Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ȘI MEDIU
SPECIALIZAREA ȘTIINȚA MEDIULUI

Microclimatul urban: studii pe cartiere

(temperatură, umiditate, vânt)

Coordonator științific Absolvent

Conf. univ. dr. Condurache-Bota Simona Amatiesei Lenuța-Nicoleta

[2024]

1
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

CUPRINS

pag.
Introducere 3
Stadiul actual al cercetărilor privind clima și microclimatul urban 6
Capitolul I. Vremea și clima: noțiuni fundamentale 11
1.1 Noțiuni fundamentale privind atmosfera terestră (compoziție, structură, caracteristici) 11
1.2 Noțiuni esențiale privind radiațiile solare (compoziție, caracteristici, fenomene: 16
reflexie/albedo, difuzie, absorbție)
1.3 Temperatura aerului 19
1.3.1 Definire, scări de temperatură 19
1.3.2 Regimul zilnic și anual al temperaturii aerului 21
1.3.3 Instrumente de măsurare a temperaturii aerului 23
1.4 Umiditatea aerului 25
1.4.1 Definire, mărimi caracteristice (inclusiv clasificarea aerului după umiditate) 25
1.4.2 Regimul zilnic și anual al umidității aerului 28
1.4.3 Instrumente de măsurare a umidității aerului 30
1.5 Presiunea atmosferică 32
1.5.1 Definire și unități de măsură pentru presiune 32
1.5.2 Regimul zilnic și anual al presiunii atmosferice 34
1.5.3 Instrumente pentru masurarea presiunii atmosferice 35
1.6 Vântul 37
1.6.1 Caracteristici generale ale vântului 37
1.6.2 Instrumente de măsurare a mărimilor caracteristice vântului 40
1.7 Vreme și climă. Microclimat (definire, tipuri, factori de influență) 43

Capitolul al II-lea. Relieful urban 48

2.1 Regulamente privind construcția de drumuri și căi de acces (clasificări, materiale 48
folosite, dispunere)
2.2 Tipuri de construcții urbane și reglementarea acestora 51
2.3 Dezvoltarea teritorială și consecințe asupra climatului și mediului 56

Capitolul al III-lea. Contribuții proprii 60

3.1 Prezentarea orașului Galați și a cartierelor investigate 60
3.2 Prezentarea modului de lucru 63
3.3 Rezultatele măsurătorilor și interpretarea acestora 65
3.3.1 Măsurători locale ale temperaturii aerului 65
3.3.2 Măsurători locale ale umidității aerului 69
3.3.4 Măsurători locale ale vitezei vântului 73
Concluzii 77

Bibliografie 79

2
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

Introducere

O prezentare succintă a problemei de cercetare, a obiectivelor, metodelor utilizate și a

principalelor concluzii. Sublinierea importanței studierii microclimatului urban pentru dezvoltarea
urbană durabilă.

Mediul înconjurător reprezintă un conglomerat de componente interdependente, în care

omul este cel care creează dezechilibre prin utilizarea și modificarea resurselor naturale, suferind
din ce în ce mai accentuat consecințele acțiunilor sale.

3
Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

4
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

Stadiul actual al cercetărilor privind clima și microclimatul urban

Pentru a avea o bază pentru studiile mele și elemente de comparație cu analizele pe care mi
le-am propus să le efectuez, am realizat un studiu bibliografic extins din care am selectat unele
dintre lucrări pentru a le prezenta ca fiind reprezentative pentru stadiul actual al cercetărilor privind
tema aleasă în legătură cu influența microclimatului asupra parametrilor atmosferici.
Astfel, în lucrarea lui

Fig. S.3 Profiluri de (a) temperatura aerului și (b) RH de la 0:00 UTC la 24:00 UTC pentru toate
punctele de testare din lucrarea lui Jin et al., 2018

Fig. S.4 Cartografierea parametrilor microclimatului în timp de zi: a. temperatura aerului; c. umiditatea
relativă; f. distribuția vitezei vântului din lucrarea lui Jin et al., 2018

diverșilor parametri ai activităților urbane în localitățile Lima și Valparaíso, de unde se

constată că intensificarea traficului și creșterea densității clădirilor au contribuțiile cele mai
importante la intensificarea efectului de încălzire accentuată a microclimatului urban (Palme et al.,
2016).

Tabel S.2. Estimările privind creșterea densității de clădiri, a traficului și a fațadelor, precum și a ariilor
verzi din patru localități de pe coasta Pacificului Americii Latine (Palme et al., 2016)

În Fig. S.11 se prezintă, din același studiu al lui

O altă lucrare pe care am analizat-o a fost cea a lui Yee et al., din anul 2017, intitulată: „O
trecere în revistă a modului de evaluare a confortului termic în exterior pentru parametri de aranjare
a clădirilor”, care corespunde capitolului 8 din cartea intitulată: ,,Construirea sustenabilă și
tehnologii de construire”. În această lucrare se fac aprecieri privind geometria urbană, care include
înălțimea și distanțarea reciprocă a clădirilor care afectează climatul local, atât în ceea ce privește
trecerea radiațiilor solare prin atmosferă către sol, dar și circulația aerului. Și această lucrare,
precum și în celelalte pe care le-am studiat, se folosește termenul de canion urban definit ca
raportul dintre înălțimea clădirilor și lățimea străzii învecinate corespunzător axei lungi a acesteia.
S-a demonstrat că aceste canioane urbane afectează microclimatul care, la rândul său, are influență
asupra consumului energetic al clădirilor (Yee et al., 2017).
În lucrarea lui Hass et al. din 2016, intitulată: „Căldura și umiditatea în oraș: variabilitatea
indicelui de căldură în vecinătate, într-un oraș de dimensiunii medii din sud-estul Statelor Unite”,
publicat în „Revista internațională de mediu și cercetări asupra sănătății publice”.
În Fig. S.14 am selectat din lucrare distribuțiile orare de temperatură pentru centrul orașului
și respectiv, pentru periferia Ijams în perioada de studiu, în care se observă variații similare ale
temperaturii cu un minim în jurul orelor 6-7 și un maxim de temperatură în jurul orei 15. În studiu
5
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

se constată că indicele de căldură și umiditatea relativă variază semnificativ între locații cu

acoperiri diferite de copaci și caracteristici de vecinătate specifice din punct de vedere al
construcțiilor (Hass et al., 2016).

Fig. S.13. Locații de stații meteorologice minim vegetate (MV) și extrem de vegetate (HV)
în fiecare cartier din centrul și în centrul naturii Ijams
și în orașul Knoxville (Hass et al., 2016)

6
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

CAPITOLUL I. Atmosfera….

1.1 Atmosfera terestră (Voiculescu, 2008; Povară, 2006)

Învelișul gazos al unui corp ceresc se numește atmosferă.

În compoziția atmosferei terestre se disting componente constante și componente variabile,
astfel (Voiculescu, 2003):
 principalele componente constante:
o azotul- principalul gaz al atmosferei (78%)
o oxigenul- gaz incolor, inodor și insipid (20.9%)
o argon – gaz nobil, nereactiv (0.9 %)
 principalele componente variabile:
o dioxidul de carbon (ocupă locul 4 ca volum)
o ozonul, O3 – componentă cu rol decisiv în bugetul radiativ terestru (absoarbe
radiațiile UV).
o vaporii de apă- componentul atmosferic cu cele mai ample variații
Azotul, este, sub raport cantitativ, principalul gaz component al atmosferei (0, 088 % din
volum și 75, 527 % din greutate ). Singur, el nu întreține viața, în amestec cu oxigenul (în
proporțiile din atmosferă) temperează acțiunea acestuia, făcând posibilă dezvoltarea vieții. Este
lipsit de toxicitate, creșterea concentrației lui în sângele uman sau animal provoacă „beția azot”,
care poate avea consecințe grave. Pentru regnul vegetal constituie un important element nutritiv,
plantele de pe întregul Pământul consumând circa 25 milioane tone de azot, obținut fie direct din
aer, fie din compușii azotului formați în atmosferă și aduși la sol prin mijlocirea precipitațiilor.

Fig. 1.1 Structura verticală a atmosferei terestre

(https://www.pmfias.com/atmosphere-role-structure-composition-troposphere-stratosphere-ozonosphere-
mesosphere-thermosphere-ionosphere-exosphere/#Structure_of_Atmosphere)

Fiecare strat al atmosferei diferă de celelalte nu doar prin modul și intervalul de variație ale
temperaturii aerului, ci și prin alte caracteristici. Caracteristicile acestora sunt:

1.2 Radiația solară (Voiculescu, 2008; Murărescu, 2013)

Radiațiile solare sunt acele radiații electromagnetice care sunt emise de Soare, având
lungimi de undă din tot spectrul. Ele constituie prima sursă a dezvoltării proceselor geofizice si
biologice pe Terra.

O parte din radiația solară care ajunge la suprafața terestră este nemodificată, o alta este
modificată în urma proceselor de absorbție şi difuzie, iar restul se pierde în spaţiu în urma
proceselor de reflexie (Fig. 1.2).

Fig. 1.2 Procesele suferite de radiațiile solare în atmosfera terestră (Voiculescu, 2008)

O radiație reflectată care depinde de caracteristicile fizice ale suprafeței de incidență și de

înălțimea acesteia deasupra orizontului.
Albedo-ul reprezintă raportul dintre energia radiației reflectate şi cea a radiației globale
incidente.

7
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

Fig. 1.3 Absorbţia radiaţiei solare de diferite componente ale atmosferei

şi de întreaga atmosferă (Voiculescu, 2008)

1.3 Temperatura aerului

1.3.1 Definire, scări de temperatură

Temperatura este mărimea fizică care caracterizează starea de agitație termică a unui
mediu, energia de agitație termică a atomilor și moleculelor fiind direct proporțională cu aceasta.
La ora actuală se folosesc mai multe scări de temperatură:

1.3.2 Regimul zilnic și anual al temperaturii aerului

Temperatura aerului nu este o mărime constantă, variază temporal şi spaţial, ca urmare a

schimbărilor în intensitatea fluxului radiativ solar pe suprafaţa terestră.
În cazul variaţiilor diurne (în 24 ore) temperatura aerului prezintă
1.3.3 Instrumente de măsurare a temperaturii aerului

Clasificarea termometrelor se poate face după mai multe criterii (Condurache-Bota, 2019):
- funcţional: termometre cu dilataţie (cu variaţia volumului), termometre termoelectrice
(termocupluri), termometre cu rezistenţǎ electricǎ, termometre cu semiconductori, etc.
- dupǎ modul de determinare a temperaturii (Fig, 1.4-1.6):
 termometre indicatoare (cu citire directǎ)
 termometre înregistratoare (termografe)
- în funcţie de valorile care se obţin:
termometre curente/ordinare (valori curente, momentane)
termometre pentru extreme (temperatura maximǎ și minimǎ pe intervale de observaţie)
Termometrul meteorologic cu mercur (termometru ordinar) este

1.4 Umiditatea aerului

Umiditatea relativă, U, reprezintă mărimea fizică, exprimatăîn procente egală cu

raportuldintre presiunea parţială a vaporilor de apă la momentul observaţiei (presiunea reală) şi
presiunea maximă de echilibru în raport cu suprafaţa plană a vaporilor, corespunzătoare
temperaturii la care se face observarea: U = 100· e /Eplan (1.1)

Umiditatea absolută, a, este mărimea fizicăce măsoarămasa vaporilor de apă conţinută în

unitatea de volum a aerului umed: a = mv/Vau(g/cm-3) (1.2)

8
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

Capitolul al II-lea. Relieful urban

Capitolul al III-lea. Contribuții proprii…

3.1 Prezentarea orașului Galați (https://www.ropedia.ro/judetul/Galati/)

Județul Galați este situat în estul României, pe cursul inferior al Dunării, în Câmpia
Siretului Inferior (Fig. 2.1). Județul este mărginit

Lacurile cele mai importante sunt: lacul Brateș și limanele fluviatile Cătușa, Lozova și
Mălina.

Fig. 3.1 Poziționarea județului Galați în sud-estul României

(https://www.ropedia.ro/judetul/Galati/)

Municipiul Galați este situat

Fig. 3.2 Poziționarea municipiului Galați

(http://www.businessmap.ro/harta-galati/)

Clima orașului Galați este

În Tabelul 3.1 se prezintă duratele meteorologice și astronomice ale anotimpurilor în orașul

Galați.
Tabel 3.1 Anotimpuri în Galați
(http://hikersbay.com/climate-conditions/romania/galati)

este prezentată în Fig. 3.4.

9
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

3.2 Prezentarea modului de lucru

Ca parte experimentală, am ales să efectuez măsurători

Locațiile unde s-au efectuat măsurători sunt (a se vedea Fig. 3.6 și 3.7 și imaginile din
Fig. 3.8):

Latitudinea și longitudinea locațiilor în care s-au efectuat măsurători a fost aflată cu ajutorul
site-urilor:
 https://satellites.pro/Galati_map.Galati_region.Romania#45.426861,28.022357,18
 https://www.google.com/maps/@45.4259717,28.0104081,18.75z
Elevația acelorași locații a fost aflată cu ajutorul site-urilor:
 https://satellites.pro/Galati_map.Galati_region.Romania#45.426861,28.022357,18
 https://elevation.maplogs.com/poi/gala_i_romania.363264.html
În tabelul 3.5 se prezintă longitudinile, latitudinile și elevațiile (altitudinile) locațiilor în care
s-au efectuat măsurători în Galați.

Tabelul 3.5 Longitudinile, latitudinile și elevațiile (altitudinile)

locațiilor în care s-au efectuat măsurători în Galați
Denumirea/descrierea Adresa, latitudinea și Print screen cu latitudinea, longitudinea
Locația
locației longitudinea locației și altitudinea locației
1.
2.
3.
4.
5.
6.

7.

Parametri măsurați cu instrumentele prezentate în Fig. 3.9 au fost:

- temperatura aerului
- umiditatea atmosferică
- viteza vântului
- presiunea atmosferică

multiparametru: temperatură, umiditate etc. barometru Anemometru cu termocuplu

Fig. 3.9 Imagini ale aparatelor cu care s-au efectuat măsurători

de parametri meteorologici în Galați, în diferite locații

10
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

Datele și orele la care s-au efectuat măsurători sunt indicate în Tabelul 3.6.

Tabel 3.6 Datele și orele la care s-au efectuat măsurători

Data
Ziua Ore

luni
marți
miercuri
joi
vineri
sâmbătă
duminică
Din datele statistice disponibile pentru Galați, condițiile atmosferice medii în Galați în
fiecare dintre lunile alese pentru efectuarea de măsurători sunt precum cele din Fig. 3.10 – 3.13,
preluate de pe site-ul: http://hikersbay.com/climate-conditions/romania/galati.

Fig. 3.10 Condițiile atmosferice medii în Galați în luna aprilie

(http://hikersbay.com/climate-conditions/romania/galati).

În grupul de Figuri 3.14 și 3.15 se prezintă evoluția medie pe anii 2009-2019 a temperaturii aerului
în Galați în lunile alese pentru efectuarea măsurătorilor: aprilie, iulie, octombrie și respectiv, decembrie.

Fig. 3.15 Evoluția medie pe anii 2009-2019 a temperaturii aerului în Galați în lunile octombrie și
decembrie alese pentru efectuarea măsurătorilor (http://hikersbay.com/climate-conditions/romania/galati)

Grupul de Figuri 3.16 a și b ilustrează evoluția detaliată a temperaturii, precipitațiilor și

vitezei vântului în orașul Galați în lunile alese pentru măsurători: aprilie, iulie, octombrie și
decembrie 2019, conform datelor satelitare furnizate de site-ul: https://www.meteoblue.com, adică
exact din anul în care au fost efectuate măsurătorile în situ.

Fig. 3.16 a Evoluția detaliată a temperaturii, precipitațiilor și vitezei vântului în orașul Galați
în lunile alese pentru măsurători: aprilie și iulie 2019,
conform datelor satelitare furnizate de site-ul: https://www.meteoblue.com

3.3 Rezultatele măsurătorilor și interpretarea acestora

3.3.1 Măsurători locale ale temperaturii aerului

În figura 3.17 se prezintă valorile temperaturii aerului în fiecare din cele 7 locații alese
pentru

11
Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

12
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

Fig. 3.18 Grafice ale evoluțiilor temperaturii aerului în cele 7 locații în care s-au efectuat măsurători în luna iulie 2019

13
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

3.3.2 Măsurători locale ale umidității aerului

Pentru umiditatea aerului, am reușit să efectuez măsurători

14
Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

Fig. 3.18 Grafice ale evoluțiilor umidității aerului

15
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

Concluzii

În această lucrare de Licență am urmărit să analizez

În cazul analizei pe care am efectuat-o, am constatat existența unei influențe clare a locației,
a mediului analizat al acesteia, a depărtării de sol, a naturii suprafețelor învecinate și a traficului
auto asupra temperaturii, umidității și vântului. Astfel:
 în privința temperaturii:
• Se observă variații importante ale valorilor de la o locație la alta, dar și a modului de
evoluție pentru perioadele în care am efectuat măsurătorile.
• Am constatat că temperatura variază chiar și cu 5 0 în aceeași zi și la aceeași oră între
locațiile 1 și 7, adică între
 în privința presiunii:
• Variaţiile sale de la
 în privința vântului:
 Variaţiile de viteză de la o locație la alta sunt
 Dintre toate locațiile analizate, în locația 1

Am constatat că există diferențe semnificative între rezultatele măsurătorilor locale și ale
cele satelitare pentru parametrii atmosferici cei mai importanți: temperatura aerului, umiditatea
relativă, presiunea atmosferică și viteza vântului, dat fiind că microclimatul influențează puternic
caracteristicile aerului din imediata sa vecinătate, prin toate elementele sale: construcții, trafic,
spații verzi, natură suprafață orizontală. Ca urmare,

Această lucrare demonstrează

16
 Amatiesei Lenuța-Nicoleta Microclimatul urban: studii pe cartiere

Bibliografie

1. Condurache-Bota S., Fizica atmosferei, curs pentru uzul studenților, Galați, 2022.
2. Enache L., Agrometeorologie, Universitatea de ştiinţe agronomice şi medicină veterinară
Bucureşti, Facultatea de Horticultură, Specializarea Horticultură – Învăţământ la distanţă,
Bucureşti, 2009.
3. Murărescu O., Meteorologie, Editura „Cetatea de Scaun”, Târgoviște, 2013.
4. Povară R., Meteorologie generală, Editura Fundației „România de Mâine", București,
2006.
5. Povară R., Climatologie generală, Editura Fundației „România de Mâine", București, 2004.
6. Stathopoulos Theodore, Wu Hanqing, Zacharias John, Outdoor human comfort în an
urban climate, Building and Environment 39, 297 – 305, 2004.
7. Ștefan, S., Fizica atmosferei, vremea și clima, Editura Universității din Bucureşti, 2006.
8. Vlăduț A., Meteo-Climatologie. Lucrări practice, Editura Universității din Craiova;
https://fdocument.pub/document/alina-vladut-meteorologie-climatologie-lucrari-
practice.html
9. Voiculescu, M. Introducere în Fizica atmosferei, Galați University Press, Galați, 2008.
10. http://www.physicalgeography.net
11. https://www.bizoo.ro/firma/gabcors/vanzare/86615/girueta-ampenaj-de-vant
12. https://www.ropedia.ro/judetul/Galati/
13. http://www.businessmap.ro/harta-galati/
14. https://www.tripadvisor.com/Tourism-g304059-Galati_Galati_County_Southeast_Romania-
Vacations.html
15. https://galaticityapp.ro/places/despre-galati-di9hwa4k44bmrw .
16. http://hikersbay.com/
17. www.meteoblue.com
18. https://satellites.pro/Galati_map.Galati_region.Romania#45.426861,28.022357,18
19. https://www.google.com/maps/@45.4259717,28.0104081,18.75z
20. https://elevation.maplogs.com/poi/gala_i_romania.363264.html

17