Sunteți pe pagina 1din 10

www.referat.

ro

Codul sinoptic international

Codul sinoptic. reprezint unul dintre principalele instrumente de lucru ale sinopticienilor(meteorologia sinoptic este disciplina care are drept obiectiv final elaborarea prognozelor/prevederilor de timp/vreme). Codul sinoptic permite att codificarea ct si decodificarea informaiilor de natur meteorologic obinute n cadrul staiilor ca urmare a desfurrilor programului permanent de supraveghere a atmosferei desfurat la scar global si care se materializeaz prin observaii si msurtori instrumentale sau cu aparatur meteorologic. Codul sinoptic., a avut parte n timp de unele modificri impuse att de mbuntirea calitii schimbului de date, ct si de creterea numrului de elemente i fenomene meteo msurabile. Codul sinoptic este de fapt un limbaj meteorologic ce asigur un schimb de date riguros ntre staiile la care se fac determinri si unitile specializate care stocheaz aceste informaii. Codul sinoptic actual este structurat pe dou forme sinoptice: 1. FM12-X Synop 2. FM13-X Ship Forma simbolic 1 este folosit n schimbul de date de ctre staiile meteo terestre(cu personal sau automate). Forma simbolic 2 este utilizat n acelai scop de ctre staiile meteo marine(fie situate pe nave staionare sau n mar, fie amplasate pe geamanduri) cu personal sau automate.

Este divizat n ase seciuni(numerotate 0-5; cea mai mare parte dintre datele eseniale obinute la staii se regsesc ns n seciunile 0 si 1). Seciunea 0 se prezint ca o nsumare de trei grupe, prima are patru simboluri, iar celelalte doou au cte cinci simboluri. Seciunea 1 arat ca o niruire de 11 grupe, fiecare dintre ele reunind cte cinci simboluri. Seciunea 0: MiMiMjMj ZZGGiw Iiiii. Seciunea 1: irixhw Nddff 1snTTT 2snTdTdTd 3PoPoPoPo 4PPPP 5appp 6RRRtr 7wwW1W2 8NhClCmCh 9hh//. MiMi= simbol de identificare a ntregului mesaj de observaii i msurtori. MjMj= simbol de identificare a unei pri din mesajul de observaii. YY= data transmiterii mesajului (01 prima zi din lun.31 ultima zi). GG= ora transmiterii mesajului. iw= indicator privind estimarea sau msurarea vitezei vntului. II= indicativ regional. iii= indicativul staiei. ir= indicativ privind includerea sau omiterea grupei de precipitaii. ix= indicativ privind modul de exploatare a staiei (cu personal sau automat). h= nlimea bazei norilor( n m) VV= vizibilitatea orizontal (n km).

N= nebulozitatea total. dd= direcia vntului (n decagrade). ff= viteza vntului (m/s). 1= cifra de control a grupei (indic poziia n serie a grupei). sn= semnul temperaturii (se codific si se decodific astfel: dac sn=0, temperatura este pozitiv, dac sn=1, temperatura este negativ). TTT= valoarea temperaturii aerului( ultima cifr este zecimal). 2= cifra de control a grupei sn= semnul temperaturii TdTdTd= temperatura punctului de rou (n oC, la fel ca temperatura aerului, ultima cifr este zecimal). 3=cifra de control a grupei PoPoPoPo= valoarea presiunii atmosferice la staie (n hectoPascali). 4=cifra de control a grupei PPPP= valoare presiunii atmosferice redus la nivelul mediu al mrii. 5= cifra de control a grupei a= caracteristica tendinei barice (n cretere, n scdere sau staionar). ppp= valoarea tendinei barice (hectopascali). 6= cifra de control a grupei RRR= cantitatea de precipitaii exprimat n milimetri tr= timpul n care au czut precipitaiile (n ore). 7= cifra de control a grupei ww= starea timpului n momentul observaiei. W1W2= starea timpului pe trecut (anterior, cu trei ore in urm). 8= cifra de control a grupei Nh= nebulozitatea parial Cl= norii inferiori (St, Sc, Cu, Cb) Cm= norii mijlocii (Ac, As, Ns) Ch= norii superiori (Ci, Cs, Cc) 9= cifra de control a grupei hh= nlimea bazei norilor (pentru staiile prevzute cu aparatur performant prin intermediul creia se determin aceti parametrii cu o precizie de 30m.)

Schema Bjerknes este utilizat pentru nscrierea n coninutul hrilor sinoptice de sol a datelor obinute n cadrul staiilor si transmise prin intermediul telegramei Synop. S.B. permite desfurarea primei etape n realizarea H.S.S si anume ntocmirea hrii. n S.B sunt reprezentate elemente si fenomene meteorologice observabile si msurabile. Acestea sunt reprezentate pe H.S.S. n doua moduri: Cifre de cod (rou) : precum cele utilizate pentru temperatura aerului / temperatura punctului de rou (TTT / TdTdTd), pentru presiunea atmosferic (PPPP.) Simboluri (albastru) : ca n cazul nebulozitii totale (N) a strii timpului n momentul observaiei (WW), a strii timpului pe trecut(W1W2), direciei si vitezei vntului (dd /ff). Prin S.B. toate aceste informaii vor fi nscrise automat pe H.S.S cu ajutorul unui dispozitiv automat numit plotter. Acestuia i se dau att coordonatele geografice ale staiei ct si datele meteorologice obinute pentru un anumit termen orar de efectuare a observaiilor i msurtorilor. Prin S.B. aceste date vor fi nscrise n jurul staiei de la care acestea provin. Pe H.S.S exist difereniate doua tipuri de staii meteorologice: Staii de es (altitudine < 1000m, ele sunt simbolizate printr-un mic cerc O ) Staii de munte (altitudine >1000 m, ele sunt simbolizate printr-un ptrat ). n toate cazurile, cele dou tipuri de simboluri trebuie nsoite obligatoriu de indicativul staiei (iii). n S.B., elementele si fenomenele meteo sunt plasate pe o ax orientat N-S, fiecare element ocupnd mereu acelai loc; n situaii speciale (numr mare de staii si date pe o suprafa restrns) se accept mici deformri ale S.B. Ch TTT VV ww TdTdTd Cm N Cl h PPPP a Nh RRR ppp W1W2

Direcia vntului exprimat n zeci de grade (decagrade) este dat de valoarea unghiului pe care vectorul vnt l face n nordul geografic. Viteza vntului (m/s) va fi simbolizat prin barbule (linii de dimensiuni mai reduse care fac un unghi de 120o cu direcia vntului); semnificaia barbulelor este : din barbul= 2m/s. Barbulele vor fi orientate n sensul acelor de ceasornic.

H.S.S. devine n aceste condiii o caracteristic necesar pentru realizarea prognozei, dar ea mai trebuie completat si cu alte materiale- hri, diagrame, sondajeauxiliare care ntregesc imaginea strii timpului. Dintre aceste materiale auxiliare menionm: Hrile de topografie aerologic (H.T.A. sau T.A. de 850, 700, 500 de hPa) Diagrame aerologice (acestea redau situaia pe vertical a diferiilor parametrii cuantificabili). Hri tematice/ speciale (cu nebulozitatea, cu precipitaiile atmosferice etc) n mod curent, n cadrul centrelor de prevedere a vremii din ara noastr si a A.N.M. se ntocmesc cel putin patru H.S.S.: Harta emisferei nordice; Harta Europei; Harta SE a Europei Harta Romniei Harta sinoptic de sol este de fapt o fotografie a vremii, realizat pentru un termen orar bine precizat si pentru un spaiu delimitat. Pentru realizarea H.S.S. este nevoie de hri geografice drept baz, constituite n diverse proiecii cartografice. n cuprinsul acestora, pe lnga titlu, scar si legend, apar treptele hipsometrice pe nuane de culori, cursurile hidrografice importante etc. De asemenea, sunt marcate staiile meteo (terestre sau marine) cu indicativul aferent, iar n cazul localitilor importante este trecut si denumirea acestora. Realizarea H.S.S se desfoar n trei faze: 1. ntocmirea hrii; 2. Prelucrarea hrii; 3. Analiza hrii. ntocmirea hrii ntocmirea hrii de desfoar avnd drept reper Schema Bjerknes. Prin intermediul acesteie, informaiile referitoare la elemente i fenomene sunt postate n jurul staiilor meteo de unde acestea provin. Este foarte important, cel puin n cazul oricrui continent, s existe cteva date i de la staiile meteo marine. La ntocmirea hrii se recurge la cifre de cod si simboluri. Notarea si regulile de utilizat sunt cele descrise la S.B.

Prelucrarea hrii

Se realizeaz prin parcurgerea urmtoarelor etape: a) Evidenierea fenomenelor meteo importante; b) Trasarea izobarelor c) Trasarea izolobarelor; d) Reprezentarea maselor de aer; e) Trasarea fronturilor atmosferice. Evidenierea fenomenelor meteorologice importante se paote realiza cu ajutorul a dou metode ce se gsesc de cele mai multe ori simultan, dar si independente una de cealalt n coninutul hrii sinoptice de sol. Metoda arealului const n evidenierea unui fenomen atmosferic care are, pentru o serie de staii meteo, proprietatea de continuitate. Metoda presupune delimitarea perimetrului respectiv dup care, pentru o mai bun vizibilitate a spaiului respectiv, i se va da o tent de culoare. Aceasta se folosete predilect pentru evidenierea ceii. Metoda refiefrii, si propune s scoat n atenia sinopticienilor, cu mai mult pregnan, acele fenomene meteo care au o importan substanial asupra desfurrii macroproceselor atmosferice pentru spaiul geografic acoperit de harta sinoptic respectiv. Metoda const n sublinierea simbolurilor aferente pentru starea timpului n timpul observaiei, la o scar de reprezentare mai mare dect cea folosit pentru nscrierea pe harta sinoptic conform schemei Bjerknes. Fenomenele meteorologice importante care trebuie evideniate sunt: Ceaa , Burnia Lapovia Ploaia Ninsoarea Grindina Oraje Viscol n toate cazurile pe harta sinoptic de sol sunt reliefate i aversele. Acestea vor fi reprezentate prin simbolul nsoit obligatoriu si de simbolul corespunztor fenomenului la care se face referire. Pentru atingerea acestui obiectiv se folosesc urmtoarele culori: - galben : cea - verde deschis : precipitaii lichide (ploaie, burni) - verde nchis: precipitaii mixte i solide - rou nchis : fenomene atmosferice periculoase (oraj, viscol) Trasarea izobarelor. Izobarele sunt linii ce unesc puncte de aceeai valoare a presiunii atmosferice. Izobarele se traseaz din 5 n 5 hPa; pe hrile de detaliu ( de exemplu harta inelar a sud-estului Europei), pot fi trasate din 2,5 n 2,5 hPa; rareori pentru hrile naionale, se traseaz din mb n mb. Izobarele se traseaz cu negru, prin

interpolare liniar a valorilor de presiune. Ezist dou tipuri de izobare (nchise i deschise). Izobarele nchise (985, 990) au nscris valoarea de presiune doar o singur dat n cuprinsul H.S.S. Izobarele deschise (995, 1000, 1005) au marcat valoarea de presiune corespunztoare la cele dou margini ale hrii. Prin trasarea lor, sunt puse n eviden principalele forme ale reliefului baric: cicloni, anticicloni, talveguri depresionare, dorsale anticiclonice i ei barice. Ciclonii

Ciclon tropical Ciclonul prezint o cretere progresiv a valorii de presiune atmosfericp dinspre nucleu ctre periferie. n interiorul formaiunii barice va fi nscris semnul D (cu rou), nsoit de minima barometric. n ciclon circulaia aerului are sens de micare invers fa de cel al acelor de ceasornic, iar n plan vertical, curenii sunt ascendeni si convergeni. Anticiclonii Anticiclonul (maximul barometric) reprezint o dispunere invers a valorii de presiune astfel nct n interiorul nucleului este nscris unul din simbolurile IMI sau IHI cu albastru, alturi de cea mai ridicat valoare a presiunii. n plan vertical, curenii sunt descendeni si divergeni, sensul micrii aerului n anticicloni este acela a naintrii acelor de ceas.

Trasarea izolobarelor unete punctele ce prezint aceeai valoare a tendinei barice. Dac izobarele se trasau n mod regulat din 5 n 5 hPa, n cazul izolobarelor, ele se vor schia cu linie ntrerupt, din hPa n hPa. Pe H.S.S vor fi subliniate astfel, zonele de cretere si respectiv zonele de scdere a presiunii atmosferice (a tendinelor). Vor fi evideniate ns numai acele creteri

si descreteri mai mari sau mai mici de un hPa. Dup conturarea izolobarelor, pentru ca aceste nuclee s fie bine vizualizate, se va da o tent de culoare pe margini. Reprezentarea maselor de aer. Masele de aer sunt poriuni de aer care pot avea dimensiuni impresionante (comparabile cu cele ale continentelor). Ele se disting prin trei proprieti eseniale: temperatur, umezeal si grad de transparen sau opacitate. Pe H.S.S. masele de aer sunt caracterizate prin trei particulariti: a. originea , indic locaia n care masele de aer respective s+au format si care au imprimat proprietile fizice principale ale acestora. Masele de aer pot fi de origine arctic (A), polar (P), tropical (T), ecuatorial (E). Din aceste patru tipuri, doar trei sunt individualizate si pot fi disociate clar n ceea ce privete caracterul (n cazul maselor de aer ecuatoriale, caracteristicile lor nu impun clasificarea n oceanice si continentale). b. Caracterul, se refer la atributele transmise maselor de aer n funcie de modalitatea de formare a acestora la nivel terestru sau marin. Exist astfel mase de aer cu caracter oceanic formate exclusiv deasupra oceanelor si mase de aer cu caracter continental, formate exclusiv deasupra unor suprafete terestre; se folosesc simbolurile m si c. c. Temperatura va ffi nscris prin compararea acesteia cu cea a suprafeei active subiacente survolat de masa de aer respectiv. Se va folosi w, dac e mai cald si k, dac este mai rece. Trasarea fronturilor atmosferice Fronturile atmosferice sunt zonele de jonciune/ discontinuitate dintre dou sau mai multe mase de aer cu proprieti fizice diferite. Exist mai multe criterii de clasificare a fronturilor, ns unul dintre cele mai importante este cel al complexitii zonei de separaie. Astfel exist: Fronturi simple (separ numai dou mase de aer) Fronturi complexe (separ mai mult de dou mase de aer). Pe harta sinoptic de sol vor fi trasate fronturile atmosferice continue care au aspect diferit n funcie de caracteristicile maselor de aer ce vin n contact. Astfel fronturile calde vor fi trasate cu rou, iar n conditiile n care harta e trasat n alb si negru se folosete simbolul, fronturile reci vor fi trasate cu albastru, iar n condiiile n care harta e trasat n alb si negru se folosete simbolul ; fronturile ocluse vor fi trasate cu ocru, iar pe hrile n alb si negru vor fi trasate cu simbolurile Criteriile ce stau la baza trasrii fronturilor atmosferice sunt numeroase, ns cele mai importante sunt : Contrastul de temperatur dintre cele dou mase de aer (n medie 4-5oC, dar poate ajunge si la 15-200C; pentru fronturile ocluse contrastul este mult mai mic.) Existena zonelor de cretere si de scdere a tendinei barice Existena unor fenomene atmosferice identificatoare (cea prefrontal) Analiza nebulozitii totale si a tuturor tipurilor de nori ( n special cei inferiori inclusiv n ceea ce priveste nlimea bazei norilor). Convergena norilor (n apropierea zonelor frontale direciile vntului pe linia frontului pot forma unghiuri cu valori de chiar 30o).

Analiza hrii Se realizeaz n dou etape: diagnoza i prognoza. Diagnoza i propune s identifice principalele sisteme barice de aciune, formaiuni barice, precum si masele de aer, fronturile atmosferice si fenomenele meteorologice aferente acestora, ca premis esenial pentru cunoaterea macroproceselor atmosferice. n acest sens se recurge la o multitudine de mijloace n care rezultatul observaiilor si msurtorilor realizate att la sol ct si la diferite nivele n altitudini sunt eseniale. De asemenea informaiile furnizate de ctre sateliii meteorologici completeaz imaginea strii atmosferice i implicit a strii vreme. Prognoza ncearc s anticipeze evoluia, direciile i traiectoriile de deplasare ale elementelor sus menionate, acestea fiind materializate n buletine de prognoz care au drept principal obiectiv estimarea valorilor principalelor elemente meteorologice si a fenomenelor atmosferice asociate lor. Exist astfel, n funcie de durata la care se face referire, prognoz pe termen scurt, mediu si lung.