Structuri demografice

Între comunităţile umane sunt diferenţieri referitoare la fizionomie/ caracteristicile fizice ereditare (rasele
umane), limba vorbită, etnia, religia, sexul, vârsta, profesia, mediul de trai (rezidenţial). Aceste aspecte
constituie criterii de diferențiere a populaţiei, respectiv structurile demografice.
Structura rasială. După trăsăturile fizice se disting trei rase umane, dar şi amestecuri de rase. În
prezent nu se mai poate vorbi de o rasă pură (omogenă genetic).

Rasa Caracteristici fizice Răspândire geografică

europoidă culoarea pielii deschisă, păr moale şi Europa, America şi Australia (ca urmare a
(albă) drept sau uşor ondulat, de la blond-şaten colonizării cu europeni), Africa de N (spaţiul
(în N) la negru (în S), ochi mari divers saharian şi mediteranean), extremitatea
coloraţi (dar predominant de culoare sudică a Africii, Asia de SV (arabii) şi cea
deschisă), talie înaltă. mai mare parte a Asiei de Sud (indienii).
mongoloidă culoarea pielii gălbui-cafenie, înălţime Asia de Nord, Centrală şi de Est (de la M.
(galbenă) mai mică, faţă lată şi uşor turtită, nas Caspică până în China, Coreea şi Japonia),
mic, obraji proeminenţi, păr negru, drept Asia de SE (Pen. Indochina, Indonezia,
şi aspru, ochi mici şi oblici, cu o cută a Filipine), regiuni din Oceania. Acestei rase îi
ploapei superioare (cu rol de apărare aparţin iakuţii (Siberia), amerindienii („pieile
contra prafului, deoarece tipurile cele roşii” din America), eschimoşii (Alaska,
mai caracteristice se găsesc în stepe Groenlanda), laponii (nordul Scandinaviei).
secetoase şi semideşerturi).
negroidă culoarea pielii închisă (aproape neagră), Africa Subsahariană (la S de Sahara),
(ecuatorială) statură medie sau înaltă, păr negru şi America (urmaşii sclavilor), unele regiuni din
creţ, nas turtit, buze groase, maxilare sudul Asiei (S Indiei, Sri Lanka) şi cea mai
puternice, craniu alungit. mare parte din Oceania. Acestei rase îi
aparţin şi băştinaşii din Australia
(aborigenii).
Principalele amestecuri de rase sunt: mulatrii (albi+negri), metişii (albi+galbeni), zambos
(galbeni+negri). Continentul cu cea mai mare diversitate rasială este America.
Structura etno-lingvistică. Se apreciază că pe glob se vorbesc circa 3000 de limbi şi 6000 de dialecte,
grupate în 35 de familii lingvistice (fiecare cu numeroase grupe, limbi şi dialecte). Arealele lingvistice se
suprapun parţial cu grupările etnice, uneori comunitatea de limbă neavând legătură cu cea etnică.
 Principalele familii lingvistice vorbite pe Terra

Cele mai importante familii lingvistice (după numărul de vorbitori) sunt:

1. indo-europeană. Cuprinde peste 400 de limbi vorbite de 50,8% din populația Terrei, din Europa până în India, azi practic în toate continentele. Cuprinde
limbile romanice (italiana, franceza, spaniola, catalana, portugheza, româna), limbile germanice (engleza, germana, olandeza, daneza, suedeza, norvegiana,
islandeza), limbile slave (rusa, ucraineana, belarusa, bulgara, poloneza, ceha, slovaca, sârbo-croata), limbile baltice (letona, lituaniana), limbile celtice
(galeza, scoţiana, irlandeza), limbile indo-iraniene (hindi și multe ale limbi vorbite în India, persana, kurda, bengali, urdu/lahnda, nepali), dar și alte limbi
precum greaca, albaneza și armeana.
2. sino-tibetană (21,4%) – limbi sinice (sau chineze, între care cea mai vorbită este limba mandarin),
tibetana și burma (în Myanmar/fostă Birmania).
3. austroneziană (6,4%) – peste 1000 de limbi vorbite în insulele din Oc. Indian şi Pacific, ca în
Madagascar (malgașa), Malaysia, Indonezia, Filipine, Taiwan, Noua Zeelandă (maori), Hawaii etc.
4. afro-asiatică sau hamito-semitică (5%) – în SV-ul Asiei, în N-ul și NE-ul Africii: araba, ebraica –
limba evreilor, somaleza.
5. nigero-congoleză (4,7%) – în Africa la sud de Sahara, cea mai cunoscută fiind limba swahili.
6. dravidiană (3,8%) – în S şi SE Indiei, Sri Lanka, cea mai cunoscută fiind limba tamil.
7. uralo-altaică (2,2%) – cu limbi ugro-finice vorbite în unele ţări europene (maghiara, finlandeza,
estoniana, lapona) + limbi turcice (turca și limbi din Asia Centrală, precum kazaha, turkmena, mongola).
Alte familii lingvistice: japoneză, coreeană, austro-asiatică (în E-ul Pen. Indochina), nilo-sahariană,
papuaşă (în Papua-Noua Guinee), amerindiană (limbile băştinaşilor din America, cea mai cunoscută fiind
quechua – limba vechilor incași, vorbită în Peru și Bolivia), australiană (limbile băştinaşilor australieni),
caucaziană (între care georgiana) etc.
Limbile oficiale la ONU sunt: engleza, franceza, spaniola, araba, rusa și chineza (mandarin).

Aplicație. Observă reprezentările grafice de mai jos și analizează care sunt cele mai vorbite limbi de glob
și fă diferența între cele două grafice.
Structura religioasă. Toate marile religii monoteiste ale lumii au apărut în Asia (creștinismul,
islamismul, budismul, ebraică/iudaismul). Religiile se clasifică în:
a) religii universale (58% din populaţia lumii): creştinismul (1/3 din populaţie) – catolici,
protestanți, ortodocși, creștini africani (în Etiopia și Egipt, unde sunt numiți copți), islamismul (1/5
din populația lumii) – suniți (90% din totalul muslmanilor) și șiiți (10%), budismul (6% din populația
lumii);
b) religii etnice (22% din total): iudaismul (evreii); hinduismul (India); confucianismul şi taoismul
(China); şintoismul (Japonia);
c) religii tribale (2%) – animismul şi şamanismul, frecvente în Africa Subsahariană; se mai întâlnesc
la populaţiile băştinaşe din America (eschimoşi, amerindieni), N Asiei (Siberia), Australia
(aborigenii), Noua Guinee (papuaşii), Noua Zeelandă (maorii).
d) concepţii laice (18%) – indiferente faţă de religii.
Aplicație. Urmărește harta de mai jos și precizează spațiile geografice (exemple de state) unde se practică
principalele religii ale lumii.

Principalele centre de pelerinaj sunt: Vatican (pentru catolici), Mecca (pentru musulmanii suniți), Qoom
(în Iran, pentru musulmanii șiiți), Lhassa (Tibet, pentru budiști), Benares (India, pentru hinduși).
Ierusalim este considerat oraș sfânt pentru adepții a trei religii: creștini, musulmani și evrei.
Structura pe grupe de vârstă și sexe se redă grafic printr-o reprezentare numită piramida vârstelor.
Prin noțiunea de contingent se înțelege un grup de populație de aceeași vârstă.

Piramida vârstelor pentru populația Europei

în anul 2020.
Tineri – între 0-16 ani
Adulți – între 16 și 60/65 de ani
Vârstinici – peste 60/65 ani
Dacă procentul tinerilor este de peste 30% și
cel al vârstnicilor este sub 12% din total, țara
respectivă are o populație întinerită. Dacă
procentul tinerilor este sub 18% și cel al
vârstnicilor este de peste 15% din total, țara
respectivă are o populație îmbătrânită.
Pentru a analiza o piramidă a vârstelor, trebuie precizate informații despre baza, vârful, flancurile și
înălțimea acestor grafice.
 baza, mai îngustă sau mai extinsă, oferă informații despre valoarea natalității. La statele mai slab
dezvoltate, în care natalitatea este ridicată, baza piramidei este extinsă (vezi piramida specifică
Guatemalei și Mexicului) și cu numeroasă populație tânără. La statele dezvoltate, unde natalitatea
este redusă, baza piramidei este îngustă (vezi piramida pentru Spania și Germania), cu procente
reduse de tineri.
 vârful, mai ascuțit sau mai aplatizat, oferă informații despre ponderea vârstnicilor. Un vârf ascuțit
relevă un procent redus de vârstnici (Guatemala, Mexic), iar un vârf aplatizat indică un procent
mare de vârstnici (Spania, Mexic).
 flancurile, concave sau convexe.oferă informații despre unele evenimente demografice care au
avut loc la un anumit moment. Un flanc concav (mai multe persoane, de ex. piramida Spaniei la
vârste între 20 și 45 de ani) arată că la un moment dat s-a revigorat natalitatea (perioade de pace,
dezvoltare economică, politici pronataliste), iar un flanc convex (mai puține persoane) arată
efectele unor decese în masă (urmările unui război, catastrofe naturale. De ex. piramida din anul
2000 a Germaniei la populația de 50-59 de ani se văd efectele celui de-al doilea război mondial).
 înălțimea oferă informații despre durata vieții populației. O piramidă mai scundă arată o durată
mai redusă de viață, specifică statelor mai slab dezvoltate, iar o piramidă mai înaltă indică o durată
mai lungă de viață, specifică statelor dezvoltate.
Tipuri de piramide ale vârstelor
Aspectul piramidelor concretizează caracteristicile demografice specifice unei țări. În imaginile de pe
pagina anterioară sunt redate mai multe tipuri de piramide:
 tipul „tringhi” (cazul Guatemalei) – natalitate tot mai mare și o scădere continuă la toate celelate
grupe de vârstă, cu procente reduse de vârstnici, ce indică o mortalitate ridicată. Corespunde
exploziei demografice și unei populații întinerite, care asigură un excedent demografic.
 tipul „clopot” (cazul Mexicului) – natalitate ridicată care se menține pe o perioadă mai mare de
timp, cu tendință de stabilizare, cu procente reduse de vârstnici. Corespunde exploziei
demografice și unei populații întinerite, care asigură un excedent demografic.
 tipul „clepsidră” (cazul Japoniei) – relevă un decalaj între populația tânără și cea vârstnică
(ambele bine reprezentate) și, pe de altă parte, populația adultă (mai slab reprezentată). Aceasta
este populația aptă de muncă, ceea ce sugerează o presiune demografică crescută (pentru că acest
segment de populație trebuie să susțină, prin taxe și impozite, celelalte două categorii de vârstă).
 tipul „amforă” (cazul Spaniei) – cu numeroasă populație adultă, dar cu ponderi mici ale tinerilor.
Cu trecerea anilor, puțina populație tânără va fi viitoarea forță de muncă, iar numeroasa populație
adultă va genera procente mari de vârstnici. Se va ajunge la o piramidă de tip „ciupercă”.
 tipul „ciupercă” (cazul Suediei, Germaniei) – exprimă o populație îmbătrânită numeroasă în
contrast cu populația adultă mai redusă, care asigură, la rândul ei, o rată redusă a natalității.
Primele trei piramide arată, prin prezența bună a tinerilor, o capacitate de înnoire a generațiilor, deci sunt
piramide de tip „progresiv”. Ultimele două piramide arată, din contră, o îmbătrânire a populației și o
situație vulnerabilă din punctul de vedere al capacității de înnoire a generațiilor, deci sunt piramide de tip
„regresiv”.
Aplicație. Analizeză, folosind reprezentările grafice de mai jos, ponderea populației pe sexe și pe grupe
de vârstă la nivelul populației mondiale, la nivelul Europei și pentru celelalte continete.
Privind structura populației pe sexe, se observă că la naștere numărul băieților este mai mare decât cel al
fetelor. Cum pe Terra suntem în plină explozie demografică, numărul persoanelor de sex masculin este
mai mare decât cel al persoanelor de sex feminin (50,55% față de 49,45%). Însă apar diferențe pe grupe
de vârstă:
- la vârste tinere este mai bine reprezentat sexul masculin față de cel feminin
- la adulți ponderea celor două sexe este egală;
- la vârstnici, cum speranța de viață la femei este mai ridicată decât la bărbați, predomină sexul
feminin față de cel masculin.
În consecință, în statele cu populație întinerită și speranță mică de viață (state slab dezvoltate) predomină
sexul masculin. În statele cu populație îmbătrânită și speranță mare de viață (state dezvoltate) predomină
sexul masculin.

Aplicație. În cele 4 piramide succesive este prezentată evoluția demografică a populației Japoniei. Prin
culorile mai închise este sugerat surplusul de populație masculină/feminină la anumite categorii de vârstă.
Observă cum a evoluat în timp forma piramidei vârstelor și precizează diferențele ce apar în structura pe
sexe în funcție de vârstă.

Structura rezidențială (pe medii de locuit). Pe măsura evoluției dezvoltării societății omenești, a
crescut numărul total al populației, atât al populației rurale, cât și al celei urbane. Procentual însă, din
totalul populației mondiale, procentul de populație urbană crește continuu față de procentul de populație
rurală, ajungând să-l depășească.
Aplicație. 1. Analizează graficul de la pagina anterioară și precizează ponderea în anul 2017 a populației
urbane și a populației rurale.
2. Urmărește graficul de pe pagina următoare și precizează în ce an ponderea celor două
categorii de medii de locuit a fost egală. Ce cauze crezi că au generat această evoluție a raportului dintre
populația urbană și populația rurală?
La o analiză mai detaliată, structura populației pe medii de locuit reflectă gradul de dezvoltare economică
a statelor:
- în statele mai sărace este mai ridicată ponderea populației rurale față de cea urbană (în multe state
ponderea populației urbane este de sub 30%);
- în statele dezvoltate este mult mai ridicat procentul de populație urbană (ajungând la 80-90% din total,
chiar și peste, de ex. Belgia cu 97% populație urbană).

Structura socio-profesională
Din acest punct de vedere populația Terrei se împarte în:
- populație activă, care include populația ocupată (desfășoară o activitate economică retribuită) și
populația neocupată, dar potențial activă, aflată în căutarea unui loc de muncă (șomerii);
- populație inactivă, care include persoanele care nu au atins încă vârsta adultă, persoane care nu
desfășoară o activitate economico-socială (elevi, studenți, casnice, pensionari etc.)
Populația activă se distribuie în 4 sectoare de activitate:
- sectorul primar – agricultură, minerit, exploatarea lemnului. Ponderea populației ocupate în
agricultură are valori foare mai (chiar și de 90%) în statele slab dezvoltate, dar ajunge la sub 5% în
statele dezvoltate (Belgia, S.U.A., Germania, Franța, UK).
- sectorul secundar – industrie și construcții. Atinge procente mari (30%) în statele dezvoltate, dar
coboară sub 5% în statele slab dezvoltate (1% în Mali, 2% în Camerun).
- sectorul terțiar (serviciile) – transporturi, comerț, turism, educație, medicină, administrație
publică, finanțe-bănci, justiție. Atinge chiar 60-70% în statele cele mai dezvoltate.
- sectorul cuatrenar - activități de înaltă calificare profesională și intelectuală, precum: cercetare
științifică, dezvoltare-inovare, informatică. Este bine dezvoltat în țări cu economii puternice,
precum Japonia, China, S.U.A, Canada, Germania, Franța, Marea Britanie.
Schema lecției (de notat în caiete)
STRUCTURI DEMOGRAFICE
1. Structura rasială
- rasa europoidă: Europa, Asia de S și SV, America, Australia, N-ul și S-ul Africii
- rasa mongoloidă: cea mai mare parte a Asiei și Oceaniei, amerindienii și eschimoșii (America), laponii
(Europa)
- rasa negroidă: Africa Subsahariană, America, S-ul Indiei, băștinașii din Australia (aborigeni)
- amestecuri de rase: mulatri (E+N), metiși (E+M), zambos (M+N)
2. Structura etno-lingvistică. Se vorbesc circa 3000 de limbi și 6000 de dialecte, grupate în 35 de familii
lingvistice. Cele mai vorbite sunt limbile din următoarele familii lingvistice:
- indo-europeană: limbi romanice (spaniolă, franceză, portugheză, romnă, italiană), germanice (engleză,
daneză, olandeză...), slave (rusă, bulgară, sârbo-croată, poloneză...), baltice, celtice, indo-iraniene
(persana, hindi, bengali, urdu...), alte limbi (greacă, albaneză, armeană);
- sino-tibetană: mandarin (China), tibetana;
- austroneziană: în insulele din Oc. Pacific și Indian - malgașa, maori, malayezo-indoneziana;
- afro-asiatică (hamito-semitice): în SV-ul Asiei, în N-ul și NE-ul Africii: araba, ebraica, malteza
- nigero-congoleză: în Africa la sud de Sahara - swahili.
- dravidiană: S şi SE Indiei, Sri Lanka - tamil.
- uralo-altaică: limbi ugro-finice (maghiara, finlandeza, estoniana) + limbi turcice (turca, kazaha, mongola).
Cele mai vorbite ca limbi native sunt: mandarin, spaniola, engleza, araba, hindi, bengali, portugheza, rusa.
3. Structura religioasă
- religii universale: creştinismul – catolici, protestanți, ortodocși, creștini africani (în Etiopia și Egipt,
unde sunt numiți copți), islamismul – suniți și șiiți, budismul;
- religii etnice: iudaismul (evreii), hinduismul (indienii) confucianismul şi taoismul (chinezii); şintoismul
(japonezii);
- religii tribale: animismul şi şamanismul - Africa Subsahariană, băștinașii din America (eschimoşi,
amerindieni), Australia, Noua Zeelandă, nordul Asiei.
- concepţii laice (18%) – indiferente faţă de religii.
Marile religii monoteiste ale lumii au apărut în Asia (creștinismul, islamismul, budismul, iudaismul).
4. Structura pe grupe de vârstă și sexe
Se redă grafic prin reprezentarea numită piramida vârstelor.
contingent - grup de populație de aceeași vârstă
După aspectul bazei, vârfului, flancurilor și înălțime, pot fi piramide de tip:
- progresiv: triunghi, clopot – numeroși tineri, foarte puțini vârstnici – populație întinerită (state slab
dezvoltate), indică fenomenul de baby-boom.
clepsidră – numeroși tineri și vârstinici, puțini adulți (presiune demografica)
- regresiv: amforă – numeroși adulți, puțini tineri și vârstnici
ciupercă – puțini tineri și adulți, mulți vârstnici – populație îmbătrânită (state dezvoltate)
Pe sexe: la nivel mondial și în state slab dezvoltate M > F; în state dezvoltate F > M
Pe vârste: tineri M > F, adulti M = F, varstnici F > M
5. Structura pe medii de locuit
În 2005 populație urbană = populația rurală. În prezent 53,6% populație urbană și 46,4% populație rurală.
Cu cât un stat este mai dezvoltat, cu atât este mai mare procentul populației urbane.
6. Structura socio-profesională
- populație activă, formată din:
- populația ocupată (desfășoară o activitate economică retribuită)
- populația neocupată (potențial activă, aflată în căutarea unui loc de muncă) - șomerii;
- populație inactivă - persoane care nu desfășoară o activitate economico-socială (elevi, studenți, casnice,
pensionari etc.)
Populația activă se distribuie în 4 sectoare de activitate:
- sectorul primar – agricultură, minerit, exploatarea lemnului.
- sectorul secundar – industrie și construcții.
- sectorul terțiar (serviciile) – transporturi, comerț, turism, educație, medicină, administrație
publică, finanțe-bănci, justiție.
- sectorul cuatrenar - activități de înaltă calificare profesională și intelectuală, precum: cercetare
științifică, dezvoltare-inovare, informatică.
Structura populației active indică nivelul de dezvoltare economică a unui stat. Cu cât statul este mai
dezvoltat, e mai mare procentul populației active în sectorul terțiar și cuaternar și e mai redus procentul de
populație activă în domeniul primar (agricultură).
APLICAȚII

Folosește și harta distribuției religiilor pe Glob din acest material (pag. 4).
2. Analizează harta de mai jos privind marile religii ale lumii și notează:

- 5 state africane și 5 state asiatice unde se practică religia musulmană

Africa ................................................................................................................................................
Asia ..................................................................................................................................................
- 5 state unde se practică budismul ...........................................................................................................
- statele cu religie hindusă ...................................................................................
- 5 state africane și 5 state din America Centrală unde se practică creștinismul
Africa ..................................................................................................................................................
America Centrală ...............................................................................................................................
3. Analizează piramida vârstelor din România din anul 2016 și precizează:

a. care este contingentul cel mai numeros și

cauza care l-a generat

..................................................................................................................................................
b. ce indicator demografic este ilustrat fidel de diferențele de efective dintre contingente
.........................................................................
c. din ce contingent faci parte și estimează câte persoane aparțin acestui contingent
..................................................................................................................................................
d. care este sexul mai bine reprezentat la vârste de peste 70 de ani și două cauze care determină acest
aspect
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................

4. Compară piramida vârstelor din anul 2011 din Nigeria și Japonia, menționând 4 diferențe. Acestea se
pot referi la ponderea populației pe grupe de vârstă, ponderea sexelor, tipul de piramidă, tendința de
evoluție a populației sugerată.
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................

5. Urmărește harta de mai jos ce reprezintă ponderea populației urbane în statele lumii. Pe baza acesteia
notează:

- în ce continente sunt țările cele mai urbanizate ............................................................................................

- ce categorie de țări sunt preponderent rurale ..................................................................................... Ce
poți spune despre economia acestei categorii de țări comentând despre ponderea populației pe sectoare de
activitate? ........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
- câte două exemple de state pentru fiecare grad de urbanizare.
peste 90% ............................................................. între 50-60% .........................................................
între 80-90% ........................................................ între 40-50% .........................................................
între 70-80% ........................................................ între 30-40% .........................................................
între 60-70% ........................................................ sub 30% ................................................................
6. Compară cele două grafice privind structura populației pe sectoare de activitate economică din Europa
și România. Ce diferențe constați? Dar asemănări? Cum explici aceste diferențe?
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
..............................................................

7. Explică pe baza celor 3 piramide ale vârstelor din imagine de ce problema demografică a României se
accentuează.
Cum explici cele două ștrangulări ale piramidei din anul 1956? Se mai observă ele la piramida din 1992?
Și dacă da, la ce contingente?
Ce reprezintă contingentul foarte numeros în vârstă de 25 de ani din piramida din 1992? Cu ce contingent
corespunde el în piramida din 2017?