Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/

Potențialul și activitățile turistice

din Câmpia colinară a Jijiei
Student: Șoimu Dan Petru
Grupa: GT31
Disciplina: Regiuni geografice și turistice din România.
 Așezare geografică și vecini.
 Cunoscută în literatură sub numele de
Depresiunea Jijiei, această subunitate se
situează în nord-estul Podişului
Moldovei între valea Prutului în est şi
nord, limita descrisă a Podişului
Sucevei în vest şi abruptul nordic al
Podişului Bârladului către sud.
 Limite: -Granița față de Rep. Moldova (
N și E ).
 - Podișul sucevei subunit. Culmea
Siretului. (N și N-V)
 Dealurile Ibăneștilor (Darabani,
Dorohoi, Botoșani N-V)
 Podișul Bârladului, un versant
bine evidențiat Coasta Iașilor (S)
 Substratul geologic
 Câmpia Jijiei ocupă partea nord-estică a Platformei Moldoveneşti
formată dintr-un soclu cristalin precambrian peneplenizat, ce se
afunda catre vest – sud-vest sub cuvertura monoclinală de
sedimente ordovician-siluriene, cretacice şi neogene.
 Ultimul ciclu de sedimentare a acoperit suprafaţa denudată a
depozitelor cretacice, iar cuvertura sedimentară este formată, la
partea superioară, din depozite bugloviene, volhiniene şi
basarabiene. Caracteristica principală a acestora este structura
monoclinală diferită de a celor mai adânci şi predominarea
faciesurilor argilo-nisipoase cu intercalaţii de conglomerate, gresii,
nisipuri şi calcare care au condiţionat, în bună măsură, morfologia
şi înfăţişarea de ansamblu a acestei regiuni.
 Relieful
 Altitudinile regiunii sunt cuprinse
între 265 metri și 15 metri, punctul
cel mai înalt fiind în Dealul Copălău
Cozancea iar cel mai mic fiind în
Lunca Prutului în E și SE.
 Altitudinea medie ete de 150 de
metri.
 Altitudinea generală a culmilor este
de 230 de metri în jumătatea nordică,
150-180 în jumătatea sudică.
 Relieful de dealuri şi coline,
precum şi mare parte a văilor
au o orientare conformă cu
structura geologică,
reflectând, în acelaşi timp şi
constituţia petrografică.
Deosebit de evidentă este
predominarea formelor
asimetrice, cu versanţi mai
abrupţi spre nord şi nord-vest
şi cu cline domoale spre sud şi
sud-est, cu procese de
eroziune areolară pe
suprafeţele cu pante
moderate şi alunecări pe cele
cu înclinări mai accentuate.
 Clima

 Poziţia geografică a Cămpiei Moldovei, înfăţişarea generală a reliefului

cu altitudini medii sub 200 m, cu largă deschidere spre est-nord-est şi
cu o ramă înaltă ce o domină cu 200-300 m spre vest şi sud, contribuie
la apariţia unor caracteristici climatice uşor deosebite de ale celorlalte
subunităţi ale Moldovei extracarpatice.
 Climatul temperat continental prezintă nuanţe de excesivitate, iar
interferenţele influenţelor climatice ale Europei Centrale cu cele din
estul continentului sunt marcate de predominarea vanturilor de nord-
vest (24%), de invaziile frecvente de aer continental dinspre est şi
nord-est – secetoase vara, reci şi producătoare de viscole şi înzăpeziri,
iarna-, de caracteristicile regimului termic, de natura precipitaţiilor.
 Temperatura medie anuală este de 8 grade în N și de 9,5 grade la Iași.
 Temperatura medie a lunii ianuarie este de -4 grade în N iar în sud de
– 3 grade.
 Temperatura medie a lunii iulie este de 24,4 grade în N iar în sud de
26,8 grade.
 Din punct de vedere climatic, regiunea moldovenească este
caracterizată de valori de precipitații multianuale între 500 și 670
mm / an.  Valorile medii ale precipitațiilor sunt relativ scăzute,
indicând existența unui climat relativ uscat, dar caracterizate prin
precipitații torențiale puternice care au loc în contextul blocării
circulației atmosferice, pe partea de est a Carpaților Orientali.
 Hidrografie
 Râuri
 -Ape alohtone: Prut (debite mari si constant)
 -Ape autohtone: afluenti ai Prutului -N: Volovat,
Baseu, Jijia (cu afluentii: Sitna, Miletin, Bahlui),
-raurile autohtone au debite foarte mici sun 1 m
cub/s si variabile in timpul anului, in verile secetoare
uneori seaca.
 Lacuri
 Numeroase iazuri, antropice, cel mai mare Sulita
Dracsani (pe raul Sitna), Tataraseni (Baseu), Podul
Iloaiei (Bahluet).
 . Amenajate pentru piscicultura si pentru
regularizarea debitului. -Lacul Stanca Costesti
(Prut), lac de acumulare, de baraj antropic, construit
in colaborare cu fosta URSS. Scop hidroenergetic si
regularizarea debitului.
 -Apele freatice sunt sarace
 Flora
 Câmpia Jijiei aparține aproape
în totalitate zonei de silvostepă,
continuată spre sud-est cu
areale reduse de stepă.
 În partea central-vestică, pe
dealurile Copălău-Cozancea-
Guranda , se individualizează o
prelungire a domeniului
forestier.
 Vegetația pajistilor primare ale
silvostepei este dominată de
asociațiile mezoxerofite de
păiuș şi alte ierburi
xeromezofite şi xerofite.
 Fauna

 Fauna pădurilor este reprezentată de cervidee, porc

mistret, lup, dihor, nevastuică, pisică salbatică, veverită,
diferite specii de rozatoare şi o mare varietate de păsări.
Rețeaua căilor de comunicație

 Totalul de drumuri publice din Câmpia Jijiei este de

5000 de km, dintre care 1339 de km sunt modernizați,
1091 de km au caracteristici usor rutiere, 1742 de km
sunt reprezentați de drumuri pietruite iar 832 de km
sunt reprezentați de drumuri din pământ.
 Specificul umanizării
 Principalele orase care se află pe suprafața
Câmpiei Jijiei sunt: Botoșani și Iași.
 Județul Botoșani dispune de 456,130 de
locuitori iar județul Iași 793,559 de
locuitori.
 Principalele grupuri etnice din județul
Botoșani dar și din județul Iași sunt
reprezentate de: Evrei, Ruși-Lipoveni,
Armeni, Germani, Țigani, Unguri și Greci.
 Județul Botoșani este alcătuit din două
municipii, cinci orașe și 71 de comune.
 Județul Iași este alcătuit din două
municipii,trei orașe și 93 de comune.
 Activitățile economice
 În Câmpia Jijiei resursele de subsol
sunt puține, principala activitate
economică este agricultura,
datorită solurilor fertile.
 Principalele culturi care sunt
prezente in Câmpia Moldovei sunt:
porumb, grâu, secara, orz, livezi,
culturi de viță de vie etc.
 Infrastructura de cazare
 În anul 2019 în județul Iași activau 85 de unități de
cazare dintre care cele mai importante erau: 30
hotelori, 25 pensiuni turistice și 14 pensiuni agro
turistice.
 În anul 2019 în județul Botosani actuvau 19 unități de
cazare dintre care cele mai importante erau hotelurile,
pensiunile urbane si cele rurale.
 Unități de cazare

Pleiada Boutique Hotel situat in Hotelul Internațional situat în Hotel Rapsodia situat
Iași oferă camere de la 320 lei/ Iași oferă camere de la 238 lei/ în Botosani oferă
noapte noapte. camere de la 150 lei/
noapte.
 Turismul

 În Câmpia colinară a Jijiei, pe lângă obiectivele turistice clasice

cum ar fi muzeele, vestigiile arheologice, monumente istorice cu
sau fără caracter religios, întâlnim și rezervații naturale cum ar fi:
 Arinisul de la Horlăcești Acumularea Chirița
 Bucecea – Bălțile Siretului Acumularea Pârcovaci
 Făgetul secular StuhoasaBalta Teiva Visina
 Pădurea Ciornohal Bohotin - Pietrosu
 Pădurea Tudora Cotul Sălăgeni
 Stânca Stefănești Dealul Repedea
Arinisul de la Horlăcești

Bucecea – Bălțile Siretului

Făgetul secular Stuhoasa

Pădurea Tudora
Lacul Chirița

Lacul Pârcovaci
Dealulrepedea
Vămultumesc pentru atentie