UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE REGIONALĂ ŞI MEDIU

GEOGRAFIA FIZICĂ A
ROMÂNIEI
(Curs nr. 10)

Conf.univ.dr. VIJULIE IULIANA

 Relieful eolian
Două procese de modelare sunt prezente: coroziunea şi deflaţia;
► Relieful de coroziune este asociat proceselor periglaciare din regiunile montane,
unde vântul încărcat cu grăunţi de nisip, zăpadă se alătură proceselor de
modelare a reliefului dezvoltat pe roci mai puţin rezistente şi neprotejate de
vegetaţie (ex. M. Bucegi, Ciucaş, Ceahlău etc.);

► Relieful de deflaţie - se întâlneşte în regiunile în care la suprafaţă se găsesc

formaţiuni de nisip necoezive şi neprotejate de vegetaţie;

Spulberarea nisipurilor → conduce la formarea dunelor de nisip:

► Câmpia de Vest (Câmpia Carei);

► Câmpia Română;
► Delta Dunării;
► Litoralul Mării Negre (Dunele marine de la Agigea);
► Depresiunea Braşov (nisipurile și dunele, rezervația ”Mestecănișul de la Reci”);
► Ostrovul Moldova Veche (pe Dunăre, arie protejată avifaunistică, inclusă în
Parcul Natural Porțile de Fier).
Câmpia Română
 Câmpia Carei – partea ei vestică
este acoperită cu nispuri –
Câmpia Valea lui Mihai. Dunele
de aici sunt fixate prin plantații
pomi-viticole.

Câmpia de Vest
Mestecănișul de la Reci, Depres. Brașovului
 Mesteacăn, salcâm, pin, plop canadian

Pajişti xerice şi calcifile pe nisipuri

Câmpia de Vest – relieful eolian este prezent în câmpia dintre Someş
şi Barcău (Câmpia Carei); nisipurile formează aici o fâşie îngustă de
15-18 km, aceasta ocupă o suprafaţă de 31.000 ha. Direcţia dunelor
este NE-SV, deoarece vântul are o direcție perpendiculară pe direcția
dunelor. Acestea ating înălţimi de aproximativ 15-20 m (Posea, 1997).
Nisipurile dunelor provin din remanirea eoliană a celor fluviatile, de
către vânturi (Posea, 1997, p. 172).

Câmpia Română – terenurile nisipoase ocupă 350.000 ha;

Sunt repartizate în trei regiuni:
► Câmpia Olteniei, Câmpia Bărăganului, Câmpia Tecuciului;
► În Câmpia Olteniei, dunele ocupă lunca şi terasele Dunării până la
Olt, precum şi terasele de pe stânga Jiului, la sud de Craiova.
Acestea ocupă 250.000 ha, au lungimi de 3-4 km, înălţimi de 15
m, depresiuni interdunare cu lăţimi de cca. 800 m; dunele sunt
longitudinale, orientate pe direcție NV-SE;
► Câmpia Bărăganului – dune şi nisipuri se găsesc pe dreapta
Ialomiţei, Călmăţuiului şi Buzăului; ocupă 100.000 ha, din care
numai nisipurile de pe dreapta Călmăţuiului sunt mobile (9.600
ha); Orientarea dunelor este NNE-SSV, conform vânturilor
dominante; înălţimea lor: 12-20 m;

► În Câmpia Tecuciului, dunele se găsesc pe stânga Bârladului,

stânga Siretului; ocupă 14.000 ha;

► Frecvent spulberate de vânt sunt şi nisipurile de pe stânga

Bârladului, de la Iveşti - Hanul Conachi (16.000 ha); dunele de
aici sunt longitudinale, pe direcţie NNV-SSE, cu înălţimi de 10 m;
Nisipurile din Delta Dunării sunt localizate în lungul grindurilor
fluviatile de pe cele trei braţe ale Dunării şi însumează 33.000 ha;
► Dune se întâlnesc şi pe grindurile fluvio-maritime: Letea,
Caraorman, Sărăturile (28.000 ha); cele mai mari şi mai mobile
dune sunt cele de pe grindurile: Letea şi Caraorman; aici sunt
frecvente atât dunele longitudinale, cât şi barcanele;

Nisipurile de pe litoralul M. Negre:

► Cele mai importante dune mobile sunt cele de la Agigea
(protejate);

Depresiunea Braşov
Dunele de aici ocupă 1.600 ha, se găsesc pe stânga râului Negru, în
apropiere de localitatea Reci; sunt dune longitudinale, cu lungimi de
70-80 m, pe direcţie NE-SV, cu înălţimi de 10-12 m; majoritatea
sunt fixate prin culturi agricole;
Nisipurile de pe Ostrovul Moldova Veche

► insulă situată în albia fluviului Dunărea înainte de intrarea

acestuia în defileu;

► Dunele de aici sunt longitudinale, uneori sub formă de

barcane, au lungimi de până la 1,5 km şi înălţimi de 4 -100
m (aici se află cea mai mare dună din România!); o mare
parte dintre dune au fost inundate în momentul în care a fost
construit lacul de acumulare Porţile de Fier I.
Insula Ostrovul Moldova Veche
Insula Ostrovul Moldova Veche
Delta Dunării - Pădurea Letea – dune de nisip

Foto: Dan Bandacu

Pădurea Letea – dune de nisip
Foto: Cristi Răileanu Mititelu
Pădurea Letea – dune de nisip

http://www.allturism.ro/photoalbum/photoalbum_img/n42wi9vy04at.jpg
Grindul Letea

Foto: I. Vijulie, 2019.

Foto: I. Vijulie, 2019.
Foto: I. Vijulie, 2019.
Foto: I. Vijulie, 2019.
 Pădurea Letea

Depresiune interdunară

Foto: I. Vijulie, 2019.

Dunele marine de la Agigea
Dunele marine de la Agigea (litoralul Mării Negre)
Lucrări de lărgire a plajelor în cadrul stațiunilor românești de la Marea
Neagră (lucrări de înnisipare)

• până în 2023, România va câştiga peste 200 de hectare de plaje (nisip);

plajele se vor lăți cu aproximativ 100 de metri și vor fi consolidate și protejate
cu ajutorul digurilor;
• metoda utilizată - o dragă din larg va transporta nisipul prin conductă spre
ţărm;
• staţiuni precum Mamaia, Năvodari, Costineşti, Olimp, Jupiter, Venus, Saturn,
Mangalia şi 2 Mai își vor lărgi plajele.

Mamaia
Lărgirea plajelor în cadrul stațiunilor de la Marea Neagră
Lărgirea plajei la 2 Mai
Pentru stoparea eroziunii costiere, pe plaja Mamaia – Năvodari se vor amenaja
perdele forestiere - sp. sălcioară (Eleagnus angustifolia), cătină albă și cătină roșie,
pe 4 km lungime, pentru a forma o „barieră verde”.
În anii 1970-1980 exista o lizieră la marginea plajelor din Mamaia. Aceasta avea rol
peisagistic, dar și de protecție împotriva vânturilor puternice care spulberau nisipul în
toată stațiunea.

Sursa: B. Bola, 2020.

Așa arăta liziera din anii 1970-1980

Sursa: B. Bola, 2020.

Dunele mobile (nisipurile mişcătoare) din Câmpia Oltenie “Sahara Olteniei”
Triunghiul nisipurilor: Dăbuleni-Bechet-Sadova-Poiana Mare-Calafat.
Câmpia Olteniei – dinamica suprafeţei forestiere şi a dunelor de
nisip (Sursa: ICAS, 2010)

► Mobilitatea dunelor a cunoscut o puternică reactivare la sfârşitul sec. al XIX-

lea, din cauza defrişării pădurilor de stejar brumăriu şi suprapăşunatului.
► La sfârşitul secolului al XIX-lea, dunele înaintau cu 150m/an, invadând astfel
multe localităţi (ex. Desa, Ciuperceni, Nedeea, Bistreţ etc., din Câmpia
Olteniei). Ulterior, s-au plantat păduri de salcâm pe nisipurile din sudul
Olteniei;

► După anul 1962 a început defrișarea majorității perdelelor forestiere de

protecție a câmpului în scopul creșterii suprafeței agricole;
► Între anii 1969-1971 pentru a se crea sistemul de irigații Sadova-Corabia s-au
defrișat peste 9.000 ha de păduri și perdele forestiere de salcâm, o parte din
acestea având rol de fixare a nisipurilor.
► Din cauza acestor defrișări s-au creat dezechilibre în mediul local, reactivându-
se fenomenul de deflație.
► Plantarea perdelelor forestiere de protecție s-a reluat după anul 1970, însă
numai pe nisipurile mobile din sudul Olteniei, pentru protejarea solului și a
culturilor agricole.
► S-a proiectat și executat după anul 1970 rețeaua de perdele forestiere de
protecție Sadova-Bechet, cu o suprafață de 2.300 ha.
► După anul 1989, multe din perdelele forestiere de protecție a solului și a căilor
de comunicație din sudul Olteniei au fost distruse prin tăieri în delict.
► S-a constatat o nouă activitate de spulberare a nisipurilor, din cauza tăierilor
executate de către noii proprietari de terenuri agricole ce dețineau perdele
forestiere de protecţie a solului (câmpului) pe terenurile lor (Legea Fondului
Funciar nr. 18/1991);

► Ulterior, s-a pus problema reintroducerii perdelelor forestiere în România.

► Astfel, în anul 2002 a fost adoptată Legea nr. 289, conform căreia, perdelele
forestiere de protecţie sunt mijloace de apărare împotriva adversităţilor de
natură climatică, de protecţie a solului împotriva eroziunii şi alunecărilor şi de
protecţie a obiectivelor social-economice.
• Perdelele forestiere ajută la fixarea apei din precipitații și reduc evaporarea din
sol. Mai mult, constituie o barieră naturală împotriva vântului care usucă vara
plantele și cresc umiditatea aerului prin propria evapotranspirație.

• Sunt extrem de importante și iarna, când stăvilesc spulberarea zăpezii, care

astfel se depune în strat uniform. În acest mod, e asigurată protejarea de îngheț
a culturilor de toamnă, iar topirea are loc treptat, favorizând înmagazinarea unei
rezerve mai mari de apă în sol.
Sursa: Greenpeace România, 2020
Împădurirea terenurilor aflate în pericol de aridizare este un obiectiv prioritar
pentru România!
În România vorbim momentan despre aridizare, nu despre DEȘERTIFICARE
(aceasta s-ar putea instala în viitor dacă nu se iau măsuri...)!
Sursa: Greenpeace România, 2020
Deșertificarea nu se întâmplă de pe-o zi pe alta, e un proces treptat de
transformare a unor soluri fertile în nisip, cauzat de efectele schimbărilor
climatice (creșterea temperaturilor, scăderea precipitațiilor, vânturi puternice)
și de om (defrișări, agricultură intensivă etc).

Sursa: Greenpeace România, 2020

Mârşani, jud. Dolj – soluri nisipoase
Perdele forestiere de protecție a câmpului şi stabilizarea nisipurilor în Bulgaria
Diferențe...
Dăbuleni, august, 2011
Fragment dintr-o fostă perdea forestieră

Dăbuleni, august, 2011

Dăbuleni, august, 2011
Muzeul nisipurilor – Dăbuleni, cea mai aridă zonă din România
Nisipul a fost păstrat în mod natural doar pe o suprafaţă de 12 ha, ca "martor" a ceea ce a fost aici
în trecut. Nisipul fin, acumulat aici prin spulberare eoliană, are provenienţă atât periglaciară, cât
şi fluviatilă.
Sursa: Vijulie I, prelucrare
după ortofotoplan, 2005.
Distrugerea perdelelor forestiere prin tăieri
Nisip argilos, specific Câmpiei Olteniei
Atenție, nu este nisip tipic deșertic.
 Bibliografie selectivă

Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M., 1974. Relieful României. Editura
Ştiinţifică, Bucureşti.

Posea, G., 1997. Câmpia de Vest a României, Editura Fundației ” România de

Mâine”, București, 429 p.

Posea, Gr., 2002. Geomorfologia României. Relief – tipuri, geneză, evoluţie,

regionare. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.