METEOROLOGIE-CLIMATOLOGIE

SCHEMA BJERKNES (SB)

SB este o modalitate tehnică, convențională, concepută și utilizată pentru înscrierea în

conţinutul hărților sinoptice de sol (HSS) a datelor obţinute în cadrul staţiiilor meteorologice

şi transmise prin intermediul telegramelor sinoptice - SYNOP (SHIP).

În 1932 Jacob Bjerkness (foto 1) realizează pentru prima dată un sistem de înscriere a
datelor meteorologice în cadrul harţilor (schema Bjerknes), ceea ce a facut posibilă comunicarea
între meteorologi, înlăturând astfel barierele de natură lingvistică inerente limbajului uzual.

Fig. și foto 1 Meteorologul Jacob Bjerknes (sursa

foto: Robert Henson, 2007, din arhiva familiei
Bjerknes) și schema omonimă
J. Bjerknes - una dintre cele mai strălucite minți meteorologice;
în primcipal este celebru pentru schema care-i poartă numele
(jos), cu ajutorul căreia se pot citi facil datele obținute la stațiile
meteorologice și transcrise pe hartă; acesta provine dintr-o
familie de meteorologi; în 1921 își expune și ideile asupra
maselor de aer și fronturilor atmosferice, împreună cu H.
Solberg, propune și impune conceptul de ocluzie (ocludere,
"stingere" a fronturilor atmosferice.

SB permite desfăşurarea primei etape din ceea ce presupune realizarea și valorificarea

HSS, şi anume întocmirea hărţii. În SB sunt reprezentate elemente şi fenomene meteorologice

observabile şi măsurabile. Acestea sunt reprezentate pe HSS în două moduri: a) cifre de cod (cele

marcate pe schiță cu roşu): precum cele utilizate pentru temperatura aerului / temperatura

punctului de rouă (TTT/TdTdTd), pentru presiunea atmosferică (PPP); b) simboluri (cele rămase

nemarcate pe schiță cu altă culoare) precum: nebulozitatea totală, N (spre deosebire de aceasta

nebulozitatea parțială, Nh este reprezentată prin cifră de cod), a stării timpului în momentul

observaţiei (ww), a stării timpului pe trecut W1W2), direcţiei şi vitezei vântului (dd, ff) ș. a.

1
 METEOROLOGIE-CLIMATOLOGIE

Prin SB toate aceste informaţii vor fi înscrise automat pe HSS cu ajutorul unui dispozitiv

automat numit plotter; acestuia i se dau atât coordonatele geografice ale staţiei cât şi datele

meteorologice obţinute pentru un anumit termen orar de efectuare a observaţiilor şi

măsurătorilor, în final rezultând harta sinoptică de sol (HSS), fig. 2 și 3.

CH

TT CM PPP dd
VV ww N ±a ppp

TdTd CL Nh W1W2 ff
h RRR

Fig. 2 și 3 Înscrierea datelor meteorologice pe HSS, conform schemei Bjerknes (SB), forma simbolică
(sus) și exemplificare (jos)

2
 METEOROLOGIE-CLIMATOLOGIE

Fig. 3 și 4 Exemple de hărți sinoptice cu înscrierea datelor meteo

disponibile pentru un anumit termen de observații și măsurători

3
 METEOROLOGIE-CLIMATOLOGIE

Prin SB aceste date vor fi înscrise în jurul staţiei de la care acestea provin; pe HSS mai

vechi există diferenţiate două tipuri de staţii meteorologice: a) staţii de şes (altitudine <1000 m,

ele sunt simbolizate printr-un mic cerc, O; staţii de munte (altitudine > 1000 m, ele sunt

simbolizate printr-un . Pe hărțile mai noi această diferențiere nu se mai face În toate cazurile

cele două tipuri se simboluri trebuie însoţite obligatoriu de indicativul staţiei (iii).

Fig. 5 Sector de hartă sinoptică a sud-estului Europei (inclusiv România și o mare parte din bazinul
Mării Negre (sursa: ANM)

În SB elementele şi fenomenele meteo sunt plasate pe o axă orientată N-S, fiecare element

ocupând mereu acelaşi loc; în situaţii speciale (număr mare de staţii şi date pe o suprafaţă

restrânsă) se acceptă mici deformări ale acesteia).

Direcţia vântului (dd) exprimată în zeci de grade (decagrade) este dată de valoarea

unghiului pe care vectorul vânt îl face cu nordul geografic. Viteza vântului (ff) este expimată în

m/s (ce se pot converti în km/h cu factorul de multiplicare 3.6) va fi simbolizată prin barbule (linii

4
 METEOROLOGIE-CLIMATOLOGIE

de dimensiuni mai reduse care fac un unghi de 90 sau 135º cu direcţia vântului; semnificaţia

barbulelor este: ¼ barbulă = 1 m/s, ½ barbulă= 2m/s... un triunghi plin = 25 m/s. Barbulele vor fi

orientate întotdeauna cu vârful în sensul acelor de ceasornic.

BIBLIOGRAFIE
1. Ballif S., Burciu Gh., Milea E., (1979), Instrumente, observaţii şi coduri meteorologice, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
2. Bâzâc Gh., (1985), Din istoria meteorologiei, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
3. Bogdan O., Câmpean I., (2006), Bazele metodologice ale meteorologiei, Ed. Universităţii "Lucian Blaga", Sibiu.
4. Bordei - Ion E., Mustăţea A., (1986), Cine eşti tu, meteorologule ?, Ed. Științifică și Enciclopedică, București.
5. Bushby F. H., (1987), A history of numerical weather prediction. Short and medium-range numerical weather
prediction. Collection of papers presented at the WMO / IUGG symposium.
6. Beşleagă N., (1979), Aerologie şi meteorologie sinoptică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
7. Bordeianu Şt. (1968), Meteorologie aeronautică, Editura Sport-Turism, Bucureşti.
8. Chertic A., Bordeianu Şt., Gheorghe Şt., Răducan I. (1976), Manual practic de meteorologie, Ed. Ministerului
Apărării Naţionale, Bucureşti.
9. Ciulache Sterie, (2004), Meteorologie şi climatologie, Ed. Universitară, Bucureşti.
10. Ciulache Sterie, Ionac Nicoleta, (2007), Esenţial în meteorologie şi climatologie, Ed. Universitară, Bucureşti.
11. Ciulache S., Ionac Nicoleta, (2003), Dicționar de meteorologie și climatologie, Ed. Ars Docendi, București.
12. Ciulache S., (1971), Meteorologie şi climatologie, manual de lucrări practice, Ed. Universitară, Bucureşti
13. Coiffier J., (2000), Un demi-siécle de prevision du temp, La Météorologie 8 série, 30, pg. 8-22.
14. Craig D., (2009), The Weather Book, Michael O'Mara Books Limited, London.
15. Doneaud A., Beșleagă N., (1966), Meteorologie sinoptică, dinamică și aeronautică, Ed. Didactică și Pedagogică,
București.
16. Drăghici I. (1984), Meteorologie dinamică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
17. Florea D. G. (2004), Meteorologie satelitară, Ed. Miracol, Bucureşti.
18. Gheorghe Şt., (1991), Meteorologie pentru piloţi, Ed. Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti
19. Gheorghe Șt., (2012), Meteorologie sinoptică, Ed. Printech, București.
20. Heininger S. K. Jr., (1960), A Handbook of Renaissance Meteorology, Duke University Press, Durham, North
Carolina, 1960
21. Henson R., (2007), Weather, Ed. Rough Guides, London
22. Holton J., (1996), Introducere în meteorologie dinamică, Ed. Tehnică, Bucureşti.
23. Hook P., (2006), Weather Watching, Ed. Harper Collins, Londra.
24. Henson R., (2007), Weather, Ed. Rough Guides, London.
25. Herovanu M. (1957), Introducere în fizica atmosferei, Ed. Tehnică, Bucureşti.
26. Iordache Șt., D. A. Stănică, (2017), Dobrogea, ghid de aplicație practică geografică, Ed. Transversal,
Târgoviște
27. Llloyd Julie, (2007), A concise guide to weather, Parragon Book, Londra.
28. Matveev L. T. (1964), Meteorologie generală (trad. din lb. rusă), Ed. ISCH, Bucureşti.
29. Thomas P., (2007), Meteosensibilitatea (Cum ne influenţează factorii climatici starea de sănătate), Ed.Științelor
medicale / Ed Lider, București.
30. Pône R., (1993), Les débuts de l’informatique à la division «Prévision» de la Météorologie nationale. La Météorologie
8 série, 3, pg. 36-43.
31. Reynolds P., (2006), Guide to weather, Octopus Publishing Group Limited, London, UK.
32. Ross R., (2006), Guide to weather, Ed. Philips Publishing Group Ltd., London
33. Stăncescu I. (1980), Din tainele atmosferei, Ed. Ion Creangă, București.
34. Stull R. B., Meteorology for scientists anf Engineers, Brooks/Cole, 2nd Edition, London.
35. Topor N., Moşoiu V., Vancea N. (1967), Meteorologie aeronautică, Ed. Medicală, Bucureşti.