IRVING ST ONE

BUCURIA VIEŢ II
 Cope rta de Sergiu Georgescu

Irving Stone
LUST FOR LIFE
Pocke t Books Inc.
Inte rna tiona l Building Rockfe lle r Ce nte r
Ne w York
Copyright 1934 by Irving Stone
 Irving Stone

BUCURIA VIEŢII

În româ ne ște de
LIANA DOBRESCU și GEO DUMITRESCU

EDITURA PENTRU LITERATURA UNIVERSALĂ

Bucure ști - 1962
 CUVÂNT ÎNAINTE

Povestea d ram atică a lui Vincent Van Gogh , tragism ul acestei vieţi d e
artist neînţeles, ignorat, strivit d e contem poraneitate și glorificat, târziu, d e
posteritate, a ispitit pana m ultor rom ancier biografi, critici am atori și
profesioniști.
Alături d e d ulcegele „biografii rom anţate” în care efluviile rom anţioase
și sentim entaliste năclăiesc puritatea și frum useţea m orală a om ului și
banalizează m ăreţia artistului, au fost scrise și felurite stud ii psih ologice,
psih analiste sau psih opatologice, care-și propuneau să elucid eze „m isterul
Van Gogh ” prezentând u-l ca un fenom en m orbid , d em enţial, o
d ezlănţuire a forţelor oarbe ale subconștientului.
Dar cel m ai real portret al om ului Van Gogh , al luptătorului, al
artistului cetăţean, ni l-a lăsat el însuși. Așa cum și-a sch iţat în repetate
rând uri, pe pânză, portretul fizic, figura aceea d ură, angulară prin care
transpare tot clocotul lăuntric al unui om în continuă căutare, Van Gogh
și-a d esfășurat, fără să știe, și întregul univers psih ic, pe firul celor câtorva
sute d e scrisori ad resate fratelui său, Th eo, d e-a lungul a 15 ani.
Cronologia acestor scrisori reconstituie traiectoria spirituală și artistică
a lui Van Gogh , d e la tatonările ad olescentului și până la revelaţiile
m aturităţii atât d e d ram atic curm ate, d e la scorm onirea d upă ad evăr în
subteranele m inelor d in Borinage și până la elevaţiile, la avânturile
cosm ice, trăite la Arles. Din aceste scrisori se conturează concepţia lui Van
Gogh d espre viaţă, d espre artă, d espre rolul social al artistului. Figura pe
care ţi-o întregește în m inte lectura lor nu este aceea a unui m orbid , a unui
solitar d eznăd ăjd uit și ros d e scepticism , a unui m artir rom antic sau a
unui psih opat, ci a unui om d e o uim itoare lucid itate și d e un viguros
sim ţ al realităţii, însufleţit d e o fierbinte d ragoste d e viaţă și d e oam eni,
d ârz pe principiile sale și incapabil d e cel m ai m ic com prom is, înd răgostit
d e artă - arta concepută în cel m ai nobil înţeles al ei - până la d ăruirea
totală d e sine, până la sacrificiul vieţii.
Viaţa sufletească a lui Van Gogh a cunoscut vibraţii atât d e ad ânci și
soarta lui - ilustrare concretă a «Albatrosului» baud elaireian - a fost atât
d e patetică și atât d e tipică, în patetism ul ei, pentru cond iţiile artistului în
lum ea burgh eză, încât orice încercări d e rom anţare în plus apar d e prisos.
Scriitorul am erican Irving Stone, atras și el d e povestea vieţii lui Van
Gogh , a evitat în bună m ăsură pericolul unei false aureolări a artistului.
Și a izbutit aceasta pentru că a folosit o sursă nem ijlocită: și-a ex tras cea
m ai m are parte a substanţei cărţii d irect d in scrisorile lui Van Gogh .
Faptul că a ales tocm ai viaţa lui Van Gogh pare să răspund ă atracţiei
sale spre biografiile unor personalităţi care, activând în d om enii d iferite, s-
au făcut cunoscute și prin luptă lor pe tărâm social, prin protestul lor
îm potriva orând uirii capitaliste. În afară d e viaţa lui Van Gogh , Irving
1
Stone a m ai scris biografia lui Eugene Debs , fruntaș al m ișcării
m uncitorești am ericane, și a lui Jack Lond on, „răzvrătitul am erican”. Cu
acesta d in urm ă, Stone are unele coincid enţe biografice: ca și Lond on a
d us o viaţă furtunoasă, m arcată d e foarte variate ocupaţii și înd eletniciri.
Născut în 1903, la San Francisco, Irving Stone a fost pe rând învăţător,
steward pe un vas, ad m inistrator d e teatru și apoi publicist, d ram aturg,
rom ancier.
Bazată d eci pe d ocum ente d e prim a m ână, cartea lui Irving Stone
d espre Van Gogh ne restituie ch ipul om ului și al artistului în lum ina,
câteod ată crud ă, d ar totd eauna convingătoare a autenticului.
Stone a știut să surprind ă și să red ea unitatea organică d intre om și
artist nu num ai pe plan tem peram ental, d ar, m ai ales, pe plan social și
id eologic; el subliniază com uniunea d intre cond iţiile m ateriale d e viaţă ale
lui Van Gogh și creaţia sa, d intre gând irea lui profund d em ocrată,
străbătută d e accente revoluţionare și m esajul um anist al artei sale.
Cartea nu-l reconstituie num ai pe Van Gogh pictorul vastelor câm pii
provensale încinse d e arșiţe incand escente, d e la poalele Alpinilor violeţi, al
neasem uiţilor aștri solari scânteind în h alucinante vârtejuri cosm ice, al
lanurilor aurii d e grâu ond ulând sub ceruri d e un albastru neînch ipuit, al
ch iparoșilor profilaţi spectral în lum ina stelară, sau al m ăslinilor
contorsionaţi sub suflarea năprasnică a Mistralului. Irving Stone a vrut să
ni-l d ăruiască și să ni-l lăm urească, în prim ul rând , pe Van Gogh pictorul
și prietenul m inerilor sleiţi d in văgăunile subpăm ântene ale Borinage-ului,
pictorul ţăranilor d in Brabant, contopiţi parcă cu glia pe care trud esc, al
ţesătorilor abrutizaţi d e sclavia unei m unci istovitoare.
Și, pentru a-i m otiva factura psih ică, Stone ţine să accentueze și să
analizeze acel profund d ezacord care a ex istat între Van Gogh și societatea
veacului său, societatea „sacului cu băni” care tind e să-și subord oneze
arta.
Stone particularizează și concretizează aspectele acestui d ezacord în
conflictele lui Vincent cu fam ilia sa, reprezentanţii m entalităţii burgh eze
oficiale, cu toţi d om nii Tersteeg și unch ii Van Gogh , reprezentanţi ai
criticii d e artă oficiale, cu toţi reverenzii, reprezentanţi ai bisericii oficiale,
cu Bouguereau și „d om nii d e la Acad em ie” , reprezentanţi ai picturii
oficiale. Autorul a reușit să intuiască contrad icţia im ed iată d intre artistul
pătruns d e m enirea socială a artei, și societatea burgh eză, care nu-i lasă
altă libertate d ecât aceea - așa cum s-a întâm plat literalm ente în cazul lui
Van Gogh - d e a m uri d e foam e. Stone nu a știut să d istingă, însă, firele
m ai înd epărtate care leagă creaţia lui Vincent Van Gogh d e îm prejurările
istorice și politice în care a trăit.
Cei 37 d e ani d e viaţă ai lui Vincent s-au scurs în acel sfârșit d e secol,
m arcat d e m ari prefaceri sociale, care a urm at d upă 1848. Este perioad a d e
statornicire a capitalism ului în ţările d ezvoltate - d e înflorire a celor d in
categoria unch ilor Van Gogh - și d e avânt a m ișcării d em ocratice și
m uncitorești. Mișcări m uncitorești au loc în întreaga Europă: în Belgia și
în Brabantul natal al lui Vincent, m asele se răscoală sub cond ucerea
partid ului socialist flam and și a partid ului socialist d in Brabant, la
Lond ra, und e-și petrece ad olescenţa, foștii luptători ch artiști votaseră
crearea Internaţionalei I-a.
Vincent cunoaște viaţa d e m izerie a m uncitorim ii lond oneze. Să ne
am intim d e scenele, d escrise d e Irving Stone, în care tânărul Van Gogh ,
d ând cu piciorul negoţului d e artă d e la firm a unch ilor săi - prim ul așa-
zis eșec, d ar d e fapt prim a victorie a om ului Vincent - și angajând u-se ca
institutor la școala reverend ului Stokes, vizitează cartierele m uncitorești
pentru a strânge tax ele școlare, d ar se întoarce m ereu cu buzunarele goale
și cu inim a sfâșiată d e grozăviile văzute.
Contactul cu m izeria, cu lupta socială a m aselor îi va influenţa
întreaga concepţie asupra vieţii și a artei. În m inerii d in Borinage, în
ţăranii d in Brabant, în ţesătorii d in Nuenen îi va recunoaște m ereu pe
fraţii lor d in slums-urile lond oneze.
Vincent, generos, plin d e abnegaţie, caută m ijlocul d e a se d ed ica celor
oropsiţi d e soartă. „Vre a u să a duc a lina re ce lor umili” scrie el fratelui
său. Orbit d e tatăl lui care-i cere să continue trad iţia ram urii clericale a
fam iliei, ca și d e capii protestanţi d in Brux elles care iniţiaseră acţiunea d e
evangh elizare a m uncitorilor pentru a-i abate d e la lupta politică, Vincent
cred e o clipă să-și fi găsit vocaţia în cariera d e pred icator. Trim is în
Borinage, ad ică în regiunea cea m ai revoluţionară a Belgiei, în care m ii d e
m uncitori cu plăm ânii ciuruiţi și sute d e copii sub 14 ani trud esc câte 12
ore zilnic în iad ul m inelor, ex puși celor m ai tragice accid ente, pentru 2
franci și jum ătate pe zi, Vincent înţelege treptat că religia e unealta
ex ploatării și ned reptăţii sociale.
Acest nou „eșec” ech ivalează cu o nouă izbând ă asupra sa, asupra
societăţii. Vincent d escoperă eșafod ajul d e m inciună și ipocrizie al
clericalism ului. „Tre buie să știi, grăiesc scrisorile lui d in această
perioad ă către Th eo, că la e va nghe liști lucrurile sta u ca și la a rtiști.
Există o școa lă ve che , a ca de mică , re spingă toa re , tira nică , și
oa me ni ca re poa rtă pa rcă o cuira să , o a rmură de pre jude că ţi și
conve nţiona lisme .” De aci înainte, oroarea lui faţă d e m ascarad a
religioasă se va intensifica până la a-i provoca, m ai târziu, crize d e nervi și
d eliruri.
Dar revelaţia lui Vincent nu se oprește la m ecanism ul clerical. În
ferventă căutare a ad evărului, îm părtășind viaţa m inerilor d in Borinage,
el ajunge să înţeleagă putreziciunea întregii orând uiri care are nevoie d e
sprijinul activ al religiei. Această latură d eosebit d e sem nificativă a
personalităţii lui Van Gogh nu apare, d in păcate, în cartea lui Irving
Stone.
Vincent sim te, și îi îm părtășește și lui Th eo, necesitatea d e a-și
d eterm ina poziţia faţă d e societate: „Nici tu și nici e u nu ne ocupă m de
politică , da r tră im pe pă mâ nt, în lume , și oa me nii se grupe a ză de
la sine în dife rite ca te gorii. Fie ca re individ fa ce pa rte dintr-un tot
ca re se nume ște uma nita te a . Și în a ce a stă uma nita te e xistă
pa rtide . Înce a rcă să -ţi lă mure ști, ţie însuţi, de ca re pa rte te a fli cu
a de vă ra t, a șa cum înce rc și e u.” Și Vincent nu întârzie să-și
lăm urească d e „care parte se află cu ad evărat”: „Da că a m fi tră it în 1848,
scrie el, și a m fi ră ma s conse cve nţi cu noi înșine , a m fi putut să ne
gă sim, cu oa re ca re triste ţe , în chip de ina mici, de o pa rte și de a lta
a une i ba rica de : tu în fa ţa e i, ca osta ș a l stă pâ nirii, e u îndă ră tul e i,
ca re voluţiona r, ca re be l”.
Și, d e pe această parte a baricad ei sociale, pe care s-a situat, Van Gogh
izbutește să vad ă lim ped e încotro se înd reaptă istoria: „Există o socie ta te
ve che ca re , după pă re re a me a , o să pia ră din propria e i vină . Și
e xistă o socie ta te nouă , ca re a și a pă rut, ca re continuă să cre a scă
și să se de zvolte . Într-un cuvâ nt e xistă ce va ca re porne ște de la
re voluţiona ri și ce va ca re porne ște de la contra re voluţiona ri... ne
a flă m în ultimul sfe rt a l a ce stui ve a c ca re se va înche ia cu o uria șă
re voluţie ... În tot ca zul, lume a de a zi și toţi a ce ști oa me ni civiliza ţi
se vor pră buși, vor fi sfă râ ma ţi ca de un fulge r nimicitor de
re voluţie , de ră zboi, de fa lime ntul sta tului putre d”.
Din această lucid ă înţelegere a realităţii, d in această avântată gând ire
a om ului Van Gogh , și-a d esfășurat aripile arta pictorului Van Gogh .
Pașii lui au prins să urce cărarea anevoioasă a creaţiei, d upă ce s-au
înd epărtat brutal d e înșelătoria negoţului d e artă și d e cea a negoţului
religios cu conștiinţele și năzuinţele oam enilor. În cre a ţie va a fla
ră spuns la între ba re a ca re -l chinuie : „La ce -a ș pute a să fiu și e u
bun, n-a ș pute a și e u să se rve sc la ce va , să fiu de folos în vre un
fe l?”
Și într-o epocă d e ad ulare a m ed iocrităţii acad em ice, a unei arte sterile
și convenţionale, m enită să satisfacă spiritul d e salon, acest oland ez greoi
și aspru, h rănit d e seva gliei m uncite d e ţăran și îngem ănat în năzuinţe cu
proletarul, încearcă să înalţe o artă pusă în slujba om ului, a ad evărului
vieţii. «Nu cunosc o de finiţie ma i bună a cuvâ ntului „a rtă ” de câ t
a ce a sta : „Arta e ste omul contopit cu na tura , re a lita te a , a de vă rul,
da r toa te a ce ste a cu o se mnifica ţie , cu o conce pţie , cu un ca ra cte r,
pe ca re a rtistul e ste che ma t să le scoa tă la lumină și că rora le dă
e xpre sie , pe ca re le de zvă luie , le pune în va loa re , le de scă tușe a ză ,
le lumine a ză .»
Iar d atoria artistului este pentru Van Gogh „ a ce e a de a se a dâ nci
cu totul în na tură și de a -și folosi între a ga inte lige nţă pe ntru ca
ope ra să se pă trundă de simţire a lui și a stfe l să poa tă fi înţe le a să
și de a lţii”. Pentru Vincent arta nu este un „h ar d ivin” ci o muncă
îndă ră tnică și obse rva re continuă , iar artistul: „Un inspira t? Eu nu
sunt de câ t un simplu muncitor”.
Într-o societate d e burgh ezi snobi și suficienţi, Vincent ţine să nu fie
altceva d ecât unul d intre ţăranii lui d e pe câm piile Brabantului și să-și
m uncească operele așa cum aceștia m uncesc păm ântul. Trim iţând u-i
m am ei sale un autoportret îi scrie: „Privindu-mi portre tul... a i să
consta ţi că e u continui să se mă n ma i mult sa u ma i puţin cu ţă ra nii
din Zunde rt, cu Toon sa u cu Pie t Prins de e xe mplu. Une ori îmi
închipui că sunt și gâ nde sc ca un ţă ra n, numa i că ţă ra nii sunt de
mult ma i mult folos pe a ce a stă lume de câ t mine .”
Pentru Vincent frum useţea înseam nă ad evăr, ch iar d acă acest ad evăr
este, d e cele m ai m ulte ori, crud . Ţăranii pictaţi d e el nu se opresc în
atitud ini stud iate sau în posturi id ilice, ci sunt prinși în încord area, în
efortul ancestral al m uncii la câm p, în urâţenia d ram atică a ch ipurilor
abrutizate d e un trai neom enesc. Vincent pătrund e ad âncim ile sufletului
d e ţăran, se contopește psih ologic cu ei: „Tre buie să picte zi ţă ra nii ca și
cum a i fi unul de a i lor, simţind și gâ ndind ca e i”. Ţăranul prins pe
pânză trebuie să d ea im presia că e pictat cu ţarina pe care o însăm ânţează,
că el crește o d ată cu road ele, d in păm ântul care-l h rănește. Și când va voi
să scruteze ch ipurile d ârze și d ur cioplite ale ţăranilor, când va voi să le
d ezvăluie sim ţirea și să-i surprind ă în bucuriile lor elem entare, îi va picta
m âncând cartofi - fructele păm ântului. „M-a m stră duit să re da u ide e a -
scrie el în legătură cu binecunoscutul tablou - că oa me nii a ce ia de sub
la mpă își duc la gură ca rtofii cu mâ inile pe ca re le vâ ră în ca stron,
cu mâ inile cu ca re a u muncit pă mâ ntul. Am vrut ca ta bloul me u să
slă ve a scă munca mâ inilor lor și hra na pe ca re și-a u câ știga t-o
singuri.”
În tablourile lui se sim te, așa cum a d orit, aburul cartofilor și m irosul
d e slănină.
Dar Vincent Van Gogh nu are num ai m eritul d e a fi făcut loc, în
pictura oland eză, m uncitorilor și ţăranilor, ci d e a fi căutat să prind ă
m ișcarea, acţiunea, m unca. «Te între b, scrie el, cunoști tu în ve che a
școa lă ola nde ză un singur se mă nă tor??? Au înce rca t e i vre oda tă să
re de a „un muncitor ”?... În ve chile ta blouri ţă ra nii nu munce sc. A-l
re pre ze nta pe ţă ra n în a cţiune , a ce a sta constituie , o re pe t, o figură
prin e se nţă mode rnă , e ste substa nţa a rte i mode rne însă și, ce e a ce
n-a u re a liza t nici gre cii, nici Re na ște re a , nici ve chii ola nde zi.»
E lim ped e că o asem enea concepţie asupra artei era m enită să
ad âncească prăpastia d intre Vincent fi pontifii picturii acad em ice.
Specialiștii, d irectorii galeriilor d e artă îi reproșează faptul că refuză să
picteze m ed iocrităţi vand abile, că-și arogă pretenţia, el, „un ratat” , d e a
căuta d rum uri noi în pictură. Nu pot ierta acestui coate-goale, care nu știe
niciod ată d acă va avea ce m ânca a d oua zi, faptul că refuză să cucerească
graţia celor m ari și să-și croiască d rum în societatea „bună” și preferă
tovărășia celor d e jos. Vincent știe că e un ex clus și înţelege și cauzele:
„Una din pricinile pe ntru ca re mă a flu a cum la ma rgine a socie tă ţii,
pe ntru ca re a m fost de a ni de zile înlă tura t, constă pur și simplu în
fa ptul că nutre sc a lte ide i de câ t domnii a ce ia ca re da u locurile de
frunte numa i ce lor ca re gâ nde sc ca e i. Nu e o simplă che stiune de
înfă ţișa re , a șa cum mi-a u re proșa t e i cu ipocrizie , ci e ste o
che stiune mult ma i se rioa să .”
Și d in m om entul în care printre cei d in clasa lui nu ar putea să-și
găsească loc d ecât trăd ând u-se pe sine, d in m om entul în care are d e ales
între com prom is și propriile lui concepţii, h otărârea e luată. Acel tablou
intitulat „Sorrow” - „Durere” - pentru care i-a servit d e m od el Ch ristine,
fem eia care se prostitua ca să-și h rănească cinci copii, nu a însem nat
num ai un sim bol al d urerii celor d e la m arginea societăţii, ci o afirm are
socială și artistică, o d eclaraţie d e război, o sfid are aruncată burgh eziei, o
concepţie d e viaţă.
Dar, în ciud a d ispreţului oficial, Vincent cel izgonit nu este un
înfrânt. Vigoarea lui m orală, ruptă d in sim plitatea și robusteţea sufletească
a ţăranilor d in Brabant, nu l-a lăsat nici o clipă prad ă d escurajării: „În
loc să mă la s cotropit de de znă de jde , a m a le s ca le a me la ncolie i
a ctive ... Pre fe r me la ncolia ca re spe ră , ca re a spiră , ca re ca ută într-
una , de câ t a ce e a mohorâ tă și stă tută , ca re de znă dă jduie ște .”
Și în febrila căutare a noului, Vincent îi d escoperă, la Paris, prin
interm ed iul lui Th eo, pe im presioniști.
Atâta tim p cât trăise în Oland a, nici nu auzise d e im presioniștii care
lansaseră în Franţa noi principii estetice și noi proced ee artistice pentru a
d a m ax im um d e strălucire efectelor d e lum ină și d e culoare. Până atunci
înaintase orbește în colorit, d oar intuind efectele care s-ar putea obţine prin
com binaţiile d e tonuri.
Totul, în teh nica și în spiritul im presionism ului, se opune artei
oland eze, cu coloritul ei sum bru, cu tușele d e pastă d ensă și atm osfera
obturată. Pictura im presionistă este o beţie d e lum ină, d e aer, d e culoare,
d e nuanţe rafinate și valori subtile, o pictură a aparenţelor, a jocurilor d e
lum ină pe obiecte, a reflex elor irizate și fugare. Spre d eosebire d e pictura
acad em ică, în care prepond erenţa aparţine form ei obiectelor reprezentate,
pentru im presioniști pictura înseam nă esenţialm ente culoare, culoare în
care se d iluează form a, d ar în care se d izolvă și conţinutul. În pictura
im presionistă forţa d e ex presie a culorii nu servește d ecât pentru a
surprind e scânteierile d e suprafaţă, pentru a fix a im presiile d e m om ent.
Vincent observă și învaţă. I se d ezvăluie farm ecul culorilor aerate,
splend oarea tonurilor pure, frum useţea necunoscută a picturii lum inoase;
d escoperă și se entuziasm ează d e claritatea picturii japoneze. E am eţit ca
un m iner care a ieșit brusc d in beznă la soare. Se alătură răzvrătiţilor d in
Montm artre și pornește cruciad a îm potriva d om nilor Bouguereau, Henner,
Corm on, și a tuturor „oficialilor”.
Dar ch iar și atunci când e prins în plin m iraj im presionist, Van Gogh
nu se înd epărtează d e principiile lui legate d e rolul social al artei. Iată ce-i
scrie el prietenului său Èm ile Bernard : „Ma se le sunt ţinute în
ignora nţă , nu li se ofe ră de câ t cromolitogra fii ie ine . Pictura
impre sionistă , prin ve se lia e i, tre buie să le ofe re o de stinde re după
muncă , un spe cta col încâ ntă tor ca re să le fa că să ma i uite de
mize rie .”
Vincent visează ca pictura să atingă „ le coe ur de s ma sse s”, inim a
m aselor, și d in această năzuinţă ia naștere grupul „Petit Boulevard ”,
d espre care cartea lui Irving Stone povestește în am ănunţim e.
Totuși, im presionism ul răm âne ex terior structurii psih ice și artistice a
lui Van Gogh . El nu va fi niciod ată pictorul aparenţelor, al scânteierilor
efem ere, al „im presiilor pure pe retină”, ci va răm âne pictorul substanţei,
al esenţei, al caracterului pe care „artistul este ch em at să-l d ezvăluie”.
Vincent Van Gogh răm âne pictorul m inerilor d in Borinage, al lui
„Sorrow”, sau al acelor gh ete înnoroiate, scâlciate, care par să fi străbătut
cale lungă, cale d e viaţă.
Im presionism ul l-a învăţat lim bajul culorii, capacitatea d e a ex prim a
sentim entele prin culoare. Dar interferenţa cu im presionism ul n-a
însem nat pentru căutările lui Van Gogh d ecât un răspuns provizoriu, un
pream bul. „Cre d că a u dre pta te , scrie e l, ce i ca re vă d în mișca re a
impre sionistă o te ndinţă spre lucruri mă re ţe și nu numa i o școa lă
ca re s-a r mă rgini la e xpe rie nţe optice .”
Van Gogh se d etașează treptat d e im presionism . Sim pla „tend inţă spre
lucruri m ăreţe” nu-l m ai satisface. La Arles, eliberat d e solicitările
im presioniste, se regăsește pe sine. De aci înainte, Vincent Van Gogh se
m ăsoară cu soarele.
Singur, Vincent făurește proiecte pentru o artă a viitorului, în care
artiștii să coopereze, să-și unească forţele creatoare și să realizeze
capod opere, road e ale m uncii colective. Van Gogh înţelege, cu intuiţia care-
l caracterizează, că ind ivid ualism ul îm pinge arta spre pierzanie. El,
izolatul, înţelege că artistul singur e neputincios: „Simt din ce în ce ma i
mult că ta blourile ca re a r tre bui zugră vite pe ntru ca pictura a ctua lă
să fie e a însă și și să a tingă culmile se nine spre ca re s-a u înă lţa t
sculptorii gre ci, muzicie nii ge rma ni, roma ncie rii fra nce zi, de pă șe sc
pute rile unui individ izola t: e le vor fi cre a te de grupuri de oa me ni
ca re se vor uni pe ntru a re a liza o ide e comună ”.

Cele d e m ai sus reprezintă o încercare d e a întregi im aginea d espre

Van Gogh pe care ne-o lasă cartea lui Irving Stone.
Tablourile lui Vincent Van Gogh , d in care, în tim pul vieţii lui nu s-a
vând ut d ecât unul singur pentru sum a d erizorie d e 400 franci, sunt
consid erate astăzi ca valori d e nepreţuit și îm pod obesc m uzeele d e artă d in
toate colţurile lum ii.
Din opera lui ne-au răm as 850 d e tablouri și un num ăr aproape
ech ivalent d e d esene. Se presupune că Van Gogh ar fi pictat peste 1000 d e
tablouri, d ar m ulte d intre opere, d atând d in toate perioad ele sale d e
creaţie, au d ispărut d in pricina d ispreţului și ind iferenţei celor prin
m âinile cărora au trecut. Se povestește că un fotograf, pictor am ator d in
Saint Rém y , a răzuit vreo d ouăsprezece d intre tablourile răm ase d e pe
urm a popasului lui Van Gogh la spitalul d in acel oraș, pentru a folosi
pânza.

Vincent Van Gogh s-a d ăruit oam enilor cu ard oarea soarelui atât d e
d rag lui, s-a d ăruit artei, așa cum a spus-o singur, „ cu riscul vie ţii și a l
ra ţiunii”.
Lum ea intereselor m esch ine a încercat să înfrângă acest Prom eteu
m od ern. Dar izbând a, a arătat-o tim pul, a fost și d e astă d ată d e partea
lui.

EDITURA
 PROLOG
LONDRA

2
1. „L'ANGE AUX POUPONS”

— Monsieur Va n Gogh! E timpul să te scoli!

Vince nt a ște pta pa rcă prin somn gla sul Ursule i, a șa că îi
ră spunse ime dia t:
— Era m tre a z, m ad em oiselle Ursula .
— Ba nu e ra i, spuse fa ta râ zâ nd. Acum te -a i tre zit.
O a uzi coborâ nd scă rile și intrâ nd în bucă tă rie . Apoi se sprijini
în mâ ini, își fă cu vâ nt și să ri din pa t. Era la t în ume ri, cu pie ptul
pute rnic și bra ţe le groa se și vâ njoa se . Se îmbră că în fugă , își turnă
a pă re ce din ca nă și se a pucă să -și a scută briciul.
Îi plă ce a ritua lul zilnic a l bă rbie ritului; înce pe a de sus, de la
a rsura din dre a pta , tră ge a briciul ușor în jos, pe obra zul la t, pâ nă -n
colţul gurii că rnoa se , a poi tre ce a la jumă ta te a din dre a pta a buze i
de sus, pornind de sub na ră că tre obra z. Pe urmă ve ne a la râ nd
ce a la ltă jumă ta te a fe ţe i, ia r la sfâ rșit, bă rbia , pute rnică , e normă ,
ca o da lă rotunjită , cioplită în gra nit.
După ce te rmină , își înfundă obra zul în ghirla nda împle tită din
ia rbă de Bra ba nt și frunze de ste ja r, ca re se a fla pe scrin. O a ve a
de la The o, fra te le lui, ca re cule se se ia rba și frunze le de a ca să , de
pe pa jiște a de lâ ngă Zunde rt și i le trimise se la Londra . Așa , cu
mire sme le Ola nde i în nă ri, ziua pa rcă înce pe a ma i bine .
— Monsieur Va n Gogh, strigă din nou Ursula ciocă nind în ușă ,
uite , ţi-a a dus poșta șul o scrisoa re .
De schise plicul și re cunoscu scrisul ma me i sa le : „Dragul m eu
Vincent, citi, aștern pe h ârtie câteva gând uri pentru tine”.
Era încă ud și simţe a pe fa ţă ră ce a la a pe i, a șa că înde să
scrisoa re a în buzuna rul pa nta lonilor, cu gâ ndul de a o citi ma i
tâ rziu, într-una din multe le clipe de ră ga z pe ca re le a ve a la
„G oupil”. Își ne te zi pă rul blond-roșca t, lung și de s, îmbră că o
că ma șă a lbă scrobită , își înnodă la gâ t, pe sub gule rul moa le și
ră sfrâ nt, o la va lie ră ne a gră și coborî să -și ia gusta re a de dimine a ţă
și să cule a gă zâ mbe tul Ursule i.
Ursula Loye r conduce a , împre ună cu ma ma e i, vă duva unui
vica r din Prove nţa , o gră diniţă de copii ca re funcţiona în că suţa din
fundul gră dinii.
Ursula a ve a nouă spre ze ce a ni, e ra o fe tișca nă surâ ză toa re , cu
ochi ma ri, un obra z ova l ginga ș, în culori pa ste la te , și un trup
mă runt și zve lt.
Lui Vince nt nu-i ve ne a să -și ma i ia ochii de la surâ sul e i, ca re -i
scă lda fa ţa dră gă la șă într-o lumină blâ ndă ca a ce e a ce ră zba te
printr-o umbre lă de soa re viu colora tă . Ursula îl se rve a cu mișcă ri
sprinte ne și pline de gra ţie , ciripind cu însufle ţire tot timpul.
Vince nt împlinise două ze ci și unu de a ni și e ra pe ntru prima oa ră
îndră gostit. Ave a toa tă via ţa îna inte și se gâ nde a că s-a r pute a
numi un om fe ricit da că a r fi ca tot re stul zile lor să -și ia gusta re a de
dimine a ţă cu ochii la zâ mbe tul Ursule i.
Fa ta îi a duse o fe lie de slă nină , un ou și o ce a șcă de ce a i ta re ,
brun, a poi se a șe ză în fa ţa lui, la ma să , își a ra njă câ rlionţii ca sta nii
pe după ure che și, zâ mbindu-i într-una , îi întinse pe râ nd sa re a ,
pipe rul, untul și pâ ine a pră jită .
— Ga rofiţa dumita le să lba tică a încolţit, spuse e a , ume zindu-și
buze le cu vâ rful limbii. Nu vre i s-o ve zi îna inte de a ple ca la slujbă ?
— Ba da , ră spunse e l, da că vre i... a dică ... vre i să fii bună ... să -
mi a ră ţi unde e ...
— Curios om ma i e și m onsieur Vince nt! Se a mă nă ga rofiţa cu
mâ inile lui și pe urmă nu-i ma i știe locul!
Une ori a ve a un fe l ciuda t de a vorbi de spre oa me ni, de pa rcă
e i n-a r fi fost de fa ţă .
Vince nt înghiţi în se c. Ge sturile lui e ra u gre oa ie , ca între a ga -i
fă ptură , și de fie ca re da tă gă se a cu ma re gre uta te cuvinte le
nime rite ca să -i ră spundă Ursule i. Ie șiră în curte . Era o dimine a ţă
ră coroa să de a prilie , da r me rii dă duse ră în floa re . Între ca sa
fa milie i Loye r și gră diniţa de copii se a fla un pe tic de gră dină unde ,
cu câ te va zile în urmă , Vince nt se mă na se ma ci și sâ nge le -
voinicului. Ga rofiţa ră zbă tuse printre e le . Vince nt și Ursula se
a ple ca ră , și ca pe te le lor a proa pe se a tinse ră . Pă rul Ursule i
ră spâ nde a o mire a smă pute rnică .
— Mad em oiselle Ursula ... înce pu e l.
— Da , fă cu fa ta zâ mbind între bă tor și fe rindu-și ca pul.
— Eu... e u... a dică ...
— Doa mne , da r de ce te bâ lbâ i a șa , m onsieur Vince nt?! între bă
e a ridicâ ndu-se dintr-o să ritură .
Vince nt o pe tre cu pâ nă la ușa gră diniţe i de copii.
— În curâ nd vor ve ni puișorii, continuă Ursula . N-a i să a jungi
tâ rziu la ga le rie ?
 — Am tot timpul. Pâ nă în Stra nd fa c 45 de minute .
Ursula nu ma i gă si ce să -i spună . Ridică mâ inile să -și prindă o
șuviţă de pă r ce i se de sprinse se la spa te . Liniile trupului îi e ra u
ne a ște pta t de pline pe ntru înfă ţișa re a e i fra gilă .
— Ce -a i ma i fă cut cu pe isa jul a ce la din Bra ba nt pe ca re mi l-a i
fă gă duit pe ntru gră diniţa de copii? îl între bă e a .
3
— I-a m trimis lui Ca e sa r de Cock! , la Pa ris, o re produce re
după una din schiţe , ca să -ţi scrie o de dica ţie .
— O, minuna t! e xcla mă Ursula bă tâ nd din pa lme .
Fă cu vre o câ ţiva pa și le gă nâ ndu-și șoldurile , a poi se opri în
fa ţa lui.
— Câ te oda tă , m onsieur Vince nt, da r numa i câ te oda tă , e ști a tâ t
de dră guţ!...
Îl privi cu fa ţa inunda tă de zâ mbe t și dă du să ple ce . Vince nt o
a pucă de bra ţ.
— Știi, a se a ră câ nd m-a m dus la culca re m-a m gâ ndit să -ţi da u
un nume . Ţi-a m spus L’ange aux poupons.
Ursula râ se cu poftă , dâ ndu-și ca pul pe spa te .
— L’ange aux poupons! Tre buie să -i spun și ma me i.
Se smulse din mâ na lui, îi ma i râ se o da tă pe ste umă r și dă du
fuga spre ca să prin gră dină .

2. ”GOUPIL AND COMPANY”

 Vince nt își potrivi jobe nul, își luă mă nușile și ie și în Cla pha m
Roa d. Aici, de pa rte de ce ntrul Londre i, ca se le e ra u ra re , și
gră dinile încă rca te de tufe de lilia c, de pă duce l și de mă cie ș în
floa re .
Era 8 și un sfe rt, și la „Goupil” tre buia să fie a bia la 9. Îi plă ce a
mult să me a rgă pe jos. Cu câ t se a propia de ora ș, ca se le se
înmulţe a u, și oa me nii ca re tre ce a u gră biţi pe lâ ngă e l, în drum spre
munca lor, e ra u tot ma i nume roși. Fie ca re îi zâ mbe a pa rcă
prie te nos, pe ntru că , de bună se a mă , știa u și e i ce lucru minuna t e
să fii îndră gostit.
O porni de -a lungul che iului Ta mise i, tre cu podul We stminste r,
a poi o luă pe lâ ngă ca te dra la W e stminste r și Pa la tul Pa rla me ntului
și, ie șind în Stra nd, coti pe Southa mpton Roa d, unde , la nr. 17, se
a fla sucursa la londone ză a firme i „Goupil and Com pany ” ne gustori
de ta blouri și e ditori de gra vuri.
Tre câ nd prin sa lonul principa l, cu dra pe rii gre le la fe re stre și
covoa re moi pe jos, ză ri o pâ nză ca re înfă ţișa un fe l de pe ște sa u
un ba la ur lung de vre o șa se picioa re , de a supra că ruia plute a un
soi de omule ţ ciuda t. Ta bloul purta titlul Arh angh elul Mih ail
răpunând Satana.
— Ai un cole t, e pe ma sa cu litogra fii, îi spuse un funcţiona r pe
lâ ngă ca re tre cu.
4
Din sa lonul de pictură , unde e ra u e xpuse pâ nze de Milla is ,
5 6
Boughton și Turne r , dă de a i în ce a de -a doua încă pe re a
ma ga zinului, re ze rva tă gra vurilor și litogra fiilor. Vâ nză rile a ve a u loc
ma i a le s în ce a de -a tre ia încă pe re , singura ca re se mă na într-
a de vă r a birou come rcia l. Vince nt își a minti de cucoa na ca re
cumpă ra se un ta blou cu o se a ră ma i îna inte , la ora închide rii, și
înce pu să râ dă .
„Nu-mi spune nimic ta bloul ă sta , Ha rry. Ţie cum ţi se pa re ? își
între ba se e a soţul. Câ ine le se a mă nă le it cu ă la ca re m-a mușca t
a stă -va ră la Brighton.”
— Ascultă , prie te ne , i se a dre sa se Ha rry lui Vince nt, cre zi că -i
ca zul să cumpă r un câ ine ? De obice i doa mna me a se ca m spe rie
de câ ini.
Vince nt știa pre a bine că vinde lucră ri de proa stă ca lita te și ce i
ma i mulţi dintre clie nţii ca re intra u în ma ga zin ha ba r n-a ve a u ce
cumpă ră . Plă te a u pre ţuri ma ri pe ntru lucruri lipsite de va loa re . Da r
ce -l prive a a sta pe e l? Tre a ba lui e ra să a sigure o vâ nza re câ t ma i
bună la se cţia de gra vuri, și a tâ ta tot.
De sfă cu pa che tul trimis de sucursa la „Goupil” din Pa ris. Era
schiţa lui Ca e sa r de Cock și purta de dica ţia : „Lui Vince nt și Ursule i
7
Loye r: Les am is d e m es am is sont m es am is”.
„Dise a ră , câ nd îi da u ta bloul, a m s-o ce r în că să torie , își
fă gă dui e l. Pe ste câ te va zile împline sc două ze ci și doi de a ni și
câ știg cinci lire pe lună . Ce să ma i a ște pt?!”
În încă pe re a liniștită din fund, de la ga le riile „G oupil”, timpul
tre ce a pe ne simţite . Vince nt vinde a ca m cincize ci de re produce ri
pe zi în nume le firme i „Musée Goupil and Com pany ” și, cu toa te că i-
a r fi plă cut ma i mult să se ocupe de vâ nza re a picturilor în ule i și a
gra vurilor, e ra mulţumit totuși că re a liza înca să ri ma ri pe ntru
pa tronii să i. Se înţe le ge a bine cu cole gii și pe tre ce a u multe ore
plă cute stâ nd împre ună de vorbă de spre e ve nime nte le din Europa .
În a dole sce nţă fuse se ca m ursuz și se fe rise să le ge prie te nii.
Lume a îl socote a un tip ciuda t și origina l, da r Ursula îl schimba se
cu totul. Înce puse să simtă ne voia de a plă ce a oa me nilor din jur,
de a fi prie te nos cu toa tă lume a , a junse se să -și ia să din fă ga șul lui
și să se convingă că mulţumire a poa te fi gă sită și în via ţa de toa te
zile le .
Ma ga zinul se închide a la ora 6. Câ nd să ple ce , domnul Oba ch îl
opri, spunâ ndu-i:
— Am primit o scrisoa re de la Vince nt Va n Gogh, unchiul
dumita le , în ca re mă între a bă ce ma i fa ci și cum te de scurci. M-a m
bucura t să -i pot ră spunde că e ști unul dintre ce i ma i de stoinici
funcţiona ri a i firme i.
— Aţi fost pre a a ma bil, sir.
— Ba de loc. Mă gâ nde sc chia r ca după conce diul de va ră să te
tre c la sa lonul din fa ţă , la gra vuri și litogra fii.
— O, sir, a sta mă bucură foa rte mult, ma i a le s a cum, câ nd... a m
de gâ nd să mă însor!
— Ade vă ra t? E o ve ste inte re sa ntă ! Și pe câ nd?
— În va ra a sta , cre d.
De fa pt, nici nu se gâ ndise încă la o da tă a numită .
— Foa rte bine , tine re , minuna t! Sa la riul dumita le a fost mă rit
a bia la înce putul a nului, da r câ nd a i să te întorci din că lă toria de
nuntă spe r să ţi-l ma i pute m mă ri.

3. IUBIREA INSPIRĂ IUBIRE DUPĂ CHIPUL ȘI

ASEMĂNAREA EI

— Și-a cum, m ad em oiselle Ursula , mă duc să -ţi a duc ta bloul,

spuse Vince nt după cină , împingâ ndu-și sca unul într-o pa rte .
Ursula purta o rochie foa rte mode rnă , broda tă , din ta a ve rde
cu a pe ce nușii.
 — Mi-a scris ce va dră guţ pictorul? între bă e a .
— Da . Și da că poţi a duce o la mpă , a m să -l a gă ţ chia r a cum pe
pe re te , la gră diniţa de copii.
Ursula își ţuguie buze le dră gă la ș și-l privi cu coa da ochiului.
— Acum tre buie s-o a jut pe ma ma . Da că vre i, me rge m pe ste o
jumă ta te de oră , da ?
Ajuns în oda ia lui, Vince nt se re ze mă cu coa te le de scrin și se
privi în oglindă . Ra re ori își puse se între ba re a cum a ra tă . Aca să la
e l, în Ola nda , nicioda tă nu i se pă ruse ră importa nte a se me ne a
lucruri. Acum, însă , își dă du se a ma că , spre de ose bire de
înfă ţișa re a e ngle zilor, a ve a o fa ţă pute rnică și un ca p ma siv. Ochii
îi e ra u înfunda ţi în orbite le ca re pă re a u două cră pă turi într-o
stâ ncă . Na sul proe mine nt, cu nă rile ră sfrâ nte în lă turi, e ra dre pt,
tă ios ca o muchie de cuţit. Frunte a îna ltă , boltită e ra tot a tâ t de
ma re câ t și dista nţa dintre sprâ nce ne le stufoa se și gura se nzua lă .
Ma xila re le îi e ra u la te și pute rnice , ia r gâ tul scurt și gros dispă re a
a proa pe sub bă rbia a tâ t de ma sivă , încâ t pă re a o întruchipa re a
tă rie i ca ra cte rului ola nde z.
Se ridică de la oglindă și se a șe ză gâ nditor pe ma rgine a pa tului.
Cre scuse într-o ca să de oa me ni a uste ri. Nu iubise pâ nă a cum nici
o fa tă , nici nu se uita se în chip de ose bit la vre una și nici nu
îndră znise să se la se vre oda tă fura t de jocurile a ce le a glume ţe
dintre bă ie ţi și fe te . În dra goste a lui pe ntru Ursula nu-și a ve a u loc
nici pa tima , nici dorinţa . Era tâ nă r, plin de vise și iube a pe ntru
întâ ia oa ră în via ţă . Se uită la ce a s. Abia tre cuse ră cinci minute .
Încă două ze ci și cinci de minute de a ște pta re - un ră stimp uria ș!
De sfă cu plicul pe ca re -l primise de la ma ică -sa și scoa se bile ţe lul
trimis de fra te le lui, The o. Se a pucă să -l re cite a scă . The o e ra cu
pa tru a ni ma i mic de câ t Vince nt, și urma să -i ia locul la sucursa la
„Goupil” din Ha ga . Vince nt și The o se le ga se ră strâ ns unul de a ltul
în a nii copilă rie i, tot a șa cum ta tă l lor, The odorus, se împă ca se ce l
ma i bine dintre toţi fra ţii cu unchiul lor Vince nt.
Luă o ca rte , a ște rnu pe e a o foa ie de hâ rtie și înce pu să -i scrie
lui The o. Scoa se din ra ul de sus a l scrinului niște schiţe fă cute în
gra bă pe ma lul Ta mise i și le introduse într-un plic pe ntru The o,
împre ună cu o re produce re fotogra fică a ta bloului Fecioara cu spad a
8
de Ja cque t .
— Pe cinste a me a , se pome ni strigâ nd, a m uita t cu totul de
Ursula !
Se uită la ce a s; întâ rzia se un sfe rt de oră . Apucă gră bit un
pie pte ne , înce rcă să -și de scâ lce a scă cla ia de pă r roșu ine la t, luă
ta bloul lui Ca e sa r de Cock de pe ma să și, dintr-o smucitură ,
de schise ușa .
— Cre de a m că m-a i uita t, îl întâ mpină Ursula câ nd intră în
sa lon.
Lipe a niște jucă rii de hâ rtie pe ntru puișorii e i de la gră diniţă .
— Mi-a i a dus ta bloul? Pot să -l vă d?
— Aș pre fe ra să -l prive ști după ce -l a gă ţ pe pe re te . La mpa e
pre gă tită ?
— O pre gă te ște ma ma .
Câ nd se întoa rse din bucă tă rie , Ursula îi întinse un șa l a lba stru
ca să -i înfă șoa re ume rii. La a tinge re a mă tă sii, se simţi stră bă tut de
un fior. În gră dină plute a mire a sma florilor de mă r. Pote ca e ra
cufunda tă în întune ric, și de ge te le Ursule i îi a tinse ră ușor, din
me rs, mâ ne ca ha ine i a spre și ne gre . La un mome nt da t, se
împie dică și-l strâ nse de bra ţ, râ zâ nd și fă câ nd un ha z ne spus de
propria -i stâ ngă cie . Vince nt nu înţe le ge a de ce i se pa re e i a tâ t de
ca ra ghios că se împie dica se , da r îi plă ce a să o urmă re a scă lung cu
privire a , să -i va dă trupul mlă dios, ca re se pie rde a o da tă cu râ sul
în întune ricul de pe pote că . Îi de schise ușa de la intra re a în
gră diniţa de copii, și Ursula , tre câ nd pe lâ ngă e l a tâ t de a proa pe
încâ t fa ţa -i ginga ș mode la tă ma i-ma i că -i a tinge a obra zul, îl privi
a dâ nc în ochi, pă râ nd a ră spunde între bă rii pe ca re nu i-o puse se
încă . Așe ză la mpa pe ma să .
— Unde -a i vre a să -l a gă ţ?
— Poa te de a supra ca te dre i, ce zici?
În încă pe re a ca re fuse se pe vre muri un pa vilion de va ră se
a fla u vre o cincispre ze ce pupitre joa se . Într-un colţ, pe un mic
posta me nt, e ra ca te dra Ursule i.
Stă te a u a cum unul lâ ngă a ltul, că utâ nd locul potrivit unde să
a tâ rne ta bloul. Vince nt e ra ușor tulbura t, și, de câ te ori înce rca să
fixe ze o pione ză în pe re te , o scă pa pe jos. Ursula râ de a înce t, cu
un a e r fa milia r.
— La să -mă pe mine , ne înde mâ na ticule !
Își ridică bra ţe le de a supra ca pului și potrivi ta bloul în pe re te cu
multă ușurinţă , ca mbrâ ndu-și trupul pâ nă la ultima fibră de mușchi.
Ave a mișcă ri iuţi și gra ţioa se . Vince nt simţi înde mnul s-o ia în
bra ţe , a cum, în lumina pa lidă a lă mpii, și să înlă ture a stfe l, cu o
îmbră ţișa re , chinuitoa re le lui îndoie li. Da r Ursula nu-i ofe ri prile jul
a ște pta t, cu toa te că , în se miîntune ricul încă pe rii, o simţise nu o
da tă lâ ngă e l, a proa pe a tingâ ndu-l în tre a că t. Ridică la mpa și o
a propie de de dica ţie . Ursula o citi și, de bucurie , bă tu din pa lme ,
le gă nâ ndu-se pe că lcâ ie . Nu stă te a o clipă locului, și Vince nt
a ște pta za da rnic să se a fle mă ca r o da tă fa ţă -n fa ţă cu e a .
— Asta înse a mnă că e și prie te nul me u, nu-i a șa ? De mult
dore a m să cunosc un a rtist!
Vince nt înce rcă să spună ce va dră guţ, ce va me nit să de schidă
drum mă rturisirii pe ca re și-o pre gă te a în gâ nd. În se miîntune ricul
încă pe rii Ursula își întoa rse fa ţa spre e l. Lică rire a lă mpii îi
a prinde a luminiţe în ochi; câ nd Vince nt îi vă zu ova lul fe ţe i
conturâ ndu-se prin întune ric, și buze le roșii, ume de , ca re se
de se na u pe a lbul ma t a l pie lii, simţi că înlă untrul lui se tulbură
ce va .
Se a ște rnu o tă ce re plină de înţe le suri. O simţe a pa rcă
a ple câ ndu-se spre e l, a ște ptâ ndu-l să -i murmure cuvinte le de
dra goste de ca re nu ma i e ra ne voie . Își ume zi de câ te va ori buze le .
Ursula întoa rse ca pul, îl privi în ochi pe ste umă rul ușor ridica t și se
nă pusti a fa ră . Îngrozit la gâ ndul că sca pă prile jul, se luă după e a .
Fa ta se opri o clipă sub mă r.
— Ursula , te rog!
Se întoa rse și se uită la e l ușor înfiora tă . Sus, ste le le clipe a u
stins, re ce , ne putâ nd birui be zne le nopţii. Vince nt nu lua se la mpa
și pâ nă la e i nu ră zbă te a de câ t o lumină pa lidă prin fe re a stra de la
bucă tă rie . Îi stă ruia în nă ri mire a sma pă rului fe te i. Ursula își
strâ nse șa lul în jurul ume rilor și ră ma se cu bra ţe le încrucișa te .
— Ţi-e frig? o între bă e l.
— Da . Ar fi ma i bine să intră m.
— Ba nu. Te rog... știi... e u... îi tă ie ca le a .
Ursula își lă să bă rbia în șa lul ca ld și ridică înspre e l niște ochi
ma ri, mira ţi.
— Va i, m onsieur Va n Gogh, nu știu ce vre i să spui!...
— Aș fi vrut doa r să sta u de vorbă cu dumne a ta . Ve zi... e u...
a dică ...
— Te rog, nu a cum. Mi-e frig.
— M-a m gâ ndit că tre buie să -ţi spun. Azi a m fost a va nsa t... Am
fost tre cut în fa ţă ... la litogra fii... mi se mă re ște le a fa ... e a doua
oa ră în a ce st a n...
Ursula se dă du puţin îna poi, își de sfă cu șa lul și ră ma se a șa , în
întune ric, dre a ptă , plină de hotă râ re , simţind dintr-o da tă că îi e ste
ca ld și fă ră șa l.
 — Vre i să fii ma i cla r, m onsieur Va n Gogh? Nu înţe le g ce vre i să
spui.
Vince nt simţi ră ce a la din gla sul e i și-i pă ru ră u că fuse se a tâ t
de stâ nga ci. Da r e moţia îl pă ră sise dintr-o da tă și înce pu să se
simtă stă pâ n pe sine . Înce rcă în gâ nd ma i multe tonuri și-l a le se pe
ce l ca re -i pă ru ma i potrivit.
— Înce rc să -ţi spun un lucru pe ca re -l știi de mult, Ursula . Că te
iube sc din tot sufle tul și că n-a m să fiu fe ricit de câ t da că ve i primi
să -mi fii soţie .
Bă gă de se a mă câ t de mult o tulbura se ne a ște pta ta lui
stă pâ nire de sine și se între bă da că n-a r fi nime rit s-o îmbră ţișe ze .
— Soţia dumita le ! Gla sul îi de ve nise a scuţit. O, m onsieur Va n
Gogh, a sta e cu ne putinţă .
Vince nt o privi ţintă pe sub a rca de le -i boltite și, cu toa tă be zna ,
Ursula putu să -i va dă ochii.
— Îmi pa re ră u, da r a cum e u sunt ce l ca re nu...
— Cum se poa te să nu știi, m onsieur Va n Gogh, sunt logodită de
pe ste un a n!...
Ră ma se ne mișca t o vre me , n-a r fi putut spune câ t, fă ră să
scoa tă o vorbă , fă ră să gâ nde a scă ori să simtă ce va . Apoi, cu un
gla s surd, izbuti să între be :
— Cu cine ?
— Cum, nu l-a i vă zut nicioda tă pe logodnicul me u? Doa r a
ocupa t îna inte de ve nire a dumita le a ce e a și oda ie în ca re locuie ști
dumne a ta a cum. Îmi închipuia m că știi.
— De unde să știu?
Ursula stă te a în vâ rful picioa re lor, cu privire a a ţintită spre
fe re a stra bucă tă rie i.
— Da r... a m cre zut că ... poa te ... poa te ţi-a spus cine va .
— De ce mi-a i a scuns timp de un a n de zile a ce st lucru câ nd
ve de a i pre a bine că mă îndră goste sc de dumne a ta ?
Gla sul lui Vince nt nu ma i șovă ia .
— Da r bine , ce vină a m e u că te -a i îndră gostit? Am vrut să fim
doa r prie te ni.
— A ve nit vre oda tă să te va dă de câ nd sunt e u a ici?
— Nu. El locuie ște în Ţa ra Ga lilor. Da r la va ră va ve ni a ici, să -
și pe tre a că va ca nţa cu mine .
— Cum, va să zică nu l-a i vă zut de pe ste un a n? Atunci l-a i și
uita t! Pe mine mă iube ști a cum!
Lă sâ nd la o pa rte și ra ţiune a , și bunul-simţ, o cuprinse în bra ţe
și o să rută bruta l pe gură , în ciuda împotrivirii e i dispe ra te . Îi gusta
ume ze a la buze lor, dulce a ţa gurii, mire a sma pă rului, și între a ga lui
fiinţă fre mă ta de dra goste .
— Nu-l iube ști, Ursula ! Nu te la s, a i să fii soţia me a ! Nu pot
îndura să te pie rd! N-a m să mă la s pâ nă n-a i să -l uiţi și n-a i să te
mă riţi cu mine !
— Să mă mă rit cu dumne a ta ?! strigă e a . Cum, a dică tre buie să
mă mă rit cu oricine se îndră goste ște de mine ? Dă -mi drumul, îţi
spun, că a ltfe l strig!
Se smulse din bra ţe le lui și, cu ră sufla re a tă ia tă , o luă la fugă
pe că ra re a cufunda tă în întune ric. Câ nd a junse la sca ră , se
întoa rse și cu un gla s scă zut, da r ră spica t, ca re lui Vince nt îi ră sună
în ure chi ca un strigă t, îi spuse :
— Ne bun cu pă r roșu!

4. „SĂ DĂM TOTUL UITĂRII, CE ZICI?”

 A doua zi dimine a ţă nu-l ma i tre zi nime ni. Se dă du jos din pa t
ca nă uc. Se bă rbie ri în silă , tră gâ nd o singură da tă cu briciul de jur
împre jurul fe ţe i. În ma i multe locuri ba rba îi ră ma se între a gă .
Ursula nu se a ră tă la micul de jun. Și Vince nt o porni curâ nd în
ora ș, că tre „Goupil”. În drum, vă zu a ce ia și oa me ni pe ca re îi
întâ lne a de obice i. Da r a cum i se pă rură schimba ţi, niște bie te
fiinţe stinghe re , ca re gră be a u spre tre burile lor zilnice , fă ră nici o
noimă .
Nu vă zu nici lilia cul în floa re , nici ca sta nii înșira ţi de -a lungul
drumului. Soa re le stră luce a ma i luminos de câ t în a jun. Da r e l nu
ve de a nimic.
9
În ziua a ce e a vâ ndu două ze ci de épreuves d 'artiste , în culori,
10
după Ingre s , re pre ze ntâ nd pe Ve nus Ana dyome ne . Firma
„Goupil” re a liza câ știguri ma ri de pe urma a ce stor ta blouri, da r pe
Vince nt nu-l ma i inte re sa să spore a scă sa u nu înca să rile
ma ga zinului. Ave a din ce în ce ma i puţină ră bda re cu clie nţii. Știa
de mult că nu e ra u în sta re să de ose be a scă a rta a de vă ra tă de
lucră rile lipsite de va loa re . Acum însă îi pă re a u înze stra ţi cu un
a de vă ra t da r dia bolic de a a le ge tot ce e ra ma i a rtificia l, ma i lipsit
de gust, ma i ţipă tor.
Cole gii nu-l socotise ră nicioda tă un om pre a ve se l, de și e l își
dă duse oste ne a la să se fa că simpa tic și plă cut ce lor din jur.
— De ce -o fi a tâ t de prost dispus vlă sta rul ilustre i fa milii Va n
Gogh? între bă unul dintre funcţiona ri pe un cole g.
— Pa re să se fi scula t a zi cu susu-n jos.
— La dre pt vorbind, a re și de ce , câ nd te gâ nde ști ce soa rtă
tristă îl a ște a ptă ! Unchiul lui, Vince nt Va n Gogh, nu e de câ t
coproprie ta rul ga le riilor „Goupil” din Pa ris, Be rlin, Bruxe lle s, Ha ga
și Amste rda m. Bă trâ nul e bolna v și n-a re copii, a șa că , după câ t se
spune , gre ul moște nirii va că de a pe ca pul lui Vince nt a l nostru,
să ra cu!...
— Asta zic și e u ghinion!
— Și sta i, că a sta nu e tot! Unchiul lui, He ndrik Va n Gogh, e ste
proprie ta rul unor ma ri ga le rii de a rtă din Bruxe lle s și Amste rda m,
ia r un a lt unchi, Corne lius Va n Gogh, e ste pa tronul une i a lte firme
ma ri din Ola nda . După cum ve zi, a ce ști Va n Gogh sunt ce i ma i
ma ri ne gustori de ta blouri din toa tă Europa . Să nu te miri da că , într-
o bună zi, roșcova nul ă sta de -a ici o să a jungă să controle ze a rta de
pe contine nt!
Se a ra , câ nd Vince nt intră în sufra ge ria fa milie i Loye r, o gă si pe
Ursula vorbind în șoa ptă cu ma ică -sa . Intra re a lui curmă discuţia ,
și vorba ră ma se în a e r, ne te rmina tă .
Ursula fugi în bucă tă rie .
— Bună se a ra , spuse doa mna Loye r, cu o lică rire ciuda tă în
ochi.
Vince nt mâ ncă de unul singur la ma sa ma re . Lovitura Ursule i îl
buimă cise , da r nu se dă de a învins. Nici prin gâ nd nu-i tre ce a să
socote a scă ră spunsul e i ca de finitiv.
Era sigur că , pâ nă la urmă , va izbuti să -l izgone a scă pe ce lă la lt
din inima Ursule i.
Se scurse a proa pe o să ptă mâ nă pâ nă câ nd gă si mome ntul
prie lnic să -i vorbe a scă din nou. Mâ nca se și dormise foa rte puţin în
tot a ce st timp, și ca lmul îl ca m pă ră sise . De ve nise ne rvos. În se cţia
lui vâ nza re a scă zuse simţitor. Ve rde le luminos a l ochilor îi pă lise și
se pre fă cuse într-un a lba stru me la ncolic. Câ nd vorbe a , își gă se a
din ce în ce ma i gre u cuvinte le .
Duminică la prâ nz, după o ma să îmbe lșuga tă , o urmă în
gră dină .
— Mad em oiselle Ursula , îmi pa re ră u că te -a m spe ria t în se a ra
a ce e a .
 Îl privi re ce , cu ochii e i ma ri, pa rcă mira tă că -l a ude vorbindu-i
ia ră și.
— O, nu fa ce nimic! N-a re nici o importa nţă . Să dă m totul
uită rii, ce zici?
— Câ t a ș vre a să pot uita că m-a m purta t urâ t! Da r ce ţi-a m
spus a tunci ră mâ ne a de vă ra t.
Fă cu un pa s spre e a . Ursula se dă du îna poi.
— La ce bun să ma i vorbim de spre a sta ? între bă e a . Am și uita t
ce le întâ mpla te .
Îi întoa rse spa te le și porni pe că ra re . Vince nt o urmă gră bit.
— Totuși, tre buie să vorbim de spre a sta , Ursula , dumne a ta nu
știi câ t te iube sc. Nu poţi să -ţi închipui câ t de ne norocit a m fost
toa tă să ptă mâ na . De ce te fe re ști me re u din drumul me u?
— Aș vre a să intră m. Cre d că ma ma a re ne voie de mine ,
a ște ptă m musa firi.
— Nu pot să cre d că -l iube ști pe ce lă la lt. Nu-i a de vă ra t. Ţi-a ș fi
citit-o în ochi.
— Îmi pa re ră u, da r nu ma i pot să ră mâ n... Câ nd spune a i că
ple ci în conce diu?
Vince nt înghiţi în se c.
— În iulie .
— Tocma i bine ! În iulie vine și logodnicul me u să -și pe tre a că
va ca nţa cu mine , a șa că o s-a ve m ne voie de ve che a lui ca me ră .
— N-a m să i te la s nicioda tă , Ursula !
— Te rog să înce te zi cu prostiile a ste a ! De a ltfe l, ma ma spune
că a i fa ce bine să -ţi ca uţi a ltă ga zdă .
În ce le două luni ca re urma ră înce rcă za da rnic s-o fa că să -și
schimbe gâ ndul. Ie șiră din nou la ive a lă toa te ve chile lui ciudă ţe nii;
da că nu pute a fi cu Ursula , pre fe ra să ră mâ nă singur, pe ntru ca
nime ni să nu-i tulbure gâ ndurile îndre pta te numa i spre e a .
De ve nise ursuz fa ţă de cole gi. Între gul unive rs surâ ză tor pe ca re îl
tre zise la via ţă dra goste a pe ntru Ursula a puse se , și Vince nt
de ve nise ia ră și bă ia tul ciuda t și morocă nos pe ca re -l știa u ce i de -
a ca să .
Ve ni și iulie , cu va ca nţa . Vince nt n-a r fi vrut să pă ră se a scă
Londra în timpul ce lor două să ptă mâ ni de conce diu. Era încre dinţa t
că da că ră mâ ne e l a colo, Ursula nu va pute a iubi pe nime ni
a ltcine va .
Coborî în sa lon, unde le gă si pe Ursula și pe ma ma e i. Câ nd
dă dură cu ochii de e l, ce le două fe me i schimba ră o privire plină de
înţe le s.
— Ia u cu mine numa i o va liză , m a d a m e Loye r. La s totul în
ca me ră a șa cum se a flă . Ia tă chiria pe ntru ce le două să ptă mâ ni câ t
voi lipsi.
— Ar fi ma i bine să vă lua ţi toa te lucrurile , m onsieur Va n Gogh,
ră spunse doa mna Loye r.
— Nu înţe le g, de ce ?
— Înce pâ nd de luni dimine a ţă , ca me ra va fi ocupa tă de
a ltcine va . Sunte m de pă re re că e ma i bine să vă muta ţi de la noi.
— Sunte m?...
Se întoa rse spre Ursula și o privi pe sub a rcul zbâ rlit a l
sprâ nce ne lor. Privire a lui nu e xprima vre o dorinţă , ci pune a numa i
o între ba re .
— Da , sunte m, întă ri doa mna Loye r. Logodnicul fiice i me le a
scris că vre a să vă știe muta t de la noi. Cre d, m onsieur Va n Gogh,
că a r fi fost ma i bine da că n-a ţi fi că lca t nicioda tă pra gul ca se i
noa stre .
 5. FAMILIA VAN GOGH

The odorus Va n Gogh ie și cu tră sura în întâ mpina re a fiului să u

în ga ra Bre da . Purta ha ine pre oţe ști dintr-o stofă groa să de culoa re
ne a gră , ve stă cu re ve re la te , că ma șă a lbă scrobită și o uria șă
la va lie ră , ca re -i a cope re a a proa pe în între gime gule rul îna lt. Dintr-
o privire , Vince nt prinse ce le două se mne de ose bite a le fizionomie i
ta tă lui să u: ple oa pa dre a ptă lă sa tă ma i jos de câ t ce a stâ ngă ,
a scunzâ nd a proa pe în între gime ochiul, și gura , strâ nsă și subţire
ca o linie , în jumă ta te a e i stâ ngă , plină și se nzua lă , în pa rte a
dre a ptă . Ochii: a ve a u o e xpre sie liniștită , ca re pă re a să spună :
„Ăsta sunt”.
Locuitorii din Zunde rt ma i cunoşte a u şi a lt obice i a l pre otului
lor: nu ie șe a nicioda tă fă ră cilindru pe ca p. Pâ nă în ultima zi a
vie ţii n-a putut înţe le ge de ce nu i-a surâ s norocul. Era convins că
de multă vre me a r fi me rita t să fie che ma t să pre dice de la un
a mvon ma i de se a mă , la Amste rda m sa u la Ha ga . Ave a o e duca ţie
a le a să , o fire iubitoa re , ca lită ţi sufle te ști de ose bite și e ra ne obosit
în „se rviciul domnului”. Enoria șii îi spune a u „bunul nostru pa stor ”.
Și totuși, tră ia uita t de două ze ci și cinci de a ni în să tucul Zunde rt.
Era singurul dintre ce i șa se fra ţi Va n Gogh, ca re nu a junse se să fie
cunoscut în toa tă ţa ra .
Ca sa de le mn a pa rohului din Zunde rt, în ca re ve nise pe lume
Vince nt, se ridica în pia ţă , și a ve a în spa te o gră dină cu sa lcâ mi,
tă ia tă de câ te va pote ci ce de spă rţe a u stra turile de flori între ţinute
cu grijă . Bise rica , o clă dire mică de le mn, se gă se a chia r în fondul
gră dinii, a scunsă printre pomi. Zidurile la te ra le a ve a u câ te două
fe re struici gotice , din sticlă obișnuită , ia r înă untru, pe pode a ua de
le mn, se înșira u vre o două spre ze ce bă nci ta ri și câ te va tipsii pe ntru
ja r, prinse în pa rdose a lă , ca să se încă lze a scă e noria șii. În fund, o
sca ră suia pâ nă la orga ve che . Era un lă ca ș de închină ciune simplu
și a uste r, pă truns de spiritul lui Ca lvin și a l re forme i lui.
Anna Corne lia , ma ma lui Vince nt, ca re -l a ște pta se
ne ră bdă toa re la fe re a stra din fa ţă , îl întâ mpină în pra g îna inte ca
tră sura să se fi oprit. Din prime le clipe , în timp ce îl strâ nge a
dră gă stos la pie pt, inima e i de ma mă simţi că bă ia tul a ve a ce va pe
sufle t.
11
— My n lieve zoon! murmură e a . Vince nt a l me u!
Ochii e i ma ri, câ nd a lba ștri, câ nd ve rzi, pă trunde a u ta ine le
sufle tului ome ne sc, ce rce tâ nd cu de lica te ţe și jude câ nd cu
îngă duinţă . Din dre ptul fie că re i nă ri îi cobora spre colţurile gurii
câ te o cută subţire și, pe mă sură ce tre ce a u a nii, liniile a ce ste a
a dâ ncindu-se , pă re a u să de a fe ţe i o e xpre sie de zâ mbe t.
Anna Corne lia Ca rbe ntus e ra din Ha ga , unde ta tă l e i se
mâ ndre a cu titlul înscris și pe firmă , de „le gă tor de că rţi a l re ge lui”.
Come rţul lui W illia m Ca rbe ntus e ra înfloritor. Ma i cu se a mă de
câ nd fuse se a le s să le ge în scoa rţe de pie le prima constituţie a
Ola nde i, a junse se ve stit de -a lungul și de -a la tul ţă rii. Fiice le lui,
dintre ca re una se mă rita se cu unchiul Vince nt Va n Gogh, ia r ce a
de -a tre ia e ra că să torită cu bine cunoscutul re ve re nd Stricke r din
12
Amste rda m e ra u, cum se spune , bien élevées .
Anna Corne lia e ra o fe me ie blâ ndă . Nu ve de a și nici nu bă nuia
că a r pute a e xista și ră u în lume . Știa doa r că e xistă slă biciuni,
ispite , ne ca zuri și sufe rinţe . Și The odorus Va n Gogh e ra un om bun,
da r se de prinse se să de ose be a scă ră ul, sub orice chip s-a r fi
a scuns, și-l înfie ra ori de câ te ori îi ie șe a în ca le .
Sufra ge ria e ra inima ca se i Va n Gogh, și se a ra , după ce se
strâ nge a ma sa , e a de ve ne a ce ntrul vie ţii fa milia le . Aici își
pe tre ce a u se rile ce i din ca să , a duna ţi cu toţii la lumina prie te noa să
a lă mpii cu ga z.
Anna Corne lia e ra ne liniștită în privinţa lui Vince nt, ca re
slă bise și de ve nise ne rvos și ne stă pâ nit.
— Ce -i cu tine , Vince nt? îl între bă e a chia r în prima se a ră după
cină . Nu-mi pla ce cum a ră ţi.
Vince nt își roti privirile în jurul me se i că tre ce le tre i fe tișca ne :
Anna , Eliza be th și W ille mie n, ca re -i pă re a u niște stră ine da r ca re ,
întâ mplă tor, e ra u surorile lui.
— Nimic, ră spunse e l, n-a m nimic.
— Îţi pla ce la Londra ? între bă The odorus. Da că nu, a m să
vorbe sc cu unchiul Vince nt. Cre d că va pute a să te mute la una din
sucursa le le de la Pa ris.
Vince nt se împotrivi tulbura t.
— Nu, nu, nu tre buie ... Nu vre a u să ple c din Londra , e u...
Apoi se ma i domoli și a dă ugă :
— Câ nd unchiul Vince nt o să vre a să mă mute , o s-o fa că și
singur.
— Cum vre i, ră spunse The odorus.
„Tot fa ta a ce e a e pricina ”, își spuse Anna Corne lia . Acum
înţe le g de ce scrisorile lui e ra u a tâ t de ciuda te .
Pe câ mpia de lâ ngă Zunde rt se ive a din loc în loc câ te un pe tic
de pă dure de pini și, ici-colo, pâ lcuri de ste ja ri. Vince nt își
pe tre ce a vre me a cutre ie râ nd de unul singur câ mpia , cufundâ ndu-și
privire a în a dâ ncul ia zurilor fă ră numă r, pre să ra te pe întinsul e i. O
singură înde le tnicire îl a tră ge a - de se nul; fă cu ma i multe schiţe a le
gră dinii, a le tâ rgului de sâ mbă tă după a mia ză vă zut de la fe re a stra
ca se i, a le intră rii principa le din ca sa pa rohia lă . În fe lul a ce sta
izbute a să ma i uite de Ursula .
The odorus fuse se întotde a una mâ hnit că bă ia tul să u ce l ma re
nu că lca pe urme le lui. Într-o se a ră , pe câ nd se îna poia u împre ună
de la un ţă ra n bolna v, ta tă l și fiul coborâ ră din tră sură și me rse ră o
buca tă de drum pe jos, pe ste câ mp. Pe după pini, soa re le a pune a
roșu. Ce rul, a prins de vâ lvă ta ia a sfinţitului, însâ nge ra se a pe le
ia zurilor, și culorile câ mpului se îmbina u fe ricit cu nisipul ga lbe n.
— Ta ta a fost pre ot, Vince nt, spuse The odorus, și e u a m
nă dă jduit întotde a una că și tu ve i a le ge a ce e a și ca le .
— Nu price p, ră spunse Vince nt, ce te fa ce să cre zi că a ș vre a
să -mi schimb înde le tnicire a ?
— Spune a m doa r a șa , da că te -a i fi gâ ndit cumva să ... Unchiul
Ja n te -a r gă zdui bucuros câ tă vre me a i urma unive rsita te a la
Amste rda m. Și re ve re ndul Stricke r s-a a ră ta t ga ta să se ocupe de
pre gă tire a ta .
— Mă sfă tuie ști de ci să pă ră se sc ga le riile „Goupil”?
— O, nu, sigur că nu. Da r da că nu e ști mulţumit cumva a colo...
Une ori oa me nii își schimbă ...
— Știu. Da r e u n-a m de gâ nd să ple c de la „Goupil”.
Câ nd sosi în fine și ziua re întoa rce rii la Londra , pă rinţii îl
pe tre cură cu tră sura pâ nă la Bre da .
— Îţi scrie m tot la a ce e a și a dre să ? între bă Anna Corne lia .
— Nu, mă mut.
— Îmi pa re bine că ple ci de la fa milia Loye r, spuse ta ică -să u.
Din ca pul locului nu mi-a u plă cut, a u pre a multe ta ine .
Vince nt se întune că . Ma ma își puse mâ na e i ca ldă pe ste a lui și
îi șopti cu blâ nde ţe , a șa ca The odorus să nu a udă .
— Nu tre buie să fii mâ hnit, dra gul me u. Ma i tâ rziu, după ce -a i
să -ţi fa ci un rost, a i să te simţi mult ma i bine lâ ngă o ola nde ză
cuminte . Nu e ra pe ntru tine Ursula a ia . Nu s-a r fi potrivit cu tine .
Vince nt ră ma se uimit. Ma ică -sa îi pă trunse se toa te ta ine le .
 6. „NU EȘTI DECÂT UN ŢĂRĂNOI NECIOPLIT!”

Întors la Londra , închirie o ca me ră mobila tă în Ke nsington Ne w

Roa d. Proprie tă re a sa e ra o bă trâ nă ca re se culca o da tă cu gă inile .
Nici ce l ma i sla b zgomot nu tulbura liniște a ca se i. În fie ca re se a ră
în sufle tul lui Vince nt se dă de a o luptă crâ nce nă . O dorinţă
pute rnică , a rză toa re îl înde mna să porne a scă pe da tă , în goa nă ,
spre ca sa fa milie i Loye r. Atunci se încuia în ca me ră și își jura că se
culcă . Da r, după vre un sfe rt de oră , fă ră să știe cum, se tre ze a în
stra dă , gră bind spre Ursula . Câ nd a junge a în pre a jma ca se i, se
simţe a de oda tă pă truns, tulbura t de fa rme cul e i. Era un chin s-o
simtă a tâ t de a proa pe și totuși a tâ t de de pa rte , da r îi pă re a un chin
și ma i ma re să ste a în Ivy Co a ge și să nu se poa tă a propia mă ca r
în umbră de fiinţa dra gă ca re -i stă pâ ne a gâ ndurile . Sufe rinţa a ve a o
înrâ urire ciuda tă a supra lui - îl fă ce a simţitor la dure rile a ltora . Nu
ma i pute a să sufe re nimic din succe sul ie in și stride nt a l ce lor din
jur. La „ Goupil” nu ma i e ra bun de tre a bă . Câ nd clie nţii îi ce re a u
pă re re a a supra vre une i gra vuri, e l le spune a în cuvinte bruta le câ t
de oribilă o socote a , ia r e i, bine înţe le s, se lă sa u pă guba și.
Singure le ta blouri în ca re izbute a să gă se a scă a de vă r și a dâ ncime
de simţire e ra u ce le în ca re a rtiștii dă duse ră gla s sufe rinţe i.
Prin octombrie , o ma troa nă corpole ntă , cu un pie pt uria ș strâ ns
într-un pa rde siu ne gru ca de doliu, gă tită cu un gule r îna lt de
da nte lă și cu o pă lă rie boltită de ca tife a cu pa nă a lba stră , intră și
ce ru să i se a ra te câ te va ta blouri pe ntru noua e i locuinţă din ora ș.
Nime ri în se cţia lui Vince nt.
— Aș vre a să -mi pre ze nta ţi tot ce a ve ţi ma i bun, spuse e a . Nu
mă uit la pre ţ! Ia tă dime nsiunile : sa lonul a re doi pe re ţi între gi de
 13
câ te 50 de picioa re , un a lt pe re te cu două fe re stre și cu un spa ţiu
între e le ...
Vince nt pie rdu a proa pe toa tă după -a mia za înce rcâ nd să -i
vâ ndă câ te va gra vuri după Re mbra ndt, o re produce re foa rte bună a
14
unui pe isa j a cva tic ve ne ţia n de Turne r, litogra fii după Thys Ma ris
15 16
și copii după Corot și Da ubigny . Da r fe me ia a ce e a , dota tă cu un
instinct sigur în a le ge re a ce lor ma i proa ste re a liză ri pictura le , le
de scope re a fă ră gre ș în fie ca re grup de ta blouri pe ca re i le a ră ta
Vince nt. Tot a tâ t de sigură e ra și fa culta te a e i de a re spinge , de la
prima ve de re și cu toa tă hotă râ re a , tot ce e a ce vâ nză torul îi
pre ze nta dre pt a rtă a de vă ra tă . Astfe l încâ t, pe mă sură ce tre ce a u
ore le , ma troa na buhă ită și cu pre ţiozită ţi ne roa de de ve ne a pe ntru
e l un simbol de să vâ rșit a l lumii ne gustore ști și a l stupidită ţii mic-
burghe ze .
— Așa , e xcla mă e a mulţumită de sine , cre d că a m fă cut o
a le ge re bună !
— Da că a ţi fi întins mâ na la întâ mpla re , cu ochii închiși, spuse
Vince nt, n-a ţi fi nime rit ma i ră u.
Fe me ia se ridică gre oi, smucindu-și într-o pa rte fusta la rgă de
ca tife a . Vince nt urmă ri cum sâ nge le împins de unde va din pie ptul
dolofa n i se urcă pe sub gule rul de da nte lă în sus, spre gâ t.
— Oh! e xcla mă e a , oh! nu e ști de câ t un... un... ţă ră noi ne cioplit!
Și ie și ca o furtună , bă lă bă nindu-și încoa ce și încolo pa na
înfiptă în pă lă ria de ca tife a .
Domnul Oba ch e ra furios.
— Ce te -a a puca t, dra gă Vince nt? Ai jignit gra v o clie ntă și a i
strica t ce a ma i bună vâ nza re a să ptă mâ nii.
— Domnule Oba ch, v-a ș ruga să -mi ră spunde ţi la o între ba re .
— Ce între ba re ? Între bă ri a ș a ve a e u să -ţi pun câ te va .
 Vince nt împinse la o pa rte gra vurile a le se de fe me ia ca re
ple ca se și-și re ze mă mâ inile de ma rgine a me se i.
— V-a ș ruga să -mi spune ţi, domnule Oba ch, ce justifica re poa te
a ve a un om ca re -și irose ște singura -i via ţă vâ nzâ nd ta blouri proa ste
unor imbe cili?
Oba ch nici nu se oste ni să ră spundă .
— Da că se ma i întâ mplă a șa ce va , spuse e l, voi fi obliga t să -i
scriu unchiului dumita le și să -l rog să te mute în a ltă pa rte . N-a m
să pot privi ne pă să tor cum mă duci la ruină .
Vince nt fă cu un ge st, ca pe ntru a înlă tura ră sufla re a gâ fâ ită a
lui Oba ch.
— Oa re cum se pot re a liza , domnule Oba ch, câ știguri a tâ t de
ma ri de pe urma unor a se me ne a porcă rii? Și de ce singurii că rora
le dă mâ na să intre a ici sunt tocma i ce i ca re n-a u ochi pe ntru a rta
a de vă ra tă ? Oa re ba nii le -a u usca t sufle tul? Cum se fa ce că oa me nii
să rma ni, ca re pot pre ţui cu a de vă ra t o ope ră de va loa re , n-a u cu ce
să -și cumpe re nici mă ca r o gra vură ca să -și împodobe a scă pe re ţii?
Oba ch se uită la e l chiorâ ș.
— Asta ce ma i e ? Socia lism?
17
Întors a ca să , Vince nt luă de pe ma să volumul lui Re na n și-l
ră sfoi, oprindu-se la o pa gină unde fă cuse un se mn: „Da că vre i să
fii de vre un folos pe lume a a sta , citi e l, tre buie să te je rtfe ști pe
tine însuţi. Omul nu tră ie ște pe pă mâ nt numa i pe ntru fe ricire sa u
pe ntru cinste , e l tră ie ște pe ntru a dă rui lucruri de se a mă ome nirii,
pe ntru a -și de să vâ rși noble ţe a sufle te a scă și a se înă lţa de a supra
josnicie i în ca re ce i ma i mulţi dintre oa me ni își tâ ră sc via ţa .”
În pre a jma Cră ciunului, fa milia Loye r a șe za se un bra d frumos
împodobit chia r în dre ptul fe re stre i dinspre stra dă . Într-o se a ră ,
tre câ nd pe a colo, Vince nt vă zu toa tă ca sa ilumina tă și niște ve cini
ca re intra u pe ușa din fa ţă . La rma voioa să de gla suri se a uze a
pâ nă în stra dă . Fa milia Loye r să rbă tore a Cră ciunul. Vince nt a le rgă
a ca să , se bă rbie ri în gra bă , îmbră că o că ma șă cura tă , își puse o
cra va tă și se întoa rse câ t putu de re pe de în Cla pha m. Se opri
câ te va minute pe tre pte , să -și tra gă sufle tul. Era noa pte a de
Cră ciun, în a e r plute a o undă de blâ nde ţe și de împă ca re . Urcă
scă rile și tra se ciocă ne lul de la ușă . Auzi niște pa și bine cunoscuţi
a propiindu-se prin hol și voce a a tâ t de dra gă ca re ră spunde a ce va
ce lor din sa lon. Ușa se de schise și lumina lă mpii îl izbi în fa ţă . O
privi pe Ursula . Purta o rochie ve rde , fă ră mâ ne ci, cu funde ma ri și
va luri de da nte lă . Era ma i frumoa să ca oricâ nd.
— Ursula !... murmură e l.
Da r e xpre sia chipului e i pă re a să re pe te tot ce -i spuse se
câ ndva în gră dină . Privind-o, îi ră suna u pa rcă din nou în ure chi
cuvinte le de a tunci.
— Ple a că ! șuie ră e a , și-i trâ nti ușa în na s.
A doua zi de dimine a ţă luă va porul spre Ola nda .
Cră ciunul e ra pe rioa da ce a ma i a glome ra tă pe ntru ga le riile
„G oupil”. Domnul Oba ch îi scrise unchiului Vince nt Va n Gogh,
a ducâ ndu-i la cunoștinţă că ne potul să u Vince nt își lua se un
conce diu fă ră să -i ce a ră mă ca r încuviinţa re a . Unchiul Vince nt
hotă rî să -l nume a scă pe ne potul să u la ga le ria principa lă din rue
Cha pta l, la Pa ris. Vince nt ră spunse însă foa rte liniștit că a te rmina t
cu ne gustoria de a rtă . Unchiul, uimit de a ce a stă purta re , se socoti
jignit din ca le -a fa ră și de cla ră că , de -a cum îna inte , e l se spa lă pe
mâ ini în privinţa lui Vince nt. După să rbă tori se ră zgâ ndi însă și-i
fă cu rost ne potului de un post de slujba ș în libră ria Blussé și Braam
din Dordre cht. Ace a sta fu de a ltfe l ce a din urmă oa ră câ nd ce i doi
Vince nt Va n Gogh a u ma i a vut de -a fa ce unul cu ce lă la lt.
Ră ma se la Dordre cht a proa pe pa tru luni, timp în ca re n-a fost
nici cople șit de bucurii, da r nici ne norocit, nu i-a me rs nici bine ,
nici ră u. De fa pt, pa rcă nici nu e ra a colo.
Într-o sâ mbă tă se a ra , luă ultimul tre n de la Dordre cht la
Oude nbosch și, de a colo, fă cu drumul pe jos pâ nă a ca să , la
Zunde rt. În ră coa re a înmire sma tă , pă trunză toa re a nopţii câ mpia
e ra tulbură toa re . De și e ra întune ric, de slușe a bine pă durile de pini
și la nda ca re se întinde a pâ nă de pa rte . Totul îi a minte a de gra vura
18
lui Bodme r ca re a tâ rna în biroul ta tă lui să u. Ce rul e ra a cope rit,
da r printre nori ră zbă te a stră lucire a ste le lor. Încă nu mijise ră zorile
câ nd a junse la cimitirul din Zunde rt. În de pă rta re , din la nurile
întune ca te de grâ u tâ nă r se înă lţa câ nte cul ciocâ rliilor.
Bă trâ nii înţe le ge a u că fiul lor tre ce a printr-o pe rioa dă gre a . În
va ra a ce e a fa milia se mută la E e n, un tâ rgușor la numa i câ ţiva
kilome tri de pă rta re , unde fuse se numit The odorus.
În E e n se a fla un pa rc ma re stră juit de ulmi. Un tre n cu a bur
le ga tâ rgușorul de ora șul Bre da . Pe ntru The odorus muta re a
a ce a sta înse mna totuși un mic pa s îna inte .
Toa mna sosi ma i de vre me ca de obice i, și Vince nt se vă zu
ne voit să ia o hotă râ re . Ursula nu se mă rita se încă .
— Pră vă liile a ste a nu sunt pe ntru tine , Vince nt, îi spuse ta tă l
lui. Tu nu ve zi că inima te înde a mnă spre slujire a lui Dumne ze u?
— Știu, ta tă .
— Atunci de ce nu te duci la Amste rda m să înve ţi?
— M-a ș duce , da r...
— Tot ma i stă ruie îndoia la în sufle tul tă u?
— Da . Nu pot să -ţi e xplic a cum. Ma i la să -mă puţin.
În tre ce re prin E e n, unchiul Ja n îi spuse se : „Oricând te așteaptă
o cam eră în casa m ea, la Am sterd am , Vincent”.
— Re ve re ndul Stricke r a scris că -ţi va gă si pre pa ra tori buni,
a dă uga se ma ma .
În urma sufe rinţe i pricinuite de Ursula , se simţe a le ga t de
soa rta tuturor de zmoște niţilor din lume . Știa că la Unive rsita te a din
Amste rda m pute a să ca pe te o pre gă tire te me inică . Fa miliile Va n
Gogh și Stricke r e ra u ga ta să -l prime a scă în mijlocul lor cu
bună voinţă , să -l încura je ze , să -l a jute cu ba ni și că rţi. Îi ve ne a însă
gre u să se de sprindă pe ntru totde a una de a mintire a Ursule i. Fa ta
se gă se a încă în Anglia , ne mă rita tă . Ră mâ nâ nd de pa rte de e a , în
Ola nda , simţe a că o pie rde de tot. Fă cu rost de câ te va zia re
e ngle ze ști, ră spunse la câ te va ofe rte de se rviciu și, în ce le din
urmă , gă si un post de profe sor la Ra msga te , un port la ma re , la 4
ore și jumă ta te , cu tre nul, de Londra .

7. RAMSGATE ȘI ISLEWORTH

Școa la domnului Stoke s se a fla într-o pia ţă în mijlocul că re ia se

întinde a o pe luză ma re , împre jmuită cu un grila j de fie r.
Școa la a ve a două ze ci și pa tru de e le vi, bă ie ţi între ze ce și
pa ispre ze ce a ni. Vince nt urma să pre de a fra nce za , ge rma na și
ola nde za , să -i supra ve ghe ze pe bă ie ţi după ore le de curs și să -i
ducă în fie ca re sâ mbă tă se a ra la ba ia să ptă mâ na lă . În schimb,
prime a ca să și ma să , da r nu și sa la riu.
Ra msga te e ra un oră șe l a pă să tor, ca re se potrive a cu sta re a lui
sufle te a scă . Fă ră să -și de a se a ma , înce puse să -și îndră ge a scă
sufe rinţa ca pe un prie te n a propia t; mulţumită e i, o pă stra me re u
pe Ursula lâ ngă inimă .
 De a ltfe l, ce înse mnă ta te ma i a ve a pe ntru e l locul unde se a fla
de vre me ce tot nu pute a fi împre ună cu a ce e a pe ca re o iube a ?
Tot ce ce re a e ra ca nime ni să nu se inte rpună între e l și
Ursula , stă pâ na gâ ndurilor și simţurilor lui.
— Nu poţi să -mi da i o le a fă câ t de mică , domnule Stoke s?
între bă Vince nt. Să -mi a jungă mă ca r pe ntru ha ine și tutun.
— Nu, nici să nu te gâ nde ști, îi ră spunse Stoke s. Pot să gă se sc
profe sori de stui numa i pe ntru ca să și ma să .
În prima sâ mbă tă după sosire a la Ra msga te Vince nt porni dis-
de -dimine a ţă spre Londra . Drumul e ra lung și a fa ră dogore a , ia r
ză pușe a la ţinu pâ nă la că de re a nopţii. Ajunse , în fine , la
Ca nte rbury și se opri să se odihne a scă la umbra bă trâ nilor copa ci
ca re stră juie sc ca te dra la me die va lă .
După un scurt popa s, porni ma i de pa rte . Se opri din nou lâ ngă
un mic e le ște u și tra se un pui de somn, sub un pâ lc de fa gi și ulmi,
pâ nă la 4 dimine a ţa . La ivire a zorilor fu de ște pta t de ciripitul
pă să re le lor. Abia după a mia ză a junse la Cha tha m, unde , în
de pă rta re , dincolo de pa jiștile pe jumă ta te inunda te , ză ri
va pora șe le de pe Ta misa . Spre se a ră , intră în pe rife riile bine
cunoscute a le Londre i și, în ciuda obose lii, se îndre ptă cu pa s vioi
spre ca sa Loye r.
Gâ ndul ca re -l mâ na se îna poi în Anglia - dorinţa de a o re ve de a
pe Ursula - îl nă pă di, cople șindu-l a proa pe , de înda tă ce a junse în
pre a jma ca se i. Acum, câ nd se a fla în Anglia , i se pă re a că Ursula
e ste încă a lui, o simţe a a proa pe .
Inima i se zbă te a cu pute re în pie pt și nu re ușe a cu nici un chip
s-o domole a scă . Se re ze mă de un pom, mistuit de o dure re a tâ t de
ma re , încâ t nu o pute a cuprinde în gâ nd sa u în vorbe . Într-un tâ rziu
vă zu stingâ ndu-se la mpa din sa lon, a poi și pe ce a din ca me ra
Ursule i. Istovit, Vince nt se de sprinse cu gre u și porni cu pa și
șovă ie lnici îna poi, pe drumul spre Cla pha m. Câ nd se de pă rtă de
ca sa Ursule i, înţe le se că a pie rdut-o din nou.
Acum, de câ te ori visa la că snicia lui cu Ursula , nu și-o ma i
închipuia ca soţia unui compe te nt spe cia list în a rtă , ci ca o
cre dincioa să și mode stă ne va stă de pre dica tor, trudind a lă turi de
e l pe ntru a jutora re a să ra cilor din ma ha la le le oropsite .
După ce stră bă te a pe jos drumul pâ nă la Londra , a proa pe la
fie ca re sfâ rșit de să ptă mâ nă , îi ve ne a gre u să a jungă îna poi la timp
pe ntru le cţiile de luni dimine a ţa . Une ori umbla toa tă vine re a și
sâ mbă ta , ziua și noa pte a , numa i ca s-o ză re a scă pe Ursula ie șind
din ca să duminică dimine a ţa , câ nd se duce a la bise rică . Pe drum,
cum nu a ve a ba ni, nu pute a nici mâ nca și nici să se a dă poste a scă
pe unde va , și câ nd ia rna își a ră tă colţii, înce pu să sufe re și de frig.
Într-o luni a junse la Ra msga te în zori, sfâ rșit de foa me și de
obose a lă și tre murâ nd de frig. Îi tre bui o să ptă mâ nă între a gă ca să -
și vină în fire .
După câ te va luni, gă si o slujbă ma i bună la școa la me todistă a
domnului Jone s din Isle worth. Domnul Jone s e ra un pa stor cu
pa rohie foa rte întinsă . Vince nt se a nga ja se ca profe sor, da r, în
scurt timp, domnul Jone s îl folosi ca vica r.
Și din nou schimbă ima ginile în ca re se închipuia a lă turi de
Ursula . De da ta a sta nu ma i e ra ne va sta unui pre dica tor ca re
munce a în ma ha la le le oropsite , ci, ma i de gra bă , soţia unui pre ot
de ţa ră ce -și a juta soţul în pa rohie , a șa cum vă zuse la pă rinţii lui.
Și-o închipuia pe Ursula încuviinţâ nd, fe ricită , hotă râ re a lui de a
pă ră si via ţa come rcia lă lipsită de orizont de la „Goupil”, pe ntru a
se dă rui bine lui ome nirii.
Nu bă nuia câ tuși de puţin că ziua nunţii Ursule i se a propia din
ce în ce . Ce lă la lt nu e xista se nicioda tă în minte a lui ca o re a lita te .
Era încre dinţa t că re fuzul Ursule i se da tora vre unui cusur a l lui, pe
ca re se socote a în sta re să -l înlă ture oricâ nd, și ce a ltă ca le ma i
bună se pute a gă si pe ntru a ce a sta de câ t slujire a lui Dumne ze u?
Ele vii să ra ci a i domnului Jone s e ra u toţi din Londra . Pa storul îl
trimite a pe Vince nt, pe jos, la pă rinţii lor, să strâ ngă ta xe le , tocma i
în inima ca rtie rului W hite cha pe l. Acolo stră zile duhne a u îngrozitor,
fa milii nume roa se se îngră mă de a u în ca me re re ci și goa le , ia r
foa me a și boa la se oglinde a u în ochii tuturor. Unii dintre pă rinţii
e le vilor fă ce a u ne gustorie cla nde stină cu ca rne a vite lor bolna ve .
Vince nt gă si fa milii între gi ca re dâ rdâ ia u de frig, în zdre nţe ,
hră nindu-se cu gunoa ie , coji de pâ ine usca tă și ca rne putre dă . Îl
a puca noa pte a a scultâ nd spove da niile lor ja lnice de spre ne ca zuri
și mize rie .
Se bucura se la gâ ndul că tre buia să se ducă la Londra pe ntru
că , la întoa rce re , a ve a prile jul să tre a că pe lâ ngă ușa Ursule i. Da r
ce e a ce ve de a în ma ha la le le din W hite cha pe l îi a bă te a de obice i
gâ ndurile și uita să ma i tre a că prin Cla pha m. Se întorce a la
Isle worth cu mâ na goa lă , fă ră să a ducă mă ca r un singur gologa n
de a ra mă pe ntru Jone s.
Într-o joi se a ra , în timpul slujbe i, pa storul se a ple că spre
vica rul să u, pre fă câ ndu-se obosit.
— Mă simt la ca pă tul pute rilor a stă -se a ră , Vince nt. Dumne a ta
însă a i scris de sigur câ te va pre dici de câ nd te a fli pe -a ici, nu-i a șa ?
Ce -a r fi să a uzim una din e le ? Aș vre a să vă d da că nu cumva a i
pute a fi un pre ot bun.
Vince nt se urcă tre murâ nd în a mvon. Se înroșise și nu știa ce
să fa că cu mâ inile . Gla sul îi suna ră gușit și simţe a că se îne a că . Se
bâ lbâ i de câ te va ori, că utâ nd în me morie fra ze le frumos șle fuite pe
ca re le a ște rnuse a tâ t de curgă tor pe hâ rtie . Da r în cuvinte le
între tă ia te și-n ge sturile stâ nga ce se simţe a izbucnind între a ga
că ldură a sufle tului.
 — Ai fă cut o tre a bă bună , Vince nt, îi spuse domnul Jone s. Am
să te trimit să ptă mâ na viitoa re la Richmond, în locul me u.
În zile le se nine de toa mnă , plimba re a de -a lungul Ta mise i de
la Isle worth la Richmond e ra o a de vă ra tă plă ce re . Ce rul a lba stru și
ca sta nii uria și, cu puzde ria lor de frunze ga lbe ne , se oglinde a u în
a pă . Oa me nii din Richmond îi scrise se ră domnului Jone s că
pre dica tâ nă rului ola nde z le -a plă cut, a șa că bă trâ nul pa stor hotă rî
să -i de a lui Vince nt posibilita te a să -și înce rce norocul ma i de pa rte .
Pa rohia domnului Jone s din Turha m Gre e n e ra înse mna tă , cu
e noria și mulţi și de zle ga ţi la minte . Da că și a colo Vince nt izbute a
să ţină o pre dică bună , a tunci, fire ște , înse mna că poa te să pre dice
de la orice a mvon.
Vince nt a le se ca te xt psa lmul 119/19: „Sunt stră in pe pă mâ nt: nu
a scunde de mine poruncile ta le ”. Le vorbi cu simplita te , da r plin de
înflă că ra re . Tine re ţe a , focul lă untric, ge sturile , ca re tră da u o forţă
a scunsă , ca pul ma siv și ochii lui pă trunză tori, totul a vu un e fe ct
pute rnic a supra cre dincioșilor.
Mulţi ve niră să -i mulţume a scă pe ntru ră sune tul pe ca re
cuvinte le lui l-a u a vut în sufle tul lor. Tulbura t, le strâ nge a mâ inile ,
zâ mbind ca prin ce a ţă . Cum ră ma se singur, se stre cură pe ușa din
spa te a bise ricii și o luă spre Londra .
Pe drum se iscă din se nin o furtună . Abia a tunci bă gă de
se a mă că -și uita se pă lă ria și pa rde siul. Ta misa ve ne a mâ loa să ,
ma i a le s în lungul ţă rmului. La orizont se între ză re a o ge a nă
îngustă de lumină , da r de a supra ca pului se rostogole a u nori gre i,
ce nușii, din ca re ploa ia că de a oblic în pâ nze de se . Muia t pâ nă la
pie le , a le rga ca ie șit din minţi.
Așa da r, în ce le din urmă , izbâ ndise ! Se de scope rise pe sine . Și
a ce a stă biruinţă voia s-o pună la picioa re le Ursule i, s-o împa rtă cu
ea.
 Ploa ia ră pă ia în pra ful a lb de pe că ra re și culca tufe le de
mă ră cini. În de pă rta re a pă ru un ora ș ca re -i a minte a o gra vură de
19
Düre r , un ora ș cu turle , mori, a cope rișuri de a rde zie și ca se în stil
gotic.
Își croia a ne voie drum spre Londra ; a pa îi curge a șiroa ie pe
fa ţă și-i pă trunde a pâ nă în ghe te . Ajunse la ca sa Loye r la o oră
tâ rzie din după -a mia ză . Amurgul se lă sa ce nușiu, pâ clos. De la
oa re ca re de pă rta re a uzi zvon de muzici și de viori și se între bă ce
s-o fi întâ mpla t a colo. Toa tă ca sa e ra ilumina tă . Câ te va tră suri
a ște pta u a fa ră în ploa ie . Ză ri pe re chi da nsâ nd în sa lon. Un birja r
bă trâ n șe de a ghe muit pe ca pră , a dă postindu-se de ploa ie sub o
umbre lă uria șă .
— Ce se pe tre ce a ici? între bă Vince nt.
— E o nuntă , mi se pa re .
Se re ze mă de tră sură . Din pă rul roșu i se pre linge a u șiroa ie pe
obra ji. După un timp, ușa din fa ţă se de schise . În ca drul e i a pă ru
Ursula la bra ţul unui bă rba t îna lt, subţire . Mulţime a din sa lon se
nă pusti a fa ră în pra g, râ zâ nd, strigâ nd, a runcâ nd cu boa be de ore z.
Vince nt se furișă în umbra tră surii. Ursula și soţul e i se urca ră ,
birja rul pocni din bici și ca ii se urniră înce t. Se re pe zi după tră sură
și-și lipi fa ţa de fe re a stra bră zda tă de șuvoa ie . Ursula e ra în
bra ţe le soţului e i, cu gura lipită de gura lui. Tră sura se înde pă rtă .
Vince nt simţi că i-a ple snit ce va în pie pt: ce va ple snise și se
mistuise cu totul. Vra ja se de stră ma se . Nicioda tă nu și-a r fi
închipuit că va fi a tâ t de ușor.
Se tâ rî cu gre u îna poi spre Isle worth, prin ploa ia biciuitoa re , își
strâ nse lucrurile și pă ră si Anglia pe ntru totde a una .
 CARTEA I
BORINAGE20
 1. AMSTERDAM

Vice a mira lul Joha nne s Va n Gogh din ma rina ola nde ză a ște pta
pe tre pte le re șe dinţe i sa le (scutită de chirie ), ca re se ridica
impună toa re în spa te le șa ntie rului na va l. În cinste a sosirii
ne potului să u își îmbră ca se uniforma de ga lă ; pe fie ca re umă r
stră luce a câ te un e pole t de a ur. De a supra bă rbie i ma sive ,
ca ra cte ristică pe ntru ce i din ne a mul Va n Gogh, se profila na sul
pute rnic cu muchie a scuţită , ca re se întâ lne a cu frunte a bomba tă .
— Sunt bucuros că a i ve nit să sta i la mine , Vince nt, îl întâ mpină
e l. Ca sa e foa rte liniștită , ma i a le s a cum, de câ nd copiii me i s-a u
că să torit și fie ca re și-a lua t zborul.
Urca ră un șir de tre pte la te , și Unchiul Ja n de schise ușa une i
ca me re . Vince nt intră și lă să jos sa cul. O fe re a stră la rgă dă de a
spre șa ntie r. Unchiul Ja n se a șe ză pe ma rgine a pa tului, stră duindu-
se să fie câ t ma i puţin ce re monios, bine înţe le s a tâ t câ t îi îngă duia u
tre se le sa le de a ur.
— M-a bucura t ve ste a că te -a i hotă râ t să de vii pre ot, spuse e l.
Printre ce i ce -l sluje sc pe Dumne ze u s-a gă sit totde a una și câ te un
Va n Gogh.
Vince nt scoa se lule a ua din buzuna r și, fă ră gra bă , se a pucă să
o umple cu tutun. Era un lucru pe ca re obișnuia să -l fa că
întotde a una câ nd simţe a ne voia să re fle cte ze o clipă îna inte de a
da un ră spuns.
— Știi, unchiule , e u a ș vre a să mă fa c pre dica tor... M-a ș a puca
de lucru numa ide câ t...
— Nu, Vince nt, gre șe ști, tu nu tre buie să vre i a sta . Pre dica torii
sunt niște oa me ni simpli, fă ră pre gă tire și Dumne ze u știe ce fe l de
învă ţă tură șovă ie lnică propovă duie sc. Nu, bă ie te , pre oţii din
ne a mul Va n Gogh a u a vut întotde a una pre gă tire unive rsita ră . Da r
să lă să m a ste a , de oca mda tă . Acuma , fire ște , vre i și tu să -ţi
de spa che te zi lucrurile . Cina se se rve ște la opt, să știi!
Nici nu a puca se să dispa ră din ca drul ușii spa te le la t a l
vice a mira lului, că pe Vince nt îl și cuprinse o ușoa ră me la ncolie . Se
uită în jurul lui. Pa tul e ra la t și comod, ia r biroul uria ș, scund și
ne te d te îmbia la lucru. Totuși, nu se simţe a la la rgul lui, de pa rcă
s-a r fi a fla t printre stră ini. Își luă șa pca și porni gră bit. Pe drum
de scope ri un libra r e vre u ca re ofe re a tre că torilor frumoa se
re produce ri înșira te pe ca pa cul une i lă zi de schise . După multă
că uta re , Vince nt a le se 13 dintre e le , le fă cu sul sub bra ţ și se
întoa rse a ca să de -a lungul che iului, re spirâ nd a dâ nc mirosul
pute rnic de gudron.
Pe câ nd a tâ rna re produce rile pe pe re ţi, cu grijă , ca să nu strice
ta pe tul, a uzi un ciocă nit în ușă , și re ve re ndul Stricke r intră în oda ie .
Stricke r e ra și e l unchiul lui Vince nt, da r nu e ra un Va n Gogh; soţia
lui și cu ma ma lui Vince nt e ra u surori.
Bine cunoscut în Amste rda m, toa tă lume a îl socote a un pre ot
de stoinic. Ha ine le lui ne gre , din stofă bună a ve a u o croia lă
distinsă .
După ce se sa luta ră , pre otul îi spuse :
— Am vorbit cu Me nde s da Costa , unul dintre ce i ma i buni
cunoscă tori a i limbilor cla sice , să te pre gă te a scă la la tină și
gre a că . Locuie ște în ca rtie rul e vre ie sc. Te ve i duce a colo luni după
a mia ză la ora 3 pe ntru prima le cţie . Da r, îna inte de toa te , rostul
vizite i me le e ste să te invit mâ ine la noi, la ma sa de duminică .
Mă tușa ta , W ilhe lmina , și ve rișoa ra Ka y sunt ne ră bdă toa re să te
va dă .
— Cu multă plă ce re . La ce oră să vin?
 — Noi luă m ma sa pe la 12, după ce te rmin slujba de dimine a ţă .
— Te rog, tra nsmite sa lută rile me le fa milie i, spuse Vince nt, în
timp ce re ve re ndul Stricke r își luă pă lă ria sa ne a gră și ma nuscrisul.
— Pe mâ ine ! spuse unchiul lui și ie și.

2. KAY

Ke ize rsgra cht, stra dă pe ca re locuia fa milia Stricke r, se gă se a

a șe za tă într-unul din ce le ma i distinse ca rtie re din Amste rda m, și
a nume , pe ce l de -a l pa trule a ca na l ca re porne a , în formă de
potcoa vă , din pa rte a de sud a portului, ocole a ce ntrul și se întorce a
în port, ve nind dinspre nord.
Ca na lul e ra cura t și limpe de , mult pre a ce ntra l pe ntru a fi
a cope rit de kroos, ciuda tul mușchi ve rde ca re , în ca rtie re le ma i
să ra ce , a ște rnuse de sute de a ni un stra t gros la supra fa ţa a pe i.
Stra da e ra mă rginită de ca se solide , clă dite într-un stil pur
fla ma nd, înguste , strâ ns lipite una de a lta , de pa rcă e ra u un șir
lung de oște ni purita ni, stâ nd bă ţoși de ga rdă .
A doua zi, după ce a scultă pre dica unchiului Stricke r, Vince nt
porni a ga le spre ca sa pre otului. Soa re le stră lucitor topise norii
ce nușii ca re pa r să plute a scă ve șnic pe ce rul Ola nde i și, pe ntru
scurt timp, vă zduhul se limpe zise .
Ma i a ve a timp pâ nă la ora me se i și umbla a le ne , privind la
bă rcile împinse pe ca na l în sus, împotriva cure ntului. Era u șle puri
pâ nte coa se , lunguie ţe , ţuguia te la ca pe te , cu scobituri a dâ nci la
mijloc, pe ntru încă rcă tura lor de nisip. De la pupă la proră e ra u
întinse frâ nghii lungi, de ca re a tâ rna u rufe le fa milie i. Ta tă l înfige a
o pră jină în noroi, o propte a zdra vă n cu umă rul și, opintindu-se ,
împinge a ba rca , a poi cobora de -a -ndă ra te le a pa sa re la șe rpuită , în
timp ce ba rca a lune ca sub e l. Ne va sta , o fe me ie gre oa ie , dolofa nă ,
cu fa ţa îmbujora tă , stă te a ne clintită la pupă și ma ne vra câ rma
grosola nă de le mn. Copiii se juca u cu câ ine le ; a pă re a u și
dispă re a u câ nd sus pe punte , câ nd în ga ura ca bine i ca re le se rve a
dre pt locuinţă .
Ca sa re ve re ndului Stricke r e ra o clă dire îngustă , tipic fla ma ndă ,
împodobită cu ghirla nde de a ra be scuri, și a ve a tre i e ta je și un turn
îna lt, te rmina t cu fe re a stra podului. Pe a ce a stă fe re a stră ie șe a în
a fa ră o grindă cu un câ rlig lung de fie r la ca pă t.
Mă tușa W ilhe lmina îi ură bun ve nit și-l conduse în sufra ge rie .
21
Un portre t a l lui Ca lvin de Ary Sche ffe r a tâ rna pe pe re te , ia r pe
bufe t stră luce a un se rviciu de a rgint. Pe re ţii e ra u îmbră ca ţi în le mn
de culoa re închisă .
Ochii lui Vince nt încă nu se obișnuise ră bine cu întune cime a
ca me re i, câ nd din umbră se de sprinse o fa tă îna ltă , mlă dioa să ,
ca re -l întâ mpină cu că ldură .
— N-a i de unde să mă cunoști, spuse e a cu o voce plă cută ,
ca ldă . Sunt ve rișoa ra dumita le , Ka y.
Vince nt luă mâ na ca re -i fuse se întinsă și simţi din nou, după
multe luni de zile , pie le a ca tife la tă și ca ldă a une i fe me i tine re .
— Nu ne -a m vă zut nicioda tă , continuă fa ta pe a ce la și ton
prie te nos, și mi se pa re de stul de curios... Eu a m 26 de a ni, și
dumne a ta tre buie să a i...
Vince nt o prive a tă cut. Îi tre buiră ma i multe clipe pâ nă să -și
de a se a ma că se cuve ne a un ră spuns.
 — Două ze ci și pa tru, ma i tâ nă r ca dumne a ta , rosti e l re pe zit, cu
o voce stride ntă și a spră , ca să -și re pa re ne cuviinţa .
— Da . Da că sta u să mă gâ nde sc, nu e chia r a șa de ciuda t.
Dumne a ta n-a i ve nit nicioda tă la Amste rda m, și e u n-a m fost
nicioda tă în Bra ba nt. Da r vă d că nu mă port ca o a de vă ra tă ga zdă .
Nu vre i să ie i loc?
Vince nt se a șe ză pe ma rgine a unui sca un ta re . Une ori, printr-o
ciuda tă me ta morfoză , se pre schimba brusc dintr-un ţă ră noi
ne cioplit și stâ nga ci într-un om de lume , curte nitor.
— Ma ma a vrut a de se a să te invite la noi, se a uzi e l spunâ nd.
Cre d că Bra ba ntul ţi-a r plă ce a . Ţinutul e foa rte pitore sc.
— Știu. Mă tușa Anna mi-a scris și m-a po it de ma i multe ori.
Va tre bui să ră spund invita ţie i câ t de curâ nd.
— Da , întă ri e l, tre buie .
Numa i un colţ înde pă rta t din minte a lui o a uze a și-i ră spunde a .
Tot re stul îi sorbe a frumuse ţe a cu se te a la comă a omului ca re se
a dă pa se pre a mult la izvorul singură tă ţii. Ka y a ve a tră să turile
viguroa se a le fe me ii ola nde ze , da r rotunjite , șle fuite pâ nă la
gingă șie . Pă rul e i, nici blond ca pa iul, nici roșcova n ca a l
ola nde ze lor, e ra un a me ste c ciuda t în ca re ja rul une i nua nţe se
îmbina cu a urul ce le ila lte într-o stră lucire luminoa să și
mâ ngâ ie toa re . Își fe rise pie le a de soa re și de vâ nt; a lbul bă rbie i se
pie rde a în tra nda firiul obra jilor cu o iscusinţă de mnă de un pictor
fla ma nd. Ochii, de un a lba stru a dâ nc, a rde a u de bucuria vie ţii, pe
ca re gura , rotundă , plină , ușor între de schisă , pă re a oricâ nd ga ta s-
o prime a scă și s-o dă ruie .
Bă gă de se a mă tă ce re a lui Vince nt și-l între bă :
— La ce te gâ nde ști, ve re ? Pa ri cufunda t în gâ nduri.
— Mă gâ nde a m că lui Re mbra ndt i-a r fi plă cut să te picte ze .
Ka y râ se a dâ nc, cu dulce a ţă în gla s.
 — Pa rcă lui Re mbra ndt îi plă ce a să picte ze numa i fe me i
bă trâ ne și urâ te , nu-i a șa ?
— Nu, ră spunse Vince nt. A picta t bă trâ ne frumoa se , fe me i
să ra ce sa u, într-un fe l, ne fe ricite , da r pe ca re sufe rinţa le înnobila .
Pe ntru întâ ia oa ră Ka y îl privi a te ntă pe Vince nt. Își a runca se
ochii doa r în tre a că t a supra lui câ nd intra se și nu obse rva se la e l
de câ t ciuful de pă r roșca t și fa ţa ca m gre oa ie . Acum re ma rcă gura
că rnoa să , ochii a dâ nciţi, a rză tori, frunte a îna ltă , sime trică a
ne a mului Va n Gogh și bă rbia pute rnică , ușor a vâ nta tă îna inte .
— Ia rtă -mă , a m spus o prostie , murmură e a a proa pe în șoa ptă .
Înţe le g ce spui de spre Re mbra ndt. Câ nd zugră ve ște bă trâ nii a ce ia
cu fa ţa a spră , pe ca re sunt întipă rite sufe rinţa și înfrâ nge re a , e l
scoa te la ive a lă e se nţa frumuse ţii. Nu-i a șa ?
— De spre ce discuta ţi voi a tâ t de se rios, copii? între bă
re ve re ndul Stricke r din ușă .
— Am fă cut cunoștinţă , ră spunse Ka y. De ce nu mi-a i spus că
a m un vă r a tâ t de dră guţ?
După puţin timp intră în ca me ră un bă rba t zve lt, cu un zâ mbe t
de ga ja t și un foa rte plă cut fe l de a fi. Ka y se ridică și-l să rută
dră gă stos.
22
— Ve re Vince nt, a ce sta e soţul me u, m ijnh eer Vos.
Se întoa rse a poi, după câ te va clipe , cu un bă ie ţa ș de vre o doi
a ni, un copil vioi, cu pă r câ ne piu, cu fa ţă visă toa re și ochi a lba ștri
ca a i e i. Ka y se a ple că și ridică bă ia tul, ia r Vos îi cuprinse pe
a mâ ndoi cu bra ţe le .
— Vre i să sta i la ma să lâ ngă mine , Vince nt? îl între bă mă tușa
W ilhe lmina .
În fa ţa lui Vince nt stă te a Ka y, a vâ ndu-l în stâ nga pe Vos, ia r în
dre a pta pe Ja n, cocoţa t pe niște pe rne . Acum, câ nd soţul e i e ra
a ca să , uita se de Vince nt. Culoa re a obra jilor i se a prinse se . La un
mome nt da t, câ nd soţul îi spuse ce va în șoa ptă , se întinse
sprinte nă înspre e l și-l să rută .
Unde le iubirii ce lor doi se ră spâ ndise ră pa rcă pâ nă la e l,
învă luindu-l. Pe ntru prima oa ră după duminica a ce e a tristă , ve che a
dure re pricinuită de Ursula ţâ șni din nou la supra fa ţă , de unde va ,
dintr-un unghe r ta inic de sufle t, nă pă dindu-i în între gime minte a și
trupul. Mica fa milie din fa ţa lui, a tâ t de unită prin ca lda lor iubire , îl
fă cu să înţe le a gă că , în tot timpul a ce stor luni de via ţă se a rbă dă ,
fuse se înse ta t, crâ nce n înse ta t de dra goste , și că e ra vorba de o
se te ca re nu se pute a potoli ușor.

3. UN PREOT DE ŢARĂ ÎMBÂCSIT

Vince nt se scula în fie ca re dimine a ţă îna inte de ră să ritul

soa re lui și cite a din Biblie. Pe la ora 5, câ nd se ive a soa re le , se
duce a la fe re a stra ca re dă de a spre șa ntie rul na va l și prive a șirurile
de muncitori ce intra u pe poa rtă - o linie lungă , șe rpuitoa re de
silue te ne gre . Va pora șe le plute a u încoa ce și încolo pe Zuide rze e ;
23
în de pă rta re , lâ ngă sa tul de pe ste Y , se ză re a u coră bii cu pâ nze
ca fe nii lune câ nd cu re pe ziciune .
După ce soa re le ră să re a de -a bine le a , risipind pâ cla ca re ma i
stă ruia pe gră me zile de che re ste a , Vince nt se înde pă rta de la
fe re a stră , mâ nca o buca tă de pâ ine usca tă , be a un pa ha r de be re
și a poi, vre me de șa pte ore , se lupta cu la tina și gre a ca .
După pa tru sa u cinci ce a suri de încorda re își simţe a ca pul
gre u; tâ mple le îi zvâ cne a u și gâ ndurile i se încâ lce a u. Nu-și dă de a
se a ma cum va fi în sta re să ducă la bun sfâ rșit a ce st studiu a rid,
ca re ce re a stă ruinţă și încorda re , după a nii din urmă , în ca re nu
a vuse se de câ t pre ocupă ri a rtistice . Îngră mă de a în minte de -a
va lma re guli gra ma tica le pâ nă câ nd soa re le a lune ca pe boltă spre
a sfinţit și ve ne a ce a sul să ple ce la Me nde s da Costa , la le cţie .
Îndre ptâ ndu-se într-a colo, obișnuia să tre a că de -a lungul
Buite nka ntului, înconjura ca pe la Oude zyds și bise rica ve che ,
stră bă tâ nd stră zi întortoche a te , pe ca re se gă se a u multe chioșcuri
cu re produce ri, gra vuri și litogra fii.
Me nde s îi a minte a lui Vince nt de Im itaţia lui Crist de Ruype re z.
Era tipul cla sic de e vre u, cu ochi a dâ nci, ca ve rnoși, cu o figură
spiritua liza tă , pre lungă și suptă , și cu o ba rbă moa le , a scuţită , ca a
ce lor dintâ i ra bini. O a tmosfe ră stă tută și a pă să toa re stă ruia în
ca rtie rul e vre ie sc spre mijlocul după -a mie zii. Vince nt, îndopa t cu
șa pte ore de gre a că și la tină și cu multe a lte le de istorie și
gra ma tică ola nde ză , se a pucă să -i vorbe a scă lui Me nde s de spre
litogra fii. Într-o zi îi a duse profe sorului studiul pe ntru Bo tez ul de
Ma ris.
Me nde s a pucă Botezul între de ge te le lui osoa se , subţia te spre
vâ rf, privindu-l în pulbe re a a urie a ra ze lor ce pă trunde a u prin
fe re a stra îna ltă .
— E bun, spuse cu voce a lui gâ jâ ită . Izbute ște să re de a ce va din
spiritul unive rsa l a l re ligie i.
Vince nt simţi pe loc că -l pă ră se ște obose a la . Se a vâ ntă într-o
de scrie re însufle ţită a a rte i lui Ma ris. Me nde s clă tină impe rce ptibil
din ca p. Re ve re ndul Stricke r îi plă te a ba ni gre i ca să -l pre gă te a scă
pe Vince nt la la tină și gre a că .
 — Vince nt, spuse e l liniștit, Ma ris e foa rte inte re sa nt, da r
timpul tre ce și a m fa ce ma i bine să continuă m le cţia , ce zici?
Vince nt înţe le se . În drum spre ca să , după ce le două ore de
studiu, obișnuia să se opre a scă în fa ţa curţilor și să -i prive a scă la
lucru pe cioplitorii în le mn, pe dulghe ri și pe ce i ce a proviziona u
va poa re le cu a lime nte . Pute a să ză re a scă în câ te o pivniţă ma re de
vinuri, prin ușile la rg de schise , oa me ni ca re a le rga u încoa ce și
încolo, cu lumâ nă ri în mâ nă , pe sub bolta întune coa să .
Unchiul Ja n ple că pe ntru o să ptă mâ nă la He lvoort. Știindu-l pe
Vince nt singur în ca sa ce a ma re din spa te le șa ntie rului na va l, Ka y
și Vos tre cură într-o după -a mia ză , tâ rziu, să -l pofte a scă la cină .
— Ar tre bui să tre ci pe la noi în fie ca re se a ră pâ nă se întoa rce
unchiul Ja n, îi spuse Ka y. Ia r ma ma a r dori să ie i ma sa cu noi în
fie ce duminică , după slujbă .
După ce te rmina u ma sa , a i ca se i juca u că rţi. Vince nt, ca re nu
știa să joa ce , se a șe za într-un colţ liniștit și cite a Istoria cruciad elor
de Auguste Gruson. Din unghe rul lui pute a s-o prive a scă în voie pe
Ka y, urmă rindu-i toa te nua nţe le zâ mbe tului fuga r, a ţâ ţă tor. O da tă
Ka y se sculă de la ma să și ve ni lâ ngă e l.
— Ce cite ști, ve re Vince nt? între bă .
El îi ră spunse a ră tâ ndu-i ca rte a . Apoi a dă ugă :
— E o că rţulie frumoa să , a ș pute a spune că e scrisă cu simţire a
lui Thys Ma ris.
Ka y zâ mbi. El fă ce a a de se ori a stfe l de a propie ri lite ra re
ne obișnuite .
— De ce Thys Ma ris? între bă e a .
— Cite ște , să ve zi da că nu-ţi a minte ște o pâ nză de Ma ris. Uite
a ici, unde e de scris un ca ste l ve chi pe o stâ ncă , cu pă duri de
toa mnă scă lda te în lumina a murgului, ia r în prim-pla n ogoa re
ne gre și un ţă ra n ca re a ră cu un ca l a lb.
 În timp ce Ka y cite a , Vince nt îi a duse un sca un. Câ nd îl privi,
ochii e i a lba ștri e ra u umbriţi, îngâ ndura ţi.
— Da , spuse e a , e întocma i ca într-un ta blou de Ma ris.
Scriitorul și pictorul folose sc mijloa ce dife rite , proprii a rte i
fie că ruia , da r e xprimă a ce la și gâ nd.
Vince nt luă ca rte a și-și plimbă cu ne ră bda re de ge tul de -a
lungul pa ginii.
— Uite , râ ndul ă sta poţi să -l gă se ști tot a tâ t de bine la
24 25
Miche le t sa u la Ca rlyle .
— Știi, ve re dra gă , pe ntru un om ca re și-a pe tre cut a tâ t de
puţine ore prin școli, e ști uimitor de citit. Și a cum cite ști a tâ t de
mult?
— Nu. Mi-a r plă ce a , da r nu pot. De și, de fa pt, n-a r tre bui să
tâ nje sc a tâ ta după a sta , că ci în cuvâ ntul lui Cristos poţi gă si orice
lucru ma i bine și ma i frumos spus de câ t în orice a ltă ca rte .
— O, Vince nt, strigă Ka y să rind în picioa re , cuvinte le a ste a nu ţi
se potrive sc de loc!
Vince nt fă cu ochii ma ri.
— De și ta ta spune că a r tre bui să te conce ntre zi și să nu te
gâ nde ști de loc la a stfe l de lucruri, totuși e u te gă se sc mult ma i
a tră gă tor câ nd îl de scope ri pe Thys Ma ris în Istoria cruciad elor de câ t
a tunci câ nd vorbe ști ca un pre ot de ţa ră îmbâ csit.
Vos se a propie și spuse :
— E râ ndul tă u să joci, Ka y.
Ka y își împlâ ntă o clipă privire a în că rbunii vii, a rză tori de sub
sprâ nce ne le stufoa se a le lui Vince nt, a poi îl luă de bra ţ pe soţul e i
și se a lă tură ce lorla lţi, la joc.
 4. LATINA ȘI GREACA

Me nde s da Costa știa că lui Vince nt îi pla ce să ste a de vorbă cu

e l de spre lucrurile ce le ma i fe lurite a le vie ţii, a șa că , de câ te va ori
pe să ptă mâ nă , după ce se te rmina le cţia , nă scoce a fe l de fe l de
motive ca să -l poa tă însoţi îna poi spre ora ș.
O da tă îl duse pe Vince nt într-un ca rtie r de ose bit a l ora șului, în
ma ha la ua ca re se întinde a de la Le idsche Poort, lâ ngă Vonde l
Pa rk, pâ nă la ga ra ola nde ză . Era foa rte popula t, și ca se le mă runte ,
cu câ te -un pe tic de gră dină , a le muncitorilor se înghe suia u a lă turi
de fa bricile de che re ste a . Ne numă ra te ca na le înguste stră bă te a u
a ce a stă pa rte a ora șului.
— Tre buie să fie minuna t să fii pre ot într-un ca rtie r ca a ce sta ,
spuse Vince nt.
— Da , ră spunse Me nde s în timp ce -și umple a pipa și-i tre ce a
lui Vince nt punga conică de tutun, a ce ști oa me ni a u ne voie de
sprijin și dra goste ma i mult de câ t prie te nii noștri din ora ș.
Tocma i tre ce a u pe ste un pode ţ de le mn ca re pă re a de sprins
dintr-un pe isa j ja pone z. Vince nt se opri.
— Ce vre i să spui, m ijnh eer?
— Muncitorii a ce știa , continuă Me nde s cu o ușoa ră mișca re
ocrotitoa re a bra ţului, duc o via ţă gre a . Da că se îmbolnă ve sc, de
obice i n-a u ba ni pe ntru doctor. Tră ie sc de a zi pe mâ ine din munca
lor - și nu e o muncă ușoa ră . Ca se le lor, după cum ve zi, sunt mici și
să ră că cioa se ; mize ria îi pa ște la tot pa sul. Au înche ia t cu via ţa un
tâ rg pă gubos și poa te că numa i cre dinţa în Dumne ze u a r pute a să -i
ma i a line .
Vince nt își a prinse pipa și a runcă chibritul în micul ca na l de
sub e l.
— Și oa me nii ce ila lţi, ce i din ora ș?...
— Ei sunt bine îmbră ca ţi, a u situa ţii sigure , ba ni puși la o pa rte
pe ntru vre muri gre le . Câ nd se gâ nde sc la Dumne ze u, îl vă d ca pe
un bă trâ n în plină prospe rita te , mulţumit de sine pe ntru fe lul
minuna t în ca re me rg tre burile pe pă mâ nt.
— Pe scurt, spuse Vince nt, sunt ca m mă rginiţi?
— Doa mne fe re ște ! strigă Me nde s. Eu n-a m spus nicioda tă
a sta .
— Nu, e u a m spus-o.
În se a ra a ce e a Vince nt își de schise că rţile de gre a că , a poi
ră ma se mult timp cu privire a pironită pe pe re te le din fa ţă . Își
a minti de ma ha la le le ne norocite din Londra , de să ră cia cumplită și
de sufe rinţa de a colo; își a minti de dorinţa lui de a se fa ce
pre dica tor ca să -i a jute pe a ce ști oa me ni să rma ni. În minte îi ve ni
de oda tă ima gine a bise ricii unchiului Stricke r. Pa rohia e ra
prospe ră , e noria șii fiind oa me ni cu sta re , simţitori la lucrurile
frumoa se pe ca re le ofe re a via ţa și ga ta să și le însușe a scă .
Pre dicile unchiului Stricke r e ra u bine a lcă tuite și încura ja toa re , da r
cine din pa rohie a ve a ne voie de încura ja re ?
Tre cuse ră șa se luni de câ nd sosise la Amste rda m și înce pe a ,
în sfâ rșit, să înţe le a gă că munca încorda tă nu pute a fi de câ t o
pa lidă înlocuitoa re a une i înclina ţii a de vă ra te spre studiu. Împinse
la o pa rte că rţile de gre a că și de schise a lge bra . Pe la mie zul nopţii
unchiul Ja n intră în ca me ră .
— Am vă zut lumină pe sub ușă , Vince nt, spuse vice a mira lul, și
pa znicul mi-a spus că te -a ză rit plimbâ ndu-te pe șa ntie r, a zi-
dimine a ţă la 4. La urma urme i, câ te ore lucre zi pe zi?
— De pinde , ră spunse Vince nt, între optspre ze ce și două ze ci.
— Două ze ci!
 Unchiul Ja n clă tină din ca p. De za mă gire a se pute a citi foa rte
bine pe fa ţa lui. Vice a mira lul nu pute a să se împa ce cu ide e a unui
e șe c în fa milia Va n Gogh.
— Da r, Vince nt, nu e fire sc să a i ne voie chia r de a tâ te a ore de
studiu!
— Tre buie să -mi te rmin te me le , unchiule .
Unchiul Ja n își ridică sprâ nce ne le stufoa se .
— Bine , bine , fire ște , să le te rmini... Da r... Eu le -a m fă gă duit
pă rinţilor tă i să -ţi port de grijă . Acum fă , te rog, bine și du-te la
culca re , și a ltă da tă să nu ma i lucre zi pâ nă la ore le a ste a .
Vince nt împinse la o pa rte e xe rciţiile . N-a ve a ne voie de somn,
n-a ve a ne voie de iubire , nici de ocrotire și nici de plă ce ri. În
schimb, a ve a ne voie să înve ţe la tina și gre a ca , a lge bra și
gra ma tica , ca să poa tă tre ce e xa me ne le , să intre la unive rsita te , să
se fa că pre ot, și a stfe l să fie de vre un folos pe pă mâ nt.

5. MENDES DA COSTA

Prin ma i, a bia după un a n de la sosire a la Amste rda m, înce pu

să -și de a se a ma că , pâ nă la urmă , lipsa lui de înclina re pe ntru
studiul pur te ore tic îl va doborî. Ace a sta nu e ra numa i consta ta re a
unui fa pt, ci și re cunoa ște re a une i înfrâ nge ri. Ori de câ te ori o
pa rte din cre ie rul lui înce rca se să re cunoa scă a ce st a de vă r,
ce a la ltă pa rte îl re spinse se și că uta se să -l de zmintă , cufundâ ndu-se
într-o muncă istovitoa re .
Da că n-a r fi fost de câ t munca gre a și vă dita lui ne potrivire cu
e a , încă n-a r fi fost a tâ t de ne liniștit. Da r între ba re a ca re -l chinuia
zi și noa pte e ra : voia într-a de vă r să de vină un popă onora bil și
diba ci ca unchiul să u Stricke r? Da r ce s-a r a le ge a tunci de ţinta
vie ţii lui - a jutora re a să ra cilor, bolna vilor, oropsiţilor - da că încă
cinci a ni de a ci îna inte va tre bui să se ocupe numa i de de clină ri și
de formule ?
La sfâ rșitul une i după -a mie ze de ma i, după ce -și te rmina se
le cţia cu Me nde s, Vince nt spuse :
— Mijnh eer da Costa , n-a ţi vre a să fa ce ţi o plimba re cu mine ?
Me nde s simţise fră mâ nta re a ca re cre ște a în Vince nt, ghicise că
tâ nă rul a junse se la clipa câ nd tre buia lua tă o hotă râ re .
— Da , chia r mă gâ nde a m să fa c o mică plimba re . Ae rul e
foa rte proa spă t după ploa ie . Te însoţe sc cu plă ce re .
Își înfă șură de ma i multe ori un fula r de lâ nă în jurul gâ tului și-
și luă o ha ină ne a gră cu gule r îna lt. Ie șiră în stra dă , tre cură pe
lâ ngă sina goga în ca re cu pe ste două se cole în urmă fuse se
26
e xcomunica t Ba ruch Spinoza și, câ te va ca se ma i de pa rte , prin fa ţa
ve chii locuinţe a lui Re mbra ndt, din Ze e stra a t.
— A murit în să ră cie și umilinţă , spuse Me nde s pe un ton
obișnuit, în timp ce tre ce a u pe lâ ngă ca să .
Vince nt îi a runcă o privire în fugă . Me nde s a ve a da rul de a
pă trunde în mie zul une i proble me chia r îna inte de a i-o fi înfă ţișa t.
Era de ose bit de sprinte n la minte . Lucrurile pe ca re le spune a
pă re a u să fi fost te me inic cumpă nite în a dâ ncurile ne bă nuite a le
jude că ţii lui. Vince nt fă ce a o compa ra ţie între e l și ce i doi unchi a i
lui, Ja n și Stricke r. Câ nd discuta cu e i, cuvinte le se love a u pa rcă de
un zid ca re le ră sfrâ nge a curâ nd îna poi, sub forma obișnuită a unui
„da !” sa u a unui „nu!”. Me nde s însă , îna inte de a da un ră spuns,
cumpă ne a gâ ndul pe ca re i-l împă rtă șe a ce lă la lt, cufundâ ndu-l în
fâ ntâ na a dâ ncă a înţe le pciunii lui.
— Și totuși, n-a murit ne fe ricit, spuse Vince nt.
— Nu, ră spunse Me nde s, Re mbra ndt s-a re a liza t din plin și și-a
da t se a ma pe de -a -ntre gul de propria -i va loa re . De a ltfe l, a fost
singurul om din vre me a lui ca re a re cunoscut a ce a stă va loa re .
— Și fa ptul că și-a cunoscut singur va loa re a i-o fi fost oa re de
a juns? Da r da că pâ nă la urmă n-a r fi fost a șa cum cre de a e l și
ne re cunoa ște re a publică s-a r fi dove dit îndre ptă ţită ?
— Pă re re a oa me nilor n-a ve a nici o importa nţă pe ntru e l.
Re mbra ndt simţe a că tre buie să picte ze . Da că picta bine sa u ră u, îi
e ra totuna ; pictura a fost substa nţa din ca re și-a plă mă dit
pe rsona lita te a și ca re i-a ofe rit sprijin mora l. Una din tră să turile
ce le ma i importa nte a le a rte i, Vince nt, stă în putinţa pe ca re i-o dă
a rtistului de a -și re a liza propria pe rsona lita te . Re mbra ndt a
înfă ptuit ce e a ce știa că e ste me nire a lui; a sta i-a justifica t
e xiste nţa . Chia r da că a rta lui a r fi fost lipsită de va loa re , e l tot a r fi
fost de o mie de ori ma i ră splă tit de via ţă de câ t da că s-a r fi le pă da t
de me nire a lui și a r fi de ve nit ce l ma i boga t ne gustor din
Amste rda m.
— Înţe le g.
— Fa ptul că ope ra lui Re mbra ndt a duce a zi bucurie între gii
lumi nu ma i înse a mnă nimic pe ntru e l, continuă Me nde s,
urmă rindu-și pa rcă un gâ nd a l să u. Totuși, pâ nă câ nd a închis
ochii, via ţa i-a fost plină și izbutită , chia r da că ne ca zurile l-a u
împins în groa pă . Așa s-a înche ia t ca rte a vie ţii lui, o ca rte de toa tă
frumuse ţe a . Ce e a ce a conta t pe ntru e l a fost ca lita te a stă ruinţe i și
de vota me ntului fa ţă de propriul ide a l, și nu ca lita te a picturii sa le .
Se opriră să prive a scă oa me nii ca re încă rca u că ruţe le cu nisip
lâ ngă Y, a poi tre cură prin ma i multe stră zi înguste , cu gră dini
îmbră ca te în ie de ră .
— Da r cum poa te ști un tâ nă r da că și-a a le s bine ca le a ,
m ijnh eer? El e încre dinţa t că a r tre bui să fa că un a numit lucru în
via ţa lui și numa i a ce l lucru. Da r da că după a ce e a de scope ră că nu
i se potrive ște de loc?
Me nde s își ridică bă rbia a scunsă în gule rul ha ine i. Ochii ne gri
îi scâ nte ia u.
— Prive ște , Vince nt, norii a ce ia ce nușii ca re s-a u împurpura t în
a sfinţit.
Ajunse ră în port. Ca ta rge le va poa re lor, șirul de ca se ve chi și
pomii de pe che i se profila u în lumina roșie tică , și între a ga
prive liște se oglinde a în Ze e . Me nde s își umplu pipa și-i tre cu
punga de hâ rtie lui Vince nt.
— Mulţume sc, pipa me a e a prinsă , m ijnh eer.
— A, da , a șa e . Vre i să ne plimbă m pe lâ ngă dig, spre
Ze e burg? În pa rte a a ce e a e cimitirul e vre ie sc și a m pute a să ne
a șe ză m o clipă lâ ngă locul unde odihne sc a i me i.
Umbla u în tă ce re , ca doi prie te ni, ia r vâ ntul le spulbe ra fumul
pe ste ume ri.
— De nimic nu poţi fi sigur pe ntru toa tă via ţa , Vince nt, spuse
Me nde s. Tot ce poţi fa ce e ste să a i cura jul și pute re a să înce rci
ce e a ce cre zi că e bine . Se poa te întâ mpla să ia să prost, da r ce l
puţin a i conștiinţa că a i înce rca t să re a lize zi ce va , și ă sta e lucrul
ce l ma i de se a mă . Tre buie să ne că lă uzim după ce le ma i bune
impulsuri a le ra ţiunii și a poi să lă să m ca Domnul să jude ce
re zulta tul fina l. Da că e ști hotă râ t în a ce a stă clipă să -l sluje ști într-
un fe l sa u a ltul pe cre a torul nostru, a tunci a ce a stă cre dinţă tre buie
să -ţi fie singura că lă uză în viitor. Nu tre buie să -ţi fie te a mă să te
încre zi în e a .
— Cre zi că sunt în sta re ?
 — Să -l sluje ști pe Dumne ze u?
Me nde s se uită la e l, și un zâ mbe t re ţinut îi flutură pe buze .
— Nu. Vre a u să spun, în sta re să de vin un pre ot învă ţa t, ca ce i
pe ca re -i promove a ză unive rsita te a .
Me nde s nu voia să discute de spre ca zul lui Vince nt în spe ţă .
Voia să a borde ze doa r che stiuni ge ne ra le și să -l la se pe bă ia t să ia
singur o hotă râ re .
Ajunse ră între timp la cimitirul e vre ie sc. Era foa rte mode st, plin
de pie tre fune ra re ve chi cu inscripţii în e bra ică , printre ca re
cre ște a u ici și colo smocuri de ia rbă îna ltă , de un ve rde -închis, și
tufe de soc. Lâ ngă locul de ve ci a l fa milie i da Costa se a fla o ba ncă
de pia tră , pe ca re se a șe za ră . Vince nt scoa se pipa din gură și o
lă să să se stingă . La ora a ce e a de se a ră cimitirul e ra pustiu și
învă luit într-o liniște pe ca re n-o tulbura nici un fre a mă t.
— Orice om a re o forţă proprie , Vince nt, o însușire spe cifică
lui, spuse Me nde s, privind morminte le în ca re odihne a u pă rinţii lui
și, da că ţine se a ma de e a , orice -a r fa ce , va ie și bine pâ nă la urmă .
Da că te -a i fi ocupa t ma i de pa rte de a rtă , forţa de ca ra cte r ca re te
fa ce să fii a șa cum e ști te -a r fi a juta t să izbute ști în me se rie .
Ace la și lucru se poa te spune și de spre ca rie ra dumita le de
profe sor. Într-o bună zi te ve i re a liza din plin, indife re nt de ca le a pe
ca re ţi-a i a le ge -o.
— Și da că a ș ple ca din Amste rda m, re nunţâ nd la a ce a stă
ca rie ră de pre ot cu titlu unive rsita r?
— N-a re nici o importa nţă . Ai să te întorci la Londra ca
pre dica tor, sa u a i să lucre zi într-o pră vă lie , sa u a i să fii ţă ra n în
Bra ba nt. Orice ve i fa ce , a i să fa ci bine . Am simţit ca lita te a
plă ma de i ta le , din ca re va ie și pâ nă la urmă un om a de vă ra t. Știu
că e o plă ma dă bună . O să ţi se pa ră , poa te , de multe ori în via ţă
că a i da t gre ș. Da r în ce le din urmă ve i izbuti să te re a lize zi pe tine
însuţi și, în a ce st chip, îţi ve i simţi via ţa împlinită .
— Îţi mulţume sc, m ijnh eer da Costa . Mi-e de ma re folos ce e a
ce -mi spui.
Pe Me nde s îl stră bă tu un fior. Ba nca de pia tră e ra re ce și
soa re le pie rise în ma re . Se ridică .
— Vre i să me rge m, Vince nt?

6. ÎN CE CONSTĂ FORŢA CEA MARE?

În ziua urmă toa re înse ra re a îl gă si pe Vince nt la fe re a stra ca re

dă de a spre șa ntie r. Ale e a scurtă de plopi cu silue te de lica te și
ra muri subţiri se profila gra ţios pe ce rul ce nușiu de se a ră .
„Da că nu sunt bun pe ntru studiul te ore tic, își spuse Vince nt,
înse a mnă , oa re , că nu pot fi de nici un folos pe lume ? La urma
urme i, ce -a u a fa ce gre a ca și la tina cu iubire a de a proa pe le
nostru?”
Jos, unchiul Ja n își fă ce a obișnuita -i inspe cţie pe șa ntie r.
Vince nt ză re a în de pă rta re ca ta rge le coră biilor din docuri. În fa ţă
e ra va sul-a mira l „Atje h”, ne gru în între gime , înconjura t de
monitoa re roșii și ce nușii.
„Ce e a ce mi-a m dorit într-una a fost să -l sluje sc pe Dumne ze u
cu fa pta , nu să de se ne z triunghiuri și ce rcuri. Nu m-a m gâ ndit
nicioda tă să a m o bise rică ma re și să ţin pre dici a le se . Simt că
a pa rţin ce lor umili și în sufe rinţă . ACUM, ȘI NU PESTE CINCI ANI!”
 Chia r a tunci se a uzi clopotul sunâ nd, și șuvoiul de lucră tori
înce pu să se re ve rse spre poa rtă , în timp ce la mpa giul ve ni să
a prindă fe lina rul șa ntie rului. Vince nt ple că de la fe re a stră .
Își dă de a se a ma că a tâ t ta tă l lui, câ t și unchiul Ja n și unchiul
Stricke r che ltuise ră o mulţime de timp și de ba ni cu e l în a nul din
urmă . Da că se lă sa de învă ţă tură , toa tă a ce a stă che ltuia lă se pute a
socoti pe de -a -ntre gul irosită .
Da r cine e ra de vină ? Dinspre pa rte a lui, își dă duse toa tă
silinţa . Ma i mult de două ze ci de ore pe zi nu pute a să lucre ze . Se
pa re că nu e ra fă cut de loc pe ntru a ce a stă via ţă de studiu. Sa u
poa te că înce puse pre a tâ rziu. Da r da că a r ple ca mâ ine ca
pre dica tor, muncind cu de vota me nt pe ntru oa me ni, a r ma i înse mna
oa re a ce a sta o înfrâ nge re ? Da că a r îngriji de bolna vi, i-a r încura ja
pe ce i oste niţi, i-a r mâ ngâ ia pe pă că toși și i-a r a duce pe ca le a
bună pe ce i ne cre dincioși tot înfrâ nge re a r înse mna ?
Fa milia i-a r ră spunde că da . I-a r spune că nu e în sta re să fa că
nimic, nicioda tă , că e ne re cunoscă tor și lipsit de me rite , oa ia
ră tă cită a fa milie i Va n Gogh.
„Orice a i să fa ci, spuse se Me nde s, a i să fa ci bine . În ce le din
urmă , ve i izbuti să te re a lize zi pe tine însuţi, și a sta te va fa ce să -ţi
simţi via ţa împlinită .”
Ka y, ca re înţe le ge a totul, nu întâ rzia se să de scope re în e l
să mâ nţa unui pre ot cu ve de ri înguste . Da , un pre ot îmbâ csit, a sta
a r de ve ni da că a r ră mâ ne la Amste rda m, unde a de vă ra ta lui
che ma re se fă ce a din zi în zi ma i sla b a uzită . Își cunoște a limpe de
me nire a în lume , și Me nde s îi dă duse cura j să ple ce . Fa milia îl va
dispre ţui, da r a sta pă re a să nu ma i a ibă nici o importa nţă . La urma
urme i, re nunţa re a la poziţia lui înse mna o je rtfă de stul de mică
a dusă lui Dumne ze u.
Își strâ nse lucrurile în gra bă și ie și din ca să fă ră să -și ia ră ma s
bun.

7. ȘCOALA DE EVANGHELIZARE

Comite tul be lgia n de e va nghe liza re , compus din re ve re nzii va n

de n Brink, de Jong și Pie te rse n, înfiinţa se o școa lă la Bruxe lle s
unde învă ţă tura urma să fie gra tuită , stude nţii tre buind să
plă te a scă doa r o mică sumă pe ntru ca să și între ţine re . Vince nt se
pre ze ntă , și comite tul îl primi ca e le v.
— După tre i luni, spuse re ve re ndul Pie te rse n, ve i fi numit
unde va în Be lgia .
— Asta ... da că re ușe ște , a dă ugă ră spica t re ve re ndul de Jong,
întorcâ ndu-se că tre Pie te rse n.
În tine re ţe , de Jong își pie rduse de ge tul ma re în me ca nismul
une i ma șini, și a sta îl îndre pta se spre te ologie .
— Ce e a ce se ce re în munca unui e va nghe list, m onsieur Va n
Gogh, i se a dre să re ve re ndul va n de n Brink, e ste price pe re a de a
ţine pre dici simple și a tră gă toa re pe ntru oa me nii din popor.
Re ve re ndul Pie te rse n ie și împre ună cu Vince nt din bise rica
unde a vuse se loc între ve de re a și, luâ ndu-l de bra ţ, pă șiră
împre ună în lumina orbitoa re a soa re lui bruxe lle z.
— Îmi pa re bine că a i ve nit la școa la noa stră , bă ie te , înce pu e l.
E multă tre a bă de fă cut în Be lgia și, jude câ nd după e ntuzia smul
dumita le , a ș spune că e ști câ t se poa te de nime rit s-o duci la bun
sfâ rșit.
Vince nt nu știa ce -l încă lze ște ma i mult, soa re le fie rbinte sa u
ne a ște pta ta bună voinţă a re ve re ndului. Me rge a u pe stra dă , printre
ca se le îna lte de șa se e ta je ca re se ridica u dre pte ca pe re ţii une i
pră pă stii, ia r Vince nt se că zne a să gă se a scă un ră spuns.
Re ve re ndul Pie te rse n se opri.
— Aici te la s, spuse . Ia tă ca rte a me a de vizită ; câ nd a i o se a ră
libe ră , vino pe la mine . O să -mi fa că plă ce re să stă m puţin de
vorbă .
Era u doa r tre i e le vi, cu Vince nt cu tot, la școa la de
e va nghe liza re . De pre gă tire a lor se ocupa ma ste r Bokma , un
omule ţ bine le ga t, cu o fa ţă a tâ t de scobită , încâ t un fir cu plumb,
lă sa t să a tâ rne de la frunte pâ nă la bă rbie , nu i-a r fi a tins na sul sa u
buze le .
Cole gii lui Vince nt e ra u doi bă ie ţi de la ţa ră , fie ca re în vâ rstă
de nouă spre ze ce a ni. Ce i doi de ve niră ime dia t buni prie te ni și,
pa rcă pe ntru a -și le ga și ma i strâ ns prie te nia , fă cură din Vince nt
ţinta ba tjocurii lor.
— Scopul me u, spuse se Vince nt unuia dintre e i, la înce put,
câ nd încă nu le cunoște a gâ ndurile , e ste să mă umile sc, m ourir à
27
m oi-m êm e .
De a tunci, de câ te ori îl gă se a u luptâ ndu-se să înve ţe pe
dina fa ră o pre dică în fra nţuze ște , sa u chinuindu-se cu vre o ca rte
gre oa ie , îl între ba u:
— Ce fa ci, Va n Gogh, te a nihile zi?
Da r ce l ma i ră u o duce a cu ma ste r Bokma . Ace sta voia să fa că
din e i buni ora tori. În fie ca re se a ră , a ca să , tre buia u să pre gă te a scă
o pre dică pe ca re s-o roste a scă a doua zi în cla să . Ce i doi bă ie ţi
ticluia u tira de curgă toa re , tine re ști, și le re cita u cu ușurinţă .
Vince nt lucra cu înce tine a lă la pre dicile lui, punâ ndu-și tot sufle tul
în fie ca re râ nd. Simţe a a dâ nc tot ce tre buia să spună , da r câ nd se
ridica , la se mina r, cuvinte le îi ve ne a u a ne voie .
— Eu nu știu, Va n Gogh, îl între bă Bokma , cum te gâ nde ști să
de vii pre dica tor câ nd nici nu e ști în sta re să vorbe ști ca lume a ?
Cine -o să te -a sculte ?
Da r furia lui Bokma nu ma i cunoscu ma rgini câ nd Vince nt
28
re fuză cu hotă râ re să -și pre zinte pre dicile ex tem pore . Trude a
pâ nă tâ rziu noa pte a ca să de a compune rilor lui câ t ma i mult
înţe le s, scriind fie ca re cuvâ nt într-o fra nce ză migă lită și cla ră . A
doua zi, în cla să , ce i doi bă ie ţi vorbe a u îna ripa t de spre Isus Cristos
și de spre mâ ntuire , a runcâ ndu-și ce l mult o da tă sa u de două ori
ochii pe notiţe , în timp ce Bokma dă de a din ca p în se mn de
a proba re . Apoi ve ne a râ ndul lui Vince nt. Își a șe za foile în fa ţă și
înce pe a să cite a scă . Bokma nici nu voia să -l a sculte .
— Așa vă învă ţa la Amste rda m? Să știi, Va n Gogh, nime ni n-a
pă ră sit se mina rul me u fă ră să poa tă vorbi ex tem pore, la coma ndă ,
re ușind să -și e moţione ze a uditorii.
Vince nt înce rca , da r nu izbute a să -și a minte a scă ide ile în
înlă nţuire a lor, a șa cum le a ște rnuse pe hâ rtie cu o noa pte îna inte .
Cole gii râ de a u pe fa ţă de înce rcă rile lui șovă itoa re , și Bokma
râ de a împre ună cu e l. După a nul pe tre cut la Amste rda m, ne rvii lui
Vince nt e ra u ră u zdruncina ţi.
— Ma ste r Bokma , spuse e l, a m să -mi roste sc pre dicile cum
cre d de cuviinţă . Socote sc că munca me a nu e re a și re fuz să
a cce pt insulte le dumne a voa stră .
Bokma se conside ră jignit.
— Ai să fa ci cum îţi spun, urlă e l, sa u nu te ma i prime sc la curs.
Din clipa a ce e a lupta dintre e i de ve ni fă ţișă . Vince nt compune a
de pa tru ori ma i multe pre dici de câ t i se ce re a , că ci, ne putâ nd
dormi, n-a ve a nici un rost să se ma i ducă la culca re . Nu ma i a ve a
poftă de mâ nca re , slă bise și își ie șe a din să rite pe ntru orice fle a c.
În luna noie mbrie fu che ma t la bise rică , să se pre zinte în fa ţa
comite tului, ca să -și prime a scă numire a . Așa da r, în ce le din urmă ,
învinse se toa te pie dicile ; se simţe a istovit, da r plin de mulţumire .
La sosire a lui, ce i doi cole gi se și a fla u a colo. Câ nd intră Vince nt,
re ve re ndul Pie te rse n nu-și ridică privire a , în schimb Bokma se uită
la e l cu o lică rire ră ută cioa să în ochi.
Re ve re ndul De Jong îi fe licită pe bă ie ţi pe ntru stră da nia lor
încununa tă de succe s și le dă du numirile la Hoogstra e te n și
Etie hove . Ce i doi ple ca ră bra ţ la bra ţ.
— Domnule Va n Gogh, i se a dre să de Jong, comite tul nu s-a
încre dinţa t că e ști pre gă tit pe ntru a împă rtă și oa me nilor cuvâ ntul
domnului. Îmi pa re ră u că tre buie s-o spun, da r pe ntru dumne a ta n-
a ve m nici o numire .
După un timp, ca re i se pă ru o ve șnicie , Vince nt între bă :
— Ce -a fost gre șit în munca me a ?
— Ai re fuza t să te supui a utorită ţii. Ce a dintâ i re gulă a bise ricii
noa stre e ste supune re a de plină . În a fa ră de a sta , n-a i izbutit să
înve ţi a vorbi ex tem pore. Profe sorul dumita le socote ște că nu e ști
încă a pt pe ntru a pre dica .
Vince nt se uită la re ve re ndul Pie te rse n, da r prie te nul lui prive a
ţintă pe fe re a stră .
— Atunci ce -mi ră mâ ne de fă cut? între bă e l fă ră să se a dre se ze
cuiva a nume .
— Da că vre i, poţi să re pe ţi cursurile încă șa se luni, ră spunse
va n de n Brink. Poa te că la sfâ rșitul a ce stui ră stimp...
Vince nt își privi cu lua re -a minte ghe te le grosola ne , cu botul
pă tra t, și bă gă de se a mă că pie le a înce puse să se cra pe . Apoi,
pe ntru că nu gă si nimic de spus, se întoa rse și pă ră si bise rica în
tă ce re .
 Tre cu re pe de pe stră zile ora șului și se tre zi în La e ke n. Fă ră să
știe de ce umbla , o luă pe drumul doche rilor, pe lâ ngă a te lie re le
ca re zumză ia u de za rva muncii. În curâ nd lă să în urmă ca se le și se
tre zi în câ mp de schis. Un ca l a lb, bă trâ n, de scă rna t, istovit de
trudă , stă te a a proa pe ne mișca t. Locul e ra pustiu, pă ră sit. Pe
pă mâ nt ză ce a o ţe a stă și, ce va ma i încolo, un sche le t a lbit de ca l,
în fa ţa colibe i unui om ca re jupuia pie le a dobitoa ce lor.
O va gă simţire se tre zi în inima lui, luptâ nd cu a morţire a ca re -l
cuprinse se . Pie rdut, înce pu să se scotoce a scă prin buzuna r, după
pipă . O a prinse , da r îi pă ru că a re un gust ciuda t de a ma r. Se a șe ză
pe un buște a n. Bă trâ nul ca l a lb se a propie și-și fre că botul de
spa te le lui. Vince nt se întoa rse și mâ ngâ ie gâ tul de scă rna t a l
a nima lului.
După o vre me gâ ndul la Dumne ze u îi încolţi din nou în minte și
se simţi ușor a lina t: „Isus a fost liniștit în timpul furtunii, își spuse .
Nici e u nu sunt singur, că ci Dumne ze u nu l-a pă ră sit. Într-o zi voi
gă si, într-un fe l sa u într-a ltul, ca le a să -l sluje sc.”
Câ nd se întoa rse a ca să , îl gă si pe re ve re ndul Pie te rse n
a ște ptâ ndu-l.
— Am ve nit să te pofte sc la mine , îi spuse .
O porniră pe stră zi înţe sa te de muncitori ca re se îndre pta u spre
ca să , unde -i a ște pta cina . Re ve re ndul vorbe a într-una de spre fe l de
fe l de lucruri, ca și câ nd nu se întâ mpla se nimic. Vince nt a uze a
fie ca re cuvâ nt pe ca re -l roste a Pie te rse n cu o cla rita te dure roa să .
Re ve re ndul îl conduse în ca me ra din fa ţă , ca re fuse se tra nsforma tă
în a te lie r de pictură . Pe pe re ţi a tâ rna u câ te va a cua re le și într-un
colţ se ve de a un șe va le t.
— O, spuse Vince nt, picta ţi! Nu știa m.
Pie te rse n ră ma se încurca t.
— Nu sunt de câ t un a ma tor, spuse e l. De se ne z puţin în timpul
libe r, ca să mă re cre e z. Da r, da c-a ș fi în locul dumita le , n-a ș
pome ni de a sta confra ţilor me i.
Se a șe za ră la ma să . Pie te rse n a ve a o fiică , o fa tă de vre o
cincispre ze ce a ni, sfioa să și mode stă , ca re nu-și ridică nici mă ca r o
da tă ochii din fa rfurie . Re ve re ndul continuă să vorbe a scă la
întâ mpla re de spre tot fe lul de lucruri, în timp ce Vince nt, din bună -
cuviinţă , se că zne a să mă nâ nce câ t de câ t. Dintr-o da tă , vorbe le lui
Pie te rse n îl izbiră . Nu știa de loc cum a junse se la subie ctul a ce la .
— Borina ge , spune a ga zda lui, e ste o re giune ca rbonife ră .
Aproa pe toţi bă rba ţii de a colo coboa ră în mine le de că rbuni.
Munce sc, pâ ndiţi de mii de pe ricole , și le furile a bia le a jung să -și
poa tă duce zile le . Locuie sc în colibe dă ră pă na te , unde ne ve ste le și
copiii lor își pe tre c ce a ma i ma re pa rte a a nului tre murâ nd de ge r,
de foa me și de friguri.
Vince nt nu price pe a de ce re ve re ndul îi spune a lui toa te a ste a .
— Unde e ste Borina ge ? între bă e l.
— În sudul Be lgie i, lâ ngă Mons. Am pe tre cut de curâ nd câ tva
timp a colo, și da că a u e xista t vre oda tă oa me ni să a ibă ne voie de
cine va ca re să le de a cura j, a poi a ce ia sunt, fă ră îndoia lă , ce i din
Borina ge .
Lui Vince nt i se puse un nod în gâ t, ca re -l împie dica să înghită
mâ nca re a . Lă să jos furculiţa . De ce îl chinuia oa re Pie te rse n?
— Vince nt, spuse e l, ce -a r fi să te duci în Borina ge ? Cu pute re a
și e ntuzia smul tă u a i pute a fa ce tre a bă bună a colo.
— Da r cum a ș pute a ? Comite tul...
— Da , știu. I-a m scris ta tă lui tă u zile le tre cute , lă murindu-i
lucrurile . Am primit ră spunsul a zi după a mia ză . E ga ta să te
între ţină în Borina ge pâ nă câ nd voi pute a să -ţi obţin o numire
oficia lă .
Vince nt să ri în picioa re .
 — Așa da r, îmi ve ţi obţine o numire ?
— Da , da r tre buie să ma i lă să m să tre a că puţin timp. Câ nd o să
va dă comite tul ce tre a bă minuna tă e ști în sta re să fa ci, se va
îmblâ nzi, cu sigura nţă . Și chia r da că nu... de Jong și va n de n Brink
or să vină într-o zi cu vre o rugă minte la mine , și a tunci, în schimbul
e i... Ne norociţii din Borina ge a u ne voie de oa me ni ca dumne a ta ,
Vince nt, și, Dumne ze u mi-e ma rtor, orice mijloc e îngă duit ca să te
pot fa ce să a jungi în mijlocul lor.

8. „MUTRELE NEGRE”

În timp ce tre nul se îndre pta spre sud, a pă ru în za re un la nţ de

munţi. După monotonia șe sului Fla ndre i, prive liște a nouă îi
provocă lui Vince nt plă ce re și a proa pe o se nza ţie de ușura re .
Prive a munţii a bia de câ te va clipe câ nd își dă du se a ma că în
înfă ţișa re a lor e ra ce va ciuda t. Fie ca re munte se înă lţa izola t,
singura tic, ţâ șnind a brupt din câ mpia ne te dă .
„Egiptul ne gru”, îngâ nă e l pe ntru sine , privind ma i de pa rte la
șirul pre lung de fa nta stice pira mide . Se întoa rse că tre omul de
a lă turi și-l între bă :
— Nu știi cumva cum s-a u forma t munţii a ce ia ?
— Ba știu, ră spunse omul, sunt fă cuţi din stra turi de ste ril,
a dică din pia tră ca re se scoa te din pă mâ nt o da tă cu că rbune le și
ca re se a runcă . Ve zi va gone tul ca re se a propie de vâ rful de a lului?
Urmă re ște -l o clipă cu a te nţie !
Nu te rmină bine ce a ve a de spus, că va gone tul se ră sturnă într-
o pa rte , împră știind un nor ne gru, ca re se a ște rnu de -a lungul
povâ rnișului.
— Ve zi, fă cu omul, a șa se ridică munţii ă știa ! Îi urmă re sc de
cincize ci de a ni cum cre sc zi de zi cu câ te un de ge t.
La Wa sme s, tre nul se opri și Vince nt coborî. Ora șul e ra
cuibă rit în fundul une i vă i mohorâ te . Soa re le pa lid își trimite a
pie ziș ra ze le , ca re stră bă te a u cu gre u prin pe rde a ua groa să de
funingine ce plute a între pă mâ nt și ce r. Wa sme s își că ţă ra a ne voie
pe coa sta unui de a l două șiruri șe rpuitoa re de clă diri din că ră midă
de un roșu-murda r, ca re , îna inte de a a junge în vâ rf, se ră re a u,
lă sâ nd să se ză re a scă sa tul Pe tit W a sme s.
În vre me ce urca de a lul, Vince nt se între ba de ce oa re sa tul
pă re a a tâ t de pustiu. Oriunde te uita i, nici ţipe nie de om. Doa r câ te
o fe me ie ma i ză bove a ici-colo, în pra g, cu un a e r mohorâ t și
ne pă să tor.
Pe tit Wa sme s e ra sa tul mine rilor. Nu se pute a mâ ndri de câ t cu
o singură clă dire de că ră midă , ca sa bruta rului Je a n-Ba ptiste De nis,
cocoţa tă tocma i în vâ rful de a lului. Chia r într-a colo își îndre pta și
Vince nt pa șii, că ci bruta rul e ra ce l ca re -i scrise se pă rinte lui
Pie te rse n că e ga ta să -i de a gă zduire și ma să noului pre dica tor
ca re a ve a să vină în sa tul lor.
Mad am e De nis îl întâ mpină cu un că lduros bun ve nit, îl conduse
prin brută ria îmbie toa re , în ca re plute a o a romă de pâ ine ca ldă , și-
i a ră tă ca me ra , un unghe r strâ mt, sub stre a șină , cu grinzi coborâ nd
în unghi a scuţit în pa rte a dina poi și cu o fe re a stră ce dă de a spre
stra dă .
Cu mâ inile e i butucă noa se , da r înde mâ na tice , doa mna De nis
fă cuse ca me ra lună . Lui Vince nt îi plă cu odă iţa de cum o vă zu. Era
a tâ t de tulbura t, încâ t nici nu ma i stă tu să -și de sfa că ba ga jul și se
re pe zi pe ce le câ te va tre pte grosola ne de le mn dinspre bucă tă rie ,
spunâ ndu-i doa mne i De nis că ple a că .
— Nu uita să te întorci la cină ! spuse e a . Noi mâ ncă m la ora 5.
Lui Vince nt îi plă cu fe lul de a fi a l doa mne i De nis. Își dă de a
se a ma că fa ce pa rte dintre a ce i oa me ni ca re înţe le g lucrurile fă ră a
se obosi pre a mult să cuge te a supra lor.
— Am să fiu a ici, doa mnă , îi ră spunse e l, vre a u doa r să vă d
puţin împre jurimile .
— Astă -se a ră vine la noi un prie te n pe ca re a r fi bine să -l
cunoști. E supra ve ghe tor la mina Ma rca sse și-ţi poa te spune o
mulţime de lucruri ca re -ţi vor prinde bine în munca dumita le .
Ninse se din be lșug. Vince nt tre cu de -a lungul ga rdurilor vii de
mă ră cini ca re împre jmuia u gră dinile și câ mpurile înne grite de
funingine a ce ie șe a pe coșurile mine i.
La ră să rit de ca sa lui De nis se că sca o râ pă a dâ ncă , în fundul
că re ia se a fla u ce le ma i multe din colibe le mine rilor. În ce a la ltă
pa rte se de schide a un câ mp la rg, stră juit de un munte ne gru de
ste ril și de coșurile mine i Ma rca sse , în ca re lucra u a proa pe toţi
mine rii din Pe tit Wa sme s. Câ mpul e ra tă ia t de un drume a g
de sfunda t, nă pă dit de tufe de mă ră cini și ră scolit de ră dă cini
noduroa se .
Ma rca sse e ra numa i una dintre ce le șa pte mine de că rbuni din
proprie ta te a socie tă ţii „Ch arbonnages d e Belgiq ue”, da r ce a ma i
ve che și ma i prime jdioa să din între gul Borina ge . I se duse se fa ima ,
o fa imă tristă , din pricina șirului de oa me ni ca re -și lă sa se ră via ţa
în e a , fie coborâ nd, fie ie șind din puţ, fie de pe urma ga ze lor
otră vitoa re , a e xploziilor și inunda ţiilor, sa u a pră bușirii ve chilor
ga le rii. De a supra mine i e ra u ghe muite două clă diri de că ră midă în
ca re se a fla insta la ţia cu a jutorul că re ia că rbune le e ra a dus la
supra fa ţă , sorta t și încă rca t a poi în va gone te . Coșurile îna lte , dintr-
o că ră midă ca re fuse se câ ndva ga lbe nă , împră știa u în jur, două ze ci
și pa tru de ore pe zi, fumul lor ne gru și gros. Împre jurul mine i se
înșira u ba ră cile să ră că cioa se a le mine rilor, pe lâ ngă ca re își
ridica u trunchiurile usca te câ ţiva copa ci înne griţi de fum. Încolo, câ t
cuprinde a i cu ochii, numa i ga rduri de mă ră cini, gră me zi de
bă le ga r, de pozite de ce nușă , morma ne de că rbune ne folositor și,
pe ste toa te , stâ nd pa rcă de stra jă , munte le ne gru. Prive liște a e ra
mohorâ tă și, la prima ve de re , lui Vince nt îi pă ru totul ja lnic și
pustiu. „Nu-i de mira re că i se spune «ţa ra ne a gră », murmură e l”.
După un ră stimp, pâ lcuri de mine ri înce pură să se re ve rse
a fa ră pe poa rtă . Purta u ha ine grosola ne și zdre nţuite și că ști de
pie le pe ca p. Fe me ile e ra u și e le îmbră ca te la fe l. Toţi e ra u ne gri,
din ca p pâ nă -n picioa re , ca niște coșa ri, numa i a lbul ochilor
contra sta ciuda t cu fe ţe le lor mâ njite de funingine . Pe bună
29
dre pta te , e ra u numiţi les gueules noires .
Lumina pa lidă a soa re lui de după a mia ză le obose a ochii după
be zna în ca re trudise ră încă dina inte de ivire a zorilor. Aproa pe
orbiţi, se împle tice a u pe poa rtă , vorbind între e i un ja rgon iute și
ne de slușit. Era u mă runţi, cu ume ri înguști, gâ rboviţi și cu mă dula re
subţiri, de scă rna te .
Vince nt înţe le se a cum de ce sa tul îi pă ruse pustiu. Ade vă ra tul
Pe tit Wa sme s nu e ra a dună tura de colibe din râ pă , ci ora șul-
la birint să pa t la șa pte sute de me tri sub pă mâ nt, în ca re ce i ma i
mulţi dintre locuitori își pe tre ce a u a proa pe tot timpul lor.
 9. O COLIBĂ DE MINER

— Ja cque s Ve rne y e ste un om ca re a ră zbit în via ţă numa i prin

e l însuși, îi spuse m ad am e De nis lui Vince nt la cină , da r a ră ma s
totuși prie te nul mine rilor.
— Oa re nu toţi ce i ca re se ridică ră mâ n prie te ni cu muncitorii?
— Nu, domnule Vince nt, nu ră mâ n prie te ni cu e i. Cum a jung
din Pe tit Wa sme s în Wa sme s, înce p să prive a scă lucrurile cu a lţi
ochi. De dra gul ba nilor, se da u de pa rte a pa tronilor, uitâ nd că
oda tă a u robit și e i în fundul mine i. Da r Ja cque s e un om bun și
cinstit. În timpul gre ve lor numa i e l se poa te înţe le ge cu mine rii, de
nime ni a ltul nu vor s-a sculte . Din pă ca te , bie tul om nu ma i a re mult
de tră it.
— De ce ? între bă Vince nt.
— Ca de obice i, plă mâ nii. Toţi câ ţi coboa ră în mină se
îmbolnă ve sc de plă mâ ni. Nu cre d să ia să din ia rnă .
Nu tre cu mult și își fă cu a pa riţia și Ja cque s Ve rne y. Era scund și
cu ume rii a duși. Ave a ochii triști și a dâ nc înfunda ţi în orbite , ca toţi
ce i din Borina ge . Fire groa se de pă r îi ţâ șne a u ca niște a nte ne din
nă ri, de la ca pă tul sprâ nce ne lor și din scoicile ure chilor, da r pe
ca p n-a ve a nici urmă .
Câ nd a uzi că Vince nt e ra pre dica tor, ve nit să ușure ze soa rta
mine rilor, oftă a dâ nc.
— Ah, domnule , suspină e l, foa rte mulţi oa me ni a u înce rca t să
ne a jute , și totuși via ţa se scurge a ici la fe l ca îna inte .
— Se tră ie ște , oa re , a tâ t de gre u în Borina ge ? între bă Vince nt.
Ja cque s tă cu un timp.
— Câ t mă prive ște , nu, spuse e l a poi. Ma ma m-a învă ţa t să
cite sc puţin, și a șa a m de ve nit supra ve ghe tor. Am o că suţă de
că ră midă pe drumul spre Wa sme s, și nicioda tă n-a ș pute a spune
că n-a ve m ce mâ nca . Eu unul nu pre a a ș a ve a de ce să mă plâ ng.
O tuse pute rnică îl sili să se opre a scă . Vince nt cre zu că omului
o să -i ple sne a scă pie ptul de a tâ ta sforţa re . Ja cque s se duse la ușa
din fa ţă și scuipă în drum de ma i multe ori. Apoi își re luă locul în
bucă tă ria ca ldă și continuă să -și tra gă domol pe rii din ure chi, din
na s și din sprâ nce ne .
— Știţi, domnule , a ve a m două ze ci și nouă de a ni câ nd m-a u
fă cut supra ve ghe tor. Plă mâ nii îmi e ra u ciuruiţi încă de pe a tunci.
Cu toa te a ste a , n-a m dus-o chia r a șa de ră u în ultimii a ni. Da r
mine rii...
Că ută privire a doa mne i De nis și o între bă :
— Ce spui, să -l duc la He nri De crucq?
— De ce nu? Nu strică să a fle tot a de vă rul.
Ja cque s Ve rne y se întoa rse spre Vince nt, ce râ ndu-și oa re cum
ie rta re :
— La urma urme lor, domnule , spuse e l, sunt supra ve ghe tor și
tre buie să le fiu câ t de câ t supus „ă lora de sus”. Da r He nri, e l o să
vă spună tot!
Vince nt porni în urma lui Ja cque s, a fa ră , în noa pte a re ce , și se
înfundă pe da tă în râ pa mine rilor. Ba ră cile , simple șoproa ne de
le mn, a ve a u câ te o singură încă pe re . Construite fă ră nici un pla n,
se îngră mă de a u în va le , la întâ mpla re , unde nici nu te a ște pta i,
într-o vra iște de stră duţe îne ca te în noroi, printre ca re doa r ce i ce
cunoște a u locul se pute a u de scurca .
Vince nt bâ jbâ ia pe urme le lui Ja cque s, poticnindu-se de
bolova ni, de trunchiuri și morma ne de gunoi. Dă dură de
ma ghe rniţa lui De crucq, ca re se gă se a ca m la jumă ta te a drumului,
în jos, spre mină . Printr-un ochi de ge a m dosnic se ve de a pâ lpâ ind
o lumină . Bă tură la ușă și doa mna De crucq ve ni să le de schidă .
Coliba lui De crucq nu e ra cu nimic de ose bită fa ţă de ce le la lte
din râ pă : a ve a pă mâ nt pe jos, a cope rișul nă pă dit de mușchi, ia r
cră pă turile dintre scâ ndurile pe re ţilor e ra u a stupa te cu câ rpe , ca
să nu pă trundă vâ ntul. În ce le două colţuri din fundul odă ii se a fla
câ te un pa t, într-unul chia r dorme a u înghe suiţi tre i copii. O sobă
ova lă , o ma să de le mn cu bă nci, un singur sca un, o poliţă în pe re te
cu câ te va oa le și va se pe e a , ca m ă sta e ra tot mobilie rul. Fa milia
De crucq, ca a proa pe toţi ce i din Borina ge , cre ște a o ca pră și câ ţiva
ie puri, ca să poa tă a ve a , câ nd și câ nd, un pic de ca rne . Ca pra
dorme a sub pa tul copiilor, ie purii se cuibă rise ră pe o mâ nă de
pa ie în spa te le sobe i.
Mad am e De crucq de schise ochiul de sus a l ușii, să va dă cine a
ve nit, a poi îi po i înă untru pe ce i doi bă rba ţi. Îna inte de a se
mă rita muncise și e a , mulţi a ni, în a ce le a și ga le rii cu De crucq,
împingâ nd va gone te le de că rbuni în lungul șine lor pâ nă la ta bloul
de ponta j. Aproa pe că nu ma i a ve a de loc vla gă în e a - e ra ofilită ,
obosită și îmbă trâ nită , de și nu împlinise încă 26 de a ni.
De crucq, ca re -și re ze ma se sca unul de pa rte a re ce a sobe i, să ri
în sus câ nd îl vă zu pe Ja cque s.
— Ehe i, fă cu e l, de mult nu ne -a i ma i că lca t pra gul! Mă bucur
să te vă d pe la nou.. Bun ve nit și prie te nului dumita le !
De crucq se lă uda că e ra singurul om din Borina ge pe ca re mina
nu-l pute a ră pune .
— Eu a m să mor de bă trâ ne ţe , în pa tul me u, spune a e l a de se a .
Nu mă poa te da ga ta , pe ntru că nu mă la s e u!
În pa rte a dre a ptă a ca pului, un pe tic pă tra t de pie le , chilug și
roșu, a pă re a ca o fe re a stră în cla ia de pă r. Era o a mintire din ziua
câ nd cușca în ca re cobora pica se de la o înă lţime de o sută de
me tri, ca o pia tră într-un puţ, omorâ nd pe ce i două ze ci și nouă de
tova ră și a i lui. Câ nd umbla , tâ ra un picior. Asta prove ne a de pe
urma ce lor pa tru fra cturi pe ca re le dobâ ndise câ nd grinzile de
de a supra locului unde lucra se pră bușise ră și ră mă se se îngropa t
timp de cinci zile . Că ma șa lui ne a gră , grosola nă îi stă te a umfla tă în
pa rte a dre a ptă a pie ptului pe ste bulfa forma tă de ce le tre i coa ste
rupte , ca re n-a u ma i putut fi puse nicioda tă la loc după ce e xplozia
de grizu îl a zvâ rlise pe ste un va gone t. Da r De crucq e ra un om plin
de cura j, un a de vă ra t cocoș de luptă ; nimic nu pute a să -l doboa re .
Și pe ntru că e ra întotde a una pornit împotriva pa tronilor, e ra trimis
să munce a scă în ga le riile ce le ma i re le , de unde că rbune le se
e xtră ge a ce l ma i a ne voie și în ce le ma i prime jdioa se condiţii. Da r
cu câ t munce a ma i gre u, cu a tâ t tuna ma i pute rnic împotriva „ă lora
de sus”, a dușma nului ne cunoscut și ne vă zut, da r me re u pre ze nt. O
gropiţă strâ mb a șe za tă în bă rbia a scuţită fă ce a ca fa ţa lui, scurtă ,
ma sivă , să pa ră puţin diformă .
— Domnule Va n Gogh, spuse e l, a i nime rit chia r unde tre buia .
Aici în Borina ge nu sunte m nici mă ca r scla vi, sunte m a nima le .
Coborâ m în Ma rca sse de la 3 dimine a ţa ; ne tra ge m sufle tul numa i
în ce le cincispre ze ce minute câ t mâ ncă m, și în tot re stul timpului
dă m în brâ nci pâ nă la 4 după ma să . Acolo jos e be znă și ză duf.
Tre buie să muncim goi, și a e rul plin de pulbe re de că rbune și de
ga ze otră vite nu ne la să să re spiră m. N-a ve m loc să stă m în
picioa re , în ga le rii. Ca să scoa te m că rbune le , tre buie să muncim în
ge nunchi ori frâ nţi de la mijloc. Fe te le noa stre , ca și bă ie ţii, înce p
să coboa re în mină de pe la opt sa u nouă a ni! La două ze ci de a ni
sunte m bolna vi de friguri și cu plă mâ nii ciuruiţi. Da că nu sunte m
30
omorâ ţi de grizu sa u striviţi în cușcă (își ciocă ni ușor cica trice a
roșie de pe ca p), pute m a junge ce l mult, pâ nă la pa truze ci de a ni și
a poi cră pă m de oftică . Spun minciuni, Ve rne y?
31
Vorbe a într-un patois a tâ t de re pe zit, încâ t lui Vince nt îi e ra
gre u să -l urmă re a scă . Gropiţa pie zișă dă de a figurii lui un a e r ve se l,
în ciuda ochilor întune ca ţi de mâ nie .
— Ba de loc, De crucq, e chia r a șa cum zici, a de ve ri Ja cque s
Ve rne y.
Doa mna De crucq se duse să se a șe ze pe pa tul din colţul
înde pă rta t a l ca me re i; lică rire a sla bă a lă mpii de pe trol o învă luia
pe jumă ta te în umbră . Își a sculta soţul vorbind, de și ma i a uzise
a ce le a și cuvinte de o mie de ori pâ nă a tunci.
Anii în ca re împinse se la va gone te le de că rbuni, na ște re a a tre i
copii și șirul lung de ie rni a spre , pe tre cute în a ce a stă colibă
că ptușită cu pâ nză de sa c, stinse se ră în e a orice dorinţă de luptă .
De crucq își tâ rî piciorul be te a g de la Ja cque s îna poi spre Vince nt.
— Și ce a ve m în schimb, domnule ? Șa ndra ma ua pe ca re o ve zi
și hra nă câ t să pute m să lta tâ rnă copul. Ce mâ ncă m? Pâ ine , brâ nză
a cră , ca fe a ne a gră . O da tă sa u poa te de două ori pe a n, ca rne .
Numa i cincize ci de ce ntime pe zi da că ne -a r tă ia din sa la riu, a r fi
de a juns ca să cră pă m de foa me . Da r a tunci n-a m ma i fi în sta re să
le scoa te m că rbune le ; numa i de a sta nu ne plă te sc ma i prost. În
fie ca re zi din via ţă sunte m la un pa s de moa rte , m onsieur. Da că ne
îmbolnă vim cumva , sunte m zvâ rliţi a fa ră fă ră un fra nc și lă sa ţi să
cră pă m pe drumuri, în vre me ce soţia și copiii mă nâ ncă din
poma na ve cinilor. De la opt la pa truze ci de a ni, m onsieur, tre ize ci și
doi de a ni pe tre cuţi în mă runta ie le ne gre a le pă mâ ntului! Asta e
via ţa noa stră ! Și, la urmă , o groa pă în cimitirul de pe ste drum, ca
să pute m uita de toa te !
 10. SUCCES

Vince nt bă gă de se a mă că mine rii e ra u ne știutori și lipsiţi de

orice învă ţă tură , ce i ma i mulţi ne fiind nici mă ca r în sta re să
cite a scă . În schimb, e ra u a ge ri la minte , de stoinici în munca lor
gre a , cura joși, since ri și simţitori. Da r frigurile îi se că tuia u de vla gă
și a ră ta u tra și la fa ţă și istoviţi. Nu ve de a u soa re le de câ t duminica ,
ia r pie le a lor gă lbe jită e ra puncta tă de mii de pori ne gri a stupa ţi.
Ave a u ochii me la ncolici, a dâ nc înfunda ţi în orbite a i ce lor obidiţi,
ca re nu pot ră spunde la lovituri.
Vince nt îi îndră gi. Era u simpli și prie te noși, ca oa me nii din
Bra ba nt, de la Zunde rt și E e n. Pie ri și impre sia a ce e a de pustiu
pe ca re i-o lă sa se prive liște a . Își dă de a se a ma că Borina ge ul a ve a
ce va a pa rte și că , în fe lul lor, toa te lucrurile de a ici e ra u gră itoa re .
La câ te va zile după ve nire a sa , Vince nt ţinu prima a duna re
re ligioa să într-o șa ndra ma din spa te le brută rie i lui De nis. Cură ţă
bine încă pe re a , a duse bă nci.
Pe la ora 5, mine rii ve niră însoţiţi de fa miliile lor. Ca să se
fe re a scă de frig, își înfă șura se ră fula re lungi în jurul gâ tului, ia r pe
ca p purta u șe pci mici de pie le .
O singură la mpă de pe trol, și a ce e a împrumuta tă , lumina
ba ra ca . Mine rii stă te a u în întune ric, pe bă ncile ta ri, ţinâ ndu-și
pa lme le la subţioa ră , ca să și le încă lze a scă . Îl prive a u pe Vince nt
cum stă a ple ca t pe ste Biblia lui și-l a sculta u cu a te nţie .
Vince nt că ută cu multă grijă ce l ma i potrivit fra gme nt pe ntru
prima lui pre dică . În ce le din urmă îl a le se din Faptele apostolilor.
„Noa pte a , Pa ve l a vu o ve de nie : un om din Ma ce donia sta în fa ţa
lui și-i fă ce a urmă toa re a rugă minte : Tre ci în Ma ce donia și a jută -
ne .”
— Prie te ni, înce pu Vince nt, tre buie să ni-l închipuim pe
ma ce done a n ca pe un om ca re trude ște , un muncitor, cu urme le
dure rii, a le ne ca zurilor și a le sfâ rșe lii întipă rite pe fa ţă . Da r a sta
nu-i ră pe ște câ tuși de puţin din mă re ţie sa u din fa rme c. Bise rica ne
spune ca re e ste cuvâ ntul lui Dumne ze u, a ră tâ ndu-ne că omul
tre buie să tră ia scă în sme re nie și să nu urmă re a scă în via ţă ţe luri
de mă rire ci să ră mâ nă umil, învă ţâ nd din Eva nghe lie să fie bla jin
și simplu la sufle t, ca să poa tă dobâ ndi împă ră ţia ce rurilor în ziua
sorocită și să -și a fle mâ ntuire a .
În Pe tit Wa sme s e ra u mulţi bolna vi, și Vince nt, ca un a de vă ra t
doctor, fă ce a zilnic ocolul sa tului, a ducâ ndu-le , de câ te ori îi stă te a
în putinţă , puţin la pte sa u un colţ de pâ ine , o pe re che de ciora pi
ca lzi sa u o pă tură . Tifoida și un soi de fe bră ma lignă , pe ca re
32
mine rii o nume a u la sotte fièvre , se a bă tuse ră a supra colibe lor, ia r
oa me nii se zbă te a u în coșma ruri îngrozitoa re și de lira u. Numă rul
mine rilor doborâ ţi la pa t spore a ne conte nit; cu toţii e ra u vlă guiţi,
supţi, ne putincioși.
Între gul Pe tit Wa sme s îi spune a „ m onsieur Vince nt”, vorbind
de spre e l cu dra g, de și cu o a numită re ţine re încă . Nu e ra ba ra că
în sa t în ca re să nu fi a dus hra nă sa u mâ ngâ ie re , în ca re să nu fi
îngrijit vre un bolna v, să nu se fi ruga t împre ună cu ce i ne fe riciţi.
Cu câ te va zile îna inte de Cră ciun dă du pe ste un gra jd pă ră sit
de lâ ngă Ma rca sse , de stul de ma re ca să înca pă în e l o sută de
oa me ni. Era o încă pe re goa lă , înghe ţa tă și pă ră ginită , da r mine rii
din Pe tit Wa sme s o umplură pâ nă în ușă . Îl a sculta ră pe Vince nt
istorisind pove ste a Be thle e mului și a pă cii pe pă mâ nt. Nu e ra
de câ t de șa se să ptă mâ ni în Borina ge , da r a vuse se timp să -și de a
se a ma că tra iul oa me nilor de ve ne a din zi în zi ma i gre u.
Acolo, însă , în gra jdul pă ră ginit, sub pâ lpâ ire a câ torva
lumâ nă re le fume gâ nde , e l pute a să vorbe a scă de spre Isus Cristos
a ce lor „mutre ne gre ” ca re tre mura u de frig și să le încă lze a scă
mă ca r sufle te le cu fă gă duia la împă ră ţie i ce va să vină .
Și totuși, via ţa îi e ra umbrită de un nor: nu se pute a învoi cu
gâ ndul că ta tă l lui continua să -l între ţină . În fie ca re noa pte se ruga
să vină ma i curâ nd ziua câ nd va fi în sta re să -și câ știge singur ce i
câ ţiva fra nci ne ce sa ri umile lor sa le tre buinţe .
Vre me a se înră ută ţi. Nori ne gri a tâ rna u de a supra între gului
ţinut. Ploa ia că de a în puhoa ie , pre fă câ nd drumurile de sfunda te în
gâ rle și pa rdose a la de pă mâ nt din colibe în bă ltoa ce noroioa se . În
ziua de Anul Nou, Je a n-Ba ptiste coborî din Wa sme s și îi a duse de
a colo lui Vince nt o scrisoa re . În colţul de sus din stâ nga plicul purta
nume le re ve re ndului Pie te rse n. Vince nt fugi în odă iţa lui de sub
stre a șină , tre murâ nd de e moţie . Ploa ia ră pă ia pe a cope riș, da r e l
n-o a uze a . Rupse plicul cu mâ ini înfrigura te , scoa se scrisoa re a și
citi:

„Dragă Vincent,
Com itetul d e evangh elizare a aflat d espre activitatea d um itale
m inunată și, ca urm are, îţi acord ă d e la 1 ianuarie o num ire tem porară
d e șase luni.
Dacă până la sfârșitul lui iunie totul m erge la fel d e bine, num irea
d um itale d evine d efinitivă. Până atunci vei prim i o leafă d e 50 franci pe
lună.
Scrie-m i d es și nu înceta să năd ăjd uiești!
Cu d rag, al d um itale
Pie te rse n”

Se a runcă de -a la tul pe ste pa t, strâ ngâ nd cu pute re în mâ nă

bine cuvâ nta ta scrisoa re . Era în a l nouă le a ce r. În sfâ rșit, izbutise !
Își gă sise ţe lul în via ţă ! Asta e ra ce e a ce -și dorise întotde a una ,
numa i că nu a vuse se pute re a și cura jul să me a rgă dre pt la ţintă . O
le a fă de 50 de fra nci pe lună e ra ma i mult de câ t îi tre buia pe ntru
hra nă și locuinţă . De a cum îna inte , a șa da r, nu ma i tre buia să
de pindă de nime ni!
Se a șe ză la ma să și-i scrise ta tă lui să u o scrisoa re nă va lnică ,
triumfă toa re , în ca re îl a nunţa că nu ma i a ve a ne voie de a jutorul
lui și că de a ici îna inte a ve a de gâ nd să a ducă mulţumire și cinste
fa milie i. Se lă sa se înse ra re a câ nd ispră vi de scris; de a supra mine i
Ma rca sse ce rul bubuia de tune te și fulge re . Coborî scă rile în fugă ,
tre cu prin bucă tă rie și, în culme a fe ricirii, se nă pusti a fa ră în
ploa ie . Mad am e De nis ie și după e l și-i strigă :
— Monsieur Vince nt, unde a i ple ca t a șa ? Nu-ţi ie i pă lă ria și
ha ina ?
Da r Vince nt nu se opri să -i ră spundă și continuă să a le rge pâ nă
la un dâ mb din a propie re . De -a colo se ve de a , pâ nă de pa rte ,
a proa pe între gul Borina ge , hornurile mine lor, movile le de că rbuni,
că suţe le mine rilor și umbre le ne gre a le oa me nilor, ca re tocma i
33
ie șe a u din h ouillères , mișunâ nd încolo și încoa ce , ca niște furnici
pe un mușuroi. În fund se ză re a o pă durice de pini, întune ca tă , pe
fondul că re ia se profila u niște vilișoa re a lbe , ia r în de pă rta re , turla
une i bise rici și o moa ră ve che de vâ nt. Toa tă prive liște a e ra
învă luită în ce a ţă . Pe te le de umbră a runca te de nori stâ rne a u
e fe cte ciuda te de lumină și întune ric. Pe ntru întâ ia oa ră de câ nd se
a fla în Borina ge , prive liște a ca re i se de schide a în fa ţa ochilor îi
34 35
a minte a de ta blourile lui Miche l și a le lui Ruysda e l .
 11. STERIL

După ce obţinuse numire a , îi tre buia un loc pe rma ne nt unde să

ţină a dună rile . După multă că uta re , de scope ri, chia r la poa le le
râ pe i, pe un drume a g ce tre ce a prin pă dure a de pini, o clă dire
de stul de ma re , numită „Salon d u Bébé”, unde pe vre muri copiii din
sa t învă ţa u da nsul. După ce a tâ rnă pe pe re ţi toa te re produce rile pe
ca re le a ve a , încă pe re a de ve ni ma i îmbie toa re . În fie ca re după -
a mia ză a duna a ici copiii între pa tru și opt a ni, îi învă ţa să cite a scă
și le istorise a pove ști simple din Biblie. Asta a fost de a ltfe l singura
învă ţă tură pe ca re ce i ma i mulţi dintre e i a u că pă ta t-o în între a ga
lor via ţă .
— Acum de unde fa ce m rost de că rbuni ca să încă lzim oda ia ? îl
între bă Vince nt pe Ve rne y, ca re -l a juta se să ca pe te ca sa . Nu pute m
ţine copiii în frig. Și-a poi, da că soba e -ncinsă , și a dună rile se pot
pre lungi pâ nă ma i tâ rziu se a ra .
Ja cque s se gâ ndi o clipă , a poi spuse :
— Da că poţi să vii mâ ine la prâ nz a ici, a m să -ţi a ră t cum pute m
fa ce rost de că rbune .
Câ nd a junse a doua zi la „Salon”, Vince nt se pome ni în mijlocul
une i ce te de ne ve ste și fiice de mine ri ca re -l a ște pta u. Purta u bluze
și fuste ne gre și ba sma le a lba stre pe ca p. Fie ca re a ve a în mâ nă
câ te un sa c.
— Am a dus și pe ntru dumne a voa stră un sa c, m onsieur Vince nt,
îi strigă fiica ce a mică a lui Ve rne y, tre buie să umple ţi și
dumne a voa stră unul.
Urca ră prin la birintul de stră duţe întortoche a te dintre ba ră cile
mine rilor, tre cură de brută ria lui De nis din vâ rful de a lului, tă ia ră
pie ziș câ mpul în mijlocul că ruia se ridica mina Ma rca sse și o
a puca ră pe lâ ngă zidurile clă dirilor, pâ nă la pira mida ne a gră de
ste ril din spa te le mine i. Aici se împră știa ră ca re încotro, că ţă râ ndu-
se pe povâ rnișurile munte lui ne gru, a ta câ ndu-l fie ca re din a ltă
la tură . Pă re a u un roi de gâ ngă nii mă runte ca re mișună pe un
buște a n putre d.
— Tre buie să urca ţi pâ nă -n vâ rf da că vre ţi să ma i gă siţi ce va
că rbune , m onsieur Vince nt, îi spuse fa ta lui Ve rne y. De a ni de zile
de câ nd tot strâ nge m, s-a ispră vit că rbune le din pa rte a de jos a
gră me zii. Ve niţi cu mine , a m să vă a ră t e u ca re e că rbune le .
Se că ţă ra ca o că priţă pe povâ rnișul ne gru, în timp ce Vince nt fu
ne voit să urce ma i mult în pa tru la be , fiindcă ste rilul îi fuge a de sub
picioa re . Fa ta lui Ve rne y să lta me re u în fa ţa lui, îndoită de mijloc,
și, din câ nd în câ nd, a runca în e l, în glumă , cu bucă ţe le de noroi
usca t. Era o fa tă dră gă la șă , cu obra jii îmbujora ţi, pozna șă și plină
de vioiciune . Nu vă zuse nicioda tă inte riorul mine i, de oa re ce
Ve rne y a junse se supra ve ghe tor câ nd e a a ve a șa pte a ni și nu ma i
fuse se ne voit s-o trimită la muncă .
— Gră be ște -te , m onsieur Vince nt, îi strigă e a , a ltfe l a i să ră mâ i
coda ș.
De obice i, nu e ra ne voită să a dune ste ril, că ci a dministra ţia
mine i îi vinde a lui Ve rne y că rbune de bună ca lita te la pre ţ re dus.
Așa că a cum ve nise ca într-o e xcursie .
Nu izbutiră să se urce pâ nă sus din pricina va gone te lor ca re
de șe rta u încă rcă tura lor de ste ril cu o re gula rita te de ce a sornic,
câ nd pe un povâ rniș, câ nd pe ce lă la lt. Nu e ra ușor să gă se ști
că rbune în morma nul a ce la uria ș. Fa ta lui Ve rne y îl învă ţă pe
Vince nt cum să ia câ te -o mâ nă de ste ril în că ușul pa lme lor și a poi
să -l ce a rnă printre de ge te , lă sâ nd să ca dă pă mâ ntul, pie tre le ,
a rgila și ce le la lte ma te rii ne folositoa re . Socie ta te a minie ră nu lă sa
să se pia rdă de câ t o ca ntita te cu totul ne înse mna tă de că rbune .
Ce e a ce pute a u gă si ne ve ste le mine rilor în munte le de ste ril e ra u
doa r re sturi de că rbune fă râ micios, ca re nu pute a fi vâ ndut pe
pia ţă . Ste rilul, uda t de ză pe zi și de ploi, se bă tă torise , a șa încâ t
Vince nt își vă zu curâ nd mâ inile zdre lite și tă ia te . Izbutise totuși să
a dune ca m un sfe rt de sa c din ce e a ce spe ra e l că e că rbune , în
timp ce fe me ile a ve a u sa cii a proa pe plini.
Ne ve ste le mine rilor lă sa ră că rbune le la „Salon” și, una câ te
una , porniră gră bite spre ca să , să pre gă te a scă cina . Fă gă duiră că
vor ve ni se a ra la slujbă împre ună cu toa tă fa milia . Fa ta lui Ve rne y
îl po i pe Vince nt la ma să și e l se gră bi să prime a scă . Locuinţa
fa milie i Ve rne y a ve a două încă pe ri. Într-una se gă se a u soba ,
va se le de gă tit și toa te ce le ne ce sa re gospodă rie i, ia r în ce a la ltă ,
pa turile . Ja cque s Ve rne y o duce a binișor, da r nici în ca sa lui nu
pute a i gă si să pun, întrucâ t, după cum i se spuse se lui Vince nt,
să punul e ra un lux pe ca re ce i din Borina ge nu și-l pute a u îngă dui.
Din ziua în ca re bă ia tul înce pe să coboa re în mină , ia r fa ta să urce
munte le de ste ril și pâ nă în ce a din urmă clipă a vie ţii lor, n-a jung
să -și spe le ca lume a pra ful de că rbune de pe fa ţă .
Fa ta lui Ve rne y scoa se un lighe a n cu a pă re ce , a fa ră , în uliţă .
Vince nt se fre că din ră spute ri, fă ră să știe însă da că se spă la se
cum tre buie . Abia câ nd se a șe ză la ma să , în fa ţa fe te i, și-i vă zu
dâ re le ne gre de că rbune și de fum de pe obra ji, înţe le se că , de
bună se a mă , și e l a ra tă la fe l. Fa ta ciripi ve se lă în tot timpul me se i.
— Știi, m onsieur Vince nt, spuse Ja cque s, e ști de a proa pe două
luni în Pe tit W a sme s și încă nu cunoști cu a de vă ra t Borina ge ul.
— Ai dre pta te , m onsieur Ve rne y, ră spunse Vince nt cu toa tă
mode stia , cre d însă că , înce t-înce t, înce p să -i înţe le g pe oa me ni.
— Nu a sta vre a u să spun, stă rui Ja cque s, smulgâ ndu-și un fir
ma i lung din na s și uitâ ndu-se la e l cu lua re -a minte . Vre a u să spun
că pâ nă a cum nu cunoști de câ t tra iul nostru de de a supra
pă mâ ntului. Asta nu înse a mnă nimic. De a supra pă mâ ntului nu
fa ce m a proa pe nimic a ltce va de câ t să dormim. Da că vre i să
înţe le gi cu a de vă ra t via ţa noa stră , tre buie să cobori în mină și să
ve zi cum se lucre a ză , de la 3 dimine a ţa pâ nă la 4 după ma sa .
— Abia a ște pt să cobor în mină , spuse Vince nt, da r oa re o să
pot că pă ta a proba re a a dministra ţie i?
— Am și că pă ta t-o, îi ră spunse Ja cque s, luâ nd în gură o
bucă ţică de za hă r și sorbind ca fe a ua că lduţă , a ma ră , ne a gră ca
ce rne a la .
— Mâ ine cobor în mina Ma rca sse pe ntru un control de
prote cţie . Da că vre i, dimine a ţa la 3 fă ră un sfe rt te ia u cu mine . Ne
întâ lnim în fa ţa ca se i lui De nis.
Între a ga fa milie îl însoţi pe Vince nt la „Salon”, da r Ja cque s,
ca re a ca să , în a e rul ca ld, se simţise bine și vioi, tre bui să se
întoa rcă din drum, zguduit de o tuse cumplită . Câ nd Vince nt a junse
la „Salon”, îl gă si a colo pe He nri De crucq; își tâ ra piciorul be te a g,
tre bă luind pe lâ ngă sobă .
— A, bună se a ra , m onsieur Vince nt, strigă e l și zâ mbi la rg, a tâ t
câ t îi îngă duia fa ţa pungită . Sunt singurul din Pe tit Wa sme s ca re se
price pe să a prindă focul în soba a sta . O cunosc e u de mult, din
vre me a câ nd ma i fă ce a m câ te -o pe tre ce re pe -a ici. E da tă dra cului,
da r e u îi știu toa te na zurile .
Că rbune le din sa ci e ra ume d și doa r o mică pa rte din e l se
pute a numi într-a de vă r că rbune . Cu toa te a ce ste a , în scurt timp
De crucq izbuti să fa că soba a ce e a ova lă și burduhă noa să să de a
că ldură . Șchiopă ta într-una de colo pâ nă colo, ia r sâ nge le îi
zvâ cne a pute rnic sub pe ticul gola ș de pie le boţită din ca p și-l fă ce a
să ca pe te culoa re a sfe cle i murda re .
Aproa pe nici o fa milie de mine ri din Pe tit Wa sme s nu lipse a în
se a ra a ce e a de la „Salon”. Ve nise ră cu toţii să -l a udă pe Vince nt
rostind prima pre dică în bise rica lui. Câ nd n-a u ma i fost locuri pe
bă nci, dă dură fugă prin ve cini după lă zi și sca une . Pe ste tre i sute
de oa me ni se înghe suia u înă untru. Cu sufle tul încă lzit de
bună voinţa fe me ilor ca re -l a juta se ră în după -a mia za a ce e a , ca și
de fa ptul că , în sfâ rșit, vorbe a în propria lui bise rică , Vince nt rosti
și o pre dică plină de pa tos, pornită de -a dre ptul din inimă .
— Dă inuie de mult cre dinţa , de a ltminte ri înte me ia tă , se
a dre să Vince nt e noria șilor lui cu fe ţe ne gre , că omul nu e de câ t un
stră in pe a ce st pă mâ nt. Și totuși, nu sunte m singuri, dumne ze ul
nostru e cu noi. Sunte m niște că lă tori, via ţa noa stră e un drum lung
de la pă mâ nt la ce r. Triste ţe a e ma i bună de câ t ve se lia , pe ntru că
și în ve se lie sufle tul ră mâ ne trist. E ma i bine să pă șe ști în ca sa
dure rii de câ t în ca sa pe tre ce rii.
Ne rugă m ţie , Ta tă l nostru, fe re ște -ne de pă ca t. Nu ne da nici
să ră cie , da r nici bogă ţii și hră ne ște -ne cu pâ ine a hă ră zită nouă !
Amin.
După ce „Salonul” se goli, Vince nt închise ușa și porni
îngâ ndura t să urce de a lul spre ca sa fa milie i De nis. Fe lul cum
primise ră pre dica lui din se a ra a ce e a îl îndre ptă ţe a să cre a dă că
re ţine re a a ră ta tă pâ nă a tunci de mine ri pie rise și înce puse să le
câ știge încre de re a . De -a bia a cum fuse se pe de plin re cunoscut de
a ce s te gueules noires ca slujitor a l lui Dumne ze u. Ca re e ra oa re
pricina schimbă rii? Nu pute a fi bise rica ce a nouă ; nu e ra u mine rii
oa me ni pe ca re să -i tulbure a stfe l de lucruri. Câ t de spre numire a
oficia lă , n-a ve a u de unde să știe , pe ntru că e l nu le spuse se nimic,
din ca pul locului, în le gă tură cu situa ţia lui. E dre pt, pre dica fuse se
ca ldă , frumoa să , da r ma i rostise e l și a lte le , tot a tâ t de bune , prin
ba ră cile dă ră pă na te sa u în gra jdul pă ră sit.
Câ nd a junse a ca să , soţii De nis se și culca se ră în cotlonul lor
de lâ ngă bucă tă rie . Brută ria pă stra încă a roma dulce a pâ inii ca lde ,
proa spe te . Vince nt scoa se a pă din fâ ntâ na a dâ ncă , să pa tă chia r în
bucă tă rie , o turnă în lighe a n și se duse sus să ia să punul și
oglinda . Sprijini oglinda de pe re te și se privi. Avuse se dre pta te ,
a ca să la Ve rne y nu izbutise să se cure ţe ca lume a de pra ful de
că rbune . Ple oa pe le și obra jii îi e ra u încă ne gri. Zâ mbi la gâ ndul că
ina ugura se sole mn noua bise rică , mâ njit de că rbune pe toa tă fa ţa .
Câ t de îngroziţi a r fi fost ta tă l lui sa u unchiul Stricke r da că l-a r fi
putut ve de a !
Își muie mâ inile în a pa re ce , fă cu clă buc cu să punul pe ca re -l
a duse se cu e l de la Bruxe lle s și, în clipa câ nd e ra ga ta să se
să pune a scă zdra vă n, de oda tă i se fă cu lumină în minte . Se opri cu
mâ inile ude în a e r. Se ma i privi o da tă în oglindă și vă zu pra ful
ne gru de ste ril ca re i se a șe za se în cute le frunţii, pe ple oa pe , în
scobiturile obra jilor și pe între a ga supra fa ţă a bă rbie i.
— Fire ște , se tre zi vorbind cu gla s ta re , a cuma știu de ce m-a u
primit cu a tâ ta că ldură . Am de ve nit unul de -a i lor...
Își clă ti mâ inile în a pă și se duse la culca re fă ră să se spe le .
Din se a ra a ce e a , tot timpul câ t a sta t în Borina ge se fre ca zilnic cu
pra f de că rbune pe fa ţă ca să a ra te la fe l ca toţi mine rii.

12. MARCASSE

În dimine a ţa urmă toa re , Vince nt se sculă la 2 și jumă ta te ,

mâ ncă o buca tă de pâ ine usca tă în bucă tă ria fa milie i De nis și la 3
fă ră un sfe rt îl întâ mpină pe Ja cque s în fa ţa ușii. Că zuse ză pa dă
multă în timpul nopţii; drumul ca re duce a spre Ma rca sse e ra
troie nit. În timp ce -și croia u pâ rtie pe ste câ mp că tre hornurile
ne gre și pira mide le de ste ril, Vince nt vă zu pe mine ri forfotind din
toa te pă rţile , prin nă me ţi, ca niște mici vie tă ţi ne gre ca re gră be sc
spre cuibul lor. Era un ge r nă pra snic; muncitorii își strâ nge a u
ha ine le ne gre , subţiri în jurul gâ tului și umbla u cu ume rii a duna ţi,
înce rcâ nd să se a pe re de viscol.
Ja cque s îl duse ma i întâ i într-o încă pe re unde a tâ rna u în cuie re
o mulţime de lă mpi cu pe trol, fie ca re purtâ nd câ te un numă r.
— Câ nd se întâ mplă vre un a ccide nt în mină , îl lă muri Ja cque s,
știm după lă mpile lipsă ca re dintre oa me ni a u ră ma s de de subt.
Mine rii își lua u lă mpile din fugă și se îndre pta u gră biţi, prin
curte a a cope rită de ză pa dă , spre clă dire a de că ră midă unde se
a fla cușca li ului. Vince nt și Ja cque s porniră și e i într-a colo. Cușca
a ve a șa se de spă rţituri, una de a supra ce le ila lte . În fie ca re dintre
e le pute a fi a dus la supra fa ţă câ te un va gone t cu că rbuni.
De spă rţiturile e ra u la rgi câ t să înca pă doi oa me ni ghe muiţi;
cobora u însă câ te cinci, înde sa ţi unul într-a ltul, ca o gră ma dă vie
de că rbune .
Ja cque s Ve rne y, ca supra ve ghe tor, se înghe sui în de spă rţitura
de sus numa i cu Vince nt și cu unul dintre însoţitori. Se ghe muiră pe
vine , cu picioa re le strivite de pe re ţii la te ra li, cu ca pe te le proptite în
pla sa de sâ rmă ca re a cope re a cușca .
— Ba gă de se a mă , m onsieur Vince nt, îl pre ve ni Ja cque s, ţine -ţi
mâ inile dre pt în fa ţă . Da că te a tingi cu vre una de pe re te le puţului,
a i pie rdut-o.
La un se mna l, cușca porni glonţ în jos, a lune câ nd între ce le
două șine de oţe l. Puţul tă ia t în stâ ncă prin ca re cobora e ra doa r
cu un de ge t ma i la rg de câ t cușca . Pe Vince nt îl tre cură fiorii câ nd
își dă du se a ma că sub e l se că sca o be znă a dâ ncă de -o jumă ta te
de milă și că , da că se întâ mpla ce va , a r fi fost a zvâ rlit dre pt în
bra ţe le morţii. Ace a stă pră bușire prin ga ura ne a gră , spre a bisul
ne cunoscut, îi stâ rne a o groa ză pe ca re n-o ma i cunoscuse
nicioda tă . Își dă de a se a ma că n-a ve a nici un te me i să fie
înspă imâ nta t, că ci de ma i bine de două luni nu ma i a vuse se loc
vre un a ccide nt de lift, da r lumina sla bă , tre mură toa re a lă mpilor de
pe trol nu e ra de na tură să -l fa că să jude ce limpe de .
Câ nd mă rturisi te a ma oa rbă ca re puse se stă pâ nire pe e l,
Ja cque s zâ mbi cu înţe le ge re .
— Nu-i mine r ca re să nu simtă la fe l, m onsieur Vince nt.
— De sigur însă că pâ nă la urmă se obișnuie sc cu toţii.
— Nu, nicioda tă ! Cușca a sta le stâ rne ște o groa ză de ne învins,
de ca re nu se pot le pă da pâ nă la sfâ rșitul vie ţii.
— Da r dumne a ta , m onsieur?...
— Am tre mura t și e u în sine a me a , ca și dumne a ta , cu toa te că
a m coborâ t timp de tre ize ci și tre i de a ni la râ nd!
La o a dâ ncime de tre i sute cincize ci de me tri - jumă ta te a
drumului - cușca se opri o clipă , a poi se hurducă din nou spre
a dâ nc. Vince nt vă zu șuvoa ie de a pă ca re se scurge a u pe pe re ţii
puţului și se cutre mură din nou. Uitâ ndu-se în sus, ză ri în de pă rta re
o ge a nă de lumină câ t o ste a pe ce r. La șa se sute cincize ci de me tri
se dă dură jos. Cușca înde sa tă cu mine ri își continuă drumul.
Vince nt se tre zi într-un tune l la t, cu șine tă ia te în stâ ncă și a rgilă . Se
a ște pta se să pă trundă într-un ia d de că ldură , da r ga ngul e ra de stul
de ră coros.
— Da r nu e chia r a șa de ră u, m onsieur Ve rne y! e xcla mă e l.
— Aice a nu, da r la nive lul ă sta nu ma i lucre a ză nime ni.
Stra turile a u fost se că tuite de mult. Aici a e rul se prime ne ște de
a fa ră , da r a sta nu le a jută cu nimic ce lor ce lucre a ză ma i jos.
După un sfe rt de milă de me rs în lungul tune lului, Ja cque s se
întoa rse .
— Vino după mine , m o n s i e u r Vi n c e n t, m ais d oucem ent,
36
d oucem ent ; da că a lune ci cumva , s-a zis cu noi.
Ve rne y se fă cu de oda tă ne vă zut, pie rind sub pă mâ nt. Vince nt
se luă șovă ind după e l, gă si o ga ură în fa ţa lui și bâ jbâ i după sca ră .
Ga ura e ra la rgă doa r câ t să se poa tă stre cura un om subţire . Primii
cinci me tri n-a fost gre u, da r a poi, la jumă ta te a drumului, ca să
poa tă schimba dire cţia , Vince nt tre bui să fa că un fe l de stâ nga -
mpre jur în a e r. Din pe re ţii de stâ ncă se pre linge a u șiroa ie de a pă ;
tre pte le de le mn e ra u a lune coa se din ca uza noroiului și, de
de a supra , Vince nt simţe a cum îl plouă .
În ce le din urmă , se vă zură jos și, tâ râ ndu-se în pa tru la be
printr-un tune l ne sfâ rșit, a junse ră în unghe rul ce l ma i înde pă rta t.
Acolo se gă se a un șir lung de ce lule , ca de spă rţiturile une i pe ște ri,
cu pe re ţii sprijiniţi de sche le șubre de . În fie ca re ce lulă lucra câ te o
e chipă de cinci mine ri; doi scurma u pe re ţii cu tâ rnă copul, a l tre ile a
scote a că rbune le de sub picioa re le lor, a l pa trule a îl încă rca în
va gone t și a l cincile a împinge a va gone tul pe șine le înguste .
Să pă torii lucra u în ha ine de pâ nză a spră , ne gre și murda re . Ce l
ca re încă rca va gone tul cu lopa ta , de obice i un bă ia t, n-a ve a pe
trupul de spuia t, ne gru-pă mâ ntiu de câ t o fâ șie de sa c înnoda tă în
jurul șa le lor. La va gone te împinge a u fe te le , tot a șa de ne gre ca și
bă rba ţii, cu câ te o rochie je rpe lită ca re a bia le a cope re a
goliciune a . Coridorul n-a ve a nici un me tru înă lţime . Apa muste a
prin ta va n, tra nsformâ nd locul într-o pe ște ră cu sta la ctite . Singura
lumină ve ne a de la lă mpile mici, ca re a rde a u cu fitilul coborâ t
pe ntru a nu irosi pe trolul. Nu e xista nici un mijloc de a e risire .
Ae rul e ra îmbâ csit de pra f de că rbune . Că ldura îi scă lda pe oa me ni
în râ uri de sudoa re ne a gră . În prime le ce lule , oa me nii pute a u să pa
stâ nd în picioa re , da r cu câ t îna inta u spre fundul tune lului ce lule le
de ve ne a u tot ma i joa se , și Vince nt vă zu că mine rii e ra u ne voiţi să
lucre ze culca ţi, ră sucind tâ rnă coa pe le numa i prin mișca re a cotului.
Cu câ t îna inta ziua fie rbinţe a la trupurilor spore a și ma i mult
te mpe ra tura ce lule lor, ia r pra ful de că rbune îngroșa a e rul într-a tâ t,
încâ t mine rii a junge a u să inspire pe gură funingine ne a gră ,
fie rbinte .
— Oa me nii ă știa câ știgă doi fra nci și jumă ta te pe zi, îi spuse
Ja cque s lui Vince nt, și a sta numa i da că funcţiona rul de la postul de
control a probă ca lita te a că rbune lui scos de e i. Acum cinci a ni,
câ știga u tre i fra nci, da r de a tunci le furile a u fost re duse tre pta t în
fie ca re a n.
Ja cque s ce rce tă buște nii a rmă turilor; a sta e ra toa tă pa vă za
mine rilor împotriva morţii. Apoi se întoa rse că tre e i:
— Stâ lpii ă știa nu ma i dure a ză mult. Sunt foa rte șubre ziţi și,
după cum bine știţi, nu va tre ce mult și se va surpa ta va nul.
Unul dintre să pă tori, șe ful e chipe i, dă du drumul la o ploa ie de
înjură turi cu a tâ ta re pe ziciune , încâ t Vince nt a bia putu să
de slușe a scă două -tre i cuvinte .
— Să plă te a scă da că vor să le proptim ta va nul! izbucni omul.
Da că ne pie rde m timpul cu a sta , câ nd să ma i scoa te m că rbune ?
Ma i bine stă m a șa , să ne strive a scă a ici, sub pă mâ nt, de câ t să
cră pă m de foa me a ca să ...
Dincolo de ultima ce lulă se că sca o a ltă ga ură în pă mâ nt. De
da ta a sta , însă , nu ma i e ra nici sca ră de coborâ re . Din loc în loc
e ra u înţe pe nite niște buturugi, ca să împie dice noroiul să se scurgă
și să -i îngroa pe pe ce i de jos. Ja cque s luă la mpa lui Vince nt și i-o
le gă de cure a .
— Doucem ent, m onsieur Vince nt. Ai grijă să nu ca lci pe ca pul
me u, că mă zdrobe ști.
Coborâ ră încă cinci me tri prin be znă , dibuind pa s cu pa s
buște a nul pe ca re tre buia u să ca lce , înfigâ ndu-și mâ inile în pe re ţii
clisoși, ca să nu a lune ce .
Ajunse ră în fine la nive lul infe rior, unde mine rii nu ma i a ve a u
nici mă ca r ce lule în ca re să lucre ze . Că rbune le tre buia tă ia t dintr-
un unghi îngust din pe re te . Oa me nii stă te a u chirciţi, în ge nunchi, cu
spa te le proptit în ta va nul de stâ ncă , zvâ rlind tâ rnă coa pe le spre
colţul de unde scote a u că rbune le . Vince nt își dă du se a ma că
a ba ta je le de de a supra fuse se ră de -a dre ptul ră coroa se fa ţă de
dogoa re a de cuptor încins ca re domne a a ici. Oa me nii gâ fâ ia u ca
a nima le le bă tute , cu limbile a tâ rnâ nd umfla te și usca te , cu
trupurile goa le , ne gre de murdă rie și pra f. Vince nt nu se mișca
a proa pe de loc, și totuși simţe a că nu ma i poa te îndura nici o clipă
pra ful și dogoa re a cumplită . Mine rii munce a u din gre u, sâ nge le le
zvâ cne a în vine poa te de o mie de ori ma i re pe de de câ t lui, da r nu
se opre a u nici o clipă să -și tra gă sufle tul sa u să se ră core a scă .
Da că s-a r fi oprit câ t de puţin, n-a r ma i fi a juns să înca rce numă rul
de va gone te ce rut și n-a r ma i fi primit ce le 50 de ce ntime .
Vince nt și Ja cque s se tâ râ ră de -a bușile a prin tune lul ca re le ga
a ce st fa gure de ce lule , ne voiţi din doi în doi pa și să se lipe a scă de
pe re te pe ntru a se fe ri din ca le a va gone te lor ca re tre ce a u pe șine le
lor înguste . Coridorul e ra ma i strâ mt de câ t ce l de sus. Fe te le ca re
împinge a u la va gone te e ra u și ma i mici. Nici una nu a ve a pe ste
ze ce a ni și lupta u și se opinte a u din ră spute ri ca să urne a scă
va gone te le gre le , încă rca te cu că rbuni, în lungul șine lor.
La ca pă tul coridorului, va gone te le e ra u coborâ te cu a jutorul
unor ca bluri pe un pla n înclina t de me ta l.
— Vino, m onsieur Vince nt, zise Ja cque s, să me rge m și la ultimul
nive l, la șa pte sute de me tri. Ai să ve zi a colo ce e a ce nu se poa te
ve de a nică ie ri în lume .
Lune ca ră vre o tre ize ci de me tri pe pa nta de me ta l, și Vince nt
se pome ni într-un tune l la rg, cu două râ nduri de șine . Îna inta ră
ca m jumă ta te de milă prin tune l, a poi, a jungâ nd în fundul lui, se
că ţă ra ră pe o muchie din pe re te și, tâ râ ndu-se printr-un coridor de
le gă tură , coborâ ră pe pa rte a ce a la ltă într-o ga ură de curâ nd
să pa tă .
— Aici e un stra t nou, spuse Ja cque s, cre d că nu se a flă loc ma i
pă că tos în nici o a ltă mină din lume .
Din ga le rie se de schide a u un șir de două spre ze ce gă uri mici
ne gre .
— Urme a ză -mă ! strigă Ja cque s, stre curâ ndu-se într-una din e le .
De schiză tura nu e ra ma i la rgă de câ t ume rii lui Vince nt. Își fă cu
loc cu gre u și se tâ rî pe pâ nte ce , proptindu-se în unghii și în vâ rful
picioa re lor. Nu pute a să va dă nici ghe te le lui Ja cque s, la două
de ge te în fa ţa lui. Tune lul prin stâ ncă e ra îna lt doa r de un picior și
jumă ta te și la t de două și jumă ta te . Scobitura de unde pornise
coridorul, de și n-a ve a a e r a proa pe de loc, e ra ră coroa să fa ţă de
ia dul de a ici.
Ajunse la o mică a dâ ncitură , ca o boltă , de stul de îna ltă pe ntru
ca un om să poa tă sta în picioa re . Locul e ra cufunda t în be znă , și la
înce put nu putu să distingă nimic. De sluși a poi pa tru lică riri
a lbă strui de -a lungul unui pe re te . Trupul îi e ra le oa rcă și ochii îl
ustura u cumplit din pricina sudorii a me ste ca te cu pra f de că rbune
ca re i se pre linge a de pe frunte . Gâ fâ ia din gre u după ce se tâ râ se
a tâ ta și se ridică ușura t, ca să tra gă puţin a e r în pie pt. Da r ce e a ce
sorbi nu e ra a ltce va de câ t foc, foc topit, ca re -l fripse și-l îne că în
clipa câ nd îi pă trunse în plă mâ ni. Se a fla în ce a ma i îngrozitoa re
ga ură din între gul Ma rca sse , o a de vă ra tă ca me ră de tortură de mnă
de e vul me diu.
 37
— Tiens, tiens! strigă o voce cunoscută , c’est m onsieur Vincent!
Ai ve nit să ve zi cum ne câ știgă m ce le 50 de ce ntime pe zi, m onsieur
Vince nt?
Ja cque s se duse dre pt la lă mpi și le ce rce tă . Aure ola a lba stră a
a rcului volta ic nă pă de a lumina . Albul ochilor lui De crucq stră luce a
în întune ric. Se a ple că la ure che a lui Vince nt și-i șopti:
— N-a r fi tre buit să coboa re pâ nă a ici. Ia r o să a ibă o
he mora gie și va tre bui să -l că ră m a fa ră cu buște ni și scripe ţi.
— De crucq, îi strigă Ja cque s, a șa a u a rs lă mpile a ste a toa tă
dimine a ţa ?
— Da , ră spunse De crucq ne pă să tor, ble ste ma tul ă sta de grizu
se tot a dună me re u. Oda tă tot o să să rim în a e r, și a tunci scă pă m
de toa te ne ca zurile .
— Bine , da r ga zul s-a pompa t de -a ici a bia duminica tre cută ! se
miră Ja cque s.
— Da r se întoa rce îna poi, fă cu De crucq, scă rpinâ ndu-și
cica trice a din cre ște t.
— Atunci tre buie să opriţi lucrul într-una din zile , să ptă mâ na
a sta , ca să pute m pompa din nou ga zul.
Vorba lui Ja cque s fu întâ mpina tă cu o furtună de prote ste .
— Nici a șa n-a ve m pâ ine de stulă pe ntru copii! Nu ră zbim nici
a cum cu le a fa , da r să ma i și stă m de poma nă o zi între a gă !... Să
scoa tă ga zul câ nd n-om fi noi a ici; și noi a ve m dre ptul să mâ ncă m
ca și ce ila lţi!
— Foa rte bine , râ se De crucq, a u dre pta te . La să , Ja cque s, n-o
să se întâ mple nimic. A ma i înce rca t e a mina a sta a furisită și
a ltă da tă să mă ră pună , da r nu i-a me rs! O să mor în pa tul me u, de
bă trâ ne ţe . Fiindcă ve ni vorba de mâ nca re , câ t e ce a sul, Ve rne y?
Ja cque s își a propie ce a sul de fla că ra a lbă struie .
— 9.
 — Bine ! Atunci pute m să mâ ncă m.
Fiinţe le a ce le a , cu trupuri ne gre , nă dușite , din ca re se
de slușe a u numa i globurile a lbe a le ochilor, lă sa ră lucrul și,
chircindu-se pe vine , cu spa te le re ze ma t de stâ ncă , își de sfă cură
tra iste le cu me rinde . Nu se duce a u să mă nâ nce ma i la la rg, în
ga ura ce va ma i ră coroa să de unde porne a coridorul, că ci n-a ve a u
de câ t un ră ga z de un sfe rt de oră . Tâ râ tul dus și întors le -a r fi lua t
a proa pe tot timpul. Așa că ră mâ ne a u pe loc, în ză duful stă tut a l
ce lule i. Scoa se ră două bucă ţi groa se de pâ ine ne a gră și-o
înfule ca ră la comi, împre ună cu niște firimituri de brâ nză a cră ,
mâ njind mâ nca re a cu mâ inile ne gre de că rbune . Apoi își spă la ră
gâ tle jul cu ca fe a ua că lduţă pe ca re și-o a duce a fie ca re într-o sticlă
de be re . Pâ ine , brâ nza a cră și ca fe a , ia tă pre ţul zilnic a l ce lor
tre ispre ze ce ore de muncă .
Vince nt se a fla în mină de a proa pe șa se ore . Se simţe a sfâ rșit
din pricina lipse i de a e r, a că ldurii și a pra fului, și dă de a se a ma că
mult timp nu ma i pute a îndura a ce st chin. Câ nd Ja cque s dă du
se mna lul de ple ca re , Vince nt îi fu re cunoscă tor.
— Ba gă de se a mă la grizu, De crucq, stă rui Ja cque s îna inte de a
pie ri în tune l. Da că ve zi că nu ma i me rge , ma i bine scoa te oa me nii
a fa ră .
De crucq râ se tă ios:
— Și cine -o să ne plă te a scă ce le 50 de ce ntime pe zi da că nu
scoa te m că rbune le ?
La a ce a stă între ba re nu se pute a da nici un ră spuns. De crucq o
știa tot a tâ t de bine ca și Ja cque s. Ace sta ridică din ume ri și
dispă ru, tâ râ ndu-se pe burtă , în tune l. Vince nt îl urmă , a proa pe
orbit de sudoa re a ne a gră ca re -i îne ca ochii.
După o jumă ta te de oră de me rs a junse ră la li , unde cușca
scote a la supra fa ţă oa me nii și că rbune le . Ja cque s se tra se la o
pa rte , într-un fe l de scobitură în stâ ncă , unde e ra u ţinuţi ca ii, și
scuipă ne gru.
În timp ce li ul lune ca în sus, ca o gă le a tă într-un puţ, Vince nt
se întoa rse spre însoţitorul lui și-l între bă :
— Spune -mi, domnule Ve rne y, ce vă fa ce să coborâ ţi me re u în
mină ? De ce nu ple ca ţi ca re încotro, să vă că uta ţi a lte rosturi?
— Ah, dra gă m onsieur Vince nt, unde să gă se ști a lte rosturi? Și
cum să me rge m în a ltă pa rte câ nd n-a ve m ba nii de tre buinţă ? Nu
gă se ști în între gul Borina ge o fa milie de mine ri ca re să a ibă ze ce
fra nci puși de opa rte . Și-a poi, chia r de -a m pute a , tot nu ne -a m
hotă rî să ple că m. Ma rina rul știe că pe punte a va sului îl pâ nde sc fe l
de fe l de prime jdii și totuși, câ nd e pe usca t, îi e dor de ma re . Așa
se întâ mplă și cu noi, m onsieur Vince nt, iubim mina ; ne pla ce ma i
de gra bă să fim sub pă mâ nt de câ t la supra fa ţă . Și nu ce re m de câ t o
le a fă ome ne a scă , ore de muncă norma le , și mă suri de prote cţie
împotriva a ccide nte lor.
Cușca a junse sus. Lumina fira vă a soa re lui îl orbi pe Vince nt în
timp ce stră bă te a curte a a cope rită de ză pa dă . În oglinda de la
spă lă tor își vă zu fa ţa , ne a gră toa tă , da r ple că fă ră să se ma i spe le .
Buimă cit încă de ce le vă zute , se a vâ ntă pe ste câ mp, sorbind cu
ne sa ţ a e rul proa spă t și între bâ ndu-se da că nu cumva , molipsit pe
ne știute de a ce a so e fièvre, tră ise niște clipe de de lir. Cum pute a
Dumne ze u să -i la se pe copiii lui în ca zne le une i robii a tâ t de
crâ nce ne ? Ne gre șit, tot ce e a ce vă zuse nu e ra de câ t un vis urâ t.
Tre cu de ca sa fa milie i De nis ca re , în compa ra ţie cu ce le la lte ,
a ve a un a spe ct înstă rit și prospe r, și, fă ră să -și de a se a ma , pa șii îl
purta ră prin la birintul de uliţe murda re din râ pă , spre coliba lui
De crucq. Ciocă ni. Întâ i nu ră spunse nime ni, da r, după un timp, îi
de schise ușa un bă ie ţe l de șa se a ni. Era pa lid, a ne mic și ma i
mă runt de câ t s-a r fi cuve nit la vâ rsta lui, da r a ve a în e l ce va din
cura jul bă tă ios a l lui De crucq. Pe ste ce l mult doi a ni va coborî și e l
în Ma rca sse , în fie ca re zi, la 3 dimine a ţa , să înca rce că rbune în
va gone t.
— Ma ma s-a dus după ste ril, spuse bă ia tul cu o voce piţigă ia tă .
Da că vre ţi, ma i a ște pta ţi, m onsieur Vince nt, e u tre buie să vă d de
ă ia mici.
Ce ila lţi doi prunci a i lui De crucq se juca u pe pode a cu câ te va
be ţe și o buca tă de sfoa ră . N-a ve a u pe e i de câ t niște că mă șuţe și
e ra u vine ţi de frig. Bă ia tul ce l ma re înde sa me re u că rbuni în sobă ,
da r că ldura nu spore a a proa pe de loc în încă pe re . Privindu-i pe ce i
doi copila și, Vince nt se simţi stră bă tut de un fior. Îi luă în bra ţe , îi
culcă în pa t și-i înve li cu grijă pâ nă la gâ t. De fa pt, nu știa bine de
ce ve nise în a ce a stă ba ra că ne norocită . Simţe a însă că tre buie să
fa că ce va , să le spună ce va , să -i a jute într-un fe l. Ar fi vrut să le
a ra te că mă ca r înţe le ge toa tă groză via mize rie i lor.
Mad am e De crucq se întoa rse a ca să cu fa ţa și mâ inile ne gre . La
înce put nu-l re cunoscu pe Vince nt, murda r cum e ra . Apoi se duse
în gra bă la cutia unde -și pă stra proviziile și puse la fie rt puţină
ca fe a . Câ nd i-o întinse e ra ma i mult re ce de câ t ca ldă , ne a gră ,
a ma ră și cu gust de rume guș. Da r e l o bă u ca să -i fa că plă ce re
bie te i fe me i.
— Ste rilul e ta re prost de câ te va zile încoa ce , m onsieur Vince nt,
se plâ nse e a . Pa tronii nu ma i la să să le sca pe nicio fă râ mă de
că rbune . Cu ce să -i încă lze sc pe copila și? Alte ha ine n-a u de câ t
că mă șuţe le de pe e i și niște sa ci. Da că -i îmbra c în sa ci, pâ nza
a spră îi roa de și le jupoa ie pie le a , ia r da că za c toa tă ziua în pa t,
cum or să cre a scă ?
Vince nt simţe a că -i da u la crimile , da r nu e ra în sta re să
roste a scă nici un cuvâ nt. Nu vă zuse nicioda tă o să ră cie a tâ t de
cumplită . Pe ntru prima oa ră își puse între ba re a la ce -i pute a u
folosi oa re a ce ste i bie te fe me i rugă ciunile și Eva ngh elia câ nd
copila șii e i mure a u de frig. Oa re Dumne ze u nu ve de a toa te a ste a ?
Dă du pe ste câ ţiva fra nci în buzuna r și-i întinse doa mne i De crucq.
— Uite , te rog să -i prime ști, ia -le copiilor pa nta loni de lâ nă .
Știa că e ste un ge st za da rnic. Sute de a lţi copii înghe ţa u în
Borina ge , ia r copiii lui De crucq vor înghe ţa și e i din nou înda tă ce
pa nta lonii se vor rupe .
Urcă de a lul spre ca sa fa milie i De nis. Bucă tă ria e ra ca ldă și
prie te noa să . Doa mna De nis îi încă lzi a pă pe ntru spă la t și-i pre gă ti
o gusta re din mâ nca re a de ie pure ce ră mă se se din a jun. Bă ga se de
se a mă că e ra obosit și tulbura t de ce le vă zute și, ne știind cum să -l
îmbă rbă te ze , îi întinse niște pâ ine cu unt.
Vince nt urcă în ca me ra lui. Mâ nca se pe să tura te , pa tul e ra la t
și îmbie tor, ce a rce a furile cura te și fa ţa de pe rnă sclipe a . Pe pe re ţi
a tâ rna u re produce ri după ma rii ma e ștri a i lumii. Tra se se rta rul
scrinului și-și a runcă privirile pe ste vra furile de că mă și, rufe de
corp, ciora pi și fla ne le . De schise dula pul și se uită la ce le două
pe re chi de pa ntofi, a poi la pa ltonul că lduros și la costume le de
ha ine ca re a tâ rna u înă untru. Ajunse la concluzia că e ra un
mincinos și un la ș. Le propovă duia mine rilor virtute a să ră cie i, în
timp ce e l se lă fă ia în be lșug și bună sta re . Nu fă ce a a ltce va de câ t
să le înșire cuvinte goa le și fă ţa rnice . Re ligia , în nume le că re ia
vorbe a , e ra o pove ste pe ntru trâ nda vi, ca re nu folose a nimă nui. Ar
me rita ca mine rii să -l dispre ţuia scă și să -l a lunge din Borina ge . Își
închipuise că împă rtă șe ște a ce e a și soa rtă cu e i, da r e l purta ha ine
frumoa se și că lduroa se , dorme a într-un pa t moa le și mâ nca la o
singură ma să ma i mult de câ t mâ nca u e i într-o să ptă mâ nă . Nici
mă ca r nu munce a pe ntru tra iul lui tihnit și îmbe lșuga t. Se
mulţume a să le toa rne minciuni bine ticluite , dâ ndu-se dre pt un om
bun. Ah, de bună se a mă , ce i din Borina ge n-a r fi tre buit să cre a dă
nici un cuvâ nt rostit de e l, nici n-a r fi tre buit să -l prime a scă între e i
și să -i a sculte pre dicile ! Tra iul lui lipsit de griji pre schimba vorbe le
în minciuni. Dă duse ia ră și gre ș, ma i ră u ca oricâ nd!
N-a ve a de câ t două ie șiri: sa u să pă ră se a scă pe furiș
Borina ge ul, să fugă în pute re a nopţii îna inte ca e i să -și de a se a ma
ce josnic mincinos e ra , sa u să de vină un a de vă ra t slujitor a l lui
Dumne ze u, a cum, câ nd i se de schise se ră ochii.
Strâ nse toa tă rufă ria din scrin și o înde să gră bit în va liză . Puse
de a supra costume le , pa ntofii, că rţile și re produce rile , și a poi o
închise . Lă să va liza pe sca un și se re pe zi ca o furtună pe ușa din
fa ţă .
În fundul râ pe i șe rpuia un pâ râ ia ș. Dincolo, pe ce lă la lt ma l, se
că ţă ra u pă durile de pin. Printre copa ci e ra u risipite câ te va
cocioa be de mine ri. După puţină că uta re , Vince nt gă si una
ne locuită . Era o ba ra că la rgă , fă ră fe re a stră , înă lţa tă pe un dâ mb
pie ptiș. Pă mâ ntul, bă tă torit de o înde lunga tă folosinţă , ţine a loc de
pode a . Ză pa da ca re se tope a pă trunde a dinspre de a l pe sub
pe re te le de scâ nduri. De a supra ca pului, grinzi groa se susţine a u
a cope rișul. Ca ba na nu fuse se locuită toa tă ia rna , și prin gă urile și
cră pă turile e i ne a stupa te ră bufne a vâ ntul înghe ţa t.
— A cui e ba ra ca a sta ? între bă Vince nt pe o fe me ie ca re -l
însoţise .
— A unui ne gustor din W a sme s.
— Cu câ t o închiria ză , nu știi?
— Ba da , cu cinci fra nci pe lună .
— Foa rte bine , nu e mult.
— Da r, m onsieur Vince nt, nu pute ţi locui a ici.
— De ce nu?
— Bine ... da r... e o șa ndra ma . E ma i dă ră pă na tă chia r de câ t a
me a . E ce a ma i pră pă dită ba ra că din Pe tit W a sme s.
 — Tocma i de -a sta o vre a u!
Urcă din nou de a lul. Un se ntime nt de împă ca re îi cobora în
sufle t. În lipsa lui, m ad am e De nis intra se după tre buri în ca me ră și
vă zuse va liza fă cută .
— Monsieur Vince nt, strigă e a câ nd îl vă zu intrâ nd, ce s-a
întâ mpla t? Ple ci a ca să ? Așa , de oda tă ?
— Nu ple c, m ad am e De nis. Ră mâ n în Borina ge .
— Atunci de ce ţi-a i strâ ns lucrurile ?
Doa mna De nis e ra cu totul ne dume rită .
După ce Vince nt o lă muri, e a înce rcă să -l convingă cu blâ nde ţe .
— Cre de -mă , m onsieur Vince nt, dumne a ta nu poţi să duci tra iul
ă sta ; nu e ști obișnuit cu a șa ce va . S-a u schimba t lucrurile de la Isus
Cristos încoa ce ; în zile le noa stre tre buie să tră im cu toţii câ t pute m
ma i bine . Lume a știe că e ști un om bun după tot ce e a ce fa ci.
Da r Vince nt nu ma i pute a fi clintit cu nici un chip din hotă râ re a
lui. Îl că ută pe ne gustorul din Wa sme s, închirie ba ra ca și se mută
în e a . Pe ste câ te va zile , câ nd primi ce cul de 50 de fra nci - prima lui
le a fă - cumpă ră un pa t mic de le mn și o sobă de oca zie . După
a ce ste che ltuie li, ră ma se cu o sumă de ba ni ca re a bia da că -i ma i
a junge a pâ nă la sfâ rșitul lunii pe ntru hra na umilă pe ca re și-o
hă ră zise : brâ nză a cră , pâ ine și ca fe a . Că ptuși ta va nul cu lut, ca să
nu ma i pă trundă a pa în ba ra că și a stupă toa te cră pă turile și gă urile
cu pâ nză de sa c. Acum locuia și e l într-o ba ra că , dorme a și se
hră ne a la fe l ca mine rii. În fine , e ra unul de -a i lor și a cum a ve a
dre ptul să le împă rtă șe a scă cuvâ ntul domnului.
 13. O LECŢIE DE ECONOMIE POLITICĂ

Dire ctorul ce lor pa tru mine din jurul loca lită ţii Wa sme s, ca re
a pa rţine a u socie tă ţii „Ch arbonnages d e Belgiq ue”, nu a ră ta de loc a fi
o fia ră cu chip de om, a șa cum se a ște pta se Vince nt. E dre pt, e ra
ca m burduhă nos, da r a ve a privire a prie te noa să , înţe le gă toa re și
fe lul de a fi a l unui om ce nu pă re a să fi fost cu totul lipsit de
ne ca zuri.
— Știu, m onsieur Va n Gogh, înce pu e l după ce -l a sculta se pe
Vince nt zugră vind tra ge dia vie ţii mine rilor. E o pove ste ve che .
Oa me nii își închipuie că -i lă să m îna dins să moa ră de foa me , ca să
pute m scoa te profituri câ t ma i ma ri. Da r, te rog să mă cre zi, nimic
nu e ma i ne a de vă ra t. Ia tă , să -ţi a ră t gra fice le de producţie a le
Biroului inte rna ţiona l de mine din Pa ris.
De sfă șură pe ma să un sul ma re și urmă ri cu de ge tul o linie
a lba stră în pa rte a de jos.
— Prive ște , m onsieur Va n Gogh, mine le de că rbuni din Be lgia
sunt ce le ma i să ra ce din lume . Că rbune le se gă se ște la ma re
a dâ ncime și e xtra ge re a lui e a tâ t de costisitoa re , încâ t ne e ste
a proa pe cu ne putinţă să -l vinde m cu profit pe pia ţa libe ră .
Che ltuie lile noa stre sunt ma i ma ri de câ t a le orică re i a lte mine din
Europa , ia r profiturile sunt ce le ma i scă zute . Și a sta , pe ntru că
sunte m siliţi să vinde m că rbune le cu a ce la și pre ţ ca și ce le la lte
mine ca re -l e xtra g cu che ltuie li mult ma i mici. Sunte m zilnic în
pra gul fa lime ntului. Înţe le gi?
— Da , fire ște .
— Da că a m da mine rilor numa i un fra nc pe zi în plus,
che ltuie lile de producţie a r de pă și pre ţul pie ţe i. Atunci a m fi siliţi
să închide m mine le și, în a ce st ca z, e i a r muri într-a de vă r de
foa me .
— Da r a cţiona rii dumne a voa stră n-a r pute a , oa re , să se
mulţume a scă cu un câ știg ma i mic? Ar ră mâ ne a stfe l ce va ma i mult
pe ntru muncitori.
Dire ctorul clă tină din ca p cu triste ţe .
— Nu, domnule , nu e cu putinţă . Știi dumne a ta pe ce ca pita l se
sprijină mine le de că rbuni? Numa i pe ca pita lul a cţiona rilor. Ca
orice a ltă industrie . Și-n a ce st ca z, bine înţe le s că a cţiunile mine lor
noa stre tre buie să de a un profit oa re ca re , a ltfe l ca pita lul a r fi
re tra s și pla sa t în a ltă pa rte . Astă zi stocurile a cţiona rilor socie tă ţii
„Ch arbonnages d e Belgiq ue” da u numa i 3% divide nde . Da că li s-a r
re duce chia r numa i o jumă ta te de proce nt, a cţiona rii și-a r re tra ge
ba nii, ia r mine le noa stre a r tre bui să se închidă , că ci nu pute m
lucra fă ră ca pita l. Și, ne gre șit, mine rii a r ră mâ ne pe drumuri. Așa
că ve zi, dra gă domnule , nu a cţiona rii sa u dire ctorii cre e a ză condiţii
inuma ne de via ţă în Borina ge . De vină e ste a șe za re a la pre a ma re
a dâ ncime a stra turilor de că rbune . De a ce st lucru cre d că numa i
pe Dumne ze u îl pute m învinovă ţi!
Vince nt a r fi tre buit să se simtă indigna t la a uzul a ce ste i
bla sfe mii. Da r ră ma se indife re nt. Se gâ nde a la ce -i spuse se
dire ctorul.
— De -a ţi pute a re duce mă ca r timpul de muncă !... Tre ispre ze ce
ore pe zi în fundul mine i!... Pâ nă la urmă tot sa tul va fi nimicit!
— Nu, m onsieur, nu pute m fa ce nici a sta . Ar înse mna o cre ște re
a sa la riului. S-a r e xtra ge mult ma i puţin că rbune , pe ntru ce le
cincize ci de ce ntime pe zi, și, ca urma re , che ltuie lile de producţie
la tonă a r spori.
— Există totuși un lucru pe ca re pute ţi să -l fa ce ţi.
— Te re fe ri, de sigur, la prime jdiile muncii în mină ...
 — Da . Ce l puţin s-a r pute a re duce numă rul a ccide nte lor și
ca zurilor morta le .
Dire ctorul clă tină din nou din ca p și continuă cu ră bda re :
— Nu, m onsieur, nu pute m. Acţiunile noa stre n-a u că uta re pe
pia ţă pe ntru că divide nde le noa stre sunt pre a mici. N-a ve m nici un
surplus de profit ca să pute m fa ce inve stiţiile ne ce sa re
îmbună tă ţirii condiţiilor de muncă . Ah, m o nsieur, cre de -mă , nu
e xistă nici o posibilita te de a ie și din a ce st ce rc vicios. Am că uta t
soluţii de ne numă ra te ori. Asta m-a fă cut să a jung dintr-un ca tolic
bun și de vota t un a te u convins. Da că e xistă un Dumne ze u în ce ruri,
nu pot înţe le ge cum de -a fost în sta re să cre e ze cu bună -știinţă o
a stfe l de via ţă , în ca re ce i ma i mulţi oa me ni sunt osâ ndiţi la un tra i
ne norocit, se col după se col, fă ră nici o îndura re din pa rte a soa rte i!
Vince nt nu gă si nimic de spus. Se întoa rse a ca să buimă cit.

14. FRAGIL

Luna fe brua rie a fost ce a ma i a spră în a ce l a n. Vâ nturi

pustiitoa re mă tura u va le a și cre ște tul de a lului, fă câ nd a proa pe cu
ne putinţă ie șire a din ca să . În cocioa be le mine rilor lipsa că rbune lui
se fă ce a a ma rnic simţită , ia r vâ nturile înghe ţa te sufla u cu a tâ ta
cruzime , încâ t fe me ile nu se pute a u urca pe pira mida ce a ne a gră
să -l ca ute . N-a ve a u pe e le de câ t fuste le și bluze le obișnuite ,
ciora pii de bumba c și ba sma le le cu ca re nu izbute a u să se a pe re
înde a juns de vâ nturile tă ioa se .
Copiii nu se dă de a u jos din pa t zile în șir, ca să nu înghe ţe . Din
lipsă de că rbune pe ntru sobă , fe me ile nu ma i pute a u pre gă ti hra nă
ca ldă . Mine rii ie șe a u încă lziţi din mă runta ie le fie rbinţi a le
pă mâ ntului și tre ce a u brusc la o te mpe ra tură sub ze ro gra de ,
tre buind să -și croia scă drum spre ca să pe ste câ mpurile înză pe zite ,
în luptă cu vâ nturile ca re -i șfichiuia u. O ica și pne umonia se ce ra u
zilnic victime printre mine ri. În luna a ce e a Vince nt fă cu multe
slujbe de înmormâ nta re .
Re nunţa se să ma i de a le cţii de citire copiilor înghe ţa ţi. Toa tă
ziua și-o pe tre ce a scormonind pira mida din Ma rca sse , în că uta re a
puţinului că rbune pe ca re -l pute a gă si că să -l împa rtă a poi prin
ba ră cile unde mize ria a junse se de ne îndura t. Nu ma i tre buia să se
mâ nje a scă spe cia l cu pra f de că rbune , că ci a ve a a cum, în chip
fire sc, tot timpul fa ţa ne a gră , ca orice mine r. Un stră in ca re a r fi
ve nit în Pe tit W a sme s l-a r fi lua t dre pt o „mutră ne a gră ” oa re ca re .
Într-una din zile , tot urcâ nd și coborâ nd pira mida , izbutise să
a dune , după multe ore de trudă , a proa pe o jumă ta te de sa c de
că rbune . Mine re ul înghe ţa t îi zdre lise mâ inile , învine ţite de frig.
Puţin îna inte de ora 4, se opri, cu gâ ndul să ducă în sa t bruma de
că rbune a duna t, ca mă ca r în câ te va ca se fe me ile să -și poa tă
întâ mpina bă rba ţii cu ca fe a ca ldă . Re cunoscâ ndu-l, pa rte din
38
mine ri mormă ia u câ te un bojou , da r ce i ma i mulţi tre ce a u ma i
de pa rte , cu mâ inile înde sa te în buzuna re , cu ume rii gâ rboviţi și
ochii pironiţi în pă mâ nt. Ultimul ie și pe poa ntă un bă trâ ne l pe ca re
tuse a îl zguduia a tâ t de ta re , încâ t a bia se pute a ţine pe picioa re .
Ge nunchii îi tre mura u și, câ nd vâ ntul de ghe a ţă ca re mă tura
câ mpul troie nit îl izbi în fa ţă , se clă tină , ga ta să se pră bușe a scă în
ză pa dă . După o clipă își a dună pute rile și o porni cu pa și mă runţi
pe ste câ mp, împins cu forţă , dintr-o pa rte , de vâ nt. În jurul ume rilor
își înfă șura se o buca tă de pâ nză de sa c, pe ca re o de scope rise ,
cine știe cum, într-un de pozit din Wa sme s. Vince nt ză ri pe sa c
câ te va lite re imprima te . Fă cu o sforţa re ca să le poa tă de sluși și
distinse cuvâ ntul „FRAGIL”.
După ce de șe rtă că rbune le pe la cocioa be le mine rilor, Vince nt
se întoa rse la ba ra ca lui și a ște rnu pe pa t toa te ha ine le pe ca re le
a ve a : cinci că mă și, tre i râ nduri de rufă rie de corp, pa tru pe re chi de
ciora pi, două pe re chi de pa ntofi, două costume de ha ine și, pe
de a supra , o ha ină milita ră . Își pă stră o că ma șă , o pe re che de
ciora pi, un râ nd de rufe de corp și înde să re stul lucrurilor în va liză .
Dă rui costumul de ha ine bă trâ nului că ruia îi citise pe spa te
cuvâ ntul „FRAGIL”. Rufe le și că mă șile le lă să copiilor, cu gâ ndul
să fie tra nsforma te în că mă șuţe și ha ine . Ciora pii îi împă rţi câ torva
bolna vi de plă mâ ni, ca re e ra u totuși ne voiţi să coboa re în mină , ia r
ha ina groa să milita ră o dă du une i fe me i, a l că re i bă rba t fuse se
prins și strivit cu câ te va zile îna inte de surpa re a une i ga le rii. De și
e ra însă rcina tă , tre buia să coboa re în mină în locul lui, ca să -și
poa tă hră ni ce ila lţi doi prunci.
„Le Salon d u Bébé” stă te a închis, că ci Vince nt dă ruise
gospodine lor tot că rbune le pe ca re -l putuse strâ nge . Nici oa me nii
nu se pre a simţe a u înde mna ţi să înoa te prin ză pa da topită și să -și
ude picioa re le ca să a jungă pâ nă la „Salon”. De a ce e a , tot ce ma i
pute a să fa că Vince nt e ra să tre a că din ca să în ca să , ofe rind, câ t îi
stă te a în pute ri, o mâ nă de a jutor, un cuvâ nt de mâ ngâ ie re . Cu
timpul, își dă du se a ma însă că în clipe le a ce le a numa i a jutorul
pra ctic ma i pute a fi de vre un folos oa me nilor. Înce pu de ci să
îngrije a scă de bolna vi: îi spă la , le pre gă te a bă uturi ca lde sa u
me dica me nte . În ce le din urmă , nu ma i luă nici Biblia cu e l, că ci nu
gă se a nicioda tă timp s-o de schidă . Cuvâ ntul domnului de ve nise un
lux pe ca re mine rii nu și-l ma i pute a u îngă dui.
 Ge rul se ma i muie puţin în ma rtie . În schimb, îi lua ră locul
frigurile . Vince nt che ltui 40 de fra nci din le a fa lui pe ntru a lime nte le
și doctoriile ne ce sa re bolna vilor și pă stră pe ntru e l doa r a tâ t câ t să
nu moa ră de foa me . Slă be a vă zâ nd cu ochii, din pricina lipse i de
hra nă , e ra din ce în ce ma i ne rvos și își ie șe a re pe de din fire .
Frigul pe ca re -l îndura se toa tă ia rna îi zdruncina se să nă ta te a ; se
îmbolnă vi și e l, da r duse boa la pe picioa re . Ochii lui pă re a u două
guri de foc, ia r ca pul ma siv, ca ra cte ristic fa milie i Va n Gogh, se
scofâ lcise de tot. Scobituri a dâ nci îi a pă rută în obra ji și ce a rcă ne
ne gre îi înconjura ră ochii, da r bă rbia i se a vâ nta la fe l de hotă râ tă
ca și îna inte .
Copilul ce l ma i ma re a l lui De crucq se îmbolnă vi de fe bră
tifoidă ; tre buia u să fa că ce va în privinţa pa turilor. Ave a u în ca să
doa r două ; într-unul dorme a u pă rinţii, în ce lă la lt ce i tre i copii.
Da că ce ila lţi doi copii a r fi continua t să doa rmă în a ce la și pa t cu
bă ia tul bolna v, se pute a u molipsi. Pe jos e ra prime jdios să -i culce ,
a r fi fă cut cu sigura nţă pne umonie . Ia r da că s-a r fi culca t e i,
pă rinţii, pe jos, a doua zi n-a r ma i fi fost buni de muncă . Vince nt
înţe le se numa ide câ t ce -i ră mâ ne a de fă cut.
Câ nd De crucq ve ni de la lucru, Vince nt îl întâ mpină .
— Vre i să -mi da i o mâ nă de a jutor îna inte de a te duce la
ma să ?
De crucq e ra frâ nt de obose a lă , cica trice a din cre ște t îl dure a ,
da r îl urmă pe Vince nt, fă ră un cuvâ nt, tâ râ ndu-și piciorul schilod.
Ajunși la cocioa ba lui, Vince nt a runcă jos una din pă turile de pe
pa t și zise :
— Ha i, a pucă de colo, să -l duce m la dumne a ta , pe ntru bă ia t.
De crucq își încle ștă dinţii.
— Am tre i copii, ră spunse e l, da r pot să mă lipse sc de unul
dintre e i da că a șa vre a Dumne ze u. Da r n-a ve m de câ t un singur
m onsieur Vince nt, ca re poa rtă de grijă între gului sa t, și nu pot să -l
la s să se nimice a scă singur.
Istovit, ie și din ca ba nă șchiopă tâ nd. Vince nt ridică singur pa tul,
îl să ltă pe ume ri și-l că ră pâ nă la ca sa lui De crucq, a șe zâ ndu-l într-
un colţ. De crucq și ne va sta lui îl urmă re a u cu privire a în timp ce -și
lua u ma sa : o buca tă de pâ ine usca tă cu ca fe a . Vince nt culcă
bă ia tul bolna v în pa tul pe ca re -l a duse se și se a pucă să -l
îngrije a scă .
Ma i tâ rziu, în a ce e a și se a ră , tre cu pe la soţii De nis și le ce ru o
mâ nă de pa ie , ca să a ibă pe ce dormi. Mad am e De nis se îngrozi
a uzind ce fă cuse .
— Monsieur Vince nt, să ri e a , ca me ra dumita le e tot ne ocupa tă ,
tre buie să te întorci ne a pă ra t la noi.
— Mulţume sc pe ntru bună voinţă , m ad am e De nis, da r nu pot.
— Știm că n-a i ba ni, da r nu-i nimica . Je a n-Ba ptiste și cu mine
a ve m din ce tră i. Poţi să locuie ști a ici cu noi, ca un fra te .
Vince nt e ra înghe ţa t, înghe ţa t de -a bine le a . Îi e ra foa me . Ave a
a me ţe li de pe urma fe bre i pe ca re o duse se pe picioa re să ptă mâ ni
de -a râ ndul. Slă bise de ne mâ nca re și ne somn. Ja le a și sufe rinţa ,
ca re pune a u tot ma i mult stă pâ nire pe sa t, îl fră mâ nta u ne înce ta t,
a ducâ ndu-l într-o sta re ve cină cu ne bunia . Pa tul de la e ta j e ra ca ld,
moa le și cura t. Știa că m ad am e De nis îi va da să mă nâ nce pâ nă ce
nu va ma i simţi golul a ce la din stoma c și-l va do orici cu bă uturi
ta ri și fie rbinţi pâ nă ce -i va a lunga frigul cuibă rit în mă duva
oa se lor. Tre mură cuprins de fiori, se clă tină , ga ta să se
pră bușe a scă pe pa rdose a la de că ră midă roșie din bucă tă rie , da r în
ultima clipă izbuti să se stă pâ ne a scă .
Era supus la a ce a stă ultimă înce rca re . Da că dă de a gre ș, tot ce
fă cuse pâ nă a tunci s-a r fi dove dit de prisos. În a ce ste zile , câ nd
oa me nii din sa t a junse se ră la culme a sufe rinţe lor și lipsurilor, să
se la se e l a de me nit, să fie un la ș, lipsit de voinţă , vre dnic de
dispre ţ, ga ta să îmbră ţișe ze bunul tră i din prima clipă a ispite i?
— Dumne ze u va pre ţui bună ta te a dumita le , m ad am e De nis, zise
e l, și te va ră splă ti pe ntru e a . Da r nu tre buie să înce rci să mă a ba ţi
din ca le a da torie i. Da că nu-mi gă se ști o mâ nă de pa ie , înse a mnă
că voi fi ne voit să mă culc pe pă mâ ntul gol. Nu-mi da nimic a ltce va ,
te rog, că ci nu pot să prime sc.
Îngră mă di pa ie le într-un colţ a l cocioa be i, pe pă mâ ntul ume d,
și se a cope ri cu pă tura subţire . Nu izbuti să închidă ochii toa tă
noa pte a . Zorile îl gă siră tușind, cu ochii duși și ma i mult în fundul
ca pului. Ave a fie rbinţe a lă ma re și nu-și dă de a pre a bine se a ma ce
se pe tre ce cu e l. Că rbune pe ntru sobă nu ma i e ra ; nu se îndura se
să -i lipse a scă pe mine ri nici mă ca r de un gră unte din ce a duna
scormonind pira mida ne a gră . Izbuti să înghită câ te va îmbucă turi
dintr-un colţ de pâ ine usca tă și porni la tre a bă .

15. „EGIPTUL NEGRU”

Ma rtie e ra pe sfâ rșite , a prilie bă te a la ușă și lucrurile înce pură

să se ma i îndre pte câ te puţin. Vâ ntul se potolise , ra ze le soa re lui
încă lze a u a cum cu ma i multă pute re și, în sfâ rșit, înce pu de zghe ţul.
Soa re le topi înve litoa re a de ne a ca re a scunde a câ mpurile ne gre ,
ciocâ rliile înce pură să se fa că a uzite și, în pă duri, ce i dintâ i muguri
ple sniră pe ra muri. Numă rul bolna vilor de scre scu. O da tă cu
schimba re a vre mii, fe me ile din sa t înce pură ia r să mișune pe
pira midă după o mâ nă de că rbune . Sobe le ova le duduia u din nou,
ră spâ ndind o că ldură îmbie toa re , copiii nu ma i e ra u ne voiţi să ste a
toa tă ziua în pa t. Vince nt de schise ia ră și „Salonul”, și între gul sa t
se a dună să a sculte ce a dintâ i pre dică . În ochii triști a i mine rilor
scâ nte ia din nou o lică rire de zâ mbe t; oa me nii că pă ta se ră cura jul
să -și ridice privirile din pă mâ nt. De crucq, ca re se de cla ra se fochist
și porta r oficia l a l „Sa lonului” risipe a glume și-și fre că me re u
cica trice a din cre ște t.
— Vin vre muri ma i bune , le spuse Vince nt din a mvon, plin de
însufle ţire . Dumne ze u v-a pus la gre a înce rca re , da r a ţi ră ma s
ne clintiţi. Gre ul dure rii a tre cut. Soa re le va coa ce grâ ul pe câ mpuri.
și va da via ţă trupurilor voa stre vlă guite câ nd după o zi de muncă ,
vă ve ţi odihni în pra gul ca se i. Copiii vor zburda ia ră și în voie pe -
a fa ră , pe urme le ciocâ rlie i, și vă vor cule ge poa me prin pă dure .
Ridica ţi-vă privirile , via ţa vă hă ră ze ște încă lucruri bune . Vin
vre muri ma i bune . Vin vre muri ma i bune !
Încă pe re a ră sună de la rma voioa să a gla surilor. Fie ca re îi
spune a ve cinului:
— Monsieur Vince nt a re dre pta te . S-a ispră vit cu ne ca zurile .
Ia rna s-a dus. Vin vre muri ma i bune !
Câ te va zile ma i tâ rziu, pe câ nd Vince nt, împre ună cu un grup de
copii, strâ nge a că rbune în spa te le mine i Ma rca sse , vă zu de oda tă
niște figuri mici ne gre , ca re dă de a u buzna din clă dire a li ului,
luâ nd-o la fugă , pe ste câ mp, în toa te dire cţiile .
— Ce s-o fi întâ mpla t? se miră Vince nt. Nu poa te să fie încă ora
3. Soa re le n-a a juns nici mă ca r la a mia ză .
— O fi vre un a ccide nt! strigă unul dintre bă ie ţii ma i ma ri. I-a m
ma i vă zut e u fugind a șa și a ltă da tă ! S-a întâ mpla t ce va jos în mină .
Se rostogoliră pe povâ rnișul ne gru câ t putură ma i re pe de ,
zdre lindu-și mâ inile și a gă ţâ ndu-și ha ine le de pie tre . Pe câ mpul din
jurul mine i mișuna u mine rii, ca niște furnici ne gre fugind spre
a dă post. Pâ nă să a jungă e i jos, dire cţia mișcă rii se schimba se :
a cum a le rga u dinspre sa t fe me ile și copiii; o puzde rie de fe me i
ve ne a u pe ste câ mp, din toa te pă rţile , cu copii mici în bra ţe , cu ce i
ma i mă rișori a tâ rna ţi de fuste .
Ajuns în dre ptul porţii, Vince nt a uzi gla suri înspă imâ nta te
strigâ nd:
— Grizu, grizu! În stra tul ce l nou! Au ră ma s a colo! Sunt prinși
de de subt!
Frigul a prig îl ţintuise pe Ja cque s Ve rne y la pa t. Acum ve ne a
zburâ nd ca o să ge a tă pe ste câ mp. Era ma i sla b ca îna inte , cu
pie ptul și ma i scobit. Câ nd tre cu prin dre ptul lui, Vince nt îl a pucă
de bra ţ.
— Ce s-a întâ mpla t?
— Stra tul lui De crucq! Ţii minte cum a rde a u lă mpile ? Știa m c-
a șa o să se -ntâ mple !
— Câ ţi sunt? Câ ţi sunt a colo? Nu pute m a junge la e i?
— Două spre ze ce ce lule . Le -a i vă zut. Câ te cinci oa me ni în
fie ca re .
— Nu pute m să -i sa lvă m?
— Nu știu, tre buie să fa ce m ime dia t o e chipă de volunta ri.
— Ia -mă și pe mine , vre a u să da u și e u o mâ nă de a jutor.
— Nu se poa te . E ne voie de oa me ni cu e xpe rie nţă .
Se nă pusti în lift.
Că ruţa mică , tra să de un ca l a lb, ca re purta se de a tâ te a ori
morţi și ră niţi spre că suţe le de pe coa sta de a lului, a pă ru în fa ţa
porţii. Mine rii ca re a le rga se ră pe ste câ mp spre sa t se întorce a u
a cum împre ună cu fa miliile . Une le fe me i plâ nge a u cu sughiţuri,
a lte le prive a u ţintă îna inte a lor, cu ochii holba ţi. Copiii scâ nce a u.
Șe fii de e chipă a le ge a u oa me nii pe ntru e chipe le de sa lva re ,
a le rgâ nd de colo pâ nă colo și strigâ nd câ t îi ţine a gura .
De oda tă , toa tă lume a a muţi. Un mic grup de mine ri ie și din
clă dire a li ului și coborî înce t scă rile , purtâ nd ce va înfă șura t în
pă turi. Tă ce re a plină de înţe le s nu dură de câ t o clipă .
— Cine sunt? Au murit? Sunt vii? Pe ntru nume le lui Dumne ze u,
spune ţi-ne cine sunt! Să -i ve de m! Bă rba tul me u e jos! Copiii me i!
Am doi copii a colo!
Grupul se opri lâ ngă că ruţa cu ca l a lb. Unul dintre mine ri vorbi:
— Au scă pa t tre i. Încă rca u că rbune ce va ma i de pa rte de locul
e xplozie i... Sunt a rși îngrozitor!...
— Cine sunt? Pe ntru nume le lui Dumne ze u, spune ţi-ne cine
sunt! Să -i ve de m! Să -i ve de m! Copilul me u e a colo jos! Copilul me u!
Copilul!...
Omul ridică pă turile și de zve li două fe tiţe de nouă a ni și un
bă ia t de ze ce cu fe ţe le pâ rjolite . Toţi tre i își pie rduse ră cunoștinţa .
Pă rinţii se pră bușiră pe ste trupurile lor, cu strigă te de ja le și
bucurie . Așe za ră ce le tre i pă turi în că ruţă , și bă trâ nul ca l a lb porni
pe drumul de sfunda t, pe ste câ mp. Ca niște a nima le că rora li se
lua se ră puii, pă rinţii ce lor tre i copii, cu Vince nt a lă turi de e i,
a le rga u pe lâ ngă că ruţă . În urma lor, va ie tul de groa ză și dure re
cre ște a sfâ șie tor. În timp ce fuge a , Vince nt privi în urmă și cuprinse
cu ochii șirul lung a l pira mide lor de ste ril ca re se profila u pe za re .
Un strigă t dure ros îi izbucni din pie pt:
— Egiptul ne gru! Egiptul ne gru! Poporul a le s, din nou în robie !
Oh, doa mne , cum a i putut? Cum a i putut?
Copiii a ve a u a rsuri a proa pe morta le . Pie le a și pă rul din pă rţile
a tinse de e xplozie se fă cuse ră scrum. Vince nt intră în prima
ba ra că . Ma ma își frâ nge a mâ inile , înne bunită . De zbră câ nd copilul,
Vince nt îi strigă :
 — Untde le mn, dă -mi re pe de untde le mn!
Fe me ia a ve a un pic de ule i în ca să . După ce unse a rsurile ,
Vince nt strigă din nou:
— Îmi tre buie ba nda je !
Fe me ia ră ma se pironită locului, holbâ nd ochii la e l. Vince nt își
pie rdu cumpă tul și urlă :
— N-a uzi ce -ţi spun? Dă -mi ba nda je ! Vre i să moa ră copilul?
— N-a ve m nimic, îngă imă fe me ia . N-a ve m nici un fe l de rufă
cura tă în ca să . N-a m a vut toa tă ia rna .
Copilul se mișcă și ge mu. Vince nt își smulse ha ina și că ma șa
de pe e l și-și rupse fla ne la de pe corp. Își îmbră că din nou ha ina ,
fă cu fâ șii fla ne la și că ma șa , a poi ba nda jă copilul din ca p pâ nă în
picioa re . Luă bidonul de ule i și dă du fuga la ce a la ltă fe tiţa . O
ba nda jă și pe e a . Câ nd a junse la a tre ia victimă , bă ie ţe lul de ze ce
a ni, îl gă si pe moa rte . Fâ șiile de că ma șă și fla ne lă se te rmina se ră .
Își scoa se pa nta lonii și indispe nsa bilii de lâ nă , își tra se a poi din
nou pa nta lonii pe e l și rupse indispe nsa bilii în fâ șii.
Își strâ nse ha ina pe pie ptul gol și fugi pe ste câ mp spre
Ma rca sse . Va ie te le , boce tul ne sfâ rșit a l soţiilor și ma me lor se
a uze a u de de pa rte .
Mine rii se învâ rte a u pe lâ ngă poa rtă . Locul fiind strâ mt, nu
pute a lucra jos de câ t o singură e chipă de sa lva re . Oa me nii își
a ște pta u râ ndul. Vince nt se opri în fa ţa unuia dintre șe fii de e chipă .
— Ma i e vre o spe ra nţă ?
— La ora a sta sunt morţi.
— Nu pute m s-a junge m la e i?
— Sunt îngropa ţi sub stâ ncă !
— Și câ t o să dure ze pâ nă -i gă sim?
— Să ptă mâ ni. Poa te chia r luni.
— Da r cum a șa ? De ce ?
 — Așa a fost și-n a lte râ nduri.
— Atunci sunt pie rduţi!
— Cincize ci și șa pte de oa me ni.
— Morţi pâ nă la unu!
— N-o să -i ma i ve de m nicioda tă .
Timp de 36 de ore , e chipe le s-a u schimba t una după a lta .
Fe me ile ca re a ve a u soţi sa u copii ră ma și îngropa ţi nu pute a u fi
înde pă rta te cu nici un chip de la gura mine i. Oa me nii le spune a u
într-una că vor fi sa lva ţi, da r e le știa u că sunt minţite . Ce le ca re n-
a ve a u rude printre victime a duce a u din sa t ca fe a fie rbinte și pâ ine ,
da r ce le la lte , a tâ t de crunt lovite de soa rtă , nu se pute a u a tinge de
nimic. În toiul nopţii fu a dus sus, într-o pă tură , Ja cque s Ve rne y.
Avuse se o he mora gie . Muri a doua zi.
După două zile și două nopţi, Vince nt izbuti s-o convingă pe
ne va sta lui De crucq să se întoa rcă a ca să cu copiii. Două spre ze ce
zile fă ră între rupe re a u lucra t volunta r e chipe le de sa lva re . Lucrul
în mină înce ta se . Întrucâ t nu ma i scote a u că rbune , mine rii nu ma i
prime a u nici le a fă . Puţinii ba ni puși de opa rte în sa t fură re pe de
che ltuiţi. Doa mna De nis coce a ma i de pa rte pâ ine și o împă rţe a pe
da torie . Curâ nd însă ră ma se și e a fă ră ba ni și se vă zu ne voită să
închidă brută ria . În a ce ste clipe gre le conduce re a mine i nu le dă du
nici un fe l de a jutor mine rilor. În ce a de -a două spre ze ce a zi dire cţia
opri e chipe le de sa lva re și dă du ordin mine rilor să tre a că la lucru.
Pe tit W a sme s e ra la un pa s de moa rte prin înfome ta re .
Mine rii de cla ra ră gre vă .
Câ nd primi le a fa pe a prilie , Vince nt coborî în Wa sme s și
cumpă ră de toţi ba nii a lime nte , pe ca re le împă rţi în sa t. Câ te va
zile a vură ce mâ nca , a poi porniră în pă dure , după poa me , frunze și
ia rbă . Bă rba ţii ie șiră și e i la câ mp după hra nă : șoa re ci, popâ ndă i,
me lci, câ rtiţe , șopâ rle , câ ini sa u pisici, orice pute a să umple
stoma cul și să potole a scă chinul mistuitor a l foa me i e ra bine ve nit.
În curâ nd nu se ma i pute a gă si nimic. Vince nt scrise la Bruxe lle s,
ce râ nd a jutor. Nu că pă tă nimic. Mine rii prive a u ne putincioși cum le
mure a u soţiile și copiii de foa me , sub ochii lor.
Oa me nii îi ce rură să fa că slujbe pe ntru odihna ce lor 57 de
sufle te pie rite în mină , ca re le -o lua se ră îna inte . Ce l puţin o sută
de bă rba ţi, fe me i și copii se înghe suia u în mica lui ba ra că . De zile
între gi Vince nt nu se hră nise de câ t cu ca fe a . De la a ccide nt nu ma i
puse se în gură nimic a ltce va . Era a tâ t de sla b, că a bia se ma i ţine a
pe picioa re . În ce le din urmă , că zu din nou pra dă frigurilor și
dispe ra re a se cuibă ri ia ră și în sufle tul lui. Ochii îi a rde a u ca doi
tă ciuni, obra jii i se scofâ lcise ră , pome ţii pă re a u ga ta să -i stră pungă
pie le a și o ba rbă roșie , murda ră îi a scunde a fa ţa . Ne ma ia vâ nd rufe
de corp, se înfă șura se în pâ nză groa să de sa c. Cocioa ba e ra
lumina tă doa r de un fe lina r, ca re a bia lică re a , spâ nzura t de o
grindă ruptă . Vince nt ză ce a pe pa ie într-un colţ a l ba ră cii,
sprijinindu-și ca pul într-un cot. Fe lina rul a runca umbre fa nta stice ,
tre mură toa re , pe ste scâ ndurile ne ge luite și pe ste ce i o sută de
oa me ni ca re sufe re a u în tă ce re .
Înce pu a le vorbi cu un gla s pie rdut, usca t, umplâ nd tă ce re a cu
fie ca re cuvâ nt. Sla bi, istoviţi, chinuiţi de foa me și biruiţi de
ne ca zuri, „mutre le ne gre ” își a ţinte a u privirile la e l ca la
Dumne ze u. Da r Dumne ze u e ra de pa rte ...
De oda tă se a uziră a fa ră gla suri stră ine , pute rnice , pline de
indigna re . Ușa se de schise brusc de pe re te și un copil strigă :
— Monsieur Vince nt e ste a ici, m essieurs!
Vince nt se opri. Toţi ce i o sută de locuitori din Borina ge a fla ţi
a colo întoa rse ră ca pul spre ușă . Doi bă rba ţi bine îmbră ca ţi pă șiră
înă untru. Fla că ra lă mpii de pe trol se înă lţă o clipă , și Vince nt
de sluși groa za și scâ rba zugră vită pe fe ţe le stră inilor.
 — Fiţi bine ve niţi, re ve re nd de Jong și re ve re nd va n de n Brink, îi
întâ mpina e l fă ră să se ridice . Slujim pe ntru odihna ce lor cincize ci
și șa pte de mine ri îngropa ţi de vii în Ma rca sse . Poa te că vre ţi să le
spune ţi și dumne a voa stră un cuvâ nt de îmbă rbă ta re oa me nilor!?...
Mult timp le -a tre buit ce lor doi re ve re nzi ca să -și re ca pe te
gra iul.
— E re voltă tor, pur și simplu re voltă tor! strigă de Jong, lovindu-
se cu pa lma pe ste stoma cul burduhă nos.
— Pa rc-a m fi în junglă , în mijlocul Africii! a dă ugă va n de n
Brink.
— Numa i ce rul știe câ t ră u a fă cut omul ă sta .
— O să fie ne voie poa te de a ni lungi de stră da nie pâ nă vom
izbuti să re a duce m a ce ste oi ră tă cite în sâ nul cre ștină tă ţii.
De Jong își încrucișă mâ inile pe ste pâ nte ce le rotund.
— Am spus e u de la bun înce put să nu-i dă m numire a .
— Știu... da r Pie te rse n... cui pute a să -i tre a că prin minte a șa
ce va ? Omul a ce sta e fă ră îndoia lă ne bun.
— Întotde a una a m bă nuit că e ne bun. N-a m a vut nicioda tă
încre de re în e l.
Re ve re ndul vorbe a într-o fra nce ză curgă toa re , de să vâ rșită , din
ca re mine rii nu înţe le ge a u nici un cuvâ nt. Vince nt e ra pre a bolna v
și pre a sla b ca să -și de a se a ma de înse mnă ta te a cuvinte lor.
Cu pâ nte ce le îna inte , de Jong își croi drum prin mulţime și-i
spuse lui Vince nt pe un ton liniștit, da r ne îndură tor:
— Trimite -i a ca să pe câ inii ă știa râ ioși!
— Bine , da r slujbe le !... N-a m te rmina t...
— La să slujbe le ! Trimite -i a ca să !
Mine rii se stre cura ră a fa ră , unul câ te unul, fă ră să înţe le a gă
pre a bine ce se întâ mpla se . Ce i doi re ve re nzi se întoa rse ră spre
Vince nt.
 — Pe ntru nume le lui Dumne ze u, ce înse a mnă a sta ? Ce e în
ca pul dumita le ? Cum poţi să fa ci slujbe într-o hrubă ca a sta ? Ce fe l
de cult ba rba r a i nă scocit? N-a i nici un pic de simţ a l bune i-
cuviinţe , a l ordinii? E cu putinţă ca un pre ot cre știn să a ibă o
a se me ne a purta re ? Asta e purta re de ne bun! Dumne a ta vre i să
înjose ști bise rica !
Re ve re ndul de Jong se opri o clipă , ce rce tă cu privire a cocioa ba
pră pă dită , murda ră , culcușul de pa ie pe ca re ză ce a Vince nt, pâ nza
de sa c în ca re se înfă șura se și ochii lui a prinși de fe bră , înfunda ţi
în orbite .
— E un a de vă ra t noroc pe ntru bise rică , m onsieur Va n Gogh,
spuse e l, că te -a m numit doa r te mpora r. Din a ce st mome nt, poţi să
socote ști numire a dumita le a nula tă . Ești oprit să ma i pre dici de
a cum îna inte în nume le bise ricii noa stre . Socote sc purta re a
dumita le de zgustă toa re și josnică . Nu ve i ma i primi le a fă și vom
trimite ime dia t pe a ltcine va în locul dumita le . Da că n-a ș fi a tâ t de
îndură tor să te socote sc ie șit din minţi, te -a ș conside ra ce l ma i
prime jdios dușma n a l cre ștină tă ţii pe ca re l-a a vut vre oda tă
Bise rica Eva nghe lică Be lgia nă !
Se a ște rnu o lungă tă ce re .
— Cum, m o n sieu r Va n Gogh, ta ci, n-a i nimic de spus în
a pă ra re a dumita le ?
Vince nt își a minti de ziua câ nd la Bruxe lle s tot e i fuse se ră
a ce ia , ca re se împotrivise ră să fie numit. Acum nu numa i că nu
pute a rosti nici un cuvâ nt, da r nici mă ca r nu ma i simţe a nimic.
— Ar fi ma i bine să me rge m, fra te de Jong, spuse re ve re ndul
va n de n Brink, după un ră stimp. Nu ma i e nimic de fă cut a ici. Ca zul
lui e fă ră nă de jde . Da că nu gă sim un hote l că lume a în Wa sme s,
tre buie să ne întoa rce m că la re , îna poi la Mons, chia r a stă -se a ră .
 16. EXIT DEUS

A doua zi, un grup de mine ri ma i vâ rstnici ve niră la Vince nt.

— Monsieur, înce pu unul dintre e i, a cum, da că Ja cque s Ve rne y
s-a pră pă dit, dumne a ta a i ră ma s singurul om în ca re ma i pute m
a ve a încre de re . Sfă tuie ște -ne ce să fa ce m. Da că n-om a ve a încotro,
o să murim și de foa me , da r poa te că dumne a ta ve i izbuti să -i
convingi pe pa troni să ne sa tisfa că ce re rile . Da că , după ce vorbe ști
cu e i, a i să ne spui să ne întoa rce m la lucru, a șa vom fa ce ; da că
ne -oi spune să cră pă m de foa me , a șa va fi. Nu te ma i a scultă m
de câ t pe dumne a ta , m onsieur, nu ma i a ve m pe nime ni!
Birourile socie tă ţii „Ch arbonnages Belgiq ue” a ve a u un a spe ct
fune ra r. Dire ctorul îl primi bucuros pe Vince nt și-l a scultă cu
bună voinţă .
— Știu, m onsieur Va n Gogh, spuse e l, mine rii sunt ne împă ca ţi,
pe ntru că n-a m scormonit ma i de pa rte ca să scoa te m victime le .
Da r la ce -a r fi folosit? Socie ta te a a hotă râ t să opre a scă e xploa ta re a
a ce lui stra t; nu re nte a ză . Ar fi tre buit să să pă m poa te o lună
între a gă și ca re a r fi fost re zulta tul? Am fi muta t pur și simplu
ca da vre le dintr-un mormâ nt într-a ltul.
— Da r pe ntru ce i în via ţă ? între bă Vince nt, nu se poa te fa ce
nimic pe ntru îmbună tă ţire a condiţiilor de lucru a colo, jos? Oa me nii
tre buie să munce a scă în fie ca re zi cu moa rte a în fa ţă ?
— Da , m onsieur, tre buie . Tre buie ne a pă ra t. Socie ta te a n-a re
fonduri de inve stit pe ntru mă suri de pre întâ mpina re a a ccide nte lor.
Mine rii luptă pe ntru o ca uză dina inte pie rdută . Nu pot câ știga ,
de oa re ce împotriva lor se ridică le gi e conomice de fie r. Și, ce e ma i
gra v, da că nu se întorc la lucru pâ nă într-o să ptă mâ nă , mina
Ma rca sse se va închide proba bil pe ntru totde a una . Atunci numa i
Dumne ze u știe ce se va a le ge de e i.
Învins, Vince nt porni pe drumul lung ca re șe rpuia spre Pe tit
Wa sme s. „Poa te că Dumne ze u știe , își spuse e l cu a mă ră ciune . Și
totuși, poa te că nu știe ”.
Îi e ra cu totul cla r că nu le ma i pute a fi de nici un folos
mine rilor. Se ve de a ne voit să le spună că e ma i bine să se întoa rcă
la muncă , în puţurile dă tă toa re de moa rte , câ te tre ispre ze ce ore pe
zi, pe ntru un pumn de hra nă ca re a bia le a junge a ca să nu moa ră
de foa me . Nu pute a să -i a jute în nici un fe l. Nici chia r Dumne ze u
din ce ruri nu-i pute a a juta . Ve nise în Borina ge să -l să de a scă pe
Dumne ze u în inimile mine rilor. Da r ce ma i pute a să fa că a cum,
câ nd consta ta se că dușma nul ve șnic a l mine rilor nu e ra numa i
pa tronul, ci însuși a totpute rnicul ta tă ce re sc?
Știa că , din clipa în ca re le va spune mine rilor să se întoa rcă la
lucru, să -și înce a pă din nou robia , nu va ma i înse mna nimic pe ntru
e i. Nici n-a r ma i fi fost în sta re să le ţină vre o pre dică - chia r da că
Comite tul de e va nghe liza re i-a r fi îngă duit. La ce -a r ma i folosi a cum
Evangh elia? Dumne ze u întorse se spre mine ri o ure che surdă , de
pia tră , și e l, Vince nt, nu fuse se în sta re să -l îmblâ nze a scă .
Dintr-o da tă îl izbi un a de vă r pe ca re -l știuse de mult, fă ră să -și
de a se a ma . Da , toa tă a ce a stă vorbă rie goa lă de spre Dumne ze u nu
e ra a ltce va de câ t o pove ste de a dormit copiii, o minciună scornită
în clipe de de znă de jde de că tre muritorul ră ma s singur, înfricoșa t,
fa ţă -n fa ţă cu be zna întune coa să și re ce a ve șnicie i. Nu e xistă nici
un Dumne ze u. Pur și simplu nu e xistă ! Nu e xistă de câ t ha os; un
ha os orb, crud, a ducă tor de sufe rinţă , de chinuri și de dure ri, un
ha os fă ră de sfâ rșit.
 17. FALIMENT

Mine rii înce pură să coboa re din nou la lucru. The odorus Va n
Gogh, ca re a fla se de la Comite tul de e va nghe liza re de spre ce le
întâ mpla te , îi trimise lui Vince nt o scrisoa re și ba ni, che mâ ndu-l
a ca să , la E e n. Da r Vince nt nu-i urmă sfa tul, ci se întoa rse la
fa milia De nis.
Ma i tre cu o da tă , în chip de ră ma s bun, pe la „Salon”, strâ nse
toa te re produce rile de pe pe re ţi și le mută în că mă ruţa lui de sub
stre a șină .
Dă duse ia ră și gre ș și, ia tă , ve nise vre me a socote lilor. Nu pre a
a ve a însă ce socote li să -și fa că . N-a ve a nici o me se rie . N-a ve a nici
ba ni, nici să nă ta te , nici pute re , ide i, e ntuzia sm, dorinţe , a mbiţii sa u
ide a luri... Și, ce e ra ma i ră u, n-a ve a nici mă ca r un punct de sprijin
pe ca re să -și bizuie e xiste nţa . Pâ nă la două ze ci și șa se de a ni se
vă zuse de cinci ori învins. Acum simţe a că nu ma i a re cura jul s-o ia
de la înce put.
Se privi în oglindă . Ba rba roșca tă îi cre scuse în vâ rte juri,
a cope rindu-i fa ţa . Pă rul înce puse să i se ră re a scă , gura , a ltă da tă
plină , că rnoa să , e ra a cum o linie subţire , ia r ochii i se pie rduse ră
unde va , în niște vă gă uni întune ca te . Tot ce e ra ca ra cte ristic,
de ose bit în pe rsona lita te a lui pă re a că se chircise , înghe ţa se ,
a proa pe murise .
Împrumută niţe l să pun de la doa mna De nis și se spă lă bine din
ca p pâ nă în picioa re . Se privi și vă zu că trupul lui, câ ndva pute rnic
și vâ njos, e ra a cum sla b și vlă guit. Se bă rbie ri cu grijă și miga lă ,
mirâ ndu-se de unde îi a pă ruse ră sub pie le a fe ţe i a tâ te a oa se
ne cunoscute . Pe ntru întâ ia oa ră după luni de zile își pie ptă nă pă rul
a șa cum îl purta îna inte . Doa mna De nis îi a duse o că ma șă și rufe
de corp de -a le bă rba tului e i. Se îmbră că și coborî în brută ria
îmbie toa re , ca re ţine a loc și de bucă tă rie . Luă ma sa împre ună cu
soţii De nis. Era prima da tă de la ne norocire a din mină câ nd pune a
în gură mâ nca re gă tită . I se pă re a curios că se oste ne a să ma i
me ste ce . Mâ nca re a a ve a pe ntru e l gust de ia scă .
De și nu le spuse se mine rilor că nu ma i a ve a voie să pre dice , e i
nu-i ma i ce rură și nici nu pă re a u să ducă lipsă de slujbe re ligioa se .
Vince nt vorbe a ra r cu e i. De a ltfe l, nu ma i vorbe a a proa pe cu
nime ni. Schimba doa r câ te un bonjour în tre ce re . Nu ma i intra prin
ba ră ci și nu se ma i a me ste ca în nici un fe l în via ţa și gâ ndurile lor.
Cu o a dâ ncă înţe le ge re și re spe ctâ nd pa rcă o învoia lă mută ,
mine rii nu-i puse ră nici o între ba re .
Îl lua ră a șa cum e ra , fă ră să se plâ ngă de schimba re ... Oa me nii
înţe le se se ră , fă ră să ma i a ibă ne voie de lă muriri. Și via ţa își urmă
cursul obișnuit în Borina ge .
O scrisoa re de a ca să îl ve sti că Vos, soţul lui Ka y, murise subit.
Da r, în sta re a în ca re se a fla , a se me ne a ve ste nu ma i pute a să -l
tulbure ; o înre gistră a utoma t într-un unghe r înde pă rta t a l minţii.
Să ptă mâ nile tre ce a u. Vince nt nu ma i fă ce a a ltce va de câ t să
doa rmă , să mă nâ nce și să za că într-o sta re de se miconștie nţă .
Înce t-înce t, fe bra îi scă zu de tot. Re că pă ta pute re și gre uta te . Ochii,
însă , pă re a u fe re struicile de sticlă a le unui sicriu în ca re ză ce a un
ca da vru.
Ve ni va ra . Câ mpiile ne gre , hornurile , pira mide le de ste ril
stră luce a u în soa re . Vince nt cutre ie ra împre jurimile . Nu se plimba
de plă ce re sa u ca să fa că mișca re , nici nu știa mă ca r pe unde
me rge și pe lâ ngă ce tre ce . Umbla pe ntru că obosise să tot za că , să
șa dă , să ste a în ne mișca re . Da r, după ce se istove a umblâ nd la
întâ mpla re , se întorce a ia r ca să za că , să șa dă , să ste a locului.
 Tocma i ră mă se se fă ră nici un ba n, câ nd primi o scrisoa re de la
fra te le să u, din Pa ris. The o îl ruga să nu-și ma i pia rdă timpul în
Borina ge și să folose a scă ba nii pe ca re îi trimite a o da tă cu
scrisoa re a pe ntru a ie și din impa s și a -și re fa ce via ţa . Vince nt dă du
însă toţi ba nii doa mne i De nis și ră ma se ma i de pa rte în Borina ge .
Nu pe ntru că i-a r fi plă cut a colo, ci pe ntru că nu ve de a a lt loc în
lume unde s-a r fi putut duce . Și, a poi, hotă râ re a de a se de sprinde
de a colo i-a r fi ce rut un e fort pre a ma re .
Îl pie rduse pe Dumne ze u și se pie rduse pe sine însuși. Acum
pie rde a ce l ma i de pre ţ lucru de pe pă mâ nt, singura fiinţă ca re
fuse se me re u a lă turi de e l, ca re -l înţe le se se întotde a una a șa cum
voia e l să fie înţe le s. Îl pă ră se a și The o. Toa tă ia rna primise de la
e l scrisori lungi, o da tă sa u de două ori pe să ptă mâ nă , scrisori
pline de dra goste , în ca re se inte re sa de soa rta lui și-l încura ja .
Acum nu ma i prime a nimic. Se ve de că pâ nă la urmă și The o își
pie rduse încre de re a în e l și înce ta se să ma i spe re . Vince nt ră ma se
singur, îngrozitor de singur, fă ră nici un sprijin, un om cu sufle tul
mort, ră tă cind într-o lume pustie și între bâ ndu-se ce ma i ca ută în
ea.

18. O ÎNTÂMPLARE LIPSITĂ DE IMPORTANŢĂ

Va ra tre cu și lă să locul toa mne i. Da r, o da tă cu moa rte a

ve ge ta ţie i să ră că cioa se , ce va re nă scu pa rcă în sufle tul lui Vince nt.
Nu se simţe a încă în sta re să -și prive a scă în fa ţă propria -i via ţă . De
a ce e a se a dâ nci în vie ţile a ltora . Se întoa rse la că rţile lui.
Dintotde a una , cititul înse mna se pe ntru e l bucuria ce a ma i ma re și
ma i sta tornică , și cu a tâ t ma i mult îl pa siona a cum, câ nd în
pove ste a triumfului sa u a înfrâ nge rilor, a sufe rinţe lor sa u a
bucuriilor a ltora gă se a o e va da re din umbra stă ruitoa re a proprie i
sa le ne re ușite .
Câ nd e ra vre me frumoa să , o porne a pe câ mp și cite a toa tă
ziua : câ nd ploua , ză ce a în pa tul lui de sub stre a șină , sa u sta ore
între gi pe un sca un re ze ma t de pe re te în bucă tă ria fa milie i De nis,
a dâ ncit într-o ca rte . Cu câ t tre ce a u să ptă mâ nile și cite a pove ste a
sute lor de oa me ni obișnuiţi ca re , ca și e l, lupta se ră cu via ţa ,
a vuse se ră puţine izbâ nzi și multe înfrâ nge ri, Vince nt re ușe a să
dobâ nde a scă o ima gine ma i a de vă ra tă a supra lui însuși. Gâ ndul
ne cruţă tor ca re -l urmă re a , „Sunt un ra ta t, sunt un ra ta t, sunt un
ra ta t”, fă cu loc între bă rilor: „De ce să mă a puc a cum? La ce oa re
oi fi bun? Unde -o fi locul me u sub soa re ?” În fie ca re ca rte pe ca re
o cite a înce rca să de scope re ţe lul ca re a r pute a da vie ţii lui un nou
rost.
Din scrisorile primite de -a ca să re ie șe a că tra iul lui de -a cum
e ra conside ra t dre pt „șoca nt”; după pă re re a ta tă lui să u, Vince nt
că lca în picioa re toa te re gulile obște ști, ducâ nd o via ţă de trâ ntor,
lipsită de orice bună -cuviinţă . Câ nd a ve a , oa re , de gâ nd fiul lui să -
și gă se a scă ia ră și o ocupa ţie , să -și câ știge singur e xiste nţa , să
de vină un me mbru folositor a l socie tă ţii, să ia pa rte și e l, într-un
fe l, la stră da nia între gii ome niri?
Ta re mult a r fi vrut Vince nt să poa tă da un ră spuns a ce ste i
între bă ri.
În ce le din urmă , i se fă cu le ha mite de citit și nu ma i puse
mâ na pe nici o ca rte . Ime dia t după pră bușire a lui sufle te a scă ,
fuse se pre a împie trit și pre a bolna v ca să poa tă simţi vre o dure re .
Ma i tâ rziu, se cufunda se în că rţi și izbutise să -și a lunge
chinuitoa re le -i fră mâ ntă ri. Acum e ra a proa pe înzdră ve nit, da r
șuvoiul sufe rinţe i, stă vilit de luni de zile , rupse ză ga zul și se re vă rsă
ca un tore nt furios, scufundâ ndu-l în de znă de jde . Noua viziune
a supra vie ţii pe ca re o dobâ ndise pă re a să nu-i fie de nici un folos.
Ajunse se în clipa de cumpă nă a e xiste nţe i lui și-și dă de a bine
se a ma de a sta .
Simţe a că totuși e xistă în e l ce va ma i bun, că nu e ra pur și
simplu un ne bun și un om de nimic, că pute a a duce și e l pa rte a lui,
câ t de mică , la stră da nia între gii ome niri. Da r ca re pute a fi a ce a stă
pa rte ? Nu izbutise să se împa ce cu strâ mta rutină a vie ţii
ne gustore ști și înce rca se toa te rosturile pe ntru ca re simţe a că a re
câ t de câ t înclina re . Era oa re sortit să sufe re într-una și să de a
me re u gre ș? Era via ţa lui cu a de vă ra t sfâ rșită ?
Între bă rile ve ne a u de la sine , fă ră să a ducă însă și ră spunsuri.
Și a stfe l, se tâ ra și e l, o da tă cu timpul, o da tă cu zile le ca re se
posomora u tre pta t la a propie re a ie rnii. Din câ nd în câ nd, ta tă l lui,
scâ rbit, înce ta să -i ma i trimită ba ni, și Vince nt e ra ne voit să
re nunţe la me se le fa milie i De nis și să se hră ne a scă la întâ mpla re ,
cum pute a . Atunci îi să re a în a jutor The o, ca re , mustra t de
conștiinţă , îi trimite a ba ni din pa rte a lui. Câ nd The o a junge a să -și
pia rdă ră bda re a , se ive a ia r mâ na bă trâ nului Va n Gogh, ca re -și
a duce a a minte de ră spunde re a lui de ta tă . În ră stimpuri, însă ,
Vince nt se mulţume a să mă nâ nce o da tă la două zile .
Într-o zi se nină de noie mbrie , tot hoină rind cu mâ inile în
buzuna re și cu minte a goa lă , se a șe ză pe o roa tă ruginită de fie r,
trâ ntită lâ ngă zidul ca re înconjura mina Ma rca sse . Tocma i ie șe a pe
poa rtă un mine r bă trâ n cu o șa pcă ne a gră tra să pe ste ochi, cu
ume rii gâ rboviţi, mâ inile înfunda te în buzuna re și cu ge nunchi
osoși, ca re împunge a u stofa pa nta lonilor. Ce va din înfă ţișa re a
bă trâ nului, nu-și dă du se a ma limpe de ce a nume , îl a tra se . Într-o
doa ră , fă ră vre un inte re s spe cia l, se că ută prin buzuna re , scoa se
un ca pă t de cre ion și o scrisoa re primită de a ca să și de se nă în
fugă , pe spa te le plicului, silue ta mă runtă a omului ca re stră bă te a
câ mpul ne gru.
Scoa se a poi scrisoa re a din plic și consta tă că nu e ra scrisă
de câ t pe o singură fa ţă . După câ te va clipe , ie și pe poa rtă un a lt
mine r, un tâ nă r de vre o șa pte spre ze ce a ni. Ace sta se ţine a dre pt, și
linia îna ltă a ume rilor dă de a o impre sie de voioșie . În timp ce omul
tre ce a de -a lungul zidului îna lt de pia tră a l mine i Ma rca sse ,
îndre ptâ ndu-se spre șine le de ca le fe ra tă , Vince nt a vu la înde mâ na
câ te va minute bune ca să -l cre ione ze , pâ nă câ nd îl pie rdu din ochi.

19. CA DE LA PICTOR LA PICTOR

Aca să la De nis, Vince nt gă si ma i multe foi de hâ rtie a lbă ,

cura tă și un cre ion gros. Puse ce le două schiţe pe ma să și se
a pucă să le copie ze . Mâ na îi e ra stâ nga ce și ţe a pă nă și nu izbute a
să a ște a rnă pe hâ rtie linia pe ca re o a ve a în minte . Folosi ma i mult
guma de ște rs de câ t cre ionul, da r nu se dă du bă tut și se că zni ma i
de pa rte , stă ruitor, să copie ze schiţe le . Era a tâ t de cufunda t în lucru,
încâ t nici nu bă gă de se a mă că întune ricul se furișa se în ca me ră .
Tre să ri câ nd doa mna De nis ciocă ni în ușă .
 — Monsieur Vince nt, strigă e a , poftim la ma să .
— La ma să ? se miră Vince nt. Așa de tâ rziu să fie ?
La cină , discută însufle ţit cu fa milia De nis; o pa lidă lică rire îi
a pă ruse în ochi. Soţii De nis schimba ră între e i o privire plină de
înţe le s. Apoi Vince nt se scuză și ple că gră bit în ca me ra lui. Aprinse
mica la mpă , potrivi ce le două schiţe pe pe re te și se dă du câ t ma i
de pa rte , să le poa tă privi în pe rspe ctivă .
„Sunt proa ste , își spuse cu un zâ mbe t ciuda t, foa rte proa ste .
Da r cine știe , poa te că mâ ine a m să fiu în sta re să de se ne z ce va
ma i bine .”
Se trâ nti pe pa t și a șe ză la mpa cu ga z pe pode a , lâ ngă e l.
Prive a ce le două schiţe , fă ră să se gâ nde a scă la ce va a nume , câ nd
ochii îi că zură de oda tă pe re produce rile ca re a tâ rna u pe pe re te .
De șa pte luni, de câ nd le lua se de la „Salon”, nu le vă zuse cu
a de vă ra t pâ nă în clipa a ce e a . Dintr-o da tă , îl cuprinse un dor de
lume a ta blourilor. Într-o vre me știa cine a fost Re mbra ndt, Mille t,
Jule s Dupré , De la croix și Ma ris. I se pe rinda ră prin minte toa te
re produce rile minuna te ca re fuse se ră oda tă a le lui, litogra fiile și
gra vurile dă ruite lui The o sa u pă rinţilor. Își a minti de toa te pâ nze le
frumoa se pe ca re le vă zuse în muze e le din Londra sa u Amste rda m
și, tot gâ ndindu-se la e le , uită câ t e ra de ne norocit și că zu într-un
somn a dâ nc, odihnitor. La mpa pâ lpâ i, fla că ra se fă cu a lbă struie ,
a poi se stinse .
Se tre zi pe la 2 și jumă ta te după mie zul nopţii, de plin re fă cut.
Să ri ușor din pa t, se îmbră că , luă cre ionul ce l gros, hâ rtie de scris,
o buca tă de scâ ndură subţire gă sită prin brută rie și porni spre
Ma rca sse . Sc a șe ză pe a ce e a și roa tă de fie r ruginită și a ște ptă în
întune ric sosire a mine rilor.
De se nă gră bit și înce rca să fixe ze în câ te va linii ce a dintâ i
impre sie pe ca re i-o fă ce a fie ca re dintre e i. O oră între a gă se
pe rinda ră mine rii prin fa ţa lui și, în a ce st ră stimp, Vince nt schiţă o
mulţime de silue te . Stră bă tu a poi câ mpul, spre ca să , cu un pa s
să ltă re ţ. Își luă o ce a șcă de ca fe a în ca me ră , și câ nd, în sfâ rșit, se
lumină de -a bine le a se a pucă să copie ze schiţe le . Înce rcă să
a ște a rnă pe hâ rtie tot ce e ra propriu, spe cific în înfă ţișa re a
mine rului din Borina ge , pe ca re o a ve a a tâ t de cla r în minte , da r pe
ca re nu izbutise s-o prindă a colo în întune ric, în fuga ra tre ce re a
oa me nilor prin fa ţa lui.
Re gulile de a na tomie nu pre a e ra u re spe cta te , proporţiile
a pă re a u grote ști, și tot de se nul a tâ t de de pa rte de re a lita te , încâ t
e ra a proa pe ridicol. Și totuși, silue te le a duce a u cu mine rii și nu le
pute a i confunda cu nimic a ltce va . Înve se lit de propria lui
ne înde mâ na re , Vince nt rupse schiţe le .
Apoi se a șe ză pe ma rgine a pa tului, în fa ţa re produce rii după
39
Alle be ce re pre ze nta o bă trâ nă că râ nd a pă și că rbuni pe o stra dă ,
ia rna . Înce rcă s-o copie ze . Izbuti s-o închipuie pe bă trâ nă , da r nu
re uși s-o fa că să a ibă le gă tură nici cu stra da , nici cu ca sa din fund.
Mototoli hâ rtia , o a runcă într-un colţ și-și propti sca unul în fa ţa
40
studiului de Bosboom înfă ţișâ nd un copa c singura tic, profila t pe
un ce r a cope rit de nori. Pă re a a tâ t de simplu! Doa r un pom, un
pe tic de pă mâ nt și câ ţiva nori de a supra . Da r Bosboom re da totul cu
pre cizie și fine ţe , și Vince nt înţe le se că tocma i pe ntru ce le ma i
simple ope re de a rtă e ne voie întotde a una de o conce ntra re
de să vâ rșită . De a ce e a e ra u și ce le ma i gre u de copia t.
Nici nu-și dă du se a ma câ nd tre cu dimine a ţa . După ce folosi și
ultima foa ie de hâ rtie , cotrobă i prin lucruri, ca să va dă câ ţi ba ni
ma i a ve a . Gă si doi fra nci și, spe râ nd că va pute a să -și cumpe re cu
a ce ști ba ni hâ rtie bună și poa te chia r o buca tă de că rbune de
de se n, o porni ca le de 12 kilome tri spre Mons. Pe câ nd cobora
coa sta lungă a de a lului dintre Pe tit Wa sme s și Wa sme s, tre cu pe
lâ ngă câ te va ne ve ste de mine ri ca re stă te a u în poa rtă . La
41
obișnuitul să u „bonjur” a dă ugă un prie te nos „Com m ent ça va?” . La
Pa tura ge s, un mic oră șe l la jumă ta te a drumului spre Mons, ză ri o
fa tă dră guţă pe după ge a mul une i brută rii. Intră și cumpă ră o chiflă
de cinci ce ntime numa i ca s-o poa tă privi ma i de -a proa pe .
Între Pa tura ge s și Cue sme s, câ mpurile e ra u de un ve rde crud,
stră lucitor, spă la t de ploile că zute din be lșug. Vince nt își fă gă dui să
ma i vină a colo să le de se ne ze câ nd își va pute a îngă dui luxul unui
cre ion ve rde . La Mons gă si un bloc de hâ rtie gă lbuie , ne te dă ,
că rbune de de se n și un cre ion gre u, cu mină de plumb. În fa ţa
pră vă lie i se a fla o la dă cu re produce ri ve chi. Vince nt le ce rce tă pe
râ nd, ore între gi, de și știa că n-a re ba ni să cumpe re nici una .
Ne gustorul ve ni lâ ngă e l, și a mâ ndoi discuta ră de spre fie ca re
re produce re , ca doi prie te ni ca re vizita u un muze u.
— Îmi pa re ră u, da r n-a m ba ni să cumpă r nici mă ca r unul
dintre ta blourile dumita le , se scuză Vince nt, după ce le priviră încă
mult timp.
Ne gustorul ridică bra ţe le și ume rii cu un ge st gră itor,
ca ra cte ristic ga lilor.
— Nu-i nimic, m onsieur, poţi să ma i vii ori de câ te ori vre i, chia r
da că n-a i ba ni.
La întoa rce re , stră bă tu a ga le ce i 12 kilome tri. La orizont,
soa re le a pune a în spa te le pira mide lor ne gre , tivind norii cu nua nţa
side fului ca re că ptușe ște scoica . Ajuns în vâ rful de a lului, Vince nt
obse rvă că suţe le de pia tră din Cue sme s, ca re pă re a u de sprinse
dintr-o gra vură , și ve rde le odihnitor a l vă ii ca re se a ște rne a la
picioa re le lui. Se simţe a fe ricit fă ră să știe de ce .
A doua zi se opri lâ ngă mina Ma rca sse , la poa le le pira mide lor
de ste ril, și se a pucă să de se ne ze fe te le și fe me ile risipite pe
povâ rniș, scurmâ nd a ple ca te în că uta re a fă râ me lor de că rbune .
După cină , Vince nt îi rugă pe soţii De nis să ma i ră mâ nă încă o
clipă la ma să .
Fugi în ca me ra lui, a duse blocul de de se n și că rbune le și
prinse la re pe ze a lă ce le două chipuri pe hâ rtie . Doa mna De nis se
a propie și privi pe ste umă rul lui.
— Da r bine , m onsieur Vince nt, e ști un a de vă ra t pictor! strigă e a .
— A, nu, ră spunse Vince nt stâ nje nit, e doa r o distra cţie .
— Da r e de stul de bine , zise doa mna De nis. Aduce cu mine .
— Aduce , da r nu pre a se a mă nă !... râ se Vince nt.
Nu le scrise nimic ce lor de a ca să de spre noua lui înde le tnicire .
Era convins că vor spune , și pe bună dre pta te : „O nouă toa nă de -a
lui Vince nt! Câ nd o să se potole a scă , oa re , ca să se a puce și e l de
ce va folositor?”
Și a poi, a ce a stă nouă pre ocupa re a ve a ce va de ose bit fa ţă de
ce le la lte : îi a pa rţine a lui și numa i lui. Nu-i ve ne a să vorbe a scă sa u
să scrie cuiva de spre de se ne le pe ca re le fă ce a . Simţe a o re ţine re
cum nu simţise în le gă tură cu nimic a ltce va , un fe l de sfia lă la
gâ ndul că ochi stră ini s-a r pute a opri a supra schiţe lor lui. Într-un fe l
ne de slușit și gre u de înţe le s, de se ne le a ve a u ce va sfâ nt pe ntru e l,
chia r da că e ra u foa rte na ive în ce prive ște de ta liile .
Înce pu să vizite ze din nou colibe le mine rilor, da r de da ta a sta ,
în locul Bibliei, e ra îna rma t cu hâ rtie de de se n și cu cre ion. Mine rii
se a ră ta u la fe l de bucuroși să -l va dă . Schiţa copiii jucâ ndu-se pe
pode a , ne ve ste le a ple ca te pe ste soba ova lă , sa u între a ga fa milie
a șe za tă la cină după o zi de muncă . De se nă mina Ma rca sse , cu
hornurile e i îna lte , câ mpurile ne gre , pă durile de pin de pe ste râ pă ,
ţă ra nii a râ nd ogoa re le din împre jurimi. Câ nd vre me a e ra
ne prie lnică , ră mâ ne a în ca me ra lui și copia re produce rile de pe
pe re ţi, sa u re fă ce a schiţe le lucra te cu o zi îna inte . Se a ra , câ nd se
duce a la culca re , simţe a că poa te una sa u două din schiţe le fă cute
în timpul zile i nu e ra u chia r a tâ t de proa ste . A doua zi, după ce
somnul îi risipise tulbura re a cre a ţie i, își dă de a se a ma că de se ne le
e ra u proa ste , cu totul proa ste , și le a runca fă ră nici o re mușca re .
Izbutise să toce a scă ghe a ra sufe rinţe i din e l, și a cum e ra fe ricit
numa i pe ntru simplul motiv că nu se ma i gâ nde a la ne fe ricire a lui.
Își dă de a se a ma că a r fi tre buit să se simtă rușina t pe ntru că
prime a în continua re ba ni de la ta tă l și de la fra te le lui, fă ră să
înce rce în nici un fe l să și-i câ știge singur. Da r a ce st gâ nd nu
izbute a să -l sâ câ ie pre a ta re și continua liniștit să de se ne ze .
După câ te va să ptă mâ ni, copia se de ma i multe ori toa te
re produce rile de pe pe re ţi și a junse se să -și de a se a ma că , da că
voia să progre se ze câ t de câ t, e ra ne ce sa r să copie ze câ t ma i multe
re produce ri, ma i a le s după ta blourile ma rilor ma e ștri. Cu toa te că
The o nu-i ma i scrise se de a proa pe un a n, își îngropă mâ ndria sub
un vra f de bie te de se ne și-i scrise e l.

„Năd ăjd uiesc că m ai ai album ul d e reprod uceri Le s Tra va ux de s

42 43
Cha mps d e Millet . N-ai vrea să fii bun și să m i-l îm prum uţi pentru
câtva tim p? Trim ite-m i-l prin poștă.
Trebuie să-ţi spun că fac copii d upă Bosboom și Allebé. Cine știe, d acă
le-ai ved ea poate că n-ai fi prea nem ulţum it.
Trim ite-m i ce poţi și nu-ţi face griji în privinţa m ea . Dacă am să pot
lucra în continuare, sunt sigur că voi fi în stare să-m i recapăt, într-un fel
sau altul, ech ilibrul sufletesc.
Desenam cu înfrigurare până m -am apucat să-ţi scriu și m ă grăbesc să
m ă întorc la lucru. Noapte bună! Trim ite-m i reprod ucerile cât m ai reped e.
O cald ă strângere d e m ână,
Vince nt”

Înce t-înce t, îl cuprinse , ca o foa me , dorinţa de a sta de vorbă

de spre munca lui cu un a rtist, de a a fla ce re ușise să fa că bine și
ce nu. Știa că de se ne le e ra u proa ste , da r se simţe a pre a le ga t de
e le ca să -și poa tă da se a ma unde a nume gre șe a . Ave a ne voie de
ochiul ne îndură tor a l unui stră in.
La cine pute a să se ducă ? Ace a sta e ra o foa me ca re îl chinuia
ma i ră u de câ t ce a pe ca re o îndura se ia rna tre cută , câ nd zile
între gi se hră nise doa r cu pâ ine usca tă . Simţe a o ma re ne voie să
știe și să simtă că ma i e xista u și a lţi a rtiști pe lume , oa me ni la fe l
cu e l, ca re înfrunta u a ce le a și proble me te hnice , gâ nde a u în a ce la și
chip și e ra u munciţi de a ce le a și fră mâ ntă ri în le gă tură cu ta ine le
me se rie i de pictor. Simţe a că a sta a r da te me i propriilor lui sforţă ri.
44
Își a minti că e xista u oa me ni, ca Ma ris și Ma uve ca re își
de dica se ră între a ga via ţă picturii. Da r în Borina ge a șa ce va pă re a
a proa pe de ne cre zut.
Într-o după -a mia ză ploioa să , pe câ nd lucra la niște copii în
oda ia lui, îi fulge ră prin minte chipul re ve re ndului Pie te rse n; îl
re vă zu în biroul lui din Bruxe lle s, câ nd îi spuse se : „Să nu
pome ne ști nimic confra ţilor me i de spre a sta ”. Poa te că gă sise în
sfâ rșit omul de ca re a ve a ne voie . Se uită la schiţe le lui, a le se un
portre t de mine r, o fe me ie a ple ca tă pe ste soba ova lă și o bă trâ nă
a dunâ nd ste ril și porni spre Bruxe lle s.
Ave a în buzuna r doa r 3 fra nci și ce va , a șa că nu pute a să ia
tre nul. Drumul pe jos e ra de vre o optze ci de kilome tri. Umblă toa tă
după -ma sa a ce e a , între a ga noa pte și a proa pe toa tă ziua
urmă toa re , a jungâ nd ca m la vre o tre ize ci de kilome tri de Bruxe lle s.
Ar fi me rs ma i de pa rte , da r ta lpa subţire a pa ntofilor se tocise de
tot și prin vâ rful unuia îi ie șise ră de ge te le . Ha ina , pe ca re o
purta se tot a nul în Pe tit Wa sme s, e ra îmbâ csită de pra f. Ple câ nd în
gra bă , nu-și lua se nici că ma șă de schimb și nici mă ca r un
pie pte ne , a șa că a doua zi dimine a ţa nu se putu împrospă ta de câ t
turnâ ndu-și puţină a pă re ce pe fa ţă .
 Își că ptuși tă lpile pa ntofilor cu ca rton și o porni din nou, de cum
se iviră zorile . Pa ntoful rupt înce pu să -i roa dă de ge te le ; în curâ nd,
piciorul e ra plin de sâ nge . Ca rtonul se toci, pe tă lpi îi a pă rură
bă șici, ca re se spa rse ră tra nsformâ ndu-se în ră ni sâ nge râ nde .
Flă mâ nd, chinuit de se te , frâ nt de obose a lă , se simţe a totuși
ne spus de fe ricit.
Curând avea să se întâlnească și să stea d e vorbă cu un alt pictor!
Ajunse la pe rife ria ora șului Bruxe lle s după a mia ză , fă ră o
ce ntimă în buzuna r. Își a minti lă murit unde locuia Pie te rse n și se
îndre ptă cu pa s gră bit într-a colo. Pe stră zi, oa me nii se fe re a u din
ca le a lui, a poi se opre a u și se uita u lung după e l, clă tinâ nd din
ca p. Vince nt nici nu-i bă ga în se a mă și me rge a ma i de pa rte , câ t îl
purta u de re pe de picioa re le lui ma rtiriza te .
La sune tul clopotului, fa ta re ve re ndului îi de schise ușa . Câ nd îi
vă zu însă fa ţa murda ră , bră zda tă de dâ re de sudoa re , pă rul
ne pie ptă na t și încâ lcit, ha ina je goa să , pa nta lonii plini de noroi
scorţos și picioa re le murda re , sâ nge râ nde , fugi îna poi prin hol,
ţipâ nd îngrozită . Apă ru în ușă re ve re ndul Pie te rse n. Se uită o clipă
cu a te nţie la Vince nt fă ră să -l re cunoa scă , a poi fa ţa i se lumină de
un zâ mbe t pornit de -a dre ptul din inimă .
— Ia te uită , e xcla mă e l, ce bine -mi pa re că te vă d, Vince nt
fiule ! Ha i, vino, vino înă untru.
Îl conduse pe Vince nt în ca să și-i ofe ri un sca un comod. Acum,
după ce -și a tinse se ţinta , voinţa i se frâ nse . Dintr-o da tă , se simţi
strivit de ce i optze ci de kilome tri stră bă tuţi cu piciorul în ultime le
două zile , fă ră să fi lua t în gură a ltce va de câ t un pic de pâ ine și
puţină brâ nza . Mușchii spa te lui i se de stinse ră , ume rii îi că zură și
ră sufla re a îi pă ru o pova ră .
— Un prie te n de -a l me u, din ve cini, a re o oda ie libe ră , spuse
Pie te rse n. N-a i vre a să te spe li și să te odihne ști niţe l a colo după
drum?
— Ba da . Nici nu mi-a m da t se a ma câ t sunt de obosit.
Re ve re ndul își luă pă lă ria și o porni pe stra dă , a lă turi de e l,
fă ră să se sinchise a scă de privirile ve cinilor.
— Îmi închipui că a stă -se a ră vre i să dormi; da r mâ ine la 12 te
a ște pt la ma să . Ave m a tâ te a de vorbit!
Se spă lă din ca p pâ nă -n picioa re într-o ca dă de fie r și, cu toa te
că e ra a bia 6 după a mia ză și stoma cul îi e ra cu de să vâ rșire gol, se
culcă numa ide câ t. Nu de schise ochii pâ nă a doua zi dimine a ţa la
10, câ nd îl tre zi foa me a , ca re îl chinuia fă ră milă . Ga zda îi
împrumută un brici, un pie pte ne și o pe rie de ha ine . Vince nt se
stră dui să a ra te câ t ma i cura t și întrucâ tva izbuti. Cu pa ntofii însă
nu e ra nimic de fă cut.
La ma să se nă pusti a supra mâ ncă rii ca un lup. În timp ce
Pie te rse n tre ce a în re vistă ultime le întâ mplă ri din Bruxe lle s, e l
înfule ca fă ră rușine . După ma să tre cură în birou.
— A, spuse Vince nt, după cum vă d, a ţi lucra t mult. Schiţe le de
pe pe re ţi sunt noi, nu-i a șa ?
— Da , ră spunse Pie te rse n, îmi pla ce din ce în ce ma i mult să
picte z ma i curâ nd de câ t să pre dic.
— Și n-a ve ţi mustră ri de conștiinţă că ră piţi pe ntru pictură a tâ t
de mult din timpul înda toririlor dumne a voa stră de pre ot? zise
Vince nt zâ mbind.
Pie te rse n râ se .
— Știi a ne cdota de spre Rube ns? Era a mba sa dor a l Ola nde i în
Spa nia și obișnuia să -și pe tre a că după -a mia za în gră dinile re ga le ,
în fa ţa șe va le tului. Într-o zi, un îna lt pe rsona j de la Curte a Spa nie i,
tre câ nd pe lâ ngă e l, obse rvă : „Vă d că diploma tul se distre a ză
une ori cu pictura ”. La ca re Rube ns ră spunse : „Nu, pictorul se
distre a ză une ori cu diploma ţia ”.
 Pie te rse n și Vince nt înce pură să râ dă cu înţe le s. Vince nt
de sfă cu sulul.
— M-a m ocupa t și e u puţin cu de se nul. Am a dus câ te va schiţe
ca să le ve de ţi. Aș vre a să -mi spune ţi ce pă re re a ve ţi de spre e le .
Pie te rse n tre să ri. Știa că nu e xistă sa rcină ma i gre a de câ t să
jude ci înce rcă rile unui înce pă tor. Așe ză totuși ce le tre i schiţe pe
șe va le t și se dă du câ ţiva pa și îna poi, să le prive a scă . Vince nt își
vă zu dintr-o da tă de se ne le cu ochii ce luila lt și-și dă du se a ma câ t de
stâ nga ce e ra u.
— Știi ca re e prima me a impre sie ? înce pu re ve re ndul, după
câ tva timp. Cre d că lucre zi pre a a proa pe de mode le . Nu-i a șa ?
— Da , n-a m încotro. Am de se na t ma i mult în colibe le strâ mte
a le mine rilor.
— Înţe le g. Așa se e xplică lipsa de pe rspe ctivă . N-a i pute a să
gă se ști un loc unde să lucre zi la oa re ca re dista nţă de mode le ? Sunt
sigur că a tunci le -a i ve de a mult ma i cla r.
— Știu câ te va ba ră ci de mine ri ce va ma i încă pă toa re . Cre d că
a ș pute a să închirie z una din e le și să -mi a ra nje z a colo un a te lie r.
Nici n-a r costa pre a mult.
— Asta -i o ide e bună .
Pie te rse n tă cu un ră stimp. Apoi, pa rcă cu gre uta te , se hotă rî să -
l între be :
— Ai studia t vre oda tă de se nul? Împa rţi hâ rtia în pă tră ţe le ? Ţii
se a ma de proporţii?
Vince nt roși pâ nă -n vâ rful ure chilor.
— Nu știu cum se fa c lucrurile a ste a . Ve de ţi, cu n-a m lua t
nicioda tă le cţii. Am cre zut că se poa te de se na a șa , pur și simplu...
— A, nu, o ă Pie te rse n. Ma i întâ i tre buie să înve ţi lucrurile de
ba ză ; numa i după a ce e a de se ne le ta le vor pute a fi ma i bune . Uite ,
a m să înce rc să -ţi a ră t ce e gre șit la fe me ia a sta .
 Luă o linie , împă rţi de se nul în pă tră ţe le și-i a ră tă lui Vince nt
câ t de ne fire ști e ra u proporţiile . Apoi se a pucă să core cte ze ca pul,
dâ nd lă muriri pe mă sură ce lucra . După a proa pe o oră de lucru
fă cu câ ţiva pa și îna poi, își privi schiţa și spuse :
— Ia tă ! Cre d că a cum figura e ste core ct de se na tă .
Vince nt se duse lâ ngă e l, în colţul opus a l odă ii, și privi schiţa .
Ne gre șit, fe me ia e ra a cum bine proporţiona tă . Da r nu ma i e ra o
ne va stă de mine r, nu ma i se mă na câ tuși de puţin cu o fe me ie din
Borina ge , ca re a dună că rbune pe povâ rnișul pira mide i de ste ril.
Era o fe me ie oa re ca re , core ct de se na tă , și nimic ma i mult. Fă ră să
scoa tă o vorbă , Vince nt se duse la șe va le t, a șe ză schiţa cu fe me ia
a ple ca tă pe ste soba ova lă , a lă turi de de se nul core cta t, și se
întoa rse lâ ngă Pie te rse n.
— Hmmm!... fă cu re ve re ndul Pie te rse n. Da , înţe le g ce vre i să
spui. I-a m da t proporţii, da r i-a m ră pit ce e a ce a ve a spe cific.
Priviră multă vre me schiţe le de pe șe va le t. Pie te rse n spuse
fă ră să vre a :
— Știi, Vince nt, schiţa a sta cu fe me ia a ple ca tă pe ste sobă nu e
re a . Nu, nu, nu e re a de loc. De se nul e groa znic, proporţiile sunt
a na poda , chipul e cu totul oribil. De fa pt, nici nu se poa te spune că
a re chip. Da r schiţa a re ce va . Ai prins ce va , un lucru pe ca re nu pot
să -l lă mure sc în cuvinte . Tu poţi să -mi e xplici ca m ce -a r pute a fi,
Vince nt?
— Mă rturise sc că nu-mi da u se a ma . Am de se na t-o pe hâ rtie
a șa cum a m vă zut-o.
Pie te rse n se îndre ptă gră bit spre șe va le t. Aruncă la coș schiţa
re fă cută de e l.
— Nu te supe ri, nu-i a șa , chia r da că a m strica t-o.
Ara njă schiţa ca re înfă ţișa fe me ia a ple ca tă pe ste sobă și ca re
ră mă se se a cum singură pe șe va le t. Se întoa rse a poi lâ ngă Vince nt,
și a mâ ndoi se a șe za ră jos. Re ve re ndul dă du să vorbe a scă în
câ te va râ nduri, da r cuvinte le nu se le ga u. În ce le din urmă spuse :
— Vince nt, n-a m încotro, tre buie să re cunosc că schiţa ta
înce pe să -mi pla că . La înce put mi s-a pă rut oribilă , da r câ nd o
prive ști ma i mult de scope ri ce va ca re te a tra ge .
— Și de ce vă pa re ră u că tre buie să re cunoa ște ţi?
— Pe ntru că n-a r tre bui să -mi pla că . Toa tă schiţa e gre șită , cu
totul gre șită . La orice școa lă de a rtă , chia r ca înce pă tor, te -a r pune
s-o rupi și s-o ie i de la înce put. Și totuși, îmi spune ce va . Aș pute a
să jur că a m ma i vă zut-o unde va pe fe me ia a sta .
— Poa te a ţi vă zut-o în Borina ge , spuse Vince nt cu un a e r fire sc.
Pie te rse n îl privi cu coa da ochiului, ca să va dă da că nu
glume ște , a poi a dă ugă :
— Cre d că a i dre pta te . Chip nu a re , nu e o pe rsoa nă a nume ,
da r, într-un fe l, a dună la un loc tot ce a u tipic ne ve ste le de mine ri
din Borina ge . Ace l ce va pe ca re l-a i prins e ste tocma i spe cificul
ne ve ste i de mine r, Vince nt, și a sta e de o mie de ori ma i de pre ţ
de câ t un de se n core ct. Da , îmi pla ce schiţa ta , îmi me rge dre pt la
inimă .
Vince nt tre mura , te mâ ndu-se să vorbe a scă . Pie te rse n e ra un
a rtist cu e xpe rie nţă , price put; da că a r ce re schiţa , da că i-a r plă ce a
a tâ t de mult încâ t să ...
— Ţi-a r ve ni gre u să te lipse ști de e a , Vince nt? Mi-a r plă ce a
foa rte mult s-o pun a ici, pe pe re te . Cre d că e u și fe me ia a sta a m
pute a de ve ni foa rte buni prie te ni.
 20. THEO ÎȘI FACE APARIŢIA

Câ nd Vince nt hotă rî că tre buie să se întoa rcă la Pe tit Wa sme s,

re ve re ndul Pie te rse n îi dă du ba ni de tre n și o pe re che de pa ntofi
ve chi de -a i lui. Da că e ste vorba de prie te ni a de vă ra ţi, de ose bire a
între a da și a lua nu e ste de câ t o che stiune de timp, a șa că
Vince nt primi fă ră multă vorbă .
În tre n își dă du se a ma de două lucruri de ma re înse mnă ta te :
re ve re ndul Pie te rse n nu fă cuse nici ce a ma i mică a luzie la e șe cul
lui ca e va nghe list și discuta se cu e l ca de la pictor la pictor. Ba , ma i
mult, îi plă cuse schiţa și i-o ce ruse . Și, ne gre șit, pe ntru Vince nt ă sta
e ra lucrul ce l ma i de pre ţ.
„Mi-a da t cura j, își spuse . Da că i-a plă cut lui, înse a mnă că va
plă ce a și a ltora .”
Aca să la fa milia De nis îl a ște pta a lbumul de re produce ri Les
Travaux d es Ch am ps, da r fă ră nici un râ nd de la The o. Întâ lnire a cu
Pie te rse n îi dă duse cura j, a șa că se a dâ nci plin de însufle ţire în
re produce rile după pa pa Mille t.
The o trimise se și câ te va coli ma ri de de se n; în două -tre i zile ,
Vince nt copie ze ce re produce ri, te rminâ nd primul volum. Simţe a că
i-a r fi de ma re folos să de se ne ze și nuduri, da r cum e ra ma i mult
de câ t sigur că în Borina ge nu va gă si pe nime ni să -i poze ze , se
a dre să ve chiului să u cunoscut Te rste e g, dire ctorul ga le riilor
„Goupil and Com pany ” din Ha ga , rugâ ndu-l să -i împrumute Ex ercices
45 46
au Fusain de Ba rgue .
Între timp, ţinâ nd se a ma de sfa tul lui Pie te rse n, închirie cu 9
fra nci pe lună o ba ra că a proa pe de ca pă tul stră zii Pe tit Wa sme s.
De a stă da tă a le se ce a ma i bună ba ra că pe ca re o gă si. Ave a o
pode a de scâ nduri grosola ne , două fe re stre ma ri, prin ca re lumina
intra din be lșug, un pa t, o ma să , un sca un și o sobă . Era de stul de
ma re , a șa că de da ta a sta Vince nt pute a să ste a de pa rte de mode l,
pe ntru o câ t ma i bună pe rspe ctivă .
Nu se a fla în Pe tit Wa sme s fe me ie sa u copil că ruia Vince nt să
nu-i fi da t vre un a jutor câ t de mic în ia rna ce tre cuse și de a ce e a
nime ni nu re fuză să -i poze ze . Duminica înde ose bi, mine rii se
îmbulze a u în ba ra ca lui Vince nt ca să -i de se ne ze . Lucrul li se pă re a
foa rte distra ctiv, încă pe re a e ra me re u plină de lume , ca re prive a
pe ste umă rul lui cu inte re s și uimire .
Primi de la Ha ga Ex ercices au Fusain și, în urmă toa re le două
să ptă mâ ni, nu fă cu a ltce va de câ t să copie ze din zori și pâ nă -n
noa pte ce le 60 de studii. Te rste e g îi trimise se pe de a supra și Cours
47
d e Dessin de Ba rgue ; Vince nt îl pa rcurse cu lă comie .
Înfrâ nge rile din tre cut se ște rse se ră cu totul din minte a lui.
Slujire a lui Dumne ze u nu-i prile juise a tâ ta e xta z, a tâ ta mulţumire
sta tornică și de plină că a rta cre a toa re . O da tă , câ nd ră ma se fă ră
ba ni, fu ne voit ca timp de unspre ze ce zile să se hră ne a scă doa r cu
ce le câ te va pâ ini pe ca re doa mna De nis i le dă du pe da torie . Da r
nu se vă ită nicioda tă de foa me , nici mă ca r fa ţă de e l însuși. Ce -i
pă sa lui de foa me a ca re -i rode a mă runta ie le câ nd a ve a a tâ ta
hra nă sufle te a scă ?
Timp de o să ptă mâ nă , noa pte de noa pte , la 2 și jumă ta te , se
duse la poa rta mine i Ma rca sse și fă cu un de se n ma re , înfă ţișâ nd
mine ri, fe me i și bă rba ţi, în drum spre a ba ta j, înotâ nd prin ză pa dă
de -a lungul unui ga rd viu de mă ră cini, ca niște nă luci ne de slușite în
lumina pa lidă a zorilor. În fund schiţă conturul clă dirilor ma ri a le
mine i și a le coline lor de ste ril profila te va g pe ce r. După ce
te rmină fă cu o copie a schiţe i și o trimise , într-o scrisoa re , lui
The o.
Tre cură a stfe l două luni înche ia te . De se na din zori pâ nă -n
se a ră și a poi copia la lumina lă mpii. Pe urmă îl cuprinse din nou
dorinţa să va dă un pictor și să discute cu e l, să -i a fle pă re re a . Că ci,
de și socote a că fă cuse une le progre se și dobâ ndise ce va ma i multă
înde mâ na re și limpe zime , e ra totuși plin de îndoie li și de
ince rtitudini. De da ta a sta , însă , dore a să a ibă de -a fa ce cu un
ma e stru a de vă ra t, cu cine va ca re să -l ia sub a ripa lui și să -l înve ţe ,
înce t și cu grijă , primii pa și a i minuna te i mă ie strii. Ar fi fă cut orice
în schimbul unui a se me ne a a jutor, i-a r fi cură ţa t pa ntofii și i-a r fi
mă tura t prin a te lie r de ze ce ori pe zi.
48
Jule s Bre ton , a le că rui lucră ri le a dmira se întotde a una , locuia
la Courriè re s, la o dista nţă de 170 de kilome tri. Vince nt că lă tori cu
tre nul pâ nă te rmină ba nii pe ca re -i a ve a , a poi me rse pe jos ca le de
cinci zile , dormind prin că piţe de fâ n și ce rșindu-și pâ ine a în
schimbul a câ te unui de se n, două . Ajunse , în sfâ rșit, la Courriè re s,
da r câ nd ză ri printre pomi a te lie rul nou, ma re și frumos, din
că ră midă roșie , pe ca re tocma i și-l construise Bre ton, cura jul îl
pă ră si. Timp de două zile îi dă du tâ rcoa le , da r, pâ nă la urmă ,
înfă ţișa re a re ce și ne prie te noa să a a te lie rului îl birui. Și o porni
îna poi pe jos, spre Borina ge , ca le de 170 de kilome tri, istovit și
flă mâ nd, fă ră un ba n în buzuna r, încă lţa t cu pa ntofii lui Pie te rse n, a
că ror ta lpă se subţia vă zâ nd cu ochii.
Ajunse în ba ra ca lui bolna v și de scura ja t. Nu-l a ște pta u nici
ba ni, nici scrisori. Că zu la pa t. Ne ve ste le mine rilor îl îngrijiră și îi
dă dură bruma de mâ nca re ce ră mâ ne a de la soţii și copiii lor.
Drumul lung și istovitor îl slă bise mult. Îi re a pă rură ve chile
scobituri din obra ji și fe bra îi a prinse din nou ia zurile fă ră fund a le
ochilor ve rzi-întune ca ţi. De și bolna v, minte a îi ră mă se se limpe de și
știa bine că a junse se la o ră scruce câ nd tre buia să ia ne gre șit o
hotă râ re .
Ce -i ma i ră mâ ne a să fa că de -a ici îna inte ? Să a le a gă me se ria de
da scă l? Să se întoa rcă la ne gustoria de că rţi și ta blouri? Unde să
tră ia scă ? La E e n, cu pă rinţii lui? La Pa ris, cu The o? La
Amste rda m, cu unchiul lui? Sa u oriunde , la întâ mpla re , ocupâ ndu-
se de orice , pra dă soa rte i ca re pute a să -l doboa re la fie ce pa s?
Într-o zi, simţindu-se ma i bine , șe de a re ze ma t de pe rne și copia
49
Le Four d ans les Land es de The odore Rousse a u , între bâ ndu-se câ t
va ma i pute a gusta a ce a stă ne vinova tă pie rde re de timp, câ nd
cine va de schise ușa fă ră să ba tă și pă și înă untru.
Era The o, fra te le lui.

21. VECHEA MOARĂ DE LA RYSWYK

Cu tre ce re a a nilor, The o se schimba se mult și în bine . De și în

vâ rstă de numa i 23 de a ni, la Pa ris e ra socotit un price put
spe cia list în a rtă , ia r confra ţii și fa milia îl re spe cta u. Nu e xista
re gulă de e tiche tă în îmbră că minte , în ma nie re sa u în conve rsa ţie
pe ca re să n-o cunoa scă și să n-o urme ze . Purta o ha ină ne a gră ,
e le ga ntă a le că re i re ve re la te , tivite cu sa tin se pe tre ce a u mult
pe ste pie pt, un gule r îna lt, ta re și o cra va tă a lbă , cu un nod uria ș.
Ave a frunte a proe mine ntă , ca ra cte ristică fa milie i Va n Gogh,
pă rul ca sta niu-închis, tră să turi de lica te , a proa pe fe minine , ochii
blâ nzi și visă tori, între a ga figură înscrisă într-un ova l frumos.
The o se re ze mă de ușa ba ră cii și se uită îngrozit la Vince nt.
Pă ră sise Pa risul a bia de câ te va ore . Acolo locuia într-un
a pa rta me nt frumos mobila t, în stil Louis-Philippe , cu pe rde le
boga te la fe re stre , covoa re pe jos, ma să de scris, ra uri cu că rţi,
lă mpi ca re ră spâ nde a u o lumină odihnitoa re , un ta pe t plă cut și un
la voa r, cu prosoa pe și să punuri.
Ia r Vince nt ză ce a pe o sa lte a goa lă , murda ră , a cope rit doa r cu
o pă tură ve che . Pe re ţii și pode a ua e ra u din scâ nduri ordina re ; o
ma să be te a gă și un sca un ţine a u loc de mobilie r. El însuși e ra
murda r, ne pie ptă na t, ia r ba rba a spră , roșie îi a cope re a în
între gime fa ţa și gâ tul.
— Ia te uită ! The o! strigă Vince nt.
Din doi pa și, The o a junse lâ ngă e l și se a ple că pe ste pa t.
— Vince nt, pe ntru nume le lui Dumne ze u, ce e cu tine ? Ce ţi s-a
întâ mpla t?
— Nimic. Acum sunt bine . Am fost bolna v.
— Da r a sta ... hruba a sta ! Doa r nu locuie ști a ici... nu e cu
putinţă ... nu e ca sa ta a sta , nu-i a șa ?
— Ba da . Ce nu-ţi pla ce la e a ? Am folosit-o ca a te lie r.
— Oh, Vince nt!... suspină The o, mâ ngâ indu-l pe ca p.
Un nod i se puse în gâ t, împie dicâ ndu-l să vorbe a scă .
— Ce bine că e ști lâ ngă mine , The o.
— Vince nt, te rog, spune -mi, ce s-a întâ mpla t cu tine ? De ce -a i
fost bolna v? Ce -a i a vut?
Vince nt îi pove sti de spre drumul la Courriè re s.
— Te -a i istovit, a sta e . Ce l puţin de câ nd te -a i întors a i mâ nca t
ca lume a ? Te -a i îngrijit?
— M-a u îngrijit ne ve ste le mine rilor.
— Bine , da r ce -a i mâ nca t?
 The o își plimbă privire a prin ca me ră .
—Unde -ţi ţii proviziile ? Nu vă d nimic pe -a ici.
— Mi-a duc fe me ile câ te ce va în fie ca re zi din ce le prisose ște :
pâ ine , ca fe a , puţină brâ nză , sa u mâ nca re de ie pure .
— Și nu cumva îţi închipui c-a i să te pui pe picioa re doa r cu
pâ ine și ca fe a ? De ce nu cumpe ri ouă , le gume , ca rne ?
— Lucrurile a ste a costă ba ni la Borina ge , ca pre tutinde ni de
a ltfe l.
The o se a șe ză pe pa t.
— Vince nt, pe ntru nume le lui Dumne ze u; ia rtă -mă ! N-a m știut.
N-a m înţe le s.
— La să a sta , mă i bă ie te , a i fă cut tot ce -a i putut. Mă simt din ce
în ce ma i bine . În câ te va zile a m să fiu ia ră și pe picioa re .
The o își tre cu mâ na pe ste fa ţă , de pa rcă o pâ nză de pă ia nje n i-
a r fi a cope rit ochii.
— Nu, nu mi-a m da t se a ma . Am cre zut că tu... N-a m înţe le s,
Vince nt, pur și simplu n-a m înţe le s!
— Ei, la să , nu-i nimic. Ma i bine spune -mi cum me rg lucrurile la
Pa ris? De unde vii? Ai fost la Ette n?
The o să ri în picioa re .
— Spune -mi, e xistă pră vă lii în colţul ă sta uita t de lume ? Se
poa te cumpă ra ce va de pe -a ici?
— Da , sunt, în va le , în Wa sme s. Da r la să a sta . Tra ge -ţi sca unul
ma i a proa pe . Vre a u să stă m puţin de vorbă a mâ ndoi. Doa mne ,
The o, sunt a proa pe doi a ni!
The o îl mâ ngâ ie ușor pe fa ţă și-i spuse :
— Ma i întâ i și-ntâ i a m să te îndop cu ce a ma i bună hra nă ca re
se poa te gă si în Be lgia . Ești lihnit de foa me , a sta e pricina bolii
ta le . Apoi a m să -ţi a duc un le a c pe ntru fe bră și a m să te culc pe o
pe rnă moa le . Am ve nit la timp, sla vă domnului! Oh, da că a ș fi a vut
mă ca r ce a ma i va gă ide e ... Să nu te miști pâ nă mă întorc.
Ie și în fugă pe ușă . Vince nt își luă cre ionul și continuă să
copie ze Le Four d ans les Land es. Într-o jumă ta te de oră , The o se
întoa rse , însoţit de doi bă ie ţi. Cumpă ra se două ce a rce a furi, o
pe rnă , un coș de va se și a lime nte . Aște rnu ce a rce a furile a lbe ,
ră coroa se și-l culcă pe Vince nt îna poi pe sa lte a .
— Acum spune -mi, cum să a prind focul? între bă The o în timp
ce -și scote a frumoa sa lui ha ină și-și sufle ca mâ ne cile că mă șii.
— Tre buie să fie câ te va surce le și niște hâ rtie a colo. Ma i întâ i
le da i foc și a poi ba gi că rbune le .
The o se uită la re sturile de ste ril și izbucni:
— Că rbune ! Asta nume ști tu că rbune ?
— Asta se folose ște pe -a ici. Sta i, să -ţi a ră t cum tre buie să fa ci!
Înce rcă să se de a jos din pa t, da r The o a junse dintr-o să ritură
lâ ngă e l.
— Sta i liniștit a colo, iste ţule ! se burzului e l, a ltfe l îţi tra g o
ma mă de bă ta ie să mă ţii minte !
Pe ntru întâ ia oa ră după luni de zile pe fa ţa lui Vince nt se ivi un
zâ mbe t. Și zâ mbe tul a ce sta ca re -i înve se le a ochii îi lua fe bra cu
mâ na . The o puse într-una din oa le le a duse două ouă , în a lta niște
fa sole ve rde , ia r în a tre ia încă lzi puţin la pte proa spă t. Pră ji a poi
pe un gră ta r, de a supra focului, câ te va fe lii de pâ ine a lbă . Vince nt îl
urmă re a cum robote ște , în că ma șă , pe lâ ngă sobă , și numa i fa ptul
că -și ve de a ia r fra te le îi fă ce a ma i bine de câ t orica re a lt le a c de pe
lume .
În ce le din urmă , câ nd totul fu ga ta , The o tra se ma sa a lă turi de
pa t și întinse pe e a un ște rga r a lb, cura t, pe ca re îl scoa se din
va liza lui. Puse o buca tă zdra vă nă de unt pe ste fa sole , spa rse ce le
două ouă moi într-o fa rfurie și luă o lingură .
— Așa , bă ie te , a cum de schide gura . Ai să mă nâ nci și tu ca
lume a după cine știe câ tă vre me ...
— Ei, The o, fii se rios, prote stă Vince nt, pot să mă nâ nc și
singur.
Da r The o luă puţin ou în lingură și i-o duse la gură .
— De schide gura , tine re , sa u ţi-o torn în ca p.
După ce te rmină ma sa , Vince nt își lă să ca pul pe pe rnă , cu un
suspin a dâ nc de mulţumire .
— Bună ma i e mâ nca re a ! Îi uita se m gustul.
— Te a sigur că n-a i să -l ma i uiţi.
— Ei, The o, a cum spune -mi ce s-a ma i întâ mpla t de câ nd nu
ne -a m vă zut. Cum me rg lucrurile la „Goupil and Com pany ”? Sunt
înse ta t să a flu ce ma i e prin lume .
— Atunci ma i ra bdă -ţi puţin se te a , bă ie te ! Am a ici ce va ca re te
va fa ce să dormi dus. Vre a u să sta i liniștit și să la și mâ nca re a să -și
fa că e fe ctul.
— Da r, The o, nu vre a u să dorm. Vre a u să stă m de vorbă . De
dormit, pot să dorm oricâ nd.
— Nu te -a -ntre ba t nime ni ce vre i. Te supui ordine lor, și a tâ ta
tot. Așa . Acum be a a sta frumos, ca un bă ia t cuminte . Și, câ nd a i să
te scoli, te a ște a ptă un mușchi stra șnic în sâ nge , cu ca rtofi, ca re o
să te pună la iuţe a lă pe picioa re .
Vince nt dormi pâ nă la a sfinţit și se tre zi înzdră ve nit. The o sta
lâ ngă una din fe re stre și se uita la de se ne le lui. Vince nt îl urmă ri
mult timp, fă ră să fa că vre un zgomot, și un simţă mâ nt de pa ce i se
a ște rnu în sufle t.
Câ nd bă gă de se a mă că s-a de ște pta t, The o se ridică re pe de ,
cu un zâ mbe t la rg.
— Ei! Ia spune , cum te simţi a cum? Ma i bine , nu? Da r știu c-a i
dormit, nu glumă !
— Ce pă re re a i de spre schiţe ? Îţi pla ce vre una ?
 — Ai ră bda re să pun mușchiul pe gră ta r. Ca rtofii sunt ga ta
cură ţa ţi, doa r să -i fie rb.
Câ nd sfâ rși de robotit la sobă , se întoa rse lâ ngă pa t, a ducâ nd
un lighe a n cu a pă ca ldă .
— Cum vre i să te bă rbie re sc, Vince nt, cu briciul me u sa u cu a l
tă u?
— Da r ne bă rbie rit, oa re , nu pot să mă nâ nc mușchiul?
— Nu, domnule . Și nici îna inte de a te spă la pe gâ t și pe ure chi
și de a te pie ptă na ca lume a . Ha ide , prinde -ţi prosopul ă sta sub
ba rbă .
Îl bă rbie ri cu grijă , îl spă lă bine , îl pie ptă nă și-l îmbră că cu una
din că mă șile noi pe ca re le a duse se în va liză .
— Așa ! e xcla mă e l, dâ ndu-se îna poi ca să -și a dmire ope ra .
Acum a ră ţi ca un Va n Gogh.
— The o, fuga , se a rde mușchiul!
The o a ște rnu ma sa și a șe ză pe e a ca rtofii fie rţi înotâ nd în unt,
un mușchi gros, fra ge d și o ca nă cu la pte .
— Pe cinste a me a , The o, doa r nu-ţi închipui c-a m să mă nâ nc
tot mușchiul a ce sta ?!
— Sigur că nu, jumă ta te e pe ntru mine . Ei, ha i să ne re pe zim la
e l. N-a ve m de câ t să închide m ochii și să ne închipuim că sunte m
a ca să , la Ette n!
După cină , The o îi umplu pipa lui Vince nt cu tutun a dus de la
Pa ris.
— Ia și fume a ză . N-a r tre bui să te la s, da r cre d că puţin tutun
a de vă ra t îţi va fa ce ma i mult bine de câ t ră u.
Vince nt tră ge a fumul cu ne sa ţ, fre câ ndu-și din câ nd în câ nd
obra zul ne te d cu muștiucul ca ld și ușor ume zit a l pipe i. The o
ră mă se se dus pe gâ nduri, cu o privire ca re pă re a să stră ba tă prin
fumul de pipă și prin scâ ndurile grosola ne a le ba ră cii și să se
pia rdă în tre cut, în a mintirile copilă rie i pe tre cute în Bra ba nt.
Vince nt fuse se întotde a una pe ntru e l ce a ma i înse mna tă fiinţă de
pe lume , ma i înse mna tă chia r de câ t ma ma sa u ta tă l lui. Da că
a vuse se o copilă rie încâ ntă toa re și fe ricită , a sta se da tora numa i
lui Vince nt. În ultimul a n, la Pa ris, uita se de a ce st lucru, da r de
a cum îna inte nu tre buia să ma i uite nicioda tă . Fă ră Vince nt, via ţa îi
pă re a oa re cum incomple tă . Simţe a că , într-un fe l, e l e ra o pa rte din
Vince nt, și Vince nt o pa rte din e l însuși. Ală turi de Vince nt izbutise
să pă trundă via ţa , în fa ţa că re ia , de unul singur, nu ra re ori se
simţise de scumpă nit. De scope rise ră împre ună rostul și ţe lul vie ţii
și învă ţa se ră s-o pre ţuia scă . Ră ma s singur, însă , se între ba se
a de se ori ce rost a ve a oa re să munce a scă a tâ ta și să se zba tă
pe ntru a re uși. Ave a ne voie de Vince nt ca să -și simtă via ţa
împlinită . Și Vince nt, la râ ndul lui, a ve a ne voie de e l că ci, de fa pt,
Vince nt nu e ra a ltce va de câ t un copil. Tre buia scos din ga ura a sta
și pus din nou pe picioa re . Tre buia fă cut să înţe le a gă că se irose a
de poma nă , tre buia împins spre o a ctivita te ca re să -i re de a
e chilibrul.
— Vince nt, zise The o, te ma i la s o zi, două , să -ţi re ca pe ţi
pute rile , și a poi te ia u a ca să , la Ette n.
Vince nt pufă i un timp în tă ce re . Știa că toa tă pove ste a a sta
tre buia lă murită într-un fe l și că , din pă ca te , n-a ve a u a lt mijloc
de câ t cuvinte le . Va tre bui să -l fa că pe The o să -i înţe le a gă
fră mâ ntă rile . Totul s-a r a ra nja a tunci.
— Spune -mi, The o, la ce -a r folosi să mă duc a ca să ? Fă ră voia
me a , a m a juns pe ntru fa milie un de oche a t, un om ca re dă de
bă nuit sa u ca re , în ce l ma i bun ca z, nu me rită nici o încre de re . De
a ce e a , după mine , ce l ma i înţe le pt lucru a r fi să ră mâ n de pa rte de
ca să , a șa încâ t, cu timpul, nici să nu ma i e xist pe ntru e i. Eu sunt o
fire înflă că ra tă , în sta re de multe fa pte ne bune ști. Mă pripe sc,
vorbe sc și tre c la fa ptă pe ne gâ ndite a tunci câ nd, de fa pt, a r tre bui
să a ște pt, să chibzuie sc cu ră bda re . Da r, pe ntru că sunt a șa ,
tre buie oa re să mă socote sc un om prime jdios, ca re nu-i bun de
nimica ? Nu cre d. Și a tunci mă între b: cum să fa c ca a ce a stă fire
înflă că ra tă să fie de vre un folos? Simt, de pildă , o pa siune de
ne înfrâ nt pe ntru ta blouri și că rţi; ne voia de a mă instrui ne înce ta t e
la fe l de a rză toa re că ne voia pâ inii ce le i de toa te zile le . Sunt sigur
că nu mă înţe le gi.
— Te înţe le g, Vince nt. Da r să știi că , la vâ rsta ta , a privi
ta blouri și a citi că rţi nu înse a mnă a ltce va de câ t o plă cută tre ce re
de timp și a tâ ta tot. Asta n-a re nimic de -a fa ce cu rostul pe ca re
tre buie să și-l fa că un om în via ţă . Uite , se împline sc a proa pe cinci
a ni de câ nd e ști fă ră ocupa ţie și hoină re ști de colo pâ nă colo. Și ce -
a i fă cut în tot a ce st ră stimp, a ltce va , de câ t să a lune ci din ce în ce
ma i jos, irosindu-ţi forţe le , risipindu-ţi via ţa ?
Vince nt luă puţin tutun, îl fre că între pa lme , ca să -l ume ze a scă ,
și-l înde să în lule a . Apoi uită s-o a prindă .
— E a de vă ra t, spuse , une ori mi-a m câ știga t buca ta de pâ ine ,
a lte ori, însă , mi-a da t-o câ te un prie te n, de milă . E dre pt că mulţi și-
a u pie rdut încre de re a în mine , că sta re a me a ma te ria lă e ja lnică și
viitorul me u foa rte ne bulos. Da r a sta nu înse a mnă ne a pă ra t că -mi
risipe sc via ţa și nu sunt bun de nimic. Acum a m a puca t-o pe o ca le
nouă , The o, și tre buie să me rg îna inte pe e a , orice a r fi. Da că nu
studie z, da că nu ca ut ma i de pa rte , a tunci sunt un om pie rdut.
— E limpe de că tu înce rci să -mi spui ce va , bă ie te , da r a furisit
să fiu da că înţe le g ce vre i.
Vince nt își a prinse pipa , tră gâ nd în e a și fla că ra chibritului.
— Îmi a minte sc, continuă e l, de vre me a câ nd ne plimba m
împre ună pe lâ ngă ve che a moa ră de la Ryswyk; a tunci a ve a m în
multe privinţe a ce le a și pă re ri.
 — Da , Vince nt, da r tu te -a i schimba t mult de a tunci.
— Nu e chia r a șa . Pe vre me a a ce a duce a m o via ţă ma i lipsită
de griji, da r fe lul me u de a ve de a lucrurile și de a gâ ndi e ra
a ce la și.
— De dra gul tă u a ș vre a să cre d că e a șa cum spui.
— The o, nu vre a u să cre zi că da u îna poi. Am ră ma s la fe l de
cre dincios în ne cre dinţa me a , și singura între ba re ca re mă
fră mâ ntă e ste cum să pot fi de vre un folos în lume ! Adică să nu pot
e u, oa re , sluji nici o ca uză ? Într-a de vă r, să nu fiu bun de nimic?
The o se ridică , se ră zboi cu la mpa de ga z și, în ce le din urmă ,
izbuti s-o a prindă . Apoi turnă la pte într-un pa ha r.
— Ha i, be a și nu te ma i fră mâ nta a tâ t.
Vince nt dă du pa ha rul pe gâ t cu a tâ ta re pe ziciune , încâ t fu pe
punctul să se îne ce . Fă ră să se opre a scă mă ca r o clipă ca să -și
ște a rgă buze le , continuă ne ră bdă tor:
— Oa re gâ ndurile noa stre intime sunt cunoscute vre oda tă de
ce i din a fa ră ? Poa te că în sufle tul nostru a rde un foc pute rnic, da r
nime ni nu vine să se încă lze a scă la e l. Tre că torii vă d doa r o dâ ră
de fum ie șind pe coș și tre c ma i de pa rte . Atunci, spune -mi, ce e de
fă cut? Nu tre buie oa re hră nit a ce st foc lă untric, nu tre buie să a i
încre de re în tine însuţi, să a ște pţi cu ră bda re clipa câ nd cine va se
va opri și se va încă lzi la dogoa re a lui?
The o se sculă de pe sca un și se a șe ză pe pa t.
— Știi ce ima gine mi-a fulge ra t prin minte în clipa a sta ? între bă
e l.
— Nu.
— Bă trâ na moa ră de la Ryswyk.
— Era o moa ră ve che , plină de fa rme c, nu-i a șa ?
— Da .
— Și copilă ria noa stră a fost plină de fa rme c.
 — Tu mi-a i fă cut copilă ria ma i frumoa să , Vince nt. Amintirile
me le ce le ma i înde pă rta te sunt toa te le ga te de tine .
Se a ște rnu o tă ce re înde lunga tă .
— Aș vre a din tot sufle tul să înţe le gi, Vince nt, că toa te
mustră rile pe ca re ţi le -a m a dus nu vin din pa rte a me a , ci dintr-a
fa milie i. Ei m-a u trimis a ici cu scopul de a te fa ce să te rușine zi și
să te întorci în Ola nda , pe ntru a -ţi gă si din nou o ocupa ţie .
— Au de plină dre pta te , The o; ce e a ce spun ce i de -a ca să e cu
totul a de vă ra t. Da r, ve zi tu; e i nu înţe le g pricina „le ne vie i” me le
pe ntru că nu jude că pre ze ntul în pe rspe ctiva între gii me le vie ţi. Cu
tine însă , din fe ricire , lucrurile sta u a ltfe l. Da că e u a m me rs în jos,
tu, dimpotrivă , a i urca t tot ma i sus. Da că e u a m pie rdut pre ţuire a
oa me nilor, tu a i câ știga t-o. Asta mă fa ce foa rte fe ricit. O spun cu
toa tă since rita te a și a șa voi simţi întotde a una . M-a ș bucura însă
mult da că a i înce rca să ve zi în mine și a ltce va de câ t un trâ ntor de
ce l ma i ră u soi.
— Știi ce , Vince nt, ma i bine să uită m vorbe le a ste a . Da că nu ţi-
a m scris tot a nul, a fost din ne glije nţă , și nu pe ntru că te -a ș
de za proba . Am cre zut în tine , a m a vut o încre de re oa rbă încă din
prime le zile a le copilă rie i noa stre , câ nd mă duce a i de mâ nă pe ste
câ mpiile cu ia rbă îna ltă de la Zunde rt. Și a ce e a și încre de re o a m și
a cum. Mi-e de stul să fiu lâ ngă tine ca să mă încre dinţe z pe de plin
că tot ce fa ci tu va ie și bine pâ nă la urmă .
Chipul lui Vince nt se lumină de un zâ mbe t de schis, ve se l, ca pe
vre muri, în Bra ba nt.
— Îţi mulţume sc, The o, vorbe le ta le mi-a u me rs la inimă .
Da r The o nu se opri. De ve ni brusc omul pra ctic, hotă râ t să
a jungă la un re zulta t cla r.
— Ascultă , Vince nt, ha i să lă murim lucrurile chia r a cum. Îmi
vine să cre d că dincolo de toa te te oriile pe ca re mi le -a i înșira t
e xistă un gâ nd cla r a l tă u, o dorinţă . Mi se pa re că a i vre a să fa ci
ce va , un lucru pe ca re -l simţi într-a de vă r potrivit pe ntru tine și ca re
pâ nă la urmă îţi poa te a duce izbâ ndă și fe ricire . Așa da r, dă -i
drumul, bă trâ ne , spune -mi ce gâ nduri a i. Firma „Goupil and
Com pany ” mi-a mă rit sa la riul de două ori în ultima vre me , a șa că
a m ma i mulţi ba ni de câ t îmi tre buie . De ci da că e ste un lucru de
ca re a i dori să te a puci și a i ne voie , la înce put, de un a jutor, n-a i
de câ t să -mi spui doa r a tâ t, că ţi-a i de scope rit, în sfâ rșit, a de vă ra ta
che ma re și sunt ga ta să fa ce m o a socia ţie . Tu cu munca , e u cu
fondurile ; după ce te ve i pune pe picioa re , a i să -mi îna poie zi ba nii
cu dobâ ndă . Acum mă rturise ște , nu-i a șa că te pre ocupă ce va , că
a cuma știi lă murit ce -a i vre a să fa ci de -a ici îna inte toa tă via ţa ?
Vince nt se uită la te a ncul de schiţe pe ca re le ce rce ta se The o
lâ ngă fe re a stră . Pe fa ţa lui a pă ru un zâ mbe t întâ i mira t, a poi
ne încre ză tor și, în ce le din urmă , plin de înţe le ge re . Fă cu ochii
ma ri, de schise gura și între a ga lui fiinţă pă ru că se tre ze ște dintr-o
da tă la via ţă , ca o floa re a -soa re lui mâ ngâ ia tă de ra ze le dimine ţii.
— Ei dră cie ! murmură e l. Asta voia m tot timpul să spun și nu
izbute a m.
The o îi urmă ri privire a îndre pta tă spre schiţe .
— Am bă nuit e u!
Vince nt tre mura tot de e moţie și de bucurie ; pă re a că s-a
de ște pta t de oda tă dintr-un somn a dâ nc.
— The o, tu a i știut îna inte a me a ! Eu n-a m îndră znit să mă
gâ nde sc la a sta . Mi-e ra te a mă . Da r ne gre șit că e xistă un lucru pe
ca re tre buie să -l fa c, pe ca re vre a u să -l fa c. E lucrul spre ca re a m
nă zuit toa tă via ţa și pe ca re nu l-a m bă nuit nicioda tă . Tot timpul câ t
a m studia t la Amste rda m și la Bruxe lle s a m simţit înde mnul
covâ rșitor de a de se na , de a a ște rne pe hâ rtie ce e a ce ve de a m.
Da r nu-mi îngă duia m. Mi-e ra te a mă că nu se potrive ște cu
a de vă ra ta me a che ma re . Ade vă ra ta me a che ma re ! Doa mne , ce
orb a m fost! Era ce va în mine , în a ce ști ultimi a ni, ca re înce rca să
ră zba tă la lumină , ia r e u nu-i dă de a m voie . Am înă bușit a ce a stă
pornire și ia tă -mă , a stă zi, la două ze ci și șa pte de a ni, fă ră să fi
re a liza t nimic. Ce ne ghiob, ce cumplit de ne ghiob, de orb și de
nă tă ră u a m fost!
— Nu-i nimic, Vince nt. Cu hotă râ re a și pute re a ta de muncă a i
să re a lize zi de o mie de ori ma i mult de câ t orice a lt înce pă tor. Și-
a poi, a i o via ţă lungă îna inte a ta .
— Oricum, ze ce a ni tot ma i a m, și în a ce st timp cre d c-a m să fiu
în sta re să fa c ce va ca lume a .
— Sigur că a i să fa ci! Și poţi să te sta bile ști oriunde îţi pla ce :
Pa ris, Bruxe lle s, Amste rda m, Ha ga . Doa r să hotă ră ști, și e u a m să -
ţi trimit ba nii în fie ca re lună , ca să te poţi de scurca . Chia r da că o
să dure ze a ni de zile , nu conte a ză , Vince nt, e u n-a m să -mi pie rd
spe ra nţa a tâ ta vre me câ t tu ţi-o ve i pă stra ne clintită .
— Oh, The o, în a ce ste luni a ma re a m tins me re u spre ce va ,
înce rcâ nd să dibuie sc a de vă ra tul rost, a de vă ra tul drum a l vie ţii
me le . Da r nu l-a m a fla t. Acum, însă , a m re ușit; n-a m să mă ma i la s
nicioda tă biruit de de scura ja re . The o, înţe le gi ce -nse a mnă a sta
pe ntru mine ? După toa te a ce ste luni irosite , M-AM AFLAT, ÎN
SFÂRȘIT, PE MINE ÎNSUMI! Am să fiu pictor! Tre buie să fiu! Abia
a cum înţe le g de ce n-a m izbutit în toa te ce le la lte înce rcă ri; nu e ra m
fă cut pe ntru e le . Și ia tă , pâ nă la urmă a m de scope rit singurul lucru
în ca re nu voi da gre ș. Oh, The o, te mniţa și-a de schis în sfâ rșit
porţile , și tu e ști a ce la ca re m-a de sfe re ca t!
— Nimic nu ne ma i poa te înstră ina vre oda tă ! Sunte m ia ră și
împre ună , nu-i a șa , Vince nt?
— Da , The o, pe ntru toa tă via ţa .
— Acum nu ma i a i a ltce va de fă cut de câ t să te odihne ști și să
prinzi pute ri. Pe ste câ te va zile , câ nd ve i fi ia ră și pe picioa re , a i să
ple ci îna poi în Ola nda , sa u la Pa ris, sa u oriunde a i să vre i.
Dintr-un sa lt, Vince nt zbură din pa t dre pt în ce a la ltă jumă ta te a
ba ră cii.
— Pe ste câ te va zile ? La na iba , strigă e l, ple că m chia r a cum! La
9 a ve m un tre n spre Bruxe lle s.
Se re pe zi la ha ine și înce pu să se îmbra ce cu înfrigura re .
— Sta i, omule , ușure l; nu poţi să ple ci la drum a stă -se a ră . Ești
bolna v încă .
— Bolna v?! S-a ispră vit cu pove ste a a sta ! În via ţa me a nu m-a m
simţit ma i bine . Ha ide , The o bă ie te , ma i a ve m doa r ze ce minute ca
să a junge m la ga ră ! Ba gă re pe de ce a rșa furile a ste a a lbe , frumoa se
în va liză și ha i să me rge m!
CARTEA a II-a
ETTEN
 1. „E ȘI ĂSTA UN MIJLOC DE
EXISTENŢĂ”

Vince nt pe tre cu o zi la Bruxe lle s împre ună cu fra te le să u, a poi

The o se îna poie la Pa ris. O da tă cu ve nire a primă ve rii, Vince nt
simţi che ma re a Bra ba ntului na ta l, ia r că minul pă rinte sc îi a pă re a
ca un lima n fe rme ca t. Își cumpă ră un costum de ca tife a ne a gră ,
groa să , din ma te ria lul cunoscut sub nume le de veloutine, niște
hâ rtie de de se n Ingre s, de culoa re gă lbuie și a poi luă primul tre n
spre Ette n, pa rohia ta tă lui să u.
Anna Corne lia nu încuviinţa tra iul pe ca re -l duce a Vince nt,
fiindcă simţe a că -i prile juie ște ma i multă sufe rinţă de câ t bucurie .
The odorus însă îl de za proba din pricini obie ctive . Da că Vince nt n-
a r fi fost copilul lui, nici nu s-a r fi gâ ndit să ma i a ibă de -a fa ce cu
e l. Știa că lui Dumne ze u nu pute a să -i pla că a ce st fe l de tra i; a ve a
însă o va gă bă nuia lă că i-a r plă ce a și ma i puţin ca un ta tă să -și
pă ră se a scă propriul fiu, lă sâ ndu-l în voia soa rte i.
Vince nt bă gă de se a mă că ta ică -să u a lbise a proa pe de tot și că
ple oa pa dre a ptă îi a cope re a ochiul ma i mult de câ t îna inte . Pă re a
că , pe mă sură ce îna inta în vâ rstă , tră să turile i se strâ nge a u tot ma i
mult. Acum i s-a r fi potrivit o ba rbă , ca re i-a r fi împlinit figura , da r
The odorus Va n Gogh continua să se ra dă . Expre sia figurii lui nu
ma i pă re a să spună cu hotă râ re : „Ăsta sunt e u!”, ci să între be cu
oa re ca re șovă ia lă : „Asta sunt e u?”
Pe fa ţa ma me i, însă , Vince nt gă si ma i multă pute re și fa rme c
de câ t odinioa ră . Vâ rsta pă re a ma i curâ nd s-o întă re a scă de câ t s-o
șubre ze a scă . Zâ mbe tul, întipă rit în liniile curbe dintre nă ri și
bă rbie , îţi ie rta pa rcă gre șe lile chia r îna inte de a le fi să vâ rșit. Fa ţa
e i, ma re , la rgă , de schisă și bună , încuviinţa cu un ve șnic „da ”
frumuse ţe a vie ţii.
Timp de ma i multe zile , fa milia îl înconjură pe Vince nt cu o
ca ldă duioșie și-l hră ni din be lșug, uitâ nd că n-a ve a nici situa ţie ,
nici viitor. Își pe tre ce a timpul hoină rind prin la ndă , printre că suţe le
ţă ră ne ști a cope rite cu stuf, privind cum lucre a ză tă ie torii de le mne
pe locul unde se tă ia se o pă durice de pini, pa rcurgâ nd a ga le
drumul spre Rooze nda a l, pe lâ ngă cimitirul cu ulmi a l bise ricuţe i
prote sta nte și pe lâ ngă moa ra de pe pa jiște a din fa ţa e i. Amintire a
Borina ge ului i se ște rge a tre pta t din minte , să nă ta te a și pute re a îi
re ve ne a u vă zâ nd cu ochii și, în scurtă vre me , se simţi în sta re să se
a puce de lucru.
Într-o dimine a ţă ploioa să , câ nd Anna Corne lia coborî de vre me
în bucă tă rie , gă si soba încinsă și pe Vince nt cu picioa re le sprijinite
de gră ta r, ţinâ nd pe ge nunchi o copie pe jumă ta te lucra tă după Les
50
Heures d e la Journée .
— Bună dimine a ţa , fiule , spuse e a ; da r ce -i cu tine ?
— Bună dimine a ţa , ma mă .
O să rută dră gă stos pe obra zul la t.
— Ce te -a fă cut să te scoli a șa de vre me , Vince nt?
— Am vrut să lucre z, ma mă .
— Să lucre zi?...
Anna Corne lia se uită ma i întâ i la schiţă , a poi la soba încinsă .
— A, vre i să spui că a i a prins focul! Nu tre buia să te scoli
pe ntru a tâ ta lucru.
— Nu, ma mă , m-a m scula t ca să de se ne z.
Anna Corne lia se uită pe ntru a doua oa ră pe ste umă rul fiului
e i, la de se n. I se pă re a un fe l de joa că de copil ca re copia ză poze
dintr-o re vistă .
 — Ai de gâ nd să te ocupi de de se n, Vince nt?
— Da .
Îi vorbi de spre hotă râ re a lui și de spre e forturile pe ca re The o
a ve a de gâ nd să le fa că pe ntru a -l a juta . În ciuda a ște ptă rilor lui,
Anna Corne lia se a ră tă încâ nta tă . Ale rgă în sa lon și se întoa rse cu
o scrisoa re .
— Vă rul nostru Anton Ma uve e pictor, zise e a , și câ știgă o
mulţime de ba ni. Am primit chia r zile le tre cute scrisoa re a a sta de
la sora me a ; știi, Ma uve s-a însura t cu fa ta e i, Je t, și-mi scrie că
m ijnh eer Te rste e g, de la „ Goupil and Com pany ”, vinde cu cinci-șa se
51
sute de gulde ni orice ta blou fă cut de Anton.
— Da , Ma uve e pe ca le să a jungă unul dintre pictorii noștri de
se a mă .
— De câ t timp e ne voie ca să fa ci un ta blou, Vince nt?
— De pinde , ma mă . Pe ntru une le pâ nze a jung câ te va zile ,
pe ntru a lte le tre buie câ ţiva a ni.
— Câ ţiva a ni!... Va i de mine !
Anna Corne lia se gâ ndi o clipă , a poi între bă :
— Tu poţi să de se ne zi oa me nii în a șa fe l încâ t să se me ne cu
mode lul?
— De h! știu e u?! Am sus câ te va schiţe , să ţi le a ră t.
Câ nd se întoa rse , ma ma lui, cu bone ta a lbă de bucă tă rie pe
ca p, pune a la fie rt niște oa le cu a pă pe soba uria șă . Plă cile
stră lucitoa re de fa ia nţă a lbă și a lba stră dă de a u încă pe rii un a e r
ve se l.
— Pre gă te sc plă cinta cu brâ nză ca re -ţi pla ce ţie , Vince nt. Îţi ma i
a duci a minte ?
— Da că -mi a duc a minte ? O, ma mă !
Întinse bra ţul și o cuprinse strâ ns pe după ume ri. Ea îl privi
gâ nditoa re , cu fa ţa lumina tă de un zâ mbe t. Vince nt e ra copilul e i
ce l ma i ma re și ţine a la e l ma i mult de câ t la ce ila lţi; singurul lucru
ca re -i a mă ra via ţa e ra că -l știa ne fe ricit.
— E bine să fii a ca să , lâ ngă ma ma ta ? îl între bă .
El o ciupi în joa că de obra jii e i rume ni, plini de cre ţuri.
— Da , iubita me a !
Anna Corne lia luă schiţe le mine rilor din Borina ge și le privi cu
a te nţie .
— Da r cu chipurile lor ce s-a întâ mpla t, Vince nt?
— Nimic. De ce ?
— Pa rcă n-a r a ve a de loc chipuri.
— Nici nu le -a m fă cut. Mă inte re sa doa r silue ta .
— Da r poţi să de se ne zi și fe ţe le oa me nilor, nu-i a șa ? Sunt
sigură că multor fe me i de a ici, din E e n, le -a r pla ce să le fa că
cine va portre tul. E și ă sta un mijloc de e xiste nţă !
— Da , a șa cre d. Da r tre buie să ma i a ște pt pâ nă câ nd de se nul
me u se va îmbună tă ţi.
Ma ma spă rge a ouă într-un va s cu brâ nză a cră , pe ca re o
puse se la scurs cu o zi îna inte . Se opri cu câ te o jumă ta te de
gă oa ce de ou în fie ca re mâ nă și se întoa rse spre e l.
— Vre i să spui că tre buie să -ţi îmbună tă ţe ști de se nul pâ nă ce
portre te le vor fi de stul de bune ca să le poţi vinde ?
— Nu, ră spunse Vince nt, continuâ nd să schiţe ze în tră să turi iuţi
de cre ion, tre buie să -mi pe rfe cţione z de se nul pâ nă ce va fi fă ră
cusur.
Îngâ ndura tă , Anna Corne lia a me ste că gă lbe nușurile în brâ nza
a lbă și a poi a dă ugă :
— Mi-e te a mă că nu înţe le g ce vre i să spui, dra gul ma me i.
— Nici e u, zise Vince nt, da r în orice ca z a șa e .
La micul de jun, pe câ nd mâ nca u plă cinta cu brâ nză , pufoa să și
a urie , Anna Corne lia împă rtă și soţului e i ve ste a . Îna inte , câ nd
fuse se ră doa r e i singuri, tot chibzuise ră îngrijora ţi, fă câ nd o
mulţime de pre supune ri în le gă tură cu Vince nt.
— E de vre un viitor tre a ba a sta , Vince nt? îl între bă ta tă l lui. Ai
să te poţi între ţine singur?
— Nu chia r de la înce put, însă The o mi-a fă gă duit că mă a jută
pâ nă câ nd a m să mă pun pe picioa re . După ce de se nul me u se va
îmbună tă ţi, voi fi în sta re să câ știg. La Londra și la Pa ris,
de se na torii scot între 10 și 15 fra nci pe zi, ia r ce i ca re fa c ilustra ţii
pe ntru re viste câ știga și ma i bine .
The odorus se simţi ușura t vă zâ nd că Vince nt a ve a de gâ nd să
se a puce de ce va , indife re nt de ce , și să nu se ma i la se în voia
soa rte i, a șa cum fă cuse în a nii din urmă .
— Spe r că da că te a puci de tre a ba a sta , Vince nt, a i să te ţii de
e a . Să știi că n-a i să a jungi la nici un re zulta t da că te tot ră zgâ nde ști
într-una .
— De da ta a sta sunt hotă râ t, ta tă . Nu mă ma i ră zgâ nde sc.

2. NEBUN

După câ tva timp ploile conte niră și se sta tornici vre me bună ,
Vince nt își luă șe va le tul și ce le ne ce sa re pe ntru de se n și porni să
cutre ie re ţinutul. Ce l ma i mult îi plă ce a să lucre ze pe câ mp, lâ ngă
Se ppe , da r se duce a a de se a și pe ma lul unui e le ște u ma re , la
Pa ssie va a rt, să de se ne ze nufe rii. E e n e ra un oră șe l mic, în ca re
toţi locuitorii se cunoște a u bine între e i. La Vince nt se uita u
chiorâ ș. Era întâ ia oa ră câ nd ve de a u prin pa rte a locului un costum
de ca tife a ne a gră și nicioda tă pâ nă a tunci nu ma i pome nise ră un
om în toa tă fire a ca re să -și pe tre a că zile le pe timp, doa r cu o hâ rtie
și un cre ion în mâ nă . El se purta însă fa ţă de e noria șii ta tă lui să u
într-un mod cuviincios, de schis și fire sc. În mica a șe za re de
provincie e ra socotit un om ne se rios, o ciudă ţe nie ; și, într-a de vă r,
totul pă re a biza r la e l: ha ine le , fe lul de a fi, ba rba lui roșie ,
pove ste a vie ţii sa le , fa ptul că nu lucra , că șe de a ce a suri între gi pe
câ mp, cu ochii pironiţi la câ te un lucru. Cu toa te că nu fă ce a
nimă nui vre un ră u și nu ce re a de câ t să fie lă sa t în pa ce , nu le
inspira încre de re , ba chia r le e ra oa re cum te a mă de e l, și a sta
numa i pe ntru că e ra a ltfe l de câ t e i toţi. Vince nt nu bă nuia că lume a
nu-l poa te sufe ri.
Lucra la o schiţă ma i ma re , înfă ţișâ nd tă ie re a une i pă duri de
pini, și-și conce ntra se între a ga a te nţie a supra unui a rbore
singura tic de pe ma lul unui pâ râ ia ș. Unul dintre tă ie torii ca re
cură ţa u locul ve ne a din câ nd în câ nd lâ ngă e l și-l prive a cum
de se ne a ză , uitâ ndu-se pe ste umă rul lui cu un râ nje t tâ mp și
izbucnind din câ nd în câ nd într-un chicotit zgomotos. Schiţa îi luă lui
Vince nt ma i mult timp. În fie ca re zi chicote lile ţă ra nului de ve ne a u
tot ma i zgomotoa se pâ nă câ nd Vince nt se hotă rî să a fle ce a nume îi
provoca ve se lia .
— Ţi se pa re ca ra ghios că de se ne z un copa c? între bă e l
cuviincios.
Omul izbucni în hohote .
— Da , da , e groza v de ca ra ghios! Tre buie să fii ca m ne bun!...
Vince nt chibzui o clipă , a poi îl între bă :
— Aș fi ne bun da că a ș să di un pom?
Ţă ra nul se potoli pe da tă .
 — O, nu, sigur că nu.
— Aș fi ne bun da că l-a ș pă zi și a ș a ve a grijă de e l?
— Nu, bine înţe le s că nu.
— Aș fi ne bun da că i-a ș cule ge roa de le ?
52
— Vous vous m oq uez d e m oi!
— Atunci poa te a ș fi ne bun da că m-a ș a puca să ta i pomul, a șa
cum a ţi fă cut voi a ici...
— A, nu, pomii tre buie tă ia ţi.
— De ci pot să să de sc un pom, să -l îngrije sc, să -i cule g fructe le ,
să -l ta i, da r da că -l de se ne z sunt ne bun. Cum vine a sta ?
Râ nje tul timp a pă ru din nou pe fa ţa ţă ra nului.
— Da , tre buie să fii ne bun ca să -ţi pie rzi vre me a în fe lul ă sta .
Tot sa tul gâ nde ște la fe l.
Se rile și le pe tre ce a împre ună cu fa milia , în sa lon.
Se a duna u cu toţii roa tă în jurul me se i uria șe de le mn și cite a u,
cose a u, ori scria u scrisori. Cor, fra te le ma i mic a l lui Vince nt, e ra
un copil liniștit, ca re vorbe a a ra re ori. Una dintre surori, Anna , se
mă rita se și se muta se . Eliza be th, ce a la ltă , nu-l pute a sufe ri; își
dă de a toa tă oste ne a la să se poa rte ca și cum Vince nt nici nu s-a r fi
întors a ca să . A tre ia soră , W ille mie n, îi a ră ta simpa tie ; îi poza ori
de câ te ori o ruga , e ra prie te noa să și nu se încume ta nicioda tă să -l
jude ce . Da r prie te nia lor se mă rgine a la lucruri mă runte , de toa tă
ziua .
Vince nt lucra și e l la ma să , a șe za t comod, sub la mpa ma re ,
ga lbe nă , ca re sta ne pă rtinitoa re , dre pt la mijloc. Copia studiile și
schiţe le pe ca re le fă cuse pe ste zi la câ mp. The odorus îl urmă re a
cum re fa ce de ze ce ori a ce e a și silue tă , ca pâ nă la sfâ rșit s-o
a runce , ne mulţumit. În ce le din urmă , bă trâ nul nu se ma i putu
stă pâ ni:
— Vince nt, spuse e l, întinzâ ndu-se pe ste ma sa la tă , vă d că nu
izbute ști de loc să le fa ci cum tre buie !
— Nu, ră spunse Vince nt.
— Atunci, mă între b, nu cumva fa ci o gre șe a lă ?
— Fa c o mulţime , ta tă . La ca re te re fe ri?
— Eu cre d că da că a i a ve a ta le nt câ t de câ t, da că a i a ve a într-
a de vă r stofă de a rtist, schiţe le a ste a a r tre bui să ia să bine de
prima da tă .
Vince nt coborî privire a și se uită la schiţa pe ca re o copia : un
ţă ra n în ge nunchi, vâ râ nd ca rtofi într-un sa c. Nu izbute a de loc să -i
prindă linia bra ţului.
— Poa te că a i dre pta te , ta tă .
— Vre a u să spun că nu e fire sc să de se ne zi un lucru de o sută
de ori și a bia să nu izbute ști să -l fa ci cum tre buie . Da că a i a ve a
ta le nt câ t de câ t, a r tre bui să -ţi ia să bine de la înce put, fă ră a tâ ta
chin.
— La înce put na tura i se împotrive ște întotde a una pictorului,
spuse Vince nt, fă ră să la se cre ionul din mâ nă . Da că -mi ia u însă
într-a de vă r munca în se rios și nu mă la s de scura ja t de a ce a stă
împotrivire , e a va înse mna pe ntru mine un imbold în plus ca să
lupt și să înving.
— Nu sunt de a ce e a și pă re re . Din ră u nu poa te izvorî nicioda tă
bine le , tot a șa cum dintr-o tre a bă înce pută prost nu poa te ie și una
bună .
— Așa o fi în te ologie . Da r în a rtă e cu totul a ltfe l. Și chia r a șa
tre buie să fie .
— Gre șe ști, bă ie te . Munca unui a rtist, ca orice muncă , e ori
bună , ori proa stă . Și da că e proa stă , a tunci a ce la nu e a rtist. Asta
a r tre bui s-o de scope re singur, câ t ma i de vre me , și să nu-și ma i
irose a scă timpul și pute rile .
— Da r da că totuși e fe ricit, de și a rta lui e sla bă ? Ce pă re re a i?
 The odorus că ută un ră spuns printre cunoștinţe le te ologice , da r
nu gă si nici unul.
— Nu, spuse Vince nt, ște rgâ nd de pe hâ rtie sa cul cu ca rtofi și
lă sâ nd bra ţul stâ ng a l omului să ră mâ nă ţe a pă n în a e r. De fa pt,
pictorul a de vă ra t și na tura sunt de a cord. Da r pot tre ce a ni de luptă
și de trudă pâ nă câ nd na tura se supune , de vine docilă și, pâ nă la
urmă , pictura proa stă , chia r ce a foa rte proa stă se tra nsformă și
de vine din ce în ce ma i bună . Și-n a ce st chip oste ne a la și stă ruinţa
sunt îndre ptă ţite .
— Da r da că pâ nă la urmă munca ră mâ ne tot proa stă ? Te vă d
de zile între gi cum te chinui za da rnic să -l de se ne zi pe omul ă la
înge nunche a t. Să zice m că ve i continua să -l de se ne zi a ni și a ni de
zile și tot nu ve i izbuti. Atunci cum ră mâ ne ?
Vince nt ridică din ume ri.
— Artistul tre buie să -și ia și a ce st risc, ta tă .
— Da r ră spla ta me rită oa re a ce st risc?
— Ră spla ta ? Ce ră spla tă ?
— Ba nii pe ca re -i câ știgi și situa ţia în socie ta te .
Vince nt ridică pe ntru prima oa ră ochii de pe hâ rtie și ce rce tă
cu a te nţie fa ţa ta tă lui să u, linie cu linie , ca și câ nd a r fi privit o
fiinţă ciuda tă .
— Eu a m cre zut că discută m de spre a rtă , bună sa u proa stă , zise
e l.

3. UCENICIE
 Lucra zi și noa pte la îmbună tă ţire a me ște șugului să u. Nu se
gâ nde a la viitor de câ t numa i ca să gră be a scă , ce l puţin în
închipuire , clipa câ nd nu va ma i fi o pova ră pe ntru The o și în ca re
roa de le muncii lui vor fi câ t ma i a proa pe de de să vâ rșire . Câ nd
oste ne a de se nâ nd, lua o ca rte , ia r câ nd e ra a tâ t de istovit încâ t nu
ma i e ra în sta re nici de una , nici de a lta , se culca .
The o îi trimise hâ rtie Ingre s, niște pla nșe de la o școa lă
53
ve te rina ră , înfă ţișâ nd un ca l, o va că și o oa ie , câ ţiva Holbe in în
54
Th e Mod els from th e Artists , cre ioa ne de de se n, pe niţe din pa nă de
gâ scă , copia unui sche le t ome ne sc, se pia și toţi ba nii de ca re se
pute a lipsi, plus înde mnul de a lucra cu îndâ rjire , ca să n-a jungă
cumva un a rtist me diocru. Ace stui sfa t Vince nt îi ră spunse :

„Am să fac tot ce-oi putea, d ar să știi că nu d ispreţuiesc d e loc

m ed iocritatea, în înţelesul ad evărat al cuvântului. Socotesc că e cu
neputinţă să te rid ici d easupra acestui nivel atunci când d ispreţuiești ceea
ce e m ed iocru. Dar tot ce spui tu în legătură cu m unca înd ârjită e în
55
întregim e ad evărat. Mă ţin d e principiul «nici o zi fără o linie », așa cum
ne povăţuiește Ga va rni”.

Își dă de a se a ma din ce în ce ma i limpe de câ t de bine îi prinde a

să de se ne ze figuri și simţe a că , indire ct, a sta a ve a o influe nţă bună
a supra de se nului de pe isa j. Da că bună oa ră de se na o sa lcie
plâ ngă toa re ca și cum a r fi fost o fiinţă vie - și, de fa pt, a șa și e ra -
și-și conce ntra toa tă a te nţia a supra a ce lui pom pâ nă câ nd îl fă ce a
să tră ia scă , a tunci tot ce e a ce se a fla în jurul să lcie i se potrive a
oa re cum de la sine . Îi plă ce a foa rte mult pe isa jul, da r îndră ge a și
ma i mult a ce le sce ne lua te din via ţă , une ori de un re a lism izbitor,
56 57
ca re fuse se ră a tâ t de bine re a liza te de Ga va rni , Da umie r ,
 58 59 60
Doré , De Groux și Fe licie n Rops . De se nâ nd me re u fe lurite
tipuri de lucră tori, se gâ nde a că , pâ nă la urmă , va izbuti să fa că
ilustra ţii pe ntru re viste și zia re . Nă dă jduia a stfe l să a jungă în sta re
a se între ţine singur pe timpul a nilor de muncă în ca re urma să -și
pe rfe cţione ze te hnica , de scope rind mijloa ce ma i îna lte de
e xpre sie .
O da tă , cre zâ nd că cite ște ca să -și tre a că timpul, ta tă l lui îl
între rupse :
— Vince nt, te -a ud me re u vorbind de muncă îndâ rjită ,
stă ruitoa re ; a tunci de ce -ţi irose ști timpul cu că rţile a ste a
fra nţuze ști ne roa de ?
Vince nt se opri cu de ge tul între pa ginile că rţii Le Père Goriot și
ridică privire a . Tot spe ra că , lă murindu-l me re u, cu ră bda re ,
se rios, într-o bună zi ta tă l lui va a junge să -l înţe le a gă .
— Ve zi, ta tă , înce pu e l, a pă sâ nd pe fie ca re cuvâ nt, de se nul
fiinţe lor vii sa u a l sce ne lor din via ţă nu ce re numa i o cunoa ște re a
me ște șugului, da r și a dâ nci studii lite ra re .
— Tre buie să re cunosc că nu price p cum vine a sta . Da că a m
de gâ nd să ţin o pre dică bună , nu-mi pie rd timpul în bucă tă rie ,
uitâ ndu-mă la ma ma ta cum gă te ște limbă ma rina tă .
— Pe ntru că ve ni vorba , zise Anna Corne lia , cre d că ultima
limbă pe ca re a m pus-o la ma rina t va fi ga ta pe ntru gusta re a de
mâ ine dimine a ţă .
Vince nt nu se oste ni să lă mure a scă a ce a stă compa ra ţie
ne potrivită .
— Nu pot să de se ne z un om, continuă e l, fă ră să cunosc toa te
a mă nunte le în le gă tură cu oa se le , mușchii, te ndoa ne le ca re se a flă
în corpul ome ne sc. Și nu pot să de se ne z chipul unui om fă ră să știu
ce se pe tre ce în minte a și-n sufle tul lui. Ca să poţi re da via ţa în
pictură , nu tre buie să te price pi doa r la a na tomie , ci să și înţe le gi
ce simt și ce gâ nde sc oa me nii de spre lume a în ca re tră ie sc.
Pictorul ca re -și cunoa ște doa r propriul me ște șug, și nimic ma i mult,
se va dove di pâ nă la urmă un a rtist ușura tic, lipsit de a dâ ncime .
— Ah, Vince nt, o ă a dâ nc ta tă l lui, mă te m că a i să de vii un
te ore ticia n!
Vince nt se întoa rse la le ctura roma nului Le Père Goriot.
61
Altă da tă , câ nd îi sosiră niște că rţi de Ca ssa gne , trimise de
The o ca să -l a jute să se de scurce în gre le le proble me a le
pe rspe ctive i, Vince nt le ră sfoi cu ne sa ţ și i le a ră tă W ille mie ne i în
culme a bucurie i.
— Nu cunosc le a c ma i bun pe ntru ne mulţumire a me a ! îi spuse
e l. Da că a m să mă vinde c vre oda tă de e a , a sta se va -ntâ mpla
da torită a ce stor că rţi.
Dre pt ră spuns, W ille mie n îi zâ mbi cu ochii limpe zi ca re
se mă na u cu a i ma me i e i.
— Și vre i să spui, Vince nt, între bă The odorus, ca re -și a ră ta
ne încre de re a fa ţă de tot ce ve ne a de la Pa ris, că poţi învă ţa să
de se ne zi core ct ciugulind din că rţi ide i de spre a rtă ?
— Da .
— Foa rte ciuda t.
— Asta numa i da că sunt în sta re să tra nspun în pra ctică ce e a
ce învă ţ din că rţi. Da r pra ctica e un lucru ce nu se poa te cumpă ra o
da tă cu că rţile . Da că a r fi a șa , s-a r vinde ca pâ ine a ca ldă .
Zile le tre ce a u pline și fe ricite ; se a propia mie zul ve rii și a cum
nu ploa ia îl împie dica să ia să pe câ mp, ci că ldura , din ce în ce ma i
pute rnică . O de se nă pe sora sa W ille mie n în fa ţa ma șinii de cusut,
copie pe ntru a tre ia oa ră e xe rciţiile după Ba rgue , de se nă de cinci
62
ori la râ nd un om cu o ca zma , un bêch eur , în dife rite poziţii, de
două ori un se mă nă tor, de două ori o fa tă cu o mă tură . Apoi o
fe me ie cu bone tă a lbă ca re cură ţa ca rtofi, un pă stor re ze ma t în
bâ tă și, în fine , un bă trâ n fe rmie r bolna v, stâ nd pe un sca un lâ ngă
va tră , cu ca pul sprijinit în mâ ini și coa te le pe ge nunchi. Simţe a că
tre buie să de se ne ze me re u, ne înce ta t tot ce i se ive a în ca le ,
să pă tori, se mă nă tori, pluga ri, fe me i și bă rba ţi, că tre buie să
obse rve și să tre a că pe hâ rtie tot ce e le ga t de via ţa de la ţa ră . Nu
se ma i simţe a stâ nga ci și ne a jutora t în fa ţa na turii, și a sta îi cre a o
sta re de mulţumire pe ca re n-o ma i cunoscuse nicioda tă .
Locuitorii oră șe lului continua u să -l socote a scă un om ciuda t și-l
ţine a u la dista nţă . De și ma ma lui și W ille mie n - și chia r ta tă l, în
fe lul să u - îl înconjura u cu bună voinţă și dra goste , e l ră mâ ne a
singur, re tra s în a ce le ta inice a scunzișuri sufle te ști în ca re nime ni
din Ette n, sa u chia r din ca să , n-a r fi putut pă trunde vre oda tă .
Cu timpul, ţă ra nii înce pură să -l îndră ge a scă și să ca pe te
încre de re în e l. De scope ri în simplita te a lor ce va înrudit cu
pă mâ ntul pe ca re -l să pa u ori îl pră șe a u. Înce rcă să zugră ve a scă
a ce st lucru în schiţe le sa le , și, a de se a , a i lui nu izbute a u să -și de a
se a ma unde se te rmina ţă ra nul și unde înce pe a pă mâ ntul. Vince nt
nu știa cum se întâ mpla de -i ie șe a u de se ne le în fe lul a ce sta , da r
simţe a că se a flă pe un drum bun.
— Nu tre buie să e xiste o linie ne tă ca re să -l de spa rtă pe ţă ra n
de pă mâ nt, îi e xplică e l ma me i lui, câ nd îi ce ru lă muriri, într-o
se a ră . De fa pt, e vorba de două fe luri de ţă râ nă , ca re se
între pă trund, ca re -și a pa rţin una a lte ia , două înfă ţișă ri a le
a ce le ia și ma te rii, ca re nu se pot de ose bi în e se nţă .
Cum nu e ra însura t, ma ma lui hotă rî că a r fi fost fire sc să -l ia
sub a ripa e i ocrotitoa re și să -l a jute să ră zbe a scă .
— Vince nt, îi spuse e a într-o dimine a ţă , te rog să te întorci
a ca să pe la ora 2. Vre i să -mi fa ci ha tâ rul ă sta ?
— Da , ma mă . Da r pe ntru ce ?
— Vre a u să vii cu mine la un ce a i.
 Vince nt se îngrozi.
— Da r, ma mă , a sta înse a mnă să -mi pie rd timpul fă ră rost!
— De ce a dică ţi-a i pie rde timpul, dra gul ma me i?
— Pe ntru că la un ce a i nu e nimic de picta t.
— În privinţa a sta te înșe li. Acolo vin toa te fe me ile de se a mă
din Ette n.
Vince nt își îndre ptă privirile spre ușa bucă tă rie i, ga ta să fa că
un sa lt într-a colo. Se stă pâ ni cu gre uta te și înce rcă să lă mure a scă
lucrurile . Cuvinte le îi ve ne a u înce t, a ne voie .
— Vre a u să spun, ma mă , că doa mne le ca re vor ve ni la ce a i n-
a u ca ra cte r.
— Prostii! Toa te a u ca ra cte re minuna te . Nu s-a spus nicioda tă
vre un cuvâ nt ră u de spre e le .
— Nu, dra gă ma mă , fire ște că nu. Nu a sta a m vrut să spun.
Da r, ve zi, toa te a ra tă la fe l. Fe lul în ca re tră ie sc le -a mode la t pe
toa te după a ce la și ca la pod.
— Asta -i bună ! Da r e u pot să le de ose be sc foa rte ușor una de
a lta !
— Da , dra ga me a , da r ve zi, toa te duc o via ţă a tâ t de ușoa ră ,
încâ t pe fa ţa lor n-a ră ma s întipă rit nimic de ose bit.
— Îmi pa re ră u, da r nu te înţe le g, bă ie te . Vă d că de se ne zi orice
lucră tor sa u ţă ra n pe ca re -l întâ lne ști pe câ mp.
— O, da !
— Și cu ce te a le gi de pe urma lor? Ei sunt să ra ci, nu pot să
cumpe re nimic; în schimb, fe me ile din ora ș a r plă ti da că le -a i fa ce
portre tul.
Vince nt o strâ nse în bra ţe , a poi îi cuprinse bă rbia în pa lmă .
Ochii e i a lba ștri e ra u a tâ t de limpe zi, a tâ t de a dâ nci, de bla jini și
duioși! De ce oa re nu izbute a u să înţe le a gă ?
— Ma mă dra gă , spuse e l cu blâ nde ţe , te rog să a i puţină
încre de re în mine . Știu cum tre buie fă cută me se ria a sta și, da că -mi
da i ră ga z, a m să izbute sc. Da că a m să lucre z ma i de pa rte , stă ruitor,
la ce e a ce ţi se pa re a cum fă ră rost, pâ nă la urmă voi fi în sta re să -
mi vâ nd de se ne le și să a jung să -mi câ știg e xiste nţa .
Anna Corne lia a r fi vrut din toa tă inima să -l înţe le a gă a șa cum
voia e l să se fa că înţe le s. Își a propie buze le de ba rba roșca tă și
a spră a bă ia tului e i și gâ ndul i se întoa rse în urmă , la ziua de
ne liniște și spa imă câ nd a ce st trup de bă rba t pute rnic și vâ njos, pe
ca re -l strâ nge a a cum în bra ţe , îi fuse se smuls din pâ nte ce , în ca sa
pa rohia lă din Zunde rt. Primul e i copil se nă scuse mort, și câ nd
Vince nt își fă cu intra re a în lume , ţipâ nd câ t îl ţine a gura ,
re cunoștinţa și bucuria e i nu ma i cunoscură ma rgini. În dra goste a
pe ca re i-o purta e ra cuprinsă și dure re a pe ntru pie rde re a primului
copil, ca re nu de schise se ochii nicioda tă , și re cunoștinţa pe ntru toţi
ce ila lţi ca re urma se ră .
— Ești un bă ia t bun, Vince nt, spuse e a . Urme a ză -ţi ca le a . Tu
știi ma i bine ce a i de fă cut. Am vrut doa r să te a jut.
În ziua a ce e a Vince nt nu se ma i duse pe câ mp; îl rugă pe Pie t
Ka ufma n, gră dina rul, să -i poze ze . N-a fost pre a ușor să -l convingă ,
da r, pâ nă la urmă , Pie t consimţi.
— După prâ nz, în gră dină , încuviinţă e l.
Ma i tâ rziu, câ nd Vince nt ie și în gră dină , îl gă si pe Pie t spă la t și
prime nit, gă tit în ha ine le lui de duminică .
— O clipă , strigă e l e moţiona t, să -mi ia u un sca un și sunt ga ta !
Ve ni cu un scă une l și se a șe ză pe e l, ţe a pă n, de pa rc-a r fi
înghiţit un bă ţ, ga ta pe ntru imorta liza re a chipului să u.
Fă ră să vre a , Vince nt pufni în râ s.
— Ah, Pie t, spuse e l, da r nu pot să te de se ne z cu ha ine le a ste a !
Pie t se uită uimit la costumul lui.
— Da r ce a u de nu-ţi pla c? între bă e l. Sunt noi-nouţe . Le -a m
pus doa r de câ te va ori duminică dimine a ţa !
— Știu, ră spunse Vince nt, tocma i de a ce e a . Eu vre a u să te
de se ne z a șa cum e ști tu în ha ine le ta le de lucru, a ple ca t pe ste o
gre blă . Numa i a șa ie s la ive a lă liniile corpului. Vre a u să se va dă
coa te le , ge nunchii, omopla ţii. Așa cum a ră ţi a cum nu se ve de nimic
a ltce va de câ t ha ine le .
Cuvâ ntul „omopla ţi” fu a ce la ca re -l hotă rî pe Pie t.
— Ha ine le ce le ve chi sunt murda re și pe ticite . Da că vre i să -ţi
poze z, fă -mă a șa cum sunt a cum.
Și Vince nt tre bui să se -ntoa rcă ia ră și pe câ mp, la să pă torii lui
a ple ca ţi de a supra pă mâ ntului.
Va ra tre cu, și e l își dă du se a ma că , ce l puţin de oca mda tă , își
ca m ispră vise posibilită ţile de a se instrui singur. Din nou se tre zi
în e l dorinţa a rză toa re de a intra în le gă tură cu un pictor și de a
continua lucrul într-un a te lie r bun. Simţe a a dâ nc ne voia să a dmire
ta blouri bune , să va dă a rtiști pictâ nd, și înţe le ge a că numa i în fe lul
a ce sta a r fi putut să -și de a se a ma de lipsurile lui și să înve ţe cum
să le înlă ture .
The o îi scrise , invitâ ndu-l la Pa ris, da r Vince nt nu se simţe a
încă pre gă tit pe ntru a ce a stă ma re înce rca re . Lucră rile lui e ra u pre a
crude , pre a stâ nga ce , niște înce rcă ri de a ma tor. Ha ga , în schimb,
se a fla doa r la câ te va ore de pă rta re , și a colo pute a gă si sprijin la
prie te nul lui, m ij n h eer Te rste e g, dire ctorul firme i „ Goupil and
Com pany ”, și la vă rul lui, Anton Ma uve . Se gâ nde a că e ra ma i
nime rit să se sta bile a scă pe ntru înce put la Ha ga și să -și continue
a colo a ne voioa sa lui uce nicie . Îi scrise lui The o, ce râ ndu-i sfa tul;
dre pt ră spuns, fra te le lui îi trimise ba ni de tre n.
Îna inte de a hotă rî da că e bine să se sta bile a scă la Ha ga ,
Vince nt voia să a fle da că Te rste e g și Ma uve s-a r a ră ta bine voitori
și dispuși să -l a jute . Că ci, a ltminte ri, fire ște , n-a r fi a vut nici un rost
să ră mâ nă a colo și a r fi fost ma i bine să -și a le a gă a lt ora ș. Își
înfă șură cu grijă toa te schiţe le - de da ta a ce a sta luă și un schimb
de rufă rie - și porni spre ca pita la ţă rii, a șa cum a u fă cut în toa te
timpurile tine rii a rtiști din provincie .

4. MIJNHEER TERSTEEG

Mij nh eer He rma n Gijsbe rt Te rste e g e ra ce l ca re înte me ia se

școa la de pictură din Ha ga , ce l ma i ve stit spe cia list în a rtă din
Ola nda . Din toa tă ţa ra ve ne a u a ma tori să -i ce a ră sfa tul a supra
ta blourilor pe ca re voia u să le cumpe re , și da că m ijnh eer Te rste e g
spune a de spre o pâ nză că e bună , pă re re a lui e ra le ge .
În pe rioa da câ nd m ijnh eer Te rste e g îi urmă unchiului Vince nt
Va n Gogh ca dire ctor a l firme i „ Goupil and Com pany ” tine rii pictori
ola nde zi de ta le nt e ra u ră spâ ndiţi în toa tă ţa ra . Anton Ma uve și
Jose ph locuia u la Amste rda m, Ia cob și W ille m Ma ris e ra u în
63 64
provincie , ia r Jose ph Isra e ls , Joha nne s Bosboom și Bloome rs
colinda u ţa ra , ne a vâ nd domiciliu sta bil. Te rste e g scrise pe râ nd
fie că ruia dintre e i, spunâ ndu-le :

„De ce să nu ne unim cu toţii forţele și să facem aici, la Haga, centrul

artei oland eze? Aici putem să ne ajutăm unul pe altul, putem să învăţăm
unul d e la celălalt și, ad unând la un loc străd aniile noastre, putem red a
picturii oland eze faim a universală d e care s-a bucurat pe vrem ea lui Franz
Hals și Rem brand t”

Pictorii nu se gră biră să ră spundă , da r, în de cursul a nilor, unul

câ te unul, tine rii a rtiști pe ca re -i de scope re a Te rste e g se sta bile a u
pâ nă la urmă la Ha ga . Pe vre me a a ce e a , pâ nze le lor n-a ve a u de loc
că uta re . De a ltfe l, Te rste e g nu-și puse se ochii pe e i pe ntru că
ta blourile lor s-a r fi vâ ndut bine , ci pe ntru că ve de a în e le viitoa re
ca podope re . Înce pu să cumpe re cu ba ni ghe a ţă ta blouri de Isra e ls,
Ma uve , Ia cob Ma ris, și a sta cu șa se a ni îna inte de a fi putut
convinge vre un cumpă ră tor că e xistă în e le ce va vre dnic de vă zut.
An de a n, continuă cu ră bda re să cumpe re lucră rile lui
65
Bosboom, Ma ris și Ne uhuys , pă strâ nd pâ nze le într-un unghe r a l
pră vă lie i, cu fa ţa la pe re te . Știa bine că tine rii a rtiști a ve a u ne voie
de un sprijin în pe rioa da câ t se zbă te a u să -și croia scă drum spre
mă ie strie . Da că publicul ola nde z e ra încă pre a orb pe ntru a -și
re cunoa ște propriile va lori na ţiona le , e l, criticul și spe cia listul în
a rtă , se simţe a da tor să ve ghe ze ca a ce ști tine ri înze stra ţi să nu se
pia rdă pe ntru totde a una din pricina mize rie i, ne pă să rii,
de scura jă rii. Le cumpă ra pâ nze le , le jude ca lucră rile , îi pune a în
le gă tură cu tova ră șii lor de me ște șug și-i încura ja ne obosit de -a
lungul a nilor gre i de trudă . Zi de zi, se lupta să e duce și să
că lă uze a scă gustul publicului ola nde z, pe ntru a -l fa ce să de scope re
și să pre ţuia scă frumuse ţe a și e xpre sivita te a propriilor să i a rtiști.
Pe vre me a câ nd Vince nt se duse să -l vizite ze la Ha ga ,
stră duinţe le lui Te rste e g dă duse ră roa de . Acum Ma uve , Ne uhuys,
Isra e ls, Ja cob și W ille m Ma ris, Bosboom și Bloome rs nu numa i că
vinde a u tot ce e a ce picta u, cu pre ţuri înse mna te , prin firma „Goupil
and Com pany ”, da r e ra u chia r pe ca le să de vină a de vă ra ţi cla sici.
Mijnh eer Te rste e g e ra , potrivit gustului tra diţiona l ola nde z, un
bă rba t frumos; a ve a tră să turi pute rnice , re lie fa te , frunte a îna ltă ,
pă rul ca sta niu pie ptă na t lins spre spa te , o ba rbă frumos rotunjită
ca re -i înca dra fa ţa și niște ochi limpe zi, ca la curile ola nde ze . Purta
o ja che tă la rgă , ne a gră , după moda prinţului Albe rt, pa nta loni
vă rga ţi ca re -i a cope re a u pa ntofii, gule r îna lt și o la va lie ră ne a gră ,
ga ta înnoda tă , pe ca re soţia lui i-o prinde a la gâ t în fie ca re
dimine a ţă .
Ţinuse întotde a una la Vince nt și, câ nd a ce sta fuse se muta t la
sucursa la din Londra a firme i „Goupil and Com pany ”, Te rste e g îi
dă duse o scrisoa re că lduroa să de re coma nda re că tre dire ctorul
e ngle z. Tot Te rste e g îi trimise se în Borina ge Ex ercices au Fusain,
a dă ugâ nd, de la e l, și Cours d e Dessin Bargue, de spre ca re știa că -i
va fi de folos. Nu e ra ma i puţin a de vă ra t că firma „Goupil and Com -
pany ” din Ha ga a pa rţine a unchiului Vince nt Va n Gogh, da r Vince nt
ră mâ ne a încre dinţa t că nu a sta e ste pricina pe ntru ca re Te rste e g
ţine la e l, întrucâ t nu e ra omul ca re să lingușe a scă pe cine va .
Firma „Goupil and Com pany ” a ve a se diul la numă rul 20 din
Pla a ts, ce a ma i a ristocra tică și ma i luxoa să pia ţă din toa tă Ha ga .
La o mică dista nţă se a fla ca ste lul S’Gra ve n Ha ghe , în jurul că ruia
se clă dise ora șul și ca re e ra îngră dit de o curte me die va lă , cu șa nţ
de a pă ra re , tra nsforma t a cum într-un la c frumos; în fund se înă lţa
Ma uritshuis, unde se a fla u pâ nze le lui Rube ns, Ha ls, Re mbra ndt și
a le tuturor ce lorla lţi ma e ștri ola nde zi.
De la ga ră , Vince nt tre cu prin vâ ltoa re a strâ mte i și
întortoche a te i Wa ge jnstra a t, tă ie prin Ple in și Binne nhof, în
pre a jma ca ste lului, și se tre zi în Pla a ts. Era u opt a ni de câ nd
ple ca se de la „Goupil and Com pany ”; a mintire a sufe rinţe lor prin
ca re tre cuse în a ce st ră stimp îl cople și o clipă , ca un va l ca re -i
inundă trupul și sufle tul.
Opt a ni. Pe vre me a a ce e a toţi îl îndră ge a u și e ra u mâ ndri de
e l. Fiind ne potul fa vorit a l bă trâ nului Vince nt Va n Gogh, toa tă
lume a știa nu numa i că a ve a să -i ia într-o bună zi locul, da r că
totoda tă îl va și moște ni. Ar fi putut să fie de pe a cum un om
pute rnic și boga t, re spe cta t și a dmira t de toţi; cu timpul, a r fi
stă pâ nit ce a ma i întinsă re ţe a de ga le rii de a rtă din Europa .
Ce se pe tre cuse , oa re , cu e l?
Nu-și dă du oste ne a la să ca ute ră spuns, ci stră bă tu re pe de
pia ţa și intră la „Goupil and Com pany ”. Inte riorul e ra frumos
de cora t. Uita se . Se simţi dintr-o da tă a mă râ t și stinghe r în ha ine le
lui ca de lucră tor, din ca tife a ne a gră , a spră . Pa rte rul se compune a
dintr-un sa lon lung, în ca re a tâ rna u dra pe rii groa se de un ca fe niu-
de schis; tre i tre pte duce a u la un sa lon ma i mic, cu ta va n de sticlă ,
ia r în fund, câ te va tre pte ma i sus, se a fla o că mă ruţă de e xpoziţie
numa i pe ntru spe cia liști. O sca ră la rgă duce a la e ta jul a l doile a ,
unde se a fla u biroul și locuinţa lui Te rste e g. Pe re ţii scă rii e ra u
înţe sa ţi de ta blouri.
În tot ma ga zinul domne a o a tmosfe ră de ma re bogă ţie și
ra fina me nt. Funcţiona rii e ra u de să vâ rșit instruiţi, cu purtă ri a le se .
Ta blourile de pe pe re ţi e ra u înca dra te în ra me scumpe , prinse pe
dra pe rii boga te . Pa șii lui Vince nt se înfunda u în covoa re groa se ,
moi; își a duse a minte că sca une le a tâ t de mode st a șe za te prin
colţuri e ra u de fa pt pie se a ntice de o va loa re ne pre ţuită . Se gâ ndi
la de se ne le lui re pre ze ntâ nd mine ri zdre nţă roși ie șind din mină ,
fe me i a ple ca te pe ste morma ne le de ste ril, să pă tori și se ce ră tori
din Bra ba nt. Oa re bie te le lui schiţe înfă ţișâ nd oa me ni să rma ni și
umili se vor vinde vre oda tă în a ce st mă re ţ pa la t a l a rte i?
Nu pă re a un lucru pre a le sne de cre zut.
Se opri și privi cu o a dmira ţie na ivă un ca p de oa ie picta t de
Ma uve . Funcţiona rii ca re discuta u cu gla s scă zut în spa te le
sta ndului cu gra vuri îi a runca ră o privire scurtă , ce rce tâ ndu-i
ha ine le și înfă ţișa re a , a poi nici nu se ma i oste niră să -l între be da că
dore ște ce va . Te rste e g, ca re fuse se ocupa t cu a ra nja re a une i
e xpoziţii în ca me ra re ze rva tă , din fund, tocma i cobora scă rile spre
sa lonul principa l. Vince nt nu-l vă zu.
Te rste e g se opri la ca pă tul ce lor câ te va tre pte și-l ce rce tă pe
fostul să u funcţiona r. Cuprinse dintr-o privire pă rul tuns scurt,
ba rba roșie ne ra să de câ te va zile , ghe te le grosola ne ţă ră ne ști,
ha ina de lucră tor, închisă pâ nă sub bă rbie , fă ră cra va tă , și
bocce a ua pe ca re o purta sub bra ţ. Era în e l ce va a tâ t de stâ nga ci,
ce va ce contra sta pute rnic, crud cu ma ga zinul e le ga nt în ca re se
a fla !
— Ce fa ci, Vince nt? între bă Te rste e g, a propiindu-se fă ră
zgomot, pe covorul moa le . Vă d că a dmiri pâ nze le noa stre .
Vince nt se întoa rse .
— Da , sunt minuna te , nu-i a șa ? Ce ma i fa ce ţi, m ijnh eer
Te rste e g? Vă a duc sa lută ri din pa rte a pă rinţilor me i.
Strâ nge re a de mâ nă a ce lor doi oa me ni e ra ca o punte pe ca re
înce rca u s-o a runce pe ste pră pa stia ce lor opt a ni de câ nd nu se
ma i vă zuse ră .
— Ară ta ţi foa rte bine , m ijnh eer. Chia r ma i bine de câ t ultima
oa ră câ nd v-a m vă zut.
— Într-a de vă r, via ţa se împa că bine cu mine . Mă pă stre a ză
tâ nă r. Nu vre i să me rge m la mine în birou?
Vince nt îl urmă pe sca ră la rgă , împie dicâ ndu-se la fie ca re pa s,
cu ochii la ta blourile a gă ţa te pe pe re ţi. De la scurtul popa s pe ca re -
l fă cuse cu The o la Bruxe lle s nu ma i a vuse se prile jul să va dă
ta blouri bune . Era uluit! Te rste e g de schise ușa biroului și-l po i să
intre .
— Nu vre i să ie i loc, Vince nt? spuse .
66
Vince nt ră ma se ţintuit în fa ţa une i pâ nze de We isse nbruch ,
a le că rui lucră ri nu le cunoscuse pâ nă a tunci. Se a șe ză , lă să jos
le gă tura pe ca re o ţine a în mâ nă , o ridică a poi din nou și se
a propie de biroul lă cuit a l lui Te rste e g.
— V-a m a dus îna poi că rţile pe ca re a ţi a vut bună voinţa să mi le
împrumuta ţi, m ijnh eer Te rste e g.
De sfă cu bocce a ua , dă du la o pa rte că ma șa și o pe re che de
ciora pi, scoa se a lbume le cu Ex ercices au Fusain și le puse pe ma să .
— Am lucra t din gre u la de se ne , mi-a ţi fă cut un ma re bine
împrumutâ ndu-mi-le .
— Ara tă -mi copiile , spuse Te rste e g, intrâ nd dire ct în te mă .
Vince nt scotoci prin te a ncul de hâ rtii și a le se prime le copii pe
ca re le de se na se în Borina ge . Te rste e g ră ma se tă cut, ca o sta nă de
pia tră . Atunci Vince nt îi a ră tă re pe de a doua se rie de copiii, pe
ca re le fă cuse la E e n. Ace ste a a vură ca re zulta t câ te un „hmm”
întâ mplă tor, da r nimic ma i mult. Vince nt îi a ră tă a tunci a tre ia se rie
de copii, pe ca re le te rmina se cu puţin îna inte de ple ca re . Te rste e g
a ră tă inte re s. „Asta -i o linie re ușită ”, spuse e l o da tă . „Îmi pla c
umbre le a ste a ”, a dă ugă a ltă da tă . „Aici a i prins a proa pe ce e a ce
tre buia ”.
— Mi-a m da t și e u se a ma că nu e pre a ră u, spuse Vince nt.
Te rmină te a ncul și se întoa rse că tre Te rste e g, a ște ptâ nd
ve rdictul.
— Da , Vince nt, spuse e l, a șe zâ ndu-și mâ inile lungi, subţiri pe
birou și ciocă nind ușor, cu fie ca re de ge t, pe râ nd, mobila lucioa să ,
a i fă cut oa re ca re progre s. Nu mult, da r a i fă cut. Câ nd a m vă zut
prime le copii m-a m ca m spe ria t. De se ne le dumita le a ra tă ce l puţin
că te -a i zbă tut, c-a i muncit mult.
— Asta -i tot? Doa r muncă ? Ta le nt de loc?
Știa că n-a r fi tre buit să pună a ce a stă între ba re , da r nu se
putuse stă pâ ni.
— Nu e pre a de vre me să vorbim de a sta , Vince nt?
 — Poa te că da . Am a dus și câ te va din schiţe le me le . N-a ţi vre a
să le ve de ţi?
— Aș fi bucuros.
Vince nt scoa se câ te va din schiţe le cu mine ri și ţă ra ni. Se
a ște rnu a ce a tă ce re îngrozitoa re , tă ce re ve stită în toa tă Ola nda ,
ca re fă ce a cunoscut de obice i sute lor de tine ri a rtiști că lucră rile
lor sunt proa ste . Te rste e g pa rcurse tot te a ncul de schiţe fă ră să -i
sca pe nici mă ca r un „hmm”. Vince nt simţe a că -i fuge pă mâ ntul de
sub picioa re . Te rste e g se lă să pe spa te și privi pe fe re a stră ,
dincolo de Pla a ts, a lune ca re a le be de lor pe oglinda la cului. Vince nt
știa din e xpe rie nţă că , da că nu va vorbi e l ce l dintâ i, tă ce re a va
dura o ve șnicie .
— Nu ve de ţi nici un fe l de progre s, m ijnh eer Te rste e g? între bă
e l. Nu gă siţi că schiţe le me le din Bra ba nt sunt ma i bune de câ t ce le
din Borina ge ?
— Asta e a de vă ra t, ră spunse Te rste e g, de sprinzâ ndu-și ochii de
la fe re a stră , sunt ce va ma i bune . Da r nu se poa te spune că sunt
bune . Este ce va funda me nta l gre șit în e le . Ce a nume , n-a ș pute a
spune dintr-o singură privire . Cre d că a i fa ce ma i bine să te
mă rgine ști de oca mda tă la copii. Nu e ști încă pre gă tit să fa ci o
lucra re origina lă . Numa i după ce ve i stă pâ ni bine de tot te hnica
e le me nta ră poţi înce pe să te inspiri din via ţă .
— Aș vre a să viu să studie z la Ha ga . Ce zice ţi, m ijnh eer?
Te rste e g nu voia să -și ia nici o obliga ţie fa ţă de Vince nt.
Între a ga situa ţie i se pă re a foa rte de ose bită .
— Ha ga e un ora ș frumos, spuse e l. Ave m e xpoziţii bune și
ne numă ra ţi pictori tine ri. Da r n-a ș pute a să a firm cu sigura nţă că e
ma i potrivit de câ t Anve rs, Pa ris sa u Bruxe lle s.
Vince nt ple că , da r nu cu totul de scura ja t. Oricum, Te rste e g,
ca re e ra ce l ma i a spru critic din toa tă Ola nda , re cunoscuse un
oa re ca re progre s. Asta înse mna că , ce l puţin, nu stă tuse pe loc.
Știa că schiţe le lui origina le nu e ra u chia r ce e a ce a r fi tre buit să
fie , da r e ra încre dinţa t că da că va munci mult, cu îndâ rjire , pâ nă la
urmă vor ie și bine .

5. ANTON MAUVE

Ha ga e ra pe a tunci poa te ce l ma i cura t și ma i civiliza t ora ș din

toa tă Europa . Simplu, frumos, sobru, după a de vă ra ta tra diţie
ola nde ză : stră zi de o de să vâ rșită cură ţe nie , stră juite de copa ci
stufoși, ca se a ră toa se , construite din că ră midă tra inică , gră diniţe
îngrijite , pline de tra nda firi și mușca te . Nu e xista u ma ha la le
murda re , ca rtie re dă ră pă na te , nimic din ce -a r fi putut supă ra
ochiul, totul fiind îngrijit cu a ce a stă ruinţă tipic ola nde ză .
Cu mulţi a ni îna inte , Ha ga își a le se se dre pt e mble mă oficia lă o
ba rză . De a tunci, locuitorii fă cuse ră pa și uria și îna inte , pe drumul
progre sului.
Vince nt a ște ptă pâ nă a doua zi, ca să poa tă me rge a ca să la
Ma uve , în Uile boome n 198. Soa cra lui Ma uve e ra o Ca rbe ntus, soră
de -a Anne i Corne lia , și, cum le gă turile e ra u cu grijă pă stra te în
fa milia lor, Ma uve îl primi că lduros.
Anton Ma uve e ra un bă rba t pute rnic, cu ume ri că zuţi, da r
ma sivi, și cu pie ptul la t. Ca pul, ca și a l lui Te rste e g și a l ce lor ma i
mulţi din fa milia Va n Gogh e ra un e le me nt ma i importa nt în
înfă ţișa re a lui de câ t tră să turile fe ţe i. Ave a ochi luminoși, ca m
se ntime nta li, un na s pute rnic, dre pt, cu muche a pornind dire ct din
frunte a îna ltă și pă tra tă , ure chi lipite și o ba rbă sură , ca re -i
a scunde a ova lul cura t a l fe ţe i. Se pie ptă na cu o că ra re joa să în
dre a pta și cu o cla ie de pă r, pa ra le lă cu frunte a , în stâ nga .
Ma uve e ra plin de o e ne rgie pe ca re știa s-o folose a scă pâ nă la
ultima pică tură . Picta într-una . Câ nd obose a , continua să picte ze ,
și, câ nd a junge a la ca pă tul pute rilor, picta îndâ rjit ma i de pa rte .
Abia după a ce e a se simţe a re fă cut și pute a să se a puce din nou de
pictură .
— Je t nu e a ca să , Vince nt, spuse Ma uve . Vre i să me rge m în
a te lie r? Cre d că o să ne simţim ma i în la rgul nostru a colo.
— Da , să me rge m.
Era ne ră bdă tor să va dă a te lie rul.
Ma uve îl conduse a fa ră , prin gră dină , spre a te lie rul lui ma re ,
construit din le mn, ca re se gă se a la oa re ca re dista nţă de ca să .
Gră dina , împre jmuită de tufișuri ma ri, îi cre a lui Ma uve izola re a
ne ce sa ră lucrului.
Un miros plă cut de tutun, de pipe ve chi și de vopse le bune îl
întâ mpină pe Vince nt de cum tre cu pra gul. Ate lie rul, câ t e ra de
ma re , e ra a ște rnut pe jos cu un covor gros de De ve nte r; ici-colo, se
a fla u șe va le te cu pâ nze în lucru. Pe re ţii e ra u încă rca ţi de ta blouri.
Într-un colţ se a fla o mă suţă stil și, în fa ţa e i, un mic covor pe rsa n.
Pe re te le dinspre nord e ra pe jumă ta te de sticlă . Pe ste tot se
ve de a u că rţi împră știa te , și orice locșor libe r e ra încă rca t de une lte
de pictură . De și a te lie rul pă re a plin de via ţă și de stul de
a glome ra t, Vince nt simţi totuși ordine a de să vâ rșită ca re se de ga ja
din fire a lui Ma uve și stă pâ ne a locul.
Discuţia conve nţiona lă de spre fa milie îi re ţinu doa r câ te va
clipe , a poi se a dâ nciră ime dia t în singurul subie ct din lume ca re
a ve a înse mnă ta te pe ntru a mâ ndoi. Pre ocupa t de ide e a noului să u
ta blou - un pe isa j învă luit în ce a ţă , zugră vit în ga ma de culori
e stompa te a le a sfinţitului - Ma uve fă ce a de câ tva timp tot ce -i stă în
putinţă ca să ocole a scă pre ze nţa a ltor pictori. Socotise întotde a una
că un om poa te ori să picte ze , ori să vorbe a scă de spre pictură , da r
nu le poa te fa ce pe a mâ ndouă . Nici cu Vince nt nu discută de spre
ta blou, se mă rgini să i-l de scrie doa r.
Ma d a m e Ma uve se întoa rse a ca să și stă rui ca Vince nt să
ră mâ nă la cină . După ma să , musa firul se a șe ză în fa ţa că minului
și, stâ nd de vorbă cu copiii, se gâ ndi ce minuna t a r fi da că s-a r a fla
și e l la ca sa lui, a lă turi de o soţie iubitoa re , ca re să a ibă încre de re
în e l, și înconjura t de copii ca re să -l procla me împă ra t și stă pâ n
prin simplul nume de ta tă . Va ve ni oa re vre oda tă și pe ntru e l ziua
a ce e a fe ricită ?
După câ tva timp, ce i doi bă rba ţi se a fla u din nou în a te lie r,
pufă ind mulţumiţi din lule le . Vince nt își scoa se copiile , Ma uve le
ce rce tă dintr-o privire , cu price pe re a sigură a omului de me se rie .
— Nu e ră u pe ntru niște e xe rciţii. Da r ce va loa re pot să a ibă ?
— Va loa re ? Eu nu...
— N-a i fă cut a ltce va , Vince nt, de câ t să copie zi ca un școla r.
Ade vă ra ta muncă de cre a ţie a pa rţine a ltora ...
— Am cre zut că în fe lul ă sta a m să pot prinde câ te ce va de la
e i.
— Prostii! Da că vre i să cre e zi, prive ște via ţa , nu copia . N-a i
schiţe fă cute de tine ?
Vince nt își a minti ce -i spuse se Te rste e g de spre de se ne le lui. Se
între bă da că să i le a ra te sa u nu lui Ma uve . Ve nise la Ha ga să -l
roa ge să -i fie da scă l. Și da că tot ce -i pute a a ră ta e ra u niște
înce rcă ri lipsite de va loa re ...
— Da , ră spunse e l, a m fă cut și câ te va studii după mode l.
 — Bun!
— Am câ te va schiţe , mine ri din Borina ge și ţă ra ni din Bra ba nt.
Nu sunt cine știe ce , da r...
— La să a sta . Ia să le vă d. Poa te a i prins în e le ce va din
re a lita te .
Vince nt își de sfă șură schiţe le ; inima îi bă te a cu pute re . Ma uve
se a șe ză și-și tre cu pa lma stâ ngă pe ste cla ia de pă r, ne te zind-o
me re u. Din ba rba lui ce nușie ră zbă te a u chicote li înfunda te . La un
mome nt da t, își vâ rî de ge te le în pă r, îl lă să ciufulit ca un tufiș și-i
a runcă lui Vince nt o privire fuga ră de de za proba re . După o clipă ,
luă schiţa unui muncitor, se ridică și o ţinu a lă turi de o silue tă
schiţa tă pe pâ nza la ca re lucra .
— Acum vă d unde a m gre șit! strigă e l.
Luă un cre ion de de se n, potrivi lumina și tra se în gra bă câ te va
linii, urmă rind tot timpul schiţa lui Vince nt.
— Așa e ma i bine , zise e l, fă câ nd un pa s îna poi. Acum
ce rșe torul me u a ra tă de pa rc-a r fi cre scut din pă mâ nt.
Ve ni lâ ngă Vince nt și-și puse mâ na pe umă rul lui.
— Me rge . Ești pe drumul ce l bun. Schiţe le ta le sunt încă
stâ nga ce , da r a ute ntice . Au un fe l de vita lita te și un ritm pe ca re nu
l-a m întâ lnit pre a de s. Aruncă re produce rile pe ca re le copie zi,
Vince nt, și cumpă ră -ţi o cutie de culori. Cu câ t a i să înce pi să
lucre zi ma i re pe de în culori, cu a tâ t o să fie ma i bine . Acum
de se nul e prost doa r pe jumă ta te ; da r poţi să -l pe rfe cţione zi și de -
a ici îna inte .
Vince nt socoti că e ra clipa ce a ma i nime rită .
— Am de gâ nd să mă mut la Ha ga , ve re Ma uve , zise e l, și să
lucre z ma i de pa rte . Da că a i vre a să mă a juţi câ te oda tă ... Știi, a m
ma re ne voie de sfa turile unui om ca dumne a ta . Nu cine știe ce
ma re lucru, doa r mici îndrumă ri, a șa cum mi-a i da t a stă zi,
vorbindu-mi de spre ta bloul dumita le . Orice pictor tâ nă r a re ne voie
de un ma e stru, ve re Ma uve , și ţi-a ș fi re cunoscă tor da că mi-a i
îngă dui să lucre z sub îndruma re a dumita le .
Ma uve se uită cu te a mă la toa te pâ nze le ne te rmina te din
a te lie r. Orice clipă libe ră pe ca re pute a s-o ră pe a scă a rte i lui îi
plă ce a să și-o pe tre a că în fa milie . Atmosfe ra ca ldă de e logii în ca re
îl învă luise pe Vince nt, se de stră mă . Ma uve înce pu să ba tă în
re tra ge re , ia r Vince nt, ca re e ra întotde a una foa rte se nsibil la
schimbă rile din a titudine a oa me nilor, simţi ime dia t.
— Sunt un om foa rte ocupa t, Vince nt, ra re ori a m prile jul să pot
a juta pe a lţii. Un a rtist tre buie să fie e goist, tre buie să -și a pe re
fie ca re clipă din timpul lui de lucru. Mă îndoie sc că te -a ș pute a
învă ţa cine știe ce .
— Nu ce r mult, fă cu Vince nt. Să mă la și doa r să lucre z
câ te oda tă a ici, a lă turi de dumne a ta , să te urmă re sc cum conce pi
un ta blou, să -mi vorbe ști une ori de spre lucrul dumita le , a șa cum a i
fă cut a zi, ca să -mi pot da bine se a ma cum se tre ce de la ide e la
re a liza re a e i pe pâ nză . Și doa r une ori, câ nd te opre ști din lucru, să
te uiţi la de se ne le me le și să -mi a ră ţi gre șe lile . Asta -i tot ce -ţi ce r.
— Și tu îţi închipui că ce ri foa rte puţin. O, cre de -mă , Vince nt, e
un lucru foa rte gre u să -ţi ie i în grijă un uce nic...
— N-a m să -ţi fiu o pova ră ! Îţi fă gă duie sc!
Ma uve chibzui mult timp. Nu-și dorise nicioda tă un e le v, nu-i
plă ce a să ste a cine va lâ ngă e l în timp ce lucra . Nu simţe a ne voia
să vorbe a scă de spre munca lui și nu primise nimic a ltce va de câ t
jigniri din pa rte a înce pă torilor pe ca re înce rca se să -i sfă tuia scă .
Totuși, Vince nt e ra vă rul lui, unchiul Vince nt Va n Gogh și firma
„Goupil and Com pany ” îi cumpă ra u pâ nze le și, a poi, e ra ce va ca re -l
a tră ge a în însufle ţire a cura tă , pă tima șă a bă ia tului, a ce e a și
însufle ţire cura tă , pă tima șă pe ca re o simţise și în de se ne le lui.
 — Foa rte bine , Vince nt, să fa ce m o înce rca re .
— O, ve re Ma uve !
— Ba gă de se a mă însă , nu-ţi fă gă duie sc nimic. S-a r pute a să
ia să foa rte prost. Câ nd te ve i sta bili însă la Ha ga , vino la mine , la
a te lie r, și vom ve de a a tunci da că ne pute m fi de vre un folos unul
a ltuia . Eu la toa mnă ple c la Dre nthe ; a r fi bine de ci să vii pe la
înce putul ie rnii.
— Chia r a șa mă gâ nde a m și e u. Ma i a m ne voie de câ te va luni
de lucru în Bra ba nt.
— Atunci ră mâ ne hotă râ t.
Tot timpul drumului, la îna poie re a spre ca să , o da tă cu
ţă că nitul ritmic a l roţilor de tre n, o voce îngâ na ușor în sufle tul lui
Vince nt: „Am un ma e stru, a m un ma e stru, a m un ma e stru! Pe ste
câ te va luni, a m să studie z cu un ma re pictor, și a tunci a m să învă ţ
și e u să picte z. Am să munce sc în lunile urmă toa re , o, cum a m să
munce sc! Abia a tunci o să se va dă un progre s a de vă ra t!”
Câ nd a junse la Ette n, o gă si pe Ka y Vos a ca să la e l.

6. KAY

Dure re a a dâ ncă o spiritua liza se pe Ka y. Își iubise cu

de vota me nt soţul, și moa rte a a ce stuia stinse se ce va din sufle tul e i.
Ma re a dra goste de via ţă , optimismul, a vâ ntul și vioiciune a îi
pie rise ră cu totul. Pâ nă și pă rul e i, ca ld, viu, pă re a că -și pie rduse
stră lucire a . Fa ţa i se subţia se într-un ova l a sce tic, ochii a lba ștri
că pă ta se ră a dâ ncimi de întune ca tă triste ţe , ia r stră lucire a obra jilor
pă lise , topindu-se într-o singură nua nţă . Da că vioiciune a pe ca re i-
o cunoscuse Vince nt la Amste rda m pie rise în ma re mă sură , în
schimb frumuse ţe a i se împlinise , învă luită în triste ţe a visă toa re
ca re -i dă de a pa rcă înţe le s și a dâ ncime .
— Ce plă ce re să te ve de m în sfâ rșit la noi, Ka y! Spuse Vince nt.
— Mulţume sc, Vince nt.
Era întâ ia oa ră câ nd își spune a u unul a ltuia pe nume , fă ră
obișnuitul „ve re ”. Fă cură a sta în chip fire sc, fă ră să -și de a se a ma .
— L-a i a dus și pe Ja n, de sigur...
— Da , e în gră dină .
— Ești pe ntru întâ ia oa ră în Bra ba nt și-mi pa re bine că sunt a ici
să ţi-l a ră t. Vom fa ce împre ună plimbă ri lungi pe ste la ndă .
— Mă bucur, Vince nt.
Vorbe a cu blâ nde ţe , da r fă ră e ntuzia sm. Bă gă de se a mă că
voce a e i de ve nise ma i a dâ ncă și ma i vibra ntă . Își a minti câ t de
prie te nos se purta se cu e l în ca sa de pe Ke ize rsgra cht. Tre buia
oa re să -i vorbe a scă de spre moa rte a soţului e i, să -i pre zinte
condole a nţe ? Știa că a r fi fost de da toria lui să spună ce va , da r
simţe a că e ra ma i de lica t să nu-i ră scole a scă din nou dure re a .
Ka y îi pre ţui ta ctul. Soţul e i înse mna ce va sfâ nt și nu pute a să
discute cu nime ni de spre e l. Își a duce a și e a a minte de se rile
plă cute din Ke ize rsgra cht, câ nd juca u că rţi lâ ngă că min, cu Vos și
cu pă rinţii e i, în timp ce Vince nt cite a sub la mpă , într-un colţ. O
dure re mută , izvorâ tă de unde va , din lă untrul fiinţe i, îi împă ie nje ni
cu o pâ clă ochii întune ca ţi. Vince nt își puse ușor mâ na pe ste mâ na
e i. Ka y îl privi cu o re cunoștinţă mută . Câ t de minuna tă o fă cuse
sufe rinţa ! Îna inte fuse se doa r o soţie fe ricită ; a cum sufe rinţa îi
îmbogă ţise simţire a , a dă ugâ ndu-i coa rde noi, pe ca re numa i
dure re a le fa ce să vibre ze . Îi tre cu prin minte ve che a zica lă : „Din
sufe rinţă se plă mă de ște frumuse ţe a ”.
— O să -ţi pla că a ici, Ka y, spuse e l liniștit. Eu îmi pe tre c toa tă
ziua a fa ră , pe câ mp, de se nâ nd; a i să vii și tu cu Ja n.
— N-a ș vre a să te stâ nje ne sc.
— O, nu! Îmi pla ce să fiu însoţit. Am să -ţi a ră t o mulţime de
lucruri inte re sa nte .
— Atunci a m să vin cu plă ce re .
— O să -i fa că bine și lui Ja n. Ae rul o să -l întă re a scă .
Ea îi strâ nse ușor mâ na , a șa cum fă cuse și e l ce va ma i îna inte .
— Și o să fim prie te ni, Vince nt, nu-i a șa ?
— Sigur, Ka y.
Ea îi lă să mâ na și își pironi privire a pe bise rica prote sta ntă de
pe ste drum, fă ră să o va dă însă .
Vince nt ie și în gră dină și a șe ză o ba ncă pe ntru Ka y, a proa pe de
locul unde se juca Ja n. Apoi se a pucă să clă de a scă împre ună cu e l
un ca ste l de nisip. Pe ntru o clipă , uită de ma re a ve ste cu ca re
ve nise de la Ha ga .
Da r se a ra , la cină , își încunoștinţa fa milia că Ma uve îl primise
ca e le v. În mod obișnuit, n-a r fi re pe ta t cuvinte le de la udă pe ca re i
le spuse se Te rste e g sa u Ma uve , da r, fiind Ka y de fa ţă , simţi ne voia
să a pa ră în ochii e i într-o lumină câ t ma i bună . Ma ma lui se a ră tă
încâ nta tă .
— Tre buie să fa ci tot ce -ţi spune vă rul Ma uve , zise e a . E un om
ca re a izbutit în me se ria lui.
A doua zi, Vince nt porni foa rte de vre me , împre ună cu Ka y și
Ja n, spre Lie sbosch, unde a ve a de gâ nd să de se ne ze . De obice i nu-
și lua cu e l nimic de mâ nca re pe ntru prâ nz; de da ta a sta , însă ,
ma ma lui le pre gă ti un coș cu gustă ri. Își închipuia că ple ca u să ia
ma sa la ia rbă ve rde . Pe drum tre cură pe lâ ngă sa lcâ mul îna lt din
curte a bise ricii, în ca re își a ve a cuibul o coţofa nă . Ja n se dove di
de ose bit de curios, și Vince nt tre bui să -i promită că -i va gă si un ou.
Umbla ră pe covorul foșnitor de a ce din pă dure a de pini, a poi prin
nisipul ga lbe n, a lb și ce nușiu a l la nde i. Într-un loc Vince nt vă zu un
plug și un ca r lă sa te pe câ mp. Își potrivi micul șe va le t, îl urcă pe
Ja n în ca r și-i fă cu din câ te va tră să turi schiţa . Ka y șe de a puţin ma i
la o pa rte , urmă rind din ochi copilul ca re zburda prin pre a jmă . Era
tă cută , și Vince nt nu voia să -i tulbure gâ ndurile ; se simţe a fe ricit
numa i știind-o a proa pe . Pa nă a tunci nu cunoscuse câ t e ra de
plă cut să a ibă a lă turi o fe me ie în timp ce lucra .
Tre cură pe lâ ngă câ te va că suţe cu a cope rișuri de stuf, a poi
a junse ră la drumul ca re duce a la Rooze nda a l. Într-un tâ rziu, Ka y
vorbi.
— Știi, Vince nt, vă zâ ndu-te în fa ţa șe va le tului mi-a m a dus
a minte de pă re re a pe ca re o a ve a m de spre tine pe vre me a câ nd
e ra i la Amste rda m.
— Ce pă re re , Ka y?
— Mi-e te a mă să nu te jigne sc.
— Spune , Ka y.
— Ca să -ţi spun dre pt, nu cre de a m nici o clipă că e ști fă cut să
de vii pre ot. Am știut de la înce put că -ţi pie rzi vre me a .
— Și de ce nu mi-a i spus-o?
— N-a ve a m dre ptul, Vince nt.
Își strâ nse câ te va șuviţe de pă r roșu-a uriu, ca re scă pa se ră de
sub bone ta ne a gră . O surpă tură a drumului o fă cu să se a propie de
umă rul lui. El o prinse de bra ţ, ca s-o a jute să -și re ca pe te
e chilibrul, și uită să -și ma i re tra gă mâ na .
— Știa m c-a i să -ţi da i se a ma singur, pâ nă la urmă , și că a i să -ţi
gă se ști drumul. Orice ţi-a ș fi spus a tunci, nu ţi-a r fi slujit la nimic.
— Mi-a duc a minte , ră spunse e l. Mi-a i a tra s a te nţia să nu de vin
un pre ot îmbâ csit. Atunci mi s-a pă rut ciuda t să a ud cuvinte le a ste a
din gura une i fe te de cle ric.
El îi zâ mbi prie te nos, da r ochii e i se întrista ră .
— Știu. Da r ve zi tu, Vince nt, Vos m-a învă ţa t o mulţime de
lucruri pe ca re a ltfe l nu le -a ș fi înţe le s nicioda tă .
Vince nt își re tra se mâ na . Nume le lui Vos se ridică între e i ca o
ba rie ră ciuda tă , gre u de înlă tura t.
După o oră de me rs, a junse ră la Lie sbosch, și Vince nt își
insta lă din nou șe va le tul. Era a colo un e le ște u pe ca re voia să -l
de se ne ze . Ja n se juca în nisip, ia r Ka y șe de a în spa te le șe va le tului
pe un sca un pe ca re i-l a duse se Vince nt. Ţine a o ca rte în mâ nă ,
da r nu cite a . Vince nt de se nă cu re pe ziciune , mâ na t de un e la n
de ose bit. Schiţa se contura sub mâ na lui cu o vigoa re pe ca re n-o
ma i cunoscuse pâ nă a tunci. N-a r fi putut spune da că a sta se da tora
încura jă rilor lui Ma uve sa u pre ze nţe i lui Ka y, da r cre ionul că pă ta se
ma i multă sigura nţă în mâ na lui. Fă cu câ te va schiţe , una după a lta .
Nu se întoa rse de loc să se uite la Ka y, și nici e a nu-i vorbi, ca să
nu-l între rupă , da r simpla e i a propie re îl însufle ţe a și-l fă ce a să se
simtă bine . Își dore a ca de se ne le să -i ia să de ose bit de bune și Ka y
să i le a dmire .
La vre me a prâ nzului intra ră într-o pă durice de ste ja ri din
a propie re . Ka y de spa che tă coșul de me rinde sub un copa c, la
ră coa re . Nu se simţe a nici o a die re . Pa rfumul nufe rilor din e le ște u
se îmbina cu mire a sma crudă a ste ja rilor. Ka y și Ja n se a șe za ră de
o pa rte a coșului, ia r Vince nt de ce a la ltă . Ka y îl se rve a . În minte îi
a pă ru ta bloul fa milie i Ma uve , la cină , în jurul me se i.
Privind-o pe Ka y, se gâ nde a că nu ma i vă zuse nicioda tă o fiinţă
a tâ t de frumoa să . Nici nu-i ve ne a să se a tingă de mâ nca re , de și
brâ nza ga lbe nă și gra să e ra a tră gă toa re , ia r pâ ine a , fă cută de
ma ma lui, a ve a de sigur gustul e i dulce , obișnuit. O foa me nouă , de
ne învins, se tre ze a în e l. Nu-și ma i lua ochii de la ca rna ţia de lica tă
a lui Ka y, de la ova lul fin a l fe ţe i, de la ochii e i triști, întune ca ţi ca
fundul la curilor și de la gura sua vă , plină , ca re -și pie rduse a cum
fră ge zime a , da r ca re , fă ră îndoia lă , va înflori din nou într-o zi.
După ma să Ja n a dormi cu ca pul în poa la ma ică -si. Vince nt o
privi cum mâ ngâ ie pă rul luminos a l copilului, ce rce tâ nd între bă tor
chipul lui fra ge d. Își dă de a se a ma că în tră să turile copilului ve de a
chipul soţului pie rdut, că se cre de a în ca sa lor de pe Ke ize rsgra cht,
a lă turi de omul pe ca re -l iube a , și nu pe un câ mp din Bra ba nt, cu
vă rul e i Vince nt.
De se nă toa tă după -a mia za . Din câ nd în câ nd, Ja n se cocoţa pe
ge nunchii lui. Bă ia tul îl îndră gise . Vince nt îi dă du câ te va coli de
hâ rtie Ingre s, pe ca re le mâ zgă li cu plă ce re . Râ de a , ţipa și fuge a de
colo pâ nă colo prin nisipul ga lbe n și, întorcâ ndu-se me re u la
Vince nt, se tot că zne a să fie lua t în se a mă , ba punâ ndu-i între bă ri,
ba a ră tâ ndu-i tot ce gă se a prin pre a jmă . Vince nt nu se supă ra ; e ra
plă cut să simtă un pui de om, ca ld și viu, că ţă râ ndu-i-se dră gă stos
în bra ţe .
Se a propia toa mna ; soa re le a sfinţi ma i de vre me . În drum spre
ca să se opriră pe ma lul ia zurilor, să a dmire culorile a pusului,
oglindite în a pă , ca niște a ripi de fluture , ca re se întune ca u tre pta t,
topindu-se în umbre le înse ră rii. Vince nt îi a ră tă de se ne le . Ka y le
privi în tre a că t și ce e a ce vă zu i se pă ru stâ nga ci și na iv. Da r
Vince nt fuse se bun cu Ja n și e a știa pre a bine ce înse a mnă
dure re a .
— Îmi pla c, Vince nt, spuse .
— Ade vă ra t, Ka y?
La a uzul cuvinte lor de la udă , tot ce înă bușise în sufle tul lui de -
a tâ ta a ma r de vre me se re vă rsă . Se a ră ta se a tâ t de prie te noa să cu
e l la Amste rda m! Fire ște că va înţe le ge și a cum tot ce nă zuia e l să
re a lize ze . I se pă re a că e singura fiinţă din lume sortită să -l
înţe le a gă . Cu fa milia nu vorbe a de spre pla nurile lui, că ci e i nu
cunoște a u nici mă ca r te rme nii e le me nta ri a i me ște șugului. Fa ţă de
Ma uve sa u Te rste e g tre buia să se poa rte cu mode stia unui
înce pă tor, de și nu întotde a una se simţe a pă truns de e a .
Își de scă rcă sufle tul într-un va l de vorbe înă bușite , fă ră noimă .
Cu câ t îi cre ște a însufle ţire a , cu a tâ t gră be a pa sul; Ka y a bia se
ma i pute a ţine după e l. Așa i se întâ mpla întotde a una câ nd tre ce a
prin stă ri sufle te ști a dâ nci, ră scolitoa re ; e chilibrul, mă sura pie re a u
și se ive a , în schimb, ve che a lui purta re viole ntă , de zlă nţuită .
Tâ nă rul stă pâ nit, cuviincios din după -a mia za a ce e a dispă ruse ;
ţă ră noiul ne cioplit o uimi și o spe rie . Ie șire a lui i se pă re a
ne la locul e i, copilă re a scă . Era de pa rte de a înţe le ge că , în a ce st
chip, e l îi fă ce a ce l ma i ra r, ce l ma i de pre ţ da r pe ca re un bă rba t îl
poa te fa ce une i fe me i.
Îi împă rtă și pe ne ră sufla te toa te simţă minte le pe ca re le ţinuse
tă inuite în a dâ ncul lui din clipa în ca re The o ple ca se la Pa ris. Îi
vorbi de nă zuinţe le și de a mbiţiile lui, de se nsul pe ca re voia să -l
de a cre a ţie i sa le . Ka y se între ba de ce oa re e ra a tâ t de tulbura t.
Nu-l între rupse , da r nici nu-l a scultă . Ea tră ia în tre cut, numa i în
tre cut, și i se pă re a ciuda t și stride nt să va dă pe cine va tră ind cu
a tâ ta bucurie și vigoa re în viitor. Vince nt e ra pre a înfie rbâ nta t ca
să -și de a se a ma de tâ lcul tă ce rii e i. Continuă să ge sticule ze pâ nă
câ nd un nume pe ca re -l rosti a tra se a te nţia lui Ka y.
— Ne uhuys? Vorbe ști de pictorul din Amste rda m?
— Da , a cum s-a sta bilit la Ha ga .
— Îl cunosc. Era prie te n cu Vos. A fost de câ te va ori pe la noi.
Vince nt se opri.
Vos! Me re u Vos! De ce ? Doa r e ra mort, mort de ma i bine de un
a n. Ar fi fost timpul să -l uite . Apa rţine a tre cutului, ca și Ursula . De
ce tre buia să -l pome ne a scă me re u? Chia r din prime le zile
pe tre cute la Amste rda m, soţul lui Ka y nu-i plă cuse de loc.
Toa mna se fă ce a tot ma i mult simţită . Covorul de a ce din
pă dure a de pini ruginise . În fie ca re zi Ka y și Ja n îi ţine a u de urâ t pe
câ mp, în timp ce lucra . Da torită plimbă rilor lungi pe la ndă , obra jii
e i că pă ta se ră o umbră de culoa re și pa sul îi de ve nise ma i sigur,
ma i încre ză tor. Acum își lua cu e a coșule ţul de lucru, și de ge te le îi
e ra u la fe l de ha rnice ca și a le lui Vince nt. Înce pu să vorbe a scă
ma i de schis și ma i ușor de spre copilă ria e i, de spre că rţile pe ca re
le citise , de spre oa me nii ma i de ose biţi pe ca re -i cunoscuse la
Amste rda m.
Fa milia îi prive a cu mulţumire . Prie te nia lui re de ște pta se în
Ka y dorinţa de via ţă . Pe de a ltă pa rte , pre ze nţa e i îl fă cu pe
Vince nt ma i puţin ursuz. Anna Corne lia și The odorus mulţume a u
lui Dumne ze u pe ntru a ce a stă prie te nie potrivită și fă ce a u tot ce le
stă în putinţă ca să -i a propie pe ce i doi tine ri.
Lui Vince nt îi plă ce a totul la e a : silue ta subţire , de lica tă , a tâ t
de sobru cuprinsă de lunga rochie ne a gră , bone ta ne a gră , scrobită ,
pe ca re o purta câ nd ie șe a pe câ mp, mire a sma ca re -i umple a
nă rile câ nd se a propia de e l, fe lul în ca re își ţuguia buze le câ nd
vorbe a re pe de , că ută tura ce rce tă toa re a ochilor e i a lba ștri, a dâ nci,
a tinge re a de ge te lor ne rvoa se pe umă rul să u pe mâ na lui câ nd i-l
lua pe Ja n din bra ţe , voce a joa să , vibra ntă , ca re -l tulbura pâ nă -n
stră fundurile fiinţe i și ca re continua să -i sune în a uz și în somn,
stră lucire a vie a obra zului, ca re -i tre ze a dorinţa a rză toa re de a -și
a propia buze le înse ta te .
Abia a cum își dă de a se a ma că , de a ni și a ni, tră ise de fa pt
numa i pe jumă ta te , că buze le lui se ofilise ră , lipsite de unda
limpe de și ră coritoa re a dra goste i, și că ma ri comori de duioșie și
iubire se usca se ră în e l, ne folosite . Se simţe a fe ricit numa i câ nd o
știa a lă turi; pre ze nţa e i pă re a că -l a tra ge și-l învă luie în blâ nde ţe .
Câ nd îl însoţe a pe câ mp, lucra re pe de și cu înde mâ na re ; câ nd e a
ră mâ ne a a ca să , fie ca re linie îi pă re a un chin. Se a ra șe de a u fa ţă -n
fa ţă la ma sa ce a ma re din sa lon și, cu toa te că e l e ra de obice i
a ple ca t de a supra schiţe lor pe ca re le copia , chipul e i fra ge d se
ive a întotde a una între e l și hâ rtie . Câ nd își ridica une ori ochii ca s-
o prive a scă sub lumina pa lidă a uria șe i lă mpi ga lbe ne , e a îi
prinde a privire a și-i zâ mbe a cu o me la ncolie dulce , potolită .
Ade se ori simţe a că nu ma i poa te ră bda nici o clipă să ste a de pa rte
de e a , că tre buie să se re pe a dă și, a colo, de fa ţă cu toa tă fa milia ,
s-o strâ ngă a prig la pie ptul lui, a dă pâ ndu-și buze le fie rbinţi, usca te ,
la unda ră coritoa re a gurii e i.
N-o iube a numa i pe ntru frumuse ţe , ci pe ntru toa tă fiinţa și fe lul
e i de -a fi, pe ntru me rsul liniștit, pe ntru ţinuta și mișcă rile
e chilibra te , pe ntru buna cre ște re tră da tă de ce l ma i ne înse mna t
ge st pe ca re -l fă ce a .
Nici nu-și dă duse se a ma câ t de singur fuse se în ce i șa pte a ni
de câ nd o pie rduse pe Ursula . Nici o fe me ie , în toa tă via ţa lui, nu-i
spuse se vre oda tă un cuvâ nt de mâ ngâ ie re , nu-l privise cu ochii
ume zi de duioșie , nu-și tre cuse ușor de ge te le pe fa ţa lui, pre să râ nd
a poi urme le cu să rută ri.
Nici o fe me ie nu-l iubise vre oda tă . Asta nu e ra via ţă , e ra un fe l
de moa rte . Dra goste a pe ntru Ursula nu-i pricinuise a tâ ta dure re ;
pe vre me a a ce e a e ra un a dole sce nt ca re nu voia de câ t să
dă ruia scă , și da rul îi fuse se re spins. Acum însă , în dra goste a lui
ma tură , voia să de a , da r să și prime a scă în a ce e a și mă sură . Știa că
via ţa îi va de ve ni de ne îndura t da că , la iubire a lui înflă că ra tă , Ka y
nu va ră spunde în a ce la și fe l.
Într-o se a ră , citind din Miche le t, întâ lni urmă toa re a fra ză : „Il
67
faut q ’une fem m e souffle sur toi pour q ue tu sois h om m e” .
 Miche le t a ve a de plină dre pta te . Așa e ra . Nu fuse se un
a de vă ra t bă rba t. De și a ve a 28 de a ni, nici nu se nă scuse încă . Abia
a cum, suflâ nd a supra lui frumuse ţe și iubire , Ka y îl fă cuse în sfâ rșit
bă rba t.
Și a cum, ca bă rba t, toa te dorinţe le lui se îndre pta u spre e a . O
dore a cu pa timă și de znă de jde . Ţine a și la Ja n, că ci copilul e ra
pa rte din fe me ia iubită . Da r îl ura pe Vos, îl ura din tot sufle tul,
pe ntru că ve de a că nu-l poa te izgoni din minte a e i cu nici un chip.
Nu-i pă re a ră u de prima e i iubire și de că să torie , după cum nu-i
pă re a ră u de a nii în ca re sufe rise din pricina Ursule i. Se gâ nde a
că , de fa pt, a mâ ndoi fuse se ră că liţi în sufe rinţă , și a sta a r fa ce
de sigur ca dra goste a lor să fie cu a tâ t ma i cura tă .
Era încre dinţa t că pute a s-o fa că să de a uită rii pe ce l ce
a pa rţine a tre cutului. Fla că ra iubirii lui va fi a tâ t de pute rnică , încâ t
îi va spulbe ra din minte umbre le tre cutului. În curâ nd va ple ca la
Ha ga , să studie ze cu Ma uve . O va lua cu e l și vor înjghe ba a colo o
că snicie la fe l de fe ricită ca a lui Ma uve . O voia de soţie , s-o a ibă
întotde a una lâ ngă e l. Voia un că min și copii ca re să poa rte pe
chipurile lor pe ce te a tră să turilor lui. Era bă rba t a cum, și ve nise
vre me a să se opre a scă din hoină re a lă . Ave a ne voie de dra goste .
Numa i dra goste a pute a să înlă ture a sprime a din cre a ţia lui, să -
i îndulce a scă tră să turile colţuroa se și să -l fa că să ca pe te câ t ma i
curâ nd simţul re a lului, ca re -i lipse a . Nu știuse nicioda tă pâ nă
a cum ce pa rte ime nsă din fiinţa lui ră mă se se ine rtă , moa rtă din
lipsă de iubire ; da că și-a r fi da t se a ma , s-a r fi a zvâ rlit, poa te , cu
toa tă pa siune a a supra prime i fe me i ca re i-a r fi ie șit în ca le . Că ci,
a cum își dă de a se a ma , dra goste a e ra sa re a vie ţii - numa i prin e a
pute a i a junge să simţi ce gust a re via ţa .
Acum îi pă re a bine că Ursula nu-l iubise . Câ t de lipsită de
a dâ ncime fuse se dra goste a lui de a tunci și câ t de a dâ ncă și boga tă
i se pă re a ce a de a cum! Da că s-a r fi însura t cu Ursula , n-a r fi a juns
nicioda tă să pă trundă înţe le sul dra goste i a de vă ra te . N-a r fi putut
nicioda tă s-o iube a scă pe Ka y! Își dă du se a ma limpe de că Ursula
fuse se un copil ușura tic, fă ră minte , lipsit de orice gingă șie
sufle te a scă . Se irosise în a ni de sufe rinţă pe ntru o pă pușă . Un ce a s
cu Ka y pre ţuia câ t o via ţă între a gă cu Ursula . Ca le a lui fuse se gre a ,
da r îi gă se a a cum toa te te me iurile , pe ntru că -l duse se la Ka y. De
a cum îna inte , însă , via ţa se a nunţa frumoa să ; va lucra , va iubi, va
izbuti să -și vâ ndă de se ne le . Vor fi fe riciţi împre ună . Via ţa fie că rui
muritor a re un tipa r a l e i, ca re tre buie mode la t cu înce tul, pâ nă la
de să vâ rșire a fina lă .
Cu toa tă fire a lui ne stă pâ nită și cu toa tă pa tima ca re -l ră scole a ,
izbuti să se înfrâ ne ze . De mii de ori, câ nd e ra singur cu Ka y pe
câ mp, discutâ nd de spre fe l de fe l de lucruri, îi ve ne a să strige :
— Ascultă -mă , ha i să nu ne ma i a scunde m, să lă să m toa te
nimicurile a ste a ! Vre a u să te ţin în bra ţe și să te să rut de ze ci și
sute de ori! Vre a u să fii soţia me a și să ră mâ i a lă turi de mine toa tă
via ţa ! Ne a pa rţine m unul a ltuia și, în singură ta te a noa stră , a ve m
ne voie cu dispe ra re unul de ce lă la lt.
Da r se stă pâ ne a . Și e ra o a de vă ra tă minune că izbute a . Nu
pute a să -i vorbe a scă de dra goste a șa , din se nin; a r fi fost pre a
bruta l. Și Ka y nu-i dă de a nici ce l ma i mic prile j. Ocole a întotde a una
discuţiile de spre dra goste și că să torie . Cum și unde să -i
vorbe a scă ? Simţe a că tre buie s-o fa că ne a pă ra t, câ t ma i curâ nd,
că ci ia rna bă te a la ușă și, nu pe ste multă vre me , urma să ple ce la
Ha ga .
Pâ nă la urmă , nu ma i putu să îndure , voinţa îl pă ră si. Me rge a u
toţi tre i pe drumul spre Bre da . Vince nt își pe tre cuse toa tă
dimine a ţa de se nâ nd ţă ra ni la sa pă , pe ogoa re . Se opriră pe ma lul
unui pâ râ ia ș, la umbra unor ulmi, și-și lua ră gusta re a . Ja n a dormi
curâ nd pe ia rbă , Ka y șe de a lâ ngă coșul de mâ nca re . El se a propie
și înge nunche a lă turi să -i a ra te schiţe le . În timp ce vorbe a
înfrigura t, fă ră să știe nici e l ce spune , simţi umă rul e i ca ld lipit de
e l, a rzâ ndu-l. Tulbura t pe ste mă sură , lă să schiţe le din mină și,
brusc, o cuprinse în bra ţe , să lba tic, în timp ce un va l de cuvinte
a rză toa re , pă tima șe i se rostogole a de pe buze .
— Ka y, nu ma i pot ră bda , tre buie să -ţi spun! Sunt sigur că tu știi
bine câ t de mult te iube sc! Te -a m iubit întotde a una , din prima clipă
câ nd te -a m vă zut la Amste rda m! Aș vre a să te a m lâ ngă mine
pe ntru totde a una ! Te rog, Ka y, spune -mi că mă iube ști și tu puţin!
O să me rge m la Ha ga , numa i noi singuri. O să a ve m că minul
nostru și o să fim fe riciţi. Mă iube ști, nu-i a șa ? Spune -mi că prime ști
să te mă riţi cu mine , Ka y, dra goste a me a !
Ka y nu fă cu nici un e fort să sca pe din bra ţe le lui. Te a ma i se
întipă rise pe fa ţă și, cu toa te că nu-i pute a urmă ri cuvinte le , înce t-
înce t își dă du se a ma de înţe le sul lor și o cuprinse o groa ză
cumplită . Ochii e i a lba ștri, întune ca ţi îl prive a u ţintă , cu o
ne a ște pta tă cruzime ; își duse mâ na la gură , ca să -și înă bușe un
strigă t.
— Nu, nicioda tă , nicioda tă ! șuie ră e a cu înve rșuna re .
Se smulse din strâ nsoa re a lui, luă în bra ţe copilul a dormit și
fugi pe ste câ mp câ t o ţine a u picioa re le . Se luă după e a . Lui Ka y
groa za îi dă de a a ripi. Da r e l nu înţe le ge a de loc ce se întâ mplă .
— Ka y, Ka y! Nu fugi!
Auzindu-i gla sul, gone a și ma i ta re . Vince nt a le rga și e l,
bă lă bă nindu-și bra ţe le , ca un be zme tic, cu ca pul să ltâ ndu-i pe
ume ri. Ka y se împie dică și că zu pe bra zdă a fâ na tă a câ mpului. Ja n
înce pu să scâ nce a scă . Vince nt se a zvâ rli în ge nunchi lâ ngă e a și o
a pucă de mâ nă .
— Ka y, de ce fugi? Ka y, te iube sc mult! Înţe le ge -mă , tre buie să
fii a me a ! Și tu mă iube ști, Ka y! Nu te spe ria , nu spun de câ t că te
iube sc. Tre buie să uită m tre cutul, Ka y, și să înce pe m o via ţă nouă !
Groa za din ochii e i se pre fă cu în ură . Își smuci cu viole nţă
mâ na din strâ nsoa re a lui. Ja n se tre zise de -a bine le a . Înfă ţișa re a
să lba tică , pă tima șă a lui Vince nt, tore ntul de vorbe ce nă vă le a u de
pe buze le lui îl înspă imâ nta ră . Se a gă ţă de gâ tul ma me i și izbucni
în plâ ns.
— Ka y, dra ga me a , spune -mi că mă iube ști câ t de puţin!
— Nu, nicioda tă , nicioda tă !
O luă din nou la fugă pe ste câ mp, spre drum. Înmă rmurit,
Vince nt ră ma se înge nunche a t în nisipul moa le . Ka y a junse se în
drum și se fă cuse ne vă zută . Se ridică a ne voie și porni a le rgâ nd
după e a , strigâ ndu-i nume le câ t îl ţine a gura . Câ nd a junse în drum,
o ză ri în de pă rta re , fugind me re u, cu copilul strâ ns la pie pt. Se opri.
Îi urmă ri cu privire a pâ nă dispă rură la o cotitură a drumului.
Ră ma se a colo, ne clintit, multă vre me . Apoi se întoa rse pe câ mp și-
și a dună schiţe le de pe jos. Se murdă rise ră puţin. Așe ză lucrurile
îna poi în coș, își luă șe va le tul în spa te și se tâ rî doborâ t spre ca să .
Ca sa pa rohia lă e ra în fie rbe re ; Vince nt simţi a sta din clipa
câ nd tre cu pra gul. Ka y se încuia se în ca me ră cu Ja n. Ma ma și ta tă l
lui e ra u singuri în sa lon. Vorbe a u, da r câ nd intră e l se opriră brusc;
plute a u încă în a e r frâ nturile une i fra ze . Închise ușa în urma lui și-
și dă du se a ma ime dia t că ta ică -să u e ra îngrozitor de supă ra t;
ple oa pa ochiului dre pt îi e ra a proa pe închisă .
— Vince nt, cum a i putut? Cum a i putut, se tâ ngui ma ma lui.
— Cum a m putut... ce ?
Nu-și dă de a se a ma ce -i imputa u.
— S-o jigne ști pe Ka y, ve rișoa ra ta !
Vince nt nu gă si nici un ră spuns și tă cu. Își de sfă cu șe va le tul din
spa te și-l a șe ză într-un colţ. Bă trâ nul e ra încă pre a tulbura t ca să
poa tă vorbi.
— Ka y v-a spus tot ce s-a întâ mpla t? între bă Vince nt.
Ta tă l lui își lă rgi gule rul îna lt, ca re -l strâ nge a , conge stionâ ndu-i
fa ţa . Mâ na dre a ptă i se încle ștă pe ma rgine a me se i.
— Ne -a spus că a i lua t-o în bra ţe și că a i bă tut câ mpii ca un
ne bun!
— I-a m spus că o iube sc, rosti Vince nt domol. E oa re o jignire ?
— Asta -i tot ce i-a i spus?
Voce a bă trâ nului e ra re ce ca un sloi de ghe a ţă .
— Nu, a m ruga t-o să fie ne va sta me a .
— Ne va sta ta !
— Da . Ce vi se pa re ciuda t în a sta ?
— Oh, Vince nt, Vince nt, fă cu ma ma lui, cum a putut să -ţi tre a că
prin minte a șa ce va ?
— Sunt sigur că și voi v-a ţi gâ ndit la a sta .
— Da r cum a ș fi putut visa vre oda tă că a i să te îndră goste ști de
ea?
— Vince nt, zise The odorus, da r nu-ţi da i se a ma , Ka y e va ra ta
prima ră !?
— Da . Și ce e cu a sta ?
— Nu poţi să te că să tore ști cu o va ră prima ră ... Asta a r fi... a r
fi...
Pre otul nici nu îndră zne a mă ca r să roste a scă a ce l cuvâ nt.
Vince nt se duse la fe re a stră și se uită ţintă a fa ră , în gră dină .
— Ce -a r fi?
— Ince st!
Vince nt se stă pâ ni cu gre uta te . Cum îndră zne a să -i
pâ ngă re a scă dra goste a cu a stfe l de cuvinte murda re !
— Asta -i cu totul lipsit de noimă , ta tă ; nu e de mn de dumne a ta
să spui a se me ne a lucruri.
 — Și e u îţi spun că a r fi ince st! ră cni The odorus. N-a m să
îngă dui a ce a stă le gă tură pă că toa să în fa milia Va n Gogh.
— Doa r nu-ţi închipui că cite zi din Biblie, ta tă !? De câ nd lume a ,
ve rii a u a vut voie să se că să tore a scă între e i.
— Oh, Vince nt, dra gul me u, inte rve ni ma ma lui, da că o iube ști
cu a de vă ra t, de ce n-a i a vut puţină ră bda re ? Soţul e i a murit a bia
de un a n, și e a îl iube ște cu cre dinţă . Și-a poi, știi că n-a i cu ce să
între ţii o fa milie .
— Socote sc purta re a ta , continuă bă trâ nul, ca de ose bit de
ne chibzuită și ne de lica tă .
Vince nt re nunţă . Se că ută prin buzuna re după pipă , o ţinu în
mâ nă o clipă , a poi o vâ rî îna poi.
— Ta tă , te rog stă ruitor să nu ma i folose ști a stfe l de cuvinte .
Dra goste a me a pe ntru Ka y e ce l ma i frumos lucru pe ca re l-a m tră it
vre oda tă . Nu pot să te a ud spunâ nd că e ne chibzuită și ne de lica tă .
Își luă șe va le tul și ple că în ca me ra lui. Se a șe ză pe pa t. „Ce s-a
întâ mpla t oa re ? se între bă . Ce -a m fă cut? I-a m spus lui Ka y c-o
iube sc și a fugit. De ce ? Nu mă vre a ?”
„NU, NICIODATĂ, NICIODATĂ!”
Își pe tre cu noa pte a chinuindu-se , re tră ind sce na ia ră și și ia ră și.
Se opre a me re u la a ce la și punct. Ce le tre i cuvinte îi ră suna u în
ure chi ca un da ngă t de clopot la propria lui înmormâ nta re .
A doua zi dimine a ţă se fă cuse tâ rziu câ nd Vince nt se hotă rî să
coboa re . Atmosfe ra se ma i limpe zise . Ma ma lui e ra în bucă tă rie .
Câ nd intră îl să rută și-l bă tu ușor pe obra ji, cu înţe le ge re .
— Ai dormit bine , Vince nt? îl între bă .
— Unde e Ka y?
— Ta ta a condus-o la Bre da .
— De ce ?
— Ca să prindă tre nul. Se întoa rce a ca să .
 — La Amste rda m?
— Da .
— Înţe le g.
— S-a gâ ndit că e ma i bine a șa , Vince nt.
— A lă sa t vre o vorbă pe ntru mine ?
— Nu, dra gul me u. Nu vre i să sta i jos și să -ţi be i ca fe a ua cu
la pte ?
— Cum, nici o vorbă ? Nimic de spre ce le întâ mpla te ie ri? Era
supă ra tă pe mine ?
— Nu, da r s-a hotă râ t să se întoa rcă a ca să , la pă rinţii e i.
Anna Corne lia chibzuise că e ra ma i bine să nu-i re pe te vorbe le
pe ca re le spuse se Ka y.
— La ce oră ple a că tre nul din Bre da ?
— La 10 și două ze ci.
Vince nt își a runcă ochii spre ce a sul a lba stru din bucă tă rie .
— Atâ t e ce a sul a cum? între bă .
— Da .
— Atunci nu-mi ră mâ ne nimic de fă cut.
— Vino și sta i a ici, dra gul me u. Ave m a stă zi niște limbă
proa spă tă , minuna tă .
Fă cu loc pe ma sa din bucă tă rie , întinse un șe rve t și-i a șe ză
mâ nca re a . Se învâ rti pe lâ ngă e l, înde mnâ ndu-l; i se pă re a că da că -
l va convinge să mă nâ nce cum tre buie lucrurile se vor liniști.
Ca să -i fa că pe voie ma me i, Vince nt înghiţi tot ce -i puse se pe
ma să . Da r simţe a me re u în gură a mă re a la cuvinte lor: „Nu,
nicioda tă , nicioda tă ”, ca re -i înve nina u fie ca re îmbucă tură pe ca re o
înghiţe a .
 7. „NU, NICIODATĂ, NICIODATĂ!”

Ţine a la munca lui mult ma i mult de câ t la Ka y și știa că , da că

a r fi fost ne voit să a le a gă între una și a lta , n-a r fi sta t nici o clipă la
îndoia lă . Își dă du se a ma însă că , de oda tă , ca lita te a de se ne lor lui
înce puse să sca dă . Lucra fă ră nici o po ă . Se uita pe pe re te la
schiţe le ţă ra nilor din Bra ba nt și-și dă de a se a ma că fă cuse progre se
de câ nd îl însufle ţise iubire a pe ntru Ka y. Știa că în de se ne ma i
stă ruie ce va a spru și gre oi, da r simţe a că dra goste a e i a r fi fost în
sta re să -i îndulce a scă liniile , să -l îmblâ nze a scă . Iubire a lui e ra
de stul de a dâ ncă și de înflă că ra tă ca să nu poa tă fi stinsă de a ce l
„Nu, nicioda tă , nicioda tă !”, chia r da că a r fi fost să -l ma i a udă de
multe ori. Re fuzul e i i se pă re a un sloi de ghe a ţă , pe ca re se simţe a
în sta re să -l încă lze a scă la sufle t pâ nă se va topi.
Totuși, în minte a lui stă ruia un gră unte de îndoia lă ca re -l
împie dica să lucre ze : da că , totuși, e a nu-și va schimba nicioda tă
hotă râ re a ? Că ci Ka y pă re a să a ibă mustră ri de conștiinţă chia r
numa i la gâ ndul une i noi iubiri posibile . Tre buia s-o vinde ce de
boa la cumplită ca re -o fă ce a să se cufunde pre a mult în tre cut.
Arde a de dorinţă să -și une a scă pumnii lui pute rnici cu mâ na e i
ginga șă și să munce a scă împre ună pe ntru fe ricire a și pâ ine a lor
zilnică .
Își pe tre ce a ma i toa tă vre me a în ca me ra lui compunâ nd
scrisori pă tima șe în ca re o implora să -și schimbe hotă râ re a . Abia
după câ te va să ptă mâ ni a flă că e a nici mă ca r nu le de schide a . Îi
scria a proa pe zilnic și lui The o, confide ntul să u, ca să -și fa că singur
cura j, a tâ t împotriva îndoie lii ca re i se furișa se în sufle t, câ t și
împotriva a ta curilor re unite a le pă rinţilor lui și a le re ve re ndului
Stricke r. Sufe re a , sufe re a cumplit și nu e ra întotde a una în sta re să -
și a scundă dure re a . Atunci ma ma se a propia de e l, plină de milă ,
și înce rca să -l mâ ngâ ie și să -l îmbă rbă te ze .
— Vince nt, îi spune a e a , te izbe ști cu bie tul tă u ca p de un zid de
pia tră . Unchiul Stricke r spune că „nuul” e i e de finitiv.
— Nu vre a u să ţin se a ma de cuvinte le lui.
— Bine , da r e a i-a spus.
— Ce ? Că nu mă iube ște ?
— Da , și că nu-și va schimba nicioda tă hotă râ re a .
— O să ve de m.
— Nu e nici o spe ra nţă , Vince nt. Unchiul Stricke r spune că și
da că te -a r iubi Ka y, e l tot n-a r consimţi la că să torie de câ t da că a i
câ știga ce l puţin o mie de fra nci pe a n. Și tu știi că e ști foa rte
de pa rte de a sta .
— Da , ma mă , da r cine iube ște tră ie ște , cine tră ie ște munce ște ,
și cine munce ște a re pâ ine .
— E foa rte frumos ce spui tu, dra gul me u, da r Ka y a fost
cre scută în lux. A a vut întotde a una numa i lucruri frumoa se .
— Da r lucrurile e i frumoa se n-o fa c fe ricită a cum.
— Da că voi doi o să vă lă sa ţi tâ râ ţi de se ntime nte și o să vă
că să toriţi, a tunci, a scultă -mă pe mine , o să ia să prost - să ră cie ,
foa me , frig, boa lă . Tu știi bine că fa milia n-o să vă a jute nici mă ca r
cu un ba n.
— Am ma i tre cut și a ltă da tă prin a ste a , ma mă , și nu mă spe rie .
Oricum, va fi ma i bine pe ntru a mâ ndoi să fim împre ună de câ t
de spă rţiţi.
— Da r înţe le ge , bă ie te , pe ntru nume le lui Dumne ze u, Ka y nu te
iube ște !
— Ah, de -a ș pute a să mă duc la Amste rda m!... Îţi spun e u, a ș fi
în sta re să schimb a ce l „nu” în „da ”!
 Gă se a că ne putinţa de a se duce s-o va dă pe fe me ia iubită ,
fa ptul că nu câ știga nici un ba n ca să -și poa tă plă ti bile tul de tre n
68
fă ce a u pa rte dintre ce le ma i re le petites m isères d e la vie h um aine .
Ace a stă ne putinţă îl scote a din fire . Ave a 28 de a ni, muncise din
gre u timp de doispre ze ce a ni, se lipsise de orice , mă rginindu-se la
stricte le tre buinţe obișnuite a le vie ţii, și totuși, nu e ra în sta re să
dispună de ce i câ ţiva gologa ni ne ce sa ri pe ntru un bile t de tre n
pâ nă la Amste rda m.
Se gâ ndi să fa că ce i 100 de kilome tri pe jos, da r știa că va
a junge murda r, flă mâ nd și istovit. Fire ște , lui nu-i pă sa de toa te
a ste a ! Da r nu pute a să -și fa că a pa riţia în ca sa re ve re ndului Stricke r
a șa cum intra se la re ve re ndul Pie te rse n! Cu toa te că în a ce e a și
dimine a ţă îi trimise se o scrisoa re lungă fra te lui să u, se a ra se
a pucă să -i scrie încă una :

„Dragă Th eo,
Am o nevoie d isperată d e bani pentru d rum ul până la Am sterd am .
Dac-aș avea atât cât îm i trebuie pentru biletul d e tren, aș pleca im ed iat.
Îţi trim it și câteva d esene; spune-m i, te rog, d e ce nu se vând și ce
trebuie să fac ca să se vând ă; trebuie neapărat să câștig ceva bani, ca să m ă
pot d uce să cercetez acel «Nu, niciod ată, niciod ată!»”

Pe mă sură ce tre ce a u zile le , simţe a cum prinde via ţă în e l o

forţă nouă . Dra goste a îl fă cuse încre ză tor și hotă râ t. Alunga se
umbre le îndoie lii și, în a dâ ncul sufle tului, e ra a cum de plin
încre dinţa t că a r fi de a juns s-o va dă pe Ka y, s-o fa că să înţe le a gă
ce fe l de om e ra e l cu a de vă ra t, ca să poa tă înlocui a ce l „Nu,
nicioda tă , nicioda tă !” cu un „Da , pe ntru totde a una , pe ntru
totde a una !” Își re luă lucrul cu un nou a vâ nt. De și știa că mâ na lui
nu e ra încă de plin stă pâ nă pe de se n, simţe a o încre de re oa rbă că
timpul îi va înde pă rta stâ ngă cia , tot a șa cum va schimba și re fuzul
lui Ka y.
În se a ra urmă toa re îi trimise o scrisoa re re ve re ndului Stricke r,
înfă ţișâ ndu-i ră spica t situa ţia . Nu-și îndulci de loc vorbe le și râ nji la
gâ ndul cuvinte lor de oca ră ce vor izbucni din gura unchiului să u.
Ta tă l lui îi inte rzise să trimită scrisoa re a . În ca sa pa rohia lă mocne a
un a de vă ra t conflict. The odorus înţe le ge a via ţa în te rme ni de
strictă cuviinţă și supune re ; nu știa nimic de spre me a ndre le firii
ome ne ști. Da că fiul să u nu e ra croit după tipa rul obișnuit, a tunci
vinova t e ra fiul, și nu tipa rul.
— Numa i că rţile a le a fra nţuze ști pe ca re le cite ști sunt de vină ,
îi a runcă The odorus la ma sa de se a ră . Da că te înhă ite zi cu hoţi și
a sa sini, cum se ma i poa te a ște pta cine va să te porţi ca un fiu
a scultă tor și ca un om bine cre scut?
Uimit, Vince nt își înă lţă cu blâ nde ţe ochii dintr-o ca rte de
Miche le t, pe ca re o cite a .
— Hoţi și a sa sini? Îi nume ști hoţi pe Victor Hugo și Miche le t?
— Ei n-or fi, da r în că rţile lor de spre a sta scriu. Sunt pline de
lucruri dă ună toa re .
— Gre șe ști, ta tă , Miche le t e la fe l de cura t ca însă și Biblia.
— Ajunge , bă ie te ! N-a m să îngă dui în ca sa me a bla sfe miile ta le
ne rușina te ! strigă The odorus de -a dre ptul cu furie . Că rţile a ste a
sunt imora le . Numa i ide ile împrumuta te de la fra nce zii tă i te -a u
ne norocit.
Vince nt se ridică , înconjură ma sa și a șe ză L'Am our et la Fem m e
în fa ţa lui The odorus.
— Nu e de câ t o singură ca le ca să te poţi convinge . Cite ște și
dumne a ta mă ca r câ te va pa gini. O să te impre sione ze . Miche le t nu
vre a de câ t să ne a jute să de zle gă m proble me le și ne ca zurile vie ţii.
The odorus mă tură cu mâ na L’Am our et la Fem m e de pe ma să ,
cu ge stul omului dre pt-cre dincios ca re a lungă de la e l pă ca tul.
 — N-a m ne voie să cite sc! tună e l. Ave m un unchi în fa milia Va n
Gogh ca re s-a molipsit de ide i fra nţuze ști și a a juns un be ţiv!
69
— Mille pard ons ta tă Miche le t! murmură Vince nt, ridicâ ndu-și
ca rte a .
— Și de ce , mă rog, „ta tă Miche le t”, da că mi-e îngă duit să
între b? fă cu The odorus cu ră ce a lă . Vre i să mă insulţi?
— Nici nu mi-a tre cut prin ca p a șa ce va , spuse Vince nt. Da r
tre buie să -ţi spun cinstit, da că a ș a ve a ne voie de sfa turi, m-a ș
a dre sa ma i de gra bă lui Miche le t de câ t dumita le . Cre d că m-a r
înţe le ge ma i bine .
— Oh, Vince nt, îl imploră ma ma lui, de ce tre buie să spui a stfe l
de lucruri? De ce vre i ne a pă ra t să nimice ști le gă turile de fa milie ?
— Da , a sta fa ci! strigă The odorus. Nimice ști le gă turile de
fa milie ! Purta re a ta e de ne ie rta t. Ai fa ce ma i bine să pă ră se ști
ca sa a sta și să te duci să -ţi pe tre ci via ţa în a ltă pa rte .
Vince nt se urcă în ca me ra lui și se a șe ză pe pa t. Se între bă
liniștit de ce oa re întotde a una câ nd prime a o lovitură gre a se a șe za
pe pa t și nu pe un sca un. Se uită de jur împre jur la pe re ţii odă ii și-
și ce rce tă din nou, curios, să pă torii și se mă nă torii lui, ţă ra nii și
tă ie torii de le mne , croitore se le și slujnice le , de se ne le de la He ike .
Da , fă cuse progre se . Me rge a îna inte . Da r munca lui a ici, în
Bra ba nt, nu se sfâ rșise încă . Ma uve e ra la Dre nthe și ma i a ve a de
sta t a colo o lună . Pâ nă a tunci nici e l n-a r fi vrut să ple ce din E e n.
Se simţe a bine , și a poi tra iul în a ltă pa rte a r fi fost mult ma i
costisitor. Ma i a ve a ne voie de timp ca să -și de pă șe a scă mijloa ce le
stâ nga ce de e xprima re a rtistică și să prindă tră să turile tipice a le
ţă ra nului din Bra ba nt îna inte de a ple ca pe ntru totde a una . Ta tă l lui
îi spuse se să ple ce , îl ble ste ma se chia r. Totul fuse se spus însă la
supă ra re . Da r da că a ce l „ple a că ” e ra cumva a de vă ra t și fuse se
spus în se rios? Era e l oa re chia r a tâ t de ră u încâ t me rita să fie
a lunga t din ca sa pă rinte a scă ?
A doua zi dimine a ţa primi două scrisori. Una e ra de la
re ve re ndul Stricke r, ca ră spuns la scrisoa re a lui re coma nda tă . În
plic se a fla și un bile t din pa rte a soţie i re ve re ndului. Ei înfă ţișa u
lucrurile în te rme ni ne îndoie lnici, îi spune a u că fiica lor iube ște pe
a ltcine va , că a ce la e un om boga t, și îi ce re a u ră spica t să înce te ze
ime dia t cu stă ruinţe le lui ne chibzuite .
— Într-a de vă r, nu e xistă pe lume oa me ni ma i ne încre ză tori, ma i
ne miloși și ma i subjuga ţi ce lor lume ști de câ t popii, își spuse
Vince nt, mototolind în pumn scrisoa re a de la Amste rda m cu o
plă ce re să lba tică , de pa rc-a r fi fost însuși re ve re ndul.
Ce a la ltă scrisoa re e ra de la The o.

„Desenele sunt bune. Am să fac tot ce-m i stă în putinţă ca să le vând .

Până atunci, alătur 10 d e franci pentru d rum ul la Am sterd am . Mult
noroc, băiete!”

8. EXISTĂ ORAȘE ÎN CARE UNII OAMENI SUNT

PENTRU TOTDEAUNA SORTIŢI NENOROCULUI

Vince nt ie și din ga ra ce ntra lă a ora șului Amste rda m câ nd

înse ra re a își furișa se umbre le . Porni re pe de în sus, pe Da mra k,
spre Da m, tre cu pe lâ ngă Pa la tul Re ga l și pe lâ ngă poștă , a poi tă ie
dre pt spre Ke ize rsgra cht. Era ora câ nd toa te pră vă liile și birourile
se gole a u de funcţiona ri și vâ nză tori.
Tra ve rsă prin Singe l și se opri o clipă pe podul din
He e re ngra cht, uitâ ndu-se la un șle p în ca re oa me nii a șe za ţi în jurul
une i me se de pe punte își lua u cina mode stă a lcă tuită din pâ ine și
he ringi. Coti a poi la stâ nga pe Ke ize rsgra cht, tre cu de șirul lung de
clă diri fla ma nde strâ mte și se tre zi în fa ţa tre pte lor de pia tră și a
grila jului ne gru ce înconjura ca sa re ve re ndului Stricke r. Își a duse
a minte de vre me a câ nd fuse se a colo pe ntru prima oa ră , la
înce putul triste i lui e xpe rie nţe din Amste rda m, și își dă du se a ma că
e xistă ora șe în ca re unii oa me ni sunt pe ntru totde a una sortiţi
ne norocului!
Gră bise tot timpul câ t tre cuse pe Da mra k și prin ce ntru, da r
a cum, câ nd se vă zu în fa ţa ca se i, îl cuprinse un fe l de te a mă și
șovă i să intre . Se uită în sus și, ză rind câ rligul de fie r ie șit în a fa ră ,
de a supra fe re stre i de la pod, se gâ ndi ce mijloc nime rit i-a r ofe ri
unui om ca re a r vre a să se spâ nzure .
Tra ve rsă stra da la tă de că ră midă roșie și se opri pe ma rgine a
trotua rului, uitâ ndu-se în jos, în a pa ca na lului. Știa că ora ca re
urme a ză îi va hotă rî între gul curs a l vie ţii. Ah, de -a r izbuti s-o va dă
pe Ka y, să -i vorbe a scă , să se fa că înţe le s, totul a r ie și bine ! Da r
da că re ve re ndul Stricke r nu-l va primi în ca să ?
Un șle p pe ntru că ra t nisip urca înce t, împotriva cure ntului,
înspre locul unde urma să ră mâ nă a ncora t în timpul nopţii. Pe
borda jul ne gru se ve de a încă dâ ra de nisip ga lbe n, ume d lă sa tă de
încă rcă tura ce fuse se de curâ nd scoa să cu lope ţile din pâ nte ce le
șle pului. Vince nt bă gă de se a mă că lipse a obișnuita frâ nghie
pe ntru usca t rufe le ca re se întinde a de la proră la pupă și se
între bă , într-o doa ră , de ce . Un bă rba t sla b, osos se înfipse se cu
coa ste le în pră jină , și, proptindu-se vâ rtos, își croia drum de -a
lungul pa sa re le i, în timp ce ba rca încă rca tă și gre oa ie a lune ca sub
e l, în susul a pe i. O fe me ie cu un șorţ murda r sta la pupă , ne clintită
ca o stâ ncă bă tută de a pe , mâ nuind câ rma grosola n cioplită . Un
bă ie ţe l, o fa tă și un câ ine a lb, je gos șe de a u pe a cope rișul ca bine i
și prive a u înde lung la ca se le de pe Ke ize rsgra cht.
Vince nt urcă ce le cinci tre pte de pia tră și tra se clopoţe lul. După
o clipă , îi de schise fa ta din ca să . Se uită ma i întâ i cu bă ga re de
se a mă la Vince nt, ca re se a fla în umbră , și, câ nd îl re cunoscu, se
propti câ t e ra de ma re în ușă .
— Re ve re ndul Stricke r e a ca să ? între bă Vince nt.
— Nu, a ie șit.
Se ve de a că fe me ia primise ordine pre cise . Vince nt a uzi voci
înă untru. O îmbrâ nci bruta l.
— Dă -te la o pa rte , fe me ie !
Da r fe me ia se ţinu după e l, înce rcâ nd să -l opre a scă .
— Sunt la ma să , se împotrivi e a , nu pute ţi intra .
Vince nt stră bă tu holul lung și intră în sufra ge rie . În a ce e a și
clipă vă zu pie rind pe ce a la ltă ușă poa le le une i rochii ne gre , bine
cunoscută . Re ve re ndul Stricke r, mă tușa lui, W ilhe lmina , și ce i doi
copii ma i mici mâ nca u. Pe ma să e ra u cinci ta câ muri. În dre ptul
unui sca un gol, împins la o pa rte în gra bă , se a fla o fa rfurie cu
friptură , ca rtofi și fa sole ve rde .
— Nu l-a m putut opri, domnule , se de zvinovă ţi fe me ia . M-a
îmbrâ ncit și a intra t.
Încă pe re a e ra lumina tă de lumină ri lungi, a lbe , înfipte în ce le
două sfe șnice de a rgint de pe ma să . Ca lvin, a tâ rna t pe pe re te ,
a ve a un a e r stra niu în lumina gă lbuie . Se rviciul de a rgint de pe
bufe tul sculpta t stră luce a în întune ric, și Vince nt ză ri fe re struica
îna ltă sub ca re vorbise prima oa ră cu Ka y.
— Ei bine , Vince nt, rosti unchiul lui, se pa re că pe zi ce tre ce te
porţi tot ma i urâ t.
 — Vre a u să vorbe sc cu Ka y.
— Nu e a ici. A ple ca t în vizită la niște prie te ne .
— Câ nd a m suna t la ușă șe de a a ici pe locul ă sta , de -a bia
înce puse să mă nâ nce .
Stricke r se întoa rse că tre ne va sta lui.
— Te rog, scoa te copiii de -a ici. Ve zi, Vince nt, continuă e l, nu
fa ci a ltce va de câ t să ne pricinuie ști ma ri ne ca zuri. Nu numa i e u,
da r toa tă fa milia și-a pie rdut de tot ră bda re a cu tine . Ești o
ha ima na , un trâ ntor, un ne cioplit, și, după cum vă d, a i un ca ra cte r
urâ t, e ști ne re cunoscă tor. Cum îndră zne ști să pre tinzi c-o iube ști pe
fiica me a ? Socote sc a sta dre pt o jignire a dusă mie , dire ct.
— La să -mă , te rog, s-o vă d pe Ka y, unchiule Stricke r! Vre a u să
vorbe sc cu e a .
— Da r e a nu vre a să ste a de vorbă cu tine . N-a re ochi să te
va dă !
— Ka y spune a sta ?
— Da .
— Eu nu cre d.
Stricke r ră ma se înmă rmurit. Pe ntru întâ ia oa ră de câ nd
îmbră ca se ha ine le pre oţe ști îndră zne a cine va să -i pună vorbe le la
îndoia lă .
— Cum îndră zne ști să spui una ca a sta ?
— N-a m să cre d nicioda tă pâ nă n-oi a uzi-o chia r din gura e i. Și
poa te nici a tunci.
— Și câ nd mă gâ nde sc la timpul și la ba nii pe ca re i-a m risipit
cu tine a ici, în Amste rda m...
Istovit, Vince nt se lă să să ca dă pe sca unul de pe ca re a bia se
ridica se Ka y și își sprijini a mâ ndouă bra ţe le de ma să .
— Unchiule , a scultă -mă puţin. Ara tă -mi, te rog, că pâ nă și un
pre ot poa te a ve a o inimă ome ne a scă sub între ita lui a rmură de
oţe l. O iube sc pe fiica dumita le . O iube sc cu dispe ra re . Zi și
noa pte , clipă de clipă , mă gâ nde sc la e a și tâ nje sc după e a .
Dumne a ta îl sluje ști pe Dumne ze u; a tunci, în nume le lui
Dumne ze u, îndură -te de mine ! Nu fi a tâ t de crud. Știu că n-a m
re ușit încă să fa c nimic în via ţă , da r, da că -mi ma i da ţi ră ga z, a m să
izbute sc. Dă -mi prile jul să -i a ră t dra goste a me a . La să -mă s-o fa c să
înţe le a gă de ce tre buie să mă iube a scă . Ai fost și dumne a ta câ ndva
îndră gostit, unchiule , și tre buie să știi prin ce chinuri poa te tre ce
omul într-o a se me ne a sta re . Am sufe rit de stul; la să -mă să a flu și
e u mă ca r o da tă un pic de fe ricire . Dă -mi prile jul să -i câ știg
dra goste a , a sta -i tot ce -ţi ce r. Nu ma i pot îndura nici o clipă
singură ta te a și chinul ă sta !
Re ve re ndul Stricke r se uită o clipă în jos, spre e l, și a poi spuse :
— Ești chia r a tâ t de la ș și de lipsit de voinţă încâ t nu poţi îndura
un pic de dure re ? Tre buie să te vă ică re ști fă ră înce ta re ?
Vince nt să ri în picioa re . Stă pâ nire a de sine îl pă ră si dintr-o
da tă . Numa i fa ptul că stă te a u de o pa rte și de a lta a me se i,
de spă rţiţi de ce le două lumâ nă ri îna lte din sfe șnice le de a rgint, îl
împie dică să -l love a scă pe cle ric. O tă ce re a pă să toa re se a ște rnu
în ca me ră , și ce i doi bă rba ţi ră ma se ră locului, privindu-se cu ochi
scâ nte ie tori.
Vince nt n-a r fi putut spune câ t timp se scurse se a șa . Își ridică
mâ na și o a propie de lumâ na re .
— La să -mă să vorbe sc cu e a , spuse e l, mă ca r a tâ t câ t voi ră bda
să -mi ţin mâ na de a supra a ce ste i flă că ri.
Întoa rse mâ na cu podul pa lme i în sus și o ţinu de a supra
flă că rii. Lumina din oda ie scă zu. Fumul lumină rii îi înne gri mâ na
pe da tă . În câ te va clipe , pie le a de ve ni de un roșu crud, a prins.
Vince nt nici nu clipi și nu-și luă ochii dintr-a i unchiului să u. Tre cură
cinci se cunde , ze ce . Pie le a înce pu să se umfle . Re ve re ndul Stricke r
se uita cu ochii mă riţi de groa ză , încre me nit. Înce rcă de câ te va ori
să vorbe a scă , să se miște , da r nu izbuti. Era prins în încle șta re a
ochilor cruzi, tă ioși a i lui Vince nt. Tre cură cincispre ze ce se cunde .
Pie le a umfla tă înce pu să se cra pe , da r bra ţul nici mă ca r nu
tre mura . În ce le din urmă , re ve re ndul Stricke r își ve ni în fire ,
smucindu-se brusc.
— Ne bunule , urlă e l din toa te pute rile , om de scre ie ra t ce e ști!
Se a runcă pe ste ma să , a pucă lumâ na re a de sub mâ na lui
Vince nt și strivi fla că ra cu pumnul. Apoi se întinse spre ce a la ltă
lumâ na re și o stinse suflâ nd.
Ca me ra se cufundă în întune ric. Ce i doi oa me ni stă te a u
sprijiniţi cu pa lme le de ma să , unul în fa ţa a ltuia , scrutâ nd
întune ricul, ne putâ nd să de slușe a scă nimic, da r simţindu-se pre a
bine unul pe ce lă la lt.
— Ești un smintit! strigă re ve re ndul. Și Ka y te dispre ţuie ște din
tot sufle tul. Să ie și a fa ră din ca sa me a și să nu ma i îndră zne ști să -
mi ca lci vre oda tă pra gul!
Vince nt se tâ rî cu gre u pe stra da întune coa să și se tre zi, fă ră să
știe cum, la ma rgine a ora șului. Ră mă se se cu ochii ţintă la un ca na l
pă ră sit, și mirosul clocit, da r plă cut și fa milia r, a l a pe i stă tute îi
umplu nă rile . În lumina fe lina rului din colţul stră zii își prive a mâ na
stâ ngă - un instinct a dâ nc îl fă cuse să și-o cruţe pe ce a cu ca re
de se na - și vă zu în ca rne o ga ură ne a gră . Tre cu pe lâ ngă o
sume de nie de ca na le mici, a l că ror miros îi a minte a de ma re a de
mult uita tă , și, în sfâ rșit, se tre zi lâ ngă ca sa lui Me nde s da Costa .
Se ghe mui pe ma lul unui ca na l. Aruncă o pie tricică pe covorul
gros, ve rde de mă ta se a -broa ște i; pia tra se scufundă fă ră să
îngă duie mă ca r bă nuia la că de de subt e ra a pă .
Ka y ie șise din via ţa lui. Ace l „Nu, nicioda tă , nicioda tă !” pornise
din stră fundul sufle tului e i. Acum strigă tul se cuibă rise în e l,
de ve nise a l lui. Îi zvâ cne a în cre ie r fă ră înce ta re : „Nu, nicioda tă ,
nicioda tă n-a i s-o ma i ve zi! Nicioda tă n-a i să ma i a uzi me lodia
gla sului e i, n-a i să ma i ve zi zâ mbe tul din a dâ ncul ochilor e i
a lba ștri, n-a i să ma i simţi a tinge re a ca tife la tă a pie lii e i pe obra zul
tă u. N-a i să cunoști nicioda tă dra goste a , pe ntru că e a nu poa te
dura , nu, nici mă ca r a tâ t câ t poa te dura chinul că rnii ta le în
vâ lvă ta ia mistuitoa re !”
Un va l ime ns de dure re mută îi inundă sufle tul. Duse mâ na
stâ ngă la gură ca să -și înă bușe strigă tul; nu, Amste rda mul și
unive rsul între g nu tre buia u să a fle nicioda tă că fuse se jude ca t și
socotit ne vre dnic. Simţi pe buze gustul le șios, de ce nușă , a l dorinţe i
ne împlinite .
 CARTEA a III-a
HAGA

1. PRIMUL ATELIER

Ma uve nu sosise încă de la Dre nthe . Vince nt ce rce tă prin

ve cină ta te a ca rtie rului Uile boome n și gă si o locuinţă mică , pe ntru
pa truspre ze ce fra nci pe lună , în spa te le gă rii Ryn. Ca me ra , pe ca re
Vince nt o înă lţă la ra ngul de a te lie r, e ra de stul de încă pă toa re , cu
o de spă rţituri unde se pute a gă ti și o fe re a stră ma re , îndre pta tă
spre sud. Într-un colţ șe de a pitită o sobă joa să , cu un burla n lung,
ne gru, ca re pă trunde a în pe re te , sus, chia r sub ta va n. Ta pe tul e ra
cura t, de o culoa re ne sigură ; pe fe re a stră se ve de a de pozitul de
che re ste a a l proprie ta rului ca se i, o pa jiște ve rde și, ma i de pa rte ,
întinde re a ne sfâ rșită a dune lor. Ca sa , înne grită de funingine a
locomotive lor ce ve ne a u și ple ca u pufă ind din ga ra Ryn, se gă se a
pe Sche nkwe g, stra dă ca re de spă rţe a ora șul de pa jiștile dinspre
sud-e st.
Vince nt își cumpă ră o ma să solidă de bucă tă rie cu două
sca une și o pă tură pe ca re să și-o a zvâ rle pe e l câ nd se culca pe
pode a . Ace ste che ltuie li îi se că tuiră puţinii ba ni pe ca re -i a ve a puși
de opa rte . Noroc că nu ma i e ra mult pâ nă la sfâ rșitul lunii, câ nd
a ște pta ce i o sută de fra nci pe ca re The o fă gă duise să -i trimită
luna r. Vre me a re ce de ia nua rie nu-i îngă duia să lucre ze a fa ră și,
ne a vâ nd cu ce să -și plă te a scă un mode l, e ra ne voit să ste a și să
a ște pte sosire a lui Ma uve .
Înda tă ce Ma uve se întoa rse în Uile boome n, Vince nt dă du fuga
la a te lie rul lui. Îl gă si înfrigura t, cu pă rul că zut în ochi, fixâ nd pe
ca dru o pâ nză la tă . Se pre gă te a să înce a pă ma re le proie ct a l
a nului, un ta blou pe ntru Sa lon, își a le se se ca subie ct un cute r de
pe scuit, tra s la ma l de ca i, pe pla ja de la Sche ve ninge n. Ma uve și
soţia lui, Je t, nu fuse se ră pre a convinși că Vince nt va ve ni într-
a de vă r la Ha ga ; știa u că a proa pe fie ca re om cre de mă ca r o da tă în
via ţă că simte che ma re a de a de ve ni a rtist.
— Așa da r, a i ve nit totuși. Foa rte bine , Vince nt; pâ nă la urmă o
să fa ce m din tine un pictor. Ţi-a i gă sit locuinţă ?
— Da , pe Sche nkwe g, la nr. 138, chia r în spa te le gă rii Ryn.
— E foa rte a proa pe . Cum te -a i a ra nja t?
— De oca mda tă nu-i groza v, n-a m pre a a vut ba ni. Am cumpă ra t
o ma să și două sca une .
— Și un pa t, a dă ugă Je t.
— Nu, de dormit dorm pe jos.
Ma uve îi spuse ce va în șoa ptă lui Je t, ca re intră în ca să ; pe ste o
clipă se întoa rse cu un portofe l în mâ nă . Ma uve scoa se o hâ rtie de
o sută de gulde ni.
— Te rog să prime ști a ce ști ba ni cu împrumut, Vince nt, zise e l.
Cumpă ră ri un pa t; tre buie să te odihne ști bine noa pte a . Chiria a i
plă tit-o?
— Nu încă .
— Atunci plă te ște -o, ca să sca pi de grijă . Ai lumină bună ?
— Am din be lșug, numa i că singura fe re a stră e îndre pta tă spre
sud.
 — Asta -i prost. Va tre bui să -ţi cumpe ri niște dra pe rii, a ltfe l, o
da tă cu soa re le se va schimba din ze ce în ze ce minute și lumina
ca re ca de pe mode l.
— Nu vre a u să împrumut ba ni de la dumne a ta , ve re Ma uve . Mi-
e de a juns că a i bună voinţa să mă înve ţi.
— Fle a curi, Vince nt; doa r o da tă în via ţă i se întâ mplă omului
să -și înjghe be ze gospodă ria . Cu vre me a , ie și ma i ie in la socote a lă
da că a i lucrurile ta le proprii.
— Asta a șa e . Bine . Spe r să pot vinde în curâ nd câ te va de se ne ,
și a tunci o să -ţi da u ba nii îna poi.
— Te rste e g te va a juta . El mi-a cumpă ra t și mie lucră rile câ nd
e ra m ma i tâ nă r și înce pă tor. Da r pe ntru a sta tre buie să te a puci să
lucre zi în a cua re lă și ule i; schiţe le simple în cre ion n-a u că uta re .
Ma uve , în ciuda sta turii lui ma sive , a ve a un fe l de ose bit, ne rvos
de a se mișca de colo pâ nă colo, prin a te lie r. Înda tă ce de scope re a
un lucru pe ca re -l că uta , se re pe ze a înspre e l, a runcâ ndu-și un
umă r îna inte .
— Uite , Vince nt, a i a ici o cutie cu câ te va a cua re le , pe nsule , o
pa le tă , un cuţit, ule i și te re be ntină . Să -ţi a ră t cum tre buie să ţii
pa le ta și cum să sta i în fa ţa șe va le tului.
Îl învă ţă câ te va noţiuni e le me nta re . Vince nt prinde a foa rte
re pe de .
— Bine , fă cu Ma uve . Te cre zuse m un ne tot, da r vă d că m-a m
înșe la t. Dimine a ţa poţi să vii a ici, să lucre zi la a cua re le . Între timp,
70
o să propun să te prime a scă și la Pulch ri ca me mbru provizoriu;
a colo a i să te poţi duce se a ra , de câ te va ori pe să ptă mâ nă , să
de se ne zi după mode l. Pe lâ ngă a sta , o să a i oca zia să fa ci
cunoștinţă și cu a lţi pictori. Câ nd înce pi să vinzi, a i să poţi de ve ni
me mbru pe rma ne nt.
— Da , vre a u ne a pă ra t să lucre z după mode l. Am să ca ut pe
cine va ca re să vină zilnic să -mi poze ze . Cre d că a tunci câ nd voi
izbuti să re da u a șa cum tre buie o figură ome ne a scă , re stul va ve ni
de la sine .
— Așa e , îi dă du Ma uve dre pta te . Figura e ste ce l ma i gre u de
prins, da r, da că a i izbutit-o, a tunci orice , și pomii, și va cile , și
a pusurile de soa re ţi se pa r simple . Pictorii ca re nu a cordă a te nţie
chipului ome ne sc își da u se a ma , de fa pt, că nu sunt în sta re să -l
prindă .
Vince nt își cumpă ră pa t, dra pe rii pe ntru fe re a stră , plă ti chiria și
bă tu în ţinte , pe pe re te , schiţe le fă cute în Bra ba nt. Știa bine că a șa
cum e ra u nu se pute a u vinde - stâ ngă ciile îi să re a u în ochi - da r
a ve a u totuși în e le ce va din na tură , se simţe a în e le o a numită
pa siune . N-a r fi putut spune da r din ce re ie șe a a ce a stă pa siune și
cum de a pă ruse în de se ne . Nu-și dă du se a ma de a de vă ra ta e i
71
va loa re de câ t după ce se împrie te ni cu De Bock .
De Bock e ra un om fe rme că tor. Primise o e duca ţie a le a să ,
a ve a ma nie re distinse și un ve nit a sigura t. Fuse se cre scut în
Anglia . Vince nt fă cu cunoștinţă cu e l la „Goupil and Com pany ”. De
Bock e ra tocma i contra riul lui Vince nt în toa te privinţe le ; lua via ţa
la întâ mpla re , nimic nu-l întrista , da r nici nu-l e ntuzia sma . Linia
gurii nu-i de pă șe a lă ţime a nă rilor și între a ga lui înfă ţișa re e ra
ginga șă .
— Nu vre i să ie i o ce a șcă de ce a i la mine ? îl între ba se . Aș vre a
să -ţi a ră t ultime le me le lucră ri. De câ nd îmi vinde Te rste e g
ta blourile , îmi fa ce impre sia că a m că pă ta t o se nsibilita te nouă .
Ate lie rul lui se a fla în W ille mspa rk, ca rtie rul a ristocra tic din
Ha ga . Pe re ţii e ra u a cope riţi cu o ca tife a de culoa re ince rtă . În
fie ca re colţ a l încă pe rii te îmbia câ te un diva n moa le cu pe rne
boga te . Se a fla u, de a se me ni, mă suţe de fuma t, ra uri înţe sa te cu
că rţi și ca rpe te orie nta le . Gâ ndindu-se la a te lie rul lui, Vince nt se
simţi un fe l de pustnic.
De Bock a prinse ga zul sub un sa mova r ruse sc și trimise
jupâ ne a sa după pră jituri. Apoi scoa se o pâ nză dintr-un unghe r și o
a șe ză pe șe va le t.
— Asta -i ultima , spuse e l. Nu vre i să fume zi o ţiga ră de foi în
timp ce o prive ști? Poa te că a șa o să -ţi pla că ma i mult, cine știe ?!
Vorbe a pe un ton ușor a muza t. De câ nd îl scose se Te rste e g din
a nonima t, încre de re a în sine i se urca se la ca p. Era sigur că lui
Vince nt o să -i pla că ta bloul. Aprinse una din ţiga re te le lungi,
ruse ști, pe ntru ca re e ra ve stit în toa tă Ha ga , și-l ce rce tă pe Vince nt,
înce rcâ nd să -i cite a scă pe fa ţă impre siile .
Vince nt prive a cu a te nţie pâ nza prin fumul a lbă strui împră știa t
de ţiga ra scumpă a lui De Bock. Simţe a în a titudine a a ce stuia
a ște pta re a cumplită , încorda tă ca re -l cuprinde pe a rtist ori de câ te
ori își supune pe ntru întâ ia oa ră lucră rile unor ochi stră ini. Ce
tre buia să -i spună oa re ? Pe isa jul nu e ra ră u, da r nici bun. Se mă na
mult pre a bine cu De Bock, a dică e ra lipsit de pe rsona lita te . Își
a duse a minte cum se ne că je a și se înfuria câ nd vre un tâ nă r
pa rve nit îndră zne a să -și de a a e re de supe riorita te în fa ţa de se ne lor
sa le . De și ta bloul e ra dintre a ce le a de spre ca re pute a i să -ţi forme zi
o pă re re dintr-o singură privire , continuă totuși să -l studie ze .
— Ai un simţ de ose bit pe ntru pe isa j, De Bock, spuse e l. Și e
cla r că știi cum să -l fa ci câ t ma i a tră gă tor.
— O, mulţume sc, fă cu De Bock, încâ nta t de ce e a ce e l lua dre pt
la udă . Nu vre i să ie i o ce a șcă de ce a i?
De te a mă să n-o ve rse pe covorul scump, Vince nt a pucă ce a șca
strâ ns, cu a mâ ndouă mâ inile . De Bock își umplu și e l o ce a șcă din
sa mova r. Vince nt își inte rzise cu stră șnicie să spună ce va ră u
de spre ta blou. De Bock îi plă ce a și a r fi vrut să și-l fa că prie te n.
Da r a rtistul se tre zi în e l și nu izbuti să -și înă bușe simţul critic.
 — Un singur lucru a m impre sia că nu-mi pla ce la pâ nza a sta .
De Bock luă ta va din mâ na fe te i ca re -i se rve a .
— Ia o pră jitură , bă trâ ne ! îi spuse .
Vince nt re fuză , că ci nu ve de a cum a r fi putut să mă nâ nce
pră jitura și să ţină și ce a șca de ce a i în mâ nă .
— Ce spune a i că nu-ţi pla ce ? între bă de Bock, ca și câ nd n-a r fi
fost vorba de ta bloul lui.
— Chipurile ome ne ști, nu pa r a de vă ra te .
— Știi, se de stă inui De Bock, întinzâ ndu-se a le ne pe un diva n
comod. De multe ori m-a m gâ ndit să mă a puc te me inic de figurile
ome ne ști. Da r se pa re că n-a m re ușit nicioda tă . Aduc un mode l,
lucre z câ te va zile și, de oda tă , mă simt a tra s de un pe isa j. La urma
urme i, e lucru hotă râ t că pe isa jul ră mâ ne spe cia lita te a me a , prin
urma re n-a m de ce să mă fră mâ nt pre a mult din ca uza chipurilor,
nu-i a șa ?
— Chia r da că picte z pe isa je , spuse Vince nt, îmi dore sc
întotde a una să re da u în e le ce va din figura ome ne a scă . Cre a ţia
dumita le o de pă șe ște pe -a me a cu a ni de zile ; în a fa ră de a sta ,
dumne a ta e ști un a rtist consa cra t. Vre i să -mi îngă dui totuși să -ţi
spun un cuvâ nt de critică prie te ne a scă ?
— Nu mi-a r fa ce de câ t plă ce re .
— Ei bine , a tunci a ș spune că picturii dumita le îi lipse ște
pa siune a .
— Pa siune a ? re pe tă De Bock, fă câ ndu-i cu ochiul lui Vince nt în
timp ce se a ple ca pe ste sa mova r. De spre ca re a nume , dintre
multe le fe luri de pa siuni, vorbe ști?
— E de stul de gre u de e xplica t, da r simţire a dumita le pa re
oa re cum ne hotă râ tă . După pă re re a me a , a r pute a fi ce va ma i
pute rnică .
— Da r bine , bă trâ ne , fă cu De Bock, îndre ptâ ndu-se de mijloc și
privind de a proa pe unul din ta blourile sa le , nu pot să fa c risipă de
e moţie pe toa tă pâ nza numa i pe ntru că -mi ce re lume a , nu-i a șa ?
Picte z ce vă d și ce simt. Da că nu simt nici o pa siune sâ nge roa să ,
cum a ș pute a s-o re da u din vâ rful pe nsule i? Așa ce va nu se poa te
cumpă ra la bă că nie cu kilogra mul. Ce zici, n-a m dre pta te ?
Ate lie rul lui Vince nt pă re a a proa pe me schin și mize r fa ţă de ce l
a l lui De Bock, da r e l e ra conștie nt că pre ze nta și une le
compe nsa ţii pe ntru a ce ste ne a junsuri. Împinse pa tul din fund, într-
un colţ, a scunse obie cte le de bucă tă rie ; voia ca locul să se me ne a
a te lie r de pictor, nu a locuinţă . Nu-i sosise ră încă ba nii lui The o,
da r îi ma i ră mă se se ră câ ţiva din ce i împrumuta ţi de Ma uve . Îi
folosi ca să plă te a scă mode le . Nu mult după ce -și a ra njă a te lie rul,
Ma uve ve ni să -l vizite ze .
— Mi-a u tre buit doa r ze ce minute ca să vin pâ nă a ici, spuse e l
privind în jur. Da , me rge . Ar fi fost ma i bine să a i lumina de la
nord, da r me rge și a șa . O să fa că impre sie bună ce lor ca re a u
bă nuit că e ști un a ma tor și te ocupi de pictură numa i ca să -ţi omori
timpul. Vă d că a i lucra t după mode l a zi.
— Da . Lucre z zilnic, da r mă costă ca m mult.
— Pâ nă la urmă , e totuși ce a ma i ie ină ca le . Ești în pa nă de
ba ni, Vince nt?
— Mulţume sc, ve re Ma uve . Mă de scurc.
Socote a că nu e ra bine să a jungă o pova ră fina ncia ră pe ntru
Ma uve . Ma i a ve a doa r un fra nc în buzuna r, a tâ t câ t să ma i
mă nâ nce o zi, da r voia ca Ma uve să nu fa că a ltce va de câ t să -l
înve ţe ; ba nii n-a ve a u, la urma urme lor, nici o importa nţă .
Ma uve își pe tre cu o oră a ră tâ ndu-i cum se a me ste că culorile la
o a cua re lă și cum tre buie spă la tă . Vince nt încurca tre burile de stul
de ră u.
— Nu te lă sa de scura ja t, îi spuse Ma uve ve se l. Ai să strici ce l
puţin vre o ze ce de se ne îna inte de a a junge să mâ nuie ști bine
pe nsula . Dă -mi să ma i vă d ultime le ta le schiţe din Bra ba nt.
Vince nt le scoa se . Vă rul lui e ra a tâ t de stă pâ n pe te hnică , încâ t
nu-i tre buia u vorbe multe pe ntru a scoa te la ive a lă slă biciune a de
ba ză a une i lucră ri. Nu spune a nicioda tă : „Asta e gre șit” și a tâ ta
tot, ci se price pe a întotde a una să de a sfa turi: „Înce a rcă a șa și
a șa !” Vince nt îl a scultă fă ră murmur, că ci știa că Ma uve îi vorbe a
a șa cum și-a r fi vorbit lui însuși da că a r fi da t gre ș în vre una din
pâ nze .
— Știi să de se ne zi, zise Ma uve . Anul ă sta de lucru în cre ion ţi-a
fost de ma re folos. N-o să mă mir de loc da că Te rste e g îţi va
cumpă ra în curâ nd a cua re le le .
Ace a stă spe ra nţă îmbie toa re nu i-a folosit însă lui Vince nt
câ tuși de puţin în ce le două zile câ t ră ma se fă ră o ce ntimă în
buzuna r. Tre cuse a proa pe o să ptă mâ nă , și ce i 100 de fra nci de la
The o încă nu sosise ră . Ce se întâ mpla se oa re ? Se supă ra se The o
pe e l? Era cu putinţă ca The o să -l pă ră se a scă tocma i a cum, în clipa
câ nd se a fla în pra gul ca rie re i? Gă si un timbru în buzuna rul de la
ha ină și-i scrise fra te lui să u, rugâ ndu-l să -i trimită mă ca r o pa rte
din ba ni, ca să poa tă mâ nca și plă ti din câ nd în câ nd câ te un
mode l.
Timp de tre i zile o duse fă ră nici o îmbucă tură , dimine a ţa
lucrâ nd la a cua re le în a te lie rul lui Ma uve , după -a mia za fă câ nd
schiţe în ca ntine le să ra cilor și în să lile de a ște pta re de cla sa a
tre ia , ia r se a ra lucrâ nd din nou fie la Pulch ri, fie ia ră și la Ma uve . Se
te me a ca vă rul lui să nu-și de a se a ma de situa ţia în ca re se a fla și
să se de scura je ze . Era sigur că , de și Ma uve a junse se să -l
simpa tize ze , l-a r fi înlă tura t fă ră nici o șovă ire da că ne ca zurile lui
a r fi a juns să -i stâ nje ne a sca propria cre a ţie . Câ nd Je t îl invită la
ma să , Vince nt re fuză .
 Dure re a surdă , stă ruitoa re din a dâ ncul stoma cului îi re a duse în
a mintire Borina ge ul. Ave a să fie , oa re , toa tă via ţa flă mâ nd? Nu
e xistă pe ntru e l nică ie ri un popa s de liniște și înde stula re ?
A doua zi lă să de -o pa rte mâ ndria și se duse la Te rste e g cu
gâ ndul că pute a să ca pe te ze ce fra nci împrumut de la omul ca re
între ţine a jumă ta te din pictorii din Ha ga .
Te rste e g e ra ple ca t la Pa ris, pe ntru a fa ce ri.
Vince nt fă cu fe bră , nu ma i putu ţine cre ionul în mâ nă și că zu la
pa t. A doua zi se tâ rî din nou în Pla a ts, și de da ta a sta îl gă si pe
Te rste e g. Ace sta îi fă gă duise lui The o că va a ve a grijă de Vince nt,
a șa că -i împrumută 25 de fra nci.
— Mă gâ nde a m să -ţi fa c o da tă o vizită la a te lie r, Vince nt, îi
spuse e l. Am să tre c în curâ nd.
Vince nt n-a vu pute re de câ t să -i ră spundă politicos. Voia să
ple ce câ t ma i de gra bă și să mă nâ nce . În drum spre „Goupil and
Com pany ”, se gâ ndise : „De -a ș pute a fa ce rost de ce va ba ni, totul s-
a r a ra nja ”. Da r a cum, câ nd a ve a ba nii, e ra ma i ne norocit de câ t
îna inte . Se simţe a ră u și îngrozitor de singur.
„Mâ nca re a o să vinde ce toa te a ste a ”, își fă cu e l cura j.
Hra na îi goni chinul din stoma c, da r nu și se ntime ntul de
singură ta te ca re stă ruia unde va , într-un unghe r a scuns a l sufle tului.
Își cumpă ră niţe l tutun ie in, se duse a ca să , se întinse pe pa t și
fumă o pipă . Dorul de Ka y îl cuprinse cu o forţă nă pra snică . Se
simţe a a tâ t de de znă dă jduit, de ne norocit, încâ t nici nu pute a să
ma i re spire . Să ri din pa t, de schise fe re a stra și scoa se ca pul a fa ră ,
în noa pte a de ia nua rie , troie nită de ză pa dă . În minte îi a pă ru
ima gine a re ve re ndului Stricke r. Îl scutură un fior, ca și câ nd s-a r fi
sprijinit înde lung de zidul de pia tră re ce a l une i bise rici. Închise
fe re a stra , își luă ha ina și pă lă ria și fugi a fa ră , spre câ rciuma pe
ca re o vă zuse în fa ţa gă rii Ryn.
 2. CHRISTINE

Câ rciuma e ra lumina tă doa r de două lă mpi cu pe trol, una la

intra re și a lta de a supra te jghe le i, re stul loca lului pie rzâ ndu-se în
obscurita te . De -a lungul pe re ţilor se înșira u câ te va bă nci, în fa ţa
că rora se a fla u me se cu tă blii de ma rmură pe striţă . Era o câ rciumă
pe ntru oa me ni ne voia și. Pe re ţii e ra u spă lă ciţi, ia r pa rdose a la , de
cime nt ; pă re a ma i de gra bă un loc de re fugiu de câ t de pe tre ce re .
Se a șe ză la una din me se , re ze mâ ndu-se istovit de pe re te . Își
îndura ma i ușor ne ca zul a tunci câ nd lucra și a ve a ba ni pe ntru de -
a le gurii și pe ntru mode le ; simţe a însă într-una ne voia une i
tovă ră șii, a unui sufle t a propia t, cu ca re să poa tă schimba mă ca r o
vorbă de spre vre me a de -a fa ră . Că tre cine să se îndre pte oa re ?
Ma uve e ra ma e strul lui, Te rste e g un om pre a importa nt și ocupa t,
De Bock un bogă ta ș, un om de lume . Poa te că un pa ha r de vin îl va
a juta să tre a că pe ste clipe le a ste a gre le ... Mâ ine se va a puca din
nou de lucru, și toa te îi vor pă re a ma i ușoa re .
Își sorbe a cu înghiţituri mici pa ha rul de vin roșu, ca m a cru. Era
puţină lume în câ rciumă . În fa ţa lui, la o ma să , se a șe za se un
muncitor a că rui me se rie n-o pute a i ghici după înfă ţișa re . O fe me ie
îmbră ca tă ţipă tor stă te a împre ună cu un bă rba t în colţul de lâ ngă
te jghe a . Ală turi de ma sa lui șe de a o fe me ie singură . Nu se uită la
e a ; che lne rul, în tă ce re , îi strigă grosola n:
— Ma i vre i vin?
— Nu ma i a m nici un ba n, ră spunse e a .
Atunci Vince nt se întoa rse și o între bă :
— N-a i vre a să be i un pa ha r cu mine ?
Fe me ia se uită o clipă la e l.
 — Ba da .
Che lne rul a duse pa ha rul cu vin, luă ce le două ze ci de ce ntime
și ple că . Me se le e ra u foa rte a propia te una de a lta .
— Mulţume sc, spuse fe me ia .
Vince nt o ce rce tă cu lua re -a minte . Nu ma i e ra tâ nă ră și nici
frumoa să , a ră ta ușor ve ste jită , ca o fiinţă ca re tre cuse prin multe în
via ţă . Era sla bă , da r bine fă cută . Mâ na , încle șta tă pe pa ha rul de
vin, îi a tra se a te nţia ; nu e ra de loc o mâ nă de cucoa nă , ca a lui
Ka y, ci mâ na une i fe me i ca re munce a din gre u. În lumina a ce e a
72 73
ște a rsă îi a minti o figură ciuda tă de Cha rdin sa u Ja n Ste e n . Ave a
na sul încovoia t, a rcuit la mijloc, și o umbră de musta ţă pe buza de
sus. Ochii, triști, pă stra u totuși o lică rire de vioiciune în e i.
— Pe ntru nimic, ră spunse e l. Eu tre buie să -ţi mulţume sc că -mi
ţii de urâ t.
— Mă che a mă Christine . Pe tine ?
— Vince nt.
— Lucre zi a ici, în Ha ga ?
— Da .
— Și ce fa ci?
— Sunt pictor.
— Oh! Și a sta e tot o via ţă de ia d, nu-i a șa ?
— Câ te oda tă .
— Eu sunt spă lă tore a să . Câ nd a m de stulă pute re să munce sc.
Da r a sta nu se întâ mplă pre a de s.
— Și a tunci ce fa ci?
— Multă vre me a m fă cut trotua rul. Câ nd mi-e le ha mite de
muncă , mă întorc a colo.
— E gre u să fii spă lă tore a să ?
— Auzi vorbă ! Munce ști 12 ore pe zi și nu ţi se plă te ște ma i
nimic. Une ori, după ce spă l toa tă ziua , tre buie să ca ut un bă rba t ca
să fa c rost de mâ nca re pe ntru copii.
— Câ ţi copii a i, Christine ?
— Cinci. Și încă unul pe drum.
— Soţul ţi-a murit?
— Nu. Fie ca re e fă cut cu a ltul.
— Asta a îngre una t lucrurile , nu-i a șa ?
Ridică din ume ri.
— Isuse Cristoa se ! S-a ma i pome nit vre oda tă mine r ca re să nu
coboa re în mină numa i pe ntru că s-a r pute a să -i ră mâ nă oa se le
a colo?
— Nu... și știi cu cine i-a i fă cut?
— Îl ţin minte numa i pe întâ iul pă că tos, ă lorla lţi nu le știu nici
mă ca r nume le .
— Da r de ta tă l copilului ca re vine știi ce va ?
— De , nu sunt sigură . Atunci e ra m pre a bolna vă ca să pot
spă la , a șa că a m fă cut ca m mult trotua rul. Da r n-a re a fa ce .
— Ma i be i un pa ha r cu vin?
74
— Zi ma i bine un gin cu bitter .
Scormoni prin ge a ntă și scoa se un ca pă t de ţiga ră groa să ,
ne a gră , pe ca re îl a prinse .
— După cum a ră ţi, nu cre d că -ţi me rge pre a groza v. Vinzi vre o
pictură ?
— Nu, a bia sunt la înce put.
— Pa ri de stul de tre cut pe ntru un înce pă tor.
— Am tre ize ci de a ni.
— Ară ţi ca de pa truze ci. Și-a tunci din ce tră ie ști?
— Fra te le me u îmi trimite ce va ba ni.
— Ei, nu-i mult ma i ră u de câ t să fii spă lă tore a să .
— Cu cine locuie ști, Christine ?
— Stă m cu toţii la ma ma .
 — Știe că fa ci trotua rul?
Fe me ia râ se zgomotos, da r fă ră pic de ve se lie .
— Doa mne , pă i cum să nu știe ? Doa r e a m-a învă ţa t. Ea ce
cre zi c-a fă cut toa tă via ţa ? Așa m-a a vut pe mine și pe fra te le me u.
— Ce me se rie a re fra te le tă u?
— Și-a a dus o fe me ie în ca să și tră ie ște pe spina re a e i.
— Asta nu-i o pildă pre a bună pe ntru ce i cinci copii a i tă i, nu?
— Ei și! Pâ nă la urmă tot a șa or să fa că și e i.
— Via ţa a sta e a tâ t de ciuda tă , toa te -s pe dos, nu-i a șa ,
Christine ?
— Și da că te va iţi, tot n-a jută la nimic. Ia spune ma i bine , ma i
da i un râ nd? Ce -a i pă ţit la mâ nă ? Va i, ce ra nă urâ tă !
— Mi-a m a rs-o.
— O, da r tre buie să te fi durut, nu glumă .
Îi luă mâ na cu milă .
— Nu, Christine , nu m-a durut. Așa a m vrut e u.
— De ce a i ve nit a ici singur? N-a i prie te ni? între bă e a , lă sâ ndu-
i mina .
— Doa r pe fra te le me u, da r e de pa rte , tocma i la Pa ris.
— Câ nd e ști singur e și ma i ră u, nu-i a șa ?
— Da , Christine , foa rte ră u.
— Și e u mă simt de multe ori la fe l. Aca să a m copiii, pe ma ma
și pe fra te le me u. Și ma i sunt toţi bă rba ţii ă ia pe ca re -i a gă ţ pe
stra dă . Cu toa te a ste a , tot singur te simţi, nu-i a șa ? Nu-s oa me ni pe
ca re să te sprijini. Ar tre bui să fie cine va la ca re să ţii cu a de vă ra t.
— N-a i ţinut nicioda tă la nime ni, Christine ?
— Ba da , la primul. N-a ve a m de câ t șa ispre ze ce a ni. Era boga t.
N-a putut să mă ia din ca uza fa milie i. Da r îmi dă de a ba ni pe ntru
copil. Apoi a murit și a m ră ma s pe drumuri.
— Câ ţi a ni a i?
 — Tre ize ci și doi. Pre a bă trâ nă ca să ma i fa c copii. Doctorul de
la dispe nsa r mi-a spus că ă sta de -a cu o să mă de a ga ta .
— N-o să se întâ mple nimic da c-a i să a i o îngrijire me dica lă
bună .
— Cum dra cu să a m! N-a m nici un ba n pus de opa rte , și
doctorilor de la dispe nsa r puţin le pa să ; a u pre a multe bolna ve de
îngrijit.
— N-a i nici un mijloc să strâ ngi ce va ba ni?
— Ba da . Da că fa c trotua rul toa tă noa pte a vre o două luni în șir.
Da r a sta m-a r omorî și ma i re pe de de câ t copilul.
Câ te va clipe ră ma se ră tă cuţi.
— Și a cum unde te duci, Christine ?
— Am da t în brâ nci toa tă ziua la spă lă torie și-a m ve nit a ici să
da u pe gâ t un pă hă re l, că sunt frâ ntă de obose a lă . Tre buia u să -mi
plă te a scă un fra nc juma te , da r m-a u a mâ na t pe sâ mbă tă , lua -i-a r
dra cu! Tre buie ne a pă ra t să fa c rost de doi fra nci pe ntru mâ nca re .
M-a m oprit să -mi tra g niţe l sufle tul îna inte de a că uta un bă rba t.
— N-a i vre a să fiu e u a ce la , Christine ? Sunt a tâ t de singur. Aș
vre a să me rg cu tine .
— Ba bine că nu. Îmi ie i o grijă de pe ca p. Și-a fa ră de a sta , pa ri
un bă ia t bun.
— Și tu îmi pla ci, Christine . Câ nd mi-a i lua t mâ na a rsă ... a fost
primul cuvâ nt bun pe ca re mi l-a spus o fe me ie , nu ma i ţin minte
de câ nd.
— Uite , ve zi, a sta mă miră . Nu e ști bă ia t urâ t. Și pa ri un om
cumse ca de .
— Numa i că n-a m noroc în dra goste ...
— Da , a șa se -ntâ mplă . Ma i be m un râ nd?
— Știi ce ? Eu cre d că noi doi n-a ve m ne voie să ne a me ţim ca să
simţim ce va unul pe ntru a ltul. Ma i bine ia tu ba nii ca re mi-a u ma i
ră ma s. Îmi pa re ră u că n-a m ma i mult.
— După cum a ră ţi, pa rc-a i a ve a ma i multă ne voie de e i de câ t
a m e u. La să , poţi să vii și fă ră e i. După ce ple ci, gă se sc e u pe a ltul
pe ntru ce i doi fra nci.
— Nu, te rog să -i prime ști. Eu n-a m a tâ ta ne voie . Am
împrumuta t de la un prie te n două ze ci și cinci de fra nci.
— Atunci e -n re gulă . Ha i să me rge m.
În drum spre ca să , prin întune ricul stră zilor, vorbiră de una , de
a lta , ca doi ve chi prie te ni. Fe me ia îi pove sti crâ mpe ie din via ţa e i,
da r fă ră să se înduioșe ze sa u să se plâ ngă de soa rtă .
— Ai poza t vre oda tă ca mode l?
— Câ nd e ra m ma i tâ nă ră .
— N-a i vre a să -mi poze zi și mie ? N-a m să -ţi pot plă ti pre a mult.
Nici mă ca r un fra nc pe zi. Da r, după ce -oi înce pe să vâ nd, o să -ţi
pot da și doi fra nci. Oricum, e ma i bine de câ t să spe li rufe .
— Să știi că a sta mi-a r plă ce a . Am să vin și cu bă ia tul. Pe e l te
la s să -l picte zi gra tis. Câ nd te plictise ști de mine , ţi-o trimit pe
ma ma . I-a r plă ce a și e i să ma i scoa tă din câ nd în câ nd câ te un
fra nc. Fa ce cură ţe nie cu ziua .
În ce le din urmă , a junse ră la e a a ca să . Șe de a într-o clă dire
gre oa ie , de pia tră , cu un singur e ta j și curte .
— Fii pe pa ce , n-a i să da i ochi cu nime ni, spuse Christine .
Ca me ra me a e chia r în fa ţă .
Că mă ruţa e ra simplă , mode stă , cu un ta pe t de hâ rtie obișnuită
ca re îi dă de a o înfă ţișa re liniștită , ce nușie , ca într-un ta blou de
Cha rdin, gâ nde a Vince nt. Pe pode a ua de le mn e ra întinsă o
rogojină și o buca tă de covor ve chi, purpuriu. Într-un colţ se a fla o
sobă de bucă tă rie , într-a ltul un scrin, și în mijloc un pa t la rg. Era o
a de vă ra tă locuinţă de fe me ie muncitoa re .
Câ nd de schise ochii a doua zi dimine a ţa și între ză ri prin lumină
tulbure a zorilor o fă ptură ome ne a scă a lă turi de e l, lume a i se pă ru
mult ma i prie te noa să . În locul sufe rinţe i și a l singură tă ţii se
a ște rnuse un a dâ nc se ntime nt de pa ce .

3. DESENUL PROGRESEAZĂ

Cu poșta din a ce e a și zi primi plicul cu ce i o sută de fra nci de la

The o. Fra te le lui nu putuse să -i trimită ba nii la întâ i a le lunii ci
numa i după câ te va zile . Se nă pusti a fa ră și, vă zâ nd în a propie re o
bă trâ nă ca re -și să pa gră dina din fa ţa ca se i, îi ofe ri pe loc cincize ci
de ce ntime ca să vină să -i poze ze . Bă trâ na primi bucuroa să .
Se gâ ndi că a r fi nime rit s-o înfă ţișe ze într-un ca dru dome stic,
potrivit vâ rste i e i, și o a șe ză în a te lie r, lâ ngă sobă , a proa pe de
horn, cu un mic ce a inic a lă turi. Că ută tonul ca re să re de a ce l ma i
bine se nină ta te a și molcomul lică r de via ţă de pe chipul bă trâ ne i.
Fă cu tre i sfe rturi din a cua re lă într-o culoa re de un ve rde spă lă cit.
Tra tă colţul în ca re stă te a fe me ia cu gingă șie , că ldură și duioșie . În
ultimul timp de se ne le îi ie șise ră ţe pe ne , usca te , lipsite de se vă .
Acum totul e ra curgă tor. Tre cu schiţa pe cura t și izbuti să e xprime
pe de plin ce e a ce dorise . Îi e ra re cunoscă tor Christine i pe ntru
schimba re a pe ca re o produse se în e l. Lipsa de iubire e ra în sta re
să -i provoa ce chinuri fă ră ma rgini, da r nu pute a să -l distrugă , în
timp ce lipsa une i fe me i cu ca re să împa rtă pa tul a junge a să -i se ce
toa te izvoa re le cre a ţie i, să -l nimice a scă .
 „Dra goste a trupe a scă îţi dă impuls, murmură e l, în timp ce
de se nul se contura curgă tor, cu ușurinţă . E de mira re că pa pa
Miche le t nu pome ne ște nicioda tă de spre a sta .”
Se a uzi un ciocă nit în ușă . Vince nt po i înă untru pe m ijnh eer
Te rste e g. Pa nta lonii lui vă rga ţi a ve a u o dungă impe ca bilă . Pa ntofii
ca fe nii, cu bot rotund luce a u ca oglinda . Ba rba îi e ra potrivită cu
grijă , pă rul pie ptă na t cu că ra re într-o pa rte și gule rul de o a lbe a ţă
sclipitoa re .
Te rste e g se a ră tă since r încâ nta t vă zâ nd că Vince nt a ve a un
a te lie r a de vă ra t și se puse se se rios pe tre a bă . Îi plă ce a să va dă
tine ri a rtiști me rgâ nd pe ca le a succe sului; a sta e ra pa siune a și,
totoda tă , me se ria lui. Voia totuși ca succe sul să vină pe că i bă tute
și dina inte sta bilite ; gă se a că e ma i bine ca un om să de a gre ș
înce rcâ nd să -și croia scă drum prin mijloa ce tra diţiona le de câ t să
izbute a scă înfrâ ngâ nd re gulile . Pe ntru e l re gulile jocului e ra u ma i
importa nte chia r de câ t succe sul însuși. Te rste e g e ra un om
cumse ca de , onora bil și pre tinde a tuturor să fie la fe l. Nu a dmite a
că pot e xista împre jură ri ca re să schimbe ră ul în bine sa u pă ca tul
în mâ ntuire . Pictorii ca re -și vinde a u ta blourile prin firma „Goupil
and Com pany ” știa u că tre buie să se supună a ce stor ca noa ne .
Da că le -a r fi că lca t, e sigur că Te rste e g nu s-a r ma i fi inte re sa t de
pâ nze le lor, chia r de -a r fi fost ca podope re .
— Ei bine , Vince nt, zise e l, mă bucur că te gă se sc la lucru. Așa -
mi pla ce să -i vă d pe a rtiștii me i.
— Mă simt înda tora t că a ţi fă cut a tâ ta drum pe ntru mine ,
m ijnh eer Te rste e g.
— Câ tuși de puţin, Vince nt. De câ nd te -a i muta t a ici a m tot vrut
să viu să -ţi vă d a te lie rul.
Vince nt cuprinse cu privire a ma sa , sca une le , soba și șe va le tul.
— Nu pre a sunt multe de vă zut.
 — Nu-i nimic, pune -te pe tre a bă și curâ nd a i să -ţi poţi îngă dui
ma i mult. Ma uve mi-a spus că a i înce put să lucre zi la a cua re le ; să
știi că sunt foa rte că uta te . Cre d că a m să re ușe sc să -ţi vâ nd câ te va
dintre e le . De a ltfe l, și fra te le tă u urmă re ște a ce la și lucru.
— Tocma i pe ntru a sta mă stră duie sc, m ijnh eer.
— Pa ri să fii ma i bine dispus de câ t ie ri, câ nd te -a m vă zut.
— Da , ie ri nu mă simţe a m pre a bine , da r mi-a tre cut.
Se gâ ndi la vinul pe ca re -l bă use , la ginul cu bi er, la Christine
și se cutre mură gâ ndindu-se la ce -a r spune Te rste e g da că a r a fla
de toa te a ste a .
— Vre ţi să vă uita ţi la câ te va dintre schiţe le me le ? Pă re re a
dumne a voa stră e de ma re pre ţ pe ntru mine .
Te rste e g se opri în fa ţa bă trâ ne i cu șorţ a lb, profila tă pe fondul
ve rde , spă lă cit. Tă ce re a lui nu ma i e ra a cum gre a , a pă să toa re , ca
a tunci, în Pla a ts. Se sprijini în ba ston câ te va clipe , a poi și-l a tâ rnă
de bra ţ.
— Da , da , spuse e l, te a propii. Pâ nă la urmă Ma uve o să
scoa tă un a cua re list din tine ; de a sta îmi pot da se a ma de pe
a cum. O să dure ze un timp, da r a i să re ușe ști. Tre buie să te
gră be ști însă , Vince nt, ca să -ţi poţi câ știga singur e xiste nţa . E de stul
de gre u și pe ntru The o să -ţi trimită în fie ca re lună câ te o sută de
fra nci; a m înţe le s a sta câ nd a m fost la Pa ris. Tre buie să a jungi să
te între ţii singur câ t ma i re pe de cu putinţă . Spe r să -ţi pot cumpă ra
câ t de curâ nd câ te va din schiţe le ce le mici.
— Vă mulţume sc, m ijnh eer, că vă da ţi a tâ ta oste ne a lă cu mine ,
sunte ţi foa rte a ma bil.
— Vre a u să te a jut să re ușe ști, Vince nt. Asta înse a mnă o
a fa ce re și pe ntru firma „Goupil”. Ime dia t ce lucră rile ta le vor
înce pe să se vâ ndă , a i să -ţi poţi închiria un a te lie r ma i bun, a i să -ţi
cumpe ri ha ine și a i să ie și și tu puţin în lume . E ne a pă ra t ne ce sa r,
da că vre i ca ma i tâ rziu să -ţi poţi vinde ta blourile în ule i. Ei, da r
tre buie să ma i tre c și pe la Ma uve . Vre a u să vă d a ce l Sch eveningen
pe ca re -l fa ce pe ntru Sa lon.
— O să ma i tre ce ţi pe la mine , m ijnh eer?
— Da , de sigur. Pe ste o să ptă mâ nă , două . Ţine -te se rios de
tre a bă , vre a u să vă d că a i progre sa t. Știi, tre buie să fa ci a șa ca
vizite le me le să fie re nta bile .
Îi dă du mâ na și ple că . Vince nt se cufundă din nou în lucru. O,
de -a r pute a să -și câ știge prin munca lui chia r și ce a ma i mode stă
e xiste nţă ; nu dore a nimic ma i mult. Să fie inde pe nde nt. Să nu ma i
fie o pova ră pe ntru nime ni. Și, ma i cu se a mă , să nu ma i fie ne voit
să se gră be a scă , să -și poa tă îngă dui să pă șe a scă înce t, da r sigur
pe drumul spre mă ie strie și să -și gă se a scă , în sfâ rșit, e xpre sia lui
proprie , înde lung că uta tă .
Poșta de după a mia ză îi a duse un bile t scris pe hâ rtie roz, din
pa rte a lui De Bock.

„Dragă Van Gogh ,

Vin m âine d im ineaţă în atelierul d um itale cu un m od el d e la Artz, ca
să lucrăm îm preună.
De B.”

Mode lul de la Artz se dove di a fi o fa tă de toa tă frumuse ţe a ,

ca re pre tinde a un fra nc și jumă ta te pe ntru poza t. Vince nt e ra
încâ nta t, că ci e l n-a r fi fost nicioda tă în sta re să poa tă plă ti un
a se me ne a mode l. În sobiţă duduia un foc bun, și fa ta se de zbră că
lâ ngă e a , ca să -i fie ma i ca ld. La Ha ga numa i mode le le de profe sie
poza u goa le . Asta îl scote a din fire pe Vince nt; e l a r fi vrut să
de se ne ze trupuri de bă rba ţi și fe me i ma i în vâ rstă , corpuri ca re
a ve a u e xpre sie și ca ra cte r.
— Am a dus și punga cu tutun, spuse De Bock, și o mică
gusta re , pe ca re mi-a pre gă tit-o me na je ra . M-a m gâ ndit că e ma i
bine să nu ne oprim din lucru ca să me rge m unde va să mâ ncă m.
— Am să ia u niţe l tutun de la dumne a ta . Al me u e ca m ta re
pe ntru pipa de dimine a ţă .
— Sunt ga ta , spuse mode lul, vre ţi să înce pe ţi?
— Cum o de se nă m, De Bock, în picioa re sa u a șe za tă ?
— Să înce rcă m ma i întâ i în picioa re . Am ne voie de câ te va
silue te pe ntru noul me u pe isa j.
De se na ră vre o oră și jumă ta te , pâ nă câ nd mode lul obosi.
— S-o de se nă m și stâ nd jos, spuse Vince nt. Corpul va fi ma i
de stins.
Lucra ră pâ nă la prâ nz, fie ca re a ple ca t pe ste pla nșe ta lui,
mormă ind doa r a ra re ori câ te o vorbă de spre lumină sa u tutun.
Apoi De Bock de sfă cu pa che tul și toţi tre i se strâ nse ră în jurul
sobe i, să mă nâ nce . Me ste ca u cu po ă fe liile subţiri de pâ ine cu
ca rne re ce și brâ nză , studiind schiţe le fă cute în cursul dimine ţii.
— E ciuda t ce privire obie ctivă ca pe ţi a supra lucrului tă u de
înda tă ce înce pi să mă nâ nci, re ma rcă De Bock.
— Pot să vă d ce -a i fă cut?
— Da , cu plă ce re .
De Bock a ște rnuse pe hâ rtie un chip a se mă nă tor cu ce l a l
mode lului; la corp însă nu gă sise nici o linie ca re să re de a
tră să turile ca ra cte ristice a le fe ţe i. Era pur și simplu un corp
de să vâ rșit, și a tâ ta tot.
— Ascultă , e xcla mă De Bock, uitâ ndu-se la schiţa lui Vince nt,
ce i-a i fă cut a colo în loc de fa ţă ? Asta e ce e a ce înţe le gi tu prin a
pune pa siune în pictură ?
— N-a m fă cut un portre t, ră spunse Vince nt. Am de se na t doa r
corpul.
— E prima oa ră câ nd a ud că fa ţa nu ţine de corp.
 — Uită -te puţin la pâ nte ce le pe ca re l-a i de se na t dumne a ta ,
zise Vince nt.
— Ei da ! Ce -i cu e l?
— Ara tă ca și câ nd a r fi umfla t cu a e r ca ld. Nu pot să -mi da u
se a ma da că înă untru sunt sa u nu mă runta ie .
— Tre buie ne a pă ra t să se va dă a șa ce va ? N-a m bă ga t de
se a mă că bia ta fa tă să umble cumva cu mă runta ie le a tâ rna te .
Mode lul continuă să mă nâ nce , fă ră să schiţe ze mă ca r un
zâ mbe t. Socote a că toţi a rtiștii sunt ca m într-o ure che . Vince nt
a șe ză schiţa lui a lă turi de ce a a lui De Bock.
— Fii a te nt, spuse e l, pâ nte ce le fă cut de mine tră ie ște , e plin
de ma ţe . Îţi da i se a ma numa i privindu-l de tone le de mâ nca re ce
și-a u fă cut loc prin la birintul dină untru.
— Și ce -a re a fa ce ă sta cu pictura ? între bă De Bock. Doa r nu
sunte m spe cia liști în visce re ! Vre a u să -i fa c pe ce i ce -mi prive sc
pâ nze le să a dmire pâ cla a nina tă în ra murile pomilor, soa re le
a sfinţind purpuriu în spa te le norilor, nu să va dă ma ţe .
În fie ca re dimine a ţă , cu noa pte a în ca p, Vince nt porne a ve se l
în că uta re a unui mode l. Râ nd pe râ nd, îi poza ră uce nicul unui
fie ra r, o bă trâ nă de la a zilul de ne buni de pe Ge e st, un vâ nză tor de
că rbuni, o bunică din Pa dde moe s sa u ca rtie rul e vre ie sc, ţinâ ndu-și
ne poţe lul de mâ nă . Mode le le îl costa u o mulţime de ba ni, a ce ia și
ba ni ca re tre buia u să -i a jungă pâ nă la sfâ rșitul lunii pe ntru
mâ nca re . Da r la ce i-a r fi folosit să se a fle la Ha ga și să studie ze cu
Ma uve da că n-a r fi fost în sta re să poa tă învă ţa câ t ma i re pe de cu
putinţă ? O să a ibă timp de stul să mă nâ nce ma i tâ rziu, după ce -și va
fa ce un nume .
Ma uve continua să -l instruia scă cu ră bda re . În fie ca re se a ră
Vince nt se duce a la Uile boome n să de se ne ze în a te lie rul ca ld, ca re
te îmbia la lucru. Une ori se de scura ja - a cua re le le lui ie șe a u
groa se , tulburi și posomorâ te . Ma uve se mă rgine a doa r să râ dă .
— De sigur că încă nu sunt bune . Da că lucrul tă u a r fi de pe
a cum limpe de , a r a ve a oa re ca re fa rme c, da r ma i tâ rziu a r de ve ni
proba bil gre oi. Acum te zba ţi din gre u și ie se prost, da r după un
timp o să me a rgă ma i re pe de și va ie și cla r.
— Asta -i a de vă ra t, ve re Ma uve , da r ce te fa ci da că e ști ne voit
să -ţi câ știgi e xiste nţa de pe urma de se nului?
— Cre de -mă , Vince nt, da că te gră be ști pre a ta re , a i să ra te zi ca
a rtist. „Omul zile i” e ste de obice i omul une i singure zile . În ma te rie
de a rtă se potrive ște ma i bine de câ t oriunde vorba ve che :
„Core ctitudine a e ce a ma i bună politică !” E ma i bine să te
chinuie ști un timp studiind se rios de câ t să fa brici ta blouri la modă ,
cu ca re să cuce re ști cumpă ră tori.
— Vre a u să fiu core ct fa ţă de mine însumi și să înfă ţișe z
a spe cte sobre , a de vă ra te , ca re să e moţione ze . Da r câ nd e ști ne voit
să -ţi câ știgi pâ ine a ... Am fă cut câ te va a cua re le , pe ca re m-a m
gâ ndit că Te rste e g a r pute a ... fire ște , îmi da u se a ma ...
— Să le vă d, spuse Ma uve .
Se uită la a cua re le și le rupse în bucă ţi.
— Ră mâ i la fe lul tă u bruta l de a lucra , Vince nt, nu a le rga după
a ma tori și spe cia liști de a rtă . Ce i ca re vor n-a u de câ t să vină e i
singuri la tine . La timpul cuve nit a i să da i roa de .
Vince nt a runcă o privire spre bucă ţile de hâ rtie ruptă .
— Îţi mulţume sc, ve re Ma uve , a ve a m ne voie de o a se me ne a
le cţie .
În se a ra a ce e a se a duna ră la Ma uve câ ţiva a rtiști:
We isse nbruch, cunoscut sub nume le de „Sa bia ne îndură toa re ”
75
pe ntru a sprime a cu ca re critica lucră rile a ltora , Bre itne r , De
76
Bock, Jule s Ba khuyze n și Ne uhuys, prie te nul lui Vos.
We isse nbruch e ra un omule ţ cu foa rte mult spirit. Nimic nu e ra
în sta re să -l încâ nte . Din câ te va vorbe fă ce a pra f tot ce nu-i plă ce a -
și nu-i plă ce a a proa pe nimic. Picta ce voia și cum voia , silind
publicul să -l a dmire . O da tă Te rste e g fă cuse o obse rva ţie critică
a supra une ia din pâ nze le lui, și de a tunci re fuza se să ma i vâ ndă
prin firma „Goupil and Com pany ”. Cu toa te a ce ste a , vinde a tot ce
picta ; nime ni nu știa cum și cui. Ave a o figură la fe l de a scuţită ca
și limba ; ca pul, na sul, bă rbia , totul e ra a scuţit, tă ios. Toţi se
te me a u de e l și râ vne a u la pre ţuire a lui. Numa i prin simplul fa pt că
dispre ţuia orice , dobâ ndise un fe l de fa imă na ţiona lă . Se re tra se cu
Vince nt într-un colţ, lâ ngă foc; scuipa din câ nd în câ nd în flă că ri, ca
să a udă sfâ râ ia la , și mâ ngâ ia un mula j de ghips.
— Aud că e ști un Va n Gogh, înce pu e l. Ai tot a tâ ta succe s în
pictură ca și unchii dumita le în vâ nza re a ta blourilor?
— Nu, e u n-a m succe s în nimic!
— Bra vo, a sta e a l dra cului de bine pe ntru dumne a ta ! Toţi
pictorii a r tre bui să cra pe de foa me pâ nă la șa ize ci de a ni. Abia
a tunci a r fi în sta re , poa te , să picte ze câ te va ta blouri bune .
— Aiure a ! Dumne a ta n-a i tre cut mult pe ste pa truze ci, și totuși
a i lucră ri bune .
Lui We isse nbruch îi plă cu a ce l „a iure a ”. Era pe ntru prima oa ră
de a ni încoa ce , câ nd cine va a ve a cura jul să -l înfrunte . Își a ră tă
a pre cie re a continuâ nd să -l a ta ce pe Vince nt.
— Da că socote ști că pictura me a e bună , a r fi ma i bine să te
la și de me se ria a sta și să te fa ci porta r de noa pte . De ce cre zi că
izbute sc să vâ nd a tâ ta ? Pe ntru că publicul e ignora nt și ta blourile
me le sunt niște porcă rii. Da c-a r fi ce va de ca pul lor, le -a ș pă stra
pe ntru mine . Nu, bă ie te . Acum doa r e xe rse z. Câ nd a m să împline sc
60 de a ni a m să înce p să picte z cu a de vă ra t. Și tot ce -a m să lucre z
a tunci a m să pă stre z pe ntru mine , ia r câ nd a m să mor a m să îngrop
ta blourile împre ună cu mine . Nici un a rtist nu înstră ine a ză ce e a ce
cre de că e de va loa re , Va n Gogh. El vinde publicului doa r
fle a curile .
Din colţul opus a l ca me re i, De Bock îi fă cu cu ochiul lui
Vince nt, ca re spuse :
— Ţi-a i gre șit me se ria , We isse nbruch, a r fi tre buit să te fa ci
critic de a rtă .
W e isse nbruch râ se ta re și strigă :
— Vă rul ă sta a l tă u nu-i chia r a tâ t de prost cum pa re , Ma uve .
Are ră spuns la orice !
Se întoa rse spre Vince nt și-i spuse cu cruzime :
— De ce dra cu umbli în zdre nţe le a ste a murda re ? De ce nu-ţi
cumpe ri niște ha ine ca lume a ?
Vince nt purta un costum ve chi de -a l lui The o, tra nsforma t
pe ntru e l. Ope ra ţia nu re ușise pre a bine și, de a ltfe l, Vince nt îl
purta se zi de zi în timp ce lucra cu a cua re le .
— Unchii dumita le a u a tâ ţia ba ni câ t să îmbra ce între a ga
popula ţie a Ola nde i. Nu-ţi da u nimic?
— De ce să -mi de a ? Sunt de pă re re a dumita le , că pictorii
tre buie să moa ră de foa me .
— Proba bil că n-a u încre de re în dumne a ta , și a tunci a u
dre pta te . Se zice că ce i din fa milia Va n Gogh sunt în sta re să
miroa să un pictor de la o poștă . Pe se mne că nu e nimic de ca pul
dumita le .
— Ma i du-te dra cului!
Vince nt îi întoa rse spa te le supă ra t, da r We isse nbruch îl a pucă
de bra ţ. Zâ mbe a la rg.
— Așa -mi pla ci! Am vrut să vă d câ t a i să re ziști. Pă stre a ză -ţi
cura jul, bă ie te ! Ai stofă !
Lui Ma uve îi plă ce a să improvize ze pa rodii în fa ţa invita ţilor.
Era fiu de pre ot, da r în via ţa lui nu e xista loc de câ t pe ntru o singură
re ligie : pictura . În timp ce Je t se rve a pe toa tă lume a cu ce a i,
biscuiţi de ca să și croche te de brâ nză , e l ma imuţă re a pre dica
de spre ba rca de pe scuit a a postolului Pe tru. „Primise sa u
moște nise Pe tru ba rca a ce e a ? O cumpă ra se în ra te ? Sa u poa te - o!
ce gâ nd oribil - o fura se ?” Pictorii umple a u ca me ra cu fum și
râ se te , înfule câ nd croche te și dâ nd pe gâ t cu o ra pidita te uimitoa re
nume roa se ce ști de ce a i.
— Ma uve s-a schimba t, își spuse Vince nt dus pe gâ nduri.
Nu știa că Ma uve tre ce a prin pre fa ce rile pricinuite de frigurile
cre a ţie i. Înce pe a o pâ nză într-o sta re de a pa tie , lucrâ nd a proa pe
fă ră inte re s. Înce t-înce t, pe mă sură ce ide ile i se le ga u în minte și
se limpe ze a u, i se tre ze a e ne rgia . Pe zi ce tre ce a , lucra tot ma i
mult, tot ma i îndâ rjit, ia r pe mă sură ce obie cte le picta te se
contura u cla r pe pâ nză , cre ște a și e xige nţa fa ţă de e l însuși.
Gâ ndurile îi zbura u și uita cu totul de fa milie , de prie te ni sa u de
a lte tre buri. Îl pă ră se a po a de mâ nca re , ia r noa pte a ză ce a tre a z,
cu ochii pironiţi în ta va n, gâ ndind la ce e a ce tre buia să picte ze ma i
de pa rte . Cu câ t îi slă be a u pute rile , cu a tâ t cre ște a sta re a de
e xcita re ne rvoa să . La un mome nt da t, a junge a să tră ia scă numa i
din e ne rgia siste mului ne rvos. Se tope a vă zâ nd cu ochii, ia r privirile
lui me la ncolice pă re a u pie rdute în ce a ţă . Cu câ t e ra ma i istovit, cu
a tâ t lucra ma i de zlă nţuit, la dispe ra re . Te nsiune a ne rvoa să ca re -l
stă pâ ne a urca me re u. În minte a lui știa lă murit câ t timp îi ma i
tre buia ca să sfâ rșe a scă ta bloul și-și încorda voinţa din ră spute ri,
să re ziste pâ nă la ca pă t. Era ca un om tortura t de o mie de de moni;
a ve a în fa ţă a ni între gi în ca re pute a să -și de să vâ rșe a scă pâ nza ,
da r ce va dinlă untrul lui îl sile a să se fră mâ nte ne înce ta t, două ze ci
și pa tru de ore din două ze ci și pa tru. Pâ nă la urmă , a junge a să fie
a tâ t de stă pâ nit de pa timă și de e xa lta re , încâ t, da că -i ie șe a cine va
în ca le , izbucne a într-o criză de ne rvi. Se dă ruia pâ nze i pâ nă la
ultima fă râ mă de pute re . Voinţa lui re zista întotde a una pâ nă la
ultima pică tură de vopse a , oricâ t timp i-a r fi ce rut de să vâ rșire a
ta bloului. Nimic nu pute a să -l doboa re îna inte de a -l ispră vi. Da r în
clipa câ nd te rmina pâ nza se pră bușe a gră ma dă , sle it, bolna v,
buima c. Îi tre buia u multe zile lui Je t ca să -i re fa că să nă ta te a fizică
și minta lă . În a ce ste ră stimpuri e ra a tâ t de să tul de pictură , încâ t
pâ nă și ve de re a une i vopse le sa u mirosul e i îi provoca u gre a ţă .
Înce t, foa rte înce t, pute rile îi re ve ne a u și, o da tă cu e le , i se tre ze a
din nou inte re sul, înce pe a să se învâ rte a scă prin a te lie r, cură ţind
pe nsule le . Ie șe a să se plimbe pe câ mp, la înce put fă ră să va dă
nimic. Apoi o prive liște îi a tră ge a a te nţia . Și, a șa , o lua de la
înce put.
Câ nd ve nise Vince nt prima oa ră la Ha ga , Ma uve tocma i
înce pe a pâ nza lui de la Sche ve ninge n. Acum, însă , pulsul i se
înte ţe a din ce în ce , și de lirul ce l ma i ne bun, ma i istovitor, da r și
ce l ma i mă re ţ dintre toa te , de lirul cre a ţie i, înce pe a să pună
stă pâ nire pe e l.

4. BĂRBATUL ARE NEVOIE DE O FEMEIE

Câ te va se ri ma i tâ rziu, Christine bă tu la ușa lui Vince nt. Era

îmbră ca tă într-o fustă ne a gră și o bluză a lba stru-închis, ia r pe ca p
purta o bone tă ne a gră . Stă tuse toa tă ziua în picioa re , la spă lă torie .
Câ nd e ra foa rte obosită , gura îi a tâ rna , între de schisă ; ciupiturile de
vă rsa t de pe fa ţă pă re a u să fie ma i ma ri și ma i a dâ nci de câ t își
a minte a Vince nt.
— Bună , Vince nt, spuse e a , m-a m gâ ndit să vin să vă d unde
sta i.
— Ești prima fe me ie ca re mă vizite a ză , Christine . Fii bine ve nită !
Îmi da i voie să -ţi ia u șa lul de pe ume ri?
Se a șe ză lâ ngă foc să se de zmorţe a scă . După câ te va clipe se
uită prin ca me ră .
— Nu-i ră u, zise e a . Doa r că -i pre a gol.
— Știu. N-a m ba ni pe ntru mobilă .
— Nu-i nimic, cre d că a i tot ce -ţi tre buie .
— Tocma i a ve a m de gâ nd să pre gă te sc cina , Christine . Vre i să
mă nâ nci cu mine ?
— De ce nu-mi spui Sie n, ca toa tă lume a ?
— Da , bine , Sie n.
— Ce -a i de mâ nca re ?
— Ca rtofi și ce a i...
— Azi mi-a u da t doi fra nci ă ia de la spă lă torie , mă duc să ia u
un pic de ca rne .
— Nu, te rog, a m e u ba ni. Mi-a trimis fra te le me u. Câ t îţi
tre buie ?
— Cre d că vre o cincize ci de ce ntime a jung.
Curâ nd se întoa rse cu ca rne a înve lită în hâ rtie . Vince nt îi luă
pa che tul din mâ nă , ga ta să se ocupe de ma să .
— Tu să sta i jos! Ha ba r n-a i de gă tit! La să -mă pe mine , că e u
sunt fe me ie .
Cum șe de a a ple ca tă de a supra sobe i, dogoa re a îi îmbujora
obra jii, fă câ nd-o să pa ră de stul de dră guţă . Ima gine a fe me ii tă ind
ca rtofi și punâ ndu-i la fie rt a ve a ce va fire sc, ne spus de intim.
Vince nt re ze mă un sca un de pe re te și, privind-o, simţi o că ldură
nă pă dindu-i sufle tul. Ace a sta e ra locuinţa lui, și ia tă că mâ inile
dră gă stoa se a le une i fe me i pre gă te a u ma sa pe ntru e l. De câ te ori
nu se vă zuse a stfe l în închipuire , a vâ nd-o pe Ka y a lă turi! Sie n
întoa rse privire a spre e l. Vă zu sca unul în e chilibru numa i pe două
picioa re , re ze ma t cu spe te a ză de pe re te .
— Sta i dre pt, ne bunule , strigă e a , ce , vre i să -ţi frâ ngi gâ tul?
Vince nt zâ mbi. Toa te fe me ile cu ca re vie ţuise sub a ce la și
a cope ră mâ nt, ma ma , surorile , mă tușile sa u ve rișoa re le - toa te ,
fă ră e xce pţie - îi spuse se ră : „Vince nt, sta i dre pt pe sca un. O să -ţi
frâ ngi gâ tul.”
— Bine , Sie n, o să sta u cum tre buie .
Da r, ime dia t ce e a se întoa rse cu spa te le , își fă cu vâ nt și,
re ze mâ ndu-și din nou sca unul de pe re te , continuă să pufă ie
mulţumit din lule a . Sie n a șe ză mâ nca re a pe ma să . Câ nd ie șise
după ca rne , cumpă ra se și două cornuri, a șa că , după ce te rmina ră
de mâ nca t ca rtofii și ca rne a , ște rse ră sosul cu pâ ine .
— Ei, spuse Sie n, pun ră mă șa g că tu nu e ști în sta re să gă te ști
a șa !
— Nu, Sie n, sigur că nu. Câ nd mă nâ nc ce va gă tit de mine nu-mi
da u se a ma da că e pe ște , pa să re , sa u dra cul gol!
La ce a i Sie n a prinse o ţiga ră de -a e i, cu tutun ne gru. Vorbe a u
cu însufle ţire de una , de a lta . Vince nt se simţe a ma i la la rgul lui cu
e a de câ t cu Ma uve sa u cu De Bock. Era între e i un fe l de
fra te rnita te pe ca re nu-și bă te a ca pul s-o înţe le a gă . Își spune a u
lucruri obișnuite , simplu, fă ră inte nţia de a -l fa ce pe ce lă la lt să
ră mâ nă mut de uimire . Câ nd Vince nt spune a ce va , e a îl a sculta
a te ntă ; nu a ște pta cu ne ră bda re să te rmine , ca să poa tă vorbi
de spre a le e i. Nu voia ne a pă ra t să se impună . Nici unul dintre e i
nu ţine a să -l impre sione ze pe ce lă la lt. Câ nd Sie n pove ste a de spre
via ţa e i, plină de gre ută ţi și sufe rinţe , Vince nt n-a ve a de câ t să
schimbe câ te va cuvinte , pe ntru ca pove stire a e i să de scrie de fa pt
propria lui via ţă . Nu e ra nimic pre te nţios în ce spune a u și nimic
ne fire sc câ nd tă ce a u. Era întâ lnire a a două sufle te , fă ră ma scă ,
de scă tușa te de orice conve nţii, a rtificii sa u de ose biri de cla să .
Vince nt se ridică .
— Ce vre i să fa ci? între bă e a .
— Să spă l va se le .
— Sta i jos, ha ba r n-a i cum se spa lă va se le . Eu sunt fe me ia .
Vince nt își a propie sca unul de sobă , își umplu pipa și tra se
mulţumit din e a , în timp ce Christine stă te a a ple ca tă de a supra
lighe a nului. Mâ inile e i, cu clă bucul de să pun pe e le , cu vine le în
re lie f și re ţe a ua întortoche a tă de zbâ rcituri ca re tră da u o muncă
înde lunga tă , e ra u de ose bit de e xpre sive . Vince nt luă hâ rtie și
cre ion și le de se nă .
— E plă cut a ici, zise e a câ nd te rmină va se le . De -a m a ve a a cum
puţin gin și be re a ma ră ...
Își pe tre cută se a ra sorbindu-și be re a . Vince nt o schiţă stâ nd cu
mâ inile în poa lă , pe sca unul de lâ ngă soba ca ldă , mulţumită că se
poa te odihni în voie . Dogoa re a focului și plă ce re a de a sta de
vorbă cu cine va ca re o înţe le ge îi dă de a u vioiciune și sprinte ne a lă .
— Câ nd a i să te rmini cu spă la tul rufe lor? o între bă Vince nt.
— Mâ ine . Abia a ște pt. Nu ma i pot îndura .
— Te -a i simţit ră u?
— Nu, da r se a propie , se a propie . Din câ nd în câ nd, îl simt cum
mișcă , ble ste ma tul!...
— De ci a i să poţi să -mi poze zi să ptă mâ na viitoa re ?
— Asta -i tot ce a m de fă cut, numa i să sta u?
— Asta -i tot. Une ori o să tre buia scă să sta i în picioa re , sa u
de zbră ca tă .
— Nu e ră u. Tu fa ci toa tă tre a ba și e u înca se z ba nii!...
 Se uită pe fe re a stră . Ninge a .
— Ce n-a ș da să fiu a cum a ca să ! E frig, n-a m de câ t șa lul ă sta și
a m de me rs, nu glumă !
— Mâ ine dimine a ţă a i cumva tre a bă pe a ici, prin împre jurimi?
— Da , la 6. E încă întune ric la ora a ia !
— Da că vre i, poţi să dormi a ici, Sie n. Aș fi bucuros să -mi ţii de
urâ t.
— Bine , da r nu te stinghe re sc?
— De loc. Pa tul e la t.
— Pot să doa rmă doi în e l?
— Ușor.
— Atunci ră mâ n.
— Îmi pa re bine .
— E dră guţ din pa rte a ta că mă inviţi, Vince nt.
— Ba e dră guţ din pa rte a ta că ră mâ i.
Dimine a ţa îi pre gă ti ca fe a ua , fă cu pa tul și mă tură prin a te lie r.
Apoi îl pă ră si ple câ nd la spă lă torie . După ple ca re a e i, oda ia îi
pă ru dintr-o da tă pustie .

5. „DĂ-I ZOR, TREBUIE SĂ-NCEPI SĂ VINZI!”

În după -ma sa a ce e a Te rste e g tre cu din nou pe la Vince nt. Ave a

ochii stră lucitori și obra jii îmbujora ţi de frigul înţe pă tor de a fa ră .
— Cum me rge , Vince nt?
 — Foa rte bine , m ijnh eer Te rste e g. Mă bucur mult că a ţi tre cut
ia r să mă vizita ţi.
— Poa te a i ce va inte re sa nt să -mi a ră ţi. De -a sta a m ve nit.
— Da , a m câ te va lucruri noi. Nu vre ţi să sta ţi jos?
Te rste e g se uită la sca un, își că ută ba tista ca să -l ște a rgă de
pra f, a poi se ră zgâ ndi, socotind că a r fi o lipsă de polite ţe , și se
a șe ză . Vince nt îi a duse tre i-pa tru a cua re le . Te rste e g se uită la e le
în fugă , cum ţi-a i a runca privire a pe o scrisoa re lungă , a poi re ve ni
la prima și o ce rce tă cu a te nţie .
— Te a propii, spuse după un timp. Nu sunt încă bune , se simte
încă lipsa de ma turita te , da r se ve de un progre s, cre d că nu e
de pa rte clipa câ nd ve i pute a să -mi a ră ţi ce va potrivit pe ntru
vâ nza re .
— Da , m ijnh eer.
— Tre buie să te gâ nde ști să -ţi câ știgi singur e xiste nţa , bă ie te .
Nu e dre pt să tră ie ști din ba nii a ltuia .
Vince nt luă a cua re le le și se uită la e le . Îl cre de a pe Te rste e g,
da r, ca orice a rtist, nu e ra în sta re să va dă lipsurile propriilor sa le
cre a ţii.
— Nu-mi dore sc nimic ma i mult de câ t să mă pot între ţine
singur, m ijnh eer.
— Atunci tre buie să lucre zi și ma i inte ns. Tre buie să te
gră be ști. Aș vre a să fa ci câ t ma i curâ nd lucruri pe ca re să ţi le pot
cumpă ra .
— Da , m ijnh eer.
— În orice ca z, sunt bucuros că te vă d bine dispus și obosit de
muncă . The o m-a ruga t să a m grijă de tine . Fă tre a bă bună .
Vince nt; vre a u să vă d și ta blourile ta le pe pe re ţii ga le riilor
„Goupil”.
— Mă stră duie sc să fa c lucruri câ t ma i bune , da r nu re ușe sc
întotde a una să re da u ce a ș vre a . Totuși, Ma uve m-a lă uda t pe ntru
unul dintre e le .
— Cum a spus?
— A spus: „Pa rcă înce pe să se me ne cu o a cua re lă ”.
Te rste e g râ se , își înfă șură fula rul de lâ nă în jurul gâ tului, și,
îna inte de a ple ca , îi spuse :
— Stră duie ște -te , Vince nt, munce ște me re u, numa i a șa se pot
re a liza ta blouri de va loa re .
Vince nt îi scrise se unchiului Cor că se sta bilise la Ha ga și-l
invita se să -l vizite ze . Unchiul Cor ve ne a a de se a în ca pita lă , să
cumpe re ta blouri și dife rite ma te ria le pe ntru ma ga zinul lui, ce l ma i
de se a mă ma ga zin de a rtă din Amste rda m. Într-o duminică după
a mia ză Vince nt che ma se în a te lie rul lui, pe ntru a -i de se na , pe
câ ţiva copii cu ca re se împrie te nise . Tre buia să -i distre ze în timp ce
poza u, a șa că le cumpă ra se o pungă ma re cu bomboa ne și le
spune a pove ști, stâ nd a ple ca t pe ste pla nșe tă . Câ nd a uzi un ciocă nit
pute rnic în ușă și o voce profundă , tună toa re , știu ime dia t că sosise
unchiul lui.
Corne lius Ma rinus Va n Gogh e ra un om cunoscut de toa tă
lume a , boga t și ca re re ușise din plin în via ţă . În ciuda a ce ste i
situa ţii, în ochii lui ma ri, ne gri stă ruia o umbră de me la ncolie . Gura
lui e ra ce va ma i puţin viguroa să de câ t a ce lorla lţi Va n Gogh. Ave a
ca pul pă tra t a l fa milie i, frunte a la tă , îna ltă , ma xila re le pute rnice , o
bă rbie uria șă , rotundă și un na s impună tor.
Corne lius Ma rinus înre gistră pâ nă și ce l ma i mic a mă nunt din
a te lie r, lă sâ nd totuși impre sia că nici nu s-a uita t împre jurul lui.
Vizita se poa te ma i multe a te lie re de pictori de câ t orica re a lt om din
Ola nda .
Vince nt împă rţi copiilor re stul de bomboa ne și-i trimise pe la
ca se le lor.
 — Vre i să be i o ce a șcă de ce a i cu mine , unchiule Cor ? Tre buie
să fie ta re frig a fa ră .
— Mulţume sc, Vince nt.
Vince nt îl se rvi și se minună câ t de fire sc își le gă na unchiul lui
ce a șca pe ge nunchi, în vre me ce vorbe a de ga ja t de spre noută ţile
zile i.
— Așa da r, ţii ne a pă ra t să de vii pictor, Vince nt, spuse e l. Ar fi
timpul să a ve m unul și în fa milia noa stră . De tre ize ci de a ni unchii
tă i He in, Vince nt și cu mine nu fa ce m a ltce va de câ t să cumpă ră m
pâ nze de la stră ini. Acum o să ma i ră mâ nă ce va din ba ni și în
fa milie !
Vince nt zâ mbi.
— Cu tre i unchi și un fra te ca re se ocupă cu come rţul de a rtă ,
se che a mă că a m pornit cu dre ptul, spuse e l. Vre i să ie i puţină
pâ ine cu brâ nză , unchiule Cor? Poa te ţi-e foa me .
Corne lius Ma rinus știa că ce a ma i sigură ca le de a jigni un
a rtist să ra c e ra să -i re fuzi tra ta ţia .
— Da , mulţume sc, ră spunse e l, n-a m ma i mâ nca t de a zi-
dimine a ţă .
Vince nt puse ma i multe fe lii de pâ ine groa să , ne a gră pe o
fa rfurie ciobită , a poi scoa se dintr-o hâ rtie niște brâ nză proa stă .
Corne lius Ma rinus se stră dui să guste un pic.
— Te nste e g mi-a spus că The o îţi trimite o sută de fra nci pe
lună .
— Da , e a de vă ra t.
— The o e tâ nă r și a r tre bui să -și pună ce va ba ni de opa rte . Tu
a r tre bui să -ţi câ știgi singur pâ ine a .
Vince nt e ra încă sub impre sia ce lor spuse de Te rste e g, cu o zi
îna inte , a șa că ră spunse re pe de , fă ră să se gâ nde a scă :
— Să -ţi câ știgi pâ ine a , unchiule Cor? Ce înţe le gi prin a sta ? Să -ţi
câ știgi pâ ine a ... sa u să -ţi me riţi pâ ine a ? Să nu-ţi me riţi pâ ine a ,
a dică să fii ne de mn de e a , e de sigur o crimă , pe ntru că fie ca re om
cinstit își me rită pâ ine a ce a de toa te zile le . Da r, din ne fe ricire , sunt
și ca zuri câ nd nu poţi s-o câ știgi, de și o me riţi; a sta da , e o
ne norocire , și încă ma re .
Își fă ce a de lucru cu pâ ine a ne a gră din fa ţa lui, fră mâ ntâ nd
dintr-o bucă ţică de mie z un cocoloș rotund, ta re .
— Așa da r, unchiule Cor, da că -mi spui „e ști ne de mn de pâ ine a
ta ”, mă jigne ști. Da r da că fa ci obse rva ţia că nu mi-o câ știg
întotde a una , a sta , într-a de vă r, a șa e . Da r ce rost a re să -mi spui
ce e a ce mi-a i spus? Fire ște că n-o să -mi a jute cu nimic da că nu poţi
să -mi da i și o soluţie .
Corne lius Ma rinus nu ma i pome ni nici un cuvâ nt de spre
câ știga re a pâ inii. Discuţia se de pă nă fire sc, pâ nă câ nd, vorbind
de spre mijloa ce le de e xpre sie , Vince nt a minti întâ mplă tor nume le
lui De Groux.
— Da r tu nu știi, Vince nt, spuse Corne lius Ma rinus, că în via ţa
pa rticula ră De Groux nu se bucură de o bună re puta ţie ?
Vince nt nu putu să ra bde și să ta că , a uzind cum e vorbit de ră u
bunul pa pa De Groux. Știa că e mult ma i bine să -l a probe pe
unchiul lui, da r, după câ t se pa re , e ra un fă cut să nu poa tă spune
un „da ” în fa ţa ce lor din fa milia Va n Gogh.
— Am fost întotde a una de pă re re , unchiule Cor, că un a rtist
ca re înfă ţișe a ză publicului ope ra sa a re dre ptul să -și pă stre ze
pe ntru sine fră mâ ntă rile vie ţii sa le intime , le ga tă de chinurile și
gre ută ţile fă ră de ca re nu se poa te cre a a de vă ra ta a rtă .
— Să a dmite m că e ste a șa , spuse Corne lius Ma rinus, sorbindu-
și ce a iul, în ca re Vince nt uita se să -i pună za hă r. Simplul fa pt că un
om lucre a ză cu pe ne lul, în locul plugului sa u a l unui re gistru de
conturi, nu-i dă dre ptul să tră ia scă în de sfrâ u. Cre d că n-a r tre bui
să cumpă ră m ta blouri de la pictorii ca re nu duc o via ţă de ce nţă .
— Da r mi se pa re că e și ma i inde ce nt pe ntru un critic să
scormone a scă via ţa pa rticula ră a omului a tunci câ nd cre a ţia lui e
ma i pre sus de orice critică . Între cre a ţia unui a rtist și via ţa lui
pa rticula ră e a ce e a și re la ţie ca între fe me ia în dure rile fa ce rii și
pruncul e i. Ai voie să te uiţi la copil, da r n-a i voie să -i ridici că ma șa
ma me i, ca să ve zi da că e pă ta tă de sâ nge . Asta a r fi o lipsă de
de lica te ţe .
Corne lius Ma rinus tocma i mușca se dintr-o bucă ţică de pâ ine cu
brâ nză . O scuipă gră bit în pa lmă , se ridică și o a runcă în sobă .
— Ei da , bine , bine , se bâ lbâ i e l, bine , bine ...
Vince nt se spe rie la gâ ndul că unchiul să u se va supă ra .
Ca prin minune , însă , lucrurile lua ră o întorsă tură fe ricită în
clipa câ nd Vince nt scoa se ma pa cu schiţe le și studiile sa le
mă runte . Tra se un sca un ma i la lumină pe ntru unchiul să u. La
înce put Corne lius Ma rinus nu spuse nimic. Câ nd a junse însă la un
mic de se n, înfă ţișâ nd Pa dde moe s vă zut din pia ţa de că rbuni, pe
ca re Vince nt îl schiţa se într-o noa pte , în timp ce hoină re a cu
Bre itne r, se opri.
— Asta me rge , re ma rcă e l. Poţi să -mi fa ci ma i multe ve de ri de -
a ste a din ora ș?
— Da , le fa c une ori ca un dive rtisme nt, câ nd obose sc să lucre z
după mode l. Ma i a m câ te va . Vre i să le ve zi?
Se a ple că pe ste umă rul unchiului să u și că ută printre schiţe le
de mă rimi dife rite .
— Ace sta e Vle e rste e g... a ce sta Ge e st. Ia tă și pia ţa de pe ște .
— Poţi să -mi fa ci două spre ze ce bucă ţi?
— Da , da r, da că e vorba de a fa ce ri, tre buie să discută m și
de spre pre ţ.
— Foa rte bine , câ t ce ri?
 — Pe ntru un de se n mic, de mă rime a a ce stuia , în cre ion sa u în
pe niţă , m-a m gâ ndit la doi fra nci și jumă ta te . Cre zi că e pre a mult?
Corne lius Ma rinus nu-și putut re ţine un zâ mbe t. Era o sumă a tâ t
de mode stă !
— Nu, da r da că ie s bine , o să -ţi ma i coma nd încă două spre ze ce
cu Amste rda mul. Atunci a m să fixe z e u pre ţul, ca să poţi că pă ta
ce va ma i mult.
— Unchiule Cor, a sta e prima me a coma ndă ! Nici nu-ţi pot
spune câ t sunt de fe ricit!
— Noi toţi vre m să te a jută m, Vince nt. Tu n-a i a ltce va de fă cut
de câ t să munce ști, să înve ţi. Noi sunte m ga ta oricâ nd - da r a sta
ră mâ ne între noi - să -ţi cumpă ră m tot ce ve i picta .
Își luă pă lă ria și mă nușile .
— Tra nsmite -i, te rog, sa lută ri din pa rte a me a lui The o câ nd îi
ve i scrie .
Îmbă ta t de succe s, Vince nt a pucă ultima sa a cua re lă și o luă la
fugă spre Uile boome n. Je t îi de schise ușa . Pă re a ca m îngrijora tă .
— Da că a ș fi în locul tă u, nu m-a ș duce în a te lie r. Anton e ste în
criză .
— Ce s-a întâ mpla t? E bolna v?
Je t oftă :
— Nu, ca de obice i.
— Atunci bă nuie sc că nu vre a să mă va dă .
— Ma i bine la să -l a zi, vino și tu a ltă da tă , Vince nt. Am să -i spun
c-a i fost pe a ici. Câ nd se va liniști; o să tre a că e l să te va dă .
— Nu uiţi să -i spui?
— N-a m să uit.
Vince nt a ște ptă multe zile în șir, da r Ma uve nu ve ni. În locul lui
ve ni însă Te rste e g, și nu o da tă , ci de două ori. De fie ca re da tă îi
spuse ca m a ce la și lucru:
 — Da , da , pa rcă a i fă cut une le progre se . Da r încă nu e ce
tre buie . De oca mda tă încă n-a ș pute a să le vâ nd în Pla a ts. Mi-e
te a mă că nu munce ști cu de stulă tra ge re de inimă , Vince nt.
— O, dra gă m ijnh eer, mă scol la 5 și lucre z pâ nă la 11 și 12
noa pte a . Mă opre sc câ nd și câ nd numa i ca să ia u ce va în gură .
Te rste e g clă tină din ca p ne încre ză tor. Se uită din nou la
a cua re le .
— Nu înţe le g a tunci de ce ma i stă ruie în lucră rile ta le nota a sta
de na ivita te și stâ ngă cie pe ca re a m re ma rca t-o câ nd a i ve nit prima
oa ră la Pla a ts. Ar fi tre buit să de pă șe ști a ce a stă fa ză pâ nă a cum.
Munca fă ră pre ge t duce de obice i la mă ie strie da că omul a re câ t
de câ t ta le nt.
— Munca fă ră pre ge t... fă cu Vince nt.
— Dumne ze u mi-e ma rtor că vre a u să -ţi cumpă r de se ne le ,
Vince nt. Vre a u să te vă d că înce pi să -ţi câ știgi singur e xiste nţa . Nu
cre d că e dre pt ca The o să fie obliga t să ... Da r nu pot să le cumpă r
pâ nă câ nd lucrul tă u nu va fi de bună ca lita te . Spune și tu, cum a ș
pute a ? Spe r că nu a ște pţi milă ...
— Nu.
— Dă -i zor, a sta -i, dă -i zor, tre buie să înce pi să vinzi și să te
între ţii singur!
Câ nd re pe tă a ce a stă formulă pe ntru a pa tra oa ră , Vince nt se
între bă da că nu cumva Te rste e g își ba te joc de e l: „Tre buie să -ţi
câ știgi singur e xiste nţa ... da r nu pot să -ţi cumpă r nimic!” Cum dra cu
să -și câ știge pâ ine a da că nu pute a să vâ ndă ?
Într-o zi, pe stra dă , îl întâ lni pe Ma uve . Umbla iute , cu un pa s
re pe zit, fă ră nici o ţintă , cu ca pul ple ca t, cu umă rul dre pt zvâ rlit
îna inte . Pă re a să nu-l re cunoa scă .
— Nu te -a m vă zut de mult timp, ve re Ma uve .
— Am fost ocupa t.
 Voce a lui Ma uve e ra re ce , indife re ntă .
— Știu. Ta bloul ce l nou e de vină . Cum ie se ?
— Oh!... Fă cu un ge st va g.
— Pot să tre c pe la a te lie rul dumita le mă ca r pe ntru o clipă ? Mi-
e te a mă că nu fa c nici un progre s cu a cua re le le me le .
— Acum nu! Am tre a bă , îţi spun. N-a m timp de pie rdut.
— Nu vre i să vii să mă ve zi câ nd ma i ie și la plimba re ? Câ te va
cuvinte de -a le dumita le m-a r pune pe drumul ce l bun.
— Bine , bine , poa te , da r a cum a m tre a bă . Tre buie să ple c.
Zvâ cni îna inte și, a runcâ ndu-și corpul în fa ţă , se re pe zi la va le ,
pe stra dă . Vince nt ră ma se buimă cit locului, uitâ ndu-se după e l.
Ce Dumne ze u se întâ mpla se ? Îl supă ra se , oa re , cu ce va ? Ce -l
fă cuse să de vină a tâ t de re ce ?
Ră ma se însă și ma i înmă rmurit, câ te va zile ma i tâ rziu, câ nd îl
vă zu pe We isse nbruch intrâ nd în a te lie r. We isse nbruch nu se
sinchise a nicioda tă nici de pictorii tine ri, nici de ce i consa cra ţi,
a fa ră doa r de ca zul câ nd, une ori, a zvâ rle a câ te o înjură tură
zdra vă nă la a dre sa cre a ţie i lor.
— Ei, bine , bine , zise e l uitâ ndu-se împre jur, da r ă sta -i un
a de vă ra t pa la t! Curâ nd a i să fa ci a ici portre te le re ge lui și re gine i!
— Da că nu-ţi pla ce , mormă i Vince nt, n-a i de câ t să ple ci.
— De ce nu te la și de pictură , Va n Gogh? E o via ţă de câ ine .
— Dumita le se pa re că -ţi me rge binișor.
— Da , da r e u a m ră zbit, pe câ nd dumne a ta n-a i să re ușe ști
nicioda tă .
— Poa te că nu. În schimb, e u voi picta mult ma i bine de câ t a i s-
o fa ci dumne a ta vre oda tă .
— Asta nu se va întâ mpla , râ se We isse nbruch, da r proba bil că
ve i izbuti să te a propii de mine ma i mult de câ t orica re a ltul din
Ha ga . Asta numa i da că ce e a ce lucre zi se a mă nă câ t de câ t cu fe lul
dumita le de a fi...
— De ce n-a i spus a șa de la înce put? zise Vince nt, scoţâ nd
ma pa . Nu vre i să sta i jos?
— Nu le pot privi cum tre buie da că sta u jos. Ăsta nu-i ge nul
dumita le , spuse e l dâ nd a cua re le le de opa rte . Acua re le le sunt pre a
insipide pe ntru ce e a ce a i dumne a ta de spus.
Își conce ntră a te nţia a supra schiţe lor în cre ion fă cute în
Borina ge , în Bra ba nt și a supra ce lor cu bă trâ ni fă cute de câ nd
ve nise la Ha ga . Chicote a ve se l, în timp ce tre ce a de la un de se n la
a ltul. Vince nt a ște pta să se a ba tă a supra lui o grindină nă pra snică
de grosolă nii.
— De se ne zi a l na ibii de bine , Vince nt! zise We isse nbruch
clipind din ochii lui vioi. Chia r și e u a ș pute a să mă inspir din
de se ne le a ste a !
Vince nt se încorda se tot, a ște ptâ nd o lovitură gre a . Da r
cuvinte le mă gulitoa re a le lui We isse nbruch că zură a tâ t de
ne a ște pta t, încâ t simţi cum i se moa ie picioa re le și se pră buși pe
un sca un.
— Știa m că ţi se spune „Sa bia ne îndură toa re ”.
— Așa și sunt. Da că n-a ș fi vă zut nimic ca re să me rite la udă , ţi-
a ș fi spus-o fă ră înconjur.
— Lui Te rste e g nu i-a u plă cut. A spus că sunt pre a stâ nga ce ,
lipsite de ma turita te .
— Prostii! Tocma i în a sta stă forţa lor.
— Eu a ș vre a să continuu cu de se ne le în pe niţă , da r Te rste e g
spune că tre buie să învă ţ să vă d lucrurile ca un a cua re list.
— De ce ? Ca să se poa tă vinde ? A, nu, bă ie te !... Da că ve zi
lucrurile ca un de se na tor în pe niţă , tre buie să le a ște rni pe hâ rtie
a șa cum le ve zi. Și, ma i pre sus de orice , n-a sculta nicioda tă de
nime ni, nici chia r de mine . Urme a ză -ţi ca le a ta proprie .
 — Se pa re că a șa tre buie să fa c.
— Câ nd Ma uve a spus că e ști un pictor înnă scut, Te rste e g l-a
contra zis, și a tunci Ma uve ţi-a lua t a pă ra re a . Era m a colo. Da că se
ma i întâ mplă , o să -ţi ţin și e u pa rte a , a cum, după ce ţi-a m vă zut
lucră rile .
— A spus Ma uve că sunt un pictor înnă scut?
— Să nu ţi se urce la ca p! Poţi să te socote ști fe ricit da că a i să
mori pictor.
— Atunci de ce -a fost a tâ t de re ce cu mine ?
— Așa se poa rtă cu oricine câ nd e pe ca le să te rmine un
ta blou. Nu te fră mâ nta din pricina a sta . Câ nd o să te rmine ta bloul
Sch eveningen sunt sigur că o să vină e l să te va dă . Între timp, poţi să
tre ci pe la a te lie rul me u da că a i ne voie de a jutor:
— Pot să -ţi pun o între ba re , W e isse nbruch?
— Da .
— Ma uve te -a trimis a ici?
— Da .
— De ce ?
— Voia să -mi a fle pă re re a de spre lucrul dumita le .
— Ce ma i e ra ne voie , da că e l cre de că sunt pictor înnă scut?
— Știu e u? Poa te că Te rste e g a re ușit totuși să -i stre coa re o
umbră de îndoia lă .

6. BUNĂTATEA RĂSARE DE UNDE NU TE

AȘTEPŢI!
 Da că Te rste e g înce pu să -și pia rdă încre de re a , ia r Ma uve să
de vină ma i re ce , Christine , în schimb, a duce a în via ţa lui Vince nt
bucuria une i tovă ră șii simple , după ca re tâ njise de mult. În fie ca re
dimine a ţă ve ne a de vre me la a te lie r și-și a duce a coșule ţul de lucru,
a șa că mâ inile îi e ra u ocupa te ca și a le lui. Voce a e i e ra a spră și
cuvinte le nu întotde a una nime rite , da r vorbe a liniștit, și lui îi ve ne a
ușor să n-o a udă câ nd voia să se conce ntre ze . În ce a ma i ma re
pa rte a timpului, se mulţume a să ste a liniștită lâ ngă sobă , privind
pe fe re a stră sa u cosâ nd lucrușoa re pe ntru copilul pe ca re -l
a ște pta . Era un mode l ne înde mâ na tic și învă ţa gre u, da r se
stră duia să -i fie pe pla c. Își fă cuse și obice iul să -i pre gă te a scă
ma sa îna inte de a ple ca a ca să .
— La să , Sie n, îi spuse e l, nu e ne voie să te oste ne ști tu.
— Ei, a sta -i! Doa r nu-i nici o scofa lă ! O fa c în orice ca z ma i bine
de câ t tine .
— Atunci ră mâ i și tu la ma să ?
— Bine , o să a ibă ma ma grijă de copii. Îmi pla ce să sta u a ici.
Îi dă de a un fra nc în fie ca re zi. Știa că e ra ma i mult de câ t pute a
să -și îngă duie , da r îi plă ce a tovă ră șia e i, ia r gâ ndul c-o scă pa de
spă lă torie îl încâ nta . Une ori, câ nd e ra ne voit să ia să după -a mia za ,
lucra , în schimb, pâ nă noa pte a tâ rziu, și a tunci e a nu se ma i duce a
de loc a ca să . Era mulţumit să se tre ze a scă în a roma ca fe le i
proa spe te și să va dă o fe me ie tre bă luind pe lâ ngă sobă . Era prima
77
oa ră câ nd a ve a un m énage și gă se a că e foa rte plă cut.
Une ori Christine ră mâ ne a și fă ră să fie ne voită .
— Cre d că a m să dorm a ici noa pte a a sta , spune a e a . Pot?
— De sigur, Sie n. Ră mâ i oricâ nd vre i. Știi că sunt bucuros să sta i
cu mine .
De și n-o ruga nicioda tă să -i fa că vre o tre a bă , e a se de prinse
să -i spe le rufe le , să -i re pa re ha ine le și să fa că micile cumpă ră turi.
 — Voi, bă rba ţii, nu știţi să vă purta ţi singuri de grijă , spune a e a .
Ave ţi ne voie de o fe me ie pe lâ ngă voi. Ma i a le s tu, pot să zic că e ști
unul din ă ia pe ca re -i înșa lă pâ nă și pre cupe ţii la pia ţă .
Nu e ra nici pe de pa rte o bună gospodină ; a nii înde lunga ţi în
ca re nu puse se mâ na pe nimic în ca sa ma me i e i îi nimicise ră
simţul de ordine și cură ţe nie . Se a puca de tre a bă la întâ mpla re ,
ra r, în izbucniri ne a ște pta te de e ne rgie și hotă râ re . Era prima oa ră
câ nd fă ce a gospodă rie pe ntru cine va ca re -i plă ce a și o distra să se
ocupe de a sta , da r numa i câ nd își a duce a a minte . Vince nt e ra ,
totuși, încâ nta t vă zâ nd-o dispusă să fa că mă ca r din câ nd în câ nd
câ te ce va ; nici nu-i tre ce a prin ca p să înce rce s-o doje ne a scă .
Acum, că nu ma i e ra frâ ntă de obose a lă din zori și pâ nă -n noa pte ,
voce a i se ma i îndulcise pa rcă , și cuvinte le vulga re dispă rură unul
câ te unul. Era obișnuită să nu-și stă pâ ne a sca pornirile ; câ nd ce va
nu-i plă ce a , izbucne a într-o furie oa rbă , re că pă tâ ndu-și gla sul e i
gros și folosind cuvinte murda re , pe ca re Vince nt nu le ma i a uzise
de pe vre me a câ nd me rge a la școa lă .
În a se me ne a clipe Christine i se pă re a propria lui ca rica tură ;
stă te a liniștit de opa rte pâ nă câ nd furtuna se potole a . La râ ndul e i,
Christine e ra la fe l de îngă duitoa re . Câ nd de se ne le îi ie șe a u prost,
sa u e a poza stâ nga ci, uitâ nd tot ce -o învă ţa se , Vince nt izbucne a
într-un a cce s de furie de se zguduia u pe re ţii, ia r e a îl lă sa să se
de sca rce ; pe ste câ te va clipe liniște a se re sta bile a . Din fe ricire ,
furiile nu-i a puca u nicioda tă în a ce la și timp.
După ce o de se na se de multe ori ca să se fa milia rize ze cu
liniile corpului e i, se hotă rî să fa că un a de vă ra t ta blou. Îl inspiră o
fra ză din Miche le t: „Com m ent se fait-il q uil y ait sur la terre une fem m e
78
seule, d ésespérée . O a șe ză pe Christine , goa lă , pe un buște a n, lâ ngă
sobă . Tra nsformă buște a nul într-un ciot de copa c re te za t, a dă ugă
puţină ve ge ta ţie și mută sce na în mijlocul na turii. Apoi o de se nă pe
Christine sprijinindu-se cu mâ inile noduroa se pe ge nunchi, cu fa ţa
îngropa tă în bra ţe le osoa se , cu pă rul subţire de sple tit pe spa te , cu
sâ nii gre i a tâ rnâ nd spre coa pse le de scă rna te și cu picioa re le
de pă rta te , a șe za te ne sigur pe pă mâ nt. Îi dă du nume le Durerea. Era
ta bloul une i fe me i din ca re fuse se stoa rsă toa tă se va vie ţii.
De de subt scrise cita tul din Miche le t.
Îi tre bui o să ptă mâ nă ca să te rmine ta bloul și între timp ispră vi
toţi ba nii; ma i e ra u încă ze ce zile pâ nă la întâ i ma rtie . În ca să nu
ma i a ve a de câ t pâ ine ne a gră , câ t să -i a jungă pe ntru două -tre i zile .
Se vă zu ne voit să între rupă lucrul după mode l și a sta îl ţine a în loc.
— Sie n, zise e l. Cre d că n-a i să -mi ma i poze zi pâ nă duminică ,
întâ i a le lunii.
— Da r ce s-a întâ mpla t?
— Nu ma i a m ba ni.
— Adică n-a i pe ntru mine ?
— Da .
— Tot n-a m a ltce va de fă cut. O să vin și a șa .
— Da r a i și tu ne voie de ba ni, Sie n.
— Pot să fa c rost și singură , la să .
— Da r cum a i să poţi spă la da că sta i toa tă ziua a ici?
— La să , nu-ţi ba te tu ca pul... gă se sc e u...
O lă să să ma i vină încă tre i zile , pâ nă câ nd i se te rmină și
ultima fă râ mă de pâ ine . Pâ nă la întâ i ma i e ra încă o să ptă mâ nă . Îi
spuse lui Sie n că a ve a de gâ nd să -i fa că o vizită unchiului să u din
Amste rda m și că la întoa rce re o va că uta a ca să . Timp de tre i zile
continuă să lucre ze câ te va copii în a te lie r, hră nindu-se doa r cu
a pă , fă ră ca foa me a să -l chinuie pre a ta re . În a tre ia după -a mia ză
se duse la De Bock, spe râ nd că a ce sta îl va tra ta cu ce a i și
cozona c.
— Ha i noroc, bă trâ ne ! spuse De Bock, ca re lucra la șe va le t. Fă -
te comod. Am de gâ nd să lucre z fă ră între rupe re pâ nă la ora
me se i, câ nd sunt invita t unde va . Uite colo niște re viste , distre a ză -te
cu e le .
Nu pome ni nici un cuvâ nt de spre ce a i.
Știa că Ma uve nu e ra încă dispus să -l prime a scă , și de la Je t îi
e ra rușine să ce a ră . Câ t de spre Te rste e g, ca re -l vorbise de ră u fa ţă
de Ma uve , pre fe ra să moa ră de foa me de câ t să -i ce a ră ce va .
Oricâ t de dispe ra tă e ra situa ţia în ca re se a fla , nu-i tre cu nici o
clipă prin gâ nd că a r pute a câ știga câ ţiva gologa ni cu a lt me ște șug
de câ t ce l pe ca re și-l a le se se .
Ve chiul lui dușma n, fe bra , își fă cu a pa riţia , ge nunchii îi slă biră ,
încâ t a bia se ţine a pe picioa re . Pâ nă la urmă , nu se ma i putu ridica
din pa t. De și știa că e cu ne putinţă , continua să spe re într-o
minune ca re a r fi fă cut ca The o să -i trimită ba nii cu câ te va zile ma i
de vre me . Da r The o nu prime a le a fa îna inte de întâ i.
În după -a mia za ce le i de -a cince a zile Christine intră în ca me ră
fă ră să ba tă . Vince nt dorme a . Se a ple că a supra lui, uitâ ndu-se la
liniile ca re -i bră zda u fa ţa , la pa loa re a pie lii a cope rite de ba rbă
roșie , la buze le lui scorojite ca un pe rga me nt. Îi a tinse ușor frunte a
și vă zu că a re fe bră . Scotoci prin ra ul unde -și ţine a de obice i
proviziile . Nu gă si nici ce a ma i mică fă râ mitură de pâ ine și nici un
bob de ca fe a . Ie și.
Pe ste vre o oră , Vince nt o visă pe ma ică -sa în bucă tă ria de la
E e n, pre gă tind fa sole a ca re -i plă ce a a tâ t de mult. Se tre zi și o vă zu
pe Christine a ple ca tă de a supra sobe i, a me ste câ nd prin oa le .
— Sie n! spuse e l.
Ea se a ple că pe ste pa t și-i puse pe obra ji mâ nă ră coroa să .
Ba rba roșie pa rcă a rde a .
— Altă da tă să nu ma i fii a tâ t de mâ ndru; îl doje ni e a , și să nu
ma i spui minciuni. Da că sunte m să ra ci nu e vina noa stră . Tre buie
să ne a jută m unui pe a ltul. Tu nu m-a i a juta t în prima se a ră câ nd
ne -a m întâ lnit a colo jos, la câ rciumă ?
— Sie n... re pe tă e l.
— Sta i liniștit a colo. Am fost a ca să și a m lua t niște ca rtofi și
fa sole ve rde . Numa ide câ t sunt ga ta .
Strivi ca rtofii pe o fa rfurie , puse a lă turi puţină fa sole ve rde , se
a șe ză pe ma rgine a pa tului și-i dă du să mă nâ nce .
— De ce mi-a i da t în fie ca re zi un fra nc pe ntru poza t da că știa i
că n-a i ba ni de stui? N-a re nici un rost să ră mâ i flă mâ nd.
Ar fi putut re zista pâ nă câ nd sose a u ba nii de la The o, chia r
da că a ce st chin a r fi tre buit să se pre lunge a scă să ptă mâ ni în șir.
Da r ge stul e i ne a ște pta t de prie te nie îl înfrâ nse . Se hotă rî să se
ducă la Te rste e g. Christine îi spă lă că ma șa , da r nu a vu cu ce s-o
ca lce . A doua zi dimine a ţa îi dă du să mă nâ nce puţină pâ ine și
ca fe a . Și porni pe jos spre Pla a ts. Îi lipse a tocul la una din ghe te le
lui pline de noroi, ia r pa nta lonii îi e ra u pe ticiţi și murda ri. Ha ina
primită de la The o e ra mult pre a strâ mtă . Ave a o cra va tă ve che ,
le ga tă strâ mb în pa rte a stâ ngă a gâ tului. Pe ca p purta una din
a ce le șe pci biza re , pe ca re le de scope re a , cu un ta le nt de ose bit,
nime ni nu știa unde .
Me rse de -a lungul că ii fe ra te spre ga ra Ryn, tre cu pe la poa le le
pă durii pe lâ ngă sta ţia de unde ple ca u tre nule ţe le cu a buri pe ntru
Sche ve ninge n și se îndre ptă că tre ora ș. Ra ze le sla be a le soa re lui îl
fă ce a u să se simtă și ma i sfâ rșit. În Ple in își ză ri în tre a că t
ima gine a în ge a mul une i vitrine . Într-o clipă de lucidita te se vă zu
a șa cum îl ve de a u oa me nii din Ha ga : un va ga bond murda r,
ne pie ptă na t, fă ră că pă tâ i, ne dorit de nime ni, bolna v, sla b, stra niu
și de cla sa t.
Pla a ts se de schide a într-un triunghi la rg, pe ntru a se întâ lni cu
Hof-vijve r, de -a lungul ca ste lului. Doa r proprie ta rii ma ga zine lor
ce lor ma i luxoa se își pute a u îngă dui să se sta bile a scă în a ce a
pia ţă . Pe Vince nt îl cuprinse un fe l de te a mă la gâ ndul că pă șe ște
în a ce st sa nctua r a l bogă ţie i. Nu-și dă duse nicioda tă pâ nă a tunci
se a ma câ t de mult se a dâ ncise pră pa stia dintre e l și lume a
bogă ta șilor din Pla a ts.
Funcţiona rii de la „Goupil” ște rge a u pra ful de pe ta blouri. Se
uita ră ţintă la e l, cu vă dită curiozita te . Fa milia a ce stui om controla
ne goţul de a rtă în toa tă Europa . De ce oa re umbla e l în ha lul ă sta ?
Îl gă si pe Te rste e g la ma sa lui de lucru, în biroul de la e ta j,
de schizâ nd core sponde nţa cu la ma unui cuţit cu mâ ne r de ja d.
Ridicâ ndu-și ochii a supra lui Vince nt, îi obse rvă ure chile mici,
rotunde , a șe za te sime tric sub nive lul sprâ nce ne lor, ova lul fe ţe i,
ca re se subţia spre ma xila re , ca a poi să se lă ţe a scă în bă rbia
pute rnică , pă rul lins de scope rind mult frunte a în pa rte a stâ ngă ,
ochii a lba ștri-ve rzui, ca re pă re a u că prive sc prin e l, fă ră să tră de ze
vre o a pre cie re , gura plină , roșie , pă râ nd și ma i roșie din ca uza
bă rbii și a mustă ţii, ca re o înconjura u. De și îl cunoște a de mult, n-
a r fi putut să spună nicioda tă da că tră să turile lui Vince nt i se
pă re a u frumoa se sa u urâ te .
— Ești primul clie nt ca re intră în ma ga zin în dimine a ţa a sta ,
Vince nt, zise e l. Cu ce pot să -ţi fiu de folos?
Vince nt îi e xplică situa ţia gre a în ca re se a fla .
— Ce -a i fă cut cu ba nii trimiși de The o?
— I-a m che ltuit.
— Da c-a i da t dova dă de ne socotinţă , nu cre d că te a ște pţi să
gă se ști vre un sprijin tocma i la mine . Fie ca re lună a re tre ize ci de
zile , n-a r tre bui să che ltuie ști nici un ba n ma i mult de câ t tre buie în
fie ca re zi.
— Nu e vorba de ne socotinţă , m ijnh eer, ce a ma i ma re pa rte din
ba ni s-a dus pe mode le .
 — Atunci nu tre buie să ma i a nga je zi mode le . Poţi să lucre zi
fă ră nici o che ltuia lă , singur.
— Pe ntru un portre tist, lucrul fă ră mode l a r înse mna pie ire a .
— Cine te pune să picte zi figuri ome ne ști? Fă și tu va ci sa u oi.
Nu-i ne voie să le plă te ști.
— Nu pot de se na va ci și oi, m ijnh eer, pe ntru că nu-mi spun
nimic.
— Și, de fa pt, n-a re nici un rost să de se ne zi oa me ni. Ase me ne a
de se ne nu se vâ nd. Ar tre bui să fa ci a cua re le și nimic a ltce va .
— Acua re le le nu sunt ge nul me u.
— Pă re re a me a e ste că de se nul a re pe ntru tine e fe ctul unui
na rcotic, pe ca re -l ie i numa i ca să nu simţi dure re a provoca tă de
fa ptul că nu e ști în sta re să fa ci a cua re le .
Se lă să o tă ce re gre a . Vince nt nu gă si nici un ră spuns potrivit.
— De Bock e boga t și totuși nu folose ște mode le . Și cre d că e ști
de a cord cu mine că pâ nze le lui sunt sple ndide , pre ţurile lor se
urcă ve rtiginos. M-a m a ște pta t să prinzi ce va din fa rme cul lui în
lucră rile ta le . Da r se pa re că nu me rge . Sunt într-a de vă r de za mă git,
Vince nt, lucră rile ta le ră mâ n stra nii și cu pe ce te a pictorului
a ma tor. Sunt sigur de un lucru: nu e ști a rtist.
Vince nt simţi cum foa me a tă ioa să din ultime le cinci zile îi
moa ie dintr-o da tă ge nunchii. Cuprins de slă biciune , se lă să pe
unul din sca une le ita lie ne ști, sculpta te de mâ nă . Voce a i se
ră tă cise unde va , în fundul stoma cului gol, și nu o pute a scoa te de
a colo.
După o pa uză lungă re uși să înga ime :
— De ce -mi spune ţi a sta , m ijnh eer?
Te rste e g scoa se o ba tistă a lbă , ima cula tă și își ta mponă na sul,
colţurile gurii și ba rba .
— Pe ntru că tre buie s-o spun, sunt da tor, a tâ t fa ţă de tine , câ t și
fa ţă de fa milia ta . Tre buie să știi a de vă rul, Vince nt, ma i a i timp să -
ţi îndre pţi situa ţia da că te hotă ră ști fă ră întâ rzie re . Nu e ști fă cut să
fii a rtist; a r tre bui să -ţi gă se ști a de vă ra tul tă u loc sub soa re . Eu nu
gre șe sc nicioda tă în a pre cie re a pictorilor, știi bine .
— Știu, spuse Vince nt.
— Unul dintre motive , după pă re re a me a , constă în fa ptul că te -
a i a puca t pre a tâ rziu de pictură . Da că a i fi înce put de mic, poa te a i
fi a juns pâ nă a cum să fa ci lucruri de oa re ca re va loa re . Da r a i
tre ize ci de a ni, Vince nt, de mult a r fi tre buit să fii cine va . La vâ rsta
ta , e u e ra m. Nu știu cum poţi nă dă jdui să re ușe ști vre oda tă da că n-
a i ta le nt?! Și, ce e ma i gra v, cum poţi justifica fa ptul că tră ie ști din
mila fra te lui tă u?
— Da r Ma uve mi-a spus o da tă : „Vince nt, în de se ne le ta le se
între ză re ște un pictor a de vă ra t”.
— Ma uve e vă rul tă u, a vrut să fie bine voitor cu tine . Eu îţi sunt
prie te n și, cre de -mă , pă re re a me a e ma i since ră de câ t a lui. La să -
te pă guba ș îna inte de a consta ta că ţi s-a scurs între a ga via ţă
printre de ge te . Într-o zi, câ nd ve i gă si o me se rie ca re să ţi se
potrive a scă și ve i izbuti, a i să vii să -mi mulţume ști.
— Mijnh eer Te rste e g, de vre o cinci zile a m ră ma s fă ră ba ni, n-
a m nici câ t să cumpă r o buca tă de pâ ine . Da r tot nu v-a ș ce re
nimic, da că a r fi numa i pe ntru mine . Am însă un mode l, o bia tă
fe me ie bolna vă . N-a m fost în sta re să -i plă te sc ba nii pe ca re -i
da tore z. Are ne voie de e i. Vă rog din sufle t, împrumuta ţi-mi ze ce
gulde ni pâ nă sose sc ba nii de la The o. Atunci a m să vi-i îna poie z.
Te rste e g se ridică și se uită pe fe re a stră la le be de le de pe
e le ște ul ră ma s în urma ha vuzurilor curţii de a ltă da tă . Privindu-le ,
se între ba de ce Vince nt își a le se se tocma i Ha ga , câ nd unchii lui
a ve a u ma ga zine de a rtă la Amste rda m, Ro e rda m, Bruxe lle s și
Pa ris.
 — Cre zi că ţi-a ș fa ce un se rviciu da că ţi-a ș împrumuta ze ce
gulde ni? între bă e l fă ră să se întoa rcă .
Își ţine a mâ inile împre una te la spa te , pe ste ja che ta croită după
moda la nsa tă de prinţul Albe rt.
— Eu nu sunt sigur da că nu ţi-a ș fa ce un se rviciu și ma i ma re
re fuzâ ndu-te .
Vince nt știa cum fă cuse rost Sie n de ba ni pe ntru ca rtofi și
fa sole . Nu pute a s-o la se să -l între ţină în fe lul ă sta .
— Mijnh eer Te rste e g, fă ră îndoia lă că a ve ţi dre pta te . Nu sunt
pictor și n-a m pic de ta le nt. Ar fi foa rte puţin înţe le pt din pa rte a
dumne a voa stră să mă încura ja ţi cu ba ni. Tre buie să înce p ime dia t
să -mi câ știg e xiste nţa și să -mi gă se sc un drum în via ţă . Da r, în
nume le ve chii noa stre prie te nii, vă ce r să -mi împrumuta ţi ze ce
gulde ni.
Te rste e g scoa se un portofe l din buzuna rul de la pie pt a l
ja che te i „prinţul Albe rt”, a le se o hâ rtie de ze ce gulde ni și i-o
întinse lui Vince nt fă ră o vorbă .
— Mulţume sc, spuse Vince nt, sunte ţi foa rte a ma bil.
Întorcâ ndu-se spre ca să de -a lungul stră zilor cura te , cu că suţe
coche te din că ră midă , ca re vă de a u sigura nţă , bună sta re și liniște ,
murmură că tre sine : „Nu poţi fi întotde a una prie te n cu cine va ,
une ori tre buie să te și ce rţi. Da r șa se luni de zile n-a m să ma i ca lc
pe la Te rste e g, n-a m să vorbe sc cu e l și n-a m să -i a ră t ce lucre z.”
Tre cu pe la De Bock, plă nuind să de scope re ce a nume dă de a
a tâ t fa rme c ta blourilor sa le , încâ t le fă ce a să se vâ ndă , în timp ce
a le lui n-a ve a u nici o că uta re . De Bock șe de a cu picioa re le
cocoţa te pe un sca un și cite a un roma n e ngle ze sc.
— Ha i noroc, spuse e l, mă simt foa rte de prima t. Nu pot să tra g
o linie . Ia -ţi un sca un și pove ste ște -mi ce va ve se l. Cre zi că e pre a
de vre me pe ntru o ţiga ră ? Ai ma i a uzit vre o a ne cdotă bună în ultima
vre me ?
— De Bock, te rog să -mi a ră ţi încă o da tă câ te va pâ nze . Vre a u
să de scopă r de ce a le dumita le se vâ nd și a le me le nu.
— Ta le nt, bă trâ ne , ta le nt! spuse De Bock, sculâ ndu-se le ne ș. E
un da r înnă scut. Îl a i sa u nu. Nici e u n-a ș pute a să -ţi spun ce
a nume e , de și picte z toa te ble ste mă ţiile .
Aduse o jumă ta te de duzină de pâ nze încă ne înră ma te și le
discută cu de zinvoltură , în timp ce Vince nt sfre de le a cu ochii lui
a rză tori nu numa i stra tul stră ve ziu de vopse a , da r și stra tul de
e moţie , tot a tâ t de stră ve ziu.
„Ale me le sunt ma i bune , își spuse e l. Ale me le sunt ma i
a de vă ra te , ma i profunde . Eu spun ma i mult cu cre ionul me u de
dulghe r de câ t e l cu o între a gă cutie de vopse le . E foa rte cla r ce
e xprimă e l. Câ nd a sfâ rșit ta bloul, îţi da i se a ma că n-a a vut nimic
de spus, și a tunci de ce oa re lui i se a duc la ude și i se da u ba ni, ia r
mie mi se re fuză pâ nă și pre ţul pâ inii ne gre și a l ca fe le i?”
Câ nd ie și, Vince nt își spuse în sine : „În ca sa a sta plute ște o
a tmosfe ră bolnă vicioa să . De Bock a re ce va bla za t și ne since r, ca re
mă sufocă . Mille t a ve a dre pta te : «J’aim erais m ieux ne rien d ire q ue d e
79
m ’ex prim er faiblem ent» . De Bock n-a re de câ t să -și pă stre ze și
fa rme cul, și ba nii. Eu pre fe r via ţa me a plină de gre ută ţi, da r
since ră , a de vă ra tă . Pe a ce st drum nu pie re nime ni.”
O gă si pe Christine fre câ nd pode a ua de le mn a a te lie rului cu o
câ rpă udă . Își le ga se pă rul cu o ba sma ne a gră , și broboa ne de
sudoa re îi luce a u pe fa ţă .
— Ai fă cut rost de ba ni? îl între bă e a ridicâ nd privire a din
pode a .
— Da . Ze ce gulde ni.
— Groza v lucru să a i prie te ni boga ţi, nu?
— Da . Poftim ce i șa se fra nci pe ca re ţi-i da tore z.
 Sie n se ridică și-și ște rse fa ţa cu șorţul ne gru.
— Nu prime sc nimic pâ nă nu-ţi sose sc ba nii de la fra te le tă u.
Cu ce -ţi ră mâ ne nu poţi să fa ci ma re lucru.
— Pot să mă de scurc, Sie n. Tu a i ma i multă ne voie de ba nii
ă știa .
— Tot a tâ t câ t a i și tu. Sta i, să -ţi spun e u cum fa ce m. Am să
ră mâ n a ici pâ nă o ve ni scrisoa re a de la fra te le tă u. O să mâ ncă m
din ce i ze ce gulde ni ca și câ nd a r fi a i a mâ ndurora . Eu mă price p
ma i bine de câ t tine să -i dră muie sc, ca să ţină câ t ma i mult.
— Bine , da r ce fa ce m cu poza tul? Nu pot să -ţi plă te sc nimic
pe ntru a sta .
— Ei na ! Îmi da i mâ nca re a și dormitul. Nu e de stul? Ma i bine
îmi convine să sta u a ici, la că ldură , de câ t să mă duc la lucru și să
mă îmbolnă ve sc.
Vince nt o luă în bra ţe și o mâ ngâ ie , ne te zindu-i pă rul ra r și
a spru de pe frunte .
— Sie n, tu e ști în sta re une ori să fa ci minuni! Aproa pe îmi vine
să cre d că e xistă Dumne ze u.

80
7. „SAVOIR SOUFFRIR SANS SE PLAINDRE”

Ca m după o să ptă mâ nă se duse la Ma uve . Vă rul lui îl primi în

a te lie r, da r în clipa câ nd îl ză ri a runcă în gra bă o pâ nză pe ste
ta bloul Scbeveningen, a cope rindu-l îna inte ca Vince nt să -l fi putut
ve de a .
— Ce vre i? îl între bă că și cum ha ba r n-a r fi a vut de ce ve nise .
— Am a dus câ te va a cua re le . M-a m gâ ndit că poa te a i puţin
timp de pie rdut cu mine .
Ma uve cură ţa un mă nunchi de pe nsule cu mișcă ri gră bite ,
ne rvoa se . Nu se ma i culca se în pa tul lui de tre i zile . Puţine le ore
de somn pe ca re le fura se , trâ ntit pe ca na pe a ua din a te lie r, nu
izbutise ră să -l înviore ze .
— N-a m întotde a una che f să fa c pe ma e strul, Vince nt. Une ori
sunt pre a obosit, și a tunci tre buie , pe ntru nume le lui Dumne ze u, să
a ște pţi și tu un mome nt ma i potrivit.
— Îmi pa re ră u, ve re Ma uve , spuse Vince nt, îndre ptâ ndu-se
spre ușă . N-a m vrut să te stinghe re sc. Pot să tre c mâ ine se a ră ?
Da r Ma uve , ca re de zve lise în gra bă ta bloul, ga ta să -și re ia
lucrul, nici mă ca r nu-l a uzi.
A doua zi se a ra , câ nd re ve ni, îl gă si a colo și pe We isse nbruch.
Ma uve e ra la ca pă tul pute rilor, cu ne rvii încorda ţi la ma ximum.
Profită de ve nire a lui Vince nt ca să se de sca rce , distrâ ndu-se
împre ună cu W e isse nbruch pe socote a la lui.
— We isse nbruch, strigă e l, vre i să ve zi cum a ra tă Vince nt? Uite
a șa !
Și înce pu să -l ma imuţă re a scă , schimonosindu-și fa ţa în fe l și
chip și împingâ ndu-și bă rbia îna inte cu re pe ziciune , ca să se me ne
câ t ma i bine cu e l. Era o bună ca rica tură . Apoi se duse spre
W e isse nbruch, îl scrută cu ochii pe jumă ta te închiși și spuse :
— Uite cum vorbe ște !
Dă du drumul une i grindini de cuvinte cu o voce ră gușită a șa
cum o a ve a a de se a Vince nt. W e isse nbruch se pră pă de a de râ s.
— O, e ne ma ipome nit, ne ma ipome nit! strigă e l. Acum poţi să -ţi
da i se a ma cum te vă d a lţii, Va n Gogh. Știa i că e ști un spe cime n
a tâ t de încâ ntă tor? Ma uve , scoa te -ţi fa lca în a fa ră încă o da tă și
sca rpină -te în ba rbă . E într-a de vă r formida bil!
Vince nt ră ma se înmă rmurit. Se re tra se într-un colţ și, cu o voce
pe ca re nu și-o re cunoscu nici e l singur, spuse :
— Da că v-a ţi fi pe tre cut nopţile în ploa ie pe stră zile Londre i sa u
a fa ră , în frig, prin cocla urile Borina ge ului, roși de fe bră , de foa me
și lipsiţi de a dă post, a ţi a ve a și voi tră să turi urâ te și voce ră gușită .
După câ te va clipe We isse nbruch ple că . Ime dia t Ma uve se
pră buși pe un sca un. Re a cţia , după a ce a stă izbucnire de ră uta te , îl
sfâ rșise . Vince nt stă te a liniștit în colţul lui; în ce le din urmă , Ma uve
dă du cu ochii de e l.
— O, tot a ici e ști?
— Ve re Ma uve , spuse Vince nt cu foc, schimonosindu-și fă ră să
vre a fa ţa chia r în fe lul în ca re Ma uve îl imita se , ce s-a întâ mpla t?
Spune -mi, te rog, ce -a m fă cut? De ce te porţi a șa cu mine ?
Ma uve se ridică plictisit și-și zburli moţul de pă r dre pt în sus.
— Nu-mi pla ce purta re a ta , Vince nt. Ar tre bui să -ţi câ știgi singur
pâ ine a . Tu nu te gâ nde ști că fa ci de râ s nume le de Va n Gogh
ce rșind ba ni de la toţi?
Vince nt se gâ ndi o clipă , a poi spuse :
— Nu cumva a fost Te rste e g?
— Nu.
— Tre buie să înţe le g că nu vre i să mă ma i înve ţi?
— Da .
— Foa rte bine , să ne strâ nge m mâ inile și să ne de spă rţim fă ră
nici un fe l de a mă ră ciune sa u pornire unul împotriva ce luila lt.
Nimic n-a r pute a să -mi schimbe vre oda tă se ntime ntul de
re cunoștinţă pe ca re ţi-l port; îţi ră mâ n la fe l de înda tora t.
Ma uve nu ră spunse multă vre me . Apoi spuse :
— N-o lua și tu în se rios, Vince nt. Sunt obosit și bolna v. Am să
te a jut câ t pot. Ai a dus cu tine ce va schiţe ?
— Da . Da r vă d că nu e mome ntul...
— Ara tă -mi-le .
Le studia cu ochii a prinși și re ma rcă :
— De se nul tă u e gre șit. Comple t gre șit. Mă mir cum de n-a m
vă zut a sta de la înce put.
— Mi-a i spus o da tă că a tunci câ nd de se ne z sunt pictor cu
a de vă ra t.
— Am lua t stâ ngă cia dre pt forţă . Da că vre i într-a de vă r să înve ţi,
tre buie să ie i totul de la înce put. Acolo, în colţ, lâ ngă gă le a ta cu
că rbuni, sunt câ te va mula je din ghips. Poţi să lucre zi după e le chia r
și a cum, da că vre i.
Vince nt se îndre ptă ca un a utoma t spre colţ și se a șe ză în fa ţa
unui picior a lb de ghips. Mult timp nu putu să gâ nde a scă sa u să
fa că vre o mișca re . Scoa se din buzuna r niște hâ rtie de de se n. Da r
nu e ra în sta re să tra gă nici mă ca r o linie . Se întoa rse și se uită la
Ma uve , ca re sta în fa ţa șe va le tului.
— Cum me rge , ve re Ma uve ?
Ma uve se a runcă pe diva nul ce l mic, și ochii lui inje cta ţi i se
închise ră ime dia t.
— Te rste e g mi-a spus a zi că e ce l ma i bun ta blou pe ca re l-a m
fă cut pâ nă a cum.
După câ te va clipe , Vince nt obse rvă cu gla s ta re :
— De ci l-a i vă zut totuși pe Te rste e g!
Da r Ma uve sforă ia ușor și nu-l a uzi.
După un timp, Vince nt își ma i re ve ni puţin și înce pu să schiţe ze
piciorul de ghips. După câ te va ore , câ nd vă rul să u se tre zi, fă cuse
șa pte de se ne între gi. Ma uve să ri în sus ca o pisică , de pa rcă n-a r fi
dormit de loc, și se re pe zi la e l.
— Să vă d, zise , ia să vă d.
 Se uită la ce le șa pte schiţe și continuă să re pe te :
— Nu, nu, nu!
Le rupse pe toa te și le a runcă bucă ţe le pe jos.
— Ace e a și lipsă de ma turita te , a ce la și dile ta ntism! Nu poţi să
de se ne zi forma a șa cum a ra tă ? Nu e ști în sta re să re da i core ct o
linie ? Nu poţi să fa ci și tu o copie fide lă mă ca r o da tă în via ţă ?
— Vorbe ști ca un profe sor de la școa la de a rte frumoa se , ve re
Ma uve .
— Da c-a i fi fre cve nta t niște școli de -a ste a , a i fi învă ţa t să
de se ne zi pâ nă a cum. Ma i de se ne a ză o da tă . Da r, ve zi, fă ră să
se me ne a picior !
Tre cu prin gră dină spre bucă tă rie , ca să mă nâ nce ce va . Curâ nd
se întoa rse și se a pucă din nou de lucru, la lumina lă mpii. Ore le
nopţii se scurge a u. Vince nt fă ce a un de se n după a ltul. Cu câ t
de se na ma i mult, cu a tâ t simţe a cum îi cre ște a ura împotriva
bucă ţii de ghips ca re ză ce a în fa ţa lui, otră vindu-l. Câ nd zorile se
furișa ră , mohorâ te , pe fe re a stra dinspre nord, a ve a în jurul lui o
movilă de copii. Se ridică a morţit și de zgusta t. Ma uve se uită din
nou la schiţe și le mototoli ghe m pe toa te .
— Nu sunt bune , nu sunt de loc bune . Înca lci ce le ma i
e le me nta re re guli de de se n. Uite , ia piciorul ă sta cu tine și du-te
a ca să . De se ne a ză -l de o mie de ori și să nu te -ntorci pâ nă nu-l fa ci
bine !
— Afurisit să fiu da c-a m să fa c a șa ce va ! zbie ră Vince nt.
Aruncă piciorul în gă le a ta de că rbuni, și ghipsul se pre fă cu în
sute de cioburi.
— Să nu-mi ma i pome ne ști vre oda tă de spre ghips, nu ma i pot
îndura . Am să de se ne z după mula je numa i a tunci câ nd nu vor ma i
e xista mâ ini și picioa re de oa me ni vii.
— Da că tu cre zi că e bine a șa ... spuse Ma uve cu ră ce a lă .
 — Ve re Ma uve , e u nu pot să mă la s condus de o me todă se a că ,
fie e a a dumita le sa u a oricui. Fie ca re tre buie să înfă ţișe ze
lucrurile potrivit pe rsona lită ţii și te mpe ra me ntului să u. Tre buie să
de se ne z a șa cum vă d e u, nu cum vă d a lţii.
— Vince nt, nu te supă ra , da r nu vre a u să ma i a m nimic de -a
fa ce cu tine , spuse Ma uve cu tonul doctorului ca re vorbe ște cu un
bolna v fă ră scă pa re .
La a mia ză , câ nd se tre zi, Vince nt o gă si în a te lie r pe Christine
cu fiul e i ma i ma re , He rma n. Era un copil de ze ce a ni, pa lid, cu
ochi spe rioși, ve rzi, ca de pe ște , și cu o bă rbie a proa pe ine xiste ntă .
Ca să ste a liniștit, Christine îi dă duse o foa ie de hâ rtie și un cre ion.
Nime ni nu-l învă ţa se să scrie și să cite a scă . Se a propie sfios de
Vince nt, de prins să fie pre vă ză tor cu stră inii. Vince nt îi a ră tă cum
să ţină cre ionul și cum să de se ne ze o va că . Copilul se a ră tă
încâ nta t, și în curâ nd de ve niră prie te ni. Christine a duse se niţică
pâ ine și brâ nză , și toţi tre i se a șe za ră la ma să .
Vince nt se gâ ndi la Ka y, la micul și dră gă la șul Ja n; un nod i se
ridică în gâ t.
— Nu mă simt pre a bine a zi, ţi l-a m a dus pe He rma n să -l
de se ne zi în locul me u.
— Ce s-a întâ mpla t, Sie n?
— Ha ba r n-a m. Da r simt a șa , de pa rcă totul e -ntors pe dos în
mine .
— Ai ma i simţit a șa și la ce ila lţi copii?
— Mi-a fost mie ră u, da r nu chia r a șa . Acum mi-e ră u de tot.
— Tre buie să te duci ne a pă ra t să te va dă un doctor.
— N-a re nici un rost să mă duc la doctorul de la dispe nsa r. Îmi
trâ nte ște ce va a colo, un le a c, și ga ta . Le a curi îmi tre buie mie
a cum?
— Ar tre bui să te duci la spita lul de sta t de la Le yde n.
 — Ei da , a sta cre d și e u c-a r tre bui!
— Nu e de pa rte cu tre nul, me rge m mâ ine dimine a ţă . Am a uzit
că a colo se duc oa me ni din toa tă Ola nda .
— Se zice că e un spita l bun.
Christine ză cu în pa t toa tă ziua . Vince nt îl de se nă pe He rma n,
a poi, la prâ nz, îl duse a ca să la ma ma Christine i. A doua zi, de
dimine a ţă , lua ră tre nul spre Le yde n.
— Cre d și e u că te -a i simţit ră u, spuse doctorul după ce o
e xa mină pe Christine și îi puse ne numă ra te între bă ri. Copilul a re o
poziţie a norma lă .
— Se poa te fa ce ce va , doctore ? între bă Vince nt.
— O, da , fire ște , pute m să -i fa ce m o ope ra ţie .
— E ce va gra v?
— Acum nu. Tre buie întors copilul cu force psul și a tâ ta tot. Da r
a sta ne ce sită ce va ba ni. Nu pe ntru ope ra ţie , ci pe ntru șe de re a în
spita l. Se întoa rse că tre Christine : Ai ce va e conomii?
— Nici o le ţca ie .
Doctorul își înă buși un ofta t.
— Asta a ud de fie ca re da tă , spuse e l.
— Și ca m câ t a r costa , doctore ? între bă Vince nt.
— Nu ma i mult de cincize ci de fra nci.
— Și da că nu se ope re a ză ?
— Atunci n-a re nici o șa nsă să sca pe .
Vince nt se gâ ndi o clipă . Ce le două spre ze ce a cua re le pe ntru
unchiul Cor e ra u a proa pe ga ta ; a sta înse mna dintr-o da tă tre ize ci
de fra nci. Re stul de două ze ci de fra nci îi va lua din ba nii de la
The o pe a prilie .
— De ba ni mă îngrije sc e u, doctore , zise e l.
— Bine . Ve niţi din nou sâ mbă tă dimine a ţa și o voi ope ra chia r
e u. Și-a cum să vă ma i spun încă ce va . Nu știu ce le gă tură e ste între
voi doi și nici nu mă prive ște . Asta nu e tre a ba doctorului. Da r cre d
că e bine să știţi că da că a ce a stă micuţă doa mnă continuă să fa că
trotua rul, n-o ma i duce de câ t ma ximum șa se luni.
— N-o să se ma i întoa rcă nicioda tă la via ţa a ce e a , doctore . Îţi
fă gă duie sc.
— Foa rte bine . Atunci vă a ște pt sâ mbă tă dimine a ţă .
Câ te va zile ma i tâ rziu, Te rste e g intră în a te lie r.
— Vă d că tot de pictură te ţii.
— Da , lucre z.
— Am primit ce i ze ce gulde ni pe ca re mi i-a i îna poia t prin
poștă . Cre d că a r fi fost de da toria ta să tre ci și să -mi mulţume ști
pe rsona l.
— Drumul e lung, m ijnh eer, și vre me a a fost re a .
— Câ nd a i a vut ne voie de ba ni nu ţi s-a pă rut drumul lung? Ei,
ce să ma i vorbim!
Vince nt nu ră spunse .
— Ve zi, purta re a ta mă înde pă rte a ză , Vince nt. De a ce e a nici nu
a m încre de re în tine și nu pot să -ţi cumpă r de se ne le .
Vince nt se sprijini de ma rgine a me se i, pre gă tit pe ntru o nouă
luptă .
— Eu cre d că n-a r tre bui să e xiste nici o le gă tură între
cumpă ra re a lucră rilor me le și discuţiile și ne înţe le ge rile dintre noi.
Eu cre d că a sta a r tre bui să de pindă nu de purta re a me a , ci de
ca lita te a de se ne lor me le . Nu știu da că e ste tocma i core ct să la și
a ntipa tia pe rsona lă să -ţi influe nţe ze pă re re a a supra une i lucră ri de
a rtă .
— De sigur că nu. Da că a i pute a să re a lize zi ce va cu un pic de
fa rme c, ce va ca re să a tra gă publicul, e u a ș fi primul ca re m-a ș
bucura să -ţi vâ nd lucră rile în Pla a ts.
— Mijnh eer Te rste e g, un de se n la ca re a i trudit din gre u și în
ca re a i pus o pă rticică din sufle tul tă u nu poa te fi nici lipsit de
a tra cţie , nici gre u de vâ ndut. Da r poa te că e ma i bine să nu fa c
sforţă ri să pla c de la înce put tuturor.
Te rste e g se a șe ză fă ră să -și de sche ie pa ltonul și fă ră să -și
scoa tă mă nușile . Își sprijine a mâ inile de mă ciulia ba stonului.
— Știi, Vince nt, une ori îmi fa ce impre sia că tu pre fe ri să nu
vinzi, că îţi pla ce ma i bine să tră ie ști în continua re pe spina re a
a ltora .
— Aș fi foa rte fe ricit să vâ nd câ te ce va , da r sunt și ma i fe ricit
câ nd un a rtist a de vă ra t, ca We isse nbruch, de pildă , spune de spre
un de se n pe ca re dumne a ta îl socote ști imposibil de vâ ndut:
„Exprimă re a lita te a , a ș pute a să mă inspir și e u după e l!” De și
ba nii sunt de ma re importa nţă pe ntru mine , ma i a le s a cum, mă
gâ nde sc că , în primul râ nd, da toria me a e ste să re a lize z ce va
se rios.
— Asta se poa te a plica unui om boga t ca De Bock, da r, fă ră
îndoia lă , nu unuia ca tine .
— Principiile de ba ză a le picturii, dra gă m ij nh eer, a u foa rte
puţin de -a fa ce cu ve niturile pictorului.
Te rste e g își puse ba stonul pe ge nunchi și se re ze mă de
spă ta rul sca unului.
— Pă rinţii tă i mi-a u scris, Vince nt, și mă roa gă să fa c tot ce pot
ca să te a jut. Foa rte bine . Da că nu pot, cu conștiinţa împă ca tă , să -ţi
cumpă r de se ne le , sunt ga ta , ce l puţin, să -ţi da u un sfa t pra ctic. Te
ne noroce ști umblâ nd în zdre nţe le a ste a ja lnice . Tre buie să -ţi
cumpe ri ha ine și să înce rci să sa lve zi a pa re nţe le . Uiţi că e ști un
Va n Gogh! Apoi a r tre bui să înce rci să pă trunzi în socie ta te a ce a
ma i bună din Ha ga și să re nunţi la le gă turile cu muncitorii și
oa me nii din cla sa de jos. Ai o de ose bită înclina ţie spre tot ce e a ce
e urâ t și mize r, a i fost vă zut în locuri și în tovă ră șia unor pe rsoa ne
ca re la să mult de dorit. Cum poţi să spe ri că ve i a ve a vre oda tă
succe s cu o a se me ne a purta re ?
Vince nt pă ră si sprijinul pe ca re i-l ofe re a ma sa și se a propie de
Te rste e g. Da că ma i e xistă vre o șa nsă să -i re câ știge prie te nia ,
a tunci a ce sta e ra mome ntul ce l ma i potrivit. Se că zni să gă se a scă
un ton câ t ma i blâ nd și ma i plă cut.
— Mijnh eer, îţi mulţume sc din sufle t că înce rci să mă a juţi, a m
să -ţi ră spund câ t se poa te de since r și de cinstit. Cum să mă îmbra c
ma i bine , câ nd nu-mi ră mâ ne nici un fra nc pe ntru îmbră că minte și
n-a m nici un a lt mijloc de câ știg? Să cutre ie ri che iurile , pie ţe le și
fundă turile , să lile de a ște pta re și chia r loca lurile e o tre ce re de
vre me plă cută doa r pe ntru un a rtist. Eu pre fe r, totuși, să mă duc
prin ce le ma i murda re locuri, da r să gă se sc ce va de de se na t, de câ t
să me rg la un ce a i cu cucoa ne fe rme că toa re . Să ră tă ce ști în
că uta re de subie cte , să tră ie ști printre muncitori, să de se ne zi după
na tură chia r la fa ţa locului e ste o muncă gre a , une ori chia r
murda ră . Da r ma nie re le și îmbră că minte a unui ne gustor nu mi se
potrive sc nici mie și nici a ltuia ca re nu e obliga t să ste a de vorbă
cu doa mne distinse și domni boga ţi pe ntru a le vinde ta blouri
scumpe și a fa ce a ve re . Locul me u e într-o ga ură din Ge e st, unde
să de se ne z să pă torii, a șa cum a m fă cut a zi. Acolo fa ţa me a urâ tă și
ha ina je rpe lită se potrive sc de minune cu ca drul înconjură tor,
a colo mă simt e u însumi și munce sc cu plă ce re . Da că a ș purta o
ha ină a le a să , muncitorii pe ca re vre a u să -i de se ne z s-a r fe ri și n-a r
ma i a ve a încre de re în mine . Vre a u ca de se ne le me le să le
de schidă oa me nilor ochii a supra unor lucruri de mne de vă zut și pe
ca re nu toţi le cunosc. Da că une ori tre buie să sa crific
conve nie nţe le socia le ca să re a lize z ce e a ce vre a u, nu e xistă , oa re ,
o justifica re pe ntru a sta ? Mă înjose sc da că mă a me ste c printre
oa me nii pe ca re vre a u să -i de se ne z? Mă cobor oa re pe mine
însumi câ nd intru în ca se le lucră torilor și a le oa me nilor să ra ci, sa u
câ nd îi prime sc în a te lie rul me u? Cre d că me se ria me a o ce re . Asta
e ste ce e a ce nume ști dumne a ta pie rza nia me a ?
— Ești ta re încă pă ţâ na t, Vince nt, și nu vre i să a sculţi de
oa me nii ma i bă trâ ni, ca re pot să te a jute . Ai da t gre ș și îna inte și a i
să da i gre ș din nou. Va fi ia ră și a ce e a și pove ste , lua tă me re u de la
înce put.
— Am mâ nă de de se na tor, m ijnh eer Te rste e g, și nimic nu mă
poa te împie dica să de se ne z, oricâ t m-a i sfă tui dumne a ta . Te între b:
m-a m îndoit sa u a m șovă it vre oda tă din ziua câ nd m-a m a puca t de
de se n? Doa r știi foa rte bine ce gre u mi-a m croit drumul și cum,
înce t-înce t, a m de ve nit tot ma i pute rnic în luptă .
— Poa te . Da r lupţi pe ntru o ca uză pie rdută .
Se ridică , își înche ie mă nușa și-și puse jobe nul pe ca p.
— Ma uve și cu mine o să a ve m grijă să nu ma i prime ști ba ni de
la The o. Cre d că e singura ca le ca să te fa ce m să re vii la re a lita te .
Vince nt simţi ce va sfă râ mâ ndu-se în pie ptul lui. Da că dă de a u
a ta cul în pa rte a lui The o, e ra pie rdut.
— Doa mne ! strigă e l. De ce să -mi fa ce ţi una ca a sta ? Cu ce v-
a m gre șit de vre ţi să mă distruge ţi? Cre de ţi că e cinstit să nimiciţi
un om numa i pe ntru că nu se potrive ște cu ve de rile voa stre ? Nu
pute ţi să mă lă sa ţi să me rg pe drumul me u? Vă fă gă duie sc să nu vă
ma i stinghe re sc nicioda tă . Fra te le me u e singurul sufle t ca re mi-a
ma i ră ma s pe lume . Cum pute ţi să mi-l lua ţi?
— E pe ntru bine le tă u, Vince nt, spuse Te rste e g și ie și.
Vince nt luă portofe lul cu ba ni și stră bă tu în fugă drumul spre
ora ș, ca să cumpe re un picior de ghips. Je t ră spunse la sune tul
clopoţe lului în Uile nboome n. Era surprinsă să -l va dă .
— Anton nu e a ca să , spuse e a . Să știi că e groza v de supă ra t pe
tine . A spus că nu vre a să te ma i va dă nicioda tă . O, Vince nt, sunt
a tâ t de ne că jită de ce e a ce s-a întâ mpla t!
Vince nt îi puse piciorul de ghips în bra ţe .
— Te rog, dă -i-l lui Anton și spune -i că -mi pa re ne spus de ră u.
Se întoa rse și e ra pe punctul de a coborî tre pte le , câ nd Je t îl
opri punâ ndu-i o mâ nă prie te noa să pe umă r.
— Pâ nza Sch eveningen e ga ta . N-a i vre a s-o ve zi?
Se opri în fa ţa picturii lui Ma uve , un ta blou ma re , re pre ze ntâ nd
un cute r de pe scuit, tra s pe pla jă de ca i. Știa că se a flă în fa ţa une i
ca podope re . Ca ii e ra u pone i, bie ţi pone i bă trâ ni, prost îngrijiţi, cu
pe te ne gre , a lbe și ca fe nii; stă te a u a colo, ră bdă tori și supuși,
blâ nzi, împă ca ţi cu soa rta și cuminţi. Ma i a ve a u de tra s ba rca gre a
o ultimă buca tă de drum, tre a ba e ra pe sfâ rșite . Gâ fâ ia u, la c de
sudoa re , da r nu se plâ nge a u. Se obișnuise ră cu truda de mult, de
a ni și a ni. Se re se mna se ră cu via ţa și cu pova ra lor. Ia r da că mâ ine
a r ve ni vre me a să fie mâ na ţi la ce l ca re le jupoa ie pie le a , e i bine ,
e ra u pre gă tiţi și pe ntru a sta .
Vince nt de scope ri în ta blou o filozofie profundă , ca re i se a plică
și lui și ca re spune a : „Savoir souffrir sans se plaind re, ça c’est la seule
ch ose pratiq ue, c’est la grand e science, la leçon à apprend re, la solution d u
81
problèm e d e la vie” .
Ple că din ca sa lui Ma uve întă rit și oa re cum a muza t că tocma i
omul ca re -i dă duse ce a ma i pute rnică dintre lovituri e ra ce l ca re -l
învă ţa s-o îndure cu re se mna re .

8. „SABIA NEÎNDURĂTOARE”
 Ope ra ţia Christine i re ușise , da r tre buia plă tită . Vince nt e xpe die
ce le două spre ze ce a cua re le unchiului Cor și a ște ptă ce i tre ize ci de
fra nci. Avu de a ște pta t multe zile , că ci unchiul Cor nu se gră bi să -i
trimită ba nii ime dia t.
Doctorul de la Le yde n e ra a ce la și cu ca re Christine urma să
na scă , a șa că dore a u să pă stre ze re la ţii câ t ma i bune cu e l. Vince nt
îi trimise ultimii lui ba ni, două ze ci de fra nci, cu mult îna inte de
întâ i. Și ve che a pove ste re înce pu. Întâ i ca fe a și pâ ine ne a gră , a poi
doa r pâ ine ne a gră , a poi friguri, sfâ rșe a lă și de lir. Christine mâ nca
la e a a ca să , da r nu le ma i ră mâ ne a nimic ca să -i a ducă și lui. Câ nd
coa rda se întinse ga ta să ple sne a scă , se ridică din pa t și, ma i mult
plutind, se tâ rî ca printr-o ce a ţă fie rbinte pâ nă la a te lie rul lui
W e isse nbmch.
We isse nbruch a ve a ba ni din be lșug, da r e ra a de ptul unui tra i
a uste r. Ate lie rul lui se a fla la e ta jul a l pa trule a , a vâ nd un ime ns
lumina tor spre nord. În încă pe re nu se gă se a nimic ca re să -ţi a ba tă
a te nţia , nici că rţi, nici re viste , nici diva ne sa u sca une comode , nici
schiţe pe pe re ţi, nici fe re a stră prin ca re să te uiţi a fa ră , nimic de câ t
simple le une lte a le me se rie i. Nu e xista nici mă ca r un sca un în
plus, pe ca re să se poa tă a șe za vre un musa fir; în fe lul a ce sta , îi
ţine a la dista nţă .
— A, tu e ști? mormă i e l, fă ră să la se pe nsula din mâ nă .
Nu se sfia să intre în a te lie re le a ltora și să -i între rupă din lucru,
da r câ nd îl vizita u a lţii pe e l e ra la fe l de ospita lie r ca un le u încolţit
în vizuină .
Vince nt îi e xplică pe ntru ce ve nise .
— A, nu, bă ie te ! e xcla mă We isse nbruch. Ai nime rit o a dre să
gre șită , sunt ultimul om din lume ca re a r fa ce una ca a sta . Nu ţi-a ș
împrumuta nici mă ca r o mone dă de ze ce ce ntime .
— Nu te poţi lipsi de a ce ști ba ni?
 — Ba bine că nu! Cum să nu pot? Cre zi că sunt un ne norocit de
a ma tor, ca tine , ca re nu vinzi nimic?! În clipa de fa ţă a m la ba ncă
ma i mulţi ba ni de câ t pot să che ltuie sc în tre i vie ţi.
— Atunci de ce nu vre i să -mi împrumuţi două ze ci și cinci de
fra nci? Sunt dispe ra t! N-a m nici mă ca r o coa jă de pâ ine în ca să !
W e isse nbruch își fre că mâ inile încâ nta t.
— Sple ndid, sple ndid! Exa ct ce e a ce -ţi tre buie ! Asta e minuna t
pe ntru tine . Ai toa te șa nse le să de vii pictor.
Vince nt se re ze mă de pe re te le gol. Nu ma i a ve a pute re să se
ţină pe picioa re fă ră sprijin.
— De ce cre zi că e a tâ t de minuna t să -ţi fie foa me ?
— E ce l ma i bun lucru din lume pe ntru tine , Va n Gogh. Te va
fa ce să sufe ri.
— Nu știu de ce e ști a șa de încâ nta t să mă ve zi sufe rind!...
We isse nbruch se a șe ză pe singurul sca un din a te lie r, își
încrucișă picioa re le și îndre ptă pe nsula muia tă în vopse a roșie
spre bă rbia lui Vince nt.
— Pe ntru că sufe rinţa va fa ce un a de vă ra t a rtist din tine . Cu câ t
sufe ri ma i mult, cu a tâ t a r tre bui să fii ma i re cunoscă tor soa rte i.
Asta -i stofa din ca re sunt croiţi pictorii de mâ na întâ i. Un stoma c
gol e ste ma i bun de câ t unul plin, Va n Gogh, și o inimă sfă râ ma tă e
de pre fe ra t fe ricirii. Nu uita nicioda tă a sta !
— Aste a -s gogoși, W e isse nbruch, știi pre a bine !
We isse nbruch e xe cuta cu pe nsula mici împunsă turi ca de cuţit
în dire cţia lui Vince nt.
— Omul ca re n-a fost nicioda tă ne norocit n-a re ce picta , Va n
Gogh. Fe ricire a e bovină , e bună doa r pe ntru va ci sa u ne gustori.
Artiștii își tra g se va din dure re . Da că e ști înfome ta t, de scura ja t și
ne norocit, fii mulţumit: Dumne ze u e cu tine !
— Da r să ră cia distruge .
 — Da , îi distruge pe ce i sla bi, nu însă pe ce i pute rnici. Da că
să ră cia poa te să te nimice a scă , a tunci e ști un om de nimic și me riţi
să fii doborâ t!
— Și n-a i mișca -mă ca r un de ge t ca să mă a juţi?
— Nici da că te -a ș socoti ce l ma i ma re pictor a l tuturor
timpurilor. Da că foa me a și sufe rinţa pot să ucidă un om, a ce la nu
me rită să fie sa lva t. Singurii pictori ca re me rită să fa că umbră
pă mâ ntului sunt doa r ce i pe ca re nici Dumne ze u, nici dia volul nu-i
poa te distruge pâ nă câ nd n-a u spus tot ce -a u a vut de spus.
— Da r a m ră bda t de foa me a ni de zile , We isse nbruch. Am tră it
fă ră un a cope riș de a supra ca pului, a m umbla t prin ploa ie și
ză pa dă a proa pe de zbră ca t, bolna v, scutura t de friguri și pă ră sit de
toţi. Nu ma i a m nimic de învă ţa t în a ce a stă privinţă .
— Ehe i! Nici mă ca r n-a i cojit fructul sufe rinţe i! Ești a bia la
înce put. Îţi spun cu, sufe rinţa e ste singurul lucru ma re pe lume a
a sta . Acum fugi și pune mâ na pe cre ion. Cu câ t ve i fi ma i înfome ta t
și ma i ne fe ricit, cu a tâ t ve i lucra ma i bine .
— Și cu a tâ t ma i ușor mi se vor re spinge de se ne le .
W e isse nbruch râ se cu poftă .
— Sigur că vor fi re spinse . Tre buie să fie . Și a sta e tot spre
bine le tă u. Te va fa ce să te simţi și ma i ne norocit. Și pâ nza ta
urmă toa re va fi și ma i bună de câ t ce a dina inte . Da că cră pi de
foa me , și sufe ri, și ţi se dispre ţuie sc lucră rile un numă r suficie nt de
a ni, s-a r pute a , e ve ntua l - ia se a ma , spun că s-a r pute a , nu că a șa
va fi! - s-a r pute a să re a lize zi o pictură ca re să fie de mnă să ste a
lâ ngă una de Ja n Ste e n sa u...
— ...sa u de W e isse nbruch!
— Chia r a șa . De We isse nbruch. Da că ţi-a ș da a cum ba ni, te -a ș
je fui de posibilită ţile ta le de ne murire .
— La dra cu cu ne murire a ! Vre a u să de se ne z a ici și a cum, da r
nu pot cu stoma cul gol.
— Prostii, bă ie te ! Toa te lucră rile de va loa re ca re s-a u picta t
vre oda tă a u fost fă cute cu stoma cul gol. Câ nd a i burta plină ve zi
lucrurile cu susu-n jos.
— Da r e u nu-mi a minte sc să fi a uzit c-a i sufe rit a tâ t de mult.
— Eu a m ima gina ţie cre a toa re . Pot înţe le ge sufe rinţa fă ră să
tre c ne a pă ra t prin e a .
— Șa rla ta n bă trâ n!
— Te înșe li. Da c-a ș fi consta ta t că picturile me le sunt insipide
ca a le lui De Bock, mi-a ș fi a runca t ba nii câ t colo și a ș fi tră it ca un
va ga bond. A fost pur și simplu un noroc că -mi pot cre a iluzia
pe rfe ctă a sufe rinţe i fă ră să fi simţit pe pie le a me a dure re a
a de vă ra tă . De a ce e a și sunt un ma re a rtist.
— De a ce e a și e ști un ma re fa rsor. Ha ide , We isse nbruch, fii
om de tre a bă și împrumută -mi două ze ci și cinci de fra nci!
— Nici mă ca r două ze ci și cinci de ce ntime , n-a uzi? Cre de -mă ,
sunt since r. Am o pă re re bună de spre tine , nu vre a u să -ţi slă be sc
ca ra cte rul împrumutâ ndu-ţi ba ni. Ai să fa ci lucruri stră lucite într-o
zi, Vince nt, cu condiţia să -ţi înfrunţi singur soa rta . Piciorul de ghips
din la da de gunoi a lui Ma uve m-a convins de a sta . Acum fugi și
opre ște -te la ca ntina să ra cilor pe ntru un blid gra tuit de ciorbă .
Vince nt îl fulge ră o clipă cu privire a , a poi se întoa rse și
de schise ușa .
— Sta i puţin!
— Să nu-mi spui cumva că te -a i ră zgâ ndit ca un la ș și că vre i să
re vii a supra hotă râ rii! i-o tă ie Vince nt.
— Ascultă , Va n Gogh, nu sunt un zgâ rcit, mă conduc însă după
principii. Da că te -a ș cre de un ne ghiob, ţi-a ș da două ze ci și cinci de
fra nci ca să sca p de tine . Da r te re spe ct ca pe un a de vă ra t tova ră ș
de me se rie . Am să -ţi da u însă ce va ce nu poţi să cumpe ri cu toţi
ba nii din lume . Și să știi că nu ma i e a lt om în Ha ga , a fa ră de
Ma uve , că ruia i-a ș da a ce st lucru. Vino încoa ce . Tra ge puţin
pe rde a ua de pe lumina tor. Așa -i ma i bine . Uită -te la studiul ă sta .
Uite cum a m de gâ nd să de să vâ rșe sc schiţa și cum o voi tra nspune
pe pâ nză . Pe ntru nume le lui Dumne ze u, cum vre i să ve zi da că sta i
în lumină ?!
O oră ma i tâ rziu, Vince nt ple că în a l nouă le a ce r. Învă ţa se în
a ce l scurt ră stimp ma i mult de câ t a r fi putut învă ţa într-un a n la o
școa lă de a rtă . Apucă să fa că o bună buca tă de drum îna inte de a -
și a minti că e ra lihnit de foa me , bolna v și cu fe bră și că nu a ve a
nici un gologa n în buzuna r.

9. IUBIRE

Câ te va zile ma i tâ rziu, îl întâ lni pe Ma uve la dune . Da că în

sufle tul să u ma i nutre a vre o spe ra nţă de împă ca re , ră ma se cu totul
de za mă git.
— Ve re Ma uve , vre a u să te rog să mă ie rţi pe ntru ce s-a
întâ mpla t la a te lie r. A fost stupid din pa rte a me a . Nu poţi să ște rgi
cu bure te le și să mă ie rţi? N-a i vre a să vii o da tă să ve zi ce -a m ma i
lucra t și să stă m de vorbă ?
Ma uve re fuză ne t.
— Nici să nu te gâ nde ști că a m să ma i vin la tine ; s-a te rmina t
cu a sta !
 — Ţi-a i pie rdut cu de să vâ rșire încre de re a în mine ?
— Da . Ai un ca ra cte r imposibil.
— Da c-a i vre a să -mi spui ce a nume a m fă cut ră u, a ș înce rca să -
mi îndre pt purta re a .
— Nu mă ma i inte re se a ză ce fa ci.
— N-a m fă cut a ltce va de câ t să mă nâ nc, să dorm și să lucre z ca
orice a rtist. Ce e ră u în a sta ?
— Te socote ști a rtist?
— Da .
— Ce a bsurdita te ! N-a i vâ ndut în via ţa ta nici un ta blou.
— Asta înse a mnă oa re a fi a rtist: să vinzi? Am cre zut că a rtist e
ce l ca re ca ută , ca re ca ută me re u de să vâ rșire a , chia r fă ră să o
gă se a scă întotde a una și ne a pă ra t. Am cre zut că e contra riul lui
„știu, a m gă sit”. Câ nd spun că sunt a rtist, înţe le g doa r: „Ca ut,
nă zuie sc, mă dă ruie sc din toa tă inima ”.
— Cu toa te a ste a , a i un ca ra cte r ne sufe rit.
— Mă bă nuie ști de ce va - simt a sta - cre zi că a scund ce va .
„Vince nt a scunde ce va ce nu se poa te a ră ta la lumina zile i.” Nu-i
a șa ? Spune -mi ce e ste , Ma uve ! Vorbe ște -mi de schis!
Ma uve se întoa rse la șe va le tul lui și înce pu să a șe ze vopse le le .
Vince nt se ră suci pe că lcâ ie și o porni înce t prin nisip.
Ave a dre pta te . Plute a ce va în a e r. Ha ga a fla se de le gă tura lui
cu Christine . De Bock e ra ce l ca re ră spâ ndise ve ste a . Intra se într-o
zi în a te lie r, cu un zâ mbe t ră ută cios fluturâ nd pe guriţa lui ca un
boboc de floa re . Christine poza .
— Bra vo, bra vo, Va n Gogh! îi spuse e l în e ngle ze ște ,
a runcâ ndu-și pa rde siul ne gru, gre u și a prinzâ ndu-și o ţiga re tă
lungă . Tot ora șul vorbe ște că a i o a ma ntă ! Am a uzit de la
W e isse nbruch, Ma uve și Te rste e g. Toa tă Ha ga vuie ște .
— A, de ci a sta e ra !
 — Ar fi tre buit să fii ma i discre t, bă trâ ne ! E vre un mode l
cunoscut? Cre de a m că le știu pe toa te !
Vince nt se uită la Christine , ca re tricota lâ ngă foc. Ave a un
fa rme c simplu a șa cum șe de a a colo, îmbră ca tă în rochia de lâ nă ,
cu un șorţ dina inte și cu ochii a ple ca ţi a supra hă inuţe i pe ca re o
împle te a . De Bock să ri în sus și ţiga ra îi că zu din gură .
— Dumne ze ule , e xcla mă e l, doa r nu vre i să spui că fe me ia a sta
e a ma nta dumita le !?
— N-a m nici o a ma ntă , De Bock. Da r îmi închipui că e a e
fe me ia de spre ca re se vorbe ște .
De Bock își ște rse o tra nspira ţie ima gina ră de pe frunte și o
studie cu a te nţie pe Christine .
— Nu te înţe le g, cum dra cu poţi să te culci cu e a ?!
— De ce mă între bi a sta ?
— Da r bine , dra gul me u, e o ciumă ... o a de vă ra tă ciumă ! Ce ţi-
a ve nit? Nu e de mira re că Te rste e g a fost șoca t. Da că vre i o
a ma ntă , de ce nu-ţi a le gi un mode l micuţ și nostim din ora ș? Sunt
de stule la înde mâ nă .
— Așa cum ţi-a m ma i spus și îna inte , De Bock, fe me ia a sta nu
e a ma nta me a .
— Atunci ce ?...
— E ne va sta me a .
De Bock ţuguie buze le lui micuţe ca și cum a r fi vrut să fluie re .
— Soţia dumita le ?
— Da . Am de gâ nd să mă însor cu e a .
— Dumne ze ule ma re !
Aruncă o privire plină de groa ză și silă spre Christine și ie și în
gra bă , fă ră mă ca r să -și îmbra ce pa rde siul.
— Ce vorbe a ţi de spre mine ? între bă Christine .
Vince nt stră bă tu ca me ra și se uită o clipă la e a .
 — I-a m spus lui De Bock că a i să fii ne va sta me a .
Christine ră ma se tă cută mult timp, împle tind de zor ma i
de pa rte . Gura îi a tâ rna ușor între de schisă ; din câ nd în câ nd, își
re pe ze a limba a fa ră , cu iuţe a lă , ca un șa rpe , ca să -și ume ze a scă
buze le , ce i se usca u ime dia t.
— Vre i să te însori, într-a de vă r, cu mine , Vince nt? De ce ?
— Da că nu e ra m hotă râ t să mă însor cu tine , a r fi fost ma i
frumos din pa rte a me a să te la s în pa ce . Vre a u să cunosc bucuriile
și ne ca zurile vie ţii ca snice , ca s-o pot picta din proprie e xpe rie nţă .
Am fost îndră gostit oda tă de o fe me ie , Christine . Câ nd m-a m dus la
e a a ca să , fa milia e i mi-a spus că -i inspir de zgust. Dra goste a me a
e ra a de vă ra tă , cinstită și pute rnică , Christine , și câ nd a m ple ca t de
a colo a m simţit că mi-a u ucis-o. Da r ia tă că după moa rte e xistă o
învie re , și a ce a stă învie re a i pricinuit-o tu.
— Da r nu te poţi însura cu mine ! Ce -o să fa c cu copiii? Și, pe
urmă ... s-a r pute a ca fra te le tă u să nu-ţi ma i trimită ba nii.
— Pe ntru mine , Christine , o ma mă ca re -și închină via ţa copiilor
e i e de mnă de ce l ma i îna lt re spe ct. Noul tă u nă scut și cu He rma n
vor sta a ici, cu noi, ia r ce ila lţi pot ră mâ ne la ma ma ta . Câ t de spre
The o... e a de vă ra t, s-a r pute a să mă conda mne . Da r câ nd a m să -i
scriu și a m să -i e xplic cum sta u lucrurile cu a de vă ra t, nu cre d că
a re să mă pă ră se a scă .
Se a șe ză pe pode a la picioa re le e i. Christine a ră ta mult ma i
bine de câ t la prima lor întâ lnire . În ochii e i că prui, me la ncolici
a pă ruse o va gă lică rire de fe ricire . Un nou înde mn de via ţă îi
tre zise între a ga fă ptură . Nu-i fuse se ușor să poze ze , da r se că znise
din gre u, cu ră bda re . Câ nd o întâ lnise prima da tă , e ra vulga ră ,
bolna vă , ne norocită . Acum între g fe lul e i de a fi de ve nise ma i
potolit. Gă sise o să nă ta te și o via ţă nouă . În timp ce stă a șa ,
privindu-i fa ţa a spră , ciupită de vă rsa t, pe ste ca re se a ște rnuse o
ușoa ră undă de blâ nde ţe , se gâ ndi din nou la fra za lui Mie he le t:
„Com m ent se fait-il q u’il y ait sur la terre une fem m e seule d ésespérée.”
— Sie n, o să fa ce m e conomie , o să fim câ t se poa te de
cumpă ta ţi, nu-i a șa ? Mă te m c-o să vină o vre me câ nd voi fi
comple t lipsit de mijloa ce . Am să fiu în sta re să te a jut pâ nă câ nd
a i să te duci la Le yde n, da r nu știu da că la întoa rce re a i să mă
gă se ști cu sa u fă ră pâ ine . Tot ce a m o să împa rt cu tine și cu
copilul tă u.
Christine se lă să să a lune ce de pe sca un jos pe pode a , a lă turi
de e l, îi tre cu bra ţe le în jurul gâ tului și-și puse ca pul pe umă rul lui.
— La să -mă doa r să sta u cu tine , Vince nt. Nu ce r mult. Să n-
a ve m nimic a ltce va de câ t ca fe a și pâ ine , și tot n-a m să mă plâ ng.
Te iube sc, Vince nt! Ești primul om ca re s-a a ră ta t bun cu mine . Nu
tre buie să mă ie i de ne va stă da că nu vre i. Am să poze z și a m să
munce sc ca o roa bă , a m să fa c tot ce vre i. Numa i la să -mă să
ră mâ n lâ ngă tine ! E prima oa ră în via ţă câ nd sunt fe ricită , Vince nt.
Nu-mi tre buie lux. O să împă rţim a mâ ndoi puţinul ce l-om a ve a și
a m să fiu fe ricită .
Vince nt îi simţe a copilul din pâ nte ce cum mișcă lâ ngă e l, ca ld
și viu. O mâ ngâ ie pe fa ţa e i a spră ușure l, cu vâ rfurile de ge te lor,
să rutâ ndu-i fie ca re se mn, unul câ te unul. Îi de sfă cu pă rul pe spa te ,
ne te zindu-i șuviţe le subţiri cu de zmie rdă ri ta ndre . Fe ricită , își lipi
obra zul îmbujora t de ba rba lui, fre câ ndu-și-l înce tișor.
— Mă iube ști, Christine ?
— Da , Vince nt, te iube sc!
— E bine să fii iubit. Lume a n-a re de câ t să spună că e ră u da că
a șa -i pla ce ...
— Ma i dă -o dra cului de lume ! spuse e a simplu.
— Am să tră ie sc ca un muncitor, mi se potrive ște . Tu și cu mine
ne înţe le ge m unul pe ce lă la lt și nu tre buie să ne pe se ce spune
lume a . Ce i din lume a me a m-a u a lunga t de mult. Pre fe r să mă nâ nc
o coa jă de pline și să înte me ie z un că min, oricâ t de să rma n a r fi e l,
de câ t să nu mă însor cu tine .
Șe de a u pe pode a , îmbujora ţi de dogoa re a roșie tică a sobe i,
unul în bra ţe le ce luila lt. Ve nire a poșta șului între rupse vra ja . Îi
înmâ na lui Vince nt o scrisoa re de la Amste rda m. Suna a șa :

Vincent,
Am aflat d e com portarea ta ned em nă. Anulez com and a m ea pentru
cele 6 d esene. Nu m ă m ai interesează ce lucrezi în viitor.
C.M. Van Gogh ”

Soa rta lui de pinde a a cum numa i de The o. Da că nu izbute a să -l

fa că să înţe le a gă se nsul a de vă ra t a l le gă turii lui cu Christine , The o
e ra îndre ptă ţit să -i ta ie ce i o sută de fra nci pe lună . Pute a să se
de scurce fă ră ma e strul Ma uve , pute a să se de scurce fă ră
spe cia listul în a rtă Te rste e g, pute a să tră ia scă fă ră fa milie , prie te ni
și confra ţi, câ t timp îi ră mâ ne a munca lui și Christine . Da r nu pute a
să se de scurce fă ră ce i o sută de fra nci pe lună !
Îi scrise lui The o scrisori lungi, înflă că ra te , e xplicâ ndu-i totul
a mă nunţit, rugâ ndu-l să -l înţe le a gă și să nu-l pă ră se a scă . Tră ia de
la o zi la a lta stă pâ nit de pre simţiri ne gre . Nu îndră zne a să
coma nde ma te ria le pe ntru de se n ma i mult de câ t pute a să
plă te a scă pe loc și nici să ia a cua re le pe da torie , ce e a ce îl
împie dica de la lucru.
The o ridică multe obie cţii, da r nu-l conda mnă . Îi dă du și sfa turi,
da r nu lă să nicioda tă să se înţe le a gă că da că a ce ste sfa turi n-a r fi
urma te a r înce ta să -i ma i trimită ba nii. Pâ nă la urmă , de și nu-l
a proba , îi dă du a sigură ri că va continua să -l a jute ca și pâ nă
a tunci.
Era la înce putul lunii ma i. Doctorul de la Le yde n îi spuse se
Christine i că va na ște prin iunie . Vince nt chibzui că a r fi ma i
cuminte da că nu s-a r muta la e l de câ t după na ște re , câ nd spe ra că
va re uși să închirie ze o ca să goa lă din ve cină ta te , pe Sche nkwe g.
Christine nu-și a duse se încă lucrurile de la ma ma e i, da r își
pe tre ce a ce a ma i ma re pa rte din timp la a te lie r. Urma u să se
că să tore a scă oficia l numa i, după ce e a se va înzdră ve ni.
Vince nt se duse și e l la Le yde n în ziua sorocită . Copilul nu
mișcă de la 9 se a ră pâ nă la 1 și jumă ta te . În ce le din urmă , îl
scoa se ră cu force psul, da r fă ră să -i pricinuia scă vre un ră u.
Christine sufe rise foa rte mult, da r câ nd îl vă zu pe Vince nt uită totul.
— Curâ nd ne a pucă m ia r de de se n, spuse e a .
La crimi de bucurie luce a u în ochii lui Vince nt. Nu-i pă sa că
noul-nă scut e ra a l a ltui bă rba t. Era u ne va sta și copilul lui, și a ce st
gâ nd îi dă de a un se ntime nt de fe ricire a proa pe dure roa să .
Câ nd se întoa rse a ca să , în Sche nkwe g, îl gă si pe proprie ta r
a ște ptâ ndu-l în fa ţa ca se i.
— Ce pă re re a i de spre închirie re a ce le ila lte ca se , m ijnh eer Va n
Gogh? Costă doa r opt fra nci pe să ptă mâ na . Uite , pe ntru dumne a ta
o te ncuie sc și o zugră ve sc din nou. E de stul să a le gi ta pe tul ca re -ţi
pla ce , și tre a ba e ca și fă cută !
— Sta i, n-o lua a șa re pe de . Mă gâ nde sc să mă mut câ nd s-o
îna poia ne va stă -me a , da r ma i întâ i tre buie să -i scriu fra te lui me u.
— Bine , da r e u tot tre buie s-o zugră ve sc, a șa că a le ge
dumne a ta un ta pe t ca re -ţi pla ce ; da că pa nă la urmă nu te muţi, nu-i
nimic.
The o știa de ma i multă vre me , din scrisori, de spre ca sa din
a propie re . Era mult ma i ma re : un a te lie r, o ca me ră de toa te zile le ,
bucă tă rie și un dormitor ma nsa rda t. Costa cu pa tru fra nci pe lună
ma i mult de câ t ve che a locuinţă , da r, cum Christine , He rma n și
noul-nă scut urma u să se na scă cu toţii în Sche nkwe g, e ra ne voie
de spa ţiu ma i mult. The o îi ră spunse că sa la riul i se ma jora se de
curâ nd și că Vince nt pute a să conte ze de oca mda tă pe o sută
cincize ci de fra nci luna r. Vince nt închirie ime dia t ca sa . Christine
urma să se întoa rcă pe ste o să ptă mâ nă și voia s-o prime a scă în
că minul ce l nou, pre gă tit de e l cu dra g. Proprie ta rul îi trimise doi
oa me ni de la de pozit să -i tra nsporte mobila , ia r ma ma Christine i
ve ni să -l a jute la insta la re .

10. SFÂNTA FAMILIE

Noul a te lie r, cu un ta pe t simplu ca fe niu-ce nușiu, pode le de

le mn bine spă la te , de se ne a tâ rna te pe pe re ţi, câ te un șe va le t în
fie ca re colţ și cu o ma să de lucru ma re , a lbă , din le mn de bra d,
a ră ta într-a de vă r ca un a te lie r de pictor. Ma ma Christine i a tâ rnă
pe rde le a lbe de muse lină la fe re stre . Ate lie rul a ve a și o nișă , unde
Vince nt își de pozită toa te pla nșe le , ma pe le de de se n și gra vurile în
le mn. Într-un colţ a șe ză un dula p pe ntru sticle le , va se le și că rţile
lui. În ca me ra de toa te zile le se a fla u o ma să , câ te va sca une de
bucă tă rie , o sobă de ga z și, lâ ngă fe re a stră , un sca un ma re de pa i
pe ntru Christine . Ală turi de e l Vince nt a șe ză un le a gă n de fie r
pe ntru copil, a cope rit cu o înve litoa re ve rde , ia r de a supra lui,
prinsă pe pe re te , o gra vură de Re mbra ndt, înfă ţișâ nd două fe me i
lâ ngă un le a gă n, dintre ca re una cite a Biblia la lumina lumâ nă rii.
Fă cu rost de tot ce e ra ne voie pe ntru bucă tă rie , în a șa fe l ca la
întoa rce re Christine să poa tă pre gă ti ma sa în ze ce minute . Ma i
cumpă ră un cuţit, o furculiţă , o lingură și o fa rfurie în plus pe ntru
ziua câ nd The o va ve ni să -i vizite ze . În ma nsa rdă insta lă un pa t
ma re pe ntru e l și ne va sta lui, ia r pa tul ce l ve chi, pre gă tit cu toa te
ce le ne ce sa re , îl a ște pta pe He rma n. Împre ună cu ma ma
Christine i, lua ră pa ie , ie rburi de ma re și pâ nză de sa c și umplură
sa lte le le în pod.
Gâ nd Christine pă ră si spita lul, doctorul ca re o îngrijise , sora
din sa lon și sora -șe fă ve niră cu toţii să -și ia ră ma s bun de la e a .
Vince nt își dă du se a mă o da tă ma i mult că e ra o fiinţă ca re pute a
inspira simpa tie și a fe cţiune unor oa me ni se rioși, în toa tă fire a .
„Ea n-a cunoscut nicioda tă bine le , își spuse e l, cum a r fi putut de ci
să fie bună ?”
Ma ma e i împre ună cu He rma n se pre gă te a u, în Sche nkwe g, s-o
întâ mpine . Câ nd intră în ca să , surpriza și bucuria o cople șiră , că ci
Vince nt nu-i spuse se nimic de spre noua lor locuinţă . Ale rga de colo
pâ nă colo, punâ nd mâ na pe fie ca re lucru, pe le a gă n, pe jilţ, pe
ghive ciul cu flori, a șe za t de e l pe fe re a stră . Era fe ricită .
— Doctorul a fost foa rte dră guţ, pove sti e a . Mi-a spus: „Ascultă ,
îţi pla ce ginul? Da r de fuma t, fume zi?” „Da ”, i-a m ră spuns e u. „Te -
a m între ba t numa i, zice , ca să -ţi spun că nu ești obliga tă să re nunţi
la e le . Da r tre buie să e viţi oţe tul, pipe rul și mușta rul. Și să mă nâ nci
ca rne mă ca r o da tă pe să ptă mâ nă .”
Așa cum e ra , cu pe re ţii pâ nă la jumă ta te îmbră ca ţi în le mn,
dormitorul lor se mă na foa rte mult cu o ca lă de va por. Vince nt
tre buia să ducă sus, în fie ca re se a ră , le a gă nul de fie r, ia r
dimine a ţa să -l a ducă îna poi, jos, în ca me ra de toa te zile le .
Christine e ra încă pre a slă bită , a șa că , de oca mda tă , tre buia să se
ocupe e l de toa tă gospodă ria : fă ce a pa turile , a prinde a focul, ridica ,
mă tura , că ra . Se simţe a de pa rc-a r fi fost de câ nd lume a cu
Christine și copiii; ia r Christine , de și nu e ra încă re fă cută de pe
urma ope ra ţie i, ma nife stă o vă dită schimba re , o nouă po ă de
via ţă .
Vince nt își re luă lucrul cu sufle tul împă ca t. Era bine să a i un
că min a l tă u, să simţi în jur forfota une i fa milii! Via ţa a lă turi de
Christine îi dă de a cura j și e ne rgic ca să -și continue lucrul. Da că
The o nu-l pă ră se a , e ra sigur că pute a să a jungă , cu timpul, un
pictor bun.
În Borina ge îl slujise pe Dumne ze u, a cum a ve a un a lt
Dumne ze u, ma i concre t, și o re ligie ca re pute a fi e xprima tă într-o
singură fra ză : figura unui muncitor, câ te va bra zde pe un câ mp a ra t,
un pe tic de nisip, ma re a și ce rul - subie cte se rioa se , gre le , da r, în
a ce la și timp, a tâ t de frumoa se , încă me rită într-a de vă r să le închini
via ţa între a gă înce rcâ nd să prinzi pe pâ nză poe zia din a dâ ncul lor.
Într-o după -a mia ză , câ nd se întorce a a ca să de la dune , îl gă si
pe Te rste e g în fa ţa ca se i din Sche nkwe g.
— Îmi pa re bine că te vă d, Vince nt, spuse Te rste e g. M-a m
gâ ndit să tre c și să a flu cum o ma i duci.
Lui Vince nt îi e ra groa ză de furtuna ca re va izbucni în mome ntul
câ nd Te rste e g va urca la e l. Îl ţinu de vorbă pe stra dă câ t putu ma i
mult, că utâ nd să -și a dune pute rile și să a mâ ne clipa câ nd Te rste e g
va da ochi cu Christine . Te rste e g e ra prie te nos și a ma bil, da r
Vince nt se cutre mură la gâ ndul sce ne i ca re tre buia să urme ze .
Câ nd ce i doi bă rba ţi intra ră , Christine , în jilţul e i de pa ie ,
tocma i a lă pta copilul, ia r He rma n se juca lâ ngă sobă . Te rste e g
ră ma se cu gura că sca tă , uitâ ndu-se înde lung la e i. Câ nd vorbi,
folosi e ngle za .
— Ce e cu fe me ia și copilul ă sta ?
— Christine e ne va sta me a , și copilul e a l nostru.
— Cu a lte cuvinte , e a de vă ra t că te -a i însura t cu e a ?
 — N-a m fă cut-o încă oficia l, da că a sta e pre ciza re a pe ca re o
a ște pta ţi.
— Cum îţi poa te tre ce prin minte să tră ie ști cu o fe me ie ... și
copii ca re ...
— După câ te știu, în mod obișnuit, bă rba ţii se însoa ră , nu-i
a șa ?
— Bine , da r tu n-a i ba ni. Ești între ţinut de fra te le tă u.
— Nicide cum. The o îmi plă te ște un sa la riu. Tot ce e a ce lucre z
îi a pa rţine . Într-o zi o să -și re cupe re ze ba nii.
— Ai înne bunit de tot, Vince nt?! Asta e fă ră doa r și poa te o
fa ptă ca re porne ște dintr-o minte ne să nă toa să !
— Purta re a oa me nilor, m ijnh eer, se a mă nă foa rte mult cu
de se nul. Între a ga pe rspe ctivă se modifică o da tă cu schimba re a
unghiului de ve de re , și a sta nu de pinde de subie ct, ci de ce l ca re
prive ște .
— Am să -i scriu ta tă lui tă u, Vince nt. Am să -i scriu și a m să -i
spun toa tă pove ste a !
— Nu cre de ţi că a r fi ridicol să prime a scă o scrisoa re plină de
indigna re de la dumne a voa stră și, la scurt timp după a ce e a ,
invita ţia de a ve ni să mă vizite ze , pe che ltuia la me a ?
— Ai de gâ nd să -i scrii tu însuţi?
— De ce vă mira ţi? Fire ște c-a m să -i scriu. Da r tre buie să
re cunoa ște ţi că nu e a cum mome ntul ce l ma i potrivit. Ta ta a bia a
fost muta t în pa rohia de la Nue ne n. Soţia me a , nu e ste încă
re sta bilită , a șa încâ t orice e moţie sa u încorda re îi poa te dă una .
— Atunci bine înţe le s că n-a m să -i scriu. O, Vince nt, e ști la fe l
de nă uc ca unul ca re vre a să se îne ce cu tot dina dinsul! Eu nu
vre a u de câ t să te sa lve z de la de za stru!
— Nu mă îndoie sc de bune le dumne a voa stră inte nţii, m ijnh eer
Te rste e g, și de a ce e a înce rc să nu mă supă r pe ntru ce le spuse .
Da r, vă rog să mă cre de ţi, conve rsa ţia a sta mi-e foa rte ne plă cută .
Te rste e g se re tra se cu o mutră a dâ nc ne dume rită .
Da r prima lovitură a de vă ra tă a ve a s-o prime a scă Vince nt din
pa rte a lui We isse nbruch. Într-o după -a mia ză își fă cu a pa riţia , cu
a e rul lui ne pă să tor, ca să va dă da că Vince nt ma i tră ia .
— Ce ma i fa ci? Vă d că a i re ușit să te de scurci și fă ră ce i
două ze ci și cinci de fra nci.
— Da .
— Ia spune , n-a fost ma i bine că nu te -a m ră sfă ţa t a tunci?
— Cre d că în se a ra a ce e a , câ nd ne -a m cunoscut la Ma uve ,
prime le vorbe pe ca re ţi le -a m spus a u fost: „Du-te la dra cu!” Acum
re pe t invita ţia .
— Da că continui a șa , a i să de vii un a l doile a We isse nbruch, a i
stofă ! De ce nu mă pre zinţi me tre se i ta le ? N-a m a vut onoa re a ...
— Pe mine poţi să mă chinui cum vre i, We isse nbruch, da r pe
e a te rog s-o la și în pa ce !
Christine le gă na pă tucul de fie r cu înve litoa re ve rde . Știa că e a
e ţinta ba tjocurii și se uita la Vince nt cu dure re întipă rită pe fa ţă . El
se a propie de ma mă și copil și li se a lă tură prote ctor.
We isse nbruch își a runcă ochii la grupul lor, a poi la gra vura lui
Re mbra ndt, de de a supra le a gă nului.
— Știi, e xcla mă e l, a lcă tuiţi un grup stra șnic! Mi-a r plă ce a să vă
picte z! Aș intitula ta bloul Sfânta fam ilie!
Cu o înjură tură , Vince nt se re pe zi după We isse nbruch, da r
a ce sta a pucă să ia să pe ușă ne vă tă ma t. Vince nt se întoa rse lâ ngă
a i lui. Pe pe re te , a lă turi de Re mbra ndt, a tâ rna un ciob de oglindă .
Se uită în sus, prinse dintr-o privire ta bloul pe ca re -l a lcă tuia u e i
tre i, și, într-o clipă de oribilă și dure roa să lucidita te , vă zu cu ochii
lui W e isse nbruch... copilul din flori, tâ rfa și milostivul.
— Cum ne -a spus? între bă Christine .
 — Sfânta fam ilie...
— Ce e a sta ?
— Un ta blou cu Ma ria , Isus și Iosif.
O podidiră la crimile și-și îngropă fa ţa în scute ce le copilului.
Vince nt se lă să în ge nunchi lâ ngă le a gă nul de fie r ca s-o mâ ngâ ie .
Înse ra re a se furișa pe fe re a stra dinspre nord și a runca o umbră
blâ ndă în încă pe re . Încă o da tă , Vince nt izbuti să se de sprindă și să
prive a scă grupul pe ca re -l a lcă tuia u, ca și câ nd n-a r fi fă cut pa rte
din e l. De da ta a sta îl vă zu cu ochii propriului să u sufle t.
— Nu plâ nge , Sie n! Nu plâ nge , dra ga me a ! Ridică -ţi ca pul și
ște rge -ţi la crimile . Weissenbruch a avut d reptate!

11. THEO SOSEȘTE LA HAGA

De scope rind să tucul de pe sca ri Sche ve ninge n, Vince nt simţi

întâ ia oa ră ne voia de a picta în ule i. Sche ve ninge n e ra a șe za t la
Ma re a Nordului, a dă postit între două dune de nisip. Pe pla jă se
odihne a u șiruri de bă rci pâ nte coa se de pe scuit, cu ca ta rg și cu
pâ nze de culoa re închisă , înde lung bă tute de urgia furtunilor. În
spa te a ve a u câ rme grosola ne , pă tra te , pla se de prins pe ște ga ta
întinse pe ntru ie șire a în la rg, și, în vâ rf, câ te un ste gule ţ
triunghiula r roșu-ruginiu sa u a lba stru-ma rin. Se pute a u ve de a de
a se me ne a că ruţe a lba stre cocoţa te pe roţi, îna lte , roșii, ca re
se rve a u la tra nsporta re a pe ște lui în sa t, ne ve ste de pe sca ri cu
bone te a lbe impe rme a bile , prinse în fa ţă cu două ca pse rotunde
a urii, fa milii de pe sca ri îna intâ nd în grupuri mici pâ nă la buza
ră sfrâ ntă a va lului, ca să întâ mpine bă rcile . Se ma i de slușe a u
ste gule ţe fluturâ nd ve se l pe Kurza a l, un loca l de pe tre ce re pe ntru
că lă torii stră ini că rora le plă ce a gustul să ra t a l mă rii numa i pe
buze , nu și în gâ tle j. Ma re a e ra ce nușie la ma l din ca uza ta la zurilor
ca re fră mâ nta u nisipul; spre la rg se de sfă ta în toa te tonurile de
ve rde , ca re se întune ca u tre pta t, pâ nă se stinge a u într-un a lba stru
posomorâ t. Ce rul e ra de un ce nușiu cura t, pe ca re se de se na
conturul fuga r a l norilor și, numa i ici-colo, se ive a câ te un pe tic
a lba stru, ca să a minte a scă pe sca rilor că totuși ma i stră luce ște un
soa re de a supra Ola nde i. Sche ve ninge n e ra un colţișor unde
oa me nii, contopiţi cu pă mâ ntul și cu ma re a , trude a u din ră spute ri.
Câ nd înce rca se să prindă sce ne de stra dă , a cua re la i se pă ruse
un mijloc sa tisfă că tor de e xprima re , de și n-a ve a profunzime ,
consiste nţă și nu pute a să re de a tot ce simţe a e l ne voia să
comunice . Tâ nje a după pictura în ule i, da r nu se încume ta să se
a vâ nte , pe ntru că a uzise de a tâ ţia pictori ca re ra ta se ră tre câ nd la
ule i îna inte de a fi stă pâ nit bine de se nul. Tocma i a tunci sosi The o
la Ha ga .
The o a ve a a cum două ze ci și șa se de a ni și a junse se un bun
spe cia list în a rtă . Că lă tore a mult pe ntru firmă și e ra cunoscut pe ste
tot ca unul dintre tine rii ce i ma i price puţi în me se rie . „Goupil and
Com pany ” vâ nduse ră sucursa la din Pa ris lui Boussod și Va la don -
cunoscuţi sub nume le de „les m essieurs” - și, cu toa te că -l pă stra se ră
pe The o în a ce la și post, firma nu se ma i conduce a după ve chile
principii de pe vre me a bă trâ nului Goupil sa u a unchiului Vince nt.
Acum ta blourile se vinde a u la ce l ma i ridica t pre ţ ca re se pute a
obţine - fă ră a ţine se a ma de va loa re a lor - și numa i pictorii cu
re nume e ra u fa voriza ţi. Unchiul Vince nt, Te rste e g și Goupil
socotise ră dre pt ce a dintâ i da torie a unui spe cia list în a rtă să
de scope re și să încura je ze a rtiști noi și tine ri; a cum se a corda
a te nţie numa i pictorilor consa cra ţi. Noii-ve niţi, Ma ne t, Mone t,
Pissa ro, Sisle y, Re noir, Be rthe Morisot, Cé za nne , De ga s,
Guilla umin și chia r ce i ma i tine ri, ca Toulouse -La utre c, Ga uguin și
82 83
Signa c , înce rca u să spună ce va de ose bit de ce e a ce Bougue re a u
și domnii de la Aca de mie re pe ta u me re u, fă ră înce ta re . Da r nime ni
n-a ve a ure chi să -i a udă . Nici unuia dintre a ce ști înnoitori nu i se
e xpuse se vre oda tă vre o pâ nză și „les m essieurs” nu le ofe rise ră
posibilita te a de a vinde ce va sub a cope rișul lor. The o a junse se să
a ibă un profund de zgust pe ntru Bougue re a u și pe ntru a lţii de
a ce la și soi; toa tă simpa tia lui se îndre pta că tre tine rii inova tori.
Fă ce a zilnic tot ce -i stă te a în putinţă ca să -i convingă pe les
m essieurs că noile picturi me rită să fie e xpuse , ia r publicul tre buie
pre gă tit să le cumpe re . „Les m essieurs” îi socote a u pe inova tori
ne buni, pue rili, cu totul lipsiţi de te hnică . The o, în schimb, ve de a în
e i viitori ma e ștri.
Christine ră ma se sus, în dormitorul de la ma nsa rdă , în timp ce
Vince nt îl primi pe fra te le lui în a te lie r. După prime le îmbră ţișă ri,
The o spuse :
— Am ve nit și cu tre buri, da r tre buie să -ţi mă rturise sc că ţe lul
principa l a l drumului me u la Ha ga e ste să te conving să nu
sta bile ști nici o le gă tură pe rma ne ntă cu fe me ia a ce e a . Ma i întâ i de
toa te , ia spune -mi, cum e ?
— Ţi-o a minte ști pe bă trâ na noa stră doică de la Zunde rt, Le e n
Ve rma n?
— Da .
— Sie n e a ce la și fe l de om. Nu e de câ t o fe me ie obișnuită , din
popor, da r pe ntru mine a re totuși ce va de ose bit. De a ltfe l, a junge
să iube ști o fiinţă , chia r obișnuită , oa re ca re , și să fii iubit de e a , și
încă te poţi socoti din ca pul locului un om fe ricit, în ciuda pă rţilor
întune ca te a le vie ţii. Se ntime ntul că sunt de oa re ca re folos cuiva m-
a fă cut să mă re gă se sc și m-a re a dus la via ţă . Și n-a m că uta t e u
a ce st se ntime nt, s-a tre zit singur în sufle tul me u. Sie n s-a învă ţa t cu
toa te chinurile și ne ca zurile vie ţii de pictor și e a tâ t de plină de
bună voinţă câ nd poze a ză , încâ t îmi închipui că da torită e i a m să
de vin un pictor ma i bun de câ t da că m-a ș fi însura t cu Ka y.
The o se plimbă prin a te lie r, cu privire a ţintă la o a cua re lă din
pe re te . În ce le din urmă , spuse :
— Singurul lucru pe ca re nu pot să -l înţe le g e ste cum de -a i
izbutit să te îndră goste ști de a ce a stă fe me ie câ nd o iube a i
ne bune ște pe Ka y!...
— Nu, The o, nu m-a m îndră gostit ime dia t. Da r pe ntru că a m
fost re spins de Ka y tre buia , oa re , ca toa te simţă minte le me le
ome ne ști să se pre fa că în ce nușă ? Ve nind a ici nu m-a i gă sit
de scura ja t și me la ncolic, ci a i intra t într-un a te lie r nou și într-un
că min în plină înflorire . Nu într-un a te lie r în ca re plute sc miste re , ci
într-unul în ca re clocote ște via ţa re a lă - un a te lie r cu le a gă n și cu
sca un îna lt pe ntru prunc - în ca re nu e xistă mole șe a lă , ci totul te -
nde a mnă , te gră be ște și te stâ rne ște la lucru. Pe ntru mine e
limpe de ca lumina zile i că tre buie să simţi ce de se ne zi, că tre buie
să tră ie ști în re a lita te a vie ţii de fa milie da că vre i să e xprimi cu
a de vă ra t a ce a stă via ţă .
— Tu știi că e u nu fa c nicioda tă de ose biri de cla să , Vince nt,
da r cre zi că e cuminte să ...
— Nu, nu cre d că m-a m înjosit sa u că m-a m fă cut de râ s, îl
între rupse Vince nt; simt că munca me a e ste a proa pe de inima
oa me nilor, că tre buie să fiu câ t ma i strâ ns le ga t de pă mâ nt, să
prind înţe le sul vie ţii pe viu și să me rg îna inte , luptâ nd cu grijile și
cu ne ca zurile .
 — Eu nu spun că n-a i dre pta te .
The o fă cu vre o câ ţiva pa și și se opri, uitâ ndu-se în ochii fra te lui
să u.
— Da r de ce e ne voie de că să torie pe ntru a sta ?
— Pe ntru că a m promis că o voi lua în că să torie . Nu vre a u s-o
conside ri ca pe o me tre să sa u ca pe cine va cu ca re a m o le gă tură
fă ră să -mi pe se de urmă ri. Ace a stă fă gă duia lă a re două lă turi: în
primul râ nd, e o promisiune de că să torie oficia lă , înda tă ce
împre jură rile o vor îngă dui, și în a l doile a râ nd, e un le gă mâ nt ca ,
între timp, să împă rţim totul împre ună , să ne a jută m unul pe a ltul,
să ne îngrijim ca și câ nd a m fi că să toriţi.
— Spe r, totuși, că n-a i să gră be ști că să toria civilă .
— Bine , The o, da că vre i tu, a m s-o a mâ n pâ nă câ nd voi pute a
câ știga o sută cincize ci de fra nci din vâ nza re a lucră rilor me le și nu
voi ma i a ve a ne voie de a jutorul tă u. Îţi promit că n-a m s-o ia u de
ne va stă de câ t în clipa câ nd de se nul me u va a junge la un nive l ca re
să -mi a sigure inde pe nde nţa . Tre pta t, pe mă sură ce voi înce pe să
câ știg, a i să -mi trimiţi din ce în ce ma i puţin în fie ca re lună , pâ nă
câ nd n-o să ma i fie de loc ne voie să mă a juţi. Abia a tunci se va
pune proble ma că să torie i civile .
— Asta e într-a de vă r lucrul ce l ma i înţe le pt.
— Ia t-o că vine , The o. Te rog, de dra gul me u, înce a rcă să o ve zi
ca pe o soţie , ca pe o ma mă de copii. Pe ntru că , de fa pt, nici nu e
a ltce va .
Christine coborî scă rile din fundul a te lie rului. Purta o rochie
simplă , ne a gră , își pie ptă na se cu grijă pă rul pe spa te , și ușoa ra
roșe a ţă ca re -i îmbujora obra jii îi a scunde a a proa pe urme le de
vă rsa t de pe fa ţă . Că pă ta se o gingă șie fire a scă ; iubire a lui Vince nt
o învă luise într-un nimb de încre de re și optimism. Dă du mâ na cu
The o, liniștită , îl între bă da că nu voia să ia o ce a șcă de ce a i și-l
rugă să ră mâ nă la cină . Apoi se a șe ză în jilţul e i de la fe re a stră și
se a pucă să coa să , le gă nâ nd copilul. Vince nt a le rga a gita t încolo și
încoa ce prin a te lie r, a ră tâ ndu-i lui The o schiţe în că rbune , sce ne
de stra dă în a cua re lă , studii de grupuri prinse în fugă pe hâ rtie , cu
cre ion de dulghe r. Voia ca fra te le lui să -și de a se a ma de
progre se le pe ca re le fă cuse .
The o e ra pe de plin încre dinţa t că , într-o bună zi, Vince nt a ve a
să de vină un pictor ma re , da r, ce l puţin pâ nă a cum, nu a r fi putut
să a firme cu ce rtitudine da că lucră rile lui îi plă ce a u. În ge ne ra l,
The o e ra un cunoscă tor plin de disce rnă mâ nt, conștiincios în a rta
de a jude ca , da r nu pute a să se de cidă nicioda tă în privinţa
lucră rilor fra te lui să u. Pe ntru e l, Vince nt e ra me re u în drum spre
de să vâ rșire , da r nu pă re a să a jungă nicioda tă la e a .
— Da că a i înce put să simţi înde mnul de a lucra în ule i, îi spuse
e l după ce Vince nt îi a ră ta se toa te studiile și-i vorbise de spre
inte nţiile lui, de ce nu înce pi? Ce ma i a ște pţi?
— Aște pt să mă conving că de se nul me u e de stul de bun.
Ma uve și Te rste e g spun că e u nu știu...
— ..în schimb, We isse nbruch spune că știi. În orice ca z, tu e ști
singurul în mă sură să hotă ră ști. Da că simţi ne voia să te e xprimi în
culori ma i inte nse , înse a mnă că a ve nit vre me a să te a puci. Dă -i
drumul!
— Da r, The o, che ltuia la ! Ble ste ma te le a le a de tuburi costă câ t
gre uta te a lor în a ur.
— Aște a ptă -mă mâ ine dimine a ţă la hote l, la 10. Cu câ t înce pi
să -mi trimiţi ma i re pe de pâ nze în ule i, cu a tâ t ma i ușor o să -mi scot
ba nii inve stiţi în tine .
În timpul cine i, The o și Christine discuta ră cu însufle ţire . La
ple ca re , The o se întoa rse pe scă ri că tre Vince nt și-i spuse în
fra nţuze ște :
 — E simpa tică , într-a de vă r simpa tică , nu mi-a ș fi închipuit!
A doua zi dimine a ţă , în drum spre Wa ge nstra a t, a lcă tuia u o
pe re che ciuda tă . Fra te le ma i tâ nă r, dichisit cu grijă , cu ghe te le
lustruite , că ma șa scrobită , ha ine le că lca te , cra va ta frumos le ga tă la
locul e i, cu pă lă rie ne a gră , ta re , ușor a ple ca tă pe o pa rte , cu ba rba
ca sta nie , moa le , îngrijită , me rge a cu un pa s sigur, liniștit,
e chilibra t. Ce lă la lt, cu ghe te scâ lcia te , pa nta loni pe ticiţi, ca re nu se
potrive a u cu ha ina strâ mtă , fă ră cra va tă , cu o șa pcă a bsurdă în
vâ rful ca pului și cu ba rba ţâ șnind în vâ rte juri roșii, să lba tice , umbla
sa ca da t, cu pa și ne re gula ţi, să lta ţi, fluturâ ndu-și bra ţe le și fă câ nd
ge sturi la rgi în timp ce vorbe a .
Nu-și dă de a u se a ma de ta bloul comic pe ca re -l a lcă tuia u.
The o îl duse la „Goupil” ca să -i cumpe re culori, pe nsule , pâ nză .
Te rste e g îl re spe cta și-l a dmira pe The o, ia r pe ntru Vince nt înce rca
să a ibă simpa tie și să -l înţe le a gă . Câ nd a uzi pe ntru ce ve nise ră ,
insistă să le ca ute chia r e l tot ma te ria lul, dâ ndu-i sfa turi lui Vince nt
în le gă tură cu ca lita te a dife riţilor pigme nţi.
Apoi, The o și Vince nt pa rcurse ră pe jos ce i șa se kilome tri
pe ste dune pâ nă la Sche ve ninge n. Tocma i se a propia de ma l un
cute r de pe sca ri. Lâ ngă monume nt se a fla o mică ba ra că de le mn
în ca re stă de pa ză un om. Înda tă ce ză ri ba rca , omul a pă ru cu un
ste a g ma re ; e ra urma t de o droa ie de copii. La câ te va minute după
ce flutură ste a gul, se ivi un a lt bă rba t, că la re pe un ca l bă trâ n, ca
să tra gă a ncora . Grupul se mă ri cu câ ţiva bă rba ţi și fe me i ca re
ve nise ră în gra bă dinspre sa t, pe ste duna de nisip, în întâ mpina re a
e chipa jului. Câ nd ba rca a junse de stul de a proa pe , omul că la re
intră în a pă și a poi se întoa rse tră gâ nd a ncora . După a ce e a fură
că ra ţi la ma l pe sca rii, duși în câ rcă de câ ţiva oa me ni ca re purta u
cizme îna lte de ca uciuc și, de fie ca re da tă câ nd e ra u lă sa ţi, unul
câ te unul, pe ţă rm, se a uze a un pute rnic chiot de bun sosit. După
ce a junse ră cu toţii pe usca t și ca ii tra se ră ba rca la ma l, între gul
a la i porni spre ca se , pe ste duna de nisip, în chip de ca ra va nă ;
omul că la re se înă lţa de a supra tuturor ca o silue tă de uria ș.
— Ca m a șa ce va vre a u să picte z în ule i, spuse Vince nt.
— Trimite -mi ta blourile ime dia t ce ve i fi mulţumit de e le . Poa te
că re ușe sc să gă se sc cumpă ră tori la Pa ris.
— Of, The o, tre buie ! Tre buie să înce pi să vinzi și ta blourile
me le !

12. CURIOȘI MAI SUNT ȘI TAŢII!

După ple ca re a lui The o, Vince nt înce pu să picte ze în ule i. Fă cu

tre i studii, unul re pre ze ntâ nd șirul de să lcii din spa te le podului
Ge e st, a ltul, o pote că a cope rită cu zgură , și a l tre ile a , gră dinile de
le gume de la Me e rde rvoort, în ca re a pă re a un om îmbră ca t într-o
bluză groa să , a lba stră , cule gâ nd ca rtofi. Pă mâ ntul, a lbicios din
ca uza nisipului ră scolit în pa rte , e ra a cope rit de buruie ni ve rzi, din
mijlocul că rora se înă lţa u ici-colo tulpini usca te . În de pă rta re se
ză re a u niște copa ci de un ve rde -închis și câ te va a cope rișuri. Câ nd
își privi ope ra , în a te lie r, se simţi mâ ndru; e ra încre dinţa t că
nime ni n-a r fi putut spune că a ce ste a sunt prime le lui înce rcă ri în
ule i. De se nul, ca re -i coloa na ve rte bra lă și sche le tul orică re i picturi,
e ra pre cis și a propia t de re a lita te . Nu-i ve ne a să cre a dă , că ci
fuse se convins că prime le lui înce rcă ri vor fi ra ta te .
Altă da tă se a pucă să picte ze un dâ mb înclina t din pă dure ,
a cope rit cu frunze de fa g usca te și muce gă ite . Pă mâ ntul a ve a o
culoa re ca fe niu-roșca tă , câ nd ma i de schisă , câ nd ma i închisă ,
pute rnic a cce ntua tă de fâ șiile de umbră a runca te de trunchiurile
copa cilor, ca re , pe a locuri, îl a scunde a u a proa pe cu totul.
Gre uta te a e ra să re de a inte nsita te a culorii, forţa uria șă și durita te a
pă mâ ntului. În timp ce picta , își dă du se a ma pe ntru prima oa ră câ t
de luminoa să pute a fi totuși întune cime a . Tre buia să pă stre ze
lumina a ce e a și, în a ce la și timp, a dâ ncime a și bogă ţia de culori. În
a ure ola a murgului de toa mnă , filtra tă printre ra muri, pă mâ ntul
pă re a un covor de rugină . Me ste ce ni tine ri ţâ șne a u cu scâ nte ie ri
sma ra ldine în bă ta ia soa re lui, ia r pă rţile din tulpină ră ma se în
umbră e ra u de un ve rde ca ld, inte ns, întune ca t. În spa te le unui
crâ ng de puie ţi, de a supra pă mâ ntului roșu-ca fe niu, se bolte a un
ce r de lica t, învă luitor, de un ce nușiu ca re bă te a în a lba stru iriza t.
Pe a ce st fond se da nte la u o ma rgine va poroa să de ve rde a ţă și o
împle titură de lă sta ri și frunze ga lbe ne . Câ te va silue te de oa me ni
ca re a duna u vre a scuri ră tă ce a u ici-colo, ca niște umbre
miste rioa se . Bone ta a lbă a une i fe me i, a ple ca tă să ridice o cre a ngă
usca tă , ră să ri pe ne a ște pta te din roșul-închis a l pă mâ ntului. Silue ta
întune ca tă a unui om a pă ru de a supra hă ţișului, profila tă pe ce r,
viguroa să și totoda tă plină de poe zie .
În timp ce picta , își spuse : „Nu tre buie să ple c îna inte de a
prinde pe pâ nză simţă minte le pe ca re le tre ze ște a ce a stă se a ră de
toa mnă , a ce st ce va ta inic și gra v. Da r lumina pă le a . Tre buia să
lucre ze re pe de . Fixă silue te le la re pe ze a lă , din câ te va tră să turi
hotă râ te de pe nsulă . Îl minună câ t de a dâ nc se înfige a u în pă mâ nt
tulpinile puie ţilor. Înce rcă să le schiţe ze , da r culoa re a cu ca re
picta se pă mâ ntul e ra încă ume dă și groa să , a șa încâ t orice
tră să tură de pe nsulă se pie rde a . Înce rcă încă o da tă , și încă o da tă ,
cu dispe ra re , că ci întune ricul se lă sa din ce în ce . În ce le din urmă ,
tre bui să se de a bă tut - nici o tră să tură de pe ne l nu izbute a să ma i
suge re ze ce va în huma a ce e a roșca tă a pă mâ ntului. Aruncă
pe nsula și, cu o intuiţie oa rbă , strivi pe pâ nză tuburile de vopse a ,
din ca re culoa re a ţâ șni în chip de ră dă cini și trunchiuri, luă a poi o
a ltă pe nsulă și cu coa da e i mode lă pa sta groa să , cle ioa să .
— Da , e xcla mă e l, în timp ce noa pte a învă luia pă dure a , a cum
sunt la locul lor, se ridică din pă mâ nt cu ră dă cinile pute rnic înfipte
în e l. Am izbutit să re da u ce e a ce voia m!
W e isse nbruch tre cu în se a ra a ce e a pe la e l.
— Vino cu mine la Pulch ri. O să ve de m a colo câ te va ta blouri
viva nte și câ te va șa ra de .
Vince nt nu uita se ultima lui vizită .
— Nu, mulţume sc, nu vre a u să -mi la s soţia singură .
We isse nbruch se duse la Christine , îi să rută mâ na , o între bă
de să nă ta te și se jucă ve se l cu copilul. Era limpe de că nu-și ma i
a minte a nimic din ce le spuse ultima oa ră .
— Ia să -ţi vă d ultime le schiţe .
Vince nt se supuse ma i mult de câ t bucuros. We isse nbruch
a le se câ te va dintre e le . Una re pre ze nta tâ rgul de luni, câ nd se
de sfă ce a u ta ra be le , a lta , un șir de oa me ni a ște ptâ nd în fa ţa
ca ntine i să ra cilor, a tre ia , un grup de bă trâ ni de la a zilul de ne buni.
Tot ră sfoindu-le , ma i puse de opa rte un cute r de pe scuit cu a ncora
ridica tă , la Sche ve ninge n, și un studiu pe ca re Vince nt îl cre iona se
pe ge nunchi, în noroiul dune lor, în timpul une i ploi tore nţia le .
— Sunt de vâ nza re ? Aș vre a să le cumpă r.
— Asta e încă una din glume le ta le ne să ra te , W e isse nbruch?
— Nu glume sc nicioda tă câ nd e vorba de pictură . Studiile a ste a
sunt minuna te ! Câ t vre i pe e le ?
 Stă pâ nit de spa imă la gâ ndul c-a r pute a fi ia r motiv de
ba tjocură , Vince nt îngă imă :
— Spune singur câ t ofe ri.
— Foa rte bine , ce pă re re a i da că -ţi da u cinci fra nci pe buca tă ?
Două ze ci și cinci pe ntru toa te .
Vince nt holbă ochii.
— Asta -i pre a mult! Unchiul Cor mi-a ofe rit doa r doi fra nci și
jumă ta te !
— Te -a înșe la t, bă ie te . Toţi spe cia liștii în a rtă te înșa lă .
Schiţe le a ste a se vor vinde într-o zi cu cinci mii de fra nci. Ce spui,
nu-i o a fa ce re bună ?
— W e isse nbruch, une ori e ști un înge r, a lte ori un dia vol!
— Asta a șa , pe ntru va ria ţie , ca să nu se plictise a scă prie te nii
de mine .
Scoa se un portofe l și-i întinse lui Vince nt două ze ci și cinci de
fra nci.
— Acum vino cu mine la Pulch ri. Ai ne voie de puţină distra cţie .
Se pre zintă o fa rsă de Tony Offe rma ns. O să -ţi fa că bine să râ zi
puţin.
Vince nt se duse . Holul clubului e ra înţe sa t de oa me ni ca re
fuma u cu toţii un tutun ie in și ta re . Primul ta blou viva nt e ra după
84
o gra vură de Nikla us Ma a s , Staulul d in Beth leem , foa rte re ușit ca
ton și culoa re , da r cu totul ne potrivit ca e xpre sie . Ce lă la lt e ra după
Isaac blagoslovind u-l pe Iacob de Re mbra ndt, cu o Re be că sple ndidă ,
ca re urmă re a să va dă da că poza e i a re succes la public. Ae rul închis
îi dă du lui Vince nt dure ri de ca p. Ple că îna inte de a înce pe fa rsa și
se duse a ca să . Pe drum întocmi în gâ nd o scrisoa re .
Prin e a îl înștiinţă pe ta tă l lui de spre pove ste a cu Christine , da r
numa i a tâ t câ t socoti ne ce sa r, a lă tură ce i două ze ci și cinci de fra nci
de la We isse nbruch și-l po i pe The odorus să vină la Ha ga ca
musa fir a l lui.
Pe ste o să ptă mâ nă bă trâ nul sosi. Ochii lui a lba ștri înce puse ră
să pă le a scă și pa sul îi de ve nise șovă itor. Nu se ma i vă zuse ră de
câ nd The odorus îl izgonise de -a ca să . Între timp, schimba se ră însă
scrisori prie te ne ști, ba chia r The odorus și Anna Corne lia îi
trimise se ră ma i multe pa che te cu rufă rie , îmbră că minte , ţigă ri,
pră jituri de ca să și, din câ nd în câ nd, câ te o hâ rtie de ze ce fra nci.
Vince nt nu izbute a de loc să -și închipuie cum se va purta ta tă l lui
cu Christine . Une ori oa me nii e ra u înţe le gă tori și ge ne roși, a lte ori,
orbi și uricioși.
Bă nuia însă că ta tă l lui nu va ră mâ ne ne pă să tor și nici nu va
a zvâ rli re proșuri lâ ngă un le a gă n de copil. Nimic pe lume nu se
poa te a se mui cu un le a gă n de copil; cu un a se me ne a lucru nu se
glume ște . Ta tă l lui tre buia să -i ie rte Christine i orice -a r fi e xista t în
tre cutul e i.
The odorus ţine a o bocce a ma re sub bra ţ. Câ nd o de sfă cu și
scoa se din e a o ha ină că lduroa să pe ntru Christine , Vince nt
înţe le se că lucrurile me rg pe ca le a ce a bună . Fe me ia se urcă în
dormitorul de la ma nsa rdă , și The odorus cu Vince nt ră ma se ră
împre ună în a te lie r.
— Vince nt, înce pu ta tă l să u, un singur lucru n-a i lă murit în
scrisoa re a ta . Copilul e a l tă u?
— Nu. Îl a ve a câ nd a m cunoscut-o.
— Unde e ta tă l lui?
— A pă ră sit-o.
Vince nt gă si că nu e ra ne voie să -i pome ne a scă de spre origine a
ne sigură a copilului.
— Da r tu a i s-o ie i de ne va stă , Vince nt, nu-i a șa ? Nu e frumos
să tră ie ști în fe lul ă sta .
— Sigur, ta tă . Vre a u să fa ce m că să toria le ga lă câ t ma i re pe de
cu putinţă . Da r The o și cu mine a m hotă râ t c-a r fi ma i bine să
a ște pt pâ nă ce voi izbuti să câ știg o sută cincize ci de fra nci pe lună
din propriile me le lucră ri.
The odorus oftă .
— Da , poa te că e ma i bine a șa . Vince nt, ma ma ta a r vre a să
ma i vii din câ nd în câ nd pe -a ca să . Și e u ţin să vii. O să -ţi pla că la
Nue ne n, fiule ; e unul dintre ce le ma i încâ ntă toa re sa te din tot
Bra ha ntul. Bise rica e ta re mică și a ra tă ca un iglu de e schimoși.
Închipuie ște -ţi, Vince nt, nu înca p nici o sută de oa me ni în e a !
Împre jurul ca se i pa rohia le sunt tufe de mă ce și, ia r în spa te le
bise ricii, un cimitir nă pă dit de flori, cu moviliţe de nisip și cruci
ve chi de le mn.
— Cu cruci de le mn! Albe ?
— Da . Nume le sunt scrise cu ne gru, da r ploa ia le spa lă înce t-
înce t.
— Și bise rica a re o turlă îna ltă , ta tă ?
— Da , o turlă de lica tă , gra ţioa să , Vince nt, ca re se îna lţă sus,
sus, spre ce r. Une ori cre d că a junge pâ nă la Dumne ze u.
— Și a runcă o umbră subţire pe ste cimitir?
Ochii lui Vince nt scâ nte ia u.
— Mi-a r plă ce a să picte z a șa ce va .
— În a propie re e o fâ șie de la ndă , pă duri de pin și ţă ra ni ca re
lucre a ză pă mâ ntul. Tre buie să vii câ t de curâ nd pe -a ca să , fiule .
— Da , tre buie ne a pă ra t să vă d Nue ne nul. Crucile mici și turla ,
ţă ra nii să pâ nd pe câ mp... Cre d că întotde a una voi simţi che ma re a
Bra ba ntului na ta l.
The odorus se întoa rse a ca să și o a sigură pe soţia lui că
lucrurile nu șe de a u chia r a șa de prost cum își închipuise ră . Vince nt
se a dâ nci în lucrul să u cu și ma i ma re ze l. I se pă re a din ce în ce
ma i mult că vorbe le lui Mille t: „L’art c’est un com bat; d ans l’art il faut
 85
y m e re sa peau” , i se potrive sc. The o cre de a în e l, ta tă l și ma ma
lui nu se opune a u le gă turii cu Christine și nime ni în Ha ga nu-l ma i
tulbura . Nimic nu-l ma i opre a a cum să -și va dă de lucru și să
me a rgă îna inte .
Proprie ta rul îi trimite a la e l pe toţi ce i ca re n-a ve a u de lucru la
de pozitul lui de che re ste a , și Vince nt îi folose a ca mode le . Pe
mă sură ce buzuna rul i se gole a , ma pa cu de se ne se umple a .
De se nă de ne numă ra te ori copilul în le a gă nul de lâ ngă sobă . Câ nd
ve ni vre me a ploilor de toa mnă , lucră a fa ră , pe o pâ nză spe cia lă , cu
supra fa ţa a spră , și izbuti a stfe l să prindă e fe cte le dorite . Învă ţă
re pe de că un a de vă ra t colorist e ste numa i a ce la ca re câ nd ve de o
culoa re în na tură știe ime dia t s-o de scompună : „Ace l ve rde -
ce nușiu e ga lbe n cu ne gru și cu o umbră de a lba stru”.
Fie că de se na o silue tă sa u un pe isa j, dore a întotde a una să
e xprime nu o me la ncolie dulce a gă , ci o triste ţe gra vă . Ar fi vrut ca
me sa jul lui să fie înţe le s în a de me ne a mă sură , încâ t oa me nii să
spună de spre ta blourile sa le : „Pă trunde a dâ nc, se cunoa ște că a re
multă simţire ”.
Știa că în ochii lumii tre ce a dre pt un om de nimic, un ză na tic,
un urâ cios fă ră nici un rost în via ţă . Și a rde a de dorinţa să scoa tă la
ive a lă , prin a rta lui, tot ce se a fla în inima unui a stfe l de ză na tic și
om de nimic. În ochii lui ce le ma i să ră că cioa se colibe , ce le ma i
murda re colţuri de ve ne a u de se ne și ta blouri. Cu câ t picta ma i mult,
cu a tâ t pie rde a inte re sul pe ntru orice a ltce va . Și cu câ t se e libe ra
ma i mult de a lte gâ nduri și pre ocupă ri, cu a tâ t ma i re pe de ochiul
lui prinde a a spe cte le pictura le a le vie ţii. Arta ce re a muncă
îndâ rjită , muncă îna inte de toa te și o continuă obse rva re a lumii
înconjură toa re .
Se izbe a însă de gre uta te a că pictura în ule i e ra îngrozitor de
scumpă , cu a tâ t ma i scumpă cu câ t e l a ște rne a pa sta în stra turi
groa se . Câ nd storce a tubul dire ct pe pâ nză în pe te gre le , boga te ,
e ra ca și cum a r fi a runca t fra nci în Zuide rze e . Picta a tâ t de
re pe de , încâ t nota lui de pla tă cre ște a ve rtiginos. O pâ nză în ule i
ca re i-a r fi lua t lui Ma uve două luni e l o fă ce a într-o șe dinţă . N-
a ve a încotro, nu pute a să picte ze subţire , nu pute a să lucre ze înce t,
ba nii zbura u și a te lie rul i se umple a cu ta blouri. Ime dia t ce prime a
ba nii de la The o - ca re a cum îi trimite a câ te cincize ci de fra nci la
fie ca re întâ i, ze ce și două ze ci a le lunii, se re pe ze a în ora ș, la
ma ga zin, și cumpă ra tuburi ma ri de ocru, coba lt și a lba stru de
86
Prusia , tuburi ma i mici de ga lbe n de Ne a pole , terra sienna ,
ultra ma rin și portoca liu de Ca mbodgia . Apoi lucra fe ricit pâ nă câ nd
vopse le le se te rmina u. Asta se întâ mpla de obice i la cinci sa u șa se
zile de la primire a ba nilor, după ca re înce pe a u din nou ne ca zurile .
La un mome nt da t, ră ma se înmă rmurit, de scope rind că
tre buia u cumpă ra te pe ntru copil o mulţime de lucruri, că pe ntru
Christine tre buia u me re u doctorii, ha ine noi, o hra nă de ose bită , că
He rma n a ve a ne voie de că rţi și re chizite pe ntru școa lă și că
gospodă ria e ra ca o pră pa stie fă ră fund, ca re înghiţe a ne înce ta t
lă mpi, oa le , pă turi, că rbuni și le mne , pe rde le , covoa re , lumâ nă ri,
ce a rce a furi, ta câ muri, fa rfurii, mobilă și un șuvoi ne sfâ rșit de
a lime nte . Nu ma i știa cum să împa rtă ce i cincize ci de fra nci între
pictură și ce le tre i sufle te ca re de pinde a u de e l.
— Pa rc-a i fi un lucră tor ca re se re pe de la câ rciumă în ziua câ nd
își ia le a fa , îi spuse Christine o da tă , câ nd Vince nt smulse ce i
cincize ci de fra nci din plicul de la The o și înce pu să -și a dune
tuburile goa le .
Își construi un instrume nt nou pe ntru pe rspe ctivă , cu două
picioa re lungi, ca să poa tă sta înfipt în nisipul dune lor, și-l puse pe
fie ra r să -i strunje a scă niște colţuri de fie r pe ntru ca dru.
Sche ve ninge n, cu ma re a , dune le de nisip, pe sca rii, bă rcile , ca ii și
nă voa de le lui, îl a tră ge a ce l ma i mult. O porne a zilnic pe ste dune ,
încă rca t cu șe va le tul gre u și cu instrume ntul de pe rspe ctivă , ca să
prindă fa ţa schimbă toa re a mă rii și a ce rului. Toa mna e ra pe
sfâ rșite , toţi a rtiștii se cuibă re a u în că ldura focului din a te lie re , da r
e l continua să picte ze pe ploa ie , pe vâ nt, ce a ţă sa u furtună .
Ade se ori nisipul ră scolit de vâ nt se lipe a de vopse a ua udă , și a pa
să ra tă îi împroșca pâ nza . Ploa ia îl pă trunde a pâ nă la oa se , ce a ţa și
vâ ntul îl înghe ţa u, nisipul îi intră în ochi și în nă ri... Da r toa te îl
încâ nta u. Acum numa i moa rte a îl ma i pute a opri.
Într-o se a ră îi a ră tă Christine i o pâ nză nouă .
— O, Vince nt, e xcla mă e a , cum fa ci de a ra tă a șa de a de vă ra t?
Vince nt uită că vorbe a cu o fe me ie incultă . Ar fi folosit a ce le a și
cuvinte și într-o discuţie cu W e isse nbruch sa u Ma uve .
— Nici e u nu-mi da u bine se a ma cum picte z, spuse e l. Sta u cu o
pâ nza a lbă în fa ţa locului ca re m-a a tra s și-mi spun: „Pâ nza a sta
tre buie să spună ce va ”. Lucre z înde lung, mă întorc a ca să
ne mulţumit, pun ta bloul la o pa rte , în că mă ruţă . După ce mă
odihne sc puţin, mă duc să mă uit la e l cu un fe l de te a mă . Și sunt
tot ne mulţumit, că ci pre a a m cla r în minte minuna tul mode l ca să -
mi pla că ce -a m fă cut e u din e l. Totuși, pâ nă la urmă , de scopă r în
lucrul me u un e cou din ce e a ce m-a impre siona t. Vă d că na tura mi-
a spus ce va , mi-a vorbit și că e u a m nota t totul ca un ste nogra f. În
note le me le ste nogra fice e xistă fire ște cuvinte inde scifra bile ,
gre șe li, ne a junsuri. Da r ră mâ ne ce va în e le din ce e a ce mi-a u spus
pă durile , ţă rmul sa u chipurile ome ne ști. Înţe le gi?
— Nu.
 87
13. „L’ART CEST UN COMBAT”

Christine înţe le ge a foa rte puţin din a ce ste fră mâ ntă ri a le lui
Vince nt. Pa siune a pe ntru pictură i se pă re a o boa lă costisitoa re . Își
dă de a se a ma însă că a ce a sta e te me lia pe câ te e ra clă dită via ţa lui
și nu fă ce a nici o înce rca re de a -l a ba te . Da r ţe lul, drumul a ne voios
spre mă ie strie , proce sul chinuitor a l cre a ţie i îi ră mâ ne a u cu totul
stră ine . Ave a în Christine o bună tova ră șă de că snicie , da r în via ţa
lui pre ocupă rile ca snice înse mna u numa i o foa rte mică pa rte . Câ nd
simţe a ne voia să re de a și în cuvinte ce e a ce -l fră mâ nta , se ve de a
silit să -i scrie lui The o; și-i scria , a proa pe în fie ca re noa pte , câ te o
scrisoa re lungă , înflă că ra tă , pove stindu-i tot ce vă zuse , picta se sa u
gâ ndise în timpul zile i. Câ nd voia să cunoa scă impre siile de spre
via ţă a le a ltora , se cufunda în le ctură ; cite a roma ne fra nţuze ști,
e ngle ze ști, ne mţe ști și ola nde ze . Cu Sie n nu împă rţe a de câ t puţin
din via ţa lui. Da r e ra mulţumit, nu re gre ta hotă râ re a de a se însura
cu e a și nici nu înce rca să -i impună pre ocupă ri inte le ctua le , pe ntru
ca re , în mod vă dit, nu e ra fă cută .
Lucrurile a u me rs bine în lunile lungi de va ră și de toa mnă
câ nd ple ca de dimine a ţă , pe la 5 sa u 6, lipse a pâ nă câ nd lumina
zile i se stinge a de tot și se întorce a a ca să , tre câ nd pe ste dune , o
da tă cu ră coa re a se rii. Un viscol cumplit, ca re ţinu loc de da r la
împlinire a unui a n de la întâ lnire a lor în câ rciuma din fa ţa gă rii
Ryn, îl sili însă să lucre ze a ca să de dimine a ţa pâ nă se a ra . De -
a tunci me nţine re a unor re la ţii liniștite de ve ni tot ma i gre a .
Se întoa rse la de se n și e conomisi ba nii de vopse le , da t
mode le le îl ruina u. Oa me ni ca re în mod obișnuit nu s-a r fi da t
îna poi, pe ntru câ ţiva gologa ni, de la ce a ma i josnică tre a bă
pre tinde a u sume ma ri câ nd e ra vorba doa r de a ve ni și a sta în fa ţa
lui. Ce ru încuviinţa re a să de se ne ze la a zilul de ne buni, da r
a dministra ţia îi ră spunse că nu ma i a uzise pâ nă a tunci de o
a se me ne a ce re re și că , în a fa ră de a sta , în spita l se pune a u pode le
noi, a șa că nu pute a să de se ne ze de câ t în zile le de vizită .
Singura lui spe ra nţă ră mâ ne a Christine . Aște pta cu ne ră bda re
ziua câ nd, înzdră ve nită , îi va poza din nou și vor lucra cu a ce e a și
însufle ţire ca îna inte de na ște re a copilului. Da r Christine nu ma i
e ra de a ce e a și pă re re . Înce puse prin a spune : „Nu m-a m pus încă
pe picioa re . Ma i a ște a ptă și tu puţin. Nu știu ce te -i fi gră bind a șa !”
După ce se re fă cu de -a bine le a , socoti că e pre a ocupa tă .
— Acum nu ma i e ce -a fost, spune a e a . Tre buie să îngrije sc de
copil. Și-a poi, cum cre zi tu că pot să îngrije sc o ca să între a gă și să
gă te sc pe ntru pa tru pe rsoa ne ?
Vince nt se scula de la 5 dimine a ţa și se ocupa de gospodă rie
ca să poa tă fi e a libe ră și să -i poze ze în timpul zile i.
— Da r bine , dra gă , a cum nu ma i sunt un mode l! se împotrive a
e a . Sunt ne va sta ta !
— Sie n, tre buie să -mi poze zi. N-a m de unde să plă te sc zilnic
mode le . Ăsta e unul din motive le pe ntru ca re te a fli a ici.
Christine izbucni într-una din crize le e i ne stă pâ nite de ne rvi,
a tâ t de obișnuite pe vre me a câ nd îl cunoscuse pe Vince nt.
— Numa i pe ntru a sta m-a i a dus în ca sa ta . Ca să fa ci e conomie
pe spina re a me a ! Nu sunt de câ t o ne norocită de se rvitoa re pe ntru
tine ! Da că nu ţi-a ș poza , m-a i da pe ușă a fa ră !
Vince nt se gâ ndi o clipă , a poi spuse :
— Lucrurile a ste a le -a i a uzit de la ma ma ta . Nu te -a i gâ ndit tu
singură la e le .
— Ei, și ce da că ? Vre i să zici că nu-s a de vă ra te ?
— Sie n, nu tre buie să te ma i duci pe la e a .
 — Asta -i bună ! Cre d că a m dre ptul să ţin la ma ma , nu?
— Da r e i ca ută să ne învră jbe a scă . Unde -o s-a junge m da că a i
să înce pi să gâ nde ști din nou ca e i? Ce se va a le ge a tunci de
că snicia noa stră ?
— Cine mă trimite la ma ma câ nd nu ma i e nimic de mâ nca re în
ca să ? Nu tu? Fă rost de ba ni de stui și n-o să ma i fie ne voie să ca lc
pe a colo.
Câ nd izbuti, în ce le din urmă , s-o convingă să -i poze ze nu-i ma i
fu de nici un folos. Fă ce a din nou toa te gre șe lile de ca re a tâ t de
gre u o de zvă ţa se cu un a n în urmă . Une ori o bă nuia că dina dins nu
lua poziţiile indica te , că se le gă na și fă ce a ge sturi ne înde mâ na tice
a nume că e l să se sa ture și să n-o ma i sâ câ ie cu poza tul. Pâ nă la
urmă tre bui să se la se pă guba ș. Che ltuia la pe ntru a nga ja re a
mode le lor cre scu. În a ce e a și mă sură spori și numă rul zile lor în
ca re ră mâ ne a u fă ră ba ni de mâ nca re și timpul pe ca re Christine
e ra ne voită să -l pe tre a că la ma ică -sa . De fie ca re da tă câ nd se
întorce a de a colo, Vince nt obse rva ușoa re schimbă ri în
comporta re a e i. Se simţe a prins într-un ce rc fă ră ie șire ; da că a r fi
putut folosi toţi ba nii pe ntru ne voile tra iului, Christine n-a r ma i fi
fost în prime jdie să ca dă ia r sub influe nţa ma ică -si, ia r le gă tura lor
s-a r fi putut pă stra pe ba ze să nă toa se . Da r da că a r fi fă cut a șa , s-a r
fi vă zut silit să re nunţe la pictură . Și a tunci, cum? O sa lva se pe e a
ca să se nimice a scă pe sine ? Pe de a ltă pa rte , da că nu s-a r fi dus
la ma ma e i de ma i multe ori pe lună , e a și copiii a r fi murit de
foa me ; da r consimţind să se ducă , le gă tura lor a junge a să fie
sortită pie irii. Ce e ra de fă cut?
Una fuse se Christine bolna vă și însă rcina tă , Christine în spita l,
Christine pe ca le de însă nă toșire după na ște re . O fe me ie pă ră sită ,
de znă dă jduită , în pra gul une i morţi stupide , a dâ nc re cunoscă toa re
pe ntru un cuvâ nt bun sa u o mâ nă de a jutor, o fe me ie ca re
cunoște a toa tă dure re a din lume , ca re a r fi da t orice pe ntru o clipă
de tihnă și ca re e ra ga ta să fa că tot fe lul de fă gă duie li fie rbinţi și
e roice a tâ t sie și, câ t și vie ţii. Da r Christine înzdră ve nită , bine
hră nită și îngrijită , cu trupul și fa ţa împlinite e ra cu totul a lta .
Amintire a sufe rinţe i se înde pă rta , hotă râ re a de a fi o bună
gospodină și o ma mă iubitoa re slă be a . Gâ ndurile și de prinde rile
vie ţii e i dina inte se întorce a u înce t-înce t. Pa ispre ze ce a ni tră ise în
de sfrâ u, pe stra dă , cu bă utură , tutun prost, limba j josnic și oa me ni
grosola ni. Pe mă sură ce trupul e i își re că pă ta pute rile , ce i
pa ispre ze ce a ni de trâ ndă vie înce pe a u să a tâ rne ma i gre u în
ba la nţă de câ t unul singur de îngrijire și dra goste . Pe ne simţite ,
înce pu să se pe tre a că în e a o schimba re . La înce put Vince nt nu
izbuti s-o înţe le a gă , a poi, înce tul cu înce tul, își dă du se a ma de ce
se întâ mpla .
Ca m în a ce la și timp, pe la înce putul noului a n, primi o
scrisoa re ciuda tă de la The o. Fra te le lui întâ lnise pe stră zile
Pa risului o fe me ie dispe ra tă , singură , bolna vă , în pra gul
sinucide rii. Sufe re a de un be te șug la picior ca re o împie dica să
munce a scă . Vince nt îl învă ţa se pe The o ca le a , și e l nu fă ce a
a ltce va de câ t să -și urme ze da scă lul. Îi gă sise fe me ii un a dă post în
ca sa unor ve chi prie te ni; îi a duse se un doctor ca re o e xa mina se .
The o îi plă te a toa te che ltuie lile . În scrisori o nume a pa cie nta lui.

„Să m ă însor cu pacienta m ea, Vincent? Oare e cel m ai bun ajutor pe

care i-l pot d a? Să m ă căsătoresc oficial? Suferă m ult, e nefericită, a fost
părăsită d e singura fiinţă pe care o iubea. Ce trebuie să fac ca să-i salvez
viaţa?”

Adâ nc mișca t, Vince nt îi ră spunse e xprimâ ndu-și între a ga

simpa tie . Da r Christine de ve ne a din zi în zi tot ma i gre u de
suporta t. Câ nd n-a ve a u în ca să de câ t pâ ine și ca fe a , bombă ne a
strâ mbâ nd din na s. Stă ruia ca Vince nt să re nunţe la mode le și să
folose a scă toţi ba nii pe ntru gospodă rie . Câ nd nu pute a să a ibă o
rochie nouă , nu-și ma i bă te a ca pul să și-o pună la punct pe ce a
ve che , și o purta a șa murda ră , pă ta tă de mâ nca re . Nu se ma i
oste ne a nici să -i câ rpe a scă ha ine le și rufă ria . Că zu din nou sub
influe nţa ma me i sa le , ca re se stră duia s-o convingă că , pâ nă la
urmă , Vince nt va fugi sa u o va da a fa ră . Ori, de vre me ce o
le gă tură sta tornică nu e ra cu putinţă , ce rost a ve a să -și pia rdă
timpul cu una vre me lnică ?
Pute a de ci să -l sfă tuia scă pe The o să se însoa re cu pa cie nta
lui? Era că să toria le ga lă ce a ma i bună ca le de sa lva re a a ce stor
fe me i? Sa u ce l ma i de se a mă lucru e ra un a cope riș sigur, hra nă
înde stulă toa re pe ntru a le re fa ce să nă ta te a și multă bună voinţă ,
pe ntru a le re da dra goste a de via ţă ?

„Așteaptă! îl sfă tui pe fra te le lui. Fă tot ce poţi pentru ea, e o cauză
nobilă! Dar căsătoria n-ajută la nim ic. Dacă între voi se va înfiripa o
iubire ad evărată, atunci căsătoria va veni d e la sine. Mai întâi, însă, vezi
d acă o poţi salva.”

The o continua să trimită ci te cincize ci de fra nci de tre i ori pe

lună . Acum, de câ nd Christine de ve nise ne pă să toa re în privinţa
gospodă rie i, ba nii a junge a u ma i puţin de câ t îna inte . Vince nt nu-și
impune a nici o e conomie la mode le , stră duindu-se să strâ ngă câ t
ma i multe studii ca să poa tă re a liza câ te va pâ nze a de vă ra te . Îi
pă re a ră u de fie ca re ba n pe ca re e ra ne voit să -l smulgă de se nului
și ca re e ra înghiţit de che ltuie lile ca se i! Christine i, în schimb, îi
pă re a ră u de fie ca re ba n pe ca re tre buia să -l smulgă de la
che ltuie lile ca se i și ca re e ra înghiţit de de se n. O luptă surdă se
dă de a între e i. Ce i o sută cincize ci de fra nci pe lună a bia i-a r fi
a juns lui Vince nt singur pe ntru hra nă , ca să și ce le ne ce sa re
picturii. Înce rca re a de a fa ce ca a ce ști ba ni să a jungă pe ntru pa tru
oa me ni se dove de a e roică , da r fă ră sorţi de izbâ ndă . Da tora ba ni
proprie ta rului, cizma rului, bă ca nului, bruta rului și ne gustorului de
culori. Pe de a supra , The o ră mă se se fă ră fonduri.
Vince nt se vă ita în scrisori: „Dacă poţi, te rog trim ite banii m ăcar
cu câteva zile înainte, d e 20 ale lunii, d ar nu m ai târziu. Mai am d oar
d ouă coli d e h ârtie în casă și un capăt d e cărbune. Nu m ai am nici un
h an pentru m od ele și nici pentru h rană.” Trimite a a stfe l de scrisori de
tre i ori pe lună . Câ nd ce i cincize ci de fra nci sose a u, a chita
ne gustorilor ce le da tora și nu-i ma i ră mâ ne a nimic pe ntru ce le
ze ce zile ca re urma u.
„Pa cie nta ” lui The o tre buia să fie ope ra tă de o tumoa re la
picior. The o o inte rna se într-un spita l bun. În a ce la și timp trimite a
ba ni și a ca să , la Nue ne n, pe ntru că pa rohia e ra mode stă și ve nitul
lui The odorus n-a junge a întotde a una să a cope re ne voile ca se i. În
a fa ra lui însuși și a „pa cie nte i”, The o îi a ve a de ci în se a mă pe
Vince nt, Christine , He rma n și Antoon, pre cum și fa milia de la
Nue ne n. Totul e ra socotit pâ nă la ultima ce ntimă și n-a r fi putut să -
i trimită lui Vince nt nici un fra nc ma i mult.
Pe la înce putul lunii ma rtie îi ma i ră mă se se doa r un fra nc, o
ba ncnotă ruptă , ca re fuse se re fuza tă de un ne gustor. Nu ma i e ra
nimic de mâ nca re în ca să , ia r urmă toa re a ra tă de la The o nu pute a
să sose a scă mâ i de vre me de nouă zile . La gâ ndul că tre buia s-o
la se pe Christine a tâ ta vre me în mâ inile ma me i e i, îl a puca groa za .
— Sie n, spuse e l, nu pute m să -i lă sa m pe copii să moa ră de
foa me . Ar fi bine să -i duci la ma ma ta pâ nă sose ște scrisoa re a de
la The o.
Se uita ră o clipă unul la a ltul și prin minte le tre cu a ce la și gâ nd;
da r nici unul nu îndră zni să -i de a gla s.
— Da , spuse e a , cre d că n-a m încotro.
 În schimbul hâ rtie i rupte de un fra nc, bă ca nul îi dă du o pâ ine
ne a gră și niște ca fe a . Nu re nunţă la mode le și le a nga jă pe da torie .
De ve ne a din ce în ce ma i ne rvos. Lucrul me rge a a ne voie și fă ră
spor. Era lihnit de foa me , și ne între rupte le griji bă ne ști înce pe a u
să -și a ra te urmă rile . Nu pute a tră i fă ră să picte ze , și totuși, cu
fie ca re oră de muncă , își dă de a se a ma că pie rde te re n.
La sfâ rșitul ce lor nouă zile , chia r în ziua de 30, sosi scrisoa re a
de la The o cu ce i cincize ci de fra nci. „Pa cie nta ” lui se însă nă toșise
după ope ra ţie , și e l o insta la se într-o locuinţă nouă . Eforturile
ma te ria le își lă sa se ră urma și a supra lui și îl de scura ja se ră . Scria :
„Mi-e team ă că nu pot să-ţi d au nici o asigurare pentru viitor”.
Ace a stă fra ză a proa pe îl scoa se din minţi pe Vince nt. Oa re
The o voia să spună că nu va ma i fi în sta re să -i trimită nici un ba n?
La urma urme i, a sta n-a r fi fost o ne norocire pre a ma re . Da r da că
fra te le lui voia să -i de a a înţe le ge că , ce rce tâ nd schiţe le pe ca re i
le trimite a a proa pe zilnic, a junse se la concluzia că n-a re ta le nt și
că nu pute a să -i ma i de a noi spe ra nţe pe ntru viitor?
Ză ce a tre a z, noa pte de noa pte , chinuindu-se , îi scria
ne numă ra te scrisori lui The o, rugâ ndu-l să -i de a o lă murire și, în
a ce la și timp, se fră mâ nta cu dispe ra re pe ntru a gă si un mijloc de a -
și câ știga singur e xiste nţa . Da r nu gă se a nici unul.

14. ARTĂ E O LUPTĂ, ȘI CĂSĂTORIA DE

ASEMENEA
 Câ nd se duse după Christine , o gă si împre ună cu ma ma e i, cu
fra te le și a ma nta a ce stuia și cu un bă rba t stră in. Fuma o ţiga ră
proa stă de tutun ne gru și be a gin. Nu se a ră tă de loc încâ nta tă la
gâ ndul întoa rce rii în Sche nkwe g.
Ce le nouă zile pe tre cute în ca sa ma me i re de ște pta se ră în e a
ve chile obice iuri, o re a duse se ră la via ţa nimicitoa re dina inte .
— Pot să fume z și tra buc da că vre a u! strigă e a . N-a i nici un
dre pt să mă împie dici din mome nt ce mi le cumpă r singură .
Doctorul de la spita l mi-a spus că pot să be a u gin și be re câ t
pofte sc!
— Da , ca doctorie ... ca să -ţi fa că poftă de mâ nca re .
Izbucni într-un râ s ră gușit.
— Doctorie ! Ești un...
Nu ma i folosise o a se me ne a e xpre sie din prime le zile a le
cunoștinţe i lor.
Vince nt a ve a ne rvii încorda ţi pe ste mă sură . Izbucni într-o furie
ne stă pâ nită . Christine nu se lă să nici e a ma i pre jos.
— Mult te ma i sinchise ști tu de mine ! urlă e a . Nu-mi da i nici
mă ca r de mâ nca re . De ce nu fa ci rost de ma i mulţi ba ni? Ce soi,
fir-a r a l dra cului, de bă rba t ma i e ști?
Pe mă sură ce ia rna se pre fă ce a într-o primă va ră urâ cioa să ,
sta re a lui ma te ria lă se înră ută ţe a . Da toriile cre ște a u fă ră înce ta re .
Din pricină că nu-și prime a , la timp hra na potrivită , stoma cul
înce pu să se ră zbune . Nu ma i pute a înghiţi nimic. După un timp,
dure rile se muta ră de la stoma c la dinţi. Noa pte a nu ma i pute a
închide ochii. De la dinţi, dure re a îi cuprinse ure che a dre a ptă
fă câ nd-o să -i zvâ cne a scă chinuitor toa tă ziua .
Ma ma Christine i înce pu să vină pe la e i; a mâ ndouă fuma u și
be a u. Nu ma i e ra de pă re re că a r da norocul pe ste fiica e i da că s-
a r mă rita cu e l. O da tă îl gă si pe fra te le e i în ca să , da r, ime dia t ce
intră , a ce sta se furișă pe ușă a fa ră .
— Ce ca ută a ici? De ce -a ve nit? între bă Vince nt. Ce vre a de la
tine ?
— Ei spun c-a i să mă da i a fa ră .
— Sie n, știi bine că n-a m să fa c a sta nicioda tă ; poţi să sta i a ici
câ t vre i.
— Ma ma zice să te la s. Zice că nu e nici o scofa lă pe ntru mine
să sta u a ici și să cră p de foa me .
— Și unde -a i să te duci?
— Aca să , bine înţe le s.
— Vre i să duci ia r copiii în ca sa a ia ?
— E ma i bine de câ t să moa ră de foa me a ici. Pot să munce sc și
să -mi câ știg singură e xiste nţa .
— Și ce -a i să munce ști?
— Pă i... a m să vă d e u ce .
— Ca fe me ie cu ziua ? La spă lă torie ?
— Ca m a șa ce va .
Vince nt își dă de a se a ma că minte .
— Așa da r, vor să te convingă s-o ie i de la înce put.
— Ei... nu-i chia r a șa de ră u... îţi scoţi pâ ine a .
— Ascultă , Sie n, da că te întorci în ca sa a ce e a , e ști pie rdută .
Ma ma ta o să te trimită ia ră și pe stră zi, să fa ci trotua rul. Adu-ţi
a minte ce -a spus doctorul de la Le yde n. Da că te întorci la via ţa
dina inte , te pră pă de ști.
— La s’, că nu mor e u a șa , cu una , cu două ! Acuma mă simt
foa rte bine .
— Te simţi bine pe ntru că a i dus o via ţă liniștită . Da r da că te
întorci...
— Isuse Cristoa se , da r cine a re de gâ nd să se întoa rcă ? Doa r
da că mă trimiţi tu.
 Se a șe ză pe bra ţul jilţului e i și îi puse mâ na pe umă r. Pă rul îi
e ra ne pie ptă na t.
— Atunci cre de -mă , Sie n, n-a m să te pă ră se sc nicioda tă . Da că
vre i să împă rţi cu mine a tâ ta câ t a m, poţi să ră mâ i. Da r tre buie să
te fe re ști de ma ma și de fra te le tă u. Te duc la pie rza nie .
Fă gă duie ște -mi, pe ntru bine le tă u, că n-a i să -i ma i ve zi.
— Bine , îţi fă gă duie sc.
Pe ste două zile , câ nd se întoa rse a ca să de la a zilul de
bine fa ce re , unde obţinuse încuviinţa re a să de se ne ze , a te lie rul e ra
pustiu și nici urmă de cină pe ma să . O gă si pe Christine , bâ nd,
a ca să la ma ma e i.
— Ţi-a m spus că ţin la ma ma , se oţă rî e a câ nd a junse ră a ca să .
Cre d că a m dre ptul s-o vă d câ nd po e sc. Nu sunt proprie ta te a ta .
Pot să fa c ce -mi pla ce .
Toa te obice iurile pă că toa se a le vie ţii e i de odinioa ră
re a pă ruse ră unul câ te unul. Câ nd înce rca s-o îndre pte și să -i a ra te
că se înstră ine a ză de e l, îi ră spunde a : „Da , știu foa rte bine , nu ma i
vre i să sta u cu tine .” Da că -i a ră ta ca sa murda ră și în ne orâ nduia lă ,
îi ră spunde a : „Ei bine , da , sunt le ne șă , nu-s bună de nimic; a șa a m
fost întotde a una și nu pot să mă ma i schimb a cum!” Câ nd înce rca
să -i înfă ţișe ze sfâ rșitul ne îndoie lnic spre ca re o mâ na de pra va re a ,
obișnuia să ră spundă : „Nu sunt nimic a ltce va de câ t o le pă dă tură ,
a sta -i, pâ n’ la urmă tot o să m-a runc în gâ rlă !”
Acum bă trâ na ve ne a a proa pe în fie ca re zi la a te lie r, lipsindu-l
de tovă ră șia Christine i, pe ca re o pre ţuise a tâ t de mult. Via ţa de
fa milie se de stră ma cu totul. Me se le de ve nită întâ mplă toa re .
He rma n umbla zdre nţă ros și murda r și lipse a de la școa lă . Cu câ t
se ocupa ma i puţin de ca să , cu a tâ t ma i mult fuma și be a gin. Nu
voia să -i spună de unde că pă ta ba ni pe ntru tutun și bă utură .
O da tă cu sosire a ve rii, e l înce pu din nou să ia să în mijlocul
na turii, să picte ze . Asta înse mna noi che ltuie li pe ntru vopse le ,
pe nsule , pâ nze , ca dre și șe va le te . The o scria că să nă ta te a
„pa cie nte i” lui se îmbună tă ţise și tre buia să se gâ nde a scă se rios la
le gă tura lor. Ce a ve a de fă cut, a cum, câ nd fe me ia se simţe a ma i
bine ?
Vince nt ră ma se surd la toa te ne ca zurile vie ţii lui și continuă să
picte ze . Ve de a limpe de cum i se nă ruie că minul și cum e tâ râ t și e l
în pră pa stia de pra vă rii, ca re puse se din nou stă pâ nire pe
Christine . Înce rca să -și îne ce ne ca zul în muncă . În fie ca re
dimine a ţă câ nd porne a la lucru, cu un nou proie ct în gâ nd,
nă dă jduia că pâ nza pe ca re o va re a liza va fi a tâ t de frumoa să și de
de să vâ rșită , încâ t se va vinde ime dia t și-i va a duce re nume . Ia r
se a ra , câ nd se -ntorce a , își dă de a se a ma cu triste ţe că -l de spă rţe a u
încă mulţi a ni de pe rfe cţiune a după ca re râ vne a cu a tâ ta a rdoa re .
Singura lui mâ ngâ ie re e ra Antoon, copilul ce l mic. Stră luce a de
să nă ta te , înfule ca orice pute a se rvi dre pt mâ nca re , râ de a și
gâ ngure a toa tă ziua . Ră mâ ne a a de se a cu Vince nt, jucâ ndu-se pe
pode a , într-un colţ a l a te lie rului. Câ nd ve de a de se ne le , scâ nce a
puţin, a poi ră mâ ne a liniștit, uitâ ndu-se la schiţe le de pe pe re ţi.
Ară ta să de vie un copil dră guţ și vioi. Cu câ t Christine îi dă de a ma i
puţină a te nţie , cu a tâ t ma i mult îl iube a Vince nt. Ve de a în e l cu
a de vă ra t ţe lul și ră spla ta stră da niilor lui de pe ste ia rnă .
Câ nd We isse nbruch tre cu o da tă pe la e l, îi a ră tă câ te va din
schiţe le fă cute în ultimul a n, de ca re însă se simţe a a cum foa rte
ne mulţumit.
— Ţi se pa re , îi spuse We isse nbruch. Pe ste mulţi a ni, câ nd a i
să te uiţi la a ce ste lucră ri de înce put, a i să -ţi da i se a ma câ t sunt de
since re și de pă trunză toa re . Dă -i îna inte , bă ie te , și nu te lă sa
împie dica t de nimic!
Într-o zi, totuși, se lă să împie dica t de o lovitură dire ctă . Pe la
înce putul primă ve rii duse se o la mpă la re pa ra t. Ne gustorul
stă ruise ca Vince nt să -și a le a gă și câ te va fa rfurii noi.
— Da r n-a m ba ni să le plă te sc.
— Nu-i nimic, nu e nici o gra bă . Du-le a ca să și a i să mi le
plă te ști câ nd o să a i ba ni.
Pe ste două luni ciocă ni la ușa a te lie rului. Era o na milă cu
ce a fa groa să , de ta ur.
— Ai de gâ nd să mă tra gi pe sfoa ră ? îl între bă e l. Îmi ie i ma rfa
din pră vă lie și nu mi-o plă te ști cu toa te că prime ști ba ni tot timpul?
— Acum sunt cură ţa t de tot. Da r cum prime sc ba ni a m să -ţi
plă te sc.
— Asta -i o minciună ! Chia r a zi i-a i da t ba ni ve cinului me u,
cizma rul.
— Ei, a junge , spuse Vince nt, a cum lucre z și nu vre a u să fiu
stinghe rit. Am să -ţi plă te sc câ nd oi primi ba nii. Te rog să mă la și.
— Nu ie s de -a ici pâ nă nu vă d ba nii!
Imprude nt, Vince nt îl împinse spre ușă .
— Ie și din ca sa me a ! strigă e l.
Tocma i a sta a ște pta și ne gustorul. Cum îl a tinse , îi și re pe zi un
pumn în obra z, izbindu-l de pe re te . Apoi îl ma i lovi o da tă ,
doborâ ndu-l la pă mâ nt, și ie și fă ră nici o vorbă .
Christine e ra la ma ma e i. Plâ ngâ nd, Antoon ve ni de -a bușile a
pe pode a și-i mâ ngâ ie obra zul. După câ te va clipe , Vince nt își
re că pă tă cunoștinţa , se tâ rî pe scă ri sus, la ma nsa rdă , și se trâ nti
pe pa t.
Loviturile nu-i ră nise ră fa ţa . Nu simţe a nici o dure re . Câ nd se
pră bușise pe pode a nu pă ţise nimic. Da r pumnii a ce ia doi
sfă râ ma se ră ce va înlă untrul lui, îl înfrâ nse se ră . Știa a ce st lucru.
Christine se întoa rse și urcă la ma nsa rdă . Nu se gă se a u în ca să
nici ba ni, nici mâ nca re . Ade se a se mira cum izbute ște Vince nt să
se ţină în via ţă . Îl vă zu trâ ntit de -a curme zișul, pa tului, cu ca pul și
bra ţe le bă lă bă nind într-o pa rte și cu picioa re le a tâ rnâ nd în gol, de
ce a la ltă pa rte .
— Ce s-a întâ mpla t? între bă e a .
După multă vre me a bia gă si pute re a să se ră suce a scă și să -și
re ze me ca pul de pe rnă .
— Sie n, sunt ne voit să ple c din Ha ga .
— ...da ... știu.
— Tre buie să ple c de a ici. Afa ră , la ţa ră , unde va . Poa te la
Dre nthe . Acolo pute m tră i ma i ie ftin.
— Vre i să vin și e u cu tine ? Bine , da r Dre nthe e o vă gă ună
ne norocită . Ce -o să mă fa c a colo câ nd n-om a ve a ba ni și n-o s-
a ve m ce mâ nca ?
— Nu știu, Sie n. Bă nuie sc că n-o să mâ ncă m.
— Fă gă duie ște c-a i să da i ce i o sută cincize ci de fra nci pe ntru
ca să , că n-a i să -i ma i che ltuie ști pe mode le și vopse le .
— Nu pot, Sie n. Ele sunt ma i pre ţioa se pe ntru mine de câ t orice
a ltce va .
— Or fi... pe ntru tine .
— Da r nu și pe ntru tine , nu? Și de ce -a r fi?
— Tre buie să tră ie sc și e u, Vince nt. Și fă ră mâ nca re nu se
poa te .
— Și e u nu pot să tră ie sc fă ră pictură .
— Mă rog, sunt ba nii tă i... tu hotă ră ști... înţe le g. Acum a i ce va
ba ni? Ha i să me rge m la câ rciuma de lâ ngă ga ră Ryn.
Înă untru duhne a a vin a cru. Era tâ rziu după ma să , da r lă mpile
nu fuse se ră încă a prinse . Ce le două me se unde stă tuse ră a lă turi,
prima oa ră , e ra u goa le . Christine se îndre ptă spre e le . Ce rură câ te
un pa ha r cu vin a cru. Christine se juca cu piciorul pa ha rului. El își
a minti cum îi a dmira se mâ inile de muncitoa re , fă câ nd a ce la și ge st,
la ma să , cu a proa pe doi a ni în urmă .
— Mi-a u spus e i c-a i să mă pă ră se ști, zise e a cu o voce joa să .
De a ltfe l, a m știut și e u!
— Nu vre a u să te pă ră se sc, Sie n.
— Nu, Vince nt. Tu nu mi-a i vrut nicioda tă de câ t bine le .
— Da că ma i vre i să continuă m, te ia u la Dre nthe .
Ea da tina ca pul ne tulbura tă .
— Nu, n-a i de stul pe ntru a mâ ndoi.
— Înţe le gi, Sie n, nu-i a șa ? Da că a ș a ve a ma i mult, ţi-a ș da
oricâ t. Da r tre buie să a le g între a te hră ni pe tine și a hră ni ţe lul
vie ţii me le ...
Își a șe ză mâ na pe ste a lui; îi simţi a sprime a pie lii scorojite .
— Nu-i nimic. Nu tre buie să -ţi pa ră tă u de a sta . Ai fă cut tot ce -
a i putut pe ntru mine . Da r cre d că a sosit timpul să te rmină m...
Asta -i tot.
— Vre i să te rmină m, Sie n? Da că tu cre zi că a i pute a fi fe ricită ,
ne că să torim și te ia u cu mine .
— Nu. Eu ţin la a i me i. Fie ca re tre buie să -și tră ia scă via ţa lui.
La să ! O să fie bine ; fra te le me u a re de gâ nd să se mute cu fe me ia
lui într-a ltă ca să și-a m să sta u și e u cu e i.
Vince nt își goli pa ha rul, înghiţind și drojdia de pe fund.
— Sie n, a m înce rca t să te a jut. Te -a m iubit, ţi-a m dă ruit toa tă
dra goste a pe ca re a m ţinut-o a ni de zile în mine . În schimb, vre a u
să fa ci un lucru, de dra gul me u, un singur lucru.
— Ce ? între bă e a posomorită .
— Să nu te ma i întorci la trotua r! Te pră pă de ști. De dra gul lui
Antoon, nu te ma i întoa rce la via ţa pe ca re a i dus-o!
— Ma i a ve m ba ni pe ntru un pa ha r?
— Da .
Christine dă du pe gâ t, dintr-o sorbitură , jumă ta te din bă utură ,
a poi spuse :
— Ce e a ce știu e că nu pot câ știga înde a juns ca să -mi ţin toţi
copiii. Așa că , da c-o fi să fa c ia r trotua rul, a m s-o fa c de ne voie , nu
pe ntru că vre a u e u.
— Da r da că ve i gă si de lucru, îmi fă gă duie ști că n-a i să te ma i
întorci la a sta ?
— Sigur, îţi fă gă duie sc.
— Am să -ţi trimit ba ni, Sie n, în fie ca re lună . Am să -ţi trimit
me re u pe ntru copil. Vre a u să -i de schizi puștiului un drum în via ţă .
— O să -i fie foa rte bine ... La fe l ca și ce lorla lţi.
Vince nt îi scrise lui The o de spre inte nţia lui de a se sta bili la
ţa ră și de a rupe le gă tura cu Christine . The o îi ră spunse cu
urmă toa re a poștă : a proba cu bucurie hotă râ re a lui și-i trimite a o
sută de fra nci că să -și plă te a scă toa te da toriile . „«Pacienta» m ea s-a
făcut nevăzută serile trecute, ma i scria The o. Se însănătoșise d eplin, d ar
se pare că n-am găsit nim ic com un care să ne apropie. A luat totul cu ea și
nu m i-a lăsat nici o ad resă. E m ai bine așa. Acum suntem am ând oi iarăși
liberi.”
Vince nt a dună toa tă mobila în ma nsa rdă . Se gâ nde a să se
întoa rcă la Ha ga câ ndva . Cu o zi îna inte de a ple ca spre Dre nthe ,
primi o scrisoa re și un pa che t de la Nue ne n. În pa che t se gă se a u
niște tutun și, înve lită în pe rga me nt, o plă cintă cu brâ nză a șa cum
doa r ma ma lui știa să fa că .
„Când vii acasă să pictezi crucile albe d e lem n d in cim itir?” îl
între ba ta tă l să u.
Atunci își dă du se a ma că dore a să se ducă a ca să . Era bolna v,
lihnit, ne rvos la culme , istovit și de scura ja t. Se va duce a ca să ,
lâ ngă ma ma lui, pe ntru câ te va să ptă mâ ni, și-și va re câ știga
să nă ta te a și liniște a . Gâ ndindu-se la pe isa jul din Bra ba ntul na ta l,
la tufișurile și dune le de a colo, la să pă torii de pe câ mp, îl cuprinse
un se ntime nt de pa ce cum nu ma i înce rca se de multe luni.
Christine și ce i doi copii îl conduse ră la ple ca re . Stă te a u cu toţii
pe pe ron, fă ră să poa tă scoa te o vorbă . Tre nul intră în ga ră și e l se
urcă . Christine ră ma se pe loc, ţinâ nd copilul în bra ţe și pe He rma n
de mâ nă . Vince nt îi urmă ri cu privire a pâ nă câ nd tre nul pă trunse în
lumina orbitoa re a soa re lui, și fe me ia se pie rdu pe ntru totde a una
în umbra întune coa să a gă rii.
 CARTEA a IV-a
NUENEN

1. UN ATELIER ÎN CASA PAROHIALĂ

Ca sa pa rohia lă de la Nue ne n e ra o clă dire cu două e ta je , de

pia tră vă ruită . În spa te le ca se i se întinde a u o gră dină uria șă , cu
ulmi, tufișuri, stra turi de flori, un e le ște u și tre i ste ja ri rota ţi.
Nue ne n a ve a o popula ţie de două mii șa se sute de sufle te , da r
numa i o sută e ra u prote sta nţi. Bise rica lui The odorus e ra micuţă ;
Nue ne n înse mna un pa s îna poi fa ţă de înfloritorul tâ rgușor Ette n.
Așe za re a nu e ra a ltce va de câ t o mică îngră mă dire de ca se ,
înșira te de -o pa rte și de a lta a drumului ca re duce la Eindhove n,
ca pita la districtului. Aproa pe toţi locuitorii se înde le tnice a u cu
ţe sutul sa u cu munca câ mpului. Era u oa me ni cu frica lui
Dumne ze u, trude a u din gre u și tră ia u după fe lul și obice iurile
stră moșilor lor.
Pe fa ţa da principa lă a ca se i pa rohia le , sus, de a supra intră rii,
e ra scris în cifre ne gre de fie r: A 1764. Prin ușa de la intra re ,
pă trunde a i dire ct din stra dă într-un hol la rg, ca re împă rţe a ca sa în
două . În pa rte a stâ ngă , între sufra ge rie și bucă tă rie , o sca ră
grosola nă de le mn urca spre dormitoa re le de la e ta j. Vince nt
împă rţe a oda ia de de a supra sa lonului cu fra te le lui ce l mic, Cor.
Câ nd se tre ze a dimine a ţa , pute a să va dă dincolo de turla de lica tă a
bise ricuţe i ră să ritul soa re lui, colorâ nd în nua nţe pa ste la te a pa
e le ște ului. Spre se a ră , tonurile de ve ne a u ma i inte nse . Se a șe za pe
un sca un la fe re a stră și urmă re a culoa re a a runca tă pe ste e le ște u,
ca o pa tă gre a de ule i, pâ nă se tope a pe ne simţite în a sfinţit.
Vince nt își iube a pă rinţii, și e i îl iube a u la râ ndul lor. Toţi tre i
lua u hotă râ ri e roice să pă stre ze între e i re la ţii bune , de înţe le ge re .
La înce put toa tă a ctivita te a lui se împă rţe a între me se le
a bunde nte , somnul pre lungit și plimbă rile pe întinsul la nde i. Sta de
vorbă , picta , da r nu cite a de loc. Toţi ce i din ca să îl tra ta u cu multă
bă ga re de se a mă , ia r e l fă ce a e forturi să le ră spundă la fe l. Era u
re la ţii bine strunite ; îna inte de a de schide gura , fie ca re își spune a :
„Să fiu a te nt! Să nu tulbur a rmonia !”
Da r a rmonia nu dură ma i mult de câ t îi tre bui lui Vince nt ca să
se pună bine pe picioa re . Nu se simţe a de loc în la rgul lui stâ nd la
un loc cu oa me ni ca re nu gâ nde a u ca e l. Câ nd ta tă l lui a nunţă :
„Am de gâ nd să cite sc Faust de Goe the . A fost tra dus de re ve re ndul
Te n Ka te , a șa că nu poa te fi pre a imora l”, simţi că i se urcă
sâ nge le în ca p.
Ve nise a ca să doa r pe ntru o va ca nţă de două să ptă mâ ni, da r îi
plă ce a Bra ba ntul și a r fi vrut să ma i ră mâ nă . Nu dore a a ltce va
de câ t să picte ze cu simplita te și în tihnă după na tură , înce rcâ nd să
nu e xprime a ltce va de câ t ce e a ce ve de a . N-a ve a a ltă dorinţă de câ t
să tră ia scă a dâ nc în sâ nul na turii și să picte ze via ţa de la ţa ră . Ca
și bunul pa pa Mille t, voia să tră ia scă în mijlocul ţă ra nilor, să -i
înţe le a gă și să -i picte ze . Se socote a printre a ce i oa me ni ca re , tâ râ ţi
la ora ș și prinși în vâ ltoa re a cita dină , pă stre a ză a mintiri ne ște rse
de spre tra iul de la ţa ră și tâ nje sc toa tă via ţa după ogoa re și ţă ra ni.
Simţise întotde a una că într-o zi se va întoa rce și va ră mâ ne pe
ve ci în Bra ba nt. Da r da că pă rinţii lui nu-l voia u, pute a oa re să ma i
ră mâ nă în Nue ne n?
— O ușă tre buie să ste a fie de schisă , fie închisă , îi spuse e l
ta tă lui să u. Să înce rcă m să a junge m la o înţe le ge re .
— Da , Vince nt, vre a u și e u din toa tă inima . Vă d că pâ na la
urmă o să ia să ce va din pictura ta și mă bucur.
— Foa rte bine . Atunci, spune -mi dre pt, cre zi că pute m tră i cu
toţii a ici, în liniște ? Vre i să ră mâ n?
— Da .
— Pâ nă câ nd?
— Câ t vre i. Aici e că minul tă u. Locul tă u e lâ ngă noi.
— Și da că nu ne vom înţe le ge ?
— N-a re rost să ne ne că jim. Tre buie să ne stră duim să tră im în
pa ce și să fim îngă duitori unul fa ţă de ce lă la lt.
— Da r ce să fa c? Îmi tre buie un a te lie r. Doa r n-o să lucre z în
ca să !
— M-a m gâ ndit și la a sta . Ce zici de chioșcul din gră dină ? Acolo
a i să fii singurul stă pâ n. Nime ni nu te va stinghe ri.
Chioșcul e ra pe re te în pe re te cu bucă tă ria , da r nu e xista nici o
ușă între e le . Era o încă pe re de forma unui cub și a ve a sus de tot o
fe re struică ce dă de a spre gră dină . Pode a ua , din pă mâ nt bă tă torit,
pă stra ume ze a lă toa tă ia rna .
— Aprinde m un foc ma re a ici, înă untru, și uscă m bine locul.
Apoi îi pune m pa rdose a lă de scâ nduri, ca să te poţi simţi câ t ma i
bine . Ce pă re re a i, Vince nt?
Vince nt se uită împre jur. Era o încă pe re mode stă ,
a se mă nă toa re colibe lor ţă ră ne ști de pe la ndă . Da r se pute a
tra nsforma într-un a de vă ra t a te lie r de ţa ră .
— Da că fe re a stra ţi se pa re pre a mică , spuse The odorus, a m
ce va ba ni puși de opa rte și pute m s-o mă rim.
 — Nu, nu, e foa rte bine a șa cum e . O să fie a ce e a și lumină ca
și câ nd a ș picta mode lul chia r în coliba lui.
Așe za ră înă untru un butoi gă urit și a prinse ră un foc ma re . După
ce se zvâ ntă ume ze a la de pe pe re ţi și ta va n, ia r pode a ua de lut se
întă ri, a ște rnură pe jos scâ ndurile . Vince nt își a duse înă untru pa tul
lui mic, o ma să , un sca un și șe va le te le . Își prinse schiţe le pe
pe re ţi, scrise un GOGH ma re , cu lite re gros vopsite pe vă ruia la
pe re te lui ve cin cu bucă tă ria și se insta lă , cu gâ ndul de a de ve ni un
a de vă ra t Mille t ola nde z.

2. ŢESĂTORII

Oa me nii ce i ma i inte re sa nţi din împre jurimile Nue ne nului e ra u

ţe să torii. Locuia u în colibe mici de lut și pa ie , a cope rite cu stuf,
ma i toa te a lcă tuite din două încă pe ri. În prima , a vâ nd un ochi mic
de ge a m ca re lă sa să pă trundă o ge a nă de lumină , locuia fa milia .
În pe re ţi, ca m la un me tru de a supra pode le i, e ra u niște a dâ ncituri
pă tra te , folosite dre pt culcușuri. În încă pe re se ma i gă se a u o ma să ,
câ te va sca une , o sobă de că rbuni și un dula p grosola n pe ntru va se
și oa le . Pode a ua de lut nu e ra pre a ne te dă , de a ltfe l ca și pe re ţii
de chirpici. Încă pe re a a lă tura tă , ca m de tre i ori ma i mică de câ t
prima , a ve a jumă ta te din înă lţime re te za tă de ta va nul înclina t.
Acolo se a fla ră zboiul de ţe sut.
Un ţe să tor, muncind din ră spute ri o să ptă mâ nă , pute a să ţe a să
o buca tă de cincize ci de me tri. În timp ce ţe se a , ne va sta îi înfă șura
ghe me le . Pe o a se me ne a buca tă de stofă prime a pa tru fra nci și
jumă ta te . Câ nd o pre da pa tronului, se întâ mpla a de se a să fie
a nunţa t că nu va ma i primi fire pe ntru o nouă buca tă de câ t pe ste o
să ptă mâ nă , două . Vince nt gă si că a ve a u un fe l de a fi de ose bit de
a l mine rilor din Borina ge ; e ra u liniștiţi, și de nică ie ri nu se a uze a u
vorbe ca re să se me ne câ t de câ t a împotrivire . În schimb, e ra u la
fe l de voiși cum sunt ca ii înhă ma ţi la birjă , sa u oile tra nsporta te cu
va porul în Anglia .
Vince nt se împrie te ni re pe de cu e i. Era u sufle te simple . Nu-și
dore a u a ltce va de câ t să ca pe te de lucru a tâ t câ t să poa tă tră i,
a dică să -și câ știge ca rtofii și ca fe a ua zilnică și, din câ nd în câ nd,
câ te o fe lioa ră de slă nină . Nu-i stâ nje ne a de la lucru câ nd îi picta
și nu ve ne a nicioda tă fă ră bomboa ne pe ntru copii sa u o pungă de
tutun pe ntru bă trâ nul bunic.
De scope rise un ră zboi din le mn de ste ja r, ve chi, ca fe niu-ve rzui,
pe ca re e ra să pa tă da ta 1730. Lâ ngă ră zboi, în fa ţa fe re struicii ca re
dă de a spre un pe tic de ve rde a ţă , se a fla un sca un de copil, în ca re
pruncul ră mâ ne a ore între gi cu privire a a ţintită la jocul suve icii. Era
o odă iţă prică jită , cu pode a de lut, da r în e a a fla se o a numită pa ce
și frumuse ţe , pe ca re înce rca să le prindă pe pâ nză .
Se scula în zori și-și pe tre ce a toa tă ziua pe câ mp sa u în colibe le
ţă ra nilor și ţe să torilor. Se simţe a în la rgul lui cu oa me nii de pe
câ mp sa u de la ră zboa ie . Nu pe tre cuse în za da r a tâ te a se ri cu
mine rii, cu să pă torii de turbă și cu ţă ra nii, visâ nd cu e i lâ ngă foc!
Împă rtă șind via ţa ţă ra nilor din zori și pâ nă -n noa pte , e ra a tâ t de
a bsorbit de e a , încâ t a bia da că se ma i gâ nde a la a ltce va . Că uta „ce
88
q ui ne passe pas d ans ce q ui passe” .
Se întoa rse la ve che a lui pa siune de a de se na chipuri
ome ne ști, cu toa te că a ve a a cum și o nouă pa siune : culoa re a .
Câ mpurile de grâ u, pe jumă ta te copt, e ra u de un a uriu întune ca t,
de un bronz-rubiniu, a cce ntua t și ma i mult de contra stul ce rului de
coba lt. În pla nul din fund se de sprinde a u silue te de fe me i, a spre ,
vâ njoa se , cu fe ţe și bra ţe a ră mite de soa re , cu ha ine pră fuite ,
grosola ne , de un a lba stru bă tâ nd spre indigo, cu pă rul tă ia t scurt,
strâ ns sub bone te le ne gre , ca niște be re te .
Câ nd tre ce a , cu un pa s pute rnic, le gă na t, de -a lungul stră zii
principa le , cu șe va le tul prins în cure le pe spa te și cu pâ nza încă
udă sub bra ţ, obloa ne le ca se lor se cră pa u impe rce ptibil, și Vince nt
de fila prin focul unor priviri fe minine , curioa se și sca nda liza te .
Aca să bă gă de se a mă că ve che a zica lă „o ușă tre buie să ste a fie
de schisă , fie închisă ”, nu e ra cu totul a de vă ra tă câ nd se a plica
re la ţiilor fa milia le . În ca sa pa rohia lă ușa fe ricirii dome stice a ve a
obice iul de a ră mâ ne într-o poziţie curioa să : nu e ra nici de schisă
de tot, da r nici închisă . Sora lui, Eliza be th, nu pute a să -l va dă în
ochi; îi e ra te a mă că ciudă ţe niile lui îi vor strica toa te posibilită ţile
de mă ritiș în Nue ne n. W ille mie n ţine a la e l, da r îl socote a un om
plicticos. Abia tâ rziu de ve ni prie te n cu me zinul fa milie i.
Vince nt nu mâ nca la ma să împre ună cu ce ila lţi, ci într-un colţ,
cu fa rfuria pe ge nunchi și cu schiţe le fă cute în ziua a ce e a sprijinite
pe un sca un în fa ţa lui, scrutâ ndu-și lucrul cu ochi ne cruţă tori
pe ntru a de scope ri gre șe lile și ne a junsurile . Nu vorbe a nicioda tă
cu fa milia . La râ ndul lor, și e i i se a dre sa u foa rte ra r. Pâ ine a o
mâ nca usca tă , că ci nu voia să ca pe te obișnuinţa unui tra i ră sfă ţa t.
Întâ mplă tor, da că nume le vre unui scriitor ca re -i plă ce a e ra
pome nit în timpul discuţie i la ma să , se întorce a că tre e i și spune a
și e l câ te ce va . Da r, în ge ne ra l, bă ga se de se a mă un lucru: cu câ t
a ve a u ma i puţine să -și spună unii a ltora , cu a tâ t e ra ma i bine
pe ntru toţi.
 3. MARGOT

Picta pe câ mp de -a proa pe o lună , câ nd de oda tă înce pu să a ibă

se nza ţia ciuda tă că e urmă rit. Știa că oa me nii din Nue ne n îl
prive a u plini de curiozita te , că ţă ra nii de pe ogoa re obișnuia u să se
re ze me din câ nd în câ nd în sa pe le lor și să se uite la e l cu mira re ;
de da ta a sta , însă , e ra ce va de ose bit. Simţe a nu numa i că e
obse rva t, ci și urmă rit. În prime le zile , irita t, înce rcă să a lunge
a ce a stă impre sie supă ră toa re . Da r nu izbuti să sca pe de se nza ţia
că o pe re che de ochi iscoditori îl urmă re a u într-una . Ce rce tă de
ma i multe ori cu privire a câ mpul de jur împre jur, da r nu ză ri pe
nime ni. O da tă însă , câ nd se întoa rse brusc, i se pă ru că ve de fusta
a lbă a une i fe me i dispă râ nd pe după tulpina unui copa c. Altă da tă ,
câ nd ie șe a din ca sa unui ţe să tor, între ză ri o silue tă ca re o luă la
fugă pe drumul spre sa t. A tre ia oa ră , pe câ nd picta în pă dure , și
fă câ ndu-i-se se te pă ră si șe va le tul ca să se ducă să be a la e le ște u,
de scope ri la întoa rce re urme de de ge te pe vopse a ua udă a pâ nze i.
Abia după vre o două să ptă mâ ni izbuti s-o prindă pe a ce e a
ca re -l iscode a . De se na niște să pă tori, pe la ndă . În a propie re se
a fla o că ruţă ve che , pă ră sită . Fe me ia șe de a a scunsă în spa te le e i,
urmă rindu-l cum picta . Își luă brusc pâ nza și șe va le tul, pre fă câ ndu-
se că vre a să se întoa rcă a ca să . Fe me ia o luă la fugă îna inte a lui.
O urmă ri, fă ră ca e a să bă nuia scă , și o vă zu intrâ nd într-o ca să
ve cină cu a lor.
— Ia spune -mi, ma mă , cine locuie ște a lă turi de noi, în stâ nga ?
între bă e l câ nd se a șe za ră cu toţii la ma să .
— Fa milia Be ge ma n.
— Ce știi de spre e i?
 — Ma re lucru nu știu. Sunt cinci fe te , ca re sta u împre ună cu
ma ma lor. Ta tă l le -a murit a cum câ tva timp.
— Și ce fe l de fiinţe sunt?
— E gre u de spus; ca m re tra se .
— Sunt ca tolice ?
— Nu, prote sta nte . Ta tă l lor a fost pre ot.
— E vre una ne mă rita tă ?
— Toa te sunt ne mă rita te . Da r de ce între bi?
— Așa , de curiozita te . Și din ce tră ie sc?
— Se pa re că sunt boga te .
— Le știi cumva nume le ?
Ma ma lui îl privi mira tă :
— Nu.
A doua zi se duse să picte ze pe câ mp, în a ce la și loc. Se că zne a
să prindă tonul de a lba stru a l silue te lor de ţă ra ni, profila te pe
la nurile de grâ u copt sa u pe funda lul de frunze ve ște de a l unui
hă ţiș de fa gi. Oa me nii e ra u îmbră ca ţi cu ha ine de pâ nză grosola nă
- o ţe să tură în dungi, cu urze a la ne a gră și bă ta ia a lba stră - pe ca re
și-o fa brica u singuri. Câ nd nua nţe le pă le a u și se de colora u din
ca uza vâ ntului și a vre mii, pâ nza că pă ta un ton ne spus de liniștitor,
blâ nd, ca re pune a în lumină culorile pie lii.
Spre a mia ză simţi din nou că fe me ia se a flă în spa te le lui. Cu
coa da ochiului, îi între ză ri rochia într-o pă durice din spa te le
că ruţe i.
— Azi a m s-o prind, murmură e l, chia r da că voi fi ne voit să mă
opre sc din lucru.
Se obișnuise tot ma i mult să picte ze din ma ri a zvâ rlituri de
pe ne l, fixâ nd impre sia pe ca re i-o produce a prive liște a din fa ţa lui
într-o pute rnică izbucnire de e ne rgie pa siona tă . Ce e a ce -l izbise
ma i mult la ve chile ta blouri ola nde ze e ra tocma i fa ptul că e le
fuse se ră picta te re pe de , dintr-o da tă , că ma rii ma e ștri a ște rnuse ră
ima ginile din prima tră să tură de pe ne l, fă ră să ma i îndre pte a poi
nimic. Picta se ră în ma re gra bă , ca să pă stre ze ne a tinsă limpe zime a
și tă ria prime i impre sii, a stă rii sufle te ști inspira te de subie ct.
În frigurile cre a ţie i, uită de fe me ia ca re -l urmă re a . După vre un
ce a s, câ nd își a runcă din întâ mpla re privire a , bă gă de se a mă că
ple ca se din pă durice și că se a scunse se în spa te le că ruţe i. Ar fi
vrut să sa ră și s-o prindă , s-o între be de ce -l tot urmă re a , da r nu se
pute a rupe de la lucru. După un timp, se întoa rse din nou și o vă zu
cu uimire stâ nd în fa ţa că ruţe i și privindu-l ţintă . Era întâ ia oa ră
câ nd ie șe a la ive a lă , fă ţiș.
Continuă să lucre ze cu înfrigura re . Cu câ t e ra ma i cufunda t în
lucru, cu a tâ t fe me ia se a propia ma i mult. Cu câ t re vă rsa pe pâ nză
ma i multă pa siune , cu a tâ t ma i a rză tori de ve ne a u ochii ca re -l
ce rce ta u. Își întoa rse puţin șe va le tul, ca să prindă lumina , și o vă zu
stâ nd în mijlocul câ mpului, la jumă ta te a drumului dintre e l și
că ruţă . Pă re a hipnotiza tă și umbla ca prin somn. Pa s cu pa s, ve ne a
tot ma i a proa pe , oprindu-se me re u, înce rcâ nd să ră mâ nă pe loc și
totuși îna intâ nd, ca a tra să de o forţă că re ia nu i se pute a opune . O
simţi în spa te le lui. Se ră suci pe scă une l și o privi dre pt în ochi.
Ave a întipă rită pe fa ţă o e xpre sie de spa imă și înfrigura re ; pă re a
cuprinsă de o e moţie ca re o buimă ce a și pe ca re nu și-o pute a
stă pâ ni. Nu se uita la e l, ci la pâ nză . O a ște ptă să vorbe a scă , da r
e a ră ma se tă cută . Atunci se a pucă din nou de lucru, și, într-o
ultimă izbucnire de e ne rgie , te rmină ta bloul. Fe me ia nu se clinti. Îi
simţe a rochia a tingâ ndu-l.
Era tâ rziu după ma să . Tre cuse ră multe ore de câ nd fe me ia se
a fla pe câ mp. Vince nt a junse se la ca pă tul pute rilor, cu ne rvii întinși
la culme de e moţia cre a ţie i. Se ridică și se întoa rse spre e a .
Fe me ia simţi că i se usucă gura . Își ume zi buza de sus cu vâ rful
limbii, a poi buza de jos cu ce a de de a supra ; da r ume ze a la ușoa ră
pie ri ime dia t de pe buze le a rse . Își duse se o mâ nă la gâ t și pă re a
să re spire cu gre uta te . Înce rcă să vorbe a scă , da r nu izbuti să
scoa tă nici un sune t.
— Mă nume sc Vince nt Va n Gogh, sunt ve cinul dumita le , spuse
e l. Da r cre d că știi.
— Da , șopti e a , a tâ t de înce t, încâ t a bia o a uzi.
— Ca re dintre surorile Be ge ma n e ști dumne a ta ?
Se clă tină puţin, îl a pucă de mâ ne ca ha ine i și re uși să -și
re ca pe te e chilibrul. Înce rcă din nou să -și ume ze a scă buze le , da r își
simţi limba ca de ia scă și fă cu ma i multe înce rcă ri îna inte de a
izbuti să vorbe a scă .
— Ma rgot.
— Și de ce mă urmă re ști, Ma rgot Be ge ma n? Te simt de ma i
multe să ptă mâ ni prin pre a jma me a .
Un strigă t ne a uzit îi sca pă de pe buze . Își înfipse unghiile în
bra ţe le lui, în că uta re a unui sprijin, a poi că zu le șina tă .
Vince nt se lă să în ge nunchi, îi re ze mă ca pul de bra ţul lui, și-i
dă du la o pa rte pă rul de pe frunte . Soa re le tocma i a pune a ,
însâ nge râ nd câ mpia , ia r ţă ra nii istoviţi își îndre pta u pa șii spre
ca să . Ră mă se se ră singuri. Se uită la e a cu a te nţie . Nu e ra
frumoa să . Pă re a să fi tre cut de tre ize ci de a ni. În colţul din stâ nga ,
linia gurii i se între rupe a brusc; în ce l din dre a pta , e ra continua tă
de o cută subţire , ca re cobora pâ nă a proa pe de bă rbie . Sub ochi
a ve a ce a rcă ne vine te , puncta te de pistrui mici, ia r pie le a pă re a
ga ta să se zbâ rce a scă .
Ave a cu e l puţină a pă într-un bidon. Luă o câ rpă , de ca re se
folose a ca să ște a rgă vopse le le , o udă și ume zi cu e a fa ţa fe me ii.
Câ nd de schise ochii, Vince nt vă zu că e ra u blâ nzi, de un că prui-
închis, cu o privire duioa să , a proa pe rugă toa re . Își muie vâ rful
de ge te lor în a pă și i le tre cu ușor pe fa ţă . Ea tre mură , a tâ rna tă de
bra ţul lui.
— Te simţi ma i bine , Ma rgot?
Fe me ia ră ma se un timp ne mișca tă , privind în ochii lui ve rzi-
a lbă strui, a tâ t de blâ nzi, de pă trunză tori, de plini de înţe le ge re .
Apoi, cu un suspin să lba tic, smuls pa rcă din stră fundurile fiinţe i, își
a runcă bra ţe le în jurul gâ tului să u și își îngropă buze le în ba rba
roșca tă .

4. „IMPORTANT E SĂ IUBEȘTI, NU SĂ FII IUBIT”

A doua zi se întâ lniră la oa re ca re de pă rta re de sa t, într-un loc

pe ca re -l sta bilise ră în a jun. Ma rgot purta o încâ ntă toa re rochie
a lbă de ba tist, cu gule r îna lt, și ţine a în mâ nă o pă lă rie de va ră .
De și se simţe a încă tulbura tă în pre ze nţa lui, pă re a ma i stă pâ nă pe
sine de câ t fuse se cu o zi îna inte . La ve nire a e i, Vince nt lă să pa le ta
din mâ nă . O privi ia r, înde lung. N-a ve a nimic din frumuse ţe a
de lica tă a lui Ka y, da r, fa ţă de Christine , pute a fi socotită o fe me ie
foa rte a tră gă toa re .
Se ridică de pe scă une l ne știind ce să fa că . De obice i, se
simţe a stinghe rit în fa ţa fe me ilor îmbră ca te în rochii; e ra la la rgul
lui numa i cu ce le ca re purta u fustă și bluză . Fe me ile din a șa -
numita lume bună ola nde ză nu-l a tră ge a u de loc, nici ca să le
prive a scă , nici ca să le picte ze . Pre fe ra fe me ile simple ; îi a minte a u
a de se a de ce le picta te de Cha rdin.
Ma rgot se întinse spre e l și-l să rută cu na tura le ţe , intim, ca și
câ nd a r fi fost de multă vre me îndră gostiţi, a poi se lipi o clipă
strâ ns de e l, tre murâ nd. Vince nt își a ște rnu pe jos ha ina , pe ntru
e a , ia r e l se a șe ză pe scă une l. Ma rgot se sprijini de ge nunchii lui și
se uită la e l cu o privire pe ca re n-o ma i vă zuse nicioda tă în ochii
vre une i fe me i.
— Vince nt, spuse e a , doa r pe ntru simpla bucurie de a -i rosti
nume le .
— Da , Ma rgot.
Nu ma i știa ce să fa că sa u să spună .
— Ai gâ ndit lucruri urâ te de spre mine , a se a ră ?
— Lucruri urâ te ? Nu. De ce ?
— Poa te ţi se pa re gre u de cre zut, Vince nt, da r câ nd te -a m
să ruta t ie ri, a fost întâ ia oa ră în via ţa me a câ nd a m să ruta t un
bă rba t.
— Cum a șa ? N-a i fost nicioda tă îndră gostită ?
— Nu.
— Ce pă ca t!
— Nu-i a șa ? Ră ma se tă cută o clipă . Da r tu? Ai ma i iubit și a lte
fe me i, nu-i a șa ?
— Da .
— Multe ?
— Nu. Doa r... tre i.
— Și e le te -a u iubit?
— Nu, Ma rgot, nu m-a u iubit.
— Da r a r fi tre buit să te iube a scă !
— N-a m a vut nicioda tă noroc în dra goste .
Ma rgot se a propie și ma i mult de e l și-și re ze mă bra ţul de
ge nunchii lui. Cu de ge te le ce le ila lte mâ ini înce pu să -i mâ ngâ ie
fa ţa , a tingâ ndu-i în joa că na sul pute rnic cu muche a proe mine ntă ,
gura că rnoa să , între de schisă , bă rbia rotundă , dură . Un fior ciuda t o
stră bă tu; își re tra se de ge te le .
— Câ t de pute rnic e ști! murmură . Totul în tine re spiră pute re , și
bra ţe le , și bă rbia , și ba rba . N-a m ma i întâ lnit pâ nă a cum un bă rba t
ca tine .
Vince nt îi cuprinse obra jii între pa lme . Dra goste a și e moţia
ca re i se cite a u pe fa ţă o fă ce a u ma i a tră gă toa re .
— Îţi pla c puţin? între bă e a îngrijora tă .
— Da .
— Și n-a i vre a să mă să ruţi?
O să rută .
— Te rog să nu mă jude ci a spru, Vince nt. N-a m putut să mă
stă pâ ne sc. Ve zi, m-a m îndră gostit... de tine ... și n-a m putut să mă
ţin de pa rte .
— Te -a i îndră gostit de mine ? Te -a i îndră gostit într-a de vă r de
mine ? Da r de ce ?
Se întinse spre e l și-l să rută în colţul gurii.
— Uite de ce ! zise e a .
Ră ma se ră tă cuţi. Ce va ma i încolo se întinde a cimitirul sa tului.
De sute de a ni ţă ra nii odihne a u în a ce la și pă mâ nt pe ca re -l
munce a u în timpul vie ţii. Vince nt înce rca să e xprime în pâ nze le lui
câ t de fire a scă e moa rte a , la fe l de simplă ca și că de re a une i
frunze de toa mnă - o mâ nă de pă mâ nt ră scolit cu o cruce de le mn
înfiptă de a supra . Dincolo de micul zid ca re stă vile a ia rba
cimitirului se a ște rne a stă pâ nire a câ mpie i, pâ nă de pa rte , unde se
contope a cu ce rul, ca ma re a cu orizontul.
— Știi ce va de spre mine , Vince nt? între bă e a cu gla s moa le .
— Foa rte puţin.
— Ţi-a u spus... ţi-a spus cine va ... vâ rsta me a ?
 — Nu.
— Să -ţi spun e u. Am tre ize ci și nouă de a ni. În câ te va luni voi
împlini pa truze ci. În ultimii cinci a ni mi-a m spus că da că pâ nă
a tunci nu-mi va ie și în ca le omul pe ca re să -l iube sc, mă voi omorî.
— Da r e ușor să iube ști, Ma rgot.
— Ah, a șa cre zi?
— Da . În schimb, să fii iubit, a sta e ma i gre u.
— Nu. În Nue ne n nu e a tâ t de ușor. De pe ste două ze ci de a ni
mi-a m dorit cu dispe ra re să iube sc pe cine va . Și n-a m fost nicioda tă
în sta re .
— Nicioda tă ?
Își întoa rse privire a în a ltă pa rte .
— O da tă ... câ nd e ra m tâ nă ră ... mi-a plă cut un bă ia t.
— Da ?
— Da r e ra ca tolic și l-a u a lunga t.
— Cine ?
— Ma ma și surorile me le .
Se ridică în ge nunchi, pe pă mâ ntul a fâ na t, murdă rindu-și rochia
e i a lbă , frumoa să . Își re ze mă bra ţe le de coa pse le lui și-și prinse
fa ţa în mâ ini. Ge nunchii lui îi a tinge a u ușor șoldurile .
— Via ţa une i fe me i e pustie și za da rnică da că n-a re o iubire cu
ca re să și-o umple , Vince nt.
— Știu.
— În fie ca re dimine a ţă câ nd mă tre ze a m îmi spune a m: „Astă zi
a m să -l întâ lne sc. Cum gă se sc a lte fe me i, a m să -l gă se sc și e u, de
ce să nu-l gă se sc?” Se a ra , însă , e ra m tot singură și ne norocită . Un
șir ne sfâ rșit de zile pustii și za da rnice , Vince nt! N-a m nimic de fă cut
a ca să - a ve m se rvitori - nu fă ce a m nimic a ltce va de câ t să tâ nje sc
ce a s de ce a s după iubire . În fie ca re noa pte îmi spune a m: „De câ t
via ţa a sta pe ca re a i dus-o, ma i bine nu te ma i nă ște a i!” Mă ma i
ţine a doa r gâ ndul că într-o zi, într-un fe l sa u a ltul, o să a pa ră ,
tre buie să a pa ră , ce l pe ca re l-a ș pute a iubi. Tre ce a u zile le me le
de na ște re , a tre ize ci și șa pte a , a tre ize ci și opta , a tre ize ci și noua .
N-a ș fi putut înfrunta a l pa truze cile a a n fă ră să fi iubit vre oda tă .
Atunci a i a pă rut tu, Vince nt. Acum iubesc și eu în sfârșit!
Era un strigă t de triumf, ca și câ nd a r fi obţinut o ma re victorie .
Se întinse spre e l, ofe rindu-și gura să rută rilor lui. El îi mâ ngâ ie
pă rul mă tă sos, dâ ndu-i-l pe spa te . Îi a runcă a tunci bra ţe le în jurul
gâ tului și-l să rută , de zlă nţuită , într-o mie de fe luri. Stâ nd a colo, în
fa ţa cimitirului, pe scă une lul lui de pictor, cu pa le ta a lă turi și
ţinâ nd-o pe Ma rgot strâ ns lipită de e l, învă luit în re vă rsa re a
pa siunii e i, Vince nt simţi, pe ntru întâ ia oa ră în via ţă , ba lsa mul
dulce , a me ţitor a l dra goste i une i fe me i. Tre mura înfiora t de oa re ce
știa că se a flă pe un tă râ m sfinţit.
Ma rgot stă te a pe pă mâ nt, la picioa re le lui, îi simţe a ca pul
sprijinit de ge nunchi. Obra jii îi e ra u îmbujora ţi și ochii îi scâ nte ia u;
re spira a dâ nc, cu gre uta te . Înviora tă de iubire , nu a ră ta ma i mult
de tre ize ci de a ni. Vince nt, inca pa bil de vre un simţă mâ nt, își
plimbă de ge te le pe obra zul e i ca tife la t, pâ nă câ nd e a îi prinse
mâ na , i-o să rută și-i ţinu pa lma lipită de obra zul fie rbinte . După un
timp, Ma rgot îi spuse liniștit:
— Știu că nu mă iube ști. Ar înse mna să ce r pre a mult. M-a m
ruga t lui Dumne ze u să mă la se doa r să mă îndră goste sc. Nici n-a m
visa t mă ca r că s-a r pute a să fiu iubită . Da r importa nt e să iube ști,
Vince nt, nu-i a șa , nu să fii iubit?
El se gâ ndi la Ursula și la Ka y.
— Da , ră spunse .
Ma rgot se uita în sus, la ce rul a lba stru, și-și fre că ușor gâ tul de
ge nunchii lui.
— Și a i să mă la și să mă ţin după tine ? Da că nu vre i să vorbim,
e u a m să sta u lâ ngă tine liniștită și n-a m să scot nici un cuvâ nt.
La să -mă numa i să sta u în pre a jma ta ; îţi fă gă duie sc că n-a m să te
supă r și n-a m să te stâ nje ne sc din lucru.
— Sigur, Ma rgot, poţi să vii oricâ nd vre i. Da r, ia spune -mi, da că
nu e ra u bă rba ţi în Nue ne n, de ce n-a i ple ca t ce l puţin într-o
că lă torie ? N-a ve a i ba ni?
— Oh, ba da ! Am ba ni de stui. Bunicul mi-a lă sa t un ve nit de stul
de ma re .
— Atunci de ce nu te -a i dus la Amste rda m sa u la Ha ga ? Acolo
a i fi întâ lnit oa me ni inte re sa nţi.
— Nu m-a u lă sa t.
— Surorile ta le sunt ne mă rita te ?
— Da , iubitule , toa te cinci a m ră ma s ne mă rita te .
Simţi un cuţit în inimă . Era prima oa ră câ nd o fe me ie îi spune a
„iubitule ”. Cunoscuse foa rte bine chinul de a iubi fă ră să fii iubit,
da r nu cunoscuse nicioda tă bucuria ne a se muită de a fi iubit cu
a de vă ra t, din tot sufle tul, de o fe me ie bună , cuminte . Dra goste a lui
Ma rgot pe ntru e l i se pă re a un fe l de a ccide nt ciuda t, în ca re nu
a ve a nici un a me ste c. Da r cuvâ ntul a ce la simplu, rostit a tâ t de
liniștit și dră gă stos, îi schimbă între a ga sta re sufle te a scă . O
cuprinse în bra ţe și-i lipi trupul tre mură tor de a l lui.
— Vince nt, Vince nt, murmură e a , te iube sc a tâ t de mult!
— Ce curios mi se pa re să te a ud vorbindu-mi a șa .
— Acum nu-mi ma i pa re ră u că a m tră it a tâ ţia a ni fă ră să
iube sc. Me rita i să te a ște pt, dra gul me u! Nici în vise le me le
înflă că ra te nu mi-a m închipuit vre oda tă că a ș pute a simţi pe ntru
cine va ce e a ce simt a cum pe ntru tine .
— Și e u te iube sc, Ma rgot, îi spuse .
Ea se înde pă rtă ușor.
— Nu tre buie să -mi spui a sta , Vince nt. Poa te , după o vre me , a i
să a jungi să mă pla ci puţin. Da r e u nu-ţi ce r de câ t să mă la și să te
iube sc!
Se de sprinse din bra ţe le lui, tra se ha ina a lă turi și se a șe ză pe
ea.
— Apucă -te de lucru, iubitule . Nu vre a u să te stinghe re sc. Îmi
pla ce să mă uit la tine câ nd picte zi.

89
5. „ÎNCOTRO VEI MERGE TU VOI MERGE ȘI EU”

Ma rgot îl întovă ră șe a a proa pe zilnic câ nd ie șe a pe câ mp să

picte ze . Ade se ori bă te a u vre o ze ce kilome tri ca să a jungă la locul
a le s, pe ca re voia Vince nt să -l re de a . Amâ ndoi sose a u sle iţi de
obose a lă și de a rșiţă , da r e a nu se plâ nge a nicioda tă . Tre ce a
printr-o tra nsfigura ţie izbitoa re . Pă rul e i, ca re fuse se de un ca sta niu
mort, că pă tă un luciu de schis, viu. Buze le , subţiri și scorojite ,
de ve niră pline și roșii. Pie le a , usca tă și a proa pe zbâ rcită , e ra a cum
ne te dă , ca tife la tă și ca ldă . Ochii pă re a u să se fi mă rit, pie ptul i se
împlinise , voce a că pă tă un ritm nou și pa sul îi de ve ni sigur. Iubire a
de scă tușa se în e a o primă va ră ciuda tă , ca re o nă pă dise și o scă lda
me re u în unde le dra goste i. Îi fă ce a zilnic mici surprize , a ducâ ndu-i
câ te ce va bun de mâ nca re , coma ndă la Pa ris niște gra vuri de ca re -l
a uzise vorbind cu a dmira ţie , se stră duia să nu-l stâ nje ne a scă de
loc de la lucru. Câ nd picta , stă te a liniștită a lă turi de e l, pă trunsă de
o pa siune la fe l de cople șitoa re ca a ce e a pe ca re o tra nsmite a e l în
pâ nze .
Ma rgot nu știa ma i nimic de spre pictură , da r vă de a o
inte lige nţă vie , multă se nsibilita te și o înclina re fire a scă de a spune
cuvâ ntul ce l ma i nime rit la mome ntul potrivit. Vince nt bă gă de
se a mă că , fă ră să cunoa scă lucrurile pre a bine , e a înţe le ge a totuși
ce e ra ma i de se a mă . Câ te oda tă , privind-o, i se pă re a că a re în
90
fa ţă o a de vă ra tă vioa ră de Cre mona ca re ră mă se se pre a multă
vre me pe mâ na unor câ rpa ci.
„Da c-a ș fi întâ lnit-o a cum ze ce a ni!” își spune a e l.
Într-o zi, pe câ nd se pre gă te a să înce a pă o pâ nză nouă , e a îl
între bă :
— Cum poţi să fii sigur că pe isa jul pe ca re -l a le gi va ie și bine
pe pâ nză ?
Vince nt se gâ ndi o clipă , a poi ră spunse :
— Ca să fa ci o tre a bă bună pâ nă la ca pă t, nu tre buie să te te mi
de înfrâ nge ri. Câ nd vă d pâ nza cura tă holbâ ndu-se , nă tâ ngă , la
mine , mă nă puste sc pur și simplu a supra e i și înce p s-o împroșc cu
vopse a .
— Ade vă ra t că te nă puste ști. N-a m vă zut nicioda tă un lucru
ca re să prindă via ţă a tâ t de re pe de ca pâ nze le ta le !
— N-a m încotro. Ve de re a pâ nze i goa le , ca re pa rcă -mi zvâ rle în
fa ţă : „Ha ba r n-a i de nimic!”, mă scoa te din fire .
— E un fe l de provoca re , va să zică ?
— Întocma i. Pâ nza mă fixe a ză cu privire a e i a lbă , tâ mpă , da r
de fa pt știu că îi e ste frică de pictorul înflă că ra t ca re -o înfruntă ,
ca re sfă râ mă o da tă pe ntru totde a una vra ja a ce lui „n-a i să poţi”.
Via ţa însă și îndre a ptă spre om o fa ţă goa lă , ne pă să toa re ,
de scura ja ntă , de znă dă jduită , pe ca re nu se cite ște nimic, ca și pe
pâ nza a sta goa lă .
— Da , a șa e .
 — Da r omul nu se spe rie de a ce st gol, pă șe ște plin de
încre de re și de cura j, se zba te , clă de ște , cre e a ză , și, pâ nă la urmă ,
pâ nza nu ma i ră mâ ne goa lă , ci se a cope ră cu forme le boga te a le
vie ţii.
Vince nt e ra încâ nta t că Ma rgot îl iube ște . Nu-l prive a nicioda tă
cu ochi critici. Orice fă ce a e l i se pă re a de să vâ rșit. Nu-i spune a
nicioda tă că a pucă turile îi e ra u ca m grosola ne , că voce a lui e ra
ră gușită și liniile fe ţe i îi e ra u a spre . Nu-l învinuia nicioda tă că nu
câ știgă ba ni și se fe re a întotde a una să -i a ducă a minte că nu fă ce a
a ltce va de câ t să picte ze . Câ nd me rge a spre ca să în a murgul liniștit,
cu bra ţul pe tre cut pe după mijlocul e i, cu voce a îndulcită de
duioșia ca re -l învă luia , îi pove ste a de spre tot ce fă cuse , îi spune a
91
de ce pre fe ră să picte ze ma i de gra bă un rouwboerh e de câ t pe
prima r, de ce socote a o fa tă de ţă ra n, cu fustă și pie pta r a lba stru,
pră fuite și pe ticite , ma i frumoa să de câ t o cucoa nă . Ma rgot nu-i
pune a între bă ri și încuviinţa tot. Așa e ra e l, și îl iube a a șa cum e ra .
Vince nt nu e ra în sta re să se obișnuia scă și cu noua lui situa ţie .
În fie ca re zi se a ște pta ca vra ja să se rupă , ca Ma rgot să de vină
ne prie te noa să și crudă și să -i a runce în fa ţă toa te înfrâ nge rile lui.
Da r iubire a e i se pâ rguia o da tă cu tre ce re a ve rii; îi dă ruia
dra goste a a ce e a de plină și a dora ţia pe ca re numa i fe me ia ma tură
le poa te ofe ri. Aproa pe înciuda t că nu gă se a nicioda tă nimic de
spus împotriva lui, înce rca s-o provoa ce să -l conda mne , de scriindu-
i în culori câ t ma i ne gre fie ca re împre jura re în ca re e șua se . Ma rgot
însă nu le ve de a ca înfrâ nge ri, ci ca simple a mintiri din via ţa lui.
Îi pove sti de spre e șe curile de la Amste rda m și din Borina ge .
— Fă ră îndoia lă că a ste a pot fi socotite ra tă ri, spune a e l. Tot ce
a m fă cut a colo a u fost numa i gre șe li pe ste gre șe li, re cunoa ște și tu!
Ma rgot zâ mbe a cu îngă duinţă :
— Ze ul nu poa te să gre șe a scă .
 El o să rută .
Într-a ltă zi îi spuse :
— Ma ma pre tinde că e ști un om ră u. A a uzit că a i tră it cu fe me i
de stra dă , la Ha ga . I-a m ră spuns că sunt scorne li murda re .
Vince nt îi pove sti în a mă nunt toa tă istoria le gă turii lui cu
Christine . Ma rgot a sculta cu o privire în ca re juca o umbră din
triste ţe a e i de odinioa ră , pe ca re dra goste a o risipise .
— Știi, Vince nt, tu a i ce va de Crist în fiinţa ta . Sunt sigură că ta ta
a r fi gâ ndit la fe l.
— Asta -i tot ce gă se ști tu să -mi spui râ nd e u îţi pove ste sc c-a m
tră it doi a ni cu o prostitua tă ?
— Nu e ra prostitua tă , a fost ne va sta ta . Fa ptul că n-a i re ușit s-o
sa lve zi n-a fost gre șe a la ta , după cum n-a fost gre șe a lă înce rca re a
de a -i sa lva pe mine rii din Borina ge . Un om singur nu poa te fa ce
ma re lucru împotriva une i socie tă ţi între gi.
— E a de vă ra t, Christine a fost ne va sta me a . Câ nd e ra m tâ nă r îi
spune a m fra te lui me u The o: „Da că n-a m să -mi gă se sc o ne va stă
cumse ca de , a m să ia u chia r una re a . Ma i bine una re a de câ t de
loc.”
Ră ma se ră tă cuţi, stinghe riţi, câ te va clipe . Nu vorbise ră încă
nicioda tă de spre că să torie .
— Un singur lucru re gre t din toa tă pove ste a cu Christine ,
continuă Ma rgot. Aș fi vrut ca a ce ști doi a ni din iubire a ta să fie a i
me i.
Vince nt re nunţă la înce rcă rile de a -i ză dă rnici dra goste a pe
ca re i-o a ră ta și o primi a șa cum i se ofe re a .
— Câ nd e ra m ma i tâ nă r, Ma rgot, cre de a m că în via ţă totul
a tâ rnă de noroc, de mici întâ mplă ri sa u de ne înţe le ge ri lipsite de
noimă , da r, o da tă cu tre ce re a a nilor, a m înce put să de scopă r
ca uze ma i a dâ nci. Prin nu știu ce ble ste m, ce i ma i mulţi oa me ni
sunt ne voiţi să ca ute înde lung pâ nă a flă lumina ..
— Așa cum a tre buit să te ca ut și e u pe tine !
Ajunse ră în pra gul colibe i joa se a unui ţe să tor. Vince nt îi
strâ nse mâ na cu duioșie . Ea îi ră spunse cu un zâ mbe t a tâ t de dulce
și de plin de dă ruire , încâ t se între bă de ce soa rta socotise potrivit
să -l ţină a tâ ţia a ni de pa rte de dra goste . Intra ră în coliba a cope rită
cu stuf. Va ra tre cuse , se a ște rnuse toa mna , și zile le e ra u tot ma i
scurte . De a supra ră zboiului de ţe sut a tâ rna o la mpă . Se urze a o
buca tă de posta v roșu. Ţe să torul și ne va sta lui potrive a u fire le -
două silue te ne gre , încovoia te , contura te împotriva luminii și în
contra st cu roșul-a prins a l stofe i, a runcâ nd umbre ma ri pe
ve rge le le și sulurile ră zboiului. Ma rgot și Vince nt schimba ră un
zâ mbe t plin de înţe le ge re ; o învă ţa se și pe e a să de slușe a scă
frumuse ţe a tă inuită sub a pa re nţa urâ tului.
92
Prin noie mbrie , o da tă cu „la ch ute d es feuilles” , câ nd doa r în
câ te va zile pomii își le pă da ră podoa be le îngă lbe nite , tot sa tul
Nue ne n vorbe a de spre Vince nt și Ma rgot. Oa me nii o îndră ge a u pe
Ma rgot, da r în e l n-a ve a u încre de re și-l ocole a u. Ma ma și ce le
pa tru surori a le lui Ma rgot înce rca u să curme a ce a stă le gă tură , e a
însă se stră duia să le convingă că nu e ra de câ t o prie te nie și că , la
urma urme i, ce ră u fă ce a u da că se plimba u împre ună pe câ mp?
Fe me ile din fa milia Be ge ma n îl conside ra u pe Vince nt o ha ima na
și se a ște pta u să -l va dă într-o bună zi ple ca t. De a ce e a nu se
a ră ta u pre a ne liniștite . Sa tul însă fie rbe a . „Nu te poţi a ște pta la
nimic bun de la a ce st ciuda t Va n Gogh - re pe ta u cu toţii fă ră
înce ta re - și fa milia Be ge ma n se va că i da că nu-și va smulge fa ta la
timp din mâ inile lui.”
Vince nt nu price pe a de loc de ce oa me nii din sa t îl a ntipa tiza u
în a se me ne a chip. Nu se a me ste ca în tre burile nimă nui, nu jigne a
pe nime ni. El însă nu-și dă de a se a ma ce figură ne obișnuită fă ce a
în a ce l să tuc liniștit, unde via ţa nu se schimba se cu o iotă de sute
de a ni. Abia câ nd de scope ri că -l socote a u un pie rde -va ră , re nunţă
la înce rca re a de a le câ știga simpa tia . Die n va n de n Be e k, un mic
ne gustor, îi strigă într-o zi pe câ nd tre ce a prin fa ţa pră vă lie i și-i
a runcă provoca re a în nume le între gului sa t:
— Ei, a ve nit toa mna , s-a te rmina t cu vre me a frumoa să ! spuse
e l.
— Da .
— S-a r zice c-a i să te a puci în curâ nd de lucru, nu?
Vince nt își să ltă șe va le tul din spa te într-o poziţie ma i potrivită .
— Da , tocma i mă -ndre pta m spre la ndă .
— Nu a sta vre a u să spun, zise Die n. O muncă a de vă ra tă , pe
ca re s-o fa ci tot a nul.
— Pictura e munca me a , spuse Vince nt ca lm.
— De h, omul înţe le ge prin muncă ce va pe ntru ca re să fie plă tit,
o me se rie .
— Să mă duc pe câ mp, să picte z, a șa cum mă ve zi fă câ nd a cum,
a sta e ste me se ria me a , m ij n h eer va n de n Be e k, tot a șa cum
ne gustoria e ste me se ria dumita le .
— Da , da r e u îmi vâ nd mă rfurile . Dumne a ta vinzi ce va ?
Toţi ce i cu ca re vorbise în sa t îi puse se ră me re u a ce e a și
între ba re . Se să tura se pâ nă pe ste ca p s-o tot a udă .
— Vâ nd și e u une ori. Fra te le me u e spe cia list în a rtă și-mi
cumpă ră ta blourile .
— Ar tre bui să te a puci de o tre a bă se rioa să , m ijnh eer. Nu e
bine să trâ ndă ve ști a șa . Omul îmbă trâ ne ște și a bia a tunci își dă
se a ma că nu ră mâ ne cu nimic.
— Să trâ ndă ve sc!... Da r e u munce sc de două ori ma i mult de câ t
munce ști dumne a ta ca să ţii de schisă pră vă lia a sta .
— Asta nume ști dumne a ta muncă ? Să sta i și să mâ nje ști o
pâ nză cu vopse a ? Asta -i distra cţie bună pe ntru copii. Să ţii o
pră vă lie , să a ri câ mpul, a ste a sunt a de vă ra te munci pe ntru un
bă rba t. Ești la o vâ rstă câ nd nu ma i tre buie să -ţi irose ști timpul.
Vince nt știa că Die n va n de n Be e k nu fă ce a de câ t să de a gla s
pă re rii sa tului și că , în minte a lor, cuvâ ntul „a rtist” și cuvâ ntul
„muncitor ” se înlă tura u cu de să vâ rșire unul pe a ltul. Re nunţă să -și
ma i ba tă ca pul cu ce e a ce gâ nde a u oa me nii, și, câ nd îi întâ lne a pe
uliţă , tre ce a ca și cum nu i-a r fi vă zut. Da r tocma i câ nd
ne încre de re a a tinse se culme a , o întâ mpla re îl a duse în gra ţiile
sa tului.
Anna Corne lia își frâ nse piciorul, coborâ nd din tre n la
He lmond. Fu a dusă a ca să în ma re gra bă . Doctorul nu spuse se
nimic fa milie i, da r via ţa e i e ra în pe ricol. Fă ră să ste a pe gâ nduri,
Vince nt își pă ră si lucrul. Expe rie nţa că pă ta tă în Borina ge fă cuse din
e l un bun infirmie r. Doctorul îl urmă ri o jumă ta te de oră și a poi îi
spuse : „Ești ma i price put de câ t o fe me ie , o la s pe ma ma dumita le
în mâ ini bune ”.
Oa me nii din Nue ne n, ca re la ne norocire pute a u fi la fe l de
să ritori pe câ t pute a u fi de cruzi la mâ nie , o vizita ră pe bă trâ nă ,
a ducâ ndu-i dulciuri, că rţi, o vorbă de îmbă rbă ta re . Șe zâ nd în jurul
bolna ve i, se uita u înmă rmuriţi la Vince nt cum schimba a ște rnutul
ma me i sa le fă ră s-o clinte a scă , și cum o spă la , o hră ne a și-i
îngrije a piciorul vă tă ma t. După două să ptă mâ ni, sa tul își schimbă
cu totul pă re re a de spre e l. Câ nd ve ne a u în vizită , Vince nt le vorbe a
pe înţe le sul lor. Discuta u de spre fe lul cum se pot înlă tura ma i bine
dure rile provoca te de șe de re a înde lunga tă în pa t, ce hra nă îi
tre buie unui om bolna v, sa u ce te mpe ra tură tre buie pă stra tă în
oda ie . Și, stâ nd a stfe l de vorbă cu e l și înţe le gâ ndu-l, hotă râ ră că ,
la urma urme i, e ra și e l un om ca toţi oa me nii. Câ nd ma ma lui se
simţi ce va ma i înzdră ve nită și e l înce pu să ia să câ te puţin ca să
picte ze , loca lnicii i se a dre sa ră zâ mbitori, spunâ ndu-i pe nume . Nu
ma i simţe a privirile lor iscodindu-l prin cră pă tura obloa ne lor, ca
odinioa ră .
Ma rgot e ra tot timpul a lă turi de e l, singura ca re nu se a ră ta
mira tă de purta re a lui grijulie . Într-o zi, pe câ nd vorbe a u în șoa ptă
în ca me ra bolna ve i, Vince nt îi spuse :
— Che ia multor lucruri în pictură stă în cunoa ște re a te me inică
a corpului ome ne sc; din pă ca te , ca s-o poţi dobâ ndi, tre buie ba ni
mulţi. Există o ca rte foa rte inte re sa ntă , Anatom ia pentru artiști de
John Ma rsha ll, da r e foa rte scumpă .
— Și n-a i ba ni s-o cumpe ri?
— Nu. Și nici n-o să a m pâ nă câ nd nu voi vinde ce va .
— Vince nt, a ș fi foa rte fe ricită da că m-a i lă sa să te împrumut.
Știi că a m un ve nit bun și nu re ușe sc nicioda tă să -l che ltuie sc.
— E foa rte dră guţ din pa rte a ta , Ma rgot, da r nu pot primi.
Ea nu înce rcă să -și impună rugă minte a , da r pe ste două
să ptă mâ ni îi întinse un pa che t sosit de la Ha ga .
— Ce -i a sta ? între bă e l.
— De schide -l și uită -te .
Sub sfoa ră cu ca re e ra le ga t, gă si un bile ţe l. Pa che tul conţine a
ca rte a lui Ma rsha ll. Pe bile t scria : „Pe ntru ce a ma i fe ricită
a nive rsa re dintre toa te .”
— Da r nu e ziua me a , e xcla mă e l.
— Nu, râ se Ma rgot, e a me a ! A pa truze ce a , Vince nt. Tu mi-a i
fă cut ce l ma i frumos da r a l vie ţii me le . Fii bun și prime ște -o,
iubitule ! Sunt fe ricită a zi și vre a u să fii și tu.
Se gă se a u în a te lie rul lui din gră dină . Nu e ra nime ni prin
a propie re în a fa ră de W ille mie n, ca re șe de a în ca să cu ma ma e i.
Se fă cuse tâ rziu după a mia ză , și soa re le , a sfinţind, zvâ rle a o pa tă
stră lucitoa re de lumină pe pe re te le vă ruit. Vince nt mâ ngâ ie ca rte a
cu duioșie ; e ra pe ntru prima oa ră câ nd a ltcine va , în a fa ră de The o,
se a ră ta fe ricit să -l a jute . Aruncă volumul pe pa t și o luă în bra ţe pe
Ma rgot. Ochii e i e ra u ușor înce ţoșa ţi de dra goste . În ultime le luni,
pe câ mp, se de zmie rda se ră ma i puţin; le e ra te a mă să nu fie
vă zuţi. Ma rgot se dă ruia dră gă stoa să mâ ngâ ie rilor, a ba ndonâ ndu-
se cu totul în mâ inile lui. Se împline a u cinci luni de câ nd o pă ră sise
pe Christine . Era tulbura t și se între ba da că nu me rge pre a de pa rte
cu încre de re a în e l însuși. Nu voia să fa că nimic din ce -a r fi putut-o
jigni pe Ma rgot sa u dra goste a e i.
Se uită în ochii e i că prui, blâ nzi și o îmbră ţișă . Ea îi zâ mbi, a poi
închise ochii și-și de sfă cu ușor buze le ca să le prime a scă pe a le
lui. Se ţine a u strâ ns în bra ţe , cu trupurile lipite , de la buze pâ nă în
vâ rful picioa re lor. Pa tul se a fla numa i la un pa s de e i. Înlă nţuiţi, se
lă sa ră pe e l. În îmbră ţișa re a a ce e a strâ nsă dispă ru a mintire a
a nilor fă ră dra goste , ca re fă cuse ră vie ţile lor a tâ t de se rbe de .
Soa re le se scufundă de oda tă , pă tra tul de lumină de pe pe re te
se stinse și a murgul dulce inundă a te lie rul. Ma rgot își plimba
mâ ngâ ie tor mâ na pe fa ţa lui Vince nt, îngâ nâ nd cuvinte ciuda te de
dra goste . El simţe a cum a lune că în a bisul din ca re nu e xistă
întoa rce re de câ t cu pre ţul une i tota le încordă ri a voinţe i. Se smulse
din bra ţe le e i și să ri în picioa re . Se duse la șe va le t și mototoli o
buca tă de hâ rtie pe ca re de se na se . Nu se a uze a a lt sune t de câ t
che ma re a coţofe ne i din sa lcâ m și da ngă tul de tă lă ngi de la gâ tul
va cilor ca re se întorce a u în sa t. După un timp, Ma rgot spuse liniștit,
cu simplita te :
— Da că vre i, iubitule ...
— De ce ? între bă e l fă ră să se întoa rcă .
— Pe ntru că te iube sc.
— Ar fi dre pt oa re ?
— Ţi-a m ma i spus, Vince nt, ze ul nu poa te , fa ce nicioda tă ce va
ră u.
El se lă să într-un ge nunchi. Ma rgot stă te a cu ca pul re ze ma t pe
pe rnă , li vă zu din nou linia ca re cobora din colţul dre pt a l gurii
pâ nă la bă rbie și o să rută . Îi să rută muche a pre a subţire a na sului,
nă rile pre a pline și-și plimbă buze le pe pie le a fe ţe i, ca re pa rcă
întine rise cu ze ce a ni. În lumina a murgului, a șa cum șe de a culca tă ,
ga ta să se dă ruia scă , și cu bra ţe le încolă cite pe după gâ tul lui,
pă re a ia ră și fa ta frumoa să ca re tre buie să fi fost la două ze ci de
a ni.
— Și e u te iube sc, Ma rgot. Nu mi-a m da t se a ma îna inte , da r
a cum știu.
— E dră guţ din pa rte a ta , iubitule , că mi-o spui.
Gla sul îi e ra blâ nd și visă tor.
— Știu că ţii la mine un pic; e u te iube sc din toa tă inima . Asta
mi-a junge .
N-o iube a ca pe Ursula sa u pe Ka y. N-o iube a nici mă ca r a șa
cum o iubise pe Christine . Da r simţe a o că ldură de ose bită pe ntru
fe me ia ghe muită în bra ţe le lui, ga ta să i se dă ruia scă . Știa că
iubire a cuprinde la ola ltă a proa pe toa te simţă minte le ome ne ști. Îl
dure a unde va , în a dâ ncul lui, gâ ndul că simţe a a tâ t de puţin pe ntru
singura fe me ie din lume ca re -l iube a fă ră nici o re ţine re . Își a minti
chinurile prin ca re tre cuse pe vre me a câ nd Ursula și Ka y îi
re spinse se ră dra goste a . Era plin de re cunoștinţă pe ntru iubire a cu
ca re -l cople șe a Ma rgot, și totuși, într-un chip gre u de lă murit, o
gă se a întrucâ tva supă ră toa re . Înge nunche a t pe pode a ua de
scâ nduri a odă ii întune ca te , cu bra ţe le sub ca pul fe me ii ca re -l
iube a a șa cum le iubise e l pe Ursula și pe Ka y, înţe le se , în sfâ rșit,
de ce fugise ră de e l ce le două fe me i.
— Ma rgot, e u duc o via ţă gre a , da r a ș fi foa rte fe ricit da că a i
vre a s-o împă rţi cu mine .
 — Vre a u s-o împa rt cu tine , iubitule !
— Am pute a locui chia r a ici, în Nue ne n. Sa u, da că vre i, după
că să torie pute m ple ca în a ltă pa rte .
Își fre că obra zul de bra ţul lui mâ ngâ ie tor.
— Cum spune Ruth? „Încotro ve i me rge tu, voi me rge și e u.”

6. INTEROGATORIU

Nu e ra u de loc pre gă tiţi pe ntru furtuna ca re izbucni a doua zi

dimine a ţa , câ nd împă rtă șiră ve ste a ce lor două fa milii. Cu a i lui,
proble ma se re duce a doa r la ba ni. Cum se pute a că să tori câ nd e ra
încă între ţinut de The o?
— Întâ i tre buie să câ știgi ba ni și să -ţi croie ști un drum în via ţă ,
a poi n-a i de câ t să te însori, îi spuse ta tă l lui.
— Da că -mi croie sc via ţa luptâ ndu-mă cu re a lita te a crudă a
me se rie i pe ca re mi-a m a le s-o, ră spunse Vince nt, la timpul cuve nit
voi câ știga și ba ni.
— Atunci și de însura t tre buie să te însori la timpul cuve nit, nu
a cum!
Tulbura re a din ca sa pa rohia lă e ra doa r o mică vije lie pe lâ ngă
ce le ce se pe tre ce a u la ve cini, în ca sa fe me ilor. Cu cinci fe te , toa te
ne mă rita te , fa milia Be ge ma n pute a să înfrunte lume a între a gă într-
un front înche ga t. Da că însă Ma rgot se mă rita , a sta a r fi fost o
dova dă vie , în fa ţa între gului sa t, a ne re ușite i surorilor e i. Doa mna
Be ge ma n socote a că e ma i bine pe ntru viitor să scute a scă de
ne fe ricire pa tru dintre fe te le e i de câ t să o fa că fe ricită pe una
singură .
În ziua a ce e a Ma rgot nu-l ma i însoţi la ţe să tori. Tâ rziu, după
ma să , ve ni la a te lie r. Ave a ochii roșii și umfla ţi; a ră ta ma i mult ca
oricâ nd ce i pa truze ci de a ni pe ca re -i a ve a . O clipă , îl ţinu strâ ns,
într-o îmbră ţișa re dispe ra tă .
— Te -a u pone grit îngrozitor toa tă ziua . Nu mi-a m închipuit
nicioda tă că un om poa te a ve a a tâ te a me te hne și totuși ma i poa te
tră i.
— Tre buia să te a ște pţi la a sta .
— Mă a ște pta m, da r nu mi-a m închipuit că te vor de fă ima chia r
a tâ t de mâ rșa v.
O cuprinse blâ nd în bra ţe și o să rută pe obra z.
— La să -mă să -nce rc și e u, zise Vince nt. Am să vin la voi
dise a ră după cină . Poa te voi re uși să le conving că nu sunt un om
chia r a tâ t de îngrozitor.
Da r din clipa în ca re puse piciorul în ca sa Be ge ma n, Vince nt își
dă du se a ma că se a flă pe un tă râ m stră in și dușmă nos. Era ce va
sinistru în a tmosfe ra cre a tă de ce le șa se fe me i, a tmosfe ră pe ca re
nu ve nise nicioda tă s-o tulbure vre o voce sa u vre un pa s bă rbă te sc.
Îl conduse ră în sa lonul re ce , mirosind a muce ga i. De luni de
zile nu ma i că lca se cine va pe -a colo. Vince nt cunoște a nume le ce lor
pa tru surori, da r nu se oste nise nicioda tă să fa că vre o le gă tură
între nume și figurile lor. Toa te pă re a u niște ca rica turi a le lui
Ma rgot. Sora ce a ma i ma re , ca re conduce a gospodă ria , își luă rolul
de a nche ta tor.
— Ma rgot ne -a spus că vre i să te însori cu e a . Pute m a ve a
îndră zne a la să te între bă m ce s-a întâ mpla t cu soţia dumita le din
Ha ga ?
Vince nt le dă du e xplica ţii de spre le gă tura lui cu Christine .
Atmosfe ra din sa lon se ma i ră ci cu câ te va gra de .
— Câ ţi a ni a i, m ijnh eer Va n Gogh?
— Tre ize ci și unu.
— Ţi-a spus Ma rgot că e a a re ...
— Știu ce vâ rstă a re Ma rgot.
— Pute m îndră zni să te între bă m câ t câ știgi?
— Prime sc o sută cincize ci de fra nci pe lună .
— Și ca re e ste sursa a ce stui ve nit?
— Mi-i trimite fra te le me u.
— Cu a lte cuvinte , vre i să spui că fra te le dumita le te între ţine ?
— Nu. Îmi plă te ște un sa la riu luna r. În schimb, prime ște tot ce
picte z e u.
— Vinde ce va din picturile dumita le ?
— N-a ș pute a spune cu sigura nţă .
— Ei bine , e u pot. Ta tă l dumita le mi-a spus că nu s-a vâ ndut
încă nici unul dintre ta blourile fă cute de dumne a ta !
— Se vor vinde ma i tâ rziu. Se va obţine de ze ci de ori ma i mult
de câ t s-a r pute a obţine a cum pe e le .
— Asta ră mâ ne de vă zut, ca să nu spune m ma i mult. Să
discută m ma i bine fa pte le .
Vince nt ce rce tă fa ţa a spră , lipsită de orice frumuse ţe a surorii
ma i ma ri. Era limpe de că nu se pute a a ște pta la nici un fe l de
bună voinţă din pa rte a e i.
— Da că nu câ știgi nimic, continuă e a , ne pute m pe rmite să
între bă m cum a i de gâ nd să -ţi între ţii soţia ?
— Da că fra te le me u gă se ște de cuviinţă să a runce o sută
cincize ci de fra nci pe lună dâ ndu-mi-i mie , a sta -i tre a ba lui, nu a
dumne a voa stră . Pe ntru mine a ce ști ba ni re pre zintă un sa la riu.
Munce sc din gre u ca să -l me rit. Ma rgot și cu mine a m pute a tră i din
a ce ști ba ni da că ne chibzuim cu grijă .
— Da r n-o să fim ne voiţi! strigă Ma rgot. Eu a m un ve nit de stul
de ma re ca să -mi port singură de grijă .
— Sta i liniștită , Ma rgot! porunci sora ma i ma re .
— Aminte ște -ţi, Ma rgot, inte rve ni și ma ma e i, că a m oricâ nd
posibilita te a să ta i a ce st ve nit da că ve i să vâ rși câ ndva vre o fa ptă
ca re să de zonore ze nume le fa milie i.
Vince nt zâ mbi.
— Socotiţi a ce a stă că să torie ca o de zonoa re ?
— Știm foa rte puţin de spre dumne a ta , m ijnh eer Va n Gogh, și
puţinul pe ca re -l știm nu-ţi e ste de loc fa vora bil. De câ t timp te
ocupi cu pictura ?
— De tre i a ni.
— Și încă n-a i obţinut nici un re zulta t. Te -a i gâ ndit câ t timp va
ma i dura pâ nă să de vii cunoscut?
— Nu știu.
— Cu ce te -a i ocupa t îna inte de a te a puca de pictură ?
— Spe cia list în a rtă , profe sor, vâ nză tor într-o libră rie , stude nt în
te ologie și pre dica tor.
— Și a i da t gre ș în toa te ?
— Le -a m pă ră sit râ nd pe râ nd.
— De ce ?
— Nu e ra m fă cut pe ntru e le .
— Și câ t îţi ma i tre buie pâ nă ve i re nunţa și la pictură ?
— N-a re să fa că a sta nicioda tă ! să ri Ma rgot.
— Mijnh eer Va n Gogh, spuse sora ce a ma re , mi se pa re că da i
dova dă de o ma re îndră zne a lă vrâ nd să te însori cu Ma rgot. Ești un
de că zut fă ră nici o spe ra nţă de îndre pta re , n-a i un ba n pe nume le
dumita le și nici vre un mijloc de a câ știga , nu e ști în sta re să te
opre ști la nici o me se rie și ră tă ce ști de colo pâ nă colo, ca un
trâ ntor, ca un va ga bond. Jude că și dumne a ta , cum ne -a m pute a
încume ta s-o lă să m pe sora noa stră să te ia de bă rba t?
Vince nt își scoa se pipa , a poi o vâ rî ia ră și în buzuna r.
— Ma rgot mă iube ște și e u o iube sc. Aș pute a s-o fa c fe ricită . O
să locuim a ici încă vre un a n și a poi o să ple că m în stră ină ta te . N-o
să a ibă din pa rte a me a nicioda tă a ltce va de câ t iubire și înţe le ge re .
— Ai s-o pă ră se ști! strigă o a lta dintre surori, cu un gla s
stride nt. Ai să te plictise ști de e a și a i s-o pă ră se ști pe ntru vre o
fe me ie strica tă ca a ce e a din Ha ga !
— Vre i să te însori cu e a numa i pe ntru ba ni! strigă a lta .
— Da r n-o să -i ca pe ţi, fii fă ră grijă ! a nunţă a tre ia . Ma ma o să -i
ta ie ve nitul și o să -l tre a că a supra noa stră .
În ochii lui Ma rgot stră luciră la crimi. Vince nt se ridică , își dă du
se a ma că n-a ve a nici un rost să ma i pia rdă timpul cu
zgripţuroa ice le de zlă nţuite . N-a ve a a ltce va de fă cut de câ t să se
însoa re cu Ma rgot la Eindhove n și să ple ce a poi numa ide câ t la
Pa ris. Totuși, de oca mda tă , n-a r fi vrut să pă ră se a scă Bra ba ntul,
ma i a ve a de picta t. Da r se cutre mură la gâ ndul că Ma rgot a ve a să
ră mâ nă singură în mijlocul a ce lor fe me i împie trite .
Urma ră zile chinuitoa re pe ntru Ma rgot. Prima ză pa dă se
a ște rnu pe câ mpie , și Vince nt se vă zu ne voit să lucre ze în a te lie r.
Fa milia Be ge ma n nu-i ma i îngă duia lui Ma rgot să -l vizite ze . Din
clipa în ca re se dă de a jos din pa t, dimine a ţa , și pâ nă noa pte a ,
câ nd i se dă de a ră ga zul de a se pre fa ce că doa rme , e ra silită să
a sculte a de vă ra te re chizitorii îndre pta te împotriva lui Vince nt.
Tră ise cu fa milia e i timp de pa truze ci de a ni; îl cunoște a pe Vince nt
numa i de câ te va luni. Pe surorile e i le ura , pe ntru că e le îi
distruse se ră via ţa . Da r ura a scunde câ te oda tă ce le ma i ta inice
forme a le iubirii și poa te da na ște re unui foa rte pute rnic se ntime nt
a l da torie i.
— Nu înţe le g, între ba Vince nt, de ce nu vre i să ple că m
împre ună ? Sa u, ce l puţin, să te mă riţi a ici cu mine , fă ră
consimţă mâ ntul lor?
— Nu m-a r lă sa .
— Cine , ma ma ta ?
— Nu, surorile me le . Ma ma se mulţume ște să ste a de opa rte și
doa r să încuviinţe ze .
— Are a tâ ta înse mnă ta te pe ntru tine ce spun surorile ta le ?
— Îţi ma i a minte ști, într-o zi ţi-a m pove stit că în tine re ţe e ra m
pe ca le să mă îndră goste sc de un bă ia t?
— Da .
— Ei bine , surorile me le m-a u împie dica t. Nu știu nici a zi de ce .
Toa tă via ţa m-a u împie dica t să fa c ce e a ce a m vrut. Câ nd mă
hotă râ m să -mi vizite z rude le de la ora ș, nu mă lă sa u. Câ nd voia m
să cite sc, nu-mi îngă duia u să pun mâ na nici pe ce le ma i bune că rţi
din bibliote că . De fie ca re da tă câ nd ne intra un bă rba t în ca să ,
după ce ple ca îl sfâ rte ca u în bucă ţi, ca să nu mă ma i pot uita
nicioda tă la e l. Aș fi vrut să fa c și e u ce va în via ţă , să fiu soră de
ca rita te , sa u să studie z muzica . Da r nu, tre buia să gâ nde sc la fe l cu
e le , să tră ie sc după tipicul lor.
— Și a cum?
— Acum nu vor să mă la se să mă mă rit cu tine .
Vioiciune a ca re a pă ruse în ultima vre me în purta re a și în gla sul
e i se stinse se a proa pe e u totul. Buze le îi e ra u din nou a rse , și
pistruii mă runţi de sub ochi se ve de a u pa rcă și ma i bine .
— Nu te ne că ji din pricina lor, Ma rgot! O să ne că să torim, și
ga ta ! Fra te le me u mi-a propus de multe ori să vin la Pa ris. Am
pute a tră i foa rte bine a colo.
Ma rgot nu ră spunse . Stă te a pe ma rgine a pa tului, uitâ ndu-se fix
la pode a ua de scâ nduri. Ume rii i se încovoia u, a rcuindu-se ca o
se milună . Se a șe ză lâ ngă e a și-i luă mâ na .
— Ţi-e te a mă să te mă riţi cu mine fă ră consimţă mâ ntul lor?
— Nu.
Da r gla sul e i nu ma i a ve a nici pute re , nici convinge re .
— Am să mă omor, Vince nt, da că mă vor de spă rţi de tine . N-a ș
pute a să îndur a sta , a cum, după ce te -a m iubit. Am să -mi pun ca pă t
zile lor, a sta e !
— Nu, Ma rgot, nu a șa . O să ne că să torim. Nici nu e ne voie să
știe e le . Întâ i ne că să torim și pe urmă poţi să le spui.
— Da r nu pot să fa c nimic împotriva voinţe i lor. Sunt pre a multe
pe ntru pute rile me le . Nu pot să mă lupt cu toa te .
— Foa rte bine , nici nu tre buie să te lupţi cu e le . Mă rită -te cu
mine și totul se va te rmina .
— N-o să se te rmine . Abia o să înce a pă . Tu nu le cunoști pe
surorile me le .
— Și nici nu vre a u! Dise a ră însă a m să ma i fa c o înce rca re .
Da r cum pă și pra gul sa lonului, își dă du se a ma că totul e
za da rnic. Uita se a tmosfe ra înghe ţa tă a încă pe rii.
— Am ma i a uzit toa te lucrurile a ste a și da ta tre cută , m ijnh eer
Va n Gogh, îl între rupse sora ce a ma re , și nici nu ne conving, nici
nu ne impre sione a ză . De a ltfe l, hotă râ re a noa stră e ste lua tă . Noi
nu vre m de câ t fe ricire a lui Ma rgot, nu vre m să -și pră pă de a scă
via ţa . Am hotă râ t să ma i a ște ptă m doi a ni; da că dumne a ta îţi ve i
pă stra pâ nă a tunci hotă râ re a de a te însura cu Ma rgot, noi nu vom
ma i a ve a nimic de zis.
— Doi a ni! fă cu Vince nt.
— Pe ste doi a ni e u n-a m să ma i fiu a ici, spuse Ma rgot liniștită .
— Da r unde -a i să fii?
— Pe lume a ce a la ltă . Da că nu mă lă sa ţi să mă mă rit cu e l, să
știţi că mă omor.
Sub ca sca da de prote ste - „Cum îndră zne ști să spui a se me ne a
lucruri?!” și „Uite ce influe nţă a a vut a supra e i!” - Vince nt fugi
a fa ră . Nu ma i e ra nimic de fă cut.
Înde lunga ţii a ni de sufe rinţă își lă sa se ră pe ce te a a supra lui
Ma rgot. Ne rvii e i nu e ra u pre a ta ri și, în ge ne ra l, să nă ta te a nu-i e ra
dintre ce le ma i bune . Sub a ta cul re unit a l ce lor cinci fe me i
ne clintite , Ma rgot de ve ne a din zi în zi tot ma i de prima tă . O fa tă de
două ze ci de a ni a r fi ră zbă tut ne înfrâ ntă printr-o a se me ne a
împre jura re , da r Ma rgot e ra vlă guită , și voinţa îi fuse se nu o da tă
înge nunche a tă . Zbâ rciturile îi a pă rură din nou pe fa ţă , ve che a
me la ncolie îi re ve ni în ochi, te nul i se gă lbe ji, de ve nind a spru, ia r
linia din colţul dre pt a l gurii i se a dâ nci pa rcă și ma i mult de câ t
îna inte .
O da tă cu frumuse ţe a e i se topi și a fe cţiune a pe ca re i-o nutrise
Vince nt. N-o iubise cu a de vă ra t, și în sine a lui nu dorise nicioda tă
să se însoa re cu e a . Da r a cum dore a ma i puţin ca oricâ nd. Se
rușina de indife re nţa lui, și a sta îl fă ce a și ma i a rză tor în izbucnirile
de dra goste . Nu știa da că Ma rgot îi ghice a a de vă ra te le simţă minte .
— Le iube ști ma i mult de câ t pe mine , Ma rgot? o între bă într-o
zi, câ nd e a izbutise să se stre coa re în a te lie rul lui pe ntru câ te va
clipe .
Uimită , îi a runcă o privire mustră toa re .
— Oh, Vince nt!
— Atunci de ce e ști ga ta să re nunţi la mine ?
Se ghe mui în bra ţe le lui, ca un copil oropsit. Voce a îi e ra sla bă
și pie rdută .
— Da c-a ș fi sigură că mă iube ști a șa cum te iube sc e u, a ș
înfrunta lume a între a gă . Da r pe ntru tine înse mn a tâ t de puţin... și
pe ntru e le a tâ t de mult...
 — Te înșe li, Ma rgot, te iube sc...
Îi puse cu blâ nde ţe de ge tul pe buze .
— Nu, dra gul me u, a i vre a să mă iube ști... Da r nu mă iube ști, și
nu tre buie să -ţi pa ră ră u. Vre a u să fiu e u ce a ca re iube ște ma i
mult.
— Nu înţe le g, de ce nu vre i să te rupi de e le și să -ţi hotă ră ști
singură soa rta !
— Ţie îţi vine ușor să spui a sta . Tu e ști pute rnic, poţi să lupţi
împotriva oricui. Eu a m pa truze ci de a ni... m-a m nă scut la
Nue ne n... n-a m fost nicioda tă ma i de pa rte de Eindhove n. Ve zi da r,
dra gă Vince nt, e u n-a m rupt nicioda tă cu nime ni și cu nimic, de
câ nd mă știu.
— Da , vă d.
— Da că a ș simţi că tu vre i cu a de vă ra t, pe ntru tine m-a ș lupta
din toa te pute rile me le . Da r e un lucru pe ca re numa i e u îl dore sc.
Și, la urma urme lor, e a tâ t de tâ rziu... via ţa me a s-a dus...
Gla sul i se pie rdu într-o șoa ptă . Îi ridică bă rbia ; ochii îi înota u
în la crimi.
— Fa ta me a dra gă ! murmură e l. Dra ga me a Ma rgot! Am pute a
tră i o via ţă între a gă împre ună . N-a i de câ t să spui o singură vorbă .
Dise a ră , după ce se culcă a i tă i, împa che te a ză -ţi lucrurile . Mi le da i
pe fe re a stră . Vom me rge pe jos pâ nă la Eindhove n, ca să prinde m
tre nul de dimine a ţă pe ntru Pa ris.
— N-a re nici un rost, iubitule , e u sunt o pa rte din e le , și e le fa c
pa rte din mine . Pâ nă la urmă , însă , a m să fa c tot după ca pul me u.
— Ma rgot, nu pot îndura să te vă d a tâ t de ne fe ricită .
Își întoa rse fa ţa spre e l. La crimile pie rise ră . Zâ mbe a .
— Nu, Vince nt, sunt fe ricită . Am a vut ce mi-a m dorit. Te -a m
iubit și a fost minuna t...
O să rută , sorbind de pe buze gustul să ra t a l la crimilor.
 — Nu ma i ninge , spuse e a după un ră stimp. Te duci mâ ine să
de se ne zi pe câ mp?
— Da , a șa cre d.
— Unde te gă se sc? Vre a u să vin și e u după ma să .
A doua zi, cu o că ciulă de bla nă pe ca p și cu bluză de pâ nză
strâ nsă bine în jurul gâ tului, Vince nt lucră pâ nă tâ rziu. Pe ste
silue te le întune ca te a le că ruţe lor și pe ste de sișul ruginiu ce rul
lilia chiu de se a ră pă re a pole it cu a ur. Dre pt, în sus, se înă lţa u
câ ţiva plopi ne gri, de sfrunziţi; pla nul din fa ţă e ra de un ve rde pa lid,
de colora t, bră zda t de fâ șii de pă mâ nt ne gru și de tre stiile spă lă cite
și usca te ca re cre ște a u de -a lungul șa nţurilor.
Ma rgot tra ve rsă câ mpul cu pa și re pe zi. Purta a ce e a și rochie
a lbă ca în prima zi, cu o e șa rfă pe ste ume ri. Obra jii îi e ra u ușor
îmbujora ţi. Se mă na ia r cu fe me ia ca re înflorise a tâ t de mira culos
sub vă pa ia iubirii, cu câ te va să ptă mâ ni în urmă . Duce a în mâ nă un
coșule ţ de lucru.
Îi a runcă bra ţe le în jurul gâ tului. Vince nt simţe a cum i se zba te
inima nă va lnic în pie pt. Îi dă du ca pul pe spa te și privi în ochii e i
că prui. Pie rise și me la ncolia din e i.
— Ce e ste ? între bă e l. S-a întâ mpla t ce va ?
— Nu, nu, strigă Ma rgot, nimic... doa r că sunt fe ricită ... sunt
ia ră și cu tine !...
— Da r de ce a i ie șit în rochia a sta subţire ?
Ră ma se un timp tă cută , a poi spuse :
— Vince nt, oriunde te ve i duce , Vince nt, oricâ t de de pa rte ,
vre a u să -ţi a minte ști întotde a una un lucru de spre mine .
— Ce a nume , Ma rgot?
— Că te -a m iubit! Să -ţi a minte ști întotde a una că te -a m iubit ma i
mult de câ t orica re a ltă fe me ie din via ţa ta !
— De ce tre muri a șa ?
 — Nu-i nimic. Am fost re ţinută . De -a sta a m întâ rzia t. Ești ga ta ?
— În câ te va minute .
— Atunci la să -mă să sta u în spa te le tă u câ t ma i lucre zi, a șa
cum fă ce a m îna inte . Știi, iubitule , e u n-a m vrut nicioda tă să sta u în
drumul tă u, să te stinghe re sc cu ce va , a m vrut doa r să mă la și să te
iube sc.
— Da , Ma rgot.
Vince nt tă cu. Altce va nu-i ma i ve ni în gâ nd.
— Atunci întoa rce -te la tre a bă , dra gul me u, și te rmină , ca să
pute m me rge împre ună a ca să .
O tre cu un fior, își strâ nse e șa rfa în jurul ume rilor și spuse :
— Îna inte de a înce pe , Vince nt, ma i să rută -mă o da tă . Așa cum
m-a i să ruta t a tunci... în a te lie rul tă u... câ nd a m fost a tâ t de fe riciţi
unul în bra ţe le ce luila lt.
O îmbră ţișă dră gă stos. Își strâ nse poa le le rochie i și se a șe ză în
spa te le lui. Soa re le dispă ruse , și scurtul a murg de ia rnă se lă să
re pe de pe ste întinsul câ mpului, învă luindu-i în ca lmul une i se ri de
ţa ră .
Se a uzi clinche tul une i sticle . Cu un strigă t pe jumă ta te înă bușit,
Ma rgot se ridică în ge nunchi, a poi se pră buși la pă mâ nt într-un
spa sm viole nt. Vince nt să ri în sus și se a runcă lâ ngă trupul e i. Ave a
ochii închiși și pe fa ţă un zâ mbe t ciuda t. Câ te va convulsii pute rnice
îi scutura ră trupul, a poi înţe pe ni, cu spa te le a rcuit și bra ţe le
îndoite . Vince nt se a ple că după sticluţa că zută în ză pa dă . O dâ ră
a lbă , crista lină se pre linge a încă pe pe re te le e i. N-a ve a nici un
miros.
O ridică pe Ma rgot în bra ţe și a le rgă cu e a ne bune ște pe ste
câ mp. Pâ nă la Nue ne n e ra ma i bine de un kilome tru. Se gâ nde a cu
groa ză că i-a r pute a muri în bra ţe , îna inte de a a junge cu e a în sa t.
Era spre se a ră , și oa me nii șe de a u la ta ifa s în fa ţa porţilor. Vince nt
fu ne voit să stră ba tă tot sa tul, a le rgâ nd pe uliţa principa lă , cu
Ma rgot în bra ţe . Ajunse a ca să la fa milia Be ge ma n, de schise ușa cu
o lovitură de picior și o a șe ză pe Ma rgot pe diva nul din sa lon.
Ma ma și surorile intra ră în fugă .
— Ma rgot s-a otră vit! strigă e l. Mă duc după doctor!
Fugi la doctorul sa tului și-l sculă de la ma să .
— Ești sigur că e ra stricnină ? între bă me dicul.
— Așa pă re a .
— Ma i tră ia câ nd a i a dus-o a ca să ?
— Da .
Câ nd a junse ră , Ma rgot se zvâ rcole a pe diva n. Doctorul se
a ple că a supra e i.
— Într-a de vă r, stricnină a fost, da r a ma i lua t ce va împre ună cu
otra va , ca să -i potole a scă dure rile . După miros pa rc-a r fi
93
la uda num . Nu și-a da t se a ma că e un a ntidot.
— Atunci n-o să moa ră , doctore ? între bă ma ma .
— S-a r pute a , da r e ne voie s-o duce m numa ide câ t la Utre cht.
Tre buie ţinută sub o supra ve ghe re a te ntă .
— Poţi să ne -ndrumi la un spita l din Utre cht?
— Nu cre d c-a r fi nime rit un spita l. Pe ntru o vre me , a r fi bine s-
o inte rnă m într-o clinică . O să vă re coma nd e u una . Che ma ţi
re pe de tră sura . Tre buie să prinde m ultimul tre n spre Eindhove n.
Vince nt șe de a re tra s într-un colţ întune cos. Tră sura tra se în
fa ţa ca se i. Doctorul o înfă șură pe Ma rgot într-o pă tură și o
tra nsportă a fa ră . Ma ma și ce le pa tru surori îl urma ră , Vince nt ie și
ultimul. Fa milia lui e ra a fa ră , în pra gul ca se i pa rohia le . Tot sa tul
se a duna se în fa ţa ca se i Be ge ma n. Câ nd doctorul ie și cu Ma rgot în
bra ţe și o a șe ză în tră sură , se lă să o tă ce re a pă să toa re . Fe me ile se
urca ră , ia r Vince nt ră ma se lâ ngă tră sură . Doctorul a pucă hă ţurile .
Ma ma bie te i Ma rgot se întoa rse , îl vă zu pe Vince nt și scoa se un
ţipă t:
— Tu a i fă cut a sta ! Tu mi-a i omorâ t fa ta !
Toţi ochii se îndre pta ră spre Vince nt. Doctorul dă du bice , ca ii
porniră în gra bă și tră sura dispă ru.

7. „DOAR PUŢIN LE MAI LIPSEȘTE LUCRĂRILOR

TALE CA SĂ SE POATĂ VINDE, DAR...”

Îna inte de a ccide ntul ma me i sa le , să te nii fuse se ră ne prie te noși

cu Vince nt pe ntru că n-a ve a u încre de re în e l și nu pute a u înţe le ge
fe lul lui de via ţă . Da r nu-l socotise ră nicioda tă vre dnic de ură .
Acum, însă , tot sa tul se întoa rse cu viole nţă împotriva lui; simţi ura
înconjurâ ndu-l din toa te pă rţile . Câ nd îl ve de a u a propiindu-se , toţi
îi întorce a u spa te le , nime ni nu-i vorbe a și nu-l învre dnice a mă ca r
cu o privire . De ve ni un pa ria . În ce -l prive a pe e l pe rsona l, nu-i
pă sa pre a mult, ma i a le s că ţe să torii și ţă ra nii continua u să -l
prime a scă prie te ne ște în colibe le lor. Da r câ nd lume a înce tă să
ma i ca lce pra gul ca se i lor, a pă rinţilor lui, își dă du se a ma că va fi
ne voit să se mute .
Știa că ce l ma i bun lucru pe ca re -l a ve a de fă cut e ra să ple ce
din Bra ba nt și să -și la se pă rinţii în pa ce . Da r unde să se ducă ?
Bra ba ntul e ra ca sa lui. Totde a una își dorise să -și pe tre a că a colo
via ţa . Voia să -i picte ze pe ţă ra ni și pe ţe să tori; în a sta gă se a
singura justifica re a muncii lui. Știa câ t e de plă cut, ia rna , să te
a funzi a dâ nc în ză pa dă , toa mna , în frunze le a ră mii, va ra , printre
spice le de grâ u copt, ia r primă va ra , în ia rbă . Știa câ t e de plă cut să
sta i va ra în mijlocul se ce ră torilor, printre fe te le de ţă ra ni, cu un ce r
uria ș de a supra ca pului, sa u ia rna , lâ ngă foc, și să simţi că a șa a
fost întotde a una și că a șa o să fie me re u.
94
Pe ntru e l, l’Angélus a l lui Mille t re pre ze nta punctul ce l ma i
îna lt pe ca re -l a tinse se un om în înce rca re a de a cre a ce va
dumne ze ie sc. În prospe ţime a vie ţii de la ţa ră gă se a singura
re a lita te de plină și ne muritoa re . Voia să picte ze în a e r libe r, în
mijlocul na turii. E a de vă ra t că e ra silit să a lunge sute de muște , să
ducă ră zboi cu pra ful și nisipul și să -și zgâ rie pâ nze le , purtâ ndu-le
ore între gi pe ste câ mp și prin tufișuri. Da r câ nd se întorce a , știa că
stă tuse fa ţă în fa ţă cu re a lita te a vie și că prinse se ce va din
simplita te a e i e le me nta ră . Da că ta blourile lui cu ţă ra ni mirose a u a
slă nină , a fum și a fie rtură de ca rtofi, a ce st lucru nu e ra de loc
ne să nă tos. Da că un gra jd mirose a a bă le ga r, a șa tre buia să fie într-
un gra jd, ia r da că la nurile mirose a u a grâ u copt sa u a gua no, e ra la
fe l de să nă tos, ma i a le s pe ntru oa me nii de la ora ș.
În ce le din urmă , gă si o soluţie foa rte simplă . Nu de pa rte , pe
drum, la va le , se a fla bise rica ca tolică , și lâ ngă e a se gă se a ca sa
îngrijitorului. Joha nnus Scha fra th e ra croitor, își fă ce a me se ria doa r
câ nd n-a ve a tre a bă la bise rică . Soţia lui, Adria na , o fe me ie
cumse ca de , îi închirie lui Vince nt două ca me re , încâ nta tă că pute a
să fa că ce va pe ntru omul împotriva că ruia se pornise tot sa tul.
Ca sa soţilor Scha fra th e ra împă rţită în două de un coridor la rg.
Pe dre a pta , cum intra i, locuia fa milia , pe stâ nga se a fla o încă pe re
ma re , cu ve de re la stra dă , și a lta , ma i mică , în spa te le a ce ste ia .
Vince nt tra nsformă oda ia ce a ma re în a te lie r, ia r pe ce a mică o
folosi dre pt ma ga zie . Dorme a sus, în podul cu grinzi, din ca re
jumă ta te e ra folosit de fa milia Scha fra th pe ntru usca tul rufe lor. În
ce a la ltă jumă ta te se gă se a u un pa t îna lt și un sca un. Câ nd se lă sa
noa pte a , Vince nt își a runca ha ine le pe sca un și să re a în pa t, pufă ia
o lule a , urmă rindu-i focul pâ nă ce pă le a în întune ric și a dorme a .
Atâ rnă în a te lie r de se ne le în a cua re lă și că rbune , închipuind
ca pe te de bă rba ţi și fe me i, cu na suri câ rne ca de ne gri, cu ma xila re
proe mine nte și ure chi ma ri, pute rnic a cce ntua te , ţe să tori lâ ngă
ră zboa ie de ţe sut, fe me i mâ nuind suve ica , ţă ra ni să dind ca rtofi. Se
împrie te ni și ma i mult cu Cor, fra te le să u ma i tâ nă r. Împre ună ,
confe cţiona ră un fe l de vitrină -muze u și a duna ră vre o tre ize ci de
dife rite cuiburi de pă să ri, tot fe lul de mușchi și pla nte de pe la ndă ,
suve ici, roţi de tors, ploști pe ntru încă lzit pa tul, une lte ţă ră ne ști,
șe pci și pă lă rii ve chi, sa boţi, fa rfurii și tot ce e ra le ga t de via ţa
ţă ră ne a scă . În fund, într-un colţ, pla nta ră chia r și un pomișor.
95
Vince nt se puse pe tre a bă . De scope ri că bistrul și bituminul,
pe ca re ce i ma i mulţi pictori le pă ră se a u, fă ce a u coloritul lui ma i
boga t și ma i ma tur. Ma i a flă că , pe ntru a fa ce o culoa re să pa ră
foa rte ga lbe nă , tre buia să a me ste ce doa r puţin ga lbe n a lă turi de un
ton viole t sa u lilia chiu.
Învă ţă , de a se me ne a , că izola re a e un fe l de închisoa re .
În ma rtie , ta tă l să u, ca re umbla se pe jos o ma re dista nţă pe ste
câ mp, ca să vizite ze un e noria ș bolna v, că zu gră ma dă pe scă rile din
spa te le ca se i pa rohia le . Pâ nă câ nd să a jungă Anna Corne lia lâ ngă
e l, își dă du sufle tul. Îl îngropa ră în gră dină , lâ ngă ve che a
bise ricuţă . The o ve ni a ca să pe ntru înmormâ nta re . Discuta ră
a mâ ndoi, se a ra , în a te lie rul lui Vince nt, ma i întâ i de spre une le
che stiuni fa milia le , a poi de spre ocupa ţiile lor.
— Mi s-a u ofe rit o mie de fra nci pe lună ca să ple c de la
„Goupil” la o a ltă firmă , îl a nunţă The o.
— Și a i de gâ nd să prime ști?
— Cre d că nu. Am impre sia că linia lor - a ce le ila lte firme - e
pur come rcia lă .
— Da r mi-a i scris ca și „Goupil”...
— Da , les m essieurs urmă re sc și e i numa i profituri ma ri. Totuși,
sunt de doispre ze ce a ni la e i. De ce i-a ș schimba pe ntru câ ţiva
fra nci ma i mult? Într-o bună zi s-a r pute a să -mi încre dinţe ze
conduce re a une ia dintre sucursa le . Și, da că se va întâ mpla a șa , a m
să înce p să -i pre zint publicului, spre vâ nza re , pe impre sioniști.
— Impre sioniști? Cre d că a m vă zut scris unde va a ce st cuvâ nt.
Cine sunt?
— E vorba de niște pictori ma i tine ri ca re s-a u a duna t la Pa ris:
Edoua rd Ma ne t, De ga s, Re noir, Cla ude Mone t, Sisle y, Courbe t,
La utre c, Ga uguin, Cé za nne , Se ura t.
— Și de unde și-a u lua t nume le de impre sioniști?
— De la Expoziţia din 1874 de la Na da r. Cla ude Mone t a e xpus
96
a colo o pâ nză pe ca re a intitula t-o Im pression; Soleil levant . Un
critic de la un zia r, Louis Le roy, a numit-o „e xpoziţia de
impre sioniști”, și nume le a ră ma s.
— Lucre a ză în culori de schise sa u închise ?
— O, numa i de schise ! Dispre ţuie sc culorile închise .
— Atunci nu cre d c-a ș pute a lucra cu e i. Și e u vre a u să -mi
schimb coloritul, da r a m de gâ nd să -l închid, nu să -l de schid.
— Poa te că a i să gâ nde ști a ltfe l după ce -a i să vii la Pa ris.
— Poa te . Vinde vre unul ce va ?
— Dura nd-Rue l vinde ra re ori câ te un Ma ne t. Ca m a sta -i tot.
— Atunci din ce tră ie sc?
— Numa i Dumne ze u știe . Ce i ma i mulţi, din e xpe die nte .
Rousse a u dă le cţii de vioa ră la copii. Ga uguin împrumută ba ni de
la foștii lui prie te ni de la bursă ; pe Se ura t îl între ţine ma ma lui, ia r
pe Cé za nne , ta tă l lui. Câ t de spre ce ila lţi, dre pt să -ţi spun, nici e u
nu știu din ce tră ie sc.
 — Îi cunoști pe toţi, The o?
— Da , i-a m cunoscut, pe râ nd. Am înce rca t să -i conving pe les
m essieurs să le de a un colţișor ca să e xpună la „Goupil”, da r e i nu s-
a r a propia de o pâ nză impre sionistă nici cu o pră jină de tre i me tri.
— Oa me nii ă știa pa r să fie pe gustul me u, a r tre bui să -i cunosc.
Ascultă , The o, nu miști nici un de ge t ca să -mi ofe ri și mie puţină
va ria ţie . De ce nu-mi fa ci cunoștinţă cu a lţi pictori?
The o se duse la fe re a stra a te lie rului și privi la pe ticul de ia rbă
ca re de spă rţe a ca sa îngrijitorului de drumul spre Eindhove n.
— Da că -i a șa , vino la Pa ris și sta i împre ună cu mine , zise e l. E
sigur că , pâ nă la urmă , tot a colo a i s-a jungi.
— Nu sunt încă pre gă tit. Ma i a m de lucru a ici.
— Da că ră mâ i în provincie , cum vre i să te împrie te ne ști cu
oa me ni de fe lul tă u?
— Ai și tu dre pta te . Da r spune -mi, The o, un lucru nu pot să
înţe le g. N-a i re ușit să vinzi nicioda tă mă ca r un singur de se n sa u o
pictură de -a me a ? De fa pt, cre d că nici n-a i înce rca t, ha i, spune
dre pt!...
— Nu.
— Și de ce nu?
— Am a ră ta t lucră rile ta le cunoscă torilor. Ei spun...
— Eh! Cunoscă torii !
Vince nt ridică din ume ri.
— Cunosc pe de rost toa te ba na lită ţile pe ca re sunt în sta re să
le spună cunoscă torii ă știa ! The o, tu tre buie să știi - sunt sigur - că
pă re rile lor a u foa rte puţin de -a fa ce cu a de vă ra ta va loa re a une i
ope re de a rtă .
— Ve zi, n-a ș pute a spune a sta . Doa r puţin le ma i lipse ște
lucră rilor ta le ca să se poa tă vinde , da r...
— The o, The o, a ste a sunt a ce le a și cuvinte pe ca re mi le -a i
scris de spre prime le me le schiţe de la Ette n.
— Poa te , da r să știi că sunt a de vă ra te , Vince nt; întotde a una
pa ri pe punctul de a a tinge o de plină ma turita te . Mă re pe d
ne ră bdă tor la fie ca re nouă schiţă spe râ nd că , în sfâ rșit, a i a tins-o.
Da r pâ nă a cum...
— În ce prive ște vâ nza re a sa u ne vâ nza re a lor, îl între rupse
Vince nt, ciocă nind pipa de sobă ca s-o gole a scă de scrum, ă sta e
un os ta re în ca re n-a m de gâ nd să -mi rup dinţii.
— Spui că ma i a i de lucru a ici. Atunci pune -te pe tre a bă și
te rmină . Cu câ t ve i a junge ma i re pe de la Pa ris, cu a tâ t o să fie ma i
bine . Da că vre i, însă , ca între timp să -ţi vâ nd lucră rile , trimite -mi
ta blouri, nu studii. Să știi că nime ni nu ce re studii.
— Ei, e ca m gre u să spui cu sigura nţă unde se te rmină un
studiu și unde înce pe un ta blou. Eu zic să pictă m câ t pute m, The o,
și să fim noi înșine , cu toa te ca lită ţile și de fe cte le noa stre . Spun
„noi”, pe ntru că ba nii mi-i da i tu și știu ce înse a mnă pe ntru tine să
te lipse ști de e i; e dre pt să socote ști jumă ta te din lucră rile me le ca
propria ta cre a ţie .
— O, câ t de spre a sta ...
The o se a propie de pomișorul din fundul ca me re i și-și fă cu de
lucru cu o bone tă ve che a tâ rna tă de o ră murică .

8. OAMENI MÂNCÂND CARTOFI

 Îna inte de moa rte a ta tă lui să u, Vince nt se ma i duce a din câ nd
în câ nd pe la pă rinţi, fie la cină , fie să ma i schimbe o vorbă cu e i.
Da r, ime dia t după înmormâ nta re , Eliza be th, sora lui, îi spuse fă ră
97
ocol că de ve nise pe ntru totde a una o persona non grata ; fa milia
voia să -și pă stre ze o oa re ca re poziţie . Bă trâ na socote a că fiul e i e ra
ră spunză tor de propria lui via ţă și da toria e i e ra să a ibă grijă de
fe te .
Se simţe a ta re singur, a cum, în Nue ne n. Adâ ncindu-se în
studiul na turii, re simţe a ma i puţin, pa rcă , lipsa oa me nilor.
Înce rca re a de a copia ne mijlocit na tura se dove di de la înce put o
luptă lipsită de spe ra nţă ; totul ie șe a prost. Pâ nă la urmă , se hotă rî
să a sculte cuminte de propria sa pa le tă , și a tunci na tura se
re cunoscu în lucră rile lui și-l urmă supusă . Câ nd e ra ne fe ricit, în
singură ta te a lui, se gâ nde a la sce na din a te lie rul lui We isse nbruch
și la fe lul tă ios în ca re pictorul formula se ne ce sita te a sufe rinţe i în
cre a ţia a rtistică . La ne lipsitul să u Mille t gă si Vince nt rostită și ma i
convingă tor filozofia lui We isse nbruch: „Nu dore sc să înlă tur
sufe rinţa ; a de se ori e a e ste ce a ca re -i fa ce pe pictori să se e xprime
ma i pute rnic”.
Se împrie te ni cu o fa milie de ţă ra ni, pe nume De Groot, ca re se
ocupa u toţi - ma mă , ta tă , fiu și două fiice - cu munca ogorului.
Fa milia De Groot, ca și ce i ma i mulţi ţă ra ni din Bra ba nt, e ra u și e i
un fe l de gueules noires, ca și mine rii din Borina ge . Ave a u fa ţa
tuciurie , na sul cu cocoa șe și nă ri la rg de sfă cute , buze uria șe ,
ră sfrâ nte și ure chi lungi, a scuţite . Tră să turile fe ţe i ie șe a u cu mult
în a fa ră fa ţă de frunte , ia r ca pul e ra mic și ţuguia t. Tră ia u în colibe
cu o singură oda ie , a vâ nd dre pt culcușuri niște scobituri în pe re ţi.
În oda ie se ma i gă se a u o ma să , două sca une , câ te va lă zi și o
la mpă , a gă ţa tă de una din bâ rne le grosola ne a le ta va nului.
Fa milia De Groot se hră ne a cu ca rtofi. La cină obișnuia u să
be a câ te o ce a șcă de ca fe a ne a gră ; doa r o da tă pe să ptă mâ nă se
ive a pe ma sa lor câ te o fe lie subţire de slă nină . Să de a u ca rtofi,
să pa u ca rtofi și mâ nca u ca rtofi - a sta e ra toa tă via ţa lor.
Stie n de Groot e ra o fa tă dră gă la șă de 17 a ni. Purta la lucru o
bone tă ma re , a lbă și o ja che tă ne a gră , cu gule r a lb. Vince nt își fă cu
obice iul să -i vizite ze în fie ca re se a ră . Împre ună cu Stie n, râ de a și
se distra de minune .
— Ia te uită ! striga e a . Sunt o cucoa nă din lume a ma re , mi se
fa ce portre tul. Să -mi pun bone ta ce a nouă , m ijnh eer?
— Nu, Stie n, e ști frumoa să a șa cum e ști!
— Eu, frumoa să ? ! și izbucne a în hohote de râ s.
Ave a ochi ma ri ve se li și o înfă ţișa re plă cută . Chipul e i pă re a
de sprins din na tura ca re -i înconjura . Câ nd se a ple ca să sa pe
ca rtofii pe câ mp, liniile trupului a ve a u o gra ţie de să vâ rșită , cum nu
vă zuse Vince nt nici mă ca r la Ka y. Ajunse se să se convingă că
lucrul ce l ma i de se a mă în zugră vire a silue te lor ome ne ști e ste
mișca re a , ia r gre șe a la de ba ză a ve chilor ma e ștri e ra că nu-i
înfă ţișa u pe oa me ni în a ctivita te . De se nă fa milia De Groot să pâ nd
pe câ mp, a șe zâ nd ma sa , mâ ncâ nd ca rtofi fie rţi. Stie n obișnuia să
prive a scă pe ste umă rul lui și să glume a scă . Une ori, duminica , își
pune a o bone tă și un gule r cura t și se plimba u împre ună pe la ndă .
Era singura distra cţie pe ca re și-o îngă duia u ţă ra nii.
— Te plă ce a Ma rgot Be ge ma n? îl între bă e a o da tă .
— Da .
— Atunci de ce -a înce rca t să se omoa re ?
— Pe ntru că fa milia e i nu voia s-o la se să se mă rite cu mine .
— A fost o proa stă . Știi ce -a ș fi fă cut e u în loc să mă omor? Te -
a ș fi iubit!
Îi râ se în fa ţă și fugi într-o pă durice de pini. Câ t e ra ziua de
lungă , râ de a u și se zbe nguia u printre copa ci, în vă zul a ltor pe re chi
ca re se plimba u. Stie n a ve a da rul înnă scut a l râ sului, și la orice
spune a sa u fă ce a Vince nt e a izbucne a în hohote ne stă pâ nite . Se
lua la trâ ntă cu e l și înce rca să -l doboa re . Aca să , câ nd nu-i e ra pe
pla c ce de se na , vă rsa ca fe a pe ste de se ne sa u le vâ ra în foc. Ve ne a
a de se a la a te lie rul lui să -i poze ze ; în urma e i, încă pe re a a ră ta cu
susu-n jos.
Astfe l tre cu va ra , a poi toa mna și din nou se a ște rnu ma ntia
a lbă a ie rnii. Vince nt fu ne voit să lucre ze tot timpul în a te lie r.
Oa me nilor din Nue ne n nu le plă ce a să poze ze și, da că n-a r fi fost
vorba de ba ni, nime ni n-a r fi ve nit la e l. La Ha ga de se na se
a proa pe nouă ze ci de croitore se ca să fa că un grup de tre i. Acum
voia să picte ze fa milia De Groot, a șe za tă la cina e i simplă ,
compusă din ca rtofi și ca fe a ; ca să re ușe a scă însă , simţe a că
tre buia ma i întâ i să -i de se ne ze pe toţi ţă ra nii din ve cină ta te .
Pre otul ca tolic nu privise nicioda tă cu ochi buni închirie re a
ca me re i din ca sa îngrijitorului să u unui a te u, ca re , pe de a supra ,
ma i e ra și pictor. Da r, da t fiind că Vince nt e ra liniștit și politicos, nu
pute a gă si nici un motiv să -l de a a fa ră . Într-o zi, însă , Adria na
Scha fra th intră foa rte tulbura tă în a te lie r.
— Pă rinte le Pa uwe ls dore ște să vă va dă ime dia t!
Pă rinte le Andre a s Pa uwe ls e ra un om voinic, roșu la fa ţă .
Aruncă o privire gră bită a supra a te lie rului și își zise că nu ma i
vă zuse nicioda tă o ne orâ nduia lă ma i cumplită .
— Ce pot fa ce pe ntru dumne a voa stră , pă rinte ? între bă Vince nt
politicos.
— Nu poţi fa ce nimic pe ntru mine ! Da r e u pot fa ce ce va pe ntru
dumne a ta ! Am e u grijă să te scot din încurcă tura a sta , numa i să
fa ci ce ţi se spune .
— La ce încurcă tură vă re fe riţi, pă rinte ?
— Ea e ca tolică și dumne a ta prote sta nt, da r a m să obţin o
dispe nsă spe cia lă de la e piscop. Pre gă te ște -te să te însori în
câ te va zile .
Vince nt se a propie de fe re a stră ca să -l poa tă privi pe pă rinte le
Pa uwe ls în plină lumină .
— Mă te m că nu înţe le g, pă rinte , fă cu e l.
— O, ba da , înţe le gi pre a bine . Și toa tă a ce a stă pre fă că torie n-
a re nici un rost. Onoa re a a ce ste i fa milii tre buie sa lva tă . Stie n de
Groot e însă rcina tă !
— Ei... pe dra cu!
— N-a i de câ t să -i pome ne ști nume le . Asta -i într-a de vă r o tre a bă
vre dnică de e l.
— Sunte ţi sigur de ce -a ţi spus, pă rinte ? Nu vă înșe la ţi?
— Nu obișnuie sc să învinuie sc oa me nii îna inte de -a a ve a o
dova dă sigură .
— Și v-a spus Stie n... a spus e a că ... e u sunt a ce la ?
— Nu. A re fuza t să spună nume le .
— Atunci pot să știu de ce -mi a tribuiţi mie a ce a stă , cinste ?
— Aţi fost vă zuţi împre ună de multe ori. Nu vine e a a de se a în
a te lie rul ă sta ?
— Ba da .
— Nu te -a i dus să te plimbi cu e a pe câ mp, duminica ?
— Da , m-a m dus.
— Pă i a tunci, ce a ltă dova dă ma i tre buie ?
Vince nt ră ma se tă cut un timp. Apoi spuse liniștit:
— Sunt foa rte mâ hnit, pă rinte , de ce le ce mi-a ţi spus, ma i a le s
da că prie te na me a Stie n va a ve a de sufe rit. Da r vă a sigur că
re la ţiile noa stre a u fost tot timpul în a fa ra orică re i bă nuie li.
— Și-ţi închipui, poa te , că e u a m să cre d a șa ce va ?
— Nu, ră spunse Vince nt. Nu-mi închipui.
Se a ra , câ nd Stie n se întoa rse de la câ mp, o a ște ptă pe tre pte le
colibe i. Re stul fa milie i intră înă untru, pre gă tindu-se pe ntru cină .
Stie n se a șe ză jos, lâ ngă e l.
— În curâ nd o să ma i a m pe cine va ca re să -ţi poze ze , înce pu
ea.
— Așa da r, e a de vă ra t, Stie n?
— Sigur. Vre i să pipă i?
Îi luă mâ na și i-o a pă să pe pâ nte ce . Vince nt îl simţi rotunjit
bine .
— Pă rinte le Pa uwe ls a ve nit să mă încunoștinţe ze că e u sunt
ta tă l.
Stie n râ se .
— Ehe e ! Ce n-a ș fi da t să fi fost dumne a ta ! Da r nici nu ţi-a
tre cut vre oda tă prin ca p a șa ce va , nu?
Stie n ve ne a de la muncă . Vince nt se uită la dâ re le de sudoa re
de pe pie le a e i ne a gră , la tră să turile gre oa ie , strâ mbe ,
butucă noa se , la na sul gros și buze le că rnoa se . Îi zâ mbi.
— Și e u a ș fi vrut, Stie n.
— Și zi a șa , pă rinte le Pa uwe ls zice că dumne a ta e ști. Asta -i
bună !
— Nu înţe le g ce gă se ști de râ s în a sta ...
— Nu spui la nime ni?
— Fă gă duie sc.
98
— E Kerkm eester -ul de la bise rica lui!
Vince nt șuie ră printre dinţi.
— Fa milia ta știe ?
— Ve zi bine că nu! Și nici n-a m să le spun vre oda tă . Da r e i știu
sigur că n-a i fost dumne a ta .
Vince nt intră în colibă . Atmosfe ra nu e ra cu nimic schimba tă .
Fa milia De Groot primise ve ste a ca și câ nd a r fi fost vorba nu de
fa ta lor, ci de o vită de pe câ mp. Cu e l se purta u ca și îna inte și-și
dă du se a ma că e ra u încre dinţa ţi de ne vinovă ţia lui.
Da r sa tul e ra de a ltă pă re re . Adria na Scha fra th a sculta se la
ușă . Ea împă rtă și numa ide câ t ve ste a ve cinilor. În ma i puţin de o
oră , ce i două mii șa se sute de locuitori din Nue ne n știa u că Stie n
de Groot va da na ște re unui copil fă cut cu Vince nt și că pă rinte le
Pa uwe ls îi va forţa să se că să tore a scă .
O da tă cu sosire a lunii noie mbrie , ia rna se înte ţi. Era timpul să
ple ce . N-a ve a nici un rost să ma i ră mâ nă în Nue ne n. Picta se tot ce
e ra de picta t a colo, a fla se tot ce e ra de a fla t de spre via ţa ţă ra nilor.
Își dă de a se a ma că nu ma i pute a să tră ia scă în a tmosfe ra de ură
re înnoită a sa tului. Era limpe de că ve nise vre me a să ple ce . Da r
unde să se ducă ?
— Mijnh eer Va n Gogh, înce pu Adria na cu mâ hnire în gla s, după
ce bă tu la ușă , pă rinte le Pa uwe ls spune că tre buie să pă ră siţi
ime dia t ca sa și să vă gă siţi o locuinţă . În a ltă pa rte .
— Foa rte bine , fie cum vre a e l.
Se plimbă prin a te lie r ce rce tâ ndu-și lucră rile . Doi a ni între gi de
robie . Sute de studii înfă ţișâ nd ţe să tori și ne ve ste le lor, ră zboa ie ,
ţă ra ni pe ogoa re , ste ja rii rota ţi din fundul gră dinii ca se i pa rohia le
și turla bă trâ ne i bise rici, la nda și tufișurile pâ rjolite de a rșiţă sa u
încre me nite în frigul a murgului de ia rnă .
O ma re gre uta te i se lă să pe sufle t. Toa tă munca lui e ra a tâ t de
fă râ miţa tă ! Prinse se doa r frâ nturi din via ţa ţă ra nilor din Bra ba nt,
da r nici o lucra re ca re să -l întruchipe ze pe ţă ra nul însuși, ca re să
prindă a tmosfe ra colibe i sa le și a burul ca rtofilor fie rţi. Unde e ra
Angelus-ul lui, ca re să -l înfă ţișe ze pe ţă ra nul din Bra ba nt? Pute a
oa re să ple ce îna inte de a -l fi picta t?
Se uită la ca le nda r. Ma i e ra u încă două spre ze ce zile pâ nă la
întâ i a le lunii. O che mă pe Adria na .
— Spune -i pă rinte lui Pa uwe ls că a m plă tit pâ nă la sfâ rșitul lunii
și că n-a m de gâ nd să ple c îna inte .
Luă șe va le tul, vopse le le , pâ nza și pe nsule le și porni în gra bă
spre coliba lui De Groot. Nu gă si pe nime ni a ca să și se a pucă să
schiţe ze în cre ion inte riorul odă ii. Câ nd se întoa rse ră de la câ mp și
se a șe za ră să -și mă nâ nce ca rtofii fie rţi, ca fe a ua și slă nina , Vince nt
rupse hâ rtia , își potrivi pâ nza și nu se ma i opri din lucru pâ nă câ nd
nu ple ca ră cu toţii la culca re . Se întoa rse a poi la a te lie r și continuă
să lucre ze toa tă noa pte a la ta blou. O da tă cu ivire a zorilor, a dormi.
Câ nd se tre zi, își privi pâ nza și, scâ rbit, o a runcă în foc. Porni ia ră și
spre ca sa lui De Groot.
Învă ţa se de la ve chii ma e ștri ola nde zi că de se nul și culoa re a
forma u un singur trup. Ce i din fa milia De Groot șe de a u la ma să ,
a șa cum fă ce a u în fie ca re zi, de câ nd lume a . Vince nt a r fi vrut să
a ra te limpe de pe pâ nza lui că a ce ști oa me ni ca re -și mâ nca u
ca rtofii sub lumina lă mpii să pa se ră pă mâ ntul cu a ce le a și mâ ini pe
ca re a cum le vâ ra u în ca stron; ta bloul tre buia să suge re ze și munca
bra ţe lor lor, da torită că re ia își câ știga u cinstit hra na .
Ve chiul lui obice i de a se nă pusti cu pute re a supra pâ nze i se
dove di a cum nime rit; lucra cu o e ne rgie și cu o iuţe a lă a me ţitoa re .
Nu ma i e ra ne ce sa r să gâ nde a scă la ce e a ce fă ce a - doa r
de se na se sute de ţă ra ni, colibe le lor, fa milii a duna te în fa ţa
ca rtofilor fie rţi.
— Pă rinte le Pa uwe ls a fost a zi pe a ici, spuse ne va sta lui De
Groot.
— Ce -a vrut? între bă Vince nt.
— Ne -a ofe rit ba ni ca să nu-ţi ma i poză m.
— Și ce i-a ţi ră spuns?
— I-a m spus că e ști prie te nul nostru.
— A fost în toa te ca se le din jur, a dă ugă Stie n. Da r toţi i-a u
ră spuns că ma i bine vor să câ știge un gologa n pozâ nd pe ntru
dumne a ta de câ t să prime a scă poma na lui.
A doua zi de dimine a ţă își a runcă ia r pâ nza . Un simţă mâ nt de
furie și de ne putinţă puse stă pâ nire pe e l. Ma i a ve a doa r ze ce zile .
De ple ca t, tre buia să ple ce din Nue ne n; nu ma i pute a să îndure .
Da r să ple ce îna inte de a -și înde plini fă gă duia la fa ţă de Mille t?
Se a ră de se a ră se duce a la De Groot. Lucra pâ nă câ nd a i ca se i
că de a u ră puși de somn. În fie ca re se a ră înce rca noi a me ste curi de
culoa re , fe lurite nua nţe și proporţii; dimine a ţa își dă de a se a ma că
gre șise , că nu izbutise să se re a lize ze pe de plin.
Sosi și ultima zi a lunii. Era istovit, la ca pă tul pute rilor. În ultima
vre me tră ise fă ră somn și a proa pe fă ră mâ nca re . Îl ma i ţine a doa r
ime nsa lui e ne rgie ne rvoa să . Și cu fie ca re ne re ușită , a ţâ ţa re a
ne rvilor cre ște a și ma i mult. Câ nd fa milia De Groot se întoa rse de
la câ mp, e l se a fla de mult în ca să , a ște ptâ ndu-i. Șe va le tul e ra
insta la t, culorile a me ste ca te , pâ nza întinsă pe ca dru. Era ultima
înce rca re . A doua zi dimine a ţa urma să pă ră se a scă Bra ba ntul
pe ntru totde a una .
Lucră ore între gi, fă ră între rupe re . Ga zde le lui îl înţe le ge a u.
După ce te rmina ră cina , ră ma se ră la ma să , vorbind înce t, în gra iul
lor ţă ră ne sc. Vince nt nu-și ma i dă de a se a ma ce picta . Azvâ rle a
pe nsula fă ră să se gâ nde a scă , a proa pe că nu știa ce se pe tre ce
între mâ nă și șe va le t. Pe la 10 toţi pica u de somn; e l însuși e ra
vlă guit. Dă duse tot ce pute a , își strâ nse lucrurile , o să rută pe Stie n
și-și luă ră ma s bun de la toţi. Se urni a ne voie spre ca să , prin
noa pte , tâ râ ndu-și picioa re le în ne știre .
Ajungâ nd a ca să , își a prinse pipa , a șe ză pâ nza pe un sca un în
a te lie r și ră ma se cu ochii pironiţi la e a . Era proa stă . Totul îl
ne mulţume a . Ce va lipse a . Ce va e se nţia l, își dă du se a ma că nu
izbutise să re de a nimic din a tmosfe ra colibe i. Dă duse ia r gre ș.
Așa da r, muncise doi a ni în Bra ba nt fă ră nici un folos.
 Fumă pâ nă pre fă cu tot tutunul în ce nușă fie rbinte . Apoi își
împa che tă lucrurile , strâ nse studiile de pe pe re ţi și de prin se rta re ,
le a șe ză într-o la dă ma re și se trâ nti pe diva n.
Ză cu a șa fă ră să -și de a se a ma câ t. Se ridică , smulse pâ nza de
pe ca dru, o a runcă într-un colţ și întinse a ltă nouă . Ame ste că niște
vopse le și se a pucă din nou de lucru.

Începi prin a copia nem ijlocit natura, luptă care se d oved ește
zad arnică și lipsită d e rezultate, și sfârșești prin a crea d in propria-ţi
paletă, iar atunci când natura se recunoaște în im aginile tale, ţi se supune.
99
On croit q ue j’ im agine; ce n’est pas vrai, je m e souviens.

Se întâ mpla se întocma i cum îi spuse se Pie te rse n la Bruxe lle s.

Își privise mode le le pre a de a proa pe , nu le vă zuse în pe rspe ctivă .
Se supuse se tipa rului na turii; a cum turna na tura în propriul lui
tipa r.
Pictă totul în culoa re a unui ca rtof pră fuit, fa ţă de ma să
murda ră , pe re te le a fuma t, la mpa a tâ rnâ nd de grinzile grosola ne ,
Stie n se rvindu-l pe ta tă l e i cu ca rtofi fie rţi, ma ma turnâ nd ca fe a ua
ne a gră , fra te le ducâ ndu-și ce a șca la buze ; pe toa te chipurile ,
pa șnica , re se mna ta a cce pta re a modului în ca re sunt râ nduite
lucrurile .
Soa re le ră să ri și o ra ză de lumină se stre cură prin fe re a stra
odă ii. Se sculă de pe scă une l. Simţe a o liniște și o a dâ ncă
împă ca re . Fră mâ nta re a ultime lor două spre ze ce zile se risipise . Se
uită la ta blou. Mirose a a slă nină , a fum și a a buri de ca rtofi.
Zâ mbi. Picta se propriul lui Angélus. Izbutise să prindă ce e a ce nu
pie re în ce e a ce pie re . Acum ţă ra nul din Bra ba nt nu va ma i muri
nicioda tă .
Spă lă ta bloul cu un a lbuș de ou. Își că ră la da cu de se ne și
picturi la a i lui, le încre dinţă ma me i sa le și-și luă ră ma s bun de la
e a . Se întoa rse la a te lie r, scrise Oam eni m âncând cartofi pe dosul
pâ nze i, luă cu e l ce le ma i bune studii și ple că la Pa ris.
 CARTEA a V-a
PARIS

1. „DA, PARISUL!”

— Așa da r, n-a i primit ultima me a scrisoa re ? între bă The o a

doua zi dimine a ţă , în timp ce -și lua u ca fe a ua cu cornuri.
— Cre d că nu, ră spunse Vince nt, ce cuprinde a ?
— Ve ste a a va nsă rii me le , la „Goupil”.
— Cum, The o, și nu mi-a i pome nit ie ri nici un cuvâ nt de spre
a sta !?
— Era i pre a tulbura t ca să mă a sculţi. Mi s-a da t în grijă ga le ria
din bule va rdul Montma rtre .
— E minuna t, The o, bra vo! O ga le rie pe ca re s-o conduci tu
singur!
— De fa pt, nu chia r a șa , Vince nt. Sunt obliga t să urme z
înde a proa pe politica firme i „Goupil”. Mi-a u îngă duit doa r să e xpun
la me za nin câ ţiva impre sioniști. Așa că ...
— Pe cine a nume ?
— Mone t, De ga s, Pissa ro și Ma ne t.
— N-a m a uzit nicioda tă de e i.
— Atunci a i fa ce bine să vii cu mine la ga le rie și să -i prive ști câ t
îţi pofte ște inima .
— Și ce -nse a mnă zâ mbe tul ă sta miste rios?
— Nimic. Ma i vre i ca fe a ? În câ te va minute tre buie să ple că m.
Dimine a ţa fa c drumul pe jos pâ nă la ma ga zin.
— Mulţume sc. Nu, nu, a junge o jumă ta te de ce a șcă . Ah, The o,
bă ia tule , să fiu a furisit, e o plă ce re să ia u gusta re a ia r fa ţă -n fa ţă
cu tine !
— De mult te tot a ște pt la Pa ris. Știa m e u că pâ nă la urmă tot a i
să vii. Era m sigur. Cre d c-a r fi fost ma i bine să fi sosit prin iunie ,
după ce mă muta m în Rue Le pic, unde vom a ve a tre i ca me re ma ri.
Aici n-a i să poţi lucra pre a mult, după cum ve zi.
Vince nt se ră suci pe sca un și privi în jur. Apa rta me ntul lui The o
e ra a lcă tuit dintr-o ca me ră , o mică bucă tă rie și un birou. Ca me ra
e ra ve se l mobila tă , cu mobile a ute ntice „Louis-Philippe ”, da r a bia
a ve a i loc să te miști printre e le .
— Da că a r fi să -mi insta le z a ici un șe va le t, spuse Vince nt, a r
tre bui să mută m în curte o pa rte din fe rme că toa re a ta mobilă .
— Da . E ca m ma re înghe suia lă , da r, ce să fa c, a m a vut norocul
să gă se sc mobila a sta la un pre ţ re dus și e tocma i ce e a ce -mi
dore a m pe ntru noul a pa rta me nt. Ha i, Vince nt, me rge m în jos, spre
bule va rd, pe drumul me u pre fe ra t. Să știi că nu poţi să cunoști
Pa risul pâ nă nu-i simţi mire sme le de dimine a ţă .
The o își îmbră că pa rde siul ne gru, gre u, cu re ve re ca re se
pe tre ce a u sus, sub cra va ta de un a lb ima cula t, tre cu încă o da tă cu
pe ria pe ste bucle le ca re i se forma u de a supra tâ mple lor, își ne te zi
100
musta ţa și ba rba mă tă soa să , a poi puse pe ca p ga mbe ta de
culoa re ne a gră , își luă mă nușile și ba stonul și se îndre ptă spre
ușă .
— Ha i, Vince nt, e ști ga ta ? Sfinte Dumne ze ule , da r a ră ţi ca o
spe rie toa re ! Oriunde a i umbla în ha ine le a ste a , în a fa ră de Pa ris,
a i fi a re sta t pe loc!
— Da r ce a u? între bă Vince nt, uitâ ndu-se la ha ine . Le port de
a proa pe doi a ni și nime ni nu s-a le ga t de e le !
The o râ se .
— Nu-i nimic. Pa rizie nii sunt obișnuiţi cu oa me ni ca tine .
Dise a ră , după ce închid ga le ria , a m să -ţi cumpă r niște ha ine .
Coborâ ră câ te va tre pte în spira lă , tre cură prin fa ţa ghe re te i
porta rului și pă șiră în Rue La va l. Era o stra dă de stul de la tă , cu o
înfă ţișa re înfloritoa re și re spe cta bilă , cu pră vă lii ma ri, unde se
vinde a u me dica me nte , ra me pe ntru ta blouri și a ntichită ţi.
— Le -a i vă zut pe ce le tre i doa mne distinse de la e ta jul a l
tre ile a a l clă dirii noa stre ? spuse The o.
Vince nt privi în sus și vă zu tre i busturi de ghips; sub primul
scria Sculptura , sub ce l din mijloc Arhite ctură și sub ultimul Pictura .
— De ce -or fi cre zâ nd că pictura -i o cumă tră a tâ t de pocită ?
— Nu știu, ră spunse The o; în orice ca z, a i nime rit în ca sa ce a
ma i potrivită .
Tre cură prin fa ţa ma ga zinului de a ntichită ţi „ Le Vieux Rouen”,
de unde -și cumpă ra se The o mobila , și după câ ţiva pa și ie șiră în
Rue Montma rtre , ce cobora de a lul, șe rpuind gra ţios dinspre avenue
Clichy și Butte Montma rtre spre inima ora șului.
Stra da , înviora tă de soa re le dimine ţii, împră știa mire sme le
Pa risului ca re se de ște pta . Ca fe ne le le e ra u pline de oa me ni ca re -
și be a u ca fe a ua cu la pte , cu cornuri, în timp ce pră vă liile de
za rza va turi, ca rne sa u brâ nză își ridica u obloa ne le , ga ta să -și
prime a scă muște riii. Era un ca rtie r ne gustore sc, cu pră vă lii mici,
înghe suite . Muncitorii circula u prin mijlocul stră zii. Gospodine le
a le ge a u cu mâ na ma rfa întinsă pe ta ra be le din fa ţa pră vă liilor și se
tocme a u în gura ma re cu pre cupe ţii.
Vince nt re spiră a dâ nc.
 — Pa risul! După a tâ ţia a ni, ia tă -mă , în sfâ rșit, a ici!
— Da , Pa risul, ca pita la Europe i, ma i a le s pe ntru un a rtist!
Vince nt sorbi cu ne sa ţ șuvoiul ne a stâ mpă ra t de via ţă ca re
101
șe rpuia în sus și în jos. Garçons îmbră ca ţi în ve ste cu dungi roșii
și ne gre , gospodine purtâ nd pâ ini lungi sub bra ţ, că rucioa re
102
re ze ma te de bordura stră zii, fem m es d e ch am bre în pa puci moi,
oa me ni de a fa ce ri bine hră niţi în drum spre birouri... După ce
tre cură pe lâ ngă ne numă ra te ch arcuteries, pâtisseries, boulangeries,
103
blanch isseries și mici ca fe ne le , Rue Montma rtre coti pe sub colină ,
în Pla ce Châ te a udun, unde se întâ lne a u șa se stră zi. Tra ve rsa ră
pia ţa și tre cură pe lâ ngă Notre Da me de Lore tte , o bise rică pă tra tă ,
din pia tră ne a gră și a fuma tă , cu tre i înge ri ca re se înă lţa u idilic de
pe a cope riș că tre bolta ce re a scă . Vince nt privi a te nt inscripţia de
de a supra ușii.
— Cre d e i cu a de vă ra t în tre a ba a sta , The o, cu Liberté, Egalité,
104
Fraternité ?
105
— Se pa re că da . Ce a de -a tre ia re publică va dura proba bil
la infinit. Re ga liștii sunt la pă mâ nt, în timp ce socia liștii își croie sc
drum spre pute re . Se rile tre cute , Èmile Zola îmi spune a că
viitoa re a re voluţie va a ve a ca ţintă doborâ re a ca pita lismului, nu a
re ga lită ţii.
— Zola ! Ce noroc a i că -l cunoști, The o!
— I-a m fost pre ze nta t de că tre Pa ul Cé za nne . Ne întâ lnim cu
toţii, o da tă pe să ptă mâ nă ,. la „Café Batignolles”. Da ta viitoa re a m
să te ia u și pe tine .
Înce pâ nd din Pla ce Châ te a udun, Rue Montma rtre își pie rde a
ca ra cte rul burghe z și că pă ta un a e r ma i sole mn. Ma ga zine le e ra u
ma i ma ri, café-urile ma i impună toa re , oa me nii ma i bine îmbră ca ţi;
ia r clă dirile a ve a u un a spe ct ma i a cce ntua t de bună sta re . De o
pa rte și de a lta se înșira u ca ba re te și re sta ura nte , hote lurile își
fă cuse ră a pa riţia , ia r tră surile lua se ră locul că ruţe lor cu mă rfuri.
Ce i doi fra ţi me rge a u a lă turi, în pa s vioi. Lumina re ce a
soa re lui e ra învioră toa re , mire sme le din a e r suge ra u via ţa boga tă
și comple xă a ora șului.
— Întrucâ t nu poţi lucra a ca să , spuse The o, a ș fi de pă re re să
106
te duci la a te lie rul lui Cormon .
— Ce -i a colo?
— Pă i, Cormon e tot a tâ t de a ca de mic ca toţi ma e ștrii, da r,
da că -l ve i fa ce să înţe le a gă că n-a i ne voie de îndrumă rile lui, te va
lă sa în pa ce pâ nă la urmă .
— E scump?
The o îl lovi ușor pe Vince nt, pe ste coa psă , cu ba stonul.
— Nu ţi-a m spus că a m fost a va nsa t? Sunt pe punctul de a
de ve ni unul dintre plutocra ţii pe ca re Zola a re de gâ nd să -i mă ture
cu viitoa re a lui re voluţie .
În ce le din urmă , Rue Montma rtre se re vă rsă în la rgul și
impună torul bule va rd Montma rtre , cu ma rile lui ma ga zine , cu
a rca de și pră vă lii de lux. Bule va rdul, ca re după ce se între tă ia cu
câ te va stră zi, de ve ne a le Boule va rd de s Ita lie ns și se îndre pta spre
Pla ce de l’Opé ra , e ra ce a ma i importa ntă a rte ră a ora șului. De și
stra da e ra pustie la ora a ce e a ma tina lă , vâ nză torii din pră vă lii se
pre gă te a u pe ntru o zi boga tă .
Se cţia ga le rie i „G oupil” pe ca re o conduce a The o se a fla la
numă rul 19, într-un bloc nu pre a îna lt, pe pa rte a dre a ptă a stră zii
Montma rtre . Vince nt și The o tra ve rsa ră bule va rdul la rg, se opriră
lâ ngă un fe lina r cu ga z, pe ntru a fa ce loc une i tră suri, a poi își
continua ră drumul spre ga le rie .
Vâ nză torii, pe rfe ct stila ţi, se înclina ră re spe ctuos în timp ce
The o tre ce a prin sa lonul ga le rie i. Vince nt își a minti cum se înclina
și e l în fa ţa lui Te rste e g și a lui Oba ch pe vre me a câ nd lucra la
„Goupil”. În a e r plute a a ce la și pa rfum de cultură și ra fina me nt, un
iz pe ca re cre zuse că nă rile lui îl uita se ră . Pe pe re ţii sa lonului
107 108
a tâ rna u ta blouri de Bougue re a u, He nne r și De la roche .
De a supra sa lonului principa l se a fla un ba lcona ș, spre ca re
duce a u câ te va tre pte .
— Ta blourile pe ca re vre i să le ve zi sunt sus la me za nin, spuse
The o; câ nd te rmini, coboa ră să -mi spui și mie ce pă re re a i.
— De ce zâ mbe ști ia r cu înţe le s?
Zâ mbe tul lui The o de ve ni ma i la rg.
109
— A toute à l’h eure , spuse e l și dispă ru în biroul să u.

2. EXPLOZIA

— Am nime rit într-o ca să de ne buni?

Vince nt se împle tici orbe ște spre singurul sca un de la me za nin,
se a șe ză și se fre că la ochi. De la vâ rsta de doispre ze ce a ni nu
vă zuse de câ t picturi întune ca te și sobre , în ca re urme le de pe nsulă
nu e ra u vizibile , ia r fie ca re a mă nunt e ra core ct, de să vâ rșit, culorile
întinse , ne te zite , tre câ nd pe ne simţite una într-a lta .
Picturile ve se le , ca re râ de a u la e l de pe pe re ţi, nu se mă na u cu
nimic din ce e a ce vă zuse sa u visa se vre oda tă . Nu e xista u supra fe ţe
ne te de , cu vopse a subţire . Nu ma i e xista nici un fe l de sobrie ta te .
Nu se ma i ve de a ze a ma ca fe nie în ca re Europa își bă lă cise
picturile se cole de -a râ ndul. Era u ta blouri ca re clocote a u de soa re ,
de lumină și de a e r, ca re fre mă ta u de via ţă . Une le înfă ţișa u
ba le rine la re pe tiţie , lucra te în roșuri primitive , cu nua nţe de ve rde
și a lba stru, a runca te a la nda la , una lâ ngă a lta . Privi se mnă tura :
De ga s.
Câ te va pe isa je , re pre ze ntâ nd ma lul unui râ u, fuse se ră prinse în
coloritul inte ns și îmbe lșuga t a l mie zului de va ră , sub a rșiţa unui
soa re dogorâ tor. Nume le e ra Mone t. În toa te sute le de pâ nze pe
ca re le vă zuse Vince nt pâ nă a tunci, lua te la un loc, nu e xista a tâ ta
stră lucire , a tâ ta izbucnire de via ţă și de fa rme c câ t gă se a i doa r într-
una dintre a ce ste scâ nte ie toa re picturi. Ce l ma i închis ton folosit de
Mone t e ra de ze ce ori ma i luminos de câ t ce a ma i de schisă culoa re
pe ca re o pute a i gă si în orice muze u din Ola nda . Urme le pe nsule i
ie șe a u la ive a lă fă ră nici o te a mă , fie ca re tră să tură în pa rte
inte grâ ndu-se însă de să vâ rșit în ritmul compoziţie i. Supra fa ţa
zgrunţuroa să , a dâ ncă pa lpita sub vopse a ua groa să , îmbe lșuga tă .
Vince nt se opri în fa ţa une i pâ nze re pre ze ntâ nd un bă rba t
îmbră ca t într-un tricou de lâ nă , ţinâ nd câ rma une i bă rcuţe , cu
încorda re a proprie unui fra nce z ce gusta bucuriile une i după -a mie zi
de primă va ră . O fe me ie șe de a lâ ngă e l cu un a e r ne pă să tor.
Vince nt că ută nume le pictorului.
— Tot Mone t? se miră e l cu voce ta re . Asta -i bună ! Da r nu
se a mă nă câ tuși de puţin cu pe isa je le sa le !
Privi din nou și consta tă că se înșe la se . Nume le e ra Ma ne t, nu
110
Mone t. Își a minti a tunci istoria cu Dejunul pe iarbă și Oly m pia , a le
lui Ma ne t, câ nd poliţia fuse se ne voită să fa că un cordon în jurul
pâ nze lor pe ntru ca să nu fie scuipa te și spinte ca te cu cuţite le .
Nu știa cum, da r ma nie ra în ca re e ra u picta te ta blourile lui
Ma ne t îi a minte a de că rţile lui Èmile Zola . Pă re a u să cuprindă
a ce e a și goa nă să lba tică după a de vă r. Ace e a și a na liză
pă trunză toa re , fă ră opre liști, a ce e a și convinge re ne stră muta tă că
re a lita te a înse a mnă frumuse ţe , oricâ t de re spingă toa re a r pă re a .
Ce rce tâ nd ma i a te nt te hnica , obse rvă că Ma ne t pune a culori
e le me nta re una lâ ngă a lta , fă ră gra da ţie , ca multe de ta lii e ra u a bia
suge ra te , că a numite culori, linii, lumini și umbre nu se te rmina u
ne t, ci pă trunde a u una într-a lta .
„Așa cum le ve de m în na tură ”, își spuse Vince nt.
Auzi pa rcă în ure che voce a lui Ma uve : „Nu e ști în sta re să re da i
cu pre cizie nici mă ca r o linie , Vince nt!”
Se a șe ză din nou și lă să ta blourile să -i vorbe a scă în voie . După
câ tva timp, înţe le se unul din mijloa ce le simple ca re
re voluţiona se ră cu totul pictura . Ace ști pictori ma te ria liza u de -a
dre ptul a e rul în picturile lor. Un a e r viu, vibra nt, a proa pe concre t,
împrumutâ nd însușiri noi și forme lor pe ca re le învă luia . Știa că
pe ntru a ca de mici a e rul nu e xistă ; nu e ra a ltce va de câ t un spa ţiu
gol, în ca re potrive a u obie cte ţe pe ne și înghe ţa te .
Extra ordina ri pictorii ă știa noi! De scope rise ră a e rul.
De scope rise ră lumina și re spira ţia , a tmosfe ra și soa re le ; ve de a u
obie cte le filtra te prin ne numă ra te le e le me nte ca re fre a mă tă în
a ce st fluid vibra nt. Vince nt își dă du se a ma că pictura nu va ma i
pute a fi nicioda tă ce e a ce fuse se . Apa ra te le de fotogra fia t și pictorii
a ca de mici n-a ve a u de câ t să fa brice re produce ri e xa cte ! Ade vă ra ţii
pictori vor ve de a totul stre cura t prin propria lor fiinţă și prin a e rul
îmbiba t de soa re le în ca re lucre a ză . Ace ști oa me ni cre a se ră
a proa pe o nouă a rtă !
Coborî scă rile în goa nă . În sa lonul principa l îl gă si pe The o.
Auzindu-l, a ce sta se întoa rse și, zâ mbind, ce rce tă ne ră bdă tor fa ţa
fra te lui să u.
— Ei, Vince nt?
— O, The o!... murmură e l.
 Înce rcă să vorbe a scă , da r nu izbuti. Își a runcă privire a spre
sa la de unde ve nise , a poi se întoa rse și ie și a le rgâ nd din ga le rie .
O luă în sus pe bule va rdul la rg pâ nă a junse la o clă dire
octa gona lă pe ca re o re cunoscu: Ope ra . Printr-un de file u de
construcţii de pia tră ză ri un pod pe ste fluviu. Coborî în gra bă pâ nă
la ma lul a pe i și-și muie mâ na în Se na . Apoi tre cu podul, fă ră să
a runce mă ca r o privire sta tuilor e cve stre de bronz, și se stre cură în
la birintul de stră zi de pe ma lul sting. Me rge a întins, me re u îna inte .
Tre cu pe lâ ngă un cimitir, coti spre dre a pta și se tre zi în fa ţa une i
gă ri uria șe . Uitâ nd că tre cuse pe ste Se na , rugă un ga rdia n să -l
îndre pte spre Rue La va l.
— Rue La va l? se miră poliţistul, da r vă a fla ţi tocma i în ce a la ltă
pa rte a ora șului, m onsieur. Aici e Montpa rna sse . Tre buie să
coborâ ţi de a lul, să tre ce ţi Se na și a bia a poi să urca ţi spre
Montma rtre .
Ră tă ci multă vre me prin Pa ris, fă ră nici o ţintă . Lă să în urmă
bule va rde la rgi și cura te , cu ma ga zine luxoa se , a poi uliţe ja lnice și
murda re , sa u stră zi come rcia le cu ne sfâ rșite șiruri de câ rciumi. La
un mome nt da t, se tre zi din nou în vâ rful unui de a l, pe ca re se
înă lţa un a rc de triumf. Spre ră să rit se de schide a un bule va rd
mă rginit de o pa rte și de a lta de copa ci și fâ șii înguste de ve rde a ţă ,
ca re se opre a într-o pia ţă la rgă , cu un obe lisc e gipte a n în mijloc.
Spre a pus se a ște rne a o pă dure întinsă .
Ajunse în Rue La va l a bia că tre a sfinţit. Înce t-înce t, obose a la luă
locul tulbură rii ca re -l ră scole a . Ajuns a ca să , se duse dre pt la
gră ma da de picturi și studii a le lui. Le împră știe pe pode a . Își privi
pâ nze le . Dumne ze ule , ce întune ca te și triste pă re a u! Gre oa ie ,
lipsite de via ţă , moa rte . Picta se într-un se col ca re murise de mult și
nu-și dă duse nicioda tă se a ma de a sta .
The o se întoa rse a ca să pe înse ra t și-l gă si pe Vince nt șe zâ nd
posomorâ t pe pode a . Înge nunche lâ ngă fra te le să u. Ultime le
lică riri a le zile i se furișa ră a fa ră din oda ie . The o tă cu un timp.
— Știu ce simţi, Vince nt, îi spuse într-un tâ rziu. Ești înmă rmurit.
E uluitor, nu-i a șa ? S-a a runca t pe ste bord tot ce e a ce pictura
conside ra sfâ nt.
Vince nt fă cu ochii mici și privi îndure ra t în ochii fra te lui să u.
— De ce nu mi-a i spus, The o? De ce n-a m știut? De ce nu m-a i
a dus ma i curâ nd a ici? M-a i lă sa t să pie rd șa se a ni lungi!
— Să -i pie rzi? Prostii! Ţi-a i cre a t o te hnică pe rsona lă . Picte zi ca
Vince nt Va n Gogh, și nu ca a ltcine va . Da că a i fi ve nit a ici îna inte
de a -ţi fi forma t un stil propriu, Pa risul te -a r fi plă mă dit după
tipa re le lui.
— Da r ce ma i a m de fă cut a cum? Uită -te la ve chiturile a ste a !
Spa rse cu piciorul o pâ nză ma re , întune ca tă . Toa te sunt moa rte și
fă ră va loa re , The o!
— Mă între bi ce a i de fă cut? Am să -ţi spun. Tre buie să înve ţi
lumina și culoa re a de la impre sioniști. Numa i a tâ t tre buie să
împrumuţi de la e i. Nimic ma i mult. Nu tre buie să imiţi. Nu tre buie
să te la și cople șit. Să nu la și Pa risul să te înghită .
— The o, da r tre buie s-o ia u de la înce put. Tot ce fa c e u e prost.
— Ba tot ce fa ci e bun, în a fa ră de lumină și culoa re . Tu a i fost
impre sionist chia r din ziua câ nd a i pus întâ ia oa ră mâ na pe cre ion,
în Borina ge . Uită -te la de se nul tă u. Prive ște -ţi tră să tura de pe ne l.
Nime ni n-a picta t a șa îna inte de Ma ne t. Uită -te la liniile ta le . N-a i
tra s a proa pe nici o linie pre cisă . Uită -te la portre te , la copa ci, la
silue te le de pe câ mpuri. Sunt numa i impre sii. Sunt a spre , stâ nga ce ,
tre cute prin propria ta simţire . Asta înse a mnă să fii impre sionist;
nu să picte zi cum picte a ză a lţii, nu să fii scla vul re gulilor și
formule lor. Tu a pa rţii se colului tă u, Vince nt, și, vre i-nu vre i, e ști un
impre sionist.
 — O, The o, te ma i între bi da că vre a u?!
— Lucră rile ta le sunt cunoscute la Pa ris de că tre tine rii ca re
înse a mnă ce va în pictură . O, nu vorbe sc de spre ce i ca re vâ nd, ci
de ce i ce fa c e xpe rie nţe inte re sa nte . Vor să te cunoa scă . Ve i a ve a
de învă ţa t câ te va lucruri pre ţioa se de la e i.
— Ei îmi cunosc lucră rile ? Tine rii impre sioniști cunosc lucră rile
me le ?
Vince nt se ridică în ge nunchi pe ntru a -l pute a ve de a ma i bine
pe fra te le să u. The o își a minti de zile le copilă rie i, pe tre cute în
Zunde rt, câ nd se juca u împre ună pe pode a ua ca me re i lor.
— Fire ște . Ce cre zi tu c-a m fă cut la Pa ris în a nii ă știa ? Pă re re a
lor e ste că a i un ochi pă trunză tor și un de se n viguros. Tot ce ma i a i
ne voie a cum e să -ţi limpe ze ști pa le ta și să înve ţi cum să picte zi
a e rul viu și luminos. Ia spune , Vince nt, nu e minuna t să tră ie ști
într-o e pocă în ca re se pe tre c a se me ne a lucruri mira culoa se în
a rtă ?
— Ah, The o, dra c împie liţa t, dra c ma re și bă trâ n ce e ști!
— Ha ide , scoa lă -te în picioa re . Aprinde lumina și ha i să ne
schimbă m și să me rge m la ma să . Am să te ia u la „Brasserie
111
Universelle”, unde se se rve ște ce l ma i de licios „Cha te a ubria nd”
din Pa ris. Vre a u să -ţi ofe r un a de vă ra t ba nche t! Tre buie să
să rbă torim cu o sticlă de șa mpa nie ma re a zi în ca re Vince nt Va n
Gogh și Pa risul s-a u întâ lnit!

3. „DE CE SĂ FII CONTE CÂND POŢI FI PICTOR?”

 În dimine a ţa urmă toa re , Vince nt își luă ce le ne ce sa re pe ntru
de se n și ple că la a te lie rul lui Cormon. Era o ca me ră ma re , la e ta jul
a l tre ile a , bine lumina tă dinspre nord, prin fe re a stra ca re dă de a în
stra dă . Într-un colţ a l încă pe rii, un bă rba t poza gol în dre ptul ușii.
Vre o tre ize ci de sca une și șe va le te e ra u împră știa te pe ste tot
pe ntru e le vi. Vince nt se pre ze ntă și i se re pa rtiză un șe va le t.
De se nă ca m de un ce a s, câ nd ușa se de schise și intră o
fe me ie . Ave a o ba sma le ga tă pe sub bă rbie și ţine a o mâ nă la
112
fa lcă . Aruncă o privire mode lului, e xcla mă „Mon Die u! ” și o
zbughi îngrozită pe ușă .
Vince nt se întoa rse spre omul de lâ ngă e l.
— Ce -a a puca t-o?
— O, a sta se întâ mplă zilnic. Că uta pe de ntistul de a lă turi.
Șocul provoca t de ve de re a mode lului le ia dure re a cu mâ na . Da că
nu se mută curâ nd, de ntistul o să de a fa lime nt cu sigura nţă . Ești
nou-ve nit, nu-i a șa ?
— Da . Sunt numa i de tre i zile în Pa ris.
— Cum te che a mă ?
— Va n Gogh. Da r pe dumne a ta ?
— He nri Toulouse -La utre c. Ești rudă cu The o Va n Gogh?
— E fra te le me u.
— Atunci tre buie să fii Vince nt! Încâ nta t de cunoștinţă ! Fra te le
dumita le e ce l ma i price put spe cia list în a rtă din Pa ris. E singurul
ca re ofe ră posibilită ţi de a firma re ce lor tine ri. Și nu numa i a tâ t,
chia r luptă pe ntru noi. Da că pâ nă la urmă publicul pa rizia n ne va
cunoa ște , a sta i-o da toră m numa i lui The o Va n Gogh. Toţi sunte m
de pă re re că e un om de ose bit.
— E și pă re re a me a .
Vince nt se uită ma i bine la e l. La utre c a ve a un ca p turtit, cu
tră să turile , na sul, buze le și bă rbia proe mine nte . Purta o bă rbiţă
moa le și ne a gră , ca re -i cre ște a ma i mult îna inte de câ t în jos.
— Ce te -a a puca t să vii în ha la a sta ja lnică ? între bă La utre c.
— Îmi tre buie un loc unde să pot de se na . Da r dumne a ta ?
— Să fiu a l dra cului da că știu! Toa tă luna tre cută mi-a m
pe tre cut-o într-un borde l din Montma rtre . Am fă cut portre te le
fe te lor. Asta e muncă a de vă ra tă ! Să fa ci schiţe într-un a te lie r e o
joa că de copii.
— Mi-a r plă ce a să vă d studiile dumita le după fe me ile a ce le a .
— Ade vă ra t?
— Sigur. Ce te miră ?
— Mulţi cre d că sunt ne bun fiindcă picte z da nsa toa re de
ca ba re t, clovni și prostitua te . Da r a colo gă se ști a de vă ra te le tipuri.
— Știu. Am fost și e u însura t cu una , la Ha ga .
— Bra vo! Hotă râ t lucru, fa milia Va n Gogh e pe pla cul me u. Dă -
mi voie să -ţi vă d schiţa pe ca re a i fă cut-o după mode l, vre i?
— Uită -te la toa te . Am fă cut pa tru.
La utre c privi schiţe le câ te va clipe , a poi spuse :
— Dumne a ta și cu mine ne vom înţe le ge de minune . Gâ ndim la
fe l, prie te ne . Le -a vă zut Cormon?
— Nu.
— Câ nd o să le va dă , a re să fie va i și-a ma r de dumne a ta .
Atunci s-a uzi critică . Îmi spune a de ună zi: „La utre c, e pre a de tot,
e xa ge re zi, întotde a una e xa ge re zi. Schiţa dumita le a duce ma i
de gra bă a ca rica tură .”
— Și dumne a ta i-a i ră spuns: „Gre șe ști, dra gul me u Cormon, e
ca ra cte ristică , nu ca rica tura lă ”, nu-i a șa ?
O lumină ciuda tă se a prinse pe ntru o clipă în ochii ve rzi,
pă trunză tori, a i lui La utre c.
— Tot ma i vre i să ve zi portre te le fe te lor me le ?
— Sigur că vre a u.
 — Atunci ha i să me rge m. Ate lie rul ă sta se a mă nă le it cu morga !
La utre c a ve a un gâ t gros și scurt, ume ri și bra ţe pute rnice .
Câ nd se ridică , Vince nt vă zu că noul să u prie te n e schilod. În
picioa re , La utre c nu e ra ma i îna lt de câ t câ nd șe de a jos. Torsul lui
voinic a ve a forma unui triunghi, cu vâ rful în re giune a ta lie i, de
unde porne a u dire ct picioa re le , scurte și chircite .
Coborâ ră pe bule va rdul Clichy. La utre c se sprijine a gre oi în
ba ston. Se opre a la inte rva le scurte , să se odihne a scă , gă sind
me re u, între două ca se , câ te o linie inte re sa ntă , de mnă de
a dmira t. După Moulin Rouge , o da tă cu urcușul spre Bu e
Montma rtre , La utre c tre bui să se odihne a scă ma i de s.
— Te între bi, de sigur, ce e cu picioa re le me le , Va n Gogh. Toţi
se între a bă . Ei bine , a m să -ţi spun.
— Te rog! Nu-i ne voie să -mi spui.
— E ma i bine să știi.
Se a ple că , sprijinindu-se cu pie ptul în ba ston.
— M-a m nă scut cu oa se le șubre de . La doispre ze ce a ni, a m
a lune ca t pe un pa rche t de da ns și mi-a m rupt piciorul dre pt. În a nul
urmă tor, a m că zut într-un șa nţ și mi l-a m rupt și pe ce l stâ ng. De
a tunci picioa re le me le n-a u ma i cre scut nici un ce ntime tru.
— Ești ne fe ricit din pricina a sta ?
— Nu. Da că a ș fi fost norma l, n-a junge a m nicioda tă pictor. Ta ta
e conte de Toulouse . Aș fi fost moște nitorul titlului. Da c-a ș fi vrut,
pute a m să a m a cum ba ston de ma re șa l și să că lă re sc a lă turi de
re ge le Fra nţe i. Bine înţe le s, da că Fra nţa a r ma i a ve a re ge ... Mais,
113
sacrebleu . De ce să fii conte , câ nd poţi fi pictor?
— Da , mi se pa re că s-a ca m te rmina t cu nobilii.
— Vre i să me rge m ma i de pa rte ? Uite , ve zi, a te lie rul lui De ga s e
pe a le e a a sta . Se spune că -l copie z, pe ntru că e l picte a ză ba le tiste ,
și e u fe te de la Moulin Rouge . Din pa rte a me a , n-a u de câ t să spună
ce vor. Aici sta u e u: rue Fonta ine , 19 bis. Sta u la pa rte r, după cum,
proba bil, a i ghicit.
De schise la rg ușa și-l pofti înă untru.
— Sta u singur. Ia loc da că a i pe ce .
Vince nt privi în jur. În a fa ră de pâ nze , ra me , șe va le te , ta bure te ,
pie de sta le și șa luri de dra pe rii, două me se ma ri ocupa u ma i toa tă
încă pe re a . Una e ra încă rca tă cu sticle de vin scump și fla coa ne cu
lichioruri multicolore . Pe ce a la ltă , șe de a u gră ma dă pa ntofi de
ba le t, pe ruci, că rţi ve chi, rochii, mă nuși, ciora pi de da mă , fotogra fii
pornogra fice și pre ţioa se sta mpe ja pone ze . Ră mâ ne a doa r un mic
spa ţiu în toa tă a ce a stă ha ra ba bură , unde La utre c pute a să ste a și
să picte ze .
— Ce e , Va n Gogh? între bă e l. Nu gă se ști loc să sta i? Aruncă
jos ve chiturile a le a și a du-ţi sca unul lâ ngă fe re a stră . Așa . Borde lul
a ve a două ze ci și șa pte de fe te . M-a m culca t cu toa te . Nu cre zi că e
ne ce sa r să te culci cu o fe me ie ca s-o înţe le gi cum tre buie ?
— Ba da .
— Uite schiţe le . Le -a m dus la un ne gustor pe Ca pucine s. Mi-a
spus: „La utre c, de ce e ști obse da t de urâ ţe nie ? De ce picte zi me re u
ce le ma i urâ te și ma i de pra va te fiinţe pe ca re le gă se ști? Fe me ile
a ste a sunt re spingă toa re , a bsolut re spingă toa re . Au de sfrâ ul și
viciul întipă rite pe fa ţă . Asta înse a mnă oa re a rtă nouă , să re da i
urâ ţe nia cu tot dina dinsul? Aţi de ve nit oa re , voi, pictorii, a tâ t de
orbi fa ţă de frumuse ţe , încâ t nu ma i pute ţi picta de câ t drojdia
socie tă ţii?” I-a m ră spuns: „Ia rtă -mă , da r simt că mi se fa ce gre a ţă
și nu vre a u să se întâ mple ce va pe minuna tul dumita le covor.” Ce
zici de lumina a sta , Va n Gogh, îţi pla ce ? Vre i să be i ce va ? Spune ,
ce pre fe ri? Am tot ce -ţi poa te dori inima .
Se stre cură printre sca une , me se și suluri de dra pe rii. Cu
mișcă ri a gile , îi turnă bă utura și-i întinse pa ha rul.
 — Pe ntru urâ ţe nie , Va n Gogh! strigă e l. Fie ca nicioda tă să nu-i
molipse a scă pe a ca de mici!
Sorbind bă utura , Vince nt studia ce le două ze ci și șa pte de schiţe
a le fe te lor dintr-un borde l din Montma rtre . Își dă du se a ma că
a rtistul le -a pus pe hâ rtie a șa cum le -a vă zut. Era u portre te
obie ctive , fă ră te ndinţe mora liza toa re sa u pre ocupă ri e tice . Figurile
fe te lor e xprima u mize rie , sufe rinţă , robia că rnii, de sfrâ ul a nima lic,
înde pă rta re a de orice pre ocupa re spiritua lă .
— Îţi pla c portre te le de ţă ra ni, La utre c? între bă e l.
— Da . Da că nu sunt ide a liza te .
— Eu picte z ţă ra ni. Da r ce e a ce mă izbe ște la a ce ste fe me i e că
se a mă nă cu ţă ra nii me i. Sunt, cum să spun, niște cultiva tori a i
că rnii. Pă mâ ntul și ca rne a sunt două forme dife rite a le a ce le ia și
ma te rii, nu-i a șa ? Și a ce ste fe te a ră în ca rne , ca rne a ome ne a scă ,
ce tre buie cultiva tă ca să producă via ţă . Sunt lucră ri bune , La utre c.
Ai re ușit să spui ce va ca re me rită să fie spus!
— Și nu ţi se pa r urâ te ?
— Sunt niște come nta rii pă trunză toa re și a de vă ra te a le vie ţii. Și
ă sta e ce l ma i de să vâ rșit chip a l frumuse ţii. Nu cre zi? Da că le -a i fi
ide a liza t și îmblâ nzit, a tunci a r fi fost cu a de vă ra t urâ te , pe ntru că
portre te le dumita le a r fi fost ne since re , fa lse . Da r dumne a ta a i
re da t între gul a de vă r, a șa cum l-a i vă zut, și a sta înse a mnă într-
a de vă r frumuse ţe , nu-i a șa ?
— Isuse Cristoa se ! De ce nu sunt ma i mulţi oa me ni ca
dumne a ta pe lume ? Ma i ia un pa ha r și a le ge -ţi din te a ncul ă la de
schiţe . Ia câ te vre i!
Vince nt ridică o pâ nză și o a șe ză în lumină . Șe zu pe gâ nduri o
clipă , a poi e xcla mă :
— Da umie r! Pe e l mi-l a minte ște .
Fa ţa lui La utre c se lumină .
 — Da . Da umie r. Ce l ma i ma re dintre toţi. Singurul om de la
ca re a m învă ţa t vre oda tă ce va . Dumne ze ule , câ t de pute rnic e ra în
sta re să ura scă omul ă sta !
— Da r de ce să picte zi lucruri pe ca re le ură ști? Eu picte z numa i
ce e a ce iube sc.
— Orice a rtă a de vă ra tă izvoră ște din ură , Va n Gogh. O, vă d că -
mi a dmiri Ga uguin-ul!
— De cine spui că e pictura a sta ?
— De Pa ul Ga uguin. Nu-l cunoști?
— Nu.
— Atunci tre buie să -l cunoști. Ta bloul re pre zintă o indige nă din
114
Ma rtinica . Ga uguin a tră it a colo o vre me . E comple t fou în ce e a
ce prive ște te oria întoa rce rii la primitivism, da r e un pictor
a dmira bil. A fost însura t, a ve a și tre i copii și ma i a ve a și o slujbă la
Bursă , ca re -i a duce a un ve nit de tre ize ci de mii de fra nci pe a n. A
cumpă ra t picturi în va loa re de cincispre ze ce mii de fra nci de la
Pissa ro, Ma ne t și Sisle y. Și-a picta t ne va sta în ziua nunţii, și e a a
115
conside ra t a sta dre pt ce l ma i de ose bit beau geste . Duminica îi
plă ce a să se distre ze pictâ nd. Cunoști clubul de a rtă a l Burse i? Ei,
și o da tă i-a a ră ta t lui Ma ne t un ta blou. Ma ne t i-a spus că e foa rte
bun. „O, a ră spuns Ga uguin, sunt doa r un a ma tor!” „Nu, a stă ruit
Ma ne t, a ma tori sunt doa r ce i ca re picte a ză prost.” Vorbe le a ste a i
s-a u urca t la ca p lui Ga uguin, ca a lcoolul; de -a tunci nu și-a ma i
re ve nit. A de misiona t din slujba de la Bursă , a tră it din e conomii cu
toa tă fa milia timp de un a n, la Roue n, a poi și-a trimis soţia și copiii
la Stockholm, la pă rinţii e i. De a tunci nu ma i e în toa te minţile .
— Pa re să fie o figură inte re sa ntă .
— Da că a i să -l cunoști, să fii a te nt, îi pla ce să -și chinuia scă
prie te nii. Ia spune -mi, Va n Gogh, nu vre i să -ţi a ră t Moulin Rouge și
Elysé e -Montma rtre ? Cunosc toa te fe te le de -a colo. Îţi pla c fe me ile ?
Vre a u să spun... da că -ţi pla ce să te culci cu e le . Mie -mi pla c. Ce
spui? Ne fa ce m de ca p într-o noa pte ?
— Ne gre șit!
— Bra vo! Acum cre d că tre buie să ne întoa rce m la Cormon. Ma i
ie i un pa ha r îna inte de ple ca re ? Așa . Încă unul, și se gole ște sticla .
Fii a te nt, a i să dă râ mi ma sa . Nu-i nimic, o să strâ ngă fe me ia de
se rviciu tot ba la mucul ă sta . Am impre sia că în curâ nd va tre bui să
mă mut. Sunt boga t, Va n Gogh. Ta te i îi e frică să nu-l ble ste m
pe ntru că m-a a dus pe lume schilod, a șa că -mi fa ce toa te po e le .
Câ nd mă mut, nu ia u cu mine de câ t ta blourile . Închirie z un a te lie r
gol și cumpă r lucrurile unul câ te unul. Câ nd sunt a proa pe să mă
sufoc, mă mut din nou. Fiindcă ve ni vorba , ce fe l de fe me i pre fe ri?
Blonde ? Roșcova ne ? Nu te oste ni să încui ușa . Ia uite cum coboa ră
a cope rișurile de ta blă spre bule va rdul Clichy, pa rc-a r fi un oce a n
ne gru! Of, dra ce ! n-a m de ce să mă pre fa c fa ţă de dumne a ta . Mă
sprijin în ba stonul ă sta și-ţi a ră t - chipurile - prive liști frumoa se , da r
de fa pt sunt un ne norocit de olog, ca re nu poa te fa ce câ ţiva pa și
fă ră să se opre a scă . La urma urme i, într-un fe l sa u a ltul, toţi
sunte m schilozi. Ha i să me rge m.

4. PREZENTAREA UNUI PRIMITIV

Totul pă re a a tâ t de simplu! Nu a ve a a ltce va de fă cut de câ t să

a runce pa le ta ve che , să cumpe re vopse le de schise și să picte ze ca
un impre sionist. După prima zi, e ra doa r surprins și ușor irita t.
După a doua zi, e ra înmă rmurit. Uimire a fu urma tă , pe râ nd, de
dure re , mâ nie și te a mă . La sfâ rșitul să ptă mâ nii, e ra pra dă une i
furii ne stă pâ nite . După toa te lunile a ce le a pe tre cute în chinuitoa re
că ută ri de colorit, ră mă se se încă un înce pă tor. Pâ nze le lui a pă re a u
întune ca te , ște rse , sufoca nte . La utre c, ca re șe de a lâ ngă e l la
Cormon, îl ve de a împroșcâ nd cu vopse le și ble ste me , da r nu se
încume ta să -i de a sfa turi.
Fu o să ptă mâ nă gre a pe ntru Vince nt și de -o mie de ori ma i
gre a pe ntru fra te le lui. The o a ve a un sufle t duios, e ra blâ nd și
de lica t în purtă ri. Era un om foa rte pre te nţios în îmbră că minte și în
conduită , a tâ t a ca să , câ t și la slujbă . Nu e ra înze stra t de câ t cu o
mică pa rte din vita lita te a și forţa clocotitoa re a lui Vince nt.
Micul a pa rta me nt din Rue La va l e ra tocma i a tâ t de ma re câ t să
înca pă în e l ginga șe le mobile „Louis-Philippe ”. Că tre sfâ rșitul
prime i să ptă mâ ni, Vince nt îl tra nsforma se însă într-o ma ga zie de
ve chituri. Se plimba în sus și-n jos prin sa lon, înlă tura din drum
mobile le cu lovituri de picior, a runca pâ nze , pe nsule și tuburi goa le
de culori pe pode a , împodobe a diva ne le și me se le cu ha ine le lui
mâ njite , spă rge a va se , împră știa vopse a și că lca în picioa re , fă ră
milă , pâ nă și ce le ma i mă runte de prinde ri a le vie ţii lui The o.
— Vince nt, Vince nt, striga The o, pa rc-a i fi un va nda l!
Vince nt umbla de colo pâ nă colo prin micul a pa rta me nt,
frâ ngâ ndu-și mâ inile și vorbind singur. Se pră buși cu toa tă
gre uta te a pe un sca un fra gil.
— N-a re nici un rost! ge mu e l. Am înce put pre a tâ rziu. Sunt pre a
bă trâ n ca să mă ma i schimb. Doa mne , The o, câ t m-a m chinuit! Am
înce put ce l puţin două ze ci de pâ nze să ptă mâ na a sta . Da r, ce să
fa c, m-a m de prins cu o te hnică și n-o ma i pot lua de la înce put. S-a
te rmina t cu mine , ga ta ! Acum nu mă ma i pot întoa rce în Ola nda , să
picte z oi, după ce e a ce a m vă zut a ici. Ia r a ici, a m ve nit pre a tâ rziu
ca să ma i pot prinde mie zul me se rie i. Doa mne , ce mă fa c?
Să ri în picioa re , se îndre ptă spre ușă clă tinâ ndu-se , că utâ nd
a e r cura t, o închise cu pute re , a poi de schise brusc fe re a stra . Privi
o clipă spre re sta ura ntul „Bataille”, după ca re trâ nti fe re a stra cu
a tâ ta pute re , încâ t fu câ t pe -a ci să spa rgă ge a mul. Se duse la
bucă tă rie să ia un pa ha r cu a pă , din ca re vă rsă jumă ta te pe pode a ,
și se întoa rse în sa lon, cu a pa șiroindu-i de o pa rte și de a lta a
bă rbie i.
— Ei, The o, ce spui? Tre buie să mă la s? Sunt un ra ta t, nu-i a șa ?
— Te porţi ca un copil, Vince nt. Liniște ște -te o clipă și a scultă -
mă . Nu, nu te ma i plimba . Nu pot să -ţi vorbe sc a șa . Și, pe ntru
nume le lui Dumne ze u, scoa te -ţi boca ncii a ce ia gre i da că a i de gâ nd
să love ști sca unul ă la pole it de câ te ori tre ci pe lâ ngă e l!
— The o, The o, m-a i între ţinut șa se a ni ne sfâ rșiţi și uite cu ce te
ră splă te sc: cu niște picturi ca fe nii și cu un ra ta t fă ră le a c pe ca re ţi-
l a runc în spina re !
— Ascultă , omule , câ nd a i vrut să de se ne zi ţă ra ni, a i învă ţa t
într-o să ptă mâ nă , sa u a i a vut ne voie de cinci a ni?
— Da , da r a tunci a bia înce puse m.
— Așa e și-a cum, a bia înce pi să mâ nuie ști culoa re a și,
proba bil, a i să a i ne voie de încă cinci a ni.
— Da r a șa n-a m să ma i te rmin nicioda tă , The o. Am să me rg la
școa lă toa tă via ţa ? Am tre ize ci și tre i de a ni, pe ntru nume le lui
Dumne ze u, câ nd a m să a jung la ma turita te ?
— Asta e ultima ta uce nicie , Vince nt. Eu a m vă zut tot ce s-a
picta t în Europa ; pictorii pe ca re i-a i a dmira t la mine , la me za nin,
sunt ce i ma i îna inta ţi. În clipa în ca re ve i re uși să -ţi lumine zi
pa le ta ...
— O, The o, cre zi într-a de vă r că voi re uși vre oda tă ? Tu nu ve zi
că sunt un ra ta t?
— Ma i curâ nd a ș zice că e ști un mă ga r. E vorba a ici de ce a ma i
ma re re voluţie din istoria a rte i, și dumne a lui a re pre te nţia s-o
stă pâ ne a scă într-o să ptă mâ nă ! Ha i, ma i bine , să fa ce m o plimba re
pe Bu e și să ne ră corim puţin ca pe te le . Da că ma i ră mâ n cinci
minute cu tine în oda ia a sta , simt că fa c e xplozie !
În după -a mia za urmă toa re , Vince nt lucră la Cormon pâ nă pe
înse ra t și se duse a poi să -l ia pe The o de la „Goupil”.
Era o se a ră plă cută de înce put de a prilie , șirurile de clă diri din
pia tră , de câ te șa se e ta je , e ra u scă lda te într-o lumină pa lidă ,
tra nda firie . Pa rizie nii își lua u a pe ritivul. Ca fe ne le le de pe Rue
Montma rtre e ra u înţe sa te de oa me ni ca re stă te a u la ta ifa s cu
a micii lor. Din inte riorul ca fe ne le lor se a uze a u sune te le unor
me lodii plă cute , me nite să liniște a scă ne rvii după o zi de muncă .
Lă mpile de ga z e ra u a prinse . Garçon-ii întinde a u fe ţe le de ma să în
re sta ura nte , ia r vâ nză torii din pră vă lii tră ge a u obloa ne le de ta blă
ondula tă sa u strâ nge a u mă rfurile ră spâ ndite pe ta ra be le de pe
trotua re .
The o și Vince nt se plimba u a ga le . Tra ve rsa ră Pla ce
Châ te a udun prin învă lmă șe a la de tră suri ce nă vă le a u pe ce le șa se
stră zi conflue nte , tre cură pe lâ ngă Notre Da me de Lore e și urca ră
de a lul, spre Rue La va l.
— Nu vre i să luă m un a pe ritiv, Vince nt?
— Ba da . Să gă sim însă un loc de unde pute m privi mulţime a .
— Me rge m a tunci la Ba ta ille , pe Rue de s Abbe sse s. Or să pice
pe a colo, ma i mult ca sigur, și câ ţiva prie te ni de -a i me i.
Re sta ura ntul „Bataille” e ra fre cve nta t în mod obișnuit de pictori.
Pe trotua r n-a ve a ma i mult de pa tru-cinci me se , da r înă untru, ce le
două să li e ra u de stul de încă pă toa re . Mad am e Ba ta ille re ze rva se o
sa lă numa i pe ntru pictori, ia r pe ce ila lţi consuma tori îi se rve a în a
doua ; dintr-o singură privire , își dă de a se a ma cu cine a re de -a
fa ce .
— Ga rçon! strigă The o, a du-mi un „Kumme l Ecka u OO”.
— Ce mă sfă tuie ști să ia u, The o?
— Înce a rcă un cointreau. Tre buie să guști ma i multe pâ nă să -ţi
gă se ști bă utura pre fe ra tă .
Che lne rul a duse la ma să pă hă re le le de bă utură pe fa rfurioa re
ca re purta u pre ţul ma rca t cu lite re ne gre . The o își a prinse o ţiga ră
de foi, ia r Vince nt pipa . Prive a u la forfota stră zii. Tre cură câ te va
spă lă tore se cu șorţuri ne gre , purtâ nd sub bra ţ coșurile cu rufe
că lca te , un muncitor ţinâ nd de coa dă o scrumbie ne împa che ta tă ,
a poi pictori în ha la te , cu pâ nze le încă ume de întinse pe șe va le te ,
oa me ni de a fa ce ri purtâ nd pă lă rii ta ri, ne gre și pa rde sie ce nușii, în
ca rouri, gospodine în pa puci de pâ slă , ducâ nd o sticlă de vin sa u
un pa che t cu ca rne , fe me i frumoa se cu fuste lungi și va poroa se , cu
ta lii subţiri și pă lă rioa re cu pe ne a șe za te pe o sprâ nce a nă .
— O pa ra dă plină de va ria ţie , nu-i a șa , The o?
— Da . Pa risul nu se tre ze ște cu a de vă ra t de câ t la ora
a pe ritivului.
— M-a m tot gâ ndit... de ce e , oa re , Pa risul a tâ t de încâ ntă tor?
— Ca să -ţi spun cinstit, nu știu! E un ve șnic miste r. Ar pute a fi
ce va în le gă tură cu fire a și ca ra cte rul fra nţuze sc. Un a me ste c de
libe rta te și îngă duinţă , o a cce pta re a vie ţii a șa cum e ste ... A, uite
un prie te n pe ca re a ș vre a să -l cunoști! Bună se a ra , Pa ul, ce ma i
fa ci?
— Mulţume sc, bine , The o.
— Îmi da i voie să -ţi pre zint pe fra te le me u, Vince nt Va n Gogh?
Vince nt, dumne a lui e Pa ul Ga uguin. Ia loc, Pa ul, și coma ndă -ţi
a bsintul tă u obișnuit.
Ga uguin ridică pa ha rul cu a bsint, a tinse bă utura cu vâ rful limbii
și-și clă ti gura , a poi se a dre să lui Vince nt.
— Cum îţi pla ce Pa risul, domnule Va n Gogh?
— Îmi pla ce foa rte mult.
116
— Tiens! Cest curieux ! Ma i sunt oa me ni că rora le pla ce . În
ce e a ce mă prive ște , gă se sc că ora șul ă sta civiliza t e o uria șă la dă
de gunoi - gunoiul fiind socie ta te a .
— Nu pre a -mi pla ce cointre a u-ul ă sta , The o. N-a r fi ma i bine să
ia u a ltce va ?
— Înce a rcă un a bsint, domnule Va n Gogh, propuse Ga uguin, e
singura bă utură vre dnică de un a rtist.
— Ce pă re re a i, The o?
— Ce mă -ntre bi pe mine ? Cum vre i tu. Garçon, un a bsint pe ntru
domnul! Pa ri bine dispus a zi, Pa ul. Ce s-a întâ mpla t? Te pome ne ști
că ă i vâ ndut vre o pâ nză !
— Nici vorbă de a șa ce va , The o! E vorba de un lucru ma i puţin
proza ic; a zi-dimine a ţă a m fă cut o e xpe rie nţă groza vă .
The o îi fă cu cu ochiul lui Vince nt.
— Spune -ne și nouă , Pa ul. G a rço n , încă un a bsint pe ntru
domnul Ga uguin!
Ga uguin a tinse din nou licoa re a cu vâ rful limbii, a poi își clă ti
gura și înce pu.
— Cunoști fundă tura a ia , l’Impa sse Fre nie r, ca re porne ște din
Rue de s Forne a ux? Ei bine , a zi-dimine a ţă la ora 5 a m a uzit pe
ma ma Foure l, soţia că ruţa șului, ţipâ nd: „Ajutor! Să riţi! Soţul me u s-
a spâ nzura t!” Am să rit din pa t, mi-a m tra s o pe re che de pa nta loni,
a m pus mâ na pe un cuţit și a m tă ia t frâ nghia . Omul murise , da r e ra
ca ld încă , chia r fie rbinte . Am vrut să -l întind pe pa t. „Sta i! a striga t
mă tușa Foure l, tre buie să a ște ptă m poliţia !”
Ală turi de ca sa me a , un za rza va giu a să dit vre o ze ce me tri
pă tra ţi cu pe pe ni și le gume . „Ai un ca nta lup?” l-a m între ba t.
„De sigur, domnule , vă da u unul bun.” La micul de jun mi-a m
mâ nca t pe pe ne le fă ră să mă gâ nde sc mă ca r o clipă la omul ca re
se spâ nzura se . După cum ve zi, e xistă și lucruri bune în via ţă . Pe
lâ ngă otra vă e xistă și a ntidot. Era m invita t unde va la de jun; mi-a m
pus ce a ma i bună că ma șă , spe râ nd să -i fa c pra f pe ce i de fa ţă . Le -
a m pove stit întâ mpla re a . Da r e i, zâ mbind ne pă să tor, mi-a u ce rut
câ te o buca tă din frâ nghia spâ nzura tului, ca să le poa rte noroc.
Vince nt se uită cu lua re -a minte la Pa ul Ga uguin. Ave a un ca p
ma re și oa che ș, ca de să lba tic, cu un na s ma siv, ca re porne a din
colţul ochiului stâ ng, spre colţul dre pt a l gurii. Ochii lui e ra u
e normi, puţin oblici, bulbuca ţi, cu o e xpre sie de triste ţe a me ste ca tă
cu cruzime . Oa se le fe ţe i, ie șite mult în a fa ră , forma u un fe l de
muchii, de a supra și sub ochi, de -a lungul obra jilor și a l bă rbie i
pute rnice . Era un uria ș, fre mă tâ nd de o vita lita te să lba tică .
The o zâ mbi ușor.
— Pa ul, a m impre sia că cinismul dumita le e pre a oste nta tiv
pe ntru a fi na tura l. Eu tre buie să ple c a cum. Sunt invita t la cină . Vii
și tu, Vince nt?
— La să -l să ră mâ nă cu mine , The o, spuse Ga uguin. Vre a u să -l
cunosc ma i înde a proa pe pe fra te le dumita le .
— Foa rte bine . Da r nu turna în e l pre a mult a bsint. Nu e
117
obișnuit. Garçon! Com bien?
— Fra te le dumita le e un bă ia t bun, Vince nt, spuse Ga uguin, da r
îi e încă te a mă să e xpună lucră rile pictorilor tine ri; a m impre sia că
Va la don îl ţine în frâ u.
— Are la ba lcon Mone t, Sisle y, Pissa ro și Ma ne t.
— Așa e . Da r ă ia și-a u tră it tra iul. Unde sunt Se ura t și Ga uguin,
Cé za nne și Toulouse -La utre c?
— Îl cunoști pe Toulouse -La utre c?
— Pe He nri? Fire ște . Cine nu-l cunoa ște ? E a l dra cului de
ta le nta t, da r e ne bun. I-a intra t în ca p că da că se culcă cu cinci mii
de fe me i se va de spă gubi de fa ptul că nu e om între g. În fie ca re
dimine a ţă se tre ze ște chinuit de obse sia be te șugului să u. Și în
fie ca re noa pte își îne a că obse sia în a lcool și în ca rne a une i fe me i.
Da r a doua zi dimine a ţa chinul înce pe ia r. Da că n-a r fi ne bun, a r fi
unul dintre ce i ma i buni pictori a i noștri. Am a juns. Ate lie rul me u e
la e ta jul pa tru. Fii a te nt la tre a pta a sta . Scâ ndura e ruptă .
Ga uguin o luă îna inte și a prinse la mpa . Era un pod să ră că cios,
cu un șe va le t, un pa t de a la mă , o ma să și un sca un. Într-o nișă ,
lâ ngă intra re , Vince nt vă zu câ te va fotogra fii pornogra fice , ie ftine .
— Jude câ nd după poze le a ste a , nu cre d că a i o pă re re pre a
frumoa să de spre dra goste .
— Unde vre i să sta i, pe pa t sa u pe sca un? Ve zi că e niște tutun
de pipă pe ma să . Ei bine , îmi pla c fe me ile , da r cu o condiţie : să fie
gra se și vicioa se . Inte lige nţa lor mă plictise ște . Mi-a m dorit
întotde a una o a ma ntă gra să , da r n-a m gă sit-o nicioda tă . Me re u da u
numa i pe ste d-a le a însă rcina te , ca re înce a rcă să mă pă că le a scă .
Ai citit nuve la publica tă luna tre cută de un tâ nă r cu nume le de
Ma upa ssa nt? E prote ja tul lui Zola . E vorba în e a de un bă rba t
că ruia îl plă ce a u fe me ile gra se și ca re în se a ra de Cră ciun
pre gă te ște a ca să o cină pe ntru două pe rsoa ne și ie se ca să -și
gă se a scă o pa rte ne ră . Întâ lne ște o fe me ie pe gustul lui. Da r câ nd
a jung la friptură , e a dă na ște re unui bă ie ţe l vioi, de toa tă
frumuse ţe a !
— Da r toa te a ste a a u foa rte puţină le gă tură cu dra goste a ,
Ga uguin.
Gua guin se întinse pe pa t, își puse bra ţul musculos sub ca p și
trimise câ te va rotocoa le de fum spre grinzile ne vopsite .
— Nu vre a u să spun că n-a ș fi se nsibil la frumuse ţe , Vince nt, ci
numa i că instincte le me le nu vor să a ibă de -a fa ce cu e a . După
cum ve zi, nu știu ce -i dra goste a . Da că a ș spune „te iube sc”, mi s-a r
stre pe zi dinţii. Da r nu mă plâ ng. Spun și e u ca Isus: „Ca rne a e
ca rne , și spiritul, spirit”. Gra ţie a ce ste i te orii, cu o mică sumă de
ba ni îmi sa tisfa c ca rne a , ia r spiritul me u e lă sa t în pa ce .
— Cre d că ie i lucrurile pre a ușor.
— Nu, nicioda tă nu le poţi lua ușor cu fe me ia pe ca re ţi-o a duci
în pa t. Cu una ca re simte , simt și e u de două ori ma i multă plă ce re .
Da r pre fe r să re a lize z a ctul e xte rior și pur, fă ră să -mi a me ste c
se ntime nte le . Le pă stre z pe ntru pictură .
— De fa pt, și e u a m a juns în ultima vre me la punctul ă sta de
ve de re . Nu, mulţume sc. Nu ma i be a u a bsint. Nu, nici un strop.
Spune ma i de pa rte . Fra te le me u a re o pă re re foa rte bună de spre
lucră rile dumita le . Îmi a ră ţi și mie câ te va studii?
Ga uguin să ri în picioa re .
— Asta nu! Studiile me le sunt pe rsona le și pa rticula re , întocma i
ca și scrisorile . Pot să -ţi a ră t însă picturile me le . Da r n-a i să ve zi
ma re lucru în lumina a sta . Da că vre i, însă , ne a pă ra t...
Ga uguin se lă să în ge nunchi, tra se o gră ma dă de pâ nze de sub
pa t și le re ze mă , pe râ nd, de sticla de a bsint de pe ma să . Vince nt
se pre gă tise să va dă ce va ne obișnuit, da r nu simţi nimic în a fa ră de
o ne ma ipome nită uimire în fa ţa lucră rilor lui Ga uguin. Vă zu o ma să
confuză de picturi scă lda te în soa re . Copa ci pe ca re nici un bota nist
nu i-a r fi putut re cunoa ște , lighioa ne a că ror e xiste nţă nu fuse se
nicioda tă bă nuită de Cuvie r, oa me ni pe ca re numa i Ga uguin singur
i-a r fi putut cre a , mă ri ca re n-a r fi putut izbucni de câ t dintr-un
vulca n și ce ruri în ca re n-a r fi putut locui nici un Dumne ze u.
Indige ni gre oi și colţuroși, a scunzâ nd în ochii lor ca ndizi, de
primitivi, miste rul infinitului; pâ nze închipuind visuri, în ca re
ţâ șne a u izbucniri scâ nte ie toa re de roz, viole t și roșu crud; sce ne
pur de cora tive , în ca re o floră și o fa ună să lba tică se de zlă nţuia u
sub că ldura și lumina soa re lui.
— Ești ca La utre c, murmură Vince nt. Ură ști, ură ști din toa te
pute rile !
Ga uguin râ se .
— Spune dre pt, Vince nt, ce cre zi de spre picturile me le ?
— Cinstit, nu știu ce să -ţi ră spund. Dă -mi timp să mă gâ nde sc.
Tre buie să vin și să le ma i vă d.
— Vino de câ te ori vre i. În Pa ris ma i e xistă un singur om ca re
picte a ză la fe l de bine ca și mine , Ge orge s Se ura t. Și e l e un
primitiv. Toţi ce ila lţi ne buni din Pa ris sunt, de fa pt, roși de
civiliza ţie .
— Ge orge s Se ura t? între bă Vince nt. Nu cre d să ma i îi a uzit de
e l.
— N-a ve a i cum. Nici un ne gustor de a rtă din ora ș nu i-a r
e xpune pâ nze le . Și totuși, e un ma re pictor.
— Mi-a r plă ce a să -l cunosc.
— O să tre ce m pe la e l ce va ma i tâ rziu. Ce pă re re a i, nu vre i să
me rge m să luă m ma sa la „Brua nt”? Ai ba ni? Eu n-a m de câ t vre o
doi fra nci. Ma i bine să luă m sticla a sta cu noi. Ie și dumne a ta întâ i.
Am să -ţi ţin la mpa pâ nă a jungi la jumă ta te a scă rii, ca să nu-ţi frâ ngi
gâ tul.

5. PICTURA TREBUIE SĂ DEVINĂ O ȘTIINŢĂ!

 Era a proa pe 2 dimine a ţa câ nd a junse ră la locuinţa lui Se ura t.
— Nu cre zi că -l sculă m din somn la ora a sta ? între bă Vince nt.
— Sunt sigur că nu! Lucre a ză toa tă noa pte a și ce a ma i ma re
pa rte din zi. Cre d că nu doa rme nicioda tă . Uite ca sa . E a ma me i
lui. Mi-a spus o da tă : „Fiul me u, Ge orge s, dore ște să picte ze .
Foa rte bine , să picte ze . Am de stui ba ni ca să pute m tră i a mâ ndoi,
da că a sta îl fa ce fe ricit.” E un fiu mode l. Nu be a , nu fume a ză , nu
înjură , nu ie se nopţile , nu a le a rgă după fe me i și nu che ltuie ște
ba ni de câ t pe pâ nze și vopse le . N-a re de câ t un viciu: pictura . Am
a uzit totuși că a r a ve a o a ma ntă și un copil pe -a ici, prin ve cini, da r
e l nu mi-a spus nicioda tă nimic.
— Vă d că e întune ric pe ste tot, spuse Vince nt. Cum o să intră m
fă ră să tre zim lume a ?
— Ge orge s stă la ma nsa rdă . Lumina nu se ve de de câ t din
pa rte a ce a la ltă a ca se i. Să a runcă m pie trice le în fe re a stră . Sta i!
La să -mă pe mine . Da că n-a runci cum tre buie , love ști în fe re a stra
de de de subt și o scoli pe ma ică -sa .
Ge orge s Se ura t coborî să de schidă . Le fă cu se mn cu de ge tul la
buze să pă stre ze tă ce re și-i duse la e ta jul tre i. După ce tra se după
e l ușa ma nsa rde i, Ga uguin spuse :
— Ge orge s, îţi pre zint pe Vince nt Va n Gogh, fra te le lui The o.
Picte a ză ca un ola nde z, da r, a fa ră de a sta , e un bă ia t stra șnic.
Ma nsa rda lui Se ura t e ra foa rte spa ţioa să , a proa pe câ t toa tă
supra fa ţa ca se i. Pe pe re ţi se ve de a u pâ nze uria șe în lucru, cu
sche le ridica te în fa ţa lor. Sub la mpa cu ga z se a fla o ma să îna ltă ,
pă tra tă , pe ca re se gă se a de a se me ni o pâ nză , încă udă .
— Încâ nta t de cunoștinţă , domnule Va n Gogh. O să mă scuza ţi
câ te va minute , da ? Ma i a m de a cope rit un pă tră ţe l pâ nă nu se
usucă vopse a ua .
Se că ţă ră pe un sca un îna lt și se a dâ nci în lucru. La mpa de ga z
a rde a cu o fla că ră ne liniștită , gă lbuie . Pe ma să e ra u a linia te
a proa pe două ze ci de va se mă runte cu vopse a . Se ura t muia într-
unul din va se vâ rful une i pe nsule minuscule , cum Vince nt nu ma i
vă zuse vre oda tă , și, cu o pre cizie ma te ma tică , a ște rne a pe pâ nză
puncte mici și colora te . Lucra liniștit, fă ră e moţie . Ave a mișcă ri
ca lme și de ta șa te , de a utoma t. Punct, punct, punct, punct. Ţine a
pe nsula dre pt, a bia o muia în va sul cu vopse a și pune a me re u
punct lâ ngă punct pe pâ nză , sute și sute de puncte mă runte .
Vince nt îl urmă re a cu gura că sca tă . În ce le din urmă , Se ura t se
întoa rse spre e i.
— Așa , spuse , a m umplut și spa ţiul ă sta .
— Ge orge s, nu vre i să -i a ră ţi și lui Vince nt cum lucre zi? între bă
Ga uguin. Aca să la e l se picte a ză numa i va ci și oi. Pâ nă a cum o
să ptă mâ nă nici nu știa că e xistă o a rtă mode rnă .
— Vre i să ie i loc a ici, m onsieur Va n Gogh?
Vince nt se că ţă ră pe sca un și privi pâ nza din fa ţa lui.
Nu se mă na cu nimic din ce e a ce vă zuse pâ nă a tunci nici în
pictură , nici în via ţă . Pâ nza înfă ţișa insula Gra nde Ja e . Fiinţe
uma ne a rhite ctura le , a lcă tuite dintr-o infinita te gra da tă de puncte
colora te , stă te a u ţe pe ne , ca stâ lpii une i ca te dra le gotice . Ia rba ,
râ ul, bă rcile , copa cii, toa te e ra u ma se va gi, a bstra cte , de lumină
puncta tă . Pâ nza e ra picta tă în ce le ma i de schise nua nţe ce se
pute a u gă si pe pa le tă , ma i de schise chia r de câ t îndră zne a u să
folose a scă Ma ne t, De ga s sa u Ga uguin însuși. Pictura pe ca re o
prive a e ra o e va da re în lume a une i a rmonii a proa pe a bstra cte ;
da că a ve a ce va via ţă în e a , e ra o via ţă ca re nu se poa te întâ lni în
na tură . Ae rul e ra plin de o luminozita te scâ nte ie toa re , da r nică ie ri
nu se simţe a vre o sufla re . Era na tura moa rtă a une i vie ţi vibra nte ,
din ca re mișca re a fuse se a lunga tă cu totul.
Ga uguin, ca re șe de a lâ ngă Vince nt și-i obse rva se uimire a ,
izbucni în râ s.
— Nu te mira , Vince nt. Pâ nze le lui Ge orge s fa c a ce e a și
impre sie tuturor ce lor ca re le vă d întâ ia oa ră . Ha i, s-a uzim! Ce
pă re re a i?
Vince nt se întoa rse încurca t spre Se ura t.
— Mă ie rta ţi, m onsieur, da r mi s-a u întâ mpla t în ultime le zile
a tâ te a lucruri ciuda te , încâ t nu-mi pot re gă si e chilibrul. Eu m-a m
că lă uzit după tra diţia ola nde ză . N-a ve a m nici o ide e de spre
e xiste nţa impre sioniștilor. Și a cum tre buie să de scopă r, pe
ne a ște pta te , că toa te va lorile în ca re a m cre zut sunt bune de
a runca t la coș.
— Te înţe le g, spuse Se ura t liniștit. Me toda me a re voluţione a ză
între a ga a rtă a picturii; nici nu m-a ște pta m să price pi totul de la
prima ve de re . Ve zi, m onsieur, pâ nă a cum pictura e ra o che stiune
de e xpe rie nţă pe rsona lă . Scopul me u e ste de a o tra nsforma într-o
știinţă a bstra ctă . Tre buie să învă ţă m să ne ordonă m se nza ţiile și să
a junge m la o pre cizie inte le ctua lă , ma te ma tică . Fie ca re se nza ţie
ome ne a scă poa te fi, și tre buie să fie , re dusă la o e xprima re
a bstra ctă , prin culoa re , linie și ton. Ve zi va se le a ste a cu vopse a pe
ma să ?
— Da . Le -a m vă zut!
— Fie ca re din e le , m onsieur Va n Gogh, conţine o a numită
e moţie ome ne a scă . După me toda me a , e le pot fi produse în fa brici
și vâ ndute la pră vă lie . Culorile nu tre buie să ma i fie a me ste ca te la
întâ mpla re pe pa le tă ; me toda a sta a pa rţine une i e poci tre cute . De
a ici îna inte , pictorul se va duce la pră vă lie și nu va ma i a ve a
a ltce va de fă cut de câ t să ridice ca pa ce le micilor borcă na șe de
culori. Ace sta e ste se colul știinţe i, și e u a m inte nţia să fa c și din
pictură tot o știinţă . Pe rsona lita te a tre buie să dispa ră , și pictura
tre buie să de vină la fe l de pre cisă ca a rhite ctura . Mă urmă re ști,
m onsieur?
— Nu, ră spunse Vince nt. Îmi pa re ră u.
Ga uguin îi fă cu se mn cu cotul lui Vince nt.
— Ia a scultă , Ge orge s, ce tot da i zor că me toda e a ta ? Așa
lucra și Pissa ro, îna inte de a te fi nă scut tu.
— Asta -i o minciună !
Se ura t se îmbujoră la fa ţă , să ri de pe sca un, se duse gră bit la
fe re a stră , ciocă ni ne rvos cu de ge te le în pe rva z, a poi izbucni:
— Cine -a spus că Pissa ro a lucra t a șa îna inte a me a ? Asta e
me toda me a . Eu a m fost primul ca re m-a m gâ ndit la e a . De la mine
118
a învă ţa t Pissa ro pointillism -ul. Am ce rce ta t toa tă istoria a rte lor,
înce pâ nd cu primitivii ita lie ni; nime ni nu s-a gâ ndit la a sta îna inte a
me a . Cum îndră zne ști să …
Își mușcă buze le furios. Apoi se îndre ptă spre una din sche le și-
și întoa rse spre ce i doi spa te le încovoia t.
Vince nt e ra cu totul uluit de schimba re a ca re se pe tre cuse .
Omul ca re picta se a ple ca t de a supra pâ nze i pă ruse să a ibă și e l
tră să turi a rhite ctura le , pe rfe cte și re ci. Ochii lui e ra u lipsiţi de
pa siune , a titudine a impe rsona lă , obie ctivă , ca a unui om de știinţă
într-un la bora tor, voce a re ce , a proa pe pe da gogică . Nota de
a bstra ct cu ca re -și impre gna picturile e ra vizibilă și în ochii lui. Da r
omul din colţul ma nsa rde i, ca re -și mușca buza că rnoa să și roșie ce
a pă re a din ba rba de a să , și ca re -și tre ce a mâ nios de ge te le prin
cla ia de pă r ca sta niu, bucla t, a tâ t de îngrijit pie ptă na t cu o clipă
îna inte , pă re a cu totul a ltul.
— Ha ide , Ge orge s, spuse Ga uguin, fă câ ndu-i cu ochiul lui
Vince nt. Am glumit. Toa tă lume a știe că e me toda ta . Fă ră tine n-a r
fi e xista t pointillism .
Potolit, Se ura t se întoa rse la ma să . Tre pta t, fulge rul de mâ nie
ca re -i a prinse se ochii se stinse .
 — Monsieur Se ura t, spuse Vince nt, cum e posibil ca pictura să
de vină o știinţă impe rsona lă câ nd tocma i e xpre sia individua lită ţii e
ce e a ce conte a ză ?
— Prive ște ! Am să -ţi a ră t.
Se ura t scoa se de sub ma să o cutie cu cre ioa ne colora te și
înge nunche pe pode a ua goa lă de scâ nduri. La mpa cu ga z a rde a
posomorâ t de a supra lor. Noa pte a e ra învă luită în liniște . Vince nt și
Ga uguin se ghe muiră lâ ngă e l. Se ura t e ra încă ne rvos și vorbe a
a gita t.
— După pă re re a me a , spuse e l, toa te e fe cte le în pictură pot fi
re duse la formule . Să pre supune m că vre a u să de se ne z o sce nă de
circ. Ia tă că lă re ţul, ia tă dre sorul, ia tă ga le ria și spe cta torii. Vre a u
să suge re z ve se lia . Ca re sunt ce le tre i e le me nte a le picturii? Linia ,
tonul și culoa re a . Pe rfe ct. Pe ntru a suge ra ve se lia , tra g toa te liniile
în sus... a șa ... a le g culorile ce le ma i luminoa se și fa c să pre domine
tonul ca ld. Uite ! Nu-i a șa că suge re a ză e se nţa ve se lie i?
— Bine ! ră spunse Vince nt. Poa te că suge re a ză e se nţa ve se lie i,
da r nu înfă ţișe a ză ve se lia însă și.
Se ura t privi în sus. Fa ţa i se de sprinse din umbră , și Vince nt își
dă du se a ma de frumuse ţe a tră să turilor lui.
— Eu nu urmă re sc ve se lia ca a ta re . Ca ut e se nţa ve se lie i. L-a i
citit pe Pla ton, prie te ne ?
— Da .
— Pe rfe ct. Ce e a ce tre buie să înve ţe pictorii e ste re da re a nu a
obie ctului însuși, ci a e se nţe i lui. Câ nd un a rtist picte a ză un ca l,
a ce sta nu tre buie să fie un ca l a numit, pe ca re -l ve zi pe stra dă .
Me nire a de a scoa te fotogra fii o a re a pa ra tul de fotogra fia t, noi
tre buie să me rge m ma i de pa rte . Ce e a ce tre buie să prinde m a tunci
câ nd pictă m un ca l, m onsieur Va n Gogh, e ide e a unive rsa lă de ca l,
a lui Pla ton, spiritul e te rn a l ca lului. Ia r a tunci câ nd pictă m un om,
 119
a ce sta nu tre buie să fie le concierge cu un ne g în vâ rful na sului, ci
noţiune a de om, spiritul și e se nţa tuturor oa me nilor. Mă urmă re ști,
prie te ne ?
— Da , ră spunse Vince nt, da r nu sunt de a cord.
— Ne vom înţe le ge noi ma i tâ rziu.
Se ura t se îndre ptă de mijloc, își scoa se ha la tul și ște rse cu e l
sce na de circ de pe pode a .
— Acum să continuă m cu o ima gine liniștită , urmă e l. Vre a u să
re da u un pe isa j din insula Gra nde Ja e . Fa c toa te liniile orizonta le ,
a șa . În ce prive ște tonul, folose sc în mod e ga l a tâ t pe ce l ca ld, câ t
și pe ce l re ce ; în colorit, a lte rne z culorile închise cu ce le de schise .
Așa ... Ve zi?
— Zi ma i de pa rte , Ge orge s, spuse Ga uguin, și nu ma i pune
între bă ri proste ști.
— Acum a junge m la triste ţe . Fa ce m ca toa te liniile să me a rgă
în jos. Ale ge m tonuri re ci, a șa ... și fa ce m să pre cumpă ne a scă ,
e vide nt, culorile închise . Uite ! Ese nţa triste ţii! Pâ nă și un copil a r
pute a s-o de se ne ze . Formule le ma te ma tice pe ntru împă rţire a
spa ţiului pe o pâ nză vor fi cuprinse într-o că rticică . Am și scris-o. E
de stul ca pictorul să cite a scă a ce a stă ca rte , să se ducă la pră vă lie ,
să cumpe re borcă na șe le de vopse a indica te și să re spe cte re gulile .
Va fi un pictor știinţific pe rfe ct! Poa te să lucre ze la lumina soa re lui
sa u la la mpă , să fie un pustnic sa u un de sfrâ na t, să a ibă șa pte a ni
sa u șa pte ze ci, toa te picturile vor a ve a a ce e a și pe rfe cţiune
a rhite ctura lă și impe rsona lă .
Vince nt clipi din ochi de câ te va ori. Ga uguin râ se .
— Cre de că e ști ne bun, Ge orge s.
Se ura t ște rse ultimul de se n cu ha la tul, a poi îl a runcă într-un
colţ.
— Ade vă ra t, m onsieur Va n Gogh? între bă e l.
 — Nu, nu, prote stă Vince nt. Cuvâ ntul ă sta mi-a fost a dre sa t de
pre a multe ori și mie ; mi-e silă de e l. Tre buie să re cunosc, totuși,
că ide ile dumita le sunt foa rte ciuda te .
— Cu a lte cuvinte , tot ne bun te cre de , Ge orge s!
Se a uzi o bă ta ie pute rnică în ușă .
— Mon Dieu! ge mu Ga uguin. Am tre zit-o ia r pe ma ică -ta . Și mi-a
spus doa r că da că mă ma i prinde noa pte a pe -a ici mă ia la goa nă
cu vă tra iul.
Ma ma lui Se ura t intră în ca me ră . Purta o rochie groa să de ca să
și o bone tă de noa pte .
— Ge orge s, mi-a i promis să nu ma i lucre zi toa tă noa pte a . A,
dumne a ta e ști, Pa ul? De ce nu-ţi plă te ști chiria ? Ai a ve a și
dumne a ta unde să dormi noa pte a .
— Da că m-a i primi la dumne a ta , mă tușă Se ura t, n-a r ma i tre bui
să plă te sc nici un fe l de chirie .
— Nu, mulţume sc. Mi-a junge un a rtist în fa milie . Uite , v-a m
a dus ca fe a și brioși. De vre me ce e ști ne voit să munce ști a tâ t,
tre buie să și mă nâ nci, Ge orge s. Pe ntru dumne a ta , Pa ul, cre d că
tre buie să cobor și să a duc sticla de a bsint, nu?
— Spe r că n-a i bă ut-o dumne a ta toa tă , mă tușă Se ura t!?
— Nu te obră znici, Pa ul, a du-ţi a minte ce ţi-a m spus de spre
vă tra i!
Vince nt a pă ru din umbră .
— Ma mă , spuse Se ura t, ia tă un nou prie te n a l me u, Vince nt
Va n Gogh.
Mad am e Se ura t îi întinse mâ na .
— Orice prie te n a l fiului me u e bine ve nit la noi, chia r și la ora 4
dimine a ţa . Ce vre ţi să be ţi, m onsieur?
— Da că nu vă supă ra ţi, voi lua un pa ha r din a bsintul lui
Ga uguin.
 — Ba n-a i să ie i de loc! să ri Ga uguin. Mă tușa Se ura t îmi dă cu
porţia , doa r o sticlă pe lună , a șa că fă bine și ia a ltce va ! De a ltfe l,
de oca mda tă nici nu e ști în sta re să de ose be ști un a bsint de o
ch artreuse jaune!
Sorbindu-și ca fe a ua cu brioși, ce i tre i bă rba ţi pă lă vră giră cu
mă tușa Se ura t pâ nă -n zori, câ nd lumina gă lbuie a soa re lui a prinse
un triunghi mic în fe re a stra de la nord.
— Cre d că e timpul să mă îmbra c, spuse ma ma Se ura t. Vino
într-o se a ră să ie i ma sa cu Ge orge s și cu mine , m onsieur Va n Gogh.
O să ne fa că plă ce re .
Conducâ ndu-i spre ie șire , Se ura t îi spuse lui Vince nt:
— Am impre sia că ţi-a m e xpus ca m suma r me toda me a . Vino
câ nd vre i, să lucră m împre ună . Câ nd ve i a junge să -mi înţe le gi
me toda , a i să -ţi da i se a ma că pictura nu va ma i fi nicioda tă ce -a
fost. Ei, a cum tre buie să mă -ntorc la pâ nza me a . Ma i a m un mic
spa ţiu de umplut, îna inte de a me rge la culca re . Te rog să -i
tra nsmiţi fra te lui dumita le sa lută ri din pa rte a me a .
Vince nt și Ga uguin se de pă rta ră pe stra dă pustie și urca ră spre
Montma rtre . Pa risul nu se tre zise încă . Storurile de la fe re stre e ra u
lă sa te , ia r pră vă liile a ve a u obloa ne le tra se ; că ruţe le ve nite de la
ţa ră se întorce a u spre ca să după ce -și de scă rca se ră le gume le ,
fructe le și florile în Ha lle s.
— Ha i să urcă m în sus pe Bu e și să privim cum tre ze ște
soa re le Pa risul, vre i? între bă Ga uguin.
— Da , bună ide e !
După ce a junse ră în Boule va rd Clichy, o a puca ră pe Rue Le pic,
ca re cote a pe lâ ngă Moulin de la Ga le e și urca în se rpe ntină , sus,
spre colina Montma rtre . Ca se le se ră re a u din ce în ce , fă câ nd loc
unor gră dini întinse , cu flori și copa ci. Rue Le pic se opre a brusc.
Ce i doi o lua ră pe o că ra re întortoche a tă , printre tufișuri.
 — Spune -mi cinstit, Ga uguin, i se a dre să Vince nt, ce cre zi
de spre Se ura t?
— De spre Ge orge s?! Era m sigur c-a i să mă -ntre bi. Știe ma i mult
120
de spre culoa re de câ t a știut vre oda tă cine va de la De la croix
încoa ce . Da r a re niște te orii curioa se , inte le ctua liste de spre a rtă , și
a sta e ră u. Pictorii n-a r tre bui să gâ nde a scă la ce e a ce fa c. Te oriile
tre buie lă sa te pe se a ma criticilor. Ge orge s va a duce însă o
contribuţie ce rtă la studiul culorii, ia r a rhite ctura lui gotică va gră bi,
proba bil, întoa rce re a la a rtă primitivă . Da r e ste fo u , cu totul fou,
după cum a i vă zut.
Urcușul e ra gre u, da r câ nd a junse ră , în ce le din urmă , sus, tot
Pa risul se a ște rnu la picioa re le lor ca o ma re de a cope rișuri ne gre ,
cu nume roa se turle de bise rici ca re stră punge a u pâ cla dimine ţii.
Se na tă ia ora șul în două , ca un șuvoi șe rpuitor de lumină . Ca se le
cobora u pe colina Montma rtre spre che iul Se ne i și a poi urca u
pie ptiș spre Montpa rna sse . Soa re le izbucni la orizont, re vă rsâ ndu-și
prime le ra ze pe ste Bois de Vince nne s. În pa rte a ce a la ltă a ora șului
frunzișul ve rde din Bois de Boulogne e ra încă întune ca t și a dormit.
Ce le tre i puncte de re pe r a le ora șului, Ope ra , în mijloc, Notre
Da me , la ră să rit și Arcul de Triumf, la a pus, își înă lţa u spre ce r
silue te le lor de pia tră pe striţă .

6. SERATĂ LA ROUSSEAU
 Pa ce a se lă să pe ste micul a pa rta me nt din Rue La va l. The o
mulţumi ste le i sa le norocoa se pe ntru a ce ste clipe de liniște . Da r
nu ţinură mult, că ci Vince nt, în loc să -și croia scă un drum nou,
înce t și cu miga lă , limpe zindu-și ve che a pa le tă , se a pucă să -și imite
prie te nii. În dorinţa lui să lba tică de a a junge cu orice pre ţ
impre sionist, uită tot ce învă ţa se vre oda tă de spre pictură . Pâ nze le
lui e ra u a cum niște copii ja lnice după Se ura t, Toulouse -La utre c sa u
Ga uguin, da r e l e ra încre dinţa t că progre se a ză cu pa și uria și.
— Ia a scultă , bă ie te , îi spuse The o într-o se a ră , cum te che a mă
pe tine ?
— Vince nt Va n Gogh.
— Ești sigur că nu te che a mă Ge orge s Se ura t sa u Pa ul
Ga uguin?
— Ce dra cu vre i să spui, The o?
— Și chia r îţi închipui că poţi să de vii un a l doile a Ge orge s
Se ura t? Nu-ţi da i se a ma că nu e xistă de câ t un La utre c de la
înce putul lumii? ! Și numa i un singur Ga uguin... din fe ricire ! Fa ci o
prostie înce rcâ nd să -i imiţi.
— Da r nu-i imit. Învă ţ de la e i.
— Ba -i imiţi. Ara tă -mi ultime le ta le pâ nze , pe ca re vre i, și~ţi
spun cu cine te -a i întâ lnit cu o zi îna inte de a o picta .
— Da r progre se z în chip vizibil, The o. Uită -te la a ce ste picturi,
sunt mult ma i luminoa se .
— Nicide cum. Da i îndă ră t cu fie ca re lucra re . Picte zi din ce în
ce ma i puţin ca Vince nt Va n Gogh. Ace sta nu-i un drum ușor,
bă ie te ! Îţi tre buie a ni de muncă gre a . Nu cre de a m că e ști chia r a tâ t
de sla b, încâ t să te la și covâ rșit de ce ila lţi! Nu e ști în sta re să a le gi
numa i ce -ţi poa te fi de folos?
— The o, îţi spun că a ce ste pâ nze sunt bune .
— Și e u îţi spun că sunt îngrozitoa re .
 Bă tă lia înce pu.
În fie ca re se a ră câ nd The o se întorce a a ca să de la ga le rie ,
obosit și cu ne rvii încorda ţi, îl gă se a pe Vince nt a ște ptâ ndu-l
ne ră bdă tor, cu o nouă pâ nză . Se nă puste a la fra te le să u îna inte ca
a ce sta să a puce mă ca r să -și scoa tă pă lă ria și ha ina .
— Uite ! Po im, îndră zne ște să spui că a sta nu e bună ! Ma i
spune că pa le ta me a n-a fă cut progre se ! Uită -te la e fe ctul a ce ste i
lumini de soa re . Prive ște a ce st...
The o a ve a de a le s între a spune o minciună , ca să poa tă a ve a
o se a ră ca lmă , plă cută , în tovă ră șia fra te lui să u, sa u a spune
a de vă rul și a fi urmă rit cu ve he me nţă prin toa tă ca sa , pâ nă -n zori.
Ade se ori e ra foa rte obosit și nu-i ve ne a să -i spună a de vă rul. Și
totuși, i-l spune a !
121
— Câ nd a i fost ultima oa ră la Dura nd-Rue l ? între bă plictisit.
— Ce le gă tură a re ?
— Tu ră spunde la între ba re a me a .
Vince nt se fă cu mic.
— Pă i, se bâ lbâ i e l, ie ri după a mia ză .
— Știi, Vince nt, sunt a proa pe cinci mii de pictori în Pa ris ca re
înce a rcă să -l imite pe Edoua rd Ma ne t! Și ce i ma i mulţi o fa c ma i
bine de câ t tine .
Câ mpul de bă ta ie e ra mult pre a mic ca să -i înca pă pe a mâ ndoi.
Vince nt fă cu o nouă înce rca re . De da ta a sta îngră mă di toţi
impre sioniștii pe o singură pâ nză .
— Încâ ntă tor! murmură The o vă zâ nd-o. O vom bote za
Recapitulare! Vom spe cifica tot ce se ve de pe pâ nză . Ace st copa c, un
Ga uguin ve rita bil. Fa ta din colţ e , fă ră îndoia lă , un Toulouse -
La utre c. Lumina soa re lui pe râ u a ș spune că e Sisle y, culoa re a -
Mone t, frunze le - Pissa ro, a e rul - Se ura t, și figura ce ntra lă - Ma ne t.
Vince nt înce rcă să se împotrive a scă , plin de a mă ră ciune .
Munce a din gre u toa tă ziua , ia r se a ra , câ nd se întorce a The o, e ra
ce rta t ca un copil ne a stâ mpă ra t. The o dorme a în sa lon, a șa că
Vince nt n-a ve a unde să picte ze noa pte a . Ce rturile cu The o îl
tulbura u, însă , și-l fră mâ nta u pre a mult ca să ma i poa tă dormi. Își
pe tre ce a ore le a lbe ţinâ ndu-i discursuri înfoca te fra te lui să u. The o
re zista pâ nă ce , istovit, a dorme a cu lumina a prinsă , lă sâ ndu-l pe
Vince nt să ge sticule ze ma i de pa rte . Singurul lucru ca re -i ma i dă de a
cura j lui The o e ra gâ ndul că în curâ nd se vor muta în Rue Le pic,
unde va a ve a o ca me ră de dormit a lui, pre vă zută cu un ză vor solid
la ușă . Că ci Vince nt, chia r a tunci câ nd oste ne a să se ma i ce rte
pe ntru pâ nze le lui, tot nu-l lă sa să doa rmă , umplâ ndu-i nopţile cu
fe l de fe l de discuţii a prinse de spre pictură , de spre ne gustoria de
a rtă , de spre ne fe ricita me se rie de a rtist.
— The o, nu pot să -nţe le g, se plâ nge a e l. Ești dire ctorul une ia
dintre ce le ma i importa nte ga le rii din Pa ris și nu vre i să e xpui nici
una din pâ nze le fra te lui tă u!...
122
— Nu-mi dă voie Va la don .
— Ai înce rca t?
— De -o mie de ori.
— Bine . Să zice m că picturile me le nu me rită . Da r Se ura t și
Ga uguin? Da r La utre c?
— De fie ca re da tă câ nd vin cu pâ nze noi, îl rog pe Va la don să
mă la se să le e xpun la me za nin.
— Ești sa u nu stă pâ nul a ce ste i ga le rii?
— Din pă ca te , sunt doa r un sa la ria t!
— Atunci a r tre bui să ple ci. E înjositor, The o, cumplit de
înjositor! Eu n-a ș îndura . L-a ș lă sa ba ltă .
— Nu vre i să continuă m discuţia a sta mâ ine dimine a ţă , la
micul de jun, Vince nt? Am a vut o zi gre a și vre a u să mă duc la
culca re .
 — Nu pot să a ște pt pâ nă mâ ine , The o. Vre a u să discut chia r
a cum. La ce a jută să e xpui numa i Ma ne t și De ga s? Ei sunt
re cunoscuţi. Au înce put să se vâ ndă . Tu tre buie să lupţi a cum
pe ntru ce i ma i tine ri.
— Ai ră bda re , Vince nt! Poa te pe ste tre i a ni...
— Nu! Noi nu ma i pute m a ște pta tre i a ni. Tre buie fă cut ce va
a cum! O, The o, de ce nu da i dra cului slujba a sta și nu-ţi de schizi tu
singur o ga le rie de a rtă ? Gâ nde ște -te ce -a r fi să sca pi de Va la don,
să sca pi de Bougue re a u, de He nne r!
— Pe ntru a sta -mi tre buie ba ni, Vince nt. Eu n-a m e conomisit
nimic.
— Fa ce m noi rost de ba ni într-un fe l.
— Ne gustoria de a rtă me rge înce t, știi a sta ?
— Ei și, n-a re de câ t să me a rgă înce t. O să muncim ziua și
noa pte a , pâ nă ce te -om pune pe picioa re .
— Și pâ nă a tunci ce fa ce m? Tre buie să ma i și mâ ncă m!
— Îmi re proșe zi că nu-mi câ știg e xiste nţa ?
— Pe ntru nume le lui Dumne ze u, Vince nt, du-te la culca re ! Sunt
mort de obose a lă .
— Nu mă duc să mă culc. Vre a u să știu a de vă rul. Va să zică ,
ă sta e motivul pe ntru ca re nu ple ci de la „Goupil”? Pe ntru că
tre buie să mă între ţii pe mine ? Ha i, spune a de vă rul. Sunt ca o
pia tră de moa ră le ga tă de gâ tul tă u. Te tra g la fund, te împie dic să -
ţi pă ră se ști slujba . Da că n-a ș fi e u, a i fi libe r.
— Da c-a ș fi un pic ma i îna lt și ma i pute rnic, ţi-a ș tra ge o ma mă
de bă ta ie ! Da r, a șa cum sta u lucrurile , cre d c-a m să -l tocme sc pe
Ga uguin pe ntru tre a ba a sta . Slujba me a e la „G oupil”, Vince nt,
a cum și totde a una ! Slujba ta e pictura , a cum și totde a una ! Jumă ta te
din munca me a la „Goupil” îţi a pa rţine ; jumă ta te din pictura ta îmi
a pa rţine . Acum fugi din pa tul me u și la să -mă să dorm, că , de nu,
che m poliţia !
A doua zi The o îi a ră tă un plic și-i spuse :
— Da că n-a i nimic de fă cut a stă -se a ră , a m pute a me rge .
— La cine ?
— La He nri Rousse a u. Uită -te la invita ţie .
Pe ca rte a de vizită e ra u două ve rsuri dintr-o poe zie na ivă și
câ te va florice le picta te de mâ nă .
— Cine e ste ? între bă Vince nt.
123
— Noi îi spune m le Douanier . A fost va me ș pâ nă la pa truze ci
de a ni. Picta duminica , la fe l ca Ga uguin. A ve nit la Pa ris a cum
câ ţiva a ni și s-a sta bilit în ca rtie rul muncitore sc din jurul Ba stilie i.
N-a a vut pa rte nicioda tă de e duca ţie sa u învă ţă tură , totuși picte a ză ,
scrie poe zii, compune muzică , dă le cţii de vioa ră copiilor de
muncitori, câ ntă la pia n și înva ţă pe doi bă trâ ni să de se ne ze .
— Și ce picte a ză ?
— Anima le fa nta stice , în niște jungle și ma i fa nta stice . Și câ nd
te gâ nde ști că singura junglă pe ca re a vă zut-o în via ţa lui e ce a din
124
Jard in d ’Acclim atation , din Bois de Boulogne ! E un ţă ra n simplu,
un primitiv a de vă ra t, chia r da că Pa ul Ga uguin râ de de e l.
— Tu ce pă re re a i de pictura lui, The o?
— Ei, bine , nu știu. Toţi spun că e imbe cil și ne bun.
— Și e ste ?
— Are ce va de copil, de copil primitiv. Să me rge m la e l a stă -
se a ră și ve i a ve a prile jul să jude ci singur. Toa te pâ nze le lui sunt
e xpuse pe pe re ţi.
— Tre buie să a ibă ba ni da că dă se ra te .
— Cre d că e ce l ma i să ra c pictor din Pa ris în clipa de fa ţă . Și
vioa ra cu ca re dă le cţii e închiria tă , că ci n-a re cu ce s-o cumpe re .
Se ra te le a ste a a le lui a u un a numit scop. Ai să a fli singur.
Ca sa unde locuia Rousse a u e ra ocupa tă de fa miliile unor
me se ria și. Rousse a u a ve a o ca me ră la e ta jul a l pa trule a . Stra da
forfote a de copii zburda lnici; pe coridor plute a un miros a me ste ca t,
de mâ nca re , rufe spă la te și la trine , de stul de pute rnic ca să te
înă bușe .
The o ciocă ni în ușă , și He nri Rousse a u ve ni să le de schidă . Era
scund și înde sa t, clă dit ca m în fe lul lui Vince nt. De ge te le îi e ra u
scurte și butucă noa se , ca pul a proa pe pă tra t. Ave a na sul și bă rbia
turtite și niște ochi ma ri, ne vinova ţi.
— Pre ze nţa dumne a voa stră mă onore a ză , domnule Va n Gogh,
spuse e l pe un ton blâ nd și a ma bil.
The o îl pre ze ntă pe Vince nt, și Rousse a u le ofe ri două sca une .
Oda ia e ra viu colora tă , chia r ve se l. Rousse a u a tâ rna se la fe re stre
pe rde le le lui de pâ nză ţă ră ne a scă , cu pă tra te roșii și a lbe . Pe re ţii
e ra u înţe sa ţi de picturi cu a nima le să lba tice , jungle și pe isa je
ne ma ipome nite .
Pa tru bă ie ţa și șe de a u lâ ngă pia nul ve chi și hodorogit din colţ,
strâ ngâ nd în mâ ini, încre me niţi de e moţie , viorile . Pe că min se a fla
o ta vă cu cornule ţe de ca să pre să ra te cu să mâ nţă de chimion, pe
ca re Rousse a u le pre pa ra singur. Câ te va bă nci și sca une e ra u
împră știa te prin ca me ră .
— Sunte ţi primii ve niţi, m onsieur Va n Gogh, spuse Rousse a u.
Criticul Guilla ume Pille îmi va fa ce cinste a să vină și dâ nsul
împre ună cu un grup de prie te ni.
Din stra dă ră zbă tu pâ nă la e i la rma copiilor și a tră surilor ca re
uruia u pe ca lda râ m. Rousse a u de schise la rg ușa . De jos pă trunse
un zvon de voci plă cute de fe me i.
— Me rge ţi îna inte , me rge ţi îna inte , tună o voce . O mâ nă pe
ba lustra dă , și ce a la ltă la na s.
Un hohot de râ s însoţi a ce a stă glumă . Rousse a u, ca re o a uzise
bine de tot, se întoa rse spre Vince nt și surâ se . Vince nt se gâ ndi că
nu ma i vă zuse nicioda tă ochi a tâ t de limpe zi și inoce nţi la un
bă rba t în toa tă fire a , a tâ t de lipsiţi de ră uta te sa u de dușmă nie .
Un grup de vre o ze ce -două spre ze ce pe rsoa ne dă du buzna în
ca me ră . Bă rba ţii e ra u îmbră ca ţi în ha ine de se a ră , ia r fe me ile - în
rochii somptuoa se , pa ntofi de se a ră e le ga nţi și mă nuși lungi, a lbe .
Aduse ră cu e i în oda ie mire sme de pa rfumuri scumpe și de pudră
fină , de mă ta se și da nte lă ve che .
— Ei, He nri, strigă Guilla ume Pille , cu o voce joa să și a fe cta tă ,
după cum ve zi, a m ve nit. Da r nu pute m sta mult. Tre buie să
me rge m la ba lul prinţe se i de Broglie . Între timp, te rog să -mi
distre zi invita ţii.
— O, vre a u să fa c cunoștinţă cu e l, izbucni o fa tă subţire , cu
pă rul ca sta niu, îmbră ca tă într-o rochie „Empire ”, foa rte de colta tă în
fa ţă . Gâ ndiţi-vă , a ce sta e ma re le pictor de ca re vorbe ște între g
Pa risul. Vre i să -mi să ruţi mâ na , m onsieur Rousse a u?
— Ai grijă , Bla nche , spuse cine va . Știi... pictorii ă știa ...
Rousse a u zâ mbi și-i să rută mâ na . Vince nt se re tra se într-un
colţ. Pillé și The o discuta ră câ te va clipe . Invita ţii se plimba u prin
oda ie , come ntâ nd pâ nze le și râ zâ nd în hohote , pipă ia u pe rde le le și
obie cte le ce împodobe a u încă pe re a , scotoce a u prin fie ca re colţ,
că utâ nd motive de ha z.
— Da că vre ţi să sta ţi jos, doa mne lor și domnilor, a nunţă
Rousse a u, orche stra me a va câ nta una din compoziţiile me le . E
închina tă lui m onsieur Pille . Se nume ște Ch anson Raval.
— Apropia ţi-vă , a propia ţi-vă cu toţii! strigă Pille . Rousse a u a re
de gâ nd să ne distre ze ! Je a nie ! Bla nche ! Ja cque s! Ha ide , sta ţi jos! O
să fie groza v!
Ce i pa tru bă ie ţi stă te a u tre murâ nd în fa ţa pupitrului ve chi și-și
a corda u viorile . Rousse a u se a șe ză la pia n și închise ochii. După o
clipă , spuse „Ga ta ”, și înce pu să câ nte . Compoziţia e ra o pa stora lă
na ivă . Vince nt înce rcă să a sculte , da r chicote lile a cope re a u
muzica . La sfâ rșit a pla uda ră cu toţii zgomotos. Bla nche se duse la
pia n, puse mâ na pe umă rul lui Rousse a u și rosti:
— A fost foa rte frumos, m onsieur, foa rte frumos! Nicioda tă n-a m
fost a tâ t de a dâ nc mișca tă .
— Mă simt mă gulit, m ad am e.
Bla nche se sufocă de râ s.
— Ai a uzit, Guilla ume ? Își închipuie că -l mă gule sc.
— Vă voi câ nta a cum o a ltă compoziţie , urmă Rousse a u.
— Da ! Da ! da r pe ve rsuri. Câ ntă -ne un poe m, He nri. Ai scris
doa r a tâ te a poe me !
Rousse a u zâ mbi copilă re ște .
— Foa rte bine , m onsieur Pille , vă voi câ nta un poe m, da că
doriţi.
Se îndre ptă spre ma să , luă un te a nc de foi, le frunză ri și a le se
una . Se a șe ză la pia n și înce pu să câ nte . Vince nt gă si că muzica nu
e ra re a . Ce le câ te va ve rsuri pe ca re le a uzi i se pă rură chia r
fe rme că toa re . Da r, împre ună , produce a u un e fe ct foa rte ca ra ghios.
Aduna re a izbucni în urle te . Toţi se îngră mă de a u în jurul lui Pille ,
bă tâ ndu-l pe spa te .
— Ah, Guilla ume , e ști un câ ine , un hoţoma n!
Ispră vind cu muzica , Rousse a u se duse la bucă tă rie și se
întoa rse cu câ te va ce ști groa se pline cu ca fe a , pe ca re le ofe ri
oa spe ţilor. Ace știa scote a u se minţe le de chimion din cornule ţe și
le a runca u unul a ltuia în ca fe a . Într-un colţ, Vince nt își fuma tă cut
pipa .
— Ha i, He nri, a ra tă -ne ultime le ta le picturi. De -a sta a m ve nit
doa r. Tre buie să le ve de m a ici, în a te lie rul dumita le , îna inte de a fi
a chiziţiona te pe ntru Louvre .
— Am câ te va noi, încâ ntă toa re , spuse Rousse a u. Le voi da jos
de pe pe re te pe ntru dumne a voa stră .
Grupul se strâ nse în jurul me se i, între câ ndu-se ca re ma i de
ca re în la ude gogona te .
— Este divin, pur și simplu divin! suspină Bla nche . Tre buie să
a m ne a pă ra t pâ nza a sta în budoa rul me u! Simt că nu ma i pot tră i
125
nici o zi fă ră e a . Ch er m aître , ce pre ţ a re a ce a stă ca podope ră
ne muritoa re ?
— Două ze ci și cinci de fra nci.
— Două ze ci și cinci de fra nci! Ima gina ţi-vă , doa r două ze ci și
cinci de fra nci pe ntru o ma re ope ră de a rtă ! Vre i să mi-o de dici?
— Mă simt onora t.
— I-a m promis lui Fra nçoise că -i voi a duce și e i una , spuse
Pille . He nri, ce va pe ntru logodnica me a . Vre a u să fie ce l ma i
frumos lucru pe ca re l-a i fă cut vre oda tă .
— Am chia r ce e a ce vă tre buie , m onsieur Pille .
Dă du jos un ta blou re pre ze ntâ nd un soi de lighioa nă stra nie ,
ivindu-se dintr-o junglă ca în ba sme .
Oa spe ţii se de zlă nţuiră .
— Ce -i a sta ?
— Un le u.
— Nu-i a de vă ra t, e un tigru!
— Ba nu, e spă lă tore a sa me a ! Vă spun sigur, o re cunosc.
— Ace sta e ce va ma i ma re , m onsieur, spuse Rousse a u cu
blâ nde ţe . O să vă coste tre ize ci de fra nci.
— Me rită , He nri, me rită ! Într-o zi ne poţii me i vor vinde a ce a stă
pâ nză supe rbă cu tre ize ci de mii de fra nci.
— Vre a u și e u una , vre a u și e u una ! să riră a lţii. Tre buie să duc
una prie te nilor me i. Asta e ce a ma i re ușită e xpoziţie a se zonului.
— Ha ide ţi! strigă Pille . O să -ntâ rzie m la ba l. Lua ţi-vă și
picturile . O să fa ce m se nza ţie la prinţe sa de Broglie cu pâ nze le
a ste a . Au revoir, He nri. Ne -a m distra t minuna t! Ma i invită -ne câ t de
curâ nd!
— La re ve de re , ch er m aître, spuse Bla nche , fluturâ ndu-și sub
na sul lui ba tista pa rfuma tă . Nu te voi uita nicioda tă ! Ve i tră i ve șnic
în a mintire a me a !
— La să -l în pa ce , Bla nche ! strigă unul dintre bă rba ţi. Bie tul om
n-o să ma i poa tă închide ochii toa tă noa pte a !
Coborâ ră sca ra gă lă gios, a runcâ ndu-și glume unul a ltuia ,
lă sâ nd în urmă o dâ ră de pa rfum scump, ca re se topi în duhoa re a
clă dirii.
The o și Vince nt se îndre pta ră spre ușă ; Rousse a u șe de a la
ma să , privind gră ma da de mone de .
— The o, te supe ri da că te la s să ple ci singur? între bă Vince nt
liniștit. Aș vre a să ma i sta u puţin, să ne cunoa ște m ma i bine .
The o ie și. Rousse a u nu bă gă de se a mă că Vince nt ră mă se se
înă untru, re ze ma t de ușă , și se a pucă să -și nume re ba nii.
— Optze ci, nouă ze ci, o sută , o sută cinci fra nci...
Ridică privire a și-l vă zu pe Vince nt urmă rindu-l. Expre sia na ivă
și copilă re a scă îi re ve ni în privire . Dă du ba nii la o pa rte și ră ma se
lâ ngă ma să , zâ mbind proste ște .
— La să te a trul, Rousse a u, spuse Vince nt. Și e u sunt ţă ra n și
pictor.
Rousse a u se ridică de la ma să , ve ni spre Vince nt și-i strâ nse
mâ na cu că ldură .
— Domnul The o mi-a a ră ta t ţă ra nii ola nde zi fă cuţi de
dumne a ta . Sunt lucră ri foa rte bune . Sunt ma i bune de câ t a le lui
Mille t. M-a m uita t la e le de ma i multe ori. Dă -mi voie să te a dmir,
m onsieur!
— Și e u ţi-a m privit picturile , Rousse a u, în timp ce ă știa ... se
fă ce a u de râ s. Și e u te a dmir!
 — Îţi mulţume sc. Ia loc. Nu vre i să ie i o pipă din tutunul me u?
Am strâ ns o sută și cinci fra nci, m onsieur. O să pot să -mi cumpă r
tutun, și mâ nca re , și pâ nze pe ntru pictură .
Șe de a u fa ţă -n fa ţă la ma să și fuma u în tă ce re , ca doi ve chi
prie te ni.
— Rousse a u, știi că lume a te cre de ne bun?
— Da , știu. Am a uzit că și de spre dumne a ta se spune la Ha ga
că nu e ști în toa te minţile .
— Da , a șa e .
— La să -i să cre a dă ce vor. Într-o zi picturile me le vor sta la
Luxe mbourg.
— Și a le me le , spuse Vince nt, la Louvre .
Își citiră gâ ndurile în ochi și de oda tă izbucniră în râ s, din toa tă
inima .
— Au dre pta te , He nri, spuse Vince nt. Sunte m ne buni.
— Nu me rge m să be m ce va pe che stia a sta ? între bă Rousse a u.

7. UN BIET OM S-A SPÂNZURAT

Mie rcure a urmă toa re pe la prâ nz Ga uguin bă tu la ușă .

— Fra te le tă u m-a ruga t să te ia u a stă -se a ră la „Café
Ba tignolle s”. Are mult de lucru la ga le rie . A, ia tă niște pâ nze
inte re sa nte ! Pot să mă uit?
— Fire ște . Unde sunt fă cute în Bra ba nt, a lte le la Ha ga .
 Ga uguin se uită înde lung la picturi. De câ te va ori ridică mâ na și
de schise gura , ca și câ nd a r fi vrut să vorbe a scă . Pă re a că nu e în
sta re să -și formule ze ide ile .
— Ia rtă -mă că te între b, Vince nt, spuse e l în ce le din urmă , nu
cumva sufe ri de e pile psie ?
Vince nt tocma i îmbră ca o ha ină din pie le de oa ie ; o
de scope rise într-o pră vă lie de mâ na a doua și se încă pă ţâ na s-o
poa rte , spre dispe ra re a lui The o. Se întoa rse și se uită la Ga uguin.
— De ce să sufă r?! între bă e l.
— De e pile psie . Adică a i crize ne rvoa se ?
— După câ te știu, nu. Da r de ce mă între bi?
— Pă i... picturile a ste a a le ta le ... a ra tă ca și câ nd a r fi ga ta să
e xplode ze cu pâ nză cu tot. Câ nd mă uit la lucră rile ta le ... și a sta nu
e prima da tă câ nd mi se întâ mplă ... mă a pucă un fe l de tulbura re
ne rvoa să pe ca re a bia o pot stă pâ ni. Simt că da că nu fa ce ta bloul
e xplozie , a tunci fa c e u cu sigura nţă . Știi unde mă impre sione a ză
ma i mult picturile ta le ?
— Nu. Unde ?
— În pâ nte ce . Pa rcă mi se -ntorc pe dos toa te mă runta ie le . Mă
simt a tâ t de a ţâ ţa t și de tulbura t, încâ t a bia mă ma i pot stă pâ ni.
— Atunci poa te c-a m să re ușe sc să le vâ nd ca la xa tive . Atâ rni
una la toa le tă și te uiţi la e a zilnic la ora potrivită !...
— Se rios vorbind, Vince nt, nu cre d c-a ș pute a tră i în ca să cu
picturile ta le . Într-o să ptă mâ nă m-a r înne buni de -a bine le a .
— Me rge m?
O lua ră în sus, pe Rue Montma rtre , pâ nă -n Boule va rd Clichy.
— Ai mâ nca t? între bă Ga uguin.
— Nu. Da r tu?
— Nici e u. Me rge m la „Ba ta ille ”?
— Bună ide e ! Ai ce va ba ni?
 — Nici un sfa nţ. Da r tu?
— Le fte r, ca de obice i. Îl a ște pta m pe The o.
126
— Zut ... Am impre sia că ră mâ ne m flă mâ nzi.
127
— Ha i a colo, totuși, să ve de m ca re e le plat d u jour .
O lua ră în sus, pe Rue Le pic, a poi cotiră la dre a pta , în Rue de s
Abbe sse s. Pe unul din pomii e i a rtificia li, a șe za t într-o gla stră , la
intra re , m ad am e Ba ta ille a gă ţa se un me niu mâ zgă lit cu ce rne a lă .
128
— Hmm, fă cu Vince nt, côte d e veau aux petits pois . Mâ nca re a
me a pre fe ra tă .
— Nu pot să sufă r ca rne a de viţe l, spuse Ga uguin. Îmi pa re
foa rte bine că nu tre buie să mâ ncă m.
129
— Quelle blague!
Hoină riră pe stra dă , pâ nă în micul pa rc triunghiula r de la
poa le le coline i Butte .
— Ia te uită cum doa rme Pa ul Cé za nne pe ba nca a ia ! De ce și-
o fi punâ nd ze vze cul ă sta ghe te le dre pt pe rnă , nu pot să price p?!
Ha i să -l tre zim.
Își scoa se cure a ua de la pa nta loni, o puse în două și-i a rse una
cu se te pe ste tă lpile picioa re lor, încă lţa te numa i în ciora pi. Cu un
urle t de dure re , Cé za nne să ri de pe ba ncă .
— Be stie sa dică , infe rna lă ! Asta nume ști tu glumă ? O să -ţi cră p
ţe a sta într-o zi!
— Așa pă ţe sc ce i ce -și la să picioa re le la ve de re . De ce dra cu-ţi
pui ghe te le a le a scâ rboa se , prove nsa le , sub ca p?! Cre d că e ma i
ră u chia r de câ t fă ră pe rnă !
Cé za nne își fre că pe râ nd tă lpile , a poi își tra se ghe te le ,
mormă ind.
— Nu le pun în chip de pe rnă , ci ca să nu mi le fure cine va
câ nd dorm.
 Ga uguin se întoa rse spre Vince nt.
— Câ nd îl a uzi vorbind a i zice că moa re de foa me . Ei bine , da că
vre i să știi, ta ică -să u e proprie ta rul une i bă nci și a l une i jumă tă ţi
din Aix-e n-Prove nce ! Pa ul, ă sta e Vince nt Va n Gogh, fra te le lui
The o.
Cé za nne dă du mâ na cu Vince nt.
— Pă ca t că n-a m da t pe ste tine a cum o jumă ta te de oră ,
Cé za nne , spuse Ga uguin. Ai fi lua t ma sa cu noi. „Ba ta ille ” a re ce l
ma i bun côte d e veau aux petits pois din câ te a m gusta t vre oda tă !
— Ză u? Era bun? între bă Cé za nne .
— Bun? E puţin spus. Era de licios! Nu-i a șa , Vince nt?
— Ne gre șit, a șa e !
— Atunci cre d că a m să ia u și e u o porţie . Ha ide ţi să -mi ţine ţi
de urâ t, vre ţi?
— Nu știu da că pot să ma i mă nâ nc o porţie . Tu ce cre zi,
Vince nt?
— Nu pre a cre d. Totuși, da că m onsieur Cé za nne stă ruie ...
— Fii bă ia t de tre a bă , Ga uguin. Știi că nu pot să sufă r să
mă nâ nc singur. Lua ţi a ltce va da că v-a ţi să tura t de viţe l.
— Bine . Da r să știi că ve nim numa i ca să -ţi fa ce m ţie pe pla c.
Ha i, Vince nt.
Urca ră îna poi pe Rue de s Abbe sse s, spre „Ba ta ille ”.
— Bună se a ra , domnilor, îi întâ mpină che lne rul. Aţi a le s ce va ?
— Da , ră spunse Ga uguin, a du-ne de tre i ori plat d u jour.
— Bine . Și ce vin?
— Ale ge tu vinul, Cé za nne . În tre burile a ste a e ști ma i price put
ca mine .
— Sta i să ve de m. Are „Sa int-Este phe ”, „Borde a ux”, „Sa ute rne ”,
„Be a une ”.
— Aţi înce rca t vre oda tă „Pomma rd”-ul de a ici? între rupse
Ga uguin ca ndid. Cre d că tot ă sta e ce l ma i bun.
— Adu-ne o sticlă de „Pomma rd”, coma ndă Cé za nne
che lne rului.
Ga uguin înfule că viţe lul cu ma ză re câ t a i clipi din ochi, a poi se
întoa rse spre Cé za nne , ca re e ra a bia la jumă ta te .
— À propos, Pa ul, spuse e l, a m a uzit că roma nul L’Oeuvre a l lui
Zola se vinde pe ca pe te .
Cé za nne îi a runcă o privire a cră și întune ca tă , împinse cu
de zgust fa rfuria într-o pa rte și-l între bă pe Vince nt:
— Aţi citit ca rte a a sta , m onsieur?
— Nu încă . Abia a m te rmina t Germ inal.
— L’Oeuvre e ste o ca rte proa stă , spuse Cé za nne , și mincinoa să .
Pe de a supra , e și ce a ma i cumplită tră da re ca re a fost comisă
vre oda tă în nume le prie te nie i. În ca rte e vorba de un pictor,
m onsieur Va n Gogh, de spre mine . Émile Zola e ce l ma i ve chi
prie te n a l me u. Am cre scut a mâ ndoi la Aix. Am fost cole gi de
școa lă . Eu a m ve nit la Pa ris numa i pe ntru că e ra și e l a ici. Era m
ma i le ga ţi de câ t fra ţii, Émile și cu mine . Împre ună visa m, în a nii
a dole sce nţe i, cum vom a junge a mâ ndoi ma ri a rtiști. Și a cum să -mi
fa că una ca a sta !
— Da r ce v-a fă cut? între bă Vince nt.
— Și-a bă tut joc de mine . M-a fă cut de râ sul între gului Pa ris. Îi
vorbe a m me re u de te oriile me le a supra luminii, a supra
re pre ze ntă rii lucrurilor în profunzime , dincolo de a pa re nţa
supra fe ţe lor ge ome trice , de ide ile me le a supra une i pa le te
re voluţiona re . El mă a sculta , ba chia r mă încura ja , mă tră ge a de
limbă , și, de fa pt, în tot a ce st timp nu fă ce a a ltce va de câ t să
strâ ngă ma te ria l pe ntru ca rte a lui, ca să -mi dove de a scă ce nă tă ră u
a m fost.
Își goli pa ha rul, se întoa rse din nou spre Vince nt și continuă .
Ochii lui mici și a spri mocne a u de ură pă tima șă .
— Zola a combina t în ca rte tre i inși; pe mine , pe Ba zille și pe
un ne norocit de bă ia t, ca re mă tura a te lie rul lui Ma ne t. Bă ia tul a ve a
a mbiţii a rtistice , da r, pâ nă la urmă , s-a spâ nzura t din de znă de jde .
Zola mă de scrie ca pe un viziona r, un ne norocit ră u inspira t, ca re
cre de că re voluţione a ză a rta , da r ca re , de fa pt, nu picte a ză în
ma nie ra conve nţiona lă numa i pe ntru că nu e în sta re să picte ze de
loc. La sfâ rșitul că rţii mă fa ce să mă spâ nzur de sche lă ria
ca podope re i me le , după ce mi-a m da t se a ma că ce e a ce socotise m
dre pt mă rturie a ge niului nu e ra de câ t o mâ zgă le a lă de ne bun. În
contra st cu mine , pre zintă un a lt a rtist din Aix, un sculptor
se ntime nta l și conformist, a utor a l ce lor ma i ba na le fle a curi, pe
ca re -l scoa te , pâ nă la urmă , un ma re a rtist.
— E ha zlie , într-a de vă r, toa tă pove ste a , spuse Ga uguin, ma i
a le s câ nd te gâ nde ști că Zola a fost primul ca re a sa luta t re voluţia
a dusă în pictură de Edoua rd Ma ne t. Émile a fă cut ma i mult de câ t
orica re a ltul pe ntru pictura impre sionistă .
— Da , l-a idola triza t pe Ma ne t din ca uză că Edoua rd i-a da t
pe ste ca p pe conformiști. Da r da că e u înce rc să me rg ma i de pa rte
de câ t impre sioniștii, mă fa ce și idiot. Ăsta e domnul Zola , o minte
me diocră și un prie te n de te sta bil. De mult a r fi tre buit să rup orice
le gă tură cu e l. Tră ie ște ca un burghe z obtuz. Covoa re moi pe
pode le , va se pe că min, se rvitori, birou de le mn cioplit și sculpta t,
unde -și scrie ca podope re le . Pua h! E ma i burghe z de câ t a îndră znit
vre oda tă să fie Ma ne t. În sufle tul lor, ă știa doi e ra u fra ţi întru
burghe zie , de -a ia se înţe le ge a u a tâ t de bine . De spre mine cre de că
nu pot fa ce vre un lucru de se a mă doa r pe ntru că vin din a ce la și
ora ș cu e l și pe ntru că mă știe de mic copil.
130
— Am a uzit că a cum câ ţiva a ni, la Salon d es Refusés a scris o
broșură de spre ta blourile ta le . Ce s-a întâ mpla t cu e a ?
 — A rupt-o îna inte de -a a junge la tipa r, dra gă Pa ul.
— Da r de ce ? între bă Vince nt.
— I-a fost frică să nu cre a dă criticii că mă sprijină din prie te nie .
Da că a r fi publica t broșura a ce e a , a zi e ra m re cunoscut. Da r, în
locul e i, a publica t L’Oeuvre. Și a sta , chipurile , tot din prie te nie . De
picturile me le de la Salon d es Refusés râ d nouă ze ci și nouă de
oa me ni dintr-o sută . Dura nd-Rue l îl e xpune pe De ga s, pe Mone t și
pe prie te nul me u Guilla umin, da r mie nu-mi dă nici mă ca r cinci
ce ntime tri de Spa ţiu. Chia r și fra te lui dumita le , m onsieur Va n Gogh,
îi e frică să -mi e xpună lucră rile la e l, la me za nin. Singurul ne gustor
de a rtă din Pa ris ca re pune picturile me le în vitrină e Père
131
Ta nguy , da r e l, să ra cul, nu-i în sta re să vâ ndă nici mă ca r o coa jă
de pâ ine unui miliona r mort de foa me .
— Ma i e ce va „Pomma rd” în sticla a ia , Cé za nne ? între bă
Ga uguin. Mulţume sc. Ce e a ce nu-mi pla ce mie la Zola e că
spă lă tore se le lui vorbe sc chia r ca niște a de vă ra te spă lă tore se , ia r
câ nd te rmină cu e le , uită să schimbe stilul.
— Ei bine , m-a m să tura t de Pa ris. Mă întorc la Aix, să -mi pe tre c
re stul zile lor a colo. Prin împre jurimi e xistă un de a l ca re se ridică
de -a dre ptul din câ mp și domină toa tă re giune a . În Prove nce
lumina soa re lui e cla ră și stră lucitoa re , ia r coloritul, oh, ce colorit!
Știu un pe tic de pă mâ nt de vâ nza re , a proa pe de vâ rful de a lului. E
a cope rit de pini. O să -mi fa c a colo un a te lie r, o să -mi pla nte z o
gră dină cu me ri, înconjura tă cu un zid ma re de pia tră , și-a m să pun
cioburi de sticlă pe cre a sta zidului, ca să nu se a propie nici dra cul.
Și n-a m să ma i ple c nicioda tă din Prove nce , nicioda tă , nicioda tă !
— Că lugă r, nu? murmură Ga uguin, muindu-și buze le în pa ha rul
de „Pomma rd”.
— Da , că lugă r.
— Că lugă rul din Aix! Ce titlu încâ ntă tor! Ha i ma i bine să
me rge m la „Café Ba tignolle s”, cre d că s-a u a duna t cu toţii.

8. ARTA DEVINE AMORALĂ

Într-a de vă r, a proa pe toţi e ra u a colo. În fa ţa lui La utre c se

a duna se un te a nc de fa rfurioa re , pe ca re i se se rvise bă utura ,
de stul de îna lt ca să -și poa tă sprijini bă rbia pe e l. Ge orge s Se ura t
sporovă ia , cu gla s scă zut, cu Anque tine , un pictor coste liv și
pipe rnicit, ca re înce rca să îmbine în lucră rile sa le impre sionismul
cu sta mpe le ja pone ze . He nri Rousse a u scote a cornule ţe din
buzuna r și le muia în ca fe a cu la pte , în timp ce The o purta o
discuţie însufle ţită cu doi dintre ce i ma i la modă critici pa rizie ni.
Ba tignolle s fuse se odinioa ră o suburbie , la intra re a
bule va rdului Clichy, unde Edoua rd Ma ne t strâ nse se în jurul lui
pictorii pa rizie ni cu ca re se înrude a spiritua lice ște . Îna inte de
moa rte a lui Ma ne t, L’École d es Batignolles a ve a obice iul să se
132
întrune a scă la ca fe ne a de două ori pe să ptă mâ nă . Le gros ,
133 134 135
Fa ntin-La tour , Courbe t , Re noir , toţi se întâ lnise ră a colo și-și
de zbă tuse ră te oriile de spre a rtă ; a cum L’École fuse se pre lua tă de
tre i tine ri.
Câ nd îl vă zu pe Émile Zola , Cé za nne se a șe ză la o ma să
re tra să , de pa rte de mulţime , și coma ndă ca fe a . Ga uguin îl pre ze ntă
pe Vince nt lui Zola și a poi se trâ nti pe un sca un, a lă turi de
Toulouse -La utre c. Zola și Vince nt ră ma se ră singuri la ma să .
 — Te -a m vă zut intrâ nd cu Pa ul Cé za nne , m onsieur Va n Gogh.
Ne gre șit că ţi-a vorbit de spre mine .
— Da .
— Ce a nume ?
— Cre d că roma nul dumne a voa stră l-a îndure ra t foa rte mult.
Zola o ă și împinse ma sa , de pă rtâ nd-o de ca na pe a ua
a cope rită cu pe rne de pie le , ca să fa că ma i mult loc pâ nte ce lui
e norm.
— Ai a uzit de cura Schwe ininge r? între bă e l. Se spune că da că
nu be i nimic la ma să , poţi să slă be ști două spre ze ce kilogra me doa r
în tre i luni.
— N-a m a uzit.
— M-a durut foa rte mult să scriu ca rte a a ce e a de spre Cé za nne ,
da r fie ca re cuvâ nt din e a e a de vă ra t. Dumne a ta e ști pictor. Ai fi în
sta re să fa lsifici portre tul unui prie te n numa i ca să nu-l fa ci
ne fe ricit? Fire ște că nu. Pa ul e ste un bă ia t foa rte bun. Ani de -a
râ ndul a fost prie te nul me u ce l ma i bun. Da r lucră rile lui sunt pur
și simplu ca ra ghioa se . Știi, la mine a ca să a ve m cu toţii ve de ri
foa rte la rgi, da r câ nd vine cine va la noi tre buie să încui în dula p
pâ nze le lui Pa ul, ca să nu râ dă de e le .
— Sunt convins că ta blourile lui nu pot fi chia r a tâ t de proa ste .
— Ma i ră u, ma i ră u, dra gă Va n Gogh, ma i ră u! N-a i vă zut nimic
de e l? De -a ia nu-ţi vine să cre zi. De se ne a ză ca un copil de cinci
a ni. Îţi da u cuvâ ntul me u de onoa re , cre d că s-a scrâ ntit de tot!...
— Ga uguin îl re spe ctă .
— Mi se frâ nge inima , urmă Zola , câ nd îl vă d pe Cé za nne
risipindu-și via ţa în fe lul ă sta . Ar tre bui să se întoa rcă la Aix și să
pre ia tre burile lui ta ică -să u la ba ncă . Acolo a r pute a să re a lize ze
ce va . Așa cum sta u lucrurile a cum... Într-o zi o să se spâ nzure ...
cum i-a m pre zis în L’Oeuvre. Ai citit ca rte a ?
 — Nu încă . Tocma i a m te rmina t Germ inal.
— Așa ? Și ce pă re re a i?
— Cre d că e ce l ma i bun roma n de la Ba lza c încoa ce .
136
— Da . Este ca podope ra me a . A a pă rut în foile ton în Gil Blas
a nul tre cut. Am lua t ba ni buni pe ntru a sta . S-a u vâ ndut pe ste
șa ize ci de mii de e xe mpla re . Nicioda tă ve nitul me u n-a fost a tâ t de
ma re . Am de gâ nd să ma i a da ug o a ripă ca se i me le din Mé da n.
Ca rte a a provoca t pâ nă a cum pa tru gre ve și re volte în re giunile
minie re din Fra nţa . Cu vre me a , G erm inal va provoca o re voluţie
uria șă , ca re va spulbe ra ca pita lismul. Ce picte zi, domnule ... cum ţi-
a spus Ga uguin pe nume le mic?
— Vince nt. Vince nt Va n Gogh. Thé o Va n Gogh e fra te le me u.
Zola puse jos cre ionul cu ca re se juca pe pla ca de ma rmură a
me se i și se uită la Vince nt.
— Curios! spuse e l.
— Ce a nume ?
— Nume le dumita le . L-a m ma i a uzit unde va îna inte .
— Poa te vi l-a spus The o.
— Da . Da r nu e vorba de a sta . Sta i! Era ... e ra ... Germ inal. Ai
fost vre oda tă în re giunile ca rbonife re ?
— Da . Am tră it vre o doi a ni în Be lgia , în Borina ge .
— Borina ge ! Pe tit W a sme s! Ma rca sse !
Ochii ma ri a i lui Zola se holba se ră , ga ta să -i ia să din fa ţa
rotundă și bă rboa să .
— Așa da r dumne a ta e ști ce e a ce nume a u mine rii „a doua
ve nire a lui Crist pe pă mâ nt”!
Vince nt roși.
— Ce vre ţi să spune ţi?
— Am sta t cinci să ptă mâ ni în Borina ge , ca să a dun ma te ria l
pe ntru Germ inal. Les gueules noires vorbe sc de spre un om ca re a
propovă duit printre e i ca e va nghe list.
— Vorbiţi ma i înce t, vă rog.
Zola își împre ună mâ inile pe ste burta gra să și o împinse
înă untru.
— N-a re de ce să -ţi fie rușine , Vince nt, spuse e l. Ce -a i înce rca t
dumne a ta să fa ci a colo me rita oste ne a la . Numa i că a i a le s un
mijloc ne potrivit. Re ligia nu-i va duce pe oa me ni la nimic. Numa i
ce i cu minte a îngustă se vor re se mna cu mize ria a ce ste i lumi
pe ntru fă gă duia la une i fe riciri viitoa re .
— Am de scope rit a sta pre a tâ rziu.
— Ai tră it doi a ni în Borina ge , Vince nt. Te -a i lipsit de hra nă , de
ba ni și de ha ine . Ai muncit pâ nă la sle ire . Și ce -a i re a liza t cu a sta ?
Nimic. Te -a u socotit ne bun și te -a u da t a fa ră din râ ndurile bise ricii.
Câ nd a i ple ca t, condiţiile de tra i nu e ra u cu nimic ma i bune ca la
ve nire .
— Era u chia r ma i re le .
— Da r mijlocul a le s de mine va da roa de . Cuvâ ntul scris va
provoca re voluţia . Fie ca re mine r știutor de ca rte din Be lgia și din
Fra nţa mi-a citit ca rte a . Nu gă se ști în toa tă re giune a ca fe ne a sa u
borde i, câ t de ne norocit, în ca re să nu e xiste un e xe mpla r din
Germ inal bine ră sfoit. Ce i ce nu știu ca rte pun pe a lţii să le cite a scă
de câ te va ori. Au a vut loc pâ nă a cum pa tru gre ve . Și-o să ma i fie
încă multe a lte le , între a ga re giune se ridică . G erm inal va cre a o
nouă socie ta te a colo unde re ligia dumita le n-a fost în sta re de
nimic. Și uite cum sunt ră splă tit.
— Cum?
— Cu fra nci. Mii și mii. Vre i să be i ce va cu mine ?
Discuţia de la ma sa lui La utre c se însufle ţi. Ate nţia tuturora fu
a tra să în pa rte a a ce e a .
— Cum ma i sta i cu „me toda me a ”, Se ura t? între bă La utre c,
pocnindu-și, pe râ nd, înche ie turile de ge te lor.
Se ura t nu luă în se a mă gluma ră ută cioa să . Tră să turile lui
de să vâ rșite și e xpre sia ca lmă , ca de ma scă , suge ra u pa rcă nu
figura unui bă rba t, ci ma i de gra bă e se nţa frumuse ţii ma sculine .
— Există o ca rte nouă de spre re fra cţia culorii, de un a me rica n,
Ogde n Rood. Mi se pa re ma i a va nsa tă de câ t He lmholtz și Che vre ul,
de și nu a tâ t de convingă toa re ca lucra re a lui Supe rville . Le ctura e i
a r pute a să vă folose a scă tuturora .
— Nu cite sc că rţi de spre pictură . Le la s dile ta nţilor, i-o tă ie
La utre c.
Se ura t își de sche ie ha ina cu pă tră ţe le ne gre și a lbe și-și
îndre ptă cra va ta ma re , a lba stră , pre să ra tă cu pică ţe le .
— Tu însuţi e ști un dile ta nt, îi ră spunse e l, a tâ ta vre me câ t ie i
la nime re a lă culorile pe ca re le folose ști.
— Nu le ia u la nime re a lă . Le cunosc instinctiv.
— Știinţa înse a mnă me todă , Ge orge s, inte rve ni Ga uguin. După
a tâ ţia a ni de e xpe rie nţă și muncă gre a , a m de ve nit și noi știinţifici
în a plica re a culorii.
— Asta nu e de a juns, prie te ne . Se colul nostru tinde spre o
producţie obie ctivă . Zile le în ca re domne a u inspira ţia , înce rcă rile
și e șe curile s-a u dus pe ntru totde a una .
— Eu nu pot să cite sc că rţile a ste a , îl între rupse Rousse a u. M-
a pucă dure re a de ca p și tre buie să picte z toa tă ziua ca să -mi
tre a că .
Toţi râ se ră . Anque tin se întoa rse spre Zola și-l între bă :
— Ai vă zut cum e a ta ca t Germ inal în zia rul de a sta -se a ră ?
— Nu. Ce spune ?
— Te conside ră ce l ma i imora l scriitor a l se colului a l
nouă spre ze ce le a .
— Ve chiul lor câ nte c. Nu sunt în sta re oa re să ma i scorne a scă
nimic nou?
— Au dre pta te , Zola , i-o re te ză La utre c. Eu gă se sc că rţile
dumita le ca rna le și obsce ne .
— Fă ră îndoia lă că dumne a ta te price pi foa rte bine să
re cunoști ce e obsce n!...
— Ţi-a zis-o, La utre c!
— Garçon, strigă Zola , un râ nd de bă utură !
— Pâ nă a ici ne -a fost! murmură Cé za nne lui Anque tin. Câ nd
Émile plă te ște bă utură , înse a mnă că tre buie să a scultă m o
confe rinţă de un ce a s!...
Che lne rul se rvi bă uturile . Pictorii își a prinse ră lule le le și se
a duna ră într-un ce rc strâ ns, intim. Conurile de lumină a runca te de
lă mpile cu ga z stră bă te a u cu gre u printre norii groși de fum. De la
ce le la lte me se se a uze a doa r un zumze t scă zut, monoton.
— Că rţile me le sunt socotite imora le , spuse Zola , din a ce la și
motiv pe ntru ca re sunt conside ra te imora le și picturile ta le , He nri.
Publicul nu înţe le ge că în a rtă nu e loc pe ntru ra ţiona me nte
mora le . Arta e tot a tâ t de a mora lă ca și via ţa . Pe ntru mine nu
e xistă picturi sa u că rţi obsce ne , e xistă numa i ope re prost
conce pute și prost e xe cuta te . O tâ rfă , a șa cum o înfă ţișe a ză
Toulouse -La utre c, e mora lă , că ci e l scoa te la ive a lă frumuse ţe a
a scunsă sub a spe ctul e i e xte rior; o ţă ră ncuţă pură de Bougue re a u
e , în schimb, imora lă , fiindcă e a tâ t de se ntime nta liza tă și a tâ t de
gre ţos de dulce a gă , încâ t a junge să o prive ști o da tă ca să -ţi vină să
ve rși.
— Ai dre pta te , îl a probă The o.
Vince nt bă gă de se a mă că pictorii îl re spe cta u pe Zola nu a tâ t
pe ntru că a ve a succe s - dispre ţuia u succe sul obișnuit, de public - ci
ma i a le s pe ntru că a ctiva într-un dome niu ca re le pă re a miste rios
și dificil. Vorbe le lui e ra u a sculta te cu a te nţie .
 — Un cre ie r ome ne sc obișnuit jude că lucrurile numa i sub două
a spe cte dia me tra l opuse : lumină și umbră , dulce și a cru, bine și
ră u. Da r în na tură a ce a stă dua lita te nu e xistă . În lume nu e xistă
nici bine , nici ră u, e xistă doa r a fi ș i a face. Câ nd de scrie m o
a cţiune , de scrie m însă și via ţa ; da că lipim însă sub a ce a stă a cţiune
e tiche te ca „de pra va re ” sa u „obsce nita te ”, intră m în dome niul
pre jude că ţilor subie ctive .
— Da r, Émile , între bă The o, unde -a r a junge oa me nii obișnuiţi
fă ră a ce st e ta lon de mora lita te ?
— Mora la e ca re ligia , inte rve ni Toulouse -La utre c, un somnife r
me nit să împie dice poporul să -și va dă mize ria proprie i sa le vie ţi.
— Pă re re a dumita le cu privire la mora lă nu e a ltce va de câ t
a na rhism, dra gă Zola , inte rve ni Se una t, și încă un a na rhism
nihilist. A ma i fost înce rca t îna inte și n-a da t re zulta te .
— Nu ne g că sunt ne ce sa re a numite norme de mora lă ,
încuviinţă Zola . Da r bine le obște sc ce re sa crificii din pa rte a
individului. Nu obie cte z împotriva mora lită ţii în sine , ci numa i
împotriva ipocrizie i ca re scuipă un ta blou ca Oly m pia și vre a să -l
înlă ture pe Ma upa ssa nt. După cum vă d e u, însă , mora lita te a , a șa
cum e ste înţe le a să a zi în Fra nţa , a cţione a ză numa i a supra sfe re i
e rotismului. Să -i lă să m pe oa me ni să se culce fie ca re cu cine îi
pla ce ; noi știm că e xistă o a ltă mora lă , ma i îna ltă .
— Asta îmi a minte ște de o ma să pe ca re a m da t-o a cum câ ţiva
a ni, înce pu Ga uguin. Unul dintre ce tă ţe nii pe ca re -i invita se m mi-a
spus: „Înţe le gi, prie te ne , nu pot să vin cu soţia la dine u câ nd știu că
a ma nta dumita le e de fa ţă ”. „Foa rte bine , i-a m ră spuns. Atunci în
se a ra a sta n-a re să fie de fa ţă .” Câ nd s-a te rmina t ma sa și a u
ple ca t cu toţii, onora bila m ad am e, ca re că sca se toa tă se a ra , uită de
plictise a lă și, o da tă a junsă a ca să , îi spuse soţului: „Ha i să ne
spune m câ te va porcă re le cu ha z, îna inte de a tre ce la fa pte !” „Da ,
da r să știi că a stă -se a ră ne re zumă m doa r la vorbe , ră spunse e l,
mă simt pre a îmbuiba t.”
— Ai gă sit ce l ma i bun e xe mplu! strigă Zola , a cope rind
hohote le de râ s a le ce lorla lţi.
— Să lă să m la o pa rte e tica și să ne întoa rce m la imora lita te a
în a rtă , inte rve ni Vince nt. Nime ni n-a spus pâ nă a cum că picturile
me le sunt obsce ne , în schimb, sunt a cuza t întotde a una de o
imora lita te și ma i ma re , urâ ţe nia .
— Ai pus punctul pe i de da ta a sta , Vince nt! întă ri Toulouse -
La utre c.
— Da , pe ntru public, ă sta e noul se ns a l imora lită ţii, a probă
137
Ga uguin. Aţi vă zut cum ne -a bote za t Mercure d e France ? „Cultul
urâ tului.”
— Critica a sta mi s-a a dus și mie , a dă ugă Zola . De ună zi, o
conte să mi-a spus: „Dra gă m onsieur Zola , de ce un om cu ta le ntul
dumne a voa stră e xce pţiona l se încă pă ţâ ne a ză să ră stoa rne pie tre
numa i pe ntru plă ce re a de a ve de a gâ ngă niile de zgustă toa re ce
mișună de de subt?”
La utre c scoa se din buzuna r un a rticol tă ia t dintr-un zia r ma i
ve chi.
— Asculta ţi ce -a scris un critic de spre pâ nze le me le e xpuse la
ultimul Salon d es Ind epend ents: „I se poate reproșa lui Toulouse-Lautrec
că-i face plăcere să reprezinte veselia trivială, d istracţiile grosolane și, în
general, subiectele vulgare. Pare să fie insensibil la frum useţea trăsăturilor,
la eleganţa form ei și graţia m ișcării. E ad evărat că pictează cu talent, d ar
num ai fiinţe d iform e, bond oace și atât d e respingătoare în urâţenia lor,
încât te întrebi la ce bun atât a perversitate?”
— Influe nţa lui Fra nz Ha ls, murmură Vince nt.
— Ei bine , să știţi că a re dre pta te , de cla ră Se ura t. Da că nu
sunte ţi pe rve rtiţi, sunte ţi, în orice ca z, prost îndruma ţi. Arta a re de -
a fa ce cu lucruri a bstra cte : culoa re a , de se nul, tonul. Nu tre buie
folosită pe ntru îmbună tă ţire a condiţiilor socia le sa u pe ntru
zugră vire a urâ ţe nie i. Pictura a r tre bui să fie ca muzica , ruptă de
via ţa de toa te zile le .
— Victor Hugo a murit a nul tre cut, re luă Zola , și cu e l a murit o
între a gă civiliza ţie . O civiliza ţie de ge sturi dră gă la șe , de roma ntism,
a dică de minciuni iscusite și de dive rsiuni subtile . Că rţile me le sunt
pe ntru noua civiliza ţie , civiliza ţia „lipsită de mora lă ” a se colului a l
două ze cile a . La fe l și cu picturile voa stre . Bougue re a u, cu toa te că -
și ma i tâ ră ște ciola ne le prin Pa ris, a fost lovit de da mbla în ziua în
ca re Ma ne t a e xpus Dejunul pe iarbă și e ra câ t pe -a ci să de a ortul
popii câ nd Ma ne t a te rmina t Oly m pia. Ei bine , Ma ne t s-a dus, ca și
Da umie r, da r a u ră ma s De ga s, La utre c și Ga uguin, ca să le
continue ope ra .
— Ada ugă pe listă și nume le lui Vince nt Va n Gogh, să ri
Toulouse -La utre c.
— Ba pune -l chia r în frunte , a dă ugă Rousse a u.
— Foa rte bine , Vince nt, încuviinţă Zola zâ mbind, a i fost propus
pe listă ca va jnic slujitor a l ce e a ce a fost numit „Cultul urâ tului”.
Ce pă re re a i?
— Din pă ca te , spuse Vince nt, mi-e te a mă că m-a m nă scut cu e l.
— Ha ide ţi să ne întocmim ma nife stul, domnilor, propuse Zola .
În primul râ nd, noi conside ră m orice a de vă r ca fiind frumos oricâ t
de hidos a r pă re a e l. Acce ptă m tot ce e a ce vine de la na tură , fă ră
nici o re ze rvă . Sunte m de pă re re că e xistă ma i multă frumuse ţe
într-un a de vă r, oricâ t de crud, de câ t într-o minciună frumos ticluită ,
ma i multă poe zie în via ţa oa me nilor simpli de câ t în toa te sa loa ne le
din Pa ris. Noi conside ră m că dure re a a re rostul e i, pe ntru că e ce l
ma i a dâ nc se ntime nt ome ne sc. Socotim că dra goste a trupe a scă a re
frumuse ţile e i, chia r câ nd o portre tiză m printr-o prostitua tă și un
proxe ne t. Pre ţuim ca ra cte rul ma i mult de câ t urâ ţe nia , dure re a ma i
mult de câ t dră gă lă șe nia , și re a lita te a simplă și a spră ma i mult
de câ t toa te bogă ţiile Fra nţe i. Acce ptă m via ţa în de plină ta te a e i,
fă ră să ne pie rde m în spe cula ţii mora le . Conside ră m că prostitua ta
pre ţuie ște tot a tâ t câ t o conte să , porta rul câ t un ge ne ra l și ţă ra nul
câ t un ministru, pe ntru că toţi sunt prinși în tipa rul na turii și sunt
ţe suţi în urze a la vie ţii.
— Sus pa ha re le , domnilor! strigă Toulouse -La utre c. Be m pe ntru
a mora lita te și cultul urâ tului! Fie ca e l să înfrumuse ţe ze și să
înviore ze via ţa !
— Fle a curi! mormă i Cé za nne .
— Fle a curi și ia r fle a curi! întă ri Ge orge s Se ura t.

9. PÈRE TANGUY

La înce putul lunii iunie , The o și Vince nt se muta ră în

Montma rtre , în noul lor a pa rta me nt din Rue Le pic 54. Ca sa e ra
situa tă la o mică dista nţă de Rue La va l. Tre buia doa r să urce de -a
lungul câ torva ca se pe Rue Montma rtre , pâ nă în Boule va rd Clichy,
a poi să a puce în sus pe întortoche a ta Rue Le pic și să tre a că de
Moulin de la Ga le e ; la doi pa și de -a colo, se te rmina Bu e
Montma rtre într-un ca rtie r ma i rura l.
Apa rta me ntul e ra la e ta jul a l tre ile a . Ave a pa tru ca me re și o
bucă tă rie . Mobila t cu frumoa sa ga rnitură stil „Louis-Philippe ” a lui
The o și cu o sobă ma re , ca re izgone a frigul Pa risului, sa lonul te
îmbia . The o se price pe a la a ra nja re a unui că min. Îi plă ce a ca
fie ca re lucrușor să fie a șe za t la locul să u. Dormitorul lui e ra lâ ngă
sa lon. Vince nt dorme a în ce a la ltă ca me ră , ca re dă de a spre a te lie r,
o încă pe re de dime nsiuni obișnuite , da r cu o fe re a stră ma i la rgă .
— Nu va fi ne voie să lucre zi la Cormon, Vince nt, îi spuse The o,
în timp ce schimba u pe ntru a ze ce a oa ră a șe za re a mobilie rului din
sa lon.
— Nu, sla vă domnului! ră spunse e l. Ar fi fost totuși bine da că
ma i fă ce a m câ te va nuduri.
The o împinse ca na pe a ua într-un colţ și privi oda ia cu un ochi
critic.
— În ultima vre me n-a i ma i lucra t nimic în culori, a șa e ? între bă
e l.
— Așa e .
— Și de ce , mă rog?
— La ce bun? Pâ nă n-a m să fiu în sta re să îmbin culorile a șa
cum tre buie ... Unde să a șe z fotoliul ă sta , The o? Sub la mpă , sa u
lâ ngă fe re a stră ? Acum, însă , că a m un a te lie r a l me u...
Dimine a ţa urmă toa re , Vince nt se tre zi o da tă cu soa re le , își
a ra njă șe va le tul în noul a te lie r, întinse o buca tă de pâ nză pe ca dru,
scoa se pa le ta nouă și stră lucitoa re pe ca re i-o cumpă ra se The o și-
și pre gă ti pe nsule le . La ora câ nd tre buia să -l scoa le pe The o, puse
ca fe a ua la fie rt și coborî la pa tise rie după cornuri rume ne și
proa spe te .
În timpul micului de jun, The o îi simţi tulbura re a .
— Ei, Vince nt, spuse e l, a i fă cut tre i luni de școa lă . Nu mă re fe r
la Cormon, ci la școa la Pa risului. Ai vă zut tot ce s-a fă cut ma i de
se a mă în pictura e urope a nă din ultimii tre i sute de a ni. Acum e ști
ga ta să ...
 Vince nt își împinse fa rfuria și să ri în picioa re .
— Cre d că a m să -nce p...
— Sta i jos. Te rmină -ţi ma sa . Ai de stul timp. N-a i de ce să te
fră mâ nţi. Am să -ţi a dun un stoc de vopse le și pâ nze , ca să le a i la
înde mâ nă . Poa te că a r fi bine să -ţi îngrije ști ma i întâ i da ntura .
Vre a u să fii pe de plin să nă tos. Da r, pe ntru nume le lui Dumne ze u,
lucre a ză fă ră gra bă și cu lua re -a minte !
— De ce vorbe ști prostii, The o? Am fă cut e u vre oda tă ce va fă ră
gra bă și cu lua re -a minte ?
Câ nd se întoa rse se a ra a ca să , îl gă si pra dă furiilor. Progre sa se
a ne voie timp de șa se a ni, luptâ nd cu ce le ma i ma ri gre ută ţi, și
a cum, câ nd a ve a la înde mâ nă tot ce -i tre buia , se ve de a lovit de o
ne putinţă umilitoa re .
Se fă cu ora 10 pâ nă câ nd The o re uși să -l liniște a scă . Ia r câ nd
ie șiră să ia ma sa , Vince nt își re că pă ta se o bună pa rte din
încre de re a în pute rile lui, în schimb The o e ra pa lid și vlă guit.
Să ptă mâ nile ca re urma ră a u înse mna t un chin pe ntru a mâ ndoi.
Câ nd The o se întorce a de la ga le rie , îl gă se a clocotind într-unul din
ce le o sută de chipuri în ca re e ra în sta re să -și de zlă nţuie furia .
Ză vorul pute rnic de la ușă nu ma i sluje a la nimic. Vince nt șe de a
toa tă noa pte a pe ma rgine a pa tului și se ce rta cu fra te le lui. Câ nd
a ce sta a dorme a , îl scutura de umă r și-l tre ze a .
— Da r nu te ma i învâ rti ca un le u în cușcă , îl rugă The o într-o
noa pte , ma i sta i puţin locului! Și ispră ve ște oda tă cu ble ste ma tul
ă sta de a bsint! Să nu-ţi închipui că bă utura l-a fă cut pictor pe
Ga uguin. Și-a cum, a scultă -mă , ze vze c încă pă ţâ na t ce e ști! Tre buie
să tre a că ce l puţin un a n pâ nă câ nd să -ţi poţi privi lucrul cu un ochi
critic. Unde vre i să a jungi? Vre i să te -mbolnă ve ști? Ai slă bit ca un
ţâ r și e ști în ultimul ha l de ne rvi. Nu-ţi da i se a ma că , în sta re a a sta ,
n-a i să poţi picta nimic bun?
 Înce pu a rșiţa ve rii. Soa re le pâ rjole a stră zile . Pa rizie nii
ză bove a u pe te ra se le ca fe ne le lor pâ nă noa pte a tâ rziu, sorbind
bă uturi ră coritoa re . Pe Bu e Montma rtre florile se de zlă nţuia u într-
o fre ne zie ne ma ivă zută de culori. Se na își croia drumul e i
scâ nte ie tor prin mijlocul ora șului, printre pomi și ta luzuri ră coroa se
de ia rbă ve rde .
În fie ca re dimine a ţă Vince nt își încă rca șe va le tul în spina re și
ple ca în că uta re a unui pe isa j. În Ola nda nu cunoscuse nicioda tă un
soa re a tâ t de fie rbinte și de sta tornic și nici un colorit a tâ t de inte ns
și de crud. Se a ra se întorce a de la lucru tocma i bine ca să poa tă
lua pa rte la discuţiile ce se purta u la me za nin-ul ga le riilor „Goupil”.
Într-o zi, Ga uguin ve ni să -l a jute la a me ste ca tul culorilor.
— De unde -ţi cumpe ri vopse le le ? între bă e l.
— The o le cumpă ră en gros!
— Ar tre bui să -i da ţi și voi o mâ nă de a jutor lui Père Ta nguy.
Are pre ţurile ce le ma i mode ste din tot Pa risul și dă și pe da torie
câ nd pictorii sunt la strâ mtoa re .
— Cine e a ce st Père Ta nguy? Te -a m ma i a uzit vorbind de e l.
— Cum, nu-l cunoști pe Père Ta nguy?! Ei dră cie , nu ma i tre buie
să sta i nici o clipă pe gâ nduri! Tu și cu Père Ta nguy sunte ţi singurii
oa me ni, din câ ţi cunosc, că rora comunismul le izvoră ște de -a
dre ptul din inimă . Pune -ţi pe ca p sple ndoa re a ta de că ciulă de
bla nă de ie pure și ha i cu mine în Rue Cla uze l.
În timp ce cobora u pe Rue Le pic, Ga uguin îi spuse pove ste a lui
Père Ta nguy.
— Întâ i a fost zugra v. După ce a ve nit la Pa ris, a lucra t o vre me
la pre pa ra re a vopse le lor pe ntru firma „Edoua rd”, a poi a gă sit o
slujbă de porta r unde va pe Bu e . Ne va stă -sa îngrije a de ca să , e l
vinde a culori prin ca rtie r. Așa a fă cut cunoștinţă cu Pissa ro, Ma ne t,
Cé za nne , ca re i-a u de ve nit clie nţi sta tornici și a mici. Cu timpul, toţi
a m înce put să ne cumpă ră m culorile de la e l. Cu prile jul ultime lor
tulbură ri, s-a a lă tura t comuna rzilor. A fost prins și conda mna t
pe ntru tră da re la doi a ni de te mniţă la Bre st. Pâ nă la urmă , a m
izbutit să -l scoa te m de -a colo.
Apoi a strâ ns ce va ba ni și a de schis pră vă lioa ra a sta în Rue
Cla uze l. La utre c i-a vopsit fa ţa da în a lba stru. Père Ta nguy a fost
primul om din Pa ris ca re -a e xpus pâ nze le lui Cé za nne . De a tunci,
ne duce m toţi ta blourile la e l. Nu pe ntru că a r vinde ce va . Nici
pome ne a lă ! Da r Père Ta nguy e un ma re iubitor de a rtă . Fiind să ra c,
însă , nu-și poa te pe rmite să cumpe re ta blouri. Le e xpune în
pră vă lioa ra lui, și a stfe l se poa te învâ rti toa tă ziua printre e le .
— Vre i să spui că n-a r vinde nici unul, chia r da că i s-a r ofe ri un
pre ţ bun?
— Chia r a șa . Nu prime ște de câ t ta blourile ca re -i pla c, înce pe
să le îndră ge a scă și pe urmă e imposibil să i le ma i scoţi din
pră vă lie . Era m de fa ţă , într-o zi, câ nd un domn bine îmbră ca t își
fă cu a pa riţia în pră vă lioa ra lui. Îi plă cuse un Cé za nne și între ba câ t
costă . Orice ne gustor din Pa ris a r fi fost încâ nta t să -l poa tă vinde cu
șa ize ci de fra nci. Père Ta nguy se uită lung la pâ nza , a poi spuse : „A,
da . Ace sta e un Cé za nne de ose bit de re ușit. Nu vi-l pot da fă ră
șa se sute de fra nci.” După ce clie ntul fugi spe ria t, dă du jos ta bloul
din pe re te și, cu la crimi în ochi, îl privi ca pe o fiinţă dra gă .
— Atunci la ce bun să ma i e xpune ţi lucră rile la e l?
— Père Ta nguy e un om ciuda t. Tot ce știe e l de spre a rtă e cum
se pre pa ră culorile . Și totuși, e înze stra t cu un simţ de ose bit în
de scope rire a a ute nticului. Nu dă gre ș nicioda tă . Da că -ţi ce re
cumva vre o pâ nză , dă -i-o fă ră e zita re . Asta înse a mnă intra re a ta
oficia lă în a rta pa rizia nă . Uite și Rue Cla uze l; ha i să fa ce m la
dre a pta .
Rue Cla uze l e ra una dintre la turile unui singur corp de ca se
prins între Rue de s Ma rtyrs și Rue He nri Monnie r. Era înţe sa tă de
pră vă lioa re , de a supra că rora se înă lţa u câ te două sa u tre i e ta je de
locuinţe , cu obloa ne a lbe . Pră vă lioa ra lui Père Ta nguy e ra chia r
138
pe ste drum de École prim aire d e filles .
Père Ta nguy tocma i e xa mina niște sta mpe ja pone ze ; înce pe a u
să fie la modă pe vre me a a ce e a , la Pa ris.
— Père, a m a dus un prie te n, pe Vince nt Va n Gogh. E un
comunist înfoca t.
— Sunt încâ nta t să vă prime sc în pră vă lioa ra me a , spuse Père
Ta nguy cu o voce blâ ndă , a proa pe fe minină .
Ta nguy e ra un om mic de sta tură , cu o fa ţă dolofa nă și o privire
visă toa re de câ ine prie te nos. Purta o pă lă rie de pa i cu boruri la rgi
pe ca re o înde sa pâ nă la sprâ nce ne . Ave a bra ţe scurte , mâ ini
butucă noa se și o ba rbă a spră . Ochiul dre pt îi e ra ce va ma i ma re
de câ t ce l stâ ng.
— Sunte ţi într-a de vă r comunist, m onsieur Va n Gogh? între bă e l
sfios.
— Nu știu ce înţe le ge ţi prin comunism, Père Ta nguy. Eu sunt de
pă re re că fie ca re om a r tre bui să munce a scă a tâ t câ t îl ţin pute rile ,
să fa că me se ria ca re -i pla ce și, în schimb, să prime a scă tot ce a re
ne voie .
— Nu ză u, numa i a tâ t? râ se Ga uguin.
— O, Pa ul, spuse Père Ta nguy, a i lucra t la Bursă . Spune , nu-i
a șa că ba nii fa c din oa me ni niște fia re să lba tice ?
— Da , da r și lipsa lor.
— Nu, nu e a de vă ra t. Nicioda tă lipsa de ba ni, ci doa r lipsa de
hra nă , lipsa ce lor ne ce sa re tra iului.
— Chia r a șa , Père Ta nguy, întă ri Vince nt.
— Prie te nul nostru, Pa ul, urmă Ta nguy, dispre ţuie ște oa me nii
ca re strâ ng ba ni, da r ne dispre ţuie ște și pe noi, ce i ca re nu sunte m
în sta re să -i câ știgă m. Eu, însă , pre fe r să fa c pa rte din a doua
ca te gorie . Oricine tră ie ște che ltuind ma i mult de cincize ci de
ce ntime pe zi e un ne me rnic.
— Atunci, râ se Ga uguin, a m de ve nit virtuos de ne voie !... Père
Ta nguy, pot să ma i ia u ce va vopse le pe da torie ? Știu că -ţi da tore z o
mulţime de ba ni, da r nu pot lucra fă ră ...
— Da , Pa ul, îţi da u. Da că e u a ș a ve a ce va ma i puţină încre de re
în oa me ni și dumne a ta ce va ma i multă , cre de -mă , a r fi ma i bine
pe ntru a mâ ndoi. Unde e noul ta blou pe ca re mi l-a i fă gă duit? Poa te
dă Dumne ze u să -l vâ nd și să -mi scot ba nii pe culori.
Ga uguin îi fă cu cu ochiul lui Vince nt.
— Am să -ţi a duc două , Père, să le a tâ rni unul lâ ngă a ltul. Da r
a cum, da că vre i, dă -mi și mie un tub de ne gru, unul de ga lbe n...
— Ma i întâ i a chită -ţi da toria da că vre i să ma i ca pe ţi culori!
Ce i tre i bă rba ţi întoa rse ră simulta n ca pe te le . Mad am e Ta nguy
trâ nti ușa dinspre locuinţă și intră în pră vă lie . Era o fe me ie mică și
usca tă , cu fa ţa a spră și a scuţită , cu ochii tă ioși. Se ră sti la Ga uguin:
— Ce , cre zi că ne ocupă m cu fila ntropia ? Ori ţi se pa re că
pute m să ne duce m zile le din comunismul lui Ta nguy? Plă te ște -ţi
da toria , punga șule , sa u te da u pe mâ na poliţie i!
Ga uguin zâ mbi câ t ma i ga le ș, luă mâ na doa mne i Ta nguy și o
să rută foa rte curte nitor.
139
— O, Xa ntipa , ce fe rme că toa re e ști a stă zi!
Ma d a m e Ta nguy nu-nţe le ge a nicioda tă de ce a nima lul ă sta
chipe ș îi spune a me re u Xa ntipa , da r nume le curios îi gâ dila în mod
plă cut a uzul și se simţe a mă gulită .
— Să nu cre zi că poţi să mă duci de na s, pie rde -va ră ce e ști!
Munce sc ca o roa bă ca să ma cin culorile a ste a ne norocite , și
dumne a ta vii să le ie i de -a ga ta , pe gra tis!
— Scumpa me a Xa ntipa , nu mă jude ca a tâ t de a spru. Ai un
sufle t de a rtist. Se ve de câ t colo pe chipul dumita le încâ ntă tor.
Mad am e Ta nguy își ridică șorţul ca și cum a r fi vrut să -și ște a rgă
de pe fa ţă urme le sufle tului e i de a rtist.
— Pfui! izbucni e a . Un a rtist în fa milie e pre a de stul! Sunt sigură
că ţi-a fă cut te oria ce lor cincize ci de ce ntime pe zi. Da r de unde
cre zi că a r fi în sta re să scoa tă chia r și a ce ste cincize ci de ce ntime
ne norocite da că n-a ș munci e u și pe ntru e l?
— Da r, scumpă doa mnă , tot Pa risul vorbe ște de fa rme cul și
înde mâ na re a dumita le .
Se -nclină și-și ma i lipi o da tă buze le de mâ nă noduroa să .
Ultimul ge st de împotrivire a l Xa ntipe i se topi.
— Ești o ca na lie și un lingușitor! Ha ide , ia -ţi tuburile , da r să știi
că e pe ntru ultima oa ră . Și să fa ci bine să -ţi plă te ști da toria , a uzi?
— Pe ntru a ce a stă cople șitoa re a ma bilita te , fe rme că toa re
Xa ntipa , să știi că a m să -ţi fa c portre tul. Într-o zi va fi e xpus la
Louvre și ne va imorta liza pe a mâ ndoi.
Clinche tul clopoţe lului de la intra re îi între rupse și un stră in
tre cu pra gul.
— Ta bloul pe ca re -l a ve ţi în vitrină , între bă e l, na tura a ce e a
moa rtă , de cine e ste ?
— De Pa ul Cé za nne .
— Cé za nne ? N-a m a uzit nicioda tă nume le ă sta . Ta bloul e de
vâ nza re ?
— O, nu, din ne fe ricire e re ţi...
Mad am e Ta nguy își scoa se șorţul, îl îmbrâ nci pe Ta nguy din
drum și se a propie gră bită de clie nt.
— Bine înţe le s că e de vâ nza re . E o na tură moa rtă de toa tă
frumuse ţe a , nu-i a șa , m onsieur? Aţi ma i vă zut vre oda tă a se me ne a
me re ? O să v-o dă m ie in, că ci se pa re că sunte ţi un a de vă ra t
cunoscă tor.
 — Câ t?
— Câ t, Ta nguy? între bă e a cu o voce a me ninţă toa re .
Ta nguy înghiţi în se c, a poi se hotă rî:
— Tre i su...
— Ta nguy!
— Două su...
— TANGUY!
— Ei bine , o sută de fra nci.
— O sută de fra nci, spuse clie ntul, pe ntru un pictor ne cunoscut?
Cre d că e pre a mult. Sunt dispus să da u pâ nă la două ze ci și cinci
de fra nci.
Mad am e Ta nguy scoa se ta bloul din vitrină .
— Priviţi, domnule , e un ta blou ma re . Are pa tru me re . Pa tru
me re , o sută de fra nci. Da r da că nu vre ţi să da ţi de câ t două ze ci și
cinci, de ce nu lua ţi un singur mă r?
Omul privi a te nt pâ nza , a poi se hotă rî:
— Da , e o ide e . Da că -mi tă ia ţi mă rul a ce sta pe toa tă lungime a
pâ nze i, l-a m lua t.
Mad am e Ta nguy fugi în ca să , se întoa rse cu o foa rfe că ma re și
tă ie unul din me re le de la ma rgine . Îl împa che tă într-o buca tă de
hâ rtie , îl dă du clie ntului și luă ce i două ze ci și cinci de fra nci. Omul
ple că încâ nta t, cu pa che tul sub bra ţ.
— Cé za nne -ul me u fa vorit! se vă ică re a Ta nguy. L-a m pus în
vitrină ca să -l va dă o clipă tre că torii și să ple ce fe riciţi.
Mad am e Ta nguy puse pe te jghe a pâ nza mutila tă .
— Câ nd ma i vre a cine va un Cé za nne și n-a re ba ni de stui,
vinde -i un mă r, și ga ta ! Ie i câ t ţi se dă . Tot n-a u nici o va loa re
me re le a ste a . Picte a ză pre a multe ! Și nu ma i râ de a tâ ta , Pa ul
Ga uguin! Am să fa c și cu dumne a ta la fe l. Am să -ţi scot pâ nze le de
pe pe re te și a m să vâ nd fe me ile a ste a de spuia te și pă gâ ne cu câ te
cinci fra nci buca ta .
— Dra ga me a Xa ntipa , ră spunse Ga uguin, soa rta ne miloa să a
fă cut să ne întâ lnim pre a tâ rziu. Noi a mâ ndoi, la Bursă , îţi da i
se a ma ce a fa ce ri groza ve a m fi fă cut? Pâ nă a cum, pune a m mâ na și
pe Ba nca Fra nţe i.
După ce m ad am e Ta nguy se re tra se în ca să , Pè r e Ta nguy îl
între bă pe Vince nt, din fundul pră vă lie i:
— Sunte ţi pictor, domnule Va n Gogh? Spe r că de -a cum încolo
ve ţi cumpă ra culorile de la mine ; poa te îmi ve ţi îngă dui să vă d și
câ te va din ta blourile dumne a voa stră .
— Cu multă plă ce re . Sta mpe le a ce le a ja pone ze sunt minuna te .
Le a i de vâ nza re ?
— Da . De câ nd a u înce put să le cole cţione ze fra ţii Goncourt, a u
de ve nit foa rte la modă în Pa ris. Sta mpe le a u o ma re influe nţă
a supra pictorilor noștri ma i tine ri.
— Îmi pla c a ste a două . Aș vre a să le studie z ma i a mă nunţit. Câ t
costă ?
— Tre i fra nci buca ta .
— Le -a m lua t. Ah, da r uita se m. Azi-dimine a ţă a m che ltuit
ultimul fra nc. Ga uguin, a i cumva șa se fra nci?
— Nu fi ca ra ghios!
De za mă git, Vince nt lă să sta mpe le ja pone ze pe te jghe a .
— Cre d că tre buie să mă la s pă guba ș, Père Ta nguy.
Père Ta nguy i le vâ rî cu de -a sila sub bra ţ, și un zâ mbe t sfios și
me la ncolic a pă ru pe fa ţa lui prie te noa să .
— Ai ne voie de e le pe ntru munca dumita le . Ia -le , te rog. Ai să -
mi plă te ști a ltă da tă .
 10. PETIT BOULEVARD

The o se hotă rî să invite la e i pe prie te nii lui Vince nt. Pre gă tiră
vre o pa tru duzini de ouă ră scoa pte , un butoia ș de be re și
ne numă ra te tă vi cu brioșe și pră jituri. În curâ nd, în sa lon fumul de
tutun de ve ni a tâ t de gros, încâ t Ga uguin, câ nd își de pla sa trupul
uria ș dintr-un ca pă t a l încă pe rii în ce lă la lt, a ră ta ca un tra nsa tla ntic
plutind prin ce a ţă .
Cocoţa t într-un colţ, pe bra ţul fotoliului fa vorit a l lui The o,
La utre c spă rge a ouă și împră știa cojile pe covor. Rousse a u nu-și
ma i gă se a locul din pricina unui bile ţe l pa rfuma t, primit chia r în
ziua a ce e a de la o a dmira toa re ca re dore a să -l întâ lne a scă . Re pe ta
de ze ce ori a ce e a și pove ste , cu ochii mă riţi de încâ nta re . Se ura t îl
pironise pe Cé za nne lâ ngă fe re a stră și, ră sucindu-i un na sture de
la ha ină , înce rca să -l convingă , e xpunâ ndu-i o nouă te orie . Vince nt
turna be re la toa tă lume a , fă ce a ha z de glume le obsce ne a le lui
Ga uguin, se între ba , împre ună cu Rousse a u, cine pute a fi doa mna
cu bile ţe lul, discuta a prins cu La utre c da că liniile sa u puncte le de
culoa re sunt ma i de e fe ct în fixa re a impre siilor și, în ce le din urmă ,
îl sa lvă pe Cé za nne din ghe a re le lui Se ura t.
Sa lonul clocote a . Toţi ce i de a colo e ra u pe rsona lită ţi pute rnice ,
de un individua lism fe roce , iconocla ști înflă că ra ţi. The o îi nume a
monoma nia ci. Nimic nu le plă ce a ma i mult de câ t să discute , să se
contra zică , să ble ste me , să -și a pe re te oriile proprii și să -și ba tă joc
de a le ce lorla lţi. Gla surile lor e ra u pute rnice și a spre , ia r numă rul
lucrurilor pe ca re le dispre ţuia u e ra fă ră de sfâ rșit. Chia r o
încă pe re de două ze ci de ori ma i ma re de câ t sa lonul lui The o a r fi
fost pre a mică pe ntru ca forţa nă va lnică a a ce stor a rtiști ră zboinici
și zgomotoși să se poa tă de zlă nţui în voie .
Turbule nţa a dună rii îl încă lze a pe Vince nt, stimulâ ndu-i
ora toria și fă câ ndu-l să ge sticule ze e ntuzia st; lui The o însă îi dă de a
o dure re nă pra snică de ca p. Orice ma nife sta re zgomotoa să e ra
stră ină de fire a lui; și totuși, oa me nii din sa lon îi e ra u ne spus de
dra gi. De dra gul lor duce a lupta lui surdă , ne istovită , la „Goupil”.
Da r stride nţa viole ntă și stra nie a pe rsona lită ţii lor e ra de pa rte de
fe lul lui de -a fi. The o a ve a multă fe minita te . De a ltfe l, Toulouse -
La utre c, cu umorul lui cinic, re ma rca se o da tă :
— Ce pă ca t că The o e fra te le lui Vince nt! Ar fi fost o soţie
a dmira bilă pe ntru e l.
Lui The o îi e ra tot a tâ t de ne sufe rit să se ocupe de vâ nza re a
ta blourilor lui Bougue re a u pe câ t i-a r fi fost lui Vince nt să le
picte ze . Da r e ra ne voit s-o fa că numa i pe ntru a -l convinge pe
Va la don să -l la se să e xpună și câ te -o pâ nză de De ga s. Pâ nă la
urmă , nă dă jduia să -l înduple ce să -i de a voie să a da uge și câ te -un
Cé za nne , a poi un Ga uguin sa u un La utre c, și, oda tă și oda tă , și un
Vince nt Va n Gogh...
Ma i privi o da tă oda ia zgomotoa să , plină de fum, în ca re toa tă
lume a se ce rta , a poi se stre cură ne obse rva t pe ușa din fa ţă și urcă
pe Bu e . Admiră de -a colo, singur, luminile Pa risului, ca re se
a ște rne a u la picioa re le lui.
Ga uguin se ciondă ne a cu Cé za nne . Cu un ou ta re și o brioșă
într-o mâ nă și cu un pa ha r de be re în ce a la ltă , se lă uda că e
singurul om din Pa ris ca re poa te să be a be re cu pipa în gură .
— Pâ nze le ta le sunt re ci, Cé za nne , strigă e l. Re ci ca ghe a ţa . Mă
cuprinde frigul numa i câ nd mă uit la e le . Nu e xistă un dra m de
e moţie în toa te tone le de pâ nză pe ca re le -a i mâ njit cu vopse a .
— Nici nu vre a u să e xprim vre o e moţie , ră spunse Cé za nne .
Asta e tre a ba roma ncie rilor. Eu picte z me re și pe isa je .
 — Nu e xprimi e moţii pe ntru că nu e ști în sta re . Picte zi numa i cu
ochii, cu a sta picte zi.
— Ei, cu ce se ma i poa te picta , mă rog?
— Ehe , cu multe !
Ga uguin se uită re pe de prin încă pe re .
— Uite , La utre c picte a ză cu splina , Vince nt cu inima , Se ura t cu
minte a - și a sta e la fe l de ră u ca și ce e a ce fa ci tu - ia r Rousse a u
cu ima gina ţia .
— Da r tu, Ga uguin, cu ce picte zi?
— Cine , e u? Nu știu, nu m-a m gâ ndit la a sta .
— La s’, că -ţi spun e u, să ri La utre c. Picte zi cu orga nul ge nita l.
Câ nd râ sul pe socote a la lui Ga uguin se ma i potoli, Se ura t se
cocoţă pe un diva n și strigă :
— Poţi să -ţi ba ţi joc câ t po e ști de ce i ca re picte a ză cu minte a ,
da r tocma i cu minte a a m a juns să de scopă r cum ne pute m fa ce
pâ nze le de două ori ma i va loroa se .
— Tre buie s-a scult ia r a ce a stă blague!? ge mu Cé za nne .
— Ta că -ţi gura , Cé za nne ! Ga uguin, sta i jos unde va și nu ma i
ză pă ci lume a ! Rousse a u, te rmină oda tă cu a dmira toa re a a ia !
La utre c, a runcă -mi un ou! Vince nt, pot să ia u o brioșă ? Așa , a cum
a sculta ţi!
— Ce s-a întâ mpla t, Se ura t? Nu te -a m ma i vă zut a tâ t de a gita t
de câ nd ţi-a scuipa t individul ă la ta bloul, la Salon d es Refusés.
— Asculta ţi. Știţi voi ce e pictură în zile le noa stre ? Lumină . Ce
fe l de lumină ? Lumină gra da tă . Puncte de lumină , curgâ nd unul din
a ltul...
— Asta nu-i pictură , e pointillism .
— Pe ntru nume le lui Dumne ze u, Ge orge s, ia r fa ci pe sa va ntul
cu noi?
— Ta ci din gură . Va să zică , te rmină m o pâ nză . Apoi ce fa ce m?
O dă m unui prost, ca re o pune într-o ra mă hidoa să , pole ită , și ne
omoa ră toa te e fe cte le . Propun să nu ma i dă m nici un ta blou din
mâ nă pâ nă nu l-a m înră ma t și nu i-a m picta t ra ma în a șa fe l încâ t
să de vină pa rte inte gra ntă din ta blou.
— Da r, Se ura t, te -a i oprit pre a de vre me . Orice ta blou tre buie
a tâ rna t într-o ca me ră . Și da că oda ia a re o culoa re ne potrivită ,
a tunci ucide și ta bloul, și ra ma .
— Așa e , de ce să nu pictă m și ca me ra ca să fie potrivită cu
ra ma ?
— O ide e bună , încuviinţă Se ura t.
— Da r ca sa în ca re se a flă oda ia ?
— Și ora șul în ca re se a flă ca sa ?
— O, Ge orge s, Ge orge s, de unde dra cu îţi vin ide ile a ste a
nă strușnice ?!
— Uite unde -a jungi da că picte zi cu cre ie rul.
— Să vă spun de ce nu picta ţi și voi cu cre ie rul, imbe cili ce
sunte ţi? Pe ntru că nu-l a ve ţi!
— Uita ţi-vă la mutra lui Ge orge s! Re pe de ! De da ta a sta
sa va ntul s-a -nfuria t de -a bine le a !
— De ce vă tot ce rta ţi? între bă Vince nt. De ce nu-nce rca ţi ma i
bine să lucra ţi împre ună ?
— Tu e ști comunistul nostru, spuse Ga uguin. Ia să ve de m, ce -a r
ie și da că a m lucra împre ună .
— Ar ie și foa rte bine , continuă Vince nt, zvâ rlind în gură un
gă lbe nuș ta re și rotund. Să ve de ţi, a m înjghe ba t un pla n. Sunte m un
grup de ne cunoscuţi. Ma ne t, De ga s, Sisle y și Pissa ro ne -a u de schis
drumul. Acum e i sunt re cunoscuţi, și lucră rile lor sunt e xpuse în
ma rile ga le rii. Foa rte bine , e i a u de ve nit pictori de grand
140
boulevard . Noi, dimpotrivă , tre buie să me rge m pe stră zi dosnice .
141
Noi sunte m pictori de petit boulevard . Ce -a r fi să ne e xpune m
picturile în micile re sta ura nte de pe stră zile lă tura lnice , unde vin
a tâ ţia muncitori? Fie ca re dintre noi să contribuie , să zice m, cu câ te
cinci pâ nze . În fie ca re după -a mia ză le a tâ rna m în a lt loc și le
vinde m la pre ţurile pe ca re le pot plă ti muncitorii. Astfe l, pe lâ ngă
că a m a ve a tot timpul lucră rile sub ochii publicului, a m da și
oa me nilor ne voia și din Pa ris posibilita te a să cunoa scă a rta
a de vă ra tă și să cumpe re ta blouri frumoa se pe nimica toa tă .
— Tiens! murmură Rousse a u, cu ochii mă riţi de e ntuzia sm, a sta -
i o ide e minuna tă !
— Eu a m ne voie de un a n ca să te rmin o pâ nză , bombă ni
Se ura t. Cre zi că a m de gâ nd s-o vâ nd pe cinci pa ra le unui pră pă dit
de dulghe r?
— Ai pute a să da i studiile ta le ma i mici.
— Da r da că re sta ura nte le nu ne prime sc ta blourile ?
— Sunt sigur c-o să le prime a scă .
— De ce nu?
— Doa r nu-i costă nimic și le și înfrumuse ţe a ză inte riorul.
— Și cine -o să se ocupe de a sta ? Cine gă se ște re sta ura nte le ?
— M-a m gâ ndit la toa te ! strigă Vince nt. Îl fa ce m pe Père Ta nguy
impre sa rul nostru. El va gă si re sta ura nte le , va e xpune ta blourile și
va înca sa ba nii.
— Bra vo! E omul ce l ma i nime rit.
— Rousse a u, fii bun, dă o fugă pâ nă la Père Ta nguy. Spune -i că
e a ște pta t pe ntru o a fa ce re importa ntă .
— Pe mine să nu vă bizuiţi în tre a ba a sta , spuse Cé za nne .
— Da r ce s-a întâ mpla t? să ri Ga uguin. Ţi-e te a mă cumva că
ochii muncitorilor vor pâ ngă ri mâ ndre ţe a ta de ta blouri?
— Nu de a sta . Da r la sfâ rșitul lunii mă întorc la Aix.
— Înce a rcă numa i o da tă , Cé za nne , se rugă Vince nt. Da că nu
me rge , n-a i pie rdut nimic, e ști libe r să fa ci ce pofte ști.
 — Bine , prime sc.
— Câ nd te rmină m cu re sta ura nte le , spuse La utre c, pute m
înce pe cu borde lurile . Cunosc ma i toa te ma troa ne le din
Montma rtre . Acolo vine o clie nte lă ma i a le a să și cre d că a m pute a
obţine pre ţuri ma ri.
Père Ta nguy dă du buzna în ca me ră . Rousse a u n-a vuse se timp
să -l informe ze de câ t foa rte suma r de spre ce se puse se la ca le .
Pă lă ria rotundă de pa i îi șe de a strâ mb, și fa ţa lui durdulie se
a prinse se de e ntuzia sm.
După ce a scultă pâ nă la sfâ rșit, strigă :
— Da , da , știu locul ce l ma i potrivit pe ntru înce put.
Re sta ura ntul „Norvins”. Proprie ta rul mi-e prie te n. Pe re ţii sunt goi,
a șa că va fi încâ nta t să -i împodobiţi. Câ nd te rmină m a colo, știu
a ltul pe Rue Pie rre . O, sunt mii de re sta ura nte în Pa ris!
— Și câ nd va a ve a loc ve rnisa jul prime i e xpoziţii a grupului Petit
boulevard ? între bă Ga uguin.
— Ce s-o ma i lungim?! ră spunse Vince nt. Eu zic să înce pe m
chia r de mâ ine .
Ta nguy să ri într-un picior, își scoa se pă lă ria , a poi și-o înde să
din nou pe ca p.
— Da , da , de mâ ine ! Aduce ţi-mi pâ nze le dimine a ţa de vre me .
Am să le a ra nje z în re sta ura nt după a mia ză ; se a ra , câ nd or ve ni
consuma torii, o să fie se nza ţie . Se vor vinde ca lumâ nă rile sfinţite
de Pa ști. Ce -mi da i? Un pa ha r de be re ? Bun! Domnilor, be a u
pe ntru Grupul comunita rist de a rtă Petit boulevard ! Fie ca prima
e xpoziţie să înse mne și primul succe s!
 11. TABLOURI PENTRU MUNCITORI

A doua zi, la a mia ză , Père Ta nguy bă tu la ușa lui Vince nt.

— Am fost pe la toţi și i-a m pus la cure nt, înce pu e l. Pute m
e xpune la „Norvins” numa i cu condiţia să mâ ncă m cu toţii, se a ra ,
a colo.
— S-a fă cut!
— Bun. Ce ila lţi a u fost și e i de a cord. Da r nu pute m pune
ta blourile îna inte de ora 4 și jumă ta te . Poţi să vii la pră vă lie pe la
4? Să me rge m cu toţii împre ună !
— La 4 sunt la dumne a ta .
Câ nd Vince nt a junse la pră vă lia a lba stră din rue Cla uze l, Père
Ta nguy tocma i încă rca pâ nze le în că rucior. Ce ila lţi e ra u înă untru,
fuma u și discuta u de spre sta mpe le ja pone ze .
142
— Alors , strigă Père, sunte m ga ta ?
— Să -ţi a jut la că rucior, Père? între bă Vince nt.
— Nu, nu, te rog! Eu sunt impre sa rul.
Tra se că ruciorul pâ nă -n mijlocul stră zii și înce pu să -l împingă
la de a l. Pictorii ve ne a u în urmă , doi câ te doi. În fa ţă me rge a u
Ga uguin și La utre c; le plă ce a să umble a lă turi pe ntru ta bloul
ca ra ghios pe ca re -l a lcă tuia u. Se ura t îl a sculta pe Rousse a u, foa rte
a gita t din pricina une i a două scrisori pa rfuma te pe ca re o primise
chia r în după -a mia za a ce e a . Numa i Vince nt și Cé za nne își
pă stra se ră se riozita te a și înche ia u plini de de mnita te convoiul.
— Ascultă , Père Ta nguy, spuse Ga uguin după ce urca ră o bună
pa rte a de a lului, că ruciorul ă sta încă rca t cu ca podope re
ne muritoa re tre buie să fie foa rte gre u. La să -mă să -l împing și e u o
buca tă de drum.
— Nu, nu! strigă Père Ta nguy, gră bind pa sul. Eu sunt ste ga rul
a ce ste i re voluţii. Câ nd se va tra ge primul foc, e u tre buie să ca d ce l
dintâ i.
Oa me nii a ce știa ne potriviţi și biza r îmbră ca ţi, me rgâ nd prin
mijlocul stră zii în urma unui că rucior, a lcă tuia u un grup ne spus de
ca ra ghios. Da r lor nu le pă sa de privirile tre că torilor a muza ţi.
Râ de a u și vorbe a u plini de voie bună .
— Vince nt, strigă Rousse a u, ţi-a m spus de scrisoa re a pe ca re
a m primit-o a zi după ma să ? Tot a șa pa rfuma tă ! De la a ce e a și
doa mnă !
Ale rga pe lâ ngă Vince nt, fluturâ ndu-și bra ţe le și istorisindu-i din
nou inte rmina bila pove ste . Câ nd se ma i potoli și se îna poie lâ ngă
Se ura t, La utre c îi fă cu se mn lui Vince nt.
— Știi cine e miste rioa sa doa mnă a lui Rousse a u? între bă e l.
— Nu. De unde să știu?
La utre c ne che ză .
— E Ga uguin. Îi ofe ră lui Rousse a u o intrigă a moroa să . Bie tul
bă ia t n-a a vut nicioda tă vre o le gă tură cu o fe me ie ! Ga uguin a re de
gâ nd să -l îndoa pe timp de două luni cu scrisori pa rfuma te și a poi
să -i de a o întâ lnire . O să se -mbra ce ca fe me ie și o să -l ducă pe
Rousse a u într-o ca me ră din a le a din Montma rtre cu gă uri de privit
în pe re ţi. Și noi o să -l privim pe Rousse a u prin gă uri cum fa ce
dra goste pe ntru prima oa ră . O să fie ne ma ipome nit!
— Ga uguin, e ști dra cu gol!
— Ei, la să , Vince nt, se a pă ră Ga uguin. Re cunoa ște că e o
glumă groza vă .
În ce le din urmă , a junse ră la „Norvins”. Era un loca l mode st,
înghe suit între un de pozit de vinuri și o ma ga zie de nutre ţ pe ntru
ca i. Fa ţa da e ra vopsită în ule i ga lbe n, pe re ţii inte riori în a lba stru-
de schis. Era u, poa te , două ze ci de me se , a cope rite cu niște fe ţe de
ma să în pă tra te roșii și a lbe . În fund, a proa pe de ușa bucă tă rie i, se
a fla pupitrul îna lt a l pa tronului.
Se ce rta ră ma i bine de un ce a s a supra fe lului cum să a tâ rne
ta blourile . Père Ta nguy se ză pă cise de tot. Pa tronul înce puse să
de a se mne de ne ră bda re , că ci se a propia ora me se i, și
re sta ura ntul încă ma i e ra cu susul în jos. Se ura t re fuză să -și e xpună
picturile , întrucâ t a lba strul pe re ţilor îi omora ce rurile . Cé za nne nu
voia să a dmită că na turile lui moa rte să a tâ rne lâ ngă „ja lnice le
a fișe ” a le lui La utre c, ia r Rousse a u e ra jignit pe ntru că voia u să -i
a șe ze ta blourile pe pe re te le din fund, chia r lâ ngă bucă tă rie .
La utre c stă rui ca una din pâ nze le lui ma ri să fie a tâ rna tă la close t.
— Aici își pe tre ce omul clipa ce a ma i duioa să a zile i, susţine a
e l.
Père Ta nguy, dispe ra t, îl luă de opa rte pe Vince nt.
— Uite ce e , ia ă știa doi fra nci, ma i pune tu câ t a i și ca ră -i pe
toţi la ba rul de pe ste drum. Da că mă lă sa ţi pe mine singur, într-un
sfe rt de oră a m te rmina t.
Șire tlicul prinse . Câ nd grupul se -ntoa rse la re sta ura nt, e xpoziţia
e ra ga ta a ra nja tă . Re nunţa ră la ce a rtă și se a șe za ră în jurul une i
me se ma ri, lâ ngă ușa de la stra dă . Pè r e Ta nguy a tâ rna se a fișe
pe ste tot: „ACESTE TABLOURI SUNT DE VÂNZARE, IEFTIN.
ADRESAŢI-VĂ LA CASĂ”.
Era 5 și jumă ta te . Ma sa nu se se rve a îna inte de 6. Pictorii nu
ma i a ve a u a stâ mpă r, e ra u ca niște școlă riţe . De fie ca re da tă câ nd
se de schide a ușa de la intra re , toţi ochii se întorce a u plini de
nă de jde . Clie nţii re sta ura ntului „Norvins” nu ve ne a u însă nicioda tă
ma i de vre me de 6 fix.
— Uită -te la Vince nt, murmură Ga uguin că tre Se ura t. Are un
tra c de prima donă îna inte de a intra în sce nă !
 — Știi ce va , Ga uguin? spuse La utre c. Pa rie z cu tine pe costul
me se i că vâ nd o pâ nză îna inte a ta .
— S-a fă cut.
— Ia r cu tine , Cé za nne , tre i la una , continuă La utre c.
Cé za nne roși pâ nă -n vâ rful ure chilor, și toţi fă cură ha z pe
socote a la lui.
— Să fim lă muriţi, spuse Vince nt, numa i Père Ta nguy se ocupă
de vâ nza re . Să nu-nce rce nime ni să se tocme a scă dire ct cu
muște rii.
— De ce nu vin oda tă ? între bă Rousse a u. E tâ rziu.
Pe mă sură ce limbile ce a sului din pe re te se a propia u de ora 6,
grupul de ve ne a din ce în ce ma i ne liniștit. În ce le din urmă ,
înce ta ră pâ nă și glume le . Nici unul nu-și ma i lua ochii de la ușă .
Un se ntime nt de a ște pta re încorda tă îi cuprinse pe toţi.
— Nu m-a m simţit a șa nici câ nd a m e xpus cu „les Ind épend ants”
în fa ţa tuturor criticilor din Pa ris, murmură Se ura t.
— Uite , uite ! șopti Rousse a u, un om tra ve rse a ză stra da . Vine -
ncoa ce . E un clie nt.
Omul tre cu însă pe lâ ngă „Norvins” și dispă ru. Ce a sul din
pe re te bă tu de șa se ori. O da tă cu ultimă bă ta ie , ușa se de schise și
intră un muncitor. Era îmbră ca t să ră că cios. Obose a la îi a pă sa
ume rii și i se cite a pe fa ţă .
— Acum, spuse Vince nt, să ve de m.
Muncitorul se îndre ptă gâ rbovit spre o ma să , își a runcă șa pca
în cuie r și se a șe ză . Ce i șa se pictori îi urmă re a u încorda ţi fie ce
mișca re . Omul ce rce tă lista , coma ndă un plat d u jour și, după o
clipă , înce pu să -și soa rbă supa cu o lingură ma re . Nu ridică ochii
din fa rfurie nici mă ca r o singură da tă .
— Tiens, se miră Vince nt. Cest curieux !
Apoi intra ră doi tinichigii. Pa tronul îi întâ mpină cu bună se a ra .
Ei ră spunse ră cu un mormă it, se trâ ntiră pe sca une le ce le ma i
a propia te și se a dâ nciră ime dia t într-o ce a rtă viole ntă în le gă tură
cu o întâ mpla re din cursul zile i.
Înce t-înce t, re sta ura ntul se umplu. Câ te va fe me i intra ră însoţite
de bă rba ţii lor. Pă re a că fie ca re își a ve a ma sa lui obișnuită . Primul
lucru la ca re se uita u e ra me niul; după ce e ra u se rviţi, mâ nca re a le
re ţine a toa tă a te nţia . Nu-și ridica u nici o clipă na sul din fa rfurie .
După ma să , își a prinde a u lule le le , se a puca u să discute sa u își
de spă ture a u ga ze te le de se a ră și se a dâ nce a u în le ctură .
— Domnii dore sc să li se se rve a scă a cum ma sa ? între bă un
che lne r, pe la șa pte .
Nime ni nu ră spunse , și che lne rul ple că . În re sta ura nt intră un
bă rba t însoţit de o fe me ie .
În timp ce -și a tâ rna pă lă ria în cuie r, omul obse rvă un tigru de -a l
lui Rousse a u câ te a pă re a din junglă și i-l a ră tă fe me ii. La ma sa
pictorilor ră ma se ră cu toţi împie triţi. Numa i Rousse a u se ridică pe
jumă ta te . Fe me ia spuse ce va cu voce scă zută , a poi râ se . Ce i doi se
a șe za ră și, a ple câ ndu-se de a supra fa rfuriilor, înce pură să înfule ce
cu poftă .
La 8 fă ră un sfe rt, fă ră să ma i între be , che lne rul le a duse și
pictorilor supa . Nime ni nu se a tinse însă de e a . Câ nd se ră ci,
che lne rul strâ nse fa rfuriile . Aduse le plat d u jour. La utre c fă ce a
de se ne cu furculiţa în sos. Numa i Rousse a u fu în sta re să
mă nâ nce . Toţi însă , chia r și Se ura t, goliră ca ra fe le de vin roșu,
a cru. Re sta ura ntul e ra îmbâ csit de a burul mâ ncă rii și de mirosul
de sudoa re a l oa me nilor ca re muncise ră toa tă ziua în a rșiţă .
Unul câ te unul, clie nţii fă ce a u pla ta , mormă ia u în pripă un
bonsoir pa tronului și ple ca u.
— Îmi pa re ră u, domnilor, spuse che lne rul, da r s-a fă cut 8 și
jumă ta te . E ora închide rii.
 Père Ta nguy strâ nse ta blourile de pe pe re ţi și le că ră în stra dă .
Și, în înse ra re a ca re se lă să ușor, împinse că ruciorul îna poi, spre
ca să .

12. GRUPUL COMUNUARIST DE ARTĂ

Spiritul de re spe ct fa ţă de a rtă , sta tornicit odinioa ră de bă trâ nul

Goupil și de unchiul Vince nt Va n Gogh, dispă ruse cu de să vâ rșire
de la galeries, fiind înlocuit cu politica de a vinde ta blourile ca pe
orica re a ltă ma rfă , ca și câ nd a r fi fost ghe te sa u scrumbii a fuma te .
Din a ce a stă pricină , The o e ra pus zi de zi ma i mult în situa ţia
de a vinde ta blouri proa ste la pre ţuri tot ma i ma ri.
— Ascultă , The o, îi spuse Vince nt într-o zi, de ce nu ple ci tu de
la „Goupil”?
— Să nu cre zi că -n a ltă pa rte e ma i bine , ră spunse The o
plictisit. Afa ră de a sta , sunt de -a tâ ta vre me la e i și-mi vine gre u să
ple c.
— Tre buie să ple ci. Pă re re a me a e că tre buie să ple ci
ne a pă ra t. Te vă d din ce în ce ma i ne mulţumit a colo. Nu te sinchisi
de mine . Da că e ca zul, pot să mă de scurc și singur. The o, tu e ști
ce l ma i cunoscut și ma i simpa tiza t dintre tine rii spe cia liști de a rtă
din Pa ris. De ce nu de schizi un ma ga zin a l tă u?
— O, dumne ze ule , ia r tre buie să luă m pove ste a a sta de la ca p?
— Ascultă , The o, a m o ide e stra șnică . Vom de schide o pră vă lie
de a rtă pe principii comuniste . Noi îţi dă m cu toţii pâ nze le , și,
indife re nt cu câ t ve i re uși să le vinzi, împă rţim ba nii în mod e ga l.
Sunt sigur că , împre ună , o să pute m strâ nge ba ni de stui ca să
de schide m o pră vă lioa ră în Pa ris, a poi să închirie m o ca să la ţa ră ,
unde să tră im și să lucră m împre ună . Portie r a vâ ndut de ună zi un
La utre c, ia r Père Ta nguy a vâ ndut câ ţiva Cé za nne . O să -i a tra ge m în
jurul nostru și pe tine rii a ma tori de a rtă din Pa ris. Și n-o s-a ve m
ne voie de ba ni pre a mulţi ca să gospodă rim ca sa de la ţa ră . Vom
tră i mode st, împre ună , în loc să ţine m două spre ze ce locuinţe la
Pa ris.
— Vince nt, a m o dure re de ca p înfioră toa re . Acuma la să -mă să
dorm, vre i?
— Nu, a i dormit de stul duminică . Ascultă , The o... unde ple ci?
Foa rte bine , de zbra că -te da că vre i, da r e u tot a m să -ţi vorbe sc. Așa ,
a m să sta u a ici la ca pul pa tului. Uite , da că nu-ţi ma i pla ce la
„Goupil” și da că toţi pictorii tine ri din Pa ris sunt de a cord să de a
ce va ba ni...
În se a ra urmă toa re , Vince nt ve ni a ca să însoţit de La utre c și
Père Ta nguy. The o spe ra se că Vince nt va ză bovi ma i mult în ora ș.
Lui Père Ta nguy îi juca u ochii în ca p de ne ră bda re .
— Monsieur Va n Gogh, m onsieur Va n Gogh, e o ide e minuna tă !
Tre buie să fa ci ne a pă ra t a șa . Tra g și e u obloa ne le și vin cu voi la
ţa ră . Am să vă pre gă te sc culorile , vă fa c ra me și vă întind pâ nze le .
Nu ce r în schimb de câ t hra nă și a dă post.
Cu un ofta t, The o lă să din mâ nă ca rte a pe ca re o cite a .
— Și de unde luă m ba nii ca să pornim la tre a ba a sta ? Ba ni să
de schide m o pră vă lie , să închirie m o ca să și să hră nim a tâ ţia
oa me ni?
— Uite , i-a m a dus cu mine ! strigă Pè r e Ta nguy. Două sute
două ze ci de fra nci. Tot ce -a m pus de opa rte . Lua ţi-i, m onsieur Va n
Gogh! Cre d că vor fi de folos a cum, la înce put.
— La utre c, dumne a ta e ști un om cu jude ca tă . Ce pă re re a i
de spre toa te prostiile a ste a ?
— Cre d că e o ide e a dra cului de bună . Așa cum sta u lucrurile
a cum, noi nu luptă m numa i împotriva între gului Pa ris, ci ne
mâ nca m și între noi. Da că ne -a m pute a uni forţe le ...
— Foa rte bine , dumne a ta e ști boga t. Vre i să ne a juţi?
— A, nu. Da că a r fi o colonie cu subve nţii, cre d că și-a r pie rde
scopul. Am să contribui însă și e u cu două sute două ze ci de fra nci,
ca și Père Ta nguy.
— E o ide e ne bune a scă ! Da că a ţi ști ce -nse a mnă a fa ce rile , n-
a ţi ma i vorbi a șa ...
Père Ta nguy se re pe zi la The o și-l a pucă de mâ nă .
— Dra gă m onsieur Va n Gogh, te rog stă ruitor, nu spune că e o
ide e ne bune a scă . E o ide e minuna tă . Tre buie , tre buie ne a pă ra t...
— Nu ma i a i nici o scă pa re , The o! spuse Vince nt. Te -a m
încolţit. O să strâ nge m ba ni și te fa ce m stă pâ nul nostru. Ia -ţi a dio
de la „Goupil”. Ga ta . Acum e ști dire ctorul Grupului comunita rist de
a rtă .
The o își tre cu mâ na pe ste frunte .
— Nu pre a mă vă d conducâ nd o ha ită de fia re să lba tice ca voi!
Câ nd se -întoa rse a ca să a doua zi, se a ra , The o își gă si locuinţa
plină de pictori e ntuzia ști. Voci tună toa re , gla suri stride nte
spinte ca u a e rul îmbâ csit de fumul tutunului prost. Vince nt, în chip
de ma e stru de ce re monii, se urca se pe o ma să fra gilă din mijlocul
sa lonului.
— Nu, nu! strigă e l. Nime ni nu va primi sa la riu. Nici un ba n. Nu
vom ve de a ba ni tot a nul. The o va vinde ta blourile , și noi vom primi
hra nă , a dă post și ma te ria le .
— Da r ce se -ntâ mplă cu ce i a le că ror lucră ri nu se vâ nd?
între bă Se ura t. Câ t va tre bui să -i între ţine m?
— Atâ ta timp câ t or să vre a să ste a cu noi și, bine înţe le s, să
lucre ze .
— Groza v, ce să spun!... mormă i Ga uguin. Vom a ve a toţi
pictorii ra ta ţi din Europa pe ca pul nostru.
— Uite -l pe m onsieur Va n Gogh, strigă Père Ta nguy, ză rindu-l
într-un tâ rziu pe The o, re ze ma t de ușă . De tre i ori ura pe ntru
dire ctorul nostru!
— Ura pe ntru The o! Ura ! Ura !
Toţi e ra u într-o sta re de e xtre mă e xa lta re . Rousse a u voia să
știe da că , fă câ nd pa rte din grup, va ma i pute a da le cţii de vioa ră .
Anque tin spuse că e l da tora chiria pe tre i luni și că a r fi bine să se
ia câ t ma i re pe de o ca să la ţa ră . Cé za nne stă ruia ca , din grup, ce i
ca re a ve a u ba nii lor să și-i poa tă che ltui, chia r da că tră ia u în
colonie . Vince nt strigă :
— Nu! Asta a r ucide principiile noa stre . Tre buie să împă rţim cu
toţii a ce e a și soa rtă !
La utre c dore a să știe ne a pă ra t da că vor pute a a duce fe me i în
ca să . Ga uguin e ra de pă re re că fie ca re să fie obliga t să picte ze ce l
puţin două pâ nze pe lună .
— Atunci e u sunt ne voit să re nunţ, strigă Se ura t. Eu te rmin o
singură pâ nză ma re pe a n.
— Da r ma te ria le le ? între bă Pè r e Ta nguy. I se dă fie că ruia
a ce e a și ca ntita te de culori și pâ nze să ptă mâ na l?
— Nu, nu, fire ște că nu! strigă Vince nt. Fie ca re va primi
ma te ria l după ne voie , nici ma i mult, nici ma i puţin; ca și hra na , de
a ltfe l.
— Și ce -o să fa ce m cu prisosul de ba ni câ nd ta blourile noa stre
vor înce pe să se vâ ndă ? Cine înca se a ză be ne ficiile ?
— Nime ni nu înca se a ză be ne ficiile , spuse Vince nt. Cum vor
ră mâ ne ce va ba ni în plus, de schide m o ca să în Bre ta gne . Apoi încă
una în Prove nce . Curâ nd, o să a ve m ca se în toa tă ţa ra și vom
pute a că lă tori dintr-un loc în a ltul!
— Și cine plă te ște bile te le de tre n? Le scoa te m din câ știg?
— Așa e . Și câ t o s-a ve m voie să că lă torim? Cine hotă ră ște
a sta ?
— Să pre supune m că vor voi să ple ce pre a mulţi inși de oda tă în
a ce la și loc în timpul se zonului. Pe cine la și pe din a fa ră , poţi să -mi
spui?
— The o, tu e ști dire ctorul grupului. Dă -ne , te rog, a mă nunte .
Poa te intra oricine ? Numă rul me mbrilor e limita t? Vom fi obliga ţi
să pictă m după un a numit siste m? O să a ve m mode le ?
Abia în zori se îndura ră pictorii să ple ce . Ve cinii se istovise ră
ciocă nind în ta va n cu cozile mă turilor. The o înce rcă să se culce pe
la 4, da r Vince nt, Père Ta nguy și a lţi câ ţiva e ntuzia ști îi înconjura ră
pa tul, rugâ ndu-l să -și de a de misia de la „Goupil” chia r la întâ i a le
lunii.
Cu câ t tre ce a u să ptă mâ nile , e ntuzia smul grupului cre ște a
ne înce ta t. Ce rcurile a rtistice pa rizie ne e ra u împă rţite în două
ta be re . Pictorii consa cra ţi vorbe a u de spre fra ţii Va n Gogh ca
de spre doi ne buni. Pe ntru ce ila lţi, e xpe rie nţa ca re se pune a la ca le
constituia principa lul subie ct de discuţie .
Vince nt discuta și munce a zi și noa pte ca un a puca t. Era u
a tâ te a mii de a mă nunte de pus la punct! De unde să fa că rost de
ba ni, în ce ca rtie r să a le a gă pră vă lia , cum tre buia u fixa te pre ţurile ,
cine pute a fa ce pa rte din grup, cine va conduce colonia de la ţa ră
și în ce fe l. The o, a proa pe împotriva voinţe i lui, se lă să fura t de
a ce a stă a ctivita te fe brilă . Se a ră de se a ră , a pa rta me ntul din rue
Le pic e ra a rhiplin. Se îmbulze a u zia riști în că uta re de subie cte .
Criticii de a rtă ve ne a u să discute de spre noua mișca re . Pictorii
ră spâ ndiţi prin toa tă Fra nţa se întorce a u în gra bă la Pa ris, să se
a lă ture grupului.
Da că The o e ra re ge le , Vince nt e ra ma e strul de ce re monii.
Întocme a fe l de fe l de pla nuri, re gula me nte , buge te , liste de
subscripţie , coduri de le gi și de orga niza re , ma nife ste pe ntru zia re ,
pa mfle te ca re să a ducă la cunoștinţa între gii Europe ţe lurile
Grupului comunita rist de a rtă .
Era a tâ t de a bsorbit, încâ t uită chia r și de pictură .
Aproa pe tre i mii de fra nci intra ră în ca sa orga niza ţie i. Pictorii
contribuia u cu ultimul fra nc de ca re se pute a u lipsi, în Boule va rd
Clichy fu orga niza tă o e xpoziţie în a e r libe r, unde își pre ze nta ră cu
toţii pâ nze le . Prime a u scrisori din toa tă Europa , conţinâ nd une ori și
ba ncnote ve chi și mototolite . Ama torii de a rtă din Pa ris ve ne a u în
Rue Le pic, se molipse a u de e ntuzia smul noii mișcă ri și, la ple ca re ,
a runca u câ te o ba ncnotă în cutia de schisă . Vince nt e ra se cre ta r și
ca sie r.
The o ră mă se se ne clintit în convinge re a că , fă ră cinci mii de
fra nci, ce l puţin, nu se pute a înce pe . Gă sise o pră vă lie în Rue
Tronche t pe ca re o conside ra bine pla sa tă . La râ ndul lui, Vince nt
de scope rise un ve chi și încâ ntă tor cona c în pă dure a Sa int-Ge rma in-
e n-La ye , ca re pute a fi închiria t pe nimica toa tă . Înce pu să plouă cu
pâ nze a le pictorilor ca re dore a u să fa că pa rte din grup; în
a pa rta me nt nu ma i e ra loc nici să te miști. Sute și sute de oa me ni
intra u și ie șe a u; se ce rta u, se contra zice a u, înjura u, mâ nca u, be a u
și ge sticula u să lba tic. De a ltfe l, proprie ta rul lui The o îi puse în
ve de re să se mute .
La sfâ rșitul lunii, frumoa sa mobilă „Louis-Philippe ” e ra ţă ndă ri.
Vince nt nu ma i a ve a ră ga z nici mă ca r să se gâ nde a scă la pictură .
Era u a tâ te a de fă cut! Scrisori de scris, oa me ni de vă zut, ca se de
vizita t, e ntuzia sm ce tre buia tre zit în fie ca re nou pictor, sa u a ma tor
ca re -i ie șe a în ca le . Vorbe a pâ nă ră gușe a . În ochi i se cite a o
voinţă ne stră muta tă . Mâ nca pe a puca te și a proa pe că nu ma i a ve a
timp de dormit. Nimic nu-l ma i pute a opri. Me rge a îna inte , me re u
îna inte .
Pe la înce putul primă ve rii se a duna se ră în ca să ce i cinci mii de
fra nci. The o se hotă râ se , în fine , să -și de a de misia de la „Goupil”
la întâ i a le lunii. Se de cise se ră în chip de finitiv pe ntru pră vă lia din
Rue Tronche t. Vince nt puse de opa rte o mică sumă pe ntru ca sa din
Sa int-Ge rma in. The o, Vince nt, Père Ta nguy și La utre c a lcă tuiră lista
me mbrilor ca re vor intra în grup. Din vra furile de ta blouri
gră mă dite în a pa rta me nt, The o a le se pe ce le cu ca re a ve a de gâ nd
să fa că de schide re a . Rousse a u și Anque tin se ce rta ră crâ nce n
pe ntru a de cide ca re din doi va de cora inte riorul pră vă lie i și ca re
e xte riorul. Lui The o nu-i ma i pă sa că nu e ra lă sa t să se
odihne a scă . Acum e ra ce l puţin tot a tâ t de e ntuzia sma t cum fuse se
Vince nt la înce put. Munce a cu a rdoa re să pună lucrurile în ordine ,
a șa încâ t grupul să -și poa tă înce pe a ctivita te a în timpul ve rii.
Discuta la ne sfâ rșit cu Vince nt da că a doua ca să tre buia de schisă
pe coa sta Atla nticului sa u pe ma lul Me dite ra ne i.
Într-o dimine a ţă , Vince nt se duse la culca re pe la 4. Era frâ nt de
obose a lă . The o nu-l tre zi. Îl lă să să doa rmă pâ nă la prâ nz, câ nd se
sculă înviora t și se duse de -a dre ptul în a te lie r. Pâ nza de pe
șe va le t sta ne a tinsă de câ te va să ptă mâ ni. Vopse a ua de pe pa le tă
e ra usca tă , cră pa tă și a cope rită de pra f. Tuburile de culoa re
ză ce a u a runca te prin colţuri, ia r pe nsule le e ra u împie trite de
vopse a usca tă .
Auzise pa rcă o voce lă untrică șoptindu-i: „Ei, Vince nt, tu e ști
pictor sa u orga niza tor?”
Că ră vra ful de pâ nze stră ine în ca me ra lui The o și le gră mă di
pe pa t; Nu lă să în a te lie r de câ t ta blourile lui. Le a șe ză pe șe va le t,
unul câ te unul, și le ce rce tă cu a te nţie , rozâ ndu-și unghiile .
Da , fă cuse progre se . Înce t-înce t, coloritul se limpe zise , tinzâ nd
spre o luminozita te crista lină . Te ndinţa de a imita dispă ruse .
Influe nţa prie te nilor nu ma i e ra vizibilă . Pe ntru prima oa ră își dă du
se a ma că -și a lcă tuise un stil propriu, o ma nie ră cu totul pe rsona lă .
Nu se mă na cu nimic din ce e a ce vă zuse pâ nă a tunci. Nici nu știuse
că se a flă într-un a se me ne a sta diu.
Stre cura se impre sionismul prin filtrul proprie i sa le pe rsona lită ţi
și fuse se pe punctul de a că pă ta un mijloc de e xprima re origina l,
câ nd, brusc, se oprise .
Așe ză și pâ nze le ce le ma i noi pe șe va le t. La un mome nt da t,
a bia izbuti să -și înă bușe un strigă t. Aproa pe că re ușise să prindă
a ce l ce va ca re îi lipsise întotde a una . Ultime le ta blouri dove de a u că
dobâ ndise un stil pre cis, numa i a l lui, o nouă victorie câ știga tă în
chinuitoa re a bă tă lie din timpul ie rnii.
Ne numă ra te le să ptă mâ ni în ca re nu picta se îi prile juia u a cum
o pe rspe ctivă cla ră a supra lucrului să u. Cre a se o nouă te hnică
impre sionistă , cu totul pe rsona lă . Se privi a te nt în oglindă . Ba rba
tre buia potrivită , și pă rul tuns; că ma șa e ra murda ră , și pa nta lonii
a tâ rna u ca niște zdre nţe mototolite . Își că lcă ha ine le cu un fie r
încins, îmbră că una din că mă șile lui The o, luă o ba ncnotă de cinci
fra nci din ca se ta cu ba ni și se duse la frize r. După ce se fe rche zui,
porni gâ nditor pe Boule va rd Montma rtre , spre „Goupil”.
— The o, spuse e l, pute m să stă m puţin de vorbă ?
— Da r ce s-a întâ mpla t?
— Ia -ţi pă lă ria . E cumva vre o ca fe ne a prin a propie re unde să
nu de a nime ni pe ste noi?
După ce se a șe za ră în fundul une i ca fe ne le , a scunși într-un
unghe r, The o spuse :
— Știi, Vince nt, cre d că e ma i bine de -o lună de câ nd n-a m ma i
sta t a mâ ndoi de vorbă .
— Știu, The o. Mi-e te a mă că a m fă cut o prostie .
— Cum a dică ?
— The o, spune -mi cinstit, e u sunt pictor sa u orga niza tor de
grupă ri a rtistice ?
— Nu-nţe le g ce vre i să spui?
— Am fost a tâ t de ocupa t cu orga niza re a grupului, încâ t nici n-
a m ma i pus mâ na pe o pe nsulă . Și sunt sigur că , după ce a socia ţia
va lua fiinţă , n-o să ma i a m nici o clipă de ră ga z.
— Înţe le g!
— The o, vre a u să picte z. Doa r n-a m muncit a tâ ta în a ce ști
șa pte a ni numa i ca să fiu un fe l de vă ta f a l pictorilor. Cre de -mă ,
The o, mi-e dor de pe nsule le me le , a tâ t de dor, încâ t a ș fi în sta re
să fug din Pa ris cu primul tre n!
— Da r, Vince nt, a cum, după tot ce -a m...
— Ţi-a m spus că a m fă cut o ne bunie , The o, vre i să a sculţi o
mă rturisire ?
— Da .
— Numa i câ nd îi vă d pe ce ila lţi pictori simt că -mi ie s din să rite .
Sunt să tul pâ nă pe ste ca p de discuţiile lor, de te oriile și ce rturile
lor fă ră sfâ rșit. O, nu zâ mbi. Știu că și e u a m lua t pa rte la e le .
Tocma i a sta e ră u. Cum spune a Ma uve ? „Un om poa te ori să
picte ze , ori să vorbe a scă de spre pictură , da r nu le poa te fa ce pe
a mâ ndouă o da tă .” Ei bine , The o, tu m-a i între ţinut timp de șa pte
a ni numa i ca să m-a uzi îndrugâ nd te orii?
— Ai muncit mult și cu folos pe ntru grup, Vince nt!
— Da , da r a cum, câ nd sunte m pe ca le să ne mută m, îmi da u
se a ma că n-a m ce că uta a colo; n-a ș ma i fi în sta re să tră ie sc și să
lucre z. The o, nu știu da că mă -nţe le gi... Câ nd e ra m singur în
Bra ba nt, sa u la Ha ga , mă cre de a m o pe rsoa nă înse mna tă . Era m un
om singura tic, ca re se ră zboia cu lume a între a gă . Era m pictor,
singurul pictor de pe lume . Tot ce picta m e ra de pre ţ. Era m
încre dinţa t că , pâ nă la urmă , da torită ta le ntului me u, lume a va
a junge să spună : „Ia tă un pictor a de vă ra t!”
— Și a cum?
— Din ne fe ricire , a cum sunt doa r unul dintre mulţi. Sunt sute de
pictori în jurul me u. Mă vă d pe ste tot în ca rica tură . Gâ nde ște -te la
toa te ne norocite le a le a de pâ nze din a pa rta me ntul nostru, trimise
de pictori ca re vor să fa că pa rte din grup. Și e i cre d că vor de ve ni
ma ri. Oa re sunt și e u la fe l ca e i? Cum să a flu, cu ce să -mi ţin
cura jul a cum? Îna inte de a ve ni la Pa ris, nu știa m că e xistă ne rozi
fă ră scă pa re , ca re se înșa lă singuri toa tă via ţa . Acum știu. Da r a sta
e dure ros.
— Nu-nţe le g, ce le gă tură a re cu tine ?
— Poa te că n-a re . Da r nicioda tă n-a m să fiu în sta re să înlă tur
a ce a stă să mâ nţă de îndoia lă . Câ nd sunt singur în mijlocul na turii,
uit că se picte a ză mii de pâ nze în fie ca re zi. Îmi închipui că a me a e
singura și că e ce l ma i frumos da r fă cut ome nirii. Aș continua să
picte z chia r da că a ș ști că ce e a ce fa c e oribil, da r a ce a stă ...
a ce a stă iluzie de a rtist... înse a mnă totul! Înţe le gi?
— Da .
— Afa ră de a sta , nu sunt un pictor cita din. Nu mă simt bine în
de corul ă sta . Eu sunt pictorul ţă ra nilor. Vre a u să mă întorc la
câ mpiile me le . Vre a u soa re , un soa re a tâ t de fie rbinte , încâ t să
a rdă totul în mine , a fa ră de dorinţa de a picta !
— Așa da r... vre i... să ple ci din... Pa ris?
— Da . Tre buie !
— Da r grupul?
— Mă re tra g din e l. Tu, însă , tu tre buie să continui.
The o clă tină din ca p.
 — Nu, fă ră tine , nu.
— De ce nu?
— Știu e u? Asta o fă ce a m numa i de dra gul tă u... pe ntru că voia i
tu.
Tă cură câ te va clipe .
— Nu ţi-a i da t încă de misia , The o?
— Nu. Ave a m de gâ nd s-o da u la întâ i.
— Cre zi că pute m îna poia ba nii tuturor dona torilor?
— Da ... Câ nd a i de gâ nd să ple ci?
— Nu îna inte ca pa le ta me a să se limpe ze a scă bine .
— Înţe le g.
— Pe urmă ple c. În sud, cre d. Încă nu știu unde . Unde va unde
să fiu singur. Și să picte z, să picte z, să picte z de unul singur...
Îi puse cu dra goste mâ na pe umă r.
— The o, să nu mă dispre ţuie ști. La s totul ba ltă după ce te -a m
bă ga t pâ nă pe ste ca p în tre a ba a sta .
— Să te dispre ţuie sc?
The o zâ mbi cu o blâ nde ţe ne mă rginită . Se sculă în picioa re și-i
strâ nse a fe ctuos mâ na cu ca re -l ţine a pe după umă r.
— ...Nu... nu, sigur că nu. Te înţe le g. Cre d că a i dre pta te .
Ha ide , bă ie te ... dă pe gâ t pa ha rul. Tre buie să mă întorc la slujbă .

13. SPRE SUD, MEREU SPRE SUD, CĂTRE SOARE!

 Vince nt munci ne obosit încă o lună , da r, cu toa te că pa le ta lui
a junse se a cum a proa pe tot a tâ t de cla ră și de luminoa să ca a
ce lorla lţi, tot nu e ra mulţumit. La înce put cre zu că a ce st se ntime nt
de ne împlinire se da tore ște impre cizie i de se nului. Înce rcă să
lucre ze înce t, cu sâ nge re ce . Da r stră da nia me ticuloa să de
întinde re a culorii e ra o tortură pe ntru e l; câ nd prive a pâ nza după
a ce e a , i se pă re a și ma i proa stă . Înce rca să a scundă urma
pe nsule i prin supra fe ţe ne te de , sa u să lucre ze în culoa re subţire , în
locul izbucnirii boga te de pa stă . Da r nimic nu e ra de vre un folos. În
că uta re a înfrigura tă a unui mijloc de e xpre sie , nu numa i unic,
pe rsona l, da r și în sta re să -i îngă duie a zugră vi orice -a r dori, simţe a
că ba te pa sul pe loc, bâ jbâ ind.
— Cre d că de da ta a sta l-a m a fla t, murmură într-o se a ră în timp
ce picta în a te lie r. L-a m a fla t, da r nu în între gime . Da c-a ș pute a să -
mi da u se a ma ce mă ţine în loc!
— Cre d că pot să -ţi spun e u, inte rve ni The o, luâ nd pâ nza din
mâ inile fra te lui să u.
— Se rios, poţi? Ia spune !
— E Pa risul.
— Cum... Pa risul?
— Da , Pa risul a fost pe ntru tine o a de vă ra tă școa lă . Atâ ta timp
câ t ve i ră mâ ne a ici, a i să fii me re u un școla r. Îţi a duci a minte de
școa la noa stră din Ola nda , Vince nt? Învă ţa m de spre ce e a ce
re a liza u a lţii, de spre cum re a liza u, da r noi, de fa pt, nu fă ce a m
nimic.
— Vre i să spui că subie cte le de -a ici nu mi se potrive sc?
— Nu a sta . Eu cre d că nu e ști în sta re să te rupi cu totul de
profe sorii tă i. O să -mi fie foa rte gre u fă ră tine , Vince nt, da r îmi da u
se a ma că tre buie să ple ci. Unde va , pe lume , tre buie să e xiste un
loc unde să te simţi cu a de vă ra t tu însuţi. Nu știu unde , tu tre buie
să -l gă se ști. E limpe de că nu poţi s-a jungi la ma turita te fă ră să te
rupi de școa lă .
— Știi la ce loc m-a m gâ ndit e u, The o, în ultima vre me ?
— Nu.
— Africa .
— Africa , a de vă ra t?
— Da . Toa tă ia rna a sta ble ste ma tă , lungă și re ce , n-a m visa t
a ltce va de câ t soa re , soa re a rză tor. Acolo și-a gă sit De la croix
culoa re a ; poa te că și e u m-a ș re gă si.
— Africa e ca m de pa rte , Vince nt, spuse The o gâ nditor.
— Da r vre a u soa re , The o! Îl vre a u, cu dogoa re a și pute re a lui
ce a ma i cumplită . L-a m simţit toa tă ia rna che mâ ndu-mă spre sud,
ca un ma gne t uria ș. Câ t a m sta t în Ola nda , ha ba r n-a ve a m ce -
nse a mnă soa re le . Acum știu că nu poa te e xista pictură fă ră e l.
Soa re le a rză tor, cre d că e l e a ce l ce va ca re -mi lipse ște , ca re mă va
duce la ma turita te . Sunt înghe ţa t pâ nă -n mă duva oa se lor de ia rna
pa rizia nă , The o, și cre d că frigul ă sta mi-a pă truns și în pa le tă , și în
pe nsule . Nicioda tă n-a m putut izbuti ce va ce nu mă a tră ge a pe de -a
între gul. Ce -a r fi da că soa re le Africii a r goni tot frigul din mine și
mi-a r înflă că ra pa le ta ?...
— Hmm, mormă i The o, tre buie să ne ma i gâ ndim la a sta ,
poa te că a i dre pta te .
Pa ul Cé za nne dă du o pe tre ce re de a dio prie te nilor. Ta tă l lui îi
cumpă ra se o buca tă de pă mâ nt pe de a lul ca re domina Aix, și a cum
se întorce a a ca să , să -și clă de a scă a te lie rul.
— Ple a că din Pa ris, Vince nt, spuse e l și vino în Prove nce . Nu
la Aix, a colo e dome niul me u, da r unde va pe -a proa pe . În sud
soa re le e ma i fie rbinte și ma i cura t de câ t în orice pa rte a lumii. Ai
să gă se ști în Prove nce o lumină și niște culori de schise cum n-a i
ma i vă zut pâ nă a cum. Eu a m să ră mâ n a colo tot re stul vie ţii.
 — Și e u a bia a ște pt să ple c din Pa ris, să ri Ga uguin. Mă -ntorc la
tropice . Da că -ţi închipui, Cé za nne , că soa re le a de vă ra t e ce l din
Prove nce , a tunci tre buie să -l ve zi pe ce l din Ma rchize . Acolo lumina
soa re lui și culorile sunt tot a tâ t de pure ca și oa me nii.
— Voi a r tre bui să intra ţi în se cta ce lor ce se închină soa re lui!
spuse Se ura t.
— Eu, unul, a nunţă Vince nt, cre d că voi ple ca în Africa .
— Ei, e i, murmură La utre c, ne -a m învâ rtit de încă un De la croix
în fa șă !...
— Într-a de vă r, vre i să fa ci a sta , Vince nt? între bă Ga uguin.
— Da . Poa te că nu dintr-o da tă . Cre d c-a r tre bui să mă opre sc
ma i întâ i unde va în Prove nce și să mă obișnuie sc a colo cu soa re le .
— Nu poţi să te opre ști la Ma rsilia , spuse Se ura t, ora șul ă sta
143
a pa rţine lui Montice lli .
— Nu mă pot duce în Aix, ră spunse Vince nt, pe ntru că a pa rţine
lui Ce za nne ; Mone t a picta t în Antibe , ia r Ma rsilia a fost sfinţită de
„Fa da ”. Ei, a tunci, da ţi-mi o ide e , unde să mă duc?
— Sta i! strigă La utre c, știu locul ca re -ţi tre buie . Te -a i gâ ndit
vre oda tă la Arle s?
— Arle s? O ve che a șe za re roma nă , pa rcă ?
— Da . E a șe za t pe Ron, la două ore de Ma rsilia . Am fost o da tă
a colo. Sce ne le a frica ne a le lui De la croix pa r a ne mice pe lâ ngă
coloritul a ce ste i re giuni.
— Ce vorbe ști? E chia r a tâ t de pute rnic soa re le ?
— Pute rnic? Câ t să te înne bune a scă . Da r a rle zie ne le ! Supe rbe ,
ce le ma i frumoa se fe me i din lume . Pă stre a ză încă tră să turile pure
și de lica te a le stră moșilor gre ci și sta tura robustă și viguroa să a
cuce ritorilor roma ni. Și totuși, curios, a u și o notă orie nta lă ;
pre supun că se da tore ște inva zie i sa ra zinilor, din se colul a l
optule a . La Arle s a fost de scope rită a de vă ra ta Ve nus, Vince nt. E
cla r că sculptorul a a vut o a rle zia nă ca mode l.
— Pa r a tră gă toa re , după câ t spui, zise Vince nt.
144
— Așa și sunt, a ște a ptă însă să simţi mistra lul , și pe urmă să
stă m de vorbă .
— Ce e ste mistra lul? între bă Vince nt.
— Ai să ve zi tu câ nd a i să fii a colo, ră spunse La utre c zâ mbind.
— Cum e via ţa ? Scumpă ?
— În a fa ră de mâ nca re și a dă post, ca re costă ma i nimic, n-a i
pe ce che ltui ba nii. Da că vre i ne a pă ra t să ple ci din Pa ris, înce a rcă
a colo!
— Arle s... murmură Vince nt pe ntru sine . Arle s și a rle zie ne le .
Mi-a r plă ce a să picte z a se me ne a fe me i!
Pa risul îl tulbura se pe Vince nt. Bă use pre a mult a bsint, fuma se
pre a multe pipe , se lă sa se fura t de fe lurite a ctivită ţi. Ave a ne rvii
ră scoliţi. Simţe a dorinţa vie să ste a singur unde va unde să fie
liniște și să -și poa tă che ltui numa i pe ntru pictură toa tă e ne rgia lui
clocotitoa re . N-a ve a ne voie de câ t de un soa re fie rbinte , ca re să -i
pâ rguia scă între a ga cre a ţie . Ave a simţă mâ ntul că punctul
culmina nt a l vie ţii lui, forţa cre a toa re spre ca re nă zuise opt a ni
înde lunga ţi, e ra a cum ma i a proa pe ca oricâ nd. Știa că nimic din ce
picta se pâ nă a tunci nu e ra de va loa re ; poa te că nu ma i a ve a
îna inte a lui de câ t un scurt ră ga z în ca re să cre e ze ce le câ te va
ta blouri ca re să -i justifice via ţa .
— Cum spune Montice lli? „Tre buie să muncim din gre u, ze ci de
a ni, ca pâ nă la urmă a bia să pute m pă stra două -tre i portre te
a ute ntice .”
La Pa ris a ve a un tra i a sigura t, prie te nie și dra goste . Ave a
întotde a una un că min ca ld la The o. Știa că fra te le lui nu l-a r lă sa
nicioda tă să flă mâ nze a scă sa u să ce a ră de două ori ma te ria le de
pictură , știa că nu-i re fuza nimic din ce e a ce -i sta în pute re să -i
ofe re , și, ma i a le s, îi dă ruia toa tă înţe le ge re a .
Știa că în clipa în ca re va pă ră si Pa risul vor înce pe ne ca zurile .
Nu e ra în sta re să se gospodă re a scă fă ră The o. Jumă ta te din
vre me va umbla ia r ne mâ nca t. Va tre bui să tră ia scă în hote luri mici
și pră pă dite , să se fră mâ nte că nu-și poa te cumpă ra culorile la
timp, să -și înă bușe cuvinte le în pie pt în lipsa unui sufle t a propia t cu
ca re să schimbe o vorbă .
— Are să -ţi pla că la Arle s, îi spuse a doua zi Toulouse -La utre c.
E liniștit, n-o să te sâ câ ie nime ni. Că ldura e usca tă , coloritul
minuna t - e singurul loc din Europa unde poţi gă si o limpe zime
a propia tă de ce a a sta mpe lor ja pone ze . E pa ra disul pictorilor.
Da că n-a ș fi a tâ t de le ga t de Pa ris, a ș me rge și e u.
În se a ra a ce e a , The o și Vince nt se duse ră la un conce rt; se
câ nta Wa gne r. Se întoa rse ră de vre me a ca să și pe tre cură o oră
de pă nâ nd, în tihnă , a mintiri din copilă ria lor de la Zunde rt.
Dimine a ţa urmă toa re , Vince nt îi pre pa ră ca fe a ua lui The o și, după
ce fra te le să u ple că la „Goupil”, fă cu lună micul a pa rta me nt, ca re
nu ma i fuse se de re tica t de câ nd se muta se ră . Puse pe pe re ţi un
ta blou cu cre ve te roz, un portre t a l lui Père Ta nguy cu pă lă ria lui
rotundă de pa i. le Moulin d e la Gale e, un nud de fe me ie vă zut din
spa te și un studiu din Cha mps Elysé e s.
Se a ra , câ nd The o se întoa rse a ca să , gă si pe ma sa din sa lon un
bile t:

„Dragă Th eo,
Am plecat la Arles; îţi voi scrie im ed iat ce ajung.
Am pus câteva tablouri d e-ale m ele pe pereţi, ca să nu
m ă uiţi.
Te îm brăţișez,
Vincent”
CARTEA a VI-a
ARLES
 1. CUTREMUR SAU REVOLUŢIE?

Soa re le a rle zia n îl izbi în ochi; Vince nt simţi cum suliţe le lui
ne miloa se îi stră pung cre ște tul. Era ca un bulgă re , ca un vâ rte j de
vă pa ie lichidă , ga lbe n ca lă mâ ia , ca re scă lda tot a lba strul inte ns a l
ce rului într-o lumină orbitoa re . Arșiţa cumplită și limpe zime a
pe rfe ctă a a tmosfe re i îi dă de a u impre sia că se a fla într-o lume
nouă , ne obișnuită .
Coborî în zori din va gonul de cla sa a tre ia și o porni pe drumul
șe rpuitor ca re duce a de la ga ră spre Pla ce La ma rtine , o pia ţă
mă rginită într-o pa rte de che iul Ronului, ia r în ce a la ltă de niște
ca fe ne le și hote luri pră pă dite . Arle s i se a ște rnu în fa ţă , întins
pa rcă de mistria unui zida r pe spina re a de a lului, dormitâ nd sub
soa re le fie rbinte , tropica l.
Nu-și bă tu pre a mult ca pul cu gă sire a une i locuinţe ; intră în
primul hote l pe lâ ngă ca re tre cu, în Pla ce La ma rtine , „Hotel d e la
Gare” și închirie o ca me ră . Se gă se a u în e a un pa t de a la mă ce
scâ rţâ ia la ce a ma i mică mișca re , un urcior cră pa t, a șe za t într-un
lighe a n, și un sca un stinghe r. Proprie ta rul îi ma i a duse și o ma să
ne vopsită . În oda ie nu e ra loc să -și insta le ze șe va le tul, da r Vince nt
a ve a de gâ nd să picte ze toa tă ziua în a e r libe r.
Își a runcă va liza pe pa t și o zbughi a fa ră , să ce rce te ze
prive liștile . Din Pla ce La ma rtine se de sfă ce a u două drumuri
ducâ nd spre inima ora șului. În stâ nga , un drum ocolit, pe ntru
că ruţe , înconjura între a ga a șe za re și urca șe rpuind la rg spre
culme a de a lului, tre câ nd pe lâ ngă ve chiul for și a mfite a tru roma n.
Vince nt a pucă însă pe o ca le ma i scurtă , ca re se stre cura printr-un
la birint de stră duţe înguste , pa va te cu pia tră . După un lung urcuș,
a junse în Pla ce de la Ma irie , pâ rjolită de soa re . În drum, tre cu pe
lâ ngă ogră zi pie truite , ne prie te noa se , pe lâ ngă curţi pă tra te , ca re
pă re a u să fi ră ma s ne a tinse de pe vre me a roma nilor. Pe ntru a fi
fe rite de soa re le dogorâ tor, stră duţe le e ra u a tâ t de înguste , încâ t
pute a i a tinge a mbe le râ nduri de ca se doa r întinzâ nd mâ inile . Ca să
pună sta vilă mistra lului, stră zile se ră suce a u în loc, pe coa sta
de a lului, într-o întortoche re dispe ra tă : nu suia u în linie dre a ptă nici
mă ca r ze ce pa și. Era u pline de gunoa ie , de copii murda ri în ușile
ca se lor, totul învă luit într-o a tmosfe ră sinistră , de locuri bâ ntuite de
sta fii.
Pă ră si Pla ce de la Ma irie și, tre câ nd printr-o stră duţă scurtă ,
dă du în drumul principa l din spa te le ora șului. Tă ie a poi prin micul
pa rc și porni la va le , spre a re na roma nă . Să ri ca o ca pră din pia tră -
n pia tră , pâ nă câ nd a junse sus, pe cre a sta zidului. Se a șe ză pe un
bloc de pia tră , le gă nâ ndu-și picioa re le de a supra une i pră pă stii
a brupte , a dâ ncă de câ te va sute de me tri, își a prinse lule a ua și-și
a dmiră dome niul a l că rui stă pâ n și proprie ta r se numise singur.
Sub e l, ora șul se pră vă le a la va le , spre Ron, ca o ca sca dă
multicoloră . Acope rișurile ca se lor se îmbuca u unul într-a ltul,
a lcă tuind un moza ic încâ lcit și pe striţ. Ţigla lor, câ ndva roșie ,
ră scoa ptă de dogoa re a stă ruitoa re a soa re lui, împrumuta se a cum
toa te culorile , de la ga lbe nul ce l ma i pa lid și tra nda firiul de lica t de
scoică pâ nă la a lba strul a prig de le vă nţică și ca fe niul întune ca t a l
hume i.
Ape le la te și învolbura te a le Ronului fă ce a u o cotitură chia r la
poa le le de a lului pe ca re stă te a a nina t Arle s și porne a u a poi
nă va lnic spre sud, spre Me dite ra na . Fluviul e ra strâ ns între che iuri
de pia tră . Pe ce lă la lt ma l, ora șul Trinque ta ille a pă re a ca picta t pe
o ilustra tă . În spa te le lui Vince nt stră juia u munţii, la nţuri uria șe ,
înă lţâ ndu-se dre pt în sus, în lumina a lbă , limpe de . În fa ţa lui se
de sfă șura o pa nora mă boga tă : ogoa re cultiva te , live zi în floa re ,
dâ mbul Montma jour și vă i fe rtile , ră scolite de mii de bra zde
a dâ nci, toa te a dunâ ndu-se într-un punct înde pă rta t, în za re .
Da r ce e a ce -l buimă ce a cu de să vâ rșire e ra coloritul re giunii,
ca re -l fă cu să -și tre a că mâ na pe ste ochi, orbit. Ce rul e ra a lba stru,
da r de un a lba stru a tâ t de inte ns, a dâ nc, impla ca bil, încâ t pă re a să
nu ma i fie a lba stru de loc și să nu ma i a ibă nici o culoa re . Ve rde le
ogoa re lor întinse la picioa re le lui e ra chia r e se nţa culorii ve rzi,
de zlă nţuite în ne bunie . Soa re le inca nde sce nt, ga lbe n ca lă mâ ia ,
roșul-sâ nge riu a l pă mâ ntului, a lbul ţipă tor a l unui nor singura tic
a gă ţa t de a supra lui Montma jour și rozul me re u re împrospă ta t a l
live zilor... un a se me ne a colorit pă re a de ne cre zut. Cum să le
picte ze ? Cum a r pute a vre oda tă să convingă pe cine va că e le
e xista u a ie ve a , chia r da că izbute a să le tra nspună pe pa le ta lui?
Ga lbe n, a lba stru, ve rde , roșu, roz; na tura se de zlă nţuia în cinci
nua nţe chinuitoa re .
O luă pe drumul de că ruţe ca re duce a spre Pla ce La ma rtine , își
înhă ţă șe va le tul, vopse le le și pâ nza și o porni de -a lungul Ronului.
Pre tutinde ni, migda lii dă de a u în floa re . Lumina a lbă , orbitoa re a
soa re lui, oglindită în a pă , îi înjunghia dure ros ochii. Își uita se
pă lă ria la hote l. Soa re le îl a rde a prin roșul pă rului și-i a bsorbe a tot
frigul Pa risului, toa tă obose a la , de scura ja re a și sila cu ca re via ţa
cita dină îi împovă ra se sufle tul.
La un kilome tru în josul râ ului gă si un pod mobil, pe ca re
tocma i tre ce a o cotigă profila tă pe ce rul siniliu. Râ ul e ra a lba stru
ca un izvor de munte , ia r ma lurile - portoca lii, a ște rnute cu ia rbă
ve rde . Un grup de fe me i, în bluze groa se de pâ nză și cu bone te
multicolore , spă la u rufe la umbra unui pom singura tic.
Își insta lă șe va le tul, tra se a dâ nc a e r în pie pt și închise ochii.
Nime ni nu pute a prinde un a se me ne a colorit cu ochii de schiși. În
clipa a ce e a , i se spulbe ra ră de oda tă din minte toa te te oriile lui
Se ura t de spre pointillism -ul știinţific, discursurile ve he me nte a le lui
Ga uguin de spre primitivismul de cora tiv, a pa re nţe le de sub
supra fe ţe le solide a le lui Cé za nne , pe te le de culoa re și liniile
nă scute din ura plictisită a lui La utre c.
Din clipa a ce e a nu ră ma se de câ t e l singur, Vince nt.
Se întoa rse la hote l pe la ora prâ nzului. Se a șe ză la o mă suţă
din ba r și coma ndă un a bsint. Era pre a tulbura t, pre a încă rca t ca să
poa tă mâ nca . Un bă rba t de la o ma să a lă tura tă , vă zâ ndu-i mâ inile ,
fa ţa și ha ine le mâ njite de vopse a , intră în vorbă cu e l.
— Sunt zia rist, din Pa ris, înce pu e l. Mă a flu a ici de tre i luni și
strâ ng ma te ria l pe ntru o ca rte de spre dia le ctul prove nsa l.
— Eu a m sosit chia r a zi-dimine a ţă din Pa ris.
— Da , mi-a m da t se a ma . Ai de gâ nd să ră mâ i mult?
— Da . Așa cre d.
— Ascultă -mi sfa tul și la să -te pă guba ș. Arle s e locul ce l ma i
ne să nă tos de pe între g globul.
— Ce te fa ce să cre zi a sta ?
— Nu cre d. Știu. De tre i luni urmă re sc oa me nii de -a ici și te
a sigur că nu-i nici unul te a fă r. Uită -te numa i la e i. Uită -te în ochii
lor. Nu e xistă nici o fiinţă norma lă , între a gă la minte , în tot
Ta ra sconul.
— Mi se pa re curios ce spui, fă cu Vince nt.
— Într-o să ptă mâ nă a i să fii de a ce e a și pă re re cu mine .
Re giune a din jurul ora șului Arle s e ce a ma i crunt sfâ șia tă și
biciuită din între a ga Prove nce . Ai umbla t puţin prin soa re le ă sta ?
Ei, poţi a tunci să -ţi închipui ce e fe ct a re a supra a ce stor oa me ni,
ca re sunt tortura ţi zi de zi de lumina lui orbitoa re ? Îţi spun, le a rde
cre ie rii din ca p, nu a ltce va ! Și mistra lul! N-a i simţit încă mistra lul?
O, a tunci a ște a ptă să -l simţi! Biciuie ște fă ră milă ora șul două sute
de zile pe a n. Da că -nce rci să umbli pe și ra dă , te izbe ște de pe re ţii
ca se lor. Da că te a fli a fa ră , pe câ mp, te doboa ră la pă mâ nt și te
strive ște în pra f. Te ră stoa rnă și-ţi întoa rce sufle tul pe dos, pâ nă ce
simţi că nu ma i poţi îndura nici o clipă . Am vă zut cum vâ ntul ă sta
pă că tos smulge fe re stre le din ţâ ţâ ni, de zră dă cine a ză copa cii,
dă râ mă ga rdurile , șfichiuie oa me nii și a nima le le pe câ mp, de te
a ște pţi să -i ve zi rupţi în bucă ţi. Am sta t numa i tre i luni a ici, da r simt
că sunt ga ta să -mi pie rd și e u minţile . Mâ ine dimine a ţă o ște rg.
— Ești sigur că nu e xa ge re zi? între bă Vince nt. Arle zie nii mi s-a u
pă rut oa me ni norma li, a tâ t câ t i-a m vă zut e u a stă zi.
— Atâ t câ t i-a i vă zut a zi, da r a ște a ptă să -i cunoști ma i bine . Știi
ca re -i pă re re a me a ?
— Nu, ca re ? Vre i să be i un a bsint cu mine ?
— Mulţume sc. După pă re re a me a , Arle s sufe ră de e pile psie . Se
biciuie ște singur pâ nă la un a se me ne a gra d de e xcita re ne rvoa să ,
încâ t nu te ma i îndoie ști că , dintr-o clipă într-a lta , va izbucni într-o
criză viole ntă și va fa ce spume la gură .
— Și izbucne ște ?
— Nu! Asta -i pa rte a curioa să . Ajunge me re u la un punct
culmina nt, da r nicioda tă nu intră în criză . Am a ște pta t tre i luni să
vă d o e xplozie ori un vulca n e rupâ nd în Pla ce de la Ma irie . De
ne numă ra te ori a m cre zut că locuitorii vor înne buni toţi de oda tă și-
și vor tă ia unul a ltuia be re gă ţile ! Da r chia r în clipa câ nd e xplozia e
ga ta să izbucne a scă , mistra lul înce te a ză pe ntru câ te va zile , și
soa re le se a scunde după o pe rde a de nori.
— Pă i, râ se Vince nt, da că nu intră nicioda tă în criză , poţi să
ma i spui că Arle s sufe ră de e pile psie ? Ce zici?
— Nu, ră spunse zia ristul, da r pot să -l socote sc e pile ptoida l.
— Asta ce na iba ma i e ?
— Pre gă te sc un re porta j pe a ce a stă te mă pe ntru zia rul la ca re
lucre z. Articolul ă sta ne mţe sc mi-a da t ide e a .
Scoa se o re vistă din buzuna r și i-o întinse lui Vince nt pe ste
ma să .
— Doctorii ă știa a u studia t câ te va sute de oa me ni ca re
sufe re a u de boli ne rvoa se a se mă nă toa re cu e pile psia , da r ca re nu
a junge a u nicioda tă la crize . Uite , pe sche me le a ste a a u înre gistra t
curba a sce nde ntă a ne rvozită ţii și e xcită rii, pe ca re e i o nume sc
te nsiune vola tilă . Ei bine , în toa te ca zurile bolna vii a u dus-o într-o
fe brilita te me re u cre scâ ndă pâ nă la tre ize ci și cinci - tre ize ci și opt
de a ni. În me die , ca m pe la tre ize ci și șa se de a ni tre c printr-o
viole ntă criză de e pile psie . După a ce e a , ma i urme a ză încă vre o
șa se a cce se , în de curs de un a n sa u doi, și a dio!...
— Asta nu-i o vâ rstă la ca re să mori, spuse Vince nt. La tre ize ci
și ce va de a ni omul a bia înce pe să fie stă pâ n pe forţe le lui.
Zia ristul bă gă re vista îna poi în buzuna r.
— Ai să sta i ma i mult timp la hote lul ă sta ? Articolul me u e
a proa pe ga ta ; vre a u să -ţi trimit un e xe mpla r ime dia t ce se va
publica . Te oria me a e urmă toa re a : Arle s e un ora ș e pile ptoida l.
De se cole , pulsul îi zvâ cne ște din ce în ce ma i furtunos. Se a propie
de prima lui criză . E sigur că se va produce . Și a sta , de stul de
curâ nd. Câ nd se va întâ mpla , vom fi ma rtorii une i
înspă imâ ntă toa re ca ta strofe . Crime , ince ndie ri, violuri, distruge re
tota lă . Re giune a a sta nu poa te supra vie ţui la ne sfâ rșit a ce ste i stă ri
de supra e xcita re . Ce va tre buie să se întâ mple , și se va întâ mpla .
Eu o ște rg îna inte ca oa me nii să înce a pă a fa ce spume la gură ! Și te
sfă tuie sc și pe dumne a ta să vii cu mine !
— Mulţume sc, spuse Vince nt, mie -mi pla ce a ici. Acum mă duc
la culca re . Te ma i vă d mâ ine dimine a ţă ? Nu? Atunci îţi ure z noroc!
Și nu uita să -mi trimiţi a rticolul.
 2. MAȘINA DE PICTAT

În fie ca re dimine a ţă , Vince nt se scula îna inte a zorilor, se

îmbră ca și fă ce a un ma rș de ma i mulţi kilome tri pe ma lul râ ului
sa u prin ţinut, în că uta re a unui loc ca re să -l inspire . În fie ca re
se a ră se întorce a cu o pâ nză ga ta te rmina tă - te rmina tă , pe ntru că
ma i mult n-a ve a ce să -i fa că . După cină , se duce a dire ct la culca re .
De ve nise o ma șină de picta t, oa rbă , gră mă dind pâ nze le , una
după a lta , cu înfrigura re , fă ră să -și de a mă ca r se a ma ce fa ce .
Live zile ţinutului e ra u în floa re . Îl cuprinse o pa siune să lba tică să
le picte ze pe toa te . Nici nu se ma i gâ nde a la ce picte a ză . Picta pur
și simplu. Toţi ce i opt a ni de trudă inte nsă își gă se a u, în sfâ rșit,
e xpre sia într-o uria șă izbucnire de e ne rgie biruitoa re . Une ori, o
pâ nză înce pută în zori o te rmina pâ nă la a mia ză . Se întorce a îna poi
în ora ș, be a o ce a șca de ca fe a și se îndre pta gre oi în a ltă pa rte ,
purtâ nd sub bra ţ o pâ nză ne înce pută .
Nu știa da că ce e a ce picta e ra bun sa u ră u. Nici nu-i pă sa . Era
be a t de culoa re .
Nime ni nu-i vorbe a . Nu vorbe a cu nime ni. Ene rgia pe ca re n-o
dă ruia picturii o folose a în lupta împotriva mistra lului. Tre i zile pe
să ptă mâ nă tre buia să -și fixe ze șe va le tul cu ţă ruși bă tuţi în pă mâ nt.
Șe va le tul flutura încolo și-ncoa ce în vâ nt, ca un ce a rce a f pe o
frâ nghie de rufe . La că de re a nopţii, se simţe a a tâ t de zdrobit, de
pa rcă a r fi fost bă tut zdra vă n.
Nu purta nicioda tă pă lă rie , și soa re le să lba tic îi pâ rle a , înce t-
înce t, pă rul din cre ște tul ca pului. Noa pte a , câ nd ză ce a în pa tul de
a la mă , își simţe a ca pul încins de flă că ri. Soa re le îl să ge ta în ochi,
orbindu-l cu de să vâ rșire . Câ te oda tă nu ma i de ose be a ve rde le
câ mpiilor de a lba strul ce rului. Da r, câ nd se întorce a la hote l, își
dă de a se a ma că pâ nza e ra în bună pa rte tra nspune re a vie ,
scâ nte ie toa re a na turii.
Într-o zi pictă o liva dă cu pă mâ nt lilia chiu, împre jmuită de un
ga rd roșu și cu doi pie rsici tra nda firii profila ţi pe un ce r de un
a lba stru și un a lb triumfă tor.
— Cre d că ă sta e ce i ma i bun pe isa j pe ca re l-a m fă cut
vre oda tă , murmură e l.
La hote l îl a ște pta o scrisoa re , ca re -l ve ste a că Anton Ma uve
murise , la Ha ga . Scrise , în josul pe isa jului cu pie rsici Souvenir d e
145
Mauve , Vincent și Th eo și-l trimise pe a dre sa ca se i din
Uile boome n.
A doua zi dimine a ţa , de scope ri o liva dă de pruni în floa re . În
timp ce lucra , se iscă un vâ nt turba t, cu ră bufniri ritmice , ca
ta la zurile mă rii. În ră stimpuri, soa re le stră luce a , și florile a lbe
scâ nte ia u pe pomi. Continua totuși să picte ze , a me ninţa t în fie ca re
clipă să -și va dă șe va le tul doborâ t la pă mâ nt. Își a minte a de zile le
de la Sche ve ninge n, câ nd picta pe ploa ie , în mijlocul vâ rte jurilor de
nisip, împroșca t de spuma oce a nului. Pâ nza a ve a a cum e fe cte de
a lb cu mult ga lbe n și nua nţe de a lba stru cu lilia chiu. Câ nd te rmină
vă zu că pe pâ nză a pă ruse ce va ne a ște pta t, nici e l nu știa cum:
mistra lul.
— Lume a o să cre a dă că ta bloul ă sta l-a m picta t be a t, râ se e l
de unul singur.
Îi ve ni în minte un râ nd din scrisoa re a primită de la The o cu o
zi îna inte . Cu oca zia une i vizite la Pa ris, m ijnh eer Te rste e g se oprise
în fa ţa unui Sisle y și-i spuse se lui The o: „Nu-mi vine să cre d că
pictorul e ra tre a z câ nd a fă cut ta bloul a ce sta ”.
„Da că Te rste e g a r ve de a ta blourile me le din Arle s, gâ ndi e l, a r
spune cu sigura nţă c-a u fost picta te în plină criză de de lirium
tre me ns.”
Oa me nii din Arle s se ţine a u la dista nţă de e l. Îl ve de a u gonind
în zorii zile i, a fa ră din ora ș, cu șe va le tul gre u încă rca t în spa te , fă ră
pă lă rie , cu bă rbia a zvâ rlită îna inte , gră bit, cu ochii a prinși de
ne ră bda re . Îl ve de a u câ nd se întorce a se a ra , a vâ nd, în loc de ochi,
doi tă ciuni încinși, cre ște tul ca pului la fe l de roșu cum e ca rne a
crudă , ducâ nd sub bra ţ o pâ nză încă udă , cufunda t într-o discuţie
însufle ţită cu e l însuși. Ora șul îi nă scocise o pore clă , și toa tă lume a
146
o folose a : „Fou-roux ” !
„Poa te că sunt un ne bun roșcova n, își spune a e l, ce pot că
fa c?”
Proprie ta rul hote lului îl storce a pâ nă la ultimul fra nc. De
mâ nca re se gă se a gre u în ora ș, că ci a proa pe toţi oa me nii din Arle s
lua u ma sa a ca să . Re sta ura nte le e ra u scumpe . Le cutre ie ră pe
toa te , în că uta re a une i fa rfurii de supă bună , da r fă ră folos.
— E gre u să -mi pră jiţi câ ţiva ca rtofi, m ad am e? între bă e l într-un
loc.
— Imposibil, m onsieur.
— Atunci poa te a ve ţi puţin ore z...
— Ore z o să gă tim mâ ine .
— Da r ma ca roa ne ?
— N-a ma i fost loc pe plită pe ntru ma ca roa ne .
În ce le din urmă , se lă să pă guba ș și nu se ma i pre ocupă de
mâ nca re , hră nindu-se cu ce gă se a . Soa re le fie rbinte îi ţine a tre a ză
e ne rgia , în ciuda fa ptului că a corda a tâ t de puţină a te nţie
stoma cului. În locul une i a lime nta ţii să nă toa se , se îmbuiba cu
a bsint, tutun și cu pove stirile de spre Ta rta rin din Ta ra scon a le lui
Da ude t. Ne numă ra te le ore de inte nsă conce ntra re pe tre cute în fa ţa
șe va le tului îi biciuia u ne rvii. Ave a ne voie de stimule nte . Absintul îl
a ţâ ţa și ma i mult, ia r a doua zi sta re a de e xcita re cre ște a , șfichiuită
de mistra l și înfie rbâ nta tă de soa re .
Cu câ t îna inta va ra , totul pă re a să a rdă în jur. Nu se ma i ve de a
de câ t a ur, bronz și a ra mă , sub un ce r ve rde -a zuriu, a lbit de a rșiţă .
Tot ce că de a sub dogoa re a soa re lui că pă ta nua nţe de un ga lbe n
sulfuros. Pâ nze le lui de ve niră ma se de ga lbe n stră lucitor, a rză tor.
Știa că ga lbe nul nu ma i fuse se folosit în pictura e urope a nă de pe
vre me a Re na ște rii, da r a sta nu-l împie dica de loc. Culoa re a
ga lbe nă se scurge a din tuburi pe pâ nză și împie tre a a colo.
Ta blourile ie șe a u de nse , coa pte , tă bă cite de soa re le a rză tor și
mă tura te de vâ ntul să lba tic.
Era încre dinţa t că a picta un ta blou bun nu-i ma i ușor de câ t să
de scope ri un dia ma nt sa u o pe rlă . Ră mă se se încă ne mulţumit de
e l și de ce e a ce fă ce a , da r, într-un unghe r de sufle t, îi lică re a
spe ra nţa că , pâ nă la urmă , pictura lui va de ve ni ce e a ce tre buie .
Une ori și a ce a stă spe ra nţă pă re a o fa tă morga na . Da r nu simţe a că
tră ie ște de câ t a tunci câ nd trude a în fa ţa șe va le tului. Via ţă proprie
nu ma i a ve a de loc. Era , pur și simplu, un me ca nism, o ma șină
oa rbă de picta t, în ca re turna în fie ca re dimine a ţă ce va hra nă ,
lichid și vopse a , pe ntru ca la că de re a nopţii să scoa tă o pâ nză
te rmina tă .
Și a sta pe ntru ce ? Pe ntru vâ nza re ? Fire ște că nu. Știa că nime ni
nu vre a să -i cumpe re ta blourile . Atunci de ce se gră be a a tâ ta ? De
ce zore a și se vlă guia pictâ nd ze ci de pâ nze , câ nd sub pa tul lui
să ră că cios de a la mă nu ma i e ra loc pe ntru te a ncurile de ta blouri?
Re nunţa se la dorinţa de a a ve a succe s. Picta pe ntru că nu
pute a a ltfe l, pe ntru că a sta îl împie dica să -și ma i fră mâ nte minte a ,
pe ntru că -i a bă te a a te nţia . Pute a să tră ia scă fă ră ne va stă , fă ră
că min și copii, pute a să tră ia scă fă ră iubire și prie te nie , pute a să
tră ia scă fă ră să nă ta te și sigura nţa zile i de mâ ine , fă ră confort și
hra nă . Da r nu pute a tră i fă ră a ce l ce va , ca re e ra ma i pute rnic
de câ t e l însuși, ca re e ra via ţa lui: forţa și ta le ntul cre a tor.

147
3. „LE PIGEON”

Înce rcă să -și ca ute mode le , da r lume a din Arle s nu voia să -i

poze ze . Socote a u că -i picta prost și le e ra te a mă că prie te nii vor
fa ce ha z de portre te le lor. Știa bine că da că i-a r picta în ge nul
dră gă la ș a l lui Bougue re a u, oa me nii nu s-a r ma i fe ri să -i poze ze . Se
vă zu de ci ne voit să re nunţe la mode le și să lucre ze numa i în
mijlocul na turii.
Pe mă sură ce va ra se pâ rguia , a rșiţa de ve ni tot ma i cumplită ,
ia r vâ ntul înce tă să ma i ba tă . Lumina în ca re lucra tre ce a tre pta t de
la ga lbe n-ve rzui la ga lbe n-a uriu, dobâ ndind nua nţe tot ma i pa le . Își
a minte a a de se a de pictura lui Re noir, cu linia e i a tâ t de pură și de
cla ră . La fe l a pă re a u toa te și în a e rul limpe de din Prove nce ,
a idoma ca un sta mpe le ja pone ze .
Într-o zi, în zori, ză ri o fa tă cu un te n a ră miu, cu pă rul blond
bă tâ nd în a rgintiu, cu ochii ce nușii, îmbră ca tă într-o bluză de
sta mbă roz-pa l, sub ca re se ghice a u sâ nii împliniţi, ta ri și mici. Era
o fe tișca nă e le me nta ră ca pă mâ ntul ogoa re lor, fe ciore lnică în toa te
liniile trupului.
Ma ma e i, îmbră ca tă în ga lbe n murda r și a lba stru de colora t
a pă re a , în lumina pute rnică a soa re lui, proie cta tă pe un stra t de
flori stră lucitoa re , a lbe ca ză pa da și ga lbe ne ca șofra nul. Primiră
să -i poze ze câ te va ore în schimbul une i sume mici.
Gâ nd se întoa rse în se a ra a ce e a la hote l, bă gă de se a mă că
gâ ndurile îi tot fuge a u la fa ta cu te n a ră miu. Somnul nu voia să
vină . Știa că în Arle s e xista u a numite ca se , vizita te ma i a le s de
zua vi, a dică de ne grii ca re -și fă ce a u instrucţia în râ ndurile a rma te i
fra nce ze . Auzise că ta riful e ra înde obște cinci fra nci.
Tre cuse ră luni de zile de câ nd nu ma i vorbise cu vre o fe me ie
de câ t pe ntru a -i ce re o ce a șcă de ca fe a sa u o pungă de tutun. Își
a minti de vorbe le de dra goste pe ca re i le spune a Ma rgot, de
mâ ngâ ie re a de ge te lor e i pe obra z, de ploa ia de să rută ri
dră gă stoa se ca re urma .
Să ri în picioa re , stră bă tu gră bit Pla ce La ma rtine și pă trunse în
la birintul întune ca t a l ca se lor de pia tră . În timp ce urca , de unde va ,
de sus, a uzi ră cne te și tă ră boi. O rupse la fugă într-a colo și, în
scurtă vre me , a junse în fa ţa ușii unui borde l, în Rue de s Ricole e s,
tocma i câ nd ja nda rmii încă rca u într-o că ruţă doi zua vi înjunghia ţi
de niște ita lie ni be ţi. Fe surile roșii a le solda ţilor ză ce a u într-o ba ltă
de sâ nge pe ca lda râ mul colţuros a l stră zii. Ja nda rmii îi îmbrâ nce a u
pe ita lie ni spre închisoa re , în timp ce mulţime a furioa să se re pe ze a
după e i urlâ nd:
— Spâ nzura ţi-i! Spâ nzura ţi-i!
Profită de învă lmă șe a lă și se stre cură ne vă zut în „Maison d e
Tolérance, Num éro 1” , din Rue de s Ricole e s. Louis, proprie ta rul, îi
ură bun ve nit și-l conduse într-o mică încă pe re , pe stâ nga , unde
câ te va pe re chi consuma u bă uturi.
— Am o fa tă foa rte dră guţă pe ntru dumne a voa stră , spuse
Louis. Doriţi s-o ve de ţi? Da că nu vă pla ce Ra che l, vă pute ţi a le ge
a lta , de sigur.
— Vre a u s-o vă d.
Se a șe ză la o ma să și-și a prinse lule a ua . De -a fa ră , din hol, se
a uzi un râ s și a poi își fă cu a pa riţia , în pa s de da ns, o fa tă . Se lă să
ușor pe sca unul din fa ţa lui Vince nt și-i zâ mbi.
— Eu sunt Ra che l, zise e a .
— O, e xcla mă e l, da r nu e ști de câ t un copil!
— Am șa ispre ze ce a ni, spuse Ra che l mâ ndră .
— Și de câ nd e ști a ici?
— La Louis? De -un a n.
— Sta i, să te vă d ma i bine .
Lumina ga lbe nă a lă mpii cu ga z e ra chia r în spa te le e i și fa ţa îi
ră mă se se în umbră ; își re ze mă ca pul de pe re te și-și îndre ptă
bă rbia în sus, spre lumină , ca Vince nt s-o poa tă ve de a .
Ave a o figură rotundă , plină , ochi ma ri, a lba ștri, lipsiţi de
e xpre sie , bă rbia și gâ tul că rnoa se . Pă rul ne gru e ra ră sucit în vâ rful
ca pului, ce e a ce fă ce a ca fa ţa -i să se me ne și ma i mult cu o minge .
Nu a ve a pe e a de câ t o rochie subţire , imprima tă și o pe re che de
sa nda le . Sfâ rcurile sâ nilor rotunzi împunge a u spre e l ca niște
de ge te a cuza toa re .
— Ești dră guţă , Ra che l.
Un zâ mbe t luminos, de copil, a pă ru în ochii e i pustii. Se ră suci
și-i luă mâ na într-a le e i.
— Îmi pa re bine că -ţi pla c, zise e a . Sunt încâ nta tă să pla c
bă rba ţilor. Asta fa ce via ţa ma i frumoa să , nu-i a șa ?
— Da . Da r tu mă pla ci?
— Cre d că e ști de stul de nostim, Fou-roux !
— Fou-roux l De ci mă cunoști!
— Te -a m vă zut în Pla ce La ma rtine . De ce tre ci me re u ca o
furtună cu le gă tura a ia în spina re ? Și de ce nu porţi pă lă rie ? Nu te
a rde soa re le ? Ochii ţi-s roșii de tot. Nu te dor?
El râ se de na ivita te a copile i.
— Ești foa rte dulce , Ra che l. Vre i să -mi spui pe nume le me u
a de vă ra t?
— Cum?
— Vince nt.
— Nu, îmi pla ce ma i mult Fou-roux . Te supe ri da c-o să -ţi spun
a șa ? Și-a cum, da i ce va de bă ut? Bă trâ nul Louis mă pâ nde ște din
hol.
Își tre cu de ge te le pe ste gâ t; Vince nt le urmă ri cum se a funda u
în ca rne a moa le . Zâ mbi cu ochii e i a lba ștri, goi și Vince nt își dă du
se a ma că voia să pa ră fe ricită doa r ca să -l dispună pe e l. Ave a
dinţii re gula ţi, da r ne gri; buza de jos, că rnoa să , se ră sfrâ nge a
a tingâ nd a proa pe cuta orizonta lă de de a supra bă rbie i pline .
— Coma ndă o sticlă de vin, spuse e l, da r nu pre a scumpă , că n-
a m mulţi ba ni.
Câ nd li se a duse vinul, Ra che l zise :
— N-a i vre a s-o be m în ca me ra me a ? E ma i intim a colo.
— Sigur că da .
Urca ră un șir de tre pte de pia tră și intra ră în că mă ruţa fe te i.
Ave a un pa t îngust, o ma să , un sca un, ia r pe pe re ţii a lbi a tâ rna u
ma i multe me da lioa ne în culori. Două pă puși strica te trona u în
mijlocul me se i.
— Le -a m a dus cu mine de -a ca să , zise e a . Uite , Fou-roux , ia -le .
Ăsta e Ja cque s și a sta e Ca the rine . Mă juca m de -a ta ta și de -a
ma ma cu e le . O, Fou-roux , ce ca ra ghios a ră ţi a șa !
Vince nt ră ma se zâ mbind proste ște cu câ te o pă pușă în fie ca re
mâ nă , pâ nă câ nd fa ta se opri din râ s. Apoi Ra che l îi luă pă pușile
din mâ ini, le a runcă pe ma să , își zvâ rli sa nda le le într-un colţ și lă să
să -i a lune ce rochia de pe ca .
— Sta i jos, Fou-roux , și ha i să ne jucă m de -a ta ta și de -a ma ma .
Tu a i să fii ta ta și e u ma ma . Îţi pla ce să te joci a șa ?
Era scurtă , groa să , cu coa pse bomba te , cu o a dâ ncitură sub
sâ nii a scuţiţi și cu pâ nte ce le rotund, durduliu.
— Ra che l, zise Vince nt, da că a i de gâ nd să -mi spui Fou-roux , să
știi că a m și e u un nume pe ntru tine .
Ra che l bă tu din pa lme și-i să ri în bra ţe .
— Oh, spune -mi-l! îmi pla ce să mi se de a nume noi!
— Am să -ţi spun „Le Pigeon”.
Ochii lui Ra che l că pă ta ră o e xpre sie jignită și mira tă .
— De ce tocma i porumbe l, pa pa ?
El îi mâ ngâ ie ușor pâ nte ce le rotund, cupid.
— Pe ntru că a ră ţi ca un porumbe l, cu ochii tă i blâ nzi și cu
burtica ta umfla tă .
— E dră guţ să fii porumbe l?
— O, da , porumbe ii sâ nt foa rte dră gă la și și me rită să -i
îndră ge ști... a șa cum me riţi și tu!
Ra che l se întinse spre e l, îl să rută pe ure che , a poi să ri din pa t
și a duse două pa ha re ma ri pe ntru vin.
— Ce ure chiușe nostime a i, Fou-roux ! spuse e a , între două
sorbituri de vin roșu.
Câ nd be a , își vâ ră na sul în pa ha r, cum fa c copiii.
— Îţi pla c? o între bă e l.
— Da . Sta t a șa de moi și rotunde , ca a le unui că ţe luș.
— Atunci ţi le dă ruie sc.
Ra che l râ se ta re . Își duse pa ha rul la buze , a poi chicoti din nou;
o pică tură de vin roșu îi că zu pe sâ nul stâ ng, se pre linse pe
pâ nte ce le e i de porumbe l și dispă ru în triunghiul ne gru.
— Ești dră guţ, Fou-roux . Toa tă lume a zice de spre tine c-a i fi
ne bun. Da r nu e ști, nu-i a șa ?
Vince nt se strâ mbă .
— Numa i un pic, fă cu e l.
— Și vre i să fii iubitul me u? între bă Ra che l. N-a m ma i a vut iubit
de pe ste o lună . Vre i să vii la mine în fie ca re noa pte ?
— Mă te m că n-a m să pot ve ni chia r, în fie ca re noa pte , Pigeon.
Ra che l se bosumflă .
— De ce nu?
— Pă i, printre a lte le , pe ntru că n-a m ba ni.
Pusă pe joa că , Ra che l îl pișcă de ure che a dre a ptă .
— Da că n-a i cinci fra nci, Fou-roux , îţi ta i ure che a și mi-o da i
mie ? Mi-a r plă ce a să fie a me a ! Aș pune -o pe ma să și m-a ș juca în
fie ca re se a ră cu e a .
— Bine , da r da că îţi a duc cinci fra nci mi-o da i îna poi, nu?
— O, Fou-roux , e ști a șa de ha zliu și de dră guţ, a ș vre a ca toţi
bă rba ţii ca re vin pe -a ici să fie ca tine !
— Nu-ţi pla ce a ici?
— O, ba da , mă distre z bine și-mi pla ce tot... a dică sta i, a fa ră
de zua vi.
Ra che l lă să pa ha rul de vin din mâ nă și își încolă ci bra ţe le cu
dră gă lă șe nie în jurul gâ tului lui Vince nt. Îi simţe a pâ nte ce le moa le
lipit de ve stă , și vâ rfurile sâ nilor, ca niște muguri, îl a rde a u. Își
îngropă gura într-a lui. Și e l se tre zi să rutâ ndu-i inte riorul moa le ,
ca tife la t a l buze i.
— Ai să ma i vii să mă ve zi, Fou-roux ? N-a i să mă uiţi și să te
duci la a lta ?
— Am să ma i vin, Pigeon.
— Și-a cum ce fa ce m? Ne jucă m de -a ta ta și de -a ma ma ?
Câ nd ple că , după o jumă ta te de oră , e ra chinuit de o se te ce nu
pute a fi stinsă de câ t de ne numă ra te pa ha re de a pă re ce și cura tă .
 4. POȘTAȘUL

De la o vre me , Vince nt obse rvă că o vopse a cu câ t e ra ma i fin

pisa tă cu a tâ t se îmbiba ma i mult de ule i; ule iul e ra numa i me diul
ca re pă stra culoa re a . Da r nu dă du nici o importa nţă a ce stui lucru,
ma i a le s că nu-i pă sa da că pâ nze le lui că pă ta u o înfă ţișa re ma i
a spră . Așa că , în loc să cumpe re culori ca re fuse se ră pisa te pe
pia tră ore -n șir, la Pa ris, se hotă rî să și le a me ste ce singur. The o îl
ruga se pe Père Ta nguy să -i trimită fra te lui să u ce le tre i cromuri,
ma la hitul, sta cojiul, miniul portoca liu, coba ltul și ultra ma rinul. Și
Vince nt le pisa a cum în că mă ruţa lui de la hote l. În a ce st chip, nu
numa i că -l costa u ma i puţin culorile , da r e ra u și ma i proa spe te și
dura u ma i mult.
Apoi înce pu să fie ne mulţumit de ca lita te a pâ nze i pe ca re picta .
Stra tul subţire de ghips cu ca re e ra a cope rită pâ nza nu a bsorbe a
culoa re a lui, pusă din be lșug. The o îi trimise suluri de pâ nză
ne pre pa ra tă , și e l sta noa pte a și a me ste ca ghipsul într-un
ca strona ș, întinzâ ndu-l a poi pe pâ nza pe ca re picta a doua zi.
Ge orge s Se ura t îi de schise se ochii a supra importa nţe i ra me i la
un ta blou. Câ nd îi trimise lui The o prime le pâ nze din Arle s, îi
indică și ce le mn să fie folosit pe ntru ra me și în ce culoa re să fie
vopsit. Da r tot n-a vu liniște pâ nă ce nu-și vă zu picturile înca dra te în
ra me fă cute de e l însuși. Cumpă ra stinghii simple de le mn, le tă ia
pe mă sură și le vopse a a poi într-o culoa re ca re să se potrive a scă
ta bloului.
Își pre pa ra culorile , își fă ce a singur ca dre le , își unge a pâ nze le
cu ghips, le picta , a poi le înră ma .
„Pă ca t că nu pot să -mi cumpă r singur ta blourile ! murmură e l.
Atunci chia r că n-a ș ma i a ve a ne voie de nime ni!”
Mistra lul înce pu să sufle din nou. Toa tă na tura e ra de zlă nţuită .
Ce rul pă re a de sticlă și a e rul e ra foa rte usca t. Se lă sa se un frig
pă trunză tor, în ciuda soa re lui ca re stră luce a . Pictă o na tură moa rtă
în oda ia lui: o ca fe tie ră din sma lţ a lba stru, o ce a șcă a lba stră cu
a uriu și o ca nă de la pte în pă tră ţe le a lb cu a lba stru, a lă turi de un
ulcior de ma jolică a lba stră , cu un de se n roșu, ve rde și ca fe niu, și,
în sfâ rșit, două portoca le și tre i lă mâ i.
Câ nd se potoli vâ ntul, ie și ia r din ca să și pictă un pe isa j cu
podul de fie r de la Trinque ta ille , în ca re ce rul și a pe le Ronului
e ra u de culoa re a a bsintului, che iurile - lilia chii, silue te le oa me nilor
re ze ma ţi în coa te de pa ra pe t - întune ca te , ia r podul de fie r - de un
a lba stru ta re , cu o notă vie de portoca liu pe un fond ne gru și o
tră să tură de un ve rde pute rnic de ma la hit. Înce rca să re de a a ce l
ce va de prima t și de prima nt ca re plute a în a tmosfe ră .
În loc să copie ze fide l ce e a ce i se înfă ţișa îna inte a ochilor,
înce pu să folose a scă în mod a rbitra r culorile , ca să se e xprime cu
ma i multă vigoa re . Era a de vă ra t, fă ră îndoia lă , ce spuse se Pissa ro,
la Pa ris: „Tre buie să e xa ge re zi, cu îndră zne a lă , e fe cte le pe ca re le
produc culorile , fie prin a rmonia , fie prin disona nţa lor ”. În pre fa ţa
lui Ma upa ssa nt la Pierre et Jean gă si a ce e a și ide e : „Artistul a re
libe rta te a de a e xa ge ra , de a cre a în roma nul să u o lume ma i
frumoa să , ma i simplă , ma i mâ ngâ ie toa re de câ t ce a în ca re tră im”.
O zi între a gă munci din gre u, fă ră nici o clipă de ră ga z, printre
la nurile de grâ u bă tute de soa re , ca să prindă pe pâ nză un câ mp
a ra t: un ogor ma re , cu bulgă ri viole ţi de pă mâ nt, boltindu-se spre
za re ; un se mă nă tor în a lba stru și a lb; în de pă rta re , un la n cu grâ u
mic, copt, și, pe ste toa te , un ce r ga lbe n cu un soa re și ma i ga lbe n.
Era sigur, criticii pa rizie ni a r spune că lucre a ză pre a re pe de .
Da r e l nu e ra de a ce e a și pă re re . Oa re nu e moţia și since rita te a
simţă mâ ntului pe ca re -l înce rca în fa ţa na turii îi dă de a u impuls? Și
da că e moţiile e ra u une ori a tâ t de pute rnice încâ t picta a proa pe
fă ră să -și de a se a ma că picte a ză , da că une ori tră să turile de pe ne l
își urma u una a lte ia cu iuţe a la și coe re nţa cuvinte lor în vorbire ,
știa că , după a ce e a , vor ve ni și zile gre oa ie , lipsite de inspira ţie .
Tre buia de ci să ba tă fie rul câ t e ca ld și să -l pună de opa rte .
Își prinse șe va le tul cu o cure a în spa te și porni gră bit spre ca să ,
pe drumul de la poa le le de a lului Montma jour. Me rge a re pe de , și,
curâ nd, a junse din urmă un bă rba t și un copil, ca re pă șe a u a ga le
în fa ţa lui. Îl re cunoscu pe bă rba t, e ra bă trâ nul Roulin, facteur d es
148
postes în Arle s. I se întâ mpla se a de se a să ste a în ca fe ne a a lă turi
de e l, și de multe ori voise să intre în vorbă , da r nu se ivise
prile jul.
— Bună ziua , m onsieur Roulin.
— A, dumne a ta e ști, pictorul, spuse Roulin. Bună ziua . Am ie șit
cu bă ia tul la plimba re , ca de obice i, duminica după ma să .
— Frumoa să zi, nu?
— Da , minuna tă , ma i a le s că nu suflă ble ste ma tul ă sta de
mistra l. Ai picta t ce va a zi, m onsieur?
— Da .
— Sunt un ne știutor, monsie ur și nu mă price p de loc la a rtă .
Da r m-a ș simţi onora t da că mi-a i a ră ta și mie ta bloul.
— Cu plă ce re .
Bă ia tul fugi îna inte , jucâ ndu-se . Vince nt și Roulin me rge a u
a lă turi. În vre me ce Roulin prive a ta bloul, Vince nt se uita la e l.
Roulin purta pe ca p șa pca lui a lba stră de poșta ș. Ave a ochi blâ nzi,
da r iscoditori, și o ba rbă lungă , pă tra tă , ondula tă , ca re -i a scunde a
în între gime gâ tul și gule rul, re vă rsâ ndu-se în va luri pe ste ha ina
a lba stră de uniformă . Vince nt simţi la e l a ce e a și blâ nde ţe și
înclina re spre visa re ca re -l a tră se se și la Père Ta nguy. Era pa te tic în
simplita te a lui, și fa ţa ne cioplită de ţă ra n pă re a ne la locul e i,
înca dra tă în ba rba a ce e a boga tă de înţe le pt gre c.
— Sunt un ne știutor, m onsieur, re pe tă Roulin, și o să mă ie rţi că -
mi da u cu pă re re a . Da r la nurile dumita le de grâ u îmi pa r la fe l de
vii ca ă la de colo, pe lâ ngă ca re a m tre cut a dine a uri, câ nd te -a m
vă zut pictâ nd.
— Așa da r, îţi pla ce ?
— Știu e u? Pot să spun doa r a tâ t: mă fa ce să simt ce va , a ici,
înă untru.
Își tre cu mâ na în sus, pe ste pie pt.
Se opriră o clipă la poa le le de a lului Montma jour. Soa re le
a pune a , roșu, pe ste ve che a mâ nă stire , și ra ze le lui pie zișe
ince ndia se ră în flă că ri portoca lii trunchiurile și frunzișul pinilor
ca re se înă lţa u printre bolova nii pră vă liţi; a lte pâ lcuri de pini, de
un a lba stru de Prusia , se profila u în de pă rta re pe ce rul
tra nspa re nt, ve rde -a lbă strui. Nisipul a lb și bolova nii înă lbiţi, risipiţi
printre copa ci, că pă ta u de a se me ne a re fle xe a lbă strii.
— Și a sta a re via ţă , nu, m onsieur? între bă Roulin.
— Da , și va ma i a ve a chia r după ce noi nu vom ma i fi, Roulin.
Me rse ră ma i de pa rte , vorbind liniștit, prie te ne ște . Nimic nu e ra
supă ră tor în cuvinte le lui Roulin. Era un om simplu și gâ ndurile lui,
de și na ive , a ve a u totuși profunzime . Din ce i o sută tre ize ci și cinci
de fra nci pe ca re -i câ știga luna r, tră ia împre ună cu ne va sta și cu
ce i pa tru copii. De două ze ci și cinci de a ni, de câ nd e ra poșta ș, nu
fuse se a va nsa t nici mă ca r o da tă și nu primise de câ t ne înse mna te
sporuri de sa la riu.
— Câ nd e ra m tâ nă r, m onsieur, urmă e l, mă gâ nde a m mult la
Dumne ze u. Da r, o da tă cu tre ce re a a nilor, a m uita t și de e l. Ma i
dă inuie , cre d, în la nul a ce la pe ca re l-a i picta t și în a pusul de soa re
de pe Montma jour, în schimb, câ nd mă gâ nde sc la oa me ni... și la
lume a pe ca re a u fă cut-o...
Pe ste drumul șe rpuit de ţa ră cobora înce t înse ra re a . Prime le
ste luţe se ive a u prin pe rde a ua gre a , de coba lt, a nopţii. Ochii
blâ nzi, ne vinova ţi a i poșta șului ce rce ta u fa ţa lui Vince nt.
— Roulin, vre i să -mi fa ci o plă ce re ? La să -mă să -ţi fa c portre tul.
Oa me nii din Arle s nu vor să -mi poze ze .
— M-a ș simţi onora t, m onsieur. Da r de ce vre i să mă picte zi
tocma i pe mine ? Nu sunt un om pre a chipe ș.
— Da că a r e xista un Dumne ze u, Roulin, cre d c-a r a ve a ba rbă și
ochii la fe l că a i dumita le .
— Îţi râ zi de mine , m onsieur!
— Nu, de loc, spun doa r ce gâ nde sc.
— Vre i să vii mâ ine se a ră să ie i cina cu noi? Nu mâ ncă m cine
știe ce , da r vom fi fe riciţi să te a ve m în mijlocul nostru.
Mad am e Roulin e ra o fe me ie simplă , ţă ra ncă ; îi a minti oa re cum
de m ad am e De nis. Pe fa ţa de ma să cu pă tră ţe le roșii și a lbe se
a fla u o cră ticioa ră cu mâ nca re de ca rtofi, pâ ine de ca să și o sticlă
de vin a cru. După ma să , stâ nd de vorbă cu poșta șul, Vince nt o
de se nă pe m ad am e Roulin.
— În timpul re voluţie i a m fost re publica n, pove ste a Roulin, da r
vă d că n-a m câ știga t nimic. Fie că stă pâ nii sunt re gi, fie că se
che a mă miniștri, noi, oa me nii să rma ni, sunte m tot a tâ t de
nă pă stuiţi ca și îna inte . Am cre zut că , da că o să fie re publică , vom
tră i cu toţii ma i bine .
— A, nu, Roulin!
— Toa tă via ţa a m înce rca t să înţe le g, m onsieur, de ce un om
tre buie să a ibă ma i mult de câ t a ltul, de ce unul tre buie să
munce a scă din gre u, în timp ce ve cinul lui stă de opa rte și
trâ ndă ve ște . Poa te că sunt pre a ne știutor ca să înţe le g. Cre zi,
m onsieur, că da c-a ș fi ma i învă ţa t a ș fi în sta re să price p ma i bine
lucrurile a ste a ?
Vince nt întoa rse re pe de privire a spre Roulin ca să va dă da că
nu vorbise în bă ta ie de joc. Da r pe fa ţa lui e ra întipă rită a ce e a și
e xpre sie de simplă na ivita te .
— Ehe i, prie te ne ! spuse e l. Ce i ma i mulţi dintre oa me nii
învă ţa ţi pa r să înţe le a gă foa rte bine a ce a stă sta re de lucruri. Da r
e u sunt la fe l de ne știutor ca și dumne a ta și n-a m să fiu nicioda tă
în sta re s-o înţe le g sa u să fiu de a cord cu e a .

5. CASA CEA GALBENĂ

Se scula cu noa pte a în ca p, o porne a pe jos ca le de tre i-pa tru

ore , pâ nă gă se a colţul de na tură ca re -l a tră ge a și a poi picta pâ nă
se lă sa întune ricul.
Să umbli de unul singur, ze ce -doispre ze ce kilome tri, pe un
drum pustiu de ţa ră , nu e ra pre a plă cut, da r a tinge re a
mâ ngâ ie toa re a pâ nze i ude de sub bra ţ îi ţine a de urâ t. Pictă șa pte
ta blouri ma ri în șa pte zile . La sfâ rșitul să ptă mâ nii se simţi vlă guit.
Va ra fuse se încâ ntă toa re , și e l i se dă ruise cu totul. Acum însă
izvorul inspira ţie i îi se ca se . Mistra lul înce puse ia r să sufle furios,
stâ rnind nori de pulbe re ca re pudra u copa cii. Vince nt se vă zu
ne voit să se opre a scă din lucru. Dormi șa ispre ze ce ore fă ră
între rupe re .
Urma ră zile de ina ctivita te . Da r nu se pute a bucura de a ce st
ră ga z pe ntru că nu ma i a ve a ba ni, ia r ce i cincize ci de fra nci de la
fra te le lui urma u să sose a scă a bia pe ste câ te va zile . Și nu The o
purta vina . El îi trimite a re gula t ba nii - din ze ce în ze ce zile - și, pe
de a supra , toa te ma te ria le le ne ce sa re pe ntru pictură . Vince nt însă ,
ne ră bdă tor să -și va dă înca dra te ultime le pâ nze , coma nda se ma i
multe ra me de câ t îi îngă duia punga . Vre me de pa tru zile tră i doa r
cu două ze ci și tre i de ca fe le și o pâ ine , lua tă pe da torie de la
bruta r.
În sta re a de ne rvozita te în ca re se a fla , se înve rșună împotriva
propriilor sa le lucră ri. Socote a că ta blourile lui nu sunt pe mă sura
e forturilor de puse de The o. Dorise întotde a una să le poa tă vinde ,
ca să -i îna poie ze fra te lui să u ba nii pe ca re -i che ltuia cu e l. Le
ce rce tă unul câ te unul și-și spuse a mă râ t că nu va lora u câ t
costa se ră . Chia r da că , din câ nd în câ nd, se întâ mpla să -i
izbute a scă vre un studiu, știa că l-a r fi costa t ma i ie in da că l-a r fi
cumpă ra t de la un a lt pictor.
În tot lungul ve rii, ide ile unor noi ta blouri îl nă pă dise ră ca
roiurile de a lbine . De și e ra a tâ t de singur, n-a vuse se timp nici să
simtă , nici să se gâ nde a scă la a ltce va . Nu fă cuse de câ t să me a rgă
îna inte , ca o locomotivă . Acum își simţe a cre ie rii sle iţi și n-a ve a
ba ni nici pe ntru hra nă , nici ca să -și poa tă îngă dui, une ori, câ te -o
vizită la Ra che l. Ajunse se la concluzia că tot ce picta se în timpul
ve rii e ra ne izbutit, lipsit de orice va loa re .
„Oricum, își spuse e l, o pâ nză picta tă pre ţuie ște ma i mult de câ t
una ne picta tă . Nici nu a m a ltă pre te nţie ; a sta pa re o justifica re
de stul de bună ca să me rite să picte zi ma i de pa rte .”
Era încre dinţa t că e suficie nt să ste a în Arle s pe ntru ca
pe rsona lita te a lui a rtistică să se de sfă șoa re în toa tă forţa e i. Via ţa
e scurtă , zile le tre c re pe de . Ca pictor, rostul lui e ra să picte ze .
„De ge te le a ste a , de pictor, a le me le de vin tot ma i mlă dioa se ,
gâ nde a e l, chia r da că în re st fiinţa me a se de scompune .”
O da tă , întocmind o listă lungă de culori ca să i-o trimită lui
The o, își dă du se a ma că nici o culoa re de pe lista lui nu s-a r fi a fla t
pe pa le ta vre unui pictor ola nde z, fie e l Ma uve , Ma ris sa u
We isse nbruch. Arle s de să vâ rșise ruptura dintre pictura lui și
tra diţia ola nde ză .
În ziua câ nd îi sosiră ba nii a flă de un birt unde , în schimbul
unui fra nc, se pute a mâ nca un prâ nz de stul de bun. Birtul a ve a o
înfă ţișa re ciuda tă în ca re pre domina culoa re a ce nușie : pode a ua
e ra din bitum ce nușiu, ca pa va jul stră zii, ta pe tul de pe pe re ţi tot
ce nușiu, obloa ne le ve rzi, întotde a una închise , ia r ușa - a cope rită
de o pe rde a ma re , ve rde , me nită să împie dice pă trunde re a
pra fului. Un mă nunchi de ra ze stră lucitoa re se stre cura , subţire ca
la ma unui cuţit, prin cră pă tura unui oblon.
După ce se odihni ma i bine de o să ptă mâ nă , îi tre cu prin minte
să picte ze pe isa je nocturne . Pictă re sta ura ntul ce nușiu, cu pa tronii
ca re -și lua u ma sa și che lne riţe le tre bă luind în jur. Pictă ce rul de
noa pte , a șa cum se ve de a din Pla ce La ma rtine , de ns ca un coba lt
ca ld, bă tut în mii de ste le prove nsa le . Cutre ie ră drumurile din
a fa ra ora șului și pictă chipa roșii în lumina lunii.
„Café d e nuit” ţine a de schis toa tă noa pte a ; își gă se a u a colo
a dă post fe l de fe l de indivizi ca re n-a ve a u ba ni pe ntru ca me ră la
hote l, sa u ca re e ra u pre a be ţi ca să -i ma i poa tă urni cine va . Într-o
noa pte prinse pe pâ nză te ra sa ca fe ne le i, într-o a lta , inte riorul.
Înce rcă să înfă ţișe ze pustiitoa re le vicii ome ne ști cu a jutorul roșului
și a l ve rde lui. Pictă inte riorul în roșu ca sâ nge le și ga lbe n mohorâ t,
cu ma sa ve rde de bilia rd în mijloc și, de a supra , pa tru lă mpi
ga lbe ne ca lă mâ ia , împră știind o lumină portoca liu-ve rzuie . În toa te
a mă nunte le , chia r și în silue te le va ga bonzilor ca re dorme a u pe
fura te , se ve de a lupta dintre ce le ma i izbitoa re nua nţe de roșu și
ve rde . Că ută să re de a a tmosfe ra spe cifică a ta ve rne i de noa pte ,
loc în ca re pute a i să te ruine zi, să înne bune ști sa u să ucizi.
Locuitorii ora șului a vură din nou un motiv de se nza ţie a flâ nd că
Fou-roux picte a ză noa pte a pe stră zi și doa rme în timpul zile i.
Înde le tnicirile lui e ra u întotde a una prile j de distra cţie pe ntru e i.
La întâ i a le lunii, proprie ta rul hote lului nu se ma i mulţumi să -i
mă re a scă doa r chiria ca me re i, ci se hotă rî să -i înca rce socote a la
cu încă o ta xă zilnică , pe ntru că ma ra în ca re -și de pozita pâ nze le .
Vince nt nu pute a sufe ri hote lul și e ra indigna t de lă comia
pa tronului. Nu se pute a plâ nge de mâ nca re a gă tită la birtul
ce nușiu, da r n-a ve a ba ni ca să poa tă mâ nca a colo de câ t de vre o
două -tre i ori în ze ce zile . Ia rna bă te a la ușă , a te lie r n-a ve a , ia r
ca me ra de la hote l e ra mize ra bilă , de prima ntă , umilitoa re .
Înce pu să -și otră ve a scă din nou stoma cul cu mâ ncă rurile
ospă tă riilor ie ine , singure le unde -și pute a îngă dui să ia ma sa .
Tre buia ne a pă ra t să -și gă se a scă o locuinţă și un a te lie r a l lui.
Într-o sca ră , pe câ nd tra ve rsa Pla ce La ma rtine însoţit de
bă trâ nul Roulin, îi a tra se a te nţia un bile t „De închiria t”, lipit în
ge a mul une i ca se cu pe re ţii ga lbe ni, nu de pa rte de hote lul unde
locuia . Clă dire a a ve a două corpuri de ca să , cu o curte ma re la
mijloc. Fa ţa da dă de a a tâ t spre pia ţă , câ t și spre ora șul cocoţa t pe
de a l. Vince nt se opri și o privi gâ nditor.
— Ce pă ca t că e a șa de ma re ! îi spuse e l lui Roulin. Mi-a r
plă ce a să sta u într-o a se me ne a ca să .
— Da r nu-i ne voie să sta i în toa tă ca sa , m onsieur. N-a i de câ t să
închirie zi doa r a ripa dre a ptă , de pildă .
— Da ? Câ te ca me re o fi a vâ nd? O fi ma re chiria ?
— Tre buie să a ibă vre o tre i-pa tru odă i și te -a r costa foa rte
puţin, nici pe jumă ta te câ t hote lul. Da că vre i, me rge m împre ună
mâ ine , în timpul pa uze i de prâ nz, să ne tâ rguim. Am să te a jut s-o
ie i câ t ma i ie ftin.
A doua zi, încă din zori, Vince nt nu-și ma i gă se a a stâ mpă r. Se
plimba în sus și-n jos prin Pla ce La ma rtine , ce rce tâ nd ca sa
ga lbe nă din toa te unghiurile . Era o construcţie solidă , bă tută din
plin de soa re . Privind-o ma i înde a proa pe , bă gă de se a mă că
fie ca re dintre ce le două corpuri a ve a intra re se pa ra tă și că a ripa
stâ ngă e ra locuită .
Ime dia t după ce -și luă prâ nzul, se înfă ţișă și Roulin. Intra ră
împre ună în a ripa dre a ptă a ca se i. Înă untru, un coridor duce a spre
o ca me ră ma re , ca re dă de a în a lta ma i mică . Pe re ţii e ra u vă ruiţi.
Holul și sca ra ce duce a la e ta j e ra u pa rdosite cu că ră midă roșie ,
cura tă . Sus se a fla u încă o ca me ră ma re și o odă iţă . Pode le le , din
da le roșii, sclipe a u, ia r pe re ţii, vă ruiţi proa spă t, stră luce a u în
lumina limpe de a soa re lui.
Proprie ta rul, a nunţa t de Roulin printr-un bile ţe l, îi a ște pta în
ca me ra de la e ta j. Schimbă câ te va vorbe cu Roulin într-o
prove nsa lă gră bită , din ca re Vince nt nu înţe le se ma i nimic.
Poșta șul se întoa rse spre e l.
— Vre a să știe pe ntru câ t timp închirie zi ca sa .
— Spune -i că nu știu; fă ră te rme n.
— Poţi s-o ie i mă ca r pe șa se luni?
— O, sigur că da , fire ște !
— Atunci zice că ţi-o închiria ză cu cincispre ze ce fra nci pe lună .
Cincispre ze ce fra nci! pe ntru o ca să între a gă ! Era a tre ia pa rte
din câ t îl costa hote lul. Chia r ma i puţin de câ t plă tise pe ntru
a te lie rul din Ha ga . O locuinţă sta tornică , pe ntru cincispre ze ce
fra nci pe lună ! Scoa se în gra bă ba nii din buzuna r.
— Re pe de ! Dă -i ba nii. O-nchirie z ime dia t.
— Vre a să știe câ nd te muţi, spuse Roulin.
— Astă zi. Chia r a cum.
 — Da r, m onsieur, n-a i mobilă . Cum vre i să te muţi?
— O să -mi cumpă r o sa lte a și un sca un. Roulin, nu știi ce -
nse a mnă să -ţi pe tre ci via ţa în ca me re tică loa se de hote l! Mă mut
fă ră nici o întâ rzie re !
— Cum doriţi, m onsieur...
Proprie ta rul ple că , și Roulin se întoa rse la slujbă . Ră ma s
singur, Vince nt înce pu să se plimbe dintr-o ca me ră într-a lta ; cobora
și suia me re u scă rile , ce rce tâ nd a vid fie ca re colţișor a l împă ră ţie i
sa le . Ce i cincize ci de fra nci de la The o sosise ră tocma i cu o zi
îna inte ; ma i a ve a din e i vre o tre ize ci. Se re pe zi a fa ră , cumpă ră o
sa lte a ie ină și un sca un și le că ră în ca sa ga lbe nă . Hotă rî ca
încă pe re a de la pa rte r să -i sluje a scă de dormitor, ia r ce a de sus,
ca a te lie r. Aruncă sa lte a ua pe pode a ua de da le roșii, duse sca unul
sus în a te lie r și se întoa rse la hote l pe ntru ultima oa ră .
Nă scocind un motiv, de stul de șubre d de a ltfe l, proprie ta rul
hote lului îi încă rcă socote a la cu pa truze ci de fra nci și nu-l lă să să -și
ia pâ nze le pâ nă nu-i dă du toţi ba nii. Ca să -și re ca pe te ta blourile ,
Vince nt se vă zu ne voit să a ducă poliţia ; pâ nă la urmă , tre bui totuși
să plă te a scă jumă ta te din suma pre tinsă pe ne dre pt.
După a mia ză , tâ rziu, gă si în fine un ne gustor ca re se învoi să -i
de a pe da torie o sobiţă cu ga z, două oa le și o la mpă de ga z. Îi ma i
ră mă se se ră în buzuna r tre i fra nci, din ca re cumpă ră ca fe a , pâ ine ,
ca rtofi și un pic de ca rne pe ntru supă . Se tre zi fă ră o le ţca ie .
Bucă tă ria și-o insta lă în că mă ruţa de la pa rte r.
Câ nd se lă să noa pte a pe ste Pla ce La ma rtine , învă luind
clă dire a ga lbe nă , Vince nt își pre gă te a supa și ca fe a ua pe sobiţă , în
ca sa nouă . N-a ve a ma să , a șa că întinse o hâ rtie pe sa lte a , a șe ză
cina și mâ ncă șe zâ nd pe pode a , cu picioa re le încrucișa te . Uita se
să cumpe re cuţit și furculiţă . Se folosi de mâ ne rul pe nsule i ca să
scoa tă din oa lă bucă ţile de ca rne și ca rtofii, ca re că pă ta u a stfe l un
ușor iz de vopse a .
Câ nd ispră vi de mâ nca t, luă la mpa cu ga z și urcă scă rile de
că ră midă roșie la e ta jul de sus. În ca me ra goa lă , pustie , doa r
silue ta ţe a pă nă a șe va le tului se de sprinde a pe fondul fe re stre i
lumina te de lună . În fund se între ză re a gră dina întune ca tă din
Pla ce La ma rtine .
Se trâ nti pe sa lte a și a dormi. Dimine a ţa , câ nd se tre zi, de schise
fe re stre le , și dintr-o singură privire cuprinse ve rde le gră dinii,
soa re le ca re ră să re a și drumul șe rpuit spre ora ș. Se uită încă o
da tă la că ră mizile roșii, cura te a le pode le i, la pe re ţii vă ruiţi, a lbi ca
la pte le , la odă ile încă pă toa re . Își pre gă ti puţină ca fe a și înce pu să
se plimbe de colo pâ nă colo, sorbind din ce a șcă , plă nuind cum își
va mobila ca sa , ce ta blouri va a tâ rna pe pe re ţi și cum își va
pe tre ce clipe le fe ricite pe ca re i le fă gă duia nouă locuinţă , cuibul
lui.
A doua zi primi o scrisoa re de la Pa ul Ga uguin. Bolna v și să ra c,
prie te nul lui e ra ţintuit într-un ha n ne norocit din Pont-Ave n în
Bre ta nia . „Nu pot să scap d in gaura asta, scria Ga uguin, n-am bani să
ach it nota, și proprietarul îm i ţine toate pânzele sub lacăt. Din tot noianul
d e nenorociri care se abat asupra om enirii, nim ic nu m ă înnebunește m ai
m ult d ecât lipsa d e bani. Și totuși, sim t că eu n-am să scap niciod ată d e
m izerie”
Vince nt se gâ ndi la toţi pictorii de pe pă mâ nt, hă rţuiţi, bolna vi,
lipsiţi de mijloa ce ma te ria le , ocoliţi și lua ţi în râ s de se me nii lor,
chinuiţi de foa me și de sufe rinţă pâ nă în ultima clipă a vie ţii. De ce
oa re ? Ce crimă fă ptuise ră ? Cu ce se fă cuse ră vinova ţi că să a jungă
niște izola ţi, niște proscriși? Și cum pute a u niște oa me ni a tâ t de
hă rţuiţi de mize rie să înfă ptuia scă ce va de va loa re ? Pictorul
viitorului - o, a ce sta va fi un colorist, un om cum n-a ma i e xista t
vre oda tă ! El nu va fi ne voit să locuia scă în hote luri ne norocite și
nici să umble prin borde luri pă că toa se .
Bie tul Ga uguin! Ză ce a într-o groa pă mize ra bilă din Bre ta nia ,
pre a bolna v ca să ma i poa tă lucra , fă ră un prie te n ca re să -l a jute și
fă ră un ba n în buzuna r pe ntru hra nă și pe ntru doctor. Vince nt îl
socote a un ma re pictor și un om de ose bit. Da că o să moa ră
Ga uguin? Da că va fi ne voit să re nunţe la pictură ? Ce pie rde re
pe ntru a rtă !
Vâ rî scrisoa re a în buzuna r, ie și din ca să și pomi gâ nditor de -a
lungul che iurilor Ronului. Un șle p ma re , încă rca t cu că rbuni,
sta ţiona prins de ţă rm cu o pa râ mă . Vă zut de sus, a șa , ud, după o
scurtă ră pă ia lă de ploa ie , luce a ca oţe lul. Apa a ve a o culoa re a lb-
gă lbuie , cu re fle xe întune ca te , ce nușiu-side fii. Ce rul e ra lilia chiu,
cu dungi portoca lii spre a pus, ia r ora șul viole t. Pe șle p se ză re a un
du-te -vino ne între rupt - muncitori îmbră ca ţi în a lba stru și a lb
murda r că ra u la ţă rm sa cii cu că rbuni.
149
I se pă re a că se a flă în fa ţa une i sta mpe de Hokusa i . Gâ ndul
îi zbură îna poi, la Pa ris, la sta mpe le ja pone ze din pră vă lia lui Père
Ta nguy... și la Pa ul Ga uguin, ca re , dintre toţi prie te nii, îi e ra ce l
ma i dra g.
Vă zu cla r, de oda tă , ce a ve a de fă cut. Ca sa ga lbe nă e ra tocma i
bună pe ntru doi oa me ni, cu câ te un dormitor și un a te lie r pe ntru
fie ca re . Da că -și gă te a u ma sa și-și pre pa ra u culorile singuri, da că -și
dră muia u cu grijă ba nii, pute a u să tră ia scă a mâ ndoi din ce i o sută
cincize ci de fra nci trimiși de The o. Chiria n-a r costa ma i mult, ia r
hra na s-a r urca doa r foa rte puţin. Ce minuna t a r fi să a ibă ia ră și un
prie te n lâ ngă e l, și încă un pictor cu ca re să poa tă vorbi a ce la și
limba j și să împa rtă a ce le a și pre ocupă ri! Și câ te lucruri folositoa re
de spre pictură l-a r pute a învă ţa Ga uguin!
Abia a cum își dă du se a ma câ t fuse se de singur. Ia r da că nu se
vor pute a de scurca cu ce i o sută cincize ci de fra nci a i lui, poa te că
The o s-a r învoi să le ma i trimită încă cincize ci de fra nci pe lună în
schimbul unui ta blou de Ga uguin.
Da ! Da ! Ga uguin tre buie să vină și să ste a împre ună cu e l a ici,
la Arle s. Soa re le fie rbinte din Prove nce îi va goni boa la din oa se ,
cum i-a gonit-o și lui. Vor a ve a un a te lie r în ca re lucrul va me rge
din plin. Ce l dintâ i a te lie r a l sudului. Vor continua tra diţia lui
De la croix și Montice lli. Își vor scă lda pâ nze le în lumina soa re lui și
în culorile vii, me ridiona le , vor tre zi lume a la tumultul na turii!
Ga uguin tre buia sa lva t!
Se întoa rse și porni a le rgâ nd îna poi în Pla ce La ma rtine . Nă vă li
în ca sa ga lbe nă , sus, pe tre pte le de că ră midă roșie și înce pu,
înfrigura t, să împa rtă în gâ nd ca me re le .
„Aici, sus, vom a ve a dormitoa re le . În ca me re le de jos vom fa ce
a te lie re le . Am să cumpă r pa turi, și sa lte le , și ce a rșa furi, și sca une ,
și me se și o să a ve m un că min a de vă ra t! Am să de core z toţi pe re ţii
cu floa re a -soa re lui și live zi în floa re ! O, Pa ul, Pa ul, a bia a ște pt să
fim din nou împre ună !”

6. MAYA

Nu e ra însă chia r a tâ t de simplu cum își închipuise . The o se

învoise să le de a cincize ci de fra nci ma i mult pe lună în schimbul
une i picturi de Ga uguin, da r ma i e ra și costul bile tului de tre n, la
ca re nu se gâ ndise ră și pe ca re nici The o, nici Ga uguin nu-l pute a u
plă ti. Pe de a supra , Ga uguin e ra pre a bolna v, ca să poa tă că lă tori,
pre a îngloda t în da torii ca să poa tă scă pa din Pont-Ave n și pre a
de mora liza t să ma i poa tă fi ispitit de vre un proie ct. Scrisorile
zbura u de s între Arle s, Pa ris și Pont-Ave n.
Vince nt îndră gise ne spus ca sa lui ga lbe nă . Își cumpă ră o ma să
și un scrin din ba nii trimiși de The o.
„La sfârșitul anului, îi scria e l lui The o, am să fiu un alt om . Să nu
crezi însă că atunci am să plec d e aici. Nu, asta în nici un caz. Am d e
gând să-m i petrec restul zilelor în Arles. Vreau să d evin pictorul sud ului .
Iar tu să știi că, d e acum înainte, ai o casă și-n Arles. Vreau s-o aranjez, s-
o pun la punct, ca să-ţi poţi petrece și tu vacanţele aici”
Che ltuia câ t ma i puţin pe ce le ne ce sa re tra iului și dă de a tot
re stul pe ntru ca să . În fie ca re zi a ve a de a le s între e l însuși și ca sa
lui ga lbe nă . Să cumpe re ca rne pe ntru prâ nz, sa u va sul de ma jolică
pe ca re -l ochise într-o pră vă lie ? Să -și cumpe re o pe re che de pa ntofi
noi, sa u să ia pla puma ve rde pe ntru pa tul lui Ga uguin? Să
coma nde o ra mă de le mn de pin, pe ntru ultima lui pâ nză , sa u să
cumpe re sca une le de tre stie ?
Și ca sa biruia întotde a una .
Hoină rise pre a mult, fă ră rost și fă ră mă sură . Acum se stră duia
să -și a sigure viitorul, și ca sa ga lbe nă îi dă de a un se ntime nt de
liniște și se curita te . Ave a de gâ nd să nu se ma i mute din e a . Și
după ce e l nu va ma i fi, va ve ni a lt pictor, ca re va gă si totul de -a
ga ta , un a te lie r în plină cre a ţie . Se gâ nde a cu ma re mulţumire că ,
de fa pt, e l înte me ia un a te lie r ca re va fi folosit de ge ne ra ţii între gi
de pictori dornici să zugră ve a scă sudul. Îl urmă re a ide e a de a picta
pe ntru inte riorul ca se i niște pa nouri de cora tive ca re să justifice toţi
ba nii che ltuiţi cu e l în a ce ști a ni în ca re nu vâ nduse nimic.
Se a dâ nci în lucru cu și ma i multă râ vnă . Învă ţa se că
obse rva re a înde lunga tă îl a juta să înţe le a gă ma i bine un lucru și
să -l re de a câ t ma i a de vă ra t. Se duse de pe ste cincize ci de ori la
Montma jour să studie ze câ mpul de la poa le le lui. Smucindu-i
me re u șe va le tul din fa ţă , mistra lul îngre una re a liza re a a ce le i
unită ţi de pline ca re tre buie să e xiste între se ntime nt și mâ na ce lui
ce conduce pe ne lul. Lucra de la 7 dimine a ţa pâ nă la 6 se a ra , fă ră
să se clinte a scă din loc! O pâ nză pe zi!
— Mâ ine va fi a rșiţă ma re , spuse Roulin într-o se a ră de toa mnă
tâ rzie , în timp ce gole a u un pa ha r de be re la „Cafe La ma rtine ”. Și
după a sta , ia tă și ia rna .
— Cum e ia rna în Arle s? între bă Vince nt.
— Ne sufe rită . Ploi multe , un vâ nt tă ios și un frig ca re te
pă trunde pâ nă -n mă duva oa se lor. Da r ia rna e foa rte scurtă a ici. Nu
ţine ma i mult de două luni.
— Așa da r, mâ ine va fi ultima zi frumoa să . Atunci vă d limpe de
locul pe ca re tre buie să -l picte z. Închipuie ște -ţi, Roulin, o gră dină
de toa mnă , cu doi chipa roși ve rde -închis, de forma unor sticle de
be re , și tre i ca sta ni mici, cu frunze de culoa re a portoca le i și a
tutunului. Ma i e și o mică tisă , cu frunzișul ga lbe n-pa lid și trunchiul
viole t, și două tufișuri cu frunze le sâ nge rii, ca de purpură , puţin
nisip, ce va ia rbă și, de a supra , un pe tic de ce r a lba stru.
— Ah, m onsieur, câ nd de scrii dumne a ta ce va , îmi da u se a ma că
toa tă via ţa a m tre cut cu ochii închiși pe lâ ngă o mulţime de
prive liști!
A doua zi dimine a ţa se tre zi o da tă cu zorile . Era bine dispus. Își
potrivi ba rba cu foa rfe ce le , își pie ptă nă puţinul pă r pe ca re i-l ma i
cruţa se soa re le a rle zia n, îmbră că singurul lui costum de ha ine și,
ca un de ose bit se mn de a dio trimis soa re lui, își puse că ciuliţa de
bla nă de ie pure de la Pa ris.
Pre zice re a lui Roulin se a de ve ri. Soa re le ră să ri ca un bulgă re
de ja r ga lbe n. Că ciuliţa de bla nă de ie pure n-a ve a cozoroc, și
lumina îl orbe a . Gră dina pe ca re voia s-o picte ze se a fla pe coa sta
unui de a l, la două ore de me rs, pe drumul dintre Arle s și
Ta ra scon. Își insta lă șe va le tul în bra zde le unui la n de grâ u, în fa ţa
gră dinii, a șa încâ t s-o poa tă privi dintr-o pa rte . Zvâ rli jos că ciuliţa ,
își scoa se ha ina ce a bună și potrivi pâ nza pe șe va le t. De și e ra încă
de vre me dimine a ţa , soa re le îi dogore a cre ște tul ca pului și-i flutura
în fa ţa ochilor va lul tre mură tor de a e r fie rbinte cu ca re a junse se să
se de prindă .
Ce rce tă cu a te nţie prive liște a din fa ţa lui, a na liză culorile și-și
întipă ri liniile în minte . Câ nd se încre dinţă că a pă truns înde a juns
pe isa jul, își pre gă ti pe nsule le , de sfă cu că pă ce le le tuburilor de
culori și-și cură ţă cuţitul de întins pa sta . Se ma i uită încă o da tă la
gră dină , o mută cu gâ ndul pe pâ nza goa lă din fa ţa lui, a me ste că
niște culori pe pa le tă și ridică pe nsula .
— E ne voie să -nce pi a șa de curâ nd, Vince nt? între bă o voce în
spa te le lui.
Vince nt să ră suci în loc.
— E încă de vre me , dra gul me u. Ai îna inte a ta toa tă ziua , câ t e
de lungă , ca să picte zi.
Uimit pe ste mă sură , se uita cu gura că sca tă la fe me ia ca re
a pă ruse în spa te le lui. Era foa rte tâ nă ră . Ave a ochii la fe l de
a lba ștri ca bolta de coba lt a une i nopţi a rle zie ne , ia r pă rul, ca re -i
că de a pe spa te re vă rsa t în ca sca de , e ra ga lbe n ca lă mâ ia sa u ca
soa re le din Arle s. Ave a tră să turile chia r ma i ginga șe de câ t Ka y
Vos, da r ghice a i în e le ce va din plină ta te a pâ rguită a ţinuturilor
sudului. Pie le a e ra de un a uriu a rză tor, ia r dinţii, a lbi, stră lucitori,
a pă re a u între buze le surâ ză toa re ca niște flori de le a ndru
între ză rite prin roșul-sâ nge riu a l viţe i de vie . Purta o rochie lungă ,
strâ ns lipită de corp, prinsă doa r într-o pa rte cu o a gra fă pă tra tă de
a rgint. În picioa re a ve a niște sa nda le simple . Trupul plin, bine
fă cut unduia în curbe pure , voluptuoa se .
— Am sta t pre a multă vre me de pa rte de tine , Vince nt, spuse
ea.
Se a șe ză între e l și șe va le t, sprijinindu-sa de pâ nza ne înce pută
și a scunzâ ndu-i prive liște a gră dinii. Soa re le îi a prinde a pă rul a uriu,
re vă rsa t pe spa te în va luri scâ nte ie toa re . Îi zâ mbe a îmbie tor, a tâ t
de dră gă stos, încâ t e l se fre că la ochi să -și de a se a ma da că nu
cumva a iure a ză sa u vise a ză .
— Tu nu înţe le gi, dra gul me u, spuse fe me ia . Nici n-a i cum, că ci
a m sta t a tâ ta vre me de pa rte de tine !
— Da r cine e ști?
— Sunt prie te na ta , Vince nt. Ce a ma i bună prie te nă pe ca re o
a i pe lume .
— De unde știi cum mă che a mă ? Nu te -a m vă zut nicioda tă .
— Nu, da r e u te -a m vă zut de multe ori, de foa rte multe ori.
— Cum te che a mă ?
— Ma ya .
— Atâ ta doa r, Ma ya ?
— Pe ntru tine , doa r Ma ya .
— Și de ce a i ve nit a ici, pe câ mp, după mine ?
— Din a ce e a și pricină pe ntru ca re te -a m urma t în toa te
pe re grină rile ta le prin Europa : ca să fiu a proa pe de tine .
— Cu sigura nţă mă ie i dre pt a ltcine va . Nu pot să fiu e u ce l
de spre ca re vorbe ști.
Fe me ia își puse mâ na a lbă , ră coroa să pe frunte a lui și-i ne te zi
pă rul roșu, a rs. Mâ na e i și voce a joa să , învă luitoa re , îl ră core a u ca
a pa dă tă toa re de pute ri a unui izvor limpe de , a dâ nc.
— Nu e xistă de câ t un singur Vince nt Va n Gogh. N-a ș pute a
nicioda tă să gre șe sc și să -l ia u dre pt a ltul.
— Și de câ nd spui că mă cunoști?
 — De opt a ni, Vince nt.
— Da r a cum opt a ni e ra m...
— ...Da , iubitule , e ra i în Borina ge .
— Mă cunoște a i și a tunci?
— Te -a m vă zut pe ntru întâ ia oa ră într-o după -a mia ză de
toa mnă tâ rzie , a șe za t pe o roa tă ruginită de fie r, în fa ţa mine i
Ma rca sse ...
— ...Privind la mine rii ca re se îndre pta u spre ca se .
— Da . Câ nd m-a m uita t întâ ia oa ră la tine , șe de a i a colo. Era
câ t pe -a ci să tre c ma i de pa rte . Da r a tunci a i scos din buzuna r un
plic ve chi și un cre ion și a i înce put să de se ne zi. M-a m uita t pe ste
umă rul tă u să vă d ce -a i fă cut. Și câ nd a m vă zut... m-a m îndră gostit.
— Te -a i îndră gostit? Te -a i îndră gostit de mine ?
— Da , Vince nt, dra gul me u, bunul me u Vince nt, de tine !
— Poa te că pe vre me a a ce e a a ră ta m ce va ma i bine .
— Nici pe jumă ta te câ t a ră ţi a cum.
— Voce a ta ... Ma ya ... sună a tâ t de ciuda t! O singură da tă mi-a
vorbit o fe me ie cu o a se me ne a voce ...
— ...Ma rgot. Și e a te -a iubit, Vince nt, tot a tâ t de mult ca și mine .
— Ai cunoscut-o pe Ma rgot?
— Am sta t în Bra ba nt doi a ni. Am fost lâ ngă tine pe câ mp, zi de
zi. Îţi urmă re a m lucrul în a te lie rul din spa te le bucă tă rie i. Și e ra m
fe ricită că Ma rgot te iube a .
— Atunci înse a mnă că nu mă ma i iube a i...
Îi mâ ngâ ie ochii cu vâ rful de ge te lor e i ră coroa se .
— O, ba da ! Te iube a m. N-a m înce ta t nici o clipă să te iube sc,
de a tunci, din prima zi.
— Și nu e ra i ge loa să pe Ma rgot?
Fe me ia zâ mbi. Pe fa ţă îi a pă ru o e xpre sie fuga ră de triste ţe și
milă ne mă rginită . Fă ră să vre a , Vince nt se gâ ndi la Me nde s da
Costa .
— Nu, nu e ra m ge loa să pe Ma rgot. Dra goste a e i îţi fă ce a bine .
Da r iubire a ta pe ntru Ka y nu mi-a plă cut. Te -a fă cut să sufe ri.
— M-a i cunoscut și pe vre me a câ nd e ra m îndră gostit de
Ursula ?
— Asta a fost îna inte de a intra e u în via ţa ta .
— Nu ţi-a ș fi plă cut a tunci.
— Nu.
— Era m un ne rod.
— Une ori tre buie să fii ne rod la înce put, ca să poţi de ve ni
înţe le pt ma i tâ rziu.
— Da r bine , da că mă iube a i câ nd e ra m în Bra ba nt de ce n-a i
ve nit a tunci la mine ?
— Nu e ra i încă pre gă tit să mă prime ști.
— Și a cum... sunt?
— Da .
— Și tot mă ma i iube ști? Acum... a zi... în clipa a sta ?
— Acum... a zi... în clipa a sta ... și pe ntru totde a una !
— Da r cum poţi să mă iube ști? Uită -te la mine , gingiile -mi sunt
bolna ve . Toţi dinţii din gură sunt fa lși. Pă rul de pe ca p e a rs. Am
ochii inje cta ţi, ca un sifilitic. Fa ţa mi-e numa i pie le și os. Sunt urâ t!
Ce l ma i urâ t dintre oa me ni! Am ne rvii zdruncina ţi, trupul vlă guit și
otră vit din cre ște t pâ nă în tă lpi. Cum poţi să iube ști o a se me ne a
ruină ome ne a scă ?
— Vre i să sta i jos, Vince nt?
El se a șe ză pe scă une l. Fe me ia se lă să în ge nunchi pe
pă mâ ntul moa le .
— Nu, strigă e l, e pă ca t să -ţi murdă re ști rochia ta a lbă ! Sta i să -ţi
întind ha ina pe jos.
Fe me ia îl opri cu o mișca re ușoa ră a ma nii.
 — De multe ori mi-a m murdă rit rochia urmâ ndu-te , Vince nt, da r
de fie ca re da tă a re de ve nit a lbă și cura tă .
Îi prinse bă rbia în pa lma e i a lbă și cu vâ rfurile de ge te lor îi
mâ ngâ ie ce le câ te va fire de pă r a rs de după ure chi.
— Nu e ști urâ t, Vince nt. Ești frumos! Ţi-a i chinuit bie tul tă u
trup, ca re te -ncă tușe a ză , da r sufle tul - sufle tului nu-i poţi fa ce nici
un ră u; și e u iube sc sufle tul tă u. Și câ nd, în ce le din urmă , te ve i
nimici cu totul din pricina a ce ste i munci pă tima șe , sufle tul tă u va
tră i ve șnic... fă ră sfâ rșit. Și o da tă cu e l și dra goste a me a pe ntru
tine .
Soa re le urca me re u. Acum ra ze le lui dogoritoa re îl love a u din
plin.
— Să me rge m unde va la ră coa re , spuse e l. Sunt niște chipa roși
ce va ma i încolo, pe drum. Ai să te simţi ma i bine la umbră .
— Sunt fe ricită a ici, cu tine . Nu-mi pa să de soa re . M-a m
obișnuit.
— Ești de mult în Arle s?
— Am ve nit o da tă cu tine de la Pa ris.
El să ri în sus, ră sturnâ nd scă une lul cu piciorul.
— Minţi! Ai fost trimisă a ici a nume ca să -ţi ba ţi ioc de mine .
Cine va ţi-a pove stit tre cutul me u și te plă te ște ca să râ dă pe
socote a la me a . Ple a că , nu ma i vre a u să vorbe sc cu tine !
Fe me ia îi înfruntă supă ra re a cu ochii e i zâ mbitori.
— Nu te mint, dra gul me u. Eu sunt singurul a de vă r din via ţa ta .
Dra goste a me a pe ntru tine nu va pie ri nicioda tă .
— Asta -i minciună ! Nu mă iube ști! Îţi ba ţi joc de mine ! Da r sta i,
că te le cuie sc e u de glume !
O prinse bruta l în bra ţe . Ea se întoa rse spre e l.
— Am să -ţi fa c ră u da că nu ple ci, da că mă ma i chinuie ști!
— Fă -mi, Vince nt. Mi-a i ma i fă cut și a ltă da tă . Asta fa ce pa rte
din dra goste .
— Bine , a tunci poftim!
Îi strivi corpul în bra ţe . Își lipi gura de a e i, mușcâ nd-o,
zdrobind-o sub să ruta re a lui.
Ea -i ofe ri buze le moi, ca lde și-l lă să să -i be a a dâ nc din dulce a ţa
gurii. Tot trupul i se mlă dia după a l lui, din ca p pâ nă -n picioa re ,
într-o dă ruire de plină , de să vâ rșită .
O împinse de pa rte și se îndre ptă a me ţit spre scă une l. Fe me ia
se lă să jos, pe pă mâ nt, își puse un bra ţ pe coa psa lui și-și re ze mă
ca pul de e l. Vince nt îi mâ ngâ ie pă rul boga t, de culoa re a lă mâ ii.
— Acum mă cre zi?
— Spui că a i ve nit în Arle s o da tă cu mine . Știi ce va de spre Le
Pigeon?
— Ra che l e un copil dulce .
— Și tu n-a i nimic împotrivă ?
— Ești bă rba t, Vince nt, și a i ne voie de fe me i. De vre me ce nu
e ra încă timpul să vin la tine și să mă dă ruie sc ţie , tre buia să te
duci unde pute a i. Da r a cum...
— Acum?
— Nu ma i e ne voie . Nicioda tă !
— Vre i să spui că tu...
— Sigur, Vince nt, te iube sc doa r.
— De ce m-a i iubi? Fe me ile m-a u dispre ţuit întotde a una .
— Nu e ra i sortit iubirii. Ave a i o me nire ma i îna ltă .
— O me nire ma i îna ltă ! Am fost un ca ra ghios. La ce sunt bune
gră me zile a ste a de pâ nze ? Cine le pre ţuie ște ? Cine vre a să le
cumpe re ? Cine mă va ră splă ti mă ca r cu o vorbă de la udă , cine va
spune vre oda tă c-a m înţe le s na tura , că i-a m înfă ţișa t frumuse ţile ?
— Toa tă lume a o va spune într-o zi, Vince nt.
— Într-o zi!... Ce vis! Ca și câ nd a ș visa că într-o zi a m să fiu un
om să nă tos, că o să a m și e u un că min și o fa milie și ba ni de stui ca
să pot tră i fă ră griji. Sunt opt a ni, lungi, ne sfâ rșiţi, de câ nd picte z, și
nicioda tă , în tot a ce st timp, nu s-a gă sit un om să -mi cumpe re
mă ca r un ta blou. Am fost un ne bun!
— Știu, da r ce ne bun mă re ţ! Câ nd n-a i să ma i fii, Vince nt, a bia
a tunci va înţe le ge lume a ce -a i vrut să spui. Pâ nze le pe ca re nu le
poţi vinde a zi nici cu o sută de fra nci or să se vâ ndă într-o zi cu un
milion. Nu zâ mbi, Vince nt, îţi spun a de vă rul. Ta blourile ta le vor sta
în muze e le din Amste rda m și Ha ga , Pa ris și Dre sda , Münche n și
Be rlin, Moscova și Ne w York. Ta blourile ta le vor fi ne pre ţuite ,
pe ntru că nici unul nu va ma i fi spre vâ nza re . Se vor tipă ri că rţi
de spre pictura ta , Vince nt, se vor scrie roma ne și pie se de spre
via ţa ta . Oriunde se vor întâ lni doi oa me ni ca re iube sc pictura ,
nume le lui Va n Gogh va fi pome nit cu dra goste .
— Da că nu ţi-a ș simţi încă gustul buze lor, a ș spune că vise z sa u
c-a m înne bunit!
— Vino, Vince nt, sta i lâ ngă mine , dă -mi mâ na !
Soa re le se ridica se de a supra ca pului. De a lurile și vă ile e ra u
scă lda te într-o pâ clă ga lbe nă ca pucioa sa . Vince nt șe de a lungit pe
câ mp a lă turi de fe me ia ne cunoscută . De șa se luni înche ia te nu ma i
schimba se o vorbă cu nime ni în a fa ră de Ra che l și Roulin. Se
a duna se în e l, ză gă zuit, un ime ns tore nt de cuvinte . Fe me ia îl
prive a a dâ nc în ochi, și e l înce pu să vorbe a scă . Îi pove sti de spre
Ursula și de spre zile le câ nd fuse se a nga ja t la „G oupil”. Îi vorbi
de spre lupta și de za mă girile lui, de spre dra goste a pe ntru Ka y și
de spre că snicia pe ca re înce rca se s-o înjghe be ze cu Christine . Îi
pove sti de spre spe ra nţe le le ga te de pictură , de spre pore cle le ca re -
i fuse se ră scornite și de spre loviturile pe ca re le primise , îi e xplică
de ce voia ca de se nul lui să ră mâ nă a spru, pictura ne pre cisă ,
culoa re a e xplozivă ; îi vorbi de spre tot ce dore a să re a lize ze pe ntru
pictură și pe ntru pictori și cum își simţe a trupul ruina t de boa lă și
de obose a lă .
Pe mă sură ce pove ste a , se a prinde a tot ma i mult. Cuvinte le îi
ţâ șne a u de pe buze ca vopse le le din tuburi. Între a ga -i fiinţă se
de stinde a ca un a rc. Vorbe a cu mâ inile , își să lta bra ţe le și ume rii,
se plimba în sus și în jos prin fa ţa e i, ră sucindu-și corpul în toa te
chipurile . Pulsul îi bă te a tot ma i re pe de , sâ nge le îi zvâ cne a din ce
în ce ma i ta re . Dogoa re a soa re lui îi încinse se la culme ne rvii
de zlă nţuiţi într-o e ne rgie fe brilă .
Fe me ia îl a sculta în liniște , fă ră să sca pe un cuvâ nt. Din
privire a ochilor e i simţe a că -l înţe le ge . Îi sorbe a fie ca re cuvâ nt,
a te ntă , ga ta să -l a sculte ma i de pa rte , să -l înţe le a gă , să a dune cu
grijă tot ce risipe a în a ce a stă re vă rsa re înde lung re ţinută .
Apoi e l se opri brusc. Tre mura tot de încorda re ne rvoa să . Ave a
fa ţa și ochii inje cta ţi de sâ nge , mă dula re le îi e ra u scutura te ca de
friguri. Fe me ia îl tra se jos lâ ngă e a .
— Să rută -mă , Vince nt.
O să rută pe gură . Buze le e i nu ma i e ra u ră coroa se . Șe de a u
întinși unul lâ ngă a ltul în huma gra să , fă râ miţa tă . Ea îi să rută ochii,
ure chile , nă rile , linia coborâ tă a buze i de sus, îi mâ ngâ ie gura cu
limba e i moa le , dulce , își plimbă de ge te le pe gâ t, în jos pe ume ri,
pe pie le a se nsibilă a subsuorii.
Să rută rile stâ rniră în e l ce a ma i covâ rșitoa re pa timă pe ca re o
simţise vre oda tă . Fie ca re pă rticică din trup îi e ra mistuită de chinul
pustiitor a l simţurilor ca re nu poa te fi a lina t de câ t de plă ce rile
că rnii. Nicioda tă nu i se dă ruise o fe me ie cu a ce st să rut ră scolitor
a l dra goste i. Îi strivi trupul în bra ţe , simţind cum pulsa , sub rochia
a lbă , dia fa nă , toa tă că ldura fiinţe i e i.
— Aște a ptă , spuse e a .
Își de sfă cu a gra fa de a rgint de la șold și lă să rochia să -i
a lune ce la picioa re . Trupul a ră miu e ra fe ciore lnic, proa spă t, ca și
chipul e i. Nu știuse că un trup de fe me ie poa te a ve a forme a tâ t de
a rmonioa se . Nu știuse că pa siune a poa te fi un lucru a tâ t de pur,
a tâ t de frumos și în a ce la și timp a tâ t de pustiitor.
— Tre muri, iubitule ! Ţine -mă strâ ns dra gul me u, dulce le me u
iubit! Strâ nge -mă cu pute re a cu ca re mă dore ști.
Soa re le cobora de pa rte a ce a la ltă a ce rului. Pă mâ ntul dogore a
încă de ra ze le a rză toa re a le zile i, ră spâ ndind o mire a smă în ca re
se simţe a tot ce fuse se însă mâ nţa t, tot ce cre scuse , tot ce -i fuse se
smuls, tot ce murise . Mirose a a via ţă , boga te le și pă trunză toa re le
mire sme a le vie ţii, ză mislite ne înce ta t și me re u întoa rse în ma te ria
din ca re lua se fiinţă .
Tulbura re a lui Vince nt a tinse culme a . Fie ca re fibră i se zbă te a
într-un foca r de sufe rinţă . Fe me ia își de sfă cu bra ţe le ca să -l
prime a scă și-i dă rui toa tă că ldura e i, sorbind în schimb tot ce e ra
vigoa re bă rbă te a scă în e l. Primi în fiinţa e i tumultul vulca nic,
pa tima cople șitoa re ca re -i biciuise ne rvii și-i mistuise clipă de clipă
trupul și-l înă lţă în unduiri line și mâ ngâ ie toa re spre culmile
vibra nte a le cre a ţie i.
Istovit, a dormi în bra ţe le e i.
Câ nd se tre zi, e ra singur. Soa re le a puse se . Pe obra z, a colo
unde își îngropa se fa ţa nă dușită în ţa râ nă , a ve a lipită o buca tă de
humă întă rită . Pă mâ ntul se ră corise și împră știa a roma vie ţii
fre mă tâ nde pe ca re o nutre a la sâ nu-i. Își îmbră că ha ina , își puse
că ciuliţa de bla nă de ie pure , își luă șe va le tul în spa te și pâ nza sub
bra ţ și porni înce t pe drumul cufunda t în întune ric.
Câ nd a junse a ca să a runcă șe va le tul și pâ nza pe sa lte a ua din
dormitor și ie și să be a o ce a șcă de ca fe a . Își re ze mă ca pul în mâ ini
pe tă blia re ce , de pia tră a me se i și re tră i în minte toa te clipe le
zile i.
 — Ma ya ! murmură e l. Ma ya ... Pa rc-a m ma i a uzit nume le ă sta !
Înse a mnă ... înse a mnă ... da r ce înse a mnă oa re ?
Ma i luă o ce a șcă de ca fe a . După o oră , stră bă tu Pla ce
La ma rtine , spre ca să . Se stâ rnise un vâ nt re ce . În a e r plute a miros
de ploa ie ...
Câ nd a runca se pe sa lte a șe va le tul și pâ nza nu ma i stă tuse să
a prindă la mpa de ga z. Acum scă pă ră un chibrit și a șe ză la mpa pe
ma să . Fla că ra ga lbe nă lumină ca me ra . Privire a îi fu a tra să de niște
pe te de culoa re de pe sa lte a . Mira t, se a propie și ridică pâ nza pe
ca re o a vuse se cu e l de dimine a ţă .
Ză ri pe e a , într-o minuna tă a ure olă de lumină , gră dina de
toa mnă : ce i doi chipa roși, de forma și culoa re a unor sticle , ce i tre i
ca sta ni mici, cu frunze portoca lii și a ră mii, tisa , cu frunzișul e i de
un ga lbe n-pa lid și cu trunchiul viole t, ce le două tufișuri roșii-
sâ nge rii, cu frunze de purpură , în fa ţă puţin nisip, un pe tic de ia rbă
și, pe de a supra , un ce r a lba stru, a lba stru-inte ns, și soa re le ca un
vâ rte j de jă ra tic gă lbui-sulfuros.
Ră ma se câ te va clipe ne mișca t, a dmirâ nd pictura , a poi o puse
cu grijă pe pe re te . Se întoa rse la sa lte a , se a șe ză pe e a cu
picioa re le încrucișa te , își privi zâ mbind ta bloul și spuse cu gla s
ta re :
— Îmi pla ce . E bun!

7. SOSEȘTE GAUGUIN
 Ve ni și ia rna . Vince nt își pe tre ce a zile le în a te lie rul ca ld,
plă cut. The o îi scrise că Ga uguin ve nise la Pa ris pe ntru o zi, da r că
e ra într-o dispoziţie sinistră și că se împotrive a cu toa tă tă ria ide ii
de a ve ni la Arle s. În gâ ndurile lui Vince nt ca sa ce a ga lbe nă nu
tre buia să fie doa r un că min pe ntru doi oa me ni, ci un a te lie r
pe rma ne nt pe ntru toţi pictorii sudului. Fă ce a pla nuri a mă nunţite
cum să mă re a scă spa ţiul locuinţe i, ime dia t ce e l și Ga uguin vor
izbuti să pună lucrurile în mișca re . Orice pictor ca re -și va a ră ta
dorinţa să lucre ze a colo va fi bine ve nit; în schimbul între ţine rii, va
tre bui doa r să -i trimită lui The o câ te o pâ nză pe lună . Câ nd a ve a u
să se strâ ngă de stule ta blouri impre sioniste , The o urma să ple ce
de la „Goupil” și să de schidă o ga le rie inde pe nde ntă la Pa ris.
Vince nt a ră ta se foa rte limpe de în scrisorile lui că Ga uguin va fi
șe ful a te lie rului, ma e strul tuturor pictorilor ca re vor lucra a colo.
Între timp, pune a de opa rte ultimul fra nc pe ca re pute a să -l cruţe ca
să -și mobile ze dormitorul. Zugră vi pe re ţii într-un viole t-pa l, în
contra st pute rnic cu roșul da le lor de pe jos. Cumpă ră ce a rșa furi și
fe ţe de pe rnă de un ve rzui foa rte de schis, o cuve rtură că ră mizie și
vopsi le mnul pa tului și a l sca une lor în culoa re a untului proa spă t.
Ma sa de toa le tă o fă cu portoca lie , lighe a nul - a lba stru, ușa -
lilia chie . Atâ rnă pe pe re ţi câ te va dintre ta blourile lui, de schise la rg
obloa ne le fe re stre lor și a poi tra nspuse pe pâ nză între a ga sce nă ,
a șa cum a ră ta , ca să va dă și The o câ t de odihnitoa re e ra ca me ra
lui. Pictă ta bloul în culori subţiri, bine întinse , ca în sta mpe le
ja pone ze .
Cu oda ia lui Ga uguin e ra a ltă situa ţie . Nu voia să cumpe re
pe ntru șe ful a te lie rului orice mobilă ie ină . Ma d a m e Roulin îl
a sigură că pa tul de le mn de nuc, pe ca re -l ochise pe ntru Ga uguin,
va costa ca m tre i sute cincize ci de fra nci, sumă pe ca re n-a ve a cum
s-o strâ ngă . Înce pu să cumpe re , a șa da r, ma i întâ i obie cte le ma i
mici ne ce sa re mobilă rii ca me re i, ce e a ce -l ţine a într-o ve șnică
lipsă de ba ni.
Câ nd nu pute a plă ti mode le , se a șe za în fa ţa oglinzii și-și ma i
fă ce a o da tă a utoportre tul. Une ori ve ne a să -i poze ze Ra che l;
m ad am e Roulin ve ne a și e a câ te o după -a mia ză pe să ptă mâ nă ,
a ducâ nd și copiii; o da tă îi poză în costumul e i de a rle zia nă , și
m ad am e Ginoux, ne va sta pa tronului ca fe ne le i unde obișnuia să be a
câ te un pa ha r de a bsint. Într-o oră îi prinse silue ta pe pâ nză .
Fondul e ra ga lbe n-de schis, ca lă mâ ia , fa ţa - ce nușie , ia r rochia -
ne a gră cu a lba stru crud de Prusia . O pictă a șe za tă într-un jilţ de
le mn portoca liu, împrumuta t de la ve cini, cu coa te le sprijinite pe o
ma să ve rde .
Un tâ nă r zua v, cu fa ţa mică , cu gâ t de ta ur și ochi de tigru, primi
să -i poze ze în schimbul une i sume mici. Îl pictă pâ nă la brâ u, în
uniforma lui a lba stră , de un a lba stru de tiga ie smă lţuită , cu un
ga lon portoca liu-roșca t, de colora t pe umă r și cu două ste le de un
ga lbe n-pa l pe pie pt. Pe ca pul bronza t de fe lină purta un fe s roșu,
ce ie șe a în e vide nţă pe un fond ve rde . Re zulta tul fu o îmbina re
să lba tică de tonuri ta ri, disona nte , chia r ţipă toa re , da r potrivite cu
subie ctul.
Șe de a ore între gi la fe re a stră , cu cre ionul în mâ nă și cu hâ rtia
de de se n în fa ţă , înce rcâ nd să -și însușe a scă înde mâ na re a de a
prinde din câ te va linii sumbre silue ta unui bă rba t, a une i fe me i, a
unui copila ndru, a unui ca l sa u a unui câ ine , a șa cum sunt e le în
re a lita te , cu ca p, trup și picioa re , toa te a rmonios le ga te între e le .
Copie un ma re numă r din pâ nze le picta te în timpul ve rii, fă câ ndu-și
socote a la că , da că a r fi putut re a liza în cursul a nului cincize ci de
studii a două sute de fra nci fie ca re , n-a r fi fost pre a ne cinstit din
pa rte a lui că își îngă duie să mă nâ nce și să be a ca și câ nd a r fi a vut
dre ptul s-o fa că .
 În cursul a ce ste i ie rni obse rvă și înţe le se o mulţime de lucruri:
că nu tre buie să picte ze pie le a cu a lba stru de Prusia pe ntru că
a ra tă ca de le mn; că pe te le lui de culoa re nu e ra u a tâ t de de nse
cum a r fi vrut să fie ; că în sud ce l ma i importa nt e le me nt îl
constituie contra stul dintre roșu și ve rde , dintre portoca liu și
a lba stru, dintre ga lbe n-ve rzui și lilia chiu; că -și dore a să e xprime cu
a jutorul picturii ce va mâ ngâ ie tor, ca muzica ; și că voia să -i
înfă ţișe ze pe oa me ni cu a ce l ce va ne pie ritor, simboliza t odinioa ră
de o a ure olă , pe ca re e l că uta să -l re de a printr-un colorit stră lucitor
și vibra nt. Ma i înţe le se , în sfâ rșit, că cine tra ge la să ră cie nu sca pă
nicioda tă de e a .
Unul dintre unchii Va n Gogh muri, lă sâ ndu-i lui The o o mică
moște nire . Întrucâ t îl știa pe Vince nt dornic să -l a ibă câ t ma i
de gra bă pe Ga uguin lâ ngă e l, The o hotă rî să folose a scă jumă ta te
din sumă pe ntru mobila re a dormitorului lui Ga uguin și să -l
e xpe die ze ime dia t la Arle s. Vince nt e ra în a l nouă le a ce r. Fă ce a
pla nul de cora ţiilor pe ntru inte rioa re le ca se i. Se gâ nde a să fa că o
duzină de pa nouri cu minuna te le floa re a -soa re lui a rte zie ne , o
a de vă ra tă simfonie în a lba stru și ga lbe n.
Nici ve ste a bile tului de tre n gra tuit nu pă ru să -l încâ nte pe
Ga uguin. Dintr-o pricină ca re -i ră ma se ne cunoscută lui Vince nt,
Ga uguin pre fe ra să lâ nce ze a scă la Pont-Ave n. Vince nt, însă , e ra
gră bit să te rmine de cora ţiile și să a ra nje ze a te lie rul, pe ntru ca la
sosire a ma e strului totul să fie pus la punct.
O da tă cu primă va ra , tufe le de le a ndru din curte a a fla tă în
spa te le ca se i ga lbe ne izbucniră ne bune ște , înflorind cu fre ne zie .
Flori proa spe te se de schide a u pe ste ce le ve ște de ; ve rde le lor se
re înnoia me re u în ţâ șniri viole nte , ce pă re a u că nu ma i oste ne sc.
Vince nt își încă rcă din nou șe va le tul în spa te și porni prin ţinut,
să gă se a scă floa re a -soa re lui pe ntru ce le două spre ze ce pa nouri.
Gliile câ mpurilor a ra te a ve a u o culoa re ca fe nie blâ ndă , ia r ce rul,
de un a lba stru de nu-mă -uita , e ra pre să ra t cu sca me de nori a lbi.
Apucă să picte ze câ te va floa re a -soa re lui, în zori, câ nd își ridica u
ta le re le spre a strul a bia ră să rit; luă a lte le a ca să și le pictă într-un
va s ve rde .
Apoi, spre ha zul locuitorilor din Pla ce La ma rtine , zugră vi fa ţa da
ca se i cu un stra t proa spă t de ga lbe n.
Câ nd te rmină cu pre gă tirile , va ra e ra în toi. O da tă cu e a , își
fă cură din nou a pa riţia soa re le fie rbinte , mistra lul turba t,
încorda re a me re u cre scâ ndă ce plute a în a e r, înfă ţișa re a chinuită ,
bâ ntuită a ţinutului și a ora șului de pia tră , cocoţa t pe coa sta
de a lului.
Și, o da tă cu e a , își fă cu a pa riţia și Pa ul Ga uguin.
Ajunse în Arle s îna inte a zorilor și a ște ptă ră să ritul într-o
ca fe ne a mică ce ţine a de schis toa tă noa pte a . Proprie ta rul se uită
la e l și strigă :
— Dumne a ta tre buie să fii prie te nul mult a ște pta t! Te re cunosc!
— Ce tot îndrugi a colo?
— Monsieur Va n Gogh mi-a a ră ta t portre tul pe ca re i l-a ţi trimis.
Vă se a mă nă le it, m onsieur.
Ga uguin se duse și-l tre zi pe Vince nt. Re ve de re a fu gă lă gioa să
și ve se lă . Vince nt îi a ră tă ca sa , îl a jută să -și de sfa că ba ga jul, îl
între bă de noută ţi de la Pa ris. Șe zură la ta ifa s, vorbind cu
însufle ţire ore în șir.
— Ai de gâ nd să lucre zi a zi, Ga uguin?
150
— Da r ce -ţi închipui că sunt e u, un Ca rolus-Dura n ? Nu
cumva cre zi că mă da u jos din tre n, îmi ia u pa le ta și-ţi trâ nte sc pe
loc un ta blou ne ma ipome nit, cu e fe cte de lumină ?!
— Te -a m între ba t doa r.
— Nu ma i pune între bă ri proste ști.
 — Atunci îmi ia u și e u va ca nţă a zi. Ha i să me rge m să -ţi a ră t
ora șul.
Urca ră pe de a l în sus, tra ve rsa ră prin Pla ce de la Ma irie ,
scă lda tă de soa re le ne milos, și o lua ră pe drumul de că ruţe din
a fa ra ora șului. Zua vii fă ce a u instrucţie pe câ mp, chia r în fa ţa
ba ră cilor; fe surile lor roșii pă re a u să fi lua t foc în bă ta ia soa re lui.
Vince nt îl conduse pe Ga uguin prin micul pa rc din fa ţa forului
roma n. Arle zie ne le își fă ce a u plimba re a de dimine a ţă . Vince nt îi
vorbise cu pa timă de spre frumuse ţe a lor.
— Ei, ce pă re re a i de spre a rle zie ne , Ga uguin? îl între bă .
— Să -ţi spun dre pt, mă la să re ce .
— Uită -te la tonul ca rna ţie i, omule , nu la forme ! Uită -te la
e fe ctul soa re lui pe pie le a lor!
— Spune -mi, ma i bine , cum sunt borde lurile pe a ici?
— Nu-s de câ t de -a le a de cinci fra nci, pe ntru zua vi.
Se întoa rse ră în ca sa ga lbe nă să pună la punct viitoa re a lor
gospodă rie . Bă tură în cuie , pe pe re te le din bucă tă rie , o cutie și
puse ră în e a jumă ta te din ba ni - a tâ ta pe ntru tutun, a tâ ta pe ntru
che ltuie li ne pre vă zute , plus chiria . De a supra cutie i a șe za ră o
buca tă de hâ rtie și un cre ion, ca să -și note ze fie ca re fra nc pe ca re -l
lua u. În a ltă cutie puse ră re stul ba nilor, împă rţiţi în pa tru, ca să
a ibă să ptă mâ na l pe ntru hra nă .
— Te price pi bine la gă tit, Ga uguin, nu-i a șa ?
— Ba bine că nu! Doa r a m fost ma rina r.
— Atunci, pe viitor, a i să gă te ști tu. Astă -se a ră însă a m să
pre gă te sc e u cina , în cinste a ta !
Câ nd îi se rvi supa , Ga uguin o lă să a proa pe toa tă în fa rfurie .
— Nu pot să -mi e xplic cum a i fost în sta re să obţii o a se me ne a
porcă rie !? De fa pt, ca să -ţi spun dre pt, ca m tot a șa fa ci și cu
culorile în ta blourile ta le ...
 — Ce te supă ră la culorile me le , pot să știu și e u?
— Vă d, dra gă Vince nt, că tot te ma i bă lă ce ști în
ne oimpre sionism. Ai fa ce , însă , ma i bine să re nunţi la me toda
a sta . Nu se potrive ște cu fire a ta .
Vince nt împinse fa rfuria de supă din fa ţa lui.
— Și a sta mi-o spui a șa , de la prima ochire ? Bra vo, ha la l critic!
— Bine , da r uită -te și tu. Doa r nu e ști orb, nu? De e xe mplu,
ga lbe nul ă sta viole nt e mult pre a e xa ge ra t.
Vince nt ridică ochii la pa nourile cu floa re a -soa re lui de pe
pe re ţi.
— Asta -i tot ce gă se ști să -mi spui de spre e le ?
— Nu, dră guţule , da că vre i, pot să -ţi ma i gă se sc o mulţime de
cusururi!
— Și ca m ce a nume ?
— Ce a nume ? Uită -te și tu la fe lul în ca re se a rmonize a ză
culorile ; monoton, ne izbutit.
— Asta -i o minciună !
— O, sta i jos, Vince nt. Și nu te ma i uita la mine de pa rc-a i vre a
să mă ucizi. Sunt mult ma i bă trâ n ca tine și ma i copt. Tu e ști încă în
fa za că ută rilor. Ma i bine a scultă ce -ţi spun e u și-a i să înve ţi lucruri
folositoa re .
— Ia rtă -mă , Pa ul. Vre a u într-a de vă r să mă a juţi.
— Atunci primul lucru pe ca re a r tre bui să -l fa ci e să -ţi scoţi toţi
gă rgă unii ă știa din ca p. Ai bă tut câ mpii toa tă ziua de spre
151
Me issonie r și Montice lli. N-a u nici o va loa re , nici unul, nici
ce lă la lt. Atâ ta timp câ t ve i continua să a dmiri a ce st ge n de pictură ,
n-a i să fa ci nicioda tă mă ca r o singură pâ nză ca lume a .
— Montice lli a fost un pictor ma re . Știa de spre culori ma i mult
de câ t orica re a ltul din vre me a lui.
— Ia ma i slă be ște -mă cu Montice lli a l tă u! Un be ţiva n ţicnit,
a sta e fost!
Vince nt să ri în sus și-l fulge ră , pe ste ma să , cu privire a .
Ca stronul de supă că zu pe da le le roșii și se fă cu ţă ndă ri.
— Să nu spui a sta de spre „Fa da ”. Ţin la e l a proa pe ca la
propriul me u fra te . Toa te tră ncă ne lile ne roa de de spre e l, c-a r fi
fost un be ţiv, că n-a r fi fost în toa te minţile , nu sunt de câ t bâ rfe li
ordina re . Un be ţiv n-a r fi putut picta nicioda tă ta blourile lui
Montice lli. Truda minta lă pe ca re o ce re îmbina re a a rmonioa să a
ce lor șa se culori e se nţia le , ca lculul și încorda re a e xtre mă ca să te
poţi gâ ndi la o sută de lucruri într-o singură jumă ta te de oră , toa te
a ste a pre supun o minte să nă toa să și limpe de . Câ nd re pe ţi bâ rfe a la
a sta de spre „Fa da ”, e ști la fe l de ră uvoitor ca și be stia a ce e a de
fe me ie ca re -a scornit-o.
— Ala , ba la , portoca la !
Vince nt re a cţionă ca un om că ruia i s-a turna t un pa ha r cu a pă
re ce pe ce a fă . Nu putu să ma i roste a scă nici un cuvâ nt; o tulbura re
pute rnică puse stă pâ nire pe e l, înă bușindu-l. Înce rcă să -și
stă pâ ne a scă furia , da r nu izbuti. Se re pe zi spre dormitorul lui și
trâ nti ușa după e l.

8. ÎNŢELEPCIUNE ȘI RĂTĂCIRE

Pâ nă a doua zi uita ră de ce a rtă . Lua ră ca fe a ua împre ună și

ple ca ră , ca re încotro, în că uta re de pe isa je . Se a ra , câ nd Vince nt se
întoa rse a ca să , istovit de ce e a ce nume a e l „îmbina re a
a rmonioa să a ce lor șa se culori e se nţia le ”, îl gă si pe Ga uguin
pre gă tind cina pe soba mică de ga z. Un timp stă tură de vorbă
liniștiţi; a poi discuţia a lune că spre pictori și pictură , singurul
subie ct ca re -i pa siona cu a de vă ra t.
Și lupta izbucni numa ide câ t.
Pictorii pe ca re -i a dmira Ga uguin îi dispre ţuia Vince nt. Ce e a ce
a dora Vince nt înjura Ga uguin. Era u într-un de za cord de plin pâ nă în
ce le ma i mici a mă nunte a le me se rie i lor. Ar fi putut discuta liniștit,
prie te ne ște , de spre orice a ltce va , da r pictura e ra pe ntru e i ce e a ce
e a e rul și a pa pe ntru via ţă . Își a pă ra u pă re rile pâ nă la ultima
pică tură de e ne rgie . Ga uguin e ra de două ori ma i pute rnic fizice ște ,
da r te mpe ra me ntul pă tima ș și clocotitor a l lui Vince nt fă ce a ca
forţe le să de vină e ga le .
Chia r câ nd discuta u de spre lucruri a supra că rora e ra u de
a ce e a și pă re re , a rgume nte le lor se ciocne a u ga ta să sca pe re
scâ nte i. După discuţii ră mâ ne a u întotde a una sle iţi, ca niște ba te rii
de scă rca te .
— N-a i să a jungi nicioda tă pictor, Vince nt, îl dă scă le a Ga uguin,
pâ nă ce n-a i să -nve ţi să prive ști na tura , a poi să te întorci în a te lie r
și a bia a colo, la re ce , să picte zi ce ţi s-a întipă rit în minte .
— Nu vre a u să picte z la re ce , ca ra ghiosule ! Vre a u să picte z cu
sâ nge le în clocot. De -a sta mă a flu a ici, la Arle s.
— Tot ce -a i picta t pâ nă a cum nu e a ltce va de câ t o copie se rvilă
a na turii. Tre buie să înve ţi să picte zi ex tem pore.
— Ex tem pore! Sfinte Dumne ze ule !
— Și încă ce va ; e ra bine da că -l a sculta i pe Se ura t. Pictura e
ce va a bstra ct, bă ie te . N-a re nimic de -a fa ce cu pove știle pe ca re le
spui tu și cu mora la pe ca re tot înce rci s-o scoţi în e vide nţă .
— Ce să scot în e vide nţă ? Ești ne bun!
 — Da că vre i să pre dici, Vince nt, întoa rce -te la popie . Pictura e
culoa re , linie și formă ; nimic a ltce va . Pictorul poa te înfă ţișa ce e a
ce e de cora tiv în na tură , a tâ t, și nimic ma i mult!
— Artă de cora tivă ! pufni Vince nt. Da că a sta e tot ce înţe le gi tu
din na tură , întoa rce -te ma i bine la Bursă !
— Bine , a m să mă întorc, da r să știi că voi ve ni să -ţi a scult toa te
pre dicile ta le duminica le . Ce a ltce va înţe le gi tu din na tură ,
brigad ier?
— Mișca re a , Ga uguin, ritmul vie ţii.
— Ei, ga ta , a i nime rit-o!
— Câ nd picte z soa re le , vre a u să -i fa c pe oa me ni să -l simtă cum
se rote ște , cu o iuţe a lă a me ţitoa re , împră știind lumină și va luri de
a rșiţă , cu o forţă uria șă . Câ nd picte z un la n de grâ u, vre a u ca
oa me nii să simtă a tomii din grâ u cum își croie sc drum spre de plina
lor întrupa re , ga ta să ple sne a scă . Câ nd picte z un mă r, vre a u ca
oa me nii să simtă ze a ma fructului pulsâ nd sub coa jă , și se minţe le
înce rcâ nd să ră zbe a scă a fa ră ca să de a rod!
— Ah, Vince nt, de câ te ori ţi-a m spus că un pictor nu tre buie să
a ibă te orii!
— De pildă , via a sta , Pa ul. Prive ște ! Strugurii ă știa sunt pe ca le
să ple sne a scă și să te împroa ște în ochi cu ze a ma lor. Uită -te bine
la râ pa a sta . Vre a u să -i fa c pe oa me ni să simtă milioa ne le de tone
de a pă ca re i-a u să pa t ma lurile . Câ nd picte z portre tul unui om,
vre a u să se simtă între a ga de sfă șura re a vie ţii lui, tot ce -a vă zut,
ce -a fă cut și ce -a sufe rit.
— Unde dra cu vre i să a jungi?
— Uite ce vre a u să spun, Pa ul. Ogoa re le ca re fa c să cre a scă
grâ ul și a pa ca re se pră vă le ște la va le , pe coa sta râ pe lor, se va
strugure lui și via ţa omului, a șa cum tre ce pe ste e l, sunt toa te unul
și a ce la și lucru. Tră să tura comună a între gului unive rs e ste
unita te a ritmului. Un ritm după ca re jucă m cu toţii: oa me ni, me re ,
râ pe , ogoa re a ra te , că ruţe printre la nurile de grâ u, ca se , ca i și,
de a supra tuturor, soa re le . Ma te ria din ca re e ști fă cut tu o să a pa ră
mâ ine într-un strugure , pe ntru că tu și cu strugure le sunte ţi una .
Câ nd picte z un ţă ra n trudind pe câ mp, vre a u să a ră t cum ţă ra nul
pă trunde în ţa râ na câ mpului, la fe l ca grâ ul, și cum, la râ ndul e i,
ţă râ na câ mpului pă trunde în e l. Vre a u să se simtă cum ra ze le
soa re lui pă trund în ţă ra n, în câ mp, în grâ u, în plug, în ca i, în
a ce e a și mă sură în ca re toa te a ce ste a se întorc din nou în soa re .
Câ nd înce pi să simţi ritmul una nim în ca re se mișcă totul pe
pă mâ nt, a tunci înce pi să înţe le gi via ţa .
152
— Brigad ier, spuse Ga uguin, vous avez raison!
Tulbura re a lui Vince nt a junse se la culme ; tre mura tot, cuprins
de o ne rvozita te fe brilă . Cuvinte le lui Ga uguin îl izbiră ca o pa lmă
pe ste obra z. Ră ma se ţintuit locului, uitâ ndu-se prostit, cu gura
că sca tă .
— Ce na iba vre i să spui cu a sta ... „Briga die r, a i dre pta te ”?
— Înse a mnă că a sosit timpul să me rge m la ca fe ne a , să be m
un a bsint.
La sfâ rșitul ce le i de -a două să ptă mâ ni, Ga uguin spuse :
— Ia să ve de m cum e borde lul ă la de ca re mi-a i vorbit! Me rge m
dise a ră , poa te gă se sc o fa tă dră guţă , gra să !
— Bine , me rge m, da r s-o la și în pa ce pe Ra che l. E fa ta me a .
Urca ră prin la birintul de stră duţe pie truite și intra ră în „Maison
d e Tolérance ”. Câ nd a uzi voce a lui Vince nt, Ra che l se re pe zi pe
coridor și se a runcă în bra ţe le lui. Vince nt îl pre ze ntă pe Ga uguin
pa tronului.
— Monsieur Ga uguin, între bă Louis, sunte ţi pictor, nu-i a șa ? V-
a ș ruga să vă da ţi pă re re a de spre două picturi noi pe ca re le -a m
cumpă ra t a nul tre cut de la Pa ris.
 — Cu plă ce re . De unde le -a i cumpă ra t?
— De la „Goupil” în Pla ce de l’Opé ra . Le -a m a șe za t în sa lonul
din fa ţă . Nu doriţi să intra ţi o clipă , m onsieur?
Ra che l îl duse pe Vince nt în ca me ra din stâ nga , îl împinse pe
un sca un lâ ngă una din me se și-i să ri pe ge nunchi.
— De șa se luni de câ nd vin a ici, bombă ni Vince nt, Louis nu s-a
gâ ndit nicioda tă să -mi ce a ră pă re re a de spre ta blourile lui.
— Nu te socote ște pictor, Fou-roux .
— Poa te că nu gre șe ște .
— Nu mă ma i iube ști!... se a lintă Ra che l.
— Ce te fa ce să cre zi a sta , Pigeon?
— N-a i ma i ve nit pe la mine de nu știu câ te să ptă mâ ni.
— Am a vut mult de lucru cu a ra nja re a ca se i; îl a ște pta m pe
prie te nul me u.
— Da r mă iube ști și câ nd nu vii pe la mine ?
— Și a tunci, Pigeon.
Ra che l îl pișcă de ure chile mici, rotunde , a poi i le să rută pe
râ nd.
— Ca să -mi dove de ști a sta , Fou-roux , dă -mi mie ure chiușe le
ta le nostime , vre i? Mi le -a i promis doa r!
— Da că poţi să le ta i, sunt a le ta le .
— Oh, Fou-roux , cum vorbe ști, pa rc-a r fi cusute cu a ţă , ca a le
pă pușii me le !
Dintr-o oda ie din ce a la ltă pa rte a holului se a uzi la rmă și
ţipe te . Cine va se pră pă de a de râ s sa u se vă ita de dure re . Vince nt o
dă du jos de pe ge nunchi pe Ra che l, tra ve rsă holul și, din câ ţiva
pa și, a junse în sa lon.
Frâ nt în două , Ga uguin se tă vă le a pe pode a , cu la crimile
șiroa ie pe fa ţă . Louis, înmă rmurit, ţine a la mpa într-o mâ nă ,
uitâ ndu-se la e l cu ochii că sca ţi. Vince nt se a ple că și-l prinse de
ume ri, scuturâ ndu-l.
— Pa ul, Pa ul, ce -i cu tine , ce s-a întâ mpla t?
Ga uguin înce rcă să vorbe a scă , da r nu putu. După o clipă , gâ fâ i:
— Vince nt... în sfâ rșit... sunte m ră zbuna ţi... prive ște ... prive ște ...
pe pe re te ... ce le două ta blouri... pe ca re Louis le -a cumpă ra t de la
„Goupil”... pe ntru sa lonul borde lului să u. Amâ ndouă sunt de
Bougue re a u!
Se ridică în picioa re , împle ticindu-se , și o porni spre ușă .
— Sta i puţin, strigă Vince nt, fugind după e l, unde te duci?
— Dire ct la poștă . Asta tre buie să le -o te le gra fie z chia r a cum
bă ie ţilor, la Clubul Ba tignolle s.
Va ra se a șe ză cu a rșiţa e i cumplită , orbitoa re . Între g ţinutul se
de zlă nţui într-o be ţie de culori. Ve rde le , a lba strul, ga lbe nul și roșul
e ra u a tâ t de inte nse , încâ t ră ne a u ochiul. Ra ze le soa re lui
pre fă ce a u în scrum tot ce întâ lne a u în ca le . Ae rul de de a supra vă ii
Ronului tre mura din pricina va lurilor de că ldură ca re se nă puste a u
ca niște ime nse ta la zuri. Soa re le îi love a dre pt în cre ște t pe ce i doi
pictori, strivindu-i, pă trunzâ ndu-i pâ nă în mă duva oa se lor, se câ ndu-
le toa tă vla ga , ia r mistra lul le șfichiuia trupurile și ne rvii,
scuturâ ndu-le ca pe te le pâ nă câ nd li se pă re a că vor ple sni sa u se
vor rostogoli în ţă râ nă . Cu toa te a ce ste a , în fie ca re dimine a ţă
ple ca u, o da tă cu ră să ritul soa re lui, și picta u pâ nă câ nd a lba strul-
inte ns a l ce rului de noa pte întune ca a lba strul-inte ns a l ce rului de
zi.
Între ce i doi prie te ni - unul, un a de vă ra t vulca n în e rupţie ,
ce lă la lt fie rbâ nd a me ninţă tor ca un ca za n sub pre siune - se
pre gă te a o luptă cumplită . Noa pte a , câ nd e ra u pre a istoviţi ca să
doa rmă , da r și pre a ne rvoși că să ste a liniștiţi, își che ltuia u re stul
de e ne rgie e xa spe râ ndu-se unul, pe ce lă la lt. Cu ba nii o duce a u
prost. Posibilită ţi de distra cţie n-a ve a u. Înce pură să se stâ rne a scă
unul pe a ltul, ca să -și ma i de sca rce pa siunile pre a mult re ţinute .
Ga uguin nu obose a nicioda tă câ nd e ra vorba să -l scoa tă din să rite
pe Vince nt. Și câ nd a ce sta a junge a în culme a furie i, îi a runcă în
fa ţă : „Brigad ier, vous avez raison!”
— Nici nu e de mira re , Vince nt, că nu e ști în sta re să picte zi.
Uită -te la de zordine a din a te lie rul tă u! Uită -te ce ha ra ba bură e în
cutia a sta de culori! Dumne ze ule , da că nu ţi-a i fi împuia t minte a ta
de ola nde z că pă ţâ nos cu fe l de fe l de Da ude t și Montice lli, poa te c-
a i ma i fi putut să ţi-o limpe ze ști și să pui puţină ordine și în via ţa ta !
— Asta nu te prive ște pe tine , Ga uguin. E a te lie rul me u. Ţine -ţi
a te lie rul tă u cum îţi pla ce .
— Pe ntru că ve ni vorba , vre a u să -ţi spun că în minte a ta
domne ște a ce la și ha os ca și într-o cutie de scrisori. Admiri pe ce l
din urmă pictor de că rţi poșta le ilustra te din Europa , și-n schimb nu
poţi price pe că De ga s...
— De ga s! Ca re din pâ nze le lui a r pute a fi puse vre oda tă a lă turi
de un Mille t?
— Mille t! Se ntime nta lul ă la !
Vince nt se de zlă nţui ca o furie , a uzind insulta a dre sa tă ce lui pe
ca re -l socote a ma e strul și pă rinte le să u spiritua l. Se nă pusti după
Ga uguin, ca re fuge a dintr-o oda ie în a lta . Îl urmă ri prin toa tă ca sa ,
urlâ nd la e l, strigâ ndu-și a rgume nte le și a gitâ ndu-i pumnii prin fa ţa
ochilor. Se ce rta ră a ma rnic, pâ nă tâ rziu, în a e rul fie rbinte ,
înă bușitor a l nopţii, ga ta în orice clipă să se înca ie re .
Da r în mome nte le fe brile de cre a ţie , a mâ ndoi se stră duia u din
ră spute ri să surprindă na tura , să se surprindă pe e i înșiși. Zi de zi
se ră zboia u cu pa le ta lor e xplozivă , noa pte de noa pte cu
pe rsona lita te a lor clocotitoa re . Chia r câ nd nu se ce rta u cu pa timă ,
discuţiile lor obișnuite e ra u a tâ t de ta ri, încâ t nu-și ma i pute a u gă si
somnul. The o trimite a re gula t ba nii, da r e i îi tope a u numa ide câ t pe
tutun și bă utură . Era pre a ca ld ca să ma i poa tă mâ nca . Își
închipuia u că a bsintul le potole ște ne rvii, da r nu izbute a de câ t să -i
a ţâ ţe și ma i mult.
Pe de a supra , se porni și mistra lul, să lba tic, biciuitor, ca re -i sili
să ste a în ca să . Ga uguin nu ma i pute a să lucre ze și-și pe tre ce a
vre me a provocâ ndu-l pe Vince nt, ţinâ ndu-l me re u sub pre siune . Nu
ma i întâ lnise pâ nă a tunci un om ca re să pună a tâ ta pa timă în niște
simple pă re ri, și, cum Vince nt constituia singura lui distra cţie , nu
se dă de a în lă turi s-o folose a scă din plin.
— Ma i bine te -a i potoli, Vince nt! îi spuse după a cince a zi de
câ nd înce puse mistra lul.
Pâ nă într-a tâ t îl scose se din minţi, încâ t mistra lul turba t pă re a o
a die re blâ ndă și mâ ngâ ie toa re fa ţă de furtuna stâ rnită sub
a cope rișul ca se i ga lbe ne .
— Da r tu ce cusur a i, Ga uguin?
— Ba gă de se a mă , Vince nt, e prime jdios să ră mâ i ma i mult
timp în tovă ră șia me a și să discuţi în contra dictoriu cu mine ; unii și-
a u pie rdut minţile din pricina a sta !
— Mă a me ninţi?
— Nu, te a ve rtize z.
— N-a i de câ t să -ţi pă stre zi a ve rtisme nte le pe ntru tine !
— Tre a ba ta , da r a i să da i vina pe mine da că ţi s-o-ntâ mpla
ce va !
— Ah, Pa ul, Pa ul, ha i să pune m oda tă ca pă t a ce stor discuţii
ne sfâ rșite ! Ești un pictor ma i price put de câ t mine . Re cunosc că pot
să învă ţ multe lucruri de la tine . Da r nu pot îndura să mă
dispre ţuie ști, a uzi? Am robit nouă a ni înche ia ţi și, pe dumne ze ul
me u, simt că a m ce va de spus în pictura a sta a furisită ! Tre buie să
re cunoști, Ga uguin, nu? Ha i, spune dre pt!
— Brigad ier, vous avez raison!
 Mistra lul se potoli și, în sfâ rșit, a rle zie nii îndră zniră să scoa tă
ia ră și ca pul din ca să . Soa re le orbitor se ivi din nou, și o furie
ne stă pâ nită se a bă tu a supra ora șului. Poliţia tre buia să inte rvină
me re u în sca nda luri și încă ie ră ri, ca re se te rmina u a de se a prin
crime . Oa me nii forfote a u încoa ce și-ncolo, cu priviri în ca re
mocne a a me ninţa re a . Nime ni nu ma i râ de a , nime ni nu ma i scote a
o vorbă . Ţigla a cope rișurilor cră pa sub dogoa re a soa re lui. În Pla ce
La ma rtine se isca u bă tă i și a de se ori se ve de a u la me de cuţit
fulge râ nd prin a e r. Plute a a pă să tor în vă zduh a me ninţa re a une i
ca ta strofe . Arle s e ra încorda t din ca le -a fa ră și pă re a să nu ma i
poa tă îndura multă vre me a ce a stă te nsiune . Va le a Ronului stă te a
ga ta să e xplode ze în mii de ţă ndă ri.
Vince nt își a minti de te oria zia ristului din Pa ris. Se între ba
singur: „Oa re ce se va întâ mpla ? Se va cutre mura pă mâ ntul, vor
să ri oa me nii în a e r?” Da r continua să picte ze pe câ mp, în plin
soa re , cu cre ște tul de scope rit. Ave a ne voie de a rșiţa a lbă ,
orbitoa re , ca să de scă tușe ze pa siunile pute rnice , ză gă zuite
înlă untrul lui. Își simţe a cre ie rul ca un cuptor încins, din ca re
ţâ șne a u, una după a lta , pâ nze le inca nde sce nte .
Cu fie ca re pâ nză pe ca re o ispră ve a , cre ște a tot ma i pute rnic în
e l simţă mâ ntul că re zulta tul ce lor nouă a ni de muncă se
conce ntra se în a ce ste câ te va să ptă mâ ni istovitoa re , tra nsformâ ndu-
l într-un a de vă ra t pictor. Pâ nze le pe ca re le cre a a cum între ce a u cu
mult pe ce le din va ra tre cută și simţe a că nicioda tă nu va ma i fi în
sta re să picte ze ce va ca re să e xprime a tâ t de profund e se nţa
na turii și a lui însuși.
Lucra de la 4 dimine a ţa pâ nă câ nd întune ricul nopţii îi ră pe a
prive liște a din fa ţă . Picta două , une ori chia r tre i ta blouri pe zi. Cu
fie ca re pictură fie rbinte , clocotitoa re , smulsă din stră fundul fiinţe i
lui, își scurta via ţa cu câ te un a n. Nu pune a nici un pre ţ pe numă rul
zile lor hă ră zite șe de rii sa le pe pă mâ nt; îl inte re sa numa i fe lul în
ca re le folose a . Pe ntru e l, timpul se mă sura cu numă rul de pâ nze
pe ca re le picta , și nu cu file le zbură toa re a le ca le nda rului.
Își dă de a se a ma că a rta lui a tinse se o culme , că a ce a stă culme
înse mna încununa re a între gii lui vie ţi, ţe lul spre ca re nă zuise cu
a tâ ta a rdoa re în ultimii nouă a ni. Nu știa câ t va dura a ce a stă sta re ,
știa doa r că tre buie să picte ze me re u, me re u a lte pâ nze ... și ia ră și
a lte le ... și tot a șa ma i de pa rte . Ace a stă culme a cre a ţie i sa le ,
a ce a stă fă râ mă de ve șnicie tre buia scoa să la ive a lă , pă stra tă ,
susţinută , pâ nă ce va izbuti să a ște a rnă pe pâ nză toa te ima ginile
ca re -i mocne a u în a dâ ncul sufle tului, a ște ptâ nd să prindă via ţă .
Amâ ndoi, pictâ nd câ t e ra ziua de lungă , ce rtâ ndu-se pâ nă -n
zori, fă ră să închidă o clipă ochii, mâ ncâ nd foa rte puţin, îmbă tâ ndu-
se , în schimb, de soa re și de culoa re , de tutun și de a lcool, cu
ne rvii încorda ţi, a ţâ ţa ţi de na tura de zlă nţuită și de proce sul
chinuitor a l cre a ţie i, sfâ șiindu-se unul pe a ltul cu să lbă ticie și furie ,
se a propia u, înce t-înce t, de un pa roxism a l încordă rii.
Soa re le îi pâ rjole a , și mistra lul îi biciuia . Culoa re a le sfre de le a
ochii, ia r a bsintul le a rde a mă runta ie le goa le , în nopţile fie rbinţi,
înă bușitoa re , ca sa ga lbe nă se clă tina , zgâ lţâ ită de furtuna
dină untru.
Ga uguin îi fă cu portre tul lui Vince nt în timp ce a ce sta picta o
na tură moa rtă . Vince nt se uită lung la portre t. Pe ntru prima da tă
înţe le se limpe de ce cre de a Ga uguin de spre e l.
— Fă ră doa r și poa te că sunt e u, da r după ce voi fi înne bunit.
Se a ra o porniră împre ună la ca fe ne a . Vince nt coma ndă un
a bsint sla b. Și, de oda tă , din se nin, îi a runcă lui Ga uguin în fa ţă
pa ha rul plin. Ace sta se fe ri, îi cuprinse mâ inile și, ridicâ ndu-l în
bra ţe , stră bă tu cu e l Pla ce La ma rtine . Fă ră să știe cum, Vince nt se
pome ni în pa t și a dormi pe loc.
 — Dra gul me u Ga uguin, se scuză e l a doua zi dimine a ţă cu mult
ca lm, pa rcă mi-a duc a minte că te -a m jignit a se a ră .
— Te ie rt bucuros, din toa tă inima . Da r, ve zi tu, sce na de ie ri s-
a r pute a re pe ta . Da că m-a i lovi, s-a r pute a să -mi pie rd stă pâ nire a
și să te sugrum. Așa că îngă duie -mi să scriu fra te lui tă u și să -i a duc
la cunoștinţă că ple c.
— Nu! Nu! Pa ul, să nu fa ci a sta ! Cum să pă ră se ști ca sa
ga lbe nă ? Tot ce -a m fă cut a ici a fost numa i pe ntru tine !
Toa tă ziua bâ ntui în ca să furtuna . Vince nt lupta cu dispe ra re
să -l convingă să ră mâ nă ma i de pa rte cu e l. Ga uguin, însă ,
ră mâ ne a surd la orice a rgume nt. Vince nt imploră , linguși,
ble ste mă , a me ninţă , plâ nse chia r. Și, pâ nă la urmă , în a ce a stă
bă tă lie se dove di ce l ma i ta re . Simţe a că între a ga lui via ţă a tâ rna
de pre ze nţa prie te nului să u în ca sa ga lbe nă . O da tă cu sosire a
nopţii, Ga uguin, vlă guit, ce dă , și a sta numa i ca să obţină o clipă de
ră ga z.
Fie ca re încă pe re a ca se i ga lbe ne e ra supra sa tura tă de
te nsiune e le ctrică , ga ta să producă o de scă rca re fa ta lă . Ga uguin nu
putu să închidă ochii. Abia spre dimine a ţă a ţipi.
De oda tă se tre zi sub impre sia unui simţă mâ nt ciuda t. Aple ca t
pe ste pa tul lui, Vince nt îl prive a ţintă prin întune ric.
— Vince nt, ce -i cu tine ? îl între bă cu se riozita te .
Vince nt ie și din ca me ră , se trâ nti în pa t și se cufundă într-un
somn a dâ nc.
Noa pte a urmă toa re , Ga uguin fu din nou smuls din somn de
a ce la și stra niu simţă mâ nt. Vince nt e ra din nou a ple ca t de a supra
lui și-l fixa prin întune ric.
— Vince nt! Du-te la culca re !
Vince nt se întoa rse în ca me ra lui. A doua zi, la cină , izbucni o
ce a rtă viole ntă din pricina supe i.
 — Mi-a i turna t vopse a în fa rfurie ! urlă Ga uguin.
Vince nt râ se proste ște . Se a propie de pe re te și scrise cu cre tă :

„Je suis Saint Esprit,

153
Je suis sain d ’esprit”

Câ te va zile se purtă norma l, ca toţi oa me nii. Era însă posa c și

de prima t. Abia da că -i a dre sa câ te -un cuvâ nt lui Ga uguin. Nici
mă ca r pe pe nsulă nu pune a mâ na . Nu cite a . Șe de a pe un sca un, cu
privire a a ţintită în gol.
În după -a mia za ce le i de -a pa tra zile , câ nd mistra lul se de zlă nţui
și ma i să lba tic, Vince nt îi propuse lui Ga uguin să ia să împre ună la
plimba re .
— Ha i să me rge m sus în pa rc, îl rugă e l. Vre a u să -ţi spun ce va .
— Nu poţi să -mi spui a ici? Stă m ma i comod.
— Nu, nu pot vorbi stâ nd jos. Tre buie să umblu.
— Foa rte bine , da că tre buie , a tunci ha i să me rge m!
O lua ră pe drumul de că ruţe ca re urca șe rpuind în pa rte a
stâ ngă a ora șului. Ca să poa tă îna inta , tre buia u să se opinte a scă la
fie ca re pa s împotriva vâ ntului, ca și cum și-a r fi croit drum printr-o
substa nţă de nsă , ca re le opune a re ziste nţă . În pa rc, chipa roșii se
îndoia u pâ nă a proa pe de pă mâ nt.
— Ce vre i să -mi spui? între bă Ga uguin.
Tre buia să -i urle în ure che , fiindcă vâ ntul îi fura vorbe le îna inte
ca Vince nt să le poa tă prinde .
— Pa ul, a m chibzuit mult în ultime le zile și mi-a ve nit o ide e
groza vă .
— Ia rtă -mă , da r să știi că nu pre a a m cine știe ce încre de re în
ide ile ta le groza ve ...
— Ade vă rul e că noi toţi a m da t gre ș în pictură , da r știi de ce ?
— Ce spui? N-a ud nici un cuvâ nt! Vorbe ște ma i ta re !
 — ȘTII DE CE-AM DAT GREȘ CU TOŢII ÎN PICTURĂ?
— Nu. De ce ?
— Pe ntru că fie ca re picte a ză de unul singur.
— Cum a dică ?
— Une le lucruri le pictă m bine , a lte le prost. Le a runcă m însă
gră ma dă pe a ce e a și pâ nză .
— Brigad ier, a ște pt să -mi e xplici.
154
— Ţi-a minte ști de fra ţii Both , ola nde zii? Unul se price pe a la
pe isa je . Ce lă la lt la figuri. Toa te ta blourile le picta u împre ună . Unul
fă ce a pe isa jul, ce lă la lt figurile . Și ta blourile a u ie șit foa rte re ușite .
— Ei da ! Și ca re e stră lucitul sfâ rșit a l a ce ste i inte rmina bile
pove ști?
— Ce ? Vino ma i a proa pe . Nu te a ud!
— Spune ma i de pa rte !
— Pa ul, a șa tre buie să fa ce m și noi. Tu și cu mine , Se ura t,
Cé za nne , La utre c, Rousse a u, toţi tre buie să lucră m pe a ce e a și
pâ nză . Asta a r fi un a de vă ra t comunita rism în pictură . Am zugră vi
fie ca re ce ne price pe m ma i bine . Se ura t, a e rul. Tu, pe isa jul.
Cé za nne , obie cte le . La utre c, pe rsona je le . Eu, soa re le , luna și
ste le le . Toţi împre ună a m pute a fi un singur și ma re pictor. Ce
pă re re a i?
— Ala , ba la , portoca la !
Izbucni într-un râ s gros, ne stă pâ nit. Hohote le , purta te de vâ nt, îl
împroșca ră în fa ţă pe Vince nt ca spuma va lurilor mă rii. Se simţi
a dâ nc ridicol.
După ce se ma i potoli, Ga uguin strigă :
— Brigad ier! Al dra cului să fiu da că a sta nu e ce a ma i ma re ide e
pe ca re a m a uzit-o vre oda tă ! Ia rtă -mă , da r tre buie să mă duc să râ d
în voie !
O porni la va le pe pote că , ţinâ ndu-se cu a mâ ndouă mâ inile de
burtă , frâ nt în două de râ s.
Vince nt ră ma se locului, împie trit.
Un stol de mie rle se nă ză ri din se ninul ce rului. Mii de mie rle
ciripitoa re , bă tâ nd din a ripi. Se nă pustiră a supra lui cople șindu-l, îl
loviră , i se încurca ră prin pă r, îl izbiră în na s, în gură , în ure chi, în
ochi, învă luindu-l într-un nor gros, ne gru, înă bușitor de a ripi
fâ lfâ itoa re .
Ga uguin se întoa rse .
— Vino, Vince nt, ha i să me rge m la Louis. Vre a u să să rbă tore sc
cum se cuvine ide e a ta ne pre ţuită ! Ha i!
Fă ră o vorbă , Vince nt îl urmă spre Rue de s Ricole tte s.
Ga uguin dispă ru la e ta j cu una dintre fe te .
Vince nt se a șe ză la ba r. Ra che l i se a șe ză pe ge nunchi.
— Nu vii cu mine sus, Fou-roux ?
— Nu.
— De ce ?
— Pe ntru că n-a m ce i cinci fra nci.
— Atunci dă -mi în schimb ure che a ta . Vre i?
— Da .
După un timp, Ga uguin se îna poie . Coborâ ră împre ună de a lul
spre ca sa ga lbe nă . Ga uguin își înfule că gră bit cina , a poi ie și pe ușa
din fa ţă fă ră să roste a scă un cuvâ nt. Stră bă tuse a proa pe între a ga
Pla ce La ma rtine , câ nd a uzi în spa te le lui un pa s bine cunoscut,
mă runt.
Se ră suci pe că lcâ ie .
Vince nt se re pe ze a după e l, ţinâ nd în mâ nă un brici de schis.
Ga uguin se propti zdra vă n pe picioa re și-l privi dre pt în ochi.
Vince nt se opri la doi pa și. Se uită ţintă , prin întune ric, la
Ga uguin, a poi lă să ca pul în jos, se întoa rse și o luă la fugă îna poi,
spre ca să .
 Ga uguin se opri la primul hote l, luă o ca me ră , încuie ușa cu
che ia și se culcă .
Vince nt intră în ca să și urcă scă rile de că ră midă roșie ca re
duce a u spre oda ia lui. Luă oglinda în fa ţa că re ia își fă cuse de
a tâ te a ori portre tul, o a șe ză pe ma sa de toa le tă , sprijinită de
pe re te , și-și privi ochii inje cta ţi.
Sosise sfâ rșitul. Via ţa lui e ra te rmina tă . I se cite a cla r pe fa ţă !
Era ma i bine să -i pună ca pă t chia r a cum.
Ridică briciul. Simţi a scuţișul re ce a l oţe lului pe pie le a pă roa să ,
ca de gâ scă , a be re ga te i.
Îi ră suna u în ure chi gla suri ca re -i șopte a u cuvinte stra nii.
De oda tă , pa rcă tot soa re le a rle zia n își izbi vă pa ia orbitoa re în
luciul oglinzii din fa ţa lui.
Dintr-o singură mișca re , își re te ză ure che a dre a ptă .
Ră ma se din e a doa r o bucă ţică de lob.
Aruncă briciul. Își înfă șură ca pul în prosoa pe . Sâ nge le șiroia pe
pode a .
Scoa se ure che a din lighe a n și o spă lă . O înve li cu grijă în ma i
multe hâ rtii de de se n, a poi în zia r.
Înde să pe ste ba nda jul gros o ba scă , coborî scă rile și ie și prin
ușa din fa ţă . Stră bă tu Pla ce La ma rtine , urcă de a lul, tra se mâ ne rul
clopotului de la „Maison d e Tolérance, Num éro 1”.
O slujnică de schise ușa .
— Che a m-o pe Ra che l.
Ra che l ve ni în gra bă .
— A, tu e ra i, Fou-roux ?! Ce dore ști?
— Ţi-a m a dus ce va .
— Mie ? Un ca dou?
— Da .
— Ce dră guţ din pa rte a ta , Fou-roux !
 — S-o pă stre zi cu grijă . E o a mintire de la mine .
— Ce e ?
— De sfă și a i să ve zi!
Ra che l de spa che tă hâ rtiile , dă du cu ochii de ure che , și,
îngrozită , se pră vă li le șina tă pe ca lda râ m.
Vince nt se întoa rse . Coborî de a lul. Stră bă tu Pla ce La ma rtine .
Închise ușa ca se i ga lbe ne în urma lui și se culcă .
A doua zi dimine a ţa , pe la 7 și jumă ta te , câ nd Ga uguin se
întoa rse , gă si lume multă a duna tă în fa ţa ca se i; Roulin își frâ nge a
mâ inile de znă dă jduit.
— Ce i-a i fă cut prie te nului dumita le , m onsieur? îl întâ mpină un
bă rba t cu o pă lă rie ne a gră , rotundă pe ca p. Ave a un ton tă ios și
se ve r.
— Nu știu.
— Ba știi... știi foa rte bine ... e mort!
Lui Ga uguin îi tre bui mult timp ca să -și a dune minţile . Mulţime a
îl sfre de le a cu privirile , de pa rcă a r fi vrut să -l sfâ șie în bucă ţi, să -l
gâ tuie .
— Să me rge m sus, m onsieur, îngă imă e l. O să ne lă murim
a colo.
Pe pode le le ce lor două odă i de la pa rte r ză ce a u, a runca te
pe ste tot, prosoa pe îmbiba te de sâ nge . Sca ra ce duce a spre
ca me ra lui Vince nt e ra de a se me ne a mâ njită de sâ nge . Înfă șura t în
ce a rșa furi, Vince nt ză ce a ghe muit în pa t. Pă re a lipsit de cunoștinţă .
Ușor, foa rte ușor, Ga uguin îl a tinse . Era ca ld. Dintr-o da tă , Ga uguin
își re dobâ ndi toa tă e ne rgia , tot cura jul.
— Fii bun, te rog, m onsieur, șopti e l șe fului poliţie i, și tre ze ște -l,
da r cu multă bă ga re de se a mă . Da că între a bă de mine , spune -i că
a m ple ca t la Pa ris. Ve de re a me a poa te să -i fie fa ta lă .
Șe ful poliţie i trimise după doctor și che mă o tră sură , îl lua ră pe
Vince nt la spita l. Gâ fâ ind, Roulin a le rgă tot drumul pe lâ ngă birjă .

9. „FOU-ROUX”

Doctorul Fe lix Re y, tâ nă rul inte rnist a l spita lului din Arle s, e ra

un bă rba t scund, înde sa t, cu un ca p octogona l și un smoc de pă r
ne gru ca re -i ţâ șne a dre pt din frunte . Îi pa nsă ra na , a poi îl a șe ză în
pa t într-o odă iţă ca o ce lulă , pe ca re o golise cu totul. După ce ie și,
închise ușa cu che ia .
Vince nt se tre zi spre se a ră , câ nd îi lua u pulsul. Se uită în ta va n,
la pe re te le vă ruit, a poi privirile îi a lune ca ră a fa ră pe fe re a stră , la
pe ticul de ce r a lba stru ca re se întune ca . Întoa rse înce t ochii spre
doctorul Re y.
— Bună se a ra , spuse în șoa ptă .
— Bună , îi ră spunse doctorul.
— Unde mă a flu?
— La spita lul din Arle s.
— Oh!
Un fulge r de dure re îl fă cu să -și ducă mâ na a colo unde fuse se
oda tă ure che a lui dre a ptă . Doctorul Re y îl opri.
— Să nu pui mâ na a colo!
— Da ... a cum... pa rcă mi-a minte sc.
— Ai o ra nă frumoa să și a dâ ncă , prie te ne . Da r în câ te va zile o
să te pune m pe picioa re .
 — Unde e prie te nul me u?
— S-a întors la Pa ris.
— ...Înţe le g... Pot să tra g o pipă ?
— Încă nu.
Doctorul Re y îi spă lă și-i pa nsă ra na .
— E un fle a c, un mic a ccide nt, spuse e l. În de finitiv, omul n-
a ude cu foile a ste a de va rză lipite de -o pa rte și de a lta a ca pului.
Nici n-a i să -i simţi lipsa .
— Ești foa rte dră guţ, doctore . Da r de ce e ca me ra a sta ... a șa de
goa lă ?
— Am scos totul ca să te a pă r.
— De cine ?
— Chia r de dumne a ta .
— Ah, da ... înţe le g...
— Ei, a cum tre buie să te la s. Trimit infirmie rul să -ţi a ducă cina .
Înce a rcă să sta i câ t ma i liniștit. Pie rde re a de sâ nge te -a slă bit.
A doua zi de dimine a ţă , câ nd Vince nt de schise ochii, The o
ve ghe a lâ ngă pa tul lui. Era pa lid, tra s la fa ţă , cu ochii roșii.
— The o! strigă e l.
The o se lă să în ge nunchi lâ ngă pa t, îi luă mâ na și,
ne ma iputâ ndu-se stă pâ ni, izbucni în plâ ns.
— The o... întotde a una ... câ nd a m ne voie de tine și mă tre ze sc...
tu te a fli lâ ngă mine .
The o nu e ra în sta re să scoa tă nici un cuvâ nt.
— Îmi pa re ră u că te -a u fă cut să vii a tâ ta drum pâ nă a ici. Cum
a i a fla t?
— Mi-a te le gra fia t ie ri Ga uguin. Am prins tre nul de noa pte .
— A fost o gre șe a lă din pa rte a lui că te -a pus pe drumuri.
Fire ște , n-a i închis ochii toa tă noa pte a , The o.
— Da , Vince nt.
 Se priviră un timp în tă ce re .
— Am vorbit cu doctorul Re y, Vince nt. Spune că a i fă cut o
insola ţie . Ai lucra t în soa re , fă ră pă lă rie , a șa e ?
— Da .
— Pă i ve zi? Nu tre buia să fa ci a sta . Pe viitor, bă ie te , să lucre zi
numa i cu pă lă ria pe ca p. O mulţime de oa me ni fa c insola ţie la
Arle s.
Vince nt îi strâ nse ușor mâ na . The o înce rcă să înghită nodul
ca re i se puse se în gâ t.
— Am să -ţi a duc o ve ste , Vince nt, da r cre d c-a r fi ma i bine să
ma i a ște pt câ te va zile .
— E o ve ste bună , The o?
— Cre d c-o să -ţi fa că plă ce re .
Doctorul Re y intră în ca me ră .
— Ia să ve de m cum o duce bolna vul nostru a stă zi?
— Doctore , ce pă re re a i, poa te să -mi de a fra te le me u o ve ste
bună ?
— Sigur că da . Sta i puţin, să mă uit la ra nă . Da , e bine , me rge
spre bine . O să se vinde ce re pe de .
După ce doctorul își te rmină vizita și pă ră si ca me ra , Vince nt,
ne ră bdă tor, îl rugă pe The o să -i spună ve ste a .
— Vince nt, e u... e i bine , e u... a m cunoscut o fa tă .
— O, bra vo, The o!
— E ola nde ză . Joha nna Bunge r. Ca fire , se a mă nă cu ma ma . Ce l
puţin a șa mi se pa re mie ...
— O iube ști, The o?
— Da . Fă ră tine , Vince nt, m-a m simţit cumplit de singur la
Pa ris. Îna inte de ve nire a ta , nu mi-a m da t se a ma , da r după ce -a m
sta t împre ună un a n...
— Sunt de stul de gre u de suporta t, The o. Spune dre pt, cre d că
ţi-a m mâ nca t sufle tul!
— Ah, Vince nt, da c-a i ști de câ te ori mi-a m dorit să intru în ca să
și să -ţi gă se sc ghe te le pe bufe t, sa u pâ nze le ude împră știa te pe
pa tul me u! Da r a cum a junge cu vorba ! Tre buie să te odihne ști. Să
stă m a șa , unul lâ ngă a ltul, în liniște .
The o ma i ră ma se două zile la Arle s. Nu ple că de câ t după ce
primi a sigură ri că Vince nt se va însă nă toși re pe de . Doctorul Re y îi
fă gă dui să -l îngrije a scă pe fra te le lui nu numa i ca pe un bolna v, da r
și ca pe un prie te n.
Roulin ve ne a în vizită se a ră de se a ră , și de fie ca re da tă îi
a duce a câ te un buche t de flori. În întune ricul nopţilor, Vince nt nu
pute a dormi și a ve a ve de nii. Doctorul Re y îi pre să ra ca mfor pe
pe rnă și pe sa lte a ca să -i a lunge insomnia .
La sfâ rșitul ce le i de a pa tra zile , după ce se încre dinţa se că
prie te nul să u e cu totul norma l, doctorul a șe ză la loc re stul
mobilie rului și lă să ușa ca me re i de scuia tă .
— Pot să mă scol și să mă îmbra c, doctore ?
— Da că te simţi de stul de zdra vă n, sigur că da . După ce ie și
puţin la a e r, tre ci și pe la ca bine tul me u.
Clă dire a spita lului din Arle s a ve a pa tru a ripi cu câ te două
e ta je , cuprinzâ nd la mijloc o curte inte rioa ră , plină de flori viu
colora te , tufe de fe rigi și a le i pie truite . Vince nt se plimbă câ tva
timp a ga le , în sus și-n jos, a poi se îndre ptă spre ca bine tul
doctorului Re y.
— Ei, cum te simţi? îl între bă doctorul.
— Foa rte bine .
— Spune -mi, Vince nt, de ce -a i fă cut a sta ?
Vince nt ră ma se multă vre me tă cut.
— Nu știu, ră spunse .
— Ce gâ nd ţi-a tre cut prin minte câ nd a i fă cut-o?
 — ...Nu știu... nici un gâ nd...
Zi de zi, își re că pă ta tot ma i mult pute rile . Într-o dimine a ţă , pe
câ nd șe de a de vorbă cu doctorul Re y, în ca me ra a ce stuia , luă
briciul de pe la voa r și-l de schise .
— Ești ca m ne bă rbie rit, doctore . Nu vre i să mă la și să te ra d
e u?
Doctorul Re y se re tra se într-un colţ, fe rindu-se cu pa lma
ridica tă în fa ţa ochilor.
— Nu! Nu! La să ime dia t briciul din mâ nă !
— Da r, cre de -mă , doctore , sunt un bă rbie r de să vâ rșit, te -a ș
bă rbie ri pe rfe ct.
— Vince nt, la să briciul, înţe le ge !
Vince nt închise briciul râ zâ nd și-l puse la locul lui.
— Nu te spe ria , prie te ne , de -a cum îna inte s-a te rmina t cu toa te
prostiile a ste a !
La sfâ rșitul ce le i de -a două să ptă mâ ni, doctorul Re y îi dă du
voie , să picte ze . Un îngrijitor îi a duse șe va le tul și câ te va pâ nze din
ca sa ga lbe nă . Ca să -i fa că plă ce re , doctorul Re y se ofe ri e l însuși
să -i poze ze . Vince nt lucra înce t, câ te puţin în fie ca re zi. Câ nd
te rmină portre tul, i-l ofe ri doctorului.
— Vre a u să -l pă stre zi ca a mintire de la mine , doctore . E
singurul fe l în ca re pot să -mi a ră t re cunoștinţa pe ntru bună ta te a
dumita le .
— Ești foa rte dră guţ, Vince nt. Mă simt onora t.
Doctorul duse portre tul a ca să și-i gă si o între buinţa re utilă ,
a cope rind cu e l o cră pă tură din pe re te .
Vince nt ma i ră ma se două să ptă mâ ni în spita l. Pictă curte a
inte rioa ră , scă lda tă în soa re . Purta a cum, în timpul lucrului, o
pă lă rie ma re de pa i. Îi tre buiră două să ptă mâ ni înche ia te ca să
picte ze gră dina cu flori a spita lului.
 — Să tre ci pe la mine în fie ca re zi, îi spuse doctorul Re y, câ nd
își strâ nse ră mâ na în poa rta spita lului. Și, nu uita , nici a bsint, nici
e moţii sa u tulbură ri, nici lucru în soa re , fă ră pă lă ria de pa i!
— Îţi fă gă duie sc, doctore ! Și-ţi mulţume sc din sufle t pe ntru
toa te !
— Am să -i scriu fra te lui dumita le că te -a i înzdră ve nit pe de plin.
Ajuns a ca să , consta tă că proprie ta rul închiria se ca sa ga lbe nă
unui tutungiu. Da r Vince nt ţine a foa rte mult la a ce a stă ca să . Era
ră dă cina ca re -l ţine a le ga t de pă mâ ntul a ce la . Zugră vise cu mâ na
lui fie ca re ce ntime tru de zid, și pe dină untru, și pe din a fa ră . O
tra nsforma se într-un a de vă ra t că min, pe ca re , în ciuda
a ccide ntului, îl socote a tot a l lui și pe ntru ca re e ra hotă râ t să lupte
pâ nă la ca pă t.
Gâ ndul că -și va pe tre ce nopţile singur în toa tă ca să îl înfricoșa
ma i a le s din pricina insomniilor, pe ca re nici cu a jutorul ca mforului
nu izbute a să le a lunge . Ca să -i gone a scă ve de niile groa znice ca re -l
înspă imâ nta u, doctorul Re y îi dă duse broma t de pota siu. În ce le
din urmă , a muţiră și gla surile ca re -i șopte a u pove ști ciuda te în
ure che . Acum le a uze a ra r și numa i în vis.
Era încă pre a slă bit ca să lucre ze pe câ mp. Da r cre ie rul i se
limpe ze a cu înce tul, sâ nge le se prime ne a zi de zi și, tre pta t, îi
re ve ni și po ă de mâ nca re . Se duse la re sta ura nt împre ună cu
Roulin și lua ră o ma să plă cută , ve se lă , ca re -l fă cu să uite cu
de să vâ rșire spa ima de o nouă criză . Înce pu să lucre ze pe înde le te
la portre tul ne ve ste i lui Roulin, pe ca re -l înce puse îna inte de
a ccide nt. Îi fă cu plă ce re să re ma rce fe lul în ca re îmbina se nua nţe le
de roșu, de la roz pâ nă la portoca liu, tre câ nd prin toa te tonurile de
ga lbe n, cu umbre de un ve rde -de schis ce se întune ca tre pta t.
O da tă cu să nă ta te a , se îmbună tă ţe a și lucrul. Că poţi să -ţi
frâ ngi mâ na sa u piciorul și a poi să te însă nă toșe ști știa și e l de
mult, da r că poţi să -ţi frâ ngi minţile și totuși să re de vii om norma l,
a sta i se pă re a foa rte curios.
Se duse într-o după -a mia ză la Ra che l s-o între be de să nă ta te .
— Pigeon, îmi pa re ră u de ne ca zul pe ca re ţi l-a m pricinuit.
— Nu-i nimic, Fou-roux , nu te ne că ji din ca uza a sta . În ora șul
ă sta se întâ mplă de stul de de s a se me ne a lucruri.
Și prie te nii, câ nd îl vizita ră , îl încre dinţa ră că în Prove nce toţi
sufe ră de fe bră , ori a u ve de nii, sa u sunt ne buni de -a bine le a .
— Ascultă -mă pe mine , Vince nt, nu-i nimic ne fire sc, îl liniște a
Roulin. Aici, în pa tria lui Ta rta rin, toţi sunte m puţin loviţi cu le uca
în ca p!
— Cu a tâ t ma i bine , spuse Vince nt, a tunci ne pute m înţe le ge de
minune , ca în fa milie !
Ma i tre cură câ te va să ptă mâ ni. Acum se simţe a în sta re să
lucre ze în a te lie r chia r și toa tă ziua . Gâ ndurile ne bune ști, de
sinucide re , îl pă ră sise ră și înce pu să se simtă a proa pe norma l.
În ce le din urmă , își luă inima -n dinţi și ie și să picte ze în a e r
libe r. Ce folos că soa re le a prinde a și ma i mult ga lbe nul e xa lta t a l
la nurilor de grâ u da că e l nu ma i pute a să -l re de a pe pâ nză .
Mâ nca se bine , dormise re gula t, e vitâ nd tulbură rile și e ntuzia smul
e xa ge ra t. Era a tâ t de norma l, încâ t nu ma i pute a să picte ze .
155
— Ești un grand nerveux , Vince nt, îi spuse doctorul Re y. N-a i
fost nicioda tă pre a te a fă r. Da r, în fond, nici un a rtist nu e te a fă r la
minte ; da că a r fi norma l, n-a r pute a fi a rtist. Oa me nii norma li nu
cre e a ză ope re de a rtă . Ei mă nâ ncă , dorm, ocupă funcţii obișnuite și
mor. Tu, însă , e ști hipe rse nsibil la a spe cte le vie ţii și a le na turii și
de a ce e a ne de zvă lui și nouă , ce lorla lţi, ce e a ce noi nu pute m
ve de a . Da r da că nu te îngrije ști, chia r a ce a stă se nsibilita te
de ose bită te va distruge . Cu timpul, sta re a de încorda re îl ră pune
pe orice a rtist.
 Da r Vince nt știa că pe ntru a re da tonul a ce la inte ns de ga lbe n,
ca re domina pâ nze le lui de la Arle s, tre buia să fie pe muche de
pră pa stie , încorda t, zvâ cnind de e xcita re , cu simţurile a scuţite de
pa timă , cu ne rvii întinși la pa roxism. Da că a r fi că zut din nou pra dă
une i a stfe l de stă ri, a r fi putut picta ia r la fe l de stră lucitor ca
îna inte . Da r, pe de a ltă pa rte , sta re a a ce a sta îl duce a în chip sigur
la pie ire .
„Artistul a re o da torie pe ca re tre buie s-o înde pline a scă , își
spuse e l. E o prostie să -mi pre lunge sc via ţa da că nu pot să picte z
a șa cum vre a u.”
Ie și la plimba re pe câ mp, fă ră pă lă rie , ca să a bsoa rbă toa tă
pute re a soa re lui. Se lă să a me ţit de culorile fa nta stice a le ce rului,
de ga lbe nul bulgă re lui de foc, de ve rde le câ mpiilor și de florile
ca re izbucne a u viole nt în mii de culori. Se lă să biciuit de mistra l,
strivit de ce rul a pă să tor a l nopţii, obse da t de floa re a -soa re lui, ca re -
i înfie rbâ nta fa nte zia . Pe mă sură ce -i cre ște a e xcita re a ne rvoa să , îi
scă de a po a de mâ nca re . Tră ia din nou numa i cu ca fe a , tutun și
a bsint. Noa pte a ză ce a tre a z, și prin fa ţa ochilor inje cta ţi i se
pe rinda u culorile ta ri a le ţinutului. În ce le din urmă , își luă
șe va le tul în spa te și o porni pe câ mp.
O da tă cu pute re a , îi re ve ni și simţul ritmului unive rsa l din
na tură , înde mâ na re a de a ispră vi o pâ nză în câ te va ore și de a o
scă lda în lumina stră lucitoa re , orbitoa re a soa re lui. Fie ca re zi
înse mna o nouă pâ nză , fie ca re zi înse mna o cre ște re a încordă rii
e moţiona le . Pictă tre ize ci și șa pte de ta blouri fă ră nici o clipă de
ră ga z.
Într-o dimine a ţă se tre zi sle it de pute ri. Nu ma i izbuti să lucre ze .
Se a șe ză pe un sca un, privind ţintă la pe re te le din fa ţa lui. Nu se
mișcă a proa pe de loc toa tă ziua , și din nou a uzi cunoscute le gla suri
șoptindu-i în ure che pove ști ciuda te , din ce în ce ma i ciuda te . Câ nd
se lă să noa pte a , se duse la birtul ce nușiu și se a șe ză la o mă suţă .
Coma ndă o supă . Câ nd che lne riţa i-o a duse , un gla s îi ţipă în
ure che , a ve rtizâ ndu-l.
Mă tură cu mâ na fa rfuria de supă de pe ma să . Ca stronul se fă cu
ţă ndă ri.
— Vre ţi să mă otră viţi, urlă e l. Mi-a ţi pus otra vă în supă !
Să ri în sus și ră sturnă ma sa cu piciorul. Unii dintre clie nţi se
nă pustiră a fa ră , a lţii ră ma se ră pironiţi, privindu-l cu gura că sca tă .
— Cu toţii vre ţi să mă otră viţi! strigă . Vre ţi să mă omorâ ţi! V-a m
vă zut câ nd îmi turna ţi otra vă în supă !
Doi ja nda rmi intra ră în re sta ura nt, îl lua ră pe sus și-l duse ră la
spita lul de pe de a l.
După două ze ci și pa tru de ore , liniștit cu totul, discută
întâ mpla re a cu doctorul Re y.
Lucra în fie ca re zi câ te puţin, se plimba prin ţinut, da r se a ra se
întorce a la spita l, unde mâ nca și dorme a . Une ori e ra cuprins de
ne liniște , a lte ori a ve a mome nte câ nd noţiune a timpului și a
înlă nţuirii fa pte lor pă re a să -l pă ră se a scă .
Doctorul Re y îi îngă dui să picte ze din nou. Zugră vi o liva dă de
pie rsici, lâ ngă o pote că , cu Alpii în fund; a ltă da tă pictă o pă durice
de mă slini, cu frunze de un a rgintiu ma t bă tâ nd în ve rde ,
profilâ ndu-se pe a lba strul ce rului, și cu sclipiri portoca lii în ţa rina
a ră turii.
După tre i să ptă mâ ni, se întoa rse ia r în ca sa ga lbe nă . Tot
ora șul, și ma i a le s ce i din Pla ce La ma rtine , e ra u porniţi împotriva
lui. Ure che a tă ia tă și pove ste a cu supa otră vită de pă șise ră cu mult
ce e a ce pute a u e i tre ce cu ve de re a . Arle zie nii că pă ta se ră
convinge re a ne stră muta tă că pictura îi înne bune a pe oa me ni. Câ nd
tre ce a Vince nt, se uita u lung în urma lui, fă ce a u obse rva ţii cu gla s
ta re și, une ori, tre ce a u pe trotua rul ce lă la lt, numa i ca să e vite o
întâ lnire cu e l.
Nu ma i fu primit în nici un re sta ura nt din ora ș.
Copiii din Arle s se a duna u în fa ţa ca se i și-i striga u tot fe lul de
ocă ri și ba tjocuri.
— Fou-roux ! Fou-roux ! Ta ie -ţi și ce a la ltă ure che !
Închide a fe re stre le și obloa ne le , da r strigă te le și râ se te le
copiilor tot ră zbă te a u pâ nă la e l.
— Fou-roux ! Fou-roux !
— Ne bunul! Ne bunul!
Nă scociră și un câ nte ce l pe ca re i-l câ nta u sub fe re a stră :

„Fou-roux , cu minte a lui ne coa ptă ,

Și-a re te za t ure che a dre a ptă .
Acum poţi tra ge și cu tunul,
Că n-a ude nimic, ne bunul!”

Ca să sca pe de hă rmă la ia lor, înce rca să ia să a fa ră din ora ș,

da r droa ia ve se lă de ștre nga ri se ţine a după e l pe stră zi, pâ nă în
câ mp, câ ntâ nd și fă câ nd ha z.
Zi de zi, numă rul ce lor ca re se a duna u în fa ţa ca se i ga lbe ne
e ra tot ma i ma re . Vince nt își înde sa va tă în ure chi. Lucra la
șe va le t, copiind ta blouri ma i ve chi. Strigă te le copiilor pă trunde a u
prin cră pă turi, prin pe re ţi, i se înfige a u în cre ie r.
Ștre nga rii de ve ne a u din ce în ce ma i îndră zne ţi. Se că ţă ra u pe
burla ne , ca niște ma imuţe , se urca u pe pe rva zul fe re stre i, se uita u
în ca me ră și striga u la e l.
— Fou-roux , ta ie -ţi și ure che a a ila ltă ! Vre m ure che a a ila ltă !
La rma din Pla ce La ma rtine cre ște a ne conte nit. Într-o zi
sprijiniră , câ te va scâ nduri de pe re te și se urca ră pâ nă sus.
Spa rse ră ge a murile și, a ple câ ndu-se pe jumă ta te înă untru,
înce pură să a runce în e l cu fe l de fe l de mă runţișuri. Droa ia ca re
ră mă se se în stra dă îi încura ja , ră spunzâ nd ca un e cou la câ nte ce le
și ba tjocurile lor.
— Adu-ne ure che a , vre m și ure che a a ila ltă !
— Fou-roux ! Nu vre i niște bomboa ne ? Ve zi, că sunt otră vite !
— Fou-roux ! Vre i niște supă ? Ve zi, că e otră vită !

„Fou-roux cu minte a lui ne coa ptă ,

Și-a re te za t ure che a dre a ptă .
Acum poţi tra ge și cu tunul,
Că n-a ude nimic, ne bunul!”

Ce i cocoţa ţi pe ma rgine a fe re stre i dirija u corul din stra dă .

Sca nda u împre ună din ce în ce ma i ta re :
— Fou-roux , Fou-roux , a runcă -ne și ure che a a ila ltă , a runcă -ne
și ure che a a ila ltă !
— FOU-ROUX, FOU-ROUX, ARUNCĂ-NE ȘI URECHEA
AILALTĂ, ARUNCĂ-NE ȘI URECHEA AILALTĂ!
Se ridică șovă ind din fa ţa șe va le tului. Că la re pe pe rva zul
fe re stre i, tre i ștre nga ri ră cne a u câ t îi ţine a gura . Se re pe zi la e i, da r
o zbughiră în jos pe scâ nduri. Droa ia de jos urla . Ră ma se la
fe re a stră , uitâ ndu-se la e i.
Un stol de mie rle se nă ză ri din se ninul ce rului, mii de mie rle
ciripitoa re , bă tâ nd din a ripi. Întune ca ră Pla ce La ma rtine , se
nă pustiră a supra lui, îl loviră , umplură ca me ra , îl cople șiră , i se
încurca ră prin pă r, îl izbiră în na s, în gură , în ochi, învă luindu-l într-
un nor gros, ne gru, înă bușitor de a ripi fâ lfâ itoa re .
Să ri pe pe rva zul fe re stre i.
— Ple ca ţi de a ici, ge mu e l. Dia voli împie liţa ţi, ple ca ţi oda tă !
Pe ntru nume le lui Dumne ze u, lă sa ţi-mă -n pa ce !
— FOU-ROUX, FOU-ROUX, ARUNCĂ-NE URECHEA, ARUNCĂ-
NE URECHEA!
 — Ple ca ţi! Lă sa ţi-mă în pa ce ! N-a uziţi, lă sa ţi-mă în pa ce !
Apucă lighe a nul de pe ma să și-l a runcă jos, după e i. Copiii se
fe riră , și lighe a nul se spa rse de ca lda râ m. Ale rga prin ca me ră ,
a pucâ nd toa te lucrurile ca re -i ve ne a u la înde mâ nă și a zvâ rlindu-le
jos, în mijlocul pie ţe i, unde se fă ce a u ţă ndă ri, unul câ te unul.
Sca une le , șe va le tul, oglinda , ma sa , a ște rnutul de pa t, ta blourile cu
floa re a -soa re lui de pe pe re ţi, toa te le a zvâ rli jos, în gloa ta
ștre nga rilor. Cu fie ca re lucru a runca t, dispă re a câ te un crâ mpe i din
a mintire a zile lor pe tre cute în ca sa ga lbe nă , a sa crificiilor fă cute ca
să cumpe re , unul câ te unul, ce le câ te va mă runţișuri cu ca re -și
mobila se că minul vie ţii lui.
Câ nd oda ia ră ma se goa lă , se re ze mă de fe re a stră , tre murâ nd
din toa te mă dula re le . Apoi că zu moa le pe ste pe rva zul fe re stre i, cu
bra ţe le și ca pul bă lă bă nind în gol, de a supra ca lda râ mului pie ţe i.

10. ÎN SOCIETATEA EXISTENTĂ PICTORUL NU

ÎNSEAMNĂ ALTCEVA DECÂT UN VAS SPART

În a ce e a și zi, în Pla ce La ma rtine tre cu din mâ nă -n mâ nă o

plâ nge re se mna tă , pâ nă la urmă , de vre o nouă ze ci de bă rba ţi și
fe me i.

„Către prim arul Tard ieu.

Noi, subsem naţii cetăţeni d in Arles, suntem pe d eplin convinși că
Vincent Van Gogh , d om iciliat în Place Lam artine, nr. 2, e un nebun
prim ejd ios, care nu poate fi lăsat în libertate.
Prin prezenta, noi, cu toţii, stăruim pe lângă prim arul nostru ca acest
nebun să fie înch is.”

Se a propia vre me a a le ge rilor în Arle s, și prima rul Ta rdie u nu

voia să -și ne mulţume a scă a le gă torii. Dă du ordin șe fului poliţie i să -l
a re ste ze pe Vince nt.
Ja nda rmii îl gă siră ză câ nd pe jos, sub fe re a stră . Îl duse ră tâ râ ș
la închisoa re și-l a runca ră într-o ce lulă , cu la că t la ușă . În fa ţa ușii
fu pus de pa ză un ga rdia n.
Câ nd își re că pă tă cunoștinţa , ce ru să -l va dă pe doctorul Re y,
da r ce re re a i se re fuză . Ce ru cre ion și hâ rtie ca să -i scrie lui The o,
da r nici a ce a sta nu i se îngă dui.
Într-un tâ rziu, doctorul Re y izbuti să pă trundă în închisoa re .
— Înce a rcă să -ţi stă pâ ne ști indigna re a , Vince nt; a ltfe l, o să te
de cla re ne bun furios și a tunci s-a te rmina t cu tine . Afa ră de a sta ,
știi foa rte bine că e moţiile pute rnice nu fa c de câ t să -ţi
înră ută ţe a scă sta re a . Am să -i scriu fra te lui dumita le și o să fa ce m
în a șa fe l încâ t să te scoa te m de -a ici.
— Te rog, doctore , nu-l lă sa pe The o să vină încoa ce . E tocma i
pe ca le să se însoa re și ve ste a a sta a r pute a strica totul.
— Am să -i spun că nu-i ne voie să vină . În ce te prive ște , a m o
ide e bună , a m să -ţi spun e u.
Pe ste două zile , doctorul re ve ni. Ga rdia nul se ma i a fla încă la
ușa ce lule i.
— Tre buie să -ţi da u o ve ste re a , Vince nt. Ve nind încoa ce , l-a m
vă zut pe proprie ta r scoţâ ndu-ţi lucrurile din ca să . Mobila ţi-a
de pozita t-o în subsolul une i ca fe ne le , ia r ta blourile le -a se che stra t
și zice că nu ţi le dă îna poi pâ nă câ nd nu-i plă te ști chiria da tora tă .
Vince nt nu scoa se o vorbă .
 — De vre me ce tot nu te ma i poţi întoa rce a colo, cre d c-a r fi
ma i bine să pune m în a plica re pla nul me u. De oca mda tă , nu se știe
câ t de de s ve i a ve a a ce ste crize de e pile psie . Da că a i să duci o
via ţă liniștită și a i să locuie ști într-un ca dru plă cut, fă ră prile juri de
e ne rva re , s-a r pute a să nu se ma i re pe te . Altminte ri, se pot re pe ta
la o lună , două , sa u poa te chia r și ma i de s. De ci, pe ntru a te a pă ra
pe tine și pe a lţii din jurul tă u... cre d c-a r fi ma i înţe le pt... să intri...
156
— ...într-o m aison d e santé ?
— Da .
— Atunci... cre zi că sunt?...
— Nu, dra gul me u, nu e ști. De a ltfe l, poţi să -ţi da i se a ma și
singur că e ști tot a tâ t de între g la minte ca și mine . Da r crize le
a ste a de e pile psie sunt ca orice fe bră . Îl fa c pe om să -și ia să din
minţi. Și câ nd e ști în criză , fire ște că poţi fa ce une le lucruri
ira ţiona le . De a ce e a a r fi ma i bine să te inte rne zi într-un spita l,
unde să te poţi bucura de îngrijire a ne ce sa ră .
— Înţe le g.
— Cunosc unul foa rte bun, la Sa int-Ré my, numa i la două ze ci și
cinci de kilome tri de a ici. Se nume ște „Sa int-Pa ul de Ma usole ”. Are
tre i cla se ; cla sa a tre ia costă numa i o sută de fra nci pe lună . De ci
poţi să fa ci fa ţă . Îna inte a fost o mâ nă stire a colo, chia r la poa le le
de a lurilor. Locul e foa rte frumos și liniștit, Vince nt, a tâ t de liniștit!
Ve i a ve a un doctor ca re să te sfă tuia scă și ma ici ca re te vor îngriji.
Mâ nca re a e ușoa ră și bună . Acolo, fă ră îndoia lă , te ve i însă nă toși
foa rte re pe de .
— Da r a m să pot picta ?
— O, sigur că da ! Ai voie să fa ci tot ce dore ști... în a fa ră de
ce e a ce ţi-a r pute a pricinui vre o ne plă ce re . O să fie întocma i ca
într-un spita l, da r cu spa ţii ime nse . Da că duci o via ţă liniștită timp
de un a n, poţi să te vinde ci cu de să vâ rșire .
 — Bine , doctore . Acum, însă , cum sca p din hruba a sta ?
— Am vorbit cu șe ful poliţie i. E de a cord să te la se să ple ci la
„St-Pa ul de Ma usole ” cu condiţia să te însoţe sc e u.
— Și într-a de vă r e frumos a colo?
— O, e încâ ntă tor, Vince nt! Ai să gă se ști o mulţime de prive liști
de picta t.
— Da , n-a r fi ră u. De fa pt, o sută de fra nci pe lună nu e mult.
Poa te că e tocma i ce -mi tre buie pe ntru un a n de zile , ca să mă
liniște sc.
— Sigur că da . I-a m scris și fra te lui tă u și i-a m spus de spre ce e
vorba . I-a m da t să înţe le a gă că , în sta re a în ca re se a flă să nă ta te a
ta în pre ze nt, nu e indica t să fa ci un drum pre a lung și nu e ca zul să
te întorci la Pa ris. I-a m spus că , după pă re re a me a , „Sa int-Pa ul” a r
fi ce l ma i nime rit loc, de oca mda tă .
— Bine , da că The o e de a cord... Eu prime sc orice , numa i să nu-
i ma i fa c și a lte ne ca zuri...
— Aște pt ră spunsul din clipă -n clipă . Ime dia t ce -l prime sc, vin
să -ţi spun.
The o n-a ve a de a le s. Încuviinţă . Trimise ba ni pe ntru a chita re a
da toriilor. Doctorul Re y îl duse pe Vince nt cu o tră sură la ga ră și se
urca ră în tre nul de Ta ra scon. O da tă a junși la Ta ra scon, o lua ră pe
o linie se cunda ră , ca re urca șe rpuind pe firul une i vă i ve rzi și
roditoa re , pâ nă la Sa int-Ré my.
Urca ră doi kilome tri pe coa sta a bruptă a unui de a l, tre cură prin
oră șe lul a dormit, lua ră o tră sură și se îndre pta ră spre „Sa int Pa ul
de Ma usole ”. Drumul duce a dre pt spre cre a sta unor de a luri ne gre ,
ple șuve . Câ nd se a propia tă , Vince nt vă zu, cuibă rite la poa le le lor,
zidurile pă mâ ntii a le mă nă stirii.
Tră sura se opri. Coborâ ră . În dre a pta drumului se întinde a un
pe tic rotund de pă mâ nt cură ţa t de ia rbă , pe ca re se înă lţa u un
 157
Te mplu a l Ve ste i și un Arc de Triumf.
— Cum na iba a u a juns a ste a a ici?! între bă Vince nt.
— Câ ndva a fost pe locurile a ste a o înse mna tă a șe za re
roma nă . Râ ul pe ca re -l ve zi a colo, jos, umple a oda tă toa tă a ce a stă
va le . Ajunge a pâ nă a ici, sus, unde stă m noi a cum. Pe mă sură ce
râ ul se re tră ge a , ora șul se tâ ra după e l tot ma i jos, spre poa le le
de a lului. Acum n-a ma i ră ma s a ici nimic în a fa ră de a ce ste ve chi
monume nte și de mâ nă stire .
— Inte re sa nt.
— Ha i să me rge m, Vince nt, doctorul Pe yron ne a ște a ptă .
Se a bă tură din drum și se îndre pta ră spre poa rta mâ nă stirii,
tre câ nd printr-o pă durice de pini. Doctorul Re y tra se de un mâ ne r
de fie r ca re dă du gla s unui clopot pute rnic. După câ te va clipe ,
poa rta se de schise , și în pra g a pă ru doctorul Pe yron.
— Ce ma i fa ci, doctore Pe yron? spuse Re y. L-a m a dus pe
prie te nul me u, Vince nt Va n Gogh, după cum ne -a m înţe le s. Știu că
o să -l îngrijiţi cu a te nţie .
— Fă ră îndoia lă , doctore Re y. O să a ve m toa tă grija .
— Și a cum, te rog să mă ie rţi, doctore , tre buie să mă gră be sc;
a bia ma i a m timp să prind tre nul îna poi spre Ta ra scon.
— O, fire ște , doctore Re y. Te înţe le g.
— La re ve de re , Vince nt, spuse doctorul Re y. Fii cuminte și a i
să te fa ci bine . Am să vin să te vă d câ t oi pute a de de s. Pe la
sfâ rșitul a nului spe r să te gă se sc un om pe de plin să nă tos.
— Mulţume sc, doctore . Ești foa rte dră guţ. La re ve de re .
— La re ve de re , Vince nt.
Se întoa rse și dispă ru în pă durice a de pini.
— Ha i să intră m, Vince nt, îl po i doctorul Pe yron, fe rindu-se
într-o pa rte , ca să -i fa că loc.
Vince nt tre cu pe lâ ngă e l, și poa rta ospiciului se închise în
urma lui.
CARTEA a VII-a
SAINT– RÉMY
 1. CLASA A TREIA

Sa lonul în ca re dorme a u pe nsiona rii a zilului a ră ta ca o sa lă de

a ște pta re de cla sa a tre ia a une i gă ri mă runte . Ne bunii nu se
de spă rţe a u nici o clipă de pă lă riile , oche la rii, ba stoa ne le și
pa ltoa ne le lor, de pa rcă a r fi fost me re u pe picior de ple ca re .
Sora De scha ne l îl conduse pe Vince nt prin coridorul lung și
îngust pâ nă în dre ptul unui pa t ne ocupa t.
— Aici ve ţi dormi, m onsieur. Noa pte a tra ge ţi pe rde le le ca să
ră mâ ne ţi singur. După ce vă insta la ţi, doctorul Pe yron vă a ște a ptă
în ca bine tul lui.
Ce i unspre ze ce oa me ni, a șe za ţi în jurul sobe i re ci, nici nu-l
bă ga ră în se a mă ; nu se rosti nici un cuvâ nt în le gă tură cu sosire a
lui. Sora De scha ne l, cu rochia e i a lbă , scrobită , cu bone ta ne a gră și
cu vă lul ne gru a tâ rnâ nd ţe a pă n în urma e i, se întoa rse și dispă ru.
Vince nt lă să jos va liza și se uită împre jur. De -a lungul pe re ţilor
se înșira u două râ nduri de pa turi înclina te , înconjura te fie ca re de
un ca dru, pe ca re a tâ rna u niște pe rde le murda re și de colora te .
Ta va nul e ra susţinut de grinzi groa se , pe re ţii - vă ruiţi, ia r în mijloc
se a fla o sobă de tuci, cu un burla n ră sucit ce ie șe a din pa rte a
stâ ngă . Chia r de a supra sobe i a tâ rna singura la mpă din încă pe re .
Se miră câ t de liniștiţi șe de a u oa me nii. Nu-și vorbe a u, nu
cite a u, nu juca u nici un joc; se sprijine a u în ba stoa ne și prive a u fix
la sobă .
Pe pe re te , la că pă tâ iul pa tului, e ra bă tută în cuie o cutie , da r e l
pre fe ră să -și la se lucrurile în va liză . Puse în cutie doa r pipa ,
tutunul și o ca rte , împinse va liza sub pa t și ie și în gră dină . În drum,
tre cu pe lâ ngă un șir de ca me re întune ca te , ume de , pă ră site și
ză vorâ te .
Curte a inte rioa ră a mâ nă stirii e ra pustie . Pini uria și se înă lţa u
din ia rba ma re , cre scută ne îngrijit, a me ste ca tă de -a va lma cu
buruie ni. Zidurile închide a u un pă tra t de lumină de soa re stă tută .
O luă spre stâ nga și ciocă ni la ușa a pa rta me ntului în ca re locuia
doctorul Pe yron cu fa milia .
158
Doctorul Pe yron fuse se m éd ecin d e m arine la Ma rsilia și, după
a ce e a , oculist. O formă gra vă de gută îl silise să ca ute o m aison d e
santé în liniște a provincie i.
— Ve zi, Vince nt, îi spuse e l, sprijinindu-se cu pa lme le de
colţurile biroului, îna inte îngrije a m de să nă ta te a trupului. Acum
159
îngrije sc de să nă ta te a sufle tului. E a ce la și m étier .
— Dumne a ta a i e xpe rie nţă în bolile ne rvoa se , doctore . N-a i
pute a să -mi e xplici de ce mi-a m tă ia t ure che a ?
— Asta se întâ mplă de se ori cu bolna vii de e pile psie , Vince nt.
Am ma i a vut două ca zuri simila re . Ne rvii a uditivi de vin e xtre m de
se nsibili, și bolna vul își închipuie că poa te înlă tura ha lucina ţiile
tă indu-și pa vilionul ure chii.
— A... înţe le g. Și tra ta me ntul pe ca re tre buie să ...
— Tra ta me nt? În primul râ nd, tre buie să fa ci ce l puţin două bă i
fie rbinţi pe să ptă mâ nă . Insist a supra a ce stui lucru. Și să sta i în ba ie
câ te două ore . Asta te va ca lma .
— Și a ltce va ce tre buie să ma i fa c, doctore ?
— Să sta i a bsolut liniștit. Nu tre buie să te e ne rve zi. Nu lucra , nu
citi, nu discuta și nu te indispune .
— Știu... sunt și pre a slă bit ca să lucre z.
— Da că nu vre i să ie i pa rte la slujbe le re ligioa se ca re se
oficia ză în mâ nă stire , a m să le spun ma icilor să te la se în pa ce .
Da că a i ne voie de ce va , îmi spui mie .
— Mulţume sc, doctore .
 — Cina se se rve ște la 5. Ai să a uzi gongul. Înce a rcă să te
de prinzi câ t ma i re pe de cu progra mul spita lului, a sta -ţi va gră bi
însă nă toșire a .
Stră bă tu cu pa s șovă ie lnic gră dina ne îngrijită , tre cu pe sub
porticul dă ră pă na t de la intra re a clă dirii de cla sa a tre ia și pe
lâ ngă șirul de chilii pustii și întune coa se . Se a șe ză pe pa tul lui din
sa lon. Ce ila lţi ră mă se se ră tot în jurul sobe i, fă ră să scoa tă o vorbă .
După câ tva timp, a uzi sune tul unui gong din a ltă încă pe re . Ce i
unspre ze ce oa me ni se ridica ră cu o e xpre sie de încrunta tă
hotă râ re și se nă pustiră spre ușă . Vince nt îi urmă .
Încă pe re a în ca re lua u ma sa e ra ne pa rdosită și n-a ve a nici o
fe re a stră ; în mijloc se a fla o ma să lungă din le mn de bra d,
ne ge luit, cu bă nci de jur împre jur. Că lugă riţe le se rviră mâ nca re a :
întâ i supă și pâ ine ne a gră (gâ nda cii din supă îi dă dură lui Vince nt
nosta lgia birturilor din Pa ris), a poi un soi de fie rtură a me ste ca tă cu
nă ut, fa sole și linte . Mâ nca re a a ve a un ușor gust de muce ga i, ca în
pe nsiunile proa ste . Ce ila lţi bolna vi mâ nca u totuși cu po ă , a duna u
în pa lmă pâ nă și fă râ miturile de pâ ine ne a gră de pe ma să și le
a runca u a poi în gură cu lă comie .
După ce te rmina ră ma sa , oa me nii își re lua ră locurile lor în
jurul sobe i de tuci, la fe l de cufunda ţi în gâ nduri, a ște ptâ nd să -și
fa că dige stia . Apoi se ridica ră pe râ nd, se de zbră ca ră , tra se ră
pe rde le le și se culca ră . Vince nt nu-i a uzi rostind nici mă ca r un
sune t.
Soa re le a sfinţe a . Se ridică de pe pa t, se re ze mă de fe re a stră și
privi a fa ră , spre vâ lce a ua ve rde cuprinsă sub bolta unui ce r
minuna t, ga lbe n-pa lid, pe ca re se profila u pinii îndolia ţi, ca o
brode rie ne a gră de da nte lă fină . Frumuse ţe a prive liștii nu-i tre zi
nici un se ntime nt, nici mă ca r dorinţa de a picta .
Ră ma se la fe re a stră , cu privire a pie rdută , pâ nă câ nd lunga și
a pă să toa re a înse ra re prove nsa lă cuprinse tot ce rul gă lbui,
sorbindu-i tre pta t culoa re a . Nime ni nu ve ni să a prindă lumina în
sa lon. În întune ric n-a ve a i nimic a ltce va de fă cut de câ t să cuge ţi la
propria -ţi soa rtă .
Se de zbră că și se întinse pe pa t, privind ţintă , cu ochii la rg
de schiși, la grinzile groa se din ta va n. Înclina re a somie re i îl fă ce a
să a lune ce me re u spre picioa re le pa tului. Aduse se cu e l ca rte a lui
De la croix. Scotoci pe dibuite în cutie , o gă si și-și a pă să scoa rţe le
de pie le pe inimă . Atinge re a că rţii îi dă du un se ntime nt de
sigura nţă . N-a ve a nimic de -a fa ce cu a ce ști ne buni ca re -l
înconjura u, ci doa r cu ma re le ma e stru, a le că rui cuvinte înţe le pte ,
de mâ ngâ ie re stră bă te a u scoa rţe le că rţii și-i încă lze a u inima
îndure ra tă .
După un timp a dormi. Da r îl tre zi curâ nd un ge a mă t înfunda t ce
ve ne a din pa tul a lă tura t. Ge me te le cre ște a u tot ma i mult, a jungâ nd
pâ nă la strigă te sfâ șie toa re , însoţite de tore nte de cuvinte ră stite :
— Ple a că ! Ce vre i de la mine ? Ce mă tot urmă re ști? Nu l-a m
ucis e u! De ge a ba înce rci să mă proste ști! Știu e u cine e ști! Ești de
la poliţia se cre tă ! Ei bine , pe rche ziţione a ză -mă da că vre i! N-a m
fura t e u ba nii! S-a omorâ t singur, mie rcuri! Ple a că ! Pe ntru nume le
lui Dumne ze u, la să -mă în pa ce !
Vince nt să ri din pa t și dă du pe rde le le la o pa rte . Vă zu un tâ nă r
blond, de vre o două ze ci și tre i de a ni, tră gâ nd cu dinţii de că ma șa
de noa pte . Ză rindu-l pe Vince nt, că zu în ge nunchi la picioa re le lui
și-și împre ună mâ inile într-o implora re fie rbinte .
— Monsieur Moune t-Sully, nu mă lua ! Nu sunt vinova t, îţi jur! Nu
sunt homose xua l! Sunt a voca t. Am să mă ocup de toa te proce se le
dumita le , m onsieur Moune t-Sully, da r nu mă a re sta ! N-a ve a m cum
să -l omor mie rcure a tre cută ! N-a m ba nii! Prive ște ! Nu sunt a ici!
Smulse cuve rturile de pe e l și, în culme a de lirului, înce pu să
zgâ lţâ ie pa tul, tunâ nd fă ră înce ta re împotriva poliţie i se cre te și a
învinuirilor ne înte me ia te ce i se a duce a u. Vince nt nu știa ce să
fa că . Toţi ce ila lţi pe nsiona ri pă re a u să doa rmă a dâ nc.
Fugi la pa tul a lă tura t, tra se pe rde le le și-l zgâ lţâ i pe omul ca re
dorme a . Ace sta de schise ochii și se uită la e l cu o privire tâ mpă .
— Scoa lă -te și a jută -mă să -l liniște sc, rosti Vince nt. Mi-e te a mă
să nu-și fa că vre un ră u.
Omul din pa t înce pu să sa live ze din colţul dre pt a l gurii, a poi
slobozi un șuvoi de sune te gâ nga ve și de scâ nce te .
— Ha ide ! strigă Vince nt. Nu pot să -l ţin singur!
Simţind o mâ nă pe umă r, se întoa rse re pe de și vă zu pe unul
dintre bolna vii ma i vâ rstnici stâ nd în spa te le lui.
— Nu-ţi pie rde vre me a cu ă sta , spuse omul. E idiot. N-a rostit
nici un cuvâ nt de câ nd a fost a dus a ici. Vino, să înce rcă m a mâ ndoi
să -l liniștim pe bă ia t.
Tâ nă rul blond fă cuse cu unghiile o ga ură în sa lte a și, ghe muit
de a supra e i, scote a cu miga lă pa ie le și câ lţii. Vă zâ ndu-l din nou pe
Vince nt, înce pu să urle cita te între gi din Dreptul rom an. Apoi,
bă tâ nd cu pa lme le în pie ptul lui Vince nt, strigă :
— Da ! Da ! Eu l-a m omorâ t! Da r nu din ge lozie ! Nu din ca uza
a s ta , m onsieur Moune t-Sully! Și nu mie rcure a tre cută ! L-a m ucis ca
să -i fur ba nii! Uite ! Îi a m! Am a scuns portofe lul în sa lte a ! Dumita le
ţi-l da u, da r, te implor, fă ce va să nu mă ma i urmă re a scă poliţia
se cre tă ! Pot să sca p, chia r da că l-a m omorâ t! O să -ţi cite z sute de
ca zuri ca să -ţi dove de sc... Uite portofe lul! E în sa lte a , ţi-l da u
ime dia t!
— Apucă -l de ce lă la lt bra ţ, îi spuse bă trâ nul lui Vince nt.
Izbutiră să -l imobilize ze în pa t, da r tâ nă rul continuă să a iure ze
ma i bine de o oră . În ce le din urmă , obosi, cuvinte le se topiră într-
un murmur ne rvos și omul se cufundă într-un somn a gita t. Bă trâ nul
ocoli pa tul și ve ni lâ ngă Vince nt.
— Bă ia tul studia dre ptul. E un ca z de surme na j gra v. Ca m la
ze ce zile a re crize de a ste a , da r nu fa ce nici un ră u nimă nui.
Noa pte bună , m onsieur!
Bă trâ nul se întoa rse în pa tul lui și a dormi ime dia t.
Vince nt se duse din nou la fe re a stra ce dă de a spre va le . Ma i
e ra mult pâ nă la ră să ritul soa re lui și prin be zna nopţii nu ră zbe a u
de câ t ra ze le re ci a le luce a fă rului. Își a minti un ta blou de Da ubigny,
re pre ze ntâ nd luce a fă rul, ca re pă re a să e xprime ne mă rginita
se nină ta te și mă re ţie a unive rsului... se ntime ntul de dure roa să
nimicnicie a omului singura tic ca re -l prive ște de jos, de pe pă mâ nt.

2. SOLIDARITATE ÎNTRE NEBUNI

A doua zi dimine a ţa , după ce a i, pe nsiona rii ie șiră în gră dină . În

de pă rta re , dincolo de zid, se contura u cre ste le de a lurilor gola șe ,
singura tice , pă ră site încă de pe vre me a câ nd roma nii le tre cuse ră
prima oa ră . Vince nt îi urmă ri pe pe nsiona ri cum juca u, plictisiţi,
popice , a poi se a șe ză pe o ba ncă de pia tră și privi copa cii groși,
nă pă diţi de ie de ră și pă mâ ntul a cope rit cu smocuri de ia rbă ve rde .
Că lugă riţe le din Ordinul Sf. Iosif de Aube na s tre ce a u spre ve che a
ca pe lă roma nă ; pă re a u niște șoa re ci a șa cum e ra u înve șmâ nta te în
ne gru și a lb. Tre ce a u, cu ochii duși în fundul ca pului, numă râ ndu-și
boa be le mă tă niilor și îngâ nâ nd rugă ciunile de dimine a ţă .
 După ce juca ră vre o oră popice , pe tă cute , pe nsiona rii se
întoa rse ră în sa lonul lor ră coros, a șe zâ ndu-se în jurul sobe i stinse .
De să vâ rșita lor trâ ndă vie îl îngroze a pe Vince nt. Nu înţe le ge a cum
nu simţe a u ne voia să cite a scă mă ca r un zia r ve chi.
Dâ ndu-și se a ma că nu ma i poa te îndura , ie și din nou în gră dină
și înce pu să se plimbe încoa ce și-ncolo. Pâ nă și soa re le pă re a să
a gonize ze la „Sa int Pa ul”.
Clă dirile ve chii mâ nă stiri fuse se ră ridica te după stilul obișnuit,
în pa tru la turi; la nord, e ra sa lonul pa cie nţilor de cla sa a tre ia , la
ră să rit, locuinţa doctorului Pe yron, ca pe la și o ga le rie boltită ,
da tâ nd din se colul a l X-le a ; la sud, încă pe rile pe nsiona rilor de
cla sa întâ i și a doua , ia r la a pus, de spă rţitura ne bunilor furioși și
un zid lung de pă mâ nt întă rit. Poa rta , închisă și ză vorâ tă , e ra
singura ie șire spre lume a din a fa ră ; zidurile e ra u îna lte de pa tru
me tri, ne te de , cu ne putinţă de e sca la da t.
Vince nt se opri și se a șe ză pe o ba ncă de pia tră , lâ ngă o tufă
de tra nda firi să lba tici. Înce rcă să -și a dune gâ ndurile , să de scope re
motivul ca re -l fă cuse să vină la „Sa int Pa ul”, da r o de scura ja re și o
groa ză cumplită puse ră stă pâ nire pe e l, împie dicâ ndu-l să
gâ nde a scă . Nu izbuti să a fle în sufle tul lui nici o spe ra nţă , nici o
brumă de dorinţă .
Se îndre ptă cu pa și gre oi spre sa lon. În clipa câ nd tre cu pe sub
porticul clă dirii, un urle t stra niu, ca de câ ine bă tut, sfâ șie tă ce re a .
Îna inte de a a junge la ușa sa lonului, i se pă ru că urle tul nu ma i e
de câ ine , ci de lup.
Stră bă tu sa lonul în toa tă lungime a lui și, în colţul ce l ma i
înde pă rta t, îl vă zu pe bă trâ nul din noa pte a tre cută întors cu fa ţa la
pe re te . Își ţine a ca pul ridica t spre ta va n și urla din toa te pute rile ,
cu o privire be stia lă în ochi. Urle tul de lup că pă tă o sonorita te
ciuda tă , ca o che ma re a jungle i, ca re umple a încă pe re a cu un vuie t
lugubru.
— În ce me na je rie a m fost bă ga t? se între bă Vince nt, nă ucit.
Ce i din jurul sobe i nici nu se sinchise a u. Urle te le fia re i din colţ
cre scură pâ nă la limita dispe ră rii.
— Tre buie să fa ce m ce va ! spuse Vince nt ta re .
Bă ia tul ce l blond îl opri.
— E ma i bine să -l la și în pa ce . Da că înce rci să -i vorbe ști, poa te
de ve ni furios. În câ te va ore se potole ște .
Vince nt a uzi, tot timpul prâ nzului, va ie te le sfâ șie toa re a le
ne norocitului stră bă tâ nd prin pe re ţii groși a i mâ nă stirii și spă rgâ nd
liniște a de să vâ rșită . Își pe tre cu a poi toa tă după -a mia za într-un colţ
înde pă rta t a l gră dinii, înce rcâ nd să sca pe de obse sia urle te lor.
Se a ra , la cină , un tâ nă r ca re a ve a pa rte a stâ ngă a corpului
pa ra liza tă să ri în picioa re , înșfă că un cuţit și și-l îndre ptă spre
inimă .
— A sosit mome ntul! urlă e l. Am să mă omor!
Ce l ca re șe de a în dre a pta pa ra liticului se ridică plictisit și-i
a pucă bra ţul.
— Nu a stă zi, Ra ymond. Astă zi e duminică .
— Ba da , ba da , chia r a stă zi! Nu ma i vre a u să tră ie sc! M-a m
să tura t! La să -mă ! Vre a u să mor!
— Mâ ine , Ra ymond, mâ ine . Azi nu e ziua potrivită .
— Dă -mi drumul! La să -mă să -mi împlâ nt cuţitul ă sta dre pt în
inimă ! La să -mă , n-a uzi, tre buie să mă omor!
— Știu, știu, da r nu a cum. Te rog, nu a cum!
Îi smulse cuţitul din mâ nă și-l conduse îna poi în sa lon, în vre me
ce Ra ymond plâ nge a cu la crimi de furie ne putincioa să .
Vince nt se întoa rse . Omul de lâ ngă e l a ve a ple oa pe le roșii și-și
urmă re a cu a te nţie mâ na tre mură toa re cu ca re înce rca să ducă la
gură lingura de supă .
 — Ce e cu e l? între bă Vince nt.
Sifiliticul lă să lingura jos și ră spunse :
— De un a n încoa ce nu e zi de la Dumne ze u în ca re Ra ymond
să nu-nce rce să se sinucidă .
— Da r de ce înce a rcă a ici? între bă Vince nt. De ce nu fură
cuţitul și nu se omoa ră noa pte a , câ nd doa rme toa tă lume a ?
— Poa te pe ntru că nu vre a să moa ră , m onsieur.
A doua zi dimine a ţa , în timp ce Vince nt se uita la e i cum juca u
popice , unul dintre pe nsiona ri se pră buși pe ne a ște pta te și înce pu
să se tă vă le a scă pe jos.
— Re pe de ! Apuca ţi-l! strigă cine va . A intra t în criză !
— Să riţi, lua ţi-l de bra ţe și de picioa re !
Pa tru inși a bia îl ţine a u. Epile pticul, ca re se zvâ rcole a , pă re a să
a ibă pute re câ t ze ce . Tâ nă rul ce l blond bă gă mâ na în buzuna r,
scoa se o lingură și i-o vâ rî între dinţi.
— Ţine -i ca pul! îi strigă lui Vince nt.
Omul se zvâ rcole a în convulsii din ce în ce ma i pute rnice . Ochii
i se rostogole a u în orbite și dâ re de spumă i se pre linge a u pe la
colţurile gurii.
— De ce -i ţii lingura între dinţi? mormă i Vince nt.
— Ca să nu-și muște limba .
După o jumă ta te de oră de spa sme , e pile pticul își pie rdu
cunoștinţa . Vince nt, împre ună cu a lţi doi, îl duse ră în pa t. Cu a sta ,
întâ mpla re a luă sfâ rșit, și nime ni nu ma i pome ni un cuvâ nt de spre
ea.
În de curs de două să ptă mâ ni, Vince nt îi vă zu pe ce i unspre ze ce
bolna vi din sa lon tre câ nd fie ca re prin criza ca re -i e ra ca ra cte ristică :
ma nia cul gă lă gios ca re -și rupe a ha ine le de pe trup și spă rge a tot
ce -i că de a în mâ nă , ce l ca re urla ca o fia ră , ce i doi sifilitici,
monoma nia cul obse da t de gâ ndul sinucide rii, pa ra liticii ca re
sufe re a u de a cce se de furie și e xa lta re , e pile pticul, pa ra noicul
sufe rind de ma nia pe rse cuţie i, tâ nă rul ce l blond urmă rit de poliţia
se cre tă .
În fie ca re zi intra câ te unul în criză , și de fie ca re da tă Vince nt
e ra che ma t să -i potole a scă zvâ rcolirile ne bune ști. Pa cie nţii de la
cla sa a tre ia e ra u, unul pe ntru a ltul, și doctor, și infirmie ră . Pe yron
îi vizita doa r o da tă pe să ptă mâ nă , ia r îngrijitorii nu se ocupa u
de câ t de ce i inte rna ţi la cla sa întâ i și a doua . Bie ţii oa me ni „de la a
tre ia ” se simţe a u strâ ns le ga ţi unii de a lţii, se a juta u în clipe le
gre le și dove de a u o ră bda re fă ră ma rgini. Fie ca re știa că în curâ nd
îi va ve ni și lui râ ndul și că va a ve a ne voie de a jutorul și ră bda re a
ce lor din jur. Era un fe l de solida rita te între ne buni.
Într-un fe l, Vince nt e ra mulţumit că ve nise a colo. Vă zâ nd ca re
e ra a de vă rul în toa tă a ce a stă ne norocită soa rtă a ne bunilor, groa za
a ce e a ne de slușită , te a ma de ne bunie , îl pă ră si tre pta t. Înce t-înce t,
a junse să conside re de me nţa o boa lă ca orica re a lta . În a tre ia
să ptă mâ nă a junse la concluzia că tova ră șii lui de sufe rinţă nu e ra u
cu nimic ma i înfricoșă tori de câ t bolna vii de tube rculoză sa u de
ca nce r.
Șe de a a de se a de vorbă cu ce l de spre ca re i se spuse se că e
idiot și ca re nu-i ră spunde a de câ t cu sune te incoe re nte , da r
Vince nt simţe a că omul îl înţe le ge și e fe ricit că i se vorbe ște .
Ma icile nu schimba u nici un cuvâ nt cu bolna vii, de câ t da că e ra
ne a pă ra tă ne voie . Ce le cinci minute pe să ptă mâ nă câ nd se
între ţine a cu doctorul Pe yron, e ra u singurul ră stimp în ca re Vince nt
purta o discuţie ra ţiona lă .
— Spune -mi, doctore , între bă e l, de ce oa me nii ă știa nu
vorbe sc nicioda tă între e i? Unii îmi pa r de stul de inte lige nţi în
pe rioa de le dintre crize .
— Nici nu tre buie să -și vorbe a scă , Vince nt, îi ră spunse
doctorul. Da că vorbe sc se contra zic, se e ne rve a ză și-și pot provoca
o criză . Au învă ţa t a sta și știu că n-a r pute a tră i a ltfe l de câ t
pă strâ nd o tă ce re de plină .
— În a ce st ca z, a r pute a tot a șa de bine să fie și morţi, nu?
Pe yron dă du din ume ri.
— Asta , dra gul me u, e o che stiune de opinie .
— Da r de ce nu cite sc mă ca r? Că rţile cre d că nu...
— Vrâ nd-ne vrâ nd, le ctura le fră mâ ntă cre ie rul, și re zulta tul
ime dia t a r pute a fi o nouă criză . Nu, prie te ne , oa me nii a ce știa
tre buie să se mulţume a scă doa r cu propriul lor unive rs, limita t. Și
să știi că nu e ca zul să -i compă time ști. Nu-ţi a minte ști ce -a spus
160
Dryde n ? „Există , fă ră doa r și poa te , o plă ce re și în ne bunie , pe
ca re doa r ne bunii o cunosc.”
Tre cuse o lună , și Vince nt nu simţi nici mă ca r o singură da tă
dorinţa de a se a fla în a ltă pa rte ; nici ce ila lţi pe nsiona ri nu dă de a u
se mne c-a r dori să ple ce . Înţe le se curâ nd ca uza ; oa me nii își
dă de a u se a ma că sunt pre a zdruncina ţi ca să poa tă tră i în lume .
Și ră mâ ne a u liniștiţi în sa lonul pe ste ca re domne a a tmosfe ra
fe tidă a oa me nilor intra ţi în de scompune re .
Vince nt se stră duia să -și pă stre ze mora lul, în a ște pta re a zile i
câ nd îi va re ve ni dorinţa și pute re a de a picta . Tova ră șii lui de
sa lon ve ge ta u în trâ ndă vie , pre ocupa ţi doa r de ce le tre i me se
zilnice . Ca să se fe re a scă de a ce a stă imbe ciliza re a nima lică , re fuza
să ia vre o înghiţitură din mâ nca re a râ nce dă sa u ușor strica tă . Se
mulţume a doa r cu puţină pâ ine ne a gră și supă . The o îi trimise o
e diţie Sha ke spe a re într-un singur volum. Citi Rich ard al II-lea, Hernic
al IV-lea, Henric al V-lea, și minte a îi zbură spre a lte vre mi și
me le a guri.
Se lupta din toa te pute rile ca de znă de jde a să nu i se a dune în
sufle t ca a pa stă tută într-o mla ștină .
 The o se însura se . Îi scria u de s, e l și soţia lui, Joha nna .
Să nă ta te a lui The o e ra șubre dă , și Vince nt își fă ce a ma i multe griji
pe ntru fra te le lui de câ t pe ntru e l însuși. O rugă pe Joha nna să -i
gă te a scă mâ ncă ruri ola nde ze , consiste nte , să -l hră ne a scă ia ră și ca
lume a , după ce i a proa pe ze ce a ni de re sta ura nt.
Câ t de spre e l, Vince nt e ra încre dinţa t că numa i munca l-a r
re cre a cu a de vă ra t, ma i mult de câ t orice a ltce va , și că , da că i s-a r
fi dă ruit din nou cu toa te forţe le , pictura l-a r fi le cuit de finitiv.
Ce ila lţi bolna vi din sa lon n-a ve a u de ce să se a ga ţe , n-a ve a u de
unde să a ște pte sa lva re a , din ghe a re le une i morţi le nte , prin
de scompune re ; e l însă a ve a pictura , ca re , pâ nă la urmă , tre buia
să -l scoa tă de a colo re fă cut și fe ricit.
La sfâ rșitul ce le i de a șa se a să ptă mâ ni, doctorul Pe yron îi dă du
o că mă ruţă pe ca re s-o folose a scă dre pt a te lie r. Odă iţa a ve a un
ta pe t ve rde -ce nușiu de hâ rtie și două pe rde le cu tra nda firi roz-pa l,
pe un fond ve rde ca ma re a . Pe rde le le și fotoliul ve chi, a cope rit cu
o înve litoa re stropită cu pe te de culoa re ca un ta blou de Montice lli,
ră mă se se ră de pe urma unuia dintre pe nsiona rii ma i boga ţi, ca re -
și sfâ rșise zile le a colo, în ospiciu. Fe re a stra dă de a spre un la n de
grâ u în pa ntă , spre libe rta te . Drugi groși, ne gri ză bre le a u însă
ge a mul.
Vince nt pictă numa ide câ t prive liște a ce i se a ră ta în fa ţă . În
primul pla n, un la n de grâ u ră vă șit, culca t la pă mâ nt de furtună ,
a poi un zid ce înconjura la nul, urmă rind înclina ţia pa nte i, ia r în
spa te , între ză rite prin frunzișul ce nușiu a l unor mă slini, câ te va
colibe și de a luri. În pa rte a de sus a pâ nze i, un nor ma re , a lb-
ce nușiu se pie rde a în a zurul ce rului.
La vre me a cine i, se întoa rse în sa lon în culme a fe ricirii. Se
lua se ia r de pie pt cu na tura și bă ga se de se a mă că pute rile nu-l
pă ră sise ră . Dorinţa de a picta îl a juta se să re ziste , și a cum îl
înde mna să cre e ze .
Ospiciul de ne buni nu ma i pute a să -l ră pună . Se a fla pe ca le a
însă nă toșirii. Pe ste câ te va luni va pute a ie și de -a colo și va fi libe r
să se întoa rcă la Pa ris, la ve chii lui prie te ni. Simţe a că se na ște
pa rcă a doua oa ră . Îi scrise lui The o o scrisoa re lungă , înflă că ra tă ,
ce râ ndu-i vopse le , pâ nze , pe nsule și că rţi inte re sa nte .
A doua zi dimine a ţa soa re le ră să ri ga lbe n și fie rbinte . Gre ie rii
din gră dină înce pură să ţâ râ ie , ca re de ca re ma i stride nt. Își duse
șe va le tul a fa ră , ca să picte ze pinii, tufișurile și zidurile . Bolna vii din
sa lon ve niră să se uite pe ste umă rul lui, da r ră ma se ră tă cuţi și
re spe ctuoși.
„Au o purta re ma i ome noa să de câ t onora bilii ce tă ţe ni din
Arle s”, își zise e l.
După a mia ză , tâ rziu, se duse la doctorul Pe yron.
— Mă simt pe rfe ct să nă tos, doctore ; a ș vre a să -mi da i voie să
ie s pe câ mp să picte z.
— Da , e a de vă ra t că a ră ţi ma i bine ; ne gre șit, bă ile și liniște a ţi-
a u a juta t. Da r nu cre zi că e ca m imprude nt să ie și singur a tâ t de
re pe de ?
— Imprude nt, de ce ? Cum a dică ?
— Să pre supune m că ... a i o criză ... pe câ mp...?
Vince nt râ se .
— S-a te rmina t cu crize le , doctore ! Am scă pa t de e le ! Mă simt
ma i bine de câ t îna inte de -a le a ve a .
— Nu, Vince nt, mi-e te a mă ...
— Te rog, doctore ! Să mă pot duce unde vre a u și să picte z ce -
mi pla ce , cre de -mă , numa i a sta mă poa te fa ce fe ricit!
— Fie , da că munca e ce e a ce -ţi tre buie ...
Și a stfe l, poa rta ospiciului se de schise . Își luă șe va le tul în spa te
și ple că în că uta re de pe isa je . Zile între gi umblă pe de a lurile din
spa te le a zilului. Chipa roșii din jurul oră șe lului Sa int Ré my înce pură
să -l a tra gă . Voia să scoa tă din e i ce va a pa rte , ca în pa nourile cu
floa re a -soa re lui. Se miră că nu-i picta se încă nime ni, a șa cum îi
ve de a e l. I se pă re a u la fe l de frumoși, în linii și proporţii, ca un
obe lisc e gipte a n: torţe ne gre , într-un pe isa j însorit.
Își re luă ve chile obice iuri din vre me a câ nd locuise la Arle s. În
fie ca re dimine a ţă , o da tă cu ră să ritul soa re lui, porne a cu o pâ nză
goa lă sub bra ţ și, în fie ca re se a ră , îna inte de a sfinţit, a puca să
va dă un crâ mpe i de na tură oglindit în e a . Chia r da că pute re a și
ta le ntul îi slă bise ră oa re cum, e l nu-și dă de a se a ma . Cu fie ca re zi,
se simţe a ma i pute rnic, ma i se nsibil, ma i sigur de e l.
Era din nou stă pâ n pe propria -i soa rtă și nu se ma i te me a să
mă nâ nce ce i se dă de a la ospiciu. Își înfule ca porţia cu lă comie ,
uitâ nd chia r și de gâ nda cii din supă . Tre buia să se hră ne a scă bine ,
ca să -și poa tă pă stra pute re a de muncă . Nu ma i a ve a de ce să -i fie
te a mă a cum. Se simţe a cu totul stă pâ n pe sine .
Se a fla de tre i luni la ospiciu, câ nd de scope ri câ ţiva chipa roși
foa rte de cora tivi, ca re -l fă cură să -și uite de ne ca zuri, ridicâ ndu-l
de a supra tuturor sufe rinţe lor îndura te . Copa cii a ve a u o înfă ţișa re
mă re a ţă . Primul pla n e ra nă pă dit de mă ră cini și hă ţișuri. În spa te
se înă lţa u de a luri viole te , ia r de a supra se întinde a un ce r ve rde și
roz, cu un corn de lună . Pictă tufe le de mă ră cini din fa ţă cu vopse a
groa să , în ga lbe n, viole t și ve rde . Se a ra , câ nd ce rce tă pâ nza , își
dă du se a ma că ie șise de -a bine le a din groa pă și se a fla din nou cu
picioa re le pe pă mâ nt sigur, cu fa ţa îndre pta tă spre soa re .
În bucuria lui ne mă rginită , se simţe a ia ră și un om libe r,
norma l.
The o îi trimise ce va ba ni în plus, ia r doctorul îi dă du învoire a
să ple ce la Arle s, ca să -și re ca pe te ta blourile . Loca ta rii din Pla ce
La ma rtine se purta ră politicos cu e l, da r ve de re a ca se i ga lbe ne îi
fă cu ră u. Cre zu că va le șina . Nu se ma i duse să -i vizite ze pe Roulin
și pe doctorul Re y, a șa cum plă nuise , și porni în că uta re a
proprie ta rului, ca re -i oprise ta blourile .
Nu se ma i întoa rse la ospiciu se a ra , după cum fă gă duise . A
doua zi îl gă siră între Ta ra scon și Sa int Ré my, ză câ nd cu fa ţa în jos
într-un șa nţ.

3. UN CIOB RĂMÂNE TOT CIOB

Fe bra îi întune că minte a timp de tre i să ptă mâ ni. Ce i din sa lon,

pe ca re -i compă timise pe ntru crize le lor pe riodice , se a ră ta ră
foa rte a te nţi și ră bdă tori. Din clipa în ca re își re ve ni înde a juns ca
să -și de a se a ma de ce i se întâ mpla se , nu înce ta să re pe te :
— E îngrozitor! E îngrozitor!
Spre sfâ rșitul ce le i de a tre ia să ptă mâ ni, câ nd înce pu să se
de zmorţe a scă plimbâ ndu-se prin sa lonul să ră că cios, lung ca un
coridor, că lugă riţe le tocma i a duce a u un nou pe nsiona r. Ace sta se
lă să foa rte docil condus pâ nă la pa t, a poi, în clipa în ca re
că lugă riţe le ie șiră , izbucni într-o furie oa rbă . Își smulse ha ine le și
le sfâ șie în bucă ţi, urlâ nd tot timpul, câ t îl ţine a gura . Fă cu pra f
pa tul, zvâ rli cutia din pe re te , rupse pe rde le le , fă râ mă ca drul și
dă du cu piciorul în ge a ma nta n pâ nă ce nu se ma i cunoscu ce formă
a vuse se .
Pe nsiona rii ospiciului nu se a tinge a u nicioda tă de un nou ve nit.
În ce le din urmă , ve niră doi îngrijitori, înșfă ca ră ne bunul de zlă nţuit
și-l închise ră într-o chilie din fundul coridorului. Două să ptă mâ ni
urlă ca o fia ră . Vince nt îl a uze a și ziua , și noa pte a . Apoi ră cne te le
înce ta ră , și Vince nt îi vă zu pe îngrijitori îngropâ ndu-l în micul cimitir
din spa te le ca pe le i.
O sta re de cumplită de znă de jde îl cuprinse . Pe mă sură ce
să nă ta te a îi re ve ne a și pute a să ra ţione ze ma i limpe de , i se pă re a
tot ma i a bsurd să se a ga ţe în continua re de pictură , ca re -l costa
a tâ t de mult și nu-i a duce a în schimb nimic. Și, totuși, da că nu
lucra , nu pute a să tră ia scă !
Doctorul Pe yron îi ofe ri ca rne și vin din că ma ra lui, da r nu-i
îngă dui să se ma i a propie de a te lie r. În timpul conva le sce nţe i,
Vince nt nici nu se sinchisi, da r câ nd pute rile îi re ve niră și se vă zu
conda mna t la trâ ndă via a nima lică a ce lorla lţi bolna vi, se re voltă .
— Doctore Pe yron, munca mi-e ne ce sa ră ca să mă vinde c.
Da că mă sile ști să sta u de ge a ba a lă turi de ne bunii ă știa , o să
a jung ca e i.
— Știu, Vince nt, da r tot munca e xa ge ra tă a fost a ce e a ca re ţi-a
provoca t criza . Sunt ne voit să te fe re sc de a gita ţie .
— Nu, doctore , nu munca a fost de vină . Ve de re a ora șului
Arle s mi-a fă cut ră u. Cum a m re vă zut Pla ce La ma rtine și ca sa
ga lbe nă , a m simţit că mă pie rd. Da că n-o să mă ma i duc pe -a colo
însă , n-o să ma i a m nici o criză , te a sigur. Fii bun, te rog, la să -mă
să intru în a te lie r.
— Nu pot să -mi ia u singur o a se me ne a ră spunde re . Am să -i
scriu fra te lui dumita le . Da că -și dă și e l consimţă mâ ntul, a tunci te
lă să m să lucre zi.
Ră spunsul lui The o, în ca re doctorul Pe yron e ra înde mna t să -i
îngă duie câ t ma i curâ nd lui Vince nt să picte ze , ma i a duce a încă o
ve ste îmbucură toa re . The o e ra pe ca le să de vină ta tă . Știre a îl fă cu
pe Vince nt să se simtă dintr-o da tă fe ricit și pute rnic, ca îna inte de
ultima sa criză . Se a șe ză ime dia t și-i scrise lui The o o scrisoa re
însufle ţită .

„Știi ce năd ăjd uiesc eu, Th eo? Că fam ilia va fi pentru tine ceea ce
natura, bulgării d e ţărână, iarba, grâul copt auriu și ţăranii sunt pentru
m ine. Copilul pe care ţi-l d ăruiește Joh anna va fi pentru tine o răd ăcină
înfiptă în realitatea vieţii, pe care nu o poţi d obând i altm interi, într-un
oraș m are. Sunt sigur că acum te sim ţi și tu strâns legat d e natură, d in
clipa în care Joh anna ţi-a vestit prim ele sem ne ale pruncului.”

Intră ia ră și în a te lie r și pictă din nou pe isa jul din fa ţa fe re stre i

cu ză bre le , la nul de grâ u, cu un se ce ră tor mă runt și cu un soa re
ime ns. Pâ nza e ra în între gime ga lbe nă , în a fa ră de zidul pie ziș ce
cobora o da tă cu pa nta și de funda lul de a lurilor, nua nţa te în viole t.
Doctorul Pe yron înde plini dorinţa lui The o și-i îngă dui să ia să
pe câ mp să lucre ze . Pictă chipa roșii ca re ţâ șne a u din pă mâ nt și se
impla nta u în bolta ince ndia tă de lumina soa re lui. Zugră vi o a ltă
pâ nză , cu fe me i cule gâ nd mă sline : pă mâ ntul în viole t, cu pe te de
ga lbe n-ocru în de pă rta re ; copa cii, cu trunchiuri ruginii, ca niște
coloa ne de bronz, și cu frunzișul ve rde -ce nușiu; ia r ce rul și tre i
dintre fe me i, în roz-închis.
De câ te ori întâ lne a în drum ţă ra ni ca re -și lucra u ogorul, se
opre a și șe de a de vorbă cu e i. În sine a lui, se socote a ma i pre jos
de a ce ști oa me ni.
— Ve zi, îi spuse o da tă unuia dintre e i, e u trude sc la pâ nze le
me le tot a șa cum trudiţi și voi pe ogoa re le voa stre .
Frumuse ţe a a ce lor zile tâ rzii de toa mnă prove nsa lă dă duse în
pâ rg. Pă mâ ntul își scose se la ive a lă toa te tonurile de viole t; în jurul
tra nda firilor pitici de gră dină , ia rba pâ rjolită a rde a pa rcă ; ce rul
ve rzui contra sta cu nua nţe le schimbă toa re a le frunzișului ga lbe n.
 O da tă cu toa mna , ca re întâ rzia , lui Vince nt îi re ve ni între a ga
vigoa re . Arta lui fă cuse ma ri pa și îna inte . Ide i rodnice înce pură din
nou să -i furnice prin minte și se simţe a fe ricit câ nd le pute a da
via ţă . Da torită șe de rii înde lunga te la Sa int Ré my, a junse se să
pă trundă cu a dâ ncă se nsibilita te spe cificul ţinutului. Se de ose be a
foa rte mult de Arle s. Mistra lul e ra în bună pa rte oprit de de a lurile
ca re a dă poste a u va le a , ia r dogoa re a soa re lui e ra mult ma i
domoa lă . Acum, după ce izbutise să se a propie de frumuse ţile
înconjură toa re , nu ma i dore a să pă ră se a scă ospiciul. În prime le
luni n-a vuse se a ltă dorinţă de câ t să tre a că a nul fă ră să -și pia rdă
minţile . Acum, a dâ ncit în lucru, nici nu ma i știa da că se a flă într-un
spita l de ne buni sa u într-un hote l. De și se simţe a pe de plin
să nă tos, își dă de a se a ma că a r fi ma re prostie să se mute în a ltă
pa rte , cine știe unde , și să -și pia rdă a lte șa se luni ca să se
de prindă cu un nou pe isa j.
Scrisorile de la Pa ris îi între ţine a u bună dispoziţie . The o mâ nca
a cum a ca să buca te gă tite de soţia lui; să nă ta te a îi re ve ne a vă zâ nd
cu ochii. Joha nna purta sa rcina fă ră nici o dificulta te . În fie ca re
să ptă mâ nă The o îi trimite a tutun, ciocola tă , vopse le , că rţi și câ te -o
hâ rtie de ze ce sa u două ze ci de fra nci.
Amintire a ultime i crize i se ște rge a tre pta t din minte . Că uta să
se încura je ze singur, spunâ ndu-și într-una că , da că nu s-a r fi
îna poia t în ora șul a ce la ble ste ma t, n-a r ma i fi a vut nici o criză .
Câ nd studiile cu chipa roși și mă slini se usca ră , le spă lă cu a pă și
cu puţin vin, ca să înlă ture ule iul din pa stă , și le trimise lui The o.
Ve ste a că fra te le lui îi e xpune a câ te va din pâ nze la Sa lonul
Inde pe nde nţilor nu-l bucură . Simţe a că nu dă duse încă între a ga
mă sură a posibilită ţilor lui și nu voia să -și scoa tă pâ nze le în public
îna inte ca te hnica lui să fi a tins pe rfe cţiune a .
The o îl a sigură , însă , în scrisori că fă ce a progre se vă zâ nd cu
ochii. Se hotă rî ca , după tre ce re a a nului de ospiciu, să închirie ze o
ca să în sa tul Sa int-Ré my și să continue zugră vire a pe isa je lor din
sud. Se simţe a cuprins de a ce e a și ve se lie fă ră ma rgini ca îna inte
de ve nire a lui Ga uguin la Arle s, câ nd picta se pa nourile cu floa re a -
soa re lui.
Într-o după -a mia ză , pe câ nd lucra liniștit în câ mp, simţi că
minte a înce pe să -i ră tă ce a scă . Se a ra , tâ rziu, pa znicii ospiciului îl
gă siră la câ ţiva kilome tri de șe va le t, cu trupul încle șta t în jurul unui
trunchi de chipa ros.

4. „AM DESCOPERIT PICTURA CÂND NU MAI

AVEAM DINŢI ÎN GURĂ ȘI DE-ABIA ÎMI MAI
TRĂGEAM SUFLETUL”

Își re ve ni în simţiri a bia că tre sfâ rșitul ce le i de -a cince a zile .

Ce e a ce -l dure a ma i mult e ra fa ptul că ce ila lţi bolna vi îi socote a u
crize le ca pe un lucru fire sc, ine vita bil.
Ve ni și ia rna , da r e l nu gă si de stulă voinţă ca să pă ră se a scă
pa tul. În soba de tuci din mijlocul sa lonului duduia a cum un foc
îmbie tor. Bolna vii, pă strâ nd o tă ce re de ghe a ţă , șe de a u înţe pe niţi
în jurul e i, de dimine a ţa pâ nă se a ra . Prin fe re stre le înguste și lungi
a le sa lonului pă trunde a foa rte puţină lumină . Soba încă lze a și
ră spâ nde a mirosul gre u și stă tut a l de că de rii. Că lugă riţe le , pa rcă și
ma i a scunse sub bone te le și glugile ne gre , tre ce a u murmurâ nd
rugă ciuni și pipă indu-și me re u crucile de la gâ t. De a lurile gola șe
din fund se profila u ca niște ca pe te de mort.
Vince nt ză ce a tre a z în pa tul lui povâ rnit. Ce -l învă ţa se ta bloul
lui Ma uve de la Sche ve ninge n? Savoir souffrir sans se plaind re. Să știi
să sufe ri fă ră să te plâ ngi, să prime ști sufe rinţa ca pe ce va de
ne înlă tura t... Da , da r în a ce st chip risca să -și pia rdă minţile . Da că
se ple ca în fa ţa dure rii, a de znă de jdii, e ra pie rdut. Orice om tre ce
în via ţă prin clipe în ca re simte că nu ma i poa te îndura ; a tunci se
le a pă dă de sufe rinţă ca de o ha ină je goa să .
Zile le tre ce a u și nu se ma i de ose be a u una de a lta . Minte a îi
e ra pustie , fă ră gâ nduri și fă ră spe ra nţe . O da tă le a uzi pe
că lugă riţe vorbind de spre ta blourile lui; se între ba u da că picta
pe ntru că e ra ne bun, sa u da că e ra ne bun pe ntru că picta .
Idiotul șe de a lâ ngă e l, pe ma rgine a pa tului, și scâ nce a ore
între gi. Vince nt simţe a că ldura prie te nie i pe ca re i-o a ră ta bie tul
om și nu-l a lunga . De multe ori vorbe a cu e l pe ntru că nu e ra
a ltcine va ca re să -l a sculte .
— Ele cre d că pictura mi-a tulbura t minţile , îi spuse într-o zi,
câ nd tre ce a u două că lugă riţe pe lâ ngă e i. În fond, e a de vă ra t că
pictorul e un om a tâ t de a bsorbit de ce e a ce -i vă d ochii, încâ t nu
ma i poa te ră mâ ne cu totul stă pâ n pe re stul vie ţii lui. Da r e fire sc,
oa re , ca , din pricina a sta , să nu ma i poa tă tră i în râ ndul
oa me nilor?
Cre tinul îl prive a , însă , cu o că ută tură tâ mpă , și ba le le i se
pre linge a u pe bă rbie .
În ce le din urmă , un râ nd din ca rte a lui De la croix îl a jută să -și
a dune pute rile și să se de a jos din pa t: „Am d escoperit pictura, scria
De la croix, când nu m ai aveam d inţi în gură și d e-abia îm i m ai trăgeam
sufletul.”
Nu ma i simţe a nici mă ca r dorinţa de a ie și în gră dină . Tre ce a u
să ptă mâ nile , și e l șe de a în sa lon, lâ ngă sobă , citind că rţile pe ca re
i le trimite a The o de la Pa ris. Câ nd vre unul dintre bolna vi intra în
criză , nu se ma i mișca de pe sca un și nici mă ca r nu ma i ridica
ochii. Alie na ţia de ve nise pe ntru e l să nă ta te minta lă , a norma lul
de ve nise norma l. Tre cuse a tâ ta timp de câ nd pă ră sise lume a ce lor
cu minte a între a gă , încâ t a junse se să nu-i ma i socote a scă a norma li
pe ne buni.
— Îmi pa re ră u, Vince nt, îl înștiinţă doctorul Pe yron, da r nu-ţi
ma i pot îngă dui să pă ră se ști incinta ospiciului. Pe viitor va tre bui
să ră mâ i între zidurile lui.
— Da r a i să -mi da i voie să lucre z în a te lie r?
— Nu te sfă tuie sc.
— E ma i bine să -mi pun ca pă t zile lor, doctore ?
— Bine , bine , da că ţii ne a pă ra t, n-a i de câ t să lucre zi în a te lie r,
însă numa i câ te va ore pe zi.
Da r nici ve de re a șe va le tului și a pe nsule lor nu-l smulse din
a morţire . Șe de a în fotoliul a cope rit cu înve litoa re a ca re -i a mintise
de Montice lli și prive a dus, printre ză bre le le de fie r, la ogoa re le
pustii.
Câ te va zile ma i tâ rziu, doctorul Pe yron îl che mă în ca bine tul lui
ca să se mne ze de primire pe ntru o scrisoa re re coma nda tă . Câ nd
de schise plicul, gă si înă untru un ce c de pa tru sute de fra nci pe
nume le lui. Nu ma i vă zuse nicioda tă a tâ ţia ba ni și nu price pe a de
ce -i trimite The o de oda tă o sumă a tâ t de ma re .

„Dragul m eu Vincent,
În sfârșit! Una d intre pânzele tale a fost cum părată cu patru sute d e
franci. E vorba d e Via roșie , pe care ai pictat-o la Arles, prim ăvara
trecută. A cum părat-o Anna Bock, sora pictorului oland ez.
Felicitări, băiete! În curând , pânzele tale se vor vind e în toată Europa.
Ţi-am trim is toţi banii, ca să-i folosești pentru întoarcerea ta la Paris,
bineînţeles d acă d octorul Pey ron încuviinţează.
Am cunoscut d e curând un om încântător, pe d octorul Gach et, care
locuiește la Auvers-sur-l’Oise, la num ai o oră d epărtare d e Paris. Toţi
pictorii d e seam ă, d e la Daubigny încoace, au lucrat în casa lui. El
pretind e că-ţi înţelege cazul perfect și că, oricând te vei h otărî să vii la
Auvers, e gata să te îngrijească. Am să-ţi scriu d in nou m âine.
Th eo”

Îi a ră tă scrisoa re a și doctorului Pe yron și soţie i a ce stuia .

Doctorul o citi gâ nditor, a poi pipă i ce cul și-l fe licită pe Vince nt
pe ntru norocul ca re dă duse pe ste e l. Vince nt se îna poie pe că ra re ,
simţind cum ce lule le plă pâ nde a le cre ie rului să u se tre ze sc cu
ne ră bda re la o nouă via ţă . La jumă ta te a drumului prin gră dină ,
vă zu că lua se doa r ce cul și uita se scrisoa re a în ca bine tul
doctorului. Se întoa rse re pe de .
Câ nd e ra ga ta să ciocă ne a scă în ușă , își a uzi nume le rostit
înă untru. Șovă i o clipă , ne hotă râ t.
— Atunci de ce cre zi c-a fă cut-o? între ba m ad am e Pe yron.
— Poa te s-a gâ ndit c-o să -i fa că bine .
— Bine , da r de unde a putut să scoa tă a tâ ţia ba ni?
— S-a gâ ndit proba bil că me rită , spe râ nd că -l a duce la norma l.
— De ci tu cre zi că nu e posibil să fie a de vă ra t?
— Dra ga me a Ma rie , cum a r pute a să fie ? Cumpă ră toa re a e ,
chipurile , sora unui a rtist. Cum îţi închipui oa re că un om cu
oa re ca re simţ a rtistic a r pute a ...?
Vince nt se înde pă rtă .
La cină primi o te le gra mă de la The o.

„I-am d at băiatului num ele tău. Joh anna și Vincent se sim t bine.”

Vâ nza re a ta bloului și ve ste a îmbucură toa re de la The o îl

înzdră ve niră pe ste noa pte . Dimine a ţa se duse în a te lie r, își cură ţă
pe nsule le și își puse în ordine pâ nze le și studiile ce șe de a u
re ze ma te de pe re te .
„Da că De la croix a putut de scope ri pictura câ nd n-a ma i a vut
dinţi și pute re , își zise e l, e u o pot de scope ri câ nd nu ma i a m dinţi
și minte .”
Se cufundă în lucru cu o furie oa rbă . Copie Sam ariteanul m ilostiv
după De la croix, Sem ănătorul și Săpătorul după Mille t. Era hotă râ t să
prive a scă ultima lui ne norocire cu un a de vă ra t ca lm nordic. Arta
tre ce a printr-o e pocă de pre fa ce ri; știa a sta încă de câ nd se
a puca se de pictură . Ce rost a ve a , a șa da r, să se plâ ngă a bia a cum?
Într-o dimine a ţă , la două să ptă mâ ni după primire a ce cului, gă si
în core sponde nţa lui un numă r din ia nua rie a l re viste i Mercure d e
France. The o înce rcuise , pe prima pa gină , un a rticol intitula t Les
161
Isolés .

„Ceea ce caracterizează creaţia pictorului Vincent Van Gogh - citi e l -

este ex cesiva forţă și violenţă a ex presiei. Prin afirm aţiile categorice pe care
le face asupra caracterului esenţial al lucrurilor, prin sim plificarea ad eseori
brutală a form ei, prin pasiunea ce se d egajă d in liniile și coloritul lui, prin
d orinţa nem ăsurată d e a privi soarele d rept în faţă, pictorul se d oved ește a
fi un titan, un bărbat, un înd răzneţ, uneori violent, alteori d e o d elicateţe
neprih ănită.
Vincent Van Gogh m erge pe linia artei sublim e a lui Franz Hals.
Realism ul lui trece însă d incolo d e ad evărul înfăţișat d e acei «m ari m ici
burgh ezi» ai Oland ei, atât d e sănătoși la trup și atât d e ech ilibraţi la
m inte, care au fost străm oșii lui. Ceea ce caracterizează pânzele lui Van
Gogh e stud iul am ănunţit al caracterului, continua căutare a esenţialului
în fiecare lucru, ad ânca și aproape copilăroasa lui d ragoste pentru natură
și ad evăr.
 Acest pictor viguros și sincer, cu sufletul ilum inat, va cunoaște, oare,
vreod ată bucuria d e a fi apreciat d e m arele public? Cred că nu. Vincent
Van Gogh e prea sim plu și, în același tim p, prea subtil pentru spiritul
nostru burgh ez contem poran. El nu va fi niciod ată pe d eplin înţeles d ecât
d e confraţii săi.
G. Albert Aurier”

Nu-i ma i a ră tă a rticolul și doctorului Pe yron.

Toa tă pute re a și po a de via ţă îi re ve niră . Fă cu un ta blou a l
sa lonului în ca re dorme a , îi pictă pe supra ve ghe torul a zilului, pe
soţia a ce stuia și fă cu a poi nume roa se copii după Mille t și
De la croix; își ocupă a stfe l zile le și nopţile , muncind ne obosit.
Re constituind în minte , pa s cu pa s, e voluţia bolii, consta tă că
a ta curile lui e ra u de na tură ciclică , ivindu-se din tre i în tre i luni. Or,
da că știa câ nd urma u să se producă , n-a ve a de câ t să se
pre gă te a scă din vre me . Câ nd se va a propia criza urmă toa re , va
înce ta lucrul și se va a șe za în pa t, pre gă tindu-se pe ntru o scurtă
indispoziţie . După câ te va zile , va fi din nou pe picioa re , ca după o
ușoa ră ră ce a lă .
Singurul lucru ca re -l supă ra a cum e ra e xa ge ra ta a tmosfe ră
pioa să ca re domne a în ospiciu. O da tă cu ve nire a ie rnii întune ca te ,
că lugă riţe le pă re a u să fi că zut într-un bigotism iste ric. Une ori,
urmă rindu-le cum își îngâ na u rugă ciunile , cum își numă ra u
mă tă niile , cum umbla u cu ochii pironiţi în biblii și se stre cura u în
vâ rful picioa re lor pe ușa ca pe le i, de câ te cinci sa u șa se ori pe zi,
pe ntru rugă ciuni și slujbe , se între ba ca re e ra u a de vă ra ţii a lie na ţi
a i ospiciului și ca re îngrijitorii lor. Încă de pe vre me a zile lor tră ite
în Borina ge , ră mă se se cu o profundă a ve rsiune pe ntru toa te
e xa ge ră rile re ligioa se . Abe ra ţiile că lugă riţe lor îl e xa spe ra u
a de se ori, și a tunci se cufunda cu și ma i multă pa siune în lucru,
înce rcâ nd să -și ște a rgă din minte ima gine a fă pturilor cu glugi și
bone te ne gre .
Cu două zile îna inte de sfâ rșitul ce le i de a tre ia luni, se hotă rî
să se odihne a scă și se urcă în pa t, pe rfe ct să nă tos la trup și la
minte . Tra se pe rde le le în jurul pa tului, pe ntru ca iste ria re ligioa să
me re u cre scâ ndă a că lugă riţe lor să nu-i poa tă tulbura e chilibrul
minta l.
Ziua sorocită crize i se a propia . O a ște pta ne ră bdă tor, a proa pe
cu dra g. Da r ore le se scurge a u și nu simţe a nici o schimba re .
Surprinde re a fă cu loc de za mă girii. Tre cu o zi, a poi încă una , și e l
se simţe a la fe l de norma l. Că tre sfâ rșitul ce le i de -a tre ia zile ,
vă zâ nd că nu i s-a întâ mpla t nimic, își spuse râ zâ nd:
„Am fost un ca ra ghios. S-a sfâ rșit cu crize le me le , ă sta e
a de vă rul. Doctorul Pe yron n-a a vut dre pta te . De -a cum îna inte nu
ma i a m de ce să mă te m. Mi-a m irosit timpul stâ nd în pa t de ge a ba .
Mâ ine dimine a ţă , cum mă scol, mă a puc ia r de lucru.”
În pute re a nopţii, câ nd toţi dorme a u, se dă du binișor jos din
pa t. Pă și tiptil, în picioa re le goa le , pe pa rdose a la de pia tră a
sa lonului, dibuind prin întune ric drumul spre pivniţa cu că rbuni.
Că zu în ge nunchi pe un morma n, luă o mâ nă de pra f de că rbune și
înce pu să se mâ nje a scă pe fa ţă .
„Ve zi, m ad am e De nis, a cum mă socote sc că pe unul de -a i lor.
Îna inte n-a ve a u încre de re în mine , da r a cum sunt și e u o gueule
noire. Mine rii or să prime a scă să le a duc cuvâ ntul Domnului.”
Pa znicii îl gă siră puţin după ivire a zorilor. Murmura rugă ciuni
fă ră șir, re pe ta frâ nturi din Scriptură , ră spunde a vocilor ca re -i
șopte a u pove ști stra nii la ure che .
Ha lucina ţiile re ligioa se îl chinuiră ma i multe zile . Câ nd își
re ve ni în simţiri, rugă pe una dintre că lugă riţe să -l che me pe
doctorul Pe yron.
— Doctore , cre d că , fă ră iste ria re ligioa să ca re bâ ntuie a ici, a ș
fi fost scutit de criza a sta .
Doctorul Pe yron ridică din ume ri, se a șe ză pe ma rgine a pa tului
și tra se pe rde le le de jur împre jur.
— Ce pot să fa c, Vince nt? Așa se întâ mplă în fie ca re ia rnă . Nu
sunt de a cord, da r nici nu pot să mă a me ste c. Cu toa te a ste a ,
că lugă riţe le își vă d de tre a bă .
— Așa o fi, spuse Vince nt, da r, după ce că e de stul de gre u să
ră mâ i te a fă r printre toţi ne bunii ă știa , te ma i ve zi e xpus, pe
de a supra , și scrâ nte lii re ligioa se . Tre cuse m de pe rioa da crize i...
— Nu te a mă gi singur, Vince nt. Criza a r fi ve nit oricum. Siste mul
tă u ne rvos re zistă ca m tre i luni, după ca re , în mod ine vita bil,
urme a ză criza . Da că ha lucina ţiile n-a r fi a vut ca ra cte r re ligios, a r fi
că pă ta t a lt a spe ct.
— Da că ma i a m vre o criză , îl voi ruga pe fra te le me u să mă ia
de -a ici.
— Cum vre i, Vince nt.
Întâ ia zi de a de vă ra tă primă va ră îl gă si în a te lie r, în fa ţa
șe va le tului. Pictă din nou prive liște a ca re se ză re a pe fe re a stră ,
miriște a ga lbe nă , de curâ nd a ra tă . Înfă ţișă contra stul dintre viole tul
pă mâ ntului a ra t și ga lbe nul fâ șiilor de miriște , pe fondul de a lurilor.
Migda lii înflore a u la tot pa sul, și spre a pus ce rul se fă cuse ia r pa lid
ca lă mâ ia .
Da r ve șnica re na ște re a na turii nu-l ma i tre zi de a stă da tă la o
nouă via ţă . Pe ntru prima oa ră de câ nd tră ia la ola ltă cu tova ră șii lui
de sufe rinţă , gâ ngă ve a la lor proste a scă și crize le lor pe riodice
înce pură să -i zguduie ne rvii și să -l ma cine lă untric. Nici mă ca r de
fă pturile pioa se , în ne gru și a lb, ca re mișuna u ca șoa re cii, nu pute a
să sca pe . Era de a juns să de a cu ochii de e le , și-l nă pă de a u tot
fe lul de pre simţiri ne gre .

„Th eo, îi scrise e l fra te lui să u, n-aș vrea să plec d in Saint Rém y ; e
încă m ultă treabă bună d e făcut aici. Dar d acă m ai am o criză d e natură
m istică, înseam nă că e num ai d in pricina atm osferei d in ospiciu și nu a
nervilor m ei. Încă d ouă-trei crize d e-astea, și e d e ajuns să m ă ucid ă.
Îţi scriu să fii pregătit. Dacă m ai trec printr-o criză d e-asta religioasă,
plec spre Paris im ed iat ce voi fi în stare să m ă d au jos d in pat. Poate va fi
ch iar m ai bine pentru m ine să m ă-ntorc iarăși în nord , und e, oricum , te
poţi bizui pe un oarecare ech ilibru m intal. Ce se m ai aud e cu d octorul
Gach et ăl tău? Crezi că se va ocupa în m od d eosebit d e cazul m eu?”

The o îi ră spunse , a sigurâ ndu-l că vorbise din nou cu doctorul

Ga che t și-i a ră ta se câ te va din pâ nze le lui. Doctorul Ga che t îl
a ște pta cu ne ră bda re la Auve rs, unde pute a să picte ze în voie .

„E specialist nu num ai în boli nervoase, d ar și în pictură. Sunt

încred inţat că n-ai putea să încapi pe m âini m ai bune. Când te h otărăști
să vii, e d e ajuns să-m i telegrafiezi, și m ă sui în prim ul tren spre Saint
Rém y .”

Că ldura primă ve rii timpurii înce pu să se fa că simţită . Gre ie rii

se porniră să ţâ râ ie în gră dină . Vince nt pictă porticul sa lonului de
cla sa a tre ia , a le ile și pomii din gră dină , a poi propriul lui portre t, în
oglindă . Lucra cu un ochi la pâ nză și cu ce lă la lt la file le
ca le nda rului. Urmă toa re a criză e ra sorocită pe ntru luna ma i.
Într-o zi a uzi din nou gla suri ca re -l striga u pe coridoa re le goa le .
Le ră spunse , da r e coul propriului să u gla s îl izbi, ca o che ma re
ne fa stă a soa rte i. De da ta a ce a sta , îl gă siră în ca pe lă , inconștie nt.
Abia la jumă ta te a lunii izbuti să sca pe de ha lucina ţiile re ligioa se
ca re -i stă pâ ne a u minte a .
The o ţine a ne a pă ra t să vină să -l ia de la Sa int Ré my, da r e l
voia să fa că drumul singur. Primi doa r ca unul dintre îngrijitori să -l
conducă pâ nă la Ta ra scon și să -l urce în tre n.
 „Dragă Th eo,
Nu sunt nici invalid și nici o fiară periculoasă. Lasă-m ă să-ţi d oved esc
și ţie, precum și m ie însum i, că m ai sunt, încă, o fiinţă norm ală. Dacă
izbutesc să m ă sm ulg d in ospiciul ăsta prin propriile m ele forţe și să încep
o viaţă nouă la Auvers, poate că voi fi în stare să înving până la urm ă și
boala.
Îm i m ai acord încă o șansă. Sunt încred inţat că d eparte d e această
162
Ma ison de s fous voi putea red eveni un om raţional. După câte îm i
scrii, Auvers e un loc liniștit și plăcut. Dacă voi d uce o viaţă cum pătată,
sub îngrijirea d octorului Gach et, sunt sigur că voi putea învinge boala.
Am să-ţi telegrafiez ora plecării trenului d in Tarascon. Așteaptă-m ă la
Gare d e Ly on. Vreau să plec d e aici sâm băta, ca să petrec d um inica acasă,
cu tine, cu Joh anna și cu m icul Vincent.”
 CARTEA a VIII-a
AUVERS

1. PRIMA EXPOZIŢIE

De grijă , The o nu închise se ochii toa tă noa pte a . Ple că la Ga re

de Lyon cu două ore îna inte de sosire a tre nului. Joha nna ră mă se se
a ca să cu copilul. Șe de a pe te ra sa a pa rta me ntului lor de la e ta jul
pa tru, din Cité Piga lle , pâ ndind prin frunzișul copa cului ma re ,
ne gru, ca re a scunde a fa ţa da ca se i, ivire a tră surii ce urma să de a
colţul dinspre Rue Piga lle . De la Ga re de Lyon pâ nă la The o a ca să
e ra o buca tă bună de drum.
Aște pta re a i se pă ru Joha nne i fă ră de sfâ rșit. O cuprinse se
te a ma să nu i se fi întâ mpla t ce va lui Vince nt. În sfâ rșit, o tră sură
de schisă coti din Rue Piga lle ; două fe ţe voioa se o sa luta ră și două
mâ ini îi fă cură se mn. Își încordă privire a să -l de slușe a scă ma i bine
pe Vince nt.
Stra da Cité Piga lle e ra o fundă tură , închisă de o gră dină și de o
ca să de pia tră ie șită pie ziș în a fa ră . Stra da , cu a spe ct îngrijit, e ra
mă rginită de două clă diri lungi. The o locuia la numă rul 8, în ultima
ca să din fund; clă dire a a ve a în fa ţă o gră dină și un trotua r ca re -i
a pa rţine a u e xclusiv. După câ te va clipe , tră sura tra se lâ ngă copa cul
ma re și ne gru din fa ţa intră rii.
Vince nt urcă scă rile în fugă , urma t de The o. Joha nna se
a ște pta se să va dă un bolna v, da r omul ca re o cuprinse în bra ţe
a ve a o culoa re să nă toa să , o fa ţă zâ mbitoa re și o e xpre sie de ma re
hotă râ re .
„Pa re pe rfe ct să nă tos. Ara tă chia r ma i zdra vă n de câ t The o”, fu
primul e i gâ nd.
Da r n-a ve a cura j totuși să se uite la ure che a lui ciuntită .
— Bra vo, The o, strigă Vince nt, ţinâ nd-o de mâ ini pe Joha nna și
privind-o cu bucurie , nu înca pe îndoia lă că ţi-a i a le s o ne va stă
stra șnică !
— Mulţume sc, Vince nt, râ se The o.
Își a le se se o soţie în ge nul ma me i sa le . Joha nna a ve a a ce ia și
ochi ca sta nii ca a i Anne i Corne lia , a ce e a și e xpre sie de duioa să
înţe le ge re , plină de că ldură și mâ ngâ ie re . De pe a cum, de și a ve a
copilul doa r de câ te va luni, că pă ta se un ușor a e r de viitoa re
ma troa nă . Ave a tră să turi comune , blâ nde și o fa ţă ova lă , ca m
ine xpre sivă . Pă rul boga t, ca sta niu-de schis e ra pie ptă na t simplu,
de scope rind frunte a îna ltă , spe cific ola nde ză . Dra goste a e i pe ntru
The o îl cuprinde a - se ve de a bine - și pe Vince nt.
The o îl tra se pe Vince nt în dormitor și-i a ră tă pruncul dormind
în le a gă n. Ce i doi fra ţi priviră copilul în tă ce re , cu la crimi în ochi.
Joha nna simţi că e bine să -i la se un pic singuri și se îndre ptă în
vâ rful picioa re lor spre ușă . Chia r în clipa câ nd pune a mâ na pe
cla nţă , Vince nt se întoa rse zâ mbitor că tre e a și, a ră tâ ndu-i
cuve rtura croșe ta tă ca re a cope re a le a gă nul, îi spuse :
— Să nu-l a cope ri cu pre a multă da nte lă , surioa ră .
Joha nna închise înce t ușa după e a . Privind încă o da tă pruncul,
Vince nt se simţi cuprins de triste ţe a a ma ră a ce lor hă ră ziţi să ducă
via ţa singura tică , a ce lor ca re nu la să nici un urma ș după e i, a
că ror moa rte înse a mnă moa rte a ve șnică .
The o îi citi gâ ndurile .
— Ma i a i timp, Vince nt. Într-o zi a i să gă se ști o fe me ie ca re să
te iube a scă și să împa rtă cu tine gre ută ţile vie ţii.
— Nu, The o, e pre a tâ rziu.
— Nu, nu, chia r zile le tre cute a m de scope rit o fe me ie cu ca re
te -a i potrivi de minune .
— Ce tot spui, cine e ?
163
— Fa ta din Terre Vierge de Turghe nie v. Ţi-o a minte ști?
— Fa ta ca re cola bore a ză cu luptă torii ruși și tre ce docume nte le
compromiţă toa re pe ste gra niţă ?
— Da , Vince nt. Cre d că ne va sta ta tre buie să fie ca m în fe lul e i,
o fe me ie ca re a sorbit pâ nă în fund pa ha rul sufe rinţe i ome ne ști.
— ...Și de ce s-a r încurca , oa re , cu mine ? Un om cu o singură
ure che ?
Micul Vince nt se tre zi, se uită la e i și zâ mbi. The o îl ridică din
le a gă n și i-l a șe ză în bra ţe unchiului.
— Ce moa le și ca ld e , ca un că ţe luș! se minună e l, strâ ngâ nd
pruncul la pie pt.
— Sta i, ne înde mâ na ticule , a șa se ţine un copil mic?
— Mi se pa re că mi-e ma i la -nde mâ nă să ţin o pe nsulă .
The o luă copilul și-l sprijini de umă r, lipindu-și obra zul de
bucle le lui ca sta nii. Lui Vince nt i se pă rură ciopliţi din a ce e a și
pia tră .
— Ei bine , The o bă ie te , rosti e l re se mna t, fie ca re om cu
mijloa ce le lui. Tu cre e zi din via ţă vie ... și e u din vopse le .
— Așa e , Vince nt, chia r a șa !
Se a ra , câ ţiva prie te ni ve niră să -i ure ze bun sosit. Primul fu
Aurie r, un tâ nă r frumos, cu bucle în vâ nt și cu o ba rbă îngrijită ,
de spă rţită în două . Vince nt îl conduse în dormitor, unde The o
a tâ rna se un ta blou de Montice lli re pre ze ntâ nd un buche t de flori.
— În a rticolul dumita le , m onsieur Aurie r, spune a i, printre a lte le ,
că e u a ș fi singurul pictor ca re pe rce p croma tismul lucrurilor într-o
ma nie ră me ta lică , a șa ca pe niște pie tre pre ţioa se . Uită -te la a ce st
Montice lli. „Fa da ” fă ce a a ce st lucru cu a ni îna inte de ve nire a me a
la Pa ris.
După o oră , re nunţă să -l ma i convingă pe Aurie r; în schimb, îi
dă rui una din pâ nze le cu chipa roși, de la Sa int Ré my, dre pt
mulţumire pe ntru a rticolul să u.
Toulouse -La utre c dă du buzna în ca me ră , cu ră sufla re a tă ia tă
de scă rile urca te , da r la fe l de glume ţ și de ne rușina t ca de obice i.
— Vince nt, strigă e l, în timp ce -și strâ nge a u mâ inile , câ nd
urca m sca ra a m tre cut pe lâ ngă un a ntre pre nor de pompe fune bre .
Mă că uta pe mine , sa u pe tine ?
— Pe tine , La utre c. Da că m-a r a ște pta pe mine , a r da fa lime nt!
— Ha i să pune m ră mă șa g, Vince nt! Pa rie z că în că rţulia lui
nume le tă u e tre cut îna inte de a l me u.
— S-a fă cut. Pe ce pune m ră mă șa g?
— Pe o ma să la „Café Athè ne s” și o se a ră la Ope ră .
— N-a ţi pute a să re nunţa ţi totuși la glume le a ste a ma ca bre ?
spuse The o zâ mbind ușor.
Un stră in intră pe ușa din fa ţă , îl că ută cu privire a pe La utre c,
a poi se a șe ză pe un sca un, într-un colţ înde pă rta t. Toţi a ște pta u ca
La utre c să -l pre zinte , da r e l nu-i dă du nici o a te nţie , continuâ nd să
vorbe a scă .
— Nu vre i să ni-l pre zinţi pe prie te nul tă u? între bă Vince nt.
Se a ște rnu o tă ce re pe nibilă .
164
— A, tu nu știi, Vince nt? Am fost non com pos m entis vre o două
luni. Mi-a u spus că din ca uza a buzului de a lcool, a șa că a cum be a u
la pte . Am să -ţi trimit o invita ţie la viitoa re a me a pe tre ce re . Are o
poză pe e a : e u, mulgâ nd o va că , de la coa dă .
Joha nna se rvi gustă ri. Toţi vorbe a u în a ce la și timp, e ra gă lă gie ,
și a e rul de ve nise gros din pricina fumului de tutun. Vince nt își
a minti de zile le pe tre cute odinioa ră la Pa ris.
— Cum o duce Ge orge s Se ura t? îl între bă pe La utre c.
— Ge orge s! Cum, n-a i a fla t nimic?
— The o nu mi-a scris nimic. Ce s-a întâ mpla t?
— Ge orge s se pră pă de ște în curâ nd. Doctorul spune că n-o ma i
duce mult pe ste a tre ize ci și una a nive rsa re a zile i lui de na ște re .
Plă mâ nii!
— Plă mâ nii? Cum vine a sta , doa r Ge orge s e ra voinic și
să nă tos?
— Munca e xce sivă , Vince nt, spuse The o. Sunt doi a ni de câ nd
nu l-a i vă zut. Ge orge s munce a ca un turba t. Dorme a pe a puca te ,
două sa u tre i ore , ia r re stul timpului lucra pâ nă la istovire . Nici
bă trâ na lui ma mă n-a putut să -l sa lve ze .
— Așa da r, Ge orge s se pră pă de ște , rosti Vince nt îngâ ndura t.
Apă ru și Rousse a u, cu o pungă plină de biscuiţi, fă cuţi în ca să
a nume pe ntru Vince nt. P è r e Ta nguy, purtâ nd a ce e a și pă lă rie
rotundă de pa i, îi ofe ri lui Vince nt o sta mpă ja pone ză și un
că lduros discurs în le gă tură cu bucuria de a -l ve de a din nou la
Pa ris.
Pe la 10, Vince nt insistă să coboa re ca să cumpe re un kilogra m
de mă sline . Îi fă cu pe toţi să mă nâ nce din e le , chia r și pe
însoţitorul lui La utre c.
— Da că a ţi ve de a live zile de mă slini ve rzi-a rgintii din Prove nce ,
e xcla mă e l, sunt sigur că n-a ţi ma i mâ nca a ltce va , toa tă via ţa , de câ t
mă sline .
— Pe ntru că ve ni vorba de spre live zile de mă slini, zise La utre c,
cum ţi s-a u pă rut a rle zie ne le , Vince nt?
 A doua zi dimine a ţa , Vince nt îi a jută Joha nne i să coboa re
că ruciorul jos, în stra dă , pe ntru ca pruncul să -și ia obișnuita ba ie
de soa re , pe trotua rul din fa ţa ca se i. Apoi se întoa rse în
a pa rta me nt și se uită , pe râ nd, la toa te ta blourile lui, ca re
a cope re a u pe re ţii. În sufra ge rie , de a supra că minului, a tâ rna
Oam eni m âncând cartofi, în sa lon, Priveliști d in Arles ș i Ronul noaptea,
ia r în dormitor Livezi înflorite. Spre dispe ra re a me na je re i, pe sub
pa turi, sub sofa , pe după bufe t, în ca me ra de musa firi, se a fla u
morma ne uria șe de pâ nze ne înră ma te , îngră mă dite una pe ste a lta .
Tot cotrobă ind prin biroul lui The o, dă du pe ste câ te va pa che te
voluminoa se de scrisori, le ga te cu sfoa ră groa să . Ră ma se surprins
de scope rind că e ra u scrisorile lui. Fra te le să u pă stra se cu grijă
fie ca re râ nd pe ca re i-l scrise se , din ziua câ nd ple ca se de la
Zunde rt la firma „Goupil” din Ha ga , în urmă cu două ze ci de a ni.
Era u cu totul șa pte sute de scrisori. Se între bă de ce oa re le
pă stra se The o pe toa te .
În a lt colţ a l biroului gă si de se ne le pe ca re i le trimise se lui
The o în ultimii ze ce a ni, toa te puse în ordine , după pe rioa de . Era u
a colo și mine rii, sa u ne ve ste le lor a ple ca te a supra ste rilului, din
pe rioa da Borina ge , și să pă torii sa u se mă nă torii de pe ogoa re le de
lâ ngă E e n, și bă trâ nii și bă trâ ne le a zilurilor din Ha ga , să pă torii
din Ge e st și pe sca rii din Sche ve ninge n; ia tă și ţe să torii din Nue ne n;
re sta ura nte le și sce ne le de stra dă din Pa ris; prime le schiţe cu
floa re a -soa re lui și live zile din Arle s, gră dina a zilului de la Sa int
Ré my...
„Am să -mi a ra nje z e xpoziţia me a ”, își spuse e l.
Luă toa te ta blourile de pe pe re ţi, de sfă cu pa che te le cu schiţe și
tra se a fa ră de sub mobile ma ldă re le de pâ nze ne înră ma te . Le
râ ndui cu grijă pe pe rioa de , a poi a le se schiţe le și pâ nze le în ca re
socote a că prinse se ce l ma i bine a tmosfe ra locurilor unde picta se .
În ve stibul, la intra re a în ca să , a tâ rnă vre o tre ize ci din prime le lui
studii: mine rii ie șind din mină , sa u a ple ca ţi pe ste sobe le ova le , sa u
mâ ncâ ndu-și cina în să ră că cioa se le lor cocioa be .
— Asta e ca me ra cu de se ne în că rbune , a nunţă e l.
Ce rce tâ nd re stul a pa rta me ntului, hotă rî să folose a scă pâ nă și
ba ia . Se urcă pe un sca un și a tâ rnă de jur împre jur, pe ce i pa tru
pe re ţi, în linie dre a ptă , un șir de studii inspira te din via ţa ţă ra nilor
din Bra ba nt, fă cute la Ette n.
— Ia r a sta , fire ște , e ca me ra schiţe lor în cre ion.
Apoi intră în bucă tă rie . Aici a gă ţă schiţe le de la Ha ga și
Sche ve ninge n, prive liște a de la fe re a stra dinspre curte a cu
che re ste a , dune le de nisip, bă rcile de pe sca ri tra se spre ma l.
— Ca me ra a tre ia e re ze rva tă a cua re le lor, a dă ugă d.
În odă iţa de musa firi a tâ rnă Oam eni m âncând cartofi, a dică
ta bloul ca re -i înfă ţișa pe prie te nii lui, De Groot; e ra prima pâ nză în
ule i în ca re izbutise să se re a lize ze din plin. În jurul e i a șe ză ze ci de
studii cu ţe să torii din Nue ne n, cu ţă ra ni în doliu, cu cimitirul și
bise rica ta tă lui să u, cu turla e i zve ltă , a scuţită .
În dormitorul lui a tâ rnă picturile în ule i din pe rioa da de la
Pa ris, ce le pe ca re le puse se pe pe re ţii lui The o din Rue Le pic în
se a ra câ nd ple ca se spre Arle s. În sa lon îngră mă di pe pe re ţi tot ce
putu să înca pă din a rză toa re le pâ nze a rle zie ne , ia r în dormitorul lui
The o a tâ rnă ta blourile pe ca re le fă cuse în ospiciu la Sa int Ré my.
Câ nd ispră vi, se a pucă să cure ţe pode a ua . Apoi își puse
pă lă ria și ha ina , coborî ce le pa tru e ta je și se plimbă cu micul lui tiz
prin soa re , pe Cité Piga lle , în timp ce Joha nna îl ţine a de bra ţ și-i
vorbe a în ola nde ză .
The o a pă ru de după colţ, din Rue Piga lle , puţin după ora 12. Le
fă cu un se mn ve se l cu mâ na și gră bi pa sul. Ajuns lâ ngă e i, ridică
pruncul din că ruţ cu un ge st dră gă stos. Lă sa ră că ruţul la porta r și
urca ră scă rile vorbind cu însufle ţire . În fa ţa ușii, Vince nt îi opri.
— The o și Jo, le spuse e l, a m să vă conduc printr-o e xpoziţie
Va n Gogh; pre gă tiţi-vă pe ntru a ce a stă gre a înce rca re .
— O e xpoziţie , Vince nt? se miră The o. Unde ?
— Închide ţi ochii și a ve ţi ră bda re .
Dă du ușa de pe re te , și ce i tre i Va n Gogh pă șiră în ve stibul.
The o și Joha nna priviră împre jurul lor, înmă rmuriţi.
— Câ nd e ra m la E e n, înce pu Vince nt, ta ta mi-a spus o da tă că
din ră u nu poa te izvorî nicioda tă bine le . Eu i-a m ră spuns a tunci că
nu e întotde a una a șa , că în a rtă e chia r ne ce sa r ca bine le să
porne a scă din ră u. Da că bine voiţi să mă urma ţi, dra gă fra te și
dra gă soră , a m să vă a ră t pove ste a unui om ca re -a înce put pe
dibuite , ca un copil stâ nga ci și ca re , după ze ce a ni de muncă
ne între ruptă , a a juns la ... da r ma i bine să vă spune ţi voi singuri
pă re re a .
Îi conduse , urmâ nd cronologia fire a scă , din ca me ră în ca me ră .
Se opre a u ca tre i vizita tori într-o ga le rie de a rtă , privind lucră rile ce
re pre ze nta u via ţa unui om. Își dă dură se a ma de progre sul le nt,
gre oi a l pictorului, de bâ jbâ ia la lui îndă ră tnică pe drumul spre
ma turita te a a rtistică , de cotitură ca re se produse se la Pa ris, de
izbucnire a pă tima șă a forţe i lui cre a toa re la Arle s, ca re încununa se
toa te stră da niile a nilor de trudă ... și a poi... lovitura zdrobitoa re ...
pâ nze le de la Sa int Ré my... lupta înve rșuna tă pe ntru a pă stra focul
sfâ nt a l cre a ţie i și că de re a înce a tă ... că de re ... că de re ... că de re ...
Priviră lucrurile cu ochii unor stră ini oa re ca re , conte mplâ nd
într-o scurtă jumă ta te de oră re constituire a e xiste nţe i unui om pe
pă mâ nt.
Joha nna le se rvi un prâ nz tipic ola nde z. Lui Vince nt îi fu de
a juns să simtă ia ră și gustul buca te lor gă tite ca în Bra ba nt, ca să se
simtă fe ricit. După ce Joha nna strâ nse ma sa , ce i doi fra ţi își
a prinse ră lule le le și se a șe za ră la vorbă .
— Tre buie să a i multă grijă , Vince nt, și să urme zi în totul ce e a
ce -ţi va re coma nda doctorul Ga che t...
— Da , The o, sigur...
— Pe ntru că , știi, e l e spe cia list în boli ne rvoa se . Da că -i ve i
urma sfa turile , poţi să fii sigur c-a i să te vinde ci.
— Îţi fă gă duie sc.
— Și Ga che t picte a ză . Expune în fie ca re a n cu „Inde pe nde nţii”,
sub nume le de P. Va n Rysse l.
— Are lucră ri bune , The o?
— Nu, n-a ș pute a spune a sta . Da r e unul dintre oa me nii ca re
a u ta le ntul de a re cunoa ște ... ta le ntul. A ve nit la Pa ris la vâ rsta de
două ze ci de a ni, ca să studie ze me dicina , și s-a împrie te nit cu
165 166 167
Courbe t, Murge r , Cha mpile ury și Proudhon . Fre cve nta
ca fe ne a ua „La Nouvelle Ath ènes” și a de ve nit re pe de intim cu
Ma ne t, De ga s, Re noir, Dura nte și Cla ude Mone t. Da ubigny și
Da umie r a u picta t în ca sa lui cu mult îna inte de a pa riţia
impre sionismului.
— Ce spui?!
— Aproa pe toa te ta blourile pe ca re le a re a u fost picta te fie în
gră dina , fie în ca sa lui. Pissa rro, Guilla umin, Sisle y, De la croix, toţi
s-a u dus la Auve rs să lucre ze cu Ga che t. Ai să ve zi pe pe re ţi și
pâ nze de Cé za nne , La utre c și Se ura t. Îţi spun, Vince nt, n-a e xista t
pictor de va loa re , în ultima jumă ta te de se col, ca re să nu fi fost
prie te n cu doctorul Ga che t.
— He i! Opre ște -te puţin, The o, mă spe rii! Ce să ca ut e u în
tovă ră șie a tâ t de stră lucită ? A vă zut vre un ta blou de -a l me u pâ nă
a cum?
— Ah, nă tă ră ule , da r de ce cre zi tu că e a tâ t de ne ră bdă tor să
te va dă la Auve rs?
 — Să fiu a furisit da că știu!
— Fiindcă pâ nze le ta le cu prive liști de noa pte din Arle s, e xpuse
la ultimul Sa lon a l Inde pe nde nţilor, i s-a u pă rut ce le ma i bune din
toa tă e xpoziţia . Câ nd i-a m a ră ta t pa nourile cu floa re a -soa re lui, pe
ca re le -a i picta t pe ntru Ga uguin, în ca sa ga lbe nă , îţi jur că i-a u da t
la crimile . S-a întors spre mine și mi-a spus: „Monsieur Va n Gogh,
fra te le dumita le e un ma re pictor! N-a e xista t pâ nă a cum, în toa tă
istoria a rte i, nimic a se mă nă tor ga lbe nului cu ca re sunt picta te
a ce ste flori. Chia r numa i a ce ste pâ nze sunt de a juns ca să -l fa că
ne muritor pe fra te le dumita le , m onsieur!”
Vince nt se scă rpină în ca p și zâ mbi.
— Bine , da că doctorul Ga che t a re a se me ne a pă re ri de spre
florile me le , cre d că ne vom înţe le ge de minune a mâ ndoi.

2. UN SPECIALIST ÎN BOLI NERVOASE

Doctorul Ga che t ve ni la ga ră în întâ mpina re a ce lor doi fra ţi Va n

Gogh. Era un omule ţ ne rvos, fă ră a stâ mpă r, cu o e xpre sie de
a dâ ncă me la ncolie în priviri. Îi scutură cu că ldură mâ na lui
Vince nt.
— Da , da , a i să ve zi că te a fli într-un sa t fă cut pa rcă a nume
pe ntru pictori. O să -ţi pla că a ici. Vă d că ţi-a i a dus șe va le tul. Ai
vopse le de stule ? Tre buie să înce pi lucrul ime dia t. Ie i ma sa cu
mine a stă zi, nu-i a șa ? Ai a dus câ te va din ultime le dumita le pâ nze ?
Mă te m că n-a i să gă se ști a ici ga lbe nul a ce la a rle zia n, da r sunt a lte
lucruri, da , da , a i să gă se ști a lte lucruri. Tre buie să vii la mine
a ca să să picte zi. Am să -ţi a ră t va se și me se picta te de cole gi de -a i
dumita le , de la Da ubigny pâ nă la La utre c. Cum te simţi? Ară ţi bine .
Cre zi c-o să -ţi pla că a ici? Da , da , o să -ţi purtă m noi de grijă , te
fa ce m noi să nă tos!
De pe pe ronul gă rii, Vince nt privi, pe ste un pâ lc de pomi, la
ve rde le râ ului Oise , ce șe rpuia a le ne prin va le a roditoa re . Fă cu
vre o câ ţiva pa și într-o pa rte , ca să poa tă cuprinde prive liște a în
între gime . The o îi spuse în șoa ptă doctorului Ga che t:
— Te rog să -l urmă re ști înde a proa pe . Da că obse rvi că se ive sc
ia r simptome le tulbură rii lui, te le gra fia ză -mi ime dia t. Tre buie să fiu
lâ ngă e l câ nd... tre buie să -l împie dică m să ... unii spun că e ...
— Ei na , a cum!... îl între rupse doctorul, le gă nâ ndu-se de pe un
picior pe a ltul și fre câ ndu-și bă rbuţa cu de ge tul a ră tă tor. Ve zi bine
că e ne bun! Da r ce -i fi vrâ nd? Toţi a rtiștii sunt ne buni. Asta -i pa rte a
lor bună . Mie a șa -mi pla c. Une ori a ș vre a să fiu și e u ne bun! „Nici
o minte , de ca lita te nu e scutită de un dra m de ne bunie .” Știi cine -a
spus a sta ? Aristote l, da , da , chia r e l!
— Știu, doctore , spuse The o, da r Vince nt e tâ nă r, a re a bia
tre ize ci și șa pte de a ni. Are toa tă via ţa îna inte .
Doctorul Ga che t își smulse șa pca lui a lbă , ca ra ghioa să și-și
tre cu mâ na prin pă r de ma i multe ori, fă ră nici un motiv a pa re nt.
— La să -l în se a ma me a . Știu e u cum să -i ia u pe pictori! Într-o
lună fa c din e l un om să nă tos. Am să -l pun să lucre ze . Asta o să -l
vinde ce . Am să -l pun să -mi fa că portre tul. Chia r a cum, a zi după
a mia ză . Minte a lui tre buie e libe ra tă de obse sia bolii.
Vince nt se întoa rse , tră gâ nd a dâ nc în pie pt a e rul cura t a l
câ mpului.
— Ar tre bui să -i a duci pe Jo și copilul a ici, The o. E o crimă să
cre ști copiii la ora ș.
— Da , da , tre buie să ve niţi într-o duminică , să pe tre ce ţi toa tă
ziua cu noi! să ri Ga che t.
— Mulţume sc. O să -mi fa că multă plă ce re . Uite că vine și tre nul
me u. La re ve de re , doctore . Ga che t, îţi mulţume sc pe ntru a te nţia pe
ca re i-o a ră ţi fra te lui me u. Vince nt, să -mi scrii în fie ca re zi.
Doctorul Ga che t a ve a obice iul de a ţine oa me nii de cot și de a -i
împinge în dire cţia în ca re voia să me a rgă . La fe l îl tot împinge a
îna inte și pe Vince nt, re vă rsâ nd a supra lui un potop ne stă vilit de
cuvinte . Își susţine a singur conve rsa ţia , ră spunzâ nd cu gla s sonor
propriilor sa le între bă ri, și diva gă ne obosit, îne câ ndu-l pe Vince nt
într-un monolog inte rmina bil.
— Ăsta -i drumul spre sa t, îi spuse e l, ă sta , dre pt îna inte . Da r
vino pe a ici, a m să te duc pe ste de a l, să -ţi ofe r o a de vă ra tă
prive liște . Nu ţi-e gre u să umbli cu șe va le tul în spa te ? Acolo, la
stâ nga , e bise rica ca tolică . Ai bă ga t de se a mă , ca tolicii își ridică
întotde a una bise ricile pe un de a l, ca să prive ști în sus câ nd te uiţi
la e le . Doa mne , doa mne ! Proba bil că îmbă trâ ne sc, pa nta a sta îmi
pa re din ce în ce ma i a bruptă . Uite ce la nuri de grâ u minuna te , nu?
Auve rs e înconjura t de a se me ne a la nuri. Tre buie să vii ne a pă ra t
să le picte zi oda tă . Fire ște că nu sunt a tâ t de ga lbe ne ca în
Prove nce ... da , și a colo, la dre a pta , e cimitirul... l-a u a șe za t pe
coa ma de a lului, ca să domine râ ul și va le a ... da r cre zi că morţilor
le ma i pa să unde za c?... le -a u a le s ce l ma i frumos loc din toa tă
va le a Oise i... vre i să intră m?... de a ici a i ce a ma i bună prive liște
spre râ u, pute m ve de a a proa pe pâ nă la Pontoise ... da , poa rta e
de schisă , împinge -o un pic... spune , nu e plă cut?... zidurile a u fost
înă lţa te a șa , ca să nu pă trundă vâ ntul... Aici îi îngropă m la ola ltă și
pe ca tolici, și pe prote sta nţi.
Vince nt își lă să șe va le tul din spa te și fă cu doi-tre i pa și îna inte a
doctorului, ca să sca pe de tore ntul de vorbe . Cimitirul, a șe za t chia r
pe cre a sta de a lului, a ve a o formă pe rfe ct pă tra tă . O pa rte cobora
la va le , pe coa stă . Vince nt se a propie de zid; de -a colo cuprinde a cu
privire a toa tă va le a Oise i, a ște rnută la picioa re le sa le . Râ ul, ve rde ,
ră coros, își croia drum cu gra ţie printre ma lurile nă pă dite de
ve rde a ţă stră lucitoa re . La dre a pta , se ridica u a cope rișurile de stuf
a le sa tului și, puţin ma i de pa rte , în vâ rful unui a lt de a l, se înă lţa un
ca ste l. Cimitirul, scă lda t în lumina proa spă tă a soa re lui de ma i, e ra
plin de flori timpurii de primă va ră . De a supra se bolte a ce rul de un
a lba stru dulce . Pa ce a a dâ ncă , odihnitoa re a ve a ce va din pa ce a de
dincolo de mormâ nt.
— Știi, doctore , spuse Vince nt, îmi prinde bine că a m fost în
sud. Acum pot să pre ţuie sc ma i bine nordul. Uite câ t viole t e colo,
de pa rte , pe ma lul râ ului, unde soa re le n-a a tins încă ve rde le !
— Da , da , viole t, viole t, chia r a șa e , vio...
— Și câ t e de să nă tos, murmură Vince nt. Ce ca lma nt și
odihnitor!
Coborâ nd de a lul, tre cură pe lâ ngă la nurile de grâ u și pe lâ ngă
bise rică și fă cură la dre a pta , pe drumul întins ce duce a spre inima
sa tului.
— Îmi pa re ră u că nu te pot gă zdui la mine , spuse doctorul
Ga che t, da r, din pă ca te , n-a ve m loc. Am să te duc la un ha n bun și
a i să vii în fie ca re zi la mine , să picte zi. Ai să te simţi ca a ca să !
Doctorul îl a pucă pe Vince nt de cot și-l că lă uzi spre un ha n a fla t
dincolo de primă rie , a proa pe de ma lul râ ului. Ga che t vorbi cu
stă pâ nul ha nului, ca re se -nvoi să -i de a lui Vince nt ca să și ma să , cu
șa se fra nci pe zi.
— Acum te la s să te insta le zi, îi spuse Ga che t. Da r a i grijă să fii
la ora 1 la ma să și nu-ţi uita șe va le tul. Tre buie să -mi fa ci portre tul
și să -mi a ră ţi ultime le pâ nze . O să stă m mult de vorbă , da ?
 Înda tă ce doctorul se fă cu ne vă zut, Vince nt își strâ nse lucrurile
și ie și pe ușa din fa ţă .
— Sta ţi puţin, strigă ha ngiul, unde vă duce ţi?
— Sunt un simplu muncitor, îi ră spunse Vince nt, nu un
ca pita list. Nu pot să plă te sc șa se fra nci pe zi.
O luă îna poi pe drum și, în Pla ce , chia r pe ste drum de
primă rie , gă si o ca fe ne a mică numită Ra voux, unde obţinu ca să și
ma să cu tre i fra nci și jumă ta te pe zi.
Ca fe ne a ua „Ra voux” e ra locul de întâ lnire a l ţă ra nilor și
muncitorilor ca re lucra u în împre jurimile Auve rsului. Pe dre a pta ,
lâ ngă intra re , e ra ba rul, ia r de -a lungul pe re ţilor încă pe rii
întune coa se , posomorâ te se înșira u me se și bă nci grosola ne . În
fundul ca fe ne le i, în spa te le ba rului, se a fla mâ ndria și distra cţia
loca lului: o ma să de bilia rd, cu posta vul ve rde murda r și rupt. O
ușă , în fund, dă de a spre bucă tă rie și, chia r a lă turi de a ce a stă ușă ,
o sca ră duce a sus, la ce le tre i dormitoa re . De la fe re a stra odă ii se
ve de a u turla bise ricii ca tolice și un crâ mpe i din zidul cimitirului, de
un ca fe niu proa spă t, viu, în lumina blâ ndă a soa re lui din Auve rs.
Își luă șe va le tul, vopse le le și pe nsule le , ma i luă și un portre t
de a rle zia nă și porni să ca ute locuinţa lui Ga che t. Ace la și drum,
ca re cobora de la ga ră și tre ce a pe lâ ngă ca fe ne a ua „Ra voux”, se
furișa a poi, din Pla ce , spre a pus, că ţă râ ndu-se ia ră și pe o pa ntă .
După ce me rse puţin, a junse la un punct unde se de spă rţe a u tre i
drumuri. Ce l din dre a pta urca de a lul spre ca ste l, ia r ce l din stâ nga
cobora șe rpuind printre ră zoa re le de ma ză re , pâ nă la ma lul râ ului.
Ga che t îi spuse se s-o ia pe drumul din mijloc, ca re dă de a ocol
de a lului. Umbla a ga le , gâ ndindu-se la doctorul în grija că ruia
fuse se lă sa t. Bă gă de se a mă că , în locul ca se lor ve chi a cope rite cu
stuf, înce pură să a pa ră vile a ră toa se și că între a ga înfă ţișa re a
locului se schimba .
 Ajunse la poa rtă și tra se de mâ ne rul de a la mă înfipt într-un zid
îna lt de pia tră . La sune tul clopotului, Ga che t a pă ru a le rgâ nd. Își
conduse oa spe le sus, urcâ nd ce le câ te va tre pte de pia tră a le une i
te ra se cu flori. Ca sa , solidă și bine clă dită , a ve a tre i e ta je . Doctorul
îndoi bra ţul lui Vince nt și, a pucâ ndu-l de cot, îl plimbă prin curte a
din dos, unde mișuna u ra ţe , gă ini, curca ni, pă uni și o droa ie de
pisici tă rca te .
— Ha i înă untru, Vince nt, îl po i Ga che t după ce -i pove sti
a mă nunţit istoria fie că re i oră tă nii din curte .
Sa lonul, a fla t în pa rte a din fa ţă a ca se i, e ra spa ţios, cu ta va nul
îna lt, da r a ve a numa i două fe re stre mici, ca re dă de a u spre
gră dină . Încă pe re a e ra ticsită de mobile , a ntichită ţi și mă runţișuri,
încâ t a bia ma i ră mâ ne a loc să se poa tă învâ rti a mâ ndoi în jurul
me se i din mijloc. Din ca uza fe re stre lor mici, ca me ra e ra ca m
întune coa să , și toa te lucrurile dină untru pă re a u ne gre .
Ga che t umbla de colo pâ nă colo, lua în mâ nă dife rite lucruri, i
le pune a lui Vince nt în bra ţe și i le lua îna poi, îna inte de a fi a puca t
să se uite la e le .
— Uite . Ve zi buche tul ă sta din ta bloul de pe pe re te ? Aici, în
va sul ă sta , a pus De la croix florile ca să le picte ze . Uite -l, pipă ie -l.
Se simte că e ce l din ta blou, nu-i a șa ? Ve zi sca unul ă sta ? Pe e l a
sta t Courbe t câ nd a picta t gră dina , a ici, lâ ngă fe re a stră . Ce zici de
va se le a ste a , nu-i a șa că sunt minuna te ? Mi le -a a dus De smoulins
din Ja ponia . Unul dintre e le a fost picta t de Cla ude Mone t într-o
na tură moa rtă . Am ta bloul sus. Vino să ţi-l a ră t.
La ma să Vince nt îl cunoscu pe Pa ul, fiul lui Ga che t, un bă ia t de
cincispre ze ce a ni, vioi și frumos. Ga che t, de și e ra sufe rind, cu o
dige stie proa stă , se rvi cinci fe luri la ma să . Vince nt, obișnuit cu
linte a și pâ ine a ne a gră de la Sa int Ré my, se să tură după a l tre ile a
fe l și nu ma i putu să mă nâ nce .
 — Și a cum, să ne a pucă m de lucru! strigă doctorul. Ai să -mi fa ci
portre tul, Vince nt, a m să -ţi poze z chia r a șa cum sunt, nu?
— Cre d că tre buie să te cunosc ma i bine , doctore , a ltfe l mă te m
că portre tul n-o să -ţi se me ne .
— Poa te că a i dre pta te , poa te că a i dre pta te . Da r fire ște că ve i
picta ce va , nu-i a șa ? Mă la și să mă uit cum lucre zi? Sunt ne ră bdă tor
să te vă d.
— Am ză rit în gră dină un colţ pe ca re mi-a r plă ce a să -l picte z.
— Bine ! Bine ! Am să -ţi insta le z șe va le tul. Pa ul, du șe va le tul lui
m onsieur Vince nt în gră dină . Să ne a ră ţi unde vre i să -l pune m, și e u
a m să -ţi spun da că a ma i picta t cine va a colo.
În timp ce lucra , doctorul se învâ rte a împre jurul lui ge sticulâ nd.
Câ nd încâ nta t, câ nd conste rna t, sa u pur și simplu uimit, re vă rsa
pe ste umă rul lui Vince nt un tore nt ne sfâ rșit de sfa turi, pre să ra te cu
ze ci de e xcla ma ţii pute rnice .
— Da , da , de da ta a sta a i prins-o! Ar tre bui să pui un strop de
la c purpuriu. Ba gă de se a mă ! Ai să strici pomul! A, a șa da , a cum e
bine ! Nu, nu! Nu ma i pune coba lt. Aici nu e în Prove nce . Acum
înţe le g. Da , da , e uimitor! Cu grijă , Vince nt! Ada ugă un vâ rf de
ga lbe n la floa re a a ce e a . Da , da , chia r a șa ! Cum da i via ţă lucrurilor!
Toa te tră să turile ta le de pe ne l sunt a tâ t de vii! Nu! Nu! Te implor,
168
fii a te nt! Nu pre a mult! Ah, da , da , a cum a m înţe le s! Merveilleux ! .
Vince nt ra bdă câ t ra bdă a gita ţia zgomotoa să a doctorului, da r,
în ce le din urmă , se întoa rse că tre omule ţul să ltă re ţ și-l între bă :
— Scumpe a mice , nu cre zi că -ţi fa ce ră u să te tot a giţi și să te
fră mâ nţi a tâ ta ? Ca doctor, știi doa r câ t de importa nt e să fii ca lm.
Da r Ga che t nu pute a sta locului câ nd ve de a pe cine va pictâ nd.
După ce te rmină schiţa , Vince nt intră în ca să împre ună cu
doctorul și-i a ră tă portre tul a rle zie ne i, pe ca re -l a duse se cu e l.
Ga che t închise un ochi și se uită la ta blou chiorâ ș. După un
lung ră stimp, în ca re discută însufle ţit cu e l însuși de spre ca lită ţile
și de fe cte le ta bloului, se hotă rî:
— Nu, nu pot să fiu de a cord. Nu pot să fiu cu totul de a cord.
Nu înţe le g ce a i vrut să spui.
— N-a m vrut să spun nimic, mă rturisi Vince nt, e o sinte ză a
tuturor a rle zie ne lor, da că vre i. Am înce rca t să re da u tipicul cu
a jutorul culorilor, și a tâ t.
— Din pă ca te , spuse doctorul posomorâ t, nu pot să fiu de a cord
cu totul.
— Îmi da i voie să mă plimb prin ca să și să -ţi a dmir cole cţia ?
— Da , fire ște , fire ște , du-te și uită -te câ t vre i. Eu ră mâ n a ici cu
doa mna a sta , să vă d da că va re uși să -mi pla că .
Hoină ri prin ca să vre o oră , condus din ca me ră în ca me ră de
june le Pa ul. Într-un colţ gă si, a runca tă cu ne pă sa re , o pâ nză de
Guilla umin, un nud de fe me ie pe o ca na pe a . Se ve de a bine că
ta bloul fuse se ne glija t, vopse a ua înce puse să se cra pe . În timp ce -l
e xa mină , doctorul Ga che t ve ni în fugă , a gita t, și a zvâ rli un potop de
între bă ri. În le gă tură cu a rle zia na lui Vince nt.
— Vre i să spui că , pâ nă a cum, n-a i fă cut a ltce va de câ t să te uiţi
la ta blou? îl între bă Vince nt.
— Da , da . Și a bia a cum simt că -nce p s-o înţe le g.
— Ia rtă -mi îndră zne a la , doctore , da r a ce sta e un Guilla umin
sple ndid. Da că nu-l înră me zi re pe de , o să se distrugă .
Ga che t nici nu-l a uzi mă ca r.
— Spui că , în de se n, l-a i urma t pe Ga uguin... Nu sunt de
a cord... ciocnire a a sta de culori... îi distruge fe minita te a ... Ba nu,
nu i-o distruge , da r... Bine , bine , a m să mă duc să mă ma i uit...
Înce p s-o înţe le g... înce t-înce t... Ciuda t... pa rcă se re pe de la mine
de pe pâ nză ...
Ga che t își pe tre cu toa tă după -a mia za învâ rtindu-se în jurul
a rle zie ne i, a ră tâ nd-o cu de ge tul, luâ nd o mie de poze , fâ lfâ indu-și
bra ţe le , vorbind singur, punâ nd ne numă ra te între bă ri, la ca re -și
dă de a singur ră spuns. Câ nd se lă să noa pte a , fe me ia îl cuce rise cu
de să vâ rșire . Îl cuprinse o pa ce plină de mulţumire .
— Câ t de gre u e să fii simplu! re ma rcă e l istovit, privind cu
a dâ ncă împă ca re portre tul.
— Da .
— E frumoa să , o, ce frumoa să ! N-a m ma i simţit nicioda tă a tâ ta
profunzime de ca ra cte r.
— Da că -ţi pla ce , doctore , ţi-o dă ruie sc; de a se me ne a și
pe isa jul pe ca re l-a m fă cut a zi în gră dină .
— Da r de ce să -mi da i mie ta blourile a ste a , Vince nt? Sunt
lucruri de va loa re .
— Poa te că în viitorul a propia t o să fie ne voie să mă îngrije ști.
N-o să a m ba ni să -ţi da u, a șa că -ţi plă te sc cu pâ nze .
— Da r e u nu te -a ș îngriji pe ntru ba ni, Vince nt. Aș fa ce -o din
prie te nie .
— Bun! Atunci și e u îţi dă ruie sc ta blourile din prie te nie .

3. NU SE POATE PICTA UN RĂMAS BUN

Își re luă din nou via ţa de pictor. Se culca la 9, după ce -i prive a

înde lung pe muncitori jucâ nd bilia rd sub la mpa posomorâ tă din
ca fe ne a ua „Ra voux”, și se scula dimine a ţa la 5. Vre me a e ra
frumoa să , soa re le blâ nd încă lze a va le a plină de ve rde a ţă
proa spă tă . Ră stimpurile de boa lă și trâ ndă vie silită pe tre cute la
Sa int-Pa ul e ra u de dome niul tre cutului; a cum pe nsula îi juca ia r,
sprinte nă , în mâ nă .
Îl rugă pe The o să -i trimită ce le șa ize ci de studii în că rbune a le
lui Ba rgue , te mâ ndu-se să nu de a gre ș da că nu studia ia ră și
proporţiile și nudul. Cutre ie ră prin Auve rs, în că uta re a une i că suţe
în ca re să se insta le ze de finitiv. Câ te oda tă se între ba da că The o
a ve a dre pta te să cre a dă că , unde va pe lume a a sta , a r e xista într-
a de vă r o fe me ie ca re să împa rtă via ţa cu e l. Scoa se câ te va din
pâ nze le fă cute la Sa int Ré my, ca să le re tușe ze și să le
îmbună tă ţe a scă .
Da r a ce a stă re ve nire bruscă la norma l nu e ra de câ t o izbucnire
tre că toa re , re a cţia unui orga nism încă pre a pute rnic ca să se la se
doborâ t.
Acum, după înde lunga ta izola re din ospiciu, zile le îi pă re a u
lungi ca să ptă mâ nile . Nu știa cum să și le umple , că ci nu ma i a ve a
nici pute re și nici po ă să picte ze ne conte nit. Îna inte de a ccide ntul
de la Arle s, a bsorbit de înfrigura re a cre a ţie i, a ve a impre sia că
zile le fug pre a re pe de ; a cum i se pă re a u ne sfâ rșite .
Pe isa je le îl a de me ne a u din ce în ce ma i puţin și, câ nd înce pe a
într-a de vă r să lucre ze , se simţe a ciuda t de ca lm, a proa pe
indife re nt. Ritmul lui obișnuit de lucru, înfrigura t, nă va lnic, ca re -l
ţinuse zile și să ptă mâ ni în șir încorda t în fa ţa șe va le tului, îl
pă ră sise . Acum picta pe înde le te , într-un ritm ca re , pe ntru e l, e ra
a proa pe ca și cum a r fi trâ ndă vit. Nu i se ma i pă re a o ne norocire
da că nu te rmina o pâ nză pâ nă la că de re a nopţii... îi e ra totuna .
În a fa ră de doctorul Ga che t, nu ma i le gă nici o prie te nie în
Auve rs. Ga che t își pe tre ce a a proa pe între a ga zi la Pa ris, în
ca bine tul lui de consulta ţii; se a ra ve ne a a de se ori la ca fe ne a ua
„Ra voux”, să se uite la ta blouri. Vince nt se între ba se de multe ori
de ce privire a doctorului e xprima o mâ hnire a tâ t de a dâ ncă .
— De ce e ști ne fe ricit, doctore ?
— Ah, Vince nt, a m muncit a tâ ţia a ni... și-a m fă cut a tâ t de puţin
bine ! Me dicul nu ve de a ltce va de câ t sufe rinţă , sufe rinţă , numa i
sufe rinţă .
— În ce mă prive ște , mi-a ș schimba bucuros me se ria cu a
dumita le .
O stră lucire de e xta z lumină brusc me la ncolia din ochii
doctorului.
— Ah, nu, Vince nt, să nu spui a sta ! Ce l ma i frumos lucru din
lume e să fii pictor! Toa tă via ţa mi-a m dorit să fiu a rtist... Da r n-a m
a vut timp... doa r câ te -o oră , câ nd și câ nd... sunt a tâ ţia oa me ni
bolna vi ca re a u ne voie de mine !
Doctorul Ga che t se lă să în ge nunchi și tra se un vra f de pâ nze
de sub pa tul lui Vince nt. Ridică una , cu o floa re a soa re lui de un
ga lbe n-a prins, și o a dmiră înde lung.
— Da c-a ș fi picta t o singură pâ nză ca a sta , Vince nt, mi-a ș socoti
e xiste nţa împlinită , justifica tă . Toa tă via ţa mi-a m pe tre cut-o a linâ nd
sufe rinţe le oa me nilor... da r, oricum, pâ nă la urmă , oa me nii tot
mor... ce rost ma i a re de ci stră da nia me a ? Da r florile ta le ... vor
a lina me re u sufe rinţa din inimile oa me nilor... le vor a duce
bucurie ... se cole după se cole ... O, Vince nt! via ţa ta e încununa tă de
o ma re împlinire ... tre buie să te simţi un om fe ricit!
Câ te va zile ma i tâ rziu, Vince nt pictă portre tul doctorului; îl
înfă ţișă în re dingota lui a lba stră , cu șa pca a lbă , pe un fond a lba stru
de coba lt, cu fa ţa și mâ inile într-un ton foa rte de schis, luminos. Îl
prinse re ze ma t de o ma să roșie , pe ca re se a fla u o ca rte ga lbe nă și
un va s cu de ge ţe i roșii-purpurii. Câ nd ispră vi, obse rvă a muza t că
se mă na cu a utoportre tul pe ca re și-l fă cuse la Arle s, îna inte de
sosire a lui Ga uguin.
Doctorul ma nife stă un e ntuzia sm cople șitor în le gă tură cu
portre tul. Vince nt nu ma i a uzise nicioda tă un a se me ne a potop de
la ude și fe licită ri. Ga che t insistă să -i fa că o copie . Vince nt consimţi,
și bucuria doctorului nu ma i cunoscu ma rgini.
— Tre buie să folose ști ma șina me a de litogra fia t din pod,
Vince nt, strigă e l. O să me rge m la Pa ris să luă m toa te pâ nze le ta le
și să fa ce m litogra fii după e le . Nu te va costa nici un ba n. Ha i să -ţi
a ră t a te lie rul me u.
Urca ră o sca ră și pă trunse ră în pod printr-un che pe ng. Ate lie rul
lui Ga che t e ra ticsit cu tot fe lul de uste nsile ciuda te , fa nta stice ;
Vince nt se cre zu în la bora torul unui a lchimist din e vul me diu.
Câ nd coborâ ră , obse rvă că nudul de Guilla umin continua să
za că în a ce la și colţ, ne bă ga t în se a mă .
— Doctore , ia rtă -mă că insist, tre buie să -l înră me zi! Pră pă de ști,
pur și simplu, o ca podope ră !
— Da , da . Am de gâ nd să -l înră me z. Da r, spune -mi, câ nd
me rge m la Pa ris să luă m picturile ? Poţi să fa ci litogra fii câ te vre i. O
să a m e u grijă de tot ma te ria lul.
Iunie luă pe ne simţite locul lui ma i. Vince nt înce pu să picte ze
bise rica ca tolică de pe de a l. Pe la mijlocul după -a mie zii înce pe a să
se simtă obosit, da r nici nu se sinchise a că nu te rmină ta bloul. Altă
da tă , întins pe pâ nte ce , cu ca pul a proa pe vâ râ t în spice , izbuti, cu
ma ri e forturi de voinţă , să picte ze un la n de grâ u. Ma i fă cu o pâ nză
ma re cu ca sa doa mne i Da ubigny, a lta , înfă ţișâ nd o ca să a lbă între
pomi, sub un ce r de noa pte , cu lumină portoca lie la fe re stre ,
înconjura tă de ve rde a ţă întune ca tă și cu o umbră de tra nda firiu-
închis. Ma i zugră vi, în sfâ rșit, și un e fe ct de înnopta re , doi pe ri
ne gri, pe un ce r pă lind.
Da r se va picturii lui pie rise . Lucra din obișnuinţă , pe ntru că n-
a ve a a ltce va de fă cut. Fa nta stica forţă ca re -l mâ na se în ultimii ze ce
a ni de muncă tita nică de -a bia îl a juta a cum să se tâ ra scă . Ce e a ce -
l a tră se se și-l e moţiona se odinioa ră în na tură îl lă sa a cum
ne pă să tor.
„Am picta t lucrurile a ste a de -a tâ te a ori, își spune a , cutre ie râ nd
drumurile cu șe va le tul în spa te , în că uta re a unui subie ct. Nu ma i
a m nimic nou de spus. De ce să mă re pe t? Ta ta Mille t a ve a
dre pta te : „J’aim erais m ieux ne rien d ire q ue d e m ’ex prim er faiblem ent”.
Dra goste a lui pe ntru na tură nu murise ; da r nu ma i simţe a
ne voia dispe ra tă , ire zistibilă de a se a runca a supra unui pe isa j și
a -l tra nspune pe pâ nză . Era se că tuit. Toa tă luna iunie pictă doa r
cinci ta blouri. I se fă cuse le ha mite . Se simţe a gol, usca t, stors, ca și
câ nd sute le și sute le de de se ne și picturi ca re se re vă rsa se ră din
fiinţa lui în ultimii ze ce a ni îi lua se ră fie ca re câ te -o fă râ mă din
vigoa re a , din via ţa lui.
Socoti totuși că tre buie , oricum, să continue lucrul; da toria fa ţă
de fra te le lui îi pă re a ine puiza bilă . Une ori, însă , în timp ce lucra își
a minte a de vra furile de pâ nze câ te ză ce a u îngră mă dite în ca sa lui
The o, ma i multe de câ t s-a r pute a vinde în ze ce vie ţi, și împinge a
șe va le tul de opa rte , cuprins de gre a ţă .
Știa că viitoa re a criză urma să se producă în iulie , la sfâ rșitul
pe rioa de i de tre i luni. Fră mâ nta t de te a ma ca nu cumva să fa că
vre o fa ptă ne să buită în timpul crize i, se izolă în sa t. Câ nd ple ca se
din Pa ris nu hotă râ se cu The o nici un fe l de a ra nja me nt în le gă tură
cu ba nii; a cum îl munce a și gâ ndul ne sigura nţe i bă ne ști în ca re se
a fla . Pe de a ltă pa rte , mâ hnire a și e xta zul ca re a lte rna u în privire a
doctorului Ga che t a junse ră să -l irite din ce în ce ma i mult.
Da r ce e a ce puse ca pă t la toa te fu ve ste a că pruncul lui The o s-
a îmbolnă vit.
Îngrijora re a pe ntru micul lui ne pot îl scoa se a proa pe din minţi.
Se stă pâ ni câ t putu, a poi luă tre nul spre Pa ris. Apa riţia lui
ne a ște pta tă în Cité Piga lle nu fă cu de câ t să mă re a scă ză pă ce a la .
The o a ră ta pa lid și bolna v. Atâ t câ t se price pu, Vince nt se stră dui
să -l îmbă rbă te ze .
— Nu mă ne liniște ște numa i copilul, re cunoscu The o, în ce le
din urmă .
— Da r ce ma i e ?
— E vorba de Va la don. M-a pre ve nit c-o să -mi ce a ră de misia .
— Cum? Nu se poa te , The o! Ești la „Goupil” de șa ispre ze ce a ni!
— Știu. Da r Va la don pre tinde că , din ca uza impre sioniștilor, a m
ne glija t vâ nză rile obișnuite . De la o vre me nu ma i vâ nd ma re lucru
și, câ nd totuși se întâ mplă să ma i vâ nd câ te ce va , pre ţurile sunt
mici. Pa tronul zice că în ultimul a n a m fost în de ficit.
— Și cum, a r pute a într-a de vă r să te de a a fa ră ?
— De ce nu? Pa rte a ca re a pa rţine a fa milie i Va n Gogh a fost
lichida tă în între gime .
— Și a tunci ce -a i să fa ci, The o? Ai să -ţi de schizi un ma ga zin a l
tă u?
— Cum? Cu ce ? Ave a m ce va ba ni puși de opa rte , da r i-a m
che ltuit cu nunta și cu copilul.
— Da că n-a i fi a runca t miile de fra nci pe ntru mine ...
— Te rog, Vince nt! N-a re nici o le gă tură una cu a lta . Știi că e u...
— Da r ce -a i să fa ci, The o? E vorba de Jo și de copil.
— Da . Am să vă d... nu știu... de oca mda tă mă ne liniște ște boa la
copilului.
Vince nt ră ma se câ te va zile la Pa ris. Lipse a câ t ma i multă
vre me de -a ca să , ca să nu-l stâ nje ne a scă pe micul bolna v. Pa risul
și întâ lnire a cu ve chii prie te ni îl tulbura ră ; se simţi din nou cuprins,
înce t-înce t, de ve che a a gita ţie fe brilă . Câ nd să nă ta te a micului
Vince nt se ma i îmbună tă ţi, luă tre nul și se întoa rse în pa șnicul
Auve rs.
Da r nici liniște a de a ici nu ma i izbuti să -l ca lme ze . Era
fră mâ nta t de griji. Ce se va întâ mpla cu e l da că The o își va pie rde
slujba ? Se va tre zi pe stra dă , un ce rșe tor ne norocit! Da r, ma i a le s,
ce se va întâ mpla cu Jo și cu copilul? Da că moa re micuţul? Știa că
The o, cu să nă ta te a lui șubre dă , n-a r pute a supra vie ţui une i
a se me ne a lovituri. Cine -i va între ţine pe e i toţi pâ nă -și va gă si
The o o nouă slujbă ? Și The o, va re zista oa re a ce stui șir de
ne ca zuri?
Șe de a ore între gi în ca fe ne a ua întune coa să . Îi a minte a de „Café
La ma rtine ”, cu mirosul e i de be re tre zită și de fum a cru de tutun.
Împunge a cu ta cul pe ma sa de bilia rd, lovind la întâ mpla re bile le
de colora te . N-a ve a ba ni pe ntru bă utură . N-a ve a ba ni să -și cumpe re
vopse le și pâ nze . Nu pute a să -i ce a ră nimic lui The o, în clipe le
gre le prin ca re tre ce a . Și-i e ra o te a mă cumplită că va fa ce o
ne bunie în timpul crize i ce se a propia , ce va ca re să -i pricinuia scă
bie tului The o un ne ca z și ma i ma re , o nouă che ltuia lă .
Înce rcă să lucre ze , da r fă ră folos. Picta se tot ce dorise să
picte ze . Exprima se tot ce voise să e xprime . Na tura nu ma i tre ze a în
e l dorinţa de a cre a ; își dă de a se a ma că pa rte a ce a ma i bună a
fiinţe i lui murise .
Zile le tre ce a u. Iulie a junse la jumă ta te și dogoa re a ve rii puse
stă pâ nire pe sa t. The o, pe punctul de a fi a zvâ rlit de Va la don,
înne bunit de griji din ca uza copilului și a note lor de pla tă a le
doctorului, re uși totuși să smulgă cincize ci de fra nci și să -i trimită
fra te lui să u. Vince nt îi dă du lui Ra voux. Ace ști ba ni îi vor a junge
ca m pâ nă la sfâ rșitul lui iulie . După a ce e a însă ... ce va ma i fi? Alţi
ba ni de la The o nu pute a să ma i a ște pte .
Șe de a culca t pe spa te în la nurile de grâ u de lâ ngă micul cimitir,
în bă ta ia ra ze lor fie rbinţi a le soa re lui. Se plimba de -a lungul
ma lurilor Oise i, sorbind mire a sma ră coroa să a a pe i și a frunzișului
ca re -i umbre a ma lurile . Se duce a la ma să la Ga che t și mâ nca în
ne știre , fă ră să simtă gustul mâ ncă rii, fă ră s-o poa tă mistui. În timp
ce doctorul îi vorbe a cu e ntuzia smul a ce la e xa ge ra t de spre picturile
lui, își spune a : „Nu, ne gre șit, nu vorbe ște de spre mine . Aste a nu
pot fi ta blourile me le . N-a m picta t nicioda tă nimic. Nu-mi re cunosc
nici mă ca r se mnă tura me a de pe pâ nze . Nu-mi a minte sc să fi
a ște rnut o singură tră să tură de pe ne l pe vre una din e le . Sunt sigur
că a u fost picta te de a ltcine va !”
Culca t în întune ricul odă ii lui, discuta înde lung cu e l însuși:
„Bine , să pre supune m că The o nu-și pie rde slujba , că o să -mi
poa tă trimite în continua re ce i o sută cincize ci de fra nci pe lună .
Da r ce ma i a m de fă cut în via ţă ? În toţi a ce ști ultimi a ni ne norociţi
a m vrut să tră ie sc pe ntru că tre buia să picte z, pe ntru că tre buia să
scot la ive a lă ce e a ce a rde a înă untrul me u. Da r a cum s-a stins
totul. Sunt o cochilie goa lă . Ce ma i a m de fă cut? Să mă tâ ră sc,
ve ge tâ nd în ne liniște , ca bie te le sufle te de la «Sa int Pa ul»,
a ște ptâ nd o întâ mpla re ca re să mă ște a rgă de pe fa ţa pă mâ ntului?”
Alte ori, însă , îl chinuia u gâ ndurile în le gă tură cu soa rta lui
The o, a Joha nne i și a copilului.
„Să zice m că -mi re vin pute re a și e chilibrul minta l și că mă
cuprinde din nou po a să picte z. Cum pot să ma i prime sc ba ni de
la The o câ nd e l a re ne voie de e i pe ntru Jo și pe ntru copil? El nu
ma i tre buie să -și che ltuia scă ba nii cu mine . Și-a șa sunt puţini. Îi
tre buie toţi. Îi tre buie ca să -și trimită fa milia la ţa ră , să se
însă nă toșe a scă și să se între me ze . Ze ce a ni în șir m-a ţinut în
spa te . Nu e de stul? Nu e timpul, oa re , să dispa r și să -i la s loc
micului Vince nt? Eu a m spus ce -a ve a m de spus, a cum e râ ndul
lui.”
La ră dă cina tuturor fră mâ ntă rilor stă ruia însă te a ma
cople șitoa re : unde -l va duce oa re , pâ nă la urmă , ble ste ma ta lui de
boa lă , e pile psia ? Acum e ra între g la minte , lucid; pute a să fa că ce
voia cu via ţa lui. Da r da că viitoa re a criză îl va tra nsforma într-un
ne bun ma nia c? Da că minte a lui va ce da sub încorda re a a ta cului și
ce e a ce va ma i ră mâ ne din e l, după criză , nu va ma i fi a ltce va
de câ t un cre tin ne norocit cu spume la gură , fă ră putinţă de
vinde ca re ? Ce a r pute a să ma i fa că a tunci bie tul The o? Să -l închidă
într-un ospiciu pe ntru ce i ire me dia bil pie rduţi?
Îi ma i dă du doctorului Ga che t încă două pâ nze și înce rcă să
scoa tă de la e l a de vă rul.
— Nu, Vince nt, îl liniști doctorul, s-a te rmina t cu crize le . De -
a cum îna inte a i să fii pe rfe ct să nă tos, să știi, însă , că nu toţi
e pile pticii a u norocul ă sta ...
— Și ce se -ntâ mplă cu e i pâ nă la urmă , doctore ?
— Une ori, după ce a u a vut ma i multe crize , își pie rd cu totul
minte a .
— Și-a tunci sunt de finitiv pie rduţi?
— Da . S-a sfâ rșit cu e i. Pot s-o ma i ducă a șa câ ţiva a ni, într-un
ospiciu, da r nu-și ma i re vin nicioda tă .
— Și cum se poa te ști, doctore , după o criză , da că -și ma i re vin
sa u da că e ultima și sunt pie rduţi?
— Nu se poa te ști dina inte , Vince nt. Da r, ha ide , ce rost a re să
discută m a se me ne a lucruri? Să me rge m ma i bine în a te lie r și să
tra ge m câ te va litogra fii.
În ce le pa tru zile ca re urma ră Vince nt nu-și ma i pă ră si ca me ra
lui de la „Ra voux”. Mad am e Ra voux îi a duce a mâ nca re a în fie ca re
se a ră .
— „Acum sunt bine și între g la minte , își spune a me re u, sunt
stă pâ n pe propria me a soa rtă . Da r viitoa re a criză ?... Da că -mi vine
de ha c?... Nici mă ca r n-a m să știu, ca să mă pot omorî... Am să fiu
pie rdut, pie rdut... fă ră scă pa re !... Oh, The o, The o, ce să mă fa c?”
A pa tra zi, după ma să , se duse la Ga che t. Doctorul e ra în
sa lon. Vince nt intră în ca bine tul unde vă zuse câ ndva nudul
ne înră ma t a l lui Guilla umin și luă pâ nza .
— Ţi-a m spus s-o înră me zi! fă cu e l.
Doctorul Ga che t se uită la e l mira t.
— Știu, Vince nt. Să ptă mâ na viitoa re a m să coma nd o ra mă de
le mn la tâ mpla rul din Auve rs.
— Tre buie înră ma tă a cum! Azi! Chia r în clipa a sta !
— Da r, Vince nt, spui prostii!
Vince nt se uită o clipă ţintă la doctor, fă cu un pa s a me ninţă tor
spre e l, a poi își vâ rî mâ na în buzuna rul ha ine i. Doctorul Ga che t
a vu impre sia că -și încle ște a ză de ge te le pe un re volve r și că -l
îndre a ptă spre e l prin ha ină .
— Vince nt! strigă e l.
Vince nt se cutre mură , lă să ochii în jos, scoa se mâ na din
buzuna r și fugi din ca să .
A doua zi, își luă șe va le tul și o pâ nză , coborî drumul lung spre
ga ră , se urcă pe de a l, tre cu pe lâ ngă bise rica ca tolică și se a șe ză în
la nul ga lbe n de grâ u din fa ţa cimitirului.
Spre prâ nz, câ nd ra ze le soa re lui dogoritor îl izbe a u dre pt în
cre ște t, un pâ lc de mie rle se nă ză ri de oda tă din se ninul ce rului.
Umplură vă zduhul, întune câ nd soa re le . Nu ma i vă zu nimic. Îl
învă luiră într-o pă tură groa să de întune ric, i se încurca ră prin pă r, îl
izbiră în ochi, în na s, în gură , îl cufunda ră într-un nor gros, ne gru,
înă bușitor de a ripi fâ lfâ itoa re .
Continuă să lucre ze . Pictă pă să rile zburâ nd de a supra la nului
a uriu. Nu-și dă du se a ma câ t timp mâ nuise pe nsula ; câ nd ispră vi,
scrise într-un colţ Ciori d easupra unui lan d e grâu, a poi se întoa rse ,
cu șe va le tul și pâ nza , la „Ra voux”, se trâ nti pe pa t și a dormi.
 În după -a mia za urmă toa re ie și din nou. Stră bă tu Pla ce de la
Ma irie , urcă de a lul și tre cu pe lâ ngă ca ste l. Un ţă ra n îl vă zu cocoţa t
într-un pom.
— E cu ne putinţă , îl a uzi mormă ind, e cu ne putinţă !
După câ tva timp, coborî din pom și o luă ra zna prin a ră tura din
spa te le ca ste lului. De da ta a sta e ra sfâ rșitul. Îl știuse încă de la
Arle s, da r nu fuse se în sta re să fa că ultimul pa s.
Da r a r fi vrut să -și ia ră ma s bun. Lume a în ca re tră ise fuse se
totuși bună . Cum spune a Ga uguin: „Pe lâ ngă otra vă , e xistă și
a ntidot”. Și-a cum, pă ră sind-o, a r fi vrut să -și ia a dio de la e a , să le
spună ră ma s bun tuturor ce lor ce lă sa se ră urme în via ţa lui, ca re îi
de te rmina se ră , într-un fe l, cursul. Să -i spună ră ma s bun Ursule i, a l
că re i dispre ţ îl smulse se dintr-o via ţă obișnuită și-l fă cuse să
de vină un singura tic; lui Me nde s da Costa , ca re -l încre dinţa se că ,
pâ nă la urmă , își va gă si fă ga șul și-și va împlini via ţa : lui Ka y Vos,
a l că re i „Nu, nicioda tă , nicioda tă !” lă sa se a rsuri de a cid în sufle tul
lui; doa mne i De nis, lui Ja cque s Ve rne y și He nri De crucq, ca re -l
învă ţa se ră să iube a scă pe de zmoște niţii soa rte i; re ve re ndului
Pie te rse n, a că rui prie te nie nu ţinuse se a ma de îmbră că minte a
zdre nţă roa să și de purta re a lui ne cioplită ; ta tă lui și ma me i lui,
ca re -l iubise ră cum se price puse ră e i ma i bine ; Christine i, singura
soţie cu ca re soa rta gă sise potrivit să -l miluia scă ; vă rului Ma uve ,
ca re -i fuse se ma e stru timp de câ te va să ptă mâ ni pre ţioa se ; lui
We isse nbruch și lui De Bock, primii lui prie te ni dintre pictori;
unchilor Vince nt, Ja n, Corné lius Ma rinus și Stricke r, ca re -l
socotise ră oa ia ră tă cită a fa milie i Va n Gogh; lui Ma rgot, singura
fe me ie ca re l-a iubit vre oda tă și ca re a înce rca t să -și ia via ţa din
dra goste pe ntru e l; tuturor prie te nilor din Pa ris - lui La utre c, ca re
se a fla din nou închis într-un ospiciu de ne buni, unde a ve a să -și
sfâ rșe a scă zile le , lui Ge orge s Se ura t, mort la tre ize ci și unu de a ni
din ca uza muncii istovitoa re , lui Pa ul Ga uguin, a juns ce rșe tor în
Bre ta nia , lui Rousse a u, ca re putre ze a în ga ura lui de lâ ngă Ba stille ,
lui Cé za nne , sihă strit în vâ rful unui de a l la Aix, lui Père Ta nguy și lui
Roulin, ca re i-a u de zvă luit fa rme cul sufle te lor simple ; lui Ra che l și
doctorului Re y, fiindcă -i a ră ta se ră o a fe cţiune de ca re a ve a a tâ ta
ne voie , lui Aurie r și doctorului Ga che t, singurii oa me ni de pe lume
ca re l-a u socotit un pictor ma re și, ma i pre sus de toţi, lui The o,
dra gului, ne a se muitului The o, ce l ma i ră bdă tor, ce l ma i bun și ce l
ma i iubitor dintre toţi fra ţii ca re a u e xista t vre oda tă . Tuturor a r fi
vrut să le spună ră ma s bun.
Da r e l e ra de prins cu a lt mijloc de e xprima re a e moţiilor de câ t
cuvinte le . Ar fi tre buit de ci să picte ze a ce st ră ma s bun.
Da r un ră ma s bun nu se poa te picta .
Își ridică ochii în sus, că tre soa re . Apă să re volve rul în dre ptul
inimii și tra se . Se pră buși, îngropâ ndu-și fa ţa în lutul roditor,
înmire sma t a l câ mpului, ca un pumn de ţă râ nă tre că toa re ,
pribe a gă , ca re se întorce a la ma tca de unde se de sprinse se .

4. O MÂNĂ DE ŢĂRÂNĂ TRECĂTOARE

După vre o pa tru ore , intră clă tinâ ndu-se în ca fe ne a ua

întune coa să . Mad am e Ra voux îl urmă pâ nă în ca me ră și vă zu pe te
de sâ nge pe ha ine le lui. Fugi ime dia t după doctorul Ga che t.
— Oh, Vince nt, Vince nt, ce -a i fă cut? se vă ită doctorul câ nd intră
în ca me ră .
— Cre d că a m da t gre ș, ce spui?
Ga che t ce rce tă ra na .
— Oh, Vince nt, bie tul me u prie te n, ce ne fe ricit tre buie să fi fost
da că a i fă cut una ca a sta ! Cum de n-a m înţe le s? De ce a i vrut să ne
pă ră se ști, câ nd noi toţi te iubim a tâ t de mult? Gâ nde ște -te la
minuna te le ta blouri pe ca re ma i tre buie să le picte zi pe ntru
ome nire !
— Vre i să fii bun să -mi da i pipa din buzuna rul ve ste i?
— Da , fire ște , dra gul me u.
Umplu pipa cu tutun, a poi i-o vâ rî lui Vince nt între dinţi.
— Te rog, un foc, ce ru Vince nt.
— Ime dia t, prie te ne .
Vince nt pufă i liniștit din pipă .
— Vince nt, a zi e duminică și fra te le tă u nu e la ma ga zin. Ca re -i
a dre sa de a ca să ?
— Asta nu-ţi spun.
— Da r bine , Vince nt, tre buie ! Tre buie să -l gă sim numa i-de câ t!
— Ce rost a re să -i strică m duminica ? Și-a șa e obosit și chinuit;
a re ne voie de odihnă .
Za da rnic se stră dui doctorul, nu re uși să ca pe te a dre sa lui
The o. Ră ma se cu Vince nt pâ nă noa pte a tâ rziu, îngrijindu-i ra na .
Apoi ple că a ca să , să se odihne a scă puţin, lă sâ ndu-l pe fiul lui să -l
ve ghe ze .
Vince nt ză cu în pa t toa tă noa pte a , cu ochii la rg de schiși, fă ră
să -i a dre se ze nici un cuvâ nt lui Pa ul. Își umple a me re u pipa și
fuma liniștit. În dimine a ţa urmă toa re , câ nd The o sosi la „Goupil” îl
a ște pta te le gra ma lui Ga che t. Luă primul tre n spre Pontoise . Acolo
să ri într-o tră sură , ca re -l duse în goa nă la Auve rs.
— Așa , The o! spuse Vince nt.
 The o că zu în ge nunchi lâ ngă pa tul fra te lui și-l luă în bra ţe ca pe
un copil, fă ră să poa tă rosti un cuvâ nt.
Câ nd ve ni doctorul, The o îl scoa se pe coridor. Ga che t clă tină
din ca p cu triste ţe .
— Nu e nici o spe ra nţă , prie te ne . Nu pot să -i e xtra g glonte le ,
a cum e pre a slă bit. Da că n-a r fi a vut un orga nism de oţe l, a r fi
murit a colo, pe câ mp.
The o nu s-a mișca t toa tă ziua de lâ ngă pa t, ţinâ ndu-l de mâ nă
pe Vince nt. Câ nd se lă să noa pte a și ră ma se ră singuri, înce pură să
de pe ne liniștiţi a mintiri din copilă ria lor, din Bra ba nt.
— Ţi-a duci a minte de moa ra de la Ryswyk, Vince nt?
— Era o moa ră ve che și plină de fa rme c, nu, The o?
— Ne plimba m pe că ra re a de pe ma lul pâ râ ului și ne lă sa m în
voia visurilor noa stre copilă re ști...
— Și câ nd ne juca m în grâ ul îna lt, în mie zul ve rii... Mă ţine a i de
mâ nă , ca a cum. Ţi-a minte ști, The o?
— Da , Vince nt.
— Câ nd e ra m la Arle s, în spita l, mă întorce a m a de se a cu
gâ ndul la vre me a pe tre cută în Zunde rt. Am a vut o copilă rie
frumoa să , noi doi, The o!... Ne juca m în gră dina din spa te le
bucă tă rie i, la umbra sa lcâ milor, și ma ma ne pre gă te a plă cinte
pe ntru prâ nz.
— Pa re a tâ t de mult de -a tunci, Vince nt!
— ...Da ... a șa e ... via ţa e lungă . The o, te rog, a i grijă de tine !
Fă gă duie ște -mi a cum! Pă ze ște -ţi să nă ta te a . Tre buie să te gâ nde ști
me re u la Jo și la copil! Du-i unde va la ţa ră , să fie pute rnici și
să nă toși. Să nu ma i ră mâ i la „G oupil”, The o. Ţi-a stors toa tă
vla ga ... și nu ţi-a u da t nimic în schimb.
— Am să de schid o mică ga le rie a me a , Vince nt. Și prima
e xpoziţie va cuprinde cre a ţia unui singur pictor: toa te lucră rile lui
Vince nt Va n Gogh... a șa cum le -a i a ra nja t tu, a ca să ... cu mâ inile
ta le .
— Ah, da . Cre a ţia me a ... mi-a m da t toa tă via ţa pe ntru e a ... și
minţile a proa pe ...
Liniște a a dâ ncă a nopţii din Auve rs învă lui încă pe re a .
Puţin după ora 1, Vince nt întoa rse ușor ca pul și șopti:
— Aș vre a să pot muri a cum, The o!
Pe ste câ te va clipe închise ochii.
The o simţi că fra te le lui l-a pă ră sit pe ntru totde a una .

5. ȘI NICI ÎN MOARTE N-AU FOST DESPĂRŢIŢI

Rous s e a u, Père Ta nguy, Aurie r și Èmile Be rna rd ve niră de la

Pa ris pe ntru înmormâ nta re .
Ușile ca fa ne le i „Ra voux” e ra u închise , cu obloa ne le lă sa te . În
fa ţă a ște pta micul dric ce rnit, cu doi ca i ne gri.
Așe za ră cosciugul pe ma sa de bilia rd.
The o, doctorul Ga che t, Rousse a u, Père Ta nguy, Aurie r, Be rna rd
și Ra voux șe de a u în jur, fă ră gra i. Nu e ra u în sta re nici mă ca r să se
uite unul la a ltul.
Nu se gâ ndise nime ni să che me un pre ot.
Omul cu dricul ciocă ni la ușa din fa ţă .
— E timpul, domnilor.
— Pe ntru nume le lui Dumne ze u, nu-l pute m lă sa pe Vince nt să
ple ce a șa ! izbucni Ga che t.
Aduse din ca me ra lui Vince nt toa te ta blourile și-l trimise pe
Pa ul a ca să , să ia și ce le la lte pâ nze .
Se că zniră cu toţii, în gra bă , să a tâ rne picturile pe pe re ţi; numa i
The o ră ma se lâ ngă sicriu.
Pâ nze le însorite tra nsforma ră ca fe ne a ua ce nușie , posomorâ tă
într-o ca te dra lă stră lucitoa re .
Se strâ nse ră din nou în jurul me se i de bilia rd. Ga che t fu
singurul ca re izbuti să -și de scle ște ze gura .
— Să nu ne lă să m cople șiţi, noi, ce i ce sunte m prie te nii lui.
Vince nt nu e mort. El nu va muri nicioda tă . Dra goste a lui, ge niul
lui, frumuse ţe a pe ca re a cre a t-o vor dă inui în ve ci, îmbogă ţind
lume a . De câ te ori mă uit la picturile lui, de fie ca re da tă de slușe sc
o nouă cre dinţă , un nou înţe le s a l vie ţii. A fost un uria ș... un ma re
pictor... un ma re filozof. A că zut je rtfă ne mă sura te i lui iubiri pe ntru
a rtă .
The o înce rcă să -i mulţume a scă .
— Eu... e u...
La crimile îl îne ca ră și nu putu să ma i spună nimic.
Lă sa ră ca pa cul pe ste Vince nt, a poi ce i șa se prie te ni ridica ră
sicriul de pe ma sa de bilia rd, îl scoa se ră din ca fe ne a și-l a șe za ră
cu bă ga re de se a mă pe dric.
Porniră în urma lui, pe drumul scă lda t de soa re , tre câ nd pe
lâ ngă că suţe le a cope rite cu stuf, pe lâ ngă micile vile de ţa ră .
Ajuns la ga ră , dricul o luă la stâ nga și înce pu să urce a ne voie
de a lul. Lă sa ră în urmă bise rica ca tolică și se a funda ră prin la nurile
a urii de grâ u.
Se opriră la poa rta cimitirului.
Ce i șa se prie te ni purta ră pe ume ri sicriul pâ nă la groa pă ,
urma ţi de The o.
 Doctorul Ga che t a le se se dre pt lă ca ș de ve ci pe ntru Vince nt
locul de unde a dmira se ră în prima zi încâ ntă toa re a va le ve rde a
Oise i.
The o înce rcă din nou să vorbe a scă , da r nu izbuti.
Coborâ ră sicriul în groa pă și a runca ră pă mâ ntul cu lopa ta
pe ste e l, a poi îl bă tă toriră cu picioa re le .
Ce i șa pte oa me ni se întoa rse ră , ie șiră din cimitir și coborâ ră
de a lul.
Doctorul Ga che t re ve ni după câ te va zile și să di câ ţiva luje ri de
floa re a -soa re lui în jurul mormâ ntului.
The o se îna poie a ca să , în Cité Piga lle . Pie rde re a fra te lui îl
chinuia zi și noa pte , fă ră ră ga z, cu o dure re gre a , sfâ șie toa re ,
ne potolită .
Și minte a lui nu re zistă a ce stui chin.
Joha nna îl duse la Utre cht, într-o m aison d e santé, unde cu a ni în
urmă fuse se dusă și Ma rgot.
După șa se luni, a proa pe în a ce e a și zi în ca re murise Vince nt,
The o pă ră si și e l lume a ce lor vii. Îl îngropa ră la Utre cht.
Ma i tâ rziu, citind Biblia ca să -și gă se a scă a lina re , Joha nna
întâ lni urmă torul ve rse t, în Sa mue l:
„Și nici în m oarte n-au fost d espărţiţi”
Aduse trupul lui The o la Anve rs și-l culcă a lă turi de fra te le să u.
Câ nd soa re le a prig din Anve rs își re va rsă dogoa re a pe ste micul
cimitir dintre la nuri, The o odihne ște la umbră . La umbra boga tă a
florilor a tâ t de dra gi lui Vince nt.
 NOTĂ

Poa te că cititorul se va fi între ba t: pâ nă unde e a de vă ra tă

a ce a stă pove stire ? Fire ște , dia logul a tre buit să fie ima gina t; câ te
un e pisod a fost nă scocit pe de -a între gul, ca , de e xe mplu, sce na cu
Ma ya , lucru de ca re cititorul și-a da t se a ma , de sigur, fă ră gre uta te .
O da tă sa u de două ori a m înfă ţișa t câ te un fa pt, de mică
importa nţă , încre dinţa t fiind de proba bilita te a lui, chia r da că n-a m
putut să -l susţin cu docume nte , ca , de pildă , scurtă întâ lnire dintre
Cé za nne și Va n Gogh, la Pa ris. Alte ori a m re curs la câ te va mici
de na tură ri, pe ntru a ușura lucrurile ; de pildă , între buinţa re a
fra ncului ca mone dă de schimb în timpul tre ce rii lui Vince nt prin
Europa , sa u a m re nunţa t la câ te va întâ mplă ri lipsite de
înse mnă ta te . În a fa ra a ce stor libe rtă ţi, ca re ţin de te hnica scrisului,
ca rte a e întru totul core spunză toa re re a lită ţii.
Principa lul izvor de da te a fost constituit de ce le tre i volume de
scrisori a le lui Vince nt că tre fra te le lui, The o (Houghton Mifflin,
1927-1930). Da r ce a ma i ma re pa rte a ma te ria lului l-a m cule s e u
însumi, me rgâ nd pe urme le lui Vince nt prin Ola nda , Be lgia și
Fra nţa .
Aș da dova dă de lipsă de re cunoștinţă da că nu mi-a ș e xprima
înda torire a fa ţă de prie te nii și a dmira torii lui Va n Gogh din Europa ,
ca re m-a u gă zduit și mi-a u pus la dispoziţie fă ră nici o re ze rvă a tâ t
ma te ria lul docume nta r, câ t și timpul lor: Colin Va n Oss și Louis
Bron, de la Haagsch e Post; Joha n Te rste e g de la „Galeriile Goupil” din
Ha ga ; fa milia lui Anton Ma uve din Sche ve ninge n; domnul și
doa mna Je a n-Ba ptiste De nis din Pe tit Wa sme s; fa milia Ho e s din
Nue ne n; J. Ba rt de la Fa ille din Amste rda m; dr. Fe lix Re y din Arle s;
dr. Edga r Le Roy de la „Sa int Pa ul de Ma usole ” și Pa ul Ga che t din
Auve rs sur-l’Oise , ca re ră mâ ne ce l ma i de vota t prie te n a l lui
Vince nt din Europa .
Sunt înda tora t lui Lona Mosk, Alice și Ra y, C. B. Brown și lui
Je a n Fa ctor pe ntru e dita re a că rţii. În fine , dore sc să -mi e xprim
profunda re cunoștinţă fa ţă de Ruth Ale y, ce a dintâ i ca re a citit în
ma nuscris a ce a stă ca rte .

6 iunie 1934
I. S.

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

PROLOG LONDRA

1. „L'ANGE AUX POUPONS”

2. ”GOUPIL AND COMPANY”

3. IUBIREA INSPIRĂ IUBIRE DUPĂ CHIPUL ȘI ASEMĂNAREA EI

4. „SĂ DĂM TOTUL UITĂRII, CE ZICI?”

5. FAMILIA VAN GOGH

6. „NU EȘTI DECÂT UN ŢĂRĂNOI NECIOPLIT!”

7. RAMSGATE ȘI ISLEWORTH
CARTEA I BORINAGE

1. AMSTERDAM

2. KAY

3. UN PREOT DE ŢARĂ ÎMBÂCSIT

4. LATINA ȘI GREACA

5. MENDES DA COSTA

6. ÎN CE CONSTĂ FORŢA CEA MARE?

7. ȘCOALA DE EVANGHELIZARE

8. „MUTRELE NEGRE”

9. O COLIBĂ DE MINER

10. SUCCES

11. STERIL

12. MARCASSE

13. O LECŢIE DE ECONOMIE POLITICĂ

14. FRAGIL

15. „EGIPTUL NEGRU”

16. EXIT DEUS

17. FALIMENT

18. O ÎNTÂMPLARE LIPSITĂ DE IMPORTANŢĂ

19. CA DE LA PICTOR LA PICTOR

 20. THEO ÎȘI FACE APARIŢIA

21. VECHEA MOARĂ DE LA RYSWYK

CARTEA a II-a ETTEN

1. „E ȘI ĂSTA UN MIJLOC DE EXISTENŢĂ”

2. NEBUN

3. UCENICIE

4. MIJNHEER TERSTEEG

5. ANTON MAUVE

6. KAY

7. „NU, NICIODATĂ, NICIODATĂ!”

8. EXISTĂ ORAȘE ÎN CARE UNII OAMENI SUNT PENTRU TOTDEAUNA SORTIŢI NENOROCULUI

CARTEA a III-a HAGA

1. PRIMUL ATELIER

2. CHRISTINE

3. DESENUL PROGRESEAZĂ

4. BĂRBATUL ARE NEVOIE DE O FEMEIE

5. „DĂ-I ZOR, TREBUIE SĂ-NCEPI SĂ VINZI!”

6. BUNĂTATEA RĂSARE DE UNDE NU TE AȘTEPŢI!

7. „SAVOIR SOUFFRIR SANS SE PLAINDRE”

8. „SABIA NEÎNDURĂTOARE”
 9. IUBIRE

10. SFÂNTA FAMILIE

11. THEO SOSEȘTE LA HAGA

12. CURIOȘI MAI SUNT ȘI TAŢII!

13. „L’ART CEST UN COMBAT”

14. ARTĂ E O LUPTĂ, ȘI CĂSĂTORIA DE ASEMENEA

CARTEA a IV-a NUENEN

1. UN ATELIER ÎN CASA PAROHIALĂ

2. ŢESĂTORII

3. MARGOT

4. „IMPORTANT E SĂ IUBEȘTI, NU SĂ FII IUBIT”

5. „ÎNCOTRO VEI MERGE TU VOI MERGE ȘI EU”

6. INTEROGATORIU

7. „DOAR PUŢIN LE MAI LIPSEȘTE LUCRĂRILOR TALE CA SĂ SE POATĂ VINDE, DAR...”

8. OAMENI MÂNCÂND CARTOFI

CARTEA a V-a PARIS

1. „DA, PARISUL!”

2. EXPLOZIA

3. „DE CE SĂ FII CONTE CÂND POŢI FI PICTOR?”

4. PREZENTAREA UNUI PRIMITIV

 5. PICTURA TREBUIE SĂ DEVINĂ O ȘTIINŢĂ!

6. SERATĂ LA ROUSSEAU

7. UN BIET OM S-A SPÂNZURAT

8. ARTA DEVINE AMORALĂ

9. PÈRE TANGUY

10. PETIT BOULEVARD

11. TABLOURI PENTRU MUNCITORI

12. GRUPUL COMUNUARIST DE ARTĂ

13. SPRE SUD, MEREU SPRE SUD, CĂTRE SOARE!

CARTEA a VI-a ARLES

1. CUTREMUR SAU REVOLUŢIE?

2. MAȘINA DE PICTAT

3. „LE PIGEON”

4. POȘTAȘUL

5. CASA CEA GALBENĂ

6. MAYA

7. SOSEȘTE GAUGUIN

8. ÎNŢELEPCIUNE ȘI RĂTĂCIRE

9. „FOU-ROUX”

10. ÎN SOCIETATEA EXISTENTĂ PICTORUL NU ÎNSEAMNĂ ALTCEVA DECÂT UN VAS SPART

CARTEA a VII-a SAINT– RÉMY

1. CLASA A TREIA

2. SOLIDARITATE ÎNTRE NEBUNI

3. UN CIOB RĂMÂNE TOT CIOB

4. „AM DESCOPERIT PICTURA CÂND NU MAI AVEAM DINŢI ÎN GURĂ ȘI DE-ABIA ÎMI MAI
TRĂGEAM SUFLETUL”

CARTEA a VIII-a AUVERS

1. PRIMA EXPOZIŢIE

2. UN SPECIALIST ÎN BOLI NERVOASE

3. NU SE POATE PICTA UN RĂMAS BUN

4. O MÂNĂ DE ŢĂRÂNĂ TRECĂTOARE

5. ȘI NICI ÎN MOARTE N-AU FOST DESPĂRŢIŢI

NOTĂ
 Redactor responsabil: RALIAN ANTOANETA
Tehnoredactor: VÎNTU-IONESCU AURICA

Dat la cules 12.02.1962. Bun de tipar 16.04.1962.

Apărut 1962. Tiraj 30.200. Broșate 29.100. Legate 2100.
Hârtie semivelină satinată de 65 g/m2, format
540X840/16. Coli ed. 29,65. Coli tipar 32,5.
A. nr. 01335. C. Z. pentru bibliotecile mari 82.
C. Z. pentru bibliotecile mici 82-31—R.

Tiparul executat sub comanda nr. 20.194 la

Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii”,
București - R.P.R.

Observaţii
[←1]
Eugene Victor "Gene" Debs (Noiembrie 5, 1855 – Octombrie 20, 1926) a fost lider
de sindicat american, unul dintre membrii fondatori ai Industrial Workers of
the World (IWW or the Wobblies), și de mai multe ori candidat al Socialist Party
of America la președinţia S.U.A.
[←2]
Îngerul cu puișori (în lb. franc.).
[←3]
Caesar de Cock (1820-1904), pictor peisagist și gravor flamand; a lucrat mai mult
în Franţa.
[←4]
Sir John Evere Millais (1829-1896), pictor englez din școala prerafaelită, care
preconiza o artă ruptă de contemporaneitate, închinată evocării trecutului.
[←5]
George Henry Boughton (1833-1905), pictor, desenator și ilustrator englez.
[←6]
William Turner (1775-1051), pictor (în special de peisaje) și gravor englez. În
ultima perioadă a creaţiei sale, Turner îi anunţă pe viitorii Impresioniști.
[←7]
Prietenii prietenilor mei sunt prietenii mei (în lb. franc.).
[←8]
Gustave Jacquet (1846-1909), pictor de gen și portretist francez, influenţat de
pictura olandeză din secolul al XVII-lea.
[←9]
Exemplare de artist (in lb. franc.).
[←10]
Jean Auguste Dominique Ingres (1700-1867), celebru pictor (de compoziţii, nuduri
și portrete) și desenator francez, căpetenia clasicismului și ca atare adversar al
romantismului.
[←11]
Fiul meu drag! (în lb. olandeză.)
[←12]
Bine crescute (în lb. franc.).
[←13]
Picior - unitate de măsură, aproximativ o treime dintr-un metru.
[←14]
Mathys (Thys) Maris (1039-1917), pictor de peisaje și de compoziţii cu figuri și
grafician olandez ; unul dintre conducătorii - împreună cu fraţii săi Jacob (Jaap)
(1837-1899) și Wilhelm (1844-1910) - școlii din Haga, participant la Comuna din
Paris.
[←15]
Jean-Baptiste Camille Corot (1796-1875), pictor de peisaje și de portrete),
desenator acuafortist și litograf francez; unul dintre cel mai de seamă
reprezentanţi ai realismului din pictura sec. al XIX-lea.
[←16]
Charles François Daubigny (1617-1876), pictor peisagist și gravor francez, unul
dintre principalii reprezentanţi ai grupului de peisagiști realiști de la Barbizon
(sat la marginea pădurii Fontainebleau în care a luat naștere o școală peisagistică
importantă în dezvoltarea picturii realiste franceze).
[←17]
Joseph Ernest Renan (1823-1092), istoric al religiilor și filozof idealist francez. A
jucat un rol progresist în lupta împotriva obscurantismului catolic.
[←18]
Karl Bodmer (1609-1893), pictor, desenator și gravor elveţian; a lucrat în Franţa,
mai cu seamă la Barbizon.
[←19]
Albrecht Dürer (1471-1528), picior și grafician german (acuarelist, desenator în
vârf de argint, cretă, creioane de culoare, xilograf, gravor pe aramă și oţel),
personalitatea excepţională a Renașterii și a artei realiste germane din veacul al
XVI-lea.
[←20]
Regiune minieră în Belgia situată în partea valonă a provinciei Hainaut, la vest și
la sud-vest de orașul Mons.
[←21]
Ary Scheffer (1795-1858), pictor de origine olandeză. Reprezentant al unei picturi
sentimentale, pietiste și chiar mistice, exprimate cu mijloacele limbajului
academist.
[←22]
Domnul (în lb. olandeză).
[←23]
Golf în Zuiderzee; desparte provinciile din nordul Olandei de cele din sud.
[←24]
Jules Michelet (1798-1874), istoric burghez de opinii liberale. A scris o Istorie a
Franţei și o Istorie a Revoluţiei Franceze într-un stil plin de lirism și culoare.
[←25]
Thomas Carlyle (1795-1881), Istoric și scriitor reacţionar englez; a făcut, mai cu
seamă în lucrările sale de istorie, elogiul individualităţii excepţionale.
[←26]
Baruch Spinoza, latinizat: Benedictus de Spinoza (n. 24 noiembrie 1632, Amsterdam
- d. 21 februarie 1677, Haga) a fost un renumit filosof evreu olandez de origine
sefardă cu strămoși de provenienţă portugheză (d'Espinosa). Spinoza a fost un
raţionalist și unul din reprezentanţii panteismului în timpurile moderne.
Gândirea lui a fost influenţată de scrierile lui Thomas Hobbes și René Descartes,
însă - spre deosebire de concepţia dualistă a acestuia din urmă - Spinoza a avut
o reprezentare monistă a lumii, întreaga existenţă reducându-se la ceea ce el a
numit "Substanţă".
[←27]
În sensul: să mă anihilez, să nu mai exist (în lb. franc.).
[←28]
Pe nepregătite.
[←29]
Mutrele negre (în lb. franc.).
[←30]
Amestec natural gazos, inflamabil și explozibil, în care predomină metanul și
care se degajă în timpul lucrărilor miniere.
[←31]
Dialect (în lb. franc.).
[←32]
Febra cea rea (în lb. franc.).
[←33]
Mine de cărbuni (în lb. franc.).
[←34]
Georges Michel (cunoscut și sub numele de Michel din Montmartre) (1763-1843),
pictor peisagist înrâurit de peisagistica realistă din Olanda veacului al XVII-lea
și precursor al artiștilor de la Barbizon.
[←35]
Jacob van Ruysdael (1628 sau 1629-1682), pictor olandez, unul dintre cei mai mari
peisagiști realiști din veacul al XVII-lea.
[←36]
Dar ușurel, ușurel (în lb. fr.).
[←37]
Ia te uită!... e domnul Vincent! (în lb. fr.).
[←38]
Pronunţia dialectică a cuvântului bonjour, bună ziua.
[←39]
August Allebe (1836-1914), pictor (de gen și animalier) și litograf de origine
olandeză: a lucrat mai mult în Franţa și Belgia.
[←40]
Johannes Bosboom (1817-1891) pictor și arhitect olandez. Ca peisagist, poate fi
considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii de peisaj
realiste din Olanda sec. al XIX-lea.
[←41]
Ce mai faceţi? (în lb. franc.).
[←42]
Munca câmpului (în lb. franc.).
[←43]
Jean-François Millet (1814-1875), pictor (de gen, peisagist și portretist), desenator
și gravor francez, unul dintre principalii reprezentanţi ai realismului critic
francez din veacul al XIX-lea.
[←44]
Anton Mauve (1836-1868), vărul lui Vincent Van Gogh, pictor peisagist și
animalier olandez, admirator al lui Millet. Pictura lui Mauve se caracterizează
printr-un desen viguros și un colorit strălucitor.
[←45]
Exerciţii de desen în cărbune (în lb. franc.).
[←46]
Charles Bargue (m. 1863), pictor (de gen) francez, cunoscut mai ales prin
reproducerile după vechii maeștri și prin metodele sale de învăţare a desenului.
[←47]
Curs de desen (în lb. franc.).
[←48]
Jules Breton (1827-1906), pictor francez, a redat într-un chip idilic scene din
viaţa de la ţară.
[←49]
Theodore Rousseau (1812-1867), peisagist francez, conducător al grupului de
artiști de la Barbizon. Înrâurit de peisagistica olandeză a veacului al XVII-lea.
Rousseau a fost în special un pictor al pădurii, pe care a redat-o în imagini de o
arhitectură compoziţională viguroasă.
[←50]
Orele zilei (în lb. franc.).
[←51]
a fost moneda naţională folosită în Ţările de Jos din 1279 până la 28 ianuarie
2002, când a fost înlocuită de euro (€). Codul monetar folosit pentru Gulden a
fost NLG, iar notaţia familiară a fost ƒ prefixat și hfl prefixat. Era împărţită în
100 cenţi.
[←52]
Vă bateţi joc de mine! (în lb. franc.).
[←53]
Hans Holbein (1497-1543), pictor (în special de portrete) și gravor german.
Portretele sale vădesc o mare forţă de tipizare și puternice caracterizări sociale.
[←54]
Modele de la artiști.
[←55]
NULLA DIES SINE LINEA (lat.) nici o zi fără o linie - Pliniu cel Bătrân,
„Naturalis historia”, 35-36. Cuvinte atribuite pictorului Apelles, care considera
exerciţiul zilnic esenţial pentru desăvârșirea măiestriei artistice.
[←56]
Suplice-Guillaume Chevalier zis Gavarni (1804-1856), desenator, litograf, acuarelist
și caricaturist francez. Desenele sale pline de umor, apărute în revistele vremii,
satirizează moravurile micii burghezii. Între 1847-1851 a trăit în Anglia, unde a
zugrăvit viaţa sărăcimii londoneze și a cartierelor muncitorești.
[←57]
Honoré Daumier (1808-1679), pictor, gravor, sculptor și caricaturist francez. Prin
desenele și caricaturile sale cu teme politice a demascat cu ascuţime reacţiunea
burghezo-nobiliară, opunându-i figuri de muncitori și revoluţionari.
[←58]
Paul-Gustave Doré (1833-1883), pictor, sculptor, desenator și ilustrator francez.
Cunoscut îndeosebi prin ilustraţiile sale pline de fantezie la Gargantua și
Pantagruel de Rabelais, la operele lui Balzac, la Dante și la Don Quijote de
Cervantes. Între 1860-1880, In Anglia, a zugrăvit scene din viaţa sărăcimii
londoneze.
[←59]
Charles-Corneille-Auguste De Groux (1825-1870), pictor belgian, cunoscut prin
pictura sa de gen care înfăţișează scene realiste din viata poporului.
[←60]
Felicien Rops (1833-1898), pictor desenator, gravor și litograf belgian, cunoscut
prin desenele satirice și umoristice influenţate de Gavarni și Daumier, și prin
măiestria gravurilor sale.
[←61]
A. Casaagne (1823-1907), pictor litograf și zincograf francez.
[←62]
Un săpător (în lb. franc.).
[←63]
Joseph Israels (1824-1911), grafician și pictor (de gen și portrete) olandez. Unul
dintrer cei mai de seamă reprezentanţi ai picturii realiste din Olanda secolului
al XIX-lea, comparat adeseori cu Millet pentru tablourile sale care zugrăvesc
scene diin viaţa mizeră a poporului.
[←64]
Bernardus Bloomers (1845-?), pictor peisagist olandez.
[←65]
Johannes Albertus Neuhuys (1844-1914), pictor (de gen şi peisaje), olandez.
[←66]
Jan Hendrik Weissenbruch (1824-1903), pictor peisagist olandez, şeful şcolii din
Haga.
[←67]
E nevoie ca o femeie să sufle asupra ta ca să devii bărbat (în lb. franc).
[←68]
Mici neajunsuri ale vieţii omeneşti (în lb. franc.).
[←69]
Mii de iertăciuni (în lb. franc.).
[←70]
Club al artiștilor olandezi.
[←71]
Théophile-Emile-Achille de Bock (1851-1904), pictor peisagist olandez, influenţat
de școala de la Barbizon și de Jacob Maris.
[←72]
Jean-Baptiste Chardin (1699-1779), pictor (de gen, portrete, naturi moarte)
francez, cunoscut prin tablourile sale pline de lirism și de dragoste pentru
lumea oamenilor simpli.
[←73]
Jan Steen (1626-1679), pictor (de gen, portrete și peisaje) olandez. S-a făcut
cunoscut prin tablourile sale care zugrăvesc scene din viaţa ţăranilor și
orășelelor olandeze.
[←74]
Băutură spirtoasă amăruie.
[←75]
George-Hendrik Breitner (1857-1923), pictor peisagist olandez, elev al lui W.
Maris. Prin creaţia sa de maturitate s-a apropiat de impresioniști.
[←76]
Jules-Jacobus Bakhuyzen (1835-?),pictor peisagist olandez.
[←77]
Gospodărie (în lb. franc.).
[←78]
Cum de se află pe lume o femeie singură, deznădăjduită? (în lb. franc.)
[←79]
Prefer să nu spun nimic decât să mă exprim fără forţă (în lb. franc.).
[←80]
Să știi să suferi fără să te plângi (în lb. franc.).
[←81]
Să știi să suferi fără să te plângi, aceasta este singura cale practică, este marea
artă, lecţia ce trebuie învăţată, rezolvarea problemei vieţii (în lb. franc.).
[←82]
Enumerarea cuprinde pe reprezentanţii picturii impresioniste. Impresionismul
este curentul artistic apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, care
proclama că scopul artei constă în redarea impresiilor de moment, a senzaţiilor
subiective ale artistului. Unele trăsături ale impresionismului au apărut în
creaţia pictorilor francezi Corot, Courbet, Manet, prin perceperea directă,
proaspătă a vieţii, prin interesul acordat situaţiilor de moment, prin
luminozitatea și coloritul tablourilor lor. Impresionismul s-a format ca doctrină
artistică în Franţa, începând de prin 1870, mai ales în pictura peisagistică.
Reprezentanţii săi străluciţi, Claude Monet, Sisley, Renoir, Guillaumin, Pissaro
etc. au ajuns la o mare subtilitate în redarea efectelor de plain air (aer liber), a
efectului luminii și atmosferei asupra culorii obiectelor. Pe primul plan în creaţia
pictorilor impresioniști se află experimentul coloristic, cu preţul renunţării
adeseori la conţinutul social al tablourilor.
[←83]
Adolphe-William Bouguereau (1825-1905), pictor (de compoziţii inspirate din
mitologie și religia creștină, panouri decorative, compoziţii alegorice) francez. A
decorat reședinţele aristocraţilor. Reprezentant al unei maniere de pictură
academică, convenţională și al unui colorit lipsit de vigoare, Bouguereau a fost
totuși foarte apreciat de critica oficială a vremii, conferindu-i-se numeroase
premii și medalii.
[←84]
Nikolaus Maas (sau Maes) (1632-1693), pictor (de gen, compoziţii religioase și
portrete) olandez, remarcabil prin fermitatea desenului și strălucirea coloritului.
[←85]
Arta e o luptă: în artă trebuie să-ţi riști pielea (în lb. franc.).
[←86]
Terra di Siena , „pământ Siena”, este un pigment natural care conţine oxid de
fier, oxid de mangan și argilă. În starea sa naturală, este galben-brun și se
numește Sienna prime. Când este încălzit, acesta devine un maro-roșcat și se
numește Sienna ars. Acest pigment și-a luat numele de la orașul-stat de Siena ,
unde a fost produs în timpul Renașterii.
[←87]
Arta este o luptă (în lb. franc.).
[←88]
Ceea ce e nepieritor, în ceea ce piere (în lb. franc.).
[←89]
Vechiul Testament, „Cartea Ruth”, 1:16 [„Iar Ruth a zis: «Nu mă sili să te părăsesc
şi să mă duc de la tine; căci unde te vei duce tu, acolo voi merge şi eu şi unde
vei trăi tu, voi trăi şi eu; poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi
Dumnezeul meu;»”].
[←90]
Oraș în Italia în care au trăit celebrii constructori de viori Amati, Guarneri.
Stradivarius.
[←91]
Ţăran în doliu (în lb. olandeză).
[←92]
Căderea frunzelor (în lb. franc.).
[←93]
Substanţă narcotică extrasă din opiu, folosită ca medicament.
[←94]
Unul dintre tablourile celebre ale pictorului Jean-François Millet (04.10.1814-
20.01.1875).
[←95]
culoare brun-închis.
[←96]
Impresie: răsărit de soare (în lb. franc.).
[←97]
Persoană nedorită (în lb. lat.) - termen care se utilizează oficial în relaţiile
diplomatice și se referă la o persoană care nu este acceptată pe un anumit
teritoriu sau într-o localitate. „Persona grata” sau „persona gratissima” este
antonimul lui „persona non grata”. Termenul mai poate fi folosit și în vorbirea
curentă despre o persoană care este exclusă dintr-un anumit cerc, sau despre
cei care au pierdut dreptul de a intra într-un cazinou.
[←98]
Intendent de biserică (în lb. olandeză).
[←99]
S-ar crede că născocesc: nu e adevărat îmi aduc aminte (în lb. franc.).
[←100]
Pălărie bărbătească din fetru tare, cu calota ovală și borurile ușor răsfrânte;
melon.
[←101]
Feciori, servitori (în lb. franc.).
[←102]
Jupânese (în lb. franc.).
[←103]
Mezelării, cofetarii, brutării, spălătorii. (în lb. franc.).
[←104]
Libertate, egalitate, fraternitate - lozinca Revoluţiei burgheze din Franţa.
[←105]
Cea de a treia republică a fost instaurată în Franţa prin revoluţia din septembrie
1871, și a dărâmat definitiv monarhia, restaurată în urma loviturii de stat din
noiembrie 1852.
[←106]
Fernand-Anne Piestre zis Cormon (1845-1924), pictor francez de portrete,
compoziţii religioase și în special istorice, reprezentant al academismului.
[←107]
Jean-Jacques Henner (1829-1905), pictor (de compoziţii cu tematici religioase,
portrete, nuduri, scene idilice) francez. Reprezentant al academismului.
[←108]
Hippolyte-Paul Delaroche (1797-1856), pictor (de gen, portrete, compoziţii
religioase, istorice, decorative) francez. Întemeietorul picturii istorice de salon.
Tablourile sale, cu subiecte atrăgătoare, dar tratate melodramatic au cucerit
critica oficială a vremii.
[←109]
Pe curând (în lb. franc.).
[←110]
Tablouri ale lui Manet, respinse de Juriul Salonului Oficial în 1603.
[←111]
Mușchi de vacă la grătar.
[←112]
Doamne-Dumnezeule! (în lb. franc ).
[←113]
Dar, la dracu! (în lb. franc).
[←114]
Nebun (în lb. franc.).
[←115]
Gest frumos (în lb. franc.).
[←116]
Ia te uită! E curios (în lb. franc.).
[←117]
Chelner! Cât face? (în lb. franc.).
[←118]
Pointillism, neoimpresionism sau divizionism, maniera de pictură artificială și
mecanicistă, apărută prin denaturarea impresionismului, constând din
descompunerea tonurilor într-o multitudine de puncte de culoare pură, care,
privite de la distanţă, sugerează nuanţele. Reprezentanţi: Georges Seurat, Paul
Signac etc.
[←119]
Portarul (în lb. franc.).
[←120]
Eugène Delacroix (1799-1863), celebru pictor (de portrete, peisaje, naturi moarte,
compoziţii monumentale) francez. Este cel mai de seamă reprezentant al
romantismului progresist în pictură.
[←121]
Paul Durand-Ruel (1831-1922), celebru negustor de tablouri, susţinător a
impresioniștilor.
[←122]
René Valadon 1878–1884.
[←123]
Vameșul (în lb. franc.).
[←124]
Gradină din Paris în care au fost aclimatizate varietăţi exotice de faună și floră.
[←125]
Scumpe maestre (în lb. franc.).
[←126]
Ei drăcie! (în lb. franc.)
[←127]
Felul zilei (în lb. franc.)
[←128]
Coastă de viţel cu mazăre (în lb. franc.)
[←129]
Ce glumă!
[←130]
Expoziţia celor respinși.
[←131]
Julien François Tanguy (1825 Plédran - 1894 Paris), pictor și negustor de artă.
[←132]
Alphonse Legros (1837-1911), pictor (de portrete și scene rurale), sculptor și
gravor francez.
[←133]
Ignace-Henri Fantin-Latour (1836-1904), pictor (de portrete, naturi moarte, scene
de interior) francez. Creaţia sa se apropie de impresionism.
[←134]
Gustave Courbet (1819-1877), pictor realist francez, militant pentru o artă
democrată, cu caracter social și a jucat un rol politic important în timpul
Comunei din Paris. Creaţie lui Courbet a contribuit la afirmarea orientării
realiste în pictura europeană.
[←135]
Auguste Renoir (1841-1919), pictor (de gen, peisaje, portrete, naturi moarte),
sculptor și litograf francez, unul dintre primii adepţi al mișcării impresioniste. A
zugrăvit scene din viaţa pariziană, prinse cu multă ascuţime de observaţie,
într-o gamă de culori plină de lumină și transparenţă.
[←136]
Cotidian parizian, cu tendinţe de stânga; a apărut între 1879-1914.
[←137]
Revistă franceză de literatură și critică de artă, cu tendinţe conservatoare.
[←138]
Școala primară de fete (în lb. franc.).
[←139]
Aluzie la soţia filozofului grec Socrate, femeie renumită prin răutatea ei.
[←140]
Bulevard principal (în lb. franc.). Aluzie la bulevardul Montmartre unde
expuneau impresioniștii consacraţi.
[←141]
Bulevardul secundar (în lb. franc.).
[←142]
Atunci! (în lb. franc.).
[←143]
Adolphe-Joseph-Thomas Monticelli (1824-1866), pictor (de gen, scene idilice,
peisaje) francez, renumit pentru strălucirea coloritului său. Supranumit „Fada”
(Cu capul în nori, zăpăcitul).
[←144]
un vânt regional din Franţa, puternic, rece și de obicei uscat, venind din nord,
care accelerează atunci când trece prin văile fluviului Rhone și râului Durance,
spre coasta Mării Mediterane în zona regiunii Camargue. Acesta afectează
partea de nord-est a câmpiei Languedoc și regiunea Provenţa până la est de
Toulon, unde se simte ca un vânt puternic de vest. El are o influenţă puternică
asupra coastei mediteraneene din Franţa și este cauza furtunilor bruște din
Marea Mediterană între Corsica și Insulele Baleare. Denumirea acestui vânt
vine din dialectele limbii occitane, fiind numit mistrau în provensală și magistrau
în languedocian, și înseamnă „meșteșugit”. Același vânt este numit mestral în
limba catalană și maestrale în limba italiană și dialectele din insula Corsica.
Mistralul este de obicei însoţit de vreme frumoasă și senină și joacă un rol
important în crearea climatului din Provence. El poate ajunge la viteze de mai
bine de nouăzeci de kilometri pe oră, în special în valea Rhone-ului. Media
zilnică a vitezei acestuia poate ajunge la circa cincizeci de kilometri pe oră,
calmându-se sensibil pe timp de noapte.
[←145]
În amintirea lui Mauve... (în lb. franc.).
[←146]
Nebun roșcovan (în lb. franc.).
[←147]
Porumbelul (în lb. franc.).
[←148]
Factor poștal (în lb. franc.).
[←149]
Hokusai Katsushika (1760-1849), picior, desenator și gravor japonez, cunoscut
prin dinamismul și coloritul expresiv al creaţiei sale, legată de activitatea
oamenilor simpli.
[←150]
Carolus-Duran (pe adevăratul nume Charles Durand) (1837-1917), pictor francez;
a lucrat mai mult în Italia.
[←151]
Jeart-Louis-Ernest Meissonier (1815-1891), pictor francez, cunoscut prin mici
tablouri de gen cu subiecte din trecut, în special din Franţa secolului al XVIII-
lea.
[←152]
Brigadier… ai dreptate! (în lb. franc.).
[←153]
Joc de cuvinte cu următorul înţeles: ”Eu sunt Sfântul Duh”/”Sunt sănătos la
minte” (în lb. franc.).
[←154]
Both Jan (1610-1652) și Andréas (1609-1650), pictori olandezi, dintre primii artiști
din Olanda care au suferit influenţa picturii italiene. Cel doi fraţi lucrau
împreună : Jan picta peisajele, iar Andréas, oamenii și animalele.
[←155]
Hipernervos (în lb. franc.).
[←156]
Ospiciu (în lb. franc.).
[←157]
Vesta, fiica lui Saturn, a fost o veche divinitate romană, considerată drept
protectoare a focului din cămin și a căminului în general.
[←158]
Medic de vas (în lb. franc.).
[←159]
Meșteșug (în lb. franc.).
[←160]
John Dryden (1631-1700), poet și dramaturg clasic englez.
[←161]
Izolaţii (în lb. franc.).
[←162]
Casă de nebuni (în lb. franc.).
[←163]
Este vorba de romanul „Desţelenire” de Turgheniev.
[←164]
Nu în toate minţile (în lb. lat.).
[←165]
Henri Murger (1822-1861), prozator și poet francez. A publicat culegeri de
povestiri din viaţa boemă a artiștilor și studenţilor, în care a zugrăvit condiţiile
grele de trai ale tinerelor talente în societatea burgheză și a satirizat lipsa de gust
artistic a burgheziei.
[←166]
Jules Husson Champileury (1821-1889), scriitor realist francez. A publicat
numeroase piese de teatru, istorii de literatură și de artă, biografii și povestiri în
care a satirizat viaţa mic-burgheză din provincie.
[←167]
Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865), literat, economist și sociolog francez,
precursor al anarhismului, critica marea proprietate capitalistă de pe poziţiile
micii burghezii și preconiza o societate bazată pe mica proprietate privată,
negând lupta de clasă, revoluţia proletară și dictatura proletariatului.
[←168]
Minunat! (în lb. franc.)