Principalele probleme actuale de geografie politică

Lumea contemporană se confruntă cu o serie de probleme politice care ţin de

relaţiile dintre state. Aceste probleme se referă la:

– conflictele interne sau externe;

– utilizarea apelor oceanice;
– interesul pentru regiunile polare;
– transporturile marine prin strâmtori şi canale;
– păstrarea şi cultivarea identităţii proprii a statelor în condiţiile globalizării;
– colaborarea internaţională pentru abordarea în comun a unor probleme ale lumii
contemporane etc.

1. Conflictele interne: au cauze de natură etnică, religioasă, lingvistică sau

economică. Dintre statele care se confruntă cu probleme interne grave putem aminti:
Sudan (Darfur), Sri Lanka (talimii), Filipine, Peru, Mexic, Etiopia, Somalia, Iran,
Columbia, Angola, Rusia (Cecenia) etc.
2. Conflictele externe: pot opune două state care îşi dispută regiunea comună de
frontieră sau state situate la distanţe foarte mari unele faţă de altele. Cauzele care deschid
conflictele externe pot fi de natură istorică, etnică, religioasă sau economică. Exemple:
– conflictul dintre Iran şi Irak; Irak şi SUA; India şi Pakistan; Coreea de Nord şi Coreea
de Sud.
3. Utilizarea apelor oceanice: ridică probleme datorită resurselor existente în
zona litorală, precum şi din cauza resurselor situate în largul mărilor şi oceanelor. Pentru
a reduce la minim riscul apariţiei unor conflicte au fost trasate limite clare ale apelor
marine în care fiecare stat, cu ieşire la mare, îşi poate exercita suveranitatea. Aceste
delimitări sunt:
– marea teritorilă (22 km depărtare faţă de ţărm), care intră în domeniul suveranităţii
statului respectiv:

1
– zona contiguă (de la 12 la 24 mile marine), unde statele nu îşi exercită suveranitatea
deplină, dar pot realiza un anumit control;
– zona economică exclusivă (până la o distanţă de 200 de mile marine de la linia
ţărmului), în care statul are dreptul de exploatare economică a resurselor naturale;
– zona mărilor adânci (situată dincolo de 200 de mile marine), care constituie un bun al
întregii omeniri; este denumită şi „zona economică liberă” sau „marea liberă”.
4. Interesul pentru regiunile polare poate fi explicat prin aducerea în discuţie a
unor exemple concrete: Arctica, un ocean acoperit de banchiză, prezintă un interes
strategic deosebit datorită poziţiei pe care o are între principalele puteri nucleare
mondiale (SUA şi Rusia). Bazele militare înconjoară Oceanul Arctic, făcând din acestă
regiune polară un spaţiu al zonei confruntării militare ipotetice. Antarctida, deşi este
considerată o regiune denuclearizată, demilitarizată şi liberă tuturor statelor pentru
cercetări ştiinţifice, a fost împărţită în mai multe sectoare de către state care nici măcar nu
se află în imediata sa apropiere: Norvegia, Franţa, Marea Britanie. Pe lângă acestea au
apărut noi state ale căror revendicări (Chile, Argentina) se suprapun sectoarelor deţinute
de alte state.
5. Transporturilor marine prin strâmtori şi canale: – accesul la resurse mai
îndepărtate şi la un transport maritim sigur face din strâmtori şi canale locuri privilegiate
de trecere, cu o însemnătate strategică în creştere. Dintre strâmtorile şi canalele cu rol
strategic putem aminti: str. Giblartar, str. Ormuz, str. Malacca, str. Bering, str. Calais;
canalele Panama şi Suez.
6. Păstrarea şi cultivarea identităţii proprii a statelor în condiţiile
globalizării. Globalizarea este un proces care presupune rezolvarea problemelor actuale
ale lumii contemporane prin participarea activă a tuturor statelor. Această abordare
comună a problemelor omenirii poate duce la pierderea identităţii culturale şi politice a
statelor. Există numeroase state care au adoptat un comportament negativ faţă de procesul
de globalizare, sprijinind: terorismul internaţional, conflictele inter-ţări, lipsa unei voinţe
politice pentru dezvoltare.
7. Colaborarea internaţională pentru abordarea în comun a unor probleme ale
lumii contemporane

2
 Principalele probleme ale lumii contemporane care impun un efort comun pentru
rezolvarea lor sunt: deşertificarea, schimbările climatice, poluarea aerului şi a apelor,
hazardele naturale, tehnologice şi antropice, reducerea suprafeţelor forestiere, evoluţiile
geodemografice, subdezvoltarea, dezvoltarea durabilă, păstrarea biodiversităţii,
conflictele, supraînarmarea şi proliferarea armelor de distrugere în masă, utilizarea
resurselor naturale, agricultura şi alimentaţia, dezvoltarea urbană, comunicaţiile etc.