Universitatea Transilvania din Brasov

Facultatea de stiinte Economice

Specializarea Economia comertului turismului si serviciilor

Coordonator:
Prof univ Candrea Adina

Student

CUPRINS:
1. Prezentarea general a zonei:

Aezarea geografic

Populaia

Cile de acces

2. Prezentarea potenialului turistic al oraului:

2.1 Resurse naturale:

Forme de relief

Reeaua hidrografic

Clima

Flora i fauna

2.2 Resurse antropice:

Edificii religioase

Edificii culturale

Arta popular

2.3 Principalele trasee turistice

3. Prezentarea bazei tehnico-materiale existente:

3.1 Unitile de cazare
3.2 Unitile de alimentaie
3.3 Modalitile de agrement

1. Prezentarea general a zonei

Municipiul Botoani
Reedin a judeului, municipiul Botoani este aezat n Cmpia Moldovei,
avnd o populaie n jur de 129000 de locuitori.
Localitatea este menionat pentru prima oar n Letopiseul cronicarului
Grigore Ureche n descrierea nvlirii ttarilor din 1439. Dezvoltarea trgului s-a datorat
faptului c acesta s-a aflat la rspntie de drumuri comerciale ce lega Cetatea Alb de
Lvov i mai departe, spre oraele Hauseatice de la Marea Baltic.
Date istorice
1439 prima atestare documentar
1551 Biserica Sf. Gheorghe este ctitorit de doamna Elena, soia domnitorului Petru
Rare
1552 Biserica Adormirea Maicii Domnului, cu acelai ctitor, doamna Elena
1670 apare cea mai veche pecete a trgului pe un document
1759, 28 decembrie este nfiinat cea mai veche coal domneasc
1820 ia fiin Casa obteasc, cu misiunea de a pava drumurile
1825 se organizeaz piaa din centrul oraului care n 1832 va fi iluminat pe timp de
noapte cu lumnri
1832 ia fiin corpul pompierilor i se pun bazele organizrii sanitare
1835 ia fiin coala primar Armean
1831 Boierul I. Mavromati nfiineaz spitalul Sf. Spiridon
1838 ia fiin o trup de teatru, care va alctui nucleul teatrului M. Eminescu,
nfiinat la 21 decembrie 1914
1864 Mihai Eminescu lucreaz ca practicant la tribunalul oraului
1866 se inaugureaz prima tipografie
1868 se nfiineaz Camera de comer i industrie pentru judeele Botoani, Dorohoi i
Suceava
1871 prima grdin public
1887 apare Liceul de fete Carmen Silva

1926 nfiineaz Universitatea Popular Nicolae Iorga

Aezarea geografic

Judetul Botosani, regiunea cuprins ntre Siret si Prut, avnd o suprafata de 4.986
km2 (2,1% din teritoriul tarii) este situat n partea de nord-est a Romniei, nvecinnduse la sud cu judetul Iasi, la vest cu judetul Suceava, la nord cu Ucraina si la est cu
Republica Moldova.
Judetul are 340 de localitati din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 2 orase
(Darabani si Saveni) si 68 de comune cu 336 de sate.
Resedinta judetului este municipiul Botosani i este situat n sudul acestuia. Resedina
de jude se nscrie n istoria noastr naional nu numai cu importante evenimente de
profund semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie
pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale.
Istoria Botosaniului ncepe din vremuri ndepartate. Numele resedintei de judet
"Botosani" este mentionat n documente, pentru prima oara, n anul 1439, vechimea sa
fiind ns mult mai mare. Din trgul Botoaniului au purces nenumrate acte si hrisoave
purtnd peceile unor domnitori ca: Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila
si altii.
Totodata el este cunoscut n ntreaga tara pentru personalitatile nascute aici.

Populaia

Dintre cei 454023 locuitori ai judetului (dupa recensmntul efectuat n anul

2002), 40% locuiesc n mediul urban si 282.322 60% n mediul rural.
Structura etnica, conform ultimului recensamnt, este format din: romni, rromi, rusilipoveni, ucraineni ,evrei, maghiari, germani, greci, polonezi si armeni.

Din totalul populatiei aproximativ 96% apartin cultului ortodox, restul fiind mprit
ntre alte culte.
Dup numrul de locuitori, judeul Botoani se ncadreaz la limita dintre judeele mici
i mijlocii.Astazi, municipiul Botosani, cu 130.000 locuitori este centrul economic,
social si cultural al judetului.

Cile de acces

Transportul n judetul Botosani de bunuri si persoane se face pe calea ferata sau pe

drumuri publice. Lungimea cailor ferate nsumeaza 159 km (1,4 % din reteaua
nationala) si deserveste populatia prin 21 de statii. Reteaua de drumuri publice are o
lungime de 1824 km din care 361 km drumuri nationale si 1463 km drumuri judetene.
Legatura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a
granitei de la Siret si Racovat iar cu Republica Moldova legatura se face prin punctul
vamal Stnca-Costesti.
Accesul spre Botoani dinspre judeele limitrofe se realizeaz conform hrii
prezentate n anexa 1, astfel: legtura cu centrele studeneti Iai i Suceava se face prin
drumul european (DE) 58, iar cu oraele intrajudeene, respectiv Dorohoi, Sveni, se
face prin drumul naional ( DN) 29.
2. Prezentarea potenialului turistic al zonei
Resurse turistice naturale :

relieful

Teritoriul judetului, cuprins n ntregime n zona de dealuri a Moldovei de Nord,

prezinta diferente de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai nalte la vest si n
sectorul nordic al Cmpiei Moldovei si dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii

Podisului Moldovei. Ca altitudini absolute, relieful variaza ntre 587m n zona Dealu
Mare Tudora si 54 m n lunca Prutului.
Relieful este n cea mai mare parte putin proeminent, reprezentnd vai largi,
platforme netede si pante reduse. Predominant deluros, desi nu este prea variat, este un
tarm al frumusetii blnde, ale unei naturi trainice si prietenoase, etalnd o netulburata
armonie

reeaua hidrografic

Reteaua hidrografica a judetului este pusa n evidenta de rurile Prut, Siret si Jijia,
mpreuna cu afluentii lor. Cursurile de apa au o directie nord - vest, sud - est, fiind
formate din Prut la est si Siret la vest, Baseu si Jijia n centru, cu afluientii importanti:
Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce
brazdeaza judetul, determinnd crearea artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru
echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. Iazurile judetului, n
numar de 148, nsumeaza o suprafata de 3.600 ha. n zona Stnca-Costesti a fost
construit un important nod hidrotehnic, realizndu-se una din cele mai mari acumulari
de apa din tara cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha si o
lungime de 70 km. Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti:
Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti;
Mileanca, Havrna;

clima

Teritoriul judetului este supus influentelor climatice continentale ale Europei de

est, fiind caracterizat prin valori ale temperaturii aerului si precipitatiilor specifice
climatului continental excesiv. Clima temperat -continentala, influentata puternic de
masele de aer din estul continentului, se caracterizeaz prin temperatura medie anuala

mai redusa dect n restul tarii ( 8- 9 0 C), cu precipitatii variabile , cu

ierni sarace n zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu
vnturi predominante din nord - vest si sud vest. Media anuala a
temperaturii este n aceasta zona de 8,6 C iar precipitatiile atmosferice au o medie de
508,3 mm.

flora i fauna

Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de

foioase ca fagul si stejarul. n zona de cmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul
precum si plante lemnoase ca plopul si salcia.Fauna este reprezentata de caprioare, lupi,
iepuri de cmp, mistreti, care permit practicarea vnatului sportiv.Din lumea pasarilor
vietuiesc: mierla, sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.Bogat n iazuri si ape curgatoare,
judetul este o sursa de pesti: biban, crap, mreana, somn, etc...
Rezervatii si monumente ale naturii:
Stanca - Stefanesti ( lnga Stefanesti exista o rezervatie geologica si

floristica), 1 ha
pdurea Ciornohol, rezervatie forestiera,77 ha;

pdurea Vorona - rezervatie floristica si faunistica ( 150 ha, lnga

Vorona);

pdurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie ntinsa pe o

suprafata de 117 ha, localizata n regiunea Dealul Mare - Tudora, la o
altitudine de peste 550 m, prezinta specii de arbori de tisa - specie rara
pentru tara noastra ( lemn de esenta foarte tare ). Acest arbore de climat
subarctic este specific taigalei siberiene. rezervatia de tisa este situata
pe un canion, numit canionul Bahluiului care este sapat n calcare si
gresii biogene pe eroziune verticala. Frumusetea acestui loc poate fi
egalata numai de zonele muntoase nalte;
fagetul secular Stuhoasa, com. Suharau, 60 ha;

arinisul de la Horlaceni ( rezervatie forestiera) com Sendriceni, 5 ha;

rezervatia floristica - Turbaria Dersca, 10 ha;

rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha;

pdurea Tudora cu rezervatia de tisa

Resurse turistice antropice :

Edificii religioase

Privit de pe dealurile din mprejurimi, n special de cltorii strini, unul din

aspectele ce surprindea era numrul mare de clopotnie ce se nlau deasupra caselor.
De aceea a fost numit ,,ora al bisericilor,, , mai ales c numrul acestora a ajuns n anul
1891 la 18 (13 ortodoxe, dou armeneti, dou lipoveneti i una catolic). Cele mai
multe dintre bisericile oraului au fost construite i ntreinute cu sprijinul financiar al
breslelor.Cele mai reprezentative biserici din municipiul Botoani sunt:
Biserica "Sf. Nicolae", Popauti - Botosani, ctitorie a domnitorului Stefan cel
Mare si Sfnt din 1496, este cel mai vechi lca de cult din ora. Pictura interioara, de
mare valoare, dateaza din secolul al XV-lea , pastrndu-se partial. Biserica a fost
amplasata ntr -o pozitie strategica determinata de numeroasele navaliri ale dusmanilor
atrasi de bogatiile orasului. Din acest motiv cladirii propriu-zise a manastirii i-au fost
adaugate trainice ziduri si un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetati.
Fatada cladirii este realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita si discuri
ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si heraldice; in prezent,
vechiul zid ce nconjoara manastirea a fost reconstruit pe vechea fundatie, conferindu-i
acestui lacas sfnt maretia de odinioara.
Biserica armeneasca - Botosani (1535).
Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia
domnitorului Petru Rares, dateaza din anul 1551; a fost construit dup modelul bisericii
Popui, n form de cruce cu un turnule la mijloc. Prima clopotni zidit separat de
biseric s-a ruinat, apoi s-a construit alta, lipit de biseric. i aceasta a fost ns ruinat
lsnd loc alteia care exist i astzi. n vechile pomelnice ale bisericii sunt amintite, n

calitate de ctitori, mai multe persoane printe care Ioan Mihai Racovi, Roxana Doamna,
Anastasia Doamna, Catrina Doamna. Biserica cu hramul Sf. Gheorghe este legat de
una dintre peceile oraului care-l reprezint pe Sfntul Gheorghe clare, omornd un
balaur. Acest sfnt este considerat patron i ocrotitor al oraului Botoani. De aceea
Zilele Oraului se in ntotdeauna n preajma srbtorii Sfntului Gheorghe.
Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, avnd pictura
interioara refacuta complet in anii de dupa revolutie. In curtea bisericii troneaza
maiestuos statuia poetului national Mihai Eminescu. De altfel poetul a fost botezat in
aceasta biserica, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet.
Biserica "Sf. Ilie" - Botoani, i are nceputurile in anul 1778 ca biserica a
Breslei Blanarilor, de renume in lumea meteugarilor botoneni. Clopotnia sa, de o
remarcabila valoare, ar merita sa serveasca drept model tuturor acelora care ar dori sa
ridice locasuri noi, dupa parerea marelui carturar Nicolae Iorga.Aceasta este una dintre
cele mai mari i mai ncptoare din ora.A fost finalizat n aproximativ cinci ani de
zile. Clopotnia, construit n 1809, fiind solid, a rmas lipit de noua biseric,
adugndui-se un etaj. n 1878, marele vornic Iordache Ciolac a nzestrat biserica cu o
catapeteasm nou, a zugrvit interiorul i a fcut argintriile.
Biserica Romano - Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul"- Botosani,
construita la mijlocul sec. XIX in maniera neogotica este situata in vecinatatea Liceului
de renume "Augustus Treboniu Laurian". Prima meniune documentar legat de
existena catolicilor n botoani s-a gsit ntr-o veche mitric a parohiei din Horleti, din
care reiese c la 8 decembrie 1781 a avut loc un botez n ,,Butuszan ,,. n aceeai mitric
se gsete meniunea c, n anul 1748, s-a nfiinat parohia catolic din
Botoani.Deoarece printre catolicii botoneni se gseau muli venii din Polonia, un
preot polon, Cajetanus, a ncercat, la nceputul secolului al XIX-lea s construiasc o
biseric, dar fr rezultat. Dintr-o scrisoare rmas de la episcopul Paul Sardi, din Iai,
reiese c n acel an biserica era n construcie.Dup anul 1872 s-a mrit prin ridicarea a
dou nave laterale i adaptarea ei la stilul gotic datorit creterii populaiei de religie
catolic.

Biserica Lipoveneasca - Botosani, actuala cladire a bisericii a fost naltata

pe locul unei vechi capele din lemn in anul 1853. Poseda frumoase icoane de sorginte
ruseasca, un fond de carte veche religioasa (scris n limba slavona) si odoare lucrate cu
rafinament artistic. Pe lnga aceasta biserica functioneaza o scoala unde copii de etnie
lipoveneasca nvata religia si limba rusa.
Mnstirea Agafton, comuna Curteti a fost ntemeiat de sihastrul Agafton,
care a dat i numele aezmntului. Aici a fost stareOlimpiada, una dintre mtuile lui
Mihai Eminescu.
Mnstirea Vorona, comuna Vorona, construit n secolul XVII, cuprinde i un
muzeu cu obiecte de cult i cu valoare de patrimoniu. In aceast mnstire s-a clugrit
actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne. Manastirea Vorona (manastirea de
calugarite), este cea mai importanta manastire din judet si se afla la 15 km sud - est de
Botosani. nceputurile manastirii dateaza din jurul anului 1600, cnd, ctiva calugari
veniti din Rusia, construiesc aici o mica biserica din lemn. n anul 1835 arhimandritul
Rafail a construit pe locul acesteia o biserica din zid cu hramul "Nasterea Maicii
Domnului". Aici mai exista nca doua biserici, o biblioteca cu fond de carte religios
datnd din secolul XVII-XIX si spatii de cazare pentru pelerini. Complexul manastiresc
este situat la marginea unui frumos codru cu suprafata de 150 ha. La 3 Km sud-est de
manastirea Vorona in mijlocul unei paduri de stejari, fagi, ulmi si frasini se afla schitul
de calugari Sihastria Voronei. Biserica schitului a fost construita intre anii 1830 - 1868
sub ndrumarea staretului Rafail. Biserica de aici cu haramul " Buna vestire" are o
frumoasa pictura originala, iar catapeteasma reprezinta o valoroasa opera de arta.
Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume, construita in timpul domniei
lui Petru Rares de catre vistiernicul Matias Cosulvei (1532), mai pastreaza fresce
originale de mare valoare (pictura murala) realizate intre anii 1537 - 1681.

Edificii culturale

Botosaniul a fost si ramne un centru al culturii romnesti. Viata culturala a

judetului este puternic marcata de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste
meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 - 1940) si Stefan Luchian (n. Stefanesti 1868 1916) precum si de impresionanta galerie de personalitati creatoare ce sporeste
prestigiul culturii romnesti n multe domenii.
Teatrul a avut la Botosani o soarta privilegiata. Primul spectacol a fost oferit de
trupa lui Costache Caragiale n octombrie 1838. n acea vreme Botosaniul era unicul
oras din cele 3 tari romnesti n care se vorbea romneste pe scena. n 1857 - 1858
teatrul are deja o trupa proprie. Asazi, Teatrul "Mihai Eminescu", nfiintat n 1914, are o
influenta benefica asupra vietii oricarui botosanean.
Viata culturala se desfasoara si n cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond
de carte de 380.000 de volume.
Casa memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti, (la 8 km de Botosani), casa in
care s-a nascut luceafarul poeziei romnesti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889),
care a dat culturii romnesti si universale o opera de mare valoare artistica.
Casa memoriala "George Enescu" din Liveni, casa natala a marelui compozitor,
dirijor, pianist si violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai copilariei
sale, oferind vizitatorilor posibilitatea ntlnirii cu primele sale jucarii, desene, creatii
muzicale, cu cartile si manualele anilor copilariei si a primelor sale studii, alaturi de
pianina celor dinti compozitii. Totodata, fotografii si manuscrise ntregesc imaginea
timpului petrecut de George Enescu la Liveni, n satul natal.
Casa memoriala "Nicolae Iorga" - Botosani, organizata n una din casele in
care s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua ncaperi ale casei sunt
afectate unei expozitii foto - documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse

primele editii ale operei lui Nicolae Iorga. In alta camera este adapostita o biblioteca
istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata in ultimii ani. Salonul familiei reda un
interior datnd din ultimele decenii ale secoluluii trecut.
Muzeul memorial "Octav Onicescu" - Botosani, nfiintat n octombrie 1995,
adaposteste piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filosofului Octav
Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca
personala, fotografii de familie, decoratii, rednd imaginea unor ncaperi intime
matematicianului;
Muzeul judetean (Sectia de etnografie) - Botosani, cladirea este un valoros
monument de arhitectura datnd de la sfrsitul secolului al XVIII si reprezentnd casa
lui Manolache Iorga, strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat si deschis
publicului din anul 1989, muzeul valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei
rurale a Botosanilor: principalele ocupatii(agricultura, cresterea animalelor, vnatoarea,
pescuitul, albinaritul), mestesugurile traditionale ( torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul),
costumul popular, datinile si obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinta
readuce in prezent ideea de viata traditionala, prin mobilier, obiecte de uz casnic si prin
locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouale ncondeiate, covoarele
traditionale, mastile populare sunt bine reprezentate in acest muzeu.
Muzeul judetean (Sectia de istorie si arheologie) - Botosani, monument istoric
a carui cladire dateaza din anul 1913 prezinta n cele 17 sali de expozitie, dispuse la
parter si etaj, cele mai semnificative momente ale evolutiei zonei Botosanilor din
preistorie pna n contemporaneitate. Vizitatorul este invitat sa descopere vestigii ale
civilizatiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului si fierului. Sunt
expuse unelte si arme din piatra slefuita si os, ceramica pictata, figurine antropomorfe si
zoomorfe, peceti ce au apartinut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoaba, etc.
Retine atentia, n mod deosebit, cel mai vechi adapost omenesc din Europa de S-E,
descoperit la Ripiceni si reconstituit partial.

Galeriile de arta "Stefan Luchian" - Botosani, reprezinta Sectia de Arta a

Muzeului Judetean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botosanean, patrimoniu ce
cuprinde lucrarile artistilor plastici Stefan Luchian, Octav Bancila, precum si a numerosi
artisti plastici contemporani, lucrarile unor renumiti graficieni printre care ale Ligiei
Macovei, cea mai buna ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate
de Iulia Onila si Dan Covataru sau tapiteriile create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja,
si Ileana Balota;
Teatrul de Stat "Mihai Eminescu" - Botosani; cladirea a fost inaugurata in anul
1914, distrusa partial in timpul bombardamentelor din anul 1944 si refacuta ulterior in
1958 si anii 90. Aici activeaza o talentata echipa de actori a caror evolutie remarcabila a
fost ncununata in anul 2001 cu Marele Premiu al Festivalului International de Teatru de
la Piatra Neamt. Sala mare a teatrului gazduieste numeroase alte activitati culturale din
care cele mai importante sunt concertele simfonice sustinute de catre filarmonica de Stat
din Botosani.
Teatrul de Papusi "Vasilache" - Botosani, trupa de actori papusari botosaneni,
deosebit de apreciata att in tara ct si in strainatate (laureata a Festivalului International
de Papusi de la Silistra - Bulgaria in luna iunie 2001) a adoptat o maniera originala de
prezentare a spectacolelor in cadrul manifestarilor publice organizate tot mai des la
Botosani. Reprezentatiile actorilor papusari botosaneni reprezinta o ncntare pentru cei
mai devotati spectatori: copiii. Odata la doi ani se organizeaza Gala Internationala a
Recitalurilor Papuseresti, care prilejuieste ntlnirea la Botosani a celor mai prestigioase
colective de actori papusari att din tara cat si din strainatate;
Filarmonica de Stat - Botosani, cladirea filarmonicii denumita si vila
Ventura a fost construita la sfrsitul secolului XIX in stil neoclasic. Activitatea
Filarmonicii de Stat Botosani este recunoscuta si n afara judetului, artistii fiind invitati
in mod permanent sa participe la diferite spectacole in tara si strainatate. Filarmonica
botosaneana este principalul organizator al manifestarilor omagiale dedicate lui George
Enescu, manifestari care se bucura in fiecare an de prezenta unor personalitati din lumea
artei si culturii romnesti;

Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" - Botosani, institutie ce numara mai multe

decenii de activitate, are in repertoriul sau o multitudine de cntece populare
moldovenesti, romante, etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de
prezenta unor artiste remarcabile cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela
Condurache samd. Artistii ansamblului sunt recunoscuti pe plan national si international
prin numeroasele premii cstigate;
Inspectoratul pentru Cultura - Botosani, este o institutie care pe plan local sia asumat sarcini deosebite legate de manifestarile omagiale dedicate personalitatilor
botosanene (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu s.a.) precum si in derularea de proiecte
si programe cu caracter cultural artistic: Festivalul Usturoiului - Copalau, Festivalul
folcloric al Cntului moldovenesc "Satule mndra gradina", Festivalul national de
muzica folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul folcloric "Serbarile padurii" de la
Voronet, etc
Biblioteca Judeteana " Mihai Eminescu" - Botosani, cladirea bibliotecii,
cunoscuta si sub numele de "Casa Moscovici", este o adevarata bijuterie arhitectonica,
construita la sfrsitul secolului al XIX-lea, mbinnd ntr-o sinteza armonioasa elemente
ale arhitecturii franceze cu cele germane. Biblioteca detine un valoros fond de carte cu
peste 380.000 volume.
Centrul Vechi - Botosani, este partea cea mai veche a orasului din punct de
vedere arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala
datnd din secolele XVII - XVIII. Cladirile sunt dispuse sub forma de L, iar fatadele
spre strada au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana,
prelucrate creator in forme traditionale, specifice acestui tip de constructii. Curtile
interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de trgoveti, cu galerii din stlpi de lemn,
balcoane din fier forjat si geamlcuri sustinute de console de lemn profilate.
In Botosani exista numeroase alte constructii cu valoare arhitectonica
deosebita, printre care mentionam: Casa Antipa, sfrsitul sec XIX; Casa Bolfosu,

nceputul sec. XIX; Casa Silion, dateaza din jurul anului 1900, Cladirea Primariei
construita la sfrsitul secolului XVIII in stil eclectic de influenta germana

Arta popular

Meleagurile botonene au fost intens locuite din zorile neoliticului pn astzi

de oameni harnici ce au creat i pstrat valori etnografice deosebite i distincte de zonele
limitrofe n domeniul arhitecturii populare, a portului, esturilor, ceramicii, n recuzita
original folosit n desfurarea unor obiceiuri sau ndeletniciri gospodreti.
Portul popular este caracterizat prin simplitate i elegan.
Meteuguri tradiionale singurele care s-au pstrat sunt esutul i olritul. Piesele
esute sunt n special scoarele i licerele.
Olritul se mai practic n spiritul tradiiilor, n localitile Ctmrti Deal i
Mihileni. Lucrrile de ceramic folosesc un material grafitat, culorile utilizate fiind
galben, verde, brun, cu decoraiuni.
Obiceiul ncondeierii oulelor se mai pstreaz n localitatea Rogojeti.
Cele mai pstrate obiceiuri sunt cele ale obiceiurilor de iarn, colindele, uratul, jocurile
de ciui, uri, mtile. Cea mai renumit zon folcloric sunt comunele Tudora i
Vorona. n Vorona exist cel mai renumit creator de mti populare Gheorghe ugui.

Obiective turistice din Municipiul Botosani

Parcul Mihai Eminescu Botosani , fosta gradina publica Varnav amenajata in 1869,
pastreaza cativa arbori contemporani cu Mihai Eminescu care in ultima parte a vietii sale
si-a purtat pasii pe aleile largi, trasate printre palcurile de arbori de diverse specii. Parcul
pastreaza lacul artificial pe care odinioara se puteau face plimbari cu barca, iar in
chioscul din mijlocul parcului de sarbatori, canta fanfara militara. Aici a fost amplasat in
1932 bustul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul Ion Georgescu, monument ce
fusese amplasat in 1890 in fata scolii Marchian
Casa memoriala Nicolae Iorga - Botosani , organizata in una din casele copilariei, in care
s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Este si un spatiu expozitional de
exceptie ce cuprinde marturii ale vietii si activitatii sale, o biblioteca ce contine cateva
sute din operele istorice, literare si memorialistice semnate Nicolae Iorga

Muzeul Memorial Octav Onicescu Botosani , infiintat la 8 octombrie 1995, adaposteste

piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filozofului Octav Onicescu, fiind
expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala,
fotografii de familie, decoratii
Muzeul Judetean - Botosani , monument istoric, a carui cladire dateaza din 1913, avand
destinatia initiala de prefectura a judetului Botosani. Din 1977 este organizat ca muzeu de
istorie, reprezentand o oglinda a evolutiei istorice a meleagurilor judetului Botosani
Muzeul Judetean (Sectia Etnografie)- Botosani , cladirea este un valoros monument de
arhitectura datand de la sfarsitul sec. XVIII si reprezentand casa lui Manolache Iorga,
strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga
Teatrul de Stat Mihai Eminescu Botosani, cladirea a fost inaugurata in 1914, distrusa apoi
in timpul bombardamentelor din 1944 si refacuta ulterior in 1958 si in anii "90
Filarmonica de Stat - Botosani , cladirea filarmonicii, Vila Ventura a fost construita la
sfarsitul sec. XIX in stil neoclasic
Biblioteca Judeteana Mihai Eminescu Botosani , cladirea bibliotecii, renumita Casa
Moscovici , este o adevarata bijuterie arhitectonica, construita la sfarsitul secolului XIX,
imbinand intr-o sinteza armonioasa elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane.
Fondul de carte este de aproximativ 380.000 volume
Casa Antipa - Botosani , cladire construita in stil eclectic de inspiratie franceza la sfarsitul
sec. XIX. Aici s-au nascut marele biolog Grigore Antipa si fratele sau, naturalistul
Nicolae Leon
Cladirea Primariei - Botosani , edificiu construit la sfarsitul sec. XVIII in stil eclectic de
influenta germana. Este restaurata intre 1906-1914, iar la mijlocul sec. XVIII, cladirea
devine sediul Tribunalului unde Mihai Eminescu a lucrat in calitate de copist in perioada
octombrie 1864-martie 1865
Casa Silion - Botosani, dateaza din jurul anului 1900, si imbina armonios mai multe
stiluri arhitectonice (eclectic francez, art-nouveau). Este plasata in mijlocul unei gradini
cu fantana, iar intrarea principala este incadrata de statui.
Centrul Vechi - Botosani , este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere
arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datand din
sec. XVII-XVIII.
Biserica Sf. Nicolae , Popauti - Botosani , ctitorie a lui Stefan cel Mare si Sfant dateaza
din 1496 s i are picturile interioare de mare valoare si de un caracter original. A fost
amplasata intr-o pozitie strategica determinata de iminentele navaliri ale dusmanilor
atrasi de bogatiile targului Botosanilor. Din acest motiv, cladirii propriu-zise a manastirii
i-au fost adaugate trainice ziduri si un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile

cetati. Fatada cladirii este realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita si discuri
ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si heraldice, iar pictura
interioara dateaza din secolul XV.
Biserica Sf. Gheorghe Domneasca - Botosani , inaltata de Doamna Elena Rares, dateaza
din 1551si resimt influentele ctitoriei lui Stefan Voievod
Biserica Uspenia - Botosani , ctitorie a Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares,
dateaza din 1552, si este detinatoare de valori de autentic tezaur , valori de pictur a ,
sculptur a , carte veche
Biserica Sf. Ilie - Botosani , isi are inceputurile in 1778, ca biserica a Breslei Blanarilor,
de renume in lumea mestesugarilor botosaneni
Biserica Armeano-gregoriana Sf. Treime - Botosani , ridicata in sec. XVI, impresioneaza
prin valorile arhitecturale, de sculptura si carte veche religioasa specific armenesti. A fost
recladita in 1795 si renovata in 1832.
Biserica Romano Catolica Nasterea Sf. Ioan Botezatorul - Botosani, construita la mijlocul
sec. XIX in maniera neogotica, innobileaza in chip fericit peisajul citadin botosanean.
Biserica Lipoveneasca - Botosani , actuala cladire a bisericii s-a inaltat pe o veche capela
de lemn in anul 1853. Autentic centru de religie si cultura, pe langa biserica fiinteaza o
scoala a etnicilor lipoveni. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, carti vechi si
odoare lucrate cu rafinament artistic.

3. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii turistice

Municipiul Botoani dispune de o important baz de cazare i servire care se
adreseaz att locuitorilor ct i turitilor.

Uniti de cazare
Cazarea turitilor se poate face n cele mai bune condiii n hoteluri dotate
corespunztor, cu personal de serviciu calificat, asigurndu-se toate serviciile de baz i
auxiliare. Cele mai reprezentative hoteluri sunt :

Hotel MARIA 4 *

Acum, ca vremurile s-au tot schimbat, aici, la Botosani, Complexul Hotelier

Maria, din strada Unirii nr. 12, vine n ntmpinarea turistilor, aflatori n municipiul si
judetul Botosani, de pe alte coordonate, cu alte rigori, satisfacndu-le pretentii noi,
superioare. Complexul Hotelier Maria si trage obrsia din fosta U.C.A. (Unitate de
Cazare si Alimentatie) a trecutului P.C.R., unitate datnd din anul 1970. Ulterior, n anul
2003, vechii cladiri i s-a adaugat un corp nou, devenind, astfel, Complexul Hotelier
Maria.
Distingem, daca ne referim la capacitatea hoteliera, 47 de camere, din care 22 de
camere si 2 apartamente, n regim de 2 stele si 22 de camere matrimoniale si un
apartament, n regim de 4 stele, acestea din urma arondate spatiului nou. Fara ndoiala,
turistii au, din acest punct de vedere, tot confortul, bucurndu-se de cele mai optime
conditii de odihna, de un ambiant select. Totodata, li se circumscriu celor doua spatii de
cazare 350 locuri la mese n saloane si 436 locuri n spatii deschise (terasa, gradina de
vara, club-bazin).
Bunaoara, la gradina de vara, rustic amenajata, aducnd cu un veritabil muzeu
etnografic n aer liber, la vremea mustului, calatorul, dar si localnicul se pot nfrupta cu
o ulcica de must, cu mititei, frigarui, crnaciori apetisanti, dupa plac, fiecare tradnd o
reteta aparte, purtnd amprenta veche, nu alta dect cea stiuta de patronul - manager
Liviu Manole, de la Domnia Sa de-acasa, de la Rediu, comuna Radauti Prut, de unde se
trage, de la parintii si bunicii sai.
Se vede treaba, traditia bucatariei romnesti este pe mini bune, pricepute. Fara
discutie, clientul are de unde alege! Exista, din belsug, o bogata lista de meniu sarmalute moldovenesti la ulcele, ciorbe de tot soiul - de pui, de burta, de potroace,
sarbusca, nacreala si multe altele, dupa pofta, satisfacnd toate gusturile si exigentele,
fiind adevarate delicii gastronomice. De precizat faptul - remarcabil - ca toate
preparatele au calitate proaspata, provenind din ferma proprie a managerului Liviu
Manole.

Cum, de regula, o masa gustoasa presupune un vin bun, o tuica pe masura, este de unde!
De ce n-am exemplifica, tot ca o specialitate a casei, tuica moldoveneasca, avnd, n
spate o rara si veche reteta romneasca.

Hotel BELVEDERE 3* unitate care atrage privirile prin prestana

construciei i a personalului. Asigur cazarea turitilor , precum i servirea mesei

dispunnd de restaurant, teras cu un numr considerabil de locuri.
Hotel RAPSODIA 2*

Complexul hotelier Rapsodia este amplasat n centrul civic al Municipiului

Botoani, n imediata vecintate a Teatrului Mihai Eminescu, Prefecturii judeului i
Primriei Municipiului Botoani. Una dintre cele mai cunoscute i mai importante
uniti de cazare pune la dispoziia clienilor 25 camere single, 132 camere duble, i 4
camere triple, un restaurant, bar, saun i salon de nfrumuseare toate cu dotare
corespunztoare ultimelor reglementri n domeniu.
Hotel TEX-CLUB 4*

Complexul hotelier TEX CLUB asigur cele mai bune servicii dispunnd de o
baz material foarte bun, respectiv :11 camere single, 5 camere duble, 1 suit, salon
restaurant 85 locuri, teras de var 40 locuri, sal multifuncional cu retroproiector, sal
pentru dineuri de afaceri i mese festive, parcare proprie pzit, casino, buctrie
romneasc i internaional.

Hotel UNIREA 2*

Cazarea turitilor este asigurat de cele 14 camere simple, 8 camere duble i 2

apartamente.

Hotel RARE 1*

Pune la dispoziia clienilor 8 camere simple, 10 camere duble, 5 triple i 1

apartament.

Pe lng unitile de cazare din localitatea Botoani, turitii se pot bucura i de

frumuseea mprejurimilor, linitite i odihnitoare, avnd posibilitatea s se cazeze la
una dintre unitile prezentate n continuare :

Complexul turistic ,,CODRII DE ARAM,, i ,,LUCEAFRUL,,

Situat n satul Agafton, comuna Curteti, cu o capacitate de cazare 1162 locuri

este unul dintre cele mai solicitate uniti de cazare pentru elevi.

Pensiunea agroturistic Floare albastr, 3 margarete

Funcioneaz lng Memorialul M. Eminescu, cu 36 locuri cazare, n

localitatea Ipoteti, comuna M. Eminescu.
Pensiunea agroturistic tefania, Ipoteti, 2 margarete, dispune de 1

camer single, 2 duble

Pensiunea agroturistic Onofrei, Ipoteti, 2 margarete, 2 camere duble

Pensiunea agroturistic Simion, 2 margarete, Vorona, 4 camere duble

Motel Stejarul, sat Baisa, comuna M. Eminescu - 8 km de Botoani,

cazare, restaurant, teras, parcare proprie.

Cabana REDIU situat n mijlocul pdurii la 5 km de Botoani, punnd la

dispoziia clienilor restaurant cu teras.

Uniti de alimentaie

Pe lng unitile de alimentaie din cadrul complexelor prezentate mai sus, n

Botoani exist o diversitate foarte mare de uniti de alimentaie public care asigur

condiii optime de servire a mesei. Asigurarea celor mai bune servicii este un criteriu de
baz n ceea ce privete angajarea personalului. De aceea exist o colaborare
permanent ntre agenii economici i unitile colare care pregtesc elevii n domeniul
alimentaie public i turism. Colaborarea se concretizeaz n efectuarea practicii
colare de ctre elevi la agenii economici, ocazie cu care managerii pot testa, pregti,
orienta viitorii angajai. In continuare putem enumera cele mai reprezentative uniti de
alimentaie :

Restaurant REGAL 5* cu o capacitate a salonului de servire de 100

locuri, pune la dispoziia clienilor meniu clasic i internaional.

Restaurant LA DERNER-ADRIANA 4* asigur 150 locuri n dou saloane,

70 locuri la terasa de var, meniu tradiional i internaional.

Restaurant ROMARGA unitate cu renume dup anii 1990, cutat n

special de tineret sau de persoane care se simt bine ntr-o atmosfer

tinereasc, relaxant, cu mobilier modern, specific acestei perioade. Se
afl n partea central a oraului, n zona pieei mari, alturi de bncile
reprezentative din ora, de magazine mari care comercializeaz mrfuri
electrocasnice, telefonie mobil, etc. Foarte solicitate n aceast unitate
sunt produsele de cofetrie- patiserie realizate n laboratorul de cofetrie
NUFRUL condus de aceeai echip de manageri. Aceast secie de
producie este una dintre cele mai cunoscute din localitate. Produsele
obinute sunt comercializate att prin punctul de desfacere propriu ct i
prin alte uniti din Botoani, Suceava, Sveni.
Restaurant MIORIA 3* care are dou saloane de servire dintre care unul

construit n decursul acestui an, un bar, o teras.Este situat n

apropierea centrului vechi.
Restaurant CASA ROMNEASC o unitate cu specific din localitate,

situat n apropierea grii.

Restaurant BOTOANI 3* reprezentativ prin denumire, situat n

centrul vechi al oraului, are la parterul cldirii barul, iar la etaj salonul de
servire, renovat foarte de curnd.

Restaurant PARC 3* cunoscut de clieni sub denumirea DALAS s-a

adaptat cerinelor pieei transformnd o parte a slii de servire n club
pentru tineret dotndu-l cu mobilier corespunztor acestui tip de unitate.
Clienii fideli ai acestei uniti sunt n special tinerii.

Cofetria RIDA unitate care comercializeaz produse de cofetriepatiserie obinute n seciile proprii de producie. Aceste produse sunt

foarte diverse ca sortiment, foarte atrgtoare prin aspect, gust, calitate.

Modaliti de agrement
Complexul memorial Mihai Eminescu Ipoteti
n 1936 a fost refcut vechea cas a Eminovicilor, czut n ruin. Ea a suferit
mai multe restaurri de-a lungul timpului, ultima i cea mai important ntre anii19771979, cnd a fost reamplasat pe vechile fundaii i refcut n stilul acesteia. n interior
sunt reconstituite n spiritul timpului biroul cminarului Gheorghe Eminovici, tatl
poetului, camera celor dou surori Aglae i Harieta, salonul i fastuosul hol, sunt expuse
obiecte originale i documente care evoc anii n care familia poetului a locuit.
Complexul mai cuprinde:
- bisericua familiei (lng aceasta se afl mormintele prinilor Raluca i Gheorghe
Eminovici)
-biserica comemorativ Sf. Arhangheli Mihail i Gavriil; pe perete, la intrare este
portretul poetului
- Biblioteca Naional de poezie, care conine 1700 de exponate, dotat cu sal de
lectur i amfiteatru n aer liber de circa 400 de locuri
- Muzeul memorial Mihai Eminescu cu exponate din viaa i opera poetului
- Pensiune turistica de cazare de 36 de locuri
Casa Papadopol care a aparinut ultimilor proprietari ai moiei Eminovicetilor,
adpostete n prezent Muzeul etnografic al complexului

Casa memorial George Enescu, sat Liveni

Inaugurat n 1956. n casa nu prea mare, cu pridvor i patru ncperi separate de o
tind este reconstituit cu grij ambiana anilor copilriei marelui muzician.
Sunt expuse obiecte ale familiei, fotogafii,manuscrise, partituri muzicale etc. Vizitarea
casei din Liveni prilejuiete vizitatorului ocazia nelegerii mai bune a muzicii lui
Enescu, a spiritului acestuia, a caracterului profund naional al operei celui ce a creat
nemuritoarea Rapsodie romn,,
Evenimente ale oraului Botoani atracie pentru turiti
14-15 ianuarie Zilele Mihai Eminescu Botoani. Se decerneaz Premiul naional de
poezie Mihai Eminescu
27 februarie-1 martie Mrior dorohoian, Dorohoi
20-23 aprilie Zilele municipiuluiBotoani. Se srbtorete patronul spiritual al
Botoaniului Sfntul Gheorghe, cu hramul bisericii cu acelai nume
22-23 mai Festivalul folcloric Satule mndr grdin, Bucecea
24-26 mai Motenire din btrni, cntecul i dansul pentru elevi
14-15 iunie Festivalul naional de muzic folk pe versuri de M. Eminescu,Ipoteti
14-15 iunie Porni Luceafrul, Ipoteti, Vorona, Botoani, omagierea poetului M.
Eminescu
23 iunie Festivalul judeean al fanfarelor, Botoani
29 iunie Festivalul folcloric Holda de aur, Tudora
29 iunie Festivalul usturoiului, Coplu
15 august Festivalul folcloric Hora de la Flmnzi, Flmnzi

4 Valorificarea potenialului turistic al zonei Botoani

Pentru a valorifica n mod eficient potenialul turistic de care dispune zona
Botoani este necesar realizarea unei analize minuioase a modului de valorificare a
resurselor existente, pentru a sesiza eventualele oportuniti i ameninri, de care
trebuie s inem cont n elaborarea politicilor de marketing.

In vederea stabilirii obiectivelor ce urmeaz a fi atinse i strategiile de urmat pentru

valorificarea eficient a potenialului turistic al acestei zone se efectueaz analiza
SWOT (auditul intern) sau analiza PEST (auditul extern). Rezultatul acestor analize se
va reflecta n transformarea ameninrilor n oportuniti prin utilizarea eficient a
resurselor de care dispune.
Evidenierea punctelor tari
Ca puncte forte putem meniona urmtoarele aspecte :
1.

Potenialul turistic antropic diversificat i anume :

multitudinea edificiilor religioase cu puternic amprent a trecutului istoric

multitudinea edificiilor de cultur care reliefeaz viaa personalitilor

botonene
2. Potenialul turistic natural deosebit : diversitatea pe care o au elementele

cadrului fizico-geografic din regiunea n care se afl municipiul Botoani imprim

peisajului de aici unele trsturi de o deosebit importan turistic. Aa este, de
exemplu, variaia mare pe o distan relativ mic, a nlimii reliefului, a covorului
vegetal i a prezenei luciului argintiu al undei iazurilor din apropiere. Mai mult dect
att, existena n apropiere, spre vest, a unor puncte bune de belvedere, constituie pentru
turitii sosii n acest vechi i important centru urban un prilej de a admira, de acolo de
sus, att diversitatea privelitilor din jur, ct i ntreaga desfurare a municipiului
Botoani cu tot ce area vechi i nou n structura sa.
3. Posibilitatea practicrii turismului itinerant. De exemplu, se pot avea n
vedere urmtoarele itinerare turistice n jude :
-

Turul municipiului Botoani : Centrul vechi // Biserica Uspenia ,,

Adormirea Maicii Domnului,, // Casa Ciomac- Cantemir // Biserica ,, Sf. Gheorghe,, //

Biserica Armeano-Gregorian ,, Adormirea Maicii Domnului,, // Casa Sofian // Casa

Memorial ,, Nicolae Iorga // Muzeul de istorie al judeului Botoani // Muzeul de

etnografie // Parcul Mihai Eminescu // Mnstirea Popui
-

Botoani-Dorohoi-Darabani-Mitoc-Sveni-Botoani: Mnstirea

Agafton // Cetile traco-getice de la Stnceti // Memorialul Ipoteti // Bucecea- Blile

Siretului // Biserica de lemn,, Adormirea Maicii Domnului,, Brieti // Muzeul de
tiine ale Naturii Dorohoi // Muzeul George Enescu Dorohoi // Biserica de lemn
Vrgolici Dorohoi // Expoziia cu vnzare de sticlrie i porelan Glass Porcelain
Manufactuires Debelly din Dorohoi // Expoziia cu vnzare de ceramic MaximPrimitive Art Collection din Dorohoi // Casa Memorial G. Enescu Liveni // Cetatea
Breznea Dersca // Biserica de lemn ,, Adormirea Maicii Domnului,, Hilieu Crisan //
Fgetul secular de la Stuhoasa Suharu // Biserica Sf. Nicolae Darabani // Conacul
Ion Pillat din Miorcani // Aezarea paleolitic de la Mitoc- Malu Galben // Muzeul
de Arheologie i Colecia Ciuca Sveni
-

Botoani-Corni- Vorona- Coula - tefneti Botoani: Cetatea de la

Corni // Biserica de lemnSchimbarea la fa Oreni Schit // Mnstirea Vorona i

Sihstria Voronei // Pdurea Tudora // Mnstirea Coula // Biserica Cuvioasa
Paraschiva tefneti // Expoziia de art contemporan tefan Luchian tefneti //
Nodul hidrotehnic Stnca-Costeti
-

Botoani-Ipoteti-Pdurea Baisa-Agafton-Stnceti-Botoani
Botoani poate fi i punct de plecare n excursii interjudeene de o zi, n
Suceava, Neam i Iai.
4. Posibilitatea practicrii vnatului i pescuitului sportiv este favorizat de
bogia faunei i condiiile prielnice dezvoltrii acesteia.

5. Tradiii i obiceiuri specifice zonei, caracteristice fiecrui anotimp constituie

pentru orice persoan un interes deosebit.

6. Existena unui numr mare de locuri de cazare prin diversitatea unitilor de

profil de toate categoriile, pentru persoane cu venituri modeste sau mai mari.
7. Oferta gastronomic foarte variat, cu meniuri bogate, de la preparate
culinare tradiionale pn la specialiti din toate zonele geografice ale rii, chiar ale
lumii, care s satisfac toate gusturile.
Ca puncte slabe ne putem opri la urmtoarele aspecte :

Baza tehnico-material se adreseaz n special turitilor de week-end i

oamenilor de afaceri, celor aflai n tranzit i nu este adaptat tuturor categoriilor de

turiti

Lipsa mijloacelor informaionale : reviste de specialitate, pliante, brouri,

fluturai care s asigure promovarea corespunztoare a potenialului turistic local

Insuficiena materialelor promoionale i a unor programe de marketing

corespunztoare, n cadrul ntreprinderilor de turism din zon n vederea promovrii

itinerariilor de agrement, includerea n itinerarii cu zone turistice cunoscute nvecinate

Modernizarea insuficient a patrimoniului specific turistic (lipsa bazelor

sportive moderne, insuficienta abordare a aspectelor legate de agrement, ci de acces,

etc)

Judeul Botoani este captul de linie pentru orice cale de acces folosit, de

aceea nu poate atrage turitii n mod direct, ci doar printr-o politic de promovare foarte
eficient.

Tinerii care se pregtesc n domeniul turismului rmn, de obicei n centrele

studeneti, pentru a se perfeciona n vederea obinerii unei burse de studii n strintate

i pentru a cpta experien, accept diverse locuri de munc n domeniu sub nivelul
lor de pregtire.

Nivelul de trai modest al majoritii locuitorilor din Botoani influeneaz

negativ dezvolatrea turismului , produsul turistic al zonei se sdreseaz turitilor de mas,

mai puin celor cu venituri ridicate, turitilor de lux.

Lipsa resurselor naturale cu valoare terapeutic nu permite practicarea

turismului balneo-climateric.
Oportunitile zonei turistice Botoani

Modernizarea unitilor din domeniul turismului i interesul pentru

asigurarea serviciilor doar de ctre personal calificat

Atitudinea favorabil a administraiei locale fa de investiiile n turism,

pentru cunoaterea istoriei, culturii care are rdcini adnci n zona Botoaniului

Tradiiile i obiceiurile specific moldoveneti pot constitui un element de

atracie pentru turitii internaionali

Atragerea tinerilor absolveni n domeniul turismului pentru exploatarea

zonei turistice

Colaborarea agenilor economici cu unitile colare care pregtesc elevii

pentru meseriile din domeniul Turism i alimentaie n vederea recrutrii de personal

calificat
-

Dorina oamenilor de a se retrage n mijlocul naturii mirifice

Ameninri

Preferinele turitilor romni pentru petrecerea vacanelor n strintate

Existena unui numr foarte restrns de structuri de primire turistic, de

categorie superioar sau de lux

Resurse financiare limitate alocate modernizrii structurilor de primire

turistic existente n aceast zon, care s satisfac cerinele clienilor cu
pretenii deosebite

Inexistena unor materiale promoionale adecvate adresate punctual

fiecrui segment de pia vizat, iar n cazul ofertei internaionale,

populaiei fiecrei ri, pe piaa creia se dorete penetrarea, n funie de
particularitile acesteia
Rezulatul acestor analize se concretizeaz n ideea c potenialul turistic al zonei
este dezvoltat , iar pentru valorificarea lui se impune ntocmirea unui plan strategic de
marketing. Zona turistic Botoani poate fi exploatat dac, elobornd un program de
marketing corespunztor, bazat pe o promovare intens, este prezentat segmentului de
pia adecvat.
Propuneri de valorificare a potenialului turistic al zonei Botoani
Valorificarea potenialului turistic de care dispune Botoaniul presupune n primul
rnd ntocmirea unui program promoional. Acest program de marketing i propune ca
obiectiv general promovarea zonei ca destinaie pentru turism itinerant.
Obiective :
informarea celor interesai despre posibilitile de practicare a turismului

tiinific n zon, a turismului itinerant, sportiv, de vntoare i pescuit, ct

i a altor forme.
crearea si imbunatatirea imaginii privind serviciile complementare

promovarea ofertelor speciale de pret pentru grupuri, copii si in

extrasezon

extinderea canalelor de distributie si dotarea lor cu materiale

promotionale

nlturarea convingerilor negative formate in rndul potentialilor turisti

promovarea ofertelor speciale, pentru servicii noi, suplimentare

revigorarea si imbunatatirea publicitatii

realizarea unor cataloage turistice, pliante si a altor materiale

promotionale strict necesare

Aceast prezentare sintetizat a zonei Botoanilor o putem ncheia cu urmtoarea

recomandare i invitaie n acelai timp.
Renumit prin frumuseea peisajului i bogia patrimoniului cultural naional
acumulat n decursul veacurilor, zona Botoanilor se recomand, fr nici o ndoial,
ca una dintre cele mai interesante pri de ar pentru toi cei care doresc s cunoasc
extraordinarele valori existente aici i care ateapt, cu mult interes, s poposeasc
n nord-estul Moldovei, o adevrat plac turnant a civilizaiilor stabile sau
migratoare