UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Licenta - Geografie

ORGANIZAREA SI EFECTUAREA OBSERVATIILOR

C
METEOROLOGICE

PROIECT LA DISCIPLINA METEOROLOGIE

SEMINAR

BUCURESTI
Student: DOBRE Maria-Andra
Octombrie 2023 Grupa 102
 Cuprins academic
• Introducere..
• Cap. 1 Vantul si Precipitatiile Atmosferice
• Cap. 2 Organizarea si Observarea
2.1 Unitate de masura
2.2 Instrumente
2.3 Reguli de Intretinere si Observatii

• Cap. 3 Scopul
• Concluzii
• Bibliografie
 Introducere
• Vantul, alaturi de precipitatiile
atmosferice sunt elemente
fig. 1 – Cod Galben de
meteorologice imporante,
Vant
fiind factori esentiali pentru Sursa: digi24.ro
diverse activitati ale societatii
omenesti.

• Nu numai, precipitatiile
atmosferice prezinta o
fig. 1 – Ploaia, un tip de
extraordinara variabilitate
precipitatie atmosferica
spatiala si temporala. Sursa: naturescu.ro
 Cap. 1 Vantul si Precipitatiile
Atmosferice
• Vantul fig. 3 – Schema formării
Miscarile pe care aerul le executa paralel vânturilor în funcție de
sau aproximativ parallel cu suprafata cordoanele de presiuni
teresta sunt cunoscute sub numele de vant. atmosferice diferite
Sursa: Forum Wikipedia
Ele au directive orizontala sau oblica si
reprezinta o consecinta fireasca a existentei
gradientului beric orizontal, determinat la
randul sau de repartitia neuniforma a
presiunii atmosferice. fig. 4 – Maneca de vant,
In meteorologie vantul este caracterizar Indica directia si viteza
prin doi parametri de baza: directia si vantului
viteza Sursa: gds.ro
 Cap. 1 Vantul si Precipitatiile
Atmosferice
• Precipitatiile Atmosferice
Picaturile de apa si cristalele de gheata, care fig. 5 –Mazariche
cad pe suprafata teresta sub forma de ploaie, Sursa: Botosani.ro
burnita, ninsoare, lapovita, mazariche,
zapada grauntoasa, granule de gheata si
grindina, poarta numele de precipitatii
atmosferice.
Ele iau nastere in atmosfera libera, ca
fig. 6 – Animatie ce
urmare a fenomenului de condensare si
reprezinta harta
sublimare a vaporile de apa.
precipitatiilor la nivel
In meteorologie, este bine sa se cunoasca global
cantitatea de apa provenita din precipitatii, Sursa: Forum Wikipedia
dar si durata si intensitatea lor.
Cap. 2 Organizarea si Observarea

Pentru a desfasura observari si

cercetari ale vantului si ale
precipitatiilor atmosferice, fig. 6 – Pluviometru de
tip Tetriakov
trebuie sa efectuam aceste
Sursa: Adevarul.ro
actiuni in cadrul statiilor
meteorologice.
In cadrul statiilor, exista locuri
speciale unde se desfasoara
aceste observatii. fig. 7 –O statie
meteorologica. Putem
obseva stalpul giruetei
Sursa: xdocs.ro
Cap. 2.1 Unitate de Masura

• Pentru masurarea Vantului, folosim urmatoarele unitati:

Viteza vantului reprezinta distanta parcursa de aerul aflat in
miscare pe unitate de timp. Ea se exprima in m/s sau km/ora.
Directia reprezinta sensul din care bate vantul intr-un punct sau
intr-o regiune oarecare. Pentru o mare precizie se foloseste
unghiul pe care vectorul vant il face cu directia nordului
geographic. Unghiul se masoara respectiv in sensul miscarii
acelor de ceasornic, incepand cu 0 si se termina la 360. Celor 4
directii cardinale, le corespund unghiuri:
N -360°
E - 90°
fig. 8 – Sursa: Ciulache – “Meteorologie si
S - 180° Climatologie”
V- 270°
 Cap. 2.1 Unitate de Masura

In cazuri speciale,
cand instrumentele nu
sunt disponibile, se
folosesc gradele
Beaufort, in numar de
13 si masoara dupa
influenta vantului
asupra velaturii
navelor si modificata
ulterior pentru a fi
utilizata si pe uscat.

fig. 9 si 10 – Tabelul Gradelor

Beaufort Sursa: Ciulache –
“Meteorologie si Climatologie”
Cap. 2.1 Unitate de Masura

• Pentru masurarea Precipitatilor Atmosferice,

folosim urmatoarele unitati:
Cantitatea de apa provenita din precipitatii se
masoara in milimetri sau litri pe metru patrat ( 1mm
= 1l/ )
Durata intervalului in care cas precipitatii se
masoara in ore si zecimi de ora.
Intensitatea precipitatiilor se calculeaza in milimetri
sau litri pe ora.

fig.11– Sursa: Ciulache –

“Meteorologie si Climatologie”
 Cap. 2.2 Instrumente
• Vantul
• In aceasta categorie se includ giruetele si
anemometrele, instrumente lipsite de
mechanism inregistrator automat, la care
indicatiile asupra caracteristiclor vantului sunt
citite si inscrise in registru de catre
observator.
• Giruetele spre exemplu sunt fixate pe stalpi
de sustinere si sunt alcatuite dintr-un ax
metalix vertical fix. Masoara si presiunea pe
fig.12-15– Sursa:
care vantul o exercita.
Ciulache – “Meteorologie
• Anemometrul este format dintr-un sistem de si Climatologie”
cupe si masoara viteza vantului
Cap. 2.2 Instrumente

• Precipitatiile Atmosferice
In aceasta categorie fac parte toate tipurile de
pluviometre utilizate in reteaua de statii
meteorologice. Ele sunt prevazute cu mechanism
de inregistrare automat. Statile romanesti sunt
dotate cu pluviometre de tip I.M si Tretiakov ( a
se viziona fig 11. si 6) Acestea sunt plasate in
exterior.
Spre exemplu, durata intervalului este masurata
cu cronometru si se inregistreaza prin mijlocirea fig.16-18– Sursa:
pluviografului. Ciulache – “Meteorologie
Intensitatea se inregistreaza cu pluviograful. si Climatologie”
 Cap. 2.3 Reguli de Intretinere si Observatii

• Pentru a mentine corectitudinea observatiilor si Toamna, inainte ca ingheturile sa provoace defectarea

masuratorilor trebuie respectate reguli de pluviografului, acesta se demonteaza, se curate si se
intretinere. depoziteaza intr-un loc ferit si uscat din interiorul statiei. Pe
• Spre exemplu, in cadrul precipitatilor, platforma meteorologica ramane doar carcasa metalica de
determinarea cantitatilor de apa se face mereu la protective si se incuie cu un lacat.
orele 7 si 19 timp local, in toate zilele cand
fenomenul respective s-a produs.
• Pentru evitarea pierderilor de apa, prin evaporare
si pentru determinarea exacta a intensitatii
precipitatilor, se vor face obligatoriu determinari
fig. 19– Sursa: Ciulache –
suplimentare. “Meteorologie si
Climatologie”
• In situatiile cand nivelul apei din eprubeta se afla
mai jos, se va inscribe valoarea corespunzatoare
diviziunii celei mai mici.
Cap. 2.3 Reguli de Intretinere si Observatii

• In cazul vanturilor, se tine cont de alte lucruri.

• Spre exemplu, in situatiile cand giruetele sunt
defecte, directia vantului se apreciaza dupa
deplasarea fumului s a diverselor impuritati din
atmosfera, dupa inclinarea ramurilor si frunzelor, fig. 20– Sursa:
iar viteza vantului, dupa efectele pe care le are Ciulache –
asupra diferitelor obiecte din natura dupa scara “Meteorologie si
Beaufort. Climatologie”
• In registru, directia se inscribe prin simbolurile
obisnuite, iar viteza prin gradele scarii Beaufort,
langa care se adauga litera v si valoare in m/s
corespunzatoare.
 Cap. 3 Scopul
• Scopul efectuarii obersvatilor
meteorologice asupra vantului si
precipitatilor atmosferice ne ajuta sa
prevenim, sa mentinem si sa
studiem fenomenele meteorlogice
ce se desfasoara. Folosind
instrumentele create si respectand
regulile, omul isi poate continua
cercetarea. fig. 21– Sursa: Sun Photo
 Concluzie
• In concluzie, studiul profund al meteorologiei inca din vechile vremuri, ne-au
ajutat sa avansam, sa ne adaptam la mediul inconjurator, omul fiind din cele din
urma invatat sa se adapteze la mediul in care se desfasoara.
• Vantul si Precipitatiile Atmosferice vor ramane elementele cheie pentru a
asigura viitoare prognoze, si de a asigura viitoarele activitati antropice

fig. 22 Sursa: xdocs.ro

 Bibliografie
• World Meteorogical Organisation, https://public.wmo.int/en accesat pe 11.10.23
• Tiscovschi A.A., Diaconu D., 2004, “Meteorologie si Hidrologie – Lucrari practice”, Editura Universitara, Bucuresti
• Ciulache S., 2002, “Meteorologie si climatologie”, Editura Universitara, Bucuresti
• 1983, “Instructiuni pentru statiile si posturile meteorologice”, INMH, Bucuresti
• Erhan Elena, 1999, “Meteorologie si climatologie”, Editura Universitara, Bucuresti
• Gaceu O., 2002, “Elemente de climatologie practica”, Editura Universitatii din Oradea
Va multumesc!