Sunteți pe pagina 1din 3

Megalopolisuri si metopole

Megalopolisurile,termen introdus de geograful Jean Gottman,reprezinta forma cea mai inalta de hipertrofie urbana, situandu-se deasupra celorlalte superorganisme urbane, cuprinzand si subordonandu-si o serie de conurbatii,interurbatii si aglomeratii, dar si orase propriu-zise, chiar si unele asezari rurale. Megalopolisurile au aspectul unor ansambluri de asezari orasenesti cu o desfasurare spatiala de ordinul sutelor de kilometri, dezvoltandu-se preferential pe anumite axe, favorizate din punctul de vedere al cailor de comunicatie (litorale, vai, linii de contact), care pot lasa intre ele spatii mai putin urbanizate, chiar cu fragmente de terenuri agricole sau de vegetatie naturala. Megalopolisuri exist pe tot globul : n Brazilia Rio de Janeiro-Sao Paulo-Belo Horizonte, n Japonia Tokaido (ce cuprinde oraele Tokio, Osaka i Kobe), dar mai ales n SUA:BosWash ( alctuit din Boston, NewYork, Philadelphia, Baltimore i Washington), ChiPitt sau Marile Lacuri (cu oraele Chicago, Cleveland, Detroit i Pittsburg) i San-San (alctuit din San Francisco, Los Angeles i San Diego).n curs de formare sunt megalopolisuri n Europa, India, China i Indonezia. Dintre toate metropolele urbane japoneze, cea mai puternic este aglomeraia Tokyo, nucleul politic i industrial al statului i cea mai mare concentrare urban a Globului (34 mil. loc.), urmat de interurbaia Hanshin (16,7 mil. loc.) i de aglomeraia Nagoya (8 mil. loc.). Majoritatea oraelor i conurbaiilor industriale au o poziie litoral, fiind, n acelai timp, i porturi active conurbaia Kitakyushu, Fukuoka .a. Dorsala Japonez (Tokaido) reprezint la ora actual cel mai populat megalopolis, avnd o dimensiune de peste 65 milioane de locuitori, ceea ce reprezint peste 50 % din populaia statului. Marele megalopolis nipon s-a dezvoltat de-a lungul coastei Pacificului, in sudul Insulei Hanshu, Tokaido inseamna drumul de coasta rasaritean. Ca forma, megalopolisul Tokaido este liniar, alungit in lungul coastei Pacificului. Din cauza conditiilor naturale, trei campii litorale mici, despartite de prelungire muntoasa care strapung si liniile Tokaido-ului, acesta are o forma discontinua, fiind de fapt un sistem urban polinuclear. El este alcatuit din 3 mari arii metropolitane: Tokyo, Nagoya si Osaka. Astazi, capetele traseului Tokaido cunt cele doua metropole importante ale Japoniei: Kyoti si Tokyo. Kyoto a fost timp de zece secole resedinta imparatului, in timp ce puterea executiva se mutase inca din secolul 12 de la Nara la Kamakura, de unde in secolul 14 s-a mutat la Kyoto si apoi in 1603 la Yeda. In 1868 Yeda a devenit,sub noul nume de Tokyo, capitala Japoniei. Dei mai populat si cu o densitate superioar Megalopolisului nord-est american, este mai disjunct dect acesta. Marile aglomeraii componente, fiind cantonate n interiorul unor cmpii litorale de talie redus, sunt deseori separate de peisaje naturale montane. Specific acestui megalopolis este organizarea sa n funcie de axele feroviare clasice sau noi . Fenomenul de hipertrofiere urban i de creare a structurilor megalopolitane s-a extins n perioada contemporan i n statele emergente; mai vizibile sunt structurile suprapuse unor

regiuni de veche i dens populare, locuri unde expansiunea fr precedent a urbanului disloc treptat spaii predominant rurale cu o istorie multimilenar. n acest sens,menionm gruparea urban din delta Rului Perlelor (fig. 25), din sudul Chinei, care cuprinde mai multe aglomeraii de talie mare: metropola mondial Hong-Kong peste 7,5 milioane locuitori, metropola sudului Chinei, Guangzhou (Canton) peste 14 milioane de locuitori, mpreun cu vecinul su Foshan, orae recente, dezvoltate n zonele libere din proximitatea S.A.R. Hong Kong i S.A.R. Macao, Shenzhen 11 milioane de locuitori, respectiv, Zhuhai -1,5 milioane sau entitai urbane recent redimensionate, precum Dongguang, Zhongshan, Huizhou, Jiangmen,avnd o populaie cuprins ntre 1 i 5 milioane de locuitori. mpreun cu spaiile rurale n defensiv din proximitate, megalopolisul cantonez grupeaz peste 58 de milioane de locuitori, dar n cretere rapid, rivaliznd cu dorsala japonez. Primul megalopolis al lumii,cristalizat dup cel deal doilea rzboi mondial, Boswash ul, rmne cel mai tipic, reprezentnd, n acelai timp, cea mai puternic concentrare de bunuri materiale i umane. Beneficiind de rmuri propice amenajrilor portuare, ct i de poziia geografic foarte avantajoas att pentru ptrunderea n interiorul continentului, ct i pentru intensificarea legturilor economice cu Europa, oraele din zona litoral s-au dezvoltat vertiginos, mai ales n a doua jumtate a secolului trecut i prima jumtate a secolului XX. Perioada de dup 1940, considerat ca era urbanizrii, se distinge, n general, prin puternice micri de populaie n regiunile metropolitane. Creterea rapid a populaiei pe baza imigrrilor masive, conjugat cu posibiliti reduse de dezvoltare a aezrilor spre interior (datorit Munilor Apalai) a determinat o extindere a suprafeelor urbane n cmpia litoral i respectiv o contopire a oraelor, formnd un mare areal urban, extins aproape continuu de la Boston la Washington. Lungimea total a megalopolisului este de aproape de 1000 km. avnd o lime ce oscileaz ntre 40 i 150 km. Cu o suprafa de circa 140.000 km2, Boswashul depete jumtate din suprafaa Romniei i reprezint cca. 2% din suprafaa S.U.A. Populaia ntregului areal urbanizat depete 40 mil. locuitori, remarcndu-se totui zone cu densiti foarte ridicate n alternan cu altele mai sczute. Activitile industriale ocup n ansamblu megalopolisului un rol important, plasndu-l pe locul I n S.U.A. i pe locul II n lume, dup megalopolisul americanocanadian al Marilor Lacuri. Sunt dezvoltate in mod deosebit industriile uoare: confeciilor, pielriei i nclmintei, textil i tricotajelor, iar dintre ramurile industriei alimentare: a tutunului, a produselor zaharoase, conservelor de peste i de carne etc. Industria grea este reprezentat de ramurile: siderurgie, electrotehnic i electronic, material rulant i rutier, maini unelte i chimie. Metropolele sunt orase mari, atat ca populatie (de peste un milion de locuitori), cat si intindere, cu o mare influenta in teritoriu, jucand de regula rolul de capitale regionale sau naionale. In aceasta categorie intra aproape toate marile orase ale lumii. Metropolele au functii complexe, fiind in egala masura mari centre economico-financiare, culturale si politico-administrative. Au in jurul lor cateva sau mai multe orase-satelit, centre urbane mici sau mijlocii, cu profil specializat (de obicei orase-dormitor, cu functia de cazare a populatiei din marile orase catre care graviteaza, fara a-si crea o baza economica proprie), sau cu profil complex, dar care intretin relatii intense de cooperare (in procesul de productie, in folosirea unor dotari social-culturale, servicii etc.) cu marele oras.

Cand dobandesc o mare extindere teritoriala, formeaza asa-numitele arii metropolitane. In secolele IX si XX se inregistreaza o crestere constanta a populatiei oraselor in detrimentul asezarilor rurale. Populatia urbana este in crestere nu numai in tarile cu un grad mare de industrializare dar si in tarile agricole. Principalele cauze ale cresterii oraselor sunt: industrializarea, dezvoltarea cailor de comunicatie si trafic, mecanizarea agriculturii, ceea ce reduce mana de lucru a fermelor. Multe metropole au fost create ca centre industriale in zone apropiate de materiile prime necesare. Una dintre caracteristicile metropolelor este dezvoltarea suburbiilor adiacente, dependente din punct de vedere economic de marele oras. Cresterea populatiei urbane in majoritatea tarilor din Europa a dus la crearea super oraselor, adica a metropolelor. Crescand, metropolele devin entitati sociale, economice si culturale. Unele tari, de exemplu Franta, au reactionat prin formarea unui asa-numit guvern local care rezolva problemele locuitorilor marilor metropole. In alte tari, cum ar fi Marea Britanie, guvernul central se impotriveste acestui gen de guverne locale temandu-se ca acestea sa ameninte puterea centrala. O alta modalitate de conducere a super-oraselor este impartirea acestora in sectoare, exemplu Bucurestiul, care pe langa primarul general, pentru o mai mare eficienta, este condus si de catre un primar al fiecarui sector. O alta autoritate a orasului este prefectul, numit de guvern, care asigur realizarea intereselor naionale, aplicarea i respectarea Constituiei. In Europa exista treizeci si sase de metropole (orase cu peste un milion de locuitori). Tarile cu cele mai multe metropole sunt: Rusia, care conduce detasat cu treisprezece orase de peste un milion locuitori, acest lucru datorandu-se populatiei si suprafetei imense a acestei tari care este cea mai mare din Europa. Rusia este urmata de Ukraina, cu cinci metropole, iar apoi de Anglia, care detine patru astfel de super-orase si de Germania cu trei. Cel mai mare oras din Europa este Moscova, care are peste opt milioane de locuitori. Moscova este port, capitala si cel mai mare oras din Rusia. A fost capitala Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice pana in 1991 si este situata pe raul Moscova. Moscova este centrul economic, politic si cultural al Rusiei. Autostrazile si numeroasele linii aeriene fac legatura dintre Moscova si restul Rusiei. Drumurile navigabile, incluzand Canalul Moscovei, Canalul Volga-Don, Raul Moscova fac ca portul sa fie accesibil vaselor din Marea Baltica, Marea Alba, Marea Neagra, Marea Caspica si Marea de Azov.