Podisul Moldovei

Podisul Moldovei
Asezare:
· Pozitie geografica: in E tarii, la E de Carpatii Orientali
· Limite:
· N:Granita cu Ucraina
· S: Campia Romana
· V: Carpatii Orientali si Subcarpatii Moldovei
· E: Valea Prutului
· Vecini:
· N: Ucraina
· S: Campia Romana
· V: Carpatii Orientali si Subcarpatii Moldovei
· E: Republica Moldova
Caracteristici:
· S-au format prin depunerea aluviunilor peste Platforma Moldoveneasca
· Inclinare generala: NV-SE
· Rocile sunt sedimentare (gresii, marne, argile, pietrisuri)
· Altitudinile sunt cuprinse intre 300-700m (max. 688m, D. Ciungi, Podisul Sucevei)
· Prezinta cueste (Coasta Iasilor e cea mai mare cuesta)
· Interfluviile sunt netede, exista vai si terase
Subdiviziuni: Podisul Sucevei in NV, Campia Moldovei in NE (265m-D.Cozancea, regiune
agricola), Podisul Barladului in S, intre Siret si Prut(651-D.Dorasan din Colinele Tutovei)
Clima:
· Etaj climatic: de dealuri inalte cu temp. medii anuale 6-8 si precipitatii 600-800mm, etaj
climatic de dealuri joase cu temperaturi de 8-9 si precipitatii 600-700 Influente climatice:
de ariditate
· Temperatura medie anuala: 8-10˚ C
· Precipitatii: 400-600mm
· Vanturi : crivatul
Ape:
· Rauri: Siret, Suceava, Somuzu Mare, Barlad, Prut, Baseu, Jijia, Bahlui
· Lacuri:
· Antropice:
· iazuri: Negreni, Trusesti, Stauceni, Dracsani, Vladeni, Podu Iloaiei,
Puscasi, Valea Seaca, Liteni
· hidroenergetic: Stanca Costesti
Vegetaţia, fauna şi solurile
Vegetaţia este reprezentată de stepa în Campia Jijiei şi Depresiunea
Elanului, silvostepă in Podisul Barladului şi Campia Jijiei (stejar pufos şi
brumăriu), etajul stejarului şi pe mici suprafeţe etajul stejarului şi fagului, în
regiunile deluroase mai înalte.
 În culoarele râurilor apare și o vegetație hidrofilă (iubitoare de apă) cu stuf,
papură, rogoz și arbicola de esență moale: plop, arin, salcie.
Fauna este reprezentată de:căprioară, mistreţ, vulpe, pisică sălbatică, lup,
dintre păsări (pupăza, mierla, cucul) – în padurile de foioase, în silvostepa fiind
habitatul iepurelui, popândăului, hârciogului.
Solurile. Se remarcă cele din clasa molisoluri (cernoziom in stepa, cernoziom
levigat in silvostepa, argiluvisol ( solul cenuşiu, brun-roşcate de padure).Cea mai
mare parte a solurilor a fost înlocuita de cea de culturi agricole. Se mai pastrează
resturi din pădurile de gorun şi stejar care se asociază cu carpen, frasin, tei, arţar,
iar ca arbusti soc, corn şi porunbar. La înaltimi mici (sub 200m)pădurile sunt mai
rare şi se gasesc la marginea asezărilor.
Fauna pădurilor este reprezentată de cervidee, porc mistret, lup, dihor,
nevastuică, pisică salbatică, veverită, diferite specii de rozatoare şi o mare
varietate de păsări.
Rezervarile naturale sunt numeroase şi localizate in diverse locuri. Au
însemnatate pentru coninutul stiinţific dar şi cel peisagistic. Relevante
sunt: la Stanca Stefaneşti (paleontologica şi botanică), Turbaria de la
Dersca, Baltile Siretului de la Bucecea, Stanca Ripuceni, Padurea
Ciornohal, Padurea Tudora, fagetul secular Humosu, Fânaţele Seculare
Valea lui David din Letcani, Padurea Catalina Cotnari etc.