Sunteți pe pagina 1din 6

e!4€

.

INDICICLIMATICI DE BAZA PENTHU REPREZENTAREA

GRAFICA SICARTOGRAFICA,

SPECIFICUL HEPREZENTARII DE BAZA DE GRAFICE SIHARTICLIMATICE

STATISTICA, SCARILE DE MASURARE SI REPREZENTARE

Statistica reprezintd un proces inductiv, unde prin argumentare se trag concluzii, la care se adaugd esiimarea prin

cuantificare a expnmdrii gi probabilitdlii viitoare a fenomenelor. Acuratelea cercetdrii influenleazd extrapoldrile gi rezultatul concluziilor.Structura naturald (forma, rezistenta la schimbare, energia, timpul) poate fi reprezentati extrem de divers prin numere, combinalii simbolic-numerice, formule gi scdri diferite.

Scara de mdsurare 9i reprezentare depinde de mdrimea valoricd a cantitSlii de informafie care trebuie preluatd in ordine ierarhicd. Ea cuprinde mai multe trepte: de la prezenla sau nu, a unui parametru gi pAnd la participarea sa proporlionald

fald de alli pararnetri (de exemplu, 1110,11100,

.....

pe4ipe

milion).

Timpul trebuie cuantificat gi reprezentat ca un parametru distinct in situaliaefectudrii unor mdsurdtori multisezoniere sau a necesitdlii de urmdrire, printr-un program obligatoriu, a fenomenelor/proceselor gi efectelor acestora in succesiunea lor. ln situalia in care timpul nu trebuie evidenfiat, sunt prelucrate datele care descriu fenomenul. Valorile rezultate in urma

mdsurdrii se mediazd, deoarece sunt posibile erori introduse de acfiunea operatorilor gi a instrumentarului.

Orice prezentare

statisticd presupune, de fapt, o "cartare" a datelor de referinld gi, implicit, o reprezentare graficd adecvatd. Aceasta nu

urmeazd a fi limitati doar la tabele, ci trebuie completatd cu un material fle suslinere vizualS: diagrame, cartograme,

piramide, harti, etc.

,/

PRINCIPII IN REPREZENTAREA CARTOGRAFICA

Cartografierea, reprezentarea propriu-zisd a informaliei obfinute din cercetarea directd de teren sau din consultarea

materialuluibibliografic,

poate fi inleleasd sub doud aspecte: o transpunere primard a datelor care sd acopere o etapd de

cercetare, activitate efectuatd de celicei care au caftat, gi etapa realizdrii materialului cartografic final, o succesiune de operaliuni desfdgurate de cdtre caftograf, sub supravegherea directd a specialigtilor.

Cadograful nu mai trebuie confundat cu desenatorul, el fiind un specialist cu atribulii bine determinate din sfera complexd

a vizualului (desen, graficd, realizare foto, realizare pe calculator).

Principiile de bazd in coordonarea muncii cartografice se referd la:

. Alegerea unei sciri optime subordonate scopului Realizarea unei baze de lucru monocrome

.

-

Redarea topografiei general e 9i

a unor cote altimeirice

' Reprezentarea proiecfiei orizontale a obiectelor gi a suprafelei de pe teren

  • - Alegerea unor semne conventionale

'

ugor de desenat. sugestive, clare

gi simple.

Alegerea mdrimii optime a semnelor folosite in funclie de scard, incAt acestea sd poatd fi cu ugurinld identificate

pe hartd.

'

'

Cu cAt obiectul reprezentat este mai important, cu atAt semnul

convenfional urmeazd a fi redat mai pronunlat,

reprezentate prin linii mai subliri.

prin linii mai groase, cAt gi invers, obiecte mai pufin semnificative sunt

Redarea semnelor convenlionale pe hdrli nu trebuie sd ingreuneze citirea acestora prin supraincdrcare sau

'

suprapunere,

Scrierea datelor caracteristice gi explicative se realizeazd dupd anumite reguli prevdzute in atlasele de semne convenlionale.

,/

CATEGORII DE MATEHIALE GRAFICE SICARTOGRAFICE

Cunoagterea si cercetarea climaticd

a unui spafiu geografic se bazeazd

pe elaborarea mai multor categorii

de materiale

grafice gi cartografice, in mdsurd sd analizeze gi sd sintetizeze datele rezultate din mdsurdtori Jfectuate asupra

ci€mcnielerelimatree.

  • - Utilizarea datelor rezultate din observaliile meteorologice si concretizarea acestora sub Jormi punct de plecare cunoagterea si folosirea unor baze metodice generale. Reprezentarea climaticS

de reprezentari are ca

folosegte numeroase

principii care se aplicd la prelucrarea valorilor diferitelor componente climatice (temperaturd, presiune atmosfericd, umezeala aerului, nebulozitate, precipitalii, fenomene atmosferice deosebite etc.). Exista un numdr mare de indici

climaiici, in funclie de care este posibild intocmirea graficelor de, analizd si corelatii pe hdrlile climatice.

./

lndici climatici de bazd pentru reprezentarea graficd gi cartografic5

Valorile medii ale diferitelor elemente gi componente climatice rezultate din prelucrarea gi calcularea datelor de la

de lungi duratd efectuate la stalr-ile meteorologice, constituie categoria indicilor climatici cei mai simpli. lmportanla practicd

deosebitd a valorilor medii constd in faptul cd acestea ne permit analiza si compararea particularitdlilor climatice ce

caracleizeazd diferite regiuni, pentru perioade de o lund, un anotimp, un semestru, un an etc.

Vaiorile extreme (minime gi maxime) constituie indici specifici prin intermediul cdrora se remarcd anumite limite (praguri) de

manifestare ale regimului elementelor gi componentelor climatice. Pe bazd de mdsurdtori gi calcule, de prelucrare

climatologicd, se pot ob{ne valori extreme medii gi valorile extreme absolute, aga cum sunt maximele gi minimele absolute

pentru.temperatura aerului.

Valorile amplitudinilor reprezintd indici climatici de o anumitd complexitate, ele rezultand prin diferenfa dintre valorile maxime gi minime, in reprezentdrile grafice gi cartografice se pot utiliza valoriale amplitudinilor mediisivalori ale amplitudinilorabsolute.

Valorile de frecvenld (frecvenfa) exprimd numdrul de cazuri (situa!'i), prin intermediul cdruia se indicd repetarea in timp si spaliu

a manifestdrilor de un anumit gen ale elementelor gi componentelor climatice. Frecvenlele pot fi redate prin valori medii, minime, maxime.

./

Specificul reprezentdrii pe bazd de grafice-gi hi(i climatice

Pentru analiza, interpretarea si reprezentarea caracteristicilor componentelor gi elementelor meteorologice si climatologice se folosesc pe scard largd numeroase tipuri de grafice gi hd(i.

Graficele (diagramele) sunt foarle diversificate ca mod de realizare si exprimare a trdsdturilor

specifice pentru componentele

si elementele climatologice. Ele dau posibilitatea coreldrii, sincronizirii, compardrii, diferenlierii etc. a fenomenelor

meteorologice gi climatologice. Din punct de vedere'al formei, grafrcele si diagramele prezintd aspecte extrem de variate. Reprezentarea prin grafice gi diagrame se realizeazd la scard de proporlie, in funclie de sisteme de coordonate si prin

transpunerea in desen a unor valori corespunzdtoare indicilor cantitativi caracteristici prqceselor 9i fenomenelor

meteorologice si climatologice. Gradul de complexitate al reprezeniarilor de tipul graficelor si al diagramelor este in functie de o serie de factori si conditii (caracterul fenomenului, tipului de analiza sicorelatie a valorilor inscrise pe grafic, numarul indicilor sau parametrilor care pafticipa, sistemul de reprezentare grafica ales, etc.).

Hd(ile climatice ilustreazd sinteze asupra caracteristicilor condiliilor climatice deduse din prelucrarea, analiza si intepretarea regimului elementelor meteorologice pentru o duratd mai lungd. Ele dau o imagine expresivd gi reald asupra repartilieiin timp

gi spaliu a valorilor parametrilor climatici. Elaborarea hdr,blor climatice trebuie sd se bazeze pe datele certe provenite din observatiile de la stafiile meteorologice. Pentru asigurarea confinutului gtiinlific pe aceste hdrfi este necesari o anumitd omogenitate siduratd a girurilor de observalii. ln situa$a folosirii unor giruri neomogene apa(inand la perioade de timp

diferite, pe hdr! vor apArea aspecte eronate cu pnvire la repartilia geograflcd a valorilor parametrilor climatici reprezentafi. Ca

urmare, cartografierea pe hdrfile climatce solicitd obligatoriu ornogenizarea -si aducerea la aceeagi perioadd plurianuald a

datelor obtinute din observaliile de la mai multe stalii meteorologice. Valoareia stiintificd a confinutului reprezentat pe hdsle climatice depind de calitatea obseruafiilor meteorologice, precizia prelucrdrii 9i interpretirii rezultatelor, densitatea relelei de

stalii meteorologice de la care se folosesc datele pentru interpolare, cunoagterea reald a influentelor exercitaie de factorii

fizico-geografici asupra diferitelor componente gi elemente climatice etc,,

De exemplu, cu cit refeaua de stalii meteorologice este mai deasd, cu atit mai detaliate 9i exacie vor fi sistemele de izoiinii

care se traseaza pe hdrlile climatice, in cazul hd$lor care conlin reprezentarea repartiliei unui element climatic pe o suprafald

cu extindere ioafie mare (continent, emisferd, planiglob), se line seama de influenla unor factori la scari mare. Dintre acestea pot fi citate particularitilile circulaliei generale a atmosferei, varia$a de latitudine, diferenlele de regim termic Ai

deplasare a maselor de aer dintre bazinele acvatice gi uscat, influenlele marilor lanluri montane de pe

o serie de condi$i fizico-geografice

suprafala Pdmantului,

regionale, etc. Dacd hdr{ile reprezintd o regiune mai micA se acordd atenfie deosebitd

condiliilor fizico-geografice locale, intre care au importanld altitudinea, configuralia reliefului, expozilia versanfilor, tipul de

vegetatie, natura solului etc. Alegerea metodei de caftografiere depinde de scopul urmdrit, caracteristicile componentei

climatice, ale parametrului reprezentat etc. Pentru alcdtuirea hdr,tilor climatice se utilizeazd foafte frecvent reprezentarea cu aiutorul izoliniilor, cartodiagramelor gi a inscrierii valorilor (cifrelor) pe hartd. Elaborarea hd$lor climatice cu izolinii se folosegte in vederea exprimdrii caracteristicilor de mdrime, intensitate, desfdgurare

continud $i vanatie gradatd in spafiu a parametrilor meteorologici gi climatologici. Hd(ile climatice cu izolinii nu se intocmesc pentru reprez€ntarea schimbdrilor accidentale, intAmpldtoare gi nespecifice, cantitative gi calitative dovedite de componentele

si elementele climatice. Caracterul gradat al schimbdrilor inregistrate de parametrii climatici permite

obfhandu-se valori intermediargincadrat-e.inlre cele proveRite-de-la stafiFe-reper,

folosirea procedeului de

ca varofi efect\r-e. Trasarea---

---nlerpolare,

izoliniilor

pe hafta se face pentru anumite intervale de valori, linandu-se seama de necesitatea cunoagterii in detaliu a

caracterisiisilorelementului climatic reprezentat, a particularitdfilor factorilor fizico-geografici care influenleazi etc. Mdnmea interualelor iacare se traseazd izoliniile pe hd$le climatice, condi$oneazd gradul de ciaritate al reprezentdrilor gi ugurinla

determineriiparametrului respeciiv, folosind valorile indicate de acesta linii cartografice. De exemplu, pe h5(ile cu izolinii din grad in I rad, se determind operativ valoarea gradientului in raport de care se produce varialia in indicd frecvenfa tunetelor; izokerauns, sx ajutorul cdrora se carleazd frecvenla orajelor (furtunilor) etc. lzoliniile se traseazd folosindu-se in principal datele nurnspe inscrise pe hadd, pe locul unde existd staliile meteorologice de la care provin valorile parametrului clirnatic. Pentru tras3rga corectd a izoliniilor, trebuie cunoscute temeinic si interpretate corespunzdtor o serie de caracterisliciclimatice

regionale gi rmi strict iocale anumite condi$i specifice reliefului, influenla suprafelelor acopeite cu ap5, vegetalie, agezdri

active

operativd gi exactd pentru determinarea valorilor

componentei climatice, in oricare punct gi pozifie din teritoriul caftografiat.

lntocmirea hdrlilor climatice prin intermediul cartodiagramelor constd in amplasarea graficelor de corelafie de tipul

diagramelor pe locurile unde sunt marcate poziliile staliilor meteorologice care au efectuat observaliile gi mdsurdtorile parametrilor climatici respectivi (temperaturd, umiditate, nebulozitate, precipitalii atmosferice, vant etc.). Cartodiagramele meteorologice gi climato-logice se ublizeazd pentru reprezentarea intensitdlii prin care se manifestd regimul proceselor gi fenomenelor atmosferice, cu specific de rdspandire relativ continud, dar ale cdror valori sunt evident influenlate de condilile

locale variabile (de exemplu, formele de relief accidentate, prezenla suprafefelor acoperite cu pddure, mlagtinietc.). Dinamica

unor elemente gi componente climatice se preteazd, de asemenea, la reprezentarea cu ajutorul cartodiagramelor. De exemplu, regimul anual al precipitaliilor atmosferice; tensiunea vaporilor de apd, folosindu-se histograme; direclia gi viteza vantului, construindu-se grafice denumite roze, etc., constituie alte situalii in care se aplicd reprezentarea pe bazd de cartodiagrame. Desenarea diagramelor se face la scard, dimensiunile lor corespunzand valorilor parametrului reprezentat. Reprezentdnle prin cartodiagrame sunt utile gi atunci cand se urmdregte cartografierea simultand a doud sau mai multe componente climatice, combinandu-se, de exemplu, in desenul de pe hartd diagramele, histogramele giizoliniile.

Hd{ile climatice cu inscrierea datelor numerice pe ele sunt destinate cartografierii componentelor, elementelor gi parametrilor climatici caracterizat prin existenla gi manifestarea lor izolatd, insulard, particulard sau ocazionald in timp gi spaliu. Procedeul

cailografierii consti in transcrierea directd pe hartd a unor categorii de cifre reprezentand valori ale unor parametrii climaiici

ce reflectd caracteristici speciale (temperaturi maxime gi minime absolute; cantitili maxime de precipitalii atmosferice care au

cdzutin24deore;primagiultimazicuinghe!lasol;primagiultimazicuninsoare,stratdezEpadEretc.).

lnfiecaregrupdde

cifre indicatd pe harta climaticd se includ urmdtoarele informafii: valoarea rezultatd din mdsurarea la staJia meteorologicd a

elementului climatic in cauzd, in continuarea cdreia se inscriu disiinct (eventual cu altd culoare, ori alt tip de scriere), data

producerii fenomenului (ziua,

luna, anul). De obicei, scrierea categoriilor de cifre se face in rind

pe aceeagi

linie ( -24,3'-04-

02-1978 sau -24,3' .04-02.78 etc). Dacd spaliul de pe hartd este limitat pe o direclie, grupdrile de cifre se inscriu pe doud

randuri, menlionand data inregistrdrii fenomenului meteorologic sub valoarea care exprimd rezultatul rndsurdiorii acestuia. Pentru indicarea pe hdrli a valorilor elementelor meteorologice de tipuri distincte se folosesc cifre scrise in culori diferenliate (de exemplu: rogu pentru temperaturile maxime si albastru pentru temperaturile minime; daci se noleazd si amplitudinea

termicd, atunci intervine posibilitatea folosirii celei de a treia culori, care poate fi verde, maron etc.). Dacd hdrlile climatice se elaboreazi policrom, posibilitdlile de diversificare cromaticd vor fi mai numeroase, conlinutul elementelor caftografiate deve- nind complex, fdrd a se produce eventuale confuzii.

'/

Principalele categorii de hdrJi climatice gi reprezentdri grafice

Cerinlele de ordin teoretic si practic au condus ?n decursul unei perioade de timp de experien!5 in cercetarea meteorologicd

si climatologicd, la intuirea gi conceperea unei game bogate gi diversificate de hd(i si tipuri de reprezentdri grafice. Datoritd

volumului mare de aspecte de acest gen, vom prezenta o sintezd care exprimd categoiite de reprezentai grafice gi

caftog rafice cel mai frecvent folasite, in func! e de elementel e cli matice.

Temperatura aerului (' C):

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Valori medii anuale.

Valori medii pentru anotimpuri.

Valori medii lunare in decursulintregului an.

Valori medii pentru fiecare lund consideraid separat, pentru mai mulli ani in gir.

Valori medii pentru lunile caracteristice (ianuarie gi iulie).

Valori ale celei mai mari gi celei mai mici medii anuale gi lunare.

Valori medii, maxime anuale gi lunare.

Valori medii, minime anuale gi lunare.

Maxirna absolutd lunari Ei anuald.

Minima absoluti lunard gi anual6.

Cea mai coboratd maximd lunard gi anuald.

Cea rnai ridicatd minimd lunard gi anuald.

Numdrul de zile cu temperatura maximd S 0"C (de iamd).

Numirul de zile cu temperatura minimd S 0"C (de inghe!).

- ------ - N um i rul-de zi l-e effieniperalu*n-maimd

-- Numirulde zile cu temperatura maximd > 3O'C (tropicale).

Umezeala aerului(./d:

-

Umezeala relativd medie anuald.

-

-

Umezeala relativd medie lunard.

Frecventa medie a umezelii relative (% din numdrul zileior dintr-o luna sau dintr=un an).

Nebulozitatea (C-10) (zecimi):

-

Nebulozitatea rnedie anuald.

Nebulozitatea medie lunard.

-

Frecven;a medie a

cazurilor cu cer senin (nebulozilatea 0 - 2); noros (nebulozitate a 3 - 7); acoperit (nebulozitatea

-

pentru lunile ianuarie gi iulie.

-

-

-

Numdrul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitatea medie 0-3,5).

Numdrul rnediu al zilelor cu cer noros (nebulozitatea medie 3,6-25).

Numdrul rnediu al zilelor cu cer acoperit (nebulozitatea medie 7,6-10).

Durata de strilucire a soarelui (ore gi zecimi):

-

-

-

Media anuald.

Media lunard.

Numdrul mediu alzilelorfdrd soare.

Precipitalii atmosferice (mm):

-

-

-

Cantitatea medie anuald

Cantitatea medie pe anotimpuri.

Valori medii lunare in decursul intregului an.

-Valori

-

mediipentru fiecare lund consideratd separat, pentru o perioadd de mai mulli ani in gir.

Valori medii pentru lunile caracteristice (ianuarie gi iulie)

-

-

9"u mai mare gi cea mai micd dintre cantitdlile lunare, anuale gi anotimpuale.

Cantitatea maximd in 24 de ore.

-

Ploi torenfiale excepf onale.

Numdrul mediu al zilelor cu ninsoare.

-

-

-

Data medie a primei gi ultimei ninsori.

Data medie a primuluigi ultimului strat de zdpadd.

--: Numdrul mediu alzilelorcu strat de zdpadd.

-

-

-

Grosimea medie decadicd a stratului de zdpadd (cm).

Media grosimilor maxime decadice ale stratului de zdpadd (cm).

Grosimea maximd absolutd decadicd a stratului de zdpadd (cm).

Presiunea atmosferici (mm):

Presiunea medie anuala.

-

Presiunea medie lunard.

-

-

-

-

Presiunea maximd absolutd anuald.

Presiunea maximd absolutd lunard.

Presiunea minimd absolutd anuald.

Presiunea minimd absolutd lunard.

-

Vantul:

-

-

-

-

-

-

-

-

Frecventa (%) si viteza'medie (mis) pe directii.

Numarul zilor cu vanttare

(v > 1 1 nr/s si v > 16 m/s).

Frecventa medie pe directii (%).

Frecventa maxima pe directii (%).

Viteza medie anuala (m/s).

Viteza medie lunara (m/s).

Cea mai mare si cea mai mica viteza medie anuala (m/s).

Cea mai mare si cea mai mica viteza medie lunara(m/s).

Fenomene atmosferice (anual si lunar):

-

-

-

-

-

-

-

Numarulrnediu alzilelorcu bruma.

Numarul mediu al zilelor cu chiciura.

Numarul mediu al zilelor cu ceata.

Numarul rnediu al zilelor cu grindina.

Numarul mediu al zildor cu fenomene orajoase.

Numarul mediu al zilelor cu viscol.

Numarul mediu al zilelor cu seceta.

orlTatr€lcTiTmfiee-

Datele oblinute din studiul elementelor de mediu, identificate

pe

teren sau pnn intepretare din documentatii, pot fi

considerate variabile 9i pot fi prelucrate it"tis6

..

la fenomene

gi piocese, la efectul lor, ca gi la

succesive asupra rezultatului fenomenului

de date, care se considerd

un egantion

permite

reprezentate in formd cantitativd, numericd. Valorile respective sunt

Observa$a gidiferitele metode de anchetd se cuantificd in date care se referd

colectivit6ti dintr-o populale mai cuprinzdtoare. Se pot practica inregistrdri

respectiy gilsau asupra condiliilor in care se desfSgoard. Rezultatul este un ansamblu

din mulfmea de mdsurdtori posibile, inregistrarea fdcuta pe un astfel de egantion constituie un ansamblu statistic

ai

exprimares unor prime concluzii. Ordonarea si gruparea ciatelor se realizeazd prin metode specifice, dacd existd un volum

suficient de mare de valori inregistrate. in cazulin care se dispune de un

numdr cAt mai mare de valori gi dacd metodele de

prelucrare sunt cele adecvate scopului, concluziile sunt apropiate de realitate.

./

REPREZENTABEA GRAFICA A ELEMENTELOR SI FENOMENELOR CLIAMTICE

Datele privind elementele gifenomenele climatice rezultate

pentru interpretiri d9 ordin giiinlific ai practic. Aceste date

din prelucrdri sunt inscrise imediat in tabele, de unde pot fi folosite

prezentate sub formA de tabele constituie materialul de bazd pe

de exemplu, la regimul, frecventa oriabaterile fald de normald

seama analizei cdruia se trag importante concluziicu privire,

(multianuald) inregistrate de diferitele elemente sau fenomene.

O imagine cu mult mai clard, mai sugestivd asupra

cantitdfii, calitdlii sau dinamicii elementelor gi fenomenelor, oferd insd,

de tabele existd gi grafice de diferite tipuri.

trecute pe sistemui de coordonate gi dupd forma pe care o au.

acelagi sistem de axe de coordonate, reprezentdrile se

reprezentdrile grafice. De aceea, de cele mai multe ori, alSturi

Reprezentdrile gralice se pot grupa dupd numdrul elementelor

Astfel, in functie de numdrul elementelor reprezentate pe unul gi

irnpad in diagrame - simple, denumite aga, deoarece pe sistemul de axe se reprezintd un singur etemeni sau fenomen

climatic gi diagrame complexe, diferite de primele, intrucAt pe acelagi

sistem de axe se repreiintd doud sau mai multe

in doud grupe: diagrame

cartodiairamelor, forma

elemente clirnatice care, de obicei, se coreleazd intre ele sub diferite aspecte. Dupd forma de reprezentare (linii, coloane, pitrate, cercuri) diagramele se clasificd, de asemenea,

rectiangulare gi diagrame polare. Plasarea reprezentdrilor grafice pe hdr,ti conduce la obfinerea

ideald

de reprezentare folositd in analiza simultanS, comparative a varialiilor in timp gi spatiu a elementeloigi fenomenelor

studiate.

Diagramele rectangulare simple seruesc la reprezentarea frecvenfei sau evolufiei in

timp

a elementelor gi fenomenelor, Din

aceastd categorie fac parte reprezentdnle sub formd de curbe elementare, curbe cumulate,

elementare sunt

medii sau extreme ale

elementelor gi fenomenelor.

aldturate a cdror indllme corespunde cu

cu clasa de frecvenld, La aceasti formd de

histograme giirogram".

Curbele

reprezentdrile cele mai des folosite. Ele se prezintd sub forma unor curbe sau liiii frAnte carJ unesc valorile

elementului sau mijlocul clasei frecventelor. Pot fi utilizate pentru reprezentarea graficd a tuturor

Histograma este o reprezentare graficd sub forma unei'succesiuni de coloanJ (dreptunghiuri)

valoarea elementului sau cu valoarea frecvenfei, iar ldlimea cu intervalul de timp sau

reprezentare graficd se preteazd cel maibine precipitaliile atmosferice lichide gi

indllimeaioloanei

de apd (mm) care srar acumuia in urma cdderii ploilor

solide, intrucdt indlfimea coloanelor presupune dacd, bineinleles, nu s-ar scurge, nu s-ar evapora

pe suprafata solului' Se intelege ca un asemenea

sau infiltra in sol, respectiv, grosimea stratului de zapada (cm) acumulata

grafic este extrem de sugJstv si permite o evaluare si o comparare

a

precisa. lzogramele Jau diagramele izopletare au fost introduse in

construirea acestor Jiagrame se pleaca de la un sistem de

abscisa se trei lunile anului sau zilele lunii, iar pe

elementului reprezentat.ln continuare, folosind

cunoscute,

inscrise

pe

grafic)

se unesc

prin

valorilor elementului mai usoara si in acelasi tmp mai

literatura de specialitate de catre Kari Troll in anul 1943. Pentru

doua axe rectangulare pe care se reprezinta simultan trei variabile: pe

ordonata cele 24 ore. La intersectia celor doau axe se noteaza vaioarea

metoda

intepolarii grafice (determinarea unor valori intermediare dupd valorile

curbe - izoplete -

punctele cu aceeagi valoarea a elementului. Diagramele construite in acest mod au diferite denumiri in

reprezentat. Astfel, ele se vor numi: termoizoplete in cazul temperaturii,

anemoizoplete

in cazul

nefoizoplete pentru valorile de nebulozitate, helioizoplete pentru cele de insolalie, baroizoplete

funcfie de elementul

ieprezentdrii vitezei vAntului,

pentru presiunea atmosfericd, etc ..

AplicAnd aceastS metodd,

putem reprezenta grafic givarialia, de exemplu, a temperaturiiaerului sau

a temperaturii

vefticald, in cazul acesta, vom

deasupra solului pentru care s-a

solului

pe

nota pe abscisd timpul (lunile anului, zilele lunii sau orele zilei), iar pe ordonatd nivelul

mdsui'at temperatura aerului ori adAncimea din sol. Se inscriu apoi valorile

de temperaturd

mai deparie, prin inierpolare graficd, se vor trasa, din grad in grad sau din doud in

ne propunem), cur'be, uniid punctele cu aceeagiuu'ioare a Lmperaturii, in aer la

corespunzitoare lunii, zilei sau orei gi,

doud grade. cu cifre pare sau impare (cum

diferite indlfimisau in sol la diferite adAncimi.

Folosind o asemenea

reprezentare graficd, ne putem forma o imagine clari 9i corectd

moment din an gi din zi sau, respectiv,

asupra reparliliei simultane a

stabili, de asemenea,

eiementului analizat in orice

la orice nivel in aer ori in sol, putem

momentele critice ale variateiin

poate varia elementul reprezentat.

timp - atingerea maximului giminimului- precum gilimitele posibile (amplitudinea) intre care

Diagramele rectangulare complexe. Sunt reprezentdri grafice care rezultd in urma asocierii a doui sau climatice (cu rol hotdrAtor pentru ansamblul proceselor ituoiate; pe acelagi sistem de coordonate. Aceste

sunt cunoscute sub

denumirea de climograme (climagrame sau climaiograme). lmaginate pentru

Filippo Eredia au fost utilizate

mai multor elemente oLgra;e complexe

prir"

i"ta de italianul

ulterior, de numerogi cercetatori intre care imintim p", 6.T"yor, W.Koppen, H-Gaussen, De

'--efim9gr-arna-.tipCh;Peguyesteo_reprc-zentargTectangolaracompleXacaIestabilestecore|atiffirr't@

Martonne, H'Walter, Ch.Peguy care, cu timpul, au completat si modificat tehnica de intocmire a lor.

aerului si precipitatii ori intre temperatura si umezeala aerului, elemente care actioneaza

concomitent asupra proceselor

fiziologice la plante, animale .si om. O astfel de climcgramd se construiegte in felul urmitor: se iemperaturii medii lunare (potrivit scdrii alese) iar pe ordonati sumele lunare ale cantitdtilor de

inscriu pe aOscisa valorile

precipiLtji sau umezeata

aerului' Se ridicd perpendiculare din dreptul valorilor lunare pentru fiecare element iar la intersec$a ior se marcheazd cele 12

puncte insotite de inifialele sau numhrul de ordine al lunilor corespunzdtoare. Punctele de intersectie a valorilor lunare a celor

doud elernente reprezentate pe grafic se unesc printr-o linie frAntd, din aproape in

aproape,

adicd, se unesc valorile lunii

ianuarie cu cele ale lunii februarie, cele ale lunii februarie cu ale lunii martie, etc., rdmAnAnd ca in ultimul rAnd sd se uneasca

valorile lunii decembrie cu cele ale lunii ianuarie, in urma acestei operalii se obfine un

grafic cu o formd poligonald,

inchizAnd

o suprafalA mai muit sau mai pulin regulatd care poate fi mai alungitd sau mai globular!. CAnd climogrami"este orientatd, de

*_

4r

exemplu, dupd bisectoarea unghiuluiformat de sistemul de axe, atunci cAnd lunile cele mai reci sunt gi cele mai uscate, ea trddeazd existenla unui climat temperat-continental. CAnd este orientatd in lungul ordonatei ca indicd existenfa unor mari

contraste de precipitalt-iin timpul anului, aga cum se intAlnegte bundoard in climatultropical-musonic, dupi cum arunci cAnd se desfdgoard de-a lungul abscisei marcheazd diferenle mari de temperaturd gi reduse de precipitafii. ln cazulin care climatul

regiunii unde se afld localitatea este mai moderat, caracterizat prin absenla contrastelor de temperaturd si precipitafii,

climograma are un aspect mai regulat, md globular, aSa cum este cazul cu localitdlile situate in regiunea cu climat temperat-

oceanic. Deci, forma climogramei oferd indica$i asupra tipului de climd, precum gi asupra perioadLlor secetoase gi ploioase din cursul anului, ceea ce din punct de vedere practic prezintd o mare insemndtate, Acesta este gi motivul peniru care climogramele sunt folosite in studierea gi in clasificarea climatelor. Tot Ch.Peguy, pe baza a numeroase calcule si incercdri de reprezentare a datelor climatice din diferite regiuni ale globului a construit un triunghi, linAnd seama de anumite puncte,

considerate de cdtre acesta critice, in variatia celor doud elemente asociate, triunghi, care suprapus pe climograma, seruegte la stabilirea caracterului climatic dominant al lunilor.

Climogramele tip H,Gaussen se reprezinta pe abscisa timpul, iar pe ordonata temperatura

aerului si precipitatiile atmosferice

in raportul 1' l2mm precipitatii, adica la 10" temperatura sa corespunda pe ordonata 20 mm precipitatii. Dupa plasarea

tuturor valorilor pentru cele 12 luni ale anului, se traseaza cele doua curbe, respectiv, una pentru temperatura si una pentru

precipitatii. Apoi, in fuctie de raportul in care se afla una fata de cealalta se apreciaza care sunt lunile secetoase si umede.

Dupa criteriul adoptat de acesta sunt considerate luni secetoase lunile in care curba temperaturii se afla deasupra celei de precipitatii si luni umede, lunile in care curba precipitatiilor se situeaza deasupra curbei de temperatura. Ulterior, H,Walter si

H.Lieth au pre