“JUDECĂTORIA PIATRA NEAMȚ

SECTIA CIVILA - Acesta cerere este o cerere de fond* _si cer sa fie înregistrată din
nou ca atare nu ca actiune de ordonanta presedintiala!!! De

OBIECT- Stabilire domiciliu minori și program vizita FOND

STADIU PROCESUAL FOND ACȚIUNE FOND

DATA 18–04 2024

Domnule președinte ,

Subsemnatul Bretcanu Cristian Petru domiciliat în Piatra Neamț, având CNP

1771207 tatăl minorului Bretcanu Maria 11 ani, respectiv Bretcanu Mina
Teodora 9 ani, chem în judecată un temei legitim pe numita Aruxandei Elena
domiciliata in Piatra Neamț str alex Lapusneanu bl CIV apart 20 respectiv
DGASPC Centru Elena Doamna ca prin decizia ce o veti pronunta sa

Modificare program de vizita, STABILIRE DOMICILIU MINOR

Motivele acţiunii:

Motivele cererii>

În fapt- Cerem acest lucru deoarece parata Aruxandei Elena încalcă de peste 7 luni

actualul program de vizita din dosarul 4861.279/2022 și are deja trei plangeri penale

pentru acte deosebit de grave, fiind deja pentru una din plângeri trimisă spre Începerea

Urmaririi penale si în scurt timp prin ordonanța de procuror în camera Preliminara.

Mutans Mutantis una din infracțiunile pentru care este cercetat cu dovezi inscrisuri și

dovezi video este aceea de rele tratamente, șantaj emoțional și amenințare săvârșite

împotriva propriilor și copii minori,. ba mai mult și mai grav la domiciliul actual al

copiilor mei minori, sora lor vitrega aruxandei anastasia, săvârșește deși minora fiind acte

de violenta in mode reptate asupra surirlor ei, deoarece mama lor parata, nu are de gand

decat sa minta sa incalce legea și mai grav sa încerce sa ascundă aceste fapte deosebit

de grave, pentru care risca sa-si piarda chiar libertatea. Minorele sunt deci agreste

verbal, fizic, emoțional, etic și le este refuzat dreptul de a merge alături de tatăl lor prin

intermediul programului de vizita în locuri publice și la Biserica, unde au fost duse de

tatăl lor.
Deși se plătește pensie alimentară de peste 300 milioane lei în ultimii 4 ani,

minorele au primit și cenzură de a comunica telefonic cu tatăl lor deoarece

mama, aflată într-o stare psihică și emoțională grava, deplorabila, traieste-n o

relatie toxica de concubinaj cu numitul Leusteanul Marius, un tip deosebit de

periculos și ciudat, care multe luni la rand a sabotat copii și încerca prin

diferite tertipuri sa atraga copii la el acasă fără sa se știe motivul occult și

obscur în spatele acestei acțiuni< deoarece mă tem în continuare pentru

starea minorele și nu cred ca acel peisaj edenic mincinos prezentată de parata

exista la domiciliul lor, cer de urgență stabilirea domiciliului temporar la

adresa ce o voi comunica ulterior deoarece intenționez sa inchiriez un

apartament de lux pentru minore și sa angajez o bona .

În drept

inÎn plus, drepturile părintelui necustodian în cazul în care celuilalt părinte exercita rele
tratamente asupra minorului sunt reglementate de Noul Cod civil unde apare și noțiunea
de Drept la credință, drept refuzat de parata intimata Aruxandei Elena..

Drepturile părintelui necustodian

Drepturile părintelui necustodian sunt mai limitate decât ale părintelui necustodian, deci ale
părintelui care a primit încredințarea copiilor, ca parte a unui proces de divorț sau proces de
încredințare de minori. Totuși:

● dreptul părintelui părinte necustodian nu se limitează la un simplu program de vizită.

Dimpotrivă, acesta este mult mai deplin și profund, înglobând, printre altele, și dreptul
 de a fi informat, respectiv, de la caz la caz, de a i se solicita acordul în legătură cu
deciziile importante care privesc viața copilului[10].
● Părintele necustodian are dreptul de vizită, corelat sau nu cu cel de găzduire, dreptul de
supraveghere[11] și cel de a veghea (le droit de surveillance en droit de surveiller în
franceză) asupra întreținerii și educării copilului, asigurându-i astfel prerogativele
necesare echilibrării și oferirii unui pol de referință[12]
● Părintele căruia nu i s-a încredințat copilul are nu numai dreptul de a veghea la educația
minorului, dar, în același timp, dreptul de a contribui la aceasta. Accepția acestei noțiuni
(a contribui) nu se limitează doar la o implicare sub aspect pecuniar, ci vizează sprijinul,
participarea, aportul la educația minorului și la dezvoltarea spirituală și sufletească a
acestuia [10]
● Părintele necustodian trebuie, în funcție de împrejurări, fie informat, ori cumulativ,
informat și să îi fie solicitat acordul, asupra deciziilor importante care privesc și se
ivesc în viața minorului.[13]
● Dreptul părintelui necustodian de a supraveghea și veghea educația minorului nu este
unul a posteriori (după ce deciziile au fost luate) cu el trebuie consultat prealabil la
luarea acestora. Este vorba despre acele decizii importante care privesc viața minorului,
cum ar fi, alegerea instituției de învățământ, educația religioasă, medicamentația ce
trebuie administrată în anumite situații, ne referindu-ne și excluzând cele strict
cotidiene, zilnice, bunăoară, obiceiurile alimentare sau vestimentația [14]

Importanța relației dintre copil și părintele necustodian[modificare |

modificare sursă]

Există foarte multe studii de specialitate [în străinătate] care converg spre concluzia nevoii de
implicare mai mare a părintelui necustodian, în general tatăl, în creșterea și educarea minorilor,
studiile evidențiind efectele benefice pe care o legătură solidă cu tatăl o are asupra dezvoltării
copilului și asupra reducerii efectelor adverse ale divorțului:

● Troxel & Matthews (2004) arată că absența fizică a părintelui necustodian, diminuarea
caldurii și responsivității determină reducerea disponibilității fizice și psihologice a
părinților, fapt care amplifică distresul emoțional la copii ce trec prin experiența
divorțului.[15]
● Amato și Sobolewski (2005) [16]
arată că apropierea de părinți ușurează adaptarea
psihologică în urma divorțului iar Kari Moxnes (2003) [17]
a observat că cei mai mulți
dintre copiii care menține legătura cu tatăl sunt mulțumiți.
● Shek (2000) [18] a realizat un studiu care ne arată cum calitatea relației maritale prezice
bunăstarea părinților, iar calitatea relației maritale în cazul tatălui și bunăstarea
psihologică a acestuia prezice relația tată - copil.
● Amato (2003) [19]
realizează o paralelă între rezultatele unor anchete sociologice și
unele calitative realizate de Judith Wallerstein. Comparația celor două tipuri de
rezultate arată că cele mai multe studii, în concordanță cu studiile lui Wallerstein în
versiunea moderată, converg spre ideea că divorțul părinților reprezintă un factor de
risc pentru bunăstarea psihologică a copiilor odată ajunși la maturitate;
● Amato si Booth (1991) [20]
arată că în măsura în care calitatea relației părinte – copil
este una bună riscurile pe care le implică divorțul sunt relativ mici.
● Guttman (1993) [21]
reia rezultatele unor studii care arată că procesele din cadrul
familiei influențează bunăstarea copilului mai mult decât tipul familiei, iar lucrările mai
vechi (Hess și Camera, 1979 cf. Guttman, 1993) arată că cel mai puternic predictor al
bunăstării copilului este relația părinte – copil.
● Strittmatter și Jones (1982) [22]
analizează influența stilului parental asupra stimei de
sine a copiilor, și arată că acei copii care își percep părinții ca fiind mai puțin autoritari
și mai democratice au stimă de sine mai ridicată.
● Amato și Sobolewski (2005) arată că apropierea de părinți ușurează adaptarea
psihologică în urma divorțului iar Kari Moxnes (2003) a observat că cei mai mulți dintre
copiii care menține legătura cu tatăl sunt mulțumiți.
● Amato și Sobolewski (2001) [23] arată că efectele negative ale divorțului asupra sănătății
mintale ale copiilor sunt mediate de trei procese: situația socio-economică (prin
educație și venit), calitatea relației părinte copil și instabilitatea relațiilor, iar din punct
de vedere statistic cel mai puternic efect este acela al calității relației părinte – copil.
● McLanahan (1999) [24]
arată că, în medie, copiii care cresc fără tată sunt mai puțin
adaptați decât copiii care se dezvoltă avându-i alături pe ambii părinți.
● Marsiglio și colegii săi (2000) [25] arată că este importantă calitatea interacțiunii tată –
copil, iar tații joacă un rol important în viața copiilor în măsura în care comportamentul
și atitudinea față de copil sunt adecvate, iar stilul parental adoptat este democratic.
● Conform lui Moxnes (2003) [26]
care aplică teoria sistemelor familiale, separarea
părinților este o problemă pentru copil pentru că are ca rezultat modificarea structurii
familiei; problemele generate de aceste schimbări sunt evitate dacă familia
mononucleara dinainte de divorț devine una binucleara după divorț [n.n. accesul
cvasinelimitat la ambii părinți]
● Kirby (2002) [27] afirmă, în baza teoriei controlului social că relațiile sociale puternice, în
special acelea dintre părinți și copii fac că probabilitatea implicării copilului în
comportamente indezirabile din punct de vedere social să scadă, în vreme ce teoria
socializarii avansează ideea că sprijinul, supravegherea și modelele de comportament
oferite de părinți afectează dezvoltarea și bunăstarea copiilor; în contextul separării
influența benefică a acestora se va reduce
● Din perspectivă constructivistă observăm că anumite relații și aranjamente sociale
generate de divorț sunt încă în curs de definire (nu avem patternuri stabilite) și pot fi
studiate prin cu ajutorul metodelor constructiviste. În acest context diversitatea a
crescândă a aranjamentelor de locuire pentru tati și copii în zilele noastre trebuie
recunoscută (Marsiglio și alții, 2000).
● Ionela Crișan [28] prin cele trei cercetări întreprinse ca parte a tezei de doctorat afirmă
că rezultatele (obținute cu ajutorul a trei metode diferite [29]) că e mai importantă din
punctul de vedere al bunăstării copilului calitatea relației cu părinții decât tipul familiei
[părinți divorțați sau căsătoriți, părinți locuind cu minorul sau nu, n.n.].
● Hanselmann aprecia că absența tatălui în timpul copilăriei are ca efect suprimarea
dorinței de realizare a copilului, a dorinței de "a deveni cineva" și împiedica elaborarea
 unui ideal profesional. El considera că copilul fără tată nu poate dobândi încrederea în
sine necesară pentru a-și fixa obiective și pentru a încerca să le atingă, și că el devine
cu mai multă greutate conștient de valorile supraindividuale care trebuie să
condiționeze comportamentul. (citat din articolul Familia monoparentală (pagina 22)
care se poate descărca de aici Arhivat în 3 iunie 2011, la Wayback Machine. sau de aici)

Practica judiciară constant a recunoscut dreptul instanţelor să ordone pe cale

de ordonanţă preşedinţială măsuri vremelnice privitor la minori când unul

dintre părinţi îşi neglijează în mod grav îndatoririle părinteşti, ori are o

comportare periculoasă ori nu are în vedere interesul superior al acestora.

Judecătoria a analizat aparenţa dreptului reclamantei în raport cu susţinerile

acesteia în conţinutul cererii introductive, respectiv a dreptului său în calitate

de părinte, de a se stabili domiciliul minorului la domiciliul său. În lipsa

înţelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al

copiilor, instanţa de tutelă stabileşte locuinţa minorului potrivit art.400 Cod

civil. Onorata instanta așa cum subliniază și serviciul Elena Doamne din cadrul

DGASPc exista unele tensiuni datorate faptului că și eu și copii de 6 ani de zile

dorim sa ne intalnim in alta parte deoarece actualul program ne provoacă

prejudicii morale și frustrări emoționale puternice

Mai cităm
În conformitate cu dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 272/2004, care consacră

dreptul copilului la protecţia vieţii sale de familie, a art. 8 din Convenţia

pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum şi

a practicii CEDO în aceasta materie, minorul are dreptul de a beneficia de un

mediu stabil, alături cel puţin de un membru al familiei sale, care să se asigure

că minorul se dezvoltă într-o ambianţă potrivită cu vârsta sa. Hotărârile luate

în privinţa minorului trebuie să concorde cu interesul superior al acestuia,

anunțat ca principiu legal prin Legea nr. 272/2004. Noţiunea are ca finalitate

„dezvoltarea plenară şi armonioasă a personalităţii” copilului, asigurarea unui

„mediu familial, într-o atmosferă de fericire, dragoste şi înţelegere”,

pregătirea pentru a trăi „independent în societate” şi educaţia în spiritul

idealurilor „păcii, demnităţii, libertăţii, toleranţei, egalităţii şi solidarităţii”,

principii desprinse din preambulul Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu

privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990.

Apoi, conform art. 2 din Legea nr. 272/2004 interesul superior al copilului va

prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii în cauzele

soluţionate de instanţele judecătoreşti. Respectarea şi promovarea cu

prioritate a interesului superior al copilului este reiterat şi în art. 6 lit. a) din

aceeaşi lege.

Art. 2 alin. 6 din Legea nr. 272/2004 stabileşte că în determinarea interesului

superior al copilului se au în vedere cel puţin următoarele: nevoile de

dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi

stabilitate şi apartenenţă la o familie; opinia copilului, în funcţie de vârsta şi

gradul de maturitate, precum şi istoricul copilului, având în vedere, în mod

special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de

violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot

interveni în viitor. În plus, art. 21 alin. 1 din aceeaşi lege prevede că la

evaluarea interesului copilului instanţa poate avea în vedere şi aspecte

precum: disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în

deciziile legate de copil şi de a respecta drepturile părintești ale acestuia din

urmă; disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt

menţinerea relaţiilor personale; situaţia locativă din ultimii 3 ani a fiecărui

părinte; istoricul cu privire la violenţa părinţilor asupra copilului sau asupra

altor persoane; distanţa dintre locuinţa fiecărui părinte şi instituţia care oferă

educaţie copilului.

Art. 6 § 1 din Convenție

„1. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale [...] de către o instanță [...] care va

decide [...] asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil [..].” A.

Condiții generale de aplicabilitate a art. 6 § 1 1. Noțiunea „drepturi și obligații cu

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al statului

pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție. Art. 6 § 1 se aplică

indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce reglementează modul de stabilire

a „contestației” (lege civilă, comercială, administrativă etc.) și de autoritatea competentă

să o soluționeze (instanța de drept comun, organ administrativ etc.) [Georgiadis

împotriva Greciei, pct. 34; Bochan împotriva Ucrainei (nr. 2) (MC), pct. 43; Naït-Liman

împotriva Elveției (MC), pct. 106]. 2. Cu toate acestea, principiul potrivit căruia noțiunile

autonome prevăzute în Convenție trebuie să fie interpretate în lumina condițiilor de viață

actuale nu autorizează Curtea să interpreteze art. 6 § 1 în sensul că adjectivul „civil”, cu

limitele pe care le impune în mod necesar acest adjectiv categoriei „drepturi și obligații”

căreia i se aplică acest articol, nu ar fi menționat în text [Ferrazzini împotriva Italiei (MC),

pct. 30].

Onorata Instanta minorii au primit timp de 5 ani peste 347 milioane lei vechi cu chitanțe

lunare pensie alimentară și au fost luni, în care s-au achitat cum este de pildă debutul

Anului Școlar , sume dovedibile de pana la 1700-1900 lei ceea ce reprezinta mai mult

decat un efort demn si corect din partea tatălui minorilor care câștigă în medie maxim

2550 lei net lunar

În plus, așa cum este prevăzut în NCPC minorele au beneficiat de dreptul de a merge la

Biserică, adică li s-a împlinit acest nou drept denumit drept la credință, iar tatăl lor este

un practicant crestin-ortodoxa care are în vedere sa implineasca aceasta datorie

arhetipala stramoseasca cu privire la educatia exculsiv religioasa atata de necesara in

aceste vremuri foarte tulburi in care diferite ideologii sau denominari subversive încearca

sa distruga ideea sfanta de familie și de etică a participării la slujbele și la sărbătorile

religioase consemnate în Calendarul creștin ortodox. Orim partea adversă fiind o familie

cu nuanțe vădit atee sau existențialiste exercita o presiune negativă asupra acestor doua

minore refuzandu-l acest drept sau diminuand importanța sa copleșitoare în bunul mers
al vieții spirituale. Onorata Instanta poporul român este un popor eminamente religios și

credem ca reprezintă clar un drept superior al copilului dorința de a se plia pe aceste

considerente unicat în arealul European actual.

Interesul superior al copilului subscris articolului Principiul interesului

superior al copilului -

Art. 263. -

1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie

luată cu respectarea interesului superior al copilului.

(2) Pentru rezolvarea cererilor care se referă la copii, autorităţile

competente sunt datoare să dea toate îndrumările necesare pentru ca
părţile să recurgă la metodele de soluţionare a conflictelor pe cale
amiabilă.

(3) Procedurile referitoare la relaţiile dintre părinţi şi copii trebuie să

garanteze că dorinţele şi interesele părinţilor referitoare la copii pot fi
aduse la cunoştinţa autorităţilor şi că acestea ţin cont de ele în hotărârile
pe care le iau.

Interesul superior al copilului în dreptul Uniunii Europene, deşi consacrat prin

numeroase instrumente de drept primar, derivat sau de „soft law”, este un

concept variabil, încă în curs de conturare. Dificultatea interpretării şi

aplicării interesului superior al copilului are ca punct de plecare lipsa unei

definiţii unitare a copilului, precum şi numeroasele domenii ale Uniunii

Europene în care acesta intervine. Totuşi, raportarea la interpretarea

interesului superior al copilului din perspectiva Convenţiei Naţiunilor Unite

referitoare la drepturile copilului, alături de criteriile materiale şi procedurale

stabilite la nivelul instrumentelor Uniunii Europene, îi facilitează aplicarea.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a contribuit, de asemenea, pentru a

delimita acest principiu transversal.

Minorele fiind fete au nevoie de securizare afectiva din partea tatălui nu a unui amant

sau concubin; ele au nevoie sa creasca liber, alături de familie și de tatăl lor, și de

valorile unui neam care sunt valori creștin ortodoxe și moralizatoare Lăsăm la latitudinea

dvs sa analizati aceste răutăți și rele intenții exercitate asupra doua fetite mici și fragile

de o familie adversă care le inoculeze progresiv si stsematic teama de nou, teama de

tatal lor cadru didactic, teama de a cunaoste bunicul patern om cu facultate si vaduv de

40 ani cu o viata ireprosabila, teama de a fi alaturi de cealalta parte a unei familii cu

drepturi si libertati egale și uniforme

Exista la dosarele castigate de reckamant dosarul 4861/279/2022 și dosarul de fond

5900 dovezi ale implicării și ale recomandărilor pozitive din partea Școlii unde acesta a

fost cadru didactic respectiv din partea psihologilor și a preoților din parohii cum ca,

copii cat timp și-au reluat programul de vizita mai dens din partea tatălui s-au simțit

mult mai bine deși partea adversă prin tertipuri și răutăți inimaginabile a dorit sa

distrugă nu doar starea emotionala acestor doua fetite batute si agresate d eminora

Aruxandei Anastasia rockerita in devenire ci să și ascundă aceste fapte reprobabile. Ce

fel de mamaeste acesta care si sedeaza copilul pentru a nu-l mai iubi pe tatăl sau și cel

fel de mama este acesta care prevalează interesele sau egocentric interesul superior al

copiilor sai prin distrugerea unui program de vizita admis de doua ori de Instanțele de

Judecată??? retorismul întrebări își are badit rpas unul negativ și toxic ..
Cat despre afirmația neverosimila că reclamantul are avea probleme emoționale

nedovedite și certificate ca stare sanatoasa deplina de adeverinta medicala depusă la

dosarul 4861/279/2022 putem sublinia că starea emotiva a unui tata batut de socru și

despărțit [e nedrept de copii sai a fost contractată de spete CEDO

Cităm

Cauza Cînta contra României (aplicația nr. 3891/19), soluționată recent de CEDO. În

esență, unui tată care a fost diagnosticat cu o boală psihică i-a fost restrâns contactul cu

fata acestuia, la întâlniri de două ori pe săptămână (fiecare de câte două ore), în spații

publice și doar de față cu mama copilului. Instanțele române și-au întemeiat decizia pe:

​ dovezile medicale legate de boala psihică a bărbatului;

​ declarațiile mamei, conform căreia aceasta ar fi fost abuzată fizic (deși tatăl

susține că nu ar fi lovit-o)declarațiile altor rude;documente de corespondență;

​ informațiile rezultate din ascultarea copilului

Ce nu au abordat instanțele române a fost cum se manifestă dezechilibru emoțional

pasager, din perspectiva unui risc asupra copilului, în relațiile tatălui cu fata acestuia. Cu

alte cuvinte, instanțele nu au arătat de ce ar trebui limitat dreptul părintelui de a avea o

relație normală cu copilul lui, mai ales în condițiile în care nu există nicio dovadă că și-ar

fi lovit fata vreodată sau ar fi pus-o în pericol.

De asemenea, nu reiese din probatoriul administrat nici că părintele nu ar fi fost capabil

să aibă grijă de fata sa, în vreun fel. Acest lucru era cu atât mai relevant cu cât tatăl lua

medicamente pentru a-i ameliora starea, lucru ce reiese și dintr-o scrisoare a unui spital

de psihiatrie, conform căreia starea psihică a părintelui era stabilă și nu părea să se

înrăutățească.

În acest context, CEDO a considerat că felul cum instanțele române au administrat

probatoriul și au determinat soluția adoptată a fost defectuos. O problemă specifică a

fost că nu s-a demonstrat, în baza faptelor reținute, cum prezintă un pericol concret

părintele pentru copil. În plus, nu a fost administrat probatoriu suplimentar care să

identifice exact această chestiune. De-aici, nu se puteau trage concluzii pertinente cu

privire la aptitudinile tatălui de a avea grijă de copil.

În același timp, copilul însuși s-a plâns cu privire la comportamentul abuziv al tatălui.

Instanțele române nu au verificat în mod satisfăcător această problemă, lucru care, iarăși,

a demonstrat că există probleme cu felul cum procesul decizional judiciar a decurs.

De asemenea, s-a pus problema, de către Curte, de ce instanțele nu au analizat alte

posibilități de aranjare a întâlnirilor între copil și părinte - de exemplu, de față cu

autoritățile de protecție a copilului.

În final, s-a mai considerat că tratamentul primit de tata a fost discriminatoriu, fix din

cauză că determinant pentru hotărârile judecătorești românești a fost boala psihică a

părintelui, fără să fi fost contextualizat acest lucru mai bine, astfel încât situația să fi fost

analizată prin referire la toate interesele implicate.

În aceste condiții, CEDO consideră că România a încălcat Convenția Europeană a

Drepturilor Omului (Articolul 8, dreptul la viață privată, și Articolul 14, interzicerea

discriminării, prin referire la Articolul 8).

Pe deoparte, există interesul copilului de a se dezvolta armonios, de a fi protejat de orice

pericol și de a nu fi expus abuzurilor (aspect cunoscut și ca „interesul superior al

copilului”). Pe de altă parte, există și interesul fundamental, atât al părintelui, cât și al

copilului, de a le fi protejată și asigurată o viață obișnuită de familie, care, printre altele

implică și contact între părinte și copil.

În același timp, dacă o instanță intervine și limitează radical contactul pe care un părinte

îl are cu copilul său, acest lucru constituie o ingerință în dreptul la viață de familie.

„Ingerință” înseamnă că un drept este afectat, însă nu se consideră că el este încălcat, la

acest punct, din cauză că ingerința aceea ar putea fi justificată.

Pentru a fi justificată acea ingerință, însă, limitarea dreptului trebuie să urmărească niște

chestiuni obiective necesare și proporționale. Raportând acest lucru la speța de față,

nimic nu interzice instanțelor să limiteze dreptul părintelui de a avea contact cu copilul

său, însă doar dacă acest lucru este cu adevărat necesar.

Or, fix acest lucru nu a fost identificat de către instanțele române. Cum a arătat CEDO,

felul cum au fost folosite informațiile rezultate din administrarea probatoriului, faptul că
nu s-a analizat suficient de clar cum tulburarea părintelui afectează copilul și alte

deficiențe de ordin procedural au rezultat într-o decizie eronată și suficient de

convingătoare pentru a limita dreptul la viață de familie al tatălui.

În concluzie, ce a fost problematic nu a fost faptul izolat că unei persoane cu tulburări

mentale i-a fost limitat dreptul de a avea o viață de familie armonioasă și obișnuită, ci

felul cum a avut loc această limitare, prin referire la faptul că nu au fost luate în

considerare, în mod suficient, toate interesele implicate. În același timp, poate fi extras

un aspect cu caracter de generalitate, de aici - simpla existență a unei tulburări

emoționale trecătoare, prin ea însăși, nu reprezintă un temei suficient pentru

limitarea contactului unui părinte cu copilul său. Este nevoie de mai mult.

ROLUL TATĂLUI ÎN EDUCAȚIA copiilor

Rolul reprezinta formele si valorile comportamentale, pe care societatea le impune

individului. Funcția paternă se constituie din totalitatea determinarilor care contribuie la

structurarea psihicului copilului(Muldworf). Wildlöcher a făcut deosebirea între aceste

doua concepte.upa el, rolul tatălui este definit în raport cu un anumit context

socio-cultural. Astfel ca, fiecare societate și fiecare mediu impun tatălui roluri specifice

unor culturi diferite$ în timp ce, funcția paternă este considerată, de către același autor,

un element important in dezvoltarea normala si maturizarea psihoafectiva a

copilului.Funcția patterns, prin prezenta ei în mediul în care se dezvolta copilul, formează

o baza solida în constituirea personalității copilului. Aceasta functie nu coincide mereu

cu o ima%ine specifica și dependent de mediul cultural. În contrast cu funcția maternă,

care are o baza biologică, nu exista nicio legatura dintre funcția paternă și originea

biologica.Muldworf prezinta functia materna ca pe o entitate compusă din trei elemente'

satisfacerea nevoilor primare, calmarea tensiunilor, nevoia de prezenta și de siguranta.

bineinteles, aceasta functie poate fi îndeplinită de tata sau de oricare alta persoana, dar

este atribuita mamei, reprezentand astfel ocontinuitate naturala si necesara dupa

nastere. atal poate sa ia efectiv locul mamei, dar rolul sau nu se oprește aici. *om defini,

în continuare, o serie de elemente specifice funcției paterne.Funcția patterns

Referindu-ne la lucrările lui Muldworf, putem distinge doua forme diferite ale funcției

paterne' funcția paternă indirectă și funcție paternă directă.Funcția paternă indirectă' +e

lana iubire, tatăl trebuie sa ofere un sprijin soției. -este %garantul unei anumite

și%urante în cadrul cuplului. Funcția paternă depinde de raporturile dintre mama și tata.

Funcția Maternă se referă la echilibrul psihoafectiv al mamei, echilibru care poate sa fie

sustinut sau periclitat derelatiile pe care le întreține cu soțul. în aceasta cauza, toate

modificările afective și emoționale ale mamei se vor repercuta asupra relației

mama"copil. -echilibrul cuplului este, deci, necesar dezvoltarii psiho"afective a copilului.In

plus, copilul percepe si interiorizeaza o anumită ima%ine a tatălui, pe care și-o cladeste

prin intermediul propriei viziuni sau prin intermediul imaginii pe care o are mama despre

tata. Astfel că, soția care își urăște soțul sau care îl pune într-o lumina defavorabila în

ochii copiilor, va determina interiorizarea unui anumit tip de imagine paternă care va

influența, în consecință, efectele și funcția paternă.Funcția paternă directă parental ca

factor de separație în relatia mama-copil. Maturizarea biologică permite copilului sa se

distanteze progresiv de mama sa, să iasă din relația dubla pe care o avea cu ea.
Mamatrebuie sa fie preSTABILITAatita sa lase libertate copilului, care în final se va separa

de ea. atal trebuie sa o ajute în acest sens, trebuie sa instituie o separare între mama și

copil și, astfel, să contribuie la evolutia copiluluispre o viata autonoma. +rin funcția lui,

poate împiedica manifestările abuzive ale mamei cand devii tatic se produc multe

schimbări în viața ta/ dar ai și multe satisfacții. 0ricum, rolul tatalui in familie s"a

schimbat, acesta devenind mai implicat în creșterea copiilor. Aceasta se datoreaza și

orientării mai accentuate a femeilor spre cariera, știm foarte bine ca din ce în ce mai

multe femei, după naștere, se reintorc mai devreme la ob, ceea ce face ca rolul mamei și

rolul tatălui sa fie regandite. în cele mai multe cazuri, toții devin mai implicate în

creșterea copiilor decât au fost tații lor. &n acest sens, cercetările de specialitate au

relevat importanța unei fi%uri paterne active în viața copilului.

Potrivit studiului realizat de dr. INA Suhard, de la departamentul de sanatate a femeilor și

copiilor de la Familii monoparentale Suedia,copiii care au perceput ima%inea tatalui ca

inactiva, au avut probleme psihologice și de comportament. ntata implicat va reduce

probabilitatea apariției comportamentului delincvent în randul pro%veniturilor și va

spori abilitățile cognitive, precum inteligentă, dezvoltarea rationamentului și a limbajului.

De asemenea,interacțiunea tata"copii reduce riscul la aceștia din urma de a fuma sau de

a intra în bucluc.

IMPLICA-TE TATA!

Implicarea tatălui nu trebuie neglijată și nici subestimată sunt familii în care mama este

cea care ia deciziile iar tatal se implica din umbra în educația copiilor sau situații în care
tatăl chiar are ceva de spus, jucând un rol activ. 1i studiile cercetătorilor în domeniul

psihologiei au demonstrat ca persoanele care au avut tati implicați în perioada copilăriei,

la varsta de 5 ani au avut un IQ mai înalt și, ulterior, rezultate mai bune la scoala și simțul

umorului mai dezvoltat. eaceea, mămică trebuie să-i ofere lui tati spațiu și timp pentru a

prelua și el din responsabilitățile privind creșterea copiilor.Înainte de toate, implicarea

tatălui în viața copiilor începe cu atitudinea fata de însăși mama copilului. Așa ca,

respecta-ti mama și menține o căsnicie solidă. Fii un model pozitiv pentru cel mic'

demonstrează"i prin comportamentul tău ce înseamnă onestitatea, responsabilitatea,

consecvența, între%ritatea. &nvata"l ce este bine și ce este rău, incurajandu-i"l în același

timp sa actioneze in sens pozitiv, sa faca ale%eri bune.- la bunul simt să-i arăți celui mic

ca esti alături de el și că este important pentru tine, cum altfel, decat petrecand timp cu

el. &n ziua de azi, cand omul ne solicita foarte mult, sa petreci cat mai mult timp cu

copilul este dezirabil. încearca sa sacrifici anumite lucruri pentru a-mi aprecia și prelua

copilul. -setessential sa îți faci timp pentru micuț, atat timp cat va crește, și chiar

repede, și vei constata apoi ca oportunitatile pierdute sunt pierdute pentru totdeauna și

nu pot fi recuperate.+petrece timp eficient cu copilul Modelul tatălui își pune amprenta

asupra dezvoltării copiilor și, mai târziu, asupra modului de percepție al partenerului. e

e!emplu, o fetita care își petrece timpul cu tatăl ei iubitor, va crește invatand ca merita

sa fie tratată cu respect.e cele mai multe ori, timpul cand tatăl le vorbește copiilor este

atunci cand aceștia au făcut ceva greșit.Într-adevăr, toți copiii au nevoie de îndrumare, de

disciplina, insa nu ca pedeapsa. *orbește cu copiii incade cand sunt mici și fa-ti timp sa

le asculti problemele, atentioneaza"i asupra consecințelor acțiunilor loris oferă

recompense pentru comportamentele dezirabile. *orbește nu doar despre studii sau

planuri profesionale, intereseaza-te de viața lor în general, de prietenii lor. Dar (și acest

lucru este valabil și pentru mami) ca atunci cand vorbesc despre prietenii lor, copiii devin

mai retrași. -iMplicația este și din cauza faptului ca, în general, părinții sunt prea curioși,

prea critici și oferă sfaturi de cele mai multe ori nesolicitate. Adesea, copiii nu cer decat

sa fie ascultați, iar dacă tu vii și începi sa ii dai sfaturi, sa îl critici,nu faci decat sa le

demonstrezi ca nu ai încredere în ei și că nu sunt instare sa isi faca niște prieteni

adevarati, fapt pentru care, nu te mira dacă nu îți vor mai face confidente. Dovedeste-ne

ca îi asculți și vei constata cum le e legatura dintre voi va deveni din ce în ce mai

puternica

Rolul tatălui in viziunea ortodoxă

În ultimii ani, după cercetări avansate, oamenii de ştiinţă au început să realizeze

cât de mult contează taţii. Aşa cum se întâmplă și cu femeile în cazul

maternității, și trupul tatălui răspunde la paternitate, stilul de a fi „tată” aectează

copiii la fel de mult ca stilul de a fi „mamă”Decenii întregi, psihologii au scos în

evidenţă rolul fundamental al mamei pentru copii, subliniindu-l ca fiind cel mai important în

viaţa copiilor. S-a realizat astfel un focus asupra acestei relaţii şi de fiecare dată când copilul

era analizat, mama era lăudată sau, după caz, blamată pentru insucces în educaţie.În ultimii

ani, după cercetări avansate, oamenii de ştiinţă au început să realizeze cât de mult contează

taţii. Aşa cum se întâmplă și cu femeile în cazul maternității, și trupul tatălui răspunde la
paternitate, stilul de a fi „tată” afectează copiii la fel de mult ca stilul de a fi

„mamă”.„Am început să realizăm nu numai că taţii au influenţă mare în creșterea

copiilor, ci că au mai mare influenţă decât mamele”, a spus Ronald Rohner, directorul

Centrului de Studiu al Acceptării şi Respingerii Interpersonale de la Universitatea din

Connecticut.

Simţirea iubirii tatălui

Rohner şi colegii lui au revizuit decenii de studii științifice despre acceptarea şi respingerea

parentală pe cuprinsul globului. Fără nici o surpriză, rezultatele au arătat că părinţii au un

efect major asupra copiilor. Însă în cazurile în care copiii se simt respinşi sau neiubiţi de

mama sau de tata, ei au mari şanse să devină ostili, agresivi şi instabili emoţional.

Respingerea parentală poate duce la lipsă de respect de sine, inadecvare şi viziune negativă

asupra lumii.

Acest lucru este adevărat pentru ambii părinţi, însă în unele cazuri tatăl este mai

important decât mama. Prin corelaţie, uneori iubirea tatălui are mai mare influenţă

asupra copiilor decât iubirea mamei, afirmă cercetătorii.

„Cunoaşterea faptului că un copil este iubit de către tatăl său este o predicţie mai bună a

simţului tânărului pentru fericire, mulţumire, satisfacţie de viaţă, decât faptul de a şti că

este iubit de mamă”, spune Rohner. El şi colegii săi au detaliat aceste cercetări în „Jurnalul

despre Personalitate şi Psihologie Socială”.

În cele mai multe cazuri, copiii tind să acorde mai multă atenţie la ceea ce face şi zice tatăl,

decât la ceea ce face şi zice mama, iar influenţa lui este mai mare pe termen lung. Există,

astfel, o legătură directă între persistenţa şi statornicia copiilor, care sunt calităţi majore în

viaţă, şi rolul unui tată bun în familie. O personalitate caracterizată de persistență înseamnă

mai puţină delicvenţă şi angajament în educaţie.

Din fericire pentru taţi, biologia ajută paternitatea. Studii hormonale arată că taţii au

niveluri crescute de oxitocină în primele săptămâni de viață ale copiilor lor. Acest

hormon, numit „hormonul iubirii”, creşte sentimentul de legătură între grupuri. Taţii primesc

un aflux crescut de oxitocină când se joacă cu copiii lor, conform unui studiu publicat în

„Jurnalul de Psihiatrie Biologică”.

Paternitatea conduce la un declin al testosteronului, hormonul „macho” care este

asociat cu un comportament agresiv, conform unui alt studiu al Academiei Naţionale de

Ştiinţe din Statele Unite. Cu cât un tată este implicat mai mult în creşterea copilului, cu atât

bărbatul e mai puţin violent şi devine mai preocupat de viața familiei.

A fi un tată bun nu înseamnă să duci neapărat toată familia în vacanţe luxoase, ci jocul cu

mingea în curte sau privitul la un film cu copiii. Pe scurt, un tată bun este accesibil copiilor

şi este prezent cu ei, lângă ei.

În plus NCPC instituie și ca element de noutate refacerea și prelungirea relațiilor familiale la

nivel larg și fata de bunici care nu au avut ocazia sa dezvolte relații pe verticala si orizontala cu

nepoții lor din motive independente de voința lor cum este cazul Bunicului patern pensionar om
educat cu studii superioare, Bretcanu Adrian vaduv, care nu-si a văzut cele doua nepoate de 3

ani jumate decât o data trecător pe strada

Acesta a dus cand nepoatele erau la gradinita cadouri și chiar laptop și alte bunuri și este vădi

frustrat de aceasta nedreptate. oare un om vaduv de peste 38 de ani nu are nevoie de afectiune

din partea nepoatelor sale onorata Instanta, sau și el este la etatea de 74 de ani un pericol

inventată de o familie frustrat și fără demnitate și etică crestin-ortodoxa???

Cităm din art 17 Legea 272 per 2017

Drepturi şi libertăţi civile -

Art. 17. -

(1) Copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele,

precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.

(2) Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea,

precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în măsura în

care acest lucru nu contravine interesului său superior.

(3) Părinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale

acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de

viaţa de familie decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există

motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a

copilului.

Aceeași linie este prevăzută în cadrul legitim al CEDO

REGLEMENTARE LEGALĂ

ARTICOLUL 8 ( CEDO )

Dreptul la respectarea vieții private și de familie

1.Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și

acorespondentenței sale.

2. Nu este admis amestecul de autorităţi publice în exercitarea unei acestui drept decât în

măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o -o

societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea națională, siguranța publică,

bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protecția sănătății,

a moralei, a drepturilor și a libertăților altora.

NCC:

artă. 396– 401, 403

Lg 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului

(art.17 și art.18):

"Artă. 17 –

(1) Copilul are dreptul de a menține relații personale și contact direct cu părinții, precum și cu

alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.

 (2) Copilul are dreptul de a-și cunoaștere rudele și de a întreține relații personale cu acestea,

precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în

care acest lucru nu contravine interesului său superior.

(3) Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale

acestora cu bunicii, frații și suro ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața

de familie decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive.

temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.

În caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea

legături personale cu copilul, instanța va stabili un program de funcționare a copiilor, de nevoile

de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la

care nu. locuiește, comportamentul acestuia din urmă, precum și de alte aspecte relevante în

fiecare caz în parte.

Exemple spete castigate Instanța România

Dreptul bunicilor la legături personale cu minorii este un drept legal, reglementat de

majoritatea legislațiilor naționale. Legislația română instituie acest drept prin art. 17 din Legea nr.
272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Dreptul bunicilor de a menține
legături personale cu nepoți mai poartă denumirea de ”drept de acces”.

Cererile bunicilor în instanță, pentru exercitarea acestui drept sunt admisibile, având atât o
justificare morală, cât și un suport legal. Jurisprudența în acest sens este de recunoaștere a
dreptului bunicilor la legături personale cu minorii, instanțele acordându-le bunicilor inclusiv

programe care includ un week-end din două pe care minorul să îl petreacă cu părinții mamei sale

decedate(de ex.).

Legislația europeană prevede că interesul copilului este principalul criteriu după care se pot analiza

astfel de chestiuni. Având în vedere reglementările legale la nivelul Uniunii Europene, avocatul

general a susținut recent în cauza C-335/17 (Valcheva vs. Babanarakis) în fața Curții de Justiție a
Uniunii Europene că noțiunea de „drept de vizită” este una extinsă, care se referă la integrarea în

viața familială a raporturilor dintre rudele apropiate.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene să pronunțată în data de 31 mai 2018 în cauza C-335/17 cu

privire la ”dreptul de vizită” instituit de Regulamentul Bruxelles IIa, stabilind că dreptul de vizită

este considerat a fi o prioritate și că legiuitorul Uniunii a ales să nu restrângă numărul de persoane

susceptibile să exercite răspunderea părintească sau să beneficieze de un drept de vizită. Astfel,

potrivit Curții, noțiunea de „drept de vizită” vizează nu numai dreptul de vizită al părinților în

privința copilului lor, ci și pe acela al altor persoane cu care este important ca acel copil să întrețină

relații personale, printre care și bunicii să nu fie discriminati așadar

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost învestită să pronunțe o

hotărâre prin care să precizeze dacă BUNICII au dreptul și pot obține program
de vizită pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.

În Cauza Valcheva împotriva Babanarakis, pronunțată în data de 31.05.2018

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a precizat că „Rezultă din această
analiză că noțiunea de drept de vizită, […], trebuie înțeleasă în sensul că se
referă nu numai la dreptul de vizită al părinților în privința copilului lor, ci și cel
al altor persoane cu care este important ca acel copil să întrețină relații
personale, în special BUNICII săi, indiferent dacă aceștia sunt sau nu titulari ai răspunderii

părintești”.

România fiind un stat membru al Uniunii Europene, Regulamente și Hotărârile pronunțate de

Curtea de Justiție a Uniunii Europene sunt obligatorii și trebuie aplicate pe teritoriul țării.

În concluzie, bunicii români au dreptul de a solicita stabilirea unui program de vizită atât în fața

instanțelor din România, cât și în fața instanțelor din cadrul statelor membre ale Uniunii

Europene, fiind conferit acest drept atât la nivel național, cât și la nivel european.
Minorele nu-și mai doresc sa fie frustrate și să fie supuse unor tensiuni suplimentare la

acel program depasit si fără rost din cadrul DGASPC neamț, unde exista dovezi ale unor

acte de discriminare atata la adresa mea cat si a copiilor.

Onorata instanță de foarte multe ori unui cadru didactic cum este reclamantul cu o

vechime de 15 ani și fără niciun feld e abater disciplinar i s-au adus servicii și afronturi

grave de către Numita Aruxandei Elena care prin instigare si minciuna a reușit sa insele

vigilența autorităților publice și chiar a Instanțelor de judecată, lucruri aflat sub

cercetare penală a organelor legii din neamț. Va rugam asdara sa nu luați act de niciun

fel de afirmație care nu are fundament și temei legal în acest sens

Programul de vizita vrem sa fie cu preluare după următoarea schemă

A. ODATA LA DOUA SAPTAMANI Vinerea și Duminica minim 6 ore program de vizita fără

prezența mamei cu preluare de către tatăl minorelor

B. ÎN timpul vacanțelor școlare doua saptamani la tatăl și la bunicul patern program cu

preluare.

În drept

Intemeim cererea noastra pe baza art

în drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 100 C. fam. raportat la art. 42 C. fam.

care se aplică prin asemănare, şi pe dispoziţiile art. 107, 86 şi 94 C. fam. cu privire la

obligarea pârâtului(ei) la întreţinere

PS Va rugam sa stabilit termen urgent de judecată și să decideți într-un singur termen

aceste măsuri

Cerem totodată și audierea celor doi Martori Dascalescu Gheorghe

Proba testimonila si proba cu inscrisuri.

Domnului președinte al Judecătoriei Piatra Neamț

ACESTA ACTIUNE NU ESTE ORDONANTA PRESEDINTIALA, CI DOSAR DE FOND DOAMNA

PRESEDINTE SI VA RUGAM SA O TRATATI CORECT SI LEGAL!!! In plus va rog sa trimiteti

[rin postaa citaiile pe stra Ion Creanga nr $ deoarece ultimul dsoar de fond a fost inchis

deoarece nu am primit sincer nicio citatie nici pe email nici pe adresa Ion Creanga nr 4

Data 18-04- 2024 Semnătura Bretcanu Cristian