Carpatii de Curbura

Carpaii de Curbur reprezint grupa sudic a Carpailor Orientali. n aceast zon Carpaii realizeaz cel mai mare cot din parcursul lor. Carpatii Curburii difera sensibil de celelalte doua sectoare transversale ale Carpatilor Orientali. Astfel, culmea muntoasa principala se curbeaza de la directia nord-sud la directia est-vest, muntii sunt formati in totalitate pe roci sedimentare. In interiorul lor se afla situata cea mai intinsa depresiune intramontana din Romania, Depresiunea Brasovului. Altitudinile maxime se inregistreaza in Masivul Ciucas (1954 m). Depresiunea Brasovului, neteda ca o campie, ocupa o pozitie centrala in cadrul tarii si al arcului carpatic, favorizand realizarea unor legaturi, de-a lungul timpului, intre Transilvania, Muntenia si Moldova. Localizare geografic La nord - Depresiunea Braovului i rul Oituz La est - Subcarpaii Curburii La sud - Subcarpaii Curburii La vest - Valea Prahovei Culmi montane Munii Vrancei Munii ntorsurii Munii Buzului Munii Brsei Munii Siriu Masivul Ciuca Munii Perani

Munii Bodoc Munii Baraolt Depresiuni intramontane Depresiunea Braovului Depresiunea ntorsurii Buzului Clima Clima predominanta in Carpatii Curburii este cea montana. Aceasta se caracterizeaza prin temperaturi ce scad cu altitudinea, precipitatii relativ bogate si frecvente inversiuni termice in depresiuni. Hidrografia Din zona Carpatilor de Curbura izvorasc multe rauri, ca de exemplu: Oituz, Casin, Susita, Naruja, Zabala, Rm.Sarat, Buzau, Basca Mare, Basca Mica, Teleajen, Prahova, Doftana, Olt, Raul Negru, Barsa. In Carpatii Curburii se gasesc lacuri cum ar fi Lacul Slanic, Lacul Teleaga dar si lacul hidroenergetic Maneciu. Vegetatia, fauna si solurile In Carpatii Curburii se intalneste Etajul coniferelor care cuprinde mai ales molid, la care se adauga brad si pin. Speciile faunistice mai deosebite sunt ursul brun, cocosul de munte, cerbul, rasul. Solurile specifice acestei zone sunt spodosolurile. Populatia si asezarile omenesti Populatia este mult concentrata in depresiuni si pe vai, iar la altitudini mai mari este mai rara (25 loc/kmp.) In Depresiunea Brasov se ajunge pana la 200 loc/kmp. Sporul natural este ridicat, fiind de 7-8 0/00, peste media tarii (3 0/00). In depresiunile Ciuc si Brasov si in orasele din partea de vest exista o populatie semnificativa de origine maghiara iar la Brasov si in imprejurimi populatie germana. Exista deplasari permanente (zilnice) spre orasele mari, deplasari temporare si deplasari definitive spre alte regiuni cu spor natural mai redus. Asezarile naturale pe un spatiu atat de intins, imbraca forme si functiuni foarte diferite. In depresiuni predomina asezarile foarte adunate (pe alocuri chiar compacte sau liniare), iar in zonele mai inalte, asezarile rasfirate. In ceea ce priveste activitatile economice predominante exista asezari cu functiuni agricole (cresterea animalelor), de exploatare si prelucrare a lemnului cu activitati miniere,industriale, balneoclimaterice, de transport.

Industria Spre Brasov (324.000 loc.) graviteaza orasele Sacele (34.000 loc.) cu industrie electrotehnica, Zanesti (28.000 loc.) cu industria lemnului si constructii de masini (Tohanu Nou), Rasnov (17.000 loc) cu o fabrica de scule si o intreprindere chimica si Codlea (24.000 loc.) cu o industrie complexa (coloranti, masini, mobila) si sere. Turism Putem distinge mai multe forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul acestui lan muntos : a) turismul de tratament i cur balneoclimatic; b) turismul de odihn i recreere; c) turismul de agrement; d) turismul sportiv; e) drumeia montan; f) turismul individual; g) turismul social; h) turismul de tineret... In Carpatii de Curbura se gasesc multe obiective turistice, cum ar fi cascadele, pesterile, manastirile sau castelele.

Cascada Urlatoare

Pestera Ialomita

Manastirea Caraiman

Castelul Bran

Sfinxul