UN ARTIST AL FOAMEI
În ultimele decenii, interesul pentru artiştii foamei a sc!ut mult" In timp ce
odinioar era foarte renta#il s or$ani!e!i asemenea spectacole %n re$ie
 proprie, ast!i lucrul acesta este cu totul imposi#il" Erau alte &remuri" 'e(atunci
%ntre$ oraşul se preocupa de artistul foamei ) cu fiece nou !i de flm%n!ire,
 participarea pu#licului creştea ) to*i &oiau s(l &ad mcar o dat !i ) ctre
sf%rşitul perioadei de flm%n!ire e+istau a#ona*i care şedeau !ile %ntre$i %n fa*a
cuştii mici cu $ratii ) se or$ani!au &i!ite p%n şi noaptea, la lumina fcliilor,
 pentru a spori efectul ) %n !ilele cu &reme frumoas cuşca era scoas %n aer li#er
şi atunci artistul foamei era artat mai cu seam copiilor ) %n timp ce pentru
adul*i era doar o distrac*ie la care participau su# impulsul modei, copiii pri&eau
uimi*i, cu $ura cscat şi *in%ndu(se de m%n pentru mai mult si$uran* ) ei
&oiau s &ad cum, dispre*uind p%n şi scaunul, artistul sta lun$it pe paie, li&id,
%ntr(un tricou ne$ru, cu coastele ieşite prin piele, rspun!%nd uneori cu eforturi la
%ntre#ri, d%nd din cap politicos, #a ciar sco*%nd #ra*ul printre $ratii pentru ca
lumea s pipie c%t e de sla#" apoi cum se cufunda din nou %n sine, fr s se mai
sinciseasc de nimeni, nici mcar de #tile, at%t de importante pentru el, ale
ceasului - sin$ura mo#il din cuşc - şi cum nu fcea altce&a dec%t s
 pri&easc fi+ %nainte, cu ocii aproape %ncişi, sor#ind din c%nd %n c%nd c%te un
 pic de ap dintr(un prel, pentru a(şi ume!i #u!ele"
In afar de spectatorii pasa$eri, e+istau acolo şi pa!nici permanen*i, aleşi de
 pu#lic, %n mod ciudat, de o#icei dintre mcelari ) aceşti pa!nici, fc%nd de $ard
c%te trei deodat, a&eau misiunea s(l supra&e$e!e !i şi noapte pe artistul
foamei, pentru ca nu cum&a s %m#uce c%te ce&a pe(ascuns" .ar asta nu era dec%t
o simpl formalitate, introdus pentru liniştirea mul*imii, %ntruc%t ini*ia*ii ştiau
 #ine c, %n timpul flm%n!irii, artistul foamei n(ar fi luat ce&a %n $ur cu nici un
 pre*, nici ciar silit ) onoarea meseriei sale %i inter!icea asemenea lucru" Fireşte
c nu to*i pa!nicii erau %n stare s priceap asta ) erau uneori $rupuri de pa!nici
nocturni care fceau pa!a foarte superficial, aşe!%ndu(se inten*ionat %n &reun
col* %ndeprtat şi ad%ncindu(se acolo %n /ocul de cr*i, cu inten*ia &dit de(ai
 permite artistului foamei s ia o mic $ustare, pe are - dup prerea lor - ar fi
 putut(o scoate din &reo ascun!toare plin de pro&i!ii" Nimic nu era mai
cinuitor pentru artistul foamei dec%t asemenea pa!nici ) din cau!a lor se
 posomora ) %l fceau s suporte flm%n!irea %n$ro!itor de $reu ) uneori %şi
%n&in$ea sl#iciunea şi, %n timpul acestor $r!i, c%nta c%t %l *ineau puterile,
 pentru a le arta oamenilor c%t de nedreapt era #nuiala lor" .ar nu(i a/uta prea
mult ) oamenii nu fceau altce&a dec%t s se mire de %ndem%narea lui de(a m%nca
 p%n şi %n timp ce c%nta" Mai cur%nd prefera pa!nicii care se aşe!au ciar l%n$
$ratii şi care nu se mul*umeau cu leşietica ilumin*ie de noapte a slii, ci %l
scldau %n lumina lanternelor electrice pe care le punea la dispo!i*ie impresarul"
Lumina &ie nu(l stin$erea de loc, de dormit tot nu putea dormi, dar putea %n
scim# s mo*ie pu*in pe orice lumin şi la orice or, ciar c%nd sala era
supraa$lomerat şi !$omotoas" 0u asemenea pa!nici era dispus oric%nd s
 

 petreac o noapte complet al# ) era $ata s $lumeasc mereu cu ei, s le

istoriseasc po&eşti din &ia*a lui de pere$rinri, apoi s asculte po&estirile lor,
totul numai pentru a(i *ine tre/i şi a le putea do&edi necontenit c nu a&ea nimic
de m%ncare %n cuşc şi c r#da de foame cum n(ar fi fost %n stare s(o fac nici
unul dintre ei" .ar cel mai fericit moment era apoi diminea*a, c%nd li se aducea
 pe socoteala lui un mic de/un mai mult dec%t copios, asupra cruia se aruncau,
dup o noapte de &e$e ane&oioas, cu pofta de m%ncare a oamenilor sntoşi"
.e fapt erau unii care &oiau s &ad %n acest mic de/un o %ncercare ne%n$duit
de influen*are a pa!nicilor, dar asta mer$ea totuşi prea departe şi c%nd erau
%ntre#a*i dac &oiau s preia pa!a de noapte fr mic de/un, numai de dra$ul
artei, ddeau %ndrt, dar persistau totuşi %n #nuielile lor" Fireşte c asta fcea
 parte din suspiciunile ine&ita#ile ce %nso*esc asemenea demonstra*ii de
flm%n!ire, c doar nimeni nu era %n stare s stea toate !ilele şi nop*ile,
ne%ntrerupt, ca pa!nic, l%n$ artistul foamei, deci nimeni uu putea şti din proprie
e+perien* dac nem%ncarea era respectat fr %ntrerupere, fr $reş) doar
artistul foamei, sin$ur, putea şti acest lucru, deci numai el putea fi %n acelaşi
timp şi spectator pe deplin satisfcut al flm%n!irii sale" La r%ndul lui, el nu era
niciodat mul*umit, dar din alte moti&e ) poate c nu din cau!a nem%ncrii era
at%t de sla# - astfel %nc%t unii oameni tre#uiau, spre re$retul lor, s e&ite
spectacolul, neput%nd suporta s(l &ad - ci poate c mai cur%nd sl#ea at%t de
mult din cau! c era nemul*umit de el %nsuşi" 'entru ca, de fapt doar el sin$ur
ştia c%t de uşor era s %ndure foamea, nici unul dintre ini*ia*i nu(şi ddea seama"
Era lucrul cel mai uşor din lume" .e altfel nici nu(l ascundea, dar oamenii nu
&oiau s(l cread ) cel mai #un ca! %l considerau modest, dar mai adesea %l
%n&inuiau c(şi fcea reclam sau ciar era un şarlatan, cruia %i era uşor s ra#de
de foame %ntruc%t ştia cum s procede!e pentru a(i fi c%t mai uşor, şi c, pe
deasupra, mai a&ea şi tupeul s(o recunoasc pe /umtate" Toate astea era ne&oit
s le %ndure, #a ciar se o#işnuise cu ele %n decursul anilor şi - tre#uie s(i
recunoaştem acest lucru - nu prsise %nc niciodat de #un&oie cuşca, dup o
 perioad de nem%ncare" .urata ma+im a flm%n!irii o fi+ase impresarul la
 patru!eci de !ile, niciodat nu(l lsa s stea nem%ncat mai mult, nici ciar %n
metropole, şi asta dintr(un moti& #ine %ntemeiat" .in e+perien* ştia c, printr(o
reclam intensificat treptat, interesul pu#licului putea fi stilat &reme de
 patru!eci de !ile, apoi scdea, se putea constata o reducere a afluen*ei
spectatorilor ) fireşte c, %n pri&in*a asta, erau mici deose#iri %ntre diferitele oraşe
şi *ri, dar re$ula $eneral rm%nea &ala#il, patru!eci de !ile era limita ma+im
de timp" Aşa c, %n a patru!ecea !i se descidea uşa cuştii %mpodo#ite cu
$irlande de flori, amfiteatrul era umplut p%n la refu! de un pu#lic entu!iast, o
fanfar militar c%nta, doi medici intrau %n cuşc pentru a face msurtorile de
ri$oare pe trupul artistului foamei, se anun*au re!ultatele %n sal printr(un
me$afon şi %n cele din urm &eneau dou tinere doamne, fericite de a fi fost
desemnate prin tra$ere la sor*i, şi(l a/utau pe artistul foamei s ias din cuşc şi
s urce c%te&a trepte, p%n la o mic msu* pe care era ser&it un pr%n! de re$im,
 

alctuit cu $ri/" %n clipa asta, %ns, artistul foamei opunea re!isten*" .e fapt, %şi
lsa %nc de #un&oie #ra*ele numai oase %n m%inile doamnelor aplecate spre el şi
$ata s(l a/ute, dar de sculat nu &oia s se scoale" .e ce s %ncete!e tocmai acum,
dup patru!eci de !ile 1 Ar mai fi re!istat %nc mult, nelimitat ) de ce s %ncete!e
tocmai acum c%nd era %n plin, #a %nc nici mcar %n plin flm%n!ire 1 .e ce
&oiau s(l lipseasc de $loria nu de(a de&eni cel mai mare artist al foamei din
toate timpurile, cci asta era pro#a#il de mult, ci de(a se depşi pe sine %nsuşi
 p%n dincolo de mar$inile %n*ele$erii, %ntruc%t nu sim*ea nici o limit a capacit*ii
sale de flm%n!ire" .e ce mul*imea aceea, care pretindea c(l admir at%t de mult,
a&ea doar at%t de pu*in r#dare ) dac el putea s ra#de de mai departe, de ce nu
&oiau s(l lase s flm%n!easc 1 .e altfel era şi o#osit, se sim*ea at%t de #ine pe
 paie, iar acum tre#uia s se scoale c%t era de lun$ şi s mear$ la mas, doar
simpla idee de a m%nca %i producea o $rea* pe care numai considera*ia
fa* de doamne %l %mpiedica, cu $reu, s şi(o manifeste, 2i pri&ea %n sus, %n
ocii doamnelor aparent at%t de prietenoase, dar %n realitate at%t de crude, şi(şi
cltina capul nespus de $reu, pe care $%tul sla# a#ia i!#utea s(l mai sus*in"
Apoi se petrecea, ceea ce se petrecea totdeauna" 3enea impresarul, ridica #ra*ele
mut - cci mu!ica %mpiedica orice &or#a - deasupra artistului foamei de parc
ar fi in&ocat cerul s(şi pri&easc opera acolo pe paie, acel martir demn de toat
comptimirea care era #ine%n*eles artistul foamei, dar martir %ntr(un cu
totul alt sens ) %l prindea pe artistul foamei de talia su#*ire, %ncerc%nd, prin
 precau*ii e+a$erate, s acredite!e impresia c a&ea de(a face cu o fptur nespus
de fra$il, şi(l preda doamnelor ce se fcuser %ntre timp ca de cear -
 #ine%n*eles nu fr a(l scutura pu*in %ntr(ascuns, astfel %nc%t artistului foamei s i
se #l#neasc #ustul şi picioarele %ntr(o parte şi(n alta, cci nu şi le mai putea
stp%ni" Acum, artistul foamei accepta orice ) capul %i at%rna %n /os, de parc se
rosto$olise p%n pe piept şi se mai *inea %nc acolo %n mod ine+plica#il) trupul
 prea complet $olit pe dinuntru ) m%nate de instinctul de conser&are, picioarele
se spri/ineau reciproc cu $enuncii lipi*i, dar r%c%iau podeaua de parc n(ar fi
cre!ut(o real, ci ar fi cutat(o su# ea pe cea ade&rat ) şi toat $reutatea, fireşte
foarte mic a trupului se lsa pe una din doamne care, cut%nd a/utor %n /ur - c
doar nu aşa %şi ima$inase aceast func*ie de onoare - %ntindea mai %nt%i $%tul c%t
 putea de mult, $%f%ind, pentru ca s(şi fereasc mcar fa*a de atin$erea artistului
foamei, apoi, %ntruc%t nu i!#utea - iar to&arşa ei mai fericit nu(i &enea %n
a/utor, ci se mul*umea doar s poarte tremur%nd m%na cealalt a artistului foamei,
acel mnunci de oase - amintita doamn %ncepea s pl%n$, %n ootele de r%s
amu!at ale celor din sal, şi tre#uia s fie %nlocuit de &reun ser&itor pre$tit din
&reme" Apoi urma m%ncarea, din care impresarul %i #$a c%te pu*in %n $ur
artistului foamei, ce prea cuprins de(o somnolen* &ecin cu leşinul) %ntre timp
impresarul ducea o con&ersa*ie &esel pentru a distra$e aten*ia celor din /ur de la
starea lui) apoi mai rostea %n cinstea pu#licului un toast, pe care lsa impresia c
i(l suflase artistul foamei) orcestra %ncununa totul cu un mare acord final, lumea
se %mprştia şi nimeni nu a&ea dreptul s fie nemul*umit de ceea ce &!use,
 

nimeni fr de artistul foamei, &eşnic sin$urul nemul*umit"

Astfel a trit mul*i ani, cu mici r$a!uri de odin, %ntr(o aparent strlucire,
cinstit de toat lumea, dar, cu toate astea, de cele mai multe ori stp%nit de o
dispo!i*ie melancolic, ce se accentua tot mai mult din cau! c nimeni nu
%n*ele$ea s(l ia %n serios" 0um s(l console!i 1 0e(i mai rm%nea s(şi
doreasc 1 2i dac se $sea uneori c%te un #ine&oitor care %l comptimea şi &oia
s(i e+plice c melancolia lui se datora pro#a#il foamei, atunci se putea %nt%mpla
 - mai ales dac era mai ctre sf%rşitul perioadei de flm%n!ire - ca artistul
foamei s rspund printr(un acces de furie şi s %nceap s scuture $ratiile ca o
fiar, spre spaima tuturor" Totuşi, impresarul a&ea pentru asemenea stri un
mi/loc de pedepsire, pe care(l folosea cu plcere" Îl scu!a pe artistul foamei
fa* de pu#licul adunat şi recunoştea c purtarea lui nu putea $si /ustificarea
dec%t %ntr(o irasci#ilitate pro&ocat de foame, pe care cu $reu o po*i %n*ele$e, cu
una cu dou, oamenii stui ) apoi %n le$tur cu asta, aducea &or#a despre
afirma*ia tot at%t de e+plica#il a artistului foamei, cum c ar putea r#da de
 

foame mult mai mult, dec%t ra#d ) luda %nalta strdanie, #una inten*ie, marea
a#ne$a*ie pe care le o$lindea #ine%n*eles şi aceast afirma*ie, dar cuta apoi s(o
infirme con&in$tor prin e+i#area de foto$rafii, pe care le şi &indea şi %n care
 putea fi &!ut artistul foamei %ntr(o a patru!ecea !i de flm%n!ire, %n pat, aproape
stins de sl#iciune" Aceast rstlmcire a ade&rului, care(i era, de fapt,
 #inecunoscut artistului foamei, dar care(l ener&a de fiecare dat din nou, era
 prea mult pentru el" 0onsecin*a acestei %ncetri premature a flm%n!iiii era
 pre!entat aici drept cau!a ei" Era imposi#il s lupte %mpotri&a unei asemenea
lipse de %n*ele$ere, %mpotri&a acestei lumi lipsit de %n*ele$ere" .e fiecare dat %l
asculta pe impresar, de l%n$ $ratii, curios şi stp%nit de #un(credin*, apoi, la
 pre!entarea foto$rafiilor, ddea drumul $ratiilor de fiecare dat, se tr%ntea din
nou pe paie cu un oftat, iar pu#licul liniştit putea s se apropie iar şi s(l
contemple"
0%nd martorii unor asemenea scene se $%ndeau din nou la ele, dup ani şi ani,
de multe ori nu se mai puteau %n*ele$e pe ei %nşişi" 0ci %ntre timp inter&enise
acea scim#are despre care am &or#it) inter&enise aproape pe ne$%ndite )
 pro#a#il c a&ea cau!e mai ad%nci, dar cui %i mai ardea acum s caute a le afla )
%n orice ca!, Statul artist al foamei se &!u %ntr(o #un !i prsit de mul*imea
dornic de distrac*ii, care era s se %ndrepte %n mas spre alte spectacole"
Impresarul mai fcu %n prip un turneu prin /umtate Europa, pentru a &edea
dac nu renaşte pe ici, pe colo, &eciul interes al pu#licului ) totul %n !adar ) ca
 printr(o conspira*ie $eneral, pretutindeni se tre!ise, tocmai atunci, o ade&rat
repulsie pentru flm%n!irea e+i#i*ionist. Fireşte c, %n realitate, lucrurile nu se
 putuser scim#a ciar at%t de #rusc şi cei doi %şi aduceau aminte acum, postum,
de anumite simptome pre&estitoare crora la &remea respecti&, %m#ta*i de
succese, nu le acordaser destul aten*ie şi pe care nu le /u$ulaser
suficient ) dar acum era prea t%r!iu pentru a mai %ntreprinde ce&a %mpotri&a lor"
.e fapt, era lucru si$ur c odat şi odat &a &eni din nou &remea şi pentru
 

flm%n!ire, dar asta nu era o m%n$%iere pentru cei %n &ia*" 0e putea s fac acum
artistul foamei 1 0el pe care(l aclamaser mii de oameni nu se putea arta prin
simple panorame, pe la #%lciuri mrunte, iar pentru a %m#r*işa alt carier
artistul foamei era nu numai prea #tr%n,
  dar şi prea fanatic adept al Flm%n!irii
Astfel l(a concediat pe impresar, pe to&arşul unei cariere fr seamn, şi s(a
an$a/at la un mare circ ) pentru a(şi cru*a suscepti#ilitatea, nici mcar nu s(a uitat
la condi*iile contractului"
Un circ mare, cu un numr imens de oameni de animale şi de aparate, care se
compensea! şi completea! reciproc necontenit, poate folosi pe oricine oric%nd,
ciar şi pe un artist al foamei, fireşte %n limitele unor preten*ii modeste ) şi, %n
 plus, %n acest ca! special nu era an$a/at %nsuşi artistul foamei, ci &eciul su
nume cele#ru ) #a ciar, dat fiind specificul acestei arte care nu scdea pe
msur ce omul %nainta %n &%rst, nici mcar nu se putea pretinde c un artist %n
retra$ere, care nu mai era %n apo$eul posi#ilit*ilor sale, ar fi &rut s se refu$ie!e
%ntr(o slu/# si$ur la circ ) dimpotri&, artistul foamei %i asi$ur c flm%n!eşte
tot aşa de #ine ca şi %nainte, ceea ce prea %ntru totul &erosimil, #a ciar pretinse
c, dac &a fi lsat %n &oia sa - lucru ce i se f$dui fr nici o dificultate -
a#ia acum &a uimi lumea cu ade&rat, o afirma*ie care tre!i doar un !%im#et
 printre specialişti, dat fiind atmosfera epocii pe care artistul foamei o uitase cu
 prea mare uşurin* %n entu!iasmul su"
În fond, %ns, nici artistul foamei nu pierduse sim*ul realit*ii fa* de situa*ia
ade&rat şi accept, ca foarte firesc, s nu fie pus cu cuşca sa %n mi/locul
mane/ului, ca un numr de mare succes, ci afar, %n prea/ma $ra/durilor, dar
%ntr(un loc, oricum, foarte uşor accesi#il" Afişe mari, multicolore %ncadrau
cuşca şi anun*au ce se putea &edea acolo" 0%nd pu#licul se $rmdea spre
$ra/duri, %n pau!ele spectacolului, pentru a &i!ita animalele, era imposi#il s nu
treac pe lin$ artistul foamei şi s nu se opreasc pu*in ) poate c ar fi adstat
ciar mai mult %n fa*a lui, dac presiunea celor care &eneau din urm pe
culoarul %n$ust şi care nu %n*ele$eau aceast oprire %n drumul spre
multdoritele $ra/duri n(ar fi fcut imposi#il o mai lun$ contemplare %n linişte"
Acesta era şi moti&ul pentru care artistul foamei tremura mereu %naintea acestor
ore de &i!it, pe care le dorea, fireşte, ca pe unicul *el al &ie*ii sale" La %nceput,
a#ia , putea aştepta pau!ele spectacolului) pri&ea fascinat la oamenii care se
apropiau %m#ul!indu(se, p%n c%nd se con&inse mult prea cur%nd ( nici
autoilu!ionarea cea mai %nd%r/it şi aproape conştient nu re!ist e+perien*ei
 - c, /udec%nd dup inten*iile lor, cei mai mul*i erau totdeauna, aproape fr
e+cep*ie, doar &i!itatori ai $ra/durilor" Iar acea pri&elişte din deprtare a
mul*imii %m#ul!indu(se rm%nea, totuşi, cea mai frumoas" 0ci de(ndat ce se
apropia, %l asur!ea numaidec%t &uietul stri$telor şi al in&ecti&elor celor dou
ta#ere ce se formau necontenit din nou4 a celor ce &oiau s(l pri&easc %n linişte,
nu cu compreensiune, ci din capriciu şi %ncp*%nare - ta#r care %i de&eni
artistului foamei, cur%nd, cea mai insuporta#il - şi cealalt a celor care &oiau
s mear$ mai %nt5i la $ra/duri" .up ce trecea $loata cea mare, &eneau apoi
 

%nt%r!ia*ii ) dar aceştia, care nu mai erau %mpiedeca*i s se opreasc locului c%t ar
fi poftit, se $r#eau fireşte s treac pe l%n$ el cu paşi mari, aproape fr s
 pri&easc mcar %n lturi, pentru a mai apuca s a/un$ %n timp util la animale" 2i
era o %nt%mplare fericit, dar nu prea frec&ent, c%nd un tat de familie &enea cu
copiii si, arta cu de$etul spre artistul foamei, le e+plica pe lar$ despre ce era
&or#a, despre anii de odinioar %n care asistase la spectacole similare, %ns
incompara#il mai $randioase, apoi c%nd copiii continuau s nu %n*elea$ din
cau!a insuficientei lor pre$tiri şcolare şi de &ia* - ce ştiau ei despre
flm%n!ire 1 - dar c%nd strlucirea ocilor lor iscoditori trda totuşi ce&a cu
 pri&ire la alte &remuri &iitoare, mai prielnice" Apoi, artistul foamei %şi spunea
uneori c ar mer$e ce&a mai #ine dac poate, cuşca lui n(ar fi at%t de aproape de
$ra/duri" Aşa, prea le era uşoar oamenilor ale$erea, fr s mai &or#im de
faptul c duoarea $ra/durilor, frm%ntarea animalelor %n timpul nop*ii,
cratul ciar pe la nasul lui al crnii crude pentru fiare şi r$etele acestora
c%nd erau rnite %l rneau ad%nc şi(l amrau necontenit" .ar de pl%ns la
direc*ie nu %ndr!nea s se pl%n$ ) oricum, de fapt animalelor le datora
mul*imea de &i!itatori, printre care se $sea uneori şi c%te unul pentru el) cine
ştie unde l(ar fi &%r%t, dac s(ar fi apucat s aminteasc de e+isten*a sa şi, prin
asta, de faptul c, la urma urmei, nu era dec%t un o#stacol %n drumul spre
$ra/duri" ) Un o#stacol mic, fireşte, un o#stacol ce de&enea tot mai mic" Lumea
se o#işnuia cu ciud*enia de(a mai %ncerca s i se solicite, %n !ilele noastre,
aten*ia pentru un artist al foamei şi, o dat cu o#işnuin*a asta, rostea şi sentin*a
referitoare la el" N(a&ea dec%t s flm%n!easc, at%t c%t o  putea ) şi asta şi fcea )
dar nimic nu(l mai putea sal&a, lumea trecea pe l%n$ el fr s(l mai ia %n seam"
%ncearc s(i e+plici cui&a arta r#datului de foame 6 0ine n(o simte nici nu
 poate fi fcut s(o %n*elea$" Frumoasele afişe se murdrir şi de&enir ili!i#ile,
fur smulse, nimnui nu(i trecu prin minte s le %nlocuiasc ) t#li*ele cu
numrul !ilelor de c%nd %ncepuse s flm%n!easc, care %n prima epoc erau
%nlocuite !ilnic cu $ri/, rmaser mult &reme nescim#ate, %ntruc%t dup
 primele sptm%ni personalul circului se sturase p%n şi de aceast munc
mrunt ) şi astfel artistul foamei continu, de fapt, s flm%n!easc aşa cum
&isase odat, c%nd&a, şi i!#uti fr nici un efort, e+act aşa cum prorocise
atunci ) dar nimeni nu mai numra !ilele ) nimeni, nici ciar artistul foamei
%nsuşi nu ştia c%t de mrea* de&enise reali!area lui) şi asta %l seca la inim" Iar
dac, %ntre timp, c%te un $ur(casc se oprea, amu!%ndu(se pe seama
numrului nescim#at de mult şi &or#ea de %nşeltorie, asta nu era dec%t cea mai
neroad minciun pe care o putea nscoci indiferen*a şi rutatea %nnscut, cci
nu artistul foamei %nşela, el lucra cinstit, doar lumea %l %nşela cu pri&ire la
rsplat"
Totuşi, trecur iarşi !ile multe, dar lu şi asta sf%rşit" Într(o !i, un intendent se
%mpiedic de cuşc şi(i %ntre# pe oamenii de ser&iciu de ce las acolo,
nefolosit şi plin de paie putre!ite, o cuşc ce poate fi %nc foarte #ine utili!at )
nimeni nu ştia nimic, p%n c%nd unul, &a!%nd t#li*a cu numrul, %şi aminti de
 

artistul foamei, Rscolir paiele cu nişte pr/ini şi(l $sir su# ele" 7Înc mai
flm%n!eşti 1 %ntre# intendentul, c%nd ai de $%nd s %ncete!i odat 18 7Ierta*i(m
to*ii8, şopti artistul foamei ) nu(l %n*elese, %ns, dec%t intendentul, care *inea
urecea lipit de $ratii" 7Fireşte, spuse acesta duc%nd de$etul la frunte, pentru a
e+plica astfel personalului starea artistului foamei, te iertm"8 7Tot timpul am
&rut s admira*i felul cum ra#d de foame8, spuse artistul foamei" 70iar %l şi
admirm8, rspunse intendentul pre&enitor" 7.ar n(ar tre#ui s(o face*i8,
ripost artistul foamei" 7Ei, atunci nu(l admirm, %ntoarse &or#a intendentul ,
dar de ce s nu(l admirm 18 7Fiindc tre#uie s ra#d de foame, nu pot altfel8,
%n$%n artistul foamei" 7Ia te uit, spuse intendentul, da e ce nu po*i altfel 18
7Fiindc, murmur artistul foamei slt%nd capul şi &or#ind, cu #u!ele *u$uiate ca
 pentru srut, ciar la urecea intendentului, ca nu cum&a s se piard &reun
cu&%nt, fiindc n(am putut $si m%ncarea care s(mi plac" .ac aş fi $sit(o,
crede(m c n(aş fi fcut at%ta &%l&, ci aş fi m%ncat pe sturate ca tine şi ca to*i
ceilal*i"8 Astea au fost ultimele cu&inte, iar %n ocii lui stinşi mai licrea
con&in$erea ferm, deşi nu la fel de m%ndr ca altdat, c tot continu s
flm%n!easc"
7Ei, acum face*i ordine 68 spuse intendentul şi(l %n$ropar pe artistul foamei cu
 paie cu tot" În cuşc puser %ns o panter t%nr" Era o ade&rat %n&iorare, ciar
şi pentru cel mai insensi#il spirit, s &ad aceast fiar sl#atic a$it%ndu(se %n
cuşca pustie de at%ta &reme" Nu(i lipsea nimic" 9rana care(i plcea i(o aduceau
 pa!nicii fr s stea prea mult pe $%nduri) nu prea s simt nici mcar lipsa
li#ert*ii ) acest trup no#il, %n!estrat cu tot ce(i tre#uia ciar şi pentru a sf%şia,
fcu impresia c poart şi li#ertatea %n el ) aceasta prea s slşuiasc unde&a %n
din*ii puternici ) iar #ucuria de(a tri *%şnea cu at%t foc din $%tle/ul ei, %nc%t
spectatorilor nu le era uşor s(i *in piept" .ar se stpineau, %ncon/urau cuşca şi
nu &oiau s se clinteasc din loc"