Proiect

Unitati turistico-geografice din Romania

Student: Rogobete Cristina-Oana

Anul III, Geografia Turismului DTS
Parcul National Domogled-Valea
Cernei
Localizare geografica
 Localizare geografica

Parcul National Domogled-Valea

Cernei se afla situat în estul Jud. Caras-
Severin, ocupând suprafata de 23.185 ha,
în vestul Jud. Mehedinti ocupând
suprafata de 8.220 ha, respectiv în vestul
Jud. Gorj cu o suprafata de 29.806 ha.

Din punct de vedere geografic,

parcul se întinde peste bazinul râului
Cerna, de la obârsie pâna la confluenta
cu râul Belareca, peste masivul Muntilor
Godeanu si al Muntilor Cernei pe
versantul drept si respectiv Muntilor
Vâlcanului si Muntilor Mehedinti pe
versantul stâng.
 Cadrul Natural
Aspectul general al reliefului si configuratia retelei de vai se datoresc unei evolutii îndelungate,
desfasurate în conditiile unei alcatuiri geologice foarte variate. Formatiunile geologice sunt reprezentate
de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi si magmatice apartinând domeniilor getic si
danubian, aflate în raporturi tectonice foarte complicate. Zona N-V a parcului este dominata de masivul
Muntilor Godeanu format aproape în totalitate din roci metamorfice, unde atât culmea principala cât si
culmile secundare dinspre Cerna sunt alcatuite din sisturi cristaline ale pânzei getice: paragnaise,
micasisturi si gnaise. Foarte rar, de la izbucul Cernei si pâna la obârsia Cernisoarei peste sisturile cristaline
se astern petice din cuvertura sedimentara formate din conglomerate, gresii, argile violacee de vârsta
permiana.

   
  
 Sectorul nordic al Muntilor Cernei de la limita cu masivul Godeanu (Valea Olanului) pâna la Valea Iutei are

aceeasi alcatuire din placi metamorfice. În aceasta zona Muntii Cernei prezinta înaltimi de peste 1700 m (Vf

Vlascu Mic) din care se desprind culmi aproape paralele, prelungite în trepte descendente pâna în V. Cernei,

cu forme mai rotunjite în partea superioara. Sunt scoase în evidenta formele sculptate în calcare si

conglomerate pe vai scurte cu panta mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile.

Aceasta zona apartine domeniului autohton: un complex de roci cristaline constituite din sisturi cloritoase

verzi, gnaise granulare si amfibolite în culmile Seseminului, Mohornicului si Culmea Mare. Acest complex este

strabatut de granitele de Cerna pe care le constatam la nord de Baile Herculane între 7 Izvoare Calde si Valea

Iutei. Sedimentarul autohton este rezultatul mai multor cicluri de sedimente paleozoice si neozoice. Muntii

Mehedintiului care însotesc râul Cerna pe partea stânga sunt constituiti pâna la sud de Arsasca din formatiuni

cristaline si sedimentare care apartin însa domeniului danubian. Rocile cristaline sunt mai variate din punct

de vedere petrografic decât cristalinul getic si sunt reprezentate de un complex amfibolitic (serie de

Dragasanu) si de cuartite, calcare cristaline, filite negre grafitoase.

 
   În lungul Cernei între cristalinele
getic si danubian se afla o fâsie
calcaroasa care se lateste spre
obârsia Cernei si alcatuieste relieful
de ciuceve si geanturi, caracteristica
aparte a acestei vai. În zona
inferioara a bazinului Cernei, de o
parte si de alta a râului, formatiunile
calcaroase sunt dispuse sub forma de
fâsii aproape paralele cu Cerna, între
ele aparând intercalate petice de alte
roci constituind un adevarat mozaic
litologic. Zona superioara a bazinului
este reprezentata printr-o mai mare
uniformitate litologica. În concluzie,
trebuie mentionat faptul ca toate
formatiunile geologice pe care se
desfasoara bazinul Cernei sunt
puternic cutate si faliate.
Clima

Prin pozitia sa geografica, bazinul Cernei este supus predominant circulatiei atmosferice de vest si
sud-vest. Astfel, cu exceptia sectorului nordic al zonei, respectiv sectorul înalt al Muntilor Godeanu si
partial al Muntilor Cernei, în tot timpul anului, dar mai ales iarna, au loc invazii de masa de aer umed si
cald de origine mediteraneana si oceanica, care determina valori mai crescute ale temperaturii aerului,
decât în restul tarii.

În timpul verii exista un grad mai mare de instabilitate termica, evidentiat de frecventa averselor
însotite de descarcari electrice.

Ciclonii mediteraneeni transporta aerul umed, care la întâlnirea cu muntii din bazinul Cernei, da
nastere la precipitatii orografice, fenomenul fiind mai frecvent în lunile noiembrie-decembrie, când cad
ploi abundente. În perioada rece se face simtita si actiunea anticiclonului siberian, care determina uneori
producerea ninsorilor si a viscolelor în bazinul Cernei, dar de durata si intensitate redusa.

Variatia în înaltime a temperaturii aerului se modifica de la un anotimp la altul, chiar de la o luna la

alta, diferentele cele mai mari fiind în lunile cele mai reci sau cele mai calde.

Precipitatiile variaza în functie de altitudine fiind mai accentuate la înaltimile 1600-2000 m, la peste
2000 m, temperaturile scazute si aerul mai putin umed elibereaza cantitati reduse de precipitatii.
Repartitia anuala a precipitatiilor prezinta doua maxime si doua minime anuale, datorita influentei
oceanice si mai ales a celei mediteraneene. Influenta mediteraneana este destul de accentuata, masele
de aer umed fiind canalizate pe culoarul Cernei si marind gradul de umezeala si provocând cantitati mari
de precipitatii la Cerna Sat si înaltimile bazinului superior de pâna la 1200-1300 m.
Vegetatia
Unul din habitatele importante atât din punct de vedere al florei, faunei, peisajului cât si al conservarii este
habitatul de stâncarie. În aceste habitate de stâncarie se dezvolta specia endemica Pinul Negru de Banat care formeaza
arborete analoage cu padurile xeroterme de conifere din tinuturile submediteraneene moesice, suprafata ocupata de
aceste arborete în parcul national fiind de 1953 ha (conform amenajamentelor silvice). Suprafata Parcului National
Domogled-Valea Cernei este de 61.211 ha din care 75,31% este padure.

Dintre toate speciile care se întalnesc aici Fagus sylvatica (fagul) este predominant, restul speciilor fiind reprezentate
de Picea abies (molid), Abies alba (brad), Ulmus montana (ulm), Acer pseudoplatanus (paltinul), Fraxinus excelsior
(frasinul), Carpinus betulus (carpenul), Populus tremula (plopul de munte), Corylus avellana (alunul), Sorbus aucuparia
(scorus de munte), Euonymus europaeus (salba moale). Limita padurii se afla la 1800 m altitudine, de unde coborând
întalnim mai întâi pâlcuri de molid, brad si fag (cu predominanta primului) - fagul si molidul ajung în raporturi de
codominanta aproape echivalente - , apoi intram în padurile de fag, succedate în partea inferioara a bazinului Cernei, de
padurile de stejar. Cea mai mare extindere o are însa subetajul padurilor de fag, acestea fiind constituite din Fagus
sylvatica, F.s. var. Moesiaca, Fagus orientalis, Ulmus montana, Acer pseudoplatanus iar, datorita influentelor climatului cu
nuante mediteraneene în componenta padurilor de fag (pe versantii sudici) se regasesc Quercus petraea, Acer
pseudoplatanus. La altitudini de aproximativ 1800-1700 m unde predomina pajisti de ierburi pitice se întalneste
Rhododendron kotschy (smirdarul) -care este o specie ocrotita - , iar de la altitudini de 1500-1800 întalnim si Vaccinium
myrtillus (afinul).

Sub înaltimile de 1800-1700 m se remarca prezenta jnepenisului care face trecerea spre etajul forestier. El este
reprezentat de Pinus montana ( jepi) în partea de nord si nord-vest a parcului si de Juniperus nana (ienupar) în zona
Arjana, culmea Muntiilor Mehedinti si în culmea Oslea Româneasca. Jnepenisul nu constituie masive compacte ci
formeaza tufarisuri cu suprafete reduse. În partea nordica a Muntilor Godeanu (caldarile Galbena, Paltina) jnepenisul are
o extindere mare, în schimb în partea sudica arealul de raspândire a jepilor este mult mai restrâns, dezvoltându-se în
special pe versantii nordici uneori urcând pâna la 2000 m altitudine
 În aceasta zona se remarca o suprafata de padure valoroasa din punct de vedere biologic si
peisagistic, pe o suprafata de 9,6 hectare în care se impune respectarea unor masuri speciale de
conservare:

FAGETE SECULARE DIN VALEA CRAIOVEI

• Fauna
Primele date privind cercetarea faunei (insecte, pasari) din regiunea Parcului National Domogled-Valea Cernei de
catre, Johann Centurius von Hofmannsegg din Dresda, apar înca din anul 1794.
Datorita elementelor biogeografice, biologice, climatice Parcul National Domogled-Valea Cernei gazduieste o
fauna foarte bogata si interesanta, întalnindu-se aici numeroase specii de animale de mare valoare stiintifica, unele
unice în tara sau chiar în lume, excelând prin diversitatea insectelor.
Parcul National Domogled-Valea Cernei reprezinta zona cu cea mai ridicata biodiversitate în ceea ce priveste
lepidopterele, întalnindu-se aproape 1500 specii de fluturi (1463), 45% din fauna de lepidoptere a tarii fiind concentrata
aici.
Dintre vertebrate fauna de pasari care este variata si bogata:
- sunt prezente elemente de origine meridionala (mediteraneana si indo-africana),
- avifauna silvicola prezinta o structura locala particulara care o diferentiaza specific fata de caracteristica generala a
faunei Ornitologice din Carpati
- limita inferioara de raspandire a unor specii montane poseda valori sub nivelurile cunoscute în totalitatea Muntilor
Carpati.
Dintre pasarile salbatice din bazinul Cernei câteva incluse pe Lista rosie a Consiliului Europei, "specii strict
protejate": Apus melba, Coracius garrulus, Cinclus cinclus, Oenanthe hispanica, Emberiza citrinella si altele. Reptilele din
parc se întalnesc începând cu etajul alpin pâna în etajul nemoral, care este mai populat cu aceste specii, printre ele se
gasesc atât specii protejate cât si endemice cum este Vipera ammodytes.
Totodata reptilele urmatoare Lacerta agilis, L.praticola, L.viridis si L.muralis se gasesc în anexa 4 - specii de
animale si de plante care necesita protectie stricta - a Legii 462/2001.
Reptilele din Lista rosie a Consiliului Europei anexa II -specii de fauna strict protejate - sunt: Vipera ammodytes,
Elaphe longissima, Testudo hermanni etc.; iar celelalte specii sunt declarate în anexa III "specii de fauna protejate"
(L.vivipara, L.muralis, L.praticola, Natrix tessellato, Vipera berus etc.).
Amfibienii din Parcul National Domogled-Valea Cernei sunt reprezentati de urmatoarele specii: Triturus alpestris
aplestris, Bombina variegata, Salamandra salamandra, Bombina bombina, Rana dalmatina
     
Salamandra

Testoasa de uscat banateana

Testudo hermani

Pitigoi
 Pestii sunt reprezentati în zona din amonte de
Baile Herculane-de Salmo trutta fario
(pastravul indigen), Thymallus thymallus
(lipanul), Barbus barbus (mreana).
   În Lista rosie a Consiliului Europei -Thymallus
thymallus- este încadrata în categoria speciilor
protejate.
   Mamiferele salbatice mari traiesc retrase în
inima padurilor cu precadere în jumatatea
superioara a bazinului Cernei, aceasta zona
fiind caracterizata de o bogatie mare a
mamiferelor importante din Europa.
   Ursus arctos, Lynx lynx sunt speciile care
apar în anexa 3 - specii de plante si de animale
a caror conservare necesita desemnarea ariilor
speciale de conservare si a ariilor de protectie
speciala avifaunistica - a Legii 462/2001.
   Fauna guanoului de liliac este bine
reprezentata într-una din pesterile termale ale
parcului - Pestera lui Adam - care contine cele
mai mari depozite de guano din pesterile
românesti (gros de aproape 3 metri acest
depozit s-a acumulat în timp de la mai multe
specii de lilieci, îndeosebi de la Rhinlophus
euryale).
Hidografia
Reteaua hidrografica de suprafata este înscrisa în bazinul alungit, îngust si asimetric al râului Cerna cu afluentii lui.În
general reteaua hidrografica este foarte variata, atât ca aspect cât si ca regim, fiind influentata de diversitatea litologica a
bazinului.
Râul Cerna a fost numit de romani Tierna, apoi Dierna, iar dupa venirea slavilor a capatat numele care este actual si
astazi. Cerna propriu-zisa începe de la împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernisoarei ale
carei izvoare se afla la peste 9 km amonte sub Vf. Paltina la 2070 m altitudine. Bazinul hidrografic al Cernei este puternic
asimetric, marea majoritate a afluentilor fiind pe partea dreapta. Afluentii mari ai Cernei având lungimi între 8-10 km îsi
au obârsia în Muntii Godeanu la altitudini mari (Carbunele format prin unirea pâraielor Carbunele si Radoteasa; Iovanul
format prin unirea pâraielor Mocirliu si Scarita; Balmesul; Olanu format prin unirea pâraielor Mihoc, Olanelul, Pârâul Lung
si Sterminosul). Între Balmes si Olanu sunt doua pâraie scurte, Naiba si Curmezisa. În zona Muntilor Cernei bazinul îsi
mentine forma asimetrica, principalii afluenti aflati în aceasta zona: Mihalca, Iauna (fomata prin unirea pâraielor Iauna
Mare cu Iauna Mica), Topenia, Nanesul, Iuta, Prisacina si Bedina îsi au izvoarele la altitudini cuprinse între 1300-1700 m si
debite relativ constante si fara pierderi subterane. Versantul stâng al bazinului Cernei prezinta doua zone diferite
determinate de structura geologica.
Trebuie mentionat faptul ca pe râul Cerna s-au construit doua baraje, doua lacuri de acumulare:Barajul Prisaca cu
un volum de cca 14 mil. mc apa si Barajul Cerna cu un volum de 120 mil. mc apa care face parte din triunghiul
hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.
Râul Cerna are o alimentere mixta si anume 54% din apele subterane si 47% din apele de suprafata, pe parcursul lui
constatându-se schimburi sensibile în unele sectoare între apele subterane si cele de suprafata.
   Izvoarele minerale sunt generate de apele de infiltratie, care patrund în zonele de fractura pâna la 1200 m adâncime,
unde sunt încalzite si mineralizate, apoi ies la suprafata în malurile Cernei

Partea de nord prezinta cele mai lungi cursuri permanente ale pâraielor, dar cu lungimi ce nu depasesc 3-4 km cei
mai importanti afluenti fiind: Râmnuta Mare, Râmnuta Mica si Arsasca unita cu Ogasul Dracilor.
Jumatatea de sud prezinta o retea hidrografica slab dezvoltata, vaile având cursuri de apa temporare cu pierderi
mari în patul vailor. În aceasta zona sunt caracteristice vaile seci si vaile oarbe. O caracteristica deosebita a râului Cerna
este curgerea rectilinie pe o distanta mare, precum si unghiurile de confluenta de cca 90º.
  
Cadrul Social-Economic
 Comunitatile incluse în interiorul Parcului
National Domogled-Valea Cernei sunt în numar de
12, dintre care cea mai numeroasa ca numar de
familii este Prisacina ( 22 familii), urmeaza apoi
Poiana Lunga ( 8 familii), Tatu (7 familii), Inelet (6
familii), Cracu Mare (5 familii), Cracu Teilor (3
familii), Scarisoara (3 familii), Gura Iutii (3 familii),
Stepan (3 familii), Bedina (2 familii), Dobraia (2
familii) si Slatinic (1 familie). Populatia în aceste
zone nu este foarte numeroasa, locuitorii având ca
medie de vârsta 50 de ani. În aceste comunitati s-
au produs schimbari de mediu, dar nu de o
amploare capabila sa determine degradari
importante. Practic, numai în portiunea în care
omul s-a stabilit permanent, s-a produs o
schimbare în folosirea terenurilor, marindu-se
suprafetele de pasunat, si inclusiv ridicarea de
salase, care apoi au devenit case de locuit.
Locuitorii din aceste zone cultiva legume , porumb
si pomi fructiferi , cresc vite si pâna în prezent si-au
construit gospodarii permanente si mori de apa (si
azi mai functioneaza moara de apa de la Prisacina).
Legaturile dintre aceste asezari sunt posibile doar
pe poteci, folosindu-se cai sau magari purtând
samare si doar pe anumite portiuni, unde exista
mai multe gospodarii, si drumul s-a putut largi se
pot folosi carute.
 Principala ocupatie traditionala a taranilor din aceste zone
este cresterea oilor si vitelor, fapt reflectat deopotriva în
arhitectura populara, etnografie si folclor. Arhitectura populara
prezinta aspecte particulare de mare atractie pentru drumetii care
iubesc muntele.Peste tot unde sunt pasuni si fânete , apar
numeroase adaposturi numite salase odai , sau conace, locuite
numai în timpul cositului. De mentionat, în aceste zone este faptul
ca de exemplu la Dobraia, exista singura scoala din zona cu clasele
I-IV unde nu exista curent electric, iar copiii care vor totusi sa
învete sunt nevoiti sa ajunga acolo de la 3-4 km distanta si chiar
mai mult, pe jos prin padure, în ciuda conditiilor nefavorabile de
clima peste care încearca sa treaca. Un alt exemplu care prezinta
interes este comunitatea Scarisoara unde exista doar 3 familii, din
cauza drumului foarte anevoios, locuitorii din aceasta zona pentru
a nu ocoli muntele si a nu parcurge zeci de kilometri au improvizat
scarite din lemn pe care sa poata urca.

  Salasele sunt construite din lemn, au o singura încapere si o

tinda, iar alaturat pot avea un grajd, un tarc pentru vite si o
gradina cu pomi fructiferi si cu straturi cu legume. Referindu-ne la
creatia artistica populara putem spune ca nu exista, ca în alte parti
centre vestite de mesteri populari, dar nu lipsesc totusi piesele
remarcabile din piele si nici obiectele de lemn, sculptate maiestrit
(leagane de lemn in care se poarta pruncii pe potecile dintre
asezari). Mobilierul popular este simplu, rareori prevazut cu
motive ornamentale; in schimb tesaturile de interior imbodobesc
toate locuintele. Dintre ele de mentionat sunt covoarele din
camera de oaspeti,"invelitoarele" de pat, de lavita si de leagan,
precum si stergarele de tot felul.
 Baile Herculane
Conform recensământului
efectuat în 2011, populația orașului
Băile Herculane se ridică la 5.008
locuitori, în scădere față
de recensământul anterior din 2002,
când se înregistraseră 6.019 locuitori.

Majoritatea locuitorilor
sunt români (86,7%), cu o minoritate
de rromi (2,22%). Pentru 9,88% din
populație, apartenența etnică nu este
cunoscută. Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocsi (86,82%), cu o
minoritate de romano-catolici (1,62%).
Pentru 10,06% din populație nu este
cunoscută apartenența confesională.
 Turismul in Parcul National Domogled-Valea
Cernei
Atractiile turistice sunt desigur reprezentate de:
- peisaje feerice,
- geomorfologia zonei,
- cascade,
- pesteri,
- flora bogata si diversificata,
- trasee montane spectaculoase,
- turism sportiv,
- comunitati ce au pastrat traditii de sute de ani
- orasul Baile Herculane cu baile sale termale si locatiile de agrement din zona.

În Parcul National Domogled-Valea Cernei exista 34 de trasee turistice, dintre care 20 de

trasee sunt omologate si 14 trasee sunt în curs de omologare.

http://domogled-cerna.ro/traseele_turistice.html
Structuri de cazare

Datorita faptului ca statiunea Baile Herculane este înconjurata în procent de 95% de

Parcul National Domogled-Valea Cernei, posibilitatile de cazare sunt printre cele mai diverse
pentru toti cei care acesta reprezinta principalul obiectiv.

  

Întrucât Baile-Herculane este

o statiune balneara ofertele
turistice de pe suprafata si raza
parcului national în ceea ce
priveste tipurile de cazare sunt
variate, si anume:

- hoteluri
- moteluri
- pensiuni
- vile
INDICATORII CIRCULAŢIEI TURISTICE

Activitatea turistică, prin complexitatea sa, determină/necesită existenţa unui sistem de

indicatori prin care pot fi reflectate fenomenele şi aspectele specific acestui domeniu.
Aceşti indicatori surprind şi redau într-o expresie sintetică, matematică, informaţii cu privire
la diferite aspecte ale activităţii de turism.
Formarea fluxurilor turistice depinde de factori economici (nivel de trai, venituri),
sociali (timp disponibil/liber), demografici (vîrstă, sex), fizici (distanţa, mijloc de transport).
Dimensiunea fluxurilor depinde de atractivitatea turistică (relativă) a diverselor destinaţii
posibile, de forma şi costul sejurului etc. Alegerea destinaţiei depinde, în principal de
mărimea bugetului de vacanţă şi de timpul disponibil.

Principalii indicatori ai circulaţiei turistice

1) Numărul de turişti (NT) se obţine din cumularea informaţiilor cuprinse în diferite
documente statistice, calculându-se efectiv la sfârşitul anului calendaristic, dar şi pe
perioade mai mici, în funcţie de nevoile utilizatorului. Acest indicator se poate determina pe
total circulaţie turistică sau pe motive de călătorie, mijloace de transport, zone turistice etc.
2) Numărul mediu de turişti se obţine prin punerea în relaţie a numărului de turişti cu un
aspect economic: număr mediu de turişti pe zi, lună sau pe litoral, la munte etc. Acest
indicator arată intensitatea circulaţiei turistice într-un anumit interval (calendaristic sau
sezon turistic)
3) Numărul de înnoptări sau numărul zile-turist se obţine din înregistrările în spaţiile de
cazare, se poate determina pe tipuri de unităţi de cazare, pe tipuri de acţiuni, pe zone de
provenienţă a turiştilor etc.
4) Durata medie a sejurului este un important indicator calitativ; se calculează ca raport
între total zile-turist (ΣNZT) şi numărul de turişti (T).
5) Densitatea circulaţiei turistice pune în legătură directă circulaţia turistică cu populaţia
rezidentă a ţării (regiunii, staţiunii) receptoare. Acest indicator se calculează ca raport
între numărul turiştilor sosiţi într-o zonă (T) şi populaţia rezidentă a acelei zone (P).
6) Funcţia turistică a teritoriului este un raport între gradul de echipare a teritoriului,
respectiv numărul de paturi (Np) şi populaţia rezidentă (P) din teritoriul dat.
7) Preferinţa relativă a turiştilor oferă informaţii privind orientarea geografică a fluxurilor
turistice emise de un bazin de cerere (zonă, ţară etc.); se calculează ca raport între
numărul de turişti dintr-o ţară Y care se îndreaptă spre o ţară X (T1) şi populaţia
rezidentă a ţării de origine Y (P).

Dintre indicatorii valorici, cei mai des utilizaţi sunt:

8) Volumul total al încasărilor/cheltuielilor din turism (Vî/Vch) se determină global
pentru întreaga activitate sau direct pentru turismul intern sau international
(plecări/sosiri), pe regiuni turistice etc.
9) Încasarea (Î)/cheltuiala (Ch) medie pe turist se calculează ca raport între volumul
cheltuielilor şi numărul de turişti.
Pentru zona aleasa avem urmatorii indicatori principali:
 Analiza S.W.O.T
S – Puncte tari W - Puncte slabe
 Cadrul natural deosebit  Prezenta viperelor cu corn ce sperie multi
 Traseele turistice si posibilitatera practicarii turisti.
turismului sportiv.  Inexistenta unor drumuri bune care ar facilita
 Baile termale calea de acces catre zona
 Istoria si legendele orasul Baile Herculane  Promovare insuficientă
 Fauna si flora diversificata  Starea precara si investitiile mici din Baile
 Cascadele, cheile si pesterile spectaculoase Herculane, principalaul oras de cazere pentru
 Comunitatile restranse ce pastreaza traditiile turisti .
 Scaderea demografica din zona

O - Oportunităţi T - Ameninţări
 Posibilitatea obtinerii de fonduri europene  Concurență puternică la nivelul turismului
pentru dezvoltarea zonei internațional
 Recastigarea atactivitatii pentru turistii autohtoni  Eficiența scăzută a implementării strategiilor
si din UE naționale privind turismul.
 Indroducerea de facilitati fiscale pentru agentii  Utilizarea ineficientă a fondurilor UE
economici  Scaderea demografica a zonei