A s e m ă n a r e a p e r s o ­
n a je lo r d e s e n a te c u a s tr o n a u ţii e s te
b ă tă to a r e l a o c h i.
1 9. „ M a i m u ţ a G y m p i e ” d i n m u z e u l
G y m p ie d e is to r ie a p a t r i e i . A r h e o l o g u l
R e x G ilr o y g ă s e ş t e a s e m ă n ă r i c la r e c u
a n t i c u l z e u e g i p t e a n T h o t, c a r e e r a
p r e z e n t a t în v e c h ile d i n a s t i i s u b f o r m ă
d e m a im u ţă . O a r e v e c h i i e g i p t e n i a u
v iz ita t A u s tr a lia ?
de la B ratislav a p ân ă la Sm olenice n u a durat decât trei sferturi
de oră, iar pitorescul m u nte a intrat în câm pul nostru vizual.
U rcu şu l ab ru p t, care în c e p e a c h ia r d in spatele b iseric ii
satului şi fusese de curân d sem n alat cu un indicator, necesita
zece m in u te bune. Pe d ru m m i s-a p o v estit că iarna trecu tă se
g ăseau m ereu urm e de lupi la p oalele M o lp iru lui, iar în zilele
d eo seb it de friguroase în ain tau p ân ă la m arg in ea satului. A rar
se avântau pe m un te câţiv a călători sau curioşi, care v ro iau să
vad ă ruinele.
N e aflam în faţa prim ei p ărţi de zid rec o n stitu it v olu n tar de
arh eo lo gi, în spatele căru ia se în tin d e a o verd eaţă luxuriantă.
N u -m i p u team înfrân g e senzaţia n eclară că pe acest v â rf de
m un te d in C arpaţii no rd -v estici iarba a fo st in ten ţion at lăsată să
crească peste acele lucruri. în zadar am cău tat stâncile şi pietrele
to pite u n a într-alta. Şi ele fuseseră co m p let acop erite, aşa cum
n e-a fo st şi co n firm at cu prilejul unei discu ţii pe care am avut-o
a d ou a zi la m uzeul din T m ava. în să n u p ăream a fi ch iar atât de
nefericiţi p entru că n a tu ra în tin sese în tre tim p „p ătu ra verde a
tăcerii” peste secretele de p e M olpir.
C ău tarea de indicii p riv in d d istru g erea o raşului fără num e
prin ard ere spo ntană nu d ev en ise în că un eşec total. N u departe
de zidul reco nstru it, d eja m en ţio nat, am g ăsit o piatră cam de
m ărim ea capului unui copil, ce p urta u rm ele unui incredibil şoc
prin ardere. E ra arsă de la un capăt la altul, iar culoarea era un
roşu cărăm iziu b ătăto r la ochi. P oate că p en tru o ţiglă făcută
d in arg ilă era o ard ere n o rm ală. în să ce fel de tem p era tu ri
in fern ale sun t n ece sare p e n tru ca o b u c ată de stâ n că să se
„p răjească” în acest m o d ? Şi peste ce secrete în grozitoare şi-a
a şte rn u t p ă d u re a stra tu l v e rd e , fap t p e n tru care n u au m ai
co n tin uat săpăturile în treru p te acum peste 25 de ani?

M o lp ir
D up ă câtev a zile am m ers la ap ro p iatu l o raş T rnava, ca să
v izităm m u zeul de istorie de acolo. în ziu a aceea m uzeul era
în chis, d ar M artin Jurik a reuşit totuşi să rie o b ţină m ult d orita
p e rm isiu n e . P ro b a b il a c e st lu c ru se d a to re a z ă a p a riţie i la
telev izo r din seara p reced entă la p o stu l d in m ica regiune.
44 Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
O asisten tă a m uzeului n e-a ex p licat că, d u pă încheierea
să p ătu rilo r, d e sc o p e ririle de la M o lp ir au fo s t c o n ştiin c io s
catalog ate şi în m agazin ate în pivn iţă. D e atu nci stau acolo şi au
răm as nebăgate în seam ă. T otuşi u n ele p iese sunt exp use —
d in tre artefactele în m ag azin ate la subsol, u n ele au d isp ăru t din
m o tivu l lipsei de spaţiu.
Şi atunci s-a în tâm p lat apro ape in credibilul. L a în trebarea
n o astră p u să cu grijă, d acă ar fi p osibil să v ed em câtev a dintre
p iesele ţinute de m ai m u lt de 25 de ani în în tu n eco asa pivniţă,
s-a trim is d up ă director. în m ai p uţin de u n sfert de oră, asisten ta
a scos o m u lţim e de v alori, p e care nu le-a m ai v ăzu t nim eni de
când s-au term in at săpăturile.
A m av ut in cred ibilu l n oroc de a fi p rim ii căro ra li s-au
p rezen tat com o rile pivniţei. B in eîn ţeles că ceea ce am ajun s să
v edem n u erau cele m ai sp ectacu loase o b iecte, dar erau totuşi
foarte im presionante: u n m are n u m ăr de vârfuri de lance, lucrate
atât de p recis în cât p ă reau realizate cu o m aşin ă, sau ace de
sig uran ţă, p arte făcute d intr-o sin gu ră bucată, restul d in părţi
p o triv ite între ele.
Supravieţuitorii oraşului fără n um e din C arpaţii de nord-vest
au lăsat în u rm ă o m are can titate de o b iecte de v aloare p entru
ei. F u g a lo r a fo st p recip itată şi n u s-au m ai în to rs n icio d ată pe
tărâm ul groazei. T eam a de a cerceta acea sinistră aşezare a răm as
vie d e-a lungul secolelor. A fost tran sm is ca u n tab u din generaţie
în g eneraţie. A ltfel n en um ăraţi v ânătorii de com o ri şi arheologi
am ato ri ar fi ajun s fără în d o ială p e m u n tele M olpir, iar cele m ai
m ulte desco periri, în loc să fie în p iv n iţa m u zeu lu i d in T m ava,
ar fi disp ăru t în colecţii p riv ate d in ţară şi d in străinătate.
C e ea ce, fireşte , n u n e -a fo st a ră tat — şi cu sig u ra n ţă
rep rezin tă cel m ai m are secret al acestei m isterioase aşezări —
au fost acele schelete care p rezin tă in ex p licab ile urm e de arderi,
ca şi cum ar fi exp lo d at. L a m u zeu l o raşu lu i T m av a ni s-a spus
cu reg ret că aceste resturi u m an e n u se află p rin tre m ultele
d esco periri ce stau în p iv n iţă de m ai m u lt de 25 de ani. Se
b ăn u ieşte că ar fi m ai .degrabă în cap itala cehă, Praga.
A stfel este nevo ie de o ad ev ărată m u n că de d etectiv pentru
a lu a urm a acelo r în tâm p lări n efericite p etrecu te acolo. M artin
Jurik , care trăieşte din n o u în S lo v acia şi v re a să sco ată acolo o
rev istă d espre fen o m en ele m isterio ase, şi-a lu at acest an g aja­
m ent. D e curân d m -a an u nţat că a dat, în tân ă ra şi to tuşi b ătrâna
regiune est-eu ropean ă, p este restu rile unu i tem p lu d in ep oca de
piatră. R ăm âne să sperăm că va face lu m in ă în în tu nericul ce
în văluie d eo cam d ată atât de m ulte m istere d in trecutul n ostru
enigm atic.

T a in a in d ie n ilo r a n a s a z i
L o cu ito rii o raşu lu i an o n im d in C a rp aţii de n ord -v est au
treb u it să-şi p ărăsească în g rabă p ro v o ca tă de p an ică locurile
n atale, la fel cum un trib de indieni d in „L u m ea N o u ă ” a treb u it
să-şi p ă răsească m etro p o la acu m p este 500 de ani. în înalţii
m u nţi d in estul statului federal am erican A rizo na, gen eraţii de
arh eo lo gi cau tă răspu nsuri co n clu dente la u n a d intre cele m ai
u im ito are şi m is te rio a se en ig m e d in is to ria u m an ităţii. A u
în cercat să cerceteze cu m a fo st p o sib il ca în tr-o sin gu ră noapte
200 0 0 d e oam eni să d isp ară lite ralm en te p e n tru totdeau n a, ca şi
cu m d e la o clip ă la alta a r fi fo st d izo lv aţi în aer.
D e m ai m u lt de 500 de ani n u a fost c larificat m isterul de la
P o in t-o f-P in e s , a ş a cu m se c h e a m ă a stă z i lo cu l. O ra şu l se
situ ează în tre d unele d e n isip şi stâncile ro şiatice, în tr-u n peisaj
p ito resc; o ricât au în cercat n enu m ăraţi ex p erţi să lăm urească
m isterul acestui loc, u n sin g u r lucru p are a fi clar în ziu a de
astăzi: o raşu l P o in t-o f-P in e s a m u rit d in cau ze m iste rio ase,
nenaturale!
în tr-o seară, lo cu ito rii o raşu lu i s-au d u s ca de ob icei la
culcare. Totuşi în zorii celei d e-a d o u a zi, to ţi b ărb aţii, fem eile
şi co piii au fiigit. Ş i-au lăsat to ate b u n u rile aşa cu m erau —
arm ele, podoabele şi chiar ju că riile copiilor. L a fel ca şi în oraşul
d e pe M olpir, oam enii şi-au lăsat în p an ică o alele de lut fierbând
pe so bele în c ă aprinse. N ici ei n u s-au m ai în to rs niciodată.
O are ce în tâm p lare ciu d ată i-a alu n g at şi p e ei, le-a p u stiit
oraşul, astfel în cât trecerea tim p u lui l-a tran sfo rm at în ruine.
N isipul adus d e vânt l-a aco p erit cu d âm b u ri line, care secole la
rând n u au fost atin se şi d au în treg ulu i ţin u t o în făţişare fanto ­
m atică.
46 = = = = = = = = A r en el e s t r an i i a l e T er r ei
P o int-o f-P in es a fo st oraşul anasazilor, ind ieni sedentari,
care p rov en eau d in A m erica de N ord , co n stru iau case d in p iatră
şi cu ltivau păm ânturile. C asele lor aveau d o u ă p ân ă la trei etaje,
cea m ai m are co n stru cţie din o raş av ân d o lu ngim e de 40 0 m.
D e o s e b it de re m a rc a b ile e ra u s is te m e le lo r d e irig a re şi
înd em ân area la îm p letitu l coşurilor, ţes ătu rilo r şi p ro du cerea
de ob iecte d in lut şi in stru m en te casnice. B og atele surse de
a lim e n te şi re la tiv a s ta b ilita te au c o n d u s la n a şte re a u nei
deosebite vieţi cu lturale şi cerem oniale.
A cest oraş a ajun s locul de d esfacere a m ărfu rilo r p entru
u n m are n u m ăr de co m u n ităţi şi trib u ri de pe o rază m ai m are
d e 500 de m ile. L o cu ito rii lui erau un p o p o r fo arte elevat.
Fem eile îşi p rind eau părul lung şi neg ru cu ace din coarne de
cerb, iar în co sm etică folo seau ru ju l şi pudra. D ansurile, care
s-au p ăstrat şi astăzi prin tre ind ienii P u eb lo d in A rizo n a şi N ew
M exico, sun t nu m ai o slab ă ilu strare a bo gatei vieţi cu lturale şi
religioase a trib u lu i A nasazi.

D is p ă r u ţ i d e p e p la n e t a n o a s t r ă ?
în decu rsu l cercetărilo r s-a arătat că această civ ilizaţie nu a
căzut v ictim ă u n o r trib u ri n om ad e, jefu ito are. C ăci peste to t pe
und e aceste bande răzb o in ice îşi o rg an izau jafu rile , resturile
aco p erişu rilo r carbo nizate căd eau p este cad avrele victim elor.
D ar la P oirtt-of-P ines nu s-a în tâm p lat cev a asem ănător.
Se po ate ex clude şi m o artea p rin în fo m etare. în m agaziile
am en ajate p en tru iarnă s-au g ăsit restu ri de cereale şi oase:
ex istau d estule alim ente în oraş! Sau p oate că o m o lim ă i-a
n im icit şi i-a alu ng at p e o am eni? D acă s-ar fi în tâm p lat aşa,
atunci arh eo logii ar fi d at p este sch eletele celo r care au m urit în
tim pul m olim ei. în să şi acestea lipsesc.
A tu nci cu m se p o a te e x p lic a ex o d u l un ei p o p u la ţii, ce
n um ăra cel p u ţin 2000 0 de p erso an e? O altă ipo teză sună astfel:
a fost o secetă care a d u rat m ai m ult de 20 de ani atunci când a
fost părăsit P oint-of-Pines. D acă seceta ar fi d urat cel puţin peste
d o u ă decenii, anasazii şi-ar fi săpat fântânile to t m ai adânc, până
când n u ar m ai fi g ăsit apă. A b ia atu nci ar fi plecat.
 A rheolog ii au arătat că ruin ele fân tân ilo r d escop erite p ână
acum sunt considerabil m ai adânci decât cele obişnuite. In sfârşit
s-a rezolv at m isteru l? A nasazii şi-au p ărăsit oraşul o dinioară
înfloritor, p entru a cău ta noi izvoare?
D e ce această m igrare în m asă, în cursul căreia indienii au
lăsat în u rm ă toate bun u rile şi ch iar au lăsat vasele fierbând în
con tin uare pe sobe, a avut loc peste n o a p te?
La această teorie, ca la toate celelalte teo rii „con venţion ale” ,
o întrebare d e b ază n u p rim eşte ab so lu t nici un răspuns: unde
s-au dus toţi acei o am eni?
Şi de ce au p lecat la adăpo stul n o p ţii? Se p oate ca anasazii
să fi fost în sp ăim ân taţi de un o arecare feno m en in explicabil,
care le am en in ţa v iaţa? E rau ind ienii am eninţaţi de cev a ce i-a
con strân s să-şi salv eze d o ar vieţile şi n im ic altcev a?
D up ă m ai m ulte decenii de cercetări in tensiv e, arheologii
şi ceilalţi cercetători, care s-au o cu pat d e această m isterio asă
en igm ă a u m anităţii, nu s-au ap ro p iat nici m ăcar cu u n p şs de o
so lu ţie m u lţu m ito a re . P ro b a b il n u s - â în c e p u t să se p u n ă
întrebările corecte, pentru a se p u tea cău ta răspu nsurile potrivite.
în tre tim p co n tinu ă să p e rsiste m isteru l din ju ru l oraşului
Po in t-of-Pines. D u p ă cu m se p are, ru in ele d in estu l A rizo nei
sunt sing urele care ne m ai am intesc de cei 2 00 00 de oam eni,
care au d ispăru t aşa de brusc şi p en tru to td eau n a de pe faţa
Păm ântului.
A tât de inexplicabil şi fără nici o urm ă, ca şi cum ar fi părăsit
cu to tu l p lan eta n oastră...

In fo rm aţiile şi ind icaţiile de călăto rie p en tru acest capitol

le g ăsiţi în p artea finală, „D rum u l către a m p lasă ri” .
4 . în u m b r a u it a te l o r p ir a m id e
I n tr -o c ă lă to r ie d e c e r c e ta r e p r i n C h in a
in te r z is ă

C â n d m ă afla m ch ia r în vâ rfu l p ir a m id e i şi p riv ea m

u im it în jur, am vă zu t p ira m id e, p ira m id e şi iar p ira m id e,
în to ta l trebuie să f i f o s t m a i bine de o su tă de a stfel de
m isterioase construcţii, care-şi co n tin ua u existenţa acolo,
în p ro v in cia chineză S h a a n x i— nelua te în seam ă de restul
lumii.
D in tr-o d a tă m i-a d a t p r in ca p un g â n d îndrăzneţ.
T reb u ia fă cu tă încercarea de a d eschide m ă ca r una dintre
aceste nen um ă ra te p ira m id e, p e n tr u a v ed ea ce a r p u te a
ascunde. Totuşi m ă a fla m p e un te rito riu interzis, iar
încercarea m ea s-a r f i sfâ rş it cu sig u ra n ţă într-o celulă
de închisoare.
G ân d u l a cesta n u a vea n im ic evo ca to r în el, de aceea
a m a lu n g a t d in n o u n e b u n ea sca idee. D ate f i i n d n en u­
m ăratele m istere d in deceniile trecute, su n t b ucuros să
fiu p r im u l care să v ă d a ceste in credib ile m onum ente, să
le fo to g r a fie z şi ch ia r să le exp lo rez d u p ă p o fta inim ii.
 „Nu vă limitaţi gândirea la ideile
predominante . "
Sir Alexander Fleming (1881-1955)

ra o dim ineaţă în n o rată şi g ero asă în C hina. E ste anul

E 1945. Şi în E x trem u l O rien t au în cep u t în această iarnă
târzie ultim ele zile ale celui de-al d oilea război m ondial. Z arurile
au fost aruncate: de fapt, tru p e ja p o n e z e izolate se m ai luptă în
C hina, dar forţele unite ale aliaţilo r acţio n ează p entru a-i alunga
p e jap o n ezi d in Im periu.
în a c e a stă d im in e a ţă , p ilo tu l d in U S -A ir-F o rc e , Ja m es
G aussm an, a u rcat trem u rân d de frig în aparatul său. M isiu nea
sa era de a su rvo la m u n tele Q in -L in g-S han, la su d -v est de X ian
în C hin a centrală, p en tru a an u n ţa ev en tu alele m işcări de trupe.
O m isiun e de rutină, u n zb o r o b işn u it de recun oaştere.
Totuşi p en tru tân ărul am erican , această zi d easu p ra în d e­
părtatei A sii C entrale, a fo st cea m ai tu lb u răto are d in v iaţa sa.
A făcut cu avion ul u n viraj p este pisc în alt de m unte, spion ând
p erm an en t m işcări de trup e inam ice. N u a o b serv at nim ic ce ar
fi p u tu t avea vreo im p o rtan ţă m ilitară. în să a d esco perit ceva
absolu t incredibil.
Z b u rând la jo a s ă în ălţim e p este o vale laterală, a ob servat
brusc o construcţie fantastică. Pe harta lui m ilitară n u era nicăieri
însem nată. A în co n ju rat de m ai m u lte ori locul p en tru a-i face
m ăcar o fotografie, d ar din păcate nu a p utu t ateriza. N u-şi credea
ochilor: o p iram id ă g igantică în m ijlo cul C h in e i! I se părea ceva
incredibil, deoarece la şcoală învăţase că p iram idele există num ai
în E gipt şi A m erica C entrală.
M ai târziu, p ilo tul A ir-F orce a scris un rapo rt cu u rm ătorul
text: „Z b uram în ju ru l unui m u n te şi am ajun s d easu pra unei
văi n etede. C h iar sub noi era o p iram id ă albă, u riaşă. A răta ca
în basm e. A ceastă p iram id ă era aco p erită cu un alb strălucitor.
A r fi p u tu t fi şi m etal sau vreu n fel de rocă. E ra pe toate părţile
co m p let albă. R em arcab il e ra în să vârful: o b u c ată m are de
so = = = = = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
m aterial asem ăn ăto r p ietrelo r p reţioase. N e-a fost im posibil să
aterizăm , cu toate că am .fi dorit. A m fost profu nd im p resion aţi
de u riaşa m ărim e a acestei co n stru c ţii.”
C ând a v ăzut u riaşa p iram id ă, lui G aussm an i-a fost clar că
nici unul dintre superiori nu-1 v a crede. De aceea s-a ho tărât să
facă o p oză din avion. La în to arcere po za a fost developată, iar
d up ă evaluări şocul a fost puternic. M isterioasa construcţie avea
o în ălţim e de circa 300 m , o lungim e laterală de la bază de
aproape o ju m ă tate de kilom etru! D e aceea, p entru urm ătorii
45 de ani, fotog rafia a d ispăru t în arhiv ele serv iciilo r secrete
m ilitare am ericane. D e atunci nu au în cetat zv on urile incredibile
cu p riv ire la p iram ide d in C hina, m ai în alte d ecât p iram ida lui
K eops d in Egipt.

P u n c t u l d e v e d e r e a l c o lo n e lu lu i S h e a h a n
D oi ani m ai târziu. U riaşa co nstru cţie este v ăzu tă din nou.
La 28 m artie 1947, atât N ew York Tim es, cât şi L os A n g eles
H era ld E xpress scriau d espre această p iram id ă sup ra-dim en-
sionată sub titlul „U n p ilot am erican rapo rtează despre o enorm ă
p iram id ă ch in ezească în m u nţii de la su d -v est de S ian ” .
M au rice S h eahan e ra n u m ele p ilo tu lu i şi am p u tu t afla
câtev a lucruri in teresante desp re al d o ilea o m căru ia i-a fost dat
să v ad ă cea m ai m are p iram id ă d e p e p lan eta noastră.
A stfel, o cerere o ficială de la C a lifo rn ia S tate L ib ra ry din
S acram ento arată că co lon elu l M au rice E. S heahan a fost trecut
în ed iţia 1964-65 a anuarului W orld W ho ’s W ho in C om m erce
a n d Industry. N ă scu t la 14 m ai 1902 în K ew an ee-Illin ois, a
activ at spre sfârşitul an ilo r ’30 d rep t co n silier al guvernu lui din
C hina. în tre anii 1945 şi 1947 a lucrat ca A ssista n t G eneral
M an a g er la co m p an ia aerian ă TW A. în tim p u l activ ităţii sale
aici a av ut loc o b serv area legendarei „P iram id e alb e” .
C olonelu l M aurice S heahan a m u rit la 27 feb ru arie 1975 în
V acaville-C alifo m ia, und e trăieşte şi astăzi fiul său, D on ald E.
Sheahan. A cesta îşi aduce b ine am in te că tatăl său i-a spus în
m ai m ulte rânduri cum v ăzu se cu n o scu ta p iram id ă d eja din
tim p ul răzb oiu lu i şi d u pă aceea din nou, cân d S heahan era în
serviciul com paniei aerien e TW A. S h eah an jr. este sigur că la
 51

THE NEW Y O R K T IM E S , F R ID A Y , MARCH 28, 1947

U. S Flier Reports Huge Chinese jP yram id

In Isolated Mountainsl Southwest of Sian
SH A N GH Ajl. M arch 27 OLT.)—1 a tm o a t c o m p le te a b s e n c e o f corn,-
fclant p y ra m id in laolated m ou nţ m im le a tJo n a , e v e n j t ra lia , In aomjr
ta in a of Shenal Provlnfce in w eatero p artla o f th e W e a t C h in * m o u n ta ln a
C h in a w aa n p o r t e d to d a y by Col i t W aa rlo t tm p o a a lb le t h a t a hu tfe
M au rtce S h eah an . F a r E a a te m dtp p y r a m id . m l ţ h t h a v e b e en lo n g fo r-
r e c to r to r T ra n a W o rld A trllne. | ţ o ttje n . ; ‘j }
F r o m ! t h e ; jalr, C olonel S h e ah an
C o lo n el S h e a h a n , f ro m O n taxJo,
aald , t h e p y m id aeem a to d w ar f
C a lif., h a a a p e n t n in e y e a r a ln
th o a e o f E g *L H e « a tlm a te d lta
l e u i r * k i \o w n a re a a o f w e a te m
h e lg h t â t 1,0 0 f e e t an d i t i w îd th
C h in a . F I r a t h e w a a a t r a n s p o r t a -
a t th e b aaa alt 1,500 f e e t . , tlo n j a d v la e r t o th e C h ln e a e G o v ­
T h e i p y ra m id , fee aald. i t a i th
e r n m e n t D u r i n g . t h e w n r , aa an
fo o t o /i th e1 Tain Ung M o unlUuxl, talu J,
A m e r ic a n A r m y co lo n e l, h e w *a
a b o u t f o r ty m llea fcouthweat s t !< i
f o r w a r d a u p p ly d i r e c to r f o r th e
Ş tan , cap ital o f th e p rov lnce. :e. \ Â F ly f o * T l* e r* . |
aecond p yra'nld» h e ccn lln u edd,, a j f
p eara rnu ch i maH er. | ,| Di*. J a m e a L T c u f r k o f Ih e A m e r-
T h e p y râ x ild , C olonel Sheiahan lea ri M u a eu m o f N a t u r a l H la to r y
w e n t o n , - l u a t th e f a r end iof! k a n d D r. A r t h u r U p)»am P o p e o f th e
Io n* vaOey, \\ an Inacfceaalble'part, A al A I n a t l t u t e *laat n i y h t c h a r a c -
A t th e h e a rle n d . h e aâld, a re jn u q - t e r l i e d th e r e p o rt^ d d la ţ o v e r y o f a
d rede ; 6( em ail b u ri al m ou nd i. C h liefce j p y r k m ld > a o f r r e a t aci-
T h eae c i n b i aeen, h e aald,entlXic XrorjiI n te r e a t. [
th e Lun(g*Ha l ra llro a d , . 1>T. Cij*la r k c a i l e i i t - a " v e r y a l f -
"W h ep I f: ra t flew o v er It I wj n i f k a n t j f l n d .* ' D \ P o p e aald th e
lm p resaed by Ua p e rf e c t p y r u n i d i l p r e f e r i te o f a u eh a p y r a m id w a a
fo rm •ia d i t f fiTcat »U e," C o l o r i ’e n tl r e l y e o n a iş t* it w l t h th e e a r li-
S h e a h a ţ aald. *'I dld n o t * iv e e a t k n o w h p h * s e i of t h e C h ln eae
th o u ffc t d u r i i f th e w a r.y e a ra pa; rell*1on.V. * !
ly b ecauae I t aeem ed lricredlble ■ ’01^ w h a t v e k n o w o f the
a4 ; l a r f e could b4 r e l lH o n .lt m l f h t b« ex p ec ted th a t
U i i w o rld. j | . | , ■«eh a (p y ram id w ould b e d lico v -
th i a lr w e could *e« o n ţ
t p i t h a laad fn g to a Vil ?t h! *t |? •b! 'hJ î âl<L 4 [t u W id o u b te d ly
u r lâ l m o ii id — c o m p o a ^ d o f
i t u o f tb 4 ’p y r* m id .7 |
‘ d th a t becauae o f r
=di

F ig . 3. U n d o c u m e n t is to r ic : r a p o r t u l d in N e w Y o rk T im e s d e p e 2 8
m a r tie 1 9 4 7 d e s p r e z b o r u l c o l o n e lu l u i M a u r i c e E. S h e a h a n d e a s u p r a
„ P i r a m i d e i a l b e ” d in S h a a n x i
52 ============ A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
resp ectiv u l zb o r TW A au luat p arte m ai m u lţi directo ri ai firm ei
şi p ro babil se p o t găsi p rin tre lu cru rile răm ase de la ei m ulte
schiţe şi ch iar fotografii ale uriaşei p iram ide.
F ostul m em b ru de la „F lying T ig ers” a p rec iza t am plasarea
p iram id ei la 40 de m ile su d-v est de X ian, la cap ătul unei văi
lungi d in m u n ţii Q in-L ing-S han, loc d eo seb it de greu accesibil
p e jo s. D e asem en ea, a ştiu t să sp u n ă şi d esp re „sutele de tum u li
m ici” aflaţi to t în res p ectiv a vale. L ân g ă P ira m id a alb ă a m ai
v ăzu t u n a m ai m ică. Şi to ată v iaţa lui a fo st u im it de faptul că
„ceva aşa de u riaş n u este cu n o scu t d e to ată lu m ea” .
C el p u ţin la fel de u im ito r este fap tul că în 1974 această
v este d in C h in a a p ro v o cat u n v iu in teres m ai ales în Statele
U nite, d a r în an ii u rm ăto ri ex is ten ţa p iram id ei a fost trecu tă sub
tăcere atât d e arheo lo g i, cât şi d e p o liticien i.

I n t r a r e a în z o n a in t e r z is ă
S chim b are de decor. S un tem în iulie 1993. A u trecu t 46 de
ani de cân d co lo nelu l M au rice S h eahan a v ăzu t m area p iram id ă
d in îndepărtata C hină. L ucrez la o carte despre urm e extraterestre
în O rien tu l în d ep ărtat, care a ap ăru t anul u rm ăto r sub titlul D ie
w eifie P ira m id e (L ang en M uller, 1994).
La o con ferinţă susţinu tă de E rich v o n D ăn ik en am cunoscut
u n tâ n ă r c h in e z , d o m n u l C h e n , c a re a s tu d ia t tu ris m u l în
G erm an ia şi acu m lu cra la o co m p anie de tu rism de zo n a C hinei
şi a E xtrem ulu i O rient. A m d isc u ta t cu el d esp re v iito area m ea
carte, deoarece în tr-u n u l d in cap itolele lu crării era v orba despre
piram idele presupuse a se afla în reg iu nea capitalei de provincie,
X ian.
M ăcar aici, o rice arh eo lo g ar fi p ro testat veh em en t, căci
id ee a d e p ira m id e în C h in a c o n tra v in e g â n d irii a ca d em ice
oficiale. N u a fo st şi cazu l d o m n u lu i C hen: născu t fiind în X ian,
şi-a p u tu t am in ti de p o v estirile sp use în şo ap tă d espre exact
acea p iram id ă, p e care le-a au zit în copilărie.
S im paticu l ch in ez m i-a făcu t o o fertă atrăgătoare. în cerca
să-şi p u n ă în m işcare to ate leg ătu rile d in m in istere şi cadrele
d in B eijing , p e n tru a o b ţin e p e rm isiu n ea d e a in tra în zo n a
interzisă şi p lin ă de m istere a p iram id elo r din p ro v in cia Shaanxi.
B ineîn ţeles că am p rim it recu n o scăto r cu rajo asa ofertă.
Pe sc u rt, la m ijlo c u l lu i m a rtie 1994 s-a a ra n jat to tu l,
îm p re u n ă cu prieten ul m eu d in V iena, P eter K rassa, co -au to r la
cartea m ea S a te llite n d e r G d tter („ S ate liţii z e ilo r”), m i s-a
aco rdat p erm isiu n ea să p u n p iciorul p e acest p ăm ân t in terzis nu
nu m ai tu riştilor, ci şi chinezilor. A d o u a o ară a fo st în lu na
o cto m brie a aceluiaşi an, cân d am co n d u s acolo un grup de
cititori.
C e ea ce p â n ă acu m a fo st v isu l a tâ to r c o le g i-a u to ri şi
jurnalişti, precum şi subiectul nenum ăratelor speculaţii, a devenit
în sfârşit ceva real! în C h in a ex istă p iram id e, de fap t atât de
m ulte că num ărul lor este m u lt m ai m are faţă de cele egiptene.
D e fa p t su n t p ira m id e de tip u l c e lo r în tâ ln ite în A m e ric a
C entrală, aşad ar term in ate sus cu o p latform ă. Pe lângă aceasta
n u treb u ie să u ită m u n lucru: cân d au fo st sco ase la iv eală
n enu m ăratele p iram ide m ayaşe ex isten te în p ăd urile seculare
d in M e x ic o şi G u a te m a la şi au fo st e lib e ra te d e v e g e ta ţia
luxuriantă, acestea nu arătau diferit faţă de p iram id ele din C hina
descrise aici. A vând în vedere aceste asem ănări, ne pu tem întreba
d acă n u ex istă p o sib ilitatea de a se fi stab ilit con tacte în tre cele
d ou ă culturi.

C u m s e a j u n g e la M a o L in g
E ste d e-a dreptul p a rad o x al cât de p u ţin i oam eni cunosc
m isterio asele con strucţii aflate ch iar în im e d iata lor apropiere.
A b ia în 1991 au fost d esco p erite trei p iram id e, p lus în că una,
d estul de dărâm ată, la ap ro x im ativ 20 k m d e p o rţile de la X ian.
S-a p ro d us accid en tal, cân d se co n stru ia o au to strad ă ce lega
noul aerop ort cu cap itala de p ro vin cie, X ian. Şi în ianuarie 1994
— cu d o u ă luni în ain te de p rim a m ea ex p ed iţie în terito riu l
in terzis al C hinei — s-au g ăsit m ai m u lte p iram id e la n ord de
X ian, pe m alul râu lui W ei H o. D up ă cum au arătat calculele
efectuate între tim p, u na dintre aceste con strucţii se află aproape
exact în centrul geom etric al v echiu lu i Im p eriu . Se b ănu ieşte
d eja că în p iram idele d in C hin a este ascu n să o in credib ilă ştiin ţă
străveche.
54 ■ A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
în aceeaşi regiune, n u departe de oraşul X ianyang num ărând
5 00000 de locu itori, se în tin d e câm pu l de p iram ide M ao Ling.
D e la p eriferia X ian-ulu i sun t aproap e 50 km , p en tru care am
avut n evo ie de o o ră şi ju m ă ta te de m ers cu m aşin a, din cauza
d ru m u rilo r aproap e im p racticabile. N u este u n loc p rea u şor de
găsit: şoferul şi translato rul au în tre b at p e d ru m cel p u ţin zece
oam eni p ân ă au p rim it răsp un surile cău tate. A m co tit la locul
corect şi am trav ersat lin ia ferată a traseu lu i L un g-H ai ce trecea
p e acolo, şi astfel a în cepu t să se co n tu reze în depărtare silueta
m arii p iram ide de la M ao L ing. în m ijlocul suprafeţei agricole
se g ăsea o p riv elişte a cărei ex iste n ţă acolo cu greu ai fi putut
s-o crezi. Se în ălţa o construcţie de aproape 100 m, a cărei form ă
p iram id ală n u p u tea fi negată.
U riaşa p iram id ă, în care se p resu p un e a fi m o rm ân tu l unui
îm p ărat d in p rim a dinastie H an (206 î.e.n .-2 2 0 e.n.) şi care a
fo st p en tru p rim a d ată fo to grafiată de un p ilo t g erm an în 1934,
se în alţă c a u n corp străin în m ijlo cu l peisaju lui neted. N u m -a
o co lit gândul că se ascun de cev a în acest loc. C ăci de cinci-şase
ani s-a în cepu t p lan tarea de m ici con ifere pe su prafeţele laterale
ale acestei p iram id e şi ale alto ra — spre deoseb ire de cele din
E gipt, sun t făcute d in arg ilă în tărită şi loess. E ste posibil ca în
20 de ani să nu se m ai n um ească o ficial p iram idă, ci pur şi
sim plu deal natu ral?

U n t a b u p e n tr u ş tiin ţ ă ?
O are să fie caracteristică pentru această atitud ine inform aţia
o b ţin u tă de p rieten u l şi colegu l m eu d in V iena, P eter K rassa, de
la u n arh eo lo g ch in e z de ran g în alt, cân d l-a în tre b a t d u p ă
d eschid erea acelei m isterio ase piram ide: „D e această p ro blem ă
treb uie să se o cu pe g eneraţia v iito a re.”
E vident, p iram idele d in C h in a au rep re zen tat u n fel de tabu
p en tru ştiinţă, un secret adânc, de la a cărui cercetare înv ăţaţii
s-au retras d in anu m ite m otiv e. D e ce se tem , ce fel de d esco ­
periri, ce ar p u tea distru ge v iziu n ea trad iţio n a lă asu pra lum ii, îi
în g ro zesc?
în cet, d ar sigur, tim p u rile s-a u sch im b at. P ozele şi în re­
g istră rile v id eo p e ca re le-a m fă c u t — n e stin g h e rit! — la
p iram id ele C hinei, au aju ns prin in term ediul presei în n en u ­
m ărate ţări. N ici m ăcar telev iziu n ea au stralian ă nu a fost m ai
p rejo s şi a dat un rep ortaj la ştirile de seară. Fireşte, însuşi
Im periul de M ijlo c a d ev en it curio s în leg ătu ră cu enigm a ce-şi
aştep ta în că rezolvarea. In m o m en tu l în care aştern pe hârtie
acest capitol, la C h in a E con o m ics P ub lishin g H ouse d in B eijing
se lucrează intens la ed iţia ch in ezească a cărţii m ele D ie weifie
P iram ide. M ăcar atu nci, Im periul de M ijlo c v a realiza că are
m u lt m ai m u lte a tra c ţii tu ris tic e d e c â t M arele Z id, arm a ta
so ld aţilor d in lut a îm păratu lu i Q in Shi H uangdi şi o serie de
alte pun cte atractive. A ştep taţi şi veţi vedea!
C e-m i p ot dori m ai m ult, d e câ t ca m iile de ch in ezi, cu D ie
w eifie P iram id e în m ân ă, să p o rn ească în cău tarea fantasticului
trecut al ţării lor? A propo de P iram ida albă: regiunea piram idelor
din p ro v in cia S haanxi v izitată de m in e se în tin d e pe o su prafaţă
de cel p u ţin 2 50 0 k m 2, şi este id en tică cu acel „capăt ap ro p iat al
văii cu sute de piram ide m o rtuare”, d u pă cum o descria colonelul
M aurice S heahan în 1947.
„M am a tu tu ro r p iram id elo r d in C h in a” , m ăsu rând 300 m ,
se află la capătul celălalt al văii, aproape inaccesibil, în tre m unţii
Q in-L ing. D up ă cele m ai noi in fo rm aţii, se află în im ed iata
aprop iere a bazei de lansare a rach etelo r d in cadrul program ului
astronautic chinezesc. A cesta ar p u tea fi m otiv ul p entru care nu
m i s-a perm is p ân ă acum să aju ng person al la u riaşa construcţie.
P rob abil N A S A sau serviciul secret am e rican C IA ştiu de
această reg iune p rin în registrări ale sateliţilo r de spionaj, în să
resp ectiv ele o rganizaţii sunt în v ălu ite în tăcere...

I m p r e s ii d in t r - o lu m e s t r ă in ă
C ele m ai m ulte p iram id e erau în ju ru l o raşului X ianyang,
afîat la peste 50 km de X ian. Z on a d in ju ru l o raşului este aproape
nepo pulată, ch iar sinistră. N um ai o m ân ă de ţărani ară cu plugul
de lem n şi boi, în u m b ra p iram id ei, în peisajul larg având la sud
Q in L ing Shan iar la n ord m u nţii S hensi. în această câm p ie
în tin să d in Q in C h uan, o „v ale a p iram id e i” , co n stru cţia p u r şi
56 = = = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
sim p lu stă acolo am in tind de un co rp străin v enit dintr-o altă
lum e. A p roap e că p are m u tat de pe o p lan etă străină.
Im p un ân d resp ect, se în alţă o p iram id ă m ai m are de 70 m,
aflată cam la un k ilo m etru d e lim ita o raşu lu i X ianyang — şi
to tuşi epoci şi lum i depărtare de c iv ilizaţia m odernă. C opacii şi
o a m e n ii p a r a fi n iş te ju c ă r ii la p ic io a r e le a c e s te i în a lte
con strucţii. C ând l-am escalad at, m -a aştep tat o m are surpriză.
C h iar în v â rf am g ăsit u n v e ritab il crater. P ro v o c ată de
ero ziu nea de m ii de ani, pro b ab il s-a surpat şi o încăp ere aflată
în ău n tru . C e a sc u n d e a ac e astă cav e rn ă ? C am ere secrete cu
resturile lum eşti ale v echilo r stăpâni, com ori şi lucruri preţioase
d in epoci dem u lt uitate?
în să n u am p u tu t rătăci p rea m u lt cu aceste gânduri căci ţni
ş-a arătat im ag in ea îm p reju rim ilo r, care m i-a luat respiraţia,
în v ârtin du -m ă, am n u m ărat în im ed iata ap ro p iere 17 p iram ide
de diferite înălţim i, p arte d in ele aran jate în grupuri de două-trei,
altele singure. în to tal treb u ie să fie m u lt p este o sută de astfel
de construcţii în „valea piram idelo r” . P u tem vorbi de un adevărat
o raş d e p iram ide — sau ch iar m ai b ine, de o p ăd ure de sem ne
de în treb are, în care v o r fi în sfârşit v ân ate n işte răspunsuri.
C ân d stăteam acolo sus pe p iram id ă şi p riveam în ju r uim it,
fară cuvinte, m i-a trecut brusc p rin cap u n gând foarte îndrăzneţ:
treb u ia făcută în cercarea de a d esch id e m ăcar u n a d intre aceste
n en um ărate p iram id e, p en tru a v ed ea ce ar p u tea ascun de de
noi. D a r u rm ătorul gând m -a read us la realitatea că m ă aflam pe
un terito riu interzis. O rice încercare d e acest fel s-ar fi sfârşit
cu sig u ran ţă în tr-o celu lă de în ch iso are ch inezească. G ândul
acesta n u avea n im ic ev ocato r în el, de aceea am respins din
n o u n e b u n esc u l p lan . D ate fiin d n e n u m ă ra te le se cre te d in
d ecen iile trecute, sun t bu curos să fiu p rim u l care văd aceste
in credibile m o n um ente, să le fo to g rafiez şi ch iar să le explorez
d u p ă p o fta inim ii.

A m in t ir i d e s p r e f iii c e r u lu i?
Vom reuşi într-o zi să elu cid ăm toate secretele ce înconjoară
m is te r io a s e le p ir a m id e d in C h in a ? C e r e p r e z in tă a c e s te
c o n stru cţii? A u fo st „d o ar” m o rm in tele an ticelo r d inastii de
 d o m n ito ri, ai căro r urm aşi i-au adus aici cu com o ri şi bogăţii
p en tru o d ih na v eşn ică? S au fac p arte d in tr-u n sistem uriaş de
linii sfinte, cu n oscu t în C h in a sub n u m ele de F eng Shui sau
D rum u l zm eilo r? A ceastă străvech e trad iţie din Im periul de
M ijlo c descrie ex act locul în care po ate fi în ălţată o construcţie
şi cel în care nu p oate fi. R ăsp u n zăto r de stricta respectare a
acesto r ordon an ţe era, în v ech ile tim p uri, serviciul im perial de
ritu alu ri căruia trebu iau anu n ţate şi astfel de ev en im en te din
im periul uriaş.
P oate aceste ordonanţe se bazau pe observări ale O Z N -urilor
d in v echile tim puri. T rebuie să ne p u n ă p e gân duri faptul că
noţiunea de dragon din C hina antică indica m ai degrabă un obiect
de zb o r de în altă teh no log ie d ecât o fiin ţă fabu loasă, m istic-re-
ligioasă. In m itologia C hinei antice, dragonii veneau m ai degrabă
făcân d zg om o te p u tern ice şi scuipând foc p e p ăm ânt, decât sub
form a un o r fiin ţe în cam e şi oase. M ereu au fost caracterizate
d rept m etalice. „D rag o nu l zb u răto r” al an ticu lui erou chinez,
N o-C ha, se p o ate in terpreta astăzi — fară a d en atu ra p rea m u lt
basm ul — ca u n sistem de lu p tă de în altă tehn olog ie.
P rofesorul W ang Shiping de la m u zeu l pro vin ciei d in X ian
— P e te r K ra ssa şi eu am a v u t lu n g i d isc u ţii cu el d esp re
incitantele secrete d in trecutul m ăreţ al C h inei — presu pu n e că
to ate p iram id e le d in p ro v in c ia S h a an x i su n t o rien tate d u p ă
constelaţii. C ircu m stan ţele ne în d reap tă către stele şi ne conduc
în a p o i, s p re u n tr e c u t f a n t a s t ic , p r o b a b il i n f lu e n ţa t d e
extratereştri, al acelor n en um ărate p iram id e din C hina. A stfel,
d o i c o m is -v o ia jo ri a u s tra lie n i, c â n d au a ju n s în re g iu n e a
resp ectiv ă la începu tul secolului, au avu t p o sibilitatea de a vorbi
d esp re m arile c o n stru cţii cu un că lu g ă r b ătrân . A c esta le-a
ex plicat fară oco lişuri că în cele m ai vechi sch iţe d in m ănăstirea
sa, cam de 5000 de ani, aceste clădiri nu sun t do ar m enţion ate,
ci sunt descrise ca fiind ch iar „foarte v ech i” ..
5000 de ani sau m ai m u lt — o m are p erio ad ă de tim p. în
E u ro pa o am enii ab ia co borâseră, m ai m u lt sau m ai puţin, din
copaci. Totuşi în C hin a era d eja d ezv o ltată o cultură. N e aflăm
în toiul unei epoci, în care au d o m in at legendarii îm păraţi. Şi ei
nu au în cetat să p resu p u n ă că nu p ro v in d in străm oşi tereştri, ci
 58 . ------------ A r en el e s t r an i i a l e T er r ei
din fiii cerului care au co b o rât d em u lt d in co sm os pe păm ânt,
cu zm eii din m etal, ce aru n cau flăcări.
D in ce se cuno aşte, n u sun t singuri. C ăci în ju ru l glob ului îi
în tâln im cu regularitate: acei străini d in cosm o s, din care îşi
trag o rig in ile d in astiile de dom n itori.
O a re m is te rio a s e le p ira m id e d in C h in a tre b u ie să ne
am intească- de vechii d ascăli din co sm o s — nouă, o am enilo r
din tr-o lum e m ică şi lipsiţă de im p ortan ţă, de care suntem atât
de m ân dri, ca să realizăm că nu sun tem nici singurii, nici cei
m ai deştepţi d in u niversul acesta in finit?

I n f o r m a ţ ii l e ş i i n d i c a ţ i i l e d e c ă l ă t o r i e p e n t r u a c e s t c a p i t o l
le g ă s i ţ i î n p a r t e a f i n a l ă , „ D r u m u l c ă t r e a m p l a s ă r i ” .
5 . S e c r e tu l „ m u m ie i p lu t it o a r e ”
D o v e zi a le u n e i te h n o lo g ii s u p e r io a r e
nouă?

î n X ia n , p r o f e s o r u l W a ng a e m is n iş te a lu z i i
m iste rio a se , ce n e -a u uim it. N e -a s p u s u rm ă to a rele:
„ D acă nu a r sun a a şa de fa n ta stic , s-a r sp u n e că m o delul
p en tru a cea stă h a rtă este o înregistrare d in satelit, care
a f o s t fă c u tă a cum câ teva m ii de a n i d e p e un vehicu l
sp a ţia l a fla t p e o rbita P ăm ântului. ”
A vâ n d în vedere a ceste cuvinte ven ite de la un om de
ştiinţă, trebuie m a i în tâ i să stăm şi să a n aliză m cum se
cuvine cele auzite. C ăci a p a rţin m a i d eg ra b ă orelor de
astronom ie din viaţa n oa stră de cercetători, câ n d con tem ­
p o ra n ii cu în clinaţii a cad em ice recu rg ea u nu la exp lica ţii
clare, „ r a ţio n a le ”, ci a vea u în vedere varian te a b so lu t
con tra d icto rii în se n su l u n u i ,-, realism fa n ta s tic
Ş i în tr - a d e v ă r : c o m p a r a r e a c u o în r e g is tr a r e
m odernă, ca cea de p e „ N A S A -L a n d s a t”, ne d ezvăluie
a sem ă n ă ri uluitoare
 „întrebarea «De ce?» este greşit
pusă. Trebuie să ne întrebăm mai
degrabă «De ce nu?»"
George Bernard Shaw (1856-1950)

/v /

I n W u lip a i, o c o m u n ă s u b u r b a n ă e s tic ă a o ra ş u lu i
C hang sh a, cap itala p ro vin ciei estice chinezeşti H unan,
se a flă u n d â m b d e fo rm ă c o n ic ă , cu o c irc u m fe rin ţă de
ap rox im ativ 500 m . D e m u lte secole, ace st loc p o a rtă num ele
de „M a W ang D u i” , ceea ce în se am n ă „T um ulul îm p ăratului
M a Y in” . C u noscu tul îm p ărat a fost u n d o m n ito r d in vrem u rile
n eliniştite ale „D inastiei a cincea” (907-96 0 e.n.), când Im periul
de M ijloc, dup ă războaie sângeroase, s-a d estrăm at în m ai m ulte
părţi. D u pă m ai m u lt de 1000 de ani, acest loc a rev en it în
co n ştiin ţa cercetăto rilo r d in p ro p ria ţa ră m ai întâi, şi u lterior
d in to ată lum ea. O d esco perire în v ălu ită în m ister a atras atenţia
asu pra sa.

T e r m in a r e a t im p u r ie a u n u i p r o ie c t d e c o n s t r u c ţ ie
E ra la în cepu tul lunii ian uarie a anu lu i 1972 iar „războiul
rece” dintre p u terile occid en tale şi statele co m u niste îm p ărţea
lu m ea în două, in flu enţând p o litic a şi v iaţa de zi cu zi. Statele
U n ite a le A m e ric ii in tr a s e r ă d e ja în c o ş m a ru l p re lu n g it,
V ietnam ul, şi o ex tin d ere a co nflictu lui asu p ra alto r ţări părea
aproap e inevitabilă. în R ep u b lica P o p u la ră C hina, care atunci
era de partea V ietnam ului nu num ai ideologic, se făceau pregătiri
grabnice, în caz că războiul d in In d o ch in a s-ar fi ex tin s spre
nord.
în C hangsha se form a un d epartam en t de genişti al „A rm atei
p o pu lare de elib erare” , ca să facă la p o ale le lui M a W ang D ui o
galerie în vechiul tum ul. Planul era ca în acest loc să se aranjeze
un ad ăp ost de u rg en ţă pen tru p o p u laţia civ ilă şi arm ată.
D u p ă ce soldaţii au săp at cam zece m etri în m unte, s-a
p ro du s brusc o alu necare de teren. D u p ă ce s-a risipit praful,
 61

geniştii au g ăsit o su b stan ţă de un alb strălucitor, sem ănân d cu

u n fel de a rg ilă, ce n u se g ă se a în m o d n o rm al aco lo . Pe
n eaşteptate s-a g ăsit un loc d e în m o rm ân tare n ed esco perit în că
şi arheolog ii de la „M uzeu l H u n an ” au v e n it în m are grabă. N u
se m ai p u n ea p ro b lem a co ntin uării con stru irii ad ăp ostu lui de
u rgenţă — în ciu d a in stab ilităţii p olitice. în să m ă în treb, printre
altele, ce an u m e a d e term in at d ecizia a u to rită ţile p o litice şi
m ilitare. C u sigu ran ţă nu de dragul u n o r o ase şi ciob uri antice,
în d răzn esc să rem arc.
C â n d a m fo s t în tr - o e x c u r s ie d e c e r c e ta r e în C h in a
„interzisă” îm p re u n ă cu P eter K rassa, în m artie 1994, şi am
v izitat M a W ang D ui, am v ăzu t această g alerie care se term ină
d u p ă n u m ai câţiv a m etri şi stă astăzi d re p t m ărtu rie p en tru
în cheierea tim p u rie a p ro iectu lu i de co nstrucţie.
D eja la 16 ianuarie 1972 — la câtev a zile d up ă în tâm plă-
toarea descoperire — s-a dezgrop at m orm ântul din sectorul estic
al m un telu i artificial, cu n o scu t m ai târz iu sub d e n u m irea de
„M o rm âhtu l nr. F \ P ână la ev acu area co m p le tă a întregului
in terio r au trecu t m ai m u lt de trei luni. S ăp ătu rile s-au în ch eiat
o ficial la 28 ap rilie 1972 şi to ate o b iectele d esco perite au fost
trim ise la „M uzeul H u n a n ” p en tru co n serv are şi catalogare.
- „M o rm ântu l nr. 2 ” se află în sectorul d e v est al am plasării,
în tim p ce „M o rm ântu l nr. 3” a răm as ap ro ap e ned escoperit.
C ăci în tim p ul lu crărilo r de salv are de la „M o rm ân tul nr. 1” a
fost astup at cu m oloz.
în to ate cele trei m o rm in te s-au făcu t d esco p eriri su bstan­
ţiale, al căror caracter sen zaţion al este p u s în cet în ev id enţă
ab ia acum , la trecerea spre al treilea m ileniu.

„ M u m ia p lu t it o a r e ”
în cam era c e n tra lă a .prim ului m o rm â n t a fo st g ă sită o
c o n stru c ţie de p a tru sa rco fa g e p ro te ja te d e u m id ita te a d in
interiorul m untelui printr-un strat de m angal. în interiorul acestui
sicriu a fost g ăsită m u m ia unei fem ei, ce p lu te a în 80 de litri de
lichid gălbui. S uportul din „M u zeul H u n a n ” , p e care m um ia
şi-a găsit odihna veşnică, anunţă vizitatorii că nu s-a putut analiza
p ân ă astăzi co m p o ziţia lichidu lui.
62 / .............— A r en el e s t r an i i a l e T er r ei
F ără înd o ială, acest lich id serv ea co n serv ării cadavrului.
P ersoan a d eced ată av ea o în ălţim e de 1,54 m şi cân tărea — la
m o m en tu l d e sco p eririi — ex ac t 34,3 kg. C el care a* v ru t să
păstreze corpul p entru p o steritate şi-a dat to ată silinţa. S tructura
celu lelo r şi to ate organele in terne erau în tr-o stare ex cep ţio n ală
— d up ă cum a arătat d isecţia realizată la F acu ltatea de M edicină
a U niversităţii din C hangsha. M u şchii erau în că absolut elastici
iar tenul gălbui n u era decolorat. M ed icii descriu drept o m inune
faptul că această m u m ie a trav ersat seco lele fără nici un cusur.
E ste d e n eco ntestat că teh n ica de co n serv are fo losită aici este
n e m a iîn tâ ln ită , av ân d în v ed ere c ă alte m u m ii su n t a tâ t de
d istruse, în cât d oar b an dajele le m ai ţin.
A rheolog ii au aflat că este v o rb a de d eced ata X in Z hui. E ra
so ţia lui Li C hang, u n n ob il de rang în alt din poporul lui Dai
(Thai). în tim pul p erioadei dinastiei v estice H an, acesta a ocupat
fu n cţia de p rim -m in istru la cu rtea p rin ţu lu i d in C hangsha. X in
Z hui a m u rit în 168 î.e.n., deci acu m rriai m u lt de 2160 de ani.
A rta m u m ificării n u era p rea răsp ân d ită în C hin ă antică, de
aceea X in Z hui pare u im ito r d e b in e p ăstrată; în să nu este nici
s in g u ra m u m ie , n ic i c e a m ai v e c h e . A b ia în 1981 a fo st
d esco p erită în p rov in cia X in jian g o altă m um ie p ăstrată fără
cusur. E x p e rţii a p re c ia z ă că „Y o un g L ady L o u la n ” (tân ă ra
d o am nă L oulan) are o v ârs tă de peste 6400 de ani şi astfel se
p oate m ăsu ra cu m um iile din cele m ai v echi dinastii egiptene.
U nii oam eni de ştiin ţă d in C h in a susţin că este cea m ai veche
m um ie d in lum e.

A r ta d e a v in d e c a ş i c h ir u r g ia
X in Z hui a fost în tim p u l v ieţii o p erso nalitate de rang înalt,
o Very Im p o rta n t P er so n (V IP) — d u p ă cum am spune astăzi.
D e a c e e a n u e ste d e m ira re că, d u p ă ce a m u rit la v â rs ta
ap ro x im ativ ă de 50 de ani, a av ut p arte de o în m o rm ân tare
fastuoasă.
N u erau doar obiecte cu valoare obişnu ită sau artistică, ce se
găsesc în acest m orm ânt şi în altele. A u fost scoase şi zece cărţi
despre m edicină, ce d em o nstrează u n nivel neobişnuit de înalt al
artei de a vindeca din Im periul de M ijloc. A cest fapt m -a făcut
odată să m ă întreb, dacă fenom enalele cunoştinţe de m edicină
ale chinezilor antici nu aveau ceva d in darul oferit de „zei” .
în cercurile academ ice p red o m in ă ideea că ab ia în m edicina
m o d ern ă o ccid en tală şi-a g ăsit chiru rg ia ad ev ărata apreciere, în
tim p ce trad iţio n ala artă ch in ezească de a v in deca se lim ita la
fab ricarea de m edicam en te. H ârtiile g ăsite la m o rm ân tu l lui M a
W ang D ui arată fară în d o ială că, de m ai m u lt de 2000 de ani, în
m edicin a chineză, in tervenţiile ch iru rg icale co m p licate sun t tot
atât de o b işnu ite ca şi în sălile de o p eraţie de astăzi. în cartea
„D escrierea a 52 de b o li” se găsesc instrucţiun i d etaliate privind
efectu area de o p eraţii co m p licate, p recu m în d ep ărta rea unei
tu m o ri sau alte in terv en ţii n ep ericu loase. Şi „C artea despre 11
feluri de p u lsuri la braţe şi la p ic io are ” rep rezin tă o lucrare
m odernă, ce nu este inferio ară nici u nui co m p en d iu de d iag ­
n o stice aplicate. Se en u m eră sim p to m ele ex acte ale unei boli,
în m u lte cazu ri letală, a v aselo r de sânge, p e care m edicul şi
patologul germ an, dr. L udw ig Traube, a descris-o şi a com entat-o
p en tru prim a d ată în anul 1872.
E ste d estul de târz iu să m ai p u n em în treb ări inco m o de. D e
un de p ro v in aceste cu n oştin ţe ex acte de m ed icin ă, p e care se
b a ze az ă c arte a de sp e cia litate g ă sită în M a W ang D u i? C u
siguranţă, sp ecialitatea n u a apăru t ad -ho c acu m 2 20 0 de ani,
treb uie să se fi b azat pe cun o ştin ţe m ai vechi. M ed icin a noastră
o cciden tală a dat p este faptele descrise ab ia la sfârşitul secolului
al X lX -lea şi în cep utul seco lu lui X X . D ar u rm ea ză ceva şi m ai
incredibil!

C u n o ş t in ţ e d e s p r e s t e le — d e la s t e le ?
în „M orm ân tu l nr. 3” de la M a W ang D ui a fost descop erită
o altă carte, al cărei cuprin s co nstitu ie o p ro v o care p entru ştiinţa
noastră. E ste m anu scrisul „R o taţiile a cinci p la n e te” , o tabelare
în s c ris ă p e m ătas e a p e rio a d e lo r d e ro ta ţie a cin ci p lan ete
„in tern e” , M ercur, V enus, M arte, Ju p iter şi S aturn, din sistem ul
n o stru solar. -
A ceste schiţe trăd ează cu n o ştin ţe in credib ile în d om eniul
astro no m iei. S unt în sem n ate p o z iţiile rela tiv e ale p lan e telo r
V enus, Jup iter şi Saturn, în p erio ad a 2 4 6 -1 7 7 î.e.n. O atenţie
64 ■ A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
deosebită a fost acordată şi d atelor traiectoriei planetei învecinate
n ouă, V enus. D u ra ta un ei ro ta ţii sin o d ic e — ce m arc h ea ză
intervalul de tim p , în care p lan eta reia aceeaşi p oziţie relativ la
Soare — este d ată aici ca fiin d de 58 4,4 zile. A ceastă valoare
d ife ră cu 0 ,4 8 de z ile fa ţă d e r o ta ţia s in o d ic ă in d ic a tă de
astro no m ii de astăzi, adică 5 83,92 zile.
C o n ţin u tu l a c e s to r în se m n ă ri fe n o m e n a le este a trib u it
astro n o m ilo r G an D e şi Shi Shen. A u fost d oi oam eni de ştiinţă
g eniali d in v rem u rile nelin iştite ale „S tate lo r riv ale” (475-221
î.e.n.). în C hina, aceste în sem n ări rigu ro ase d espre m işcarea
p lan etelo r se n um ără prin tre cele m ai vech i cărţi de artă astrală.
D ar la fel de birie sun t u n alt ex em p lu p en tru cun o ştin ţele
ce n u p o t fi ex p lic a te cu te o riile c o n se rv a to are , cu n o ş tin ţe
d in tr-u n tim p pe care, cu uşurinţă, îl a trib u im barb arism u lu i şi
n eştiinţei. P en tru în că o dată, aproap e d in o b işnu inţă, se p une
întrebarea: de unde, d in ce resu rse p ro v in e această ştiinţă care
ne u im eşte neîncetat şi n e zd runcină d in tem elii viziunea, aparent
foarte solidă, asu p ra lum ii?
E ste p o sib il ca d in n o u acei „ze i” şi „fii ai S oarelu i”, care
au v en it d in u niv ers şi n e -au ajutat p e noi, oam enii, să aibă
prop riul d rum ?

C a r t o g r a f ie d e p e o r b it ă ?
C e a m ai s e n z a ţio n a lă d e s c o p e rire a fo st fă c u tă to t în
„M o rm ân tul nr. 3” de la M a W ang D ui. C ân d eu şi P eter K rassa
n e afla m în c ău tare a leg en d arei p iram id e , p ro feso ru l W ang
S hiping de la m u zeu l de p ro v in cie d in X ian s-a referit la o
d escop erire ce p rov o cat o co n sid erab ilă ag itaţie p rintre colegii
lui.
E ste v o rb a de o h a rtă to p o g ra fic ă d e 9 6 cm * 96 cm ,
reprezentată pe m ătase foarte fină. Pe ea sunt ilustrate provinciile
în v e c in a te G u a n g x i, G u a n g d o n g şi H u n a n . H arta c u p rin d e
d istrictul D aoxian din p ro v in cia H unan, peste valea râului X iao,
până la regiunea oraşului N anhai, aflată în p rovincia G uangdong.
H aita, realizată la o scară de 1:180000, este incredibil de exactă!
în X ian, profesorul W ang a em is nişte sug estii m isterioase,
ce n e-au uim it. N e-a spus u rm ăto arele: „D acă nu ar suna aşa de
 fan tastic, s-ar sp un e că m o d elu l p e n tru ace astă h a rtă este o
în reg istrare d in satelit, care a fo st făcută acum m ii de ani, de pe
u n vehicu l spaţial străin aflat pe o rb ita P ă m ân tu lu i.”
A vând în vedere aceste cu vinte v enite d e la un om de ştiinţă,
treb uie m ai întâi să stăm şi să an alizăm cu m se cuv in e cele
auzite. C ăci ap arţin m ai d eg rab ă o relo r de astro n o m ie din v iaţa
n o a s tr ă d e c e r c e tă to r i, c â n d c o n te m p o r a n ii cu în c lin a ţii
academ ice recurgeau nu la ex p licaţii clare, „raţio nale” , ci aveau
în vedere v ariante ab so lu t co ntrad icto rii în sensul unui „realism
fantastic” .
Şi într-ad ev ăr: co m p ararea cu o în reg istrare m od ern ă, ca
cea de p e „N A S A -L an d sat”, n e d ezvăluie asem ăn ări uluitoare.
L a fel ca pe ex em plarele m o d ern e, pe h arta străveche şerpuiesc
râuri, sunt p rezen tate o m u lţim e de alte detalii. Pe h arta M a
W ang D ui sunt trasate ch iar şi râu rile secate. S unt făcute cu o
cu loare m ai ştearsă, d ar care se d eo seb eşte de fond. A stăzi se
cunosc posibilităţile oferite de cartografierea de la m are înălţim e:
se p ot recu no aşte am ăn un te pe care un p riv ito r de pe sol nu
le-ar p u tea v ed ea niciodată.
în acest m od, arheolog ii au făcut descop eriri pe care terenul
şi v egetaţia le-au ascun s p en tru m u lt tim p. Pe în reg istrările din
aer ap ar totuşi ca n işte co nturu ri şterse.
M od alitatea n eo bişn uită d e a p riv i, d ezv ălu ită n o u ă de către
o am enii de ştiin ţă d in X ian, n e-a red at n eîn d o ieln ic faptul că
în tre c e r şi p ă m â n t e x is tă n e n u m ă ra te lu cru ri ce n u p o t fi
ex plicate nici m ăcar p rin ştiin ţele exacte. D acă toate p e rso n a­
lităţile academ ice ar fi avu t po sibilitatea de a fi prezente personal
la toate evenim en tele din istorie! în tim p u l d iscu ţiei noastre,
p rofesorul W ang Shiping a sub liniat ex p resia „cu ltu ră tăin u ită” .
El a g ăsit nu m ai o tran sp u n ere p en tru „aju torul în d e zv o ltare”
p rim it d e n o i, o a m e n ii, de la „ z e i” în tim p u rile străv ech i.
P rofesorul W ang în clin ă să creadă de altfel în p o sib ilitatea că
h arta to p o grafică d in „M o rm ân tul nr. 3” rep rezin tă num ai un
fragm ent dintr-o rep rezentare în to talitate a C hinei d in tim p urile
p reistorice.
P u n e re a fa ţă în faţă a ac e le i h ă rţi, d e s c o p e rite în tr-u n
m o rm â n t v e ch i de 2 2 0 0 d e ani, cu o în re g is tra re m o d ern ă
66 = = = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
d in tr-u n satelit este d eo sebit de p ro v ocato are. F ireşte, în nici
u n caz n u afirm că acea an ex ă d in m o rm ân t reprezin tă o im agine
d in c o s m o s — acest lucru se înţeleg e d e la sine. T otuşi, m odelul
p entru această uim itoare descop erire răm âne u n m ister: a existat
u n satelit? M ai răm ân e de lăm u rit'în că o întrebare: cine d eţin ea
astfel de m ijloace teh no lo g ice acu m câtev a m ii de ani?

S e m n a le d in u n iv e r s
A r p u tea suna ab so lu t absurd, d ar ex istă indicii că aceste
cu rente de idei în d răzn eţe au u n su p o rt real. Şi nu este deloc
ex clu s ca ob iectele de zb o r ale unei in telig en ţe străine să m ai
treacă şi prin sistem ul n ostru solar!
In decem brie? 1927, p ro feso rul n o rv eg ian C ari S torm er a
fost in fo rm at de doi am erican i, T aylor şi Y oung că în tim pul
ex p erien ţelo r lor cu u nd ele rad io au recep ţio n at nişte sem nale
ciudate, fragm entate. S p ecialistul în u nde electro m agn etice a
luat leg ătura cu o lan dezu l Van d er P ol, care era condu cătorul
ex p erien ţelo r de la firm a P h ilip s d in E ind ho v en . L a 25 septem ­
brie 1928 au în cep u t la rân d ul lor o serie de experim ente. A u
em is la in tervale de 30 de secu nd e sem n ale rad io pe diferite
lu n gim i d e undă. A u trec u t trei săp tăm ân i, d up ă care, la 11
o cto m b rie, au fo st în reg istrate aceleaşi sem n ale în receptor.
Fireşte erau întârzieri m ăsurabile, ce d urau între trei şi cincispre­
zece secunde. Pe 24 o cto m b rie 1928 au fo st em ise alte 48 de
se m n ale, cu a ce lea şi în tre ru p e ri c ara c te ristic e . C u p rin şi de
uim ire, ex p erim en tato rii Van d e r Pol şi S to rm er s-au adrasat
cercurilo r de sp ecialişti solicitân d sugestii.
A u fost făcute o serie de specu laţii d esp re cum ar p u tea fi
ex p licate aceste transferuri tem p o rale ale im p u lsu rilo r de unde
scurte. S -au g ân d it la rad iaţii co sm ice, an o m alii ex istente în
strato sferă şi ch iar reflexii de la L u n ă sau de la alte corpuri
cereşti. T otuşi nu s-a rezo lv at n im ic, d eo arece m isterioasele
ecou ri so seau la in terv ale diferite.
A ces t feno m en s-a rep etat în anul 1929, la 1 4 ,1 5 ,1 8 ,1 9 şi
28 februarie, p recu m şi la 4 ,9 ,1 1 şi 23 ap rilie. A ceste ecouri au
fo st în reg istrate de d iv erşi o am en i de ştiin ţă d in to ată lum ea.
A stfel, savantu l n o rv eg ian S torm er a n o ta t în tr-o p erio ad ă de
15 m in u te u rm ăto arele in terv ale de recep ţie (în secunde):
15 9 4 -8
- - 13-8 12 10 9
- - - - - 5 8 7 6 12 14 12-8
- - - - - -

- 1 2 5 8 - 1 2 8 14 - 1 4
- - 15 - - - - 12 7 5 5 - 1 3 8 8 8
- - - - - - -

13 9 10 7 14 6 9 5 9
- - - - - - - - .

R esp ectivele observaţii s-au repetat în anii 1 9 3 4 ,1 9 4 7 ,1 9 4 9

şi 1970. L a în cep u tu l an ilo r ’70, m isterio su l feno m en a atras
atenţia astronom ului scoţian D uncan L unan iar acesta s-a hotărât
să se o cup e am ăn u n ţit de p ertu rb ările de sem nal.

Fig. 4. Două dintre hărţile astrale cu sectoare din sistem ul stelar

Epsilon Bootis, obţinute de astrologul scoţian Duncan Lunan, când
a transformat intervalele sem nalelor din anii ’20 şi ’30 într-o reţea
de secunde.
 68 -------------A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
L un an nu a fo st un co n tem p o ran lip sit de im p ortan ţă, care
a în c ercat să ad u că în a te n ţia p resei n işte v eşti şo cante. L a
în cep utul an ilo r ’70 d eţin ea fu n cţia de p reşed in te la „S co ttisch
A sso ciatio n for T echnology and R esearch ” , p rin u rm are a pu tut
să fie co n sid erat d rep t o p e rso n alitate d em n ă de luat în serios
d in d om eniul său de specialitate.
R ezu ltatele cercetărilo r lui L u n an au fost incredibile: în
câtev a secu nd e, ecou rile recep ţio n ate la 11 o cto m brie au redat
o h artă astrală, care rep re zin tă sistem u l so lar E p silo n B ootis,
afla t la o d istan ţă de 103 ani lu m in ă (1 an lu m in ă = 9,461
m iliarde de k ilom etri)! A stro n o m u l a v erificat de n enu m ărate
ori datele, p en tru a fi sigur că n u s-a strecu rat nici o greşeală.
D e asem en ea a ev alu at sem n alele rad io fo n ice em ise ulterior,
iar aici îl m ai aştep ta o surpriză. în co n clu zie, cercetătorului
i-au ieşi şase hărţi astrale detaliate. D e fiecare d ată erau v ariante
m ă rite a le s is te m u lu i s te la r E p s ilo n B o o tis , v ă z u te d in
p ersp ectiv e u şo r m od ificate.

„ S p io n ” d e pfe o a ltă s t e a ?
C on clu ziile astro no m u lui scoţian ar p u tea suna fantastic:
în că d in anul 1960, p rofeso ru l R. N. B racew ell, de la Institutul
rad io -astro no m ic al U niversităţii S tanford d in C alifornia, a avut
în vedere un scenariu corespunzător. B racew ell a constatat atunci
fară em oţii: „D acă o in teligen ţă ex traterestră v rea să stab ilească
le g ă tu ri c u n o i, a c e a s ta s -a r p u te a p ro d u c e p ro b a b il p rin
fragm entarea sem n alelo r rad io .”
D u pă m ai bine de un d ecen iu , acelaşi cercetător com enta
in cred ibilele rezu ltate ale astro no m u lu i sco ţian D un can L unan
d up ă cu m urm ează: „H ărţile în to cm ite p e b aza an alizelo r lui
L u n a n p o t re p re z e n ta p o s ib ilita te a un.ei le g ă tu ri cu o a ltă
inteligenţă. D acă v reau să in fo rm ez pe cinev a, a cărui lim bă nu
o cun osc, de u nde vin, folosesc cel m ai b in e o im agine... S onda
d escrisă de L unan nu ar p u tea fi lan sată de p e P ăm ânt nici cu
cele m ai puternice rachete. N u asem ănăm propriile noastre sonde
d in s p a ţiu , c a re în c o n jo a r ă L u n a , c u c e le m ai p u te rn ic e
telescoap e ale n o astre.”
 D u ncan L unan a p ub licat rezultatele calculelor sale în 1973,
în rev ista S p a ceflig h t, sub titlu l „S p ace -P ro b e from E psilon
B o o tis” (S o n da sp aţială d in E p silo n B o otis). în anul u rm ăto r a
apărut şi sub form ă de carte. C u această lucrare a şocat instituţiile
ştiin ţifice d in în treag a lum e. Pe b a za co n stelaţiei stelei fixe
E p silo n B ootis d in h a rta astrală, astro n om ul scoţian a ajuns la
co n clu zia că, d e 12600 de ani, un satelit artificial, creat de o
civilizaţie superioară nouă, ce călătoreşte prin cosm os, şi-a m utat
traiectoria în sistem ul n ostru solar. A cesta a fost astfel program at
în cât să reacţion eze la u n dele radio ale p lan etei P ăm ânt im ediat
ce a luat pe o rb ită p o ziţia de receptare.
S em nalele venite de la a treia p lan etă a sistem u lui n ostru
sunt în reg istrate şi retran sm ise p e aceeaşi lu ng im e de u n d ă cu
frag m en tări in tenţionate. A stfel de m o d de o p erare trăd ează
strateg ie şi prev iziu ne. A cea in telig en ţă n ecu n o scu tă treb uie să
fi ştiut că sp ecia de pe P ăm ân t este d e zv o ltată d in p u n ct de
vedere tehnic. M ai d ev rem e sau m ai târziu , cei ce receptează
urm au să-şi d ea seam a că cev a „acolo su s” n u este în reg u lă şi
v o r an aliza lucrurile.

U n ş o c p e n t r u ş t iin ţ ă
D e oriun de ar p roveni aceste son de sp aţiale, treb uie să fi
fost aduse inten ţio nat în acea p arte a sistem u lui so lar aprop iată
de Păm ânt. Iar fiinţele intelig ente care au realizat acest lucru,
treb uie să fi fost cân d v a pe p lan eta n oastră. în anii ’70, când
D u ncan L unan şi-a făcut co nclu ziile p u b lice co n clu ziile, lum ea
sp ecialiştilo r s-a sim ţit d eo seb it de p rov ocată.
O are toate aceste lucruri n u au fost privite ca fiind speculaţii
lipsite de dov ezi cu p u ţin în ain te de ap ariţia cărţilo r lui E rich
von D ăniken, R obert C harroux sau P eter K olosim o, care priveau
p o z itiv p o sib ilitatea că în .trecu t am fost v izitaţi de inteligenţe
ex traterestre? C ât de m are să fie acu m şocul, când cin eva din
rândul ştiin ţei recu no scu te are aceleaşi idei eretice şi are ch iar
o brăzn icia de a le p ub lica?
A stfel s-a creat p u tern icu l p act al „C o n tra d icto riu lu i” şi
„D ezm in ţirii” , ce p retin d ea să p reia spre an aliză p resu pu sele
dovezi contradictorii. A cestea au răm as v in o v ate p ân ă în ziu a
70 = = ^ = = = = = ^ = Ar enel e st r ani i ale Ter r ei
d e a stă z i. C u c e a m ai m a re c o n v in g e re , a c e ste o n o ra b ile
au to rităţi au co n stata t că L un an p u r şi sim p lu s-a în şe la t şi
m is te r io a s e le fra g m e n tă ri a le s e m n a le lo r s-a u în to rs d in
strato sferă d a to rită u n o r „cau ze n atu rale ” . D acă d u pă această
lo g ică de fier to ate pro g ram ele radio şi de televiziu ne s-ar face
in depend en t, un dele rad iofo n ice n u s-ar d istrug e în tr-u n haos
de frag m entări n ereg ulate?
Şi h arta astrală? „T otul p u ră în tâ m p la re ”, afirm ă repede
descendenţii m oderni ai Inchiziţiei.
Im ed iat — d in p ăcate p rea rep ed e — s-a lăsat tăcerea în
ju rul d escop eririi curajosulu i astron om , ce a p us u n sem n de
întrebare asup ra întregii n oastre v iziu n i asu p ra lum ii. în că o
d ată s-a reu şit a sc u n d e rea fap te lo r in co m o d e sub covor, nu
an alizarea lor. C h iar şi n oi, cei d in interior, am fi căzu t v ictim e
uitării, dacă nu am fi luat la cunoştinţă o veche hartă chinezească,
ce lasă p riv ito ru lui im presia unei în reg istrări din satelit, de la
m are în ălţim e. C e bine că aceste ev alu ări vin d in gu ra unor
o am eni de ştiin ţă co m p etenţi...
Pe u n p erete d in „M u zeul H u n an ” atârnă o h artă străveche,
ce ştie în că să-şi apere secretele — la fel ca m um ia, aflată un
etaj m ai jo s , a lui X in Z hui, d eced ată de aproap e 2200 de ani.

I n f o r m a ţ ii l e ş i i n d i c i i l e d e c ă l ă t o r i e p e n t r u a c e s t c a p i t o l le
g ă s iţi în p a r te a fin a lă , „ D r u m u l c ă tr e a m p la s ă r i” .
6 . C u to tu l a ltc e v a d e c â t u n
c o n tin e n t lip s it d e is to r ie
D e s c o p e r ir i m is te r io a s e d in „ tim p u r ile d e
v is ” a le A u s tr a lie i

în tr-o m ică vale, în m ijlo cu l unei p ă ş u n i p e n tr u oi

a tâ t de caracteristică A ustraliei, se a fla o m ică ferm ă .
„ H artw ig, f i i a ten t că ci tip u l ă la n eb u n tra ge câteo da tă
în v iz ita to rii n e p o ftiţi”, m i-a şo p tit D a vid, ia r M ark,
în s o ţito r u l n o stru , c o n d u c ă to r u l u n u i g r u p lo c a l de
cercetare a l O ZN-urilor, a p rob a mut, d â n d d o a r d in cap.
E vident, p ro p r ie ta ru l a cestei fe rm e , p e a l că ru i teren se
a fla o p a rte d in „ G ym p ie P y r a m id ”, a vea resentim ente
îm p o triv a v izita to rilo r n ep o ftiţi, care d o rea u s ă va d ă
stră ve ch iu l loc de cult. D u p ă excesele d escrise m ai sus,
d eterm in ate de descop erirea d in a n u l 1975, n u-i p o t lua
a cea sta în nu m e de rău.
A stfel, ne-a m decis să a bo rd ăm de p e fie c a r e p a rte
structurile, încă greu de recunoscut, ce n u se a fla u în raza
vizua lă a celui c u degete nervoase. D eja de la urcuşul
p rin dea sa veg etaţie m -am sim ţit în sp ă im â n ta t d in cauza
restu rilor eno rm e ră m a se d in a c ea stă p ira m id ă , care are
a cum exa ct 25 de a n i m a i a vea n ivele ş i terase u şo r de
recunoscut. F a p t ce n u a ru n că o lu m in ă p r e a b ună asupra
în ţeleg erii cu ltu rii din civiliza ţia n o a stră a tâ t de „ g lo ri­
fica tă ”.
 „Fantezia nu înseamnă să născoceşti
ceva. înseamnă să faci din anumite
lucruri altceva."
Thomas Mann (1875-1955)

vând o suprafaţă de circa 7, 7 m ilio an e k m 2, A ustralia

A este cel m ai m ic co n tin en t de p e p lan eta noastră. Sunt
n u m ai m u lt de 17 m ilio an e de lo cu itori, ce-şi îm part enorm ele
depărtări de la „D ow n U nder” , cum îşi num esc australienii, puţin
ironic, ţara ce a ap arţinu t când v a C o roan ei M arii B ritanii.
D in p u n ct de vedere geolog ic, „al cin cilea co n tin en t” s-a
separat de contin en tul asiatic la g ran iţa d intre cretacic şi terţiar,
deci acum aproxim ativ 60 m ilioan e de ani. D atorită acestui fapt,
în A u stralia — şi n u nu m ai — în tâ ln im o faună n eo bişnuită,
arhaică, ce în alte locuri de pe P ăm ân t este d isp ăru tă de m ult
tim p. R eprezentanţii fostei lu m i a anim alelor, precum peştii-am -
fib ie , o r n ito r in c ii şi, f ir e ş te , c u n o s c u ţii r e p r e z e n ta n ţi ai
m arsu pialelo r, cang urii, co n tin u ă să su p ra v ieţu iască în acest
eco sistem izo lat, rară să fie n ev oie de cre are a u n o r con diţii
artificiale.
P rim ul'navigator european care a descoperit „Terra A ustralis
In co g nita” („lu m ea n ecu n o scu tă d in su d ”) în anul 1601, a fost
p o rtugh ezul de E reida, iar cinci ani m ai târz iu spaniolul L uis
Vaez de T orres, care a trav ersat strâm to area dintre A u astralia şi
N o ua G uinee, d en um ită d up ă el. în să ab ia în 1770 a acostat la
est v estitu l n av ig ato r en glez Jam es C oo k (17 28 -17 7 9), iar din
anul 1818 au av ut loc p rim ele ex p ed iţii în inim a con tinentului.
D in 1788 p ân ă în 1854, britanicii au fo lo sit A u stralia num ai
ca loc de ex il p e n tru in frac to rii co n d a m n a ţi, şi d u p ă aceea
co lon iile Q u eensland , N ew South W ales, V ictoria, A u stralia de
Sud şi de Vest, p recu m şi in su la T asm an ia au prim it d reptul
lim itat la auto-adm inistrare. în 1901, îm p reu n ă cu „N orth ern
T errito ries” , acestea au form at „C o m m o n w ealth o f A u stralia” ,
fe d e ra ţia a u stra lia n ă . A s tă z i la tre c e re a sp re se co lu l X X I,
A u stralia v o tează p en tru o separare to tală de ţara-m am ă, M area
B ritan ie, şi se p reg ăteşte p en tru tra n sfo rm a re a în repub lică.
A ceastă desp ărţire de C o ro an ă este, în d efinitiv, n orm ală căci,
din cau za p u ţin glorio asei istorii d rep t co lon ie de d eţin uţi, sunt
de în ţeles resentim en tele po pu laţiei co n tin en tulu i.
U n eo ri, A ustralia este d en u m ită „ co n tinen tu l fără isto rie” .
G reşit, d u pă cum voi arăta în cele ce u rm ează: p e acest p ăm ân t
aparent lipsit de istorie ex istă foarte m u lte d esco periri m iste ­
rioase, ce n e duc m u lt în trecut.

E n ig m a t ic ii a b o r ig e n i
P o p u laţia o rig in ară („ab o rig en ii” ) au trăit p ân ă de curând
to t ca în ep o ca de piatră. Z velţi şi înalţi, cu părul n eg ru şi ten
b ru n în ch is, îşi d u ceau traiul sărăcăcios în trib uri de 25 pân ă la
200 d e oam eni. P eşterile, colib ele sim p le d in frunze sau doar
ap ărătorile îm p o triv a v ântului le serveau d rep t locuinţe iar la
v ân ăto are m erg eau cu b u m era n g u l, su liţa şi g hioaga. L u pta
zilnică pentru supravieţuire era dom inată de n enum ărate ritualuri
b azate p e m itologie, şam anism şi cre d in ţa în m agie.
în tradiţio nalele lo r incan taţii m o n o to n e se vorb eşte m ereu
despre aşa-zisul „tim p de v is” , acea eră de legendară, când „zeii”
de p e al cincilea co n tin en t erau în că p rezenţi. în acest „T im p
fără în cepu t şi fără sfârşit” , cu o isto rie m u lt m ai în d elun g ată
d e c â t a n o a s tră , fiin ţe le u rc a u sp re c e r în m a ri „ p ă s ă r i”
strălucitoare, trăiau o p erio ad ă de tim p p rin tre b ăştin aşi, p en tru
a se în to arce d up ă aceea în cer. C el m ai m are „ad u căto r de
c u ltu ră ” a fo st B ir ra m e e O m u l-P a să re . A fo st în fă ţiş a t în
n u m ero ase p icturi p e stân că d rep t u m an o id îm b ră cat în haine
ciudate, ce am in tesc de astron au ţii d in zilele noastre.
L a fel de des apare în im aginile de pe stânci şi p icturile
ru p estre abo rigenul W ondijna, zeiţa cerului, în „v eşm ân tu l de
raze” . A ceste desene, ce seam ănă izbitor cu astronauţii din zilele
n o a s tre , a p a r c u p re c ă d e re în K im b e rle y M o u n ta in s d in
n ord-vestu l A ustraliei.
W o n d jin a n u e s te s in g u ru l p e rs o n a j d e a c e s t fel ia r
c o stu m a ţia de tip u l co sm o n au ţilo r este ap ro ap e stan d ard la
im aginile de p e stâncile din A l cin cilea contin en t:
— în ţinutul A rnh em , la vest de D arw in , a fost găsit un
m o n olit o rm an entat cu u n p ersonaj îm b răca t în tr-u n costum
g rosolan şi cu un c o if su p ra-d im en sio nat;
74 = = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
— la L aura, în n ordu l Q ueen slan d-u lu i, este ilustrat într-o
p ictu ră pe stâncă un om zb urân d fară nici o greutate;
— la ap rox im ativ zece k ilom etri est de A lice Springs s-au
d esco perit p e stâncile prăpastiei N d a h la desen e ale u n o r zei
căro ra le ieşeau din cap n işte antene. în acelaşi loc există, săpată
în stâncă, figu ra unui zeu ce p o a rtă o ch elari de )rotecţie.
Pe în tin derile celui de-al C in cilea co ntin en t dai m ereu de
astfel de reprezentări. P ilotul de elico p te r Tony C arm ody din
N oosa, Q u eenslan d, cu care am v o rb it cu o cazia excursiei m ele
în A u s tra lia d in iu n ie 1996, n u a v ru t să-m i d iv u lg e locul
sp ectacu loasei sale d esco p eriri. Tony m i-a arătat n um ero ase
fotografii făcute în tim p ul raid ului d ea su p ra „G rego ry N ation al
P ark”, situat în N orth ern T erritories, P rintre acestea erau şi poze
ale d esen elo r de pe stânci ale ab orig enilo r, în care se pu teau
v ed ea exact acele personaje sinistre, care, sub n um ele de „m icile
fiinţe cen uşii” , au d evenit cuno scu te d rep t protago niştii răpirilor
d e coşm ar. Prob abil d eja d in „tim p u l de v is” aceste fiinţe aveau
g rijă de în tâln irile de gradul trei şi p atru...
Faptul că m ulte figuri de zei d in acea p erio ad ă p a r să poarte
a d e v ă ra ţi o c h e la ri d e p ro te c ţie , i-a s a lv a t o d in io a ră v ia ţa
p io nieru lu i g erm an de aviaţie, H an s B ertram . A fost costrâns să
fa c ă o a te riz a re f o rţa tă în tr-o r e z e rv a ţie d e b ă ş tin a ş i d in
în d ep ărtatu l O u tb ack — el şi în so ţito ru l lui n -au fo st atacaţi de
indigeni p entru că p u rtau ochelari de zb o r groşi. „O d ată în v iaţă
am p ăru t un zeu şi aceasta m i-a salv at v iaţa în faţa ab o rig en ilo r
ag itaţi” , a rezu m at H ans B ertram .
în 1973, arh eolo gu l R ex G ilroy, d irec to r la M o u n t York
N a tu ra l H isto ry M u seu m d in M ou nt V ictoria, scria: „ în B lue
M o un tains d in N e w S ou th W ales [la n o rd de Sidney; H. H.] am
găsit o serie de desene pe stân că şi gravuri p rim itive, care, printre
altele, red au figuri ciud ate şi o biecte n eo bişn uite, ce astăzi nu
p o t fi d escrise d ecât drep t nave spaţiale, care ev iden t au fost
v ăzute de locuitorii străv echi ai A u stralie i.”
R espectiv ii B lue M o un tains su n t şi astăzi un loc în care
s-au o b servat deseo ri ap ariţii de O Z N -uri.

S e c r e tu l d e la M o o n C it y
în ciud a u riaşelo r în tind eri de teren , cele m ai im portante
o raşe ale A u straliei se a flă în p rin cip al p e co asta de est, în
 su d-estul şi sud-vestul con tinentu lu i. în schim b , rezerv aţiile de
a b o rig e n i p re d o m in ă în N o rth e rn T e rrito rie s , în A u s tra lia
cen trală şi de vest.
în cel m ai n o rd ic p u n c t al T erito riilo r d e N o rd se a flă
p e n in su la A rn hem -L an d. N o u a G u in e e şi In d o n ez ia sun t la
nu m ai câtev a sute de k ilo m etri depărtare. L a n ord de R op er
R iv er este situ at „M o o n C ity ” , o raşul secret al indigenilor. La
p rim a vedere, acţionând m ai degrab ă b izarele capricii ale naturii,
n u se p oate scăpa de se n zaţia că acolo nu d o m n ea o din io ară
d ecât o arşiţă n eobişnuită. Totul arată de p arcă ar fi fost distrus
cu m u lt tim p în u rm ă de o fo rţă ap o calip tică. C e po vestesc
legendele ab o rig enilo r d espre acest loc sin istru ?
In acest loc ar fi coborât cu corabia sa „zeul Soarelui” . Zeul
P ăm ântului ar fi declan şat îm p o triv a lui u n b arb ar război de
apărare, dar, în cele din urm ă, a fost în vins de u riaşa arşiţă. O are
aici s-a intrat în acţiune cu arm e nucleare, p e care aborigenii le-au
interpretat greşit drept „război între zei” ? A ceste scenarii sunt
destul de cunoscute din m iturile pop oarelor din întreaga lum e.
în anii ’40 a fost in v itată o soră d ecorată, d in al şaptelea
o raş ca v echim e. A ceasta relatează că a in trat în tr-o p eşteră ai
cărei pereţi erau în în treg im e aco periţi cu desene rupestre. în
anii ’60, ju rn alistu l australian C o lin M cC arth y a reu şit să ajungă
la M o o n C ity. A g ă s it p e ş te ra d e s c ris ă d e so ră şi a p u tu t
recu no aşte resturile de desene, deşi în treg u l co m p lex arăta de
p arcă fusese d istru s cu ex p lo zib il. C e s-a în tâm p la t în tre tim p ?
A bo rigen ii in vocă u n ord in dat de zei: scrierile şi d esenele
trebu ie distruse d u p ă u n tim p. A stfel, ei o u m p lu cu iarba aspră,
ce co nţin e p arafin ă şi creşte d in b elşu g în acea reg iun e, şi îi dau
foc. în tim p ce ei p o m p ea ză aer în p eşteră, stânca în cepe să se
în cing ă iar la sfârşit stropesc cu apă rece. E x plozib ilele m od em e
ar p u tea acţio na nu m ai în m ică m ăsu ră m ai distrugător.
C e secrete din „tim p ul de v is” au fo st distruse aici p entru
totd eau n a?

P ir a m id e — ş i în A u s t r a lia !
A şa cum am rem arcat d eja pe scurt, m itologiile aborigenilor
au ap ăru t ca urm are a „ad u căto rilo r de cu ltu ră din tim p ul de
v is” ce au v enit d in cer cu „m area p a săre” . D e asem en ea au
rid icat n en um ărate m on u m en te m egalitice d in piatră.
76 ^ A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
în ju ru l acesto r co n stru cţii s-a lăsat vo alu l uitării, iar acum
trec d rep t realităţi de n ezd ru n cin at, m u lte d intre ele fiind în
A u s tralia şi sem ănân d în m are p arte cu p iram id ele. în 1890, un
fe rm ie r a g ă s it o p ira m id ă d in p ia tr ă în p a rte a n o rd ic ă a
Q u een slan d-u lu i, în apropiere de A th erto n , la v est de C aim s.
D e s c o p e rire a n u a fo s t fă c u tă c u n o s c u tă a tu n c i de te a m a
sa rc a sm u lu i n e în c re z ă to r, p e de o p a rte — A u s tra lia este
cu n o scu tă p â n ă în zilele n oastre d rep t co ntin en tu l fără istorie
— iar p e de altă p arte d in cau z a ab origenilor, care au ţin u t locul
secret d in m o tiv e religioase.
N u m ai este necunoscută, cel pu ţin pe al cincilea continent,
existenţa unei piram ide la G ym pie, aşezată la ju m ătate a distanţei
dintre B risbane şi Fraser Island. A ceasta a fost descoperită în
1975 de către arheologul R ex Gilroy, du pă ce ferm ierii din regiune
găseau m ereu obiecte antice. G ilroy d escria astfel descoperirea
sa, care a atras atunci m u lţi cu rio şi în acea zonă: „C ând ne
apropiam de zona m untoasă, înfr-o zi a anului 1975 m i-a sărit în
ochi o «colină» stâncoasă, b ogat îm pădurită. Soţia m ea, Heather,
m -a în so ţit şi am urcat îm preună p rin p ăd u rea de foioase.
L a u n m o m en t dat am o b serv at că m -am p o ticn it de un zid
d in p iatră g rosolană, d u p ă câţiv a p aşi de în că unul şi to t aşa,
p â n ă am ajun s în v ârfu l dealului. F iecare d in tre aceste ziduri
av ea p atru p icio are în ălţim e (1,20 m şi fo rm a terase largi de
p ân ă la şase p icio are (1, 80 m ). D u p ă ce n e-am cro it d ru m prin
trun ch iu rile căzu te, am aflat că n iv elele in ferioare erau form ate
d in b ucăţi m ai m ici de g resie, în tim p ce u ltim ele p atru terase
p ăreau a fi alcătu ite d in bucăţi m u lt m ai m ari de stâncă, care ar
cântări între u na şi p a tru tone. V ârful era în co ro n at de o placă
de g resie, a cărei g reu tate atin g ea cu u şu rin ţă o p t tone.
C u rân d m -am lăm u rit că această m iste rio asă structu ră avea
p a tru latu ri. Se în ă lţa c irc a 6 0 m , în tim p ce b a z a e ra de
ap ro x im ativ 500 m . în această fo rm aţiu ne d estrăm ată creşteau
co paci de p ân ă la 600 d e ani, ceea ce d o v ed ea că acel lucru nu
p u te a p ro v en i d in tr-o p e rio a d ă ap ro p ia tă . N u av eam n ici o
în d o ia lă că era v o rba d esp re o p iram id ă grosolană, terasată, de
g enul celo r co nstru ite în E g ip t acu m p este 3000 de a n i.”
D in p ăcate, G ilroy a făcut atu nci g reşeala de n eiertat de a
avea în cred ere în tr-u n ziarist, căru ia i-a perm is să-l în soţească
 (£fâaodw iQ ■
■ ■- — ^
în tr-u n a cfintre călăto riile sale la „ P iram id a G y m pie” . A cesta a
p ro m is să ţin ă se cre tă a m p la sa re a ru in elo r. L a în to a rc e re a
publicat im ediat d escoperirea în m ai m ulte ziare din Q ueensland,
iar a u to rită ţile lo cale în d o m e n iu l tu ris m u lu i au a d u lm eca t
im ed iat o afacere.

D is t r u g e r i f ă r ă s e n s
A dev ărate ho ard e de curioşi, p rin tre care fam ilii în treg i cu
cop ii, s-au n ăp u stit spre G ym pie. C ău tăto ri de com ori am atori,
vandali au lăsat în u rm ă sem nele un ei d evastări. Toţi credeau
că acea co n stru cţie con ţin e o cam eră se cretă cu co m o ri, şi au
în cepu t să sape în p iram id ă cu sap e şi lopeţi. S -a d eclan şat o
nebunie, s-a izbit cu b uldo zere p ân ă a fost d ărâm ată partea estică
a p iram id ei. N u m ai e n ev oie să m en ţio n ez că nici unul dintre
căutătorii de com o ri — care n u au fo st o p riţi de n im en i — n u a
g ăsit nim ic în această g o an ă d u p ă aur.
în iu nie 1996, la in vitaţia lui D av id S um m ers, care ed itează
pe co asta de est a A u straliei rev is ta E xpo sure M a g a z in e , am
cău tat răspu ns la în treb area, ce se ascu n d e în spatele zv o n u rilo r
tot m ai puternice d in ju ru l piram idelor de p e al cincilea continent.
N e-am ap ro p iat de ţin tă p e n işte d ru m u ri p răfu ite, p ân ă când
D avid a o p rit la o casă m ică, în faţa căreia erau p arcate nişte
cam ionete. D e acolo am co ntin u at d ru m u l pe jo s — d u pă ce am
trecu t de u n gard d in sârm ă ghim p ată.
într-o m ică v ale, în m ijlo cu l unei p ăşu n i p en tru oi atât de
caracteristică A ustraliei, se afla o m ică ferm ă. „H artw ig, fii atent
căci tip ul ăla n eb un trage câteo dată în v izitato rii n ep o ftiţi” , m i-a
şo ptit D avid, iar M ark, în so ţitoru l n o stru , co nd ucătoru l u nui
g rup local de cercetare al O Z N -urilo r, ap ro b a m ut, d ân d do ar
din cap. E vident, p rop rietarul acestei ferm e, pe al cărui teren se
afla o p arte din „G ym pie P yram id”, avea resen tim ente îm po triv a
v izitato rilo r n ep oftiţi, care d o reau să v a d ă străvech iu l loc de
cult. D u p ă ex cesele d escrise m ai sus, d e term in ate de d e sco ­
p erirea d in anul 1975, n u-i p o t lua aceasta în n u m e de rău.
A s tf e l, n e -a m d e c is s ă a b o rd ă m d e p e f ie c a r e p a rte
structurile, în că greu de recunoscut, ce n u se aflau în raza vizuală
a c elu i cu d e g ete n e rv o a se . D e ja d e la u rc u ş u l p rin d e a sa
v eg etaţie m -am sim ţit în sp ăim ân tat d in c au za restu rilo r eno rm e
 78 ■ Ar en el e s t r an i i a l e Ter r ei
răm ase din această p iram id ă, care acu m ex act 25 de ani m ai
avea nivele şi terase u ş o r de recu no scu t. F apt ce n u aru n că o
lum ină prea b ună asu pra înţelegerii culturii d in civilizaţia noastră
atât de „g lo rificată” .
Se m ai p ot o b serv a relativ u şo r pe terasa cea m ai de sus —
pentru a ev ita cu v ân tu l eronat, în cazul unei p iram ide pe n ivele,
„ v â r f ’ — doi m o n o liţi, care au fost p oziţio n aţi în aşa fel în cât
se form ează o rază con tin uă în m o m entul solstiţiului constelaţiei
noastre centrale.

N u e s te s in g u r a p ir a m id ă
Spre sfârşitul vizitei no astre, când am m ers la G ym pie, aflat
la câţiva k ilo m etri d epărtare de p iram id e, am p u tu t v ed ea în că
o dată, cum tim p urile n oastre cu relicv e în văluite în m ister evită
o epo că de m ult apusă. A stfel, în anii 1936-37, au fost cărate cu
cam ionul n en um ărate în cărcături de gresie de la p iram idă, ce
m ai tâ rz iu au fo st p re lu c ra te p e n tru c o n stru ire a z id u lu i de
ftn prejm u ire al b isericii m eto d iste din G ym pie. D rept u rm are a
acestor erori in corigibile, astăzi m ulte dintre b u căţile de p iatră
dislocate sunt îm p răştiate la m are distan ţă de locul lor de origine,
pe p o vârnişu rile d in jur. L a fel treb uie să se fi în tâm p lat şi în
anii ’60, pe teren ul de an tren am en t al arm atei au straliene, aflat
la câtev a m ile d epărtare est de G ym pie.
Se p oate p resu pu ne că G ym pie nu este sin gu ra con strucţie
de p iram idă din Al cin cilea continent. C eva m ai departe, la nord,
în a p ro p ie re d e o ra ş u l R o c k h a m p to n , se a flă o p ira m id ă
construită din dolorit, care de asem enea este aproape în totalitate
aco perită de v egetaţie. N um ai p e p artea v estică se m ai zăresc
nişte porţiun i h ex ago nale d in bazalt. Pe frontul de vest a fost
o d in io a ră o te ra s ă d in d o lo rit, de 30 cm în ă lţim e şi 35 m
diam etru. De la această terasă, ex act de la est la vest, se în tin d ea
un lanţ de 54 de dealuri d in p iatră pe o lungim e de peste un
k ilo m e tru . R ex G ilro y , a rh e o lo g u l d in N e w S o u th W ales,
presupu ne că această am en ajare este un o b serv ato r astrono m ic
din tim p urile străvechi.
C in e au fost co n stru cto rii acestu i m o nu m en tal artefact?
A borigenii n eagă v eh em en t că străm o şii lor ar fi co nstru cto rii
p ira m id e lo r, şi in d ic ă m e re u o ra s ă „ v e n ită de a ltu n d e v a ,
20. R o m a n ti s m u l m ă r i lo r s u d u lu i: p i t o r e s c u l g o l f A n a k e n a d in I n s u la
P a ş te lu i. C e lo r d e p e in su lă , c e r u l ş i s te le le le s u n t m u lt m a i a p r o p ia te
d e c â t c e l o r d e p e c o n t i n e n t u l a f l a t l a a p r o a p e 4 0 0 0 k m d is ta n ţă .

21. M o a is p r iv e s c m u ţi d e p e 2 2 . C e a m a i m a r e s t a t u i e u r ia ş ă ,
p l a tf o r m e le l o r p e v iz i ta t o r ii d e n e te r m in a tă , s e a f l ă p e v e r s a n t u l
a s tă z i. A p r o a p e c ă s u n t p u ţ i n c r a t e r u l u i R a n o R a r a k u — e s te
în c r e z u ţi — ş i p ă s t e a z ă tă c e r e a ... d o a r p a r ţ i a l d e z g r o p a tă .
2 3 . C r a t e r u l R a n o R a r a k u . S u t e d e s t a t u i a u f o s t s c o a s e a c o lo ş i to t
a t â t d e m u l t e s e m a i a s c u n d în g r o h o t i ş u l d e p e p o v â r n i ş u r i l e sa le .
P â n ă a c u m n u s - a e f e c t u a t n i c i o c e r c e ta r e a r h e o lo g ic ă .

2 4. O s t a t u i e e s te în g r o p a tă în p ă m â n t d e p a r c ă s - a r f i l u p ta t d in
r ă s p u te r i s ă a j u n g ă l a s u p r a fa ţă . H a z l iu e s te c ă s e n u m e ş t e „ F ig u r a
m a r ţ ia n ă d e p e I n s u l a P a ş t e l u i ”.
25. Z o n a a v i s t a m i e n t o O v n i —
„ Z ona cu dese o b servă ri de
O Z N - u r i ”. î n r e g iu n e a A n z i l o r d in
n o r d u l C h ile a u f o s t fo a r te d e s
o b s e rv a te o b ie c te d e z b o r n e c u ­
n o s c u te . C e s e în tâ m p lă în a c e a s tă
r e g iu n e i z o la tă ?

26. L u i tr e b u ie s ă - i m u lţu m im
p e n tr u m in u ţio s u l ra p o r t d e sp re
u n a d in tr e c e le m a i m is te r io a s e
r ă p i r i O Z N a l e t i m p u l u i n o s tr u :
D o n P e d r o A r a n e d a , f o s t în v ă ţă to r
în P u tr e , s - a g r ă b i t l a o r e le d i m i ­
n e ţi i d in z i u a d e 2 5 a p r il i e 1 9 7 7
s ă a j u n g ă l a c e l r ă p it ş i l a m a r to r i,
în r e g is tr â n d un in te r v iu p e o
b a n d ă d e m a g n e to fo n .
2 7 .' A v a n p o s t u l g a r n i z o a n e i d i n
P u tre , a f l a t l a o d e p ă r ta r e d e p a t r u
k il o m e t r i d e lo c u l r e sp e c tiv . E x is tă
ş i a s t ă z i — ş i e s te p ă z i t d e s o ld a ţ i
fo a r te b in e e c h ip a ţi c u a rm e. A u
v e n it s p r e n o i c u m itr a lie r e le
p r e g ă ti te p e n t r u tr a g e r e ...
28 . C e r c e tă r i la l o c u l o r ig i n a l a l
d e s f ă ş u r ă r i i r ă p ir ii: a i c i a f o s t
r ă p i t c a p o r a l u l A r m a n d o V aldes
la 2 5 a p r il i e 1 9 7 7 , d e c ă tr e un
o b i e c t d e z b o r n e c u n o s c u t, d in
f a ţ a c a m a r a z i l o r în g r o z iţi!

2 9 , 30 . C â n d f i z i c a n o a s tr ă e s te
c o n tr a z is ă . In tr - a d e v ă r , s t i c l a s e
r o s to g o le ş te la d e a l p e o d is ta n ţă
d e m a i m u l t e s u te d e m e t r i! Dr.
J o h a n n e s F i e b a g ş i c u m in e a m
m e r s r ă b d ă t o r i în u r m a ei.
ilu m inaţii adu cători de cu ltu ră ” . A ici ne p u tem gândi la faptul
că, atunci când prim ii călăto ri d in E u ro p a au ajun s în această
reg iune, ei au d at peste străv ech ii lo cu ito ri, care se d iferenţiau
clar de aborigenii norm ali. A ceia av eau p ielea izb ito r de albă,
ochi albaştri, p ăr roşcat; nici fo rm a feţei n u sem ăn a cu cea a
b ăştinaşilor „n o rm ali” , care av eau nasul lăţit şi fruntea bom bată.
în p artea de sud a statului federal Q u een slan d au fost găsite
m ai m u lte p iram ide făcute d in p ăm ân t — asem ăn ăto are acelo ra
descoperite de m ine în C h ina, în anul 1994. Trei d intre ele sunt
în ap ro p ie re d e o ra şu l T o o w o o m b ar şi a u în j u r de 300 m
înălţim e. C onstrucţii asem ănătoare m ai sunt la sud de N ew South
W ales şi în nordu l statului V ictoria.
în tim p u l e x c u r s ie i m e le în A u s tr a lia m i-a p a rv e n it
in fo rm aţia că s-ar m ai afla trei p iram id e foarte în alte în vestul
continentului, respectiv în zon a controlată de arm ată. D in păcate,
a c e as tă in fo rm a ţie n u este m o m e n ta n n ici c o n firm ată, n ici
dezm inţită.

V iz ită d in Ţ a r a F a r a o n ilo r ?
N u se p oate decât specu la asup ra datei la care s-a p rod us
p rim a v izită a c iu d a ţilo r „ad u c ăto ri de c u ltu ră ” , p ro v e n in d
probabil de pe altă planetă. C ele m ai noi descoperiri indică faptul
că, de câteva m ii de ani, continentul din em isfera sudică prim eşte
vizite din cu totul alte regiuni. Şi anum e din E gipt, ţara faraonilor
de p e N il.
D in anii ’50 ai secolului al X lX -lea, co lo nişti şi ferm ierii
d e zg ro p a u m ere u a rte fac te , ce p ro v e n e a u n e în d o ie ln ic d in
O rientul A p ro p iat— d in P alestina, F enicia şi m ai ales din Egipt,
în anul 1966, ferm ierul D ai B erry a dat în tim p ce ara peste o
statuetă cu form at grosolan, ce rep rezen ta cu sigu ran ţă un idol.
C ând artefactu l a fost curăţat, B erry a co n statat că era v orba
d espre o m aim uţă.
P entru R ex Gilroy, această statuie, aflată astăzi într-o vitrină
d in M uzeul de Istorie N aţion ală din G ym pie, are asem ănări clare
cu zeul eg iptean T hot, rep rezen tat în v e ch ea d in astie — p ân ă în
circa 1000 î.e.n. — de o bicei sub fo rm ă d e m aim u ţă. T hot era
zeul eru diţiei şi scribu l zeilor.
 84 = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
E x istă d estu le in dicii c ă eg ip ten ii de p e tim p ul faraon ilo r
v e n e a u în în d e p ă rta ta A u s tra lie . îri m in a d e c ărb u n e d e la
M areeb a s-a d ezg ro p at o statu e tă a zeu lu i eg iptean A ton , ce
poate fi atribuită d in p u nct de vedere stilistic „V echiului Im periu”
(c ir c a 2 6 2 0 - 2 1 0 0 î.e .n .) . L a n o rd d e C o o k to w n a u fo s t
d escop erite ilu straţiile unu i car de lu p tă şi a u nui disc so lar şi în
1912 m un cito rii d in G o rd env ale au g ăsit u n m o n o lit cu m uchii
tăioase, p e care era rep rezen tat u n R a m m b o o t egiptean antic.
In final, în reg iu n ea C aim s, la n o rd de Q u een slan d, cresc
sălbatic p lan te d e lo tus şi p ap iru s, care au fo st descoperite de
coloniştii albi ab ia în secolul al X lX -lea. în să lotusul şi papirusul
— aşa cu m p o ate co n firm a o rice b o tan ist — n u ap arţin florei
n aturale a A ustraliei. în d istrictul C entral K im berley, abo rigenii
u tilizează ritu ri caracteristice de m u m ific are, ce se aseam ăn ă
uluitor de m ult cu cele practicate în tim pul celei de-a 21-a dinastii
egiptene.
în co n clu zie, aş dori să av em în v ed ere, ca o cu rio zitate de
u ltim ă oră, o v iz ită d in im periul faraonilor. A stfel, cercetătorul,
a u to ru l şi r e a liz a to ru l d e film e a u s tra lia n , P a u l W h ite , a
d escop erit la m ijlo cu l an ilo r ’90, în p a rte a d e n o rd -e st a regiunii
N ew S o u th W ales, hiero glife scrise p e p ereţi de stâncă, de o
n eîn d o ieln ică o rigine egipteană.
F o arte m u lte în clin ă către id eea c ă al c in c ile a co n tin en t
p rim e a v izitele „P ro feso rilo r d in u n iv ers” de fo arte m u lt tim p.
Iar în tr-o eră m u lt m ai ap ro p iată de a n oastră, au v enit egiptenii
— p ro b ab il p en tru a ex p lo a ta ab u n d en tele b o găţii ale solului.
N u -m i m ai răm âne d ecât să p u n în treb area, de u n de ştiau vechii
egipteni de ex isten ţa A ustraliei. O are av eau aceeaşi „profeso ri”?
în tr e b ă r i p e s te în tr e b ă r i. N e în d o ie ln ic e s te fa p tu l c ă
A u stralia n u este în n ici u n c az u n co n tin en t fără istorie.

In fo r m aţ i i l e şi i n d i c i i l e de c ăl ător i e pen tr u acest c api tol le

găsi ţi în par tea fi n al ă, „ Dr u m u l către am pl asăr i ” .
7 . D a c ă p ie tr e le a r p u t e a v o rb i
U r ia ş ii d e p e I n s u la P e ş te lu i îş i ţin s e c r e tu l
ascu n s

A ceastă m ică insulă d in înd epărtatul s u d a l O ceanului

P a cific este un loc în vă lu it în mister, ce ca u tă p e cin eva
de se a m a ei. în tin se p e to a tă insula, su n t sute d e sta tu i
uriaşe d in p ia tră , cele m a i m u lte între zece ş i d o u ă zeci de
m etri înălţime, grele de p â n ă la 100 de tone, asem ănătoare
u no r ro bo ţi care n u a ştea p tă a ltceva d ecâ t să f i e repuşi
în fu n c ţiu n e.
C u m a u a ju ns a ici? Teoria, co n fo rm căreia a u f o s t
tra n sp o rta ţi p e p la tfo rm ele lo r fo lo s in d u -s e role de lem n,
se cla tin ă în f a ţa evid en tei lipse de m aterial.
O veche tradiţie de p e In su la P a ştelu i su n ă criptic:
„ M ergea u p e j o s .. . ”
 „Tot mereu se găsesc eschimoşi
care să le spună locuitorilor din
Congo ce să facă."
Stanislaw Lem (1921)

e ap ro ap e trei sute d e am , o m ică in su lă v u lca n ic ă

D p ierd u tă în nesfârşitul O cean P acific, nu chiar atât de
m are precum M alta, preo cup ă fantezia arh eo logilo r şi oam enilor
interesaţi. E ste vorba de Insula P aştelui, b o tezată aşa de către
a m ira lu l o la n d e z Ja c o b R o g g e v e e n , c a re a p o rn it v ara în
m isiu n ea co m ercială O lan d a-Ind iile de Est, cu trei nave, şi a
d esco p erit-o în Sâm băta M are, la 5 ap rilie 1722.
A b ia în 1770 a ajuns spaniolul D on Felipe G onzales y H aedo
pe in su la d e n u m ită în lim b a b ă ştin a şilo r R ap an u i, d u p ă ce
navigato ru l francez L ou is-A n toine de B o ug ain y ille nu a reu şit
să o g ăsească d u p ă in dicaţiile lui R o gg eveens. în 1774 a ajuns
şi englezu l Jam es C oo k pe in su la pe care a d escris-o ca fiind
m u lt m ai p u ţin p arad isiacă d ecât Jaco b R og geveens. în final nu
treb uie să-l o m item pe francezul La P erousse, care a aco stat în
1785 pe insula R apanui. A cesta a lăsat posterităţii cea m ai exactă
d escriere a p ăm ântului şi oam enilor, ce n u m ăra circa 2000 de
suflete. L ocu in ţele sem ănau cu nişte b ărci întoarse, ce p uteau
cu prin de chiar 200 de persoan e. F u nd aţiile acesto ra se găsesc
şi astăzi în diverse părţi ale insulei, iar de aceasta m -am convins
şi eu la faţa locului.

M u r a r o a e s t e m a i a p r o a p e ...
D e foarte m u lt tim p , Insula P aştelu i este p rim a pe lista m ea
de locuri m isterio ase pe care d oresc să le v izitez. Şi cu toate că
au trecut de m u lt tim p u rile în care, ap arţin ân d de C hule, insula
era v izitată de o n av ă de răzb o i n um ai d e d o u ă ori pe an, drum ul
p ână aco lo este foarte lung. P en tru călăto rie treb u ie să socoteşti
cel p u ţin d ou ă zile întregi de călăto rie cu avionu l. La „Isla de
P ascu a” zbo ară de do uă ori p e să p tăm ân ă u n B oein g 767 de la
 „L in ea A erea N acio n al d e C h ile ” , făcâ n d o scu rtă escală la
Papeete, cap itala insulei T ahiti. D e im ag in ea Insulei P aştelui te
poţi bu cura cel m ai bine de pe locul de la fereastră căci pentru a
lua cursul p istei de aterizare situată în ex tre m itate a v estică, nu
d ep arte d e crateru l R an o K ao , ap aratu l face un tu r ce-ţi ia
resp iraţia ca să se fixeze pe cursu l de sud al pistei.
C eea ce i-a frapat pe călătorii ce v izitau p entru p rim a dată
In su la Paştelui, nu erau g h irlan dele de flori o ferite de fetele
d răguţe de la aerop o rt în cea m ai b u n ă trad iţie a m ării de sud.
M u lt m ai im p resio n an tă este izo larea insulei. L a câtev a sute de
kilo m etri în p artea de est se află in su la stân co asă Sala y G om ez.
Iar co asta ch ilian ă este la 388 km d ep ărtare de sinistrul atol
M u ru ro a , fo st d o m in io n fran c ez. In re s t n u v ezi d ecâ t ap a
alb astră a Pacificu lui de Sud şi orizo ntu l nesfârşit.
A d esea, Insula P aştelui este d e scrisă ca fiin d m inu sculă,
c e e a ce e s te a d e v ă ra t: a re o r e la tiv ă f o r m ă de tr iu n g h i
d reptun gh ic, cu baza m ăsu rând 22 km . C ea m ai m are latură a
„triu n g h iu lu i” , în ălţim ea lui, este în ju r de 11 km . L a am bele
capete ale bazei se află p en in su le slab co n tu rate şi rotunjite. în
sud -vest se află m asiv ul m arelui crater R an o K ao, şi în no rd-est
Poike. M asivul p rin cipal al insulei se în alţă la nord, cu m untele
Terevaka, la 5 0 7 ,6 4 m d easu pra nivelului m ării, S uprafaţa totală
a Insulei P aştelu i m ăsoară circa 160 k m 2.
L ipseşte cev a Insulei P aştelu i, cev a ce face ca insulele din
m ările sudului să fie de vis, ad ică p laje c u n is ip sau un re c if de
corali îngrijit, în fo rm ă de inel, şi lagune. în tr-u n singu r loc, în
golful A n akena d in nord, ex istă u n g o lf m ic cu o pădu rice de
palm ieri şi p lajă cu n isip , d ar nici o lagună. Insula poate oferi
d esco p eriri ce nu-şi găsesc asem ănare pe p lan eta noastră. Pe
în treag a in su lă se află sute de statui m isterio ase , aşezate în
p icio a re sau cu lcate. A u fo st făcu te d in ro c ă v u lcan ică, ce
m ăsoară în m edie în tre zece şi do uăzeci de m etri şi cântăresc
p ân ă la 100 de tone, seam ăn ă cu nişte ro bo ţi, ce aparen t nu
aşteap tă altceva decât să fie repuşi în fu ncţiu ne.

„Mergeau pe j os”
Su n t o m u l ţ i m e de m i stere neel uc i date, ce în văl u i e aceşti
c ol oşi d en u m i ţ i M o a i s . De j a într ebar ea, c u m au fost m i şc aţi şi
88 ■ ' A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
transportaţi, răm âne fără răspuns d in cauza lipsei de lem n potrivit
p en tru roţi. B ăştin aşii ştiu d in tr-o trad iţie străveche, ce afirm ă
criptic: „M erg eau p e jo s .”
Izolarea insulei dă statu ilo r o im ag in e ireală şi în acelaşi
tim p g ran d io a să . D e a c e e a R a p a n u i e ste a stă z i un m u z eu
supra-dim ension at în aer liber, prov en ind din tim puri preistorice
m isterio ase, cu nenu m ărate restu ri ale unei culturi desp re care
n u ştim m ai nim ic şi de care n u ne m ai am in tesc d ecât cele
foarte p u ţin e lucruri răm ase m o şten ire.

Fig. 5. Singuratica insulă-enigmă din îndepărtatul Ocean Pacific.

Cele câteva sute de statui uriaşe de p e Insula Paştelui lasă loc
speculaţiilor mai m ult sau mai p u ţin îndrăzneţe.

C ând eu ropenii au p ă şit p e insu lă, n u se g ăsea nici u n M oai

stân d drepţi pe A h us, p latfo rm e le create an u m e pentru ei. C eea
ce noi p u tem v ed ea astăzi la faţa loculu i, s-a realizat graţie unei
m acarale trim isă special aco lo p e calea apelor. A ceasta a avut
de scos greutăţi de p â n ă la 80 t. C u fo arte m u ltă îndem ânare,
c â ţiv a a rh e o lo g i au re s ta u ra t M o ai c u M o ai, A h u cu A hu.
Iniţiativa acţiu n ilo r de reco n stru ire trebu ie să m ai aştep te, d in
cau za lipsei m o m en tan e a u n o r co n diţii ad ecv ate de cazare a
turiştilor, care sun t în că d estu l de p u ţini la num ăr. Im p o rtan t
este că acu m se face în tr-a d ev ăr cev a p en tru a p ăstra aceste
relicve ale unei civ ilizaţii uluitoare.

L a m u n t e le u r ia ş ilo r n e t e r m in a ţ i
Toate aceste statui M oai sun t făcute, fară excepţie, dintr-o
ro că unică, p ro v en in d din craterul v u lcan ic, R ano R araku. D e
la depărtare in sp iră im ag in ea unu i ate lier g ig an tic de piatră, în
care m u n ca ab ia a fo st întrerup tă. Pe v e rtica lă şi pe o rizo ntală,
în lung şi-n lat, sunt îm p răştiate statui term in ate, pe ju m ă ta te
g ata sau ab ia în cepute. S unt fix ate în cea m ai m are parte pe
p o v ârn işu rile cra teru lu i, care su n t fo rm ate fară ex cep ţie d in
bucăţi de p iatră căzute în tim p u l lucrărilor. T otuşi nim eni nu
ştie to t ce se ascu n de în conul v u lcan ic de la picio arele lui R ano
R araku. N ici p â n ă astăzi n u s-a efectu at o so n dare m ăcar, căci
d e o cercetare arh eo lo g ică tem ein ic ă nici n u p o ate fi vorba. M ai
sus, pe stânci, m ai sun t fixate m ulte statui — u nele aproape
term in ate, altele ab ia sch iţate în ro ca vu lcan ică. în p artea de jo s
se găseşte fig ura d in p iatră cea m ai v ech e d in tre cele găsite p ân ă
acum , cu o lungim e de 23 m .
La d oar câţiva m etri depărtare de aceasta se poate recunoaşte
în p iatră o sch iţă de apro ape şase m etri lungim e. A cesta este
lo cu l în care, în anul 1 955-56, cercetăto ru l n o rv eg ian T h o r
H eyerdahl i-a p u s p e n en um ăraţi lo caln ici de p e In sula Paştelui
să sape în stân că cu u nelte p rim itive. T oate acestea au av ut un
rezu ltat d eo seb it de slab, p e care l-am p u tu t şi eu vedea. Totuşi
d in risip a de m u n că a d u s la co n clu zia că s-ar ajunge la u n an de
m uncă p en tru fabricarea unei figuri de m ărim e m ijlocie. A ceasta
se p o ate p u ne fireşte la în d oială, av ân d în v ed ere rezu ltatele
m o deste ale ex perim en tu lu i heyerdahlic.
E ste p o sib il ca sta tu ile să fi fo st să p ate d o a r cu u nelte
prim itive în stânca d ură a vulcanului? A ceastă teorie pare absolut
im p ro babilă, d acă stai în faţa unei statui ju m ă ta te p relucrată,
ju m ătate d o ar stâncă, aflată la 20 de m in u te de u rcat pe R ano
R araku. Suprafeţele figurilor se află într-o stare aproape perfectă,
90 - -■ Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
fără nici un cusur. S p aţiul p ân ă la stân ca b ru tă este de 1,50 până
la 1,80 m. R oca pare că a fo st tăiată ca untul!
C u m au fost statuile d islo cate din stân că şi, m ai im portant,
de către cin e? S ărăcăcio asa in su lă g ăzd u ieşte astăzi ceva m ai
m u lt d e 1500 d e lo c u ito ri, c a re s u n t a p ro v iz io n a ţi de pe
continent. N u se p o ate să fi fo st m u lt m ai m îlţi locuitori în
trecut; rezu ltă d e aici că n u treb u ia să se în g rijească un procen t
m are al p o p u la ţie i de o b ţin e re a a lim e n te lo r p e n tru „ c la s a
m u n cito are” . A stfel, cei 1500 de lo cu ito ri luaţi în calcul nu
reuşeau în nici u n caz să sape în stân că cu acele un elte p rim itiv e
m iile de figuri uriaşe de pe p ov ârnişurile m u ntelui R ano R araku,
chiar d acă ar fi lucrat zi şi n oapte, ch iar şi în zilele de sărbătoare.
Iar existenţa unei p o pulaţii n u m eroase este im p osibilă, deoarece
ar fi m u rit tragic, p rin înfom etare.

N u e x is t ă le m n p e R a p a n u i
C ercetăto rul n o rvegian T h o r H eyerdahl a reu şit să scoată
d in stâ n că , d u p ă o m u n că de 18 z ile, o sta tu ie de m ărim e
m ijlo c ie , cu a ju to r u l u n u i m a re n u m ă r d e b ă ş tin a ş i şi a
n u m ero ase roţi d in lem n (aduse), şi să o m ute pe o p latfo rm ă
d in a in te p re g ă tită . în a cel p u n c t s -a d e z v ă lu it u rm ă to a re a
p roblem ă: n u s-a făcu t n ici o d esco p erire care şă ind ice că în
acea p erio ad ă b ăştin aşii ar fi av u t lem n la d isp oziţie. P uţinii
copaci, care se p o t v ed ea astăzi, au fo st ad uşi pe insulă acu m 25
de ani. S unt arbori de eucalip t, ce cresc m aiestu o s, cu toate că
p ro v in de la p este 9000 km , d in în d ep ărtata A ustralie.
D a că u rci p e p o v â rn iş u rile c ra te ru lu i R a n o R a rak u , la
atelierul de sculp tu ră cu n en um ăratele statui fixate în grohotişul
pantelor, te în trebi fără să vrei, câţi d in tre u riaşii d in p iatră sun t
în păm ânt, ascunşi privirilor. U n indiciu ar p u tea fi cei trei M oais
scoşi de T h o r H eyerdahl în tim p u l ex ped iţiei sale din 1955-56.
într-adev ăr, aceste trei statui, d in care se ved eau , ca şi la altele
de pe R ano R araku, num ai capetele, ascu n d eau în păm ânt o
lun gim e to tală de 10-12 m p ân ă la 20 m. L a cel de-al d o ilea
M oai erau frapante m âinile deosebit de în grijit lucrate, cu degete
lungi şi fără degetul m are. în c ă m ai sp ecu lăm pe tem a, pe cine
rep rezin tă cele ap rox im ativ 1000 de statui g ăsite pe Insulă...
S e c r e tu l t ă b liţ e lo r R o n g o - R o n g o
U ria ş ii d in p ia tră , a c ă ro r n e o b iş n u ită fiz io n o m ie n u
co re sp u n d e fig u rilo r p o lin e zie n e ale lo c u ito rilo r in su lei, îşi
p ă ze sc în c ă p ă ţâ n a ţi se cre tele. P rin tre a c e ste a se n u m ără şi
tăbliţele d in lem n găsite la m ai m u lte statui; aceste tăbliţe sunt
in s c r ip ţio n a te c u h ie r o g lif e s tr a n ii şi se n u m e s c k o h a u
rongo-rongo („lem n u l care v o rb eşte”). In anu l 1864, preotul
francez E yraud a p rim it sute de astfel de tăbliţe, d ar astăzi nu se
g ăsesc m ai m u lt d e zece o rig in a le în to ate m u ze ele lum ii.
M isio narii zeloşi au făcut şi aici to ată m un ca. A stfel, puţinele
tăb liţe R ong o-R ong o exp u se în câtev a d in m u zeele de pe in s u i'
sun t num ai d up licate, realizate de câţiv a ani. U ltim ul grafolog,
care a p utu t d escifra sem nele, a du s secretu l în m o rm ân t în anul
1914, fără a în cred in ţa v reu nu i u rm aş ştiin ţa acesto r sem ne.
A stfel, în leg ătu ră cu m isterio asele tăb liţe avem p rea mul*4*
speculaţii şi p rea p u ţin e cu no ştin ţe. D e ex em p lu , se crede că pe
tăbliţele R ongo-R ongo era v orba despre cer, stele şi C alea Lactee
sau d espre u n arh ip elag scu fu n d at în ad ân cu rile oceanului când
a căzu t p e P ăm ân t o m in ge de foc acu m câtev a m ii de ani. S *
fie oare o aluzie la m isterio su l co n tin en t L em uria, b ăn u it G-;
esoterici a se afla pe fundu l O cean ulu i P acific — ca u n fel ac
p o l opus al n u m ai p u ţin m iticu lui co n tin en t A tlan tid a?
C e r c e tă to r ii v o r b e s c d e s p r e a s e m ă n ă r i iz b ito a r e ale
sem n elo r grafolog ice d e pe In su la P aştelu i cu cele găsite ne
ră m ă ş iţe le de la c u ltu ra s c u fu n d a tă , ce ş i-a d u s e x is te n t'
înfloritoare 5000 în valea Indului. A ici este v orba despre cuiiu;^
M ohenjo-D aro şi H arappa, am b ele pe teritoriul aparţinând astăz:
statului P akistan. Intr-adevăr, d in cele 270 de grafem e găc” '
acolo, circa 130 seam ăn ă cu cele de p e tăb liţele R ongo-R ongr.
d in Insula P aştelu i p ân ă la identitate.
S ă fie doar o coincidenţă oarecare? A m fi tentaţi să încadrăm
o astfel de asem ăn are la categ o ria „în tâm p lări” frapante, dacă
ar fi fost nu m ai sem ne elem en tare, p recu m cercu ri, triun ghiuri
sau pătrate. Totuşi, aici ne co nfru n tăm cu id io m u ri specializate,
execu tate în tr-un m o d fo arte co m p licat şi care se repetă des. Pe
tăb liţele R o ng o -R o n go se văd, de exem p lu , perso naje um ane
 92 = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
cu găuri în fo rm ă de U în d iv erse locu ri d in p alm ă. M ai m u lte
d intre aceste p erso naje ţin în m ân ă tu b u ri, în in teriorul cărora
se p o ate recu no aşte cev a ce seam ăn ă cu u n scafandru. Şi în
M o henjo-D aro se g ăsesc p erson aje u m an e identice, cu tuburi
în fo rm ă de U , iar p e o rep rezen tare se află de asem en ea un
personaj cu un tu b caracteristic, în care p lu teşte un scafandru.

Z e i în o b ie c t e d e z b o r n e c u n o s c u t e
Se pare că locuitorii din M ohenjo-D aro adorau zei ce locuiau
p e o stea în d ep ărtată d in u nivers. E ste acest lu cru valabil şi
p en tru cei de p e m ica in su lă d in su dul P acificu lu i?
E x istă o trad iţie R apanu i străv eche, co n fo rm căreia şapte
străini, caracterizaţi şi d rep t zei, au v en it pe insulă, com andaţi
fiin d de un al optulea. D in tre aceştia a răm as un ul, care era
răsp u n ză to r p e n tru in sulă. C o n fo rm u n e i alte v ersiu n i p u ţin
schim b ate, c e i ja p t e d o m n eau d in „b u ricu l P ăm ân tu lu i” peste
to a tă p lan eta. în v ech ea lim b ă R apanu i, in su la se m ai n u m ea
„te p ito o te h e n u a” , adică „b u ricul P ăm ân tu lu i” . A lte legende
spun că aceşti zei a r fi v en it p e in su lă în tr-u n ou.
Indicii şi m ai clare în leg ă tu ră cu p o sib ila leg ătu ră a celo r
de pe in su lă cu in teligenţe d in u n ivers, am p u tu t să culeg în
tim p ul şederii m ele pe in su la-en ig m ă d in b uricul P ăm ântului,
de la în cep u tu l lui m artie 1996. A ceste indicii speciale sunt
lingy istice şi au răm as p ân ă acu m total neob servate.
în v ech ea lim b ă a Insulei P aştelu i se cu n o sc n um ero ase
creări de cuvinte, ce d ov edesc o in flu e n ţă extraterestră. N o ta
bene: n u sunt cuvinte noi, îm p rum utate d in spaniolă sau engleză,
ci n o ţiu n i străvechi, aşa cu m au fo st fo losite d e o am enii de pe
R apanui.
F oarte cu n o scu tă celo r de p e In su la P aştelu i este n o ţiu n ea
a tu a -h iv a — tra d u s ă : „ Z e u l v e n it d e a ltu n d e v a ” . A c ee aş i
exp resie este fo lo sită şi p en tru o b iectele de zb o r n ecun oscute
de pe cer. C ântecele de pe insulă, p u rtăto are ale trad iţiilo r de
o d in io a ră , su n t p lin e d e d e sc rie ri d esp re p a p a -a h iro , ad ică
„C iu d atele fiinţe din c er” . A ten ţii p a p a -h ira n g i îi ex am in au pe
locuitorii insulei — astăzi s-ar spune „contactanţi” sau abductees
— căro ra L una şi celelalte stele le erau m u lt m ai cun oscu te
decât celo rlalţi d in tărâm u rile în d ep ărtate.
 P escarii d e pe In su la P aştelu i au zărit d eseori obiecte ce
p ar a fi identice cu „O Z N -urile su b acv atice” , o b servate adesea
în zilele noastre. P en tru aceste o b iecte se fo lo seşte, d in tim p uri
n e c u n o s c u te , te rm e n u l d e u r a - titia - m o a n a , ce în s e a m n ă
„ m işc a re ra p id ă şi s tră lu c ito a re în m a re ” . P e n tru o a m e n ii
R apanu i aceste ex presii su nt în că „ex trao rd in ar” de actuale căci
n u rareori se o b serv ă şi în zilele n oastre astfel de fen om ene. M i
s-a spus că la num ai d ou ă zile înainte de sosirea m ea se produsese
o sp ectacu lo asă ap ariţie de O Z N -uri, ce îi n e lin iştise p uţin pe
lo cu itorii m icu ţei insu le d in Pacific.
C e n e-ar p u tea sp une coloşii din p iatră de p e Insula Paştelui,
d acă ar p u tea vorbi: ar p u tea răsp u n d e atâ to r în trebări arzătoare,
în să ei îi p rivesc m uţi p e vizitato rii de astăzi. A p ro ap e că dau
im p resia de încrezuţi...

In fo r m aţ i i l e şi i n d i c i i l e de c ăl ători e pen tr u acest c api tol le

găsi ţi în partea fi n al ă, „ Dr u m u l către am pl asăr i ” .
8 . B ă r b a tu l c a r e a îm b ă tr â n it în
1 5 m in u te
L a lo c u l d e s f ă ş u r ă r ii u n e i r ă p ir i O Z N

A proape în a cela şi tim p a m p r iv it în direcţia cazărm ii

învecinate ş i nu am p re sim ţit ceva bun. C ă ci so ld a ţii în
costum e de cam uflaj, cu m itra liera pregă tită , se a propiau
r a p id — m u lt m ai repede d e câ t n e-a m f i dorit. D in ca p u l
lo cu lu i n e-a f o s t cla r că a m in tra t f ă r ă a u to riza ţie p e un
terito riu m ilita r de siguranţă, ceea ce în ţă rile sud -am e-
rican e p o a te con du ce la cele m a i m a ri încurcături.
D e a ceea ne-a m g ră b it s ă fa c e m câ t m ai m ulte p o ze
într-un tim p câ t m a i scurt. Totuşi, c â n d trup ele înarm ate
p â n ă -n d in ţi n e-a u înconjurat, n i s-a fă c u t fr ic ă şi ne-a
cu prin s o u ria şă supărare.
N u este ceva n ou că am o înclin aţie în n ă scu tă p e n tr u
situ a ţii fo a r te ten sio n a te şi com p licate. în să ce m -a a du s
încă o d ată într-o situ aţie ş i m a i g ra v ă ?
 „Nu mai râd de oamenii care susţin
că au văzut OZN-uri, pentru că eu
însumi am văzut unul."
Jimmy Carter, fost preşedinte al
SUA

utre, o m ică aşezare la no rd de C hile, 27 februarie 1996.

îm p re u n ă cu dr. Jo h a n n es F iebag, cu sigu ran ţă cel m ai
m are cercetăto r germ an al feno m en ului răp irilo r O Z N , am so sit
la locul desfăşurării celei m ai spectaculoase răpiri O Z N petrecute
în ultim ii p atru sute de ani. E ste v o rb a de răp ire a su bofiţeru lu i
chilian, A rm an d o V aldes, care în o rele d im in eţii zilei de 25
aprilie 1977 a fo st răp it d in faţa o chilo r cam arazilo r lui paralizaţi
de g roază şi du s în tr-u n o biect d e z b o r n eid entificat. Incidentul
a stârnit atunci atâtea v alu ri, în cât p res a d in to ată lum ea vuia.
C hiar şi p e la n oi, „cazu l V aldes” a ag itat spiritele.

P r o to c o lu l a b s u r d u lu i
C e s-a în tâm p lat atun ci? S pre o ra 4:15 a fatalei d im ineţi de
ap rilie, şase soldaţi d in arm a ta ch ilian ă stăteau în ju ru l unui foc
d e tabără, în tim p ce alţi doi cam arazi stăteau de p ază în im ediata
a p ro p ie re . B ru s c a u a p ă ru t p e c e r d o u ă o b ie c te de z b o r
strălucitoare, ce au co bo rât în cet asu p ra zo n ei încon jurate de
lanţul m u n to s şi făceau m anev re. D u p ă cu m to ţi soldaţii au
d eclarat la fel m ai târziu , u nu l d in cele d o u ă O Z N -uri s-a lăsat
cla r în spatele unui m u n te d in apropiere. Se afla în afara razei
v izu ale, d ar se o b serv a o au ră lu m in o a să în ju ru l p resup u su lui
loc de aterizare. în schim b, celălalt O Z N zb u ra la o depărtare
de nu m ai câtev a sute de m etri d e soldaţi şi, în final, s-a ap rop iat
foarte m u lt de m ica trupă. A vea o cu loare v io let şi p ăreau să fie
pe o biect d o u ă p u n cte de o culoare ro şie intensă.
A v ân d în v e d e re s itu a ţia a m e n in ţă to a re , c o m a n d a n tu l
p atru lei a o rd o n at su b o fiţeru lu i A rm an d o V aldes, care av ea
atunci 22 de ani, să aranjeze im ed iat oam enii în p oziţie de luptă.
96 A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
C ân d obiectul n e cu n o scu t s-a ap ro p iat şi m ai m u lt, V aldes a
p o rn it sin gu r în cercetarea ap ariţiei m isterioase. C eea ce s-a
în tâ m p la t d u p ă a c e ea a fă c u t să în g h e ţe sâ n g ele în v en ele
o am en ilo r săi.
D in farfu ria zb u rătoare, ce p lu te a la câţiv a m etri de sol şi
su b care stă te a acu m c ap o ra lu l, a p o rn it o ra z ă de lu m in ă
strălu cito are, orbito are. în clip a u rm ăto are p arcă l-ar fi în gh iţit
p ă m â n tu l p e y a ld e s . Ia r a c e a s ta la n u m a i c â ţiv a m etri de
cam arazii săi! în acel m o m en t a p lec at şi O Z N -ul. S oldaţii au
în cepu t febril să-şi caute su periorul, în să n u au găsit nici o urm ă
a d ispărutulu i. N e d u m erirea a în ce p u t să se am estece cu groaza
oam enilor.
T otuşi, d u p ă u n sfert de oră, V aldes s-a în to rs. A ap ăru t atât
de b rusc în faţa o am en ilo r săi, ca şi cu m s-ar fi rem aterializat.
A în cercat să le m ai sp u n ă cev a, d ar d in g ură n u i-au ieşit d ecât
nişte su n ete co nfuze, de n eîn ţeles, d u p ă care a leşinat.
D u p ă m ai b ine de d o u ă ore, spre o ra şapte a acelei dim ineţi,
subofiţerul şi-a recăpătat cunoştinţa. S -a u itat ex trem de surprins
la ceasul lui de m ână. A şa d u p ă cu m au spus to ţi m artorii, acesta
m ai arăta în că o ra 4:30. E ra o ra ex ac tă la care s-a în to rs Valdes.
T otuşi, in dicato rul d atei era d a t în ain te cu cin ci zile întregi.
Şi era cev a şi m ai de n ecrezut: în tim p u l absenţei de num ai
u n sfert de oră, so ld atu lui i-a crescu t b a rb a d e p arcă nu s-ar fi
bărbierit de cinci zile. S au altfel spus: în tim p ul celor 15 m inute,
A rm an do V aldes a îm b ătrân it cu cinci zile!

R ă s p â n d it ă r e p e d e c a f o c u l
P u ţin m ai târz iu în acea d im in e aţă p lin ă d e evenim ente —
v estea desp re n eo b işn u ita în tâm p lare a so ld atu lui s-a răsp ân d it
c a fu lg eru l în co m u n ita te a de 2 0 0 0 d e su fle te d in P u tre —
p o v estea a ajun s şi la u rech ile în v ăţăto ru lu i de atunci. A cesta
n u a m ai stat p e gân du ri şi s-a d u s cu m icu l său caseto fon la
locul desfăşu rării m isterio su lu i inciden t. în ain te de a interveni
c en zu ra m ilitară, a reu şit să ia un in terv iu v ictim ei răpirii şi
m arto rilo r oculari.
C u D o n P e d ro d e A ra n e d a , in im o s u l în v ă ţă to r c ă ru ia
u fo lo g ia îi d ato rează u n rap o rt d eta lia t d esp re răp ire a Valdes,
Q /U M & u ig Q T tau âd o vf 97

Fig. 6. Extraordinara întâlnire de gradul patru din zorii zilei de 25

aprilie 1977. In fa ţa camarazilor săi înmărmuriţi, caporalul, care
avea atunci 22 de ani, Armando Valdes, a fo s t răpit şi dus într-un
obiect de zbor neidentificat.

ne-am în tâln it la 26 februarie 1996 în A rica. A cesta este cel

m ai n ord ic oraş chilian, aflat la graniţa cu B olivia, şi în care am
ajuns dup ă o zi întreagă de zbor cu avionul din capitala boliviană,
L a Paz. Şi acum ne aflam alături de om ul a cărui curiozitate şi
hotărâre curajoasă au înv in s cen zura m ilitară, iar lum ea a aflat
vestea unui spectaculos caz de răpire. A fost o seară lungă şi
tulburătoare, în cursul căreia am aflat m u lt m ai m ulte am ănunte
decât s-au spus în p resă la acea vrem e. C ăci la scurt tim p după
98 = = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
ce cazul de răp ire a fo st p ub licat, a d o m n it o b ru scă şi co ntinuă
tăcere...
L a această în tâln ire, D on P edro, pe care n u se vede vârsta
d e 60 de ani, a ad u s şi în re g istra re a o rig in a lă pe b a n d ă de
m ag n etofo n d in acea m em o rab ilă zi d e 25 ap rilie 1977. F iind
trad usă sim ultan de translatoare, n e-am p u tu t face o im agine
vie a în tâm p lărilo r de atunci. D in v ocile tu lb u rate, sugrum ate
de p an ică ale lui A rm and o V aldes şi ale cam arazilo r lui, m artori
oculari ai ab su rdului, am p u tu t realiza fo arte clar în ce stare de
ex cepţională em oţie se aflau cei care participaseră. Se m urm urau
m ereu rugăciun i, se im plo rau ru g ăm in ţi, ca to tu l să fie do ar un
v is u rât — şi asta din p artea u n o r flăcăi n eîn fricaţi. P robabil nu
v o r u ita to ată v iaţa acea frică p lin ă d e p an ică, tră ită în acele ore.
Tot tim p u l au zeam lucruri in credib ile d esp re acea întâm plare,
d o rin ţa d e a se trezi d in acel în g ro zito r coşm ar.
T otuşi era cru d a realita te, aici, în p o d işu l C h ilian de la
cap ătul lum ii.

n e v o m în t o a r c e ! ”
L a aproape 19 ani d u p ă sp ecta cu lo asa în tâm p lare m i s-a
o ferit p o sib ilitate a de a găsi la faţa lo cu lui d etalii noi, n ecu­
n oscute p ân ă acum .
A stfel m i-a fo st p o sib il acolo să co recte z o ştire, care la
tim p u l resp ectiv a fo st g reşit răsp â n d ită p rin presă. S oldaţii n u
erau în n ici u n caz „o p a tru lă în retra g ere” , ci era v orb a despre
o ech ip ă a avan po stu lu i g arnizoanei d in P utre, situ ată la 3-4 km
depărtare. A cest av an p o st ex istă şi astăzi şi sun t crescuţi acolo
caii şi catârii g arn izo an ei. C u to ate ace stea, este o z o n ă de
sig uranţă m ilitară, iar d ru m ul p răfu it n u este accesibil decât pe
jo s, pe cal sau autotu rism e de teren.
Să ne în to arcem în că o d ată la in cid en tul d ram atic d in 25
aprilie 1977, aşa cum se p rez in tă lu ând în co n sid eraţie no ile
detalii găsite d e m ine la faţa locu lui. C u p u ţin tim p înain te de
o b servarea o biectelo r d e zb o r n ecu n o scu te, an im alele crescute
la av anpo stul m en ţio n at au fo st n e o b işn u it de lin iştite — m ai
d eg rab ă în sensul unei stări în co rd ate de atenţie. U n câine s-a
g hem uit la p ăm ân t scâncind în ce t şi cu u rech ile ciulite.
 99
D up ă aceea au ap ăru t cele d o u ă O Z N -u ri, d intre care unul
s-a lăsat în spatele lanţului de m u n ţi, care cu prin d e şi o parte a
C o rdilierilor. C el d e-al d o ilea O Z N a p lu tit în aprop iere şi a
zbu rat direct către soldaţi. C ap oralu l V aldes s-a în d rep tat către
o biect şi a p ăru t d e p arcă ar fi fo st tras de o raz ă p u tern ică d e
lum ină, ce p o rn ea de la o b iectu l de zbor. C ân d s-a aflat ch iar
su b O Z N , a d isp ărut în tr-o clipă.
T ulburarea cam arazilo r lui a fo st şi m ai m are, cân d V aldes
a ap ăru t la fel de brusc, d up ă 15 m in ute. în să ab ia d u pă ce şi-a
rev enit într-o oarecare m ăsu ră d in rep etatele leşin uri, a p u tu t
să-şi ad u că am inte câtev a am ăn u n te d in tim p u l n edo ritei şederi
la bordul O Z N -ului. N u a fost în stare să sp u n ă nim ic desp re
fiin ţe le care l-au răp it — ace a p a rte a m em o riei sale p ă re a
ştearsă— , d ar a p u tu t rem arca o com u nicare. C iu datele entităţi
i-au spus că n u este p en tru p rim a d ată în v iaţa lui V aldes că le
vede. Şi i-au făcu t o p ro m isiun e: „... n e v o m în to a rce !”

U n lo c e x tr a o r d in a r
în ziu a u rm ăto are in terv iu lui cu D o n P ed ro de A raneda,
am m ers — u n g rup de cititori, dr. Jo h an n es F iebag şi su bsem ­
n atul — la locul desfăşu rării acesto r în tâm plări. D e la A rica se
întin d e singurul d rum p este serp en tin ele am eţito are p rin A n zii
C o rd ilieri, în d irecţia triu ng hiu lu i fo rm at de cele trei ţări: C hile,
P eru şi B olivia. D u p ă u n drum de ap rox im ativ 150 km , am ajuns
în o răşelul Putre, ce p are to t atât de ad o rm it ca şi acum 20 de
ani. în tr-aco lo du ce un d rum p răfu it, în ap ro p iere de un canon
— în p artea stâng ă se află clăd irile u n ităţii m ilitare staţion ate
ac o lo , în al că re i a v a n p o s t s-a d e s fă ş u ra t c az u l de răp ire .
A uto bu zul n o stru a treb u it să o p rească ch iar d e la în ceput, iar
n o i n e-am în treb at d acă şoferul v a reuşi să în to arcă v eh iculul
greoi şi să-l sco ată cu b ine de acolo. N u ştiu nici p ân ă astăzi
cu m a realizat acest lu cru, d ar a reu şit. C ând n e-am în to rs m ai
târz iu p e jo s , d eja ne aştep ta cu au to b u zu l în d irecţia co rectă şi
cu m o to rul fum egând.
C ând am trav ersat can ion u l, a treb u it să m ai m ergem în că
d oi kilo m etri d e-a lun g ul văii u n ui râu cu m u n ţi ab ru p ţi pe
m argine. în final, p eisajul s-a d esch is în tr-o câm pie m ărginită
ioo = = = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
de lan ţu ri m u n to a se , ia r acolo se v ed eau m ai m u lte b arăci
m ilitare de m ică în ălţim e. A m în te ţit m arşu l şi ne-am atins
scopul.
U n co leg al în v ăţătoru lu i D o n P edro de A raneda, care era
cu n o scăto r al îm p reju rim ilo r şi cu no ştea în tâm p lările de atunci,
n e-a con du s pe lângă un co m p lex de clăd iri, spre locul exact al
răpirii. A m trecu t în rev istă terenu l de m ai m ulte ori şi fo tog ra­
fiam cu râvnă; d up ă toate p rob ab ilităţile, eram prim ii cercetători
d in ţara noastră, care am ajuns în acest loc m isterios. A m tresărit
speriaţi. A p roape în acelaşi tim p am p riv it în d irecţia cazărm ii
în vecinate şi n u am p resim ţit cev a bun. C ăci soldaţii în costum e
d e cam uflaj, cu m itralierele G3 p reg ătite, se ap ro p iau rap id —
m u lt m ai rapid d ecât n e-am fi dorit. D in capul locului ne-a fost
cla r că in traserăm fără au to riz aţie pe u n te rito riu m ilitar de
siguranţă, ceea ce în ţările su d-am erican e p o ate cond uce la cele
m ai m ari în c u rc ă tu ri. în tim p u l m a rş u lu i p rin ta b ă ră am
fo to grafiat n eîn treru pt, în cercân d ch iar şi atunci să facem cât
m ai m ulte po ze p osibil. T otuşi, cân d trup ele în arm ate p ân ă-n
d inţi n e-au în con jurat, n i s-a făcu t frică şi n e-a cu prin s o u riaşă
supărare.
în final, am av ut o idee salv atoare. C ân d n e-am îm p ach etat
d em o n strativ aparatele şi am rev enit la p lim b are, şi soldaţii s-au
întors. A m av ut noroc!

U n z id a l t ă c e r ii
C e s-a m ai în tâm p lat de atunci cu V aldes, v ictim a răpirii?
P ov estea are cu sigu ran ţă o co ntinuare. în aceeaşi dim ineaţă, la
p u ţin tim p d u p ă ce în v ăţăto ru l d in P u tre le-a lu at in terviul,
sub ofiţerul şi ceilalţi m artori ai in cid en tu lu i au fost izolaţi de
arm ată com plet. V aldes a fo st m ai în tâi m u tat d in Putre la A rica
şi de acolo a fost trim is cu avion ul în cap itala S antiago de C hile,
unde a fost in tern at într-u n spital m ilitar.
D up ă circa un an, V aldes s-a m ai în to rs o d ată în Putre —
fiind în so ţit de d oi bărb aţi civili. P o ate erau agenţi ai serv iciilo r
secrete m ilitare, care nu-1 m ai scăp au d in ochi. Ş i-a luat câteva
lucruri p erson ale şi şi-a luat răm as b u n de la p rieteni. Totuşi
am bii agenţi av eau foarte m are g rijă ca răp irea să n u intre în
d isc u ţiile lor: o rice co m e n tariu pe ace astă tem ă era im ed iat
întrerupt!
C ând am fost eu în A rica, A rm ando Valdes — acum în vârstă
de p este 40 de ani — era to t în serviciul fo rţelo r arm ate chiliene.
D u p ă ex tern area lui din spitalul m ilitar d in S an tiag o, a staţio nat
în C on ceptio n, o g arn izo an ă aflată la 50 0 km sud de capitală,
u n loc aflat, în cel m ai adevărat sens al cu v ân tu lu i, la capătul
lum ii. Şi acolo m ai este în că strict izo lat iar in terviurile n u sunt
p erm ise. în ju ru l lui s-a rid icat un zid în alt de tăcere.
în 1979, s-au o b servat din n o u în C o n cep tio n obiecte de
zb o r n ecu n oscute, în să de această d ată to ată g arn izo an a a fost
m arto ră a apariţiei. A ici a acţio n at atât de bine m uşam alizarea
m ilitară, în cât p â n ă de curân d nu s-a ştiu t n im ic d espre acest
fapt. O are extratereştrii şi-au resp ectat cu vântu l dat în P u tre şi
au revenit?
A ş v rea să m en ţio n ez aici u n asp ect ex trem de m isterios
d in v iaţa de fam ilie a su b o fiţeru lu i. F ără a av ea m ai m u lte
inform aţii, n u sunt în stare să răspund nici afirm ativ, nici negativ,
la în treb area d acă acestea au legătu ră cu ex p erien ţa răpirii lui
A rm an do Valdes. în tre tim p , V aldes s-a căsăto rit şi are o fetiţă,
care su feră d e „o b o ală n ecu n o scu tă” . A cea sta în seam n ă că, în
ceea ce priveşte sim ptom ele bolii, m edicii care se o cup ă de fetiţă
su nt în faţa unei enigm e.

A s e m ă n ă r i în t r e în t â m p lă r i
D in păcate, n u a fost posibil să o b ţin info rm aţii m ai exacte
legate de b o ala m isterio asă a fiicei lui V aldes. P lasa izolării,
în tin să asu p ra ofiţerului ch ilian de 40 de ani şi a fam iliei sale,
este p rea groasă. A m p u tu t în să să strâng inform aţii despre o
altă răpire, care are am ăn un te apro ape identice cu cele d in cazul
su d -am ericanului. A ceasta s-a d e sfăşu rat d eja cu aproape doi
ani m ai înain te, la celălalt cap ăt al P ăm ântu lu i. P entru a fi m ai
exacţi: în R ep u blica P o pu lară C h ineză.
Intr-o seară de to am n ă a anului 1975, doi soldaţi ai A rm atei
P op ulare de E liberare se aflau în serviciu l de p ază pe tim p de
n o ap te la p oarta cazărm ii b atalio nu lui Jian shu i, în p ro vin cia
y iin n a n . D intr-o d ată s-au co nfru ntat cu u n uriaş o b iect d e zbo r
 102 = = = = = = = = = = Ar en el e s t r an i i al e T er r ei
ro şu-po rto caliu , ce p lu tea p e cer şi în v ălu ia to ată zo n a cazărm ii
în tr-o lu m in ă gri, ireală. O Z N -ul se în v â rtea d easu pra taberei
m ilitare şi făcea d iv erse m anevre.
S antin elelor le-a fost team ă că av eau d e-a face cu avioane
de spionaj ale unei n aţiu ni străine şi de aceea u n ul d in cei doi
şi-a p ărăsit postul, p en tru a-şi an un ţa superiorii. C ând s-au întors
la locul în tâm p lării cu în tăriri, cam arazii lor n u au m ai găsit
nici o urm ă! întregul batalion a fost pu s im ediat în stare de alarm ă
şi în ju r au m işu n at tru p e de cău tare în arm ate până-n dinţi. F ără
succes.
A bia p atru ore m ai târziu , unei p a tru le de p atru soldaţi i-a
atras aten ţia u n geam ăt uşor. L -au g ăsit pe cam aradu l lor pe
ju m ă ta te le şin a t, stâ n d lân g ă p o a rta c az ărm ii. N u p u te a să
vorbească, lăsa o im presie foarte tulburătoare şi-şi pierdea m ereu
cu n o ştin ţa — la fel ca „to varăşu l de su ferin ţă” chilian , doi ani
m ai târziu.
La o analiză m ai atentă, soldaţii s-au speriat îngrozitor: celui
care a reap ăru t i-au crescu t p ărul de p e cap şi b arb a în tim pu l
absen ţei atât de m ult, de p arcă nici n u s-ar fi bărbierit, nici n-ar
fi trecut p e la frizerul trupei. D e asem enea, ceasul i s-a oprit.
M a i e ra c e v a m is te rio s: a tâ t c e a su l, c â t şi m itra lie ra i se
m ag netizaseră.
D o uă cazuri id en tice de răp iri d in sp aţiu şi tim p, aşa cum le
cu no aştem noi, n u p ot co n d uce d ecât la o con clu zie n elin işti­
toare: „acolo afară” ne aşteap tă cin eva, în faţa căru ia suntem
relativ fără apărare. V rem să sperăm că „aceia” n u se v o r dovedi,
m ai devrem e sau m ai târziu, a fi u n p erico l serios!

I n f o r m a ţ ii l e ş i i n d i c a ţ i i l e d e c ă l ă t o r i e p e n t r u a c e s t c a p i t o l
le g ă s iţi în p a r te a fin a lă , „ D r u m u l c ă tr e a m p la s ă r i” .
9 . G r a v ita tie
* ? N u ,' m u lţu
* m e s c ...
C â n d lu c r u r ile r o tu n d e s e r o s to g o le s c în
su s

în a cest loc, to ate leg ile fiz ic ii cu n oscu te de n o i p a r a

fi date p e ste cap. In cred ib il de u im iţi a treb u it să luăm la
cu n o ştin ţă că g reo iu l autobuz, im ed ia t ce şo fe ru l l-a sco s
d in viteză şi n u a m ai ţin u t fr â n a apăsată, urca în gol.
C e e a ce p ă r e a s ă f u n c ţ i o n e z e a tâ t d e b in e cu
a u tob u zu l, a m v ru t s ă p ro b ă m şi cu o sticlă, a l cărei
conţinut, a m o b serva t p rin tre altele, a lua t-o ch ia r înainte
p e d rum . Ş i în tr -a d e v ă r: j u c ă r ia s -a p u s im e d ia t în
m işca re! D u p ă to ate aparenţele, o b ie c tu l se rosto go lea
co ntin u u şi im p ertu rb a b il la deal, în loc să o ia la va le —
a şa cum a r trebu i să fa c ă toate lu cru rile rotunde. Dr.
Jo h a n n es F ie b a g ş i eu am m ers în to ta l m a i m u lte sute de
m etri în urm a sticlei şi am d o cu m en ta t in cred ibilu l cu
n um ero ase fo to g ra fii.
A m încercat să ne p r e g ă tim p e n tr u fa p tu l că a şa -zisa
realitate ne p re g ă teş te m ulte surp rize incredibile.
 „în ziua în care ştiinţa va începe
să cerceteze fenomenele ne-fizice,
ea va face într-un deceniu pro­
grese mai mari decât în toate
secolele trecute de la naşterea
ei."
Nikola Tesla (1856-1943)

m ag in aţi-v ă că vă aflaţi p e m arginea unei străzi la p rim a

I v e d ere a b so lu t n o rm ală, care m erg e d in sp re d u m n ea ­
v o astră în sus. Sunteţi pe d rum cu m aşin a şi aţi oprit. A ţi scos
d in v ite ză şi aţi tras frâna d e m ân ă p e n tru ca m aşin a să nu
pornească înapoi. Iar când aţi vrut să plecaţi m ai departe şi pentru
un scurt m o m en t nici nu era în v iteză, nici n u aveaţi frân a trasă,
m a ş in a d u m n e a v o a s tr ă în c e p e s ă se m iş te . S p re m a re a
d u m n eav oastră m irare, în su s — m ai cla r spus: la deal!
A cum veţi în cepe să v ă agitaţi căci con fo rm „înţeleg erii
u m ane săn ăto ase” şi a cu n o ştin ţelo r de la şcoală, acest lucru
este p u r şi sim p lu im p osibil.
G reşeală. C ăci eu însum i am av ut p arte d eja de o astfel de
exp erien ţă, ca să spu n aşa, „pe v iu ” .
M ă aflam la ju m ă ta te a d rum ului în tre oraşul p o rtu ar chilian
A rica şi aşezarea Putre. îm p reu n ă cu dr. Joh an n es F iebag şi un
g ru p d e c itito ri era m în d ru m sp re lo cu l d e d e sfă ş u ra re a
în tâm plării capo ralului A rm and o V aldes, care a fost dus în tr-u n
o biect de zb o r necunoscut. U n loc de pe şo seau a ce duce la
Q uebrada C ardones, prin singurătatea aproape lipsită de un suflet
de om a A nzilor, se rem arcă p rintr-u n feno m en n eob işn uit, ce
se repetă.
D eja cu câtev a zile înain te ni s-a atras aten ţia că un anum e
punct n u este aşa cum n e-am fi aştep tat în m od norm al. Cei d in
zo n a re s p e c tiv ă au o b se rv a t m ere u c ă a u to v e h ic u le le u rcă
m un tele, când sun t puse în acel loc. A ltfel ar fi trebu it să se
apese puternic pe acceleraţie ca să se p o ată m erge la deal.
 105
C ând am ajuns acolo, am p u tu t constata că se form ează o
uşoară p an tă în direcţia nord-est — ceea ce invers ar fi însem nat
o uşoară urcare în d irecţia opusă.

O lu m e s u c ită
în a c e st lo c, to ate le g ile fiz ic ii c u n o s c u te de n oi p a r
în tr-ad ev ăr a fi date p este cap. A p ro ape toţi am în cercat să
v erificăm locul ano rm al cu cutii de C o la şi cu alte o b iecte
rotunde. U nii au răstu rnat pe stradă lichide, ce s-au scurs în
d irecţia vârfului m icului deal, peste care trecea strada în direcţia
A rica.
P e n tru sp e cta to rii n e in te re sa ţi, care n u ştiau n im ic de
ciudăţenia acestui loc, trebuie să fi fost un spectacol deosebit.
M ai bine de două duzini de oam eni m aturi, echipaţi cu aparate
de fotografiat şi, o parte, cu cam ere video, îngenuncheau, alunecau
sau stăteau pe asfalt întinşi pe burtă. A trebuit să luăm la cunoştinţă
cu o uim ire im ensă că autobuzul greoi urca în gol im ediat ce
şoferul îl scotea din viteză şi nu m ai ţinea frâna apăsată.
C eea ce p ărea să funcţion eze atât de bine cu autobu zul, am
vrut să prob ăm şi cu o sticlă, al cărei con ţinut, am ob servat
printre altele, a luat-o ch iar în ain te pe drum . Şi într-adevăr:
ju c ă ria s-a p u s im e d ia t în m iş care. D u p ă to ate ap aren ţele ,
obiectul se ro stog olea con tin uu şi im p ertu rb ab il la deal, în loc
să o ia la v a le — aşa cum ar trebui să facă toate lucrurile rotunde.
Dr. Jo hannes F iebag şi eu am m ers în total m ai m ulte sute de
m etri în spatele sticlei şi am do cu m en tat in credibila întâm plare
cu num eroase fotografii.
A m încercat să ne pregătim p entru faptul că aşa-zisa realitate
ne preg ăteşte surprize incredibile.

R occa di P apa
D espre un alt loc „b in ecu v ân tat’’ cu o astfel de anom alie
povesteşte şi cunoscutul m oderator de televiziune R ainer H olbe,
în serialul său „F enom ene fan tastice” . A cesta se află totuşi de
această parte a O ceanului A tlantic, deci nu treb uie să pornim la
drum în d irecţia A m erica de S ud, p en tru a ne co n v in ge de
efectele descrise aici.
10 6 ............Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
N u m ai departe de cap itala italiană R om a, în m unţii A lbani,
este târguşoru l R o cca di Papa. A colo, p e în g ustu l V ia dei L aghi,
p a re că lu m ea este cu susul în jo s pe o d istan ţă de 100 m — la
fel ca în n ordul A n z ilo r chilieni. F eno m enu l a d o b ân d it între
tim p rangul de atracţie locală: m ai ales la sfârşit de săptăm ână,
nu m eroşi locuitori ai apro piatei capitale, aflată la circa 30 km ,
v in să se co n v in g ă singuri de fen om enu l p rezen t în acest loc.
A stfel, ei pun cutii de la băuturi să urce m untele rostogolindu-se,
iar unii b iciclişti u rcă fară p ic de efort, fară să treb uiască a da
d in pedale nici m ăcar o sin gu ră dată. U neori do m n eşte starea
de spirit a unei adevărate sărb ători po pulare.
C h iar şi m aşin a echipei de telev iziu n e, ce film a cu R ainer
H olbe, s-a m işcat din loc la deal, im ed iat ce n u a m ai acţionat
frâna de m ână.
L ocurile cu evidente com portam ente anorm ale ale m agnetis­
m ului terestru — avân d în vedere drum ul spre Putre şi Via dei
Laghi din R occa di P a p a — sunt m ult m ai dese pe planeta noastră,
în cele ce u rm ează aş dori să m enţionez alte câteva dintre aceste
locuri enigm atice, fără a avea p retenţia că sunt toate:
— pe p artea p o lo n eză a un ei p ârtii de zăp adă, din m unţii a
căro r în ălţim e m ax im ă se rid ic ă la 1603 m p este n ivelul m ării,
ex istă o strad ă în gustă, ce du ce la o aşezare n u m ită Kr. N um ai
câţiv a localnici ştiu de ciu d ăţen ia acelui loc;
— u n alt loc se află în v estu l S coţiei, în tre Ayr şi M aidens,
în ap ropiere de F irth o f G lyde. L ocuito rii de aco lo au den um it
ciu d ata p o ţiu n e d in şo seau a A 719 „E lectric B rae” ;
— în N e w B ru n sw ick , C an ad a , e x is tă „M ag n etic H ill”
(D ealul m agnetic). Şi acolo au to m o b ilele u rcă în gol, iar p entru
a m erge la v ale şoferii trebu ie să accelereze foarte m ult.
S tim a ţi c itito ri, d a c ă m ai ş tiţi a lte lo c u ri cu a stfe l de
caracteristici fenom enale, aş fi foarte bu curo s să-m i trim iteţi
inform aţiile la ed itura a cărei adresă se află în anexa acestei cărţi.

„ O r e g o n -S tr u d e l”
A n o m a li i le c e se m a n i f e s t ă î n t r - u n lo c n u m it
„O reg o n -S tru d e l” , sun t d e o n atu ră şi m ai b izară. S itu at nu
d ep arte d e g ran iţa d in tre statele fed erale am erican e O rego n şi
C alifornia, la .liziera S ardine C reek , la o d istan ţă de circa 30 de
m ile de G ran t’s P ass, acest loc n u se p o triv eşte cu cun o ştin ţele
p e care le p o se d ă cercetăto rii ştiin ţe lo r n atu rii d esp re legile
fizicii.
Z ona anom aliilor are o form ă relativ rotundă, cu un diam etru
d e a p ro x im a tiv 50 m , c a re în s ă tre b u ie să fi fo st su p u s e
o b servaţiei, d u p ă u n interval de 90 de zile de flu ctuaţii. E ste un
fel de pol m agnetic — asem ăn ăto r p o lilo r m agnetici de nord şi
d e sud — care m ig rează la fel? în acest loc n u treb u ie să u ităm
u n lucru: influenţele „norm ale” ale m agnetism ului terestru ridică
încă^geologilor şi fizicien ilo r n en u m ărate p roblem e!
în interiorul lui „O reg o n -S tru d el” este o cab an ă veche d in
lem n, ce servea la sfârşitul seco lulu i al X lX -le a drep t birou de
co ntrol p en tru m etalele no bile şi m on ed e. In flu en ţa an o rm ală a
g rav itaţiei s-a d o ved it p ân ă la u rm ă atât de sup ărăto are, în cât în
anul 1890 s-a ren u n ţat la cab ană. în acei ani se afla la picioarele
unu i d eal, to tu şi d e-a lu ng u l an ilo r a a lu n e ca t cu o p arte a
terenu lui d ato rită influenţei lui „S tru d el” , fară a m ai pu tea fi
oprită. Se m ai află şi astăzi acolo — ţin u tă în p icio are de forţe
n eidentificate. D acă intri în ea, crezi că te afli într-o altă lum e,
în, c a re le g ile n a tu rii c u n o s c u te d e n o i n u m ai au n ic i o
valabilitate.
Te sim ţi de p arcă ai fi tras în sp re p ăm ân t, ca şi cum forţa de
atracţie ar fi de câtev a ori m ai m are. Fără să vrei, adopţi o poziţie
a corpului, ce form ează un unghi clar faţă de v erticala obişnuită.
D acă vrei să te apleci în d irecţia o pu să, acest lucru v a fi făcut
ap ro ap e im p o sib il de către in flu en ţa p u te rn ic ă a gravitaţiei.
Fum ul de ţigară se întoarce în form ă de spirală; la fel se întâm plă
şi cu foile de hârtie aru ncate în aer. A p ro ape că n u m ai trebuie
m en ţio n at: o b iec te le ro tu n d e se ro sto g o le s c , d e p in z â n d de
p u nctu l de v edere, ori în sus, ori în cen trul „S tru d eP ’-ului.
O am enii de ştiin ţă au făcu t m ăsu răto ri, au în cercat ani d e-a
rând ul să d escifreze feno m en ele n eo b işn u ite, ch iar anorm ale
d in acest loc. N u s-a reu şit p â n ă astăzi. Se p are că sunt im plicate
câm purile electrom agnetice, în să n u se p o t în că exp lica diversele
in fluen ţe asu p ra m ateriei. Să fie răs p u n zăto are p en tru aceasta
c o m b in a ţia d e fo rţe în c ă n e id e n tific a tă , d in c a u z a c ă re ia
b astoanele sau cozile de m ătu ră se află în ech ilib ru stând într-un
 108 = = = = = = = = = = Arenel e strani i ale Ter rei
unghi de zece grade? O b ilă de oţel de 15 kg , care a fost leg ată
cu o sfoară de tavanul cabanei, atârnă o blic şi n u poate fi m işcată
din acea p o ziţie decât cu m are greutate. C o m pasu rile şi alte
instru m en te se co m p o rtă „n eb u n eşte ” .
N ici astăzi n u s-a g ăsit o ex p licaţie a m otiv ulu i p en tru care,
în acel loc, legile fizice sun t cu to tu l altfel definite. N u ne răm ân
decât n işte speculaţii m ai m u lt sau m ai p u ţin ex travagante care,
m om entan , n u fac să p ro g reseze cu n im ic ştiin ţa noastră.

„ S t a i c o m p le t în c lin a t ! ”
A ceasta se referă la un loc m isterio s n u p rea departe de
do m iciliu l m eu, unde am p u tu t afla pe pro p riu l corp efectul de
ech ilibru, fiin d clar în clin at faţă de verticală.
S unt in vitat cu regu laritate la u n p o st de rad io local, aflat la
puţini k ilo m etri de lo cu in ţa m ea. în p rim ă v ara anului 1997 —
atunci îm i p rezen tam cartea ab ia ap ăru tă, Wenn G o tter G ott
sp ielen (C ând zeii se jo a c ă d e-a D u m nezeu)* — Tom , unul
dintre m od erato rii po stu lu i, m -a lu at d e o p arte. D eja fusesem
la el on a ir, cum sp un o am enii de radio. M i-a d estăin u it câteva
trăiri ciu date, ce i s-au în tâm p la t în acest loc n u p rea îndepărtat.
N u d e g e a b a c e r în p re s ă , c u fie c a re o c a z ie , să ne lărg im
fund am ental v ech ea n o astră im agine asu p ra lum ii.
L a locul respectiv este v o rb a d esp re vârful unui d eal, de pe
care te poţi d electa cu im aginea în dep ărtată a un ei văi învecinate
cu A ustria. C ea m ai m are parte a dealului este acoperită de păduri
d e fo io ase. N u m a i p u ţin i o am en i ştiu că se în tâ m p lă c ev a
n e o b iş n u it în ace l lo c, ce m ă s o a ră n u m a i c â ţiv a m etri în
d iam etru. în o rice caz, Tom a făcut n işte alu zii, cum că acolo
legile gravitaţiei nu m ai erau respectate. Totul era p uţin m ai
d eo seb it decât cum eram noi obişn uiţi.
în c ă o dată, cu rio zitatea m i-a fost stârnită.
A gen da m ea de lucru su p raîn cărcată m -a făcut ca ab ia în
p rim e le zile ale an u lu i 1998 să g ăsesc tim p p e n tru a căuta
apro piatul loc m isterios îm p reu n ă cu C hristian, un prieten foarte
in teresat de o rice fel de fen om ene. T om , m o d erato rul de radio,

* A p ă r u t ă în lb . r o m â n ă s u b t i t l u l „ E x p e r i m e n t u l P ă m â n t ” , E d . D o m i n o ,
( n . r e d .) .
 109
a d escris focul suficien t şi astfel n u am m ai av ut n ev oie de prea
m ulte lucruri.
într-adevăr, de la prim ele im agini se o bservau ciudăţeniile
caracteristice ale influenţelor neobişnuite. Pe o suprafaţă m ăsurând
câţiva m etri pătraţi n u creştea nici^un fel de vegetaţie. D oar acest
fapt nu ar fi însem nat m are lucru. în să toţi copacii, fără excepţie,
ce creşteau în ju ru l locului se în do iau în m od frapant. Cel m ai
m isterio s lucru se în tâm p la cân d p ăşeai în in terio rul acestei
suprafeţe ovale. E xact ca la O regon-Strudel descris m ai înainte,
şi în acest loc luai fără să vrei o p oziţie oblică, în care îţi găseai
echilibrul num ai la un unghi de 20 de grade faţă de verticală.
C ând m -a văzut în acel loc, C hristian a co m entat cu urm ătoarele
cuvinte: „Stai com plet înclinat!” C eea ce n u l-a îm piedicat nici
p e el să ia aceeaşi poziţie im ediat ce a p ăşit în oval.

B iz a r a n o a s t r ă r e a lit a t e
în tim p ce pe o câm pie ap ro p iată n işte p ilo ţi am atori făceau
cercuri în aer cu m od elele de avioane, am fost u im iţi de un alt
loc d in lum ea noastră, în care cunoştinţele fun dam entale învăţate
în şcoli şi u niv ersităţi sunt co m p let d ate p este cap.
D eseori m -am surprins g ândindu-m ă la ce inovaţii s-au făcut
în u ltim ii 50 d e ani. C e v o m sch im b a în u rm ăto rii 50 de ani —
sunt sigur, d eja m u lt m ai devrem e! — în ştiin ţa d espre lum e,
p en tru care n u este su ficien tă n ici c ea m ai b o g ată fan tezie?
C uno aştem şi fenom ene bizare, ce fascinează o p arte a om enirii,
în tim p ce altele sun t n eg ate rig uros cu zel m isionar.
Isto ria ştiinţei cu prin de m u lte ap recieri ab so lu t jen a n te şi
aro gan t ju stific ate , ce sun t op u se lucrurilor, astăzi, de la sine
în ţelese. O are so cietatea n o a stră ştiin ţifică m ai este capab ilă să
înveţe?
A tu nci ar fi in u tilă o clasificare v ala* b ilă în că,7 d eoarece nu
ar m ai ex ista fen om ene „p aran o rm ale” . în că n u ştim sigu r unde
le este locul în tr-o v iziu ne asu p ra lum ii, în care ar fi luate în
co nsideraţie to ate aspectele acelo r m an ifestări de n eînţeles, pe
care noi le n u m im „realitate” ...

I n f o r m a ţ ii l e ş i i n d i c i i l e d e c ă l ă t o r i e p e n t r u a c e s t c a p i t o l l e
g ă s iţ i în p a r te a fin a lă , „ D r u m u l c ă tr e a m p la s ă r i” .
10. Pum a Punku
M a i e s te f o lo s it v e c h iu l a s tr o p o r t d in
p la to u l A n z ilo r ?

C â n d G lo ria s-a u ita t p e fe r e a s tr ă , a vă zu t d u p ă

câ m pia întinsă, a fla tă în terito riu l îm p rejm u it de ruinele
Tiahuanaco, un disc uriaş lu m in a t strident, ce p lu te a în
perm anenţă.
N ic io d a tă G lo ria a l D ia g a C o r te z .n u a crezu t în
p o v e ş tile n e b u n e ş ti d e s p r e „ f a r fu r ii z b u r ă to a r e ”,
co n sid erâ n d u -le p e to a te p o v e ş ti p e n tr u copii. Totuşi,
a cum se con fru nta cu o tea m ă reală. D e d ou ă sa u trei ori
a înd ră zn it să se apropie tim id de uşă, p e n tr u a f i m a rto ră
p en tru ultim a d a tă la f e l u l cum se în d ep ă rtea ză ob iectu l
de zb o r cu o viteză in credibilă către o rizo n tu l înserării.
A d o u a zi, p e câ m p ia unde%a p lu tit o b iectu l de zbor,
p e o su p ra fa ţă în fo r m ă de cerc p erfect, ia rb a a început
să m o a ră în cetu l cu încetul. Trei a n i n u a m ai crescu t
n im ic acolo, a b ia d u p ă a ceea veg eta ţia a în cepu t încet
să -şi revină. C h ia r şi câ ţiva lo cu ito ri d in sa t a u o bserva t
cum o biectu l de zb o r p lu te a d ea su p ra ru inelo r din tim puri
p reisto rice întunecate.
O are în zilele noastre s-a u în to rs zeii, care acum m ii
de a n i şi-a u rid ica t a ici o b ază?
 „Din ceaţa teologică se ridică
permanent noi nori — niciodată nu se
dau răspunsuri plauzibile despre
Dumnezeu şi zei."
Erich von Dâniken

-au făc u t d e ja n e n u m ă ra te sp e cu la ţii în le g ă tu ră cu

S ru in ele în v ălu ite în m iste r de la T ih u a n aco şi P um a
Pu nku , aflate la 4 0 0 0 m p este n ivelu l m ării, în po d işul B oliviei,
nu departe de lacul Titicaca. în să este fascinant ce trecut orientat,
fără în d o ială şi de n eîn ţeles, spre teh n ică ni se d ezv ăluie. Pe o
suprafaţă de 450 m * 1000 m se află A c ap an a şi K alasasaya,
p rin cip alele con strucţii d in T iahuanaco. D e la cea din u rm ă nu
au m ai răm as decât nişte blocuri uriaşe p aralelipiped ice d in rocă
dură. A m bele locuri luate îm p reu n ă sunt, de fapt, m ulte părţi
de ziduri şi elem en te de co n stru cţie, ale căro r fragm ente, chiar
şi astăzi, în stare de ruin ă to tală, m ăso ară p ân ă la zece m etri
lu ng im e şi cântăresc în tre 30 şi 50 de tone. U n ele d intre ele
treb uie să aib ă ch iar 100 d e to n e sau m ai m ult.
în că n u s-a spus u ltim ul cu v ân t d esp re aceste am enajări şi
constructorii lor. C ăci ex istă n outăţi senzaţion ale, p recum faptul
că, la începutul anului 1996 am con statat un recent am plasam ent
la ruAin ele m isterioase...
îm preună cu Joh ann es Fiebag, am con dus un grup de cititori
în p odişul b oliv ian , la trei ore de m ers cu m aşin a de cap itala La
Paz. P entru Joh an n es şi m in e n u era p rim a v izită în această
sin istră aşezare, ale cărei origini se p ierd în negtfra tim pului.
A pro xim ând u-i v e ch im ea la peste 15000 de ani, arheologii de
astăzi atrib u ie co n stru cţia de la T iah u an aco şi P u m a P unku
in d ien ilo r A ym ara, care au term in at această lucrare acu m 2000
d e ani, u tilizân d num ai u nelte d in piatră.' în să această p resu ­
p un ere trece la câţiv a an i-lu m in ă de realitate, aşa d up ă cum voi
a răta în cele ce urm ează.
112 = = = = = = = = = = = = A r e n e l e s t r a n i i a l e T e r r e i
Prim ul d intre istoricii care s-au o cu p at de T iahu an aco şi
P u m a P u n k u este sp an io lu l G a rcilas o d e la V ega, căru ia îi
d ato ră m p lan u l e x a c t al c u c e ririi im p e riu lu i in caş. V ega a
con statat că „nici un om n u a v ăzu t T iah uanaco altfel decât în
ruine căci a fost con struit de zei într-o sin gu ră n o apte.” Se referă
la tradiţiile Aym ara, care afirm ă că aceasta este aşezarea p rim ilor
oam eni şi că a fo st făcu tă de zeul creaţiei, V iracocha, ch iar
înainte de n aşterea S oarelui şi a stelelor.

P ă c a t e d e m o a r te
Incontestabil, asupra acestor ruine, ce trebuie să aibă o vârstă
in im ag in a b ilă, p la n e a z ă ce a ţa tre c u tu lu i şi e n ig m ele lui de
nepătruns. D in păcate pân ă astăzi s-a făcut puţin, m ult prea puţin,
pentru a se în cerca m ăcar o firavă ex p licaţie.
In ultim ul secol, arm ata b o liv ian ă a fo lo sit relicv ele ciclo ­
pice p en tru ex erciţii de tragere. T eh nologia m ilitară de atunci,
aflată în că la început, este răspunzătoare că aceste barbarii, slavă
D om nu lui, nu au p ro v o cat p rea m u lte p ag ub e v izibile. D o ar
d in loc în loc se o b serv ă u rm e m ici de g lon ţ p e b lo cu rile din ju r,
p arte d in ele fiind d in ro că d u ră ca oţelul.
Foarte m ult a con tat că în relativ aceeaşi p erio ad ă au început
să se d escopere ru inele unui d ep o zit d e m aterie p rim ă p en tru o
con strucţie m odernă. C hiar şi arheo log ii zilelo r n oastre încep
în p arte să nu m ai co m ită păcatele rep arato rii. Spre ejcemplu:
când au u m p lu t ab so lu t v o lu n tar cu b lo cu ri p estriţe de p iatră
intervalele ex istente între u riaşii m o n o liţi, p en tru a reconstrui
în acest m od u n zid, care n u a ex ista t n icio d ată su b această
form ă. în bestseller-ul lui E rich v o n D ăn ik en Z u rtick zu den
Sternen * p utem ad m ira acei m on o liţi liberi, înalţi de până la
zece m etri, cu jg h eab u rile făcute p arcă cu o m aşin ă şi orificiile
cu d iam etru de p atru p ân ă la cinci m ilim etri. D atorită „p erfo r­
m an ţelo r de m aeştri” ale arh eo lo g ilo r — şi aici ar treb u i să
fo lo sesc m ai b in e term en u l d e „p ăc at de m o arte ” — aceste
im agini aparţin d in p ăcate p en tru to td e au n a trecu tu lui.

♦„ î n a p o i la s t e l e ” , a p ă r u t ă la E d it u r a L u c m a n , c o l e c ţ i a O Z N .
 Sau d o m n ii d in b reasla celo r care ad un ă cioburi încercau
să ascu n d ă o d ată p e n tru to td e au n a de p riv irile cu rio ase că
această p relu crare este im p osibil să fie op era unui p op or indian,
ce lucra cu u nelte p rim itiv e?
M ulte s-au scris p ân ă acu m despre „P o a rta S oarelu i” de la
T iahuanaco. R o bert C harro u x, scriito r fran cez decedat, credea
că se p o ate citi o isto rie fan tastică în cele 48 de figuri de pe
p artea d in faţă a porţii. E ste v o rb a d esp re zeiţa O rejon a, venită
p e P ă m â n t d e p e V en us, c a re a a c ţio n a t d re p t stră b u n ă a
u m an ităţii îm p erech ind u-se cu un tapir.
A m avut obiecţiile m ele în ceea ce priveşte această istorioară
d ră g u ţă — m ai ales de când ştim că p u tem exclud e ex isten ţa pe
p lan etele înv ecin ate a u n o r form e de v iaţă um an oide. Totuşi
realitatea d esfăşu rată acolo, pe p lato u l A nzilor, şi care m ai este
în că în desfăşurare, este şi m ai fantastică!
E u n u voi înţeleg e n icio d ată de ce acea „P o artă a S oarelu i”
este rep ro d u să n u m ai pe p a rte a d in faţă. P artea d in spate a
m on um en tu lu i d in p iatră de an d ezit, m ăsu rân d 3m * 4 m , este
m u lt m ai interesantă. C restătu rile şi ad ân citu rile, făcute in cre­
d ibil de p recis, v orbesc o lim b ă a lor, p roprie. T rebuie să fi fost
lu crată cu o tehn olo gie cel p u ţin eg ală cu a noastră. C an tu rile
sunt atât de ex acte şi p recise, de p arcă ar fi fost tăiate cu o freză
d in o ţel sau ch iar cu laserul, iar co lţu rile se p otriv esc exact, la
fracţiu n e de g rad. C u m au p u tu t in d ie n ii A ym ara, co n fo rm
v arian tei o ficiale a celo r care au rec o n stru it am en ajarea, să facă
lu crări trid im en sion ale în p iatră dură, d o a r cu u nelte prim itiv e
d in p iatră, lucrări p en tru care noi fo lo sim astăzi co m pu terul,
laserul şi alte aparate de p recizie? Intelig enţii dom ni arheologi
n u recunosc nici m ăcar o d ată că p resu p u şii co nstructo ri aveau
u nelte d in m etal!
D a r p o a te că a m e n a ja re a a c e a sta , ca re n e ag ă v iz iu n e a
n o astră asu pra lum ii, a fost rid icată de cu to tu l altcineva. O are
la sfârşit s-a rid icat un g ard d in sârm ă g h im p ată în ju ru l „P o rţii
S oarelu i” , p en tru că nu avea nim ic, d ar ab so lu t nim ic, în com un
cu v iziu nea asu pra lum ii, p en tru care arheo log ii no ştri p ledează
în că atât de v eh em en t?
 114 A r en el e s t r an i i a l e T er r ei

O b a z ă a e x t r a t e r e ş tr ilo r
D acă stăm deja uim iţi în faţa ru in elo r „M etrop olei A n zilo r”
de la T ia h u a n a c o , a tu n c i v o m ră m â n e m u ţi d e u im ire la
am en ajarea de la P u m a P u nk u , „P o arta L eilo r” , aflată la exact
u n k ilo m etru . S tăm aici — n u p o t d escrie altfel — în faţa
răm ăşiţelo r ţâşnind în aer ale unei baze, „o centrală energetică”
a unei inteligenţe su perioare nouă. D e-a lungul şi d e-a latul sunt
nenum ărate elem ente de construcţie, p arte din ele gigantice, care
p ro d uc im presia că sun t din b eton. T otuşi n u sun t din beton, ci
d in roci v ulcan ice m u lt m ai dure, an d ezit şi diorit, care au o
d u rita te a p ro p ia tă d e a g ra n itu lu i. A c e ste a su n t p relu crate ,
şlefuite şi polizate. D e ex em p lu , p e u n m o n o lit lung de cinci
m etri este u n fel de jg h e a b lat de ex act şase m ilim etri şi adânc
de d oisp rezece m ilim etri. E ste im p osibil ca o astfel de precizie
să reu şească o am en ilo r epocii de p iatră, fară u nelte d in m etal şi
desen e p recise de construcţie.
L a fel de im p o sib ilă este şi tran sp o rta rea b lo cu rilo r de p ân ă
la 43 d e m etri lungim e, şap te m etri lăţim e şi cu g reutatea de
p ân ă la 1000 d e to ne, fară să te g ând eşti c ă aici s-a acţio n at cu
cele m ai m o d em e tehn ici. în sfârşit, arh eolo gii treb u ie să fie
co nştien ţi că to ate în cercările de a m işca u riaşii d in p iatră cu
sforile m o d em e au eşuat. C ine a rid icat o astfel de am plasare
gigantică, aici, în acest colţ d e lum e, la 4 0 00 m p este nivelul
m ării, und e aerul este atât de rarefiat în cât îţi accelerează bătăile
inim ii şi îţi ia resp iraţia? Şi ce m o tiv a stat în spatele tu turor
acesto r lucruri?
C in e a u rm ă rit se ria lu l d e te le v iz iu n e a lu i E rich v o n
D ăniken A u f d en Sp uren d er A ll-M â c h tig en („P e urm ele celor
atotpu ternici”), îşi am inteşte p ro babil de o anim aţie pe com puter
ce v iza o serie de p ărţi de co nstru cţii g ăsite la P u m a Punku.
E lem entele de construcţie acţion ează fară excepţie precum nişte
n orm e — şi în tr-ad ev ăr s-a d ov ed it cev a d eo seb it de uim itor.
T o ate a c e s te e le m e n te s u n t c o m b in a te c a la s is te m u l de
con struire al unei ecluze, und e este o b lig ato riu să se în chid ă nu
num ai ca să n u p o ată intra apa, d ar nici m ăcar aerul! Iar eu pun
în că o d ată aceeaşi întrebare: cin e p oate fi av ut în vedere drept
co nstru cto r al acestei feno m en ale am p lasări?
A stron au ţi m isterio şi au creat o b ază în p o dişul B oliviei.
S -au fo lo sit de teh n olo g ii d eo sebite, p recu m laserul, freze de
m are p recizie şi aparate electron ice. C u acestea au realizat o
serie de con strucţii funcţion ale. D espre ce au făcut acei străini
acolo, pe A ltiplan o, în ain te să-şi ridice op erele de m ăiestrie
teh n ică şi să zbo are spre casă, pe alte stele, n u pu tem în acest
m o m en t decât să facem sp eculaţii...

E f e c t e in c r e d ib ile
N u e s te s p e c u la ţie c e e a c e p u te m c o n s ta ta la to a te
prelucrările în p iatră de la T iah uanaco şi P u m a P unku: d upă
cu m se pare, în am p lasam en tele de în altă teh n o lo g ie s-a lucrat
cu energie de în altă frecvenţă.
C e rc e tă to ru l b e rlin e z d e p a le o a s tr o n o m ie , W o lfg a n g
Siebenhaar, care n e-a în so ţit la locul de la cap ătul lum ii, a luat
„p u r în tâm p lăto r” şi o busolă. A m aşezat-o pe câtev a din m arile
blocuri de p iatră de la T iahuanaco. B rusc, acele au în cep u t să se
m işte, în unele locuri ch ia r cu o fo rţă d ram atică. A ceasta era
cev a nou! A stfel am în cepu t o serie de în cercări cu instrum entul
şi am m ăsu rat sistem atic o m are p arte a b lo cu rilo r prelucrate.
D u pă aceea n u m ai în căp ea nici o discuţie: la toţi aceşti m onoliţi
de v ârstă in certă se co n stata un efect p u tern ic de declin are, m ai
ales la elem entele de co n stru cţie m en ţio n ate an terio r din P um a
P un ku, făcute cun oscu te p rin an im aţia pe co m p u ter din serialul
p en tru telev iziu n e a lui E rich v o n D ăniken . O are toate au fost
exp u se unei energii de în altă frecv en ţă în tim pu ri im em o riale?
P ărea in cre d ib il efe ctu l a c e la a su p ra b u so le i, p e care-1
p uteam to t tim pu l d em o n stra pe m o no liţii aflaţi lâng ă bucăţile
su p ra-dim en sio nate de p iatră de la P u m a P u n k u — şi aceasta în
faţa a num eroşi m artori oculari. A ici se m an ifestă efectul unei
înalte teh nolog ii ce acţio n a aici odinioară. în acest elem en t de
co n stru cţie (Fig. 7) se n u m ără d e la stâng a la d reap ta cinci
planşee m ici, care sunt execu tate m ilim etric — cum s-ar putea
altfel. A u m uchii atât de exacte. în cât te poţi tăia la deget pe
ele.
 116 A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei

F ig . 7 . U n f e n o m e n c e p o a t e f i r e p e t a t d e f i e c a r e d a t ă în f a ţ a
m a r to r il o r : l a a c e s t e l e m e n t d e c o n s t r u c ţ i e s e d u b l e a z ă d e v i a ţ i a
b u s o l e i d e l a o a d â n c it u r ă l a c e a l a lt ă . F ir e ş te , m a g n e t is m u l e s te
c l a r e x c lu s !

A m b ăg at b u so la în p rim a n işă de la stân g a şi am rem arcat

o d ev iaţie de trei-cin ci grade. D u p ă aceea am b ăg at com pasul
în cea d e-a d o u a ad ân citu ră, u n de am c o n statat o d eclinare de
zece grade.
C iud ate lucruri, m -am gân dit în tim p ce am in trodus b usola
în u rm ăto area nişă, cea d e-a tre ia d in stâng a. A cu m arăta o
d ev iaţie d e 20 de grade, iar în curân d n u m i-am m ai p u tu t reveni
d in uim ire. C e se în tâm p la? N u m ică m i-a fost m irarea când
d ev ia ţia b usolei a fo st în u rm ăto area n işă de 4 0 de grade şi —
p en tru a fi co n fu zia d ep lin ă — la u ltim a ad ân citu ră pe d reapta
in d ica ex act 80 de grade!
în tr-u n m o d m ai exp licit, aceasta în seam nă: de la plan şeu
la p lan şeu , d ev iaţia co m p asu lui se du bla. Iar aceasta este, nu
sun t în stare să m ă ex p rim altfel, cu rată nebunie! A vem aici
de-a face cu un fenom en fantastic, reprezentat printr-un fenom en
rep etabil — p en tru sceptici.
în acest m o m en t n u p ot d ecât să fac p resup u neri în legătură
cu ce s-ar p u tea afla în resp ectiv ul elem en t de construcţie din
 117

tim pu ri necu no scute. O v a rian tă n u ch iar lip sită de lo gică ar fi

o aparatură, care s-ar asem ăn a cu u n tran sfo rm ato r, în cel m ai
larg seftis al cu vân tului. U n tran s fo rm a to r — cine nu-1 cuno aşte
d e la tren u l electric — are sa rcin a d e a sc h im b a ten siu n e a
curentului electric. Pe de o p arte energ ia este m ărită, p e de alta
este scăzută. A ici treb uie să fie v o rb a de u n tran sfo rm ato r în 5
trepte, activ în acest elem en t de co n stru cţie. A re un efect ce
p o ate fi m ăsurat ch iar şi ;n zilele noastre. O are extratereştrii
aveau nev oie la b aza P u m a P u nku de o m are cantitate de energie
p en tru scopurile lor?
în că d in 1969, pe b aza ciu d a telo r sem i-con du cte, caracte­
rizate d e arh eo logi drep t „co nd u cte de ap ă ” , E rich v on D ăniken
a presupus că este v orba m ai d egrabă despre protejarea cablurilor
de energie. Tot E rich v o n D ăn ik en a arătat că nu ex istă d ecât
p artea su perio ară a acesto r în v elişu ri nefaste. D acă ar fi fost
în tr-ad ev ăr co n d ucte d e apă, s-ar fi p u tu t renu nţa, în cel m ai rău
caz, la p artea de sus, în nici u n caz la c ea d e jo s . C ea m ai m are
p ro b a b ilita te e ste ca a u to ru l e lv e ţia n de b e s ts e lle r să a ib ă
drep tate, iar descop eririle m ele ar în ch id e cercul.

A p a r a t u l d e f o t o g r a f ia t a f u n c ţ io n a t g r e ş it
D a c ă r ă s p u n z ă to a r e p e n tr u u r m ă to a r e le în tâ m p lă r i
m isterio ase sun t efectele activităţii de atu nci sau v reo apariţie
O Z N d in tim purile antice, nu su nt în stare să afirm cu certitudine,
chiar dacă în clin către cea de a d ou a afirm aţie. în secţiun ea cu
ilustraţii a cărţii am redat o fotografi e, ce m -a u im it peste m ăsură
— şi acasă, în G erm an ia — cân d am luat m aterialu l foto de la
studio.
A m făcut p o za cu câm pia aflată în reg iu n ea ru in elo r de la
T iahuanaco, în tre restau ran tul „L a C ab an a” şi m icul m uzeu.
A m fo lo sit u n aparat de b u z u n ar sim p lu şi uşor, care era în
p osesia m ea de 20 de ani şi p e care îl av eam m ereu îm p ach etat
alături de celelalte echipam ente, p en tru o rice even tu alitate.
F o to g ra fia p re z in tă u n u l d in a c e ste b lo c u ri de a n d e z it
p relu crate, care este im p o sib il să fi fo st realiza t de ind ien ii
A ym ara cu u nelte din piatră, aşa cum m ereu în cearcă arheolog ii
să ne facă să credem . B locul se află acolo u nde, la câţiv a ani
118 A r en el e s t r an i i a l e T er r ei
d u p ă o ap ariţie O Z N , n u a m ai cresc u t d elo c iarb a pe o arie
rotund ă. T ran sv ersal p e p o ză trece o lin ie o rizo ntală, sub care
cu lo rile sunt clar m ai şterse d ecât în p artea de sus. C e fel de
energie, ce rad iaţie a acţio n at asu p ra em u lsiei film ului folosit, a
cărei d ată de ex p irare era fo arte în d ep ărtată?
Pe în treag a ro lă de film , aceasta era sin gu ra anom alie de
acest fel. în afară de aceasta, aparatul de foto g rafiat fo losit nu a
av ut niciodată înainte, şi nici d u p ă aceea, nici un fel de asem enea
tulburări. F u ncţio nează şi acum fără cusur, ceea ce face m isterul
şi m ai de nepătruns.
D u pă ce ghidul n o stru v o rb ito r de lim b a g erm ană, S enor
R ein ald o , s-a arătat o p erio a d ă in teresat d e ce făceam eu cu
b usola, am făcut în treacăt u rm ăto area afirm aţie: „A nom aliile
m agnetice au fo st ad esea m ăsurate în locuri care au fo st locul
de desfăşurare al ap ariţiilo r O Z N sau ch iar u n loc de aterizare
p en tru astfel de o biecte.

V ă m a i în t o a r c e ţ i?
C u această o b servaţie am d e clan şat o n eaştep tată avalanşă.
A şa cum am aflat atun ci, S e n o r R ein ald o n u era absolut deloc
interesat de tem atica „n o astră” . E l ştia d esp re n oi că p ov estim
în tâm plări nereale, ce s-ar fi p etrecu t în p rim ele p erio ad e ale
ru in elo r d e pe p latoul A n z ilo r b o liv ien i. M ai m ult: a aranjat
acolo u n in terv iu captiv ant cu o m arto ră — ce trăia acolo — a
unei ex traord in are întâln iri de gradul trei.
G lo ria al D iag a C ortez este p ro p rietara m icului restaurant
„L a C ab an a”, rar v izitat acu m de turişti, aflat la o aru ncătu ră de
băţ de ru in ele îm p rejm u ite de la T iahuanaco . în tr-o seară — era
ap rilie sau m ai 1989 — fem eia se în to rc ea la restau ran tul ei,
v en in d d in satul de la 800 m d epărtare. D e cân d a plecat, a
frapat-o fap tul că m ereu d ăd ea p este căd eri de cu ren t electric,
în s ă n u a sta t p re a m u lt p e g â n d u ri, d e o arec e în ţin u tu rile
A m ericii de S ud asem enea întâm p lări su nt la o rdinea zilei. D upă
câtev a m in u te a ajuns la „C ab a n a ” .
C ân d in tra în casă, i-a sărit în ochi co m p ortam entu l celor
doi câini, care se g h em u iseră la p ăm ân t de frică şi scheunau
încet. C ev a nu era în regulă. B ru sc a v ăzu t lu m in a strălucitoare,
ce se v ed ea puternic şi m c a s ă — m ult p rea puternic ca să provină
d e la vreo m aşin ă ce trecea întâm plător. Şi cân d s-a uitat pe
fereastră, a văzut peste câm p ia întinsă, aflată în zon a îm prejm uită
de am plasarea de la Tiahuanaco, un disc uriaş, strălucitor, plutind
to t tim pul.
N icio d ată G lo ria al D iag a C ortez n u a crezu t în p o veştile
nebuneşti d espre „farfurii zb u rătoare” , co n sid erând u -le pe toate
poveşti p en tru copii. T otuşi, acu m se co n fru nta cu o team ă reală.
D e d ou ă sau trei ori a în d răzn it să se apropie tim id de uşă, pentru
a fi m arto ră p en tru u l ti m a d ată la felul cu m se înd ep ărtează
o biectu l de zb o r cu o v iteză in cred ib ilă către o rizon tul înserării.
C h iar d in ziu a u rm ăto are, p e câm p ia p este care a p lutit
O Z N -ul, a în cepu t să m o ară iarba în cet, p e o arie rotundă. Trei
ani n u a crescut nim ic acolo* iar d up ă aceea vegetaţia şi-a revenit
treptat. A cesta era şi locul în care s-au m anifestat efectele ciudate
asu pra fotografiilor.
în acea noapte, G lo ria n u a fo st sing u ru l m arto r ocu lar al
acelei în tâm plări. C âţiv a lo cu ito ri d in sat, p rin tre care şi un
p aznic de n oapte, au o b servat O Z N -u l d easu p ra ruinelor. A ltă
dată, n u se m ai ştie ex act ziua, în 1992 sau 1993, m artori oculari
au v ă zu t, pe la o ra d o u ă d im in e a ţa , o lu m in ă stră lu c ito a re
d easu p ra „P orţii L u n ii” . Şi aceasta p ro v en e a de la u n disc ce
p lu tea la num ai câţiv a m etri d e sol. A p ro ap e m o rţi de frică,
lo cuitorii satului au p u tu t recu n o aşte p e p ă m ân t câtev a silu ete
m ari, albe.
D u p ă cum se pare, s-au în to rs v ech ii „ze i” , care au în ălţat
b aza de la T iahu an aco -P u m a P u n k u acu m fo arte m u lte m ii de
ani. Se p un e in citan ta întrebare: cân d ni se v o r arăta iarăşi?

I n f o r m a ţ ii l e ş i i n d i c i i l e dfe c ă l ă t o r i e p e n t r u a c e s t c a p i t o l l e
g ă s i ţ i î n p a r t e a f in a lă , „ D r u m u l c ă t r e a m p l a s ă r i ” .
1 1 . „ V â rfu l z e ilo r c r u z i”
E n ig m a d in p o d iş u l C o lu m b ie i

E ra m fa s c in a t de 'peisajul în câ n tă to r de a colo sus.

N u d epa rte de „ D ea lu l cu im a g in i de id o li ” s-a fo r m a t o
p ră p a s tie f ă r ă fu n d . T ocm ai m ă a p le c a m p u ţin p e s te
a cea stă p răp astie, c â n d g h id u l n o stru n e-a in form a t că
d o a r cu p a tr u să p tă m â n i m a i înainte, trei a m erica n i îşi
g ă s i s e r ă m o a r te a p r ă b u ş i n d u - s e a c o lo . C u to a tă
p riv eliştea „ a tra c tivă ”, m -am retras instin ctiv d in zo n a
d e p ericol.
în a fa ră de această, a ici îşi d u cea u existenţa rebelii
înarm aţi. G h idu l a fă c u t o g lu m ă p e r fid ă explicâ nd u -n e
d iferenţa dintre a rm atele d e g h e rilă şi so ld a ţii g u v ern a ­
m entali. E ste ch ia r fo a r te uşor: u n iform ele su n t la fel,
în s ă a r m a ta g u v e r n u lu i p o a r tă b o c a n c i, în tim p ce
p a r tiz a n ii e lib e r ă r ii u m b lă cu p ic io a r e le g o a le p r in
p o d işu l colum bian. D e -a r f i to tu l a tâ t d e sim p lu ! în să
relicvele de la S a n A g u s tin rid ică şi m a i m u lte sem n e de
întrebare.
 „Cea mai periculoasă concepţie
despre lume este cea a oamenilor
care nu au privit niciodată lumea."
Alexander von Humboldt (1769-1859)

ân d se m e n ţio n e a z ă n u m e le sta tu lu i su d -a m e ric a n

C C o lum b ia, g aran tat cel p uţin 99 din 100 de p ersoane se
gândesc la cafeaua de dim ineaţă. C eea ce într-o an u m ită m ăsură
n u este de neîn ţeles căci bo abele atât de în d răgite în întreaga
lum e rep rezin tă principalul articol de ex p o rt al statului m ărginit
de oceanul P acific — în afară d e drogu ri, m ariju an a şi cocaină,
cultiv ate în reg iun ile jo a s e şi p ăzite cu ochi de v u ltu r de m iliţia
aflată în serviciul cap ilo r drogurilor. N u a trecu t m ult tim p de
când M edellin, cap itala m arelu i cartel al d rogurilor, se afla pe
b u zele tuturor. în tre tim p p resa s-a m ai lin iştit în legătură cu
C o lum b ia, în să cultiv area p lan telo r de cân e p ă şi coca în nici un
caz nu s-a redus.
D ar eu n u m -am dus în C o lu m b ia p en tru a m ă lăsa p rad ă
în d oieln icu lui v iciu al fu m atu lu i de m ariju an a sau al inhalării
de cocaină. în locul acestora, San A g ustin , un loc d in p ro vincia
H uila, a fost ţelul m eu, care o cup a d eja d e m u lt tim p unul dintre
p rim ele locuri de pe agen da m ea.

A lă t u r i d e m a r ile m in u n i a le lu m ii
în com p araţie cu atât de cu no scu tele aşezări d in A m erica
C en trală şi de Sud p recu m P alen qu e, N a zc a sau T iahuanaco,
San A g ustin ap arţin e clar de atracţiile m ai n ecu no scu te, alături
d e m arile m in un i ale lu m ii. D e fap t este n ed rep t: acolo, în
p ădu rile seculare de pe în ălţim ile A n zilo r colum b ien i, am văzut
u n n u m ă r fo arte m are d e co m o ri u im ito a re d in tr-u n tre c u t
n ecunoscut. S tatui en ig m atice, care n e p riv esc în treb ătoare, de
p arcă ar aştepta de la noi n işte ex plicaţii desp re originile lor.
A b ia au trecu t c âţiv a ani de când a fo st d esco p erit San
A gustin. în că de la m ijlo cul seco lulu i al X V III-lea călugărul
122 = = = = = = = = = = Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
sp an io l Ju a n de S an t d e sc ria în o p e ra sa M a ra v illa s de la
N aturaleza (M inunile naturii) figurile şi idolii d in piatră învăluiţi
în m ister, care erau ad oraţi de in dienii d in San A gustin. In anul
1 8 57 , g e n e ra lu l ita lia n C o d a z z i, c a re c o n d u c e a C o m is ia
G eografică a statului form at în 1830, C o lum b ia, a plecat la San
A gustin. A sch iţat atunci 34 de statui în alte şi p atru m ai vechi.
C a soldat, ce şi-a luat m eseria de la în cep utul în cepu tului, a
în to cm it un p lan m ilitar ex act şi a în sem n at fiecare statuie la
locul ei.
35 de ani m ai târziu , cercetăto ru l şi arheologu l A lpho ns
Stubel (183 5-19 04) a scris o lucrare despre gânditorii d in piatră,
lucrare pe care a în soţit-o cu arg u m en te de sp ecialitate în cartea
sa V u lk a n b e r g e v o n K o lu m b ie n ( „ M u n ţ ii v u lc a n ic i ai
C olu m b iei”). A ceasta l-a p us pe u rm a secretelo r d in podişul de
la San A gu stin, pe savantul de la H eidelberg , K arl T h eo d or
Stopel. A cesta a co nstatat că figurile sun t realizate din m inerale
de g ran it şi g resie cu incluziun i feroase, dar şi din diverse roci
vulcanice, şi, d u pă m u n că ep uizan tă, a făcut m ulajele din ghips
ale m ajorităţii statuilor. în să Stopel a m ai d escop erit ceva: un
întins lab irint de culoare subterane, p rin care am plasările păreau
să com unice. în zilele n oastre n u s-a aflat ab so lu t nim ic despre
a c e a s tă p a rte s u b te ra n ă de la S a n A u g u s tin , d e s p re care
profesorul Stopel co nstata în an ul 1911:
„A celaşi tem plu este pardosit cu dale tari de piatră pe am bele
părţi şi, la fel ca şi p receden tu l, este aco p erit cu o p lacă m are tot
d in piatră. A m aju ns în in terio r târâ n d u -m ă p e sub răd ăcin ile de
co pac şi am fost su rp rin s să găsesc acolo u n cu lo ar în dreptat
spre sud-vest, p ro babil către celălalt tem plu , a cărui am plasare
n u este în că sigură. A ş fi ex plo rat cu plăcere acest culoar, în să
n u am m ai av ut tim p. A m av an sat circa 30 m , d ar înso ţitorul
m eu nu s-a m ai p u tu t m işca p en tru a m ă urm a. A m p u tea ca, în
afară de regiunea pădurilor de nepătruns, să cercetăm şi gangurile
aflate în păm ânt, uneori la m ai m u lţi m etri adâncim e, ce ar putea
face o leg ătu ră su b teran ă între tem p le.”
N u m ai u n an m ai târziu, în 1912, d irectorul de atunci al
M u z eu lu i de A rtă P o p u la ră d in B e rlin , p ro fe s o ru l etn o lo g
K o nrad T h eo d o r P reuss, s-a d us la lu crările de d ezgrop are de la
S an A gustin. C a u n ex em p lu al co n ştiin cio zităţii germ ane, el a
m ăsurat şi a n otat cu m eticulozitate to t ce i-a intrat în raza vizuală
şi astfel s-a realizat p rim a in v en tariere ştiin ţifică a m isterio asei
am plasări. A d esch is m ai m u lte m o rm in te, a sco to cit sarcofage
u riaşe din p iatră şi a fost foarte u im it că to ate erau goale:
„P u nctele card in ale către care in d icau n işele ex istente sunt
p re a v a ria te c a s ă se p o a tă tra g e v re o c o n c lu z ie d e s p n
sem n ificaţia figurilor; la fel şi m o rm in tele au orien tări d ife rite .
în tim p ce p o z iţia cap ului celui d eced at n u p o ate fi stabilită din
sim plul m otiv că nu ex istă nici o u rm ă de la sch elete...”
P ân ă în ziu a de astăzi se fac sp ecu laţii relativ la m isterul
d in ju r u l m o r m in te lo r g o a le sa u al r e s tu rilo r p ă m â n te ş ti
dispărute.

P lo u ă în a v io n !
A dus în atenţie prin una din cărţile lui E rich v on D ăniken,
San A gustin ocupa de m ult tim p o poziţie superioară pe lista
locurilor m isterioase din această lume, pe care doream să le vizitez
în sfârşit, în februarie 1996, s-a făcut o excursie cu cititori, condus,
de m ine şi de Joh an nes Fiebag, care a încep u t din m etro p o h
colum biană Bogota. C u un aparat al com paniei aeriene particulare
„N eiva A ir” , am pornit la 21 februarie înspre B ogota, aflată la
capătul unui zbo r ceva m ai lung de o oră, în provincia aflată la
e x ac t 300 km d e p ă rtare . U ltim a b a n c h e tă , d in cele 40 ale
a v io n u lu i, îm i tre z e a re m in is c e n ţe ale d ru m u lu i z iln ic cu
autobuzul şcolii din anii tinereţii, de aceea m -am aşezat com od
în spate. A bia atinsese avionul altitu dinea norm ală, când m -am
confruntat cu un fenom en absolut neobişnuit, pe care nu l-am
m ai trăit înainte şi nici după aceea, niciodată: p lo u a — şi în avion!
P rob ab il apa de la co n dens s-a strâns în căp tu şeala aco pe­
rişului, care s-a îm prăştiat vesel chiar atunci, conform m otto-ului
„ T o t c e-i b u n v in e de s u s ” . C e e a ce a d a t o n o tă şi m ai
carag hio asă în tregii situaţii, a fost faptul că în spaţiul lat de
n u m a i'o p alm ă de sub ultim ul loc am găsit o^ u m brelă veche.
A m deschis-o , spre am u zam en tul celo rlalţi tov arăşi de drum :
eram astfel protejat, şi această călătorie av ea să se term ine cu
bine, şi m ai ales răm ân ân d uscat.
 124 — Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
D u p ă m u lt aştep tata aterizare la N eiv a, am m ai m ers pe
şosea în că p atru ore p â n ă la S an A g ustin , o b u n ă p arte fiind
d e-a lun gul râu lu i R io M agd alena, care izv o răşte d in po dişul
A nzilor, n u departe de orăşelul care adăposteşte astăzi circa 3000
de locuitori.

P e „ V â r f u l z e i lo r c r u z i”
D e la ho telul „Y alconia” , b u n p e n tru această parte a lum ii
şi unde ne stabiliserăm cartierul g eneral, am p o rn it de m ai m ulte
ori spre locul d esco p eririlo r ce au făc u t S an A g u stin cu no scut
în cercul arheologilor. în m are, o b iectiv ele tu ristice de acolo se
îm p a r t în p a tr u s e c to a r e s e p a r a te : p a r c u l a rh e o lo g ic cu
aşa-n u m ita „P ăd ure de sta tu i”, „Izvo rul sp ălării p icio arelo r” cu
înv ecin atu l „D eal al spălării p icio a re lo r” , p recu m şi „D ealul cu
im agini d e id oli” , o m o v ilă artificială în fo rm ă de potcoavă.
M ai sus de R io M ag d alen a se află L a C h aq u ira şi El T ablon,
d o u ă p u n cte m arcan te, cu statui şi im ag in i crestate în stâncă.
E ram fascinat de peisajul încân tător de acolo sus. N u departe
de „D ealul cu im agini de idoli” s-a form at o prăpastie fără fund.
Tocm ai m ă aplecam p uţin peste m arginea acestei prăpăstii, în
care cade o cascadă de circa 150 m , când ghidul no stru ne-a
inform at că în acel loc, cu patru săptăm âni m ai înainte, trei turişti
a m e ric a n i îş i g ă s is e ră m o a rte a a c o lo . în c iu d a p riv e liş tii
„atractive” , m -am retras instinctiv d in zon a de pericol. G hidul a
făcut o glum ă perfidă exp licându-ne d iferenţa dintre arm atele de
gherilă şi soldaţii guvernului. E ra chiar foarte sim plu: uniform ele
sunt la fel, însă soldaţii arm atei guvernului po artă bocanci, în
tim p ce partizanii eliberării m erg cu picioarele goale prin podişul
colum bian. D e-ar fi totul atât de sim plu! în să relicvele de la San
A gustin ridică m ult m ai m ulte sem ne de întrebare.
Parcul arheologic cu „P ăd urea de statui”, este o paradă unică
de idoli, u n „ V â rf al zeilo r cru zi” . în m ijlocul p ăd u rii tro picale,
precu m şi pe câm p iile d in ju r, s-au n u m ărat p ân ă acum peste
300 de statui. C âtev a d in tre statui stau separat, ca de ex em plu o
fig ură cu ochi b u lb ucaţi p e u n so clu d in p iatră d in um edele
păduri seculare, fig ură ce duce la g u ră un o b iect n ed efinit, ca şi
cum ar cân ta la flaut. L a o altă statu ie, d e p a tru m etri în ălţim e şi
o ficial in titu lată „E p isco p u l” , n u se p o t face to t atât de m ulte
speculaţii. A re în braţe u n b ebeluş, al cărui cap atârnă. Jud ecând
d u p ă chipu l in sp irând p o ftă al figu rii u riaşe, „E p isco p u l” pare
că în u rm ăto area clip ă v a zdrob i b ietul co p ilaş în tre colţii lui de
D racu la şi-l va d ev o ra cu p lăcere.
O are aici şi-au d us ex isten ţa n işte can ib ali?

„ D u b lu l E u ”
Pe de altă parte, celelalte statui n u su n t singure: stau ori în
grupuri m ici, ori p o a rtă p lăci u riaşe d in p iatră d e a su p ra — exact
c a la d o lm en ele d in vech ea cu ltu ră m eg alitică a E uropei. A m
foto grafiat d o u ă figuri, care îm p reu n ă cu alte d o u ă sup orturi
su sţin eau u n aco periş, ce treb u ia să cân tărească m ai m ulte tone.
A m bii „p azn ici” av eau to p o are, sau cev a asem ănător, în m âini
şi au căşti p e cap. P este ei este m o d elat u n alt ch ip d in p iatră şi
la m ijlo c stă, ca şi cu m ar fi p ă zit în tr-u n adăpo st, un personaj
grosolan, care ţine în m âini o b an d ă pe care atârn ă u n craniu.
L a aceste nu m ero ase statui iese în ev id en ţă în special faptul
că sun t p u se ap ro ap e „pe d o u ă n iv ele ” , deci „fig u ra p rin cip ală ”
p o artă în spate o a doua. A ceasta l-a con du s, în anul 1912, pe
d e ja m en ţio natul fo lclo rist b erlin ez K on rad T h eo d o r P reuss la
co n clu zia că statuile ar sim b o liza u n fel de „A l d oilea E u” . Şi
p e „D ealul spălării p icio are lo r” , A lto de L av apatas, se află unul
din aceste p erso naje, d en u m it aici „E l d o b le Yo” : u n personaj
sig u r 'm asculin, cu b raţe p u tern ice şi m âin ile strânse la piept.
D in fig ura lor, care n u in sp iră n im ic bun, ies p atru dinţi ca de
vam pir, iar capul lor p are a fi p ro tejat de o cască (!) îngustă. în
afară de aceasta, m isterio asa fig ură p o a rtă p e spate o a doua
figură, un „al d o ilea E u ” .
T otuşi, tot, ceea ce cred em că ştim d esp re relicv ele de la
S an A gu stin se pierd e în ipoteze şi specu laţii. N im en i n u a fost
acolo. A rh eolog ii inclu d d esco peririle cultu rii p reco lum biene
C h ich a la o g rupă de p op oare aproap e u n ice d in p u n ct de v edere
cultu ral, ce făceau ag ricu ltură, co m erţ şi p relucrare de m ateriale
în u n iu n i de sta te lib e re , su b u n c o n d u c ă to r. în s ă p e cin e
rep rezin tă ciu d atele statui, n u p o t nici m ăcar arheologii să ne
răspundă.
126 ■■■■— A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
Ei le-au dat n um e ce sun ă frum o s, p recu m „zeul S oarelu i”,
„zeiţa L unii” sau „E p isco p u l” şi „D ublul E u ” , în să ele sunt doar
nişte n um e arbitrare, rezultate din creaţia noastră, din înţelegerea
noastră.

J o c u r i c u a p a — C u lt u r i d e s p r e a p ă
L a fel d e a rb itra ră e ste şi d e n u m ire a „Iz v o ru l sp ă lării
p icio arelo r” . L a p o alele „D ealu lui spălării p icio arelo r” , la care
se ajung e p e o scară infinită, curge p rin v eg etaţia lux uriantă
râ u le ţu l Q u e b ra d a de L a v a p a ta s . C u rg e p e ste n işte stân ci
m ăsu rând circa 300 m 2, care în tim p u rile p reisto rice trebu ie să
fi fost o reţea foarte com plicată de canale, jg heab uri şi adâncituri.
Pe o schelă form ată din trepte şi plăci, turiştii uim iţi sunt conduşi
către m ica o p eră de artă.
în total sunt trei bazine pătrate şi nenum ărate canale de genul
unui labirint, prin care curge apa. E ste în tr-ad ev ăr fascinant să
urm ăreşti cursul apei: apa p icu ră d intr-u n jg h ea b pe urm ătorul
şi co n tin uă cursul, p ân ă cân d în tâln eşte un ind icato r de nivel.
Iar ca o rn am entaţie a u im ito arelo r jo cu ri de apă preistorice se
reliefează, pe stânci şi pe m arginile b azinelor, form e abstracte
de reptile şi anim ale de genul m aim uţelor.
P u n c te le d e v e d e r e a le a r h e o l o g il o r în le g ă tu r ă cu
sem n ificaţia „Izvorului spălării p icio are lo r” sunt contradictorii,
în tim p ce unii cred că este vorba de un cult al apei şi al fertilităţii,
alţii văd o am enajare sfinţită p en tru cerem o n ialu rile religioase,
p recu m o îm b ăiere rituală.
D esp re ce este v o rb a la aceste m isterio ase răm ăşiţe din
p od işu l C olum b iei, n u am fo st nici eu în stare să răsp un d atunci
când, câteva zile m ai târziu, am luat avionu l de la N eiv a înapoi
la B şgo tâ. C el p uţin, de d ata aceasta nu a m ai curs apă din tavan.
în să râul Q ueb rada de L av apatas v a susu ra în că o m ică
veşnicie prin canalele, bazin ele şi ro n du rile încru state în stâncă,
p â n ă cân d v o m fi în stare să lim p e zim e n ig m ele şi tain ele
existen te n u nu m ai în p o dişu l A n z ilo r co lu m b ien i.

I n f o r m a ţ ii l e ş i i n d i c i i l e d e c ă l ă t o r i e p e n t r u a c e s t c a p i t o l le
g ă s iţi în p a rtea fin a lă , „ D r u m u l c ă tr e a m p la s ă r i” .
1 2 . „ C o n s tr u iţi o c o p ie a
s is te m u lu i v o s t r u s o l a r ! ”
T e o tih u a c a n — u n p l a n e t a r i u g ig a n tic în
p ia tr ă

T e n s iu n e a c r e ş t e a : E r i c h v o n D â n i k e n l - a r u g a t p e
u n u l d in tr e n u m e r o ş ii s p e c ta t o r i s ă d e s c h id ă c u tia g r e a
d i n f i e r , în c a r e s e a f l a u n m i s t e r ş i m a i a d â n c a l o r a ş u l u i
m e x ic a n d e p ir a m id e . R e s p e c tiv u l m a n e v r a n e n u m ă r a te le
c h e i c u g r e u ta te , to tu ş i e r a f e r m e c a t: n ic i u n a d in tr e e le
n u p ă r e a s ă s e p o tr iv e a s c ă . B ru sc ş i f ă r ă s ă p u n ă p r e a
m u lte în tr e b ă r i, p r i e t e n u l n o s tr u R a im e r a lu a t le g ă tu r a
d e c h e i d e la s p e c ta to r , le - a v e r if ic a t ş i c o m p a r a t, p e n tr u
c a în f i n a l s ă d e s c h i d ă b r o a s c a c u m â i n i d i b a c e . C â n d a
f o s t d a tă la o p a r t e p l a c a g r e a d e o ţe l, a tr e b u it s ă n e
fe r im p r iv ir e a , a tâ t d e p u te r n ic s tr ă lu c e a u s tr a tu r ile d e
m i c ă în l u m i n a S o a r e l u i .
C in e , n e î n t r e b ă m n o i, a î n c o r p o r a t a c o l o , în t i m p u r i
n e c u n o s c u te , a c e s t e s t r a t u r i d e m a t e r i a l i z o l a t o r î m p o t r i v a
c ă ld u r ii ş i e le c tr ic ită ţii a tm o s fe r ic e , c e a s tă z i e s te f o lo s it
în î n a l t a t e h n o l o g i e ? S ă f i f o s t d i n n o u — ş i c in e a ltc in e v a
a r p u te a s ă f ie — v e c h ii „ z e i ” d in c o s m o s ?
 „Când veţi coborî din nou aici,
voi treisprezece zei şi nouă zei,
veţi reordona ceea ce aţi creat
odinioară."
Din C h i l a m B a l a m
(„Cartea preotului jaguarului")

ugu st 1993. A m zb urat în m etro p o la jo cu rilo r de noroc,

A Las V egas, p rin arşiţa d eşertu lu i N ev ad a, iar acolo am
luat p arte la cong resul m on d ial al „A n cien t A stro n au t Society”
(A A S ). A m s ă r b ă to r it a d o u ă z e c e a a n iv e r s a r e a a c e s te i
o rganizaţii, ai cărei m em b ri se o cu p ă cu ad un area şi p u b licarea
de ind icii cu p riv ire la faptul că străm o şii n oştri prim eau vizite
de la form e ex traterestre in teligente, d in cele m ai vechi tim puri.
A A S a fost fo nd ată în 1973 de către avo catu l d in C hicago, dr.
G ene P hilip s, d u p ă ce film u l lui E rich v on D ăn ik en „C h ariots
o f th e G o d s? ” (titlul en g lez d at celeb re lo r „A m in tiri despre
v iito r”) i-a tre z it in teresu l p e a c e a stă in c itan tă tem ă. S lav ă
D o m n u lu i, m a n ife s ta re a de cin ci z ile s-a ţin u t în cam erele
clim atizate de la „Im perial Palace H o tels” . E ra u n lucru im perios
necesar, av ân d în v ed ere tem p e ra tu ra de la p rân z, 50 °C , în luna
august.
în să n u am scăp at aşa rep ed e de tem p eratu rile acelea căci
la sfârşit conferinţei m o nd iale a A A S m -am în scris într-u n grup
de călătorie, condus de E rich vo n D ăniken personal, prin locurile
d in cărţile sale. S-a m ers în M ex ico, u nd e s-au v izitat locuri
atât p line de m ister, cât şi cu n um e cu rezonanţă, precum U xm al,
P alen qu e, C h ich en Itza („C h icken P iz za ”), T uia şi m ulte altele.
P en tru m in e nu era p rim a v izită în ţinu tu rile A m ericii de
Sud. E x act doi ani m ai în ain te, fu sesem d eja acolo, „pe urm ele
z eilo r”, cu un grup turistic, p reg ătit la cel m ai în alt nivel printr-o
ex p oziţie de fo to grafie, pe care E rich v on D ăn ik en a ţinut-o
special în acest sco p la o casă d in tr-u n orăşel d in sud -estul
B avariei. F ireşte călăto ria cu E rich v on D ăn ik en a fost d eo seb it
de in teresantă şi p lin ă de ev enim ente. P entru m ine p erson al,
acest tu r a rep rezen tat o atracţie specială. C ăci ex act în u rm ă cu
25 de ani, când am început să fiu interesat de fascinantele enigm e
ale isto riei u m an ităţii — stim u la t fiin d de b e stse lle r-u l lui
D ăn ik en „A m intiri despre v iito r” — am m ers la P alen que, unul
dintre locurile cu cele m ai m ulte urm e ale teoriei zeilo r veniţi
d in cosm os. îm p reu n ă cu om ul pe care d o ar „av alan şa” l-a pus
în m işcare. E ram foarte em oţion at, în ciu d a u m idităţii crescute
a aerului din p ăd urile tropicale.

„ L o c u l u n d e îl a tin g i p e D u m n e z e u .”
La ap rox im ativ 40 km n o rd-est de o raşu l M exico, acest
co lo s m ereu în m işcare, cu u n h ao s ru tier ce nu se term in ă
n iciodată, se află am plasarea arh eo lo g ică de la T eotihuacan. în
iulie 1520, spaniolul H ernand o C ortez, intrat în istorie ca fiind
sâ n g e ro s u l c u c e rito r al M e x ic u lu i, a tre b u it să se re tra g ă
îm p reu n ă cu cei câţiv a oam eni răm aşi, la O tum ba, d up ă ce a
renu nţat la p rim u l atac asu pra capitalei de atunci a aztecilor,
T enochtitlan. A ici, pe culm ile m un ţilor, co nchistad o ru l sigu r a
o b s e rv at ciu d a tele stru ctu ri d elu ro a se , cu în ălţim i id en tice.
P rob abil a m ers p rintre ele n ebăn u in d în ce loc p lin de m ister se
afla. în realitate aztecii ştiau, totuşi au trecut totul cu bun ă ştiinţă
sub tăcere. Ei nu m eau zon a aceea teo tih u aca n. ceea ce înseam nă
„locul u nd e îl atingi pe D um n ezeu ” . N u se cu n oaşte num ele
o r ig in a l al lo c u lu i; n im e n i n u ş tie c in e e ra u lo c u ito r ii
T eotihuacan-ului,
A
de unde veneau şi ce lim b ă vorbeau.
In o rice caz, acest loc reprezin tă cea m ai veche civ ilizaţie
d in p o d işu l m ex ic a n şi o ra şu l fară p red e ce so r. A rh e o lo g a
franceză L aurette Sejourne scria despre acest loc plin de m istere
şi secrete urm ătoarele: „O rig inea acestei culturi înalte reprezintă
cea m ai m are enigm ă. D acă este greu de accep tat că însuşirile
culturale... şi-au găsit form a d efin itiv ă d eja de la început, este
şi m ai greu de c rez u t că acest co m p lex aferen t de p rem ise
spirituale a existat, pur şi sim plu, d intr-o dată, com plet form at.
N u avem nici o d o vad ă m aterială a acestui u im ito r proces de
d ezv o ltare.”
130 A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei

D r u m u l M o r ţ ilo r
Istoria din negurile tim pu lui a T eotih uacan-ului ne pune în
faţa unui m ister de n ep ătru n s, d a to rat im ensei lui grandori,
în tin d erea oraşului se ridica în tim p u rile d ezv oltării m axim e la
circa 25 k m 2, iar num ărul lo cu ito rilo r de atunci a fost estim at la
200000.
N u cleul era co n stitu it de fastu o asa stradă, ce se desfăşură
de la su d la n o rd , „ C am in o de los M u e rto s ” , în tra d u c ere
„D rum ul M orţilor” . C u trei kilom etri lungim e şi 40 m etri lăţim e,
d rum ul era flancat pe am bele părţi de n u m ero ase p iram id e m ici
şi p latform e ale tem plelor. U n artificiu arh itecto nic al n ecun o s­
cutului proiectant al T eotihuacan-ului a condus la o iluzie op tică
fascinantă. L a nord, D rum u l M o rţilo r p rez in tă o ascensiun e de
30 m. P riv itoru lu i, care se aprop ie d in sud, i se creează im presia
că strad a se în d reap tă spre cer p rin n işte trepte n esfârşite, p ână
când în cap ăt se co n to peşte cu „P iram id a L u n ii” . Invers d ispare
în treag a terasare, d acă te uiţi de pe v ârful ap latizat al P iram idei
L unii, înspre sud. U n truc rafinat, ce scoate în ev id enţă subtile
cu n oştin ţe de geom etrie şi arhitectură!
P riv in d d e la P ira m id a L u n ii în s p re c a p ă tu l n o rd ic al
D rum ului M orţilor, în stânga m ăreţei străzi, se află cea m ai m are
c o n s tru c ţie a A m e ric ii C e n tra le , P ira m id a S o a relu i. C u o
su prafaţă a bazei de 222 x 225 m , ea are un p lan aproape pătrat.
A re o în ălţim e de 63 m , cu 19 m m ai m u lt decât P iram id a Lunii,
şi cu to ate acestea, p riv ito ru l are sen zaţia, u itân du -se din v â rf
că am b ele con strucţii au aceeaşi în ălţim e. P entru această iluzie
este răsp un zătoare şi m ai-sus m en ţio n ata d iferen ţă de înălţim e.
G raţie suprafeţei bazei de 4 99 50 m 2 — aceasta în seam nă
aproape cinci hectare! — P iram id a S oarelui din T eotihuacan,
cu toate că este cu ap ro x im ativ 80 m m ai jo a s ă , are d im ensiuni
m ai im p ozante decât p iram id a lui K eo ps de la G izeh. N um ai
aşa-num ita „P iram idă A lbă”, acea construcţie în văluită în m ister
d in sud-v estul cap italei pro vin ciei ch in ezeşti X ian, este m ai
m are, având o înălţim e de 300 m şi o latura a bazei de o ju m ătate
de k ilom etru.
 în registrările d in aer au eo nfirm at că T eo tihu acan a fost un
o raş u ria ş, îm p ă rţit c la r în p a tru se c to a re . A s tfe l, D ru m u l
M o r ţilo r m a r c h e a z ă a x a n o r d - s u d , ia r d o u ă s tră z i la rg i,
transv ersale, fo rm ează axa est-vest. în spatele p iram id elo r şi a
n u m ero aselor p latform e ale tem p lelo r sun t clădiri, ce form au
aparen t cartiere de locuinţe. C a şi în m arile oraşe m o d em e din
tim p u rile noastre, se p ot recu no aşte locu inţe form ate din curţi
şi case puse u n a lângă alta. A cestea beneficiau deja de un sistem
riguros de canalizare, cu scurgeri şi con du cte de apă separate.
Şi astfel, cu m ai m ult de 20 000 0 de lo cuitori, T eotihuacan, care
a g ăzd uit o d ată „Locul und e îl atingi p e D u m n e zeu ” , a întrecu t
cu m u lt R o m a antică.

U n m o d e l a l s is t e m u lu i n o s tr u s o la r
E nigm ele acestei am plasări, care şi aşa nu sunt puţine, aveau
d im en siu ni resp ectab ile, în să au fost lărgite p ân ă la „o variantă
co sm ică” . D up ă cum d em o n stra E rich von D ăn ik en în una din
cărţile sale, T eotihuacan reprezin tă un m odel gigantic din p iatră
al sistem u lui no stru solar.
D oi c erc e tă to ri su d -a m e ric a n i, P e te r T o m p k in s şi H u gh
H a rle sto n , au fo s t cei care au p u tu t d o v e d i le g ă tu rile d in tre
c o n s tru c ţiile m o n u m e n ta le d e la T e o tih u a c a n şi p la n e te le
siste m u lu i n o stru solar. U rm ân d e x p u n e rile lor, la m ă s u ră ­
to rile lo r m eticu lo as e tre b u ie sta b ilită a ce a u n itate d e m ăsu ră,
care stă la b a z a în tre g u lu i a m p la s a m e n t. C ăci în to td e a u n a ,
p la n u rile g e o m e tric e şi a rh ite c to n ic e su n t im p o s ib ile fară o
u n ita te d e m ăsu ră. A c e a stă u n ita te de m ăs u ră a fo st s ta b ilită
la e x a c t 1,059 m — iar H arleston a d enu m it-o „h u n ab ” , ceea
ce în lim ba m ay aşilor în seam n ă „u n itate ” .
A cu m fu sese g ă sită c h e ia p la n u lu i o raşu lu i căci în treg
T e o tih u a c a n - u l se p u te a s c h iţa f o lo s in d h u n a b u l. D u p ă
m ăsu rarea am p lasam en tu lui cu această unitate s-a d ezv ălu it o
surpriză frapantă.
C â n d H a r le s to n a in tr o d u s în c o m p u te r r e z u lta te le
m ăsurăto rilo r sale, nu şi-a p utu t crede ochilor. T runchiurile de
p iram id ă şi p latfo rm a „citad e lei” cu tem p lu l Q uetzalcoatl drept
pun ct de pornire, p recu m şi celelalte con strucţii ale oraşului.
 132 A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei

F ig . 8. T e o tih u a c a n — o il u s tr a r e în p i a t r ă a s i s te m u l u i n o s tr u so la r.
F ie c ă r e i p l a n e t e î i c o r e s p u n d e o c o n s tr u c ţi e p o z i ţ i o n a t ă e x a c t, c a r e
m a r c h e a z ă d a t e l e t r a i e c t o r i e i d in p e r i o a d a r e s p e c t i v ă ”

m a rc au în m ed ie, d a te le tra ie c to riilo r p la n e te lo r in te rio are

M ercur, Venus, Terra şi M arte. H arleston a stabilit pentru distanţa
de la P ăm ânt la Soare 96 de h unabi; p lecân d de la acelaşi punct
fix, co nstru cţiile sunt p o ziţio n ate exact: p entru M ercu r cu 36,
pentru Venus cu 72 şi p en tru M arte cu 144 hun abi. C hiar şi
centu ra de asteroizi — acele p lan ete m ici ce se înv ârtesc în
jurul S oarelui în tre M arte şi Jupiter, cu n um ărul ap rox im at la
 133
2 0 0 0 — e s te p l a s a t ă c o r e c t , la 2 8 8 d e h u n a b i . P r o i e c t a n t u l
n e c u n o s c u t a l o r a ş u lu i a a m e n a j a t î n a c e s t lo c u n c a n a l a r ti f ic i a l
p e n tru râ u l S a n -J u a n , c a re tra v e r s e a z ă T e o tih u a c a n -u l p rin
s u b te r a n .
S e m e r g e m a i d e p a r te : r u in e l e u n e i c o n s tr u c ţii n e c u n o s c u te
m a r c h e a z ă la 5 2 0 d e h u n a b i p o z i ţia lu i J u p ite r , şi „ lo c ţii to r u l”
d in p ia tr ă a l p la n e te i S a tu r n e s te la 9 4 5 d e h u n a b i. D e ja - m e n ţio -
n a ta P ir a m id ă a L u n ii, d e la c a p ă tu l D r u m u lu i M o r ţilo r , m a r c h e a z ă
t r a i e c t o r i a lu i U r a n u s . T o t u ş i c e e s t e c u p l a n e t e l e c e l e m a i
în d e p ă r ta te d e S o a r e — a u f o s t a v u te î n v e d e r e N e p t u n şi P lu to ?
F ire ş te . C ă c i* a ş a - n u m ita S tr a d ă a P r o c e s iu n ii c o n tin u ă
D r u m u l M o r ţ i l o r p e s t e P i r a m i d a L u n i i, î n s p r e ţi n u t u l m u n to s .
I n tr - a d e v ă r : la 2 8 8 0 d e h u n a b i , p e u n v â r f m u n t o s , s e a f l ă
r ă m ă ş i ţ e l e u n u i te m p lu , ia r m a i a d â n c î n m u n ţ i , la o d i s t a n ţ ă d e
3 7 8 0 d e h u n a b i , e s te u n t u r n e r m e tic , f a r ă in tr ă r i ş i f e r e s tr e .
A s t f e l, p l a n e t a P lu to — d e s c o p e r i t ă î n e p o c a n o a s t r ă a b i a în
1 9 3 0 , d e c ă tr e a s tr o n o m u l C ly d e T o m b a u g h ( 1 9 0 6 - 1 9 9 6 ) — a
fo s t in c lu s ă d e la în c e p u t în g ig a n tic u l a m p la s a m e n t, c e se
con
P la n e te le şi d is ta n ţe le m e d ii In u n ită ţi „ H u n a b ”
până la S o a r e ( în m i l i o a n e a stro n o m ice în T e o ti-
de km ) (U A ) huacan

M er k u r 57,9 0,39 36
V cnus 108,2 0,72 72
E rd e 149,5 1,00 96
M ars 228 1,52 144
A s te r o id e n 420 2,80 288

jtfjşţ. 5,20 520

** H 2S . .. 9 , 5 0 . : , - A

U r„ M î - O b O ' 1' ' 18-2C ' '

4500 SC *
4500-7000 30- 50 3780

F ig . 9. T e o tih n a c a n — o ilu s tr a r e în p i a t r ă a s i s t e m u l u i n o s tr u so la r.
V a lo rile n u m e r i c e a le d i s t a n ţ e l o r d e la p l a n e t e l a S o a r e în u n ită ţi
a s tr o n o m ic e ( U A ) ş i d i s t a n ţ e l e d i n tr e c o n s t r u c ţ i i l e r e le v a n te , c a r e
c o r e s p u n d f r a p a n t în h u n a b i ! ”
13 4 A r en el e s t r an i i a l e T er r ei

T abelul (vezi Fig. 9), în care am trec u t d istan ţele dintre

p la n e te şi S o are, d e z v ă lu ie a lte d e ta lii u im ito are . V alo rile
n um erice ale unităţii h unab, luate de la co n strucţiile descrise
d in T eotihuacan, co respu nd d istan ţelo r dintre p lanete şi Soare,
ex p rim ate în unităţi astronom ice!
Ce inteligenţe avansate îi instru iau pe oam enii dintr-o epocă
de m u lt u ita tă să c o n stru ia sc ă o im a g in e red u s ă la scară a
sistem ului nostru solar, care a trav ersat m ilen iile şi ne am inteşte
de existenţa lor? C ine să fie altcineva, decât acei „zei astronauţi’'
d in ad ân cu rile u n iversu lu i?

D e p o z ite d e a r m e a le e x t r a te r e ş t r ilo r ?
U n alt m ister, n u m ai p u ţin fascin ant, al T eotihuacan-ului
se ascu n d e sub m asiv ele plăci d in oţel. A ceste sunt straturi
g roase de m ică, în cazul acesta m u sco v it, băgate în păm ânt, un
m in eral e x isten t în cristale stra tifica te, cu un grad m are de
exfoliere.
încă din n oiem brie 1991 am fo st la astfel de depo zite de
fier; nim eni n u a fost atunci p reg ătit să m i le deschidă. In august
1993, E rich von D ăn ik en a făcu t to tul p en tru a ni se prezen ta o
în căpere de m ică, pe care arheolog ii le co n siderau top-secret.
C ând ne-am adunat în faţa unei plăci din oţel, tensiunea a crescut:
E rich l-a p o ftit pe unul dintre n u m ero şii sp ectatori să deschidă
cu tia g rea d in fier. R espectiv u l m an evra cu greu n en um ăratele
chei, totuşi era fascinat: nici un a n u v roia să se potrivească.
D intr-o dată, fară să p u n ă p rea m ulte în treb ări, prietenu l nostru
R ainer a luat legătura de chei, le-a v erificat şi co m parat şi, în
final, a deschis în cu ieto area b u clu caşă cu m âini dibace. C ând a
fost d ată la o p arte p laca grea de oţel, a treb u it să ne ferim
priv irea, atât de p uternic străluceau stratu rile de m ică în lum ina
Soarelui.
N e în treb ăm , cine a dep o zitat aici aceste m ateriale, în tim ­
puri necun oscute? M ica po sed ă nişte caracteristici ce au deschis
teh nicii m od erne nişte p o sib ilităţi de u tilizare foarte speciale.
E ste elastică, izo lează tem p eratu ri de p ân ă la 800 grade C elsius
şi nu este d istrusă de d ev iaţiile bruşte de tem peratură. Totuşi.
 Q /ta /y lw i^ Q jfth i(M io4'j?
cea m ai ex trao rd in ară calitate este aceea de izolator electric.
M usco vitul rezistă la descărcări electrice. E ste şi astăzi folosit
în furnale drept fereastră, iar în electrotehnică serveşte la izolarea
aparatelo r foarte solicitate.
în M exic, m ica este destul de rară. D efin ită chim ic drept
h id ro s ilic a t de p o ta s iu şi a lu m in iu , se g ă se şte m ai ales în
aprop ierea granitului, este găsit în filoane şi exploatat. C ele m ai
m ari d e p o z ite s-au d e sc o p e rit în M a d a g a sc ar, In d ia, sudu!
A fricii, p recu m şi în B razilia şi SU A . Se p oate ca de acolo să fi
fost exp o rtat în T eotihuacan.
S ub aceste straturi de m ică, d o uă culoare duc spre o m ic.'
încăpere, am plasată sub P iram ida Soarelui. C e se în tâm pla acolo
în tim p u rile p reisto rice ? O are în acel „lo c und e îl atingi pe
D u m n eze u ” se ex p erim e n ta în a lta teh n o lo g ie, se p ro d u ceau
tem p era tu ri de sute, sau c h ia r m ii de g rad e ? O are c iu d a ţii
astro nau ţi d ep o zitau sub ace st ecran co n tra căld urii arm e şi
aparate im p ortan te, de care aveau nevo ie în călăto riile lor din
co sm o s şi le ascun d eau de cei n eau to rizaţi să p u nă m âna pe
ele?
C o n s tru c to rii T e o tih u a c a n -u lu i — c el p u ţin c o n fo rm
p ărerilo r „o rto d o x e ” ale celo r m ai m u lţi arh eologi — au fost
o am enii din ep o ca de p iatră, care nu aveau nici o idee despre
calităţile teh nice ale m in eralului fo lo sit acolo, m ica. în să cineva
a treb u it să în d rum e acei oam eni ca să co n stru iască m odelul
d in p iatră al sistem ului n o stru solar, cu în căp erile secrete cu.
m ică. O altă în cercare de ex plicare n u p o ate face faţă tot m ai
d eselor sem ne de în trebare în ceea ce p riv eşte această situaţie
fantastică.

I n f o r m a ţ ii l e ş i i n d i c i i l e d e c ă l ă t o r i e p e n t r u a c e s t c a p it o l le
g ă s i ţ i î n p a r t e a f in a lă , „ D r u m u l c ă t r e a m p l a s ă r i ” .
1 3 . E i s u n t d e ja p r i n t r e n o i!
P o r to R ic o — o b a z ă ^ e x tr a te r e s tr ilo r ?

D u p ă c u m s e p a r e , n u m a i e s te n ic i o în d o ia lă c ă p e
ş i d e a s u p r a te r ito r iu lu i P o r to R ic o s - a u p e tr e c u t lu c r u r i
s i n i s t r e ş i s e m a i î n t â m p l ă în c ă , a p r o a p e z i l n i c . î n t i m p u l
ş e d e r ii m e le p e a c e a s tă in s u lă — c h ia r c â n d m ă lă s a m
p r a d ă lu c r u r ilo r m a i p u ţin s p e c ta c u lo a s e d e p e p l a j ă — ,

m i - a s ă r i t în o c h i a c t i v i t a t e a f e b r i l ă a U S - N a v y ş i A i r
F o r c e . A p a r a te F - 1 4 „ T o m c a ts ” p a tr u la u f ă r ă în c e ta r e
p e c o a s tă , d a r ş i d e a s u p r a p ă d u r i l o r tr o p ic a le d in
i n t e r i o r u l i n s u le i , d e o b i c e i în f o r m a ţ i u n i d e c â t e d o u ă ,
d a r ş i m a i m u lt e .
A m a v u t im p r e s ia c ă f o r ţe l e a r m a te e r a u f o a r te
c o n ş tie n te d e f a p t u l c ă n u s u n t s in g u r e le c a r e d o m n e a u
în i n s u l e l e C a r a i b e .
D a c ă P o r to R ic o în tr - a d e v ă r g ă z d u ie ş te u n a s a u m a i
m u lte b a z e a le u n e i in te lig e n ţe c e n u p r o v in e d e p e a c e a s tă
p la n e tă , a tu n c i c o n s e c in ţe le v o r f i a tâ t d e ş o c a n te , în c â t
a r z d r u n c i n a d i n t e m e l i i t o a t e i n s t i t u ţ i i l e s o c i e t ă ţ i i n o a s tr e .
C ă c i a t u n c i „ e i ” a r f i d e j a p r i n t r e n o i. ..
 „Adesea mă întreb, ce s-ar întâmpla,
dacă noi toţi, cei de pe Pământ, am
descoperi că vom fi. ameninţaţi de o
putere de pe o altă planetă."
Ronald Reagan, fost preşedinte al
SUA

P rintre locurile cele m ai m isterioase de pe planeta noastră,

cu sig uran ţă un loc aparte îl o cup ă o insulă am p lasată
între R ep ub lica D o m in ican ă şi insulele A ntile. Vorbesc despre
„C om m o nw ealth o f P orto R ico ”, ce se n um ără d in p u nct de
v edere politic p rintre S tatele U nite ale A m ericii şi nu este cu
n im ic m ai prejos faţă de celelalte state insulare din reg iun e, din
p u n ct de vedere al farm ecului p eisajului. A r p u tea fi o insulă de
vis, aşezată idilic în soarele tropical, v isăto are şi paşnică...
A şa şi este — cel p uţin la p rim a vedere — im presia generală
lăsată de P orto R ico celo r m ai m ulţi v izitato ri, care-şi petrec
concediile pe n isipu rile lui albe. Totuşi, ap aren ţele înşeală. Căci
n u ex istă nici u n alt loc pe păm ânt, u nd e fen om en ul O Z N să se
d esfăşoare cu to ate faţetele lui, la fel de inten s ca aici. A ici sunt
v ăzute aproape zilnic obiecte de zbor, al căro r co m p o rtam en t
în tim pul zborului în calcă toate legile fizicii cun oscu te de noi.
M ult în afara graniţelor d in Porto R ico, C hupacabra, în traducere
„T etină de cap ră” , a d obând it o n otorietate îngrozitoare. R areori
trece o săp tăm ân ă fară să se fi g ăsit cadavrul m u tilat în fio rător
al unui anim al dom estic, ce p rezin tă aceleaşi sim p tom e ca şi
vitele şi caii m utilaţi din vestul SU A . M arto rii oculari descriu
creaturile în frico şăto are la fel ca pe „fiinţele m ici şi ce n u şii'’,
în să cu dinţi îng rozitori şi ochi ce strălucesc în întuneric.
A proape la fel de des sunt observate ciudate fiinţe um anoide.
S en zaţia g en erală a fost d eclan şată de cel p u ţin un incident, în
d e cu rsu l c ă re ia au fo s t „ lic h id a ţi” cel p u ţin doi p ilo ţi din
U S -A ir-F o rce. N ici p ân ă în ziu a de astăzi nu s-a m ai găsit nici
o u rm ă a celo r d ou ă F-14 „T o m cat” şi a p ilo ţilo r lor. Iar aceasta
 138 ■ A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
în ciud a faptului că inciden tu l n efericit a fost v ăzu t de peste
100 de m artori oculari, iar o p arte d in ei au dep us m ărturie sub
ju răm ânt. D espre aceasta m ai târziu.
A cestui sinistru petic de păm ânt i-am făcut o vizită în august
i-1997.

P a r a d is u l c u m ic i d e fc c te
în că o dată aveam m ai m ulte d estin aţii pentru conferinţe,
ca de ex em p lu O rland o -F lo rida şi V irginia B each, o staţiune
balneară de vis de pe coasta statului cu acelaşi num e. între aceste
d ou ă destin aţii aveam la d ispo ziţie cam o săp tăm ână de tim p
liber — şi în tru cât d u pă d ou ă zile de stat d eg eab a în neb uneam ,
am p lan ificat rep ed e o excursie în P orto Rico.
P rem ergăto r am av ut m ai m u lte co n vo rb iri telefonice cu
u folog a de acolo, L ucy G u zm an de Plâ, care, îm p reu n ă cu soţul
ei, O rlando, a stat alături de m ine în tim p u l întregii săptăm âni
de cercetări. A m fo st în p rin cip al in te resat de m u tilările de
a n im a le , d e v e n ite a p ro a p e c a o e p id e m ie , ce au in v a d a t
C hupacabra. în tru cât deja am vo rb it pe larg despre aceste lucruri
în tr-u na d in cărţile m ele p receden te, am intesc totuşi pe scurt
câte ceva.
Porto R ico este u n p arad is cu m ici d efecte, iar aceasta nu
nu m ai din cau za d eselo r apariţii O Z N , ce între tim p au ajun s să
am eninţe chiar viaţa. Şi m ai bătătoare la ochi este o apariţie, ce
ascu n d e cev a n u c h ia r e x tra te re s tru , d a r în o rice caz cev a
supraterestru, în cel m ai sim plu sens al cuvântului. Vorbesc acum
despre furtunile tropicale bruşte, care p o t lua im previzibil form a
unui potop. C hiar în ziu a u rm ăto are sosirii m ele — ufologa
m en ţio n ată la în cepu t, Lucy G u zm an de P lâ m -a luat de la hotel
şi am m ers la ea acasă trecând p rin San J u a n — cerul şi-a deschis
din no u băierile. N ic io d a tă nu am m ai trăit o fu rtună cu o astfel
de intensitate: m ulte au to m ob ile erau răstu rn ate pe m arginea
străzii. E rau în apa puhoiului ch iar p ân ă la m arginea parbrizelor,
iar şoferii au p u tu t să se refu g ieze p e cap o tă ab ia în ultim ul
m om ent. C hiar şi pe strada principală, care du cea la R io Piedras,
ap a ajun g ea am en in ţăto r p ân ă la pragu l m aşin ii. O g răm adă de
prob lem e p en tru po rtoricani.
 M ai m u lt, cân d am m ers la câtev a zile să v izităm cel mu i
m are rad io telesco p din lum e, banalul fapt .că era în ch is, n e-a
p rev enit de to t ce p u tea fi m ai rău. A bia p ărăsisem d rum ul p lin
de curbe şi intrasem d in no u pe au to strad a spre San Juan, când
norii, la în cep u t m ici, s-au ceo ncen trat cel m ai scurt tim p în
nişte nori negri, diabolici. Erau fulgere strălucitoare, de o m ărim
n em aiv ăzu tă p ân ă atunci, iar eu eram fo arte b ucu ro s să nu sta
chiar în m ijlocul acelui infern. In casă am realizat că A recib
nu ar fi trebu it să aib ă p orţile închise. D e atunci am m ai trecu,
p rin ceva: un fulger s-a d escărcat exact lân gă stradă, în tim pul
unui tu r cu m o tocicleta, iar de atunci am un profu nd respect
pentru aceste lucruri!
E ra clar că A recib o nu m ă vroia. A m p rim it in fo rm a ţi’
despre nu m eroase incidente spectacu lo ase, petrecute în legătur
cu fenom enul O Z N d in Porto R ico.
P ărea aproap e că O Z N -u rile p ro v en eau de acolo sau c.
av eau cel puţin o bază secretă.
A
In „ L a g u n a C a r t a g e n a ”
D in anul 1987, apariţiile de obiecte de zb o r neidentifica;
s-au în m u lţit m ai ales la sud-vest de P o rto R ico. C ele m ai m ulte
d in tre aceste in cid ente p ar să se co n cen treze în zo n a dintre
o raşele C abo R o jo şi Lajas. A ici se g ăseşte un lac de m ai m ulţi
kilo m etri lungim e, „L aguna C artagena” . L a sud se întinde lanţul
m un tos S ierra B erm eja.
La 31 m ai 1987 către o ra 14 d u p ă-am iaza, câtev a mii de
locuitori din p artea de su d-v est a insulei P orto R ico au fost
zguduiţi de m işcări puternice de păm ânt, precum şi de un zgom ot
ca o exp lo zie puternică, ce v en ea clar d in interiorul Păm ântului.
P ăm ântu l s-a m işcat câtev a clip e, iar la unele locuinţe au apărut
fisu ri adânci. P rim a dată, centrul seism olog ie de pe insulă a
anu n ţat că epicentrul ciud atei m işcări era la 27 m sub L aguna
C artag en a, în să u lte rio r a fo st m o d ificat. A cu m s-a spus că
epicentrul cu trem u rulu i a fost la vest de in su lă, în largul m ării.
Ce s-a m ai întâm plat: în nopţile urm ătoare, num eroşi m artori
o culari au o bservat cum în zon a L agunei C artag en a plu teau pe
cer m ai m ulte obiecte de zb o r n eid en tificate. Iar aceasta nu a
 140 — Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
fost destul: d eja d in tim pu l n o p ţii de d in ain te de cutrem ur, pe la
o ra d o u ă d im ineaţa, m ai m ulţi locuitori au o b servat un obiect
de zb o r uriaş, sub fo rm ă de farfurie, ce p lu tea d easu pra Lagunei
C artagena de p arcă ar fi cău tat oeva. O lo cu ito are căreia i-a
ap arţinut o b u cată de teren, pe care se află astăzi lacul, a declarat
că fam ilia ei a o b servat d eja d in 1956 ob iecte neidentificate, ce
ieşeau şi se scufu nd au în apele L agunei C artagena.
S en or C ruz, d irector al C ivil D efense A g en cy din Lajas, a
o b se rv at în m ai m u lte n op ţi o b iecte ce stră lu c eau p utern ic,
rotunde, dar şi ovale, ce zb u rau cu rotaţii dreptung hice deasupra
zonei. U neori se scufu nd au în L agu na şi d isp ăreau sub ape.

V iz it a t o r i m is t e r io ş i
N u au fost v ăzu te d o ar o biecte zburătoare, ci şi presupuşii
lor ocupanţi, care îi în gro zeau pe lo cuitorii din regiune.
A stfel, Senora M ariso l C am acho, care trăieşte la m arginea
com un ei M aguayo, nu departe de L ag una C artag en a, a prim it
în n o ap tea de 13 au gu st 1991 v izita n eaşte p tată a d o uă fiinţe
ciu d ate. D o rm ea, cân d spre o ra 2 d im in e a ţă a p e rc ep u t un
zg o m o t n eob işn uit, ce p ărea să v in ă d in balcon. G ândind u-se
m ai d egrabă la m usafiri nepoftiţi de origine şi cu intenţii terestre,
M ariso l s-a ap ro p iat p recau t de fereastra b alcon ului. A fară a
recunoscut do uă personaje, ce discutau într-o lim bă n ecunoscută
ei. A ridicat încet jalu zelele, şi s-a uitat la cele d ouă fiinţe ciudate,
pe care vi le p uteţi închipu i.
A m bii cercetau p lantele de pe b alco n, şi anum e o plan tă
d eco rativ ă tro p icală cu n um ele de M o nstero sa deliciosa , care
d in cau za n u m ero aselo r găuri din frun ze se m ai n u m eşte şi
„B rânza S ch w eizer” ( Q ueso Su iza). A u ru pt de pe tu lp ină m ai
m ulte frunze şi au scos su nete n ecu n o scu te în faţa ei. Părea că
erau interesaţi de p lan tă, la fel ca şi b o tan iştii noştri.
C a şi cum ar fi fost p aralizată, M arisol C am ach o nu se mai
putea m işca; d o ar se u ita la cei doi intruşi. A veau o în ălţim e de
circa 1,20 m şi cap ete d isp ro p o rţio n at de m ari, în form ă de ou,
m ai în g uste în p artea de jo s. E rau fo arte sub ţirei şi p ielea părea
să a ib ă c u lo a re a gri. A veau o ch i fra p a n ţi, m ari, o b lic i, se
în tin d eau p ân ă la m arginile capu lui şi nici p upila, nici corneea
 141

nu erau ca Ia ochii norm ali. F igura acesto r personaje neob işnuite

era p lată, cu o d esch izătu ră în gu stă, fără bu ze, în loc de gură. In
ciu da în făţişării lor, M arisol n u sim ţea frică; era fascin ată şi
asem ăn a fiinţele cu n işte copii.
B raţe le a m b e lo r fiin ţe e ra u v izib il m ai lun g i d e câ t ale
o am en ilo r şi m arto ra le-a o b se rv at m âin ile sub ţiri, cu p atru
d egete d elicate. E ra ca şi cum creatu rile acestea ig norau sau nu
o bservau p rezen ţa la fereastra balcon ului a doam nei C am achos.
Intruşii luau frunze de la p lanta cercetată şi co n tin uau să discute,
v o rbind într-o lim bă rapidă, ce su na n ecunoscut. S -au deplasat
spre L aguna C artagena, s-au d us la cap ătul străzii d up ă un tufiş
şi au d ispăru t d in raza v izu ală a m arto rei.
D o uă săp tăm ân i m ai târziu, M arisol C am ach o a trecut prin
ex act aceeaşi ex perien ţă, num ai că de d ata aceasta s-a putut
m işca şi a încercat să co m u n ice cu ciu datele fiinţe. C ând le-a
vorbit, cei doi s-au u itat la ea şi au fugit p e stradă, disp ărând tot
în d irecţia L agunei C artagena.

O în t â ln ir e în f r ic o ş ă t o a r e la lu m in a z ile i
în această p erio ad ă, într-o zi de la sfârşitu l lui augu st 1991,
p e la o ra 11:30 la p rânz, po rto ricanu l U lises P erez m ergea cu
m oto cicleta pe un drum n eco nsolidat, cu pietriş. E ra în drum
spre o ferm ă de vite, aflată u nd ev a în tre satul La P arguera şi
L aguna C artagena. N efiin d aten t, a in trat în tr-o baltă de apă şi
m otorul i s-a oprit. C ând în cerca să rep o rn ească m otocicleta,
privirea i-a alunecat pe un canal de irigare de pe o stradă paralelă.
A c o lo a o b se rv a t o fiin ţă u m an o id ă. U lise s P e rez d e sc ria
răscolito area întâlnire astfel:
„D intr-o d ată am v ăzu t ceva, ce stătea pe o b u turu gă din
lem n, lângă un copac şi aplecat p este ea. P ielea acestei fiinţe
era p recu m carnea cru dă — cam ca atunci cân d se taie o bucată
de piele, iar tăietu ra este albicioasă, cu p u ncte roşii. C am aşa
arăta. E ra o p iele p alid ă, alb icio asă, asem ă n ăto are cu cea a
salam and relor de culoare deschisă.
N e-am uitat o clipă unul la celălalt fără să ne m işcăm . N u-m i
este ru şin e să recun osc că acel lucru îm i p ro v o ca frică, şi am
în cercat să rep ornesc m oto cicleta, ca să p lec repede de acolo.
142 A r en el e s t r an i i a l e T er r ei
C ând m -am m işcat, creatu ra a sărit şi a d isp ăru t în apa canalului
— i-a m v ă z u t p ic io a re le d is p ă râ n d su b n u fe ri. A m lă sa t
m o to cicleta acolo şi am fugit. C ând am ajuns acasă, am povestit
agitat ce am văzut. P rietenii şi rud ele m ele nu v roiau să m ă
creadă, de aceea am hotărât, să ne în to arcem în acel loc. Totuşi,
când au v ăzu t nuferii striviţi, m -au crezu t şi a în cep ut să le fie şi
lor team ă.”
C o nform lui U lises P erez, fiin ţa este id entică cu cea din
cazul m en ţio n at anterior. Cel m ai m u lt l-a im p resio nat capul,
cu ochii negri, uriaşi. C a şi la celelalte în tâln iri, şi aici ex istă o
legătură de p ro st au gur cu L aguna C artagena, căci de acolo vine
respectivul canal de irigare.
In c id e n te de a c e st fel, c are se rid ic ă la su te, în tă re s c
p resu p u n erea că aceste ciu date fiin ţe au un fel de bază sub
L a g u n a C a r ta g e n a s a u a ltu n d e v a p e in s u la P o rto R ic o .
Intr-adevăr, n um ăru l n eo b işn u itejo r în tâln iri, al g ro azn icelor
m utilări de an im ale şi al altor feno m en e de pe această insulă
en ig m atică foarte m are. Iar O Z N -urile zb o ară în con tinuare, îi
înfricoşează pe cetăţeni, chiar şi pe soldaţi. U neori m ai tare decât
ar fi ju stific at. C ăci d eja s-a aju n s la con fru ntări dram atice,
term inate, d upă toate p ro b abilităţile, dram atic!

Z g o m o t e m o r t a le p e c e r
C el m ai sp ecta cu lo s in cid en t, în cu rsu l căru ia au căzut
v ictim e unui o biect de zb o r n ecu n o scu t ch iar av io an e m ilitare
îm p reu n ă cu în că rcă tu ra lor, este cel care a in trat în istoria
feno m enelor O Z N drep t „Incidentul C ab o -R o jo ” , den um it d upă
locul d esfăşurării in credibilei în tâm p lări din seara zilei de 28
decem b rie 1988.
C ătre ora 19:45 a serii în discuţie, num eroşi oam eni au văzut
pe cer o lum ină albastră, ce survo la m unţii S ierra-B erm eja (aflaţi
în su d u l L ag u n ei C a rta g e n a ). C â n d s-a a p ro p ia t, c u lo a re a
O Z N -ului s-a sch im b at în g alb en-po rto caliu, şi în final m artorii
au fost în stare să recu n o ască u n o b iect uriaş, triunghiular, ce
avea ded esu b t o form ă sem i-sferică.
D intr-o dată, la faţa locului au ap ăru t doi pilo ţi ai U S -N avy
şi a v io a n e tip F -1 4 „ T o m ca t” şi au p ro c e d a t la u rm ă rire a
 Q /ta ^ ă u ia Q 7 ta u â d o w 143

F ig . 10. P e s te 1 0 0 d e m a r t o r i o c u la r i î n m ă r m u r i ţi a u o b s e r v a t în
s e a r a z i l e i d e 2 8 d e c e m b r ie 1 9 8 8 , c u m u n O Z N u r ia ş p u r ş i s im p lu
i- a „ în g h iţ it ” p e d o i p i l o ţ i a m e r i c a n i d e la b o r d u l a v io n u l u i tip F - 1 4
„ T o m c a t ”. N i c i p â n ă a s tă z i n u s - a g ă s i t v r e o u r m ă a e c h ip a j u lu i !
A u to r ită ţile m ilita r e d in P o r to R ic o ş i S U A d e z m in t ş i a c u m
in c id e n tu l
 144 Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
obiectului de zbor necunoscut. D rept răspuns, O Z N -ul a încercat
să-l ev ite, sch im b ân d u -şi b ru sc d ire c ţia d e zbor. C ân d nu-i
reuşea, se op rea b rusc în aer şi p lu tea în acelaşi loc. U nul dintre
cei doi p ilo ţi, care se ap ro p ia se p rim e jd io s de m ult. fusese
aproape de a intra în co liziu ne cu el.
între tim p se ad u n aseră m ai m ult de 100 de m arto ri, care
u rm ăreau incitan tu l scen ariu cu în co rd are m ărită. M ulţim ea de
o am eni striga foarte ag itată căci toţi erau convinşi că în clipa
u rm ătoare va urm a o co liziu ne în so ţită de o explozie. Totuşi,
co liziu nea aştep tată de toţi n u s-a prod us.
în schim b, s-a produ s ceva cu totul neaşteptat: prim ul dintre
cei doi p ilo ţi a d ispăru t fără urm ă. C ân d s-a aprop iat de O ZN
celălalt „T om cat” din p artea dreaptă, a d ispăru t şi el, pu r şi
sim plu în aer!
Im ed iat d u pă acest incident, o biectu l zb urător s-a întors şi
a p lecat în sp re m icul lac cu palm ieri. în m od surprinzător, acolo
s-a îm p ărţit în d o uă ju m ă tă ţi, iar m arto rii o culari au văzut o
ex plozie p u tern ică, dar nezg om otoasă. D up ă aceea, o ju m ătate
a zbu rat spre nord, în tim p ce cealaltă s-a în d ep ărtat cu m are
v ite ză în sp re est. A m bele părţi ale o b iectu lui au d ispăru t la
orizont.
O serie de m artori oculari a o bserv at un al treilea pilot, ce
p ărea să son deze de la o d istan ţă sigură cele ce se întâm plau.
C ând acest p ilo t a ob servat ce se p etrecea în im ediata apropiere
a obiectului de zbor, a încercat să dispară de acolo cât mai repede.
Totuşi, în acea clipă s-au apropiat trei „lu m in i” roşii de la obiect,
au u rm ărit al treilea F-14 şi au d isp ăru t îm p reu n ă cu avionul la
n ord de P orto R ico. C ele trei „T o m cat” — precum şi cei din
in terio r — au d isp ăru t fară nici o urm ă, p ân ă în ziua de astăzi!
C u toate că incidentul, cu urm ări sigu r fatale p entru echipaj,
a fost u rm ărit de p este 100 de m artori o cu lari, ce îl confirm ă
sub ju răm ân t, autorităţile SU A şi Porto R ico continuă până astăzi
să nege că s-ar fi d esfăşu rat v reo dată incid en tul n ezg om o to s de
pe cer. în să p en tru locuitori este o ex p erien ţă reală: când eu
în su m i m i-a m d e sfă ş u ra t aco lo c erc e tă rile în au g u st 1997,
directorul de stat al „M utual U FO NetW ork”, Senor C esar Rem us
m i-a co nfirm at v erid icitatea în tâm p lărilo r de pe 28 august 1988.
„Incidentul C ab o -R o jo ” n u a răm as singurul de acest fel.
D eja cu şase săptăm ân i m ai înain te, pe 16 n o iem b rie 1988, s-a
an un ţat u n ev en im en t la fel de d ram atic. C o nform d eclaraţiilo r
ufologului porto rican Jorge M artin, acesta s-a p etrecut deasupra
o raşului San G erm an, aşezat în n ord -estul L agunei C artagena.

D is p a r iţ ii m is t e r io a s e
N u este nici o în d o ială că pe şi d easu p ra terito riu lui Porto
R ico au avu t loc în tâm p lări sinistre, şi se m ai petrec chiar şi
astăzi. In tim p ul şederii m ele pe această in su lă — ch iar când
m ă lăsam p radă lu cru rilo r m ai p uţin sp ectacu lo ase de pe plajă
— m i-a sărit în ochi activ itatea febrilă a U S -N avy şi A ir Force.
A vioane F-14 „T om cat” p atru lau neîncetat pe coastă, d ar şi în
interiorul insulei, de reg ulă în form aţiun i de câte d ou ă aparate,
d ar şi în grupuri m ai m ari. P entru d eco lări şi aterizări, arm ata
folosea şi pistele aeroportului internaţional din capitala San Juan.
A m av ut im p resia că forţele arm ate erau foarte conştiente
că nu erau singurele care dom neau în insulele Caraibe. Ce secrete
se ascun deau în acest p aradis tro p ical? N u m ero ase p ersoane
serioase sunt foarte co n vinse că, ori pe coastă, ori în pădu rile
de n epătru ns din in teriorul insulei, sun t g ăzd uite bazele acelo r
p resu pu se obiecte de zb o r extraterestre.
U n a dintre aceste regiuni cu păduri v irgine d in Porto R ico,
u n d e s-a u p e tre c u t n e n u m ă ra te in c id e n te m is te rio a se , este
p ăd u rea tro p icală El Yunque. A colo se p ro d u ceau din tim puri
vechi dispariţii in ex plicabile de p erso an e civile. L a începutul
an ilo r ’80 s-a în tâm p lat ch iar să se p răb u şească în p ăd ure un
o biect de zbor n eid entificat, iar zo n a a fost im ed iat b locată de
către arm ata am ericană. D e atunci circ u lă cele m ai incred ibile
zvonuri. Se vorbeşte ch iar desp re o colab orare, sau cel p uţin
trecerea sub tăcere a activ ităţilo r ex traterestre, de către forţele
arm ate ale Statelor U nite ale A m ericii.
D acă Porto R ico în tr-ad ev ăr g ăzdu ieşte u n a sau ch iar m ai
m ulte baze ale unei in teligen ţe ce nu p ro v in e de pe această
p lan e tă, atun ci co n sec in ţele ar fi atât de şo can te, în câ t v o r
zd run cin a d in tem elii toate institu ţiile so cietăţii noastre.
C ăci atunci „ei” ar fi d eja prin tre noi...

I n f o r m a ţ ii l e ş i i n d i c i i l e d e c ă l ă t o r ie p e n t r u a c e s t c a p it o l le
g ă s i ţ i în p a r t e a f i n a lă , „ D r u m u l c ă t r e a m p l a s ă r i ” .
31 . Ş i a i c i t o t u l e s te d i f e r i t f a ţ ă
d e n o r m a l: t o ţi c o p a c ii c r e s c în
a fa r a c e rc u lu i, c in e s tă în in te r i­
o r u l lu i ia, f ă r ă s ă vrea, o p o z iţ i e
în c lin a tă .

3 2. T o ţi m o n o l i ţ i i d in T ia h u a -
n a c o ş i P u m a P u n k u p r e z in tă
o s c ila ţii m a g n e tic e e v id e n te .
Se n o r R e in a ld o în tim p c e f ă c e a
m ă s u r ă t o r i c u b u s o la .

33. N ic io d a tă , n ic i în a in te ş i
n i c i d u p ă a c e e a , n u a u e x is t a t
p r o b le m e c u p o z e l e f ă c u t e c u
a p a r a tu l m e u d e f o t o g r a f i a t d e
buzunar. N u m a i a c e a s tă f o t o ­
g r a fie , f ă c u t ă d e m in e la l o c u l
u n e i a te r iz ă r i O Z N d e lâ n g ă
r u in e l e d e l a T ia h u a n a c o , a r e o
d u n g ă tr a n s v e r s a l ă c e d e l i m i ­
te a z ă d ife r e n ţe le c u lo r ilo r .
C a u z a e s te n e c u n o s c u tă .
3 4 . G l o r ia a l D i a g a C o r te z —
la d r e a p ta a u t o r u l u i — a f o s t
în p r i m ă v a r a a n u l u i 1 9 8 9
m a r t o r ă la o în tâ ln ir e la m ic ă
d is ta n ţă c u u n O Z N , ce p lu te a
d e a s u p r a r u i n e l o r d e l a T ia -
h u a n a c o ( B o liv ia ) .

5 5 . G i g a n t ic a lu c r a r e d in p i a ­
t r ă d e la P u m a P un/cu, s it u a t ă
în A n z i , l a 4 0 0 0 m în ă lţim e .
O a r e c u m u l t tim p în a in te , n iş te
a s tr o n a u ţ i c i u d a ţ i a u r e u ş it s ă
se în to a r c ă p r in tr e s te le c u
a ju to r u l u n e i m o d e rn e b a ze
te h n ic e ?
3 6 . A l ă t u r i d e m a r i le m i n u n i a le
lu m ii, în p o d i ş u l d in C o l u m b i a s e
a flă a m p la s a r e a a r h e o lo g ic ă d e la
S a n A g u s tin . A ic i s u n t n e n u ­
m ă r a te s t a t u i m is te r io a s e , c e n e
p r iv e s c în tr e b ă to a r e , c a ş i c u m a r
a ş te p ta d e la n o i e x p lic a ţii p r i v i n d
p r o v e n i e n ţa l o r n e e x p lic a tă .

37. în tr - o s tâ n c ă d in r â u l
Q u e b r a d a d e L a v a p a ta s a f o s t f ă ­
c u t în tim p u r i p r e is t o r i c e u n c o m ­
p l e x s is t e m d e c a n a l e , j g h e a b u r i
ş i a d â n c itu r i. P ă r e r il e a r h e o l o ­
g ilo r d e s p r e a c e a s tă m in u n a tă
lu cra re , n u m i t ă ,, F â n tâ n a s p ă lă r ii
p i c i o a r e lo r " , s e c o n t r a z i c . .
3 8. O b u n ă b u c a tă d in d r u m s e f a c e d e - a
lu n g u l r â u lu i R io M a g d a le n a , c e iz v o ­
r ă ş te d in p o d i ş u l A rizilo r, n u d e p a r te d e
S a n A g u s tin .
39. In S a n A g u s tin se g ă s e s c m e r e u
d o lm e n e c a c e le d in c u l t u r a m e g a l it ic ă
europeană.

40 . C u n u m a i c â te v a s ă p tă m â n i în a in te
d e v iz ita m e a in p o d i ş u l c o lu m b ia n , tr e i
tu r i ş ti a m e r i c a n i a u m u r it în a c e s t loc.
C a s c a d a a re a ic i m a i b in e d e 1 5 0 m
lu n g im e !
1 4 . T e s ta m e n t u l o a m e n i lo r c u
p ie le a v e r d e
D e s p r e p ir a m id e n e c u n o s c u te ş i v iz ita to r i
d in a lte d im e n s iu n i

C h ia r în apropierea p ira m id elo r în trepte, despre care

n ic i m ă c a r lo c u ito r ii n u ş tiu a p ro a p e nim ic, se a flă
„ P e şte r a G u a n c h e n ” d in B a d a jo s . A c e s t n u m e su n ă
aproape la f e l cu a cela a l locului de p ro st augur, „ B anjos ”
— în za d a r că u ta t în în trea ga C atalonie, p e terito riu l
Spaniei.
N u m a i un g â n d spontan, o idee vagă, ce m i-a venit
acolo, p e insula de va ca n ţă Teneriffe, d ep arte de plaje,
unde se d esfă şo a ră viaţa m on denă : oare a cesta era locul
a cela în care, a cum m ai bine de o su tă de ani, doi copii
cu p ie le a verde, de o r ig in e n e d e fin ită , a u in tr a t în
co n tin u u m u l n o stru sp a lio -tem p ora l?
P o ate că şi versiu n ea sp a n io lă a m isterio a sei istorii
a celo r d oi copii, ven iţi d in tr-u n en ig m a tic „ a ltu n deva ”,
a v ea un sâ m b u re d e 'a d e v ă r ş i n u era d o a r o co p ie
g ro so la n ă a „ W o o lp it-S a g a ” d in A n g lia , a şa cu m au
p resup u s mulţi.
 „Fabula este un pod, ce duce către
adevăr."
(proverb arab)

e m ulte decenii circulă o p ov este p lin ă de fantezie prin

D literatura care se o cup ă cu feno m en e neobişnu ite. M ai
exact spus, sunt de fapt două: şi an um e o v ersiu ne en glezească
şi u n a s p a n io lă a u n ei în tâ m p lă ri s p e c ta c u lo a s e , ce nu se
în cad A
rează în banalul cotidian .
In au g u st 1887, în tim p ce se afla u p e câm p la cu lesu l
recoltei, câţiva ţărani au găsit lân gă in trarea în tr-o peşteră, doi
co pii străin i, ce p lân g eau am arn ic. E rau u n b ăia t şi o fată;
v orbeau o lim bă necu n oscu tă ţăranilor. N im eni din satul catalon
B an jos n u era în stare să în ţeleag ă cu vin tele celo r doi copii
nefericiţi.
A c e sta n u a fo st sin g u ru l lu cru n e o b iş n u it la p e re ch e a
a p ă r u tă d in n e a n t. M u lt m a i m is te r io s a fo s t f a p tu l că
îm b ră c ă m in te a ce lo r d oi co p ii era fă c u tă d in tr-u n m ateria l
n ecu n oscut ţăranilor. Iar atât p ielea b ăiatu lui, cât şi a fetei, era
verzuie.

D in ţ a r a c r e p u s c u lu lu i
C ei doi copii g ăsiţi au făcut o im p resie deosebită. Pentru
a-i linişti, p rim aru l din B anjos a luat p erech e a acasă. A colo le-a
o ferit m âncare celo r doi copii ab so lu t în fo m etaţi, în să aceştia
au refu zat o rice fel de h ran ă în u rm ăto arele cinci zile.
N u au b ău t decât ap ă p ro as p ătă d e izvor, p ân ă cân d au
d esco perit un coş p lin cu fasole verd e co ap tă şi şi-au potolit
foam ea. D in acel m o m en t s-au h răn it nu m ai cu fasole şi apă.
U n am estec interesant, dacă p ot să spu n aşa.
B ăiatul, care se ved ea clar că este cel m ai m ic dintre fraţi, a
fost m ult p rea slăb it din cau za lungii în fo m etări şi în decurs de
o lună a m urit. In schim b, sora lui şi-a rev enit şi a în cepu t să
înveţe lim ba spaniolă. C ând a ajuns s-o stăp ânească într-atât
 152 - Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
în cât să p o ată d iscu ta in telig ibil cu cei d in ju r, a încep u t să
p o vestească despre o riginea ei. A ceasta a făcut în treag a poveste
şi m ai de neînţeles.
D upă cum lăsa fata să se înţeleagă, ei veneau dintr-o ţară, în
care dom nea veşnic crepusculul şi Soarele nu strălucea niciodată.
D elim itarea naturală era făcută de un râu m are, peste care puteau
vedea cealaltă ţară scăldându-se în lum ina Soarelui. In această
ţară a crepusculului se ducea o viaţă paşnică. Totuşi într-o zi.
copiii au auzit un zgom ot asurzitor şi s-au trezit în însoritul Banjos.
C u rioşii locuitori d in sat au în cercat să g ăsească ascunsa
intrare în „cealaltă lu m e”, d up ă d e scrierea făcută. O ricât au
căutat, nu au găsit nicăieri vreo trecere sau poartă, prin care să
p o ată in tra în lu m ea descrisă de fată. A ceasta s-a aco m o d at cu
tim p ul la n o u a viaţă, iar p ie le a şi-a p ierd u t trep tat cu lo area
v erzuie. T otuşi, fata a m u rit d u p ă cinci ani şi a luat secretul cu
ea în m orm ânt.

N u m a i o c o p ie g r o s o la n ă ?
A m m en ţion at de la început: ex istă d o uă versiuni ale acestei
poveşti de p ro st augur. C ealaltă versiu ne, p ro v en in d din A nglia,
s-a petrecu t în tim p uri m u lt m ai în ain tate, în satul W oolpit, la
B ury St. E dm u nds, com itatul Suffolk. în tr-adevăr, străvechile
cronici de biserică din secolul al X lII-lea ilustrau strania apariţie
a doi copii cu p ielea verde. P erio ad a ex actă s-a stabilit în tim pul
dom niei regelui Stephan, u n d ev a între anii 1135 şi 1154.
W illiam von N ew b urgh, un cro nicar b isericesc, a relatat
rap o rtu l său d esp re co p iii cu p ie le a v erd e, m ateria liz a ţi la
W oolpit, cu urm ătoarele cuvinte:
„N u pot om ite a scrie despre o m inune ce nu s-a întâm plat de
la începuturile tim purilor, şi care s-a petrecut sub d om nia regelui
Stephan. A m ezitat m ult tim p în a crede, cu toate că s-a produs
m ultă vâlvă în popor. M i se pare ridicol să crezi o poveste fară a
avea vreo dovadă, sau având dovezi foarte nesigure. Am fost
copleşit de greutatea atâtor m artori credibili, astfel încât o cred şi
eu şi m ă m ir că raţiunea m ea n ăzu ia zadarnic să o înţeleagă.
în A n glia există un sat, aflat la patru sau cinci m ile depărtare
de v enerab ila m ăn ăstire a fericitu lui rege şi m artir, E dm und.
unde se p ot ved ea an um ite m orm in te din tim pu ri im em orabile,
ce în lim ba eng leză se num esc w o lfp ittes [ceea ce poate fi tradus
p rin „v izu in a lu p u lu i” sau „p eştera lu p u lu i” ; H .H .] şi care au
dat şi num ele aşezării alăturate. S-a în tâm p lat în tim pul recoltei,
când ţăranii reco ltau grâul şi astfel au dat p este o fată şi un
băiat, cu p ielea în în tregim e verd e şi îm b răcaţi în haine din
m aterial şi de culoare n ecuno scute. A u fost pe câm p p ân ă când
i-au luat ţăranii şi i-au dus în sat, unde tot p o po rul s-a adunat în
grabă, p en tru a v edea m in u n ea.”
D e asem enea, copiii au refu zat m ân carea dată de oam eni;
p rim a d a tă au m âncat fasole verd e p ro asp ătă , d u pă care au
în cepu t să con su m e de toate. Şi aici, băiatul m o are în scurt tim p
d in cau za în fom etării.

î n c lin a ţ i i e v la v io a s e
în ceea ce priveşte circu m stanţele apariţiei lor şi originea
lor, cronicarii au câtev a m ici divergenţe. S tareţul R alph von
C og gesh all, a cărui abaţie se află la circa 30 de m ile sud de
W oolpit, a o b serv at că am b ii co p ii au v e n it d in tr-o ţară în
în tregim e verde, locuită de oam eni cu p ielea verde. N u exista
Soare şi erau scufundaţi în crepuscul. F raţii îşi p ăzeau tu rm a
în tr-o zi, au aju ns la o p eşteră iar când au intrat au au zit un
sun et ca de clopot. D evenind curioşi, au m ers p rin acea peşteră
p ână au ajun s la o altă ieşire. C ând au ieşit, lu m in a p uternică a
Soarelui şi tem peratura n eo bişn uită i-a făcut să leşine.
C ând şi-au revenit, au fost speriaţi de zgom otul ce se apropia
de ei. C opiii au încercat să fugă, în să nu au m ai găsit intrarea în
p eşteră şi au fost luaţi prizon ieri.
în schim b, în rapo rtul lui W illiam von N ew burgh , cei doi
copii cu p ielea verde nu au fost găsiţi la in trarea într-o peşteră,
ci în câm p deschis. A ici se dă şi un loc de origine:
„V enim din ţara sfântului M artin; acesta este cel m ai m are
sfânt al nostru... în tr-o zi am p ăzit pe câm p tu rm a tatălui nostru,
când am auzit o gălăgie m are, ca şi cum ar fi bătut toate clopotelc
sfântului M artin în acelaşi tim p. D up ă aceea am v ăzu t negru în
faţa ochilor. B rusc, ne-am p o m enit în câm pu l vostru de g râu .”
15 4 ^ Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
în această versiu ne, fata s-a în to rs în ţara de unde venise, o
ţară creştină, cu biserici, d esp ărţită de „Ţ ara lu m in ii” p rintr-un
râu lat.
N u m ai este n evoie să m en ţio n ez că res p ectiv a „Ţ ară a
sfântului M artin ” nu poate fi lo calizată nicăieri. In schim b, se
poate citi ceva printre rândurile evlavioaselor cronici. A tât Ralph
von C oggeshall, cât şi W illiam vo n N ew b urgh , s-au străd uit să
îm b o g ă ţe a s c ă ra p o r tu r ile lo r cu e le m e n te a le în v ă ţă tu rii
creştineşti. A luziile la sunete de clo p ote şi biserici sar clar în
ochii cititorului.
C eea ce nu se poate trece cu vederea, sunt asem ănările dintre
v ersiun ea en glezească şi o m o lo ag a ei spaniolă. A cestea nu se
rezu m ă la curgerea cursului ev en im en telo r, ci şi la nu m ele unor
p a rticip an ţi. N u m ele p rim a ru lu i sp a n io l, R icardo d a C alno,
co respu n de cu cel al cav alerului ce i-a luat la el acasă pe am bii
copii verzi din W oolpit, care se n u m ea Sir R ich ard de C alne.
S u n ă d e stu l de a s e m ă n ă to r — d in a c e ste c o in c id e n ţe ,
o bserv ato rii sceptici trag co n clu zia că „ v ersiu n e a sp an io lă”
rep rezin tă o rep ov estire a acelo r în tâm p lări p etrecute de fapt în
A n glia m edievală. C o n clu zia sună, treb u ie să recun psc, destul
de p lauzibil.

P e u r m e le u n u i p o p o r d is p ă r u t
E ram p re g ă tit să a cc ep t o ric e a firm a ţie d re p t u ltim ele
cu no ştin ţe în leg ătură cu B anjos, d acă nu m ă p u nea altceva pe
gânduri. A ici treb uie să d escriu o scen ă petrecută pe o insulă
din A tlan tic, ce po artă p o recla de „Insu la eternei p rim ăv eri” .
E ste v orb a de Insulele C anare, ce ap arţin de Spania. în acest
caz sp şcial este v orba d esp re insula T eneriffa.
L ocuitorii străv echi ai In su lelo r C an are-s u n t aşa-num iţii
g u a n chen, a căro r o rigine — fiecare o fo lo seşte pe cea care-i
p lace — se tra g e d in S a h a ra, d e p e m ito lo g ic u l c o n tin e n t
A tlantida sau p u r şi sim plu dintr-un loc necunoscut. C u siguranţă
nu se p oate sp un e d ecât că nu se ştie n im ic exact.
Faptul că ştim în co tro s-ău dus, n u este o laud ă a civilizaţiei
no astre occidentale. L exicon ul scrie pe scurt că au „d isp ăru t” .
R ealitatea este ru şin o asă căci p o po ru l g u an ch en a fo st decim at
în cea m ai m are p arte de către co nch istad o rii spanioli în secolul
al X V -lea. P uţinii sup rav ieţu itori au fo st co m p let asim ilaţi de
in tru ş i p â n ă la sfâ rşitu l se c o lu lu i al X V I-lea. C ert este că
p o p u laţia o riginară a In su lelor C anare a d isp ăru t com plet.
Iar acu m u rm ează cev a foarte interesant: se p are că aceşti
gu a nch en aveau o n u anţă de oliv. D eci, m ai clar, o cu loare a
p ielii cu o in tensitate m ai m are sau m ai m ică de verde!
U nii etno lo gi stabilesc o leg ătură de rud en ie a celor din
C anare cu b erb erii din S ahara n ord-africană. Intr-adevăr, chiar
şi astăzi, p ielea u no r berberi se co lo rează în albastru — ceea ce
duce de m ulte ori la o leg ătu ră cu co lo ratu ra de m aro-ocru.

în c ă o d a t ă în c ă u t a r e d e p ir a m id e ...
G uanchen au lăsat posterităţii — iar acest fapt este la noi
aproape n ecu n o scu t— un num ăr de piram ide învăluite în mister.
A m auzit pentru prim a dată de ele la începutul anilor '9 0 , când
un cunoscut, care conduce în Teneriffa o şcoală de drum eţie, m i-a
p o vestit despre ele. A d urat pân ă la P aştele din 1997 să am
p osibilitatea de a vedea personal relicvele poporului dispărui.
G uanchen. N u a fost un lucru uşor, deoarece nici chiar în insulele
C anare nim eni nu este inform at de existenţa lor. O am plasare —
căci dup ă ultim ele m ele inform aţii sunt m ai m ulte — se află în
orăşelul G uim ar din sudul insulei Teneriffa. M i-a luat aproape o
zi să ajung acolo cu o m aşină închiriată; cu slabele m ele cunoştinţe
de spaniolă, am întrebat nenum ăraţi locuitori de piram ide. Cei
m ai m ulţi nu ştiau nim ic despre existenţa lor, iar cei câţiva care
aveau idee puteau să-m i dea num ai nişte indicii vagi.
Şi astfel am colin dat, până când am dat în final de obiectui
căutărilo r m ele — şi an um e în G uim ar, care s-a tran sform at în
m ărtu rii ale tim p u rilo r străv ech i. C o n stru c ţiile în form ă de
p ira m id e în tre p te su n t a s c u n s e d e p r iv ir ile c u rio a s e aie
o am en ilo r în sp atele un o r gard uri con struite. A paren t s-a făcut
acolo un fel de „m u zeu -p arc”, ce are o tăb liţă cu inscripţia Parco
e tn o g r a fic o d e G iiim a r. A c e a s ta n u p a re să a n u n ţe a cele
constru cţii.
C eea ce m -a m irat au fost p iram id ele, care erau un fel de
tabu. L -a fel cum s-a în tâm p lat şi la d esco p erirea nu m ero aselo r
piram ide ch in ezeşti (vezi cap itolul 4).
 156 = = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
A cu m m ă în to rc p en tru u ltim a d ată la p o v estea de p rost
au gu r a celo r doi copii cu p ielea verde — în „varian ta spaniolă” .
C ăci ch iar în aprop iere de p iram id a în trepte, desp re care nu
p rea ştiau nici m ăcar lo calnicii, se află „P e ştera G uan ch en” din
B adajos. A cest n um e su na aproap e la fel cu acel loc, B anjos,
cău tat zad arn ic în în treag a C atalon ie, p e terito riu l Spaniei.
N um ai u n gând spo ntan, o idee vagă, ce m i-a v enit acolo,
în Teneriffa, departe de plajele u nde se d esfăşura viaţa m ondenă:
oare acesta este locul în care, acum m ai bine de o sută de ani,
doi copii cu p ielea verde, de o rigine n ed efin ită, au intrat în
co n tinu um ul n ostru spaţio-tem po ral?
D e u nde au v enit copiii v erzi? D in tr-o altă d im ensiu ne, o
lum e p aralelă, ce co ex istă paşn ic alături de universul nostru
vizibil, pe care noi îl accep tăm cu u şu rin ţă d rep t u n ica realitate?
în tre tim p, această idee a lu m ilo r p aralele nu a m ai fost priv ită
nici de o am enii de ştiin ţă d rep t SF. O are cei doi au venit dintr-o
realitate ce se află alături de n oi?
A tun ci, poate că şi v e rsiu n ea sp an io lă a p ov eştii celor doi
copii, veniţi d in tr-un en ig m atic „ altu n d e v a ” , are un sâm bure de
adevăr şi nu este d o ar o copie g ro solan ă a „W o olpit-S aga” din
A nglia, aşa cu m au p resu p u s m ulţi.
O are vom reuşi cân d va să adu cem lu m in ă în acel terito riu
de p ro st augur, pierdu t, în sensu l p ro priu, în spaţiu şi tim p ?

I n f o r m a ţ ii l e ş i i n d i c i i l e d e c ă l ă t o r i e p e n t r u a c e s t c a p i t o l le
g ă s iţi în p a r te a fin a lă , „ D r u m u l c ă tr e a m p la s ă r i” .
1 5 . D o a r f o r ţ a s p i r it u lu i e s t e
m ai m a re
C a se c u fa n to m e ş i lo c u r i „n e -s u s p e c te ”

în fo s ta curte p a ro h ia lă d in Wang — care a tu nci era

încă a d ă p o stită în apropiere de S ta d l — se a flă a stă zi o
m ă n ă s tire . S lu jb e le se f a c a c o lo u n d e c e i d e d ic a ţi
sp iritu lu i p e trecea u de m ulte o ri n o p ţi întregi la lu m in a
lum ânărilor, studiind.
M a i mereu, atât m ăicuţele, cât şi localnicii, m urm urau
p o v eşti extraordinare despre în tâ m p lă ri inexplicabile, în
care fu s e s e r ă im plicate g e n er a ţii întregi de preoţi. D e
m ulte o ri preoţii, ai căror ajutoare şi bucătărese tră iau
în d e p lin ă groază, vedeau cum cla n ţele su n t a pă sa te de
m â in i invizibile, uşile şi fe re str e le se trâ n tea u brusc şi
g ea m u rile se spărgeau zgo m otos, cu to ate că a fa ră nu se
sim ţe a n ici o urm ă de adiere.
 „Gândul morţii nu mă nelinişteşte deloc,
deoarece am convingerea că spiritul
nostru are o natură indestructibilă."
Johann Wolfgang Goethe (1749-1832)

u ştiu dacă reg iu nea este cea care-i p o ate influ enţa atât
N de m u lt pe locu itorii ei şi atitu d in ea lor: căci ex istă
anu m ite locuri în care o am enii su nt cun oscu ţi p entru pu tern ica
în c lin a ţie d e a v e d e a lu cru ri Ce s c a p ă „ în ţe le g e rii u m an e
săn ăto ase” . Vechile cetăţi şi castele d in A ng lia şi Scoţia sunt
atât de cun oscu te p en tru desele apariţii de spirite şi enigm ele
PSI, în cât ghizii, în locurile cele m ai b ântuite de nenorociri,
s-au trezit într-u n adevărat haos de piaţă.
La fel pare să se în tâm p le şi cu reg iun ea în care trăiesc eu.
A stfel, în sud-estul B avariei este o zonă „b in ecu v ân tată” cu case
cu fantom e, precum şi cu locuri. în care nim ic nu pare suspect.
In p o p o r m ai su n t în c ă d e o se b it d e vii p o v e ştile cu fiin ţe
fantom atice şi apariţii fosforescente, ce d eja i-au speriat foarte
tare pe unii şoferi.
M ă în treb d acă în tr-ad ev ăr este num ai o invenţie a unei
reg iu ni, în care s-au tran sm is d in uşă-n uşă nişte superstiţii şi
cred in ţe foarte adânc înrădăcinate. A m bele au o rig in ile într-o
altă realitate. C hiar şi în această perioadă de raţionalism ilum inat,
acestea nu p ot fi ignorate atât de uşor, ca fiind nişte poveşti
p entru copii.

N o r i s t r ă lu c in d a lb a s t r u în n o a p t e
E ste u n peisaj de-a dreptul p ito resc; eu însum i m -am dus
acolo de nenum ărate ori. E ste v orba de strada ce duce de la
S ch naisee la W asserburg am Inn. Cel care trece d u pă câţiv a
k ilom etri pe lângă m ica aşezare K ling, nu-şi prea poate da seam a
că sup rafaţa aceea lip sită de im p o rtan ţă a fost o dată o cetate
foarte im p o rtan tă, d istrusă la în cep utul secolului al X lX -lea.
 (£ ffa u id < w ^ ...—.....i. ■ ------ 159
în secolele al X -lea şi al X I-lea, resp ectiv ul burg co n stitu ia
centrul d om en iu lui contelui von K ling. La în cepu tu l secolului
al X H -lea, K ling a intrat în po sesia com itatului von W asserburg,
iar în anul 1259 a p relu at casa de W ittelsbach. A ceasta l-a făcut
pe K lin g unul d in tre cei m ai m ari p ro p rietari de păm ânturi
B avaria. în sem n ătatea acestui lucru se m ăso ară prin faptul că
în 1543 cetatea a cup rins şi un foarte m are castel, care a fost
m ai m ult de 250 de ani sediul co m itatului K ling. C astelul a
servit d rep t reşedin ţă de v ânătoare, loc de retragere în caz de
război şi loc de po pas în drum ul no bilei Crem e de Ia Crem e din
acele tim puri. în 1803, după dizolvarea statelor germ ane, castelul
şi-a p ierd ut repede im po rtan ţa iar în anul u rm ăto r a fost scos la
licitaţie şi dem olat.
A stăzi num ai o p lăcu ţă aflată pe locul respectiv m ai indică
ruinele cetăţii K ling. M ai sus de m icul sat se m ai p ot adm ira
cam 20 d e m etri d in zidul de sud. între anii 1976 şi 1980, m ai
m ulţi elevi şi profesori de la şcoala de acolo, precum şi voluntari,
au lucrat la d eg ajarea şi restau rarea zidului.
A stăzi nim ic nu m ai am inteşte de tribunalul care a funcţionat
acolo în m od reg ulat între anii 1100 şi 1800. N u rareori s-au dat
p ed ep se d raconice îm p o triv a ţăranilo r ce p racticau bracon ajul
şi a lo c a ln ic ilo r n e re sp e c tu o şi. U rm ân d o b ic e iu rile a c e lo r
tim pu ri, se d ădea m ult prea des ped eap sa cu m oartea — după
„ în g rijire a ” d in b elş u g a d e lin c v e n ţilo r p rin sc h in g iu ire pe
„b an ca de în tin d ere” , erau spânzuraţi, li se tăia capul sau erau
chiar spintecaţi. Cei co n d am naţi la m oarte p rin ju p u ire erau
legaţi de un d isp o zitiv m are, aflat la doi k ilo m etri de castel.
A ceastă b u cată de stâncă se m ai ved e şi astăzi acolo, la m ai
p u ţin de zece m etri de m arg in ea străzii ce duce la E venhausen.
D e m ulte ori, şoferii care au trecut n o aptea pe acolo au o bservat
nori strălucitori, coloraţi ciud at în albastru, care se în tin d eau ca
într-o h o ră şi p lu teau deasu p ra pietrei, d u p ă care se ad un au din
nou. O are sunt doar iluzii optice sau poveşti extrem de rom antice
ale u n o r c o n te m p o ra n i d o rito ri de îm b o g ă ţire ? S au e x is tă
în tr-ad ev ăr cev a ce a sup rav ieţu it m orţii fizice şi este legat de
aceste locuri su sp ecte din o arecare m o tiv e?
 160 = = = = = ^ = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
P arapsih olo gia ne în v aţă că p u terea spiritulu i este m ult m ai
m are decât cea a m ateriei.

S p ir it e le d in s p a t e le z id u r i lo r m ă n ă s t ir ilo r
N u d ep arte de lo ca lita te a K lin g , d ru m u l se ram ifică în
direcţia G ars am Inn. La ju m ă tatea drum ului se află ţinutul Wang,
ce pare de asem enea să p osede un fel de fantom e legate de locul
respectiv.
în fo sta curte p aro h ială din W ang -— care atunci m ai era
încă adăpostită în apropiere de Stadl — astăzi se află o m ănăstire.
Slujbele se fac acolo unde, în ain te, cei dedicaţi spiritului p etre­
ceau de m ulte ori nopţi întregi la lu m in a lum ânărilor, studiind.
M ai m ereu , a tâ t m ăicu ţe le , cât şi lo c a ln ic ii, m u rm u rau
p oveşti ex traord in are d espre în tâm p lări inexp licab ile, în care
erau im p licate generaţii întregi de p reo ţi. D eseori, preoţii, ai
căro r ajuto are şi bu cătărese trăiau în d ep lin ă groază, vedeau
cu m clanţele sunt apăsate de m âini in v izibile, uşile şi ferestrele
se trân teau b rusc şi g eam u rile se spărgeau zgo m o tos, cu toate
că afară nu se sim ţea nici o u rm ă de adiere.
La n um ai câţiv a k ilo m etri d u p ă G ars era m ăn ăstirea A u,
aşezată foarte rom antic într-o cotitură a Inn-ului. A ni de-a rândul,
fabrica de bere a m ănăstirii a folosit con strucţia d in vale, ridicată
foarte aproap e d e po vârn iş, d rep t d ep o zit p en ţru gheaţă. Fosta
p iv n iţă de bere se în tin d ea m ai m u lt în spre d eal, iar şinele parcă
tre c e a u p rin tr-u n tu n e l în tu n e c a t. A c o lo u n d e g en eraţii de
călugări au stiv uit rân du ri întregi de b utoaie cu bere, acum se
m işcă d in tr-o p arte în alta ca îm pin s de o m ân ă-fan tom ă, un
vechi v ag on -platfo rm ă p en tru gheaţă. C ând am v ăzut clădirea
în vechită, se lucra inten s la ea. I se sch im b ase proprietarul şi
era restaurată. O are era no aptea trezit din som n de nişte zgom ote
b izare?
La m ica b iserică de lâng ă m ăn ăstirea S eeon s-au adu nat în
cim itir nu m eroşi m orţi din casele n ob ile g erm an o-ru seşti, aduşi
aici de la L euchtenberg, pentru o dihn a veşnică. Pe cele m ai m ulte
p ietre funerare se g ăseşte cru cea o rto d o x ă rusă, pe care se află
liniile o blice suplim entare. Tot aici este în m o rm ân tată o fem eie,
care p ân ă la cea d in u rm ă su flare s-a lu p tat să fie recun oscută
d rep t fiica ţarului N ico lae al II-lea, p rin ţesa A n astasia, ultim a
su p ravieţu ito are a fam iliei ruseşti a R om anov ilor. A cest titlu
n u i-a fo st n icio d ată recu n o sc u t şi a lu at cu ea în m o rm ân t
secretul, care a p reo cu p at istorici şi avo caţi d in lum ea întreagă.
Se p are că nici în m o rm ân t nu şi-a găsit liniştea, pen tru că a
p ărăsit această lum e fară a-şi p u tea c larifica id en titatea în m od
lip sit de dubii. N u m ero şi oam eni care au trăit ani întregi în
m ăn ăstire, p rin tre care şi actorul H ans W uprăchtinger, ju ră că
„A n astasia” este cea care lasă urm e iam a, în zăp ada p ro aspăt
căzută.

C a z u l R o s e n h e im
A cestea au fost num ai câteva dintre m ultele locuri din cadrul
triu ng h iu lui form at de C hiem see, W asserburg şi R osenh eim , în
care u n ele lucruri n u sun t ch iar în regulă. în tr-u n tim p existau
pov eşti p en tru copii, în care nişte „văzăto ri de sp irite” nu m ai
v ro iau să se d esp artă de d răguţii gălăg io şi de dincolo, adică
fan tom ele care bântuie.
In în cheiere, aş v re a să v ă m ai relatez u n caz p etrecu t acu m
e x a c t 3 0 de an i, în R o se n h e im . Se d e o se b e şte c o m p le t d e
p o v e ş tile b a n a le c u fa n to m e , p e n tru c ă a fo s t a m ă n u n ţit
do cu m en tat d e către oam eni de ştiinţă. Şi reu şeşte foarte b ine
să ne arate că în tre cer şi p ăm ân t e x istă m u lt m ai m u lte lucruri
d ecât am fo st în văţaţi la şcoală.
L a sfârşitul lui n o iem b rie 1967, în b iro ul avocatului din
R osenh eim , A d am , s-au p etrecu t în tâm plări ab so lu t m isteriose,
con trare tu tu ro r leg ilor fizicii. T ub urile de n eon, m on tate pe
tavan la o în ălţim e de doi m etri şi ju m ă ta te , se sting eau tot
tim p ul. E lectricianul ch em at în grabă a c o n statat p lin d e u im ire
că acestea n u erau arse, ci erau în v ârtite d o a r 90 de grade în
fasunguri. C ând acesta cerceta tu b u rile, cev a a po cnit brusc şi
siguran ţele au sărit singure, fară nici u n m otiv. D e asem enea,
un aparat de co piat îm p răştia lichid.
C el m ai îngrozitoare erau perturbările telefonice, care faceau
im posibil lucrul în biroul de avocatură. Pentru că toate cele patru
aparate su nau în acelaşi tim p, au fost în treru pte. A p aratul de
ta x a t în re g istra c o n v o rb iri ce nu p u tu se ră av ea n icio d ată o
162 = = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
asem en ea lungim e. A stro n o m ica n o tă de p lată de la telefon l-au
dus la falim ent p e avo catul A dam !
C en trala electrică din R o sen heim a fost în ştiin ţată, întru cât
cauza se p resu p un ea a fi d ereg lările d in reţeau a de electricitate.
A u fost trim işi m ai m ulţi lucrători, care au instalat aparate de
m ă s u ra re a te n s iu n ii, p e n tru a fi p o s ib ilă s u p ra v e g h e re a
p erm an en tă a biroului. A n g ajaţilo r li s-a reco m an d at să anunţe
im ed iat d acă au o bserv at cev a ciudat.
Im ediat ce aparatele de m ăsurat au fost instalate, s-a observat
cev a uim itor. B enzile de în registrare, d in aparatele sigilate cu
plum b , ind icau deviaţii ab so lu t in ex p licab ile p ân ă la cea m ai
în altă v aloare de pe scală. In rapo rtu l de verificare al centralei
electrice d in R o sen heim erau notate urm ăto arele: „L uni, la ora
7:30, în cam era p rincipală, d u p ă u n p o c n et p u tern ic a căzu t un
tub de ilu m in at d in fasu ng şi s-a spart p e p odea. Totuşi, circuitul
electric n u s-a întrerupt. A p aratele au în reg istrat deviaţii de până
la 50 am peri. A fo st in ex p licabil, în p rim u l rând că n u au sărit
siguranţele. L a fel de ciud at a fo st faptul că rev en irea câm pu lui
la p u nctu l m ax im s-a p e trecu t p rin tr-o curbă, n u p rin tr-o linie
dreaptă, aşa cum ar fi fo st n o rm al.”

N u e s t e n ic i o m o tiv a ţie t e h n ic ă
C ân d în loc de n eo an e s-au adu s b ecuri n orm ale, câtev a au
explodat. Pentru a se ev ita rănirile cu ciobu rile de sticlă, becurile
au fost protejate cu plase de sârm ă. Toate efo rturile de a se stăvili
tu lb u rările to t m ai deranjan te au fo st zad arn ice. N ici m ăcar un
cablu direct de la centrală, instalat ulterior la agregatul de urgenţă
d in c a m e re , n u a p u tu t îm p ie d ic a n e o b iş n u itu l fen o m e n .
Tehnicienii nu m ai ştiau ce să facă, toate efo rturile lor ajunseseră
în tr-un p un ct m ort.
Intre tim p s-a cerut aju tor în tr-un loc total diferit: profesorul
H ans B end er de la u n iv ersitatea din F reiburg, ce deţin ea singura
c a te d ră d in G e rm a n ia p e n tr u ş tiin ţa n e re c u n o s c u tă în c ă ,
parapsihologia. C ând acesta a în cepu t cercetările la 1 decem brie
1967, lăm pile de pe holuri se b alan sau aşa de tare, încât atingeau
peretele. B end er a p u tu t să facă o o b servaţie im po rtan tă în că de
la început: ex traordinarul feno m en şi in ex p licab ilele deviaţii
 163
ale in strum entelor de m ăsurare se m an ifestau num ai când biroul
de a v o catu ră era d esch is. în afara ace stei p erio ad e n u erau
p rezente aceste apariţii. în că înainte de în cep erea cercetărilo r
— care pe baze foarte certe au con dus la co n clu zia că este un
c a z cu fa n to m e — , p ro fe s o ru l d in F re ib u rg a d e c la ra t că
în tâm plările m isterio ase v eneau de la o p erso an ă d in interiorul
birou lui de avocatură.

E f e c t u l P o lt e r g e is t
Foarte curând, su spiciu nile i s-au co ncretizat asup ra unei
a n u m ite p erso an e. în p erm an en ţă, in stru m e n tele în reg istrau
p rim e le d e v ia ţii c ân d in tra d e d im in e a ţă în b iro u u c en ic a
A nnem arie Sch., care atunci avea 19 ani. Şi alte observaţii păreau
să co n firm e că ap ariţiile erau d e p e n d en te d o a r de p rezen ţa
A nnem ariei. C ând fata m erg ea pe culoar, lăm p ile în cepeau să
se b alan seze, co rp u rile de ilu m in at ex p lo d au şi cio b u rile se
îm p răştiau în ju ru l ei. A n nem arie treb u ia să fie declanşatorul
inconştient al neobişnuitelor fenom ene, iar acele întâm plări, care
l-au adus pe avocatul A dam aproape de ruină, puteau fi explicate
prin influ enţe p sih ok inetice.
P entru a v erifica această ipoteză, au fost efectu ate alte d ouă
e x p erie n ţe . Dr. F. K arg er, de la in s titu tu l M ax P lan ck d in
G arching, M u nch en , şi fizicianu l G. Z ich a au an alizat toate
cau zele im a g in a b ile, ce p u te a u fi v a la b ile p e n tru d ev iaţiile
in ex p licab ile ale in stru m en telo r de m ăsurat. N u au d escoperit
nim ic. în final nu au p u tu t decât să rem arce „că o ex plicare a
fen om enului cu prin cip iile pu se la d isp o ziţie de fizică nu este
p o sib ilă” .
Toate rezultatele o bţin ute în tim pul cercetărilo r aveau drept
sing ură con clu zie faptul că tu lb u rările erau cau zate de aceeaşi
forţă. O fo rţă m isterio asă ce aşa cum acţion a asu pra in d ica­
toarelor instrum entelor de m ăsurat, tot aşa făcea tuburile de neon
să se ro tească în fasung uri, b ecurile să ex plo d eze, lustrele să se
b alan se ze în fric o şă to r şi tab lo u rile să se ro tea sc ă pe pereţi.
A ceastă forţă nu era oprită nici de un dulap de acte de trei chintale
şi ju m ă ta te , pe care l-a tras de d o uă ori pe d istan ţa de 30 de
centim etri! C u siguranţă, şi tulburările telefon ice erau provocate
 164 = = = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
de forţa p sih o k in etică a A n nem ariei. L a reclam aţia avocatului
A d am p ro v o cată de n otele de p lată d e la telefo n ex o rb itan t de
m ari, reprezentantul Poştei Federale G erm ane a instalat un aparat
de co ntrolare, ce în reg istra to ate n u m erele apelate din birou.
D e aici a reieşit că d eseo ri, în tim p u l unu i sin gu r m inu t, s-a
form at de patru, cinci ori la o ra ex ac tă locală, 0119, fără ca vreo
perso an ă să atingă telefonu l. C ine cu n oaşte vechile telefoane
îşi poate singur d a seam a că o astfel de form are de num ere într-un
tim p atât d e scurt este im posib ilă. A paratu l de control în reg istra
nu m ăru l 0119 de 50 d e ori la rân d , sa u a răta că se fo lo sea
telefonul, fără a se fi v o rb it la el.

U n n o r o c p e n t r u c e r c e t a r e a p a r a p s ih o lo g ic ă
D up ă C răciunul d in 1967, A n n em arie Sch. a m ai v enit la
b irou p en tru ex act d o u ă săptăm âni, d u p ă ce i s-a dat con cediu
d in cau za acţiu n ii in co n ştien te, d a r fo arte d istru ctiv e p en tru
biroul de avocatură. în p erio ad a d e d o u ă săptăm ân i, intensitatea
fen om en elo r a crescu t d in n o u la n ivel m ax im . S ertarele ieşeau
singure d in d ulap uri, tab lo u rile şi calend arele se în vârteau pe
p ereţi p â n ă cădeau. L ăm p ile p o cn ea u iar fata a d ev en it isterică.
D in ziu a în care A n n em arie n u a m ai p ă şit în b irou, fen om enele
d istru găto are au în cetat in stan tan eu şi to ate au rein trat pe un
făgaş norm al.
P entru ram ura, atunci în că tânără, a p arapsiho logici, această
şansă, de a p u tea testa cap acităţile p sih o k in etice p e viu, a fost
u n n oroc incredibil. C ercetările u lterio are de laborator, făcute
cu fata la in stitutul d in F reibu rg , au d at rezultate sem nificative.
P entru A n nem arie a în sen in at o m are uşurare, căci „ad olescenta
cu P o lterg eist” av ea m u lte necazu ri atât p e p lan p rofesio n al,
cât şi p e cel privat.
C h iar legăturile p erso n ale se p o t distrug e în astfel de cazuri.
A n nem arie era lo g od ită cu u n inginer. A c esta m ergea des cu
prietenii la p op ice. C ân d şi-a luat o d ată p rietena, s-a în tâm p lat
inevitab ilul: forţa p sih o k in etică a A nn em ariei a d istru s sistem u l
electric al p istei d e p opice. Ş ocat, ing in eru l a d esfăcu t logo dna
căci lui, o m de ştiin ţe n atu rale, i se p ăre a in ad m isib il să trăiască
 165
cu o îem eie a cărei sim p lă p rez en ţă era su ficien tă ca să d istru g ă
aparatele tehnice.
în a c e s t c a z sp e c ia l aş fi a v u t te n d in ţa d e a p re z e n ta
ing in eru lu i o v iziun e asu p ra lum ii care să cu p rin d ă şi form e ale
unei realităţi fan tastice, de a creio n a „ac tiv ităţile P olterg eist”
inco nştiente ale A nn em ariei. E x istă to tuşi o alinare: A nn em arie
a g ăsit pe altcineva, cu care s-a căsătorit. D e câţiv a ani este
m am a a doi copii. Iar de la acele sp ectacu lo ase în tâm p lări, care
au im p re sio n at lu m ea în u rm ă cu 30 de ani, n u a m ai fost
d eran jată de întâm plări şi apariţii p aran orm ale.
O am en ii de ştiinţă, care au cercetat-o atu nci, au atribu it
cap acitatea ei ten siu n ilo r la care este su p us u n om în curs de
m atu rizare, ceea ce este de înţeles. în anii trecu ţi a m ai fost
invitată la câte un talk-show , în rest nu v rea să-şi m ai am intească
de întâm plările d in casa de p e strad a K o n ig d in R osenheim .
N ici birou l de av ocatu ră A d am n u m ai ex istă de câţiv a ani. în să
n u m ero şii locuitori din oraşul bavarez îşi m ai am in tesc exact
d e ev enim en tele care an im au toate d iscu ţiile d in anii 1967-68.
P uterea spiritului a prim it recuno aşterea ştiinţifică a faptului
că este m ai sus d ecât m ateria.

I n f o r m a ţ i i l e ş i i n d i c i i l e d e c ă l ă t o r ie p e n t r u a c e s t c a p i t o l l e
g ă s i ţ i î n p a r t e a f in a lă , „ D r u m u l c ă t r e a m p l a s ă r i ” .
4 1 . î n m i j l o c u l p ă d u r i l o r t r o p i c a le d e la S a ri A g u s t i n s e a f lă p a r c u l
a r h e o lo g ic , c u ,, P ă d u r e a d e s ta t u i A c e a s tă f i g u r ă c u o c h i b u lb u c a ţi
d u c e la g u r ă u n o b i e c t n e d e fin it.

42. P ă d u r i tr o p ic a le d es e. c â t c u p r in d e o c h iu l. D u p ă - a m ia z ă a p r o a p e
c ă p o ţ i s ă - ţ i p o t r i v e ş t i c e a s u l d u p ă a v e r s e l e d e p l o a ie . D e a c e e a s - a
f o r m a t lu x u r i a n ta v e g e t a ţi e d i n a c e a s t ă z o n ă a p o d i ş u l u i c o lu m b ia n .
4 3 . „ C a m in o d e lo s
M u e r î o s ”, l u n g d e c ir c a
t r e i k ilo m e tr i. P r i v i n d d e
p e P ir a m id a L u n ii d is p a r e
în tr e a g a te r a s a r e , p e c a r e
o s e s iz e z i, p r i v i n d d in s p r e
su d , ca p e o sca ră d u câ n d
la cer.

4 4. P i r a m i d a S o a r e lu i ş i
c e a a L u n i i d e l a T eo ti-
huaca n . A c e st o ra ş p r e is ­
t o r i c a f o s t d in s t a r t c o n
c e p u t d e p r o ie c ta n ţi drept
o o g lin d ir e g ig a n tic ă a
s i s t e m u l u i n o s tr u s o la r !
45 . C e r u l ş i - a d e s c h i s t o a te t ă i e r i l e a t u n c i c â n d a m a j u n s p e in s u la
d i n C a r a ib e , P o r t o R ic o . î n c â t e v a s e c u n d e , s t r ă z i l e s - a u u m p lu t d e
a p ă — n i c i o d a t ă n u a m m a i v ă z u t o f u r t u n ă c u a s e m e n e a in te n s it a te
în s p ă im â n tă to a r e .
46. A c ţ i u n i f e b r i l e a le U S A ir F o r c e : a v io a n e F - 1 4 „ T o m ca t " p a t r u l a u
n e î n c e t a t d e a s u p r a in s u le i, p e c a r e m e r e u a u f o s t a n u n ţa te c a z u r i
O Z N s p e c ta c u lo a s e .
4 7. T e n e riffa , a ş a c u m o c u n o a ş te m ş i o î n d r ă g im n o i: a c u l d e s tâ n c ă
„ Z a p a ta d e la r e i n a ”, a v â n d p e f u n d a l c o n u l v u lc a n u l u i P ic o d e
Teide.
4 8 -5 0 . In in s u le le C a n a r e e x is tă ş i p ir a m id e ! A u f o s t a tr ib u ite
a n t ic il o r lo c u ito r i, g u a n c h e n , c a r e a u f o s t n im ic iţi. I n c r e d ib il, a c e s te
p i r a m id e s e a f lă p e t e r i t o r i u l o r a ş u lu i G iiim a r, c a r e a r e a li z a t în
a c e s t lo c u n p a r c e tn o g r a fic .
51. In f o s t a p iv n iţă p e n tr
g h e a ţă a b e r ă r ie i m ă n ă s tir ii d u
A u a m l n n e s te c e v a ,, s u s p e c t
A d e s e a s e m iş c ă , d e p a r c ă a r f i
tr a s d e o m â n ă in v iz ib ilă , v e ­
c h iu l v a g o n d in fie r , c u c a r e s e
t r a n s p o r t a u b u t o a ie le d e b ere.

5 2 . O a r e A n a s t a s i a , c a r e în
tim p u l v ie ţii a s u s ţin u t a f i
u ltim a s u p r a v i e ţu i to a r e a c a s e i
R o m a n o v ilo r , n u ş i- a g ă s it
l in i ş te a în m o r m â n t? N u m e r o ş i
o a m e n i a f ir m ă c ă la s ă u r m e în
z ă p a d a p r o a s p ă t c ă z u t ă în
c u r te a m ă n ă s t i r i i S e e o n .
 5 3. P r o f e s o r u l H a n s B e n d e r d e
l a u n i v e r s it a te a d in F r e ib u r g .
î n t im p u l v ie ţ ii a d e ţ i n u t s i n ­
g u r a c a te d r ă d e p a r a p s i h o l o ­
g ic d in G e r m a n ia . A c e r c e ta t la
f a ţa lo c u lu i s p e c t a c u lo s u l „ c a z
R o s e n h e im ” ş i a f ă c u t d in e l c e l
m a i b in e d o c u m e n ta t c a z d e
p s ih o k in e z ie .

5 4 . P o l t e r g e i s t în a c ţ i u n e .
C u r â n d s -a d o v e d it c ă d e c la n ­
ş a to r u l in c o n ş tie n t a l n u m e ­
r o a s e lo r m a n i f e s t ă r i p a r a n o r ­
m a le d in b i r o u l d e a v o c a tu r ă
d i n R o s e n h e im , e r a u c e n ic a d e
1 9 a n i, A n n e m a r i e S c h . C â n d
m e r g e a p r i n c a m e r ă , lă m p ile
d in t a v a n în c e p e a u b r u s c s ă s e
■b a l a n s e z e î n fr ic o ş ă to r !
55. D in s e c o lu l a l X -le a
p â n ă la în c e p u tu l s e c o ­
l u lu i a l X l X - le a , în a c e s t
l o c s e a f la u n a d in tr e c e le
m a i m a r i j u d e c ă t o r i i d in
B a v a r ia . I n K lin g , p e d e p ­
s e le c u m o a r t e a n u e r a u
u n l u c r u f o a r t e rar.

56. A c e a s ta e s te p i a t r a p e
c a r e s e f ă c e a u e x e c u ţiile ,
în a p r o p i e r e d e K l i n g .
A s tă z i, f o a r t e m u lţi ş o fe r i
d e c la r ă c ă a u v ă z u t n o a p ­
t e a a p a r iţ i i f o s f o r e c e n t e ,
a lb a s tr e , p l u t i n d d e a s u ­
p r a b u c ă ţi i d e s tâ n c ă .
D ru m u l c ă tre a m p la s ă ri

I n fo r m a ţii ş i in d ic ii d e c ă lă to r ie p e n tr u a
a ju n g e la lo c u r ile d e s c r is e în a c e a s tă c a r te

în această secţiune a cărţii de faţă v reau să ofer citito rilo r

in fo rm a ţiile n e cesare — aran jate în o rd in ea c ap ito le lo r — ,
p e n tru a p u te a ei în şişi să p le c e la a m p la s ă rile c e lo r m ai
m isterio ase locuri de pe această planetă.
T otuşi, acolo unde am co n siderat necesar, am evitat să dau
detalii d espre anum ite locuri. P entru cei interesaţi cu adevărat
am p us la d isp o ziţie n um ele şi adresele prin care pot co ntacta
p erso an ele sau organizaţiile com petente.
A ş d o ri să vă rog cev a: în c ă lă to riile d u m n e a v o a s tră ,
am in tiţi-v ăcă sunteţi m usafiri în ţara respectivă şi în acele locuri.
V ă rog să v ă com po rtaţi de aşa m anieră, încât vizitatorii care
v o r veni d up ă d u m n eav oastră să nu se con fru nte cu restricţii
rezu ltate în u rm a unui co m po rtam ent reprobabil!
P entru a com pleta, aş dori să m ă m ai m en ţio n ez aici că atât
editura, cât şi autorul, îşi declină orice responsabilitate. C ălătorii
în trep rin d activ ităţile m ereu pe prop riul risc, pe de altă p arte ar
putea, aşa cum co nfirm ă o rice org anizato r de ex cu rsii, să fie
im p licaţi la faţa locului în situ aţii n eprev ăzu te, ce se p ot ivi pe
d u rata v izitării, şi care nu pot fi prevenite.

1 . A v o r t o n s a u e x p e r im e n t e ş u a t?
C el m ai bine ajungeţi la „C abin etu l de artă şi ştiinţe ale
n atu rii” d in oraşul W aldenburg pe au to strad a A 4, de pe care
ieşiţi la jo n cţiu n e a cu G lauchau. D in acel loc, W aldenburg este
în sc ris p e in d icato are — aju n g e ţi în m icu l o raş d u p ă şapte
kilom etri. In W aldenburg m ergeţi pe strada principală, în direcţia
est, p ân ă cân d ap ar con stru cţiile pe p artea stângă.
A d resa este urm ătoarea:
H eim a tm u seu m u n d N a t u r a l i e n k a b i n e t t
G esch w ister-S ch o ll-P la tz 1
D - 0 9 6 1 3 W a ld e n b u r g /S a c h s e n
în încheiere, încă un indiciu: aveţi grijă ca pe perioada vizitei
să obţineţi de la casa aflată la parter perm is de film are şi fotogra­
fiere!

2 . N u m a i o id e e Ia m o d ă ?
D escoperirile din săpăturile de la S traubing-A lburg descrise
aici se află în cea m ai m are parte la u n iv ersitatea din G ottingen.
N um ai câteva cranii sunt la C olecţia N aţion ală de A n tropologie
d in K arolin enp latz. dar nu su nt puse la d isp o ziţia publicului.
D u pă în ch eierea lu crărilor de restau rare, to ate ex p o n atele vor fi
tran sp o rtate la C o lec ţia N a ţio n a lă de P reisto rie d in B av aria
(adresa este: L erchenfelderstraO e; S tadtteil B o g e n h a u s e n ).
Ind iciul de călăto rie cu priv ire la d efo rm ările cranien e este
o v izită la „M u seo A rqueolog ico R. P. G ustavo Le Paige în San
P edro de A tacam a (C hile). L o calitatea cu 2 000 de suflete de la
m arg in ea deşertului ex trao rd in ar de p itoresc p oate fi cel m ai
bine in tegrată în tr-o excursie în A m erica de Sud sau C hile —
I n s u la P a ş t e lu i . P e n tr u l e g ă tu r i l e d e z b o r şi p r e ţ u r i le
G erm an ia-C hile v edeţi in fo rm aţiile de la capito lul 7.
E x cu rsia în reg iun ea San Pedro de A tacam a este recom an ­
dată de bizara frum useţe naturală a m unţilor; de asem enea m erită
să faceţi şi o v izită la cetatea incaşă P u kara de Q u ito r de lângă
San Pedro, ale cărei ruine sunt restaurate de studenţii universităţii
din Santiago.
A ici aveţi inform aţii cu p rivire la leg ăturile de zbo r d in
interiorul lui C hile:
S antiago de C h ile-A n to fag asta circa 1 o ră şi 40 m in ute
A n to fag asta-C alam a circa 35 -4 0 m inute

D e la C a la m a se m e rg e c u a u to b u z u l ca m o o ră şi
ju m ătate-d o u ă ore p ân ă la San Pedro de A tacam a. Să nu cu m v a
 176 = = = = = = = = = = = = = = = A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
să nu faceţi un p op as în p itorescu l canio n Q u ebrad a T am bores ,
care are geoglife (d esene p e stâncă). A şa d u p ă cum vă aşteptaţi,
este un peisaj ce îţi taie respiraţia!
C ea m ai b u n ă p erio ad ă de m erge în d eşertul A tacam a este
încep ân d cu lu nile febru arie-m artie p â n ă în sep tem brie-octo m -
brie. D in cau za am plasării în cealaltă em isferă, an otim purile
sunt ex act invers. A ceasta în se am n ă că în tim p ul verii n oastre,
în C h ile este „iarn ă” . In lunile n oim b rie-ian u arie (vara este în
to i!) tem p eratu ra u rcă ad esea m ai sus de 40 °C , ceea ce cu
sig u ran ţă nu bu cu ră pe nim eni.
T rebuie să m en ţio n ez u n lu cru d eoseb it, cu care v ă veţi
co n fru n ta d acă veţi călători cu avionu l: în ain te de a-1 părăsi,
p ersonalul avionului d ă p e culoare cu insecticid. L a îm prăştierea
ch im icalelo r cel m ai bine v ă p ro tejaţi n asu l şi g u ra cu o batistă.

3 . „ R ă z b o iu l z e il o r ”
D in cau z a aprop ierii geog rafice de sudul G erm aniei şi de
A u stria, d ep lasarea la ru in ele fară n um e de pe m un tele M olpir,
d in aprop iere de cap itala slo v a că B ratislav a, este p o triv ită şi
p en tru o drum eţie de sfârşit de săptăm ână. C el m ai sim plu drum
— d in p ăcate de câtv a tim p este cu tax ă — este pe au tostrad a
S alzburg-L inz-V ien a şi m ai d ep arte p e g ran iţa cu R ep ub lica
Slovacă. D u p ă trav ersarea p o d u lu i p este D u năre ajun geţi d eja
în B ratislava.
D e aici sun t d o u ă p o sib ilităţi de a aju n g e la M olpir:
1 Se iese d in cap itala slo v acă pe la no rd , în d irecţia şoselei.
Pe acest d ru m se trece p e lân g ă P ezin o k, M odra, C asta şi D o lnâ
O resany, d u p ă care m ai su n t n u m ai câţiv a k ilo m etri p ân ă la
Sm olenice. Pe acest drum , d istan ţa de la B ratislav a este de exact
50 km .
2 A u to strad a D 61-E 75 m erg e p ân ă la T m ava. în m uzeul
de istorie de acolo sun t ex p u se câtev a d in tre d esco peririle de la
M olpir, în să m ult m ai m ulte o b iecte sun t d epo zitate în pivniţă.
P rin T m av a se m erge în d irecţia n ord pe şo sea u a B 5 1, d upă
care la T rstin se v irează la stâng a spre S m o len ice. A cest drum
are de la B ratislav a circa 70 km .
 A rheolog ul am ato r m en ţio n at în cap ito lul respectiv, M artin
Jurik, este în continuare foarte preocupat de relicvele arheologice
ale p atriei sale. în tre tim p a lucrat la o rev istă, care se ocupă,
p rintre altele, şi de en ig m ele şi secretele d in E uropa. A ceasta
este ad resa redacţiei:
R eda ktio n E uro repo rt
M a rtin J u rik
N e va d zo va 5
S K -82 10 1 B ra tisla va
F ax: 0 0 4 2 1 -7-5 7 87 -6 26
E -m a il: E U R O R E P O R T @ M A IL .S O F T L IN E .S K

P e n tru a c ă lă to ri în R e p u b lic a S lo v a c ia e ste su fic ie n t

buletinul de identitate. întrucât M olpir este un m unte din C arpaţi,
reco m and d rep t cea m ai b u n ă p erio adă de v izitare lunile m ai
p ân ă la sfârşitul lui septem brie. în S lo v acia se vorb eşte m ult
germ ana.

4 . î n u m b r a u it a t e lo r p ir a m id e
5 . S e c r e tu l „ m u m ie i p lu t it o a r e ”
P e noi, locu itorii em isferei v estice, „Im p eriu l de M ijlo c”
n e-a in teresat de m u lt tim p, ceea ce n u în se am n ă că nu a fost
foarte m u ltă vrem e izolat de restul lu m ii sau că acu m şi-ar fi
d esch is co m p let p o rţile către noi.
în tim pul lui M ao Z edo ng n u se facea nici u n fel de excursie
tu ris tic ă în C h in a, ia r în tâ m p lă rile n e fe ric ite d in p e rio a d a
revoluţiei culturale d in 1966 până în 1976 au speriat şi potenţialii
vizitatori. D u pă m oartea lui M ao, respectiv d u pă d ezm em b rarea
„B an dei celo r p atru ” din ju ru l văduvei d ictatoru lu i com unist,
Jian g Q ing, Im periul R o şu şi-a d eschis p o rţile, iar turism u l spre
C h ina a lu at un p uternic avânt.
C u to ate tend in ţele de d eschidere, cev a te pune pe gânduri:
n u există turism in d iv idu al! N um ai o suprafaţă de 10-15 procente
d in sup rafaţa to tală a R epu blicii P o pu lare C hin eze în tr-ad ev ăr
este d isp o n ib ilă p entru tu rism , m ulte regiuni sun t ca înainte,
in terzise. E ste îm piedicat, dintr-o cau ză m ai p ro fan ă, faptul de
a te m işca lib er şi fară o prelişti, aşa cum se face în ţările vestice:
178 — Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
o m n ip rezen ta b arieră a lim bii! U n ch in ez nu p rea are p o sib i­
litatea de a-şi în su şi o lim b ă străin ă p recu m germ ana, eng leza
sau franceza. în g en eral, u n ch in e z d in n o rd , care v o rb eşte
m andarina, nu înţelege un ţăran din sud, care vorbeşte cantoneza.
Invers, cu n o ştin ţele de ch in eză d in spaţiul no stru răm ân m ai
d eg rab ă o excepţie.
C o n secin ţa lo g ică este că ori se face un grup tu ristic, ori —
ceea ce este acelaşi lucru, în să m ai scum p — se în trep rind tururi
cu „m in ig ru p u ri” (în cep ân d cu o p erso an ă) av ân d ghizi. în m od
special studenţii la germ anistică sunt întâln iţi d rept ghizi turistici
cu cun o ştin ţe am ănun ţite de germ ană. O rgan izato rii de excursii
specializaţi pe C h in a alcătuiesc cu p lăcere itinerarii de călătorie
p rin care să se p o ată îm p leti in d iciile date aici.
D in păcate, p iram id ele d escrise aici de m ine, precu m şi
ex p on atele d esco p eririlor M a-W ang-D ui, n u sun t incluse în nici
u n itinerar de călătorie o ferite de o rg an izato rii tu ru rilo r prin
C hina. în să este p osib il să v izitezi cele d o u ă locuri ca turist. E u
în su m i am co n du s u n gru p de la „A n cien t A stron au t Society”
la p iram ide şi alte câtev a locuri. Iar d u p ă o co nferinţă, p e care
am su s ţin u t-o la A m s te rd a m , a v e n it la m in e o o la n d e z ă
sim patică şi m i-a prezentat fo arte m ân d ră o p o ză cu ea în faţa
m arii p iram id e de la M ao Ling!
C ine face ru ta n orm ală, are cel p u ţin p lăcere a de a pu tea
ad m ira d o u ă p iram ide pe drum u l către aerop o rtul d in oraşul cu
şase m ilioane de locuitori, X ian, lâng ă „A irp o rt E x p ressw ay ” ,
p recu m şi o a treia aşezată m ai în sp ate (v ezi Fig. 11). G hidul
sau şoferul v a răsp u n d e d o rin ţei de a face o o p rire în p lus,
ign orân d in dicatorul d e'o p rire in terzisă — p o ate aveţi n orocul
să daţi p este o g au ră în g ardul de pe p artea d reap tă a d rum ului
spre X ian, şi astfel v ă p uteţi ap ro p ia de p iram id ă în că 200 de
m etri pe câm p.
P erim etrul efectiv al p iram idei se află în d irecţia opusă. Şi
anum e, n u se m erge în d irecţia X ian, ci de la aerop o rt direct la
X ianyang, şi d eja se văd la câţiv a kilo m etri n işte construcţii
sp len dide de p iram id e. L a nu m ai doi k ilo m etri de m arginea
o raşului X ian yan g se află rându ri în tregi de p iram ide m ai m ici.
N ic i z o n a d e la M a o L in g , la v e s t d e X ia n y a n g , n u este
Fig. 11. Posibilul stop p e drum ul către Xicm: două piram ide în
imediata apropiere a străzii şi o a treia aşezată mai în spate.

n ecun o scu tă şoferilor. A ceastă am p lasare a fost fotog rafiată în

anul 1934 de un p ilo t germ an; în tim p u rile m ai vechi, jap o n ezii
au încep u i cercetările în ju ru l p iram id elo r d in C hina.
C ine v rea să v ad ă M ao L ing, se o p reşte cel m ai bine pe
şo seau a care în so ţeşte linia ferată L un g-H ai, în d irecţia v e s t-
s u d -v e st. D e p e la n ţu l d e c o lin e p a ra le l cu s tra d a se p o t
recun o aşte câtev a piram ide. L a un ate lier de reparaţii p entru
biciclete se coteşte de pe autostrada d escrisă, se traversează linia
ferată L ung -H ai şi se o b servă în că de departe m area p iram id ă
18 0 = = ^ = = = = = = = Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
m ăsu rând 100 m. M erită efortul d e a te sui pe co nstru cţia din
lu nga şi co m p licata istorie a C hinei.
F oarte p o triv it p en tru şed erea d u m n eav o astră la X ian este
„B ell T ow er H o tel” , aşezat la p eriferia oraşului cu şase m ilioane
de locuitori, la colţul de sud -vest al „T urnului cu clopote” . O dată
ajunşi în X ian, trebuie să rezervaţi cam o ju m ătate de zi m uzeelor
B anpo şi celui al p rov inciei.
In C h in a s-a scris m u lt d esp re C h an g sh a şi săpăturile de la
M a W ang D ui; în zo n a n o a stră n u sun t atât d e cu noscute. D in
fericire, C h an gsh a ap arţin e d e m u lt tim p „o raşelo r d esch ise” ,
astfel în cât n u aveţi greutăţi nici dacă vizitaţi locu rile săpăturilor
d in su bu rbiile W ulipai, n ici d acă v ă d uceţi la m uzeu l H unan.
M uzeul este desch is zilnic, şi an u m e în tre o rele 8:30-12 :30 şi
14:30-17:00. L a sfârşit de săp tăm ân ă treb u ie lu ată în calcul
frec v en ţa m a siv ă a lo ca ln ic ilo r. în c ă u n in d ic iu im p o rtan t:
aparatele de fotografiat şi video-cam erele trebuie predate la casă!
în c ă u n pont: este foarte p itoresc m u n tele Y uelu S han, de
p e cealaltă parte a râulu i X ian jiang , p e care se află m ai m ulte
tem ple şi castelul Yunlu. în v â rf este şi u n m ic p arc de distracţii
cu u n tren , ale cărui vagoane im ită m ici rachete spaţiale.
în C h an gsh a se locuieşte cel m ai co n fo rtab il la „H u atian
G reat H o tel” , de p atru stele, aflat la E ast-Jiefan g-R d . nr. 16.

6 . C u t o t u l a lt c e v a d e c â t u n c o n t in e n t lip s it d e is t o r ie
U n lucru recun oscut: este un zb o r al n a ib ii de lung din
câm piile noastre central-europene p ân ă în „D o w n U nder”, aşa
cum este cu drag A u stralia p o reclită de localnici. C ând am zburat
acolo în 1996, m i-a făcut plăcere să m ăso r tim pul de când am
p lecat de acasă p ân ă când am p ăşit acolo. S-au adu nat 36 de ore!
T im pul n et de zb o r nu este ch iar atât d e m are, în să — via
L on dra şi cu op rire la B an gk o k — s-au strân s to tuşi 24 de oare.
N u am calcu lat tim pul de aştep tare p rin aerop orturi. C ine se
m ai gândeşte că dup ă un zbor de 12 ore cu alim entare în B angkok
sau S ingapore te m ai aşteap tă în că u n zb o r de n o u ă o re?
C a să în lătu r im ediat toate m om entele de îndoială, v-aş sfătui
să n u renunţaţi acum la o călătorie pe al cincilea continent: m erită
 într-adevar! Singurul lucru, ce trebuie neapărat evitat, este să nu
aveţi p rea puţin tim p. C u cât m ai m ult, cu atât m ai bine.
C â te v a c u v in te d e s p re le g ă tu rile a e rie n e . D in p ă c a te ,
L ufth ansa a în cetat de pu ţin tim p, d in m otiv e de ren tab ilitate,
leg ăturile cu Sydney. Totuşi, alte linii renum ite, precum Q antas,
B ritish A irw ays sau L au da A ir, au curse de m ai m u lte ori pe
săptăm ână. în funcţie de sezo n — sezonu l p rincipal este atunci
când la n oi este iarnă, p en tru că an o tim p urile în D o w n U n der
su nt inv ersate — , p reţu rile de zbo r se calcu lează între 1900 şi
2 900 D M .
M ai b u n d e câ t S y d n ey este a e ro p o rtu l de la B risb a n e,
prim itorul oraş de pe G old C oast, aşa cum este num it de localnici
centrul coastei de est, cu ren u m ita b arieră de corali. C ine are
m ai m u lt tim p la d ispo ziţie şi vrea să v adă u riaşa ţară, ar pu tea
să se inform eze la un birou de voiaj bun, cu licenţă IATA (acestea
su n t birourile de voiaj au torizate să aib ă p rop riile hărţi cu liniile
aeriene) p en tru oferte de linii interne „lib ere” . E x istă tarife în
care co m p an ia aerian ă ad au g ă p ân ă la d o uă călătorii gratis, ce
p o t fi in cluse p e baza m ilelo r de zb o r p erm ise de biletul pe
d istanţe lungi.
Şi acum să ne în toarcem la locurile m isterio ase desp re care
este v o rb a în această carte. în A u stralia, foarte m ulte locuri din
tim p u rile străvechi se află în regiun ile locuite de aborig eni, a
căro r religie şi v iziu ne asupra lum ii su nt p lin e de tabuuri. D in
acest m otiv, cred că este n ecesar să v ă dau nişte indicii exacte
d e sp re p o z iţia lo cu rilo r. D e e x e m p lu , în c e e a ce p riv e ş te
p iram ida R ockham pton sau G ym pie, vă dau adresa unei instituţii
d e pe G old C oast, pe care p o t să o co ntacteze cititorii interesaţi
în m o d deosebit:
C o n ta ct N etW ork In tern a tio n a l
P. O. B o x 118
N o o sa H eads, Q L D 4 5 67
A u stra lia
C o n ta ct N etW ork In tern atio n al editează revista Exposure
M a ga zine, ce se ocupă de tot felul de feno m ene interesante.
A propo: v ă rog, să nu uitaţi să anexaţi la cererea dum neavoastră
o taxă poştală ram b ursabilă— cel mai bine o bancnotă de 5 dolari.
182 ■ A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
O răşelul N o o s a H ead s — situ at la c irc a 160 k m n ord de
B risb ane — este un b un p u n c t de p lec are în tr-o excursie la
G y m p ie, la re s tu rile de p iram id e . V ă d a u u n p o n t cu lin ar:
restau ran tul „L o bster T rap” este u n a d in tre ad resele preferate
ale celor căro ra le plac fru ctele de m are, care ex istă din belşug
p e co asta de est a A u straliei. P u teţi m ân c a d u p ă p o fta inim ii şi
la preţuri avantajoase la Seafood-B uffet; dacă doriţi stridii, puteţi
cum păra o d uzin ă din nobilele crustacee p en tru num ai şase dolari
au stralieni — ceea ce în se am n ă n u m ai m u lt de 9 DM ! D acă la
in trarea în tr-u n restau ran t g ăsiţi an u n ţu l „B . Y. O .” - „B ring
y ou r o w n ” , în seam n ă că resp ectiv u l local n u d ispu n e de licen ţă
p en tru a servi vin la peşte. D e aceea, „B. Y. O .” este o invitaţie
d irectă ad resată o a sp eţilo r de a-şi adu ce p ro p ria b ău tu ră sau
p u r şi sim plu să se d ucă în alt local.
D in fericire, „L ob ster T rap” n u are ace astă problem ă. La
ex traordin arele stridii am co m an d at u n v in sp um o s local, care
a v ea u n g u st su rp rin zăto r d e bun. F ireşte că m i s-a p ăru t norm al
cân d am aflat că v itic u ltu ra d in A u stralia este co nd u să de un
v iticu lto r p lec at d in G erm ania.
C e a m ai b u n ă p e rio a d ă de a c ă lă to ri în A u s tra lia este
cu p rin să în tre lu nile o c to m b rie-ap rilie, în tru câ t se ştie că în
em isfera sud ică an otim p u rile su n t inversate: aco lo este vară,
cân d la n oi este to am n ă şi iarnă.
G ând iţi-v ă la in ev itab ila in versare a tim pu lu i: pe co asta de
est este o d iferen ţă de n o u ă ore, în cen tru l A u straliei este de opt
ore şi ju m ă ta te (!) şi p e co asta de v est de şapte ore faţă de ora
E uropei Centrale'.
Pentru a n u v ă enerva la intrarea în A ustralia, ascultaţi un
sfat: nu luaţi cu du m n eav oastră nici o p rovizie p en tru drum !
P rodusele din carne, câm aţii şi chiar fructele sunt confiscate şi
distruse la vam ă. în „D ow n U nder” sunt obiceiuri şi tradiţii proprii.

7 . D a c ă p ie t r e le a r p u t e a v o r b i...
Şi în acest caz treb u ie să trav ersaţi ju m ă ta te de glob p entru
a ajunge pe Insula Paştelui, acel loc incredibil de izolat din sudul
Pacificului. T im pul de zbor, n um ai, este de aproap e 24 de ore,
în cel m ai fericit caz, ad ică d acă ai legături în aceeaşi zi.
 Qjffau âd c # ^ .....
L A N C hile zboară de la Santiago de C hile pe Insula Paştelui
m arţi, jo i, sâm b ătă şi d um inică. T im pul de zb o r este de 5 ore şi
40 de m inu te. D up ă o op rire de circa d o u ă ore şi ju m ătate pt
R apanui, p lea că m ai d eparte la P ap eete, cap itala d in Tahiti
N o ro c o s e ste cel ca re are lo c la g e am în tim p u l zb o ru lu
S an tia g o -In su la P aştelui: este o p riv e liş te u im ito are asu pra
insulei în văluite în legendă. Se p o t v ed ea de la ferestra avionului
ch iar şi statuile!
Insula izolată d in îndepărtatul O cean P acific deţine un statut
d eo seb it. D in cau z a n u m ăru lu i m are d e tu rişti, lo cu rile din
hoteluri n u sun t suficiente. în afara h o telu lu i „H otu M atu a” , nu
m ai ex istă d ecât câtev a m o telu ri cu p u ţine cam ere.
C ele m ai im portante obiective turistice de p e Insula Paştelui
sun t, fireşte, M oais, sta tu ile d in p iatră. M u lte d in tre aceste
m on um ente au fost rid icate şi pu se p e A h us. D o u ă dintre cele
m ai im po rtan te grupu ri de figuri d in p iatră sun t A h u A kivi, ale
cărei şap te M o a is, c o n tra r c e lo rla lte , p riv e s c sp re m are, şi
T ongariki, cel m ai m are A h u cu un to tal de 15 figuri d in piatră.
A fo st d istru s în 1960 de către u n tsu n a m i (v alu rile u riaşe
declan şate de m işcările seism ice), d ar a fo st reconstru it.
P lanu rile ar trebu i să in clu d ă şi o ex cu rsie la „zidul in caş”
situ at în ap rop ierea aero po rtu lu i şi care trezeş te am in tiri desp re
zid urile ciclo p ilor d in A m erica de Sud. Şi fireşte o excursie la
craterul R ano R araku, acel atelier g ig an tic de scu lptu ră de pe
p antele m untelui cu acelaşi num e, în care este ev id en t că lucrul
a în cetat brusc. P entru escalad area lui R an o R arak u treb u ie să
vă luaţi în călţăm in te rezistentă: to t p o v ârn işu l m untelui este
form at d in m o loz rezu ltat d in p relu crarea statuilor. în o rice caz,
m erită efectu ată şi v izitarea v ersan tulu i ab ru p t opu s al acestui
m unte. A colo se află un lac v ulcan ic rom antic, navigabil. P este
tot âunt statui term in ate sau făcute d o ar p e ju m ă ta te , inclusiv
cea m ai m are statuie, cu o lu ng im e de 23 m , care nu a fost
com plet scoasă d in ro ca v ulcanului.
C ea m ai p o triv ită com p letare a in d iciilo r p entru o călătorie
pe Insula P aştelui este o zi de baie în râul A nak en a, singurul loc
bun de p lajă d e pe In su la P aştelu i, ce p o a te oferi a tracţiile
obişnu ite m ărilo r sudului.
 184 --- A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
C u toate că, cu sup rafaţa ei de 160 k m 2, Insula Paştelui se
n um ără m ai d eg rab ă p rin tre in sulele lipsite d e im p o rtan ţă din
această lum e, acolo se ascu n d literalm en te la fiecare pas relicve
u im itoare ale unui trecu t în v ălu it în m ister. D e aceea treb uie să
aveţi la d isp oziţie cel p u ţin cinci zile; cin e crede că poate să o
aprecieze „en p assan t” , se v a în to arce acasă fară să fi v ăzut cu
adevărat ceva.
Se reco m an d ă ang ajarea u nui ghid p en tru această excu rsie
p e continent. C ea m ai m are su rp riză a fo st atu nci când ne-am
în tâln it — eu şi u n grup d e cititori — cu un elv eţian căsăto rit cu
o fem eie de p e In su la Paştelui. Franz, acesta era p ren um ele
g hid ului p en tru străini, a lo cu it acasă câţiv a ani în im ed iata
apropiere a lui E rich v o n D ăniken...

8 . B ă r b a t u l c a r e a îm b ă t r â n it în 1 5 m in u t e
9 . G r a v it a ţ ie ? N u , m u lţ u m e s c ...
Şi în aceste d o u ă ca p ito le , lo cu rile d e d esfăş u rare sun t în
C h ile, ţa ra d in A m e ric a d e S ud, ce se în tin d e m ai m u lt de
4 0 00 km d e-a lungul A n z ilo r C o rdilieri, de la n o rd la sud. N u
aş v rea să rep et afirm aţiile d esp re zb o ru rile transatlan tice şi
desp re excursii, ci să d au in fo rm aţiile p ro m ise în cap itolele 2 şi
7 d in această parte cu recom an dări.
L ocurile descrise în capito lele 8 şi 9 se află în partea nordică
d in C h ile, şi an u m e în triu n g h iu l C h ile -P e ru -B o liv ia . F ără
în do ială, cel m ai p ractic m o d a aju ng e aici este cu avionu l, la
aeropo rtul A rica, aflat la g ran iţa chilian ă. C o m paniile aeriene
L A N C hile şi L adeco zb o ară d e d o u ă ori p e zi între A rica şi
S antiago de C h ile, cu op rire la A n tofag asta. P en tru zborul de
trei ore şi ju m ătate , nu m ai dus, se p lăteşte su m a de 250 dolari
am ericani. O altă p osib ilitate ar fi zb orul din L a Paz-B olivia:
LA N C h ile şi L loyd A ereo B o liviano au m ai m ulte curse pe
săptăm ână spre cel m ai no rd ic aerop o rt chilian.
D e la A rica se m erge p e u nica şosea către triunghiul form at
de C hile îm p reun ă cu vecinele lui, P eru şi B olivia. în aceeaşi
zon ă se află „Parco N acional de L au ca”. Pe această stradă se
trec e şi p e lâ n g ă „ P o c o n c h ile C h e c k P o in t” , u n d e p o liţia
în registrează toate autom obilele ce u tilizează şoseaua în direcţia
C hungara, ce duce p ân ă la 4000 m altitudine. L a aproape 100 km
 d u p ă A n c a se a ju n g e la „ A re a M a g n e tic o d e Q u e b ra d a
C ard on es” , aflată p u ţin d upă aşezarea p rein caşă Pukara. în acest
loc ciu dăţenia n u este se m n alizată cu v reu n indicator, totuşi
p o ţiu n ea de strad ă n u p o ate fi ratată, deoarece atât şoferii locali,
c ât şi cei ai a u to c a re lo r cu tu rişti, v in să p ro b ez e ciu d a tu l
fenom en. D acă apelaţi la serviciile unui ghid local, acesta sigur
v ă v a in d ica Q u ebrad a C ardones.
D e obicei, şoferii de au to bu ze trag la p icio arele d ealului
(în d irecţia Putre), scot m aşin a din v iteză şi se bu cu ră de figurile
uim ite ale clien ţilor lor atunci cân d văd au to bu zul încep ân d să
urce singur. D e la cel m ai jo s p unct al Q u eb rada C ardones, puteţi
p u n e să se ro sto go lească la deal o sticlă sau o cutie de băuturi
răcoritoare — în să aveţi g rijă la circu laţie căci şoferii chilieni
au u n m od de a circula ce o co leşte frâna!
L a m arginea străzii v ă v a sări în ochi u n in dicator săp at în
piatră: Z o n a a vista m ien to O V N I — în trad ucere: „Z o nă cu dese
observări de O Z N -uri” . C eea ce ne duce la u rm ătoarea destinaţie.
D up ă alţi 30-40 km se ajunge la b ifu rcaţia către Putre, situat
într-o p ito rească v ale a A nzilor. N u se p o ate o m ite cazarm a,
aflat p e p artea stâng ă a d rum ului prăfuit, care d in P u tre duce
către Paso C ham u scado. A cest d ru m trav ersea ză un râu, apoi
m erge circa 3-4 km pe u n p lato u , de p e care d eja se p o t vedea
clădirile jo as e ale avanp ostului. L ocul d in care A rm and o Val des
a fost e fe c tiv ră p it este în spatele cazărm ii, în faţa unui dintre
d ealurile de acolo.
A tenţie: de la cap ătul şoselei v ă aflaţi pe terito riul a rm a te i!
în tru cât cazul de răp ire V aldes în că este co n sid era t secret, nu ar
fi bine să daţi cu o ch ii de ech ip ajele staţio nate acolo (acest post
este în totdeau na ocupat de circa o ju m ăta te de d u zin ă de soldaţi).
D acă aveţi câtev a cun oştinţe de span io lă sau aţi luat un ghid
de acolo, v ă reco m and să v ă d uceţi la u n so ld at şi să-i oferiţi
p rieten o şi câtev a ţigări, în să n u m en ţio n aţi nim ic d espre cazul
de răpire O Z N în leg ătu ră cu v izita d u m neav o astră. C ăci un
telefo n al o fiţeru lu i de serv iciu la g arn izo an a d in P u tre datorat
acestei p ro blem e, v a fi u rm at de u n in terog ato riu la fel de sigu r
p recu m am in sp us în tr-o b iserică...
 i86 A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei
în în ch eiere, aş v rea să v ă m en ţio n ez stricta interdicţie de a
fotografia, care este v alabilă în zona tu tu ror am plasărilor m ilitare
d in ţările A m ericii de Sud. D acă o în călcaţi, veţi fi în pericol!

.1 0 . P u m a P u n k u
A m plasările arh eolo gice T iahu an aco (T iw an acu în lim b a
au to h to n ă) şi P u m a P u n k u su n t la c irc a 4 0 0 0 m d e as u p ra
nivelului m ării, la trei-p atru ore de m ers cu m aşin a de capitala
boliviană, L a Paz. A cum câtev a m ii d e ani se afla pe m alurile
lacului T iticaca, în să nivelul apei a scăzu t şi astăzi ruinele sunt
la o d istan ţă de 20 km de lac.
P entru a v izita p lato ul A nzilor, vă reco m an d lunile de v ară
d in em isfera sud ică — atunci cân d la noi este iarnă. Totuşi vă
sfătuiesc să v ă îm p achetaţi şi u n p u lo v ăr căld uro s sau o geacă,
d in cauza vântului p u tern ic de acolo şi a averselo r neaşteptate.
D in L a P az p leacă zilnic au to b u ze cu tu rişti către locul
săp ătu rilor d in p o dişul andin. Se o sten esc pe p iste abrupte, lasă
încărcătura, iar d u pă o p au ză n u m ai lu ng ă de trei ore fac drum
întors spre capitală. în acest tim p, turiştii sunt duşi la T iahuanaco
şi adesea n u m ai răm ân e tim p p en tru sp ectaculo su l loc P um a
Punku, deşi n u este d ecât la u n k ilo m etru , pe calea aerului,
distanţă.
D u pă ce eu în su m i am fo st de d o u ă ori în aerul rarefiat de
p e platou l A n z ilo r — şi cu sin gu ran ţă că n u am fost pentru
u ltim a d ată aco lo — vă sfătuiesc să aco rdaţi tim p egal am b elo r
locuri. în tru cât v echea cale ferată din A n zi, ce trece chiar pe
lângă ruinele T iahuanaco, nu m ai este de m u lt tim p practicabilă,
cea m ai b u n ă v arian tă este de a lu a u n taxi d in L a Paz. Stabiliţi
de la în cepu t p reţu l p en tru în treag a zi, c a să n u aveţi surprize
neplăcute. P lătiţi şoferului im ed iat 25-35 de p ro cen te d in preţul
stabilit, p en tru a-1 asigu ra de in ten ţiile d u m n eav o astră şi să vă
faceţi în ţe le şi că este p e n tru to ată z iu a (in clu siv tim p u l de
aşteptare). R estul de 65-75 de p ro cen te nu-1 veţi plăti decât la
capătul drum ului. Faţă d e au to bu z, faceţi cu câte o oră m ai puţin
p en tru fiecare p arte de drum . P o rniţi la d ru m de dim ineaţă, nu
m ai târziu de o ra şapte. A stfel o să aveţi o o ră de singurătate la
ruine, în ain te d e a veni p rim ul grup de tu rişti.
 187

m ai liniştite intervale ale zilei su n t în ain te de ora zeci

d im in eaţa şi d u p ă aceea în tre orele 12 şi 13, cân d turiştii iau
m asa la restau ran tu l de p este drum , „L a C ab an a” , prânzul din
p achetele aduse cu ei, p ân ă la u rm ă lu ân d h o tărârea de a ced a
cea m ai m are p arte co p iilo r sau câinilor. D u p ă aceea m ai este
p erio ad a de d u p ă o ra 16, cân d au to b uzele cu tu rişti se întorc la
L a Paz. U n sfat pen tru sigu ran ţa d u m neav o astră: d acă m ergeţi
cu taxiul, alegeţi-vă m om entul întoarcerii astfel încât să a ju n g e ţ
pe lu m in ă în La P az căci ru ta are m ulte cap can e, în care eu aş
cădea chiar pe lum ină!
în T iah u a n a co şi P u m a P u n k u av eţi p o s ib ilita te a d e a
dem o n stra m ereu un feno m en fantastic pe cale experim entală:
acestea sunt deviaţiile m agnetice descrise de m ine. Se pot dovedi
clar în toţi m on o liţii, iar cele m ai sp ectacu lo ase rezultate le-am
av ut la P u m a Punku.
U n in stru m en t in d isp en sab il p e n tru lo cu rile din podişul
B o liv iei este b u so la . în c e p e ţi m ă s u ră to rile cu b lo cu rile de
andezit, foarte n u m ero ase în acea zon ă, din afara am plasării
Tiahuanaco, zonă num ită K alasasaya. C ele m ai evidente deviaţii
ale busolei se p ot o b serva pe m o no liţii de şase-op t m etri, care
fo rm ează zidul d in ap rop ierea „P o rţii S o arelu i” îm preun ă cu
blocu rile de p iatră intefcalate in ten ţio n at de arh eologi. Pe unele
dintre aceste blocu ri u riaşe se m ai pot în că citi in scrip ţiile de la
„P 113” până la „P 119” (unul d intre aceşti m ono liţi este ilustrat
în cartea lui E rich vo n D ân ik en „în apo i la stele” , în ain te de a fi
folosiţi de arheologi la recon stru cţie).
în ap ro p ie re de P u m a P u n k u , d ru m u l p ie tru it al străzii
p rincipale se bifurcă; d istan ţa nu este m ai m are de circa 800 m.
Se văd de la depărtare părţile de co n stru cţie îm p răştiate ca d upă
o exp lozie, a căro r greutate este de câtev a sute de tone. N u pot
fi trecute cu v ed erea nici o serie de b ucăţi, care se po triv esc
p e r f e c t u n a - n tr - a lta , p r e c u m c o m p o n e n te le u n u i jo c d e
construcţie. La aceste elem ente de construcţie se constată deviaţii
de 30-40 <le grade.
L a m ai p u ţin de zece m etri, în d irecţia T iahuanaco , se află
acea b u cată d eo seb ită d e an d ezit, la care am co n statat cu bu so la
acele d ev iaţii ce se d ub lau de la o ad ân citu ră la cealaltă. A cest
 18 8 Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
fapt a fost d em o nstrat de m in e în faţa a d o uă du zin i de m artori
o culari, care au rep etat perso nal ex perim en tu l, de fiecare d ată
cu acelaşi efect! Şi la d u m n eav o astră ar fun cţio n a perfect. Pur
şi sim p lu încercaţi.
F irilo r curioase, care n u se tem de a fi p u ţin „b o m b ăn iţi” de
către localnici, le recom an d să in sp ecteze şi cu rtea casei aflate
în vecin ătatea m icului m u zeu de lâng ă P u m a Punku. A colo sunt
exp uşi m ai m ulţi m on oliţi, p recu m şi m ai m u lte exem plare ale
a ce lo r „ c o n d u c te de a p ă ” , d in ca re s-a g ă sit n u m ai p a rte a
superioară. în câm p deschis se văd doar foarte rar iar unele dintre
ele au fost chiar folosite la „reco n stru cţia ” zid u lu i de îm p re j­
m uire de la K alasasaya.
P entru călăto ria p e p latou l A n zilo r, în apropiere de lacul
T iticaca, p un ctul de p lecare este L a Paz. în cap itala boliv ian ă
ajungeţi cu avionu l (via L im a-P eru , R io de Janeiro şi B uenos
A ires), d u p ă o p erio adă to tală de zb o r de 20-21 de ore. P lecând
din F rankfurt (la clasa a doua), p reţu l este cu p rin s în tre 1800 şi
2600 D M , în fun cţie de co m p an ie şi de sezon. D in P eru sunt
legături de zb o r cu co m p aniile L loyd A ereo B oliv iano şi A ereo
P eru. L a u ltim a se poate sch im b a şi p en tru vech ea m etro p olă
in caşă C uzco, şi atunci se o feră p o sib ilitatea unei excursii la
M acchu P icchu sau Sacsayhuam an. A şa cu m am m ai arătat, cel
m ai b in e e s te să fa c i o c o m b in a ţie în tr e m ai m u lte ţă ri
sud-am ericane, ca de exem plu: P eru, B oliv ia şi C hile — fireşte,
având la d ispo ziţie .timp d in b elşu g p en tru toate!
în că d o u ă indicii: din L a Paz sun t ex cu rsii ziln ice spre lacul
Titicaca. în p artea b o liv ian ă a acestu i lac, ce are o sup rafaţă de
6 9 0 0 .k m 2 şi o adâncim e de 272 m , se află Insula Soarelui şi
In su la L unii. M erită la fel de m u lt să faceţi şi o ex cu rsie la
Valea L unii, cu bizarele ei form aţiu ni d in gresie.
A cu m c âte v a cu v in te d e sp re p a rte a fin an ciară. în to ată
A m erica de S ud se reco m an d ă do lari am erican i — de asem enea
cecuri d e călătorie şi bani gheaţă. B anii g h eaţă este cel m ai bine
să-i aveţi în bancno te m ici, căci n u se p o t sch im b a uşor, de frica
falsu rilor la cele de 50 şi de 100. S ch im b aţi d o ar su m e m ici,
p en tru a n u atrage atenţia.
11. „ V â r f u l z e i lo r c r u z i”
C olum bia, acea ţară aşezată pe locul de trecere spre A m erica
C entrală, cel m ai n o rd ic stat d in co n tin en tu l sud-am erican, se
n um ără astăzi printre cele m ai atractive locuri de călătorie. Insula
San A ndreas, care aparţine p o litic C o lu m b iei, se află în M area
C araibelor, la est de cascad a N iag ara.
C apitala B ogota este inclusă în traseele m ai m ultor com panii
in tern aţion ale de zbor, p recu m A irline Ib eria (v ia M adrid) din
S pania, L u fthan sa d in G erm an ia, zb o r d irect de la Frankfurt.
T im pul este de p ân ă la 12 ore. P en tru cei care vo r să vadă m ai
m ulte lucruri de p e con tin en tul su d -am erican , treb u ie rem arcat
că d estin aţia finală de la L u fth ansa este cap itala peru ană, Lim a.
La am p lasarea arh eo lo g ică San A g u stin se poate aju nge pe
d o uă căi. N u m ai pe şosea, care se află în cea m ai m are parte
d e-a lungul râu lui R io M agdalena. A vând în vedere cond iţiile
de circulaţie tipice acestui teren, sunt necesare d o uă zile de m ers,
în să se în v a ţă m u lte de la o am en i şi n a tu ră . V ă reco m an d
insistent închirierea unei m aşini din B ogota, d up ă ce aţi verificat
cât de b in e m erge, p e n tru c ă a u to m o b ile le de pe acolo nu
co resp un d în to td eau n a stării teh nice a celo r de la noi. în orice
caz, treb u ie fo losite firm ele recu no scu te pe p lan internaţional.
La închiriere sun t foarte folo sito are cărţile de credit, p en tru a
n u fi nevoiţi să depun eţi o g aran ţie în bani lichizi, pe care, în
cel m ai n efericit caz, nu-i veţi m ai vedea!
în să d rum u l p o ate fi sim ţito r scurtat, d acă se ia avionul spre
N eiv a. P e d ista n ţa B o g o tâ -N e iv a -B o g o tâ z b o a ră c o m p a n ia
priv ată N eiv a-A ir; se p o t face rezerv ări de la recep ţiile m arilor
hoteluri din B ogota. C u rsele se fac cu av ioan e cu elice, care au
n u m ăr de lo cu ri fo arte lim ita t — se p o a te să tre b u ia scă să
aşteptaţi, d in cau za rezervării supra-încărcate! în să preţurile sunt
civ ilizate. P entru u n zb o r d u s-în to rs se cere în ju r de 170 de
dolari am erican i (aceasta era sum a în v ara anu lu i 1 9 9 8 ).
L a S an A gu stin , un de se ajun ge d u p ă un d ru m de p atru ore,
n u p ot reco m an d a d ecât h o telu l „Y alcon ia” , care are p reţuri
a se m ă n ă to a re c u s ta ţiu n ile d e v a c a n ţă e u ro p e n e . în s ă n u
re c o m a n d n im ă n u i să a le a g ă c a se le d e o a s p e ţi „ s p e c ific e
19 0 — Ar en el e st r ani i al e Ter r ei
lo culu i” , deoarece co nd iţiile de ig ien ă şi sigu ran ţă lasă m u lt de
dorit. D e la ho telul „Y alconia” se aju ng e la parcul arh eologic
cu „P ădu rea de statu i” d up ă un d rum d e zece m inute. C ine are
încredere în forţele prop rii p o ate să în ch irieze cai şi catâri din
im ed iata aprop iere a hotelului.
R eferitor la n erezo lvatele m istere ale trecu tu lu i, n u num ai
San A gu stin are cev a de oferit, ci şi cap itala B ogota. Fireşte, pe
prim ul loc se află M useo del O ro, m uzeu l de aur inclus în B anco
de la R epublica. A cesta se află la al d o ilea etaj al clădirii băncii,
la ad resa A ven id a N o. 16 (reţeau a strad ală d in B o g o ta este
form ată d in linii perpendiculare: cele de la nord la sud se num esc
C arreras sau A venidas, iar cele de la est la vest se num esc Calles;
toate străzile sunt nu m ero tate la rând). în m uzeul de aur sunt
ex puse m odele de avioane p re-co lu m b ien e, care la reconstruire
s-au d o v ed it a fi p erfect capab ile de zbor.
O altă d e stin a ţie care m e rită să fie v ă zu tă , este p arcu l
arheologic de la Facatativa, aflat la 40 km nord de B ogota, aşezat
la c ap ă tu l a şe z ă rii cu a ce la şi n u m e. F o rm a ţiu n i stâ n c o a se
ciudate, în form ă de fagure, se am estecă cu statui şi desene pe
stânci, care au fost atribu ite o ficial cultu rii in d ien ilor C hibcha.
A ceste desen e în să se aseam ănă m ai m u lt cu form u le chim ice,
resp ectiv cu nişte pictogram e.
C ea m ai b u nă p erio d ă j>entru ţările de lâng ă ecu ato r sunt
lu n ile n o ie m b rie -m a rtie . In să a co lo tre b u ie lu ate în calcu l
aversele ce cad zilnic.
A ici d au ad resa unei ag en ţii d in cap itala B ogota, care se
o cup ă în p rincip al de g rupuri, în care se p o t în scrie şi turişti
v en iţi pe cont p rop riu, p en tru rezervări la h oteluri, bilete de
avio n sau m aşin i de închiriat:
B ienven ido s Turism o Ltda.
A venida No. 9, 118-71
P. O. B o x 102375
B ogotă, Rep. d i C o lom b ia
Şi n u în ultim u l rând, câteve cu vinte referito are la prob lem a
d ro g u rilo r în C olum bia. în u n ele părţi ale ţării se produc m ari
can tităţi de m ariju an a şi cocaină, de ace ea gu vern ul acestei ţări
lu p tă p rin m eto d e d ras tic e. N u c u m p ă ra ţi şi n u c o n su m aţi
droguri, nu vă lăsaţi în nici u n caz co n vin şi să luaţi pacheţele
cu co nţin u t n ecun oscut. P o sesia şi co m e rcializarea d rogurilo r
sunt draconic p ed ep site în ţările su d -am erican e, iar în ch iso rile
ascu nd de m u lte ori p e rso an e care au in trat în acea situaţie
p recară d in cau za n eaten ţiei sau a naivităţii!

1 2 . „ C o n s t r u iţ i o c o p ie a s is t e m u lu i v o s t r u p la n e t a r ! ”
T eotihuacan, „locul în care-1 atingi pe D u m n ezeu ” , se află
la cap ătul unui d rum de circa o o ră din M ex ico City. Se m erge
cu un au to bu z p răfu it 40 k m în d irecţia n ord -est, spre O tum bo,
de u nde încep ind icato are p en tru d rum ul spre ruine.
A m plasarea este d o m in ată de „D ru m u l m o rţilo r” , lung de
peste trei kilom etri, ce p are să se term ine la capătul nordic într-o
scară nesfârşită. Insă, în d irecţia o p u să n u se o b servă aceeaşi
etajare a terenului.
De departe se văd siluetele piram id ei S oarelui şi a Lunii,
înainte de a ajunge la piram ida Soarelui, la înălţim ea „Tem plului
Q uetzalco atl”, la m arginea lui C am in o s de los M u ertos, se află
un anunţ insignifiant, cu in scripţia „M ica” . M ic a este denum irea
ssp an io lă a m icii: în acest loc lu aţi-o la d reap ta (în d irecţia
piram id ei L unii). D up ă câţiv a m etri aju n g eţi în faţa cutiilo r de
m etal d escrise, sub care se află cam erele cu m ică, cu acele
pu ternice straturi de m uscovit.
V ă p o t garanta că im ed iat se găseşte cin ev a să le deschidă.
P rim a d a tă cân d am p le c a t sp re T e o tih u a c a n , m i-a ră m as
im p rim ată acea im agine strălucitoare. A b ia a d o u a oară, când
am fo st cu E ric h v o n D ă n ik en , era p u s un p azn ic p e n tru a
deschide cutiile. Cel m ai bine ar fi dacă aţi avea câteva cunoştinţe
de spaniolă.
D rum u l m o rţilo r — pe care fiecare co n stru cţie co respu nd e
unei planete d in sistem ul nostru s o la r— se con tin uă pe m untele
C erro G ordo, un de se află u n tem p lu d rep t p u n ct de m arcare
pen tru p lan eta N ep tun şi un tu rn ce m arch eaz ă p laneta Pluto.
D e la O tum b o se m ai face o ram ificaţie, ce d uce la con strucţiile
de pe m unte. Se reco m an d ă o atenţie m ărită, p en tru că pe C erro
G ordo se află o staţie de rad ar a arm atei. E ste o zon ă de siguranţă
 19 2 = = = = = = = Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
m ilitată-trebu ie lu ată în serios ev en tu alitatea folosirii arm elo r
de foc!
La drum ul de întoarcere am o sugestie pentru cei interesaţi
d e fen om en ele n eo b işn u ite şi artefactele în v ălu ite în m ister:
biserica de la G uadalupe, la care se face pelerinaj. A colo se află
o relicvă foarte m isterioasă, care, de-a lungul anilor, a incitat în
egală m ăsură experţi în fotografiere, tehnicieni şi reprezentanţi
ai bisericii catolice. E ste T ilm a (un fel de pelerină) lui Juan Diego
căreia i s-a realizat un fel de fotografie în anul 1531, în urm a unei
întâm plări inexplicabile. în pupilele im aginii M ăriei apărută pe
pelerină, experţii au p utut con stata că m ai m ulte persoane —
printre care se poate identifica şi Ju an D iego — au fost oglindite
într-o scenă petrecută acum m ai m ult de 450 de ani!
O a ltă p o s ib ilita te d e c ă lă to rie p rin M e x ic o C ity este
reprezentată de Tuia. Pe A u tostrad a nr. 57, în d irecţia Q ueretaro,
sunt aproxim ativ 75 km p ân ă la fosta capitală a im periului toltec.
A ceasta este în că p ăzită de „A tlan ţi” , acele figuri u riaşe din
p iatră, aflate p e p latfo rm a resp ectiv u lu i am p lasam ent. T radiţia
sp u n e c ă în ac e st loc se în tâ ln e a u „ ze ii in fe rio ri” cu „zeii
sup eriori” . S tatuile cu zei de la T uia au cap ete cu ochelari şi
ap ărători p en tru urechi şi p o artă arm u ră p e piept. în m âini au
o b iecte ciud ate, ce p a r a fi av ut o u tilizare teh nică.
în M ex ico C ity n u treb u ie să u itaţi să v izitaţi „M u zeu l
A ntropologic” , ce conţine n en um ărate exponate d in lunga istorie
a cu lturii M exicului. E ste şi o co p ie ex ac tă a p lăcii fun erare de
la P alen qu e, ce în făţişează u n p erso n aj, care p are să stea în tr-u n
fel de rachetă. M uzeu l A n tro p o lo g ic se află la m arginea zonei
h o teliere „Z o n a R o sa ” , n u d eparte de p arcu l C h apultepec.
C u siguranţă, nici unul dintre cei care au p lecat în M exic nu
va ocoli regiunea d in ju ru l capitalei. D o uă săptăm âni este perioada
m inim ă, p e care trebuie să o acordaţi acestei ţări deosebit de
interesante. Vi se oferă cu rse spre cele d o u ă o biective de pe
peninsula Yucatan: M erida şi V illaerm osa. C om paniile aeriene
M ex ica n a şi A ero m ex ico asig u ră cu rse ziln ice în tr-acolo . O
s in g u ră p ro p u n e re : m e rg â n d p e d ru m d in M e x ic o C ity la
V illaerm osa, faceţi cel pu ţin d o u ă zile. C u avionul faceţi aceeaşi
distanţă în 75 de m inute! V illaerm osa este cunoscută pentru parcul
 olm ec, cu num eroase figuri colosale. în afară de aceasta, este
locul ideal de plecare către Palenque (tim p de m ers circa 3 ore).
D in V illaerm osa se ajunge du pă o oră de zbo r la M erida, de unde
se pleacă foarte uşor către C hichen-Itza, U xm al şi alte locuri.
încă un pon t pentru firile m ai energice: în toate aeroporturile
m ari îţi sar în ochi firm e ren u m ite de în ch iriat m aşini. C ea m ai
fo lo sită m arcă este legendara „b ro scu ţă” V olksw agen. Pentru
cei care cred că a fo st d eclarată m oartă, aflaţi că este produ s cu
foarte m are zel în P uebla. A ici se în ch iriaz ă m aşini d in cea m ai
n o uă p rod u cţie, cu o o fertă specială de 99 dolari pe săptăm ână.
F ireşte, n um ăru l de k ilo m etri este n elim itat. C ine nu ar vrea să
descop ere sin gu r enigm ele şi secretele M e x icu lu i?
în ap o i la zboruri. C u rsa de la M exico C ity la V illaerm o sa
costă în ju r de 130 dolari am erican i, de la V illaerm osa la M erida
cam 100 d o la ri, iar în a p o i la M e x ic o C ity 150 d o lari. A ş
rec o m an d a şi aici un „ A ero -p e rm is” d e la A e ro m ex ico sau
M exicana, prin care se eco nom isesc bani la cursele din interiorul
insulei. Inform aţii m ai ex acte se ob ţin, şi în acest caz, to t de la
b iro urile de voiaj sub licen ţă IATA, care p o t p ro cu ra şi b ilete de
avion.
C e a m ai b u n ă p e r io a d ă p e n tr u c ă lă to r ie s u n t lu n ile
o cto m b rie-aprilie; vă p rev in că în lu nile de v ară tem p eratu rile
su nt fo arte m ari iar gradul de u m iditate al aeru lu i p e p e n in su la
Y ucatan este foarte n eob işn u it p en tru o rganism u l nostru.
în încheiere, în că un sfat cu privire la v echii îm p ăraţi azteci,
c a re p o t e x e rc ita o ră z b u n a re g ro a z n ic ă a s u p ra tu r iş tilo r
ino fensiv i. M o n tezu m a p o ate ap ărea p este to t, in diferent dacă
este în M ex ic, E g ipt sau o riun de altu ndeva. E rich v o n D ăniken
m i-a recom an d at un p reparat pe b ază de p lan te, ce se po ate lua
fară reţetă d in farm acii. Se nu m eşte U zara, are un gust groaznic,
în să efectele sun t excelente!

1 3 . E i s u n t d e j a p r in t r e n o i!
Insula din C araibe, P orto R ico, a ajun s în ultim ii ani un fel
d e c e n tr u al f e n o m e n e l o r O Z N . O b s e r v ă r i d e o b ie c te
neidentificate m ai ales în p artea de su d-v est a insulei, d isp ariţia
m isterioasă a n enu m ărato r persoan e în regiun ea pădurii seculare
 19 4 - — Ar en el e st r ani i ale Ter r ei
de la El Y unque şi m ai ales furtun ile, m o rtale pen tru anim alele
d o m e s tic e , d e la C h u p a c a b r a d e p e î n tr e g t e r i t o r i u al
C o m m o n w ealh o f P orto R ico, d eja n u se m ai în cad rează în
„scen ele” atracţiilo r inofensive.
G eografic, P o rto R ico ap arţin e de A ntilele M ari; in su la se
află la est de H isp anio la (care se îm p arte în: la vest H aiti şi la
est R ep u b lica D o m inican ă). P o litic în să, P o rto R ico aparţine
de Statele U nite ale A m ericii. L im bile o ficiale sunt spaniola
v o rb ită cu p recădere de p o pu laţie, d ar şi eng leza.
C ele m ai m ulte legături aeriene cu cap itala insulei, San Juan,
se fac p rin aeropo rturile d in S U A , în general v ia M iam i. U nele
linii sunt directe, de la A m sterd am sau L ondra. B iletele de clasa
a d o ua spre San Ju an (d u s-în to rs) au preţul de 1200 D M .
în tru c â t P o rto R ico este a so c ia t cu S ta te le U n ite, su nt
Valabile aceleaşi d ispo ziţii vam ale. în cursul zb orului veţi prim i
form u laru l 1-94-W, care treb u ie co m p letat şi sem nat la controlul
vam al. D acă aţi ales o cu rsă de p e co n tin en tu l am erican (U S A )
spre San Juan, aceste fo rm u lare sun t co m p letate d eja de la locul
p rim ei aterizări, ad ică în Statele U nite. în acest caz, zborul spre
Porto R ico este co n sid erat a fi intern.
San Ju a n este u n foarte b u n p u n ct d e p lecare p entru alte
d estinaţii spre est. D e exem p lu , în oraşul C a n o v as, situat la vest
faţă de capitală, ajun geţi d u p ă u n d rum de o ju m ă ta te de oră.
C u p uţin noroc, veţi p u tea discuta cu prim arul local şi funcţionari
ai poliţiei.
D up ă o o ră de m ers cu m aşin a în aceeaşi d irecţie se ajunge
la p ăd u rea secu lară din El Y unque. A cea sta a fost d enu m ită'
P arcu l N a ţio n a l al C a raib elo r, a v ân d p o s ib ilita te a să faceţi
drum eţii şi să adm iraţi ex u b eran ta flo ră şi faună. O m are parte
a reg iun ii este p u r şi sim p lu in accesib ilă, iar rap oartele despre
d isp ariţia n en u m ăratelo r p ersoane n u v o r să se m ai term ine.
Z o n a în care au fost cele m ai dese o bservări de O Z N -uri
este cea d in su d -v estu l in su lei, în tr-o reg iu n e în v ecin a tă cu
o raşele C abo R ojo, L ajas şi S an G erm arţ. D e asem en ea au fost
în reg istrate foarte m u lte apariţii d e O Z N -uri în ju ru l oraşului
M ayagu ez, şi ch iar în largul m ării. D e o arece m u lţi m artori
o c u la ri a u o b s e rv a t s c u f u n d a r e a m u lto r o b ie c te d e z b o r
 195

n ecuno scute în m are, în acea zo n ă sun t m ai insistente zvon urile

desp re o b ază O Z N subacvatică.
P entru p artea de su d -v est a insulei ar fi m ai bine dacă aţi
cău ta u n alt p u n ct de p lecare căci M ay ag uez şi San G erm an
sunt la m ai m u lt de 160 k m depărtare d e cap itală. D e la m icul
aero p ort in su lar din v estu l San Ju an -ulu i sun t legături aeriene
zilnice cu M ayagu ez sau P o nce, aflate pe co asta sudică. A veţi
un grad m ai m are de m obilitate dacă închiriaţi o m aşină. Preţurile
co resp un d celor din SU A , şi d a to rită reg u lilo r de circulaţie din
P o rto R ico , se p o a te c irc u la fo a rte b in e p e stră zi. P e n tru
d ru m u rile din interiorul insulei sunt m ai p o triv ite bicicletele.
C in e e ste in te re s a t de L a g u n a C a rta g e n a şi de S ie rra
B erm eja, ar fi m ai b in e să se cazeze în cartierul San G erm an.
E ste uşor de găsit hotelul O asis P a ra dor, situat în afara centrului,
pe strad a p rin cip ală către Parguera. A ş v rea să v ă sp un câtev a
cuv inte d espre h otelu rile d in P o rto R ico. D eoarece pe insulă îşi
petrec concediul m ulţi „yankei”, preţurile sunt destul de piperate,
ceea ce se p o ate rem arca m ai ales la h o telu rile din San Juan.
A colo se co ncen trează case m ai bu ne d in O cean Park, C ondado
şi Isla Verde, p ărţi ale oraşului situate lâng ă ocean. N u sunt
n eo bişnu ite p reţu ri ca 150-250 do lari pe noapte. La h otelurile
m ai m o deste, p reţu rile nu sunt atât de m ici faţă de cât te aştepţi,
având în vedere d iferen ţa de cond iţii.
F a p tu l că în u ltim ii ani C a raib ele au d e v e n it u n p u n ct
im p ortan t al O Z N -u rilo r şi alto r feno m ene în ru dite cu acestea,
a c o n d u s la fo rm a re a u n u i se rii d e g ru p u ri de stu d ie re a
O Z N -urilor. Şi g rupul M U F O N are rep rezen tan ţi în Porto R ico.
R e c o m a n d c e lo r ce v o r s ă v iz ite z e in s u la p e n tru a c e s te
fen om ene, să ia legătura cu unul din g rup u rile de acolo. D au
aici ad resa de co n tactare a ed iturii K opp, care scoate şi revista
U F O -K urier, în care s-a raportat de m ulte ori depre apariţii O ZN
în Porto R ico:
Jo ch en K op p-V erlag
H irsch au er Strafie 10
D -7 2 1 08 R o tten b u rg
în încheiere o scurtă inform aţie cu privire la p erio ad a optim ă
de â v izita P o rto R ico. C on d iţiile clim atice de acolo sunt cele
19 6 — Ar en el e st r ani i al e Ter r ei
tropicale. în lunile decem brie-aprilie este v rem e uscată. în lunile
au g u st-septem b rie cad ploi ab u nd en te, cele m ai m ulte de scurtă
durată, d ar bogate. A stfel, lu nile în care la noi este iarn ă sunt
cea m ai b u n ă p erio ad ă p en tru a v izita P o rto R ico.

1 4 . T e s t a m e n t u l o a m e n ilo r c u p ie le a v e r d e
Ce, n u v-aţi luat d eja b in e-m eritatu l co n ced iu d in acest an?
C u m vi s-ar p ărea d ou ă săptăm âni în soarele d in Teneriffe, una
dintre acele „insu le b in ecu v ân tate” sau „grădini ale hesp eri-
d e lo r” , acea lum e a in su lelo r ce ap are şi în m ito lo g ia g reacă?
N ici o team ă, n u v ă v oi vo rbi d esp re restau ran tele teu ton e
sau localurile de noapte. C ăci in su la T eneriffa, aflată la num ai
115 k m d e p ă rta re d e c o n tin e n tu l a fr ic a n , a re şi o p a rte
n ecu n o sc u tă. S au d e ja aţi b ă n u it că şi aco lo su n t p iram id e
în v ăluite în m ister? A u fo st ridicate de u n p o p o r de m u lt apus,
ce a lăsat în u rm ă m ai m u lte în trebări d ecât v om fi noi în stare
v re o d a tă să rez o lv ăm . Iar d u m n e a v o a s tră p u te ţi îm b in a un
co n ced iu p lă c u t p e u n a d in tre in su lele etern ei p rim ăv eri cu
in tenţia de a m erge „pe u rm ele în tâm p lărilo r fantastice” .
A veţi n eap ărată n ev oie de o m aşin ă d acă v reţi să vizitaţi
p iram idele g u an ch en de pe Teneriffa. C ăci g hizii angajaţi de
organizatori nu au d escop erit această ex trao rd in ară atracţie a
celei m ai m ari insule C anare. P o ate că este m ai bine aşa căci
m asele m ari de tu rişti n u p rez in tă n u m ai av antaje p entru zona
respectivă.
M e rg e ţi p e a u to s tr a d a in s u la r ă T F 1 ( S a n ta C ru z d e
T enerife-Los C ristianos) p â n ă la ieşirea în sp re G iiim ar- P u erto
de G iiim ar. D u p ă ce aţi p ărăsit au tostrada, m ergeţi spre m unte,
p ân ă aţi aju n s la o d istan ţă de circa 4 km d e G iiim ar. D e acolo
urm aţi in d icato arele C entro C iu d a d (centrul oraşului). D upă
aceea d u ceţi-v ă la staţia de b en zin ă d in cen tru l G iiim ar-ului (în
cazul în care m ai treb u ie să în treb aţi de drum ). D u pă câteva
sute de m etri, o să v edeţi în m ijlo cu l unei zon e locuite un careu
de 200 m * 300 m , în care se află m ai m u lte p iram ide în trepte.
U n a dintre aceste p iram ide este c h ia r lân gă u n bloc.
 197

G ardul, ce îm prejm u ieşte sup rafaţa d e 5-6 ha, perm ite în

câtev a locuri, m ai m u lt sau m ai pu ţin, să vezi p rin el, însă cea
m ai m are p a rte este co m p actă. L a in trare, n işte in d icato are
anu nţă „Parco E tnografico de G u im ar” . C eea ce n u este prevăzut
s u n t lu c r ă r ile d e c o n s tr u c ţie a le p r o ie c tu lu i. O r e v is tă
săptăm ânală, în lim ba germ ană, de p e insu lele C anare, a declarat
d eja de la sfârşitul an ilo r ’80 că în acel loc se făcuse un parc
etnografic.
C âţiva m uncitori şi m aşini de construcţie m ai sunt încă acolo
şi la in trare am fo st an u n ţa t de p e ric o le le ex iste n te p rin tre
construcţii. O p iram id ă etajată p oate fi ad m irată din im ediata
apropiere; este cea care este foarte aproape de bloc. C ând scriam
aceste rânfluri în că n u se ştia cân d se v o r în ch eia lucrările la
„P arco E tn o g ra fic o ” . A şte p tă m şi v o m vedea! T otuşi, este
accesib ilă p eştera G uanchen, afla tă în afara G u im ar-u lu i, la
B arranco de B adajos.
O d ată ajunşi pe TenerifFa, treb uie să v ă rezervaţi destul tim p
p entru a cerceta m ai bine insula. U n m ic u n iv ers se găseşte în
m ijlo cu l lui „P arco N a cio n a l de las C a n ad as del T eid e” . O
au tostrad ă pito rească, cu m ulte serpentine, T F 1, se ram ifică
p rin şo seau a pe duce la San Isidro. L a G ra n ad illa de A b o n a şi
V ilaflor se ajunge pe N 614-N 821, p rin sălbaticul peisaj vulcanic
d in centrul insulei. P orniţi ex cu rsia cât m ai dev rem e posibil;
acest lu cru este v alab il cu atât m ai m u lt cu cât do riţi să m ergeţi
cu telefericul pe cel m ai în alt m u n te al S paniei (3718 m ). D acă
nu faceţi astfel, v a trebui să aştep taţi m ai m u lte ore, în tr-o m are
m asă de oam eni. A lt m otiv ar fi că d u p ă -am iaza se ad un ă nori
denşi şi este b lo cată v ed erea la distanţă.
Tot anul este potrivit p entru a călători în Teneriffa: când la
noi este iarnă, acolo este o prim ăvară încântătoare. C urentul din
C anare, un braţ al curentului din golf, nu perm ite ca tem peratura
apei să coboare sub 18 grade C elsius, iar vara urcă pân ă la 23
grade Celsius. Alizeul de nord-est, ce bate la 800-1500 m deasupra
C anarelor, îm p ied ică arşiţa. T erm o m etrul trece foarte rar de 25
de g rade C elsius.
D ar soarele străluceşte 300 de zile pe an. O adevărată „insulă
a eternei p rim ăv eri” .
198 A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei

1 5 . D o a r f o r ţ a s p ir it u lu i e s t e m a i m a r e
în final, dragi cititori şi citito are, aş v rea să v ă m ai conduc
în nişte locuri, p en tru v izitarea cărora n u treb u ie să vă faceţi
bagajele sau să urcaţi în avion. Şi anum e, acestea sunt locuri
d eosebite, aflate în tr-o zo n ă restrâ n să d in su d-estu l B avariei —
n u departe de cele m ai fru m o ase regiu ni ale A lpilor. D e oriun de
d in G erm ania, A u stria sau E lv eţia ajun geţi aici d u pă cel m u lt
un d rum de o zi. P robabil v ă v a p lă c ea atât de m u lt peisajul
rom an tic, în cât v ă veţi d ecide b ru sc să p etreceţi aici u n scurt
concediu.
W asserburg, m icul oraş istoric, atât de rom antic situat într-o
cotitură a Inn-ului, este un loc de p ornire ideal. A flat la o distanţă
de 50 km d e M un chen, acest o raş tan g en t cu şo seau a 304, pe
care m ergeţi în d irecţia T raunstein-O bing. D up ă câţiva kilom etri
apare un in d icato r p entru şo seau a d in stâng a către S chnaitsee,
p e care se aju nge d u pă 5 km în m ica aşezare K ling.
A colo se in d ică spre stâng a (p riv in d în d irecţia de m ers
către Schnaitsee), la ruinele v ech iu lu i o raş K ling. S trăd uţa duce
spre o curte ţărănească, de la care m ai răm âne un scurt drum pe
jo s p ân ă la ruine.
P iatra de cazn ă d e scrisă în acest cap itol, lâng ă care şoferii
văd noaptea apariţii albăstrui fo sforescen te, se află puţin în afara
ruinelor. M ergeţi pe şosea în ap o i, cam un k ilo m etru în direcţia
W asserburg, p â n ă ajun geţi la o răscru ce, de la care la dreapta se
m erge la G ars am Inn. A ici co tiţi la stâng a, şi d u p ă o d istanţă de
e x ac t 2 ,2 k m (am m ă su ra t cu k ilo m e tra ju l de la m aşin ă!),
calculând de la resp ectiv a răscru ce, ajun g eţi la ţintă. O biectul
se află în pădure, lâng ă stradă.
L a u rm ătorul loc interesan t ajun geţi d acă v ă întoarceţi pe
aceeaşi stradă, în d irecţia G ars. T receţi p e lâng ă St. L eonhard şi
R eith , d u pă o pt k ilom etri ajun geţi la in tersecţia m en ţionată, în
m icul Stadl. N u p u teţi sări p este m area m ăn ăstire de acolo, în
care a m ai ex istat p ân ă acum câţiv a ani p a ro h ia cato lică de la
W ang. D acă v ă decideţi să bateţi la uşă, m aicile v ă v o r deschide
şi, în m ăsura în care tim p ul vă p erm ite, v ă v o r povesti despre
ap ariţiile fan to m elo r şi spiritelor, ce au b ân tu it p entru foarte
 m ult tim p curtea parohială. în că m ai circulă poveştile cu fantom e
p rintre m ăicu ţele de acolo. Şi fiţi atenţi: d up ă cu m am spus
deja, este o m ănăstire!
D rum u l se co n tinu ă cu G ars, în să se trav e rse az ă m ai întâi
p u tern icul cu rent al Inn-ului. L a m ăn ă stire a St. M aria viraţi la
d reapta, pe strad a către A schau. D u p ă 5 km ajungeţi la A u am
Inn.
P en tru „casa spiritelo r” , d escrisă în u ltim ul capito l, trebuie
să faceţi o m ică p lim bare. P ărăsiţi d o m en iu l m ănăstirii prin
p oarta din spate şi, cân d d rum ul se b ifu rcă, faceţi la dreapta,
înspre m unte. D up ă câtev a sute de m etri, pe p artea d reap tă a
drum ului, apare fo sta p iv n iţă p en tru g h eaţă a berăriei castelului;
despre ap ariţiile de fantom e de aici a v o rb it d eja R ain er H olbe
în n euitatul serial de telev iziu n e „F en om ene fan ta stice” .
C â tev a d in tre aceste m istere, ce se în v â rt în ju ru l unui
personaj enigm atic, in trat d eja în istorie, p o t fi d esco perite dacă
m ergeţi la nu p rea d epărtata m ăn ăstire Seeon. în to arceţi-v ă la
şo se au a 304 şi m erg eţi p e ea p â n ă la O bin g. în a in te a unei
b en zin ării, d rum ul se ram ifică la d reapta; d u p ă 7 km se ajunge
la m ănăstirea Seeon, aflată p e m alu l stân g al p ito rescu lu i lac cu
acelaşi num e. C hiar la strad ă se află u n m are parc, iar de la
acesta, dup ă câtev a sute de m etri în d irecţia m ănăstirii, se ajunge
la un cim itir m ic, chiar la m argin ea străzii.
✓ A p roape de n eo b serv at, în cim itiru l ru stic, lân gă zidul de
la s tra d ă , se a flă m o rm â n tu l fe m e ii c a re to a tă v ia ţa s-a
în căp ăţân at să susţin ă că este u ltim a su prav ieţu itoare a fam iliei
ţarilor. Iam a, în ap ro p iata cu rte a m ăn ă stirii, se văd urm ele
p a şilo r ei m icu ţi în zăp ad a p ro asp ăt căzută...
A c e ste a au fo st n u m ai c â te v a e x e m p le p e n tru lo cu rile
ciu d ate d in ţinu tul sud -v estic al B avariei. U n ii au d ezv o ltat
spiritul de detectiv şi se află prin tre p o p u laţia unui loc sau altul,
în care s-au p etrecu t an um ite lucruri (sau p o ate se m ai petrec
încă), ce ne atrag aten ţia că în lu m ea n o astră atât de m od ern ă şi
ilu m in ată ex istă atâtea lucruri inexplicabile!
E x p lic a r e a u n o r n o ţiu n i
A bo rigenii. L o cu itorii o rig in ari, cu ten în ch is la culoare, ai
A u straliei, trăin d astăzi în c ea m ai m are p a rte în rezerv aţii
am en ajate în n ordu l şi v estul A u straliei. T radiţiile ab orig en ilor
v orbesc desp re u n foarte în d ep ă rtat „tim p de v is” , când zeii au
v enit pe P ăm ân t sub fo rm a ad u căto rilo r d e cultură.

A m in tiri de p ro te ja r e (S c re e n M e m o rie s). D e-a lu ngu l

lucrului m eu cu p resupu se v ictim e ale răp irilor O Z N , am consta­
tat p rin h ip n o ză c ă am in tirile de p ro tecţie se su prapu n trăirilo r
reale. P sih olog ii cun o sc S creen M em o ries co m parab ile şi de la
v ictim e traum atizate ale crim in alilo r, p recu m cop ii de care s-a
ab u zat sau fem ei Violate. în cazu l răp irilo r O Z N , an im alele
p reiau ad esea această funcţie: b u fn iţe, cerbi sau căp rioare şi
lupi. P ână acu m n u s-a ex p licat d acă aceste am intiri de protejare
su n t m ecan ism e d e p ro tecţie ale p ro p riu lu i n o stru sub con ştien t
sau au fo st induse d rep t sugestii p o st-h ip n o tice ch iar de către
p rotago n iştii sin dro m u lu i de răpire.

A p a riţiile sp iritelo r sun t în tâm p lări p aran o rm ale, în tim pul

cărora se observ ă m an ifestări o ptice sau acustice, ce nu au cauze
conv en ţionale. A cestea sunt rem arcate în m o d rep etat în acelaşi
loc iar atunci se v o rb eşte desp re o „fa n to m ă leg ată de acel loc” .

C u ltu l C a rg o (d e la d e n u m ir e a e n g le z e a s c ă p e n tr u
în cărcătură, resp ectiv m arfa). E ste în tâ ln it în to ată lum ea, în să
m ai ales în spaţiul asiatic şi al P acificulu i se în reg istrează des
m o du ri de acţiu ne ale p o p u laţiilo r b ăştin aşe ca d u p ă o co n fru n ­
tare cu o cu ltu ră de în altă civilizaţie. în anii ’4 0, contactele
p rep o n d e ren te cu tru p e ale fo rţelo r aliate au fo st în tim pu l
b ătăliilor d in cel de-al d o ilea răzb o i m o ndial. C urând, acestea
 201
au co n du s la im itarea d e către b ăştin aşi, aflaţi la un nivel de
dezvo ltare prim itiv, a străin ilo r; în u n ele cazu ri ex trem e chiar a
u n o r echip am en te de genul staţii radio, an ten e sau avion e, pe
care le făceau d in p aie sau bam bus. Toate acestea s-au întâm p lat
d in sp eran ţa de a li se d a şi lor d in „b in ecu v â n tările” acelo r
fiinţe-nu m ite „C arg o ” .
Şi dacă străm oşii noştri d in vrem uri întunecate au interpretat
greşit întâlnirile lor cu reprezentanţii unei civilizaţii extraterestre,
su p er-dezv oltate? A tu nci n aşterea u n o r ritu alu ri aparent fără
sens — ale căro r con tin uări se v ăd în litu rg h iile religiei actuale
— se b azează p e ev enim ente fo arte reale şi p e teh n o lo g ia greşit
în ţeleasă a „zeilo r-astro n au ţi” extratereştri.

D in a stia Han. D in astia d e îm p ăraţi d e n u m ită d up ă statul

feudal H an (40 3 -2 30 î.e.n .), care a ajun s la p u tere d u p ă m oartea
îm păratu lu i Q in Shi H u an gdi şi a g uv ern at d in 20 6 î.e.n .p ân ă în
22 0 e.n. D in p o p u laţia ch in e ză actuală, în ju r de 93% îşi are
rădăcinile în această dinastie H an („ch in ezii H an ”).-
In arh eo lo g ia ch in ezească este recu n o scu tă ten d in ţa de a
n u se d ata m âi în ain te de d in as tia H an, cu to ate c ă sunt m u lte
date referito are la d inastii ce au ex ista t în ain te de d in astia H an.

D isecţie. D e sch id erea u n u i cadav ru , d e cele m ai m u lte ori

cu sc o p u l de a d e te rm in a c a u z e le c a re a u d u s la m o a rte a
organism u lui. L a organism ele la care se co n sid eră că m oartea a
su rv e n it în c o n d iţii n o rm a li, se fac e to tu ş i d ise cţie, p e n tru
d eterm in area b olii. D isecţiile sun t incluse în scop ul studierii şi
în p lan u l de în v ăţăm ân t al stu d en ţilo r la m edicină.

D urerea. S enzaţia tru p ea sc ă (şi su fletească!) d e suferinţă.

S u n t tra n s m ise la c re ie r p rin a n u m iţi n e rv i ia r aco lo su n t
c o n ştie n tiz a ţi. In te n s ita te a c u care o m u l s e s iz e a z ă d u rere a
d ep in de su rp rin zător de m u lt şi d e fond ul lui cultural. A stfel,
pragul de la care se co n ştien tizează d u rere a este la aşa-n um itele
„popoare ale naturii” ev ident m u lt m ai în alt decât, spre exem plu,'
la noi. A cest fapt n u trebu i ignorat când facem aprecieri la adresa
ritu alu rilo r p rim itiv e sau a p racticii în tâ ln ită în în treag a lum e,
aceea a d efo rm ărilo r craniene.
202 A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei

E poca H allstatt. V echea epo că de fier din arheologia clasică,

ce u rm a epo cii de b ro n z şi p rece d a p erio ad a L atene. E ste d atată
în tre 800 şi 500 î.e.n. şi a fo st n u m ită d u p ă prim ul loc în care
s-au făcut d e sco p eriri arh eo lo g ice fo arte m u lte (H a llstatt în
A ustria).

F en g-Sh ui (de asem enea: F en -S h u i, d in ch in eză „vân t şi

apă”). Versiune chinezească de geom anţie b azată pe noţiunea de
„C alea dragonilor” , care se aşterne ad esea peste întreg Păm ântul,
sub fo rm ă de plasă.
în tim pul num eroaselo r dinastii din im periul chinez, m aeştrii
Fen-Shui erau adesea consultaţi d acă este bine să se construiască
un tem plu , o p ag o d ă sau u n m o n u m en t fu n erar pe un anum it
loc. C hinezii au ajuns de foarte tim puriu la concluzia că suprafaţa
P ăm ân tu lu i este trav e rsa tă de cu ren te p u tern ice de energie,
p recu m liniile câm pu rilor m ag netice. S arcin a g eo m an ţilo r era
a ce ea de a lo caliza aceste curente, p e n tru a se stabili locurile
cele m ai favorabile, aflate în arm o nie cu cosm osul. A ceastă
ştiin ţă F eng-S h ui era co n sid erată a fi sfântă — ei treb u ie să-i
fim recun pscători pen tru su perbele g rădin i, care au făcut C hina
aşa de renum ită.

H ibrizii (m etişi) sunt organism e obţinute din unirea de celule

sexu ale cu factori ereditari diferiţi. U n ii dintre aceşti hibrizi
sun t p erfect cap abili de în m u lţire, alţii nu. A stfel, m ulte în cru ­
cişări de an im ale n u reuşesc sau co n du c la germ eni capabili de
a se d ezv o lta (de exem plu: în cru cişarea d in tre b ro ască sim p lă
şi b ro ască râioasă), sau răm â n sterili (de ex em plu: catârul ca
în cru cişare în tre cal şi m ăgar)
în ultim ii ani au fost făcute p u b lice m u lte exp erienţe de
răp iri O Z N , în cursul cărora n u se facea d o a r insem inare artifi­
cială la fem eile răpite, ci se p rezen tau celo r răpiţi copiii-hibrid.
D e aici rezu ltă speculaţii cu p riv ire la in tenţiile ce stau în spatele
to t m ai v io lentu lui sin drom d e răpire, şi an u m e crearea unei
rase-h ib rid în tre oam en i şi ex tratereştri.
 Ip oteza P a le o -S E T I (SETI, de la S ea rch f o r E xtra terrestrial
ln te llig e n c e ). P a le o -S E T I e ste c ă u ta re a d e in d ic ii c are să
d o ved ească v izitele u n o r intelig enţe ex traterestre d in tim p urile
p reisto rice şi cele ce au urmait. E x istă to t m ai m u lte indicii
con fo rm căro ra acele en tităţi au av ut in fluen ţe în că din tim puri
preisto rice, iar acţiun ea co n tin u ă p â n ă în zilele noastre.
C el m ai p ro em in en t rep rezen tan t al ipo tezei Paleo-SE T i
este autorul elv eţian de bestseller, dr. h. c. E rich v o n D ăniken.
C u toate că speculaţii despre p o sib ilitatea v izitelo r ex traterestre
din trecutul o m enirii au m ai făcut şi C h arles H. F o rt (SU A ),
D esm on d L eslie (M area B ritanie) şi p ro fesorul M. A grest (fosta
U niun e Sovietică), E rich von D ăn ik en v rea să răsp ân dească în
în treag a lum e această ip oteză, care n u este deloc în contradicţie
cu legile naturii, şi să o p ro p u n ă d rept tem ă p en tru discuţii.

Jet-Lag. A stfel sun t d en um ite d ificu ltăţile în tâm p in ate de

o rganism ul u m an la adaptarea faţă de efectele d iferen ţelo r de
fus o rar d in tim pu l călăto riilo r lungi. E ste n ecesară o anu nn
p erio adă de aco m o dare (în m edie d ouă, p ân ă la p atru zile), cârc
depind e de nivelul d iferen ţei. Jet-L ag nu este resim ţit de toate
p erso an ele la fel de intens; p ersoanele sen sib ile p o t reacţiona
deja de la o diferenţă de două-trei ore, în tim p ce reg ula generală
este de cin ci-şase ore. In p rim ele zile este v orb a de o dereglare
a ritm u lu i sta re c o n ştie n tă -so m n , în s ă d u p ă c â te v a zile se
reglează.

L u m i p a r a le le . F iz ic a m o d e r n ă a c c e p tă e x is te n ţa în
u n iv ersu l n o s tru a a lto r d im e n siu n i, s u p ra p u se c e lo r p a tru
percep ute de noi în co ntin uu m u l spaţiu -tim p , ad ic ă lungim e,
lă ţim e , în ă lţim e şi sc u rg ere a tim p u lu i. M o d e le de g ân d ire
com p licate im p lică ex isten ţa a cinci, şase, şapte sau chiar m ai
m ulte (= X ) dim ensiuni, ce se form ează alături de cele cunoscute
nouă. A cestea ar fi u n iversurile care ex istă p aralel cu al nostru,
în acelaşi tim p şi în acelaşi loc cu lu m ea noastră. Se în cearcă
ex p licarea fen om en elo r ciu date şi a m an ifes tărilo r p a rap sih o ­
logice prin co -ex isten ţa unei alte d im en siu n i paralele.
204 A r en ec e s t r a n i i a l e T er r ei

M es o a m e ric a este d e n u m ire a p e n tru z o n a c u ltu ra lă ce

co respu n de geo grafic A m ericii C entrale. A rh eo lo gii u tilizează
n o ţiu nea p en tru cultu rile indiene, p recu m m aya, aztecă şi altele,
stabilite p e terito riu l de astăzi al statelo r M exic, G uatem ala,
H o nduras, N icarag u a şi C o sta R ica.

M etoda C -14 (datarea cu rad io carbo n, respectiv carb o n -14).

A cest p ro ced eu serveşte datării v ârstei artefactelo r organice.
D atorează denum irea faptului că raportul dintre carbonul C stabil
şi carb on ul rad io activ C -14, o b ţin u t d in n itrog en, este constant.
D u pă m o artea unui o rgan ism nu se m ai p rim eşte carbon, iar
rap o rtu l in iţial se m o d ifică d a to rită izo to p u lu i C -14 care se
d escom pu ne în fav oarea lui C -12 la o p e rio ad ă de 5589 de ani.
A cest p ro ces este p recis, de aceea se p o ate ap ro x im a v ârsta cu
o relativ ă ex actitate.
M etod a C -14 este co n tro versată, în tru c ât în v rem urile de
d em u lt rap o rtu l d in tre C -14 şi C -12 ar p u te a să fi fost cu totul
altu l. D eci, re z u lta tu l p o a te fi g reşit: p la n te le tă ia te d e pe
m arginea unei autostrăzi, d atate p rin m eto d a rad iocarb on , le-a
fost d ată v ârsta de m ai m ulte m ii de ani. O d ată cu creşterea
vârstei p ro bei, creşte şi g radul de in exactitate.

M U F O N (M u tu a l U F O N e tw o r k ). A c e sta este u n grup

internaţional de cercetare p rivat, care a fo st în fiin ţat în Stateje
U nite şi are astăzi filiale în m ajo rita tea ţărilo r occidentale. în
anul 1974 a fost în fiin ţa t sub-grupu l M U F O N -C E S {M U F O N -
C entral European S ectio n ), care este autorizat în principal pentru
spaţiul în care se v orbeşte germ ana. S copu l societăţii inter-dis-
ciplinare este de a elu cid a m isterul o b iecte lo r de zb o r n ecu n o s­
cute p rin m eto de ştiin ţifice. M U F O N -C E S este con dus de trei
fizicieni, ce lu crează în dom en iul cercetării aerului, cosm o su lui
şi al energiei nu cleare. M ai su n t astro n o m i, p sih olo gi, m edici,
in g in eri şi h ip n o te ra p e u ţi. A n a liz e le se a flă în c ă în stad iu l
p re-ştiinţific, deoarece n u s-au em is teo rii ce p ot fi v erificate şi
n u s-au p us la d isp oziţie resu rse de cercetare. A stfel, m odu l de
o p erare al M U F O N , resp ectiv M U F O N -C E S , este m ai întâi
c o n d iţio n at de în to c m ire a u nei m eto d ici de p ro b lem atizare,
p recu m şi de realizarea unei b aze de date.

P a ra p sih o lo g ie. C u a c e as tă d e n u m ire este carac teriza tă

ştiinţa care se o cu p ă cu p ercep ţiile ex tra-sen zo riale, p recum şi
cu alte fen om ene, ce n u p o t fi ex p licate p e cale fizică, şi care
sun t în legătu ră ev id entă cu reacţii psihice. în ciu d a n u m ero a­
selor d ov ezi „tari” , nu a fo st în că recu n o sc u tă drep t o ştiin ţă de
sine stătătoare. A ceasta se d ato rează şi fap tu lui că rezultatele
experien ţelor parapsiho lo gice n u se p o t rep rodu ce, deci nu poate
fi v erificat exp erim ental şi în faţa unui alt cercetător. D e aceea,
p arap sih o lo g ia este singu ra ştiin ţă, care treb u ie să se lupte de
u n a sin g u ră . U n a lt m o tiv p e n tru p a rţia la re s p in g e re p rin
m eto dele acad em ice este acela că rezu ltatele p arap sih olo giei
sun t total în afara p arad ig m elo r accepate ale ştiin ţelo r naturii şi
nu po ate fi in tegrată co m p let în p rez en ta v iziun e asup ra lum ii.

P oltergeist. O fanto m ă legată de o p e rso an ă este caracte­

riz a tă d re p t fen o m en P o lterg e ist d acă , d e ex em p lu , se aud
zg om o te p utern ice, sun t d eranjate sau se p ro d u c p agube asup ra
obiectelo r d in ju ru l fantom ei sau a p ersoanei care o declanşează,
în centrul acesto r activ ităţi se află o perso ană, care p ro v oacă
fen om enul în m od in conştient, p rin p siho k inezie. D e cele m ai
m ulte ori este v orba de p erso an e cu ten siu ni sufleteşti puternice,
iar efectele încetează im ediat ce persoan a respectivă şi-a rezolvat
problem ele. M isterul n erezo lv at d in cen tru l acestei prob lem e
este fap tu l că se d eclan şează ad esea fenom ene, ce dovedesc
m ai m u ltă p utere decât po ate fu rn iza p e rso an a im plicată.

P sih o k in e z ie . P rin a c e a sta se în ţe le g e c a p a c ita te a unei

p ersoane de a in flu en ţa obiecte m ateriale în m od v izib il pentru
u n o b serv ato r, în sen su l d e p la să rii a ce sto ra, n u m ai pe cale
psihică. A ceste lucruri nu p o t fi în că ex p licate pe cale fizică.
C u to a te c ă e x is te n ţa ei p o a te fi d o v e d ită p rin n u m ero a se
în cercări de laborator, ştiinţele n atu rale tra d iţio n ale o n eagă cu
încăpăţânare.
206 A r en el e s t r a n i i a l e T er r ei

R a d io -a str o n o m ie . O ram u ră a a stro n o m ie i, resp ectiv a

astrofizicii ce în registrează şi an alizează rad iaţiile prov en ite din
u niv ers p rin u n dele radio. „P ro d usele fin ite” ale radioastrono -
m iei su n t p ro g ram e le, ce au ca sco p p o sib ila id en tificare a
sem nalelo r trim ise de o form ă de v iaţă intelig en tă, extraterestră.

R ă p iri (m ai sunt nu m ite în tâln iri ap ro p iate de gradul patru

sau C E -IV ). C o n trar în tâln irilo r sim ple (C E -III), aici este v orba
despre d islocări co m p lete efectu ate de n işte fiinţe inteligente,
ev iden t n eterestre. A cestea sun t d e scrise în general ca fiind
u m anoizi m icuţi, cu piele cen uşie, a căro r în ălţim e este de 1,20
p ân ă la 1,50 m . A fectate de răpiri sunt, în general, persoanele
singure, iar acestea d eja d in co p ilărie sau adolescenţă. Foarte
rar se rap ortează răp irea m ai m u lto r p erso an e în acelaşi tim p.
S pecifice p en tru trau m ele răpirii sun t ex p erim en tele m ed icale,
în centrul cărora se află adesea fecundările artificiale, ce ar putea
con du ce la realizarea un ei noi rase h ib rid e în tre o am eni şi acea
inteligenţă.
în ultim ii ani s-a răsp ân d it co n v in g erea că răpirile nu au
av u t loc d o ar de curând, ci, la fel ca în treg ul fenom en O Z N ,
su nt străvechi. D easem enea, fen o m en ul este în tâln it în lum ea
în treag ă şi, de la u n tim p , este cercetat clin ic de unii m edici.

V iziu n ea . O v iz iu n e e s te d e fin ită , d e re g u lă , d re p t o

h a lu c in a ţie o p tică. N o ţiu n e a este fo lo sită m ai ales cân d se
su b lin ia ză p o sib ilita te a u nei p e rc ep ţii p e cale p aran o rm ală.
A d esea, v iziun ile cup rind şi info rm aţii d espre evenim en tele ce
se v o r p etrece în viitor.
C â te v a c u v in te d e în c h e i e r e
D ragi cititori şi citito are d in to ată lum ea, dacă daţi peste
lucruri m isterio ase şi locuri fenom enale, ce rid ică întrebări în
legătură cu v ech ea n o astră v iziu n e asu p ra lum ii, m -aş b ucura
foarte tare să-m i trim iteţi detalii pe adresa editurii (pentru cititorii
m ei d in străinătate: v ă rog, dacă se p o ate să scrieţi în eng leză
sau germ ană):
H a rtw ig H a u s d o r f
c-o B u ch verla g e L an g en M iiller H erb ig
T ho m as-W im m er-R ing 11
D -8 05 3 9 M u n chen
D acă sunteţi interesaţi de tem ele d espre care am scris în
această carte, vă p ot oferi cev a cu to tu l deo seb it. îm p reu n ă cu
cunoscutul autor, m oderator de radio şi televiziune R ainer H olbe,
su sţin în fiecare v ară sem inarii speciale. L ocul este la fel de
ex trao rd in ar ca şi tem ele v ariate d espre care vorbim . M ergem
cu d o u ă v ap o raşe lu xoase p e râuleţu l b reto n V ilaine şi afluenţii
acestuia, p rin tr-un peisaj natural ce-ţi ia răsu flarea şi, în parte,
n eatins încă, şi v izităm o raşele vechi de pe m alul râului.
în tim p ul discu ţiilo r şi p releg erilo r ţin u te pe câm piile de
lân gă râu, sub copacii um b ro şi şi lâng ă stânci, v orbim despre
^ fen om ene fan ta stice” şi m ări secrete ale ex istenţei noastre,
întreg am bientul, peisajul liniştito r şi v iaţa la bordul vaporaşului
su n t m en ite să n e facă să u ită m de v ia ţa de zi cu zi şi să
p ătru ndem în tr-o lum e nouă, fascinantă.
P en tru in fo rm aţii m ai am ăn u n ţite, lo cu ri etc., scrieţi pe
ad resa urm ătoare:
R eda ktio nsbu ro R a in er H olbe
M a iso n su r Ies C ollin es
L-6991 R a m eld a ng e (Luxem bourg)
20 8 Ar en el e st r ani i al e Ter r ei
în final, aş v rea să v ă m ai p rezin t şi A A S (C om u nitatea de
cercetare p en tru arheolog ie, astro n o m ie, SE T I). Scopul ei este
acela de a aduna, face schim b şi p ublica indicii ce v in în sprijinul
u rm ăto arelo r idei:
— în tim puri p reisto rice (ch iar şi m ai târziu ), P ăm ântul a
p rim it v izite d in cosm os;
— actu ala civ ilizaţie teh n ică de pe p lan eta n o astră nu este
prim a;
— cele d o u ă teo rii de m ai sus, com binate.
V ă puteţi în scrie c a m em b ri al A A S . L a intervale de d ou ă
luni se ed iteaz ă o foaie de co m u n icare, în care se scriu cele m ai
noi întâm plări: „S A G E N H A F T E Z E IT E N ” (înainte „A ncien t
S k ies”) . D e asem enea, A A S o rg an iz ează ex cu rsii d e stud iu la
cele m ai in teresan te lo cu ri cu d e sc o p e riri arh eo lo g ice şi la
lo cu rile d in cărţile autorilor. A u loc c u regu laritate congrese
in ternaţion ale şi sesiuni.
în spaţiul germ an, A A S are d eja p este 9 000 de m em bri.
Puteţi o bţin e in fo rm aţii sup lim en tare d esp re A A S la:
A A S -B u rea u
C H -38 03 B ea ten b erg
S ch w eiz

lf~ >\ I Printed in Romania x"

^ c fr u p u d a c p p in
fed prinţ sa O s o c ie t a t e B u ta n G as
B-dul Tudor Vladimirescu.^ir. 31. sector 5. Bucureşti, ROMÂNIA
Teletonr335.93.18; 335.97.47
Fax: 337.33.77