Anexa 1

FIȘĂ DE DOCUMENTARE

FORME DE AGLOMERARE RURALA

-forma de aglomerare umană reprezinta modul in care oamenii se adapteaza la mediul de viata si la teritoriul
locuit
Formele de aglomerare rurala se impart in trei mari categorii, in functie de gradul de complexitate al acestora :
1.forme primare-se remarca prin caracterul locuirii lor doar temporar( anumite perioade de timp in decursul unui
an)
a) bordeiul este o locuinta rudimentara, care consta intr-o groapa dreptunghiulara/patrata, cu ad. Intre 40-100cm in
pamant, inconjurata de pereti din nuiele impletite sau lemn si cu acoperis de pamant, paie sau stuf ;
Acesta este întâlnit în: Laponia, China (Podișul de Loess), România (în zonele de câmpie dar și în zonele forestiere)
etc.
b) iurta este o locuinta de forma conica sau semisferica alcatuita dintr-un schelet de lemn acoperit cu pasla ;
raspandire :Asia Centrala (Mongolia), Turkmenistan, Kazahstan, Pakistan etc.
c.) iglu este o lucuință construită de eschimoși din gheață și zăpadă, căptușită cu blănuri de animale; este locuită
temporar, fiind întâlnită în zona arctică.
d.) coliba este o casa mica si saracacioasa sau adapost provizoriu, facuta din bârne, crengi si acoperita cu paie,
ramuri ; aceasta este întâlnită în România (Câmpulung Moldovenesc), Indonezia, Africa Centrală și de Vest, Africa
de Sud ( colibe ce formează satul de tip Kraal), Europa de Nord, Asia de Sud, Chile, Mexic.
e.)odaia este o locuinta folosita sezonier (de primavara pana toamna), in zona montana sau de campie, pentru
crsterea animalelor. Cele mai multe odăi se întâlnesc în Câmpia Buzăului, Câmpia Râmnicului și Câmpia
Gherghiței.
f) stâna este o așezare păstorească de vară la munte sau în afara satului unde se adapostesc ciobanii si oile și unde
se prepară produsele din lapte.
g) ferma este o gospodarie agricola care cuprinde terenul, amenajarile, constructiile, instalatiile care servesc
productiei agricole. Aceasta este răspândită în Europa (Franța, Marea Britanie, România, Germania ), America de
Nord ( se numește rench), America de Sud (poartă denimirea de estancia-în Argentina- Brazilia, Uruguay),
Australia, Africa de Sud etc.
2.forme evoluate
a) crangul este o asezare rurala permanenta situata in zona montana formată din palcuri de gospodarii (2-20)
dispersate pe mari suprafețe de teren . Această formă este specifică Munților Apseni, Munților Alpi, Obcinele
Bucovinei (Carpații Orientali).
b) catunul= grup de gospodarii rurale de marime demografica redusa, cu caracter permanent, care reprezinta o
parte componenta a unui sat. Acesta este răspândit în Masivul Central Francez, sudul Bavariei, Munții Sudeți, Asia,
Africa (acestea se numesc nugas și au tendințe de transformare în sat alungit ; în zonele ecuatoriale și
subecuatoriale, ca de exemplu Zimbabwe, fiins specific crescătorilor de animale) , sud-estul și nord-estul SUA.
3.forme superioare

1
-satul=asezare de tip rural a carei popultatie se ocupa cu agricultura si locuieste in gospodarii individuale
Factorii care influenteaza formarea si evolutia satelor sunt de factura istorica, geografica, economica, politica,
sociala
Clasificarea satelor
I. Dupa gradul de locuire se deosebesc asezari locuite temporar si asezari locuite permanent
II. Dupa structura
-structura=modul de grupare a gospodariilor in teritoriu
După structură aşezările rurale se împart în două mari categorii :
-aşezări dispersate
-aşezări adunate
În cadrul acestor aşezări se disting subtipuri specifice
1. Aşezările dispersate se împart în :
a.) aşezări risipite sau împraştiate
b.) aşezări răsfirate
a.) Aşezările risipite sau împraştiate, cu gospodăriile despărţite prin fâneţe şi păşuni sunt specifice zonelor montane. În
cadrul acestui tip vatra şi moşia se suprapun. Se întâlnesc des în M-ţii Apuseni, Obcinele Bucovinei ( Carpaţii Maramureşului
şi ai Bucovinei ), Carpaţii Meridionali, Masivul Central Francez, Munții Sudeți, Sudul Bavariei, Munții Alpi, Munții Pirinei,
Balcani, nordul Europei.

b.) Aşezările răsfirate sunt caracterizate prin gospodării distanţate una de alta prin livezi, vii, păşuni, fâneţe, pâlcuri de
pădure sau terenuri cultivate. Gospodăriile sunt înşirate de-a lungul văilor sau drumurilor având nucleul într-o depresiune.
Se întâlnesc frecvent în zonele de deal şi podiş. Acestea se întâlnesc în nordul Franței, Belgia, Olanda, Germania, Polonia,
Lituania, Belarus, regiunea mediteraneană, Africa de nord, nordul Canadei.

- Subtipuri :- satul liniar (desfasurat in lungul unei artere hidrografice sau al unui drum): liniar tip

burg (cu dotări în centrul civic și cu funcție comercială) caracteristic în Norvegia, Suedia, Finlanda;

- liniare: Polonia, sudul Franței, vestul Germaniei, zonele colinare ale Belgiei și Olandei, Cehia, Bulgaria, NE
SUA, Africa- de-a lungul râurilor.

-satul nuclear(cu un singur nucleu, bine determinat)

- satul polinuclear(cu mai multe nucelee)
2. Aşezările adunate au conturul vetrei bine delimitat. Gospodăriile sunt concentrate mai ales pe văi sau în lungul
drumurilor. Sunt răspândite în mod obişnuit în zonele de câmpie, fără ca aceasta să fie o regulă generală. În cadrul acestui
tip de aşezări se disting mai multe subtipuri :

a.) aşezări compacte , cu casele lipite unele de altele. Sunt răspândite în unele depresiuni din zonele montane ( sudul
Podişului Transilvaniei )

b.) aşezări liniare numite şi „sate-drum” răspândite în Podişul Getic sau Podişul Bârladului;

c.) aşezări concentrate cu clădiri despărţite între ele prin curţi largi şi terenuri închise pentru culturi. Sunt caracteristice
marilor regiuni agricole, în primul rând celor de cultură cerealieră: N Vietnamului, Ucraina, Europa Centrală, Câmpia
Română, Podișul Moldovei.

d.) sate de tip ,,stup’’-specific Europei Mediteraneene, in zone cu relief accidentat, munții Himalaya, Iran

III. Dupa forma vetrei

2
-forma vetrei =forma geometrica a retelei de strazi si modul de dispunere a gospodariilor individuale
1.sate geometrice- dreptunghiulare- în Câmpia de Vest şi în Câmpia Română
2.sate tentaculare
3.sate liniare
4.sate fusiforme
IV. dupa forma de releif
1.sate de campie
2.sate de deal si podis
3.sate de munte .

V. După numărul de locuitori se disting :

a.) Aşezări rurale mici ( sub 500 de locuitori ) întâlnite în principal în zonele montane, dar şi în alte zone precum Podişul
Bârladului, Podişul Getic, la obârşia văilor din Subcarpaţi, Podişul Tansilvaniei şi Delta Dunării. Unele aşezări rurale au
sub 100 locuitori şi sunt cunoscute sub numele de „crâng”, „pâlc” sau „trup” de sat ( câteva gospodării 3-5 ).
b.) Aşezări rurale de mărime mijlocie ( 500 – 1500 locuitori ) , se întâlnesc în general în zonele colinare şi de podiş, în
zonele de contact dintre munţi şi Subcarpaţi şi parţial în Delta Dunării.
c.) Aşezări rurale mari ( 1500 – 4000 locuitori, iar după alte clasificări 2000-6000 locuitori ). Se intâlnesc de obicei în
zonele de câmpie, dar le găsim şi în zonele colinare şi de podiş ( Podişul Sucevei, Câmpia Olteniei, Câmpia Bărăganului
de Est )
d.) Aşezări rurale foarte mari cu peste 4000 locuitori, respectiv peste 6000 locuitori, le întâlnim preponderent în zona de
câmpie : pe terasele Dunării ( Dăbuleni –Câmpia Română ), în apropierea marilor oraşe cum este comuna Voluntari în
apropierea capitalei