Coeficientii hidriofizici. Factori de risc.

Corelatii intre coeficientii hidrofizici Coeficientii hidrofizici sunt puncte reprezentative sau intervale caracteristice pe curba umiditatii unui sol acestia redu continutul de apa forma si dinamica apei in sol Reprezentarea coeficientilor hidrofizici se pe o dreapta intre 0 si valoarea maxima a apei pe care solul o poate detine la un moment dat. Valoare 0 indica un sol perfect uscat, in timp ce valoarea maxima este reprezentata de capacitatea maxima de apa in sol . Acest parametru presupune ocuparea intreguloi spatiu poros de catre apa . Valoarea maxima = cu porozitatea totala . In general valoare capacitatii totale pentru apa este ceva mai redusa dacat cea a porozitatii totale avand in vedere faptul ca o mica parte din apa din sol se scurge gravitational. Capacitatea totala de apa a solulu se determina in teren prin metoda ramelor . Avand in vedere acest lucru capacitatea totala de apa a solului se poate determina si prin calcul intrucat este si o corelatie directa si din acest parametreu densitatea solului si continutul de argila. In aceste conditii formula de calcul este C!="!#$A Rezulta faptul ca la valori mari ale densitatii apatrente scade capacitatea totala pentru apa ceea ce inseamana ca in solurile puternic impachetate valorile scad crescand in cele afanate acesta inseamna ca pentru texturile grosiere valorile sunt moderate in timp ce pentru solurile argiloase valorile sunt mult mai reduse . "entru acest parametru restrictiile apar doar la valori mici si foarte mici respectiv pentru valoi de %&'%() respectiv la valor de sub %0)

Coeficientul de ofilire reprezinta pragul umiditatii sub care plantele se oflesc ireversibil si mor. $eregula acest coeficient este situat pe curba umiditatii aproximativ la o treime din capacitatea totala *C+,. Coeficientul de ofilire se detrmina experimental in laborator eventual in camp cand se constata ofilirea. In aceste conditii se opereaza pentru determinarea acestui parametru la o metoda directa prin determinarea coeficientului de higroscopicitatea . Coeficientul se determina printr'o metoda de laborator reprezentad cantitatea de apa pe care un solperfect uscat o poate prelua dintr' o atm. perfect saturata in vapori de apa. Valorile coeficientului de higroscopicitate depind de textura avand valori reduse in cazul texturilor grosiere si valori mult mai mari la texturile argiloase. Calculele de terren si de laborator au aratat faptul ca valoarea coeficientului de hidroscopicitate se coreleaza aproape perfect cu cea de ofilire . In acete conditii s'a stabilit relatia de calcul =C+= &,(-C..

Aprecierea coeficientului de ofilire se realizeaza in cadru unei scari cu / valori. Valori f mici sub 0) pana la valori f mari de peste %(). Valorile restrictive dpdv sunt cele foarte mari ceea ce inseamana ca plantele sufera de lipsa apei chiar la umiditatii destul de ridicate de peste %(). Acest lucru este valabil pt solurile argiloase si in deosebi cele care conti cantitatii insemnate sol solubi solurile 1alsolisolurile. 2n alt puct caracteristic il reprezinta capacitatea de apa in camp, acest puct CC=cantitatea de apa pe care solul o poate retine durabil dupa scurgerea excesului gravitational si o pate pune la dispozitia plantelor in ciclu de vegetatie . $eredula acest parametru este situata la %#3. Acest parametru se determina in terren prin metoda ramelor in care dupa alimentarea solulu in exces cu apa se lasa solul in repaus pentru scurgere excesului gravitational . Valorile depind tot de textura se de valorle$A. Cele mai mari valori se inregistreaza deregula la solurile cu texturi echilibrate dar care contin si o suficienta cantitate de argila in plus este necesara si o structura pedogenetica optima . Valorile se apreciaza pe o scara cu / clase de la valorile foarte mici sub &0) pana la cele extrem de mari cu peste 0&) 14emnificatia practica este deosebita avand in vedere c4erinta de apa a plantelor in sezonul de vegetatie restrictii apar in acest caz doar la primele % clase de valori la valorile f mici sub &0) si valorile f mici &0'%0). Acete valori sunt intalnite la solurile puternic compactate cu valori ridicate la densitatea aparenta si continuturi mici de mat organica. 2n alt parametru il reprezinta capacitatea de apa drenanta care reprezinta intervalul de pe scara umiditatii in care apa circula gravitationa prin poro de mari dimesiuni realizanduse rapid percolarea solului si pierderea apei prin infiltraatie C$=C!'CC 2n al doile ainterval il reprezinta cap de apa utila a solului, care reprezinta intervalul de pe scara umiditatii in care apa circula in toate directiile fiind accesibila pentru plante . Capacitatea de aoa utila a solului este dependenta de textura desitatea aparenta de tipul de structura si de continutul de mat organica . Valorile se apreciaza pe o scara cu / clase respectiv de la valorile foarte mici sub 5) pna la cele extrem de mari de peste %0). Restrictii apar doar la clasele forte mica si mica respectiv la sub &0). $pdv al utlizarii soluluii optimul ecologic este dat de solurile cu evoltie pedogenetica normala cu texturi echilibrate cu valori mici si mi6locii ale densitatii aparente si continuturi acceptabile ale valori de mat organica. In conditiile climatice ale romaniei studiul coeficientilor este foarte importatnt ata pentru solurile neirigabile cat si pentru cele care fuctioneaza in sitem irigat. "enttru a doua cat acest parametru este necesar pentru dozarea irigatiilor. In situatia in care solul este neirigat in perioadele cu deficit de umiditate se instaleaza asa nimita seceta pedologica cand umiditatea solului se reduce sub &#3 din cap de camp *"C,. 1eceta pedologica

se transforma in seceta fizilogica cand valorile umiditatii se apropie sau ating coeficientul de ofilire in plus seceta fiziologica se poate instala si la valori mai mari ale umiditatii pala la %#3 din valoare de camp in cazul solurilor care contin exces de saruri. Evaluarea riscurilor pedologice, condiionate de nsuiri chimice Reacia solului cu aciditatea i bazicitatea solului "e l7ng8 faza solida, solul deine i o faz8 lichid8 cantonat8 9n spaiul poros al solului. :aza lichid8 este constituit8 din apa deinut8 de sol la un moment dat. Astfel apa din sol nu se g8se te ca element chimic pur, ci sub forma unei soluii fiind 9nc8rcat8 cu substane minerale i organice, aflate 9n stare ionic8, molecular8 sau coloidal8. Aceast8 apa deine compui minerali precum s8ruri minerale, acizi minerali sau baze minerale. $intre compuii organici, se reg8sesc de regul8 acizi organici 9n special acizii humici, c7t i s8ruri ale acestora. !oi aceti compui asigur8 soluiei solului o anumit8 concentraie, care difer8 foarte mult 9n spaiu i timp. "entr solurile cu o evoluie normal8, concentraia soluiei solului este redus8, fiind 9n general de sub & p7n8 la % g la litru. ;ns8 exist8 i situa ii 9n care concentra ia solu iei solului cre te, determin7nd apariia unor procese specifice. *salinizare, :uncie de constituia chimico' mineralogic8 i de particularit8ile pedogenetice, solul poate 9nmagazina i concentra o serie de produi specifici, din care este alimentat8 i soluia solului. Astfel 9ntr'un anume moment solul deine o anumit8 reacie< aceasta reprezint8 9n esen8, raportul 9n care se g8sesc 9n sol compuii bazici sau de natur8 acid8. Astfel reacia reprezint8 tocmai raportul dintre ionii de hidrogen i cei de oxidril. ;n mod obinuit, ionii de hidrogen pot s8 apar8 liberi 9n soluia solului, prin disocierea 9n special a acizilor slabi. =ruparea oxidril poate s8 apar8 9n soluia solului, prin procese de hidroliz8, 9n urma transform8rii unor s8ruri. ;n aceste condiii, inclusiv bazele din sol pot fi disociate, rezult7nd grup8ri oxidrilice. Reacia solului, se determin8 pe baza p.'ului, care nu reprezint8 altceva dec7t potenialul ionilor de hidrogen. "entru aceasta, se pleac8 de la fenomenul de disociere a apei, 9n care rezult8 un num8r egal de ioni de hidrogen i oxidril. Reacia solului exprimat8 9n unit8i de p. poate s8 aib8 valoarea maxim8 de &0.;n situaia 9n care 9n soluia solului domin8 ionii de hidrogen, ne 9ndrept8m spre spectrul..... Valorile bazice, vor constitui reaciile neutre astfel valorile p.'ului cuprinse 9ntre /,>'5,% sunt reacii neutre. ;n aceste condiii, valorile reaciei se interpreteaz8 pe baza unei sc8ri, care

cuprinde pe l7nga reaciile neutre cinci clase de valori cu reacii acide i cinci clase cu valori bazice. *ind. /3, pag. &00, Astfel, valorile cuprinse 9ntre (,?'/,> constitue reacii slab acide. Valorile cuprinse 9ntre (,&'(,> sunt moderat acide. Cele 9ntre 0,0'( sunt puternic acide. ;ntre 3,/'0,3 sunt foarte puternic acide. 1ub 3,( sunt extrem de acide. Reaciile alcaline aparin urm8toarelor grupe 5,%'>,0 slab alcaline ;ntre >,('? mediu alcaline, ?,&'?,0 puternic alcaline, ?,('&0 foarte puternic alcaline, mai mari de &0 extrem de puternic alcaline, ma6oritatea solurilor prezint8 un p. cuprins 9ntre ( i ?, 9ns8 exist8 i soluri, la care p.'ul este cuprins 9ntre 3,('&% i doar excepional solurile se 9ncadreaz8 9n cele dou8 clase extreme. Aciditatea solurilor procesul de acidifiere, reprezint8 un proces natural, care ine de evoluia de ansamblu a solului. ;ntruc7t o evoluie 9naintat8, presupune pierderea progresiv8 a compuilor bazici. Acidifierea solului, se leag8 9ns8 indubitabil i de compoziia chimico'mineralogic8, a materialului parental. Astfel, reaciile acide apar 9n soluri mult mai rapid, 9n cazul materialelor parentale de natura acidofil8. Acidifierea, poate s8 reprezinte i o consecin8 a utiliz8rii agricole prin aplicarea defectuioas8 a irigaiilor, prin aplicare de 9ngraaminte, 9n special azot etc. Acidifierea solului implic8 o serie de riscuri pedologice, traduse 9n diminuarea corespunz8toare a fertilit8ii i a productivit8ii. Riscul 9n sine este 9ns8 direct proporional, cu valoarea p.'ului, astfel 9ncat valorile foarte puternic acide i extrem de acide, presupun prezena 9n sol pe l7ng8 un coninut excesiv de ioni de hidrogen dar i forme mobile de aluminiu, mangan i fier care sunt foarte nocive pentru plante. Asemenea situaii, se g8sesc 9n condiii climatice severe, respectiv reci i cu precipitaii bogate. ;n aceste condiii, solurile montante 9nregistreaz8 un proces de sc8dere progresiv8 a reaciei solului i de cretere a acidit8ii, concomitent cu creterea altitudinii. Acidifierea este mult mai puternic8 9n cazul materialelor parentale, de factur8 acid8. Astfel 9n domeniul montan concomitent cu creterea acidit8ii solurile evolueaz8 de la @udriccambosoluri la $istricambosoluri, iar mai apoi se intr8 9n domeniul 1podosolurilor, reprezentate prin 1predosoluri i 1podsoluri. !ot 9n domeniul acid se 9ncadreaz8 i 2mbrisolurile *Aicrosoluri i .umosiosoluri,. 1olurile din domeniul extramontan, se remarc8 printr'o palet8 mult mai larg8 a reaciilor, acidifierea fiind condiionat8 9ndeosebi de evoluia pedogenetic8 a solului. Astfel 9n domeniul solurilor acide, se 9ncadreaz8 Buvisolurile, pe direcia "reluvosol, Buvosol, "lanosol. Aceast8 cretere gradual8 a acidit8ii, este legat8 9ns8 i de creterea altitudinii. $e o factur8 aparte, sunt reaciile acide de la tipul Alosol, format pe materiale s8race 9n elemente bazice. $ebazificarea accentuat8 i apariia reaciilor acide, se realizeaz8 i prin circulaia lateral8 a apei 9n profilul de sol, aa cum este cazul 1tagnosolurilor. "entru domeniul extracarpatic, solurile de factur8 acid8 9ncep din unit8ile de

c7mpie, 9ndeosebi de la nivelul crovurilor i se accentueaz8 progresiv trec7nd prin unele sectoare de c7mpie piemontan8 i mai apoi prin unit8ile deluroase i de podi, 9n cazul materialelor parentale cu un chimism neutral. "lantele suport8 cel mai bine reaciile cuprinse 9n intervalul de la slab acid la slab alcalin. ;n general 9ntre 5,( i >,0. "entru reaciile 9ncep7nd cu cele de la moderat acide, 9ncepe selecia natural8, rezist7nd doar plante rezistente la aciditate *plante acidofile,. Astfel 9n domeniul montan, pentru vegetaia ierboas8, 9n pa6iti sunt eliminate progresiv ma6oritatea speciilor de "oaceae i de Beguminoase, instal7ndu'se frecvent specia acidofil8 numit8 epoic8 *Aardus 1tricta,. ;n cazul vegetaiei forestiere, solurile acide sunt valorificate optim de o vegetaie forestier8, 9ndeosebi de p8durile de conifere. $e la reacii puternic acide spre cele foarte puternic acide, apar restricii i pentru conifere, fiind adaptate specii precum "inul *"inus 1ilvestris, i Cesteac7nul *Detulla Vericosa,. 1olurile puternic i foarte puternic acide din domeniul subalpin, sunt valorificate optim doar de vegetaia de tuf8riuri. *6neap8n, ienup7r, i de specii subarbustive 9ndeosebi de @ricaceae. *Vaccinium s.a,. ;n domeniul extramontan, de regul8 solurile acide sunt valorificate ca pa6iti naturale, 9ns8 restric ii apar doar 9n cazul terenurilor utilizate ca arabil, 9ntruc7t sunt puine plante de cultur8 rezistente la aciditate. ;n primul r7nd plante tehnice *cartof, in,, dintre cereale orzul, ov8zul i lupinul. $e regul8 solurile agricole cu reacii acide, necesit8 m8suri de ameliorare. Cea mai utilizat8 este dat8 de c8tre amendarea calcic8 prin aplicare de amendamente pe baz8 de calcar sau dolomit8 i prin fertilizare doar prin aplicarea de nitrocalcar. Au se recomand8 folosirea 9ngr88mintelor minerale, 9n special a celor cu azot 9ntruc7t contribue la accentuarea acidit8ii. ;n timp ce 9ngr88mintele pe baz8 de fosfor, nu pot fi valorificate optim, 9ntruc7t de la reacii moderat acide acestea elemente se blocheaz8 9n forme insolubile.