Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializare: Planificare Teritorială

Identificarea si definirea principalelor elemente meteorologice


- Portofoliu la disciplina Meteorologie -

student: SCARLAT David-Andrei


grupa: 114

BUCUREȘTI,
2022
Cuprins:
I.Definiție...........................................................................................................................3
II.Principalele elemente meteorologice...........................................................................4
1.Radiația............................................................................................................5
1.1.Radiația solară...............................................................................6
1.2.Radiația atmosferică.....................................................................7
1.3.Radiația terestră............................................................................7
1.4.Bilanțul radiativ.............................................................................8
2.Temperatura....................................................................................................9
3.Presiunea atmosferică....................................................................................10
4.Vântul...............................................................................................................11
5.Evapotranspirația...........................................................................................12
6.Umiditatea aerului .........................................................................................13
7.Nebulozitatea...................................................................................................14
8.Precipitația atmosferică..................................................................................15
9.Vizibilitatea......................................................................................................16
10.Fenomene atmosferice..................................................................................17
III.Metode și mijloace de cercetare în meteorologie.....................................................18
IV.Bibliografie...................................................................................................................19
I.Definiție:
Elementele meteorologice sunt însușirile
cantitative și calitative care exprimă procesele și
fenomenele fizice care se petrec în atmosferă,
caracterizând diferențele de stări într-un anumit
interval de timp.

Stația meteorologică reprezintă un ansamblu de


clădiri și instalații aparținând rețelei
hidrometeorologice în care se fac observații directe
asupra fenomenelor meteorologice, climatice și
hidrologice de bază și o prelucrare primară a datelor.
II.Principalele elemente meteorologice:
PRESIUNEA
ATMOSFERICĂ
TEMPERATURA VÂNTUL
SOLARĂ

ATMOSFERICĂ RADIAȚIA EVAPOTRANSPIRAȚIA

TERESTRĂ ELEMENTE
METEOROLOGICE

FENOMENE UMIDITATEA
ATMOSFERICE AERULUI

VIZIBILITATEA NEBULOZITATEA
PRECIPITAȚIA
ATMOSFERICĂ
1.Radiația:
-Reprezintă emisia sau transportul de energie sub formă de unde
electromagnetice sau de particule.
-Aceasta este de trei feluri principale: solară, atmosferică și terestră.
1.1.Radiația solară este radiația electromagnetică
emisă de Soare având lungimi de undă din întregul
spectru al undelor electromagnetice. Aceasta este, la
rândul ei, de mai multe feluri: radiație directă, difuză,
reflectată și globală.
-Radiația solară directă(I) vine direct de la soare și
suferă puține schimbări în direcții.
-Radiația solară difuză(i) este o parte a radiației care
ajunge de la soare și care este reflectată sau absorbită de
nori.
-Radiația solară reflectată(Rs) este o radiație care
reflectă suprafața pământului (albedo).
-Radiația solară globală(Q) este suma celor 3 radiații
numite mai sus.
1.2.Radiația atmosferică(Ea) reprezintă radiaţia de
undă lungă emisă de atmosfera terestră şi propagată prin
aceasta.
Nu toată energia de la soare ajunge de fapt la suprafața
Pământului, iar cea care o face s-ar putea schimba în
comportament prin deplasarea prin atmosferă.

1.3.Radiația terestră(Et): radiaţia de undă lungă emisă


fară întrerupere de Pământ, inclusiv de atmosfera lui.
1.4.Bilanțul radiativ reprezintă diferența
dintre suma tutror fluxurilor radiative de
undă scurtă și lungă primite de o
suprafață oarecare și suma fluxurilor de
undă scurtă si lungă pierdute de aceasta
sub forma radiațiilor reflectate si emise.
2.Temperatura:
Temperatura reprezintă mărimea fizică ce
caracterizează gradul mediu de agitaţie al moleculelor ce
alcătuiesc un corp fizic.

Temperatura aerului este determinată de radiația


solară și reprezintă gradul de încălzire al acestuia.
Temperatura solului reprezintă elementul de care
depinde încălzirea aerului din imediata apropiere a
solului.
Temperatura se poate măsura în:
-grade Kelvin, K (SI)
-grade Celsius, C
-grade Fahrenheit, F
3.Presiunea atmosferică:

Presiunea atmosferică reprezintă forța cu care


învelișul gazos al planetei apasă asupra unității de
suprafață.

Presiunea atmosferică se masoară cu ajutorul


barometrului și valoarea ei poate fi exprimată în mai
multe unități de măsură, cel mai adesea în milimetri
coloană de mercur (torr), dar și în kiloPascali sau
atmosfere.

Coloană de mercur
4.Vântul:
Vântul reprezintă mişcarea aerului în raport cu
suprafaţa terestră; în afară de alte indicaţii
contrare, se ia în considerare numai componenta
orizontală.

Mânecă de vânt

DIRECȚIE
În meteorologie, vântul este caracterizat
prin 2 parametrii de bază: VÂNTUL

VITEZĂ
5.Evapotranspirația:
Evapotranspirația reprezintă un proces combinat prin care apa este transferată de la suprafaţa terestră în
atmosferă, prin evaporare de pe suprafaţa uscatului şi a oceanelor şi prin transpiraţia vegetaţiei.

Evapotranspirația este un element principal al circuitului apei în natură.


6.Umiditatea aerului:
Umiditatea aerului reprezintă conţinutul de vapori de apă din aerul atmosferic.
Există trei moduri de a exprima umiditatea: umiditatea absolută, umiditatea relativă și umiditatea
specifică.
-Umiditatea absolută este cantitatea de vapori de apă (în grame) conținută intr-un volum de aer
egal cu unitatea.
-Umiditatea relativă (abreviat RH) este raportul dintre cantitatea de umezeală continuta în aer
raportată la cantitatea maximă care poate fi continuta în aceeasi cantitate de aer în teorie. Umiditatea
relativă depinde de temperatură și presiune.
-Umiditate specifică reprezintă cantitatea de vapori de apă pe care o conţine 1 kg dc aer umed.

Aceasta se măsoară cu ajutorul instrumentelor specifice:


-Higrometrul este un instrument pentru măsurarea umidității aerului. Principiul de funcționare a
higrometrului se bazează pe modificarea lungimii unui fir de păr în funcție de umiditate.
-Psihrometrul este un dispozitiv folosit în meteorologie pentru a măsura conținutul de vapori de
apă din aer.
7.Nebulozitatea:

Nebulozitatea reprezintă fracţia din cer acoperită


cu nori de un anumit gen, de o anumită specie sau
varietate, de un anumit strat noros (nebulozitate
parţială) sau de o anumită combinaţie de nori ori de
toţi norii existenţi în momentul observaţiei
(nebulozitate totală).

Diferitele forme ale norilor constituie indici


importanți pentru stabilirea stării generale a vremii
la un moment dat și pentru prevederea unor
fenomene viitoare cum ar fi: schimbarea fronturilor
atmosferice, intensificarea vântului, precipitațiile,
descărcările electrice etc.
8.Precipitația atmosferică:
Precipitația atmosferică este reprezentată de vaporii de apă condensaţi în atmosferă ce cad
spre suprafaţa terestră sub formă de particule lichide (picături) sau solide (cristale, fulgi, granule
sau ace de gheaţă).
Felul precipitației este determinat vizual, iar cantitatea de apă urmată precipitațiilor se
măsoară cu pluviometrul, se înregistrează cupluviograful și se exprimă în mm sau în l/m².

ploaie brumă ninsoare


9.Vizibilitatea:
Vizibilitatea reprezintă distanța maximă pană la care un obiect cu însușiri diferite poate fi văzut și
identificat în orice împrejurare.

Mărimea etalon utilizată este „starea


optică meteorologică”, adoptată de OMM in
1957. Aceasta reprezintă distanța pe care
trebuie sa o străbată prin atmosferă un flux
luminos de raze paralele, emise de o lampă
incandescentă cu temperatura de 2700⁰K.
10.Fenomene atmosferice:
Fenomenele atmosferice sunt o
manifestare exterioară a esenței unui proces
accesibil și perceptibil: furtuna, fenomene
optice, fenomene acustice, fenomene
electrice, etc.

Uraganul Matthew
Știm că dintre toate straturile
atmosferei există doar fenomene
atmosferice în troposferă. Acestea au
loc în întreaga lume și depind de
Furtună din București,
cantitatea de radiație solară, gradul
August 2022
de înclinație al razelor solare,
presiunea atmosferică, regimul
vântului, temperatura și multe alte
variabile.
determinare
III.Metode și mijloace de cercetare în meteorologie:

le
Rolul cel mai important îl joacă observația,
metoda care permite obținerea de informații
indispensabile privitoare la desfășurarea proceselor și
fenomenelor atmosferice în condițiile lor reale;
aceasta se poate realiza vizual, sau prin intermediul
instrumentelor meteorologice, deci instrumental.

upa
radiosondă anemometru

Elementele meteorologice pot fi determinate vizual sau instumental după un program bine stabilit.
Orele de determinare pentru elementele meteorologice după programul sinoptic: 1, 7, 13, 19.
Orele de determinare pentru elementele meteorologice după programul climatologic: 2, 5, 8, 11, 14, 17, 20,
23.
IV.Bibliografie:
Ciulache S., 1973, Meteorologie – Manual Practic, Editura Universității din București, București
http://smr.meteoromania.ro/sites/default/files/biblio/alexdum/2015/dictionar-final-26oct2014_0.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83
https://www.meteorologiaenred.com/ro/tipos-de-radiacion-solar.html
http://ww2010.atmos.uiuc.edu/(Gh)/guides/mtr/fw/prs/def.rxml
https://zdocs.ro/doc/radiaia-solara-terestra-d6wnoowew568
https://blog-boom.com/metode-si-mijloace-de-cercetare-in-meteorologie/
http://nwatchwiki.aii.pub.ro/tiki-index.php?page=Radiatii+X%2C+%CE%B1%2C+%CE%B2%2C+%CE%B3
MULȚUMESC

S-ar putea să vă placă și