Tipurile de relief petrografic

1.Relieful carstic (denumirea: Podisul Karst din Slovenia) Categorii: a) relief la suprafata: exocarstic; b) relief de adancime: endocarstic. Procesul prin care se realizeaza aceste forme de relief este dizolvarea. Circulatia apei in calcar se realizeaza pe doua nivele: un nivel superior, la suprafata, unde apa se mentine un interval scurt de timp dupa precipitatii; un nivel inferior unde apa circula pe verticala dar si pe orizontala. Din acest orizont inferior, apa poate ajunge la suprafata sub forma unui izvor intermittent care poarta denumirea de izbuc. Lacul in care apa se pierde !patrunde in subteran) poarta denumirea de "#$%&P#'#$. a) Relieful exocarstic orme de relief: !apie"urile reprezinta santulete in calcar cu dimensiuni de ordinal centimetrilor care au forma lineara( ramificata si care sunt despartite intre ele prin creste sau martori de eroziune. Cand se asociaza mai multe lapiezuri se formeaza un lapiaz. #olina este o depresiune carstica de dimensiuni mici de ordinul metrilor, cu forma circulara si adancimi de la metri la zeci de metri. )n partea centrala a dolinei e*ista un loc de pierdere a apei care poate si un sorbs au un ponor sau un put vertical. )n general varsantii dolinei sunt abrupti si pot fi modelati si de alte procese. +*ista cazuri in care in timp pe fundul dolinei se depoziteaza un strat argilos, se acopera putul si atunci dolina se transforma intr&un lac. $vala este o depresiune carstica de mari dimensiuni, rezultata prin unirea mai multor doline. ,re in general un un contur festonat, rezultat din evolutia laterala a dolinelor. "e gasesc pe platourile carstice iar la cele mai noi in partea centrala poate aparea un martor de eroziune care poarta denumirea de -.'. Polia (denumirea: %untii #inarici) este cea mai mare depresiune carstica atingand lungimi si latimi de mai multi /ilometri. )n general prezinta un fund plat in care se pot deosebi cursuri de apa( foste cursuri de apa, scorburi(ponoare. Poduri naturale & marturii ale prabusirii tavanului(intrarii in unele pesteri. 'alea dolinara & acest tip de vale prin imbinarea sau insemanarea dolinelor pe anumite aliniamente care asigura scurgere subterana. C(eile & vai inguste si abrupte dezvoltate in calcar unde versantii se intersecteaza la nivelul albiei. )n versanti, c0ei pot aparea uneori in pesteri, soluri, tuburi de dizolvare etc. Treapta antitetica & reprezentata de alibi vec0i ale raurior ce strabat un masiv calcaros. +le au ramas suspendate deasupra albieiactuale, albie care a fost adancita prin prezenta unui sorb(ponor.

)) Relieful endocarstic !sunt acele forme situate in interiorul masivului carstic si unde dizolvarea se asociaza cu eroziunea mecanica a apelor din subteran) orme de relief: Pestera*grotele & rezultatul tuturor proceselor dar cu un accent mai mare pe circulatia carstica si pe actiunea apelor subterane. Cele mai spectaculoase. ,u dimensiuni de ordinul metrilor si zecilor de metri pana la ordinul miilor de /ilometri. Cele mai importante elemente ale unei pesteri sunt galeriile si salile. Sala este un spatiu mai larg cu numeroase forme de precipitare si blocuri rezultate prin prabusire. +aleriile & coridoare inguste sapate de cursurile de apa si care fac legatura intre doua "ali. ,u inaltimi de pana la 1m. Stalagmite !situate pe fundul pesterii) si stalagmitele !care atarna din tavan) cand se unesc formeaza coloane. #raperiile se gasesc pe tavanul pesterii. Stalagmatii & stalagmite mult amplificate ca volum. +ururile & microdepresiune in podea delimitate de ziduri de precipitare, unde e*ista concetiuni calcaroase rotunjite numite perle de pestera. ,. Relieful calcaros este alcatuit din forme care sunt commune si altor roci dar care capata trasaturi aparte in calcar. +*emple: interfluviile care sunt late; versantii sunt abrupti iar la baza lor apare gro0otisul; valea este ingusta si sub forma de c0ei; umerii de vale ne arata cum s&a adancit raul respectiv; depresiuni carstice se gasesc la contactul dintre calcar si o alta roca. -. Relieful de"voltat pe sare si gips (pseudocarstic) "area si gipsul sunt roci sedimentare care se comporta asemanator cu calcarul, procesele principale: dizolvarea, spalarea in suprafata, croirea si activitatea antropica. $elieful rezultat se aseamana cu relieful carstic, procesele sunt aceleasi, evolutia lor !a formelor si reliefului) este mult mai rapida, difera dimensiunile si diversitatea. orme de relief: lapie"uri; doline; avene ! puturi verticale foarte adanci); uvale; vaile adinare ! pe langa circulatia de sare si gips se adauga si sufoziunea, rezultand tunele de sufoziune si 0rube de sufoziune); pesterile !au dimensiuni mult mai mici, de ordinul metrilor si sunt de obicei formate la contactul dintre sare si gips si alta roca).

.. Relieful de"voltat pe argila & roca sedimentara, slab consolidate cu rezistenta mica, dar la contactul cu apa devine impermeabila si plastica. orme de relief: alunecari de teren; curgeri noroioase; pamanturi rele*)ad landuri 2 asociere de rigole, ravene, ogare si mici alunecari. ,par pe versanti acolo unde alterarea este intense si apar o*izi de fier. vaile in argila care sunt vai largi umplute cu material din alunecari(curgeri. )nterfluviile sunt tesite, rotunjite, iar versantii afectati de alunecarile de teren. /. Relieful de"voltat pe nisip 2 roca sedimentara necoeziva, alcatuita din particule de cuart si argila. )n stare uscata, nisipul este mobil. Principalul agent este vantul care dizloca si depunde particule de diferite dimensiuni. orme de relief: dune de nisip; erguri*0um & campuri de nisip de dimensiuni mari; vaile in nisip*ueduri & largi, putin adancite si fara apa. 1. Relieful de"voltat pe gresii 2 roci rezultate din cimentarea nisipului. actori: formele de relief depind de grosimea stratelor de gresii; depind de alternanta dintre gresii si alte tipuri de roci; depind de calitatea cimentului din stratul de gresii. orme de relief: varfuri si creste ascutite & apar cand stratele de gresii sunt aproape de verticala; peretii si 2g(ea)urile & dezvoltate pe versanti cu frecvente alternante de strate de gresii bine cimentate si sisturi argiloase(argila. Peretii apar pe gresii, iar jg0eaburile pe sisturi argiloase(argila. martori de ero"iune de tipul coloanelor apar la partea superioara a versantilor, unde sunt strate de gresii groase; versanti a)rupti; interfluvii massive3 rotun2ite; vai diferite in functie de alcatuirea gresiei: pe gresii silicioase(calcaroase 34 vale ingusta; daca gresia este subtire 34 vale larga; pe gresii 34forme asemanatoare cu calcarele 34 mici lapiezuri sau doline. 4. Relieful de"voltat pe conglomerate 2 roci sedimentare, rezultate prin cimentarea pietrisului si bolovanisului. orme: 5a)ele si Sfinxul & prezinta zone proeminente si zone depresionare. 6genti: ing(et*de"g(et; vant;

 precipitatii; "apada; plantele si animalele. orme de relief: interfluvii ascutite 2 formate din varfuri si sa adanca; vai inguste 2 prezinta versanti abrupti care se intersecteaza in talveg; pe versantii pot aparea microdepresiuni. 7. Relieful de"voltat pe loess si depo"ite loessoide 2 roca sedimentara slab coeziva, in alcatuirea careia intra in proportii egale: argila, praf si carbonati. ,copera 567 din suprafata uscatului, mai ales in emisfera nordica, e*emple: C0ina, $usia, Campia $omana, Podisul Dobrogei, "udul Podisului 8oldovei. Procese: tasarea; sufo"iunea. orme: crovuri; gavane si padine; vale de tip furcitura; interfluvii plate si largi; vai cu maluri a)rupte ! se produc prabusiri si sufoziuni). 8. Relieful de"voltat pe roci metamorfice (sisturi) diferite ca alcatuire si grad de metamorfozare, de unde rezistenta diferita la atacul agentilor e*terni; se prezinta sub forma de plan de sist 2 permite patrunderea apei 34 alterare, dezagregare prin ing0et(dezg0et; interfluvii masive, greoaie, rotunjite 34 scoarta de alterare, lespezi; vai inguste, versanti cu panta mare 34 climat rece, umed; vai inguste, versanti cu panta redusa 34 climat cald umed. 19. Relieful de"voltat pe roci magmatice3 eruptive 2 diferite intre ele prin formare. $ocile eruptive difera in functie de continutu si de conditiile in care s&a realizat consolidarea topiturii. orme de relief primare: conuri vulcanice; cratere vulcanice; platouri vulcanice; conuri secundare; vai de"voltate pe con ()arancos); interfluvii intre )arancosuri;

 corpuri magmatice (d:0e3 ne03 sill) puse in evidenta de eroziune. orme de relief secundare: )atoliti; lacoliti; taffoni 2 alveole cu dimensiuni de oridul centimetrilor si metrilor, care pot avea atat pozitie verticala cat si orizontala; )locuri sferoidale si capatani 2 reprezinta culmi si varfuri granite, rotunjite, isolate sau grupate, rezultate prin tocirea, slefuirea muc0iilor si colturilor; culmile de"voltate pe granite 2 ascutite, unde predomina dezagregarea, la baza lor se gasesc gro0otisuri.